UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II

UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE DISCIPLINA: TEHNOLOGIA PRESRII LA RECE II

PROIECT DE AN

STUDENT: Medan Claudiu FACULTATEA: Inginerie SECIA: T.C.M. Grupa: 10141

NDRUMTOR DE PROIECT Conf. Univ. dr. ing. Butnar Lucian

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

ANUL UNIVERSITAR 2010 2011

Tema de proiect Sa se proiecteze pentru piesa prezentata in desenul din figura 1 : Procesul tehnologic de prelucrare prin presare la rece O stana sau matria simpl sau combinat utilizat n acest porces

50 0,25

1 0,1

90,15 (2)

9,5 0,15

01 0, R2

10,2 0,2

Fig.1 Material: A5 STAS 10318 80 Seria de fabricatie 100000 piese / an

19 0,2

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

Cuprins
I Memoriu tehnic 1. Consideraii generale asupra prelucrrilor prin presarea la rece ........................... 4 2. Analiza materialului piesei .................................................................................. 6 II Memoriu justificativ de calcul 1. Analiza desenului i tehnologicitii piesei .......................................................... 7 2. Stabilirea formei i dimensiunilor semifabricatului .............................................. 8 3. Analiza utilizrii eficiente a semifabricatului. Calculul C.U.M. .......................... 11 4. a) Stabilirea succesiunilor prelucrrilor necesare pentru obinerea piesei .......... 16 b) Stabilirea numrului de operaii intermediare i a dimensiunilor intermediare (la piese ambutisate) ............................................................................. 17 5. Stabilirea variantei optime de prelucrare. Justificare itinerariul tehnologic tabelar pentru varianta optim ................................................................................. 18 6. Calculul parametrilor energetici ai procesului combinat de presare F.L.P. .......... 23 7. Stabilirea tipului, parametrilor geometrici i energetici ai presei .......................... 25 8. Calculul centrului de presiune a tanei/matriei ................................................... 25 ntocmirea desenului de ansamblu (o vedere) 9. Calculul dimensiunilor elementelor active ............................................................. 26 10. Desenele de execuie a elementelor active (minim 3) Calculul de rezisten a elementelor active .......................................................... 27 11. Normarea tehnic a procesului tehnologic ........................................................... 29 12. Calculul preului de livrare a unei piesei ............................................................. 35 Bibliografie ................................................................................................................ 38

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

I. MEMORIUL TEHNIC 1 Consideraii generale asupra prelucrrilor prin presare

Toate corpurile solide au proprietatea de a se deforma sub aciunea unor forte exterioare si a altor factori cum ar fi : - temperatura - aciunea ndelungata a timpului,etc. Diferite materiale supuse deformrii se comporta diferit in funcie de mrimea forelor care acioneaz precum si de condiiile in care are loc deformarea. Deformaia unui corp solid se compune de obicei din doua tipuri de deformaii:una de tip plastic si o deformaie de tip elastic. Definiia presrii la rece: Presa rea la rece este o metoda tehnologica de prelucrare mecanica prin care,in scopul obinerii de semifabricate sau de piese finite,se realizeaz deformarea plastica(permanenta)a materialului cu sau fara separarea acestuia,fara producere de achii,la temperaturi inferioare celei de recristalizare De regula presarea la rece se face la temperatura mediului ambiant. Presarea la rece este o metoda moderna cu un grad ridicat de productivitate,frecvent aplicata in construcia de maini. Utilajele folosite sunt prese de diferite forme,caracteristici tehnice si dimensiuni dar si anumite maini-unelte automate sau speciale. Clasificarea proceselor tehnologice Procesele tehnologice de presare se mpart in doua categorii: - Procedee de stanare - Procedee de matriare Procedeele de stanare realizeaz taiere si separare de material. Procedeele de matriare realizeaz fie deformare plastica propriu-zisa fie taiere si deformarea plastica. Stanele si matriele se monteaz si sunt acionate de diferite tipuri de prese sau de maini speciale. Avantaje si dezavantaje ale prelucrrilor prin presare la rece Prelucrarea prin presare la rece este o metoda des ntlnita in construcia de maini si utilaje tehnologice,in construcia de maini,in construcia de aeronave,in construcia de aparate casnice si electrocasnice,in industria de armament,in mecanica fina. Se poate constata ca aproape toate societile comerciale de profil mecanic au in cadrul lor o secie sau un sector de prelucrare prin presare,proiectnd si punnd in aplicare diferite tehnologii de presare. 4

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 Avantaje:- Procedeele de presare la rece ofer urmtoarele avantaje 1. Se obin piese cu adaosuri mici de prelucrare sau chiar fara adaosuri de prelucrare. 2. Se realizeaz o economie de material si de manopera importanta in comparaie cu procesele de achiere sau alte metode de prelucrare. 3. Se pot obine piese intr-o gama larga de forme si dimensiuni:monede,ui de garaj,aibe,roti dinate,filtre,cleme,elemente de caroserii auto,etc. 4. Se obin piese cu o configuraie complexa,care nu se pot realiza prin alte metode,sau se pot realiza dar foarte greu. 5. Precizie ridicata a pieselor executate. 6. Productivitatea prelucrrii este foarte ridicata,se folosesc prese lente,rapide sau ultrarapide. Presele lente realizeaz pana la 200 de curse duble pe minut;presele rapide au o viteza cuprinsa intre 200 si 600 curse duble pe minut iar presele ultrarapide depesc 600 curse duble pe minut. 7. Utilajele de presare au caracter universal si,avnd stane si matrie adecvate,acoper o gama larga de piese diferite dimensiuni. 8. Muncitorii care servesc utilajele pot avea calificare redusa. 9. Posibilitatea de mecanizare,robotizare,automatizare a proceselor. Dezavantaje:- Singurul dezavantaj al prelucrrilor prin presare este acela ca stanele si matriele utilizate sunt deosebit de complexe. Acest lucru are doua aspecte: - cost ridicat al proiectrii stanei sau matriei - cost ridicat al execuiei stanei si matriei, rezulta astfel ca stanele si matriele au pre ridicat si exista posibilitati ridicate de aplicare a acestor procedee la serie mica. Un procedeu de presare presupune fabricarea unui numr mare de piese astfel incat investiia iniiala repartizata pe numrul de piese sa duca la un pre acceptabil pe unitate de produs. Presarea la rece este specifica produciei de serie mare si masa.

2. Analiza materialului piesei

Materialul din care este realizata piesa este: A5 STAS 10318-80 Este o tabla de grosime de un milimetru STAS 10318-80 se refera la conditiile tehnice de calitate ale tablelor is benzilor din otel cu continut mic de carbon , laminate la rece , cu grosimi intre 0,5-3 mm. In functie de caracteristica de ambutisare a materialului,tablele si benzile se clasifica in: A4 piese obtinute prin ambutisare adanc pentru caroserii auto A5 piese obtinute prin ambutisare foarte adanc pentru caroserii auto Clasificare: 1. Dup aspectul suprafetei: 5

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 - grupa 03 , table si benzi cu suprafata curat fr oxizi, recopt alb ; - grupa 04 , table si benzi cu suprafata curat ,fr zgrieturi i pori, recopt alb

Condiii tehnice de calitate Marc Oel A5 Cmax 0,08 Mn 0,40 Simax 0,10 Pmax 0,025 Smax 0,03

Marca oelului A5

Duritatea HRC max 50

Rezistena la Limita de curgere rupere r c [N/mm2] [N/mm2] 220 270340

Alungirea la rupere r pentru L0=80 [mm] %min 36

Coninutul de crom va fi max 0.03 % nichel 0.10% si cupru 0.10%. Densitatea otelului este 7.85 kg/dm*3 Caracteristicile mecanice sunt prezentate in tabelul urmtor:

Caracteristici tehnologice : benzile i tablele cu grosimi de 0,52mm trebuie s satisfac ncercarea de ambutisare Ericson adncimea minim a calotei trebuie sa fie pentru ambutisare foarte adnc A5=11.10 mm

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

II Memoriu justificativ de calcul 1. Analiza desenului i tehnologicitii piesei

Analiza formei piesei se face pentru a defini posibilitatea execuiei, a raportului de uzinat, prin prelucrri de presare la rece. Posibilitatea execuiei se definete pe baza: corelrii proprietilor tehnologice ale materialului cu deformaiile ce survin la prelucrri; ncadrarea cerinelor constructive ale reperului n condiiile privind formele i preciziile realizabile prin presare la rece; Piesa suport urmtoarele operaii: decupare; ambutisare; tundere; perforare. Tehnologicitatea piesei reprezint mbinarea elementelor tehnice i economice pentru ca piesa s respecte condiiile constructive i funcionale prescrise. n concluzie, piesa trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie asigurat cea mai economic fabricare a piesei; respectarea condiiilor tehnice i funcionale. Printre criteriile de baz ale tehnologicitii se pot enumera: asigurarea unui consum minim de material; realizarea piesei printr-un numr minim de operaii; proiectarea formei i a parametrilor geometrici ai piesei, n aa fel nct aceasta 7

s fie realizat cu uurin prin tanare paralel cu respectarea condiiilor de precizie necesare.

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 Pentru piesa ambutisat ce urmeaz a fi obinut n acest caz este necesar s se respecte urmtoarele condiii: razele de racordare au o influen deosebit asupra tehnologicitii de ambutisare i ele trebuie s fie mai mici dect razele minime de ndoire pentru materialul i grosimea din care se execut piesa ambutisat: - verificarea condiiei pentru raza R = 3 [mm ] Condiia pe care trebuie s o verifice este urmtoarea:
R 1.5 g

[6, pag .238 , rel .6.28 ]

R =3
g =1

[mm ] [mm ]
R 1 .5

g grosimea semifabricatului

[mm ]

Condiia este satisfcut. piesele cilindrice se recomand a fi executate cu o uoar conicitate pentru a putea fi

5 scoas de pe elementele active. Conicitatea trebuie s fie de cel puin 0,02 ... 0,0 [mm ] pe

nlimea piesei.

2. Stabilirea formei i dimensiunilor semifabricatului

Dimensiunile semifabricatului plan se determin pe baza egalrii ariei suprafeei acestuia cu a piesei finite, la care se adaug i adaosul pentru tierea marginilor dac este necesar. La piesele de revoluie, semifabricatul este de form cilindric, un disc plan cu diametrul
D0 .

Metoda egalrii ariilor: 1. Calculul ariei semifabricatului: Aria semifabricatului se determin cu relaia: 8

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

A=

D 2
4

[mm ] ; unde: D diametrul semifabricatului;

500,25

10,1

A3

90,15 (2)

,01 0 R2

9,5 0,15

10,2 0,2
A2

A1

Fig. 2. 2. Calculul ariei piesei finite: Aria piesei finite se determin ca suma ariilor suprafeelor piesei:
A = A1 + A2 + A3

[mm ]

unde : a) A1 =cerc, i se calculeaz cu relaia:

A1 =

d 2
4

, unde: d = 50 2 R 2 g = 44 g= 1 mm grosimea sf R=2 mm raza la baza piesei

A1 =

44 2
4

= 1520 .5mm 2

19 0,2

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

b) A2 = sfert de inel sferic convex

A2 =
A2 =

( 2 d r + 8r 2 ) 4
( 2 44 2 + 8 2 2 ) = 459 .4mm 2 4

[2, pag .119 , tab .6.7 ]

c) A3 =cilindru
A3 = d h , unde: h = 19 R g + h ' = 17 .2mm

[2, pag .119 , tab .6.7 ]

h - este adaosul de tundere prevzut suplimentar dup ambutisare;
h = 1.2

[mm ] ,

[2. pag

.16 .ta .6.46 ] 1 b

A3 = 50 44 = 2701 .8mm 2

10

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

Ca urmare aria piesei finite va fi:

A = 1520 .5 + 459 .4 + 2701 .8 = 4681.69 mm 2

D0 =

4 A

4 4681.69

= 77 .20 mm 2

3. Analiza utilizrii eficiente a semifabricatului. Calculul C.U.M.

Semifabricatul individual aferent realizrii unei piese se obine din produse laminate sub form de foi de tabl, benzi sau profile. Prin croire se nelege dispunerea judicioas pe suprafaa semifabricatului a desfuratei piesei. 11

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 Croirea se asigur urmrindu-se realizarea unui coeficient de utilizare maxim pentru material.
NA BL

[2, pag .14 ] [2, pag .14 , rel .3.1] ;

Coeficientul de utilizare a materialului se calculeaz cu relaia:

=

unde: - N numrul de piese ce rezult din semifabricat cu dimensiunile B i L - A aria suprafeei unei piese.

Croirea pe un singur rnd cu mpingere lateral de band

Fig. 3. Din tabelele pentru grosime g =1 [mm ] puntia a = 1 [mm ] ; puntia lateral b =1,5 [mm ] .

[1, pag

.9 .ta .3.3] . 9 b

Calculul limii fiei de tabl se face n funcie de dimensiunile piesei,schema de croire, mrimea admisibil a puntielor, precizia limii benzii, precum i modul de conducere a benzii n tan, de scheme de lucru i construcia tanei. Calculul limii fiei de tabl La croirea pe un singur rnd limea fiei de tabl este:
B = D0 + 2b + Te

[1, pag

.9 .tab .3 ] ; 9 3

unde: B dimensiunea nominal a semifabricatului individual plan calculat; 12

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 a,b puntiele, longitudinal a, respectiv lateral b;
T - tolerana unilateral n minus a benzii sau fiei. e

Tierea tablei n fii se face cu foarfece ghilotin de precizie normal pe foarfece ghilotin F.G. 30, tolerana la limea fiei este Te =1,2
B = 77 .2 + 2 1,5 + 0.75 = 80 .95 81

[mm ] ,

[1 pag

.8 .ta .3 ] , 5 b 2

[mm ]

Alegerea dimensiunilor semifabricatului din STAS: Tabl 1x1500 x1500 STAS 428/2 80

Fig. 4. p=D+a=77.2+1=78.2 1500 [mm ] 18 fii 19 piese/fie n = 18 x19 = 342 piese/tabl

C .U .M . = A n

100

[ %]

unde: A=4681.69

13

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

=1500 =1500

C.U .M . =

4681 .69 342 100 = 71,16 [ %] 1500 1500

Tabl 1x1000 x 2000

STAS 428/2 80

Fig. 5. 1000 [mm ] 12 fii. 2000 [mm ] 25 piese/fie n = 12 x 25 = 300 piese/tabl

C.U .M . = 4681 .69 300 100 = 70 .22 1000 x 2000

[ %]

14

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

Tabl 1x1250 x1500

STAS 428/2 80

Fig. 6. 1250 [mm ] 15 fii 1500 [mm ] 18 piese/fie n = 15 18 = 270 piese/tabl

C .U .M . = 4681 .69 270 100 = 67 .41 1250 1500

[ %] .

Evaluare C.U.M.

15

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 Dac

C.U .M . 6 0 [ %] , condiia este satisfcut. C.U .M . 6 0 [ %] , am ales varianta I deoarece procentul

este mai

n toate cele trei variante mare.

3. a). Stabilirea succesiunii prelucrrilor necesare pentru obinerea piesei

Pentru obinerea piesei n condiiile date n desenul de execuie, procesul tehnologic proiectat trebuie s conin toate prelucrrile necesare, adic att prelucrri de presare ct i celelalte prelucrri pregtitoare, ajuttoare i de finisare. 1). Inventarierea tuturor prelucrrilor necesare obinerii piesei a) Debitarea tablei n fii; b) Decuparea fiei n semifabricat circular; c) Tunderea marginilor; d) Perforarea orificiilor; e) Ambutisarea semifabricatului; f) C.T.C. 2). Ordonarea prelucrrilor n ordinea lor tehnic fireasc a) Tierea tablei n fii; b) Decuparea fiei n semifabricat circular; c) Ambutisarea semifabricatului;
1 d) Perforarea orificiilor: - o gaur 0 .2 ; 9 - 2 guri .

e) Tunderea marginilor semifabricatului; 16

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 f) C.T.C.

b). Stabilirea numrului de operaii intermediare i a dimensiunilor intermediare

Pies cilindric fara flansa
500,25

10,1

90,15 (2)

9,5 0,15

,01 0 R2

10,2 0,2

Fig.7. Procesul de ambutisare a unui semifabricat plan de diametru D n vederea obinerii unei piese cilindrice cu diametrul d i nlimea h depinde pe lng aceste dimensiuni i de grosimea materialului, natura acestuia, procedeul de ambutisare, etc. n funcie de acestea, ambutisarea se poate face n una sau mai multe operaii de deformare. Coeficientul de ambutisare se calculeaz cu relaia:
m= d ; unde m ( 0... 1) D0

17

19 0,2

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 d=50 mm diametrul piesei ambutisate;
D0 = 77 .2mm - diametrul semifabricatului plan.

Coeficientul de ambutisare calculat pentru piesa este:

d 50 = = 0.647 D0 77 .2

m=

Coeficientul admisibil de ambutisare pentru piesele cilindrice fr flan este:

ma = 0.50 .... 0.55

[6, pag .256 .tab 6.9]

g rel =

g 1 100 = 100 = 1.295 , -grosimea relativa D0 77 ,2

m ma
0,647 0,55

Din cele menionate rezult c piesa se realizeaz dintr-o singur ambutisare. Pies cilindric fara flansa 1 ambutisare

5. a). Stabilirea variantei optime de prelucrare

Varianta I 1. Debitarea tablei n fii 2. Decupare - Ambutisare 3. Perforare 1 18

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 4. Tunderea marginilor 5. Perforare 2 6. C.T.C.

Varianta II 1. Debitarea tablei n fii 2. Decupare 3. Ambutisare 4. Perforare 1 5. Perforare 2 6. Tunderea marginilor 7. C.T.C. Varianta III 1. 2. 3. Debitarea tablei n fi - Decupare Ambutisare - Perforare 1 Perforare 2 Tunderea marginilor C.T.C.

Am ales varianta I de prelucrare deoarece la o producie de 100.000 piese/an, producie de serie mijlocie, nu se justific o comprimare a operaiilor , lucru ce duce la proiectarea unei matrie complicate cu un cost ridicat. Precizia piesei este relativ scazuta ceea ce permite descompunerea procesului tehnologic n mai multe operaii mai simple. Totodata din motive de productivitatesi din faptul ca nu rezulta complicatie tehnica deosebita am ales comasarea unor operatii.

19

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

b. Itinerariul tehnologic tabelar pentru varianta optim

Tab.4.
Nr. .

Denumirea Denumirea piesei oper operaiei/ fazei Tierea

Pies ambutisat cilindric fara flansa

Schia operaiei Desenul piesei S+D+V & M-U

5 0 0 ,2 5

tablei n Denumire Material fii STAS A5 1.

Tipul tablei 1x1500x1500
STAS 428/2 80

A5-10318 80 1 r = 320
9,5 0,15

1 0 , 1

Scula: F.G. 30, S.D.V.:

9 0,15 (2) 19 0,2

Grosime Caracteristici mecanice

[ N / mm ]
2

subler M-U:

l = 36

[ %]

1 0,0 R2

F.G. 30
1 0 , 0 , 2 2

HB = 50

Decupare ambutisare 2. S-D: Mc.D.A.Su S.D.V.: subler, micronmetru verificator pt 20

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 raze M-U: PYE 10

3.

Perforare 1 S-D: Ss-P S.D.V.: Subler M-U: PYE 10

4.

Tunderea marginilor Scula: Cuit disc S.D.V.: Subler M-U: S.N. 400

21

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 5. Perforare 2 S-D: Ss-P-Si S.D.V.: Subler M-U: PYE 10 5. C.T.C.

de V.

7. Calculul parametrilor energetici ai procesului F.L.P.

Forta totala la perforare Ft
Ft = 2 F + 2Qi = 2 1178 .76 + 2 1306 .27 = 22970 N

unde : F forta de perforare propriu-zisa

Qi forta de scoatere a piesei de pe poanson

Forta de perforare propriu-zisa

F = D g af k = 9 1 300 = 10178 .76 N

[3, pag xx]

D diametrul perforat D=9 mm g grosimea semifabricatului g=1 mm

af rezistena la rupere af =270-340 N/mm2
k coeficientul de majorare =1.2

Forta de scoatere a piesei de pe poanson

22

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

F = D g qi i = 9 1 154 0.3 = 1306 .27 N

unde:
qi = (0.6... 0.7) C = 0.7 220 = 154 N / mm 2 - presiune radiala i = 0.2... 0.35 - coeficientul de frecare al materialului placii active

Calculul lucrul mecanic la perforare L

La =

Ftot g [J ] 1000

[2, pag.145]

- coeficient dat n funcie de grosimea g iar pt table sub 2 mm = 0.75... 0.55

Pt g=1 se alege =0,68
Ftot

fora maxim la perforare

Ftot =22970N

g grosimea tablei h = 1 mm
La = 0,68 22970 1 =15.619 [J] 1000

[3.pg. xx]

Calculul puterii la decupare Puterea util la decupare se determin cu relaia:

Pu = Ln 60 10 3

[ KW ] ,

[3, pag .xx ]

unde:

L - lucrul mecanic la decupare;

Ld = 15 .619

[J ]

n - numrul de curse duble efective;

n = 5cd / min evacuarea se face manual

Pu =

15,619 5 = 0.0013 60 10 3

[ KW ] ;

Puterea necesar la decupare 23

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

Pnec = Pu a

[ KW ] ,

[3, pag .xx ]

unde:
P - puterea util, u

- randamentul presei;
= 0,5... 0,75 0.65 ,

a - coeficient ce ine seama de regimul de lucru;

a =1,1... 1,4 1,4

Pnec =

0,0013 1,4 = 0,0028 0,65

[ KW ] .

7. Stabilirea tipului parametrilor geometrici i energetici ai presei

Se alege presa de acionare: Pres hidraulic PYE 10 Cu urmtoarele caracteristici: Tab. 5. Caracteristicele tehnice principale Fora maxim de presare F Viteza maxim la: - cursa de lucru - cursa n gol Distana ntre mas i culisou H Cursa reglabil C pn la: Dimensiunile mesei A1 xB 1 Dimensiunile culisoului KxS Distana dintre axa culisoului i batiu R Orificiul din masa presei Orificiul din culisou d Puterea motorului Valori 100 100 400 500 400 400x400 200x200 250 4 10 4 Unitate de msur KN mm/s mm/s mm mm mm mm mm mm mm KW

8. Calculul centrului de presiune

Deoarece matria are dua poansoane concentrice , iar conturul prelucrat este 24

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 simetric rezult c centrul de presiune se gsete pe axa de simetrie a poansonului. Pentru ca tana s funcioneze n bune condiii este necesar ca centrul de presiune al acesteia s coincid cu axa cepului de fixare. n caz contrar jocurile nu vor mai fi uniforme i va rezulta o uzur accentuat, urmat de eventuale daune ale presei.

25

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

9.Calculul dimensiunilor elementelor active la perforare

Abaterile la perforarea piesei in clasa de precizie 2 sunt conform STAS 11111/86 :
d = 9 +0..3 T = 0.6mm 0 3

unde : d diametrul nominal al gaurii T toleranta piesei Valorile tabelare ale jocurilor diametrale pentru tane de tiere sunt: Prin functionare elementele active ale stantei se uzeaza si in timp jocul se mareste. De aceea la proiectare se alege jocul minim ca fiind joc optim. Un joc optim asigura o calitate maxima a suprafetei prelucrate.
j min = 0.06 g = 0.06 1 = 0.06 mm
j max = 0.1 g = 0.1 1 = 0.1mm
j opt = j min = 0.06 mm

[1,tab.4.6,pag.93]

Pentru perforarea formulele de calcul sunt: Diametrul poansonului :

d p = ( d n + s ) p = ( 9 + 0.3) 0.15 = 9.30 0.15 mm
0 0

[1,rel.4.9, pag.95]

unde: d n = 9 - diametrul nominal al gaurii de perforat p - valoarea absoluta a abateri placii active
p = 0.25 T = 0.25 0.6 = 0.15 mm

s = 0.3mm - abaterea superioara a diametrului gaurii de perforat

Diametrul plcii active :

d pt = d p + jopt = 9.3 + 0.06 = 9.36 mm -cota orientativa a placii active d p - fiind cota dup ajustarea poansonului n funcie de placa activ pana la atingerea
' '

jocului optim

10. Calculul de rezisten al elementelor active

26

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

Calculul de rezisten la compresiune a poansonului de perforare

c =
Fc ac Amin

[3, pag .xx ]

unde:
Fc fora care acioneaz asupra poansonului Fc = 22970 N

Amin aria seciunii transversale minime

Amin

d min = 4

d min diametrul minim al poansonului de perforare d min = 8mm

Amin =

82 = 50 .26 mm 2 4

ac - efortul unitar admisibil de compresiune pentru OSC 10

ac = 1200 N / mm 2
c =
22970 = 457 .02 N/mm 2 ac 50 .26

Calculul de rezisten la strivire a poansonului de perforare

Exist plac de presiune nu se calculeaz rezistena la strivire.

Verificarea rezistenei la flambaj a poansonului de perforare

Verificarea la flambaj se face n special la poansoanlele cu diametru mic la care apare n mod frecvent pericolul pierderii stabilitii statice la solicitare cu fora de lucru. Se face pentru poansonl cu lungimea de flambaj mai mare avand in vedere ca sectiunea minima este aceeasi . Verificarea la flambaj se face n funcie de mrimea coeficientului de zveltee al poansonului care se calculeaz cu relaia: 27

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

=
lf imin

[1 rel. 17.9] n care - lungimea de flambaj

l f = 25 mm

i m - raza de inerie minim in

imin =

I min Amin

Imin - momentul de inerie minim

Amin - aria seciunii transversale minime
I min =

d 4 2,66 3 = = 201 .06 64 16

2

Amin

d min = = 50.26mm 2 4
201 .06 = 2 mm 50 .26

I min =

25 = 12 .5 ; = 12.5 < 90 flambaj plastic deci verificarea nu este necesar. 2

Verificarea la ncovoiere a PA perforare

1,5 F 2d (1 ) ai 2 3d 0 Ha

i =

[3, pag .xx ]

F fora care solicit placa activ F=22970 N Ha grosimea plcii active Ha=7 mm
ai - rezistena admisibil de ncovoiere ai =300 N/mm2

[4, tab.17.11, pag.401]

d=9 mm diametrul placii active

d 0 = 12 mm diametrul plcii pe care se reazem

28

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

i =

1,5 22970 29 (1 ) = 175 .8 N/mm 2 ai 2 3 12 7

Verificarea la forfecare a PA de perforare

F = 87 .04 N / mm 2 af Af
2

f =

af = 120 150 N / mm
Af

unde: - pt OL50

- aria forfecat

A f = H d 0 = 7 12 = 263 .9mm 2

11. Normarea tehnic a procesului tehnologic

Normarea tierii pe ghilotin
N TG = Tpi N + Tu

[2, rel.3.9,pag.27]

Tpi timpul de pregtire ncheiere Tpi=8 min N numrul de fii N=18 fii Tu timpul unitar Tu=0,17 min
N TG = 4 + 0,17 = 0,614 min/fasie 18

[2, tab.3.16, pag.29]

[2, tab.3.17, pag.29]

Norma de producie pentru operaia de tiere pe ghilotin este:

N PG = 1 1 = = 1.62 buc/min N TG 0.614

Normarea operaiei de decupare ambutisare

N TD A = T pi N + Tu

[2, pag.27] 29

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 Tpi timpul de pregtire ncheiere la lucrul pe piese Tpi=13 min N mrimea lotului N=8334 piese/lun Tu timpul unitar Tu=(tb+ta)k2 tb timpul de baz
tb = 1 q ncd

[2, tab.3.19, pag.30]

[2, pag.30]

[2, pag.30]

ncd numrul de curse duble a presei ncd=5 cd/min q coeficient ce ine seama de cuplajul presei q=1,17
tb = 1 1,17 = 0,234 min 5

[2, tab.3.21, pag.31]

ta =

t a1 nm + t a 2 + t a 3 + t a 4 (nm 1) + t a 5 + t a 6 + t a 7 + t a8 z s nm

ta1 timpul ajuttor pentru pornirea presei ta1=0,018 min ta2 timpul ajuttor pentru aducerea fiei la pres ta2=0,024x1,3=0,031 min ta3 timpul ajuttor pentru aezarea semifabricatului ta3=0,025x1,3=0,032 min ta4 timp ajuttor pentru avansarea fiei ta4=0,015x1,3=0,019 min ta5 timp ajuttor pentru ndeprtarea deeurilor ta5=0 ta6 timp ajuttor pentru extragerea piesei ta6=0,021 min ta7 timp ajuttor pentru ungerea semifabricatului ta7=0,056 min 30 [2, tab.3.32, pag.35] [2, tab.3.36, pag.34] [2, tab.3.26, pag53] [2, tab.3.25, pag.33] [2, tab.3.24, pag.32] [2, tab.3.23, pag.32]

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 ta8 timp ajuttor pentru ntoarcerea fiei ta8=0 zs numrul de piese obinute simultan pentru o fie la fiecare curs dubl zs=1 pies nm numrul de curse duble ale presei pentru o fie nm=19 cd/fie
0,018 19 + 0,031 + 0,032 + 0,019 (19 1) + 0 + 0,021 + 0,056 1 19 t a = 0,824 min ta =

k2 coeficient ce ine seama de timpul de adaos k2=1,10 Tu=(0,234+0.824)1,10=1.1638 min/buc

N tDA = 13 +1.1638 = 1.1638 min/buc 8334

[2, tab.3.22, pag.31]

Norma de producie pentru operaia de decupare ambutisare este:

N PD A = 1 N TD A = 0.858 buc/min

Normarea operaiei de perforare 1

N TP = Tpi + Tu N

[2, pag.27]

Tpi timpul de pregtire ncheiere Tpi=13 min N mrimea lotului N=8334 piese/lun Tu timp unitar Tu=(tb+ta)k2 tb timp de baz
tb = 1 q ncd

[2, tab.3.19, pag.30]

[2, pag.30]

[2, pag.30]

ncd numr de curse duble ale presei 31

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 ncd=5 cd/min q coeficient ce ine seama de cuplajul presei q=1,17
tb = 1 1,17 = 0,234 min 5

[2, tab.3.21, pag.31]

ta timp ajuttor ta=ta1+ta2+ta3+ta5+ta6+ta7 ta1=0,018 min ta2=0,016 min ta3=0,022 min ta5=0,006 ta6=0,011 min ta7=0,023 min ta=0,018+0,016+0,022+0,006+0,011+0,023=0,096 min Tu=(0,234+0,096)1,1=0,363 min/buc
N TP = 13 + 0,363 = 0,3645 min/buc 8334

[2, pag.31] [2, tab.3.23, pag.32] [2, tab.3.24, pag.33] [2, tab.3.25, pag.33] [2, tab.3.27, pag.34] [2, tab.3.36, pag.34] [2, tab.3.32, pag.35]

Norma de producie pentru operaia de perforare este:

N PP = 1 = 2,743 buc/min N TA

Normarea operaiei de tundere

T pi N

NT =

+ Tu

[min/

buc ]

[4, rel .16 ,15 , pag .359 ]

unde:
Tp i

- timpul de pregtire ncheiere; 32

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

T pi = 23 m in

[4, tab .16 ,27 , pag .372 ]

Tu - timp unitar pentru operaia de tundere; Tu = 0,32 min

[4, tab .16 ,28 , pag .373 ]

N - mrimea lotului N = 8334 piese/lun
NT = 23 + 0,32 = 0,322 8334

[min/

buc

Norma de producie pentru operaia de tundere este:

NP =
NP =

1 NT

[buc / min ] [buc / min ]

[4, rel .16 .19 , pag .360 ]

1 = 3.105 0,322

Normarea operaiei de perforare 2 Se face ca la perforarea 1 deci:

Tpi + Tu N

N TP =

[2, pag.27]

Tpi timpul de pregtire ncheiere Tpi=13 min N mrimea lotului N=8334 piese/lun Tu timp unitar Tu=(tb+ta)k2 tb timp de baz
tb = 1 q ncd

[2, tab.3.19, pag.30]

[2, pag.30]

[2, pag.30]

ncd numr de curse duble ale presei ncd=5 cd/min q coeficient ce ine seama de cuplajul presei 33

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 q=1,17
tb = 1 1,17 = 0,234 min 5

[2, tab.3.21, pag.31]

ta timp ajuttor ta=ta1+ta2+ta3+ta5+ta6+ta7 ta1=0,018 min ta2=0,016 min ta3=0,022 min ta5=0,006 ta6=0,011 min ta7=0,023 min ta=0,018+0,016+0,022+0,006+0,011+0,023=0,096 min Tu=(0,234+0,096)1,1=0,363 min/buc
N TP = 13 + 0,363 = 0,3645 min/buc 8334

[2, pag.31] [2, tab.3.23, pag.32] [2, tab.3.24, pag.33] [2, tab.3.25, pag.33] [2, tab.3.27, pag.34] [2, tab.3.36, pag.34] [2, tab.3.32, pag.35]

Norma de producie pentru operaia de perforare este:

N PP = 1 = 2,743 buc/min N TA

Timpul total de prelucrare a unei piese din lot este:

TT = N T1 n1 + N T2 + N T3 + N T4 + N T5

unde:
n1 - numrul de piese de pe o fie; n1 = 19

34

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

TT =

0,614 +1.1638 + 0,3645 + 0,322 + 0,3645 = 2.247 19

[min/

buc ]

12. Calculul preului de livrare al piesei

[3, pag.xx]

1. Cheltuieli cu materii prime i materiale

C M = M sf Pu [RON ] M sf = Asf g [Kg]

unde: masa semifabricatului

g=1 grosimea semifabrcatului

= 7.81 Kg / dm 3

- densitatea otelului

Asf aria semifabricatului

Asf =

n1 n 2

lungimea semifabricatului =1500 mm

limea semifabricatului

=1500 mm

n1 numrul semifabricatelor pe lungime n1=18 n2 numrul semifabricatelor pe lime n2=18 35

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

Asf = 1500 1500 = 6578 .9 mm 2 = 0,65789 dm 2 19 18

M sf = Asf g = 0.65789 1 7.81 = 0.05138 [K ] g

Pu pre unitar pentru A5 (g=1) Pu=3.2 lei/Kg

C M = 0,65789 3.2 = 2.1

[ RON ]

2. Cheltuieli cu salariile
C s = Te R0 [ RON ] Te timpul total de prelucrare a piesei

TT = 2.247 min/ buc = 0,03745 h / buc

R0 retribuia orara muncitorului R0 = 6.5 lei/h

C s = 0,2434 lei

3. Cot asigurri sociale C.A.S.=19,75%xCs=0,048lei 4. Asigurri de sntate

A.S = ( 7% + 0,5% + 0,75% ) C s = 0,020lei

5. Contribuie la fondul de omaj C.F.S.=2,5%xCs=0,006 lei 6. Cheltuieli cu munca vie Cmv=Cs+C.A.S.+A.S.+C.F.S. Cmv=0.323485 lei 7. Cheltuieli directe Cd=Cm+Cmv = 2.1+0,3234 =2,42 lei 8. Cheltuieli comune ale seciei Ccs=(200...300)%Cmv=225%Cmv=0,7278 lei 9. Costul de secie 36

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011 Csc = Cd+Ccs = 3.147 lei 10. Cheltuieli generale ale ntreprinderii Cg=25%Csc=0.786 lei 11. Cost de uzin Cu=Csc+Cg=3.147+0.786 = 3.933 lei 12. Profitul P=(5...15)[7]%Cu=0,275 lei 13. Pre de producie Pp = Cu+P= 4.208 lei 14. Preul de livrare al piesei
PL = Pp +T .V , A = Pp 1.24 = 5.218 lei

Bibliografie

[1]

BUTNAR, L.,

Tehnologii de forfecare i tanare, Editura Risoprint, Cluj37

[UNIVERSITATEA DE NORD BAIA MARE - PROIECT TPR II ] January 18, 2011

Napoca, 2003. [2] ROSINGER, S. Procese i scule de presare la rece, Ed. Facla, Timioara, 1987. [3] Conf. Univ. dr. ing. Butnar, L., Curs de mn [5] XXX Colecia de STAS-uri + net Tehnologia presrii la rece, Litografia I.P. Cluj Napoca, 1980

[6] TPLAG, I. .a.

38