SCALA DE

ANXIETATE CATTELL1

- Consideratii generale asupra testului. Semnificatia anxietatii Anxietatea este un simptom central in psihopatologie si aprecierea sa ridica probleme serioase clinicienilor. Estimarea ei directa constituie, intr-adevar, o interferenta plecind de la observarea manifestarilor somatice si de la verbalizarile bolnavului. insa manifestarile somatice ale anxietatii nu variaza in paralel cu intensitatea resimtita si introspectia trecutului acestora nu este posibila decit in cazul bolnavilor cu un nivel intelectual relativ ridicat. Pe de alta parte, anumiti subiecti isi inhiba manifestarile anxioase, facind astfel si mai dificila judecarea corecta a simptomului. Importanta manifestarii anxioase pentru psihicul subiectilor a determinat de mult timp pe psihologi sa dezvolte o metoda de masurare obiectiva a acestei emotii posibile. in mod schematic, s-au utilizat in sfera scarilor de apreciere (ca de exemplu Scarile lui Wittenborn, care sistematizeaza examenul clinic) trei feluri de instrumente: 1) tehnici psiho-fiziologice: poligrafie, electromiografie, inregistrarea clipirii pleoapelor, electroencefalografie; 2) teste obiective si proiective de personalitate: desenul in oglinda, Indicele Wechsler-Bellevue, Testul Rorschach; 3) chestionare de personalitate. Oricare ar fi interesul pentru alte metode, se pare ca in actualitate sint tehnicile care permit obtinerea cea mai simpla a unei aprecieri corecte si cantitative a nivelului anxietatii. Chestionarele de anxietate au fie o validitate aparenta, fie o validitate empirica, fie una factoriala. Scarile clasice ale lui Taylor, Welsh, Modlin si Purcell (derivate din M.M.P.I.) au, in general, in acelasi timp, o validitate aparenta si empirica. Validitatea factoriala a anxietatii ridica intr-adevar o problema. Eysenck, de exemplu, estimeaza ca anxietatea nu este un factor, dar poate fi explicata prin combinarea factorilor de nevrozism si de extraversiune. De fapt, un studiu ingrijit al literaturii de specialitate arata ca in analizele factoriale ale chestionarelor aplicate subiectilor normali sau patologici se izoleaza un factor, oblic in raport cu factorul de nevrozism, dar diferit de el. Cattell a ajuns la concluzia ca factorul de anxietate poate fi considerat ca un factor de ordin secund, notiune care confirma
1

Autor: Raymond B. Cattell. Tradus [i selectat de psiholog Lumini]a T\sica.

F. ci si o apreciere a anxietatii manifeste. respectiv a anxietatii voalate. aceluiasi subiect.F. ofera avantajul de a permite printr-o singura aplicare nu doar o apreciere a nivelului general de anxietate (nota A^B). • factorul Q4 (10 itemi): nota Q4 dovedeste rolul fortelor pulsionale ale subiectului in geneza anxietatii. obtinind astfel o informatie asupra etiologiei psihologice a simptomului: • factorul Q3 (8 itemi): nota Q3 indica in ce masura anxietatea este legata de structurile caracteriale social aprobate. Chestionarul a fost validat empiric in nevroze si psihoze. • factorul L (4 itemi): nota L dovedeste contributia sentimentului de insecuritate sociala la anxietate. Ele furnizeaza. Constructia scarii factoriale O scara adevarata trebuie sa aiba o semnificatie. totusi. Este o trasatura fundamentala. adica o trasatura demonstrata in mod statistic ca unitara U. . corespunzind respectiv anxietatii manifeste si anxietatii voalate. Cattell a putut construi astfel un chestionar de anxietate. acesta permite obtinerea unei note generale de anxietate. dar si in orientarea vocationala (pentru a decela subiectii cu un nivel anormal de anxietate). • factorul O (12 itemi): nota O exprima anxietatea derivind din presiunea supraeului.I. Chestionarul de anxietate Cattell (care poarta titlul discret de “Foaie de auto-analiza”). Rosenthal. este posibil studiul celor cinci factori primari ai personalitatii care satureaza factorul secundar de anxietate. Eysenck in cazurile clinice si Gruen la copii. ca masura a factorului de anxietate. 23 in Indexul Universal al factorilor psihologiei. o definitie unica si trebuie sa fie in mod stiintific capabila de reprodus in functie de anumite legi. • factorul C (6 itemi): nota C dovedeste slabiciunea eului si rolul sau in aparitia anxietatii. caracterizabila in limbaj obisnuit prin: . Pe de alta parte. si doua note distincte A si B. in despuierea lui.Descrierea factorilor. Nevrotismul.perfect datele psihopatologiei. de aplicatie rapida. compus din 40 de itemi. evident. in cadrul factorilor primari explorati prin testul 16 P. Trebuie mai intii facuta distinctia intre nevrotism si anxietate. a fost regasit in mod repetat ca o unitate de catre Cattell. indicatii interferente care pot fi confirmate prin aplicarea chestionarului 16 P. bazate pe un numar restrins de itemi si unele dintre ele au o validitate slaba. isi gaseste aplicatia in situatii clinice. Aceste cinci note sint.

O buna perceptie a evolutiei bolnavului solicita o apreciere a ceea ce indica compararea notelor de anxietate la diferite stadii ale tratamentului si in situatii diferite.diverse semne psiho-somatice. au fost elaborate doua chestionare scurte: N.P. Clinicienii au apreciat ca modificarile deliberate carora li se supun chestionarele.rezerva in a-si asuma un risc. . (Nevrotic Personality Factor – test destinat in mod special masurarii factorului de - .instabilitate. ar fi o eroare sa se confunde anxietatea cu nevroza (anxietatea este o emotie penibila de asteptare. Diferenta dintre anxietate si nevroza s-a facut la origine pe baza factorizarii unei mai mari varietati de raspunsuri comportamentale la testele obiective de laborator care prezinta situatii-miniatura si a fost confirmata punindu-se in corelatie notele obtinute la aceste baterii cu diagnosticele si evaluarile psihiatrilor.I. 23 sa aiba o nota crescuta si la U. unde subiectul este impins in propriul sau interes sa coopereze cit mai mult posibil.tensiune. in consecinta. teama fara obiect) si un tratament inteligent al nevrozei solicita o apreciere a ceea ce este implicat prin divergentele dintre notele de nevrotism si de anxietate. 24 s-a evidentiat distinct pe parcursul analizei factoriale si se caracterizeaza prin note ridicate la listele obiective de: . . Ramine de aratat cum a fost transformata masura tiparelor trasaturilor astfel localizate de la astfel de baterii la teste chestionar mai scurte si mai practice. nu exista deloc in relatia bolnav-terapeut. epuizare.lipsa de incredere in propria persoana. 24. pentru a-l inlocui pe acesta cel putin in munca de rutina. surmenaj. dar administrarea acestuia cere timp si competenta. . Clinicile au cerut un chestionar scurt. De aceea. de pilda intr-o situatie de solicitare de serviciu. nevroza si factorii de personalitate in general pot fi cel mai bine masurati prin testele obiective de comportament O-17 (Adjective-Analytic Personal Factor Battery). . Exista o tendinta la nevroticii care au o nota crescuta la U. Se admite ca anxietatea.I. Non-nevroticii pot avea o nota foarte ridicata pentru factorul general de anxietate intr-o situatie care este realmente provocatoare de anxietate. .tremurat.defect general de adaptabilitate.I. Factorul general de anxietate U.F. rigiditate.

dar expresia pe parcursul chestionarelor arata pe linga aceasta ca anxietatea comuna poate fi raportata la 5 surse sau forme distincte: dezvoltarea constiintei de sine – Q3. inaintea actualelor cercetari cu privire la anxietate era necunoscut faptul ca raspunsurile care indica din punct de vedere psihiatric anxietatea. Cea mai mare parte dintre cei care o vor utiliza vor fi satisfacuti sa obtina o singura nota pentru acest factor de anxietate generala.I. insecuritate sau tendinte paranoice – L. Corelatiile si factorizarea notelor obtinute pentru aceste 6 structuri de personalitate au dovedit ca cea mai mare parte dintre ele (O-pornire spre culpabilitate. Q4-tensiune ergica. 24). Realitatea unitatilor structurale a acestor 5 surse poate fi aratata in plus prin:  corelarea perfecta.  cei 5 factori variaza in raport cu virsta. care apare de-a lungul modului de expresie al chestionarelor.23) si prezenta scara de anxietate (care s-a aratat a fi strins corelata cu factorul de anxietate U. grila de corectie este aranjata de asa maniera incit sa se poata distinge cei 5 factori din total.nevrotism U. este necesara o familiarizare generala cu dinamica structurii personalitatii exprimata in terminologia experimentala moderna. tensiunea ergica . De aceea. Scara a fost construita adunind itemii celor 5 factori cu coeficientii solicitati.P. Aceasta furnizeaza un test standard de referinta pentru masurarea anxietatii.Q4. inclinarea catre culpabilitate – O. Dar unii pot sa doreasca pe linga aceasta sa stie care din cei 5 factori de personalitate este cel mai intens responsabil de producerea anxietatii pentru un caz dat. Este necesara o scurta expunere a structurilor de personalitate reiesite din lucrarile de analiza factoriala. . de un fel sau altul. C-slabiciunea eului. daca aceasta este necesar. Htimiditate) sint legate impreuna intr-un factor de ordin secund.I. forta eului – C.F. dimensiunile personalitatii decelabile si masurabile cu ajutorul chestionarelor sint bine cunoscute si definite. Q3lipsa de integrare. sint realmente distribuite printre 6 din cei cei 16 factori. adica dintre trasaturile unitare si fundamentale de personalitate din testul N. in mod general. la fel ca si in testele obiective de laborator. L-lipsa de securitate.  corelarea asemanatoare cu criteriile psihiatrice si profesionale. construit corect pornind de la unitatile functionale gasite si datele clinice. Pentru a aprecia din plin ce semnifica aceasta analiza a anxietatii in termenii structurii de personalitate.  in functie de situatiile experimentale. Exista un factor de anxietate unic.

orgoliu exagerat) ar putea sa produca anxietate sau. factorul poate fi acoperit prin conceptul de anxietate cauzata de presiunile supraeului. acceptind constient standardele sociale aprobate. 2. autoacuzarea si anxietatea combinata la unii bolnavi din spitalele de psihiatrie. . O a doua ipoteza (care pare mai stiintifica) este aceea ca o tensiune anxioasa puternica a cauzat o anumita regresiune si a impiedicat cresterea normala a Eului. poate sa fie sindromul depresiv. de anxietate si depresiune cu inclinare catre orice fel de sentiment de culpabilitate. 3. 5. Nivelul sau se manifesta in inclinarea spre emotivitate. factorul O este cunoscut ca reprezentind culpabilitatea anxioasa depresiva. in termeni freudieni. Pulsiunile descoperite ca fiind legate pozitiv de aceasta componenta sint exercitarea apetitului sexual. nevoia de consideratie si teama de situatii inedite. Ea pare sa exprime gradul la care anxietatea este nascuta prin presiunea pulsiunilor trezite si nevoilor nesatisfacute de orice fel. data fiind corelarea pe care contributia ei o exprima. Situatia sociala grea cauzata de comportamentul paranoid (idei. tensiune. in formele ei extreme. Absenta unei atare integrari a comportamentului in cadrul unui concept clar despre sine este. aceasta nota reprezinta participarea lipsei de securitate sociala la anxietate. O saturare este corelarea obtinuta prin experienta in analiza factoriala intre manifestarea masurata (aici Q3) si factorul/trasatura fundamentala (aici anxietatea). Insecuritate sau tendinte paranoice (L) – ratiunea corelarii tendintei paranoice cu anxietatea este ascunsa. 4. Caracteristica centrala este un sentiment de nedemnitate. susceptibilitate. Poate fi o inclinare constitutionala catre anxietate. Tensiunea ergica (Q4) – este una din componentele cele mai importante.1. dupa cum indica saturarile de ordinul 2. mai curind. mai jos de -8 pentru Q3. Corelarea sa negativa cu ansamblul anxietatii poate sa insemne ca un Eu ingrijorat cu multa apasare contine in germene anxietatea. Nota pentru componenta Q3 poate astfel sa fie considerata ca o masurare a gradului in care s-a asociat anxietatea cu structurile caracteriale si cu obisnuintele sociale acceptate. Dezvoltarea constiintei de sine (eul social ideal) (Q3) – acest factor arata aparent gradul de motivatie in integrarea comportamentului individual in jurul unui sentiment de sine. Forta eului (C) – factorul C reprezinta capacitatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile intr-un mod adaptat si realist. care apare paralel cu dezvoltarea elementelor de aparare paranoice. Tendinte spre culpabilitate (O) – pe plan descriptiv. instabilitate si nervozitate.

Va fi desemnat ca o “foaie de autoanaliza”. 1 sau 0 puncte pentru fiecare item (dupa cifra care este imprimata sub cercul prin care apare raspunsul). daca sint dintre notele partiale.. Se plaseaza grila 2 pe partea dreapta a paginii. Se poate. Raspunsurile trebuie marcate pe foaia de testare. se raporteaza la a doua linie a tabelului 2. unde figureaza raspunsul testarii. C(-) etc. Q3 (-). Fara a tine cont de notele partiale. se raporteaza notele A si B in pagina 4 a probei. Daca circumstantele o cer.aplicarea testului Dupa stabilirea unui contact cu subiectul. Se procedeaza la fel cu grila 3  nota B. Daca se doreste descompunerea in notele brute totale (pagina 2 ^ pagina 3). Se totalizeaza aceste note partiale pentru a obtine nota A. deci. cu o singura privire sa se cunoasca pozitia individului. examinatorul ii da foaia de testare si ii cere sa completeze urmarind instructiunile de pe prima pagina privind persoana si luind cunostinta de timp. Nu este de dorit sa se spuna subiectului ca este vorba de un test de anxietate. se corecteaza . Este necesar ca examinatorul sa confirme verbal necesitatea ca subiectul sa fie cit mai sincer si sa reafirme caracterul confidential al rezultatelor. Testul poate fi aplicat individual sau colectiv (luind precautiunile necesare pentru a evita sugestiile si copiatul).. etc. pe pagina. C. Se aduna aceste note pentru a obtine nota bruta simpla. Testul necesita circa 5 minute pentru un subiect cu o capacitate de citire medie. Se efectueaza eventual pe aceasta valoare corectarea pentru virsta si se cauta in tabelul 2 valoarea standard corespunzatoare.procedeul de corectare Corectarea se efectueaza aplicind grilele (tabelul 6) pe foaia de testare deschisa. Pentru persoanele care folosesc un timp excesiv trebuie reamintit ca pentru fiecare intrebare se cere primul raspuns venit in minte. Cel care corecteaza numara 2. . Se incercuieste aceasta valoare standard in coloana din dreapta. Se marcheaza notele Q3.

B#anxietatea manifesta/simptomatica (suma punctelor obtinute pentru pagina 3 – itemii 21-40). dupa alegere: 1) nota totala de anxietate: suma punctelor obtinute pentru cei 40 de itemi. a carui valoare trebuie sa fie interpretata in lumina experientei clinice privind testul. Astfel. Notele trebuie ajustate functie de virsta si sex (femeile au note de anxietate mai ridicate). Diagnosticul si tratamentul sint mult usurate daca se stie ca anxietatea totala este datorata tendintei de culpabilitate (O). Q4. O. Totalurile partiale rezultate din aceasta grupare ramin foarte mici. Pe urma se etaloneaza aceste note cu ajutorul tabelului 3 si se indica sub fiecare nota bruta nota standard corespunzatoare. 2) distinctia intre cele 2 note: A#anxietatea voalata/acoperita (suma punctelor obtinute pentru pagina 2 – itemii 1-20). iar celelalte 20 de intrebari dau nota B (anxietate manifesta). in al treilea rind ca un indice de tentativa de a exagera sau deforma simptomele. C(-). testul in intregime urmind sa furnizeze pe scurt o nota de anxietate. de dorinta de a o sublinia in mod constient. cele care corespund simptomelor manifeste pe pagina din dreapta. 3) o distinctie intre 5 note corespunzatoare unor structuri ale personalitatii care intervin in anxietatea descrisa mai sus. intrebarile voalate se gasesc pe pagina din stinga. in al doilea rind pentru a indica in ce masura este bolnavul constient de problema sa. Se pot adauga apoi comentariile calitative si clinice care au rezultat din observarea subiectului in timpul administrarii testului sau in urma primei consultatii care a urmat. Notele brute 1-3 trebuie interpretate dupa ce au fost transformate in note standard cu ajutorul etaloanelor. Nota 2 este destinata sa fie utilizata ca un raport brut “manifest-voalat”.notele pe sexe si virste (tabelul 4). cu o intentie ascunsa. corectarea primelor 20 de intrebari da nota A (anxietate voalata). deci suma notelor A^B. sau slabiciunii eului (C). sau lipsei de securitate sociala (L) sau . Notele urmatoare sint destinate sa furnizeze o masura privind gradul in care bolnavul este constient sau nu de anxietatea sa si. poate. care este adevarul. L. in primul rind ca o indicare a simptomelor reale. Cercetarea a stabilit ca subiectul cu o ingeniozitate suficienta poate stabili prin intrebari indirecte. Este util sa se dispuna separat itemii cu “simptome manifeste”. Sint posibile trei note finale. Este suma pentru cele 2 pagini reunite privind punctele obtinute pentru itemii cuprinsi in Q3 (-).

etalonare Tabel 1 – Itemii corespunzatori factorilor chestionarului C Factoru Descriere Numa Itemi l r itemi Q3 C L O Defect de integrare sau de coeziune a constiintei de sine Lipsa de forta a Eului sau nevrotism general Insecuritate paranoica. 21. Aceste variabile permit sa se obtina notele standard. O fluctuatie puternica. legata de o situatie oarecare. cu toate ca notele 7-8 ar putea sa justifice o cercetare mai profunda daca ele apar asociate cu alt indice. de aceea o nota crescuta in (O) trebuie sa retina atentia. Q4 si C variaza cel mai puternic in raport cu schimbarile de situatie pe termen scurt. Q3. 24 5. De aceea. Se poate presupune ca situatiile de stres nu numai ca genereaza o puternica presiune si pulsiuni (Q4). 25. trebuie distinsa anxietatea normala. de anxietatea patologica. este ea insasi un semn de instabilitate dinamica legata si de diverse alte conditii. 6. 12. de la o ocazie la alta. 3. 7.o depresie patologica anxioasa. depresie patologica. 13. Q3. O si L ramin foarte stabile la modificarile situatiilor. Tendinta la culpabilitate (O) exprima in forma sa extrema: . Compararea tendintelor din notele testului cu etapele de adaptare constienta la conflicte. Q4 sint aspecte ale personalitatii mai puternic determinate de mediu decit celelate. 14. 2. anxietate 8 6 4 12 1. 9. 32. 33. 27 8. 23. dar in acelasi timp tulbura si slabesc forta eului (C). la elemente rezultate si la situatii noi ar trebui sa furnizeze tehnici noi. dar se vor considera ca indicind existenta unor probleme numai notele 9-10. 22. 11. 31. iar anumite influente constitutionale intra in “forta eului”. lipsa de securitate sociala Sentiment de culpabilitate.autoacuzarea. 26. Q4. 29 10. 30. 15. . .stimularii excesive a tendintelor care nu pot sa se descarce (Q4). . Efectele tratamentului se vad manifestindu-se asupra factorilor C. de origine nevrotica sau psihotica. 28. 4.

6 Cumulat 3.5 7.5 3.6 11.0 58.9 96.6 7.6 8.2 91.6 14.8 27. 19.Q4 depresiva Tensiune ergica. 36.7 11. 18. 40 Tabel 2 – Etalonarea notei totale de anxietate (procent teoretic) B (Puncte barbati) 0-10 11-14 15-19 20-23 24-27 28-32 33-36 37-40 41-45 46-49 50-80 Clasa 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 F (Puncte femei) 0-14 15-18 19-23 24-27 28-31 32-36 37-40 41-44 45-49 50-53 54-80 Clasa 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Partial 3.6 16.6 84.7 4. 35 16. 37.4 100.0 Clasa Q3 (-) C (-0 L O Q4 Tabel 3 – Etalonarea notelor brute pentru componentele π 0 0 0 0 0-2 0-2 1 1 0 0 3 3 2 2 1 1 4-5 4-5 3 3 2 2 6 4 4 3 3 7-8 8 5 5 4 3 9 6 6 5 4 1011 1112 7 7-8 6 5 1213 13 8 9-10 7 6 14 1415 9 11 8 6 1517 1617 10 12-16 9-12 7-8 18-24 18-20 6-7 910 Tabel 4 – Corectii de aplicat la notele componentelor π inainte de utilizarea etalonului din tabelul 3 Sex M M M M M F F F F F Virsta 17-19 20-24 25-29 30-34 35-39 17-19 20-24 25-29 30-34 35-39 Q3 (-) -1 -1 -1 -1 -1 C (-) L O -2 -1 ^1 ^2 -4 -3 -2 -1 0 Q4 -2 -1 0 ^1 ^2 Tabel 5 – Interpretarea psihologica a notelor standard Nota standa Interpretare Indicatii . 38.4 42.1 15. 20.0 14. pulsiuni si nevoi nesatisfacute 10 34. 39. 17.6 4.0 72.

psihoterapie Anxietate puternica Necesita sfaturi sau psihoterapie Nevrozism nota medie.rd 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 Anxietate foarte puternica Nota de anxietate nevrotica. O. Q3. persoane linistite Flegmatici. destinsi Apti pentru a suporta momente de criza si stres *** Notele standard 8-10 necesita si calcularea notelor componente C. Q4. L. Tabel 6 – Grila de corectare Item Da 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 0 2 2 0 2 2 2 2 Raspuns Oarecu m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Item Nu 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 2 0 0 2 0 0 0 0 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 Da 2 0 0 2 2 0 2 2 0 0 2 2 2 0 2 2 0 2 Raspuns Oarecu m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Nu 0 2 2 0 0 2 0 0 2 2 0 0 0 2 0 0 2 0 . linistiti. psihoterapie (normali in privinte auxiliare) Putina anxietate Grad de (normal) anxietate mijlociu Eventual apatici. tensiuni afective diminuate. placizi. psihoterapie tipic Nevrotic – anxios tipic Sfaturi. necesita sfaturi. anxios Sfaturi.

Puneti raspunsurile dumneavoastra la exemple. fie NU-ul. fiecare punct este prezentat in realitate sub forma unei fraze.19 20 0 2 1 1 2 0 39 40 0 2 1 1 2 0 CHESTIONAR “C” NUME sI PRENUME ____________________________________________ DATA EXAMIN|RII ___________ DIAGNOSTIC CLINIC ______________ in aceste foi veti gasi 40 de intrebari cu privire la greutatile pe care cea mai mare parte dintre oameni le intimpina uneori in viata. etc. D LA N . marcind fie DA-ul.. Ar fi foarte util. sa dati un raspuns absolut sincer la fiecare punct. in asa fel incit sa aratati problemele pe care le puteti avea. Dupa cum vedeti. punind un X intr-una din cele 3 casute care se gasesc la dreapta. Veti arata felul in care aceasta se aplica la dumneavoastra. pentru a va putea intelege. incepeti cu cele doua exemple de mai jos pentru a va antrena.

Interesul meu pentru oameni si diferite dis-tractii tinde sa se schimbe destul de des. Predati foile dumneavoastra imediat ce le-ati completat in totalitate. Nu pierdeti timp cu ezitarile.A 1. OPRITI-VA ! ASTEPTATI SEMNALUL DE INCEPERE ! 1. B este intotdeauna la dreapta. dumneavoastra raspundeti ceea ce simtiti in momentul de fata. As prefera sa petrec o seara: (A) discutind cu diversi (B) la cinema Aproximativ jumatate din problemele pe care le veti gasi duc la alegerea intre A si B. Faptul ca unii oameni nu au o parere buna despre mine nu ma impiedica sa fiu perfect linistit. inainte de a-mi da o parere. raspundeti bine la fiecare. printrun singur raspuns. tineti minte ca nu trebuie sa utilizati raspunsul “intre cele doua” sau “Nesigur” decit daca va este imposibil sa alegeti intre A si B. Imediat ce examinatorul va va spune. ca in exemplul de mai sus. Cea mai mare parte a oamenilor termina in 5 minute. 2. unii in 10 minute. Acum: 1. Nu sariti nici o problema. Este posibil sa fi raspuns altadata la intrebari asemanatoare. utilizati aceasta casuta cit mai putin posibil. Raspunsurile dumneavoastra vor fi absolut confidentiale. DA OARECUM NU DA OARECUM NU DA OARECUM NU Q3 . in functie de ceea ce ginditi chiar in clipa aceasta ( si nicidecum ceea ce ati gindit in saptamina trecuta sau in mod obisnuit). intoarceti pagina si incepeti. 3. 2. imi place ______________________ sa merg OCAZII U Exista o casuta la mijloc pentru cazul cind nu ati putea sa raspundeti in mod categoric DA sau NU. intre A cele B doua 2. Raspundeti imediat la fiecare intrebare.

F.obisnuiesc sa astept pina cind sint sigur ca ceea ce spun este corect. chiar atunci cind stiu ca ceea ce cer este imposibil. tulburari de digestie. N-am simtit niciodata vreo indispozitie pre-cisa. Daca oamenii profita pe nedrept A de amabilitatea mea. senzatia ca-mi bate inima etc. (B) deseori n-au fost rezonabili. (A) ma simt jignit si nu le-o iert. Mi se spune uneori ca imi tradez prea usor emotia prin glas si in comportament. ca si cind as dori ceva fara sa stiu ce. 4. Ma simt nelinistit. Cind eram mic. DA 18. (B) uit imediat si ii iert. DA 19. 8. 6. 10. Mi se intimpla deseori sa ma infurii cu usurinta impotriva oamenilor. ca de pilda: dureri nedefinite. () UNEORI DA RAREORI OARECUM NICIODAT| NU DA OARECUM NU C () DA OARECUM NU DA OARECUM NU A OARECUM B L RAREOR I iNTOTDEAUN A DESEOR I UNEORI DESEORI DESEORI UNEORI RAREORI NICIODAT| DA 13. 14. NESIGUR NU O OARECUM B DIN CiND NICIODAT| iN CiND CiTEODAT| CiTEODAT| CiTEODAT| NU DESEORI NU Q4 NESIGUR NU . DA 16. 5. Am tendinta sa ma las cuprins de sentimentul de gelozie. (B) as dori sa fie la fel cum a fost. mi-era frica de intuneric. (A) as organiza-o cu totul altfel. 7. Criticile pe care mi le aduc oamenii RI reusesc mai curind sa ma tulbure decit sa ma ajute. Atunci cind parintii (sau cei care m-au crescut) imi dadeau ordine sau imi cereau sa-i ascult. Am indoieli asupra sinceritatii oamenilor care se arata fata de mine mai prietenosi decit m-as fi asteptat. Daca ar fi sa-mi reincep viata. Am mai multa nevoie de prietenii mei decit s-ar parea ca au ei de mine. Sint sigur ca as putea sa-mi adun fortele pentru a face fata unei dificultati care s-ar ivi pe neas-teptate. 9. imi admir parintii in toate imprejurarile impor-tante. Ma intreb uneori daca oamenii carora le vor-besc sint intr-adevar interesati de ceea ce spun. RAR 17. 12. DESEO 15. Mi-e neplacut sa aud ca mi se raspunde “nu”. (A) au fost intotdeauna rezonabili. 11.

RAREORI NICIODAT| CONTINUAtI URM|TOARE CU PAGINA A Nota DA 21. am tendinta sa fiu agitat si dezorientat. Uneori nu ma pot impiedica de a numara dife-rite lucruri. Ma trezesc noaptea si mi-e greu sa DESEORI adorm din nou din cauza preocuparilor mele. desi o fac fara nici un rost. aproape NICIODAT| ca-mi vine sa pling. DA 28. sint in stare sa o uit imediat. Oricit de grele si de neplacute ar fi piedicile.20. Discutind ca anumite persoane ma CiTEOsimt atit de stingherit incit abia DAT| indraznesc sa scot o vorba. Nervii mei sint atit de incordati incit DESEORI cel mai mic zgomot (de pilda. DA 25. Ma simt ursuz si nu vreau sa vad pe nimeni (A) uneori. Cind fac o gafa in societate. DA 35. DA 27. 33. RAR UNEORI CiTEODAT| NU UNEORI NICIODAT| O UNEORI UNEORI UNEORI NU NU NICIODAT| . fac fata oricare ar fi greutatile care imi stau in cale. (B) deseori. Chiar atunci cind ma aflu in mijlocul oame-nilor am sentimentul singuratatii mele si a lipsei mele de valoare. in general. Atunci cind imi merge prost. Din cind in cind am vise foarte puternice. 31. DA 29. cu toate ca nu le place sa recunoasca acest lucru. Majoritatea oamenilor sint putin ciudati. Atunci cind am ceva de facut. DA 34. DA 22. A 30. care imi tulbura somnul. deoarece fac totul sub tensiune. DA 32. cheltuiesc mai multa energie decit majoritatea oamenilor. in situatii grele. DA 24. DA 26. imi impun sa nu fiu distrat si sa nu uit ama-nuntele. Am intotdeauna suficienta energie atunci cind ma aflu in fata unei dificultati. Ma simt uneori vinovat si am remuscari pentru lucruri fara importanta. 36. un scirtiit de usa) mi se pare de nesuportat si ma UNEORI NU CiTEODAT| OARECUM NU NU Q3 (-) UNEORI UNEORI UNEORI NU NU NU C (-) NESIGUR NU NESIGUR NU UNEORI VARIABIL NU B L F. intotdeauna perseverez si nu parasesc intentiile cu care am pornit. DA 23.

adorm usor. in citeva minute. 40. indata ce ma culc. Daca ceva ma tulbura in mod special. DA UNEORI NU DA NESIGUR NU Q4 DA DA UNEORI NESIGUR NU NU OPRITI-VA. Mi se intimpla sa tremur sau sa transpir atunci cind ma gindesc la o sarcina grea pe care trebuie sa o indeplinesc. 38. imi regasesc de obicei calmul cu usurinta. VERIFICATI DACA ATI RASPUNS LA FIECARE INTREBARE! Nota B . 37. 39.face sa tresar. in mod obisnuit. Uneori resimt o stare de tensiune sau de agitatie gindindu-ma la lucruri care m-au preocupat si interesat putin inainte.

O _____. L _____. L _____. 2) (pag. Q4 _____ NOTA STANDARD TOTAL|: OBSERVAtII CALITATIVE: NOTA STANDARD iN STENS (TOTAL) 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 REZUMATUL DIAGNOSTICULUI: . 3) Nota corectata: Q3 (-) _____. O _____.NUME ____________________________________________________ SEX ______ViRST| ____________ sCOLARIZARE/PROFESIE _________________________________________________________________ NOTE BRUTE: Stens _____ NOTA STANDARD DECILE (TOTAL) 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Nota A: _______ Nota B: ________ NOTA BRUT| TOTAL|: (A^B) _____ (pag. Q4 Raport manifest/voalat (B/A): _____ _____ Q 3 (-) _____. C (-) _____. C (-) _____.

0 0 .

2 1 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 3 1 3 2 3 3 3 4 3 Da Uneori Nu Nu scrieti nimic in aceasta coloana! Da Citeodat a Oarecu m Uneori Nu Da Nu Q3 (-) Da Nu Da Uneori Nu Da Uneori Nu C (-) Da Nesigur Nu Da Nesigur Nu L Da Uneori Nu A Valabil B Niciodat a Da F.FOAIE DE R|SPUNS PENTRU CHESTIONARUL “C” Nr . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Da Oarecum Nu Nu scrieti nimic in aceasta coloana! Adevarat Oarecum Neadevar at Nu Da Oarecum Q3 (-) Deseori Rareori Niciodata A Nedecis B Da Oarecum Nu C (-) Da Oarecum Nu Da Oarecum Nu L A Oarecum B Rareori Uneori Deseori intotdea una Deseori Deseori Rareori Rareori Niciodata O Da Nesigur Nu A Oarecum B Deseori Din cind in cind Niciodata N r. rar Citeodat a Nu Uneori O Deseori Uneori Niciodat a Nu Da Uneori Da Uneori Nu .

rar Deseori Da Nu Q4 Adevarat Neadevar at Niciodata Deseori Rareori 5 3 6 3 7 3 8 3 9 4 0 Deseori Uneori Niciodat a Nu Da Uneori Da Nesigur Nu Q4 Da Uneori Nu Da Nesigur Nu Nota A Nota B .16 17 18 19 20 Da Citeodat a Citeodat a Citeodat a Nesigur Nu F.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful