GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAMŢ

PROIECT DE OBŢINERE A CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE

CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN TURISM

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR, CIORSAC MIHAELA CANDIDAT, AVRAM ANDREI PIATRA NEAMŢ 2009

Sibiul –spatiu cultural europeean

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAMŢ

TEMA: ……………………………………………………

CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN TURISM

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR, CIORSAC MIHAELA CANDIDAT, AVRAM ANDREI PIATRA NEAMŢ 2009
2

Sibiul –spatiu cultural europeean

CUPRINS
ARGUMENT CAPITOLUL I RESURSELE TURISTICE DIN ORASUL SIBIU I.1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL………………………………….. I.1.1. RELIEF…………………………………………………………… I.1.2. CLIMA…………………………………………………………….. I.1.3. HIDROGRAFIE…………………………………………………… I.1.4. FLORĂ ŞI FAUNĂ………………………………………………… I.1.5. REZERVAŢII NATURALE……………………………………….. I.2. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC………………………………….

CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CĂTRE AGENŢIA DE TURISM EUROLINES……………………………………………………… II.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM………………. II.1.1. PREZENTARE. OBIECT DE ACTIVITATE…………………….. II.1.2. PERSONAL. ORGANIGRAMĂ. COMPARTIMENTE…………. II.2. ETAPELE CONCEPERII UNUI PRODUS TURISTIC…………………… II.3. CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE……………………………. II.4. ANALIZA DE PREŢ A PRODUSELOR TURISTICE……………………. II.5. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE……………………………. II.5.1. MIJLOACE DE PUBLICITATE…………………………………… II.5.2. RELAŢII PUBLICE………………………………………………… BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………. ANEXE…………………………………………………………………………………………….

3

1. Vânturile dominante. Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. sunt cele din nord-vest. 15 km). care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. 4 . din care face parte şi Sibiul. cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate. 1. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm. Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. Zona Transilvaniei. Fiind un vânt feohnic. având importanţă pentru activităţile agricole. încă din luna septembrie. este cald. prin Dealul Guşteriţei. teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor. însă ferită de excese. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. iar ultimele la începutul lunii aprilie. străbătută de râul cu acelaşi nume. cu valori minime în luna februarie (26. Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). iar la munte 100 de zile.Sibiul –spatiu cultural europeean Capitolul I 1. Temperatura medie anuală este de 8. Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie.1. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc. venit din nordul şi nord-vestul Europei. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. în special în depresiunile de la poalele munţilor. până în luna mai.7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). topeşte zăpezile.2Clima Localitatea se află în zona temperat-continentală. la munte.9 grade Celsius. a Munţilor Cindrel (cca. Patrimoniul turistic national al judetului Sibiu 1. În nord şi est. din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar . Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte.1. vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”. în depresiunea Cibinului. 20 km). este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii.oceanic) care aduce zăpadă şi ger. care coboară până deasupra Văii Cibinului. cu frecvenţa cea mai mare.1Asezare geografica si relief Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei. Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş.

Alte specii de plante aflate pe listele rosii sunt: Ribes alpinum.1. Campanula serrata. 5 . Gymnodenia conopsea. Buxbaumia viridis. Angelica archangelica. Negovanu. Meesia longiseta.1. Trollius europaeus. Oasa. până în luna mai. Symphyandra wanneri. Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie. Lacurile sunt prezente in numar mare cu o mare varietate de tipuri genetice: lacuri glaciare (Balea. Iezeru Mic. Listera ovata. amareala siberiana (Polygala sibirica). Veronica bachofenii. Doronicum carpaticum. Dintre cormofite. Bradeni. mixandrele (Erysinum transsilvanicum). apartinand la 637 genuri si 124 familii. osul iepurelui (Osonis repens). Angelica palustris. iar la munte 100 de zile. Veronica baumgartenii etc. etc. la munte. telina salbatica (Apium nodiflorum). Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş. 1.4Flora si fauna Judetul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme. Lacul Fara fund.455 specii de cormofite (63% din speciile din flora Romaniei). un numar de peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati. Crambe tataria. Botrychium matricariifolium. Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. Caltun. Podragu). iar ultimele la începutul lunii aprilie. gelidus. habitate si specii salbatice datorita cadrului natural variat. încă din luna septembrie. Neottia nidus-avis. etc. carpatica. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte.3Hidrografia Hidrografia este dominata de Olt. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc. Iezeru Mare. lacuri in foste saline (la Ocna Sibiului. Dintre speciile de interes comunitar amintim: Echium russicum. Drepanocladus vernicosus. Tozzia alpina ssp. Alte specii sunt extrem de rare in Romania: patlagina uriasa (Plantago maxima). Flora inventariata a judetului Sibiu include 2. caldarusa (Aquilegia transsilvanica). cu afluentii sai iar o parte importanta a apelor este colectata de Mures prin Tarnave. Avrig. coada zmeului (Calla palustris). Ocna Pustie) sau lacuri amenajate in scopuri hidroenergetice cum sunt Gura Raului. Dicranum viride. Lacu Doamnei. printre care: romanita de munte (Achillea schurii). Dianthus glacialis ssp. cornutul (Cerastium transsilvanicum). etc. Cirsium brachycephalum. angelica de balta (Angelica palustris).Sibiul –spatiu cultural europeean 1. 528 specii de briofite si 459 specii de licheni.

45 de mamifere. 11 specii de amfibieni si 9 specii de pesti se regasesc in Directiva Habitate. care au fost inventariate la nivelul judetului Sibiu.apoi poteca DN1 Sibiu-Cristian. 13/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice). Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ buna. Localizare: Muntii Cindrelului.traseu marcat DJ106A Sibiu-Paltinis. 1198/2005.1198/2005 122 specii sunt de interes international iar 46 specii sunt de interes national. Suprafata: 9873.apoi poteca 6 . insa este afectata de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic.Sibiul –spatiu cultural europeean Dintre cele 258 de specii ale avifaunei judetului Sibiu. Administrator: Consiliile locale ale comunelor Jina. precum si de braconaj. Rasinari.si apoi pe poteca. un numar de 194 de specii se gasesc in Directiva Pasari (75 de specii in Anexa I). judetul Sibiu conserva 46 specii sunt de interes international si 22 specii de interes national.. 8 specii de reptile. Sibiu-Paltinis . DJ106E Cristian-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului-Jina .9 ha. 15 specii de amfibieni si 11 specii de pesti sunt listate in Conventia de la Berna. Etajul alpin si subalpin al varfurilor Cindrelul (2244 m). Tilisca. 26 specii de mamifere.poteca de munte . Raportat la speciile listate in Ordin nr.Sibiu-Cristina-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului . 89/2000 pentru conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice) si 110 specii in Conventia de la Bonn (Legea nr. Saliste Acces 1. 12 specii de reptile. 9 specii de lilieci se regasesc in anexele Conventiei de la Bonn. Este situat in arealul comunelor Gura Rului. 252 de specii se regasesc in Conventia de la Berna (Legea nr.1. Dintre acestea conform ord.Jina . fauna.5Rezervatii naturale  Parcul natural Cindrel Zona protejata complexa de flora. geomorfologica si hidrografica. Tilisca si Jina. 81 de specii in Conventia de la Haga (Legea nr. 1. 13/1993 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa). altele decat pasarile. Dintre cele 135 de specii de vertebrate. 2.

Rozdesti.N.Steflestiapoi poteca DJ 106C Sibiu . D. precum si de braconaj. Porumbacu. Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat si prin 7 . nsa este afectat de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic.Gatu Berbecului. 1 (E 68) Sibiu. fauna. Include si rezervatia naturala Blea.Rau Sadului. nsa sunt afectate de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic.traseu marcat 2.Cisnadie-Sadu DJ 105G Sadu -Rau Sadului-Gatu Berbecului . peisagistica si culturala.Saua Cindrel DJ106N Saua Cindrel . ntre Vrful Suru si Podagru. Arpas si orasului Avrig.N.Selimbar.Sibiul –spatiu cultural europeean 3. D.Selimbar.Steflesti  Parcul natural Golul alpin Fagaras Zona protejata complexa geomorfologica.N. 1 (E 68) Sibiu. Porumbacu de Jos.traseu marcat 3.Avrig. Pe lnga aceste elemente negative ale actiunii antropice.Selimbar.traseu marcat  Padurea Dumbrava Zona protejata complexa de flora. de flora si fauna .apoi poteca 4. hidrografica. acces prin judetul Alba : Sebes-Sugag-Saua Cindrel . Versantul nordic apartine ariei comunelor Racovita.Cisnadie.Sadu. Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul alpin Fagaras este relativ buna. Arpasu de Jos. Crtisoara.Porumbacu de Sus.Rozdesti . 1 (E 68) Sibiu.Saua Cindrel. Muntii Cindrelului. D. Suprafata: 6989.2 ha Administrator: Consiliie locale Avrig. Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului. Starea de conservare a ecosistemelor este relativ buna.Sibiu.CartisoaraArpasu de Sus.Turnu Rosu. Directia Silvica Sibiu Acces : 1.Avrig.Steflesti. precum si de braconaj.

de catre turistii neavizati. Reliefului alpin I se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica. Se ntinde ntre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. Sibiu Piata Garii .Cindrel DJ106A Sibiu. floarea de colt. 3 ha si 13..30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt. degitaret. prundarasul de munte pasare alpina. Cuprinde doua vai glaciare. precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen. smirdar. flora si fauna din circul glaciar Balea.7 m adncime).pana la capatul liniei 2. hidrografica de flora si fauna. pe versantul nordic al platoului Frumoasei. cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt. Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca.Paltinis  Iezerele Cindrelului Este o rezervatie mixta. aproape de vrful Cindrel (2244 m). Starea de 8 .Paltinis.. ienupar. ridichioasa.Cindrel  Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Blea Rezervatie complexa.Batrana.str. pentru foc.troleibuz nr.Paltinis ( 32 km). Sibiu . Calea Dumbravii. hidrologica. spre Rasinari Suprafata: 993 ha Administrator: Directia Silvica Sibiu Acces : 1. bujor de munte. Din Paltinis pe traseu montan Paltinis . de flora si fauna. geomorfologica. Arealul comunei Gura Rului.6 ha Administrator: Consiliul local al com. afan. 1.Sibiul –spatiu cultural europeean taierile de crengi din copaci. Gura Rului Acces: Sibiu.Batrina. prin distrugerea covorului vegetal etc.1 . Cuprinde relieful alpin. Suprafata: 609. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu. geomorfologica. capra neagra.DJ106A Sibiu.

Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii . care scot la zi depozite fosilifere. Capra (2439 m).Sibiul –spatiu cultural europeean conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului. 1 (E 68) Sibiu . Turnu Rosu Problemele cu care se confrunta Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip paleontologic) sunt faptul ca pasunatul excesiv favorizeaza procesele superficiale de eroziune. Localizare: Muntii Fagarasului. n aria comunei Crtisoara.Valea Blii.traseu montan cu coborare la Balea Lac .traseu montan Statia CFR .N. iar o serie de specii de animale s-au refugiat n vaile din mprejurimi. dinti de rechin. Suprafata: 180 ha Administrator: Consiliul local al com. echinoderme. Suprafata: 60 ha Administrator: Consiliul local al com. Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti Este un monument al naturii cu valoare paleontologica. caldarea glaciara Blea. Cartisoara Acces: D.Avrig.Selimbar. cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate. DJ . varianta din dreptul statiei CFR Podul Olt spre Turnu Rosu 9 .Racovita . covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti care campeaza n zona. strabatuta de cursul Vaii Sadului. numuluti.Rmnicul Vlcea (201).Podul Olt . Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei. ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508).Avrig se desprinde drum spre Cartisoara -pe Transfagararsan. gasteropode.Talmaciu . Paltinu Mare (2398). Se nregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului n lac. din care sunt colectate fragmente de catre diverse persoane si comercializate Acces: Statia CFR pe linia Sibiu . la 20 km de Sibiu.Crta.

pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei. frasinel.Sibiul –spatiu cultural europeean  Dealul Zakel . Din Talmaciu pe DJ pana la Sadu apoi pe poteca (aprox 3 km ). ntre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine). Acces:Sibiu. Acces: 1. colilie.Slimnic (15 km de Sibiu) . 4 km. Valcea pana la Talmaciu. Suprafata: 11 ha (din care 4. suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5 ha. de tip complex) datorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant. negara.Sura Mare iar din Sura Mare pe drum de tara si poteca aprox. sachiz. . 10 .Talmaciu.5 ha afectate de alunecari de teren) Administrator: Consiliul local al com. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales. DN14 Sibiu. Nu exista ridicari topografice pentru ariile protejate din judetul Sibiu.Rezervatia de stepa din Valea Sarba Este o rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian. iar din Slimnic pe drum de tara si poteca mai sunt de strabatut 2 km 2.coada zmeului (Calla palustris) . DJ14 Sibiu. intre Slimnic si Sura Mare. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare. Dintre speciile de plante specifice numai acestei zone amintim : . Sura Mare n ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa.patlagina uriasa (Plantago maxima). steluta vinata.Sadu E81 Sibiu-Rm.amareala siberiana (Polygala sibirica). Localizare: Pe valea rului Sadu. Suprafata: 20 ha Administrator: Consiliul local al orasului Talmaciu Problemele cu care se confrunta Rezervatia Suvara Sasilor (botanica) sunt faptul ca nu este mprejmuita si nu beneficiaza de paza. in extravilanul orasului Talmaciu.  Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu Este o rezervatie botanica.

9 ha Localizare: Pe Valea Argintului. Cisnadioara 0. Acces: Soseaua Sibiu . 800 m S-V de satul Cisnadioara. . alaturi de Parcul natural Blea. subalpin si montan superior. pe valea strajuita de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359 m) Suprafata: 732 ha Proprietar: RA Romsilva . pe valea Arpaselului. cervide. 80% din caprele negre din Muntii Fagaras.Sibiul –spatiu cultural europeean  Rezervatia naturala Arpasel Localizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului. acvile de munte.apoi pe Transfagarasan.Brasov.Brasov .comuna Arpasul de Jos . la cca. ntre 1000 m si 2500 m altitudine. pe raza comunei Loamnes. Ocolul Silvic Arpas Este o rezervatie faunistica si de flora.filiala Sibiu.Cisnadie Cisnadioara  Vulcanii noroiosi de la Hasag Monument al naturii cu valoare geologica (aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata in vreun fel. Cuprinde etajul alpin. Aici traiesc cca. 11 . deoarece pe de-o parte beneficiaza de paza. marmote. iar pe de alta parte accesul este dificil. este nsa puternic afectata de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate n Poligonul militar Crtisoara Acces: Calea ferata Sibiu .Soseaua Sibiu . ursi.traseu marcat  Calcarele cretacice de la Cisnadioara Monument al naturii cu valoare geologica. iar in zona se practica agricultura) Localizare: intre Hasag si Mndra. statia Arpasul de Jos. nu are paza si este degradata prin practicarea unui turism neecologic) Extravilan loc. Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata. E68 .de tip paleontologic (aria protejata este afectata de pasunat.

1 km de centrul de comuna.Mihaileni – Agnita  Masa Jidovului La Grumaji comuna Jina Monument natural cu valoare geologica.J. pe malul prului Lihoi. Sibiu . D. Acces: D.J. Acces: D. n amonte de localitatea Dobra. datorita accesului dificil nu este afectata de activitati antropice) Suprafata: 1 ha Localizare: Pe raza comunei Jina. apoi poteca marcata cu cruce rosie. (nu este delimitata si indicata.Medias. la cca 10 km sud de Sugag.J. apoi poteca de munte 12 .Jina. Sebes – Bistra  Pintenii din Coasta Jinei Monument al naturii cu valoare geologica. Sibiu . la cca.0 ha  Canionul Mihaileni Monument al naturii cu valoare geologica.J. Seica Mare . (nu este clar delimitata si se practica pasunatul) Suprafata: 15 ha Localizare: Localitatea Mihaileni. Sebes .Medias. (nu este clar delimitata si nici indicata prin panouri) Suprafata: 0. pe malul stang al paraului Calva.Dobra. afluent al Sebesului.5 ha Localizare: Pe raza comunei Jina.Sibiul –spatiu cultural europeean Acces: Calea ferata Sibiu . halta Hasag Suprafata:1. Acces: D. D. pe malul drept al rului Sebes.J.

În 1545 clădirea a fost achiziţionată de oraş de la urmaşii lui Pempflinger în scopul transformării sale în primărie. Suprafata: 0. Cea mai veche parte a clădirii este turnul-locuinţă a cărui construire a început la sfârşitul secolului al XV-lea de Thomas Altemberger. Prezinta fenomenul de heliotermie. din 1499. turnul-locuinţă este o construcţie de plan pătrat care se ridică pe înălţimea de trei etaje. Clădirea Primăriei Vechi (cunoscută şi sub denumirea de Casa Altemberger după numele primarului în timpul căruia a început construcţia clădirii). este cel mai important ansamblu de arhitectură civilă gotică din Transilvania.Ocna Sibiului 1.Medias. Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. Aripa de clădire alăturată spre nord este construită tot de Thomas Altemberger. În perioada lui Lulay s-a ridicat un nou corp de clădire amplasat în partea de nord a complexului. 13 .2 Patrimoniul turistic antropic Muzee si expozitii  Muzeul Brukenthal Muzeul de Istorie funcţionează într-un spaţiu reprezentativ pentru istoria locală a Sibiului: fosta primărie a oraşului. primar al oraşului între 1470-1491.Sibiul –spatiu cultural europeean  Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului Este un monument al naturii cu valoare geologica.2 ha Localizare: n partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului. n apropierea aleii ce duce la statia CFR. S-a format ntr-o veche mina de sare prabusita la 1775. După moartea lui Altemberger (1491). statia Ocna Sibiului Soseaua Sibiu . în cea a lui Johannes Lulay. iar apoi. casa a ajuns în proprietatea lui Nicolaus Prol. Situat în colţul de sud-est al ansamblului. Acces: Calea ferata Sibiu .

Expoziţia de bază a muzeului este "Sistematica lumii animale". prin profilul său.000) .malacologie (510. care din 1959 funcţiona la parterul Palatului Brukenthal. ansamblul Primăriei Vechi s-a amplificat cu încă două corpuri de clădire în sud şi est.mineralogie-petrografie (19. inaugurat în 1972. prin înfiinţarea Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale (Siebenbürgischer Verein für Naturwiessenschaften).amfibieni (280) .paleontologie (57.000 piese) .Sibiul –spatiu cultural europeean În perioada sec.ornitologie (5. Colecţiile muzeului însumează peste 1.al XVIII-lea.000) mamifere (1722)  Muzeul de Istorie a Farmaciei Muzeul de Istorie a Farmaciei. Clădirea în care funcţionează în prezent muzeul a fost inaugurată în anul 1895.000) . Muzeul de istorie. al XVI-lea. 14 . din care au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice şi culturale interne şi internaţionale.entomologie (266.botanică (168.000 piese: .  Muzeul de Istorie Naturală Bazele muzeului au fost puse în 1849.000) . Între anii 1967-1984.000) zoologia vertebratelor .000.reptile (467) . în 1984. Ansamblul a funcţionat ca primărie până în anul 1948. o raritate în peisajul muzeografic naţional. reprezintă. se mută în acest ansamblu arhitectonic.ihtiologie (916) . clădirea a intrat în restaurare datorită gradului avansat de degradare.

600 piese (sec. Colecţia numără aproape 1. considerat fondatorul doctrinei terapeutice homeopate. XVI-XIX). precum si a medicinii din ţara noastră.Sibiul –spatiu cultural europeean Clădirea care adăposteşte muzeul este un monument istoric de arhitectură. interioare de locuit pastrate in forma originala. din trei colecţii importante: "August von Spiess".900 piese. se afla situat in Padurea Dumbrava la 4 km de oras. etc. 15 . mijloace de transport in comun traditionale. Samuel Hanemann . trofee autohtone şi exotice.500 de piese. Muzeul adaposteste monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului romanesc. datând din 1568 Colecţiile muzeului reunesc peste 6. în perioada în care Samuel von Brukenthal era guvernator al Transilvaniei  Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare Muzeul a fost deschis pentru public în 1966 şi reorganizat în 1981 în Casa Spiess. ilustrând evoluţia ştiinţei si tehnicii farmaceutice. a trăit şi a lucrat la Sibiu. "Emil Witting" şi Colecţia "Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale din Sibiu"  Muzeul Astra Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA. în cea mai mare parte. ce provin. Colecţia homeopatică numără 2. Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite parti ale tarii. Muzeul a fost organizat cu incepere din anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare si are o suprafata de 96 ha si un circuit expozitional de 10 km. instalatii de industrii taranesti. cu elemente gotice si renascentiste. arme diverse şi accesorii de vânătoare.

1924 si 1929 si un plug de zapada cu aburi din anul 1924. pliante. interdisciplinara. valoroaselor traditii ale primului muzeu etnografic-istoric al românilor din Transilvania. In noua sa conceptie tematica. inspirate din universul satului traditional. la oferta culinara traditionala la cârciumioara si hanul din muzeu si cazarea in spatiile din incinta (53 locuri).Sibiul –spatiu cultural europeean Sunt ilustrate toate domeniile precum agricultura. 1936. 1941. a fost integrat Complexului National Muzeal "ASTRA" in anul 1990. zi si noapte (pentru vizitele nocturne având un sistem de iluminat cu spoturi si efecte senzationale). apicultura. etc  Muzeul de locomotive cu aburi Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta 35 de locomotive cu aburi. ghiduri. Agrementul oferit publicului vizitator este extrem de variat. 1938.7 locomotive din anii 1933. in prezent ajungand de 35 240 obiecte si formand temeiul viitorului "Muzeu al Civilizatiei Transilvane "ASTRA". Portile sale sunt deschise. 1937. 1906. facand astfel din muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului cea mai generoasa si ospitaliera oferta turistica sibiana. cu opere realizate de reputati artisti romani si straini. cherhanale. muzeul sibian a devenit un adevarat “muzeu al civilizatiei populare traditionale din Romania”. etc. 1922.4 locomotive din anul 1949. novatoare. 16 . Patrimoniul sau (transferat in anul 1950 la Muzeul Brukenthal). la cele cu trasurile si saniile trase de cai. Muzeul este organizat in cinci mari sectoare cuprinzand grupe tematice aferente. crame. 1952. Henschel . filme. din motive “ideologice”. de la plimbarile cu lotcile pe lac. pe aleile muzeului. CD-uri. de la vizitarea cu minicarurile. 2 macarale cu aburi si 2 pluguri cu aburi fabricate intre anii 1885 1958 la uzinele: Domeniilor Resita . intr-o conceptie moderna. educational). pescuitul si vanatul prin gospodarii specifice precum stane. 1958.5 locomotive din anii 1894. cu generozitate. expozitional. fondat la Sibiu. Uzinele 23 August Bucuresti . Cognomenul "ASTRA" se datoreaza continuarii. in tot timpul anului. in anul 1905 si inchis in 1950. pe toate planurile (patrimonial. Acestor sectoare li se adauga o expozitie de scluptura moderna in lemn. asigurandu-se ghidaje de specialitate. careia ii sunt destinate 3 ha. cresterea animalelor.

1 locomotiva din anul 1915. Chrzanow Polonia . in care se trateaza complicatele probleme ale zborului in spatiu cu 40 de an.1 locomotiva din anul 1908. la maturitate H. acum o carte celebra.1 locomotiva din anul 1949.1 locomotiva din 1920.1 locomotiva din 1890. 7 dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.3 locomotive din anii 1914. VGBH S. Borsig Berlin . Orestein Koppel Berlin .2 locomotive din anii 1908 si 1939. Ardelt Eberswald .2 locomotive din 1911 si 1917. Franco Belgiana Croyere . Fascinat in copilarie de romanul lui Jules Verne "De la Pamant la Luna".1980). Soc.Sibiul –spatiu cultural europeean Schwartzkopff Berlin .1 locomotiva din 1930.1 CASA MEMORIALA HERMAN OBERTH Muzeul este dedicat omului de stiin ta Hermann Oberth (1894 . Schichau . fizician german originar din Romania (nascut la Sibiu). Viena Neustadt . MAV Budapesta .1 locomotiva din 1921.2 locomotive din anii 1885 si 1896 (cele mai vechi exponate). Balwin din SUA .2.1 plug de zapada din anul 1906. Oberth si-a elaborat lucrarea de diploma "Racheta in spatiul planetar". unul din intemeietorii astronauticii moderne. Case memoriale 1. Uzinele Malaxa Bucuresti .1 macara cu abur din anul 1939. Skoda Plzen . 1923 si 1943.1 macara cu abur din anul 1939. Krupp Germania .2 locomotive din 1921 si 1923. Hannoversche Linden . Machinenbauanstalt F. Florisdorf Viena . inainte ca zborul in Cosmos sa devina o 17 . Siclim Suedia .1 locomotiva din anul 1930.

Pacala. la Rasinari. tiparita la Sibiu. intaiul mare poet al generatiei Unirii de la 1918. o monografie a Rasinarilor de V. Adresa: Sibiu.Sibiul –spatiu cultural europeean realitate. caiete de scoala ale elevului Octavian Goga. Octavian Goga. Sibiului nr. intre altele. fotografii de familie. Palate si castele  Palatul Brukenthal 18 . judetul Sibiu. o colectie a revistei literare "Luceafarul". 15 COLECTIA MEMORIALA OCTAVIAN GOGA In 1881. in 1915. Sunt expuse: mobilier care a apartinut familiei Goga. Adresa: Sibiu. Colectia memoriala este adapostita in casa in care s-a nascut poetul Octavian Goga (1881 . Medias Sos. localitatea Rasinari. la 1 aprilie se naste. biblioteca in care se afla.1938).

A fost ridicată în 1520 pe locul unde exista o veche bazilică romanică încă din secolul 12. cu bolţi arcuite şi pietre funerare pe pereţii din nord. pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept reşedinţă oficială şi pentru a adăposti colecţiile sale. Interiorul bisericii este in stil gotic. păstrează piese originale ale Palatului: sobele în stil rococo şi neoclasic. cu o înălţime de 73. spaţii de recepţii şi serate muzicale. cea mai mare orgă din sudestul Europei. În faţa bisericii se găseşte statuia episcopului Georg Daniel Teutsch (1817-1893) ridicată în 1899. candelabrele din sticlă de Murano şi piese de mobilier transilvănean de secol XVIII. iar în 1997 a fost complet renovată. construit în etape. este unul dintre cele mai înalte în Transilvania. literal "dreptul sabiei"). 19 . între anii 1778-1788. Corul catedralei este la balcon pe latura de sud şi cuprinde o orgă în stil baroc realizată de un meşter slovac în 1671 care a înlocuit prima orgă adusă la Sibiu în 1585. În 1914 a fost instalată marea orgă al bisericii. semn că oraşul avea drept de condamnare (ius gladii. Saloanele baroc. Biserici si manastiri Catedrala Evanghelică din Sibiu Biserica Evanghelică (în germană Evangelische Stadtpfarrkirche) este una dintre cele mai frumoase şi impresionante clădiri gotice din Transilvania.Sibiul –spatiu cultural europeean Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România. Clădirea este dominată de turnul pe 7 nivele cu cele patru turnuleţe pe colţuri.34 m. tapetul de mătase roşie şi cel de hârtie pictat în stil oriental. Turnul catedralei.

urmează spre vest un transept. în vest a fost construit turnul masiv.Sibiul –spatiu cultural europeean Biserica este un amplu edificiu în stil gotic. Finanţarea construcţiei a fost făcută de episcopul Grigore Maior. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc. înglobat în cele din urmă într-un nartex format. 17. La intrare. se află un balcon cu alte mici coloane. situată în strada Reconstrucţiei nr. cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee. în colaborare cu bunul său prieten Arthur Coulin. pe un teren cumpărat de episcopul Inocen ţiu Micu-Klein. care a pictat altarul şi horele laterale. cel care a aplicat pentru prima dată pictura cu ciment colorat. Biserica dintre Brazi din Sibiu Biserica dintre Brazi din Sibiu. la firma lui Constantin Babic şi în acelaşi an a fost introdusă lumina electrică şi a fost pictată cupola. Alte picturi au fost realizate de Ioan Köber şi Anastase Demian. cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Pictura este executată de Octavian Smigelschi. 20 . Mozaicurile au fost executate la München. este cel mai vechi lăcaş de cult construit de Biserica Română Unită cu Roma în Sibiu. deasupra celor trei arcade susţinute de fascicole de câte patru coloane alipite. prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scară redusă a bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol. din trei nave. A fost ctitorită de Mitropolitul Ioan Meţianu şi a fost construită de către arhitecţii Virgil Nagy şi Iosif Kamner din Budapesta. Catedrala Ortodoxă din Sibiu Catedrala Ortodoxă din Sibiu a fost construită între anii 1902-1906 pe locul unei biserici greceşti din 1778 care până atunci servea drept catedrală episcopală. apoi nava centrală şi cele două laterale. la rândul său. Iconostasul şi stranele au fost confecţionate în Bucureşti. La intrarea în catedrală se află plăcile cu inscripţiile ctitoriei. flancat la nord de o sacristie .

sibienii grecocatolici mai aveau în oraş alte două lăcaşe de cult (o biserică şi o capelă). David Urs de Margina. Ioan Raţiu.685 de persoane. care refuză restituirea lor.1. care au ales sa isi ofere serviciile sub aceasta marca recunoscuta. Conform datelor recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM Eurolines Romania reprezinta un grup puternic ce include un numar mare de companii importante. folosită ca biserică protopopială. În anul 2002 Primăria Sibiu a emis pentru acest lăcaş certificatul de urbanism nr. Din anul 1948 Biserica dintre Brazi şi casa parohială aferentă sunt folosite de Biserica Ortodoxă Română. 1810 în favoarea Parohiei Române Unite cu Roma (Greco-Catolice) din Sibiu. Alexandru Papiu-Ilarian.Sibiul –spatiu cultural europeean În jurul lăcaşului se află mormintele unor apărători şi binefăcători ai Bisericii Române Unite cu Roma. 21 . Iosif Sterca-Şuluţiu (fiul lui Ioan Sterca-Şuluţiu). Alexandru Vaida-Voevod.Următorul termen de judecată pentru restituirea bisericii a fost fixat pentru 31 martie 2008 la Tribunalul Sibiu. Compania noastra si-a castigat de la aparitia pe piata renumele unui partener puternic fiind preocupata in permanenta sa ofere servicii de calitate clientilor si partenerilor. CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CĂTRE AGENŢIA DE TURISM Y II. personalităţi de seamă ale culturii române transilvănene: • • • • • • George Bariţ. În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra 3. Pe lângă Biserica dintre Brazi.260 de persoane şi până în acel moment nu recuperase nici unul din lăcaşele ei de cult.

o companie cu capital 100% romanesc. ingrijire. deservita de un personal deosebit din punct de vedere profesional. amenajari interioare. prezenta in 30 de tari. inchirieri autocare. solutii Web. Pentru rezultatele sale exceptionale. de dimensiune medie. Eurolines Romania are implementat un sistem de management al calitatii ISO 9001: 2001. cazari in hoteluri de 2-5 stele. transferuri si excursii in toate orasele mari. previziunile financiare pentru anul in curs depasind 700 miliarde lei. Compartimente MANAGEMENT 22 . a fost infiintata in 1995. servicii de IT si logistica (aplicatii software. transferuri si excursii in toate orasele din Romania. cu un numar de 16 angajati. La acestea se adauga peste 300 de agentii revanzatoare raspandite pe tot cuprinsul tarii. asigurari de calatorie. Din cele 40 de agentii din Romania. Dupa 10 ani de activitate. 17 sunt acreditate IATA. 35 de agentii in orasele mari din tara si 6 agentii in Germania. detine in prezent cea mai mare retea de agentii de turism din Romania. Prin reteaua sa de distributie. în anul 1997. Prima firma din Grupul Eurolines. Personalul. iar de la inceputul activitatii si pana acum nu s-au inregistrat incidente rutiere. servicii de taximetrie. Internet si altele). dintre care 5 agentii in Bucuresti. Grupul Eurolines Romania. vanzare bilete de autocar. cazari in hoteluri de 2-5 stele. Touring Europabus România a fost invitata sa adere. Touring Europabus Romania. Fiind o agentie touroperatoare. Eurolines Romania priveste cu incredere spre viitor! Organizatia Eurolines. este cea mai mare si cea mai de succes organizatie europeana a transportatorilor de persoane pe linii regulate. intermediere valori imobiliare.Sibiul –spatiu cultural europeean Eurolines Romania a reusit sa-si mentina si in 2004 pozitia de lider pe piata turismului si a transportatorilor de persoane din Romania. Eurolines are placerea sa va prezinte diversele obiecte de activitate: vanzare bilete de avion pe curse regulate si zboruri charter. infrumusetare si relaxare Essenza Club. grupul Eurolines reuseste sa integreze toate serviciile firmelor sale si sa le ofere clientilor din toata tara. mesagerie si curierat rapid. pe cele 5 continente. la organizatia europeana Eurolines devenind astfel “Eurolines România”. Din reteaua de agentii EUROLINES Romania am ales agentia Piatra Neamt. inchirieri masini. Activitatea Grupulului Eurolines Romania s-a extins in permanenta si in prezent ofera clientilor sai o gama larga de servicii. Organigrama.

etc. Structura organizatorica a unei agentii de turism depinde de mai multi factori. in special in domewniul turismului. o agentie de turism opereaza cu urmatoarele categorii de personal: 1.):  Personal cu functii de conducere.  Personal ordinar. Personalul administrative ( indeplineste sarcini de gestiune generala: contabili. aptitudinile. si informationale. materiale. In general. casieri. deprinderile. unde avem un cnum mare de munca vie. Personal ethnic:  Personal cu functii de conducere. La selectia si incadrarea personalului se au in vedere pe anumite criterii de selectie cum ar fi:  Studiile atestate de certificate sau diplome. 2. 23 . Eficacitatea utilizarii resurselor materiale.  Personal de ingrijire. si comportamentul perrsoanei in cauza.  Vechimea in munca.  Postul detinut anterior. dintre care un rol important revine numarului de angajati si competentei acestora.  Cunostinte suplimentare.  Cunostintele.  Recomandari. financiare si informationale depind intr-o masura hotaratoare de resursa umana.  Personal de executie.  Personal destinat vanzarilor.  Personal de ordine.Sibiul –spatiu cultural europeean Secretariat Contabilitate Tiketing Marketing Departament turism Agenti tiketing Agenti turism Conceperea sistematica a unei firme implica abordarea resurselor umane in stransa interdependenta cu celelalte resurse: financiare.

Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea produsului. Dintre acestea evidentiem:  Directoral programe-operare:  Coordoneaza activitatea de realizare a programelor pentru incoming si outgoing.  Difuzeaza comenzile si garficile de desfasurare a programelor.  Efectueaza calculatia de prêt.  Verifica calculatia de prêt.  Incheie contracte cu prestatorii.  Director de vanzari:  Coopereaza activitatea agentilor de turism.  Tine evidenta vanzarilor.  Referent de specialitate:  Elaboreaza programeaza programe turistice interne si externe.  Stabileste contingentele.  Agent ticketing:       Participa la incheierea contractului specific. Intocmeste fisiere si rapoarte specifice.  Ghizii turistici. Atributiile personalului operativ din cadrul uneii agentii de turism sunt determinate de numarul de persoane.  Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea programelor.  Stimuleaza vanzarile.  Incheie contracte de prestatii.  Preia programe pentru vanzare. Intocmeste si verifica decontarile periodice cu transportorul. 24 .  Intocmeste facturi pentru programele proprii.  “hostessas” ( asistentele turistice ).Sibiul –spatiu cultural europeean 3. de volumul de activitate si specificul acesteia.  Incheie contracte de vanzare.  Interpretii. Personal specializat ( de asistenta turistica ):  Curierii. Rezerva si vinde bilete de avion. Tine evidenta incasarilor si a biletelor.

 Emite biletul.  Rezolva situatiile particulare aparute.  Furnizeaza informatii despre produsele oferite.  Se informeaza cu privire la structura grupului.  Gestioneaza resursele financiare si efectueaza plata contravalorii serviciilor prestate. Compartimente Biroul Secretariat colaboreaza cu: Biroul de Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Trafic Accesoriu Oficiul Traife si Documentatie Biroul Publicitate Biroul Difuzare si Fisier General Biroul de Dezvoltare colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul Transportuti 25 .  Se documenteaza pentru a putea asigura informatiile specifice programului.  Se prezinta la locul si ora stabilita pentru a prelua grupul.  Face rezervari in numele clientului.  Face propuneri pentru adaptarea programelor la solicitarile clientilor.  Incaseaza contravaloarea serviciilor.  Preauia de la agentie documentele operative si instrumentele de plata.  Informeaza turistii asupra continutului programului.  Instrueste turistii in scopul eventualelor probleme.  Incheie contractul cu turistul.Sibiul –spatiu cultural europeean  Agentul de turism:  Ofera spre vanzare produsele agentiei.  Ghidul de turism:  Se informeaza cu privire la structura si specificul programului.  Asigura derularea programului conform structurii prestabilite.  Intocmeste rapoarte.  Se preocupa pentru asigurarea unor servicii de calitate si respectarea clauzelor contractuale pentru serviciile realizate de furnizori.

timp liber. Culegerea informatiilor despre: • • Cerere: motivatii de calatorie. varsta. etc. 26 . venituri disponibile. Oferta concurentei: produsele turistice oferite. preturile si tarifele practicate.Sibiul –spatiu cultural europeean Biroul Trafic Accesoriu Oficiul Traife si Documentatie Biroul Publicitate Oficiul Difuzare si Fisier General Biroul Turism colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Trafic Accesoriu Biroul Trife si Documentatie Biroul Publicitate Biroul Trafic Accesoriu colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul de Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Traife si Documentare colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Secretariat Biroul Publicitate colaboreaza cu: Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Trafic Accesoriu Biroul Secretariat Biroul Difuzare si Fisier General colaboreaza cu: Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Trafic Accesoriu Etapele conceperii produselor turistice Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. gusturi turistice. categorie socio-profesionala. etc.

alte servicii incluse in pachet. Pentru aceasata agentia de turism: • • Incheie contracte. assigurari. Emite comenzile de rezervare. pliantelor. conventii. minute cu prestatorii directi de servicii turistice. 7. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) si asamblarea componentelor produsului turistic (organizarea preliminara) – realizate cu mult inainte de exprimarea cererii – in care tour-operatorul alege: destinatia. De la celelalte elemente de calcul conform legii (commission. mijloc de transport. Excursia propusa Destinatia: SIBIU 27 . serviciilor oferite si unitatilor prestatoare in functie de tipologia clientelei si particularitatile cererii.Sibiul –spatiu cultural europeean • • Analiza propriei oferte comparative cu cea a concurentei. Lansarea produsului turistic pe piata – un sir de actiunii prin care agentia isi face cunoscute produsele pe plan local si international. unitatile de cazare. afiselor turistice etc. Promovarea produsului turistic: • • Realizarea si distribuirea brosurilor. TVA. Selectarea obiectivelor turistice. 5. 3. daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de catre ghid pe tot parcursul calatoriei etc. Publicitate prin mass-media. contributia de participare la fondul de dezvoltare si promovare a turismului) 6. 2. alimentatie etc. cazare. Determinarea (calculul) pretului produsului turistic: • • Pornind de la costul serviciilor de transport. In cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea intinerarului si intocmirea programului turistic. Datorita existentei unor obiective turistice cu un impact cultural major am decis ca vizitarea acestora sa se efectueze nu in cadrul unui program turistic strict ci mai degraba urmarind anumite itinerarii. posibilitatile de acces in diferite zone. baza materiala specifica si serviciilor oferite. alimentatia. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatoriei. Competentele care vor fi incluse in propria oferta: obiective turistice variate. Conceperea produselor turistice Avem in vedere dorinta clientilor de a petrece timpul in mod agreabil ceea ce semnifica o diversitate cat mai mare a activitatilor desfasurate.De aceea am realizat un program turistic variat si cu un continut bogat. 4.

transport autocar modern de 50 locuri . turnul a fost complet restaurat. apoi în perioada de pace. Orologiul acestui turn vestea în timpul Evului Mediu stingerea şi începutul veghii de noapte. construit în 1859. Varianta I: Servicii incluse : . BACAU . Piaţa conservă cu mici modificări.i spaţiu. SECUIESC – BRASOV – FAGARAS – SIBIU – RASINARI – PALTINIS – SIBIU – MEDIAS – SIGHISOARA – ODORHEIUL SECUIESCMIERCUREA CIUC – COMANESTI – BACAU. Piaţa Huet s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. XVIII. • Remarcabil prin vechime şi stil arhitectural sunt şi casele din zona pieţei: Casa albastră pentru un timp. se ascunde şi trecutul sumbru al decapitărilor. Spre exemplu turistii vor vizita : Ziua I • Piaţa Mare sau "Ringul cel Mare" cum i se spunea odinioară. spânzurărilor şi chiar arderilor pe rug. Casa Reissner Turnul Sfatului. Dar în umbra acestor evenimente. 28 . aspectul din secolul al XV. primul pod de fontă din ţară. ca magazie de cereale şi cam pe la jumătatea veacului trecut ca muzeu de ştiinţe naturale. Construcţia a fost terminată în 1588.ONESTI – TG.lea. Aici. aşezat între Piaţa Mare şi Piaţa Mică. toate clădirile fiind monumente istorice. mai întâi ca turn de apărare. instalatie audio –video. al cărui nume provine de la numele clădirii alăturate care a fost sediul Sfatului Orăşenesc. era locul de întâlnire şi scena marilor festivităţi organizate cu prilejul instalării conducătorilor cetăţii. petrecute până la sfârşitul sec. oamenii se întâlneau si se sfătuiau cum să apere cetatea în vremuri de restrişte. Turnul a avut diferite întrebuinţări. • • Piaţa Mică este amplasată pe teritoriul cuprins în interiorul celei de-a doua centuri de fortificaţii ale oraşului. Ziua II • • Podul Minciunilor. dar prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul actual. Între anii 1961-1962.Sibiul –spatiu cultural europeean 1. aici se dădeau reprezentaţii de teatru. Ea a fost vechiul centru comercial al cetăţii fortificate. aer conditionat. în acela&351. Casa Haller.

O perioadă. XV . 29 . Aici a fost înmormântat şi Mihnea Vodă cel Rău. În cadrul acestui muzeu sunt prezentate colecţii de numismatică (60. transilvănene.XVIII. aici se află Muzeul de Istorie. cele mai importante sunt Casa Parohială şi Liceul Brukenthal. Turnul Pielarilor Muzeul Brukenthal. Ferula cuprinde 67 de pietre funerare. În jurul bisericii se află o serie de morminte ale unor personalităţi ca: George Bariţiu. Alexandru Papiu llarian. Pinacoteca ale cărei piese au fost achiziţionate de baronul Samuel Brukenthal (fost guvernator al Transilvaniei) cuprinde şcolile de pictură flamandă-olandeză (450 piese). de artă decorativă şi obiecte de breaslă. Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor. Biserica Ursulinelor Zidul Cetăţii şi turnurile de apărare . Dintre acestea. arme şi grafică documentară. în cadrul căruia se află Galeria de Artă cu cele două expoziţii de bază: Pinacoteca Brukenthal şi Galeria de Artă Naţională. • Biserica Reformată construită în anul 1786. impus de austeritatea cultului. În prezent. Pasajul Scărilor . • • • Ziua IV • • Turnul Archebuzierilor. ucis şi înmormântat la Sibiu în 1510. germană-austriacă (480). Biserica Catolică construită în stil baroc între anii 1726-1728 de către călugării iezuiţi.000 de monede antice greceşti şi romane. domn al Ţării Româneşti. franceză şi spaniolă (20). aparţinând stilului gotic. ca a treia centură de fortificaţii. loan Raţiu. biserica a fost folosită şi ca loc de înmormântare a unor personalităţi sibiene.i se mai spune şi "Zidul cu arce". Ziua III • Mitropolia Ortodoxă construită între anii 1902-1906 după modelul Bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol. germane). arheologice.zidul a fost construit în secolul al XV-lea. • Biserica Evanghelică este un edificiu în stil gotic. medievale: ungureşti. • Primăria veche a fost ridicată în 1470 de către comitele Thomas Altemberger şi este unul din cele mai frumoase monumente laice din Transilvania. italiană (200 piese). Deosebit de valoros este inventarul mobil al bisericii. Interiorul este modest.Sibiul –spatiu cultural europeean • Construcţiile din jurul Catedralei Evanghelice constituie valoroase vestigii de cultură aparţinând sec.

30 . Patrimoniul său este reprezentat prin 127 monumente de arhitectură şi tehnica populară. Se întinde pe Valea Târnavei Mari. În aceasta clădire a funcţionat în jurul anului 1600 farmacia "La ursul negru". Acest itinerar face parte din programul "Itinerarii culturale" al Consiliului Europei. petrografie. însumând cca. aparţinând stilului gotic.500 piese. organizat cu începere din anul 1963 în Dumbrava Sibiului pe o suprafaţă de 96 ha. ocupaţii tradiţionale.aici poate fi văzut blazonul breslei croitorilor. Muzeul se distinge prin caracterul său tematic special: ilustrarea civilizaţiei populare româneşti cu accent pe creaţia tehnică preindustrială.colecţiile muzeului însumează peste 1.000 obiecte integrate funcţional celor 340 de construcţii originale transferate aici . • Municipiul Mediaş . Muzeul de istorie naturală . Turnul Clopotelor .000 piese: colecţia de botanică. Aparţine generaţiei de oraşe feudale. una dintre cele mai vechi farmacii din ţară. paleontologie. 19. Fortificaţia din jurul bisericii . ornitologie Muzeul dedicat istoriei farmaciei amplasat într-o clădire monument istoric şi arhitectonic. Colecţia numără peste 1. instalaţii de industrii ţărăneşti (acţionate de energie umană. cu elemente gotice şi renascentiste datând din 1568. mineralogie.numită şi "Castelul" datează din aceeaşi perioadă cu biserica . Muzeul cuprinde: arhitectură.este al doilea oraş ca număr de locuitori şi ca pondere industrială din judeţul Sibiu. Toate aceste obiective sunt cuprinse într-un itinerar cultural realizat de Serviciul Monumente Istorice al Marelui Ducat de Luxemburg şi Institutul European de Itinerarii Culturale. iar cele superioare din cărămidă. • • • Muzeul de arme şi trofee de vânătoare ce reflectă evoluţia ustensilelor şi armelor de vânătoare de-a lungul timpului şi pune în evidenţă varietatea vânatului. hidraulică.Sibiul –spatiu cultural europeean • Galeria de Artă Naţională numără peste 3000 de piese.nivelele inferioare sunt din piatră. lucrări de referinţă ce ilustrează istoria artei româneşti din secolele XV-XX.000.menţionată în 1450. Ziua V • Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale. situat la Luxemburg. eoliană). interioare de locuit. la 55 km de Sibiu într-o frumoasă regiune deluroasă. animală sau naturală calorică. zoologie. • • • Biserica Evanghelică "Sfânta Margareta". Ziua VI • Turnul Croitorilor . în colaborare cu Ministerul Culturii din România.

la subsol a fost o închisoare. casa Rosenauer.datează din sec.în construcţie.datează din sec. al XVll-lea. Casa memorială Stefan Ludwig Roth . neoclasic. al XV-lea.200 RON 31 . casa Schuster). Aici pot fi văzute multe case interesante prin arhitectura şi vechimea lor (casa Schuller.600 RON 7 DEJUN*25 RON * 40 PERSOANE = 7.transport.000 RON 3.000 RON 7 CINA *15 RON*40 PERSOANE = 4. al XVI-lea. Piaţa Regele Ferdinand .Sibiul –spatiu cultural europeean • • • Clădirea Primăriei . Biserica Ortodoxă . Empire. Abia în 1721 franciscanii revin în ea reparând-o.1699 a fost nefolosită. • Incheierea actiunii turistice Dupa incheierii actiunii turistice se va avea in vedere evaluarea gradului de satisfacere a clientului prin furnizarea unui chestionar menit sa colecteze informatii despre parerea clientilor privind calitatea produsului turistic achizitionat. CHELTUIELI CU MASA: 6 MIC DEJUN *15 RON*40 PERSOANE = 3.Pentru o mai buna coordonare intre produsul oferta si produsul real se vor avea in vedere raspunsurile legate de cazare.datează din sec. Analiza de preţ Cheltuieli de organizare a excursiei: 1.In cazul in care clientul este dezamagit se va incerca compensarea acestuia cu anumite bonusuri de fidelitate.in cazul in care va apela in continuare la serviciile agentiei.mese si internet daca este cazul. • Ziua VII • Mânăstirea Franciscanilor . CHELTUIELI DE CAZARE: 7 NOPTI * 40 PERSOANE * 150 RON = 42.XVII. are influenţă barocă.a fost construită în stil neoclasic. Turnul Mariei .este în centrul oraşului şi grupează o serie de construcţii din secolele XV . Aici s-a născut în 1796 marele luptător şi revoluţionar german. Se întâlnesc mai multe stiluri: gotic.reprezentand reduceri de pret . CHELTUIELI DE TRANSPORT: 400 KM*1 RON =400 RON 2. al Renaşterii. Între 1543 .

Publicitatea reprezinta orice forma de comunicare non-personala realizata prin intermediul massmedia si care prezinta detaliat un produs ce are un sponsor identificat. panouri. Publicitatea este folosita pentru a atinge o intreaga gama de obiective ce pot include schimbari de atitudine sau construirea de imagini noi. cat si imbunatatirea vanzarilor. scrisori. T. Ca elemente ale mass-media pot fi considerate: ghiduri de calatorie.135. Dezavantajul utilizarii acestui mijloc ar fi costul ridicat si necesitatea de a relua mesajele in cadrul unei companii publicitare pentru a avea efect. radio. 32 .1. Publicitatea are rolul:  De a imforma clientul  De a face cunoscut produsul  De a comvinge clientela si de a crea o opinie favorabila produsului turistic comercializat  De a stimula vanzarile. presa. Exemple: prospecte. TV.5. harti. afise.V.8 RON Total cheltuieli : 78.160 RON 2. mail.( 19%) = 3.Sibiul –spatiu cultural europeean Total = 57. Principalele mijloace publicitare Forma scrisa este utilizata primordial in industria turistica. fiind usor accesibila. Comision agentie ( 30%) = 17. reviste). reviste. iar starea de relaxare a telespectatorului favorizeaza disponibilitatea de a retine imformatiile. Televiziunea este rivala altor mijloace publicitare si are avantajul ca mesajul este receptionat direct la locuinta. radio.A.4 RON 3. Fonf de turism ( 3%) = 514.200 RON 1. putand utiliza atat ilustratii cu efect emotional cat si text pentru prezentarea informatiilor. Audienta pote fi maxima. anunturi.2 ron PRET EXCURSIE 1 PERSOANA = 1961 RON PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE II. ziare.260. TV. publicitate de pliante. MIJLOACE DE PUBLICITATE Mijloacele de publicitate Publicitate prin: presa ( ziare. de a atrage noi clienti dispusi sa comercializeze produsele. brosuri. bronsuri. afise.

 Spectacole evocative de sunet si lumina organizate la diferite obiective turistice. casete video. jubilee. putem aminti:  Promovarea unor statiuni turistice prin oferirea unor premii in sejururi turistice acordate in cadrul unor concursuri (extrasezon). targuri) partenerilor si clientilor lor. Acestea sunt de obicei articole marunte de uz general sau personal. Din formele de publicitate turistica utilizate.  Etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor. pentru prezentarea ofertei diferitilor agenti economici. Exemplu: calendare. agende.5. nationale sau internationale.  Marcajele si indicatoarele de orientare turistica. RELAŢII PUBLICE BIBLIOGRAFIE 33 . pe langa acele mentionate. Cadourile publicitare includ obiecte folosite drept suporturi publicitare transmise de agentii de turism cu ocazia unor evenimente deosebite (an nou. in vederea largirii contactelor comerciale. In turism se folosesc prezentari de harti.Sibiul –spatiu cultural europeean Targurile si expozitiile sunt manifestari periodice cu profil general sau specializat.2. etc. diapozitive. sacose. brosuri. pliante si imformatii din partea prestatorilor de servicii. tricouri imprimate cu emblema firmei. pixuri. motelurilor. II.

Editura Uranus. Bucuresti. R. 2002 Stanciulescu G. – “ Tehnologia turismului”. 6. – “Marcheting turistic”. Bucuresti. 4. Bucuresti. 2001 Minciu.R. Editura Oscar Print. Bucuresti. 2000 Stanciulescu G. Edituta All. 8.ro – www. Editura Uranus. 2002 Minciu.Sibiul –spatiu cultural europeean 1. F. 7. Editura Economica. Bucuresti. 34 . 3.BRAN .“Economia turismului si mediului inconjurator”. Editura All . – “ Tehnica operatiunilor de turism”. – “Economia Turismului”. 2000 – www.infoturism. Google.ro 2. 2000 Nicolae Lupu – “Hotelul – economic si management”. 5. Bucuresti.

Sibiul –spatiu cultural europeean Anexe 35 .

Sibiul –spatiu cultural europeean 36 .

Sibiul –spatiu cultural europeean 37 .

Sibiul –spatiu cultural europeean 38 .

Sibiul –spatiu cultural europeean 39 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful