Elaborarea actelor juridice

t.g.d 13.01.2012

Organele care au competenta normativa de a elabora norme cu putere juridica in general obligatorie sunt organe ale puterii legislative in primul rand, care reglementeaza primar si originar relatiile sociale fundamentale intro societate. Activitatea acestor organe in a elabora dreptul,se desfasoara in conformitate cu anumite reguli de tehnica juridica. Alfabetul juridic si tehnica juridica au consacrate principiile de catre jurist consultii romani. Ulterior in doctrina s a distins intre ceea ce este dat si ceea ce este construit in drept. Astfel, datul in drept reprezinta un fond de adevaruri morale si economice care indica anumite directii, orientari, de fapt baza esentiala a dreptului obiectiv. Datul este abstract, motiv pentru care trebuie pus in aplicare cu ajutorul tehnicii, iar construitul este rezultatul acestei tehnici. Tehnica juridica este astfel, acel artificiu care opereaza asupra lucrurilor modelandu le printro serie de mijloace, si adaptandu le scopului dreptului. Tehnica juridica, prin procedeele sale, proiecteaza modelele de conduita, modele pe care le fixeaza in raport cu categoriile subiectelor participante si in raport cu anumite categorii de valori sociale, care urmeaza a fi ocrotite prin normele juridice. Tehnica juridica poate fi definita ca fiind un ansamblu de mijloace si procedee prin care necesitatile vietii sociale,necesitati stiintific determinate imbraca forma juridica si se realizeaza apoi in activitatile umane. Continutul tehnicii juridice este complex, si implica mai multe momente si anume: momentul receptarii de catre legiuitor al comenzii sociale, momentul aprecierii selective a comenzii si elaborarea normei juridice si momentul realizarii continutului normei. Notiunea de tehnica legislativa Tehnica legislativa este o parte componenta a tehnicii juridice si este alcatuita dintrun complex de metode si procedee, menite sa asigure o forma corespunzatoare continutului reglementarilor juridice. Tehnica legislativa priveste strict construirea, elaborarea solutiilor normative de catre legiuitor pe baza si ca o sinteza a experientelor sociale dobandite anterior, de participantii la viata sociala. Asadar, tehnica legislativa cunoase 2 mari momente: constatarea existentei situatiilor sociale ce reclama reglementare juridica si stabilirea idealului juridic care trebuie sa se aplice acestor situatii in functie de constiinta juridica a societatii si de alte elemente sociale. Alegerea procedeelor de legiferare apartind legiuitorului care va trebui sa tina seama de anumite principii ce stau la baza actiunii de legiferare. Aceste principii trebuie aduse in vedere si urmate nu doar de legislativ ci de orice alt organ de stat, careia ii este recunoscuta in competenta adoptarea de norme juridice. Principiilr legiferarii Principiul fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare e normelor juridice Cunoasterea aprofundata a realitatilor ce necesita a fi reglementate obliga la profunde investigatii de specialitate, economice sociale, sociologice, utile pt a putea gasi corespondenta necesara intre starea de fapt si drept. Neconcordanta intre acestea Chiar daca o astfel de reglememtare juridica ar fi impusa prin forta coercitiva a statului, aceasta nu va avea eficienta si durabilitate, respingerea reglememtarii acotizandu se. Din aceste motive, se impune

este o cerinta de tehnica legislativa. Raportul firesc si optim intre dinamica si statica dreptului nu este doar o chestiune de politica juridica ci reprezinta insasi menirea de a fi a dreptului. De aceea uneori la scara istorica... Aceasta fundamentare stiintifica trebuie sa aiba la baza si prognoze legislative pe termen scurt.. Metoda reglementarii difera de la . Regulile de drept fiind cele care trebuie sa ordoneze rPorturile sociale. contributia de mijloace de tehnica legislativa in elaborarea unui act normativ. dar presupune si actiuni de reglementare prin alte categorii de acte normative. sa confere un sentiment de stabilitate si liniste. normele juridice se pot transmite de la o societate la alta dand nastere la traditie. de dinamica raporturilor sociale. Aceste activitatii de fundamentare stiintifica sunt efectuate de specialisti din diferite organisme pe domenii de activitate. Principiul accesibilitatii si economiei de mijloace in elaborarea normativa Acest principiu are in vedere in principal. Trebuie timut cont si de faptul ca o reglementare deficitara poate determina pe cei dispusi sa eludeze legea sa exploateze in folosul lor orice neclaritati. Alegerea formei exterioare a reglementarii. redactarea clara. un astfel de organism consultativ de specialitate este conform art 79 din const Consiliul Legislativ. legiuitorul va trebui prin politica sa legislativa sa tina seama si de schimbarile rapide din societate . Legea spre exemplu. Edictarea noilor acte normative va trebui sa tina seama de existenta acestor corelatii. Realizarea acestui principiu impune mai multe cerinte 1. Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului In relatiile sociale pot intervenii modificari rapide. analiza judecatilor de valoare cu privirre la situatiile de fapt care trebuie sa fie schimbate in situatii de drept. dupa care sunt analizate de organisme juridice specializate care functioneaza de regula pe langa organele legiuitoare. fundamentare ce ar trebui sa cuprinda descrierea situatiilor de fapt ce urmeaza a fi transformate in situatii de drept. astfel incat sa existe un echilibru intre dinamica si statica reglementarilor juridice. depinzand de valoarea si forta juridica a acesteia. prin acea norma juridica subiectelor de drept vizate. determinarea prin anticipatie a efectelor posibile ale viitoarei reglementari juridice. asigura reglementarea relatiilor sociale esentiale pentru buna functionare a mecanismului social. intre acestea existand o corelatie.necesitatea cunoasterii stiintifce a realitatii ce ar trebui sa fie normata si fundamentarea stiintifica a oricarui proiect legislativ.alegerea modalitatii de reglementare se refera la alegerea unui anumit mod de a impune conduita rescrisa. folosirea unor termeni si expresii cat mai accesibili destinatarilor normei sunt dovezi ale maiestriei legiuitorului. de modificarile normative subsecvente. lipsita de echivoc al textului. Pt aceasta normele juridice trebuie sa se imprime ca regulii de conduita in constiinta individului si a grupurilor sociale. Pe de alta parte. de pozitia sa in sistemul actelor normative si corelatia cu celalalte acte normative. In cazul Romaniei. mediu si lung pt a se evita reglementarile conjuncturale.. inavertente ori deficiente de redactre. concisa. Modul de imbinare a elementelot din structura interna a normei. forma exterioara a reglementarii. 2. costurile sociale. Ceea ce nu se poate intampla daca normele juridice sunt supuse unor frecvente modificari. oportunitatea viitoarei reglementari. Principiul corelarii sistemului actelor normative Acest sistem este un tot unitar ce indica o stransa legatura intre partile sale componente. Alegerea modalitatii reglementarii juridice si a procedeelor de conceptualizare si a limbajului normei.

5. caracteristicild subiectelor participante. Nu e posibil ca un act normativ nou sa poarte denumirea unui act normativ deja existent. cuprind efectiva reglementare a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ. Alegerea procedeelor de conceptualizare si folosirea unui limbaj adecvat. fiind astfel grupate incat. data intrarii in vigoare. In ceea ce priveste limbajul folost. actul normativ va fi semnat de reprezentantul emitentulii va fi datat si numerotat Sistematizarea continutului actului normativ Acest continut se sistematizeaza astfel 1. Formula introductiva cuprinde o propozitie in care se gaseste denumirea 3. 4. Dispozitiile tranzitorii cuprind masurile instituite cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vechii reglementari si trebuie sa asigur pr o perioada corelarea celor 2 acte normative.o categorie de norme juridice la alta. Preambulul nu este obligatoriu dar daca exista va preceda formula introductiva si va cuprinde scopul reglemntarii 4. implicatiile asupra altor acte normative. ca cerinta a accesibilitatii normei. Partea dispozitiva reprezinta continutul reglementarii. adica totalitatea normelor juridice care apar in acest act normativ. semnificatia valorica a reglementarii. natura intereselor ce urmeaza a fi reglementate. Dispozitiile finale cuprind masurile necesare pt punerea in aplicare a actului normativ. Uneori actele normative pot fi insotite si de anexe. iar in cazul in care sunt prevazute sanctiuni. au in vedere constructia interna a normei. tinandu se cont numai de faptul ca normele pot fi imperativa sau dispozitive. sfera realitatilor sociale care se reglementeaza. si de obiectul reglementarii actului juridic. Legiuitorul opteaZa deliberat pt o anume metoda de reglementare in functie de: specificul relatiilor sociale. evitandu se retroactivitatea actului normativ nou sau conflicte intre norme succesive. daca actul normativ e temporal se va preciza si data la care acesta isi inceteaza efectele. notiuni. Formula de atestare a autenticitatii. Anexele fac corp comun cu actul normativ avand aceiasi forta juridica Elementele de structura ale actului normativ . categorii. Titlul care cuprinde denumirea generica a actului in functie de categoria sa juridica de autoritatea emitenta. acestea sa preceada dispozitiile finale si tranzitorii 3. Dispozitiile privind fondul reglementari. Intre conceptele cu care opereaza tehnica juridica. Titlul cuprinde denumirea. definitii. nr de ordine si data adoptarii 2. se regasesc fictiunile( procedee de tehnica conform caruia un anumit fapt este considerat ca real sau ca stabilit desi el nu a fost stabilit sau nu exista in realitate) si prezumtiile( adica acele situatii in care legiuitorul presupune existenta ca adevarata a unui anumit fapt fAra ca acesta sa fi fost dovedit sau fara sa mai fie nevoie a fi doveditprezumtii relative si absolute). fixarea unei conduite tip prin folosirea de concepte. iar daca actul normativ nou reprezinta de fapt modificarea sa completarea unuia deja in vigoare se va preciza acest fapt in denumirea acestuia. scopul. legiuitorul va trebui sa foloseasca termeni de larga circulatie sa evite folosirea De regula orice act normativ e compus din urmatoarele parti 1. prevederile de ordin material sa le preceada pe cele de ordin procedural. Dispozitii sau principii generale care determina obiectul. dispozitiile de republicare daca e cazul. pot cuprinde definitii a unor notiuni sau chiar enuntarea unor principii de baza a reglementarii respective 2.

Articolele sunt numerotate cu cifre arabe fiind exprimate prin abrevierea art.Elementul structural de baza este articolul. Alaturi de aceste doua forme de sistematizare a legislatiei legea 24/2000 introduce si conceptul de codex. Pt sistematizarea actului normativ. in raport cu criterii precum: cel afabetic sau pe ramuri de drept. de completare a lacunelor legislative si de introducere a normelor noi. a tuturor normelor juridice apartinand unei ramuri de drept sau unei subramuri. presupune o activitate complexa de prelucrare de catre acesta a tuturor normelor din domeniul respectiv. Incorporarea poate fi oficial caz in care poate fi oficializata de organele de stat sau neoficial. de inlaturare acelor perimate. iar in cazul codurilor mai multe parti pot forma carti.forma inferioara de sistematizare si priveste asezarea actelor normative intro anumita ordine. vor primi numarul structurilor corespunzatoare din textul vechi dupa care se introduc insotite de un indice cifric pt diferentiere. Proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu dispozitiile europene si internationale in materie. dava actul de completare nu dispune renumerotarea actului completat. Codificarea este o forma superioara de sistematizare care presupune curpinderea intrun cod act normativ cu forta juridica egala cu cea a legii. care modifica reglementari anterioare. In cazul actelor normative. Proiectul de act normativ intocmit in baza unui act normativ cu forta juridica superioara trebuie sa respecte: competenta instituita de acesta. De regula. sau reglementarile existente in legi. sectiuni. structurile inclusiv articolele si alineatele nou introduse. 3. La actele normative f importante. un alineat putand exprima o norma sau doar un element din structura normei. capitole. sunt numerotate tot cu cifre arabe si alineatele. capitolele si sectiunile se denumesc exprimanduse sintetic reglementarile lor. Principalele forme de sistematizare a legislatiei sunt: incorporarea. titluri. Alteori. articolul contine o norma de sine statatoare. motiv pt care trebuie indeplinite 3 conditii: 1. parti. articolele se pot grupa in paragrafe. Exista cazul in care o norma este cuprinsa in mai multe articole sau o norma se intinde pe mai multe articole. Se realizeaza exclusiv de legiuitor. Tehnica sistematizarii actelor normative Potrivit legislatiei in vigoare( 24/2000) orice act normativ trebuie sa se integreze in sistemul legislatiei. intrun articol exista mai multe alineate sau mai multe paragrafe. Codexul curprinde reglementarile in vigoare din domeniu. ordonante si hotari . Proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu actul normativ cu forta juridica superioara sau egala cu care se afla in conexiune. 2. Titlurile.