Curs 1

CAPITOLUL I CONCEPTUL, TIPOLOGIA I ROLUL REZULTATELOR FIRMEI 1.1.

ANALIZA CONCEPTULUI DE REZULTAT În dic ionarul explicativ al limbii române conceptul de ³rezultat´ este definit ca fiind ³ceea ce rezult dintr-o ac iune, dintr-un fapt, dintr-un calcul; consecin ; urmare´. Din punct de vedere economic rezultatul trebuie perceput ca un efect final sau intermediar al unor ac iuni economice, mai mult sau mai pu in deliberate, el fiind cel care confirm sau infirm utilitatea acestor ac iuni. În urma derul rii unor activit i economice lucrative la nivel de întreprindere se pot ob ine urm toarele tipuri de rezultate:  rezultate ale activit ii productive - se concretizeaz în bunuri i servicii care au o anumit utilitate i pot satisface ni te nevoi de consum;  rezultate financiare - confirm realizarea pe pia a rezultatelor ob inute în sfera productiv ;  rezultate sociale - ob inute prin ocuparea for ei de munc financiare, acestea având form valoric de exprimare. Sistemul indicatorilor de rezultate utilizat în analiza rezultatelor firmei este, în fapt, un instrument la îndemâna analistului, iar concep ia acestui sistem este rodul necesit ilor specifice de analiz pe care el le are, ceea ce conduce la ideea c rezultatul este un concept subiectiv, indiferent de gradul de cuprindere sau de valoarea de cunoa tere pe care o ofer . Pentru a atenua acest neajuns al indicatorilor de rezultate se impune o cât mai exact clarificare a interferen elor pe care conceptul de rezultat le are cu alte concepte economice, în spe cu cel de venit. Conceptul de rezultat este un concept subiectiv, ceea ce nu înseamn c un rezultat dat nu poate fi m surat în mod obiectiv, îns conceptul de rezultat variaz func ie de persoanele care fac analiza sau pentru care se face aceast analiz Activit ile economico-productive se deruleaz ca urmare a interesului manifestat fa vizeaz de acestea de c tre o serie de participan i la activitatea unei întreprinderi (proprietari, împrumut tori, personal etc.), interes care ob inerea unor câ tiguri viitoare. Ace ti participan i la activitatea întreprinderii au atât interese convergente, în sensul derul rii în condi ii bune a activit ii i ob inerii unei rentabilit i cât mai ridicate, cât i interese divergente, fiecare urm rind ca partea ce îi revine s fie cât mai substan ial . Acesta este i motivul pentru care fiecare categorie de participan i urm re te un alt tip de rezultat al întreprinderii. Personalul întreprinderii este interesat în evaluarea performan elor de valoarea ad ugat , deoarece acest indicator exprim cel mai bine resursele poten iale de retribuire a muncii. i protec ia social a acesteia. Analiza rezultatelor firmei opereaz cu toate aceste rezultate dar utilizeaz în mod curent rezultatele

1

Împrumut torii întreprinderii sunt interesa i de rezultatul exploat rii (înaintea deducerii cheltuielilor financiare), acesta mai fiind denumit în literatura de specialitate i rezultat economic. Acest rezultat permite cea mai buna eviden iere a m surii în care întreprinderea poate acoperi serviciul datoriei. Proprietarii întreprinderii privilegiaz denumit i rezultat financiar. conceptul de rezultat curent (dup deducerea cheltuielilor financiare) sau pe cel de rezultat net (dup deducerea impozitului pe profit), acest ultim rezultat mai fiind

1.2. TIPOLOGIA INDICATORILOR DE REZULTATE

Majoritatea indicatorilor de rezultate sunt reflecta i în documente contabile de sintez , cel mai important document de acest tip fiind Contul de profit i pierderi. Importan a acestui document este dat de faptul c este general recunoscut în majoritatea sistemelor contabile, chiar dac are structuri diferite de prezentare. Directiva a IV-a a Uniunii Europene propune patru scheme ale contului de profit i pierderi, diferen ele dintre acestea constând în modul de prezentare i utilizarea unor criterii diferite de ierarhizare a elementelor componente. Astfel contul de profit i pierderi se poate prezenta în format orizontal (sub form de cont) sau în format vertical (sub form de list ), în fiecare din cele dou forme de prezentare cheltuielile care stau la baza form rii veniturilor putând fi ierarhizate fie dup natura, fie dup destina ia (func ia) lor.

1.2.1. CLASIFICAREA REZULTATELOR DUP MODUL LOR DE FORMARE

Modul de formare al rezultatelor poate fi diferit func ie de criteriul de clasare al cheltuielilor care au stat la baza ob inerii acestora. Dup modul de formare rezultatele pot fi grupate în dou categorii principale:  rezultate ob inute prin clasarea cheltuielilor dup natura lor;  rezultate ob inute prin clasarea cheltuielilor dup destina ie (sau dup func ie).

2

A.FORMAREA REZULTATELOR PRIN CLASAREA CHELTUIELILOR DUP NATUR Aceast modalitate de formare a rezultatelor are la baz clasarea cheltuielilor dup natura i acestora (cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu salariile, amortiz ri etc.) i îi sunt specifice mai multe forme de prezentare cum ar fi: prezentarea în concep ie francez , în concep ie anglo-saxon prezentarea potrivit art. 23 din Directiva a IV-a a UE. Pân în anul 2001 contul de profit i pierdere specific rapoartelor financiare ale întreprinderile române ti a respectat concep ia francez de întocmire. Începând cu anul 2002 potrivit reglement rilor OMF 94/2001 i OMF 306/2002 contul de profit i pierderi va avea o structur aproximativ similar cu cea anglo-saxon , în care cheltuielile sunt ierarhizate dup natura acestora i sunt prezentate în format vertical. În cazul acestui tip de rapoarte financiare, în care cheltuielile sunt clasate dup natura i nu dup func ia acestora, rezultatul activit ii productive al întreprinderii se formeaz stocurilor + produc ia imobilizat ). Utilizarea acestei metode pentru determinarea rezultatelor permite formarea unui sistem de indicatori numit Cascada soldurilor intermediare de gestiune, sistem în care se reg sesc o serie de indicatori foarte importan i pentru aprecierea performan elor unei întreprinderi, cum ar fi: valoarea ad ugat , rezultatul brut de exploatare etc. Acest mod de formare al indicatorilor de rezultate se bazeaz pe dou principale elemente: - clasarea cheltuielilor se face dup natura acestora; - referen ialul utilizat pentru compararea cheltuielilor este produc ia exerci iului. Dezavantajul metodei const în faptul c nu poate fi identificat un rezultat strict aferent activit ii de produc ie (datorit interferen ei cu activitatea de desfacere i administrare) i în plus, rezultatul ob inut este unul poten ial, fiind doar par ial confirmat de pia (produc ia stocat nu este înc realizat pe pia ). prin raportarea ± varia ia ansamblului cheltuielilor de exploatare la produc ia exerci iului (produc ia vândut

3

) i îi sunt asociate urm toarele forme de prezentare: prezentarea în concep iei american . în mod practic îns acest lucru va fi destul de dificil.  referen ialul utilizat pentru compararea cheltuielilor este produc ia vândut (sau cifra de afaceri). în concep ie anglo-saxon Directiva a IV-a a UE.). desfacere. Spre deosebire de modelul anterior. administrare etc. desfacere.Alte cheltuieli de exploatare + Venituri generate de ac iuni de inute + Venituri din participate + Venituri din alte imobiliz ri financiare . Elementele de referin ale modelului sunt:  clasarea cheltuielilor dup destina ia acestora (exploatare. în tabelul nr.Cheltuieli privind provizioanele financiare . administrare etc.1. Potrivit noilor reglement ri contabile din sistemul românesc (OMF 94/2001 i OMF 306/2002) o ierarhizare a cheltuielilor dup natura acestora este cerut de Nota explicativ nr.Cheltuieli de administrare . 1. Formarea rezultatelor când cheltuielile sunt clasate dup destina ie + Produc ia vândut . Clasificarea rezultatelor dup modul de formare Formarea rezultatelor când cheltuielile sunt clasate dup natur + Produc ia vândut ±Varia ia stocurilor + Produc ia imobilizat = PRODUC IA EXERCI IULUI +Venituri din vânzarea m rfurilor .Costul vânz rilor =REZULTAT BRUT (GROSS PROFIT OR LOSS) .1. 24 din Tabelul nr. comparativ. 1.FORMAREA REZULTATELOR PRIN CLASAREA CHELTUIELILOR DUP DESTINA IE (FUNC IE) Aceast modalitate de formare a rezultatelor se bazeaz pe clasarea cheltuielilor dup destina ia acestora (exploatare. Prin întocmirea acestei note explicative este posibil determinarea unui rezultat al exploat rii strict aferent activit ii de produc ie.Cheltuieli de desfacere .Cump r ri de la ter i (sau externe) i prezentarea potrivit art. este posibil formarea unui rezultat strict specific activit ii de produc ie i în plus este un rezultat confirmat de pia . în cazul rapoartelor financiare ob inute prin clasarea cheltuielilor dup destina ie.Cheltuieli cu dobânzile = REZULTATUL ACTIVIT II ORDINARE ÎNAINTE DE IMPOZIT (PROFIT OR LOSS ON ORDINARY ACTIVITIES BEFORE TAXATION) = VALOAREA AD UGATA 4 .Analiza rezultatului din exploatare. Sistemul de indicatorilor de rezultate ob inut prin cele dou modalit i de formare este prezentat. 4 . deoarece rezult din compararea costului vânz rilor cu produc ia vândut .B.

Întrebarea care se pune este dac aceste dou aspecte influen eaz sau nu performan ele întreprinderii.Impozit asupra rezultatului extraordinar = REZULTATUL NET AL EXERCI IULUI (PROFIT OR LOSS FOR THE FINANCIAL YEAR) Dup cum se poate observa.Impozitul pe profit = REZULTAT NET . ele trebuind s fie comparate cu produc ia vândut sau cu cifra de afaceri. din urm toarele motive:  permite eviden iere unui rezultat de natura profitului strict aferent activit ii de produc ie.  o raportare a cheltuielilor direct productive la produc ia exerci iului este perfect justificat dar nu este la fel de justificat i o raportare a cheltuielilor de circula ie la aceast produc ie.  permite o mai bun întreprinderii.Impozitul activit ii ordinare = REZULTATUL ACTIVIT IMPOZITARE + Venituri extraordinare .Cheltuieli cu personalul .Alte cheltuieli de exploatare cu caracter monetar =REZULTATUL BRUT AL EXPLOAT RII + Venituri din provizioane + Alte venituri de exploatare cu caracter nemonetar .Cheltuieli extraordinare II ORDINARE DUP = REZULTATUL EXTRAORDINAR .Cheltuieli financiare = REZULTAT CURENT ± Rezultatul extraordinar .  includerea cheltuielilor de administrare în cheltuielile de exploatare (la clasarea cheltuielilor dup natur ) afecteaz performan ele acestei activit i f r s permit evaluarea eficien ei activit ii de administrare.Alte cheltuieli de exploatare cu caracter nemonetar = REZULTATUL EXPLOAT RII + Venituri financiare . lucru pe care sistemul de clasare a cheltuielilor dup natur nu îl permite.+ Venituri din subven ii de exploatare + Alte venituri de exploatare cu caracter monetar .Impozite i taxe . exist dou elemente care fac ca rezultatele ob inute prin cele dou metode s fie diferite i anume: modul de clasare a cheltuielilor i referen ialul la care acestea se raporteaz . gestiune i urm rire a cheltuielilor i implicit a profitabilit ii 5 . reflectate prin intermediul indicatorilor de rezultate? Punctul meu de vedere este c sistemul de formare a rezultatelor prin clasarea cheltuielilor dup destina ia acestora are o valoare informa ional superioar sistemului de formare a rezultatelor prin clasarea cheltuielilor dup natur .Cheltuieli cu amortiz ri si provizioane .

în partea superioar fiind prezentate rezultatele cu caracter global. Acest criteriu de clasificare a rezultatelor se bazeaz pe modul lor de formare în sistemul contabil românesc i permite departajarea lor în trei principale categorii. structurarea lor putându-se face dup mai multe criterii. Evaluarea produc ie vândute se face la pre ul de comercializare negociat cu clien ii.  performan e care se refer la capacitatea întreprinderii de a genera i mobiliza resurse financiare care s asigure o finan are echilibrat finan are).  gradul de extindere al rezultatului (global sau par ial).  nivelul de cuprindere al ie irilor.  indicatori de rezultate ce m soar poten ialul de finan are al întreprinderii. i eficient a activit ii (se apreciaz cu indicatorii care exprim poten ialul de 6 .1. Produc ia vândut (Qv).INDICATORI DE REZULTATE CARE EXPRIM VOLUMUL ACTIVIT II Sistemul de indicatori care exprim volumul ofer o imagine de ansamblu asupra finalit ii activit ii unei întreprinderi. reflect în expresie valoric toate vânz rile de produse. cum ar fi:  stadiul activit ii la care se refer (produc ie sau comercializare). Produc ia marf fabricat este evaluat la costul de fabrica ie sau la un pre de înregistrare preliminat. Produc ia marf fabricat (Qmf). Structurarea indicatorilor de rezultate dup acest criteriu permite o analiz diferen iat a performan elor unei întreprinderi. CLASIFICAREA REZULTATELOR DUP GRADUL DE CUPRINDERE Contul de profit i pierdere specific sistemului contabil român. A. reprezint expresia valoric a produc iei fizice ob inute în întreprindere. lucr ri i servicii realizate de întreprindere prin activitatea sa productiv . astfel:  performan e care in de capacitatea productiv a întreprinderii i care pot conduce la extinderea volumului de activitate i la cre terea cotei de pia a firmei sau la consolidarea pozi iei pe pia a acesteia (acest gen de performan se m soar cu indicatorii de rezultate ce exprim volumul activit ii). eviden iaz rezultatele pe activit i i pe trepte de formare. pe parcursul unei perioade de timp determinate i destinat comercializ rii pe pia . Cei mai importan i indicatori de rezultate care exprim volumul sunt prezenta i în cele ce urmeaz .2. imagine care reflect în form valoric capacitatea de produc ie i comercializare a acesteia.  indicatori de rezultate care exprim profitabilitatea activit ii sau a întreprinderii în ansamblul s u. atât potrivit vechilor reglement ri cât i noilor reglement ri. dup cum urmeaz :  indicatori de rezultate care exprim volumul activit ii desf urate. Indicatorii de rezultat ce exprim volumul sunt de mai multe tipuri.2. iar în partea inferioar rezultatele devin tot mai sintetice.  performan e care conduc la cre terea nivelului de profitabilitate al întreprinderii i care nu întotdeauna sunt efectul cre terii volumului de activitate (sunt reflectate de rezultatele care exprim profitabilitatea).

Cifra de afaceri (CA). ofer o imagine sintetic asupra eficien ei activit ii desf urate de întreprindere. Indicatorii de rezultate care exprim profitabilitatea pot fi grupa i dup cum urmeaz . Se evalueaz la costul de fabrica ie. Atunci când activitatea de exploatare se finalizeaz exploatare(DBE). financiare. Inconvenientul acestui indicator este c însumeaz elemente care au baze diferite de evaluare. desemneaz valoarea produc iei din cursul unui exerci iu care este re inut de întreprindere pentru satisfacerea nevoilor sale investi ionale. cu un rezultat pozitiv vom avea excedent brut de exploatare(EBE). Acesta este i motivul pentru care în literatura de specialitate ace ti indicatori sunt mult mai agrea i pentru aprecierea activit ilor economice sau a întreprinderilor în ansamblu. Rezultatul brut al exploat rii (RBE). B. Produc ia exerci iului (Qe). a produc iei stocate i a produc iei de imobiliz ri (Qe=Qv+Qs+Qi). Indicatorii de rezultat care exprim profitabilitatea sunt de mai multe tipuri. spre deosebire de cei care exprim volumul. Se evalueaz la costul de fabrica ie.  structurarea indicatorilor de rezultate care exprim profitabilitatea pe tipuri de activit i derulate la nivel de întreprindere (de exploatare. iar atunci când rezultatul exploat rii este negativ vom avea deficit brut din 7 . el putând s releve în form brut capacitatea activit ii de exploatare de a genera profit. Având în vedere c baza de pornire la calculul valorii ad ugate este produc ia exerci iului. se ob ine prin însumarea produc iei vândute. prezint avantajul de a reflecta doar volumul a ceea ce s-a produs efectiv în întreprindere. Indicatorul prezint totu i avantajul de a reflecta cel mai bine rezultatul activit ii productive al întreprinderii. Produc ia de imobiliz ri (Qi). se preiau influen ele negative generate de evaluarea în mod diferit a elementelor care formeaz acest indicator. cum ar fi:  gradul de cuprindere care separ indicatorii în form brut de cei în form net . motiv pentru care se mai nume te i produc ie global . prezenta i mai sus. ei putând fi diferen ia i dup mai multe criterii. este cel mai sintetic indicator de rezultate care exprim volumul activit ii unei întreprinderi i spre deosebire de ceilal i indicatori de volum. extraordinare). luând în calcul i vânz rile de m rfuri proprii (sistem en gross sau en detail) sau achizi ionate de la ter i în scopul revânz rii. Valoarea ad ugat (VA). f când abstrac ie de intr rile din afar . ia în calcul varia ia stocurilor de produse finite sau de produc ie în curs de fabrica ie i poate produce un efect de cre tere al produc iei exerci iului atunci când are loc un stocaj sau poate produce un efect de descre tere a produc iei exerci iului atunci când are loc un destocaj în perioada analizat .INDICATORI DE REZULTATE CARE EXPRIM PROFITABILITATEA ACTIVIT II Sistemul de indicatori care exprim profitabilitatea. este un indicator de aceea i natur cu produc ia vândut dar mai cuprinz tor decât acesta. este primul indicator de rezultat cu semnifica ie în termeni de rentabilitate. dintr-un exerci iu financiar. Produc ia stocat (Qs).

este cel mai sintetic indicator de rezultate din sistemul de indicatori care exprim rentabilitatea.Rezultatul exploat rii (RE). este generat de ac iuni i opera iuni întâmpl toare a c ror apari ie nu este predictibil . C. Cash flow-ul (CF) m soar ansamblul fluxurilor de numerar degajate la nivel de întreprindere într-o anumit perioad de timp. este degajat din opera iunilor pe care întreprinderea le deruleaz în mod curent pe parcursul unui exerci iu financiar. deci este un rezultat net de amortiz rile i provizioanele aferente unui exerci iului financiar. Aceste opera iuni au un caracter ordinar. dintre acestea cele mai importante fiind urm torii.INDICATORI DE REZULTATE CARE EXPRIM POTEN IALUL DE FINAN ARE Aceast categorie de indicatori pune în eviden monetar. motiv pentru care de acest rezultat nu se ine seama în previzionarea activit ii viitoare a întreprinderii. totalitatea resurselor financiare proprii aflate la rezultatele întreprinderii care au relevan în plan 8 . Rezultatul net (Rn). care r mâne efectiv în întreprindere dup retribuirea tuturor categoriilor de participan i la activitatea acesteia. Autofinan area (AF) are un caracter mai sintetic i exprim doar volumul poten ial de resurse financiare proprii. Rezultatul curent (RC). fiind specifice activit ii de exploatare sau activit ilor financiare ale întreprinderii. obi nuit i repetitiv. Capacitatea de autofinan are (CAF) însumeaz dispozi ia întreprinderii la finele unui exerci iu financiar. Rezultatul extraordinar (Rex). se mai nume te i rezultat net al exploat rii. fiind diferit de rezultatul brut prin faptul c ine cont de politica de amortiz ri i provizioane promovat de întreprindere.

Valoarea informa ional a acestor m rimi absolute este apreciat de publicul larg. În urma compara iilor la care este supus nivelul realizat al indicatorilor de rezultate pot rezulta dou tipuri de abateri: . a nivelului realizat al rezultatelor. iar de calitatea i exactitatea m sur rii nivelului absolut depinde valoarea informa ional a analizelor ulterioare. analize realizate în scopul aprecierii performan elor unei întreprinderi. nespecialist în probleme economice i mai pu in apreciate de i este eviden iat pe baza de o 9 .  mijloc de evaluare a valorii deciziilor luate de alte grupuri legate de entitatea în cauz . Nivelul valoric absolut al unui rezultat economic este primul care se formeaz documentelor contabile care urm resc derularea activit ii unei întreprinderi. În activitatea de analiz indicatorii de rezultate joac un rol important.abateri în m rimi relative: AIT = IT -100 . nivelul realizat în perioada precedent . Lee considera c rezultatele contabile pot avea urm toarele utiliz ri:  ghid al politicii de dividend i de acumulare a entit ii.  mijloc de predic ie a rezultatelor viitoare. .1. nivelul de cuantificare fiind mai amplu sau mai sintetic func ie de necesit ile de analiz .  instrument managerial într-o serie de domenii din interiorul sau din afara entit ii (politica de stabilire a pre urilor. Nivelul absolut al indicatorilor de rezultate ofer informa ii cu predilec ie despre dimensiunea entit ii economice pe care o caracterizeaz anali tii economico-financiari.). Nivelul realizat al indicatorilor de rezultate cap t un con inut informa ional substan ial abia în momentul în care este comparat cu un nivel de referin realizat de o unitate concurent ). direc iile urm rite fiind:  m surarea nivelului absolut al rezultatelor economice ob inute în întreprindere. ROLUL INDICATORILOR DE REZULTATE Pentru a putea utiliza cât mai bine indicatorii de rezultate se impune cunoa terea rolului pe care ei îl au în analizele interne sau externe.  determinarea abaterilor. Din cele prezentate mai sus s-a putut constata c indicatorii de rezultate cuantific în form valoric finalitatea unei activit i economice lucrative.T0 .  mijloc de evaluare a calit ii managementului întreprinderii.3.abateri în m rime absolut : AT = T1 . în m rimi absolute sau relative. fa baz de compara ie stabilit de analist. credibilitatea în fa a organismelor de credit etc. (nivelul programat. Putem astfel considera c nivelul valoric absolut al indicatorilor de rezultate este baza de pornire în analiza performan elor unei întreprinderi.  utilizarea rezultatelor la construc ia unui sistem complex de indicatori pentru aprecierea eficien ei i a rentabilit ii întreprinderii. negocierile salariale. nivelul i mai pu in despre performan ele acesteia.

cifra de afaceri. IT. Pentru aprecierea nivelului de eficien sau pentru m surarea rentabilit ii cu care lucreaz întreprinderea i se exprim în m rimi relative. Pn ™100 CA 10 . sub form de element de calcul.profitul net.abaterea. de exemplu.indicele indicatorului. cum ar fi. rentabilitatea vânz rilor: rv ! unde: Pn . CA . unul sau mai mul i indicatori de rezultate. Majoritatea se pot calcula o serie de indicatori care în genere sunt de tip rat acestor indicatori au în componen a lor.indicatorul analizat. A .unde: T .

atât în func ie de activitatea la care se refer (produc ie sau comercializare). indiferent de destina ia produc iei ob inute i de gradul de valorificare pe pia a acesteia. Indicatorii de rezultate care exprim volumul activit ii au la baz realiz rile globale ob inute în procesul productiv. iar dup realizarea lor pe pia cap t form valoric . cât i în func ie de gradul de cuprindere. ANALIZA REZULTATELOR CARE EXPRIM VOLUMUL ACTIVIT II PRODUCTIVE Activitatea productiv . de i se bazeaz pe previziunile privind posibilitatea de comercializare a produc iei ob inute. ceea ce în activitatea productiv semnific imposibilitatea realiz rii unor bunuri i servicii utile care s fie cerute pe pia . este totu i independent de activitatea comercial . de modul de organizare i de performan ele pe care le asigur în valorificarea resurselor. Indicatorii care exprim volumul. Calculul rezultatelor activit ii de produc ie se face pentru un exerci iu financiar. Func ie de capacit ile de produc ie avute la dispozi ie. ci pot avea cel mult o valoare egal cu zero.1. nu pot lua valori negative. procesul de formare a acestora derulându-se practic concomitent cu procesul de produc ie i comercializare. pe destina ia pentru care s-au produs. 2. Aceste rezultate nu sunt eviden iate în contul de profit i pierdere. iar în activitatea comercial semnific imposibilitatea confirm rii prin vânzare a rezultatelor ob inute în activitatea productiv . pân în momentul în care se produce realizarea lor. atât ca mod de desf urare cât i ca finalitate în sensul rezultatelor ob inute. Se poate astfel spune c valoarea bunurilor ob inute în activitatea de produc ie devine venit abia dup vânzarea acestora. Rezultatele activit ii productive sunt bunuri.1.CAPITOLUL II FORMAREA REZULTATELOR I VALOAREA LOR INFORMA IONAL CA INDICATORI ECONOMICI 2. pre ul de înregistrare etc. iar nivelul lor este eviden iat cu ajutorul urm torilor indicatori. spre deosebire de cei care exprim profitabilitatea. formarea i existen a acestora fiind în form fizic . Pentru a fi eviden iate contabil i pentru a se putea evalua performan ele acestei activit i rezultatele pot fi exprimate valoric prin utilizarea unor instrumente de evaluare cum ar fi: costul de produc ie. a)Valoarea produc iei fizice (Qf) este indicatorul care exprim în form valoric rezultatul global al activit ii productive dintr-un exerci iu financiar.1. lucr ri i servicii pe care o întreprindere le ofer pie ei. 11 . realiz ri care în prim faz sunt în form fizic . activitatea productiv poate genera un volum mai ridicat sau mai sc zut de bunuri i servicii destinate pie ei. Rezultatele globale (sau de volum) au con inut diferit. ANALIZA REZULTATELOR CARE EXPRIM VOLUMUL DE ACTIVITATE Rezultatele care exprim volumul de activitate sunt primele care se formeaz .

pi . Produc ia fizic este evaluat la costul de fabrica ie sau la pre ul de înregistrare. deoarece se refer strict la produsele destinate comercializ rii pe pia . care este diferit de pre ul efectiv de vânzare al produselor.Qf ! § qi ™ pi i !1 n unde: qi .costul unitar sau pre ul de înregistrare al produsului Äi´. dar este un rezultat f r întreprinderii. r scop lucrativ. n num rul de produse fabricate. Acest indicator m soar practic oferta valoric de produse a întreprinderii f r s poat oferi informa ii asupra gradului în care aceast ofert este sau nu acoperit de cererea existent pe pia . atunci indicatorul se poate calcula dup formula: Qfm ! § qi ™ pi i !1 m unde: qi . Valoarea produc iei fizice este indicatorul cel mai cuprinz tor rezultatelor activit ii productive. b) Produc ia marf fabricat (Qfm) este un indicator mai sintetic decât valoarea produc iei fizice. respectiv despre modul de realizare pe pia a acestora.num rul de produse fabricate i destinate vânz rii.cantitatea fabricat din produsul Äi´ i destinat vânz rii pe pia . m . Acest indicator are doar capacitatea de a m sura performan ele productive (sau lucrative) ale întreprinderii. deoarece nu ine cont de urm toarele aspecte:  destina ia produc iei ob inute (pentru comercializare sau pentru consumul intern al întreprinderii). Dac lu m ca baz de calcul cantitatea fizic din fiecare produs care formeaz portofoliul comercial al întreprinderii. Produc ia marf fabricat este evaluat la costul de fabrica ie sau la pre ul de înregistrare. pi .  capacitatea de valorificare a produc iei pe pia r mas nevândut (produc ia ob inut a fost vândut integral sau o parte a i a dus la formarea unui stocaj în perioada analizat ). f r a oferi informa ii despre modul cum produsele sunt acceptate pe pia . c) Produc ia de imobiliz ri (Qi) este un rezultat economic ob inut tot în cadrul activit ii productive a întreprinderii.cantitatea fabricat din produsul Äi´. acesta din urm fiind diferit de pre ul efectiv de vânzare al produselor.costul unitar sau pre ul de înregistrare al produsului Äi´. care vizeaz satisfacerea unor nevoi interne ale Qi ! § qi ™ pi i !1 unde: 12 .

 IQf ³ IQfm este o inegalitate care pune în eviden faptul c în perioada respectiv valoarea produc iei modificare fiind faptul c valoarea produc iei marf fabricat poate fi i cel mult egal cu valoarea produc iei fizice. Produc ia de imobiliz ri.qi . Dac bunurile produse sunt cerute pe pia pia i se tranzac ioneaz la un anumit pre . odat cu finalizarea investi iilor aflate în derulare. nu afecteaz în nici un fel performan ele comerciale ale acesteia. respectiv întreaga produc ie f izic este destinat comercializ rii pe fizice s-a modificat într-o propor ie mai mare decât valoarea produc iei marf . r . fie cu ambele categorii de produse.costul unitar al produsului Äi´. de i m re te rezultatele productive ale întreprinderii. La întreprinderile din domeniul productiv vor fi predominante vânz rile de produse proprii. în timp ce la întreprinderile specializate în distribu ia m rfurilor vor fi predominante vânz rile de produse provenite de la ter i. cel mult. produc ia de imobiliz rii nu este generatoare de profit.2. aceast determinat de re inerea pentru nevoile interne ale întreprinderii a unei cantit i de produse. ANALIZA REZULTATELOR CARE EXPRIM VOLUMUL ACTIVIT II DE COMERCIALIZARE Activitatea de comercializare este cea în care se confirm sau se infirm rezultatele ob inute în activitatea productiv . atunci se realizeaz o prim confirmare a rezultatelor activit ii productive. fie cu produsele ter ilor. Dac bunurile ob inute se tranzac ioneaz pe la un pre superior costului de producere al acestora. Între indicatorii de rezultate care exprim volumul activit ii productive pot exista urm toarele corela ii:  Qfm e Qf aceast inegalitate punând în eviden pia . se poate vorbi de o economie de resurse ob inut ca diferen între costul bunurilor din produc ie intern pre ul de achizi ie de la ter i a bunurilor respective. atunci confirmarea rezultatelor activit ii productive Derularea activit ii de comercializare se poate realiza fie cu produsele. sau sporirea acestei cantit i de la o perioad la alta.  IQfm ³ IQf poate semnifica reducerea volumului de produse fabricate pentru consumul intern al întreprinderii sau renun area la acest tip de produc ie. pi . este deplin .cantitatea fabricat din produsul Äi´ i destinat consumului intern.  Qf ! Qfm  Qi aceast egalitate eviden iaz componen a rezultatului global al activit ii productive. lucr rile i serviciile proprii.1. 2. 13 . În acela i timp. în cazul în care procesul investi ional se deruleaz pe o perioad mai îndelungat de timp.num rul de produse fabricate i destinate consumului intern.

cât i marja comercial a distribuitorului. cât i de cererea existent pe pia . Este un indicator global. In caz contrar. fie au cel pu in un magazin de prezentare în care comercializeaz produse proprii. deoarece include venitul total din comercializare. fie s modeleze nevoile acesteia dup oferta proprie de bunuri i servicii. Veniturile din vânzarea m rfurilor sunt evaluate la pre ul de comercializare care poate fi pre ul cu ridicata sau pre ul cu am nuntul.num rul de produse comercializate. Atunci când întreprinderea reu e te s de in o cot semnificativ din pia a pe care ac ioneaz . sau cel pu in men inerea capacit ii de comercializare este esen ial pentru o întreprindere. iar valoarea sa informa ional este dat de faptul c prin intermediul lui se confirm utilitatea bunurilor vândute i implicit a activit ii productive a întreprinderii.i asume riscurile care decurg din aceast pozi ie. pci. ea va trebui s adopte o atitudine de orientare dup principalii concuren i i s . ea va avea posibilitatea s adopte o atitudine proactiv în raport cu pia a. la formarea rezultatului pe care îl m soar pot contribui produse ob inute în exerci ii financiare diferite.pre ul de comercializare al produsului Äi´. care include atât costul m rfurilor comercializate. este indicatorul care regrupeaz toate veniturile care se ob in din vânz ri de produse. Rezultatele activit ii de comercializare se calculeaz pentru un exerci iu financiar i sunt eviden iate cu ajutorul urm torilor indicatori: a) Venituri din vânzarea m rfurilor (Vm) este un indicator care m soar totalitatea veniturilor ob inute din comercializarea cu ridicata sau cu am nuntul a m rfurilor proprii sau procurate de la ter i. Extinderea. a produselor. De i nivelul indicatorului se calculeaz strict pentru un exerci iu financiar. putând fi identificate sub forma veniturilor din contul de profit i pierdere. respectiv pentru valorificarea cât mai bun a capacit ilor productive ale acesteia. cele ale activit ii de comercializare au înc de la început o exprimare valoric .cantitatea comercializat din produsul Äi´. 14 . nivelul acestor rezultate depinzând atât de Spre deosebire de rezultatele activit ii de produc ie. lucr rilor sau serviciilor oferite spre vânzare de o întreprindere. func ie de tipul de comercializare b) Venituri din produc ia vândut (Qv).Rezultatele activit ii de comercializare se formeaz concomitent cu realizarea pe pia valoarea de utilitate a bunurilor respective. din prest ri de servicii sau din execu ii de lucr ri la nivelul unei întreprinderi. care se exprim cu predilec ie în form fizic . Acest indicator se calculeaz pentru întreprinderile productive doar în situa ia în care fie sunt specializate i în distribu ie. Este un rezultat pur comercial. ceea ce îi va permite fie s anticipeze din timp tendin ele pie ei. n Vm ! § qi ™ pci i !1 unde: qi . n .

cantitatea vândut din produsul Äi´. reprezint expresia valoric a tuturor afacerilor derulate de o întreprindere pe o perioad de gestiune i poate fi considerat cel mai amplu indicator care m soar activitatea comercial a unei întreprinderi. se poate aprecia dac întreprinderea conteaz sau nu pe pia .pre ul de vânzare al produc torului la produsul Äi´. CA = Qv + Vm + Vsbex produselor proprii. a veniturilor din comercializarea cu ridicata sau cu am nuntul i a veniturilor din subven ii aferente cifrei 15 .num rul de produse proprii vândute într-un exerci iu financiar c) Cifra de afaceri (CA). din momentul în care are loc tranzac ia pe pia . Qv ! § qi ™ pvi i !1 m unde: qi . m . Ca rela ie de calcul. este destul de dificil utilizarea acestei formule. Indicatorul evalueaz volumul global al afacerilor întreprinderii la pre ul pie ei. Cu ajutorul cifrei de afaceri analistul are posibilitatea s realizeze o prim apreciere asupra pozi iei strategice de inute de întreprindere în cadrul pie ei sau altfel spus. cifra de afaceri se ob ine prin însumarea veniturilor din vânzarea de afaceri.Calculul indicatorului dup o formul simplificat de tipul cantit i-pre uri se prezint în cele ce urmeaz . dar din p cate. pvi . datorit structurii eterogene a produc iei. de cele mai multe ori.

ori profitul net nu este decât o component a profitului total. rezultatele de acest tip se formeaz parte cu parte la fiecare produs ob inut. cum ar fi: profitul aferent proprietarilor (profitul net). Formarea rezultatelor cu relevan în termeni de profitabilitate are loc în procesul de exploatare i ine de eficacitatea acestui proces în a ad uga la fiecare unitate de produs o marj de profit. Activitatea de produc ie genereaz efecte în forma fizic (buc i. lucrare executat sau serviciu prestat. profitul total realizat de întreprindere se împarte pe diverse destina ii. nespecialist în probleme economico-financiare. acest lucru fiind prezentat sugestiv în figura de mai jos. tone. Dac în urma tranzac ion rii pe pia se ob ine un pre al produselor superior costului de ob inere al acestora.2. profitul aferent împrumut torilor (dobânda pentru împrumutul acordat) i partea din profit care revine statului (impozitul pe profit). atunci activitatea respectiv înregistreazà profit i se poate afirma c ea este eficient . func ie de m sura în care activitatea economic reu e te sau nu s genereze un volum mai mare de efecte decât efortul presupus de derularea sa. pot lua atât valori pozitive cât i valori negative. financiar . excep ional ) cât i func ie de caracterul brut sau net pe care îl au aceste rezultate în diferite contexte. Stratificarea rezultatelor care exprim profitabilitatea se face atât în raport cu activitatea care genereaz aceste rezultate (exploatare. Prin urmare.2. Acesta este i motivul pentru care în contul de profit i pierdere indicatoii ce m soar efectele de natura profitului apar sub denumirea de rezultat. pentru aprecierea performan elor activit ii se utilizeaz în mod curent nivelul global al acestor indicatori. Indicatorii care m soar rezultatele cu relevan în termeni de profitabilitate sunt eviden ia i de dou documente importante utilizate de analiza economico-financiar : Contul de profit i pierdere i Tabloul 16 . func ie de capacitatea activit ilor lucrative de a genera profit sau pierdere. în caz contrar se înregistreazâ pierdere i derularea în continuare a activit ii nu se justific din punctul de vedere al eficien ei economice. partea aferent regener rii capitalului fix (amortizarea). În fapt.) care sunt preluate de activitatea de comercializare i supuse procesului de tranzac ionare pe pia . De i formarea rezultatelor care exprim profitul se realizeaz parte cu parte la fiecare unitate fizic vândut . Din aceast compara ie pot rezulta valori pozitive sau valori negative. se poate deduce c indicatorii economici care m soar rezultatele cu relevan în termeni de profitabilitate. Produsele în forma fizic devin astfel purt toare ale rezultatelor ce exprim profitabilitatea. rezultatele care exprim profitabilitatea se ob in ca diferen între venituri i cheltuieli pentru fiecare tip de activitate în parte. ANALIZA REZULTATELOR CARE EXPRIM PROFITABILITATEA ACTIVIT Rezultatele economice care au relevan II FIRMEI în termeni de profitabilitate se formeaz în urma comparabilit il i efortul economic presupus de derularea dintre efectele economice globale generate de o activitate economic acesteia. Publicul larg. nivel care este eviden iat de contul de profit i pierdere. În acest cont. kg etc. Potrivit celor afirmate mai sus. fiecare rezultat putând lua forma de profit sau de pierdere. are tendin a de a limita rezultatele care exprim profitabilitatea la rezultatul exerci iului (profitul net).

Rezultatul brut al exploat rii (RBE). reu e te s surprind cel mai bine capacitatea activit ii de exploatare de a genera profit. 2. sponsoriz ri etc. Se poate astfel afirma c acest rezultat are trei destina ii majore:  regenerarea capitalului fix (amortizare) i prevenirea riscurilor viitoare (provizioane). Aipt alte impozite i taxe. Ave .valoarea ad ugat ..excedent brut de exploatare (EBE). Tocmai acest aspect îi confer caracterul Äbrut´ i face din el o m sur obiectiv a performan elor industriale i comerciale ale unei întreprinderi. acesta este de fapt un surplus monetar din exploatare. a impozitelor i taxelor c tre stat (altele decât impozitul 17 . Exist dou metode prin care indicatorul poate fi calculat:  metoda substractiv : RBE ! VA  Vsv  Ave  S  Aipt  Ache unde: VA . în acest fel ele practic se completeaz reciproc. deoarece rezultatul format nu a fost supus opera iunilor de distribuire c tre diver i participan i la activitatea întreprinderii. amenzi i penaliz ri primite sau pl tite.  retribuirea capitalului (propriu sau împrumutat). El succede din valoarea ad ugat imediat dup ce s-a realizat retribuirea muncii prin salarii i a statului prin impozite i taxe. Rezultatul brut al exploat rii este primul indicator de rezultate din categoria celor care exprim profitabilitatea.alte cheltuieli de exploatare.  retribuirea statului prin impozite directe (impozitul pe profit). Vsv . În aceste condi ii. Modul de formare a rezultatelor care exprim profitabilitatea i modalitatea de calcul a acestora sunt prezentate mai jos. A.deficit brut de exploatare (DBE). Indicatorul se poate g si într-o dubl ipostaz : 1. S . atunci când indicatorul are o valoare negativ .  primirea sau acordarea de dona ii. Metoda substractiv are ca baz de pornire valoarea ad ugat i determin acel rezultat brut al exploat rii care excede din valoarea ad ugat dup plata salariilor. Ache .alte venituri din exploatare.  desp gubiri. O parte dintre ace ti indicatori sunt eviden ia i în ambele documente. cum ar fi:  cedarea activelor. iar o parte doar în câte unul dintre ele.venituri din subven ii. nivelul rezultatului brut al exploat rii va fi influen at i de alte opera iuni specifice procesului de exploatare. Specific pentru acest indicator este faptul c rezultatul pe care îl eviden iaz se formeaz din confruntarea cheltuielilor monetare (care corespund unor pl i efective) cu veniturile monetare (care sunt urmate de încas ri) i exclude acele venituri i cheltuieli care nu au relevan în plan monetar (venituri din provizioane. atunci când avem un nivel pozitiv al indicatorului. cheltuieli cu amortiz ri i provizioane).salarii. Potrivit noilor reglement ri contabile. se poate afirma c atunci când avem un rezultat brut de exploatare pozitiv sau excedent brut de exploatare.soldurilor intermediare de gestiune.

mergând în sensul invers al modalit ii de formare a rezultatului. altfel se va înregistra un deficit brut de exploatare. de unde i accep iunea c rezultatul exploat rii este net de amortizare. Chexp . nici unul din aceste aspecte care afecteaz rezultatul final al întreprinderii. B. pentru moment. Prima metod de calcul a indicatorului are ca baz de pornire rezultatul brut al exploat rii i eviden iaz diferen a între cele dou rezultate determinat de inciden a veniturilor i cheltuielilor nemonetare. Vcrdv . Acest rezultat face abstrac ie de separarea veniturilor i cheltuielilor în i nemonetare. destul de sporadic în ara noast i reglementat. dar are ca baz de pornire rezultatul exploat rii. 18 . RE ! RBE  Vpv  Vcrdv  Amp  Pcrdv 2. Metoda adi ional m soar acela i rezultat brut de exploatare. deoarece la formarea sa concur monetare ansamblul cheltuielilor aferente exploat rii. mai este cunoscut i sub denumirea de rezultat net al exploat rii. Pentru calculul indicatorului se pot utiliza dou metode.rezultatul exploat rii.cheltuieli cu amortiz ri i provizioane. Utilizarea provizioanelor pentru prevenirea unor evenimente deosebite ce pot afecta rezultatul activit ii de exploatare este. valoarea sa informa ional caracterizeze toate opera iunile i fluxurile aferente exploat rii. iar impozitul pe profit datorat este o rezultant a politicii fiscale a statului. acestea fiind raportate la ansamblul fiind centrat pe reflectarea unui rezultat care s veniturilor generate de aceea i activitate. Amp .pe profit) i a altor cheltuieli de exploatare.  metoda adi ional : RBE ! RE  Amp  Pcrdv  Vpv  Vcrdv unde: RE . atunci când apreciaz performan ele activit ii opera ionale este justificat de faptul c rezultatele activit ii financiare sunt o rezultant a politicii financiare promovat de întreprindere. care conduc la cre terea sau sc derea nemonetar a rezultatului net al exploat rii. Pcrdv . Determinarea rezultatului exploat rii prin aceast metod se face în cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune. Diferen ierea clar a rezultatului exploat rii de rezultatul brut al exploat rii este dat de amortizare.venituri din provizioane. neprezentând relevan activit ii opera ionale. RE ! V exp  Ch exp unde: Vexp .venituri din exploatare totale.venituri din crean e i debitori diver i. fa de rezultatul brut.pierderi din crean e i debitori diver i.cheltuieli din exploatare totale. În acest mod se pot eviden ia venituri i cheltuieli nemonetare (ce nu sunt urmate de un flux efectiv de numerar). Op iunea analistului de a alege acest indicator.Rezultatul exploat rii (RE). pe care le prezint în cele ce urmeaz : în ceea ce prive te profitabilitatea i aceasta datorit faptului c regimul fiscal al acestor provizioane nu este bine delimitat 1. cu condi ia ca valoarea ad ugat s fie suficient de mare pentru a asigura retribuirea integral a celor doi participan i la activitatea întreprinderii. Vpv .

Modul de formare al rezultatului financiar este absolut diferit de modul de formare al rezultatului din exploatare. care este i cea mai des utilizat . calculul indicatorului prin aceast metod fiind reflectat de contul de profit i pierdere. m soar rezultatul exploat rii ca diferen între veniturile i cheltuielile totale generate de activitatea de exploatare.A doua metod .  activitatea de investi ii financiare derulat . În aceast situa ie un rezultat financiar negativ generat de dobânzile pl tite nu poate fi interpretat în sens negativ dac este compensat de un surplus al rezultatului exploat rii.  asigurarea unor profituri suplimentare. de i este o component a activit ii financiare pe care aceasta o deruleaz .Rezultatul financiar (Rf). a cheltuielilor financiare i implicit a rezultatului financiar depinde de dou principale componente ale activit ii financiare:  politica de finan are promovat de întreprindere. Finan area întreprinderii. Avantajele pe termen lung pentru activitatea de exploatare vizeaz fie integrarea pe vertical sau pe orizontal a întreprinderii. În literatura de specialitate este formulat pl tit pentru acel credit trebuie capitalizat i opinia c dac un credit este utilizat pentru finan area unui obiectiv de investi ii care nu este finalizat i prin urmare nu a apucat s î i produc efectele.finan area procesului de exploatare. Politica de finan are caracterizeaz modul de asigurare a resurselor financiare din surse proprii sau surse împrumutate (structura financiar a întreprinderii). fie preluarea controlului asupra unor întreprinderi din alt domeniu de activitate. dac în cazul rezultatului din exploatare exista o condi ionare între nivelul total al veniturilor din exploatare i nivelul total al cheltuielilor necesare derul rii acestei activit i. se formeaz ca diferen total al cheltuielilor financiare. exigibilitatea resurselor financiare existente la dispozitia întreprinderii i eficien a utiliz ri resurselor. serve te nemijlocit activitatea de exploatare i poate fi direc ionat spre dou obiective: 1. C. În momentul în care obiectivul de investi ii este finalizat i începe s produc . atunci dobânda i inclus în valoarea obiectivului de investi ii astfel încât rezultatul curent al activit ilor în derulare s nu fie afectat. au caracter total independent. Ambele obiective se realizeaz prin investi ii financiare pe termen mediu i lung. respectiv eficien a acestei finan ri apreciat prin prisma a trei aspecte: costul finan rii. Politica de finan are este eficient atunci când sursele financiare procurate produc efecte mai mari decât costul de finan are. dobânda capitalizat se transfer asupra cheltuielilor. Activitatea de investi ii financiare pe care agen ii economici o promoveaz are dou obiective majore:  ob inerea unor avantaje pe termen lung pentru activitatea de exploatare. în cazul rezultatului financiar.finan area unor proiecte de investi ii care duc la dezvoltarea sau modernizarea capacit ilor de produc ie. veniturile i cheltuielile care stau la baza form rii lui. 2. Formarea veniturilor. deoarece. odat cu amortizarea obiectivului. între nivelul total al veniturilor financiare i nivelul 19 . ob inut prin utilizarea în mod productiv a surselor împrumutate.

este o situatie favorabil atunci când. Rezultatul curent permite aprecierea impactului pe care politica financiar promovat de întreprindere îl are asupra performan elor de rentabilitate ob inute de aceasta.rezultatul din exploatare. . Chex .situa ie favorabil generat de nivelul pozitiv al rezultatului financiar care s-a ob inut prin finan area la cele mai sc zute costuri a activit ii de exploatare i prin plasarea eficient a lichidit ilor disponibile.  Rc e RE cu urm toarele semnifica ii: . Acest concept a fost introdus prin noile reglement ri în domeniul contabil din ara noastr (OMF94/2001 i OMF306/2202). Rf . promovat de managementul întreprinderii. de i rezultatul financiar este negativ. atât datorit lipsei de regularitate în apari ii cât i datorit sensului foarte alternant (profit/pierdere).Rezultatul extraordinar (Rex).situa ia este nefavorabil pentru întreprindere atunci când rentabilitatea surselor împrumutate este inferioar costului de procurare al acestora i activitatea financiar diminueaz practic rezultatele exploat rii.cheltuieli financiare.cheltuieli extraordinare. E. aceste diferen e referindu-se la: 20 . Rc ! RE  Rf unde: RE . m soar nivelul cumulat al performan elor din activitatea de exploatare i din cea financiar . are un caracter întâmpl tor. compenseaz pierderile din activitatea financiar . rezultatul curent se poate g si în urm toarele situa ii în raport cu rezultatul exploat rii:  Rc u RE cu urm toarele semnifica ii: . surplusul de efecte din activitatea de exploatare. Metoda de calcul a indicatorului: Rf ! Vf  Chf unde: Vf .rezultatul financiar.venituri financiare. Func ie de op iunile de politic financiar alese de întreprindere. acestea fiind considerate activit i pe care întreprinderea le deruleaz în mod curent pe parcursul unui exerci iu financiar. Se poate astfel afirma c cele dou rezultate difer fundamental nu numai prin titulatur ci i prin con inut. Pentru realizarea acestor plasamente se utilizeaz excedentele de numerar pe termen scurt. ceea ce a determinat pierderea unor oportunit i în activitatea de exploatare.situa ie nefavorabil atunci când rezultatul pozitiv al activit ii financiare s-a ob inut ca urmare a politicii prudente în domeniul creditului.venituri extraordinare. . D. Re xt ! Vext  Chext unde: Vex . Chf .Ob inerea unor profituri suplimentare din investi ii financiare este rezultatul unei politici de plasament pe termen scurt. el înlocuind vechiul concept de rezultat excep ional.Rezultatul curent (Rc). ob inut ca urmare a finan rii prin credite. de cele mai multe ori acestea fiind plasamente speculative. el neputând fi luat în calcul pentru aprecierea performan elor viitoare ale unei întreprinderi. de care activitatea de exploatare se poate lipsi o perioad de timp.

Formarea acestui rezultat se datoreaz ansamblului de opera iuni pe care o întreprindere le deruleaz pe parcursul unui exerci iu financiar. financiar i extraordinar . F.  rezultatul extraordinar se formeaz ca diferen între compensa iile primite pentru evenimentele extraordinare (calamit i sau alte evenimente extraordinare) i cheltuielile prilejuite de aceste evenimente.). detalierea lor fiind prezentat în cele ce urmeaz . dar foarte important pentru autoritatea fiscal . ceea ce permite o mai bun comparabilitate a performan elor unor întreprinderi. care realizeaz un volum diferit de cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal. aproximativ similare ca profil i dimensiune. motiv pentru care nu se poate practic vorbi despre o contribu ie individual a diferitelor produse sau lucr ri la formarea profitului net. În urma ponder rii profitului fiscal cu cotele de impozitare rezult impozitul pe profit (Ip). dona ii primite sau oferite. amenzi i penaliz ri etc. Profitul fiscal are ca baz de pornire profitul brut realizat în exerci iul financiar analizat. vechiul rezultat excep ional. pl te te totu i impozit pe profit. Acest rezultat este profitul fiscal (Pfsc).profit brut. Chndf . la care se adaug cheltuielile care dep esc nivelul admis de legisla ia fiscal sau care nu sunt admise fiscal (cheltuieli nedeductibile din punt de vedere fiscal) i se scad diversele facilit i fiscale acordate (deduceri fiscale).deduceri fiscale. Din acest motiv putem întâlni situa ii în care de i o întreprindere înregistreazâ un rezultat brut negativ (pierdere). deoarece volumul cheltuielilor nedeductibile este mai mare decât pierderea brut . de i caracterizeaz ni te opera iuni întâmpl toare i sporadice (cedarea activelor.cheltuieli nedeductibile fiscal. motiv pentru care noile reglement ri includ rezultatul acestor opera iuni în rezultatul exploat rii. 21 . Rb ! RE  Rf  Re xt sau Rb ! Rc s Re xt Rezultatul brut al exerci iului nu este afectat de politica fiscal . aceste opera iuni erau în strâns leg tur cu activitatea de exploatare a întreprinderii. Rfsc ! Pb  Chndf  Df unde: Pb . Profitul fiscal poate fi mai mare sau mai mic decât profitul brut i constituie baza de impozitare la care se aplic cotele de impozitare stabilite conform legii. Df . Masa total a profitului care râmâne la dispozi ia întreprinderii în vederea repartiz rii este influen at de politica fiscal promovat prin legisla ia în vigoare.Rezultatul exerci iului sau rezultatul net (Rn). G. Abordarea rezultatului net poate fi f cut din trei puncte de vedere. Politica fiscal determin apari ia unui rezultat mai pu in relevant din punc de vedere al performan ei activit ii desf urate de agen ii economici.Rezultatul brut (Rb) mai este denumit i rezultatul înainte de impozitare i se ob ine prin însumarea rezultatului (profit/pierdere) aferent celor trei activit i principale derulate la nivel de întreprindere: exploatare. este cel mai sintetic rezultat cu ajutorul c ruia se apreciaz profitabilitatea general a unei întreprinderi.

în termeni monetari. Rn ! (Tn  Amp unde: (Tn . se poate g si sub form de profit net sau de pierdere. Cht . atunci el contribuie esen ial la varia ia trezoreriei de la o perioad la alta. Aceast modalitate de determinare a rezultatului net reflect .capacitatea de autofinan are a întreprmderii. Din punct de vedere financiar. rezultatul net este un ³surplus´ care se formeaz dup acoperirea totalit ii cheltuielilor întreprinderii. subven ii acordate etc. Aceast modalitate de determinare a rezultatului net pune în eviden exerci iului curent. pentru ca aceast rela ie s se verifice trebuie îndeplinite urm toarele condi ii:   în capitalul propriu aferent exerci iului precedent este necesar ca rezultatul net s fie reflectat dup s fie luate în considerare varia iile capitalului propriu determinate de alte opera iuni. Totu i. Cpr0 . 22 .Din punct de vedere patrimonial rezultatul net eviden iaz o cre tere a valorii patrimoniului ca urmare a derul rii unei activit i profitabile pe parcursul exerci iului. Amp cheltuieli anuale cu amortiz ri i provizioane. major ri de capital. el reu ind cel mai bine s confirme sau s infirme nivelul de rentabilitate estimat de proprietari la investirea capitalului.veniturile totale ale exerci iului. Din punct de vedere economic. diferen e din reevaluare. potrivit acestei concep ii.capitalul propriu din exerci iul precedent. Rn ! Cpr1  Cpr0 unde: Cpr1 .cheltuielile totale ale exerci iului. leg tura dintre bilan i contul de profit i pierdere.varia ia trezoreriei nete. din veniturile totale pe care aceasta le-a ob inut: Rn ! Vt  Cht unde: Vt . Aceast abordare a rezultatului net eviden iaz faptul c prin intermediul lui se face practic leg tura între bilan i contul de profit i pierdere. Rezultatul net.capitalul propriu din exerci iului curent. În cazul în care rezultatul net are acoperire monetar (veniturile i cheltuielile care stau la baza form rii lui au fost încasate. respectiv pl tite). rezultatul net reprezint sursa principal de autofinan are a întreprinderii: una din principalele caren e care afecteaz formarea acestuia i anume imposibilitatea stabilirii exacte a veniturilor i cheltuielilor aferente strict Rn ! CAF  Amp unde: CAF . cum ar fi: repartizare. iar în cel al exerci iului curent înainte de repartizare.

m soar totalitatea resurselor financiare poten iale aflate la dispozi ia întreprinderii. în acela i timp îns . sub form de dividende. Caracterul global al capacit ii de autofinan are diferen iaz acest indicator de rezultatul brut al exploat rii. datorit modului specific de circula ie a numerarului la nivel de întreprindere.1. în momentul în care excedentul de resurse financiare beneficiaz i de o concretizare în plan monetar el devine surplus monetar i poate deservi diverse nevoi de finan are ale 2. Caracterul de surplus monetar net al capacit ii de autofinan are este dat de faptul c a fost dedus impozitul pe profit datorat autorit ii fiscale. care este tot un flux monetar. Acest excedent de resurse financiare poate avea într-o prim faz doar con inut economic.2. se poate afirma c reprezint de fapt un surplus monetar net global. ANALIZA REZULTATELOR CARE EXPRIM POTEN IALUL DE FINAN ARE A FIRMEI Activit ile economice lucrative care se deruleaz pe baza principiilor de rentabilitate i eficien trebuie s se finalizeze cu un excedent de resurse financiare în raport cu volumul de resurse consumate pentru derularea lor. cât i dezvoltarea i sustenabilitatea afacerii. ANALIZA INDICATORILOR CARE M SOAR RESURSELE DE FINAN ARE POTEN IAL DISPONIBILE Resursele financiare poten ial disponibile se formeaz în urma derul rii unor activit i lucrative de c tre o întreprindere i sunt disponibile proprietarilor acesteia la sfâr itul unui exerci iu financiar. Indicatorii care m soar resursele financiare poten ial disponibile sunt: capacitatea de autofinan are i autofinan area. f r s aib coresponden întreprinderii. a resurselor financiare disponibile pentru proprietari i materializarea acestora sub form de lichidit i pot exista decalaje în timp putem separa aceste categorii i anume: resurse financiare poten ial disponibile i resurse financiare efectiv în plan monetar.3. înregistrate de o întreprindere pe parcursul unui exerci iu financiar. împrumut torii). iar ace tia sunt interesa i de resursele financiare excedentare r mase dup retribuirea tuturor celorlalte categorii de participan i (salaria ii. a) Capacitatea de autofinan are (CAF). dup încheierea unui exerci iu financiar. Aceste resurse sunt singurele care pot asigura atât retribuirea direct a proprietarilor. statul. rezultatul brut al exploat rii este baza de calcul a capacit ii de autofinan are. iar caracterul global este dat de faptul c acest surplus monetar a fost generat de ansamblul activit ilor întreprinderii. dar generat numai de activitatea de exploatare. Interesul prioritar în derularea unei afaceri apar ine proprietarilor. 23 . Caracterul poten ial al acestora este dat de faptul c nu în orice moment totalitatea acestor resurse are acoperire în plan monetar. cu veniturile monetare totale aferente aceleia i perioade. Având în vedere c acest indicator se formeaz prin confruntarea dintre cheltuielile monetare totale. Având în vedere c între forma economic de existen resurse în dou disponibile.3.

diferen a dintre cei doi indicatori fiind dat de volumul resurselor utilizate pentru retribuirea proprietarilor prin dividende. Chex .rezultatul net. RBE . un surplus financiar degajat de activit ile rentabile ale întreprinderii. Dac avem în vedere elementele componente ale capacit ii de autofinan are. exprimând doar volumul poten ial de resurse financiare care r mâne efectiv în întreprindere dup retribuirea tuturor categoriilor de participan i la activitatea acesteia. iar întreprinderea î i poate permite din autofinan are doar investi ii minime de men inere a capacit ilor de produc ie în stare func ional . capacitatea de autofinan are se poate determina prin însumarea rezultatului net al exerci iului cu amortiz rile i provizioanele anuale constituite din care se deduc relu rile anuale asupra provizioanelor.cheltuieli extraordinare.cheltuieli financiare. are un caracter mai sintetic decât capacitatea de autofinan are. Resursele care formeaz autofinan area au la baz capacitatea de autofinan are a întreprinderii.  AF<CAF când: AF>Am (dar în mic m sur ) i Dv<Rn (dar în mic m sur ). este situa ia când numai o mic parte din profitul net este repartizat pentru dividende. care nu are decât un caracter poten ial dac nu este sus inut de mijloace financiare efective. Autofinan area mai poate fi definit i ca masa de resurse financiare de care dispun proprietarii în întreprindere.dividende repartizate ac ionarilor. Se poate observa c la calculul indicatorului au fost excluse veniturile i cheltuielile care nu au relevan în plan monetar (cele aferente amortiz rilor i provizioanelor spre exemplu) deoarece acestea produc o modificare fictiv a rezultatelor. partea de profit utilizat pentru autofinan are reu ind s compenseze cre terea de pre la bunurile de lung durat care se doresc înlocuite. aceast situa ie apare atunci când o mic parte din profitul net este men inut în întreprindere ceea ce permite realizarea unor investi ii de înlocuire.venituri financiare. Chf . f r s produc fluxuri reale de încas ri sau pl i. b) Autofinan area (AF). Vf . deci. CAF ! Rn  Amp  Vpv unde: Rn . Capacitatea de autofinan are exprim . Vpv . atunci calculul autofinan rii se poate face i dup formula: AF ! Rn  Amp  Vp  Dv Având în vedere leg tura dintre capacitatea de autofinan are i autofinan are se pot determina urm toarele corela ii între cei doi indicatori.capacitatea de autofinan are. Amp. pentru a men ine sau cre te volumul capitalurilor investite.CAF ! RBE  Vf  Vex  Chf  Chex  Ip unde: CAF. AF ! CAF  Dv unde: Dv . este situa ia în care întregul rezultat net a fost distribuit pentru dividende.rezultat brut din exploatare.impozit pe profit. cea mai mare parte fiind men inut în 24 .cheltuieli cu amortiz ri i provizioane.  AF<CAF când: AF>Am (dar în mare m sur ) i Dv<Rn (dar în mare m sur ). Vex venituri extraordinare. cu implica ii asupra perspectivelor afacerii:  AF<CAF când: AF=Am i Rn=Dv. Ip . Într-o accep iune mai simplificat .venituri din provizioane.

dac avem în vedere c excedentul brut de exploatare (EBE) este de fapt un surplus monetar din exploatare. este o situa ie pozitiv atunci când firma este orientat spre dezvoltare i cre tere. fie atunci când prin nedistribuirea de dividende se pierde încrederea ac ionarilor în eficien a plasamentului f cut de ei. deoarece nu conteaz în ce propor ie împ r i o pic tur de ap . ANALIZA INDICATORILOR CARE M SOAR RESURSELE DE FINAN ARE EFECTIV DISPONIBILE Resursele financiare formate în urma derul rii în mod eficient a activit ilor lucrative devin efectiv disponibile pentru întreprindere abia în momentul în care au acoperire sub form de lichidit i. eviden iaz doar acele fluxuri de numerar care sunt degajate de activitatea de exploatare a întreprinderii. altfel diferen ele sunt minime. numai cu totul întâmpl tor egal cu lichidit ile aferente exploat rii la momentul respectiv i c . Volumul de lichidit i de care dispune întreprinderea la un moment dat poate fi mai mic. iar proprietarii majoritari sunt de acord cu acest lucru i este o situa ie negativ atunci când fie rezultatul net este nesemnificativ. constatat în diferite momente ale unui exerci iu financiar. spre exemplu. pe când diminuarea stocurilor echivaleaz 25 . Cel mai reprezentativ indicator pentru a determina la un moment dat modul de formare a lichidit ilor i pentru a m sura volumul acestor lichidit i este cash flow-ul (cum este cunoscut în literatura economic interna ional ).2. Aceast necorelare între excedentul poten ial de resurse i nivelul efectiv disponibil al acestora este determinat de circula ia lichidit ilor în cadrul unei întreprinderi. Având în vedere modul de formare a fluxurilor de numerar în cadrul întreprinderii consider m c se poate vorbi de trei tipuri de cash flow: cash flow din exploatare. a) Cash flow-ul din exploatare (CFE). cash flow opera ional i cash flow total. Aceast situa ie se explic prin permanenta modificare a valorii elementelor patrimoniale ale întreprinderii. de cele mai multe ori volumul de lichidit i din exploatare.3. Aceast situa ie difer substan ial de cea anterioar doar în cazul în care volumul profitului net este substan ial. modificare ce determin absorb ie sau degajare de numerar (extinderea creditului "clien i" echivaleaz cu o absorb ie de numerar.întreprindere pentru dezvoltarea afacerii i pentru realizarea unor investi ii de cre tere. 2. Doar resursele financiare lichide pot fi distribuite efectiv diverselor categorii de participan i la activitatea întreprinderii. sau fluxul de trezorerie (de numerar). Pân la un moment dat acest ra ionament nici nu este gre it. difer de rezultatul brut acumulat pân în acel moment. aceasta fiind adesea comparat cu circula ia sângelui în corpul omenesc. În literatura economic de specialitate se pune adesea semnul de egalitate între cash flow-ul din exploatare i rezultatul brut al exploat rii. Se uit totu i c surplusul monetar din exploatare este. cum adesea este men ionat în literatura economic româneasc . la un moment dat.  AF=CAF când: AF=Am+Rn i Dv=0. egal sau mai mare decât volumul de resurse financiare poten iale ce rezult ca excedent din derularea activit ilor lucrative.

în sensul c au acoperire în plan monetar i permit retribuirea participan ilor la activitatea întreprinderii. Aceasta face ca fluxul de numerar degajat strict de activitatea de exploatare s difere de fuxul de numerar degajat de activitatea opera ional .cash flow din exploatare. i sub denumirea de excedent de CFE ! RBE s (NFRE unde: CFE . b) Cash flow-ul opera ional (CFO). m soar fluxurile de numerar generate de ansamblul activit ilor derulate în întreprindere pe parcursul unui exerci iu financiar. NFRE . Rn .cash flow opera ional. în contextul economic actual.varia ia nevoii de fond de rulment din exploatare. NFR . Aceste modific ri patrimoniale sunt cunoscute i sub denumirea de varia ie a nevoii de fond de rulment (ANFR).cash-flow-ul din activitatea opera ional .rezultatul brut al exploat rii. Fluxul de numerar total degajat de întreprindere într-o perioad de timp este tot mai adesea utilizat. atât pentru aprecierea eficien ei unei afaceri în derulare. Ansamblul de fluxuri vizeaz atât activitatea opera ional .cu o eliberare de numerar). El este preferat în dauna altor indicatori de rezultate (profit din exploatare. profit net sau capacitatea de autofinan are). CAO ! Rn  Am s (NFR unde: CFO . opera iuni financiare) cât i opera iunile extraordinare care au loc în aceea i perioad .cash-flow-ul din activitatea de finan are. activit i de finan are). RBE . cât i activit ile extraopera ionale (activit i de investi ii.rezultatul net. profit curent. cât i pentru aprecierea eficien ei investi iilor. Activitatea opera ional a unei întreprinderi include atât opera iunile curente pe care aceasta le deruleaz pe parcursul unui exerci iu financiar (opera iuni aferente exploat rii. tocmai datorit faptului c rezultatele pe care le m soar sunt nu numai poten iale ci i disponibile efectiv. exploatare i din afara exploat rii. Cash-flow-ul din exploatare mai este cunoscut în literatura economic trezorerie a exploat rii (ETE).cash-flow-ul din activitatea investi ional . c) Cash-flow-ul total (CFT) m soar ansamblul fluxurilor de numerar degajate la nivel de întreprindere într-o anumit perioad de timp. . Cash-flow-ul total degajat pe parcursul unui exerci iu financiar are trei principale componente: . .varia ia nevoii de fond de rulment din 26 .

CAPITOLUL III ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICE 3. materiale. gradul de utilizare al resurselor i gradul de organizare i conducere a produc iei i a muncii. mobilizate pentru derularea afacerii.  costul de produc ie sau pre ul de înregistrare al produselor ob inute (factorul calitativ de evaluare a produc iei fizice ob inute). se poate afirma c în timp ce activitatea de comercializare reprezint scopul întreprinderii.s identifice resursele financiare pe care poate s le mobilizeze (proprii i împrumutate). activitatea de produc ie nu este altceva decât mijlocul pentru atingerea acestui scop. direct sau indirect. nivelul realizat al produc iei fizice va depinde de urm torii factori: gradul de asigurare cu resurse.1. care vrea s se dezvolte pe acela i nomenclator de produse sau dore te s . pentru a ajunge s produc . Gradul de asigurare cu resurse define te m sura în care sunt disponibile resursele de care are nevoie întreprinderea pentru derularea procesului de produc ie. prin intermediul ei punânduse în valoare resursele: tehnice. deci o întreprindere nou (start-up). umane i financiare. Plecând de la una dintre caracteristicile de baz ale economiei de pia moderne i anume c Äeste mai u or s produci decât s vinzi´. ANALIZA VALORII PRODUC IEI FIZICE Activitatea de produc ie sau de exploatare este practic motorul unei afaceri. 2. O întreprindere productiv se poate afla într-una din urm toarele situa ii:  este la începutul activit ii. aceasta reprezentând practic ra iunea pentru care exist o firm . La determinarea volumului fizic al produc iei sau produc iei fizic contribuie doi factori:  cantitatea fizic realizat din fiecare produs aflat în nomenclatorul de fabrica ie (volumul produc iei fizice). Aceast disponibilitate este legat de caracterul limitat al i de resursele financiare pe care le poate i s cuantifice cât din aceast cerere ar concretizat într-un buget al putea acoperi cu produsele pe care inten ioneaz s le ofere (studiu de pia 27 .i diversifice nomenclatorul.  este o întreprindere în activitate.1.s identifice nivelul cererii existent pe pia a c reia se adreseaz vânz rilor). Indiferent de situa ia în care s-ar afla. Dup realizarea capacit ilor de produc ie i demararea procesului de fabrica ie. A. toate celelalte rezultate ale întreprinderii. ANALIZA REZULTATELOR CARE EXPRIM VOLUMUL DE ACTIVITATE 3. PRODUC IA FIZIC Produc ia fizic reprezint rezultatul de baz al oric rui proces productiv. 3.s dimensioneze capacit ile de produc ie în func ie de pia mobiliza. De produc ia fizic sunt legate. ea trebuie s parcurg urm toarele etape: 1.1.

utilizarea reprezint punerea în valoarea a resurselor în cadrul procesului de produc ie i prin intermediul tehnologiilor de fabrica ie. atât în ce prive te volumul acestora.  timpul de munc pe unitatea de produs. Asigurarea suplimentar cu resurse. Asigurarea cu resurse trebuie s fie corelat cantitativ cu cantitatea de produse programat a se realiza. Pentru aprecierea gradului de utilizare a resurselor se utilizeaz urm torii parametri:  timpul de prelucrare pe produse i tipuri de ma ini.  calitatea materiilor prime i a materialelor. Resursele care particip nemijlocit la realizarea produc iei sunt: resurse tehnice. dac nu este compensat de reducerea consumurilor specifice (cs). umane i financiare.  corela ia nivelului tehnic i tehnologic cu nivelul de calificare a personalului. înseamn imobilizare de resurse materiale. pentru cel de comercializare.resurselor. i anume: . calitativ i structural).asigurarea unei structuri corespunz toare la nivelul fiec rei categorii.o structurare adecvat a resurselor pe categorii (tehnice.  consumul specific de materii prime i materiale. Asigurarea cu resurse trebuie s se fac respectând. dac nu este compensat prin sporirea volumului de produc ie sau dep irea consumurilor specifice. dup cum asigurarea unor resurse de calitate superioar cerin elor tehnologice se poate transforma într-o risip de resurse i evident. Asigurarea cu resurse de calitate inferioar cerin elor tehnologice conduce la diminuarea calit ii produselor finite i la m rirea consumurilor specifice de resurse. Cantitatea de resurse depinde de necesarul de consum. . s respecte cerin ele cantitative i calitative. Neasigurarea cantit ii de resurse materiale. este o condi ie de baz pentru fluiditatea procesului de produc ie i implicit. Asigurarea la termen a resurselor. cu efecte asupra cre terii costurilor de produc ie. adic de cantitatea de resurse încorporat în volumul produc iei ce urmeaz a se realiza. cum ar fi:  nivelul tehnic i tehnologic.  nivelul de calificare al personalului. Gradul de utilizare a resurselor . Cre terea randamentelor de valorificare a resurselor tehnice i umane coroborat cu reducerea consumurilor specifice de materii prime i materiale echivaleaz cu cre terea gradului de utilizare a resurselor i 28 . s respecte o structur specific nevoilor procesului de produc ie. materiale. Gradul de utilizare al resurselor depinde de anumi i factori. conduce la nerealizarea cantit ii planificate de produse. din toate punctele de vedere (cantitativ. umane). Asigurarea resurselor la un nivel calitativ cerut de procesul tehnologic este o premis a calit ii produselor finite realizate. cât i în ceea ce prive te randamentul (productivitatea) lor. Asigurarea din punct de vedere structural presupune corelarea a dou principale aspecte. de o manier corelat . resurse umane i resurse materiale. urm toarele condi ii: s fie f cut la timp.

 disciplina în munc .cantitatea fabricat din produsul i. Efectele asigur rii unui nivel corespunz tor de organizare a produc iei sunt:  ritmicitatea procesului de produc ie (evitarea stagn rilor). b) identificarea factorilor de influen . determinarea abaterii absolute i relative a indicatorului: de o baz de compara ie (nivel planificat. care potrivit acestui model de analiz sunt relevan i pentru abaterea indicatorului. Cantitatea de produse ce trebuie fabricat (qf) pe parcursul unei perioade (de regul un an). Etapele de analiz sunt: I. ANALIZA FACTORIAL A VALORII PRODUC IEI FIZICE Aceast metod de analiz este orientat spre elementele principale care condi ioneaz nivelul valoric al produc iei fizice i anume cantitatea produs . formula de calcul a valorii produc iei fizice fiind: Qf ! § qi ™ pi unde: qi . respectiv men inerea i amplificarea influen elor favorabile.  fluiditatea procesului de produc ie (evitarea întoarcerilor). Qf0 (IQf ! IQf  100 29 .   absolut : (Qf ! Qf1  Qf 0 ! § qi1 ™ pi1  § qi0 ™ pi 0   relativ : IQf ! Qf1 ™100. structura produc iei ob inute i costul de produc ie sau pre ul de înregistrare al produselor ob inute. în reducerea costurilor de produc ie i implicit în cre terea profitabilit ii activit ii de Gradul de organizare a produc iei i a muncii Organizare înseamn corelarea în spa iu i timp a resurselor antrenate în procesul de produc ie cu scopul de eficientizare a utiliz rii acestora. Obiectivele principale ale metodei sunt urm toarele: a) determinarea abaterii absolute i relative a indicatorului fa o valoare reprezentativ din perioada precedent ). depinde de cantitatea prev zut a se vinde (qv).  promptitudine în onorarea contractelor de livrare. nivelul valoric al produc iei fizice este condi ionat de cei doi factori direc i: cantitate acela i sens în modificarea valorii produc iei fizice.se materializeaz produc ie. n num rul de produse fabricate. Din formula de calcul. pi . c) determinarea nivelului i a sensului influen ei produse de fiecare factor asupra cifrei de afaceri. cantitatea existent la începutul perioadei (qi) i cantitatea existent la sfâr itul perioadei (qf): gf ! qv  qi  qf . B. d) stabilirea m surilor ce se impun a fi luate pentru eliminarea influen elor nefavorabile.costul unitar sau pre ul de înregistrare al produsului i.  colaborarea i cooperarea în munc .

care determin varia ia nivelului absolut al valorii produc iei fizice în acela i sens cu modificarea sa i propor ional cu pre ul de înregistrare (costul unitar) mediu din perioada de baz . Influen a exercitat de modificarea structurii fizice a produc iei se explic prin propor ia diferit de realizare a produselor de la o perioad la alta. iar o cre tere a ponderi produselor care au pre unitar mai redus decât pre ul mediu. cre terea ponderii produselor care au pre unitar de înregistrare mai mare decât pre ul mediu din perioada de baz . va determina cre terea nivelului total al valorii produc iei fizice pe seama structurii. Între pre ul de 30 . Astfel. prin intermediul c ruia structura s . II.  gradul de asigurare cu resurse (cantitativ.  gradul de valorificare a resurselor (productivitatea muncii.În cadrul acestei etape s-a determinat modificarea indicatorului fa aceast modificare. 2. va determina reducerea nivelului total al valorii produc iei fizice. calitativ. astfel încât s se poat forma un pre mediu. în structur randamentul utilajelor).influen a structurii fizice a produc iei: (Qf ( s ) ! § qi1 ™ pi 0  § qi1 ™ gsf 0 ™ pi 0 Structura fizic a produc iei ac ioneaz doar în cazul în care produsele dintr-o grup omogen (însumabile cantitativ) au pre uri diferite. astfel încât s se poat m sura contribu ia fiec rui factor de influen la (Qf ( q ) ! § qi1 ™ gsf 0 ™ pi 0  § qi0 ™ pi 0 Modificarea volumului fizic al produc iei este un factor direct de influen . 3.influen a volumului fizic al produc iei: de o baz de compara ie.influen a pre ului unitar de înregistrare: i la termen). func ie de cererea existent pe pia .determinarea influen elor factorilor: 1. (Qf ( p ) ! § qi1 ™ pi1  § qi1 ™ pi 0 Pre ul de înregistrare al produselor ob inute în întreprindere este format din costul complet unitar al produselor i marja medie de profit practicat pentru fiecare produs în parte. atât în m rimi absolute cât i în m rimi relative. utilizarea capacit ilor de produc ie. în cazul în care pre urile unitare de înregistrare sunt diferen iate pe clase de calitate.  nivelul de organizare a produc iei i a muncii. Modificarea volumului fizic al produc iei depinde urm torii factori:  volumul estimat al vânz rilor.i transmit influen a.

a pozi iei de inute de întreprindere pe pia .înregistrare al produselor ob inute i pre ul de comercializare al acestora pot exista diferen e impuse de pia sau de politica de comercializare a întreprinderii. De multe ori produc ia ob inut se înregistreaz la costul unitar al produselor. lucr rilor i serviciilor tranzac ionate în mod efectiv pe pia . i reprezint un rezultat Având în vedere c nivelul absolut al indicatorului este dat de expresia valoric a bunurilor.2. fie pentru a se evita o supraevaluare a produc iei. ambele având rol determinant în men inerea. cre terea sau sc derea volumului de activitate i implicit. deoarece prin acest indicator se reflect numai acea parte a produc iei care a fost realizat pe pia sigur i cert pentru întreprindere. componenta productiv fiind doar o necesitate f r de care procesul de comercializare nu poate avea loc. ANALIZA CIFREI DE AFACERI Dac avem în vedere permanenta orientare spre pia a întreprinderilor ce activeaz într-un mediu economic concuren ial. A. Pre ul de înregistrare al produselor este un factor direct de influen a nivelului absolut al valorii produc iei fizice. se poate afirma c valoarea informa ional a acestuia este predominant comercial . iar cea destinat vânz rii poate fi evaluat i la pre ul de înregistrare. respectiv cu privire la posibilitatea de men inere sau extindere pe pia .CONCEPTUL I TIPOLOGIA CIFREI DE AFACERI Cifra de afaceri poate fi definit ca fiind expresia valoric a tuturor afacerilor derulate de o întreprindere într-o perioad determinat de timp. atunci apare necesitatea unei cât mai bune dimension ri a volumului de activitate pe care acestea îl deruleaz pe segmentul de pia . Acest indicator poate juca rolul de barometru. tiut fiind faptul c produc ia de imobiliz ri se evalueaz numai la cost. Conceptual cifra de afaceri poate fi abordat ca: 31 . fie pentru a realiza o evaluare unitar a întregii produc ii. Volumul de activitate are dou componente: produc ia i comercializarea.1. Cu ajutorul ei se m soar performan a economic a firmelor i este folosit drept criteriu pentru clasificarea acestora dup importan a lor economic . ceea ce înseamn c prin cre terea nivelului s u cre te i valoarea produc iei fizice i invers. atunci când se urm resc aspecte cum ar fi:  dimensiunea întreprinderii. atât pentru analistul intern cât i pentru cel extern.  politica de cre tere promovat în întreprindere. atunci când exist o fluctua ie mare a pre urilor pe pia . Indicatorul care asigur cea mai corect m surare a volumului de activitate este cifra de afaceri. 3.  pozi ia strategic de inut în cadrul pie ei. astfel încât s poat fi emise aprecieri cu privire la pozi ia strategic pe care fiecare întreprindere o de ine în cadrul pie ei.

inclusiv subven iile pentru exploatare. se poate afirma c structura cifrei de afaceri este dat de ponderea veniturilor din vânz rile generate de diferite activit i. atunci va trebui s creasc produc ia i 32 . cifra de afaceri total (CA) reprezint totalitate afacerilor unei societ i.  cifra de afaceri net (CAn) este format din totalitatea veniturilor ob inute din vânzarea de bunuri. Nivelul de diversificare a activit ii este un factor importat ce influen eaz structura cifrei de afaceri i are la baz strategia de dezvoltare a întreprinderii pe termen lung i mediu.  cifra de afaceri marginal (CAm) reflect varia ia veniturilor din vânz ri generat de cre terea cu o unitate a volumului fizic al vânz rilor i se calculeaz dup rela ia: CA ! (CA ! CA1  CA0 . evaluate la pre urile pie ei sau suma total a veniturilor din opera iuni comerciale efectuate de o firm pe o perioad de timp determinat . Dac managementul întreprinderii dore te s creasc ponderea veniturilor provenite dintr-un produs. care formeaz nomenclatorul acestei întreprinderi. respectiv Rv ! Chv . Structura fizic a vânz rilor este cel de-al doilea factor important care st la îndemâna întreprinderii pentru a influen a structura veniturilor i implicit structura cifrei de afaceri.  pre ul de vânzare al produselor. CA B.STRUCTURA CIFREI DE AFACERI Având în vedere c cifra de afaceri include totalitatea veniturilor pe care o întreprindere le realizeaz din produc ie i comercializare. Structura cifrei de afaceri este influen at esen ial de urm torii factori:  nivelul de diversificare a activit ii. lucr ri sau servicii. Studiile economice realizate în acest sens au demonstrat c diversificarea legat este mai rentabil decât cea nelegat . iar în func ie de aceast strategie poate exista o diversificare legat (care se produce în cadrul aceluia i sector de activitate) i o diversificare nelegat (când activit ile din nomenclator apar in unor sectoare diferite). respectiv cheltuielile variabile medii la 1 leu cifr de afaceri. chiar dac .  structura fizic a vânz rilor pe grupe omogene. denumit i pre mediu de vânzare. m (Q Q1  Q0  cifra de afaceri critic (CAcri) eviden iaz pragul de rentabilitate al firmei i constituie acel nivel al veniturilor din vânz ri necesar acoperirii integrale a cheltuielilor de exploatare i se calculeaz dup rela ia: CAcri ! Chf 1  Rv unde: Chf suma cheltuielilor fixe. dup sc derea reducerilor comerciale i este indicatorul cel mai des utilizat în diagnosticarea activit ii pe baza cifrei de afaceri. Rv rata cheltuielilor variabile.  cifra de afaceri medie ( CA ). lucr ri i servicii aflate în categoria activit ilor curente ale unei firme. produse. reprezint venitul ob inut pe o unitate CA ! CA Q de produs sau serviciu i se determin pe baza rela iei: unde: Q volumul fizic al vânz rilor. în momentul de fa companiile multina ionale î i diversific activitatea în numeroase i variate domenii.

cifra de afaceri realizat de categoria Äi´.coeficientul de concentrare Gini-Struck se utilizeaz la efectuarea de compara ii ale structurii n 1 2 activit ii economice aferente mai multor exerci ii financiare: G ! n § g i  1 unde: n num rul de termeni ai seriei.m rimi relative de structur ±se utilizeaz la determinarea ponderii de inute de diferite elemente (produse. pe pie e de desfacere. m rfuri. faze ale ciclului de via a produselor etc. Din punct de vedere metodologic. Modific rile din structura fizic pot fi asimilate diversific rii doar dac firma î i deruleaz activitatea într-un singur domeniu i produce o gam diversificat de produse. limitele de varia ie sunt incluse în intervalul « 1 . 2. analiza structurii cifrei de afaceri se realizeaz prin: 1. Acest coeficient poate lua valori între 0 i 1. Pentru a determina cre terea cifrei de afaceri prin intermediul pre ului întreprinderea va trebui s vând într-o propor ie sporit produse cu pre mare în defavoarea celor cu pre mic.) în totalul cifrei de afaceri. sec ii etc. cai . pe grupe de produse. cererea limitat pentru acel produs i un nivel de profitabilitate mai sc zut în raport cu alte produse Structura cifrei de afaceri a unei firme poate fi analizat structural în func ie de diverse criterii de grupare a vânz rilor.coeficientul Herfindhal-acesta se utilizeaz cu scopul adâncirii analizei: H ! § gi 2 În cazul indicelui Herfindhal. cum sunt: pe sortimente. 3.1» .comercializarea acestui produs mai mult decât a celorlalte. astfel: ¬n ¼ ­ ½ 33 . a produsului care are un pre unitar de comercializare mai mare decât pre ul mediu al grupei din care face parte. activit i. astfel:  apropierea de 1 arat c în structura vânz rilor sunt câteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Dac se dore te doar cre terea cifrei de afaceri. utilizându-se urm toarea rela ie: gi ! cai ™ 100 CA unde: gi . gi . acestea având caracteristici de baz identice. CA cifra de afaceri total .ponderea de inut de categoria Äi´ în totalul cifrei de afaceri.ponderea produsului sau grupei se m rfuri Äi´ în cifra de afaceri. ca urmare a confrunt rii dintre cererea i oferta de produse. servicii. în condi iile în care pre urile de vânzare se men in aproximativ constante. pe produse. categorii de clientel . Restric iile care pot limita punerea în aplicare a acestei decizii pot fi: caracterul limitat al capacit ilor de produc ie aferente produsului cu pre mare. dar ac iunea sa este independent de efortul întreprinderii i asta deoarece pre ul se formeaz în mod liber pe pia . atunci va trebui s creasc greutatea specific . Pre ul de vânzare este un factor de influen care ac ioneaz asupra structurii cifrei de afaceri. din vânz rile fizice.  apropierea de 0 semnific o distribu ie relativ uniform a vânz rilor pe structurile implicate în calcul.

 dac

indicele se aproprie de

1 înseamn n

c

vânz rile sunt repartizate în propor ii egale între

activit ile, produsele sau unit ile participante la structurarea cifrei de afaceri;  dac indicele se aproprie de 1, atunci în structura activit ii firmei, un num r redus de elemente componente particip cu o pondere important la cifra de afaceri, gradul de concentrare al activit ii fiind foarte mare. Importan a economic i interpret rile datelor celor doi coeficien i sunt diferite în func ie de contextul i conjunctura socio economic astfel: a)dac firma de ine pozi ie de monopol, atunci se prefer un grad de concentrare mare, deoarece nomenclatorul de produse/activit i i efortul investi ional pot fi mai reduse întrucât societatea poate realiza performan e deosebite f r o diversificare important a activit ii; b)dac firma func ioneaz într-un mediu concuren ial deosebit de agresiv, nu se recomand un grad mare de concentrare, deoarece reducerea cererii pentru oferta asigurat semnific pierderi foarte mari prin diminuarea vânz rilor. În acest caz, este necesar desf urarea activit ii cu o reparti ie egalitar , deoarece diminuarea performan elor la anumite categorii i nu la întreg obiectivul de activitate înseamn pierderi mai mici pentru unitatea economic . 4.metoda ABC±este utilizat în principal pentru analiza structurii cifrei de afaceri pe produse, clien i, furnizori. Produsele comercializate sunt cele care contribuie în propor ii diferite la realizarea cifrei de afaceri. Analiza curbei teoretice permite identificarea, în totalul produselor fabricate sau comercializate, trei grupe cu caracteristici specifice, astfel:  subgrup care cuprinde foarte pu ine produse sau m rfuri, dar care realizeaz o mare parte din cifra de afaceri;  dou grupe care dau mai pu in de jum tate din cifra de afaceri, dar care controleaz majoritatea produselor realizate i respectiv comercializate. Pe baza multor studii tip Äobserv rii statistice´, s-au prefigurat trei grupe de produse:  grupa A: 10-15% din num rul de produse sau m rfuri reprezint 60-70% din cifra de afaceri;  grupa B: 25-30% din num rul de produse sau m rfuri vândute reprezint echivalentul a 25-30% din cifra de afaceri;  grupa C: 65-70% din num rul de produse realizeaz 10-15% din cifra de afaceri. Deci:  grupa A cuprinde produse cu o rota ie mai rapid , cu o marj a costurilor variabile i respectiv comercial mai mic ;  grupa B cuprinde produse, respectiv m rfuri a c ror rota ie i marje sunt apropriate de media firmei;  grupa C este format din produse sau m rfuri cu rota ie sc zut dar cu o marj mai mare. Aceast grup ridic probleme legate de lansarea comenzilor, de aprovizionare i stocare, costul acestora fiind mai ridicat ca în cazul grupelor A i B.

34

Metoda ABC este frecvent utilizat în teoria economic

i pentru investigarea structurii cifrei de afaceri

pe categorii de clien i. Orice societate, pentru a- i desf ura activitatea în bune condi ii, între ine rela ii economice cu partenerii sociali din amonte i din avalul procesului productiv, respectiv clien ii i furnizorii. Clasificarea clien ilor dup contribu ia lor la realizarea cifrei de afaceri permite identificarea a dou mari categorii: a) o clientel omogen unde to i clien ii de in aproximativ aceea i pondere în cifra de afaceri; b) o clientel eterogen , unde contribu ia la realizarea cifrei de afaceri este diferen iat pe trei grupe: clien i puternici, clien i medii i clien i mici. O astfel de abordare structural a cifrei de afaceri permite declan area unor ac iuni comerciale adaptate categoriei de clientel . Pe baz de observ rii i studii, aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la urm toarea reparti ie optimal :  grupa A: 10% din clien i realizeaz 60% din vânz ri (cifra de afaceri) clien i puternici;  grupa B: 40% din clien i realizeaz 30% din vânz ri (cifra de afaceri) clien i medii;  grupa C: 50% din clien i realizeaz 10% din vânz ri (cifra de afaceri) clien i mici. Analiza acestei distribu ii teoretice permite desprinderea unor concluzii utile pentru volumul de activitate, securitate i rentabilitatea firmei. Astfel:  grupa A apar ine clien ilor foarte importan i care particip preponderent la realizarea cifrei de afaceri i poate prezenta urm toarele caracteristici:  clien ii din aceast grup sunt clien i fideli i deruleaz contracte de valori mari cu societatea analizat ;  de i rentabilitatea unitar (pe produs) în aceast zon de multe ori este redus datorit condi iilor stricte de c tre clien i, grupa A realizeaz cea mai mare rentabilitate (pe total) prin volumul mare de activitate derulat;  din punct de vedere al securit ii, aceast zon este foarte riscant , deoarece impunerea anumitor condi ii financiare de c tre întreprindere ar putea duce la pierderea unor clien i importan i i, în consecin , la reducerea semnificativ a cifrei de afaceri;  puterea de negociere a firmei în raport cu clien ii este redus .  grupa B din punct de vedere al puterii de negociere, al cifrei de afaceri i al rentabilit ii reprezint o zon de echilibru pentru societate;  grupa C se caracterizeaz prin:  existen a unui num r foarte mare de clien i;  valoarea redus a comenzilor, fie datorit faptului c puterea economic a clien ilor este redus , fie pentru c nu sunt în marea lor majoritate clien i fideli i între in rela ii de afaceri cu mai mul i parteneri;  cheltuielile de exploatare aferente factur rii i livr rii comenzilor sunt mai mari decât în grupa A datorit num rului mare de opera iuni;  rentabilitatea minim a firmei datorit raportului dintre venituri societatea în aceast grup ; i cheltuieli, care nu avantajeaz

35

 puterea de negociere foarte mare, risc minim, îns pe ansamblu activitatea firmei nu este satisf c toare. C.DINAMICA CIFREI DE AFACERI Aprecierea dimensiunii activit ii economice a unui agent economic i a modific rii acesteia în timp este absolut necesar pentru procurarea i asigurarea resurselor viitoare necesare îndeplinirii obiectivelor i o descriere propuse. Pentru a aprecia activitatea firmei în timp, orice analiz a unui indicator trebuie s includ

în dinamic a acestuia. Caracterizarea evolu ie cifrei de afaceri în timp se realizeaz pe baza metodelor statistice cunoscute. Al turi de compozi ia veniturilor, evolu ia lor în ultimul timp, stabilitatea sau instabilitatea ritmului i tendin a surselor de venituri sunt elemente de analiz relevante pentru poten ialul economic prezent i viitor al firmei. În contextul acestei analize indicele cifrei de afaceri (ICA) devine un indicator al performan ei economice adic un criteriu de apreciere indirect a eficien ei economice (pornind de la ideea c nici o afacere nu poate fi eficient dac nu este performant ). Indicele cifrei de afaceri se calculeaz simplu, raportând cifra de afaceri din perioada de analiz (CA1) la cifra de afaceri din perioada de referin (CA0): I ! CA1 ™100 CA
CA0

Aceast modalitate de calcul este aplicabil în condi ii de stabilitate economic sau atunci când între perioada de analiz i cea de referin nu exist diferen e prea mari în timp. În condi iile în care îns , procesul infla ionist î i face sim it prezen a sau când, chiar dac infla ia este moderat , distan a dintre cele dou momente este suficient de mare, a nu corecta indicele dinamic al cifrei de afaceri cu cel al infla iei presupune o abordare simplist , care deturneaz esen a fenomenului economic. În situa ia lu rii în considerare a ratei infla iei, indicele (corectat) al cifrei de afaceri se calculeaz dup modelul: ICA !
CA1 ™ 1 1  ip ™ 100 CA0

unde: ip indicele infla iei (indicele mediu al pre urilor, calculat dup o metodologie stabilit absolute pozitive sau negative, precum i ritmurile de evolu ie, dup cum urmeaz :  abaterea absolut în varianta simplificat : (CA ! CA1  CA0  abaterea absolut în varianta corectat : (CA ! CA1 ™ 1  CA0
1  ip

i unitar ).

Atât în varianta calculului simplificat, cât i în cea a corect rii cu rata infla iei, se pot calcula i abaterile 

ritmul mediu anual de cre tere în varianta simplificat : RCA !

ICA  1 ™ 100  ritmul mediu anual de cre tere în varianta corectat . cu luarea în considerare a unui orizont Ät´de timp în CAt ™ 1 ani (formula general ): RCA ! t 1 .

1  ip t CA0 ™ 100  100 Dintr-o analiz a cifrei de afaceri putem avea urm toarele situa ii: 36 .

etc. costul de produc ie) i al ii externi (cerera manifestat pe pia .ANALIZA FACTORIAL A CIFREI DE AFACERI Scopul analizei factoriale este determinarea corela iei dintre diferi i factori de influen (interni sau externi. etc. etc.pre ul mediu de vânzare exclusiv TVA. ICA ³100 .influen a unor factori interni: poten ialul productiv. cu ritmul de cre tere al cifrei de afacere) asigurând premise favorabile unei evolu ii pozitive i durabile. pre ul de vânzare pe produse. calitatea produselor. În diagnosticul cifrei de afaceri prezint interes analiza de tip factorial a acesteia. reprezint situa ia în care firma este în expansiune. 2.). 2. calculate pe subintervale. firma se afl în situa ia grav a unui declin. performan a economic (egal în acest caz. afacerea este în dezvoltare.  modele stabilite în func ie de resursele utilizate i gradul de valorificare al produc iei: Qe CA ™ ! Ns ™ Wa ™ Gv Ns Qe CA ! Ns ™ 37 . statul etc. direc i sau indirec i) i indicatorul analizat i g sirea solu iilor pentru redresarea activit ii sau îmbun t irea performan elor viitoare.dac RCA ³100 pe întreaga perioad rezult c afacerea a crescut ca volum.1. Utilizatorii acestei analize sunt în principal agen ii economice. În acest caz avem urm toarele situa ii: 1. De asemenea i pre urile de vânzare regrupeaz influen a mai multor factori unii interni (politica de pre promovat de firm . tendin ele pie ei de desfacere. gi-structura produc iei vândute. analiza trebuie completat cu discriminarea valorilor ritmului mediu anual de cre tere al cifrei de afaceri. institu iile financiare creditoare.dac RCA £100 rezult c afacerea este în dificultate i dac i ritmurile de modificare. calitatea produselor. D.. intensitatea concuren ei. politica fiscal . pi . Analiza cifrei de afaceri pe baza acestui model eviden iaz influen a exercitat asupra cantit ii vândute i pre ului mediu de vânzare. a abaterii ei fa nivel de referin care poate fi: prestabilit (perioada precedent ) sau previzionat sau programat. ICA £100 . au aceea i tendin . intensitatea concuren ei. ac ionarii. rela ia presupune o slab activitate a firmei. fiind cu atât mai nefavorabil cu cât tendin a de sc dere se manifest pe un interval de timp mai mare. promovarea acestora pe pia . Modelele de analiz aferente cifrei de afaceri pot fi grupate dup mai multe criterii astfel:  modele stabilite în func ie de volumul vânz rilor i pre ului de vânzare al produselor: CA ! § qvi ™ pi unde : pi ! i !1 n de un § gi ™ pi 100 unde: qvi volumul fizic al produselor vândute.influen a unor factori externi: cererea manifestat pe pia . 2. Volumul fizic al produc iei vândute reflect : 1. Pe un orizont de timp mai larg.

CA ! Gv Ns Qe gradul de valorificare al produc iei exerci iului. T cifra de afaceri total . t . mediu de salaria i. . St stocuri. La rândul ei productivitatea muncii poate fi analizat în func ie de gradul de înzestrare tehnic a muncii cu mijloace fixe (Ît) i de eficien a utiliz rii mijloacelor fixe (E): Wa ! Ît ™ E ! M f Qf ™ Ns M f  modele stabilite în func ie timpul de munc total respectiv volumul de munc : CA ! T ™ cah CA ! T ™ unde : T ! Ns ™ t . gi .num rul mediu de salaria i. CA .unde: Ns .cifra de afaceri medie orar .valoarea medie a mijloacelor fixe pe unitatea de timp. Qe . Cr active de crean e. cai-cifra de afaceri pe produsul Äi´. M fa  modele stabilite în func ie de influen a patrimoniului i a elementelor sale componente: CA ! At ™ Ac CA ™ At Ac Ac M f CA ™ ™ CA ! At ™ At Ac M f CA ! Ae ™ Ac M f M fa CA ™ ™ ™ Ae Ac M f M fa Ac M f CA ™ ™ Cinv Ac M f CA ! Cinv ™ Dac scopul analizei este s eviden ieze modul cum gestiunea activelor circulante influen eaz cifra de afaceri atunci se pot folosi urm toarele modele: CA ! At ™ Ac St CA ™ ™ At Ac St Ac Cr CA CA ! At ™ ™ ™ At Ac Cr unde: At activ total. Ac active circulante.viteza de rota ie a activelor At Ac 38 .ponderea activelor circulante în total activ (structura activului total).ponderea produsului sau grupei de m rfuri CA- Äi´ în cifra de afaceri total . M f .productivitatea muncii. exploatare. Ns .num rul unde: T timpul de munc total respectiv volumul de munc .valoarea medie a mijloacelor fixe active.cifra de afaceri pe produsul Äi´.valoarea medie a mijloacelor fixe.valoarea medie a mijloacelor fixe active. Cinv Ac CA . M fa . Ae capital investit. M fa . M fa .cifra de afaceri la 1 leu mijloace fixe active (eficien a mijloacelor fixe active). cai .produc ia exerci iului. cah ! § gi ™ cai 100 i gi ! cai CA M fa CA ™ T M fa cah . Qe ! Wa .num rul mediu de ore pe un salariat.

atunci când se pune problema repartiz rii ei între participan ii la activitatea întreprinderii (salaria i. NFR FR necesarul de fond de rulment. respectiv a crean elor. NFR .eficien a utiliz rii fondului de rulment.circulante.gradul de utilizare a fondului de rulment în procesul de exploatare. valoarea ad ugat exprim aportul economic al întreprinderii. Ac CA . M fa . AF . FR . CA Cinv Ac Ac St Cr viteza de rota ie a stocurilor. NFR . FR 3. CA .1. surplusul de valoare pe care aceasta reu e te s -1 genereze ca urmare a efortului depus în procesul de produc ie. Dac ar fi s facem o compara ie între cifra de afaceri i valoarea ad ugat putem spune.cifra de afaceri la 1 leu mijloace fixe Mf (eficien a mijloacelor fixe).gradul de finan are a a necesarului de fond NFR de rulment din fondul de rulment. Cr . AF NFR autofinan area. CA . Interesul manifestat de majoritatea anali tilor pentru acest concept nu este exagerat dac avem în vedere c propor ia din valoarea ad ugat .ponderea autofinan rii în capacitatea de autofinan are.gradul CAF AF de acoperire a nevoilor de exploatare pe seama autofinan rii.3. stat.proprietari etc.compozi ia tehnologic a activelor circulante.rata de structur a activelor circulante. Ac .ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe (compozi ia Mf tehnologic a mijloacelor fixe). CA . St . este 39 . CA .cifra de afaceri la 1 leu mijloace fixe active (eficien a mijloacelor fixe M fa active). împrumut tori. servicii i utilit i). c în timp ce cifra de afaceri exprim capacitatea întreprinderii de a vinde. ANALIZA VALORII AD UGATE Valoarea ad ugat constituie un concept esen ial al analizei economice i sociale realizate la nivel de întreprindere. Ea reprezint bog ia creat de întreprindere i face obiectul unei mize.rata de structur a capitalului investit. Indiferent dac ace ti participan i sunt sau nu con tien i. CAF capacitatea de autofinan are. care revine fiec ruia dintre grupurile de participan i.  modele stabilite în func ie de leg tura dintre cifra de afaceri i modul de finan are a activit ii: NFR CA ™ FR NFR AF NFR FR CA CA ! CAF ™ ™ ™ ™ CAF AF NFR FR CA ! FR ™ unde: FR fondul de rulment.viteza de rota ie a necesarului de fond de rulment.). ei vor putea împ r i doar ceea ce a r mas dup achitarea obliga iilor fa de ter i (furnizorii de materii prime. M f .

alegerea acestora f cându-se func ie de aspectele care se doresc a fi eviden iate la un moment dat. calculul valorii ad ugate potrivit acestei abord ri f cându-se dup urm toarea formul : VA = (Qe . 40 .valoarea ad ugat . Ci .marja comercial . Qe . B.Ci) + Mc unde: VA. astfel: a)valoare ad ugat contabil sau o valoare ad ugat economic . Aceast abordare ne ajut concluzion m c produc ia exerci iului este format din consumuri intermediare i ceea ce s-a ad ugat prin prelucrare în procesul de produc ie. având în vedere c valoarea unul din factorii cheie pentru explicarea crizelor ad ugat la nivel microeconomic constituie baza de calcul a produsului intern brut. Rata valorii ad ugate ! Masa valorii ad ugate ™100 Produc ia exerci iului Rata valorii ad ugate ne arat în procente (m rimi relative) cu cât a contribuit întreprinderea la valoarea produc iei ob inute. Mc .determinant pentru comportamentul lor fa modul de distribuire a acesteia reprezint macroeconomice. adic valoare ad ugat . c)valoare ad ugat brut sau o valoare ad ugat net . valoarea ad ugat apare ca diferen între produc ia s i consumurile intermediare necesare realiz rii ei. Conceptele de valoare ad ugat specifice procesului de produc ie i comercializare pot fi grupate.DETERMINAREA MASEI VALORII AD UGATE Într-o abordare numit exerci iului substractiv . A. dup leg turile dintre ele. Produc ia exerci iului Consumuri intermediare Valoare ad ugat Aceast abordare este strict specific activit ii de produc ie i comercializare. cu atât capacitatea de prelucrare a întreprinderii este mai mare i plusul de valoare pe care îl adaug este mai substan ial. calculat ca raport între masa valorii ad ugate i produc ia exerci iului.consumuri intermediare (cump r ri de la ter i).ANALIZA CAPACIT de întreprindere. In plus. analistul putând opera cu o serie de concepte ale valorii ad ugate.produc ia exerci iului. Cu cât nivelul acestei rate este mai ridicat. b)valoare ad ugat produs sau o valoare ad ugat vândut . se apreciaz c II ÎNTREPRINDERII DE A PRODUCE VALOARE AD UGAT Capacitatea întreprinderii de a produce valoare ad ugat se evalueaz cu ajutorul ratei valorii ad ugate. Valoarea ad ugat de o întreprindere în procesul de produc ie i comercializare nu este un concept tabu.

Deoarece majoritatea întreprinderilor române ti nu folosesc acest tip de contabilitate. ar fi mult mai relevant dac s-ar vorbi de o valoare ad ugat aferent vânz rilor i nu produc iei. Aceasta premis se verific tot mai pu in în prezent ca urmare a progresului tehnic i tehnologic. ob inându-se astfel valoarea ad ugat economic . se impune evaluarea. Pentru aceasta. de c tre analist. amortismentele nu sunt incluse. lucru posibil doar atunci când întreprinderile practic o contabilitate de tip anglo-saxon. Necesitatea diferen ierii celor dou concepte deriv din modalitatea contabil de evaluare a produc iei stocate. O serie de anali ti net . cum mai este numit în literatura economic româneasc . atunci când se produce stocaj de produc ie în perioad . produc ia stocat se înregistreaz la costul de fabrica ie. a întregii produc ii a exerci iului (stocat sau vândut ) în pre . Odat cu trecerea la aplicarea generalizat a OMF94/2001 i OMF306/2002 o parte din aceste imperfec iuni vor fi eliminate i se va putea calcula o rat a valorii ad ugate func ie de vânz ri: Valoarea ad ugat vândut .a)Valoare ad ugat contabil sau o valoare ad ugat economic . consider îns c doar dup recuperarea totalit ii uzurii mijloacelor de produc ie se poate vorbi de în întreprindere. analistul va trebui s se mul umeasc . ar trebui s se determine nivelul consumurilor intermediare aferente produc iei vândute. bog ie ce se constituie în valoarea ad ugat concepte este mai pu in justificat când amortismentele au o pondere neînsemnat în totalul costurilor. 41 . cu o valoare ad ugat aferent produc iei. atunci când are loc un destocaj. spre deosebire de produc ia vândut care este evaluat la pre ul de vânzare al pie ei. permite o mai bun comparabilitate a rezultatelor întreprinderilor care fac op iuni tehnice i tehnologice diferite. b)Valoare ad ugat produs sau o valoare ad ugat vândut Având în vedere c rezultatele activit ii de produc ie pot fi confirmate sau infirmate de pia . de cele mai multe ori. Valoarea ad ugat net sau produc ia net . Astfel. valoarea rezultat adev rata bog ie creat Diferen ierea celor dou fiind o valoare ad ugat brut . iar a costului cu amortizarea tot mai mare. Vânz ri c)Valoare ad ugat brut sau valoare ad ugat net ? La calculul valorii ad ugate. Aceast opera iune î i pierde importan a atunci când varia ia de stoc în perioad este nesemnificativ . Pentru eliminarea acestui neajuns. respectiv s fie supraevaluat . Aceast modalitate diferen iat de evaluare a produc iei exerci iului face ca valoarea ad ugat contabil s fie subevaluat . potrivit principiului pruden ei din contabilitate. care face ca importan a relativ a costului cu manopera s fie tot mai mic . cel pu in deocamdat . în consumurile intermediare.

Elemente ce in de varia ia productivit ii întreprinderii (elemente cantitative)  varia ia randamentului materialelor  varia ia pre ului materiilor prime. pentru a explica varia ia ratei valorii ad ugate. împrumut torii.  varia ia pre ului materialelor i a altor mult sau mai pu in purt toare de  varia ia randamentului utilajelor (mai  varia ia pre ului la utilit i.D. F r a fi exhaustiv . (consumuri specifice). incluzând atât valoarea ad ugat produs de c tre întreprindere cât i pe cea care a fost Ädobândit ´ de la alte întreprinderi: Valoare ad ugat global ! Valoare ad ugat produs ( fabricat )  valoare a ugat dobândit 42 . deoarece varia ia nivelului ratei sintetizeaz atât mi c rile productivit ii. ori din ce în ce mai des. de  varia ia pre ului serviciilor.  varia ia randamentului serviciilor. E. lista elementelor urm toare d o idee destul de precis a punctelor la care analistul ar trebui s gândeasc . se presupune c întreprinderea nu realizeaz alte venituri în afara celor din exploatare. produc ie).ANALIZA CAPACIT II ÎNTREPRINDERII DE A ATRAGE VALOARE AD UGAT Conceptul de valoare ad ugat Äatras ´ sau Ädobândit ´ este aplicabil doar întreprinderilor care ob in i alte venituri decât cele din activitatea de exploatare. mai ales financiare. Interpretarea mi c rilor ratei valorii ad ugate este o opera iune complex . Acest concept înglobeaz toate veniturile întreprinderii i poart denumirea de valoare ad ugat global . Elemente ce in de varia ia pre urilor Elemente ce in de modificarea structurii (sortimenta ia produc iei)  produc ia unor produse mai valoare ad ugat . proprietarii i statul sunt o singur entitate. Este într-un fel o rat de profitabilitate în sens larg considerând c salaria ii. Orice sc dere a acestei rate semnific o sc dere de profitabilitate pentru toate p r ile implicate în activitatea întreprinderii ( i invers). cât i modific rile pre urilor de aprovizionare. Existen a acestor venituri complementare determin analistul financiar s ia în calcul un concept de valoare ad ugat mult mai cuprinz tor.Factorii de care depinde rata valorii ad ugate Atunci când valoarea ad ugat face abstrac ie de orice form de venit financiar. întreprinderile exercit i alte activit i. buna utilizare a capacit ii aprovizion ri. rata valorii ad ugate reflect propor ia de venit pe care întreprinderea o realizeaz din produc ia sa proprie prin valorificarea pe pia a acesteia. Atunci când se vorbe te de valoarea ad ugat produs .

ci distribuirea acesteia dup formare. mai ales acolo unde contabilitatea de gestiune nu este bine organizat . potrivit acestora. opera iunea de determinare a valorilor ad ugate produse i dobândite este important performan e: -performan a întreprinderii în calitate de unitate de produc ie.Dac în ceea ce prive te identificarea veniturilor ce concur la formarea valorii ad ugate dobândite. vom avea. costul împrumuturilor (dobânzi).  salariile sunt cele ale personalului îns rcinat cu gestiunea titlurilor de participare. pentru evitarea dublei impuneri. aceste venituri fiind identificabile 1 r dificultate.  costul împrumut torilor este reprezentat de dobânzile v rsate de c tre întreprindere pentru remunerarea împrumuturilor. De i uneori poate fi delicat . Dac lu m exemplul veniturilor pe care întreprinderea le realizeaz prin titlurile de participare. analistul nu întâmpin în general probleme. b) valoare ad ugat proprietarilor. atunci se constat urm toarele:  valoarea ad ugat dobândit este practic egal cu dividendele pe care o întreprindere le prime te de la alte întreprinderi în care are participan ii. profitul produs : salarii. distribuire ce se prezint astfel:   valoarea ad ugat global distribuabil este compus din: a) valoare ad ugat proprietarilor. profitul . impozite. chiar i de c tre analistul extern. deoarece permite identificarea clar a dou tipuri de dobândit : salarii. -performan a sa în calitate de receptoare a veniturilor altor întreprinderi. O serie de anali ti contest utilitatea i semnifica ia procesului de distribuire separat a valorii ad ugate produse i dobândite singurul proces de distribu ie care are sens. o economie de impozit ob inut prin integrarea în cheltuielile totale a dobânzilor i cheltuielilor salariale men ionate mai sus.  profiturile proprietarilor se determin ultimele prin sc derea tuturor cheltuielilor aferente acestui tip de venituri i integrarea economiei de impozit. fiind cel raportat la conceptul de valoare ad ugat global . aceste sume sunt în general mici i vor putea fi adesea considerate ca fiind neglijabile. în acest caz. 43 pentru analist. la identificarea cheltuielilor aferente acestor venituri pot s apar o serie de probleme. impozite. costul împrumuturilor (dobânzi). care au permis finan area i achizi ionarea titlurilor de participare.  având în vedere c veniturile din dividende constituie deduceri fiscale. Aceste cheltuieli nu vizeaz formarea valorii ad ugate dobândite.

Ca o sintez a aspectelor prezentate în leg tur cu capacitatea întreprinderilor de a produce i atrage valoare ad ugat . Venituri totale F. 4. inclusiv impozitul pe profit). între cinci p r i participante: 1. b) o rat a valorii ad ugate globale care serve te analizei modului de distribuire a veniturilor globale ale întreprinderii: Valoarea ad ugat global .statul percepe impozite (impozite i taxe.REPARTI IA (DISTRIBUIREA) VALORII AD UGATE Valoarea ad ugat de întreprindere ca urmare a derul rii unei activit i lucrative ( i aici ne referim la valoarea ad ugat brut global ) se repartizeaz . Valoarea ad ugat  întreprindere: Autofinan are Valorarea ad ugat . Pentru aprecierea modului de distribuire a valorii ad ugate se utilizeaz urm toarele rate:  personal: Cheltuieli cu personalul . particip ri la profit etc. 44 .personalul salariat care este retribuit prin salarii i protec ia social aferent (inclusiv impozitul pe salarii). func ie de perspectiva st rii de performan a) o rat din care este privit întreprinderea: performan a activit ii productive sau performan a global a întreprinderii: a valorii ad ugate produse care serve te analizei performan elor industriale (de Pr oduc ia exerci iului exploatare): Valoarea ad ugat produs .împrumut torii percep dobânzi pentru titlurile de credit (împrumuturi) pe care le-au consim it întreprinderii.proprietarii întreprinderii (dividende.). 5. în general. Valoarea ad ugat  împrumut tori: Cheltuieli cu dobânzile .întreprinderea care poate beneficia de surse de autofinan are (profit nerepartizat i amortiz ri). Valoarea ad ugat  grup i asocia i: Dividende i repartiz ri . Analiza modului de repartizare a valorii ad ugate este important pentru a pune în eviden evolu ia p r ii care revine fiec rui participant i astfel s se aprecieze nivelul de retribuire a acestuia în raport cu efortul depus. consider m c este util s se opereze cu dou concepte de rat a valorii ad ugate. 3. 2. Valoarea ad ugat i conduc torilor s i care au dreptul la o remunerare sperat  stat: Im pozite i taxe .

statul. considerând astfel capitalul fix un ter . iar amortizarea aferent acestuia un consum intermediar. materiale i financiare:  model bazat pe influen a resurselor tehnice: VA ! M f ™ M fa Qe VA M fa CA VA ™ ™ ™ ™ respectiv VA ! M f ™ M f M fa Qe M f M fa CA  model bazat pe influen a resurselor de munc VA ! Ns ™ M f M fa Qe VA ™ ™ ™ Ns M f M fa Qe respectiv VA ! Ns ™ i tehnice: M f M fa CA VA ™ ™ ™ Ns M f M fa CA unde: Ns . Qe .rata valorii ad ugate (valoarea ad ugat la 1 leu cifr de afaceri). VA . În acest scop ca modele func ional deterministe se pot utiliza: În cazul valorii ad ugate aferente produc iei exerci iului i respectiv cifrei de afaceri avem: 1. CA . M f .structura mijloacelor fixe (ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace Mf fixe). Qe produc ia exerci iului. Adep ii conceptului de valoare ad ugat net consider c exist doar patru participan i interesa i de rezultatele întreprinderii i anume: salaria ii.productivitatea muncii. G.randamentul mijloacelor fixe active. 45 . împrumut torii i proprietarii. Qe .ANALIZA FACTORIAL A VALORII AD UGATE Analiza factorial reprezint un aspect important al analizei al c rui scop este determinarea abaterilor valorii ad ugate de la baza de compara ie. atât pentru a se urm ri evolu ia în timp i muta iile care pot avea loc între cele cinci categorii.valoarea medie a CA mijloacelor fixe. Ace tia exclud întreprinderea ca parte participant la împ r irea valorii ad ugate.Nivelul ratelor de distribuire a valorii ad ugate este important. M f . M fa .eficien a mijloacelor fixe active. VA Ns Qe rata valorii ad ugate (valoarea ad ugat la 1 leu produc ie a exerci iului).gradul M fa M fa Ns de înzestrare tehnic a muncii.modele care eviden iaz resursele utilizate  model bazat pe influen a resurselor de munc : VA ! Ns ™ Qe VA CA VA ™ ™ respectiv VA ! Ns ™ Ns Qe Ns CA ca i resurse în realizarea valorii ad ugate întreprinderea folose te resurse umane.cifra de afaceri pe un Ns salariat. CA .num rul mediu de salaria i. estimarea contribu iei diferi ilor factori de influen la formarea i modificarea indicatorului analizat i identificarea solu iilor de redresare a activit ii economice viitoare. cât i pentru a fi comparate cu nivelurile medii pe ramur sau cu nivelurile realizate de alte întreprinderi din ramur .

modele bazate pe indicatori de rezultate:  model bazat pe influen a cifrei de afaceri: 46 este influen at de analiz de modificarea unui factor .eficien a activelor circulante.structura activului total (ponderea activelor circulante în total activ). Cinv capital investit. St . CA . M f .viteza de rota ie a stocurilor.rata de structur a capitalului investit. Qe .eficien a stocurilor. Qe At Ac viteza de rota ie a activelor circulante.2. Mf Mf CA Qe . Qe .randamentul mijloacelor fixe.rata de structur a activelor de exploatare (ponderea activelor circulante Ae Ae în total active de exploatare). active de exploatare.cifra de afaceri la 1 leu produc ie a exerci iului (gradul de valorificare a produc iei exerci iului). Ac .rata de structur a Ac Ac activelor circulante. 3. Ac .eficien a mijloacelor fixe.compozi ia St St Ac tehnologic a activelor circulante.modele care eviden iaz influen a patrimoniului i a elementelor sale componente:  modelele bazate pe activul total: VA ! At ™ VA ! At ™ VA ! At ™ VA ! At ™ Ac Qe VA Ac CA VA ™ ™ respectiv VA ! At ™ ™ ™ At Ac Qe At Ac CA Ac St Qe VA Ac St CA VA ™ ™ ™ respectiv VA ! At ™ ™ ™ ™ At Ac St Qe At Ac St CA Ac M f Qe VA ™ ™ ™ At Ac M f Qe Ac Qe CA VA ™ ™ ™ At Ac Qe CA respectiv VA ! At ™ Ac M f CA VA ™ ™ ™ At Ac M f CA  modele bazate pe activul economic i capitalul investit: VA ! Ae ™ VA ! Ae ™ VA ! Ae ™ Ac M f Qe VA ™ ™ ™ Ae Ac M f Qe respectiv VA ! Ae ™ respectiv Ac M f CA VA ™ ™ ™ Ae Ac M f CA Ac M f M fa Qe VA ™ ™ ™ ™ Ae Ac M f M fa Qe Ac M f M fa CA VA ™ ™ ™ ™ Ae Ac M f M fa CA Ac Qe VA Ac CA VA VA ! Ae ™ respectiv VA ! Ae ™ ™ ™ ™ ™ Ae Ac Qe Ae Ac CA VA ! Cinv ™ Ac M f CA VA Ac M f CA VA ™ ™ ™ ™ ™ respectiv VA ! Cinv ™ ™ Cinv Ac M f CA Cinv Ac M f CA unde: At activ total. CA . CA . Ac . Cinv Modelele de analiz a valorii ad ugate prezentate mai sus utilizeaz ca metod metoda ratelor explicative în care valoarea ad ugat cantitativ i a mai multor factori calitativi.

T © ¹ ª Qe º de munc . materiale.VA ! CA ™ VA CA  model bazat pe influen a produc iei exerci iului: VA ! Qe ™ CA VA ™ Qe CA Analiza factorial a valorii ad ugate se poate realiza i pe baza altor modele de analiz care presupun utilizarea pe lâng datele cuprinse în situa iile financiare i a altor informa ii referitoare la volumul de munc depus pentru desf urarea activit ii firmei. Cit prime. ap consumurile intermediare de la ter i (cheltuieli cu materii Qe i serviciile prestate de ter i).valoarea ad ugat la 1 leu produc ie a exerci iului.productivitatea medie orar . Din acest punct de vedere putem avea urm toarele modele:  model bazat pe corela ia dintre valoarea ad ugat . ¨1  Cit ¸ ! va .ponderea consumului intermediar în timpul total valoarea produc ia exerci iului. VA . hz 47 . gi structura produc iei exerci iului. Nm nz num rul de muncitori.valoarea ad ugat pe unitatea de timp de munc consumat . produc ia exerci iului i consumurile intermediare de la ter i: ¨ Cit ¸ VA ! Qe  Cit ! Qe ™ ©1  ¹ ! Qe ™ va ª Qe º § gi ™ vai unde : Qe ! T ™ wh i va ! i !1 n 100  model bazat pe consumul timpului de munc : VA ! T ™ VA unde : T ! Nm ™ Nh T i Nh ! nz ™ hz VA ! T ™ Qe VA ™ sau VA ! Ns ™ t ™ wh ™ va T Qe M f M fa Qe VA ™ ™ ™ T M f M fa Qe VA ! T ™ unde: Qe produc ia exerci iului. energie. wh . Nh num rul de ore lucrate de un muncitor într-un an. Cit . vai T ad ugat la 1 leu produc ie a exerci iului pe produse. num rul de ore lucrate de un num rul de zile lucrate de un muncitor într-un an.

realizând o bun evaluare a nivelului de profitabilitate. este foarte important pentru aprecierea nivelului de performan economic a întreprinderii. Atât în literatura economic român cât i în cea francez . pot fi mai bine eviden iate performan ele industriale a dou întreprinderi. Chiar i în aceste condi ii. cu ajutorul acestui indicator. 3. ANALIZA REZULTATELOR CARE EXPRIM PROFITABILITATEA ACTIVIT II Acest rezultat.2. calitatea monetar a rezultatului brut din exploatare nu 48 . ANALIZA REZULTATULUI BRUT AL EXPLOAT RII Rezultatul brut din exploatare poate fi determinat prin dou metode (substractiv (TSIG). Astfel. care au op iuni diferite în ce prive te politica de amortizare sau politica financiar . de unde i accep iunea c rezultatul exploat rii este net de amortiz ri i provizioane. rezultatul exploat rii este o m sur capitalului. dat fiind faptul c orice rezultat care exprim profitul se poate g si în dubla ipostaz de profit sau pierdere. Având în vedere c rezultatul brut este o m sur a profitabilit ii realizate în activitatea de exploatare. de i nu apare în contul de profit i pierdere. or nu consider normal ca o valoare negativ a rezultatului brut s apar sub titulatura de excedent brut din exploatare. politica financiar i politica fiscal . atât pentru activitatea de produc ie. rezultatul brut al exploat rii este cunoscut mai degrab sub denumirea de excedent brut din exploatare.3. în timp ce rezultatul brut al exploat rii este privit ca o surs de a nivelului de remunerare a regenerare a capitalului investit ini ial. se impune a preciza diferen ele dintre acesta i rezultatul exploat rii (sau rezultatul net al exploat rii cum mai este cunoscut):  principala diferen  a doua diferen dintre cele dou este dat de amortiz ri i provizioune. face din acesta un surplus monetar din exploatare. indiferent de provenien a acestuia.1. Faptul c rezultatul brut al exploat rii se determin ca diferen între veniturile monetare i cheltuielile monetare.2. denumire care nu cred c este foarte corect . dar este doar un surplus monetar poten ial deoarece nu tim dac veniturile i cheltuielile care concur la determinarea sa sunt încasate sau de încasat. nivelul i evolu ia sa fiind reflectate în documentul financiar de sintez numit Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune Nivelul rezultatului brut nu este afectat de nici una din politicile majore ce se manifest la nivelul de întreprindere: politica de amortizare. Metoda de baz pentru determinarea indicatorului r mâne cea substractiv : RBE = VALOAREA AD UGAT + SUBVEN II + ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE ± SALARII ±ALTE IMPOZITE I TAXE ± ALTE CHELTUIELI DIN EXPLOATARE i adi ional ). respectiv pl tite sau de pl tit. const în faptul c . similare ca profil i comparabile ca dimensiuni. cât i pentru activitatea de comercializare. fapt ce permite reflectarea strict a performan elor productive i comerciale.

Al doilea model factorial pune în eviden ceea ce r mâne la dispozi ia capitalului din plusul de valoare i identificarea rezervelor interne privind utilizarea i 49 . Ca m suri de cre tere a rezultatului brut din exploatare pot fi considerate:  cre terea volumului de activitate (Qe). i un i nivelul de retribuire a muncii. .  capacitatea firmei de a atrage câ tiguri din alte activit i decât cea de baz . Modelele de analiz factorial a rezultatului brut sunt orientate asupra principalilor factori care pot influen a nivelul indicatorului.gândirea unei politici salariale corelat cu capacitatea muncii de a crea valoare.eliminarea produselor la care nivelul valorii ad ugate este sc zut sau pe cele la care nu se adaug valoare. Nivelul i dinamica rezultatului brut al exploat rii se afl sub inciden a urm torilor factori:  gradul de prelucrare al întreprinderii reflectat prin nivelul valorii ad ugate. VA RBE . doar dac se asigur volum de activitate pe m sur .  sporirea ponderii rezultatului brut în valoarea ad ugat prin: . prin: . . desemnat de produc ia exerci iului. Primul model factorial are ca baz de calcul volumul de activitate.utilizarea de c tre întreprindere a unor exper i fiscali sau a unor firme specializate în fiscalitate pentru a se putea descurca în h i ul legislativ existent în România la ora actual .este atenuat .evaluarea randamentelor întreprinderii valorificarea resurselor materiale i tehnice.  cre terea gradului de prelucrare. dar care nu adaug valoare sau asigur un nivel sc zut al valorii ad ugate. el asigurând practic articularea analizei rezultatelor cu analiza fluxurilor financiare.produc ia exercitiului. crearea de noi produse sau servicii. . astfel încât valoarea ad ugat s se modifice într-o propor ie mai mare decât cheltuielile salariale (Iva>Is).  gradul de investire al afacerii pentru economia na ional (subven ionarea). Qe VA ponderea rezultatului brut în valoarea ad ugat .externalizarea activit ilor i func iunilor care sunt necesare întreprinderii. p trunderea pe noi pie e.utilizarea capacit ilor disponibile. pornindu-se de la premisa c un nivel consistent al rezultatului brut se poate realiza.gradul de prelucrare al întreprinderii (rata valorii ad ugate). RBE ! Qe ™ VA RBE ™ Qe VA unde: Qe .extinderea capacit ilor de produc ie în acela i domeniu sau în domenii diferite.  corela ia dintre capacitatea de a produce valoare ad ugat  nivelul de fiscalitate colateral impozitului pe profit. prin: . factori care au fost prezenta i intr-un paragraf anterior. de preferat pe seama produc iei vândute. .

dup remunerarea muncii i remunerarea par ial a statului.creat în activitatea de produc ie. ¨ S  Im p ¸ RBE ! VA ™ © 1  ¹ VA º ª unde: - S  Im p . VA ¨ ª S  Im p ¸ VA  .remunerarea muncii i a statului din valoarea ad ugat .

Dac pornim de la considerentul c fiecare unitate fizic produs Pe ! § qv ™ p  § qv ™ c unde: qv sau Pe ! § qv ™ .S  Im p .  modele utilizate pentru analiza de ansamblu a rezultatului exploat rii.2.2. ANALIZA REZULTATULUI EXPLOAT RII Având în vedere c rezultatul exploat rii caracterizeaz profitabilitatea de ansamblu a exploat rii. încât s surprind tocmai aceast caracteristic .ponderea rezultatului brut în valoarea ad ugat . Analiza factorial a rezultatului exploat rii se poate realiza cu dou tipuri de modele factoriale. fiecare dintre acestea având orientare distinct :  modele utilizate pentru analiza rezultatului exploat rii (a profitului din exploatare) pe grupe omogene de produse. modelele de analiz factorial vor trebui astfel concepute. ¹! VA º VA .©1  4.

dup rela ia: (Pe ! . se poate determina abaterea absolut a nivelului acestuia.costul unitar al produselor vândute. c . dup urm toarele rela ii: cantitatea de produse vândut . aferent vânz rilor. p  c i comercializat are încorporat în pre ul s u de vânzare o marj de profit. Analizând în dinamic evolu ia profitului din exploatare. p . atunci putem calcula profitul din exploatare (Pe).pre ul unitar de vânzare al produselor.

§ qv ™ p  § qv ™ c  .

§ qv ™ p  § qv 1 1 1 1 0 0 0 ™ c0 respectiv (Pe ! « § qv1 ™ .

p1  c1 »  « § qv0 ™ .

p0  c0 » ­ ½ ­ ½ Modelul factorial de analiz este: (qv (s (c (p (Pe Sistemul factorial aferent rezultatului exploat rii pe grupe omogene de produse 50 .

Influen ele care stau la baza acestui model de analiz sunt: 1.Influen a modific rii volumului fizic al vânz rilor: (Pe( q ) ! « § qv1 ™ gs0 ™ .

p0  c0 »  « § qv0 ™ .

p0  c0 » ­ ½ ­ ½ Modificarea volumului vânz rilor este un factor direct de influen ce determin modificarea profitului din exploatare în acela i sens cu modificarea sa i propor ional cu profitul mediu pe unitatea de produs.  seriozitatea i promptitudinea în raporturile cu beneficiarii.  facilit ile comerciale acordate.Influen a modific rii structurii vânzârilor: (Pe( s ) ! «§ qv1 ™ . Modificarea volumului fizic al vânz rilor este dependent de urm torii factori:  cererea existent pe pia .  competitivitatea produselor. 2.  capacit ile de produc ie disponibile.  raportul dintre ritmicitatea produc iei i a livr rilor.  strategiile i tehnicile de promovare utilizate.

p0  c0 »  «§ qv1 ™ gs0 ™ .

va determina reducerea masei totale de profit. p0  c0 » ­ ½ ­ ½ Influen a exercitat de modificarea structurii vânz rilor se explic prin propor ia diferit de vânzare a produselor de la o perioad la alta. o cre tere a ponderii vânz rilor de produse care încorporeaz o marj de profit mai mare.Influen a modific rii costului unitar: (Pe( c ) ! « § qv1 ™ . Astfel. dup cum o cre tere a ponderii vânz rilor de produse. cu un nivel al profitului unitar mai redus decât profitul mediu unitar. va determina sporirea masei totale a profitului. 3.

p0  c1 »  « § qv1 ™ .

 prin reducerea nivelului total al cheltuielilor fixe. M suri de reducere a costului unitar:  prin intermediul costului variabil unitar: .cre terea productivit ii muncii i reducerea astfel a salariilor directe. . . 51 .rationalizarea consumurilor.reducerea cheltuielilor de aprovizionare i depozitare. . materiale i utilit i pe unitatea fizic de produs. care va conduce la diminuarea marjei cheltuielilor fixe.utilizarea unor înlocuitori mai ieftini i comparabili calitativ. p0  c0 » ­ ½ ­ ½ Costul unitar este principalul factor prin care managementul întreprinderii poate ac iona pentru sporirea profitului aferent fiec rei unit i fizice de produs. care asigur reducerea consumurilor specifice de materii prime. ce revine asupra fiec rui produs.

4.Influen a modific rii pre ului unitar de vânzare: (Pe( p ) ! « § qv1 ™ .

p1  c1 »  « § qv1 ™ .

cu nivelul calitativ al produselor i cu politica comercial pe care întreprinderea vrea s o promoveze. într-o m sur mai mare decât cre terea costurilor unitare i implicit sporirea masei profitului din exploatare. ci la o diminuare a acestuia sau chiar la pierderi. Mf  ponderea mijloacelor fixe active în total mijloace fixe (  randamentul utiliz rii mijloacelor fixe active ( Qe ). Np Mfa ). y cre terea costului unitar al produselor are o influen de reducere a profitului din exploatare. de i are o influen vânz rilor. sunt:  asigurarea cu personal din punct de vedere cantitativ. în acela i sens a profitului din exploatare. direct de reducere a profitului din exploatare. Stabilirea pre urilor unitare trebuie f cut în corela ie cu nivelul mediu al pre urilor de pe pia . c într-o grup omogen exist mai multe produse. aferen i acestui model. nomenclatorul acestora nefiind omogen. structural i de calificare (Np). Primul model factorial face leg tura între utilizarea resurselor i profitabilitatea activit ii de produc ie i comercializare. ca urmare a cre terii volumului Re ! Np ™ Mf Mfa Qe CA Re ™ ™ ™ ™ Np Mf Mfa Qe CA Factorii de influen ai rezultatului exploat rii. poate determina cre terea pre urilor de comercializare. dar dac este asociat cu sporirea nivelului calitativ al produselor. Mfa CA ). Qe  gradul de valorificare pe pia a produc iei ob inute ( 52 . Analiz factorial a nivelului absolut al rezultatului exploat rii este util mai ales pentru întreprinderile care au o activitate diversificat . Având în vedere. modificarea pre ului determinând modificarea. altfel o cre tere de pre sau o pozi ionare la un nivel prea ridicat al pre urilor poate conduce nu la o cre tere a profitului. influen a asupra profitului din exploatare se va transmite în acela i sens cu modificarea pre ului mediu sub influen a modific rii pre urilor individuale. p0  c0 » ­ ½ ­ ½ Pre ul unitar de comercializare a produselor este un factor direct de influen a profitului din exploatare. iar pre urile pot s creasc la anumite produse i s scad la altele. poate determina în final cre terea masei totale a profitului. Mai trebuie men ionat c cei patru factori nu ac ioneaz independent. ci corelat i transmit o influen unitar aspra rezultatului exploat rii astfel: y o reducere a pre ului de comercializare.  gradul de înzestrare tehnic a muncii ( Mf ).

 gradul de valorificare pe pia a productiei ob inute (  rata valorii ad ugate aferent vânz rilor ( CA ). reg sindu-se integral în rapoartele financiare anuale. nivelul volumului de produc ie al întreprinderii. Ac  eficien a gestion rii resurselor de exploatare (  profitabilitatea vânz rilor ( Re ). factorii prin intermediul c rora se poate ac iona pentru modificarea nivelului absolut al rezultatului exploat rii sunt:  volumul i structura activelor ( At ™ Ac ). practic. în mare m sur . cererea existent pe pia comercial promovat . Al treilea model factorial reflect CA VA RE ™ ™ Qe CA VA m sura în care activitatea de exploatare i comercializare a întreprinderii asigur un nivel satisf c tor de remunerare a furnizorilor de capital din valoarea ad ugat ob inut . care de multe ori intr doar în posesia acestor documente. Al doilea model factorial face. de modul de asigurare i de gradul de utilizare a acestora depinzând. Re ! At ™ Ac CA Re ™ ™ At Ac CA Potrivit acestui model. fapt ce u ureaz misiunea analistului extern. profitabilitatea vânz rilor ( Resursele de munc Re ). i politica a produc iei obtinu e se apropie mai mult de gradul de utilizare a capacit ilor de produc ie. CA Acest model are un pronun at caracter financiar. elementele care intr în componen a sa. cu cât gradul de valorificare pe pia este mai ridicat i creeaz premise pentru un nivel sperat al profitabilit ii. capacitatea de comercializare a întreprinderii Marja de profitabilitate a vânz rilor influen eaz în mod direct masa profitului din exploatare. Re ! Qe ™ Factori de influen sunt:  volumul produc iei realizate (Qe). CA i capitalul fix reprezint practic principalele resurse necesare derul rii procesului productiv. nivelul acesteia fiind în direct corela ie cu gradul de prelucrare al întreprinderii. Qe VA ). elementele de leg tur sau liantul între cele dou fiind gestiunea resurselor i profitabilitatea activit ii. La un nivel dat al capacit ilor de produc iei. CA 53 . leg tura dintre activul bilan ier i Contul de profit i pierdere. At CA ).

La formarea rezultatului net contribuie toate cele trei activit i de baz ale întreprinderii: activitatea de exploatare. sau altfel spus. la împ r irea valorii ad ugate (personalul i impozitele colaterale aferente statului). ANALIZA REZULTATULUI NET AL EXERCI IULUI Rezultatul net al exerci iului i în spe profitul net al exerci iului.3. VA Partea ce revine investitorilor i implicit satului prin impozitul pe profit este conditionat de: nivelul de realizare a valorii ad ugate. vine s completeze con inutul informa ional al acestuia. nivelul de remunerare a capitalului investit din valoarea ad ugat ( RE ). Cele mai importante aspecte. financiar i extraordinar .AMORTIZ RI I PROVIZOANE REZULTATUL EXPLOAT RII (RE) REZULTATUL FINANCIAR (RF) . Mai trebuie men ioat c acest tip de analiz este irelevant atunci când în exerci iul financiar analizat se înregistreaz pierdere. care pot fi eviden iate cu acest tip de analiz sunt: profitabilitatea net comercial rentabilitatea capitalului propriu. politica managerial privind amortiz rile i provizioanele. în prim faz . m soar acea mas a profitului ce r mâne la dispozi ia proprietarilor întreprinderii. participarea lor fiind sugestiv reflectat în figura de mai jos: REZULTATUL BRUT AL EXPLOAT RII (EBE) .IMPOZIT PE PROFIT REZULTATUL CURENT (RC) REZULTATUL EXTRAORDINAR (Rex) REZULTATUL NET (Rn) Participarea activit ilor întreprinderii la formarea rezultatulul net Analiza pe baz de rate construite cu ajutorul rezultatului net vine s completeze analiza nivelului absolut al indicatorului. nivelul de remunerare a participan ilor care au acces.2. Proprietarii sunt cei care hot r sc modul de utilizare sau de distribuire a profitului net realizat. 3. calculat dup formula: i 54 . Profitabilitatea net comercial Se apreciaz cu ajutorul ratei de profitabilitate comercial sau marja net comercial . func ie de interesele lor i/sau ale întreprindeiii.

cu toate imperfec iunile de calcul ale acestuia din urm . Rentabilitatea capitalului propriu Se apreciaz cu ajutorul ratei financiare de rentabilitate calculat dup formula: Rf ! Pn ™100 Cpr capitalul propriu. unde: Rpc . Cpr În cadrul analizei rentabilit ii capitalului propriu. pe motiv c profitul net nu este strict aferent produc iei vândute. motivele fiind explicate în cele ce urmeaz :  dac ne referim la masa de capital propriu care a contribuit la ob inerea unui nivel al profitului net. 55 .rata de profitabilitate comercial .Rpc ! Pn ™100 CA CA cifra de afaceri. nu va avea cum sau din ce s îi remunereze pe proprietari pentru investi ia f cut în afacerea respectiv . ori dup aceast concep ie. Pn . Pn profitul net al exerci iului. lucr ri sau servicii i prin urmare. Punctul meu de vedere este. atunci acesta nu poate fi decât capitalul propriu existent la sfâr itul exerci iului financiar (capitalurile retrase nu mai sunt retribuite).profitul net al exerci iului. O întreprindere care nu reu e te s asigure un nivel minim de profitabilitate. dar ne determin s privim în mod diferit capitalul propriu la care acesta se raporteaz . Cele dou aspecte informa ionale iau în calcul aceea i mas a profitului net. din aceast compara ie rezultând dou aspecte informa ionale diferite:  nivelul de profitabilitate care s-a ob inut prin utilizarea unui anumit volum al capitalului propriu. prin activitatea de produc ie i comercializare pe care o deruleaz . un nivel global al acesteia ar fi mai pu in relevant decât cel comercial. c profitabilitatea net a activit ii unei întreprinderi este baza de remunerare a capitalului investit de proprietari în afacerea respectiv .  nivelul de remunerare a capitalului propriu pe seama profitului net. Exist i puncte de vedere care contest valoarea informa ional a profitabilit ii nete comerciale. unde: Rf rata financiar de rentabilitate. profitul net ar trebui raportat la veniturile totale rezultând o profitabilitate net global . nivelul acestuia putând fi influen at de veniturile financiare sau extraordinare. c profitabilitatea nu poate fi asociat decât cu produse. se pune în corela ie profitul net al exerci iului cu masa de capital propriu aflat la dispozitia întreprinderii în exerci iul respectiv.  dac ne referim la capitalul propriu care se impune a fi retribuit din profitul net ob inut. Se poate astfel afirma. atunci acesta nu poate fi decât capitalul propriu existent la începutul exerci iului sau o medie anual a capitalului propriu (suma capitalurilor proprii existente la începutul fiec rui trimestru raportat la 4).

Ea este destinat s asigure:  finan area unor nevoi ale gestiunii curente. ANALIZA CAPACIT II DE AUTOFINAN ARE I AUTOFINAN RII Al turi de soldurile intermediare de gestiune. Pentru a determina capacitatea de autofinan are (CAF).1. numit i metoda substractiv (a sc derii) ia în calcul toate încas rile i pl ile CAF = Venituri încasabile . în acest caz.Cheltuieli pl tibile Determinarea CAF se efectueaz pornind de la informa iile incluse în noul tip de raportare a contului de profit i pierdere reglementat prin OMFP nr. poten iale implicate de veniturile i cheltuielile realizate de întreprindere.i autofinan a investi iile.i remunera capitalurile proprii i de a.  cre terea fondului de rulment. care se determin la sfâr itul unui exerci iu contabil i pe baza c reia se creeaz planul de investi ii viitoare. se pot utiliza dou metode: metoda deductibil metoda adi ional . analiza st rii de performan utilizeaz financiar a întreprinderii i indicatorul Äcapacitate de autofinan are´. Capacitatea de autofinan are reflect poten ialul financiar al firmei de a.ct. astfel: i 56 . de fapt. finan area total sau par ial a noilor investi ii. 7584 Venituri din subven ii pentru investi ii) .Ajust ri de valoare privind imobiliz rile financiare i investi iile de inute ca active circulante" ct. Capacitatea de autofinan are reprezint . formula devine: EBE + Alte venituri din exploatare (cu excep ia ct. 1752/2005 având ca pune de plecare excedentul brut de exploatare (EBE) i trecând prin cascada soldurilor intermediare de gestiune.ANALIZA REZULTATELOR CARE EXPRIM POTEN IALUL DE FINAN ARE 3.Cheltuieli financiare (cu excep ia . Metoda deductibil .  remunerarea capitalurilor investite.3. 686 .  rambursarea împrumuturilor contractate. 6583 Cheltuieli privind activele cedate i late opera iuni de capital) + Venituri financiare . perspectiva este alta: pornind de la profitul net realizat sunt ad ugate cheltuielile calculate pentru exerci iul financiar respectiv (în general amortiz ri i provizioane constituite) i sunt sunt eliminate toate elementele de venituri calculate. 786) ± Rezultatul activit ii extraordinare .Alte cheltuieli din exploatare (cu excep ia ct.Impozitul pe profit = CAF a exerci iului La acela i rezultat se va ajunge i în cazul aplic rii metodei adi ionale. o resurs intern aflat la dispozi ia întreprinderii. 7583 Venituri din vânzarea activelor i alte opera iuni de capital i ct.3.3.

7583 Venituri din vânzarea activelor i alte opera iuni de capital .CAF = Profit net + Cheltuieli calculate .Dividende . financiar a unei 57 . iar pe cea deductibil atunci când se iau în calcul veniturile de exploatare i cele financiare.  rata de acoperire a excedentului brut. doar o parte din resursele care reprezint capacitatea de autofinan are va r mâne la dispozi ia întreprinderii pentru reinvestire. 7584 Venituri din subven ii pentru investi ii = CAF a exerci iului A adar. cota managerului. 6583 Cheltuieli privind activele cedate i alte opera iuni de capital . din capacitatea de autofinan are se pl tesc dividende ac ionarilor.ct. diferen a dintre cele dou metode const în faptul c metoda deductibil porne te de la EBE. Indiferent de modul de calcul. dac nu este sus inut prin mijloace financiare efective. extraordinar ) i provizioane constituite + Ajust ri de valoare privind imobiliz rile corporale i necorporale + Ajust ri de valoare privind activele circulante (doar ct. Pe baza capacit ii de autofinan are se poate analiza gradul de independen întreprinderi. În mod firesc. Partea care r mâne din capacitatea de autofinan are dup efectuarea acestor pl i reprezint autofinan area: Autofinan area = CAF .Cota managerului . CAF nu are decât un caracter poten ial. în cazul unei economii cu mari blocaje financiare.ct. acest indicator î i pierde mult din puterea sa informativ .  rata de acoperire a rezultatului exerci iului. Pentru faptul c ia în calcul fluxurile de încas ri i pl i poten iale. rela ia de calcul devine: PN + Cheltuieli cu amortiz ri calculate (din exploatare. prin calculul urm torilor indicatori:  capacitatea poten ial de rambursare a cheltuielilor financiare.Participarea salaria ilor Ia profit Autofinan area este foarte important pentru întreprindere. participarea salaria ilor la profit.  rata de finan are a investi iilor anuale. În practic . 6814 -7814) + Ajust ri privind provizioanele + Ajust ri de valoare privind imobiliz rile i investi iile de inute ca active circulante + ct. Anali tii financiari recomand metoda adi ional atunci când se iau în calcul amortiz rile i provizioanele. financiar . în timp ce metoda adi ional pleac de la rezultatul net al exerci iului. din urm toarele considerente:  reprezint o surs de finan are independent  ofer firmei autonomie financiar .Venituri calculate Pornind de la informa iile reflectate de noua raportare a contului de profit i pierdere i trecând prin cascada soldurilor intermediare de gestiune. i stabil .

 rata autofinan rii imobiliz rilor corporale i necorporale. constituind în acela i timp un suport real pentru previzionarea 58 . asigur acoperirea integral a planului de investi ii din surse proprii. permite reducerea cheltuielilor financiare. În toate aceste tipuri de activit i analiza lichidit ilor serve te la:  corelarea profitului (pierderi) cu numerarul. ANALIZA CASH-FLOW-ULUI Analiza cash-flow-ului permite conducerii firmei i partenerilor de afaceri (b ncile. pl ilor.2. reprezint un indicator pe baza c ruia se poate calcula rentabilitatea financiar a întreprinderii.i acoperi investi iile anuale din surse proprii. cât i pentru strategia firmei.  activit i de investi ii. În practic se urm re te ca valoarea indicatorului s se apropie de 100%. În practica financiar este util ca metoda cash-flow s fie aplicat atât pentru analiza situa iei curente.3. pentru analiza autofinan rii se folosesc urm torii indicatori:  rata autofinan rii investi iilor anuale.  evaluarea capacit ii firmei de a. Prin analiza cash-flow-ului se ob in informa ii relevante privind intr rile i ie irile (pl ile) de numerar (inclusiv echivalentele lor grupate în categoria conturilor de trezorerie).  activit i de finan are. Se consider favorabil o rat care se apropie cât mai mult de 100%. La fel ca în cazul ratei anterioare.  rata de autofinan are a nevoilor globale de finan are. o valoare de peste 100% a acestui indicator. Rata de autofinan are a nevoilor globale de finan are (Rang) arat ce propor ie din nevoile de finan are ale firmei pot fi acoperite din surse proprii. În practic . 3. Rata autofinan rii investi iilor anuale (Rai) se determin ca raport între autofinan are i valoarea investi iilor anuale.  separarea activit ilor care implic numerar de cele care nu implic numerar.i acoperi din surse proprii investi iile în imobiliz ri corporale i necorporale. O rat de peste 100% indic faptul c firma î i poate acoperi integral planul de investi ii din surse proprii. Mi c rile de numerar se grupeaz pe trei activit i directe:  activit i opera ionale (de exploatare). Rata autofinan rii imobiliz rilor corporale i necorporale (Rai) arat capacitatea firmei de a. Rata se calculeaz ca raport între autofinan are i nevoia de finan are. investitorii) s urm reasc dac circuitul bani-marf -bani se desf oar în mod normal. f r a apela la împrumuturi. respectiv dac firma are posibilit ile b ne ti necesare pentru a face fa trezoreriei (disponibilit ilor b ne ti).i îndeplini obliga iile de pl i cash. Aceast rat m soar capacitatea firmei de a.

Metoda direct prezint profitul net ca i cum ar fi calculat pe baz de numerar. evaluarea fluxurilor de numerar pentru activit ile viitoare (cash-flow strategic). 59 . pe când o diminuare a acestor elemente de activ conduce la o eliberare de disponibilit i b ne ti. În acest mod se ofer dimensiunea fluxurilor în ambele sensuri (intr ri i ie iri) i se ofer detalii asupra mi c rilor de numerar. datorit posibilit ilor de aplicare atât în execu ie. i nu pe m surarea profitului i în consecin este adecvat pentru evaluarea i previzionarea lichidit ii pe termen scurt. În activit ile de finan are (C) sunt reflectate varia ii ale datoriilor i ale capitalului propriu. cheltuielile de exploatare (din care se deduc amortiz rile pentru activele fixe i datoriile) . În acest sens poate fi re inut urm toarea formul de calcul: Numerar încasat din exploatare Pl ile cash pentru cheltuieli = Venitul cash înainte de impozitare Pl ile cash pentru impozite = Numerarul (cash-ul) provenit din exploatare Se poate ajunge la venitul cash înainte de impozitare i prin urm toarea rela ie (ce poate fi considerat un substitut al metodei directe): Vânz ri Cre teri în conturile de crean e (Costul m rfurilor vândute + Cre terea costurilor + Reducerea soldului contului de furnizori) Dobânzile pl tite. respectiv varia ia activelor imobilizate. înseamn o absorb ie de lichidit i. Se cunosc dou metode pentru determinarea fluxului de numerar din exploatare: metoda direct i metoda indirect . În activit ile de exploatare (A) este necesar ca metoda cash-flow s reflecte efectele tranzac iilor care au determinat profitul sau pierderea i modificarea (plusuri sau minusuri) fondului de rulment. = Venitul cash înainte de impozitare. de crean e etc.crean e i alte active opera ionale). Este metoda cea mai r spândit în practica firmelor.a. Un loc important îl ocup analiza varia iilor fondului de rulment atât din punctul de vedere al elementelor de activ (stocuri. cât i în previzionarea fluxului de lichidit i prin estimarea în primul rând a nivelului veniturilor viitoare. Fluxurile de trezorerie din exploatare (cash-flow-ul opera ional) Capacitatea unei firmei de a genera numerar din exploatare reflect modul în care func ioneaz firma. Metoda indirect porne te de la profitul net i amortiz ri ca surse de numerar i se fac adaosuri i mic or ri pe baza modific rilor ce intervin în posturile din bilan urile finale fa de cele ini iale i influen eaz disponibilit ile b ne ti (cash ul). În activitatea de investi ii (B) prin analiza cash-flow se vor reflecta încas rile sau pl ile privind achizi ionarea sau vânzarea de mijloace fixe. Fluxul de numerar din exploatare este considerat un indicator al adev ratei Äs n t i´ financiare a firmei. Fluxul de numerar din exploatare este concentrat pe finan are. Cre terile de stocuri. Metoda direct presupune înregistrarea tuturor intr rilor i ie irilor brute de numerar referitoare la exploatare. precum i sesizarea locurilor (posturilor) la care ar putea s survin o nevoie de numerar. cât i din punctul de vedere al elementelor de pasiv (furnizori.d.m. clien i creditori i alte datorii curente).

 varia ia altor datorii. interpretarea rezultatelor ine seama de urm toarele cerin e:  A>0 înseamn c fluxul de numerar din activit i de exploatare trebuie s fie pozitiv cu o valoare însemnat . O asemenea situa ie poate s semnifice inten ia de restructurare a activit ii firmei. influen a investi iilor asupra fluxului de trezorerie poate fi reflectat prin varia ia activelor imobilizate (comparând situa ia de la sfâr itul perioadei cu cea de la începutul perioadei).  C>0 situa ie în care fluxul de numerar din activit i de finan are este pozitiv i se realizeaz din surse de finan are externe pentru completarea celorlalte rezultate din activitatea de exploatare. plata obliga iilor de leasing financiar. În analiza fluxului de numerar pe cele trei activit i. Prin însumarea algebric a celor trei categorii de fluxuri (A. clien ilor . având în vedere c reflect performan ele operative ale firmei. în mod necesar.Creditori i alte pasive curente opera ionale (+/-) . plata dobânzilor etc.Din punctul de vedere al varia iilor elementelor de pasiv furnizori. care va coincide cu diferen a dintre disponibilul (trezoreriei) de la sfâr itul perioadei i cel de la începutul perioadei reflectat în bilan . Activitatea de investi ii presupune atât sume încasate din vânzarea i valorificarea de active imobilizate.  B<0 înseamn c fluxul de numerar din activit i de investi ii este negativ i rezult realizarea de investi ii a c ror valoare poate fi par ial compensat din valorificarea de imobiliz ri.  B>0 înseamn c fluxul de numerar din activit i de investi ii este pozitiv.Varia ia stocurilor (+/-). cât i cheltuieli efectuate pentru achizi ionarea sau executarea în regie proprie de imobiliz ri. rambursarea împrumuturilor.  C<0 situa ie în care fluxul de numerar din activitatea de finan are este negativ i înseamn c s-au efectuat pl i privind reducerea capitalului social. crean elor i altor active curente opera ionale(+/-) = Lichidit ile nete provenite din exploatare În mod distinct este util s se men ioneze dobânzile pl tite i impozitul pe profit pl tit. clien i-creditori i alte datorii curenteeste evident c o majorare semnific o atragere de surse care influen eaz favorabil lichidit ile. Modelul de determinare a fluxului de lichidit i din exploatare prin metoda indirect este urm torul: Rezultatul net al exerci iului [profit (+) sau pierdere (-)] + Amortiz ri i provizioane incluse în costuri. Fluxul de lichidit i din exploatare calculat prin metoda indirect . pe când o diminuare a lor va avea drept consecin o diminuare a lichidit ilor. 60 . va fi egal cu cel stabilit prin metoda direct . În mod sintetic. Cu privire la activit ile de finan are este necesar s se urm reasc :  varia ia împrumuturilor i datoriilor asimilate. varia ia furnizorilor. acordate de furnizori de imobiliz ri. care î i disponibilizeaz active imobilizate sau are credite comerciale mari.  varia ia capitalului social. B i C) se ob ine fluxul total al trezoreriei (fluxul de cash).

În acest sens men ion m: bugetul de venituri i cheltuieli. deci se opereaz previzioneaz (abateri de la derularea normal a circuitului bani-marf -bani).  urm rirea variabilelor care influen eaz încas rile i pl ile i luarea de m suri în consecin .  stabilirea m rimii prelev rilor obligatorii care afecteaz trezoreria i stabilirea fluxului de trezorerie care r mâne la dispozi ia firmei. Metoda cash-flow este utilizat i în elaborarea strategiei financiare a firmei. bilan ul previzional i dinamica proiectat a indicatorilor de gestiune i rentabilitate. urm rindu-se politica de dezvoltare a firmei (în caz contrar.  atragerea de surse str ine (împrumuturi sau credite) în cazul în care lichidit ile disponibile sunt insuficiente pentru dezvoltare. exprimând lichiditatea rezultatului activit ii de exploatare. În elaborarea strategiei i cu variabile intervin o serie de particularit i. iar în acest sens putem men iona:  eviden ierea capacit ii firmei de a genera lichidit i (trezorerie). Tabloul fluxului de lichidit i se încadreaz într-un ansamblu de metode i instrumente financiare previzionale. De asemenea o serie de anomalii care s-au petrecut într-o perioad anterioar nu se 61 . în primul rând fiind vorba de previziuni. Fluxul total calculat trebuie s coincid cu numerarul i echivalentele de numerar de la sfâr itul perioadei minus cel de la începutul perioadei. Punctul de plecare în elaborarea strategiei financiare îl constituie cifra de afaceri. a celor pe termen lung i în general un echilibru financiar. politica de dezinvestire). i nu certe.  utilizarea lichidit ilor disponibile pentru efectuarea de investi ii. Utilizarea metodei cash-flow în managementul firmei se realizeaz în diferite scopuri legate de buna gestionare. care la rândul s u se bazeaz pe studii i folose te lichidit ile (cash-ul) având în probabile.  analiza riscului poten ial în modul în care firma realizeaz vedere i influen a pe care o au asupra profitabilit ii firmei. ceea ce reflect derularea eficient a activit ii. suma algebric a celor trei categorii de fluxuri este normal s fie pozitiv . ceea ce semnific o derulare normal a circuitului economic (bani-marf produc ie-bani) i permite acoperirea nevoilor curente.

la num r torul raportului avem profitul i nu un rezultat de natura profitului cum ne-am obi nuit s -1 numim. atât sub form de surse (elemente de pasiv). i anume: Ratele de rentabilitate pot avea o dubl semnifica ia informa ional  reprezint o m sur a succesului întreprinderii în a utiliza sursele de finan are pentru a genera profit. Treapta de profit aleas pentru calculul rentabilit ii trebuie s fie în concordan cu capitalul pe care îl retribuie. marca. Utilizarea elementelor de activ pentru reflectarea capitalului. CALCULUL I SEMNIFICA IA RATELOR DE RENTABILITATE Ratele de rentabilitate sunt indicatorii cu ajutorul c rora se apreciaz nivelul de rentabilitate al unei întreprinderi sau al unei investi ii.1. 1. cât i sub form de utiliz ri (elemente de activ). poate avea urm toarele justific ri:  capitalul investit într-o afacere este materializat în patrimoniul care asigur derularea afacerii. acesta reg sindu-se în construc ia ratelor de rentabilitate. ele fiind direct implicate în derularea procesului de exploatare.  elementele patrimoniale (activele) sunt mai sugestive informanal atunci când vorbim de gestiunea resurselor.1. La numitorul raportului avem capitalul.CAPITOLUL IV MANAGEMENTUL PERFORMAN ELOR ÎNTREPRINDERII 4. iar dac avem capitalul propriu. Rentabilitatea capitalului total RATA ECONOMIC DE RENTABILITATE A CAPITALULUI TOTAL RECT ! RBE sau AT RE AT Rentabilitatea capitalului total 62 .1. În prezent exist însâ tot mai multe voci care recomand utilizarea valorii de pia a capitalului. clientela.  eviden iaz nivelul de remunerare a capitalului investit într-o afacere. astfel dac avem la numitor capital investit vom folosi la num r tor profitul din exploatare. profitabilitatea activit ii i implicit rentabilitatea întreprinderii. comparativ cu alte oportunit i de investi ii. ANALIZA RENTABILIT II FIRMEI 4. asta deoarece calculul ratelor de rentabilitate cu un rezultat negativ (pierdere) este nerelevant informa ional. Tot legat de capital mai trebuie men ionat c atât teoria cât i practica economic utilizeaz nivelul capitalului din rapoartele financiare ale întreprinderii. practic nu exist rentabilitate. valoare care reflect i aspecte cum ar fi: numele firmei. vom folosi profitul net. în construc ia ratelor de rentabilitate. Ace ti indicatori sunt de tipul efect-efort i au urm torul format general: RENTABILITATE ! PROFIT CAPITAL Dup cum se poate observa.

indiferent de provenien a acestuia (surse proprii. fiind o bun m sur a eficien ei cu care a fost utilizat capitalul investit în afacere indiferent de provenien a acestuia. Indicatorul poate s apar într-o forma brut . gradul de eficien a întreprinderii fiind cu atât mai mare. Aceast rat este consacrat sub denumirea de rat economic de rentabilitate în literatura francez . deoarece este independent de politica de amortizare promovat .i reînnoi acest capital. RE C inv. s se fac utilizând forma brut (RBE/AT). Alegerea unui model sau altul pentru calculul indicatorului depinde de interesul analistului în a eviden ia un nivel brut sau net al rentabilit ii capitalului total.capital investit. remunerare a capitalului total aflat în exploatarea întreprinderii. de a genera profit din activitatea de exploatare. În prezent economiile dezvoltate consider c recuperarea capitalului investit total pe seama rezultatului brut din 63 . caz în care capitalul investit este considerat la valoarea ini ial de reconstituire (mijloacele fixe sunt la valoare brut ) i este pus în corela ie rezultatul brut al exploat rii sau într-o forma net .Rentabilitatea capitalului investit a rentabilit tii acestora. Rentabilitatea brut a capitalului investit m soar capacitatea întreprinderii de a. sau return on investment (ROI) .rezultatul exploat rii. RATA ECONOMIC DE RENTABILITATE A CAPITALULUI INVESTIT RECI ! RBE sau C inv.activ total.în literatura anglo-saxon . cu cât durata acestei reînnoire este mai scurt .unde: RBE . numit în literatura anglo-saxon return on total assets (ROTA) este o m sur global a rentabilit ii i eviden iaz capacitatea capitalului total al întreprinderii. este preferabil ca analiza comparativ 2. consider aceast rat drept cea mai recunoscut m sur de apreciere a performan ei întreprinderii. RE . O serie de speciali ti din teoria i practica economic . Datorit faptului c nivelul ratei reflect eficien a întregului capital aflat în exploatare. indiferent dac este investit sau atras. Ea exprim nivelul de remunerare a aportorilor de capital. Rentabilitatea capitalului investit unde: Cinv . AT . atunci când utiliz m valoarea net a capitalului investit (mijloacele fixe se iau la valoarea net contabil ). pus în corela ie cu rezultatul exploat rii net de amortizare. Atunci când dou întreprinderi practic politici de amortizare diferite. Aceast rat mai exprim împrumutate sau atrase).rezultatul brut al exploat rii. astfel încât interesele tuturor partenerilor întreprinderii s fie satisf cute i valoarea de pia a acesteia s creasc . valoarea sa informa ional prezint un grad mai mare de interes pentru manageri decât pentru investitori. materializat în i nivelul de patrimoniul acesteia. Interesul managerilor pentru nivelul acestei rate este dat de faptul c ei sunt administratorii afacerii i prin urmare vor trebui s asigure o bun gestionare a întregului patrimoniu (capital). Rentabilitatea capitalului total.

deoarece la determinarea nivelului ei se exclude o component esen ial a autofinan rii i anume amortizarea.necesar de fond de rulment. astfel încât. Ac ionarul majoritar realizeaz în general un plasament pe termen lung pentru care nu solicit o remunerare 64 . pe de-o parte s se p streze substan a economic a capitalului întreprinderii. dac întreprinderea nu beneficiaz de efectul de levier. func ie de num rul de ac iuni de inute de ace tia.exploatare trebuie s se realizeze în maxim 4 ani. caracterizat printr-un nivel infla ionist moderat (nivel cu o singur cifr ). Astfel.Rentabilitatea capitalului propriu RATA FINANCIAR DE RENTABILITATE RF ! PN CPR Rentabilitatea capitalului investit unde: CPR capital propriu. iar pe de alt parte s se men in încrederea investitorilor în investi ia f cut . Rentabilitatea net a capitalului investit este afectat de politica de amortizare a întreprinderii i se determin ca raport între rezultatul net al exploat rii (RE) i valoarea net a capitalului investit. ea poate avea totu i o valoare informa ional diferit de la un ac ionar la altul. Nivelul ratei poate fi privit i sub forma randamentului utiliz rii capitalurilor proprii puse la dispozi ia întreprinderii de c tre proprietari (ac ionari). ceea ce corespunde unei rentabilit i brute a capitalul de minim 25%. De i rata financiar de rentabilitate este o bun m sur a nivelului de remunerare a capitalului propriu. 3. atunci nivelul s u de rentabilitate financiar va fi diminuat propor ional cu gradul de îndatorare (bra ul levierului financiar). Nivelul ratei depinde de urm torii factorii: gestiunea resurselor.disponibilit i b ne ti. RN CI ! RE AIN  NFR  DB unde: AIN . aceste interese fiind de multe ori diferite de cele ale ac ionarului minoritar. Putem astfel vorbi de interesul i a tept rile ac ionarului majoritar privind rentabilitatea capitalului propriu. NFR . este recomandat ca rentabilitatea economic a capitalului investit s devanseze rata medie a dobânzii din economie. profitabilitatea activit ii i efectul de levier financiar.active imobilizate brute. RBCI ! RBE AIB  NFR  DB unde: AIB .active imobilizate nete. DB . Rata financiar de rentabilitate reprezint o form sintetic i în acela i timp sugestiv de apreciere a nivelului de remunerare a proprietarilor. Aceast rat are un grad mare de relevan sc zut de relevan Pe o pia în ce prive te remunerarea capitalului investit i un grad mai în ce prive te reînnoirea acestuia.

atunci i valoarea capitalului luat în calcul rentabilit ii trebuie s fie reprezentativ pentru întreaga perioad . Dv . Ac ionarul minoritar este interesat. fie cu rata de capitalizare a dividendelor (Rcd): Da ! Dv Na sau Rcd ! Da Ca unde: Da . Na .rata de capitalizare a dividendelor. în condi iile în care o mare parte din profit este reinvestit i contribuie la cre terea valorii întreprinderii. Valoarea capitalului este factor direct de influen a nivelului de rentabilitate. privind calculul ratelor de rentabilitate.num rul de ac iuni emise de întreprindere. teoria i practica economic recuno teau în calculul ratelor de rentabilitate. Astfel dac o întreprindere face o majorare de capital sau contracteaz un credit în ultimele luni ale exerci iului financiar. în majoritatea cazurilor. deci nu solicit un dividend important pe ac iune într-un viitor apropiat. fiind mul umit cu un nivel al rentabilit ii financiare care s îl satisfac . c atâta timp cât profitul este rezultatul acumul rilor din timpul perioadei analizate. valoarea final a capitalului nu mai este relevant din punctul de vedere al capacit ii de a genera profit pe întreaga perioad . 4. atât în ce prive te stabilirea valorii capitalului luat în calcul. cât i în ce prive te nivelul profitului care se raporteaz la acest capital.imediat . prezint o viziune modificat . fiind prezentate în continuare cele mai importante retrat rii în acest sens.2. În prezent exist tot mai multe puncte de vedere care înclin spre utilizarea unei valori medii a capitalului. nivelul capitalului înregistrat la sfâr itul exerci iului financiar. având implica ii asupra valorii informa ionale a ratelor de rentabilitate. O valoare informa ional semnificativ pentru aceea i categorie de ac oinari o are i indicatorul profitul net pe ac iune. Ac ionarul majoritar va aprecia un nivel semnificativ al rentabilit ii financiare calculat dup formula: Pn/Cpr. adic valoarea dividendelor primite pentru ac iunile de inute.dividendul pe o ac iune. Sus in torii acestui punct de vedere consider . Pr ofit Valoarea medie a capitalului din perioada analizat În ce prive te determinarea valorii medii a capitalului. Aceste abord ri nu vizeaz altceva decât determinarea mai corect a nivelului de rentabilitate al întreprinderii. Din acest punct de vedere. Acest nivel de rentabilitate se apreciaz fie cu indicatorul dividendul pe o ac iune (Da). pân nu de mult. de rentabilitatea pe termen scurt. exist trei modalit i consacrate pe care le prezint în cele ce urmeaz : 65 . Rcd .cursul ac iunilor.valoarea dividendelor distribuite la sfâr itul exerci iului financiar. O NOU ABORDARE PRIVIND CALCULUL RATELOR DE RENTABILITATE Ultimele abord ri din literatura economic de specialitate.1. calculat ca raport între profitul net i num rul de ac iuni subscrise la nivel de întreprindere. Ca . determinarea cât mai exact a acesteia.

care încearc s justifice niveluri mai pu in conving toare ale rentabilit ii. Bineîn eles c aceast opera iune nu se poate realiza decât dac utiliz m expresia patrimonial a capitalului. Opera iunea de cur ire a activului are mai pu ine anse s justifice lipsa de performan atunci când vorbim de proasta gestionare a mijloacelor fixe.soldul final al capitalului.soldul ini ial al capitalului. nivelul acestuia fiind la fel sau chiar mai important decât cel al capitalului. consider c trebuie s lu m în calcul inclusiv economia fiscal realizat pe seama utiliz rii capitalului împrumutat. Punctul de vedere al managementului poate fi perfect justificat. Tot legat de valoarea capitalului. mai putem vorbi i de o ³cur ire´ a acesteia de elementele care nu au participat în mod efectiv la realizarea profitului.1. elementele cele mai reprezentative în acest sens fiind:  imobiliz rile corporale care nu particip la procesul de exploatare nici direct i nici indirect (utilizate în scopuri sociale. De cele mai multe ori aceste ajust ri se fac la propunerea managementului întreprinderii. depinde de componenta capitalului la care se raporteaz . deoarece datele de care au nevoie pot fi luate din rapoartele financiare anuale.. doar dac se refer la bunurile cu destina ie social sau de inute în scopul revânz rii la un pre mai mare. Anali tii externi sunt tenta i s utilizeze prima metod . aceasta îns este mai pu in relevant decât urm toarele. utilizat în calculul ratelor de rentabilitate. deoarece managementul trebuia s ac ioneze. S1-S12 . fie nu avem certitudinea c dezvoltare). luat în calculul ratelor de rentabilitate. fie în sensul cre terii gradului de utilizare al acestora. dac vorbim de rentabilitatea capitalului investit în mod obligatoriu vom utiliza un nivel al profitului din care nu au fost deduse dobânzile (RBE sau RE). Profitul este cea de-a doua component a ratelor de rentabilitate.soldurile trimestriale ale capitalului. Sf . Noile abord ri privind valoarea profitului. fie s ia m suri de dezinvestire. 2. valorile de la începutul i sfâr itul perioadei putând avea de asemenea un caracter întâmpl tor. dac se constat inutilitatea lor pentru activitatea prezent i viitoare a întreprinderii. Potrivit acestei concep ii se consider c despre remunerarea capitalului. indiferent de provenien a acestuia. 1 12 unde: Si .  imobiliz rile necorporale care. fie au existen fondului comercial).. Si  Sf 2 STRIM I  STRIM II  STRIM III  STRIM IV 4 S  S 2  S 3  .  S12 3. STRIM . de inute în vederea vânz rii la un pre mai mare.soldurile lunare ale capitalului. A a cum s-a putut observa din cele prezentate mai sus.). se poate vorbi doar pur contabil (amortizarea cheltuielilor de constituire i a vor genera profituri viitoare (cheltuielile de cercetare 66 . Astfel. iar dac ne referim la rentabilitate capitalului propriu vom utiliza profitul net. care nu mai sunt necesare exploat rii etc. componenta profitului.

ANALIZA MANAGEMENTULUI RENTABILIT CAPITALULUI TOTAL Managementul sau pilotarea (orientarea) rentabilit ii economice a capitalului total (în literatura anglosaxon ROTA) presupune descompunerea indicatorului în factori de influen i formarea unor modele de analiz . iar capitalul împrumutat din cheltuielile cu dobânzile corectate. o reprezentare grafic a descompunerii lui pe factori de influen fiind prezentat în figura urm toare: II ECONOMICE A Re ntabilitatea capitalului total ( ROTA) ! Re zultatul exp loat rii ™100 Activ total Marja net de exp loatare RE ™100 CA Materii prime i materiale ™100 CA Rota ia activului total CA ™100 AT CA ™100 Active imobilizate Salarii i asimilate ™100 CA CA ™100 Stocuri Servicii executate de ter i ™100 CA CA ™100 Crean e Amortiz ri ™100 CA Mecanismul de orientare a performan elor firmei 67 . ANALIZA MANAGEMENTULUI PERFORMAN ELOR ÎNTREPRINDERII 4.în valori nete. 4. cu economia de impozit pe profit.2. ori din acest punt de vedere capitalul propriu se retribuie din profitul net. Cel mai reprezentativ dintre modelele de analiz ale acestui indicator este cel care ia în calcul doi factori direc i de influen : marja de profitabilitate a exploat rii i viteza de rota ie a activului total.1.2.

de cele mai multe ori. c ac iunea celor doi factori este nu independent . Analiza modului de realizare a unui anumit nivel de rentabilitate (10% spre exemplu) poate eviden ia o multitudine de combina ii între nivelul de profitabilitate i viteza de rota ie a activului total. În primul rând trebuie precizat. înc l minte etc. va avea în schimb posibilitatea s realizeze marje ridicate de profitabilitate. Caracterul de interdependen al celor doi factori de influen ai rentabilit ii este accentuat de condi iile economice specifice fiec rui domeniu sau sector de activitate. Întreprinderile ce activeaz în domenii care presupun investi ii masive de capital (comunica ii.i ameliora nivelul de performan . dar pu in probabil c poate lucra cu niveluri prea ridicate ale marjelor de profitabilitate. reprezint prima etap în procesul de orientare a performan elor. ceea ce înseamn c dac o afacere este cotat ca având un grad ridicat de risc.)se caracterizeaz printr-o competitivitate ridicat . fie s amelioreze gestiunea activului total.Din aceast figur rezult c nivelul de rentabilitate al capitalului total se realizeaz ca urmare a practic rii unei marje nete de profitabilitate a exploat rii i asigurarea unei viteze de rota ie a capitalului total.) sunt în imposibilitatea de a realiza viteze mari de rota ie a capitalului. Totodat nivelul de rentabilitate se impune a fi corelat cu riscul afacerii. indiferent de m surile pe care le ia managementul a-cesteia. Formarea nivelului de rentabilitate i identificarea factorilor de influen care au contribuit la realizarea acestuia. Pentru a realiza viteze mari de rota ie a activelor. are rolul de a stabili direc iile strategice de ac iune pe care întreprinderile trebuie s le urmeze pentru a. Din analiza modului de formare a nivelului de rentabilitate se poate constata c descompunerea acestuia în cei doi factori. nu poate realiza viteze mari de rota iei a activelor. metalurgie etc. atunci când dore te s creasc nivelul de performan al întreprinderii. ci interdependent . Dimpotriv o întreprindere ce activeaz în comer poate realiza viteze mari de rota ie a activelor (în special a stocurilor). determinat în special de lipsa unor bariere de intrare semnificative i prin urmare op iunea lor strategic nu poate fi spre cre terea marjelor de profitabilitate. Întreprinderile care produc sau comercializeaz produse de larg consum (produse alimentare. ci spre cre terea vitezei de rota ie a activelor. Astfel. Restric ii privind pilotarea marjelor de rentabilitate. cre terea vitezei de rota ie presupune o reducere a marjelor de profitabilitate (prin reducerea pre urilor) i invers o cre tere a marjelor de profitabilitate poate conduce la sc derea vitezei de rota ie. Se va putea astfel u or deduce c o orientare gre it spre unul din cei doi factori. întreprinderile din aceste domenii vor trebui s lucreze cu marje reduse de profitabilitate. utilit i. confec ii. ea va trebui s asigure un nivel ridicat de rentabilitate. nu numai c nu va duce la cre terea rentabilit ii dar va echivala cu o irosire a resurselor. în sensul c . Atunci când o întreprindere dore te s creasc nivelul de rentabilitate a capitalului total va trebui fie s creasc marja de profitabilitate a exploat rii. dac o întreprindere care activeaz în industria constructoare de ma ini i are o pondere ridicat a imobiliz rilor corporale în totalul activelor. În cele ce urmeaz sunt scoase în eviden o serie de aspecte care împiedec managementul întreprinderilor s opteze aleatoriu pentru unul din cei doi factori de influen ai rentabilit ii. ori acest lucru este posibil doar printr-un 68 . fie ambele variante.

au o pondere ridicat a costurilor variabile în raport cu cele fixe fapt ce determin un nivel sc zut al levierului opera ional i implicit un grad de risc sc zut asociat afacerilor respective. care pot justifica niveluri diferite ale rentabilit ii de la o firm la alta sau modificarea în timp a nivelului de rentabilitate a unei întreprinderi. Atât în practic . dar mai ales în teoria economic . atât datorit faptului c nivelul de risc ce trebuie compensat este mai mic. Un bun control al costurilor. vizeaz întreprinderii s creasc . comunica ii. Aceast varia ie este puternic acolo unde importan a relativ a costurilor fixe în raport cu cele variabile este mare i este slab acolo unde importan a relativ a costurilor variabile este ridicat . dar în acela i timp o sc dere u oar a volumului de vânz ri va determina reducerea semnificativ a rezultatului exploat rii i de multe ori intrarea în pierderi a acestor întreprinderi. decât a realit ilor i performan elor i eliminarea firmelor noi intrate în domeniu. cât i posibilitatea de realizare a unor niveluri semnificative ale rentabilit ii. referitoare la: rata de cre tere a vânz rilor.). adic : reducerea costurilor fixe. nivelul de fiscalitate etc. care s compenseze acest risc. nivelul costurilor i modul de structurare a acestora în fixe i variabile.  de multe ori nivelul de rentabilitate calculat pe baza rapoartelor financiare anuale (bilan economice ale întreprinderii. Cu toate acestea. va determina o cre tere mare a rezultatului exploat rii i deci a nivelului de rentabilitate. se consider c între nivelul de risc al unei afaceri i rentabilitatea acesteia trebuie s existe o rela ie de interdependen . Levierul de exploatare caracterizeaz varia ia rezultatului exploat rii sub efectul modific rii volumului vânz rilor.  modific ri în mediul economic al întreprinderi produse dup realizarea estim rilor privind nivelul de rentabilitate. ce presupun o intensitate mare a capitaliz rii (utilit i. ceea ce face ca aceste domenii s beneficieze de un levier ridicat al exploat rii. Majoritatea întreprinderilor ce activeaz în comer ul cu am nuntul sau cu ridicata. În alt ordine de idei. care s asigure discount-uri la achizi ii. ciclicitatea vânz rilor i ciclul de via al produselor. industria u oar sau alimentar . Se poate astfel afirma. o cre tere mic a volumului de vânz ri. pot fi eviden iate trei elemente de risc. Corela ia dintre rentabilitate i risc. c unui nivel ridicat al levierului de exploatare îi este asociat atât un grad mare de risc. au un nivel ridicat al costurilor fixe. metalurgie. a-ceste elemente fiind: levierul de exploatare. întreprinderile ce activeaz în domenii de activitate. practica economic a confirmat c riscul unei afaceri nu este totdeauna îndeajuns acoperit prin nivelul de rentabilitate.. Nivelul de rentabilitate al acestor întreprinderi va fi mai redus decât al celor din prima categorie. cât i datorit slabei modific ri a câ tigurilor la modificarea volumului de vânz ri. integrarea vertical sau orizontal .controlul serios al costurilor. asociat cu practicarea unor pre uri cât mai reduse. capacit i mari de produc ie. astfel încât cota de pia a 69 . In cazul acestor întreprinderi. câteva dintre motive putând fi:  utilizarea unor prezum ii gre ite în previzionarea nivelului de rentabilitate. construc ii de ma ini etc. i contul de profit i pierdere) este mai mult o reflectare a conservatorismului contabil.

întreprinderile vor reduce atât investi iile în noi capacit i cât i cheltuielile de cercetare pentru dezvoltarea produselor. În faza de lansare i cre tere. prin:  promovarea pe scar larg a muncii în acord i evitarea pe cât posibil a retribuirii în regie. nu reprezint o economie semnificativ în condi ii de recesiune. respectiv volumul lor de activitate se va diminua sim itor atunci când economia stagneaz sau este în recesiune. industria automobilelor. Pe parcursul acestor faze exist o serioas incertitudine cu privire la viabilitate de pia a produselor. M surile de mai sus nu vizeaz altceva decât asigurarea unei propor ionalit i între reducerea veniturilor din vânz ri i reducerea costurilor aferente acestor vânz ri. care sunt mult mai sensibile decât altele la modificarea condi iilor din e-conomie.  s promoveze pe scar larg finan area imobiliz rilor corporale prin leasing opera ional. Aceste domenii vor înregistra cre teri al vânz rilor i amelior ri ale nivelului lor de rentabilitate atunci când economia este în cre tere (rare sc zute ale dobânzii. cre teri ale PIB). întreprinderile se concentreaz pe dezvoltarea produselor (cheltuieli de cercetare-dezvoltare) i dezvoltarea capacit ilor de produc ie (investi ii de capital). Variabilitatea nivelului de risc al afacerilor. In teoria i practica economic sunt recunoscute patru faze în care se poate afla un produs pe parcursul ciclului s u de via i anume: lansare. niveluri infla ioniste mici sau moderate. c întreprinderile caracterizate printr-un nivel ridicat al ciclicit ii vânz rilor sunt mai riscante decât celelalte datorit fluctua iei vânz rilor. Managementul se va concentra pe cre terea gradului de valorificare a resurselor (utilizarea deplin a capacit ilor. ce se afl în fazele respective. Putem astfel identifica domenii de activitate. cu cât aceast propor ionalitate va fi mai ridicat cu atât nivelul de rentabilitate va avea mai pu in de suferit de pe urma ciclicit ii vânz rilor. depinde de dou principale aspecte: faza în care se afl majoritatea produselor i durata ciclului de via al acestora. cre tere. Pentru reducerea gradului de risc la care sunt expuse ele ar trebui s creasc importan a relativ a costurilor variabile în raport cu cele fixe. Ciclul de via al produselor reprezint o alt categorie de risc ce poate afecta întreprinderea i nivelul s u de rentabilitate. func ie de ciclul de via al produselor acestora. în acest moment. fie pentru a cre te gradul de cât mai semnificative. omaj mic. cre terea productivit ii muncii). Produsele.Ciclicitatea vânz rilor este un alt factor ce determin variabilitate rentabilit ii întreprinderilor. care rezist pe parcursul fazelor de lansare i cre tere ajungând la maturitate. maturitate i declin. astfel încât s merite f cut . care cel pu in psihologic. astfel încât s poat renun a la a-ceste bunuri în momentul sc derii volumului de activitate. Se poate astfel afirma. Vânz rile acestor bunuri sunt mai pu in sensibile la modificarea condi iilor din economie atât datorit caracterului lor de Äbunuri necesare vie ii de zi cu zi" cât i datorit pre ului sc zut. industria calculatoarelor etc. i 70 . cum ar fi: construc iile. serviciile. înseamn c au fost acceptate de pia i pot contribui la cre terea nivelului de rentabilitate al întreprinderii. ea fiind în direct corela ie cu modificarea condi iilor din economie. Obiectivul principal în aceste faze este penetrarea pie elor i câ tigarea unor cote de pia implicit cu privire la realizarea nivelului de performan previzional. O alt categorie de întreprinderi este cea care produce bunuri de larg consum sau de necesitate zilnic . reducerea consumurilor.

lansare cre tere maturitate declin PROFIT DIN EXPLOATARE pierdere profit pierdere INVESTI II investi ii mici investi ii masive investi ii mici acumul ri nete ROTA lansare Figura nr. atunci când concuren a este puternic . . Produsele aflate în faza de declin se caracterizeaz prin reducerea profitabilit ii într-un ritm superior reducerii volumului de vânz ri.profitabilitate al produselor. profitul din exploatare. datorit nivelului ridicat al cheltuielilor de dezvoltare a produselor i a celor privind promovarea i sus inerea produselor pe pia .. Rela ia dintre nivelulcre rentabilitate i ciclul de via al produselor declin de tere maturitate Din figura de mai sus se poate observa c în faza de lansare i prima parte a fazei de cre tere. asociat cu volumul sc zut al vânz rilor.... fie pentru a men ine nivelul de profitabilitate. se înregistreaz pierderi din exploatare i valori negative ale 71 .. Ele vor fi eliminate în momentul în care vânz rile aferente lor nu mai asigur un nivel minim de profitabilitate.... atunci când concuren a este slab . În figura de mai jos este prezentat leg tura dintre ciclul de via investi iile necesare pe parcursul ciclului de via al produselor. i rentabilitatea capitalului..

În prima parte a fazei de declin a diferitelor produse. în faza de maturitate.3. Pe par cursul acestei faze. întreprinderea poate beneficia de fluxuri pozitive de numerar. astfel încât s poat fi p strat pozi ia pe pia a întreprinderii. având în vedere c nu se mai fac investi ii în capacit i sau în imaginea produsului. 4. are doi principali factori de influen : marja net comercial i viteza de rota ie a capitalului propriu. cunoscut în literatura francez sub denumirea de Ärat financiar de rentabilitate´.2. Nivelul cel mai ridicat al rentabilit ii capitalului se ob ine spre sfâr itul fazei de maturitate. deoarece se beneficiaz de economiile de scar i de efectele curbei de înv are (veniturile cresc mai repede decât cheltuielile). cre te i nivelul profitului din exploatare. 1. dac este posibil. Re ntabilitatea capitalului propriu ( ROE ) ! Pr ofitul net ™100 Capital propriu Marja net comercial Pn ™100 CA Rota ia capitalului propriu CA Cpr Mecanismul de orientare a rentabilit ii capitalului propriu 72 . contribuind la realizarea unor niveluri tot mai mari a rentabilit ii capitalului. înlocuirea lui cu un produs competitiv. ci pierdere. când se constat c un produs nu mai genereaz profit. Pe m sur ce volumul vânz rilor cre te. se impune scoaterea lui din fabrica ie i eventual.2. Dup cum se poate observa i din figura nr. cei doi factori formeaz un model factorial ce permite orientarea nivelului de rentabilitate a capitalului propriu spre valori satisf c toare pentru proprietari. iar în cea anglo-saxon sub denumirea de return on equity (ROE). ANALIZA MANAGEMENTUL RENTABILIT II CAPITALULUI PROPRIU Rentabilitatea capitalului propriu.rentabilit ii capitalului.

atunci când î i propune s men in sau s creasc nivelul de rentabilitate a capitalului propriu:  men inerea sau cre terea nivelului de rentabilitate economic a capitalului total sau investit. diferen ce poate fi amplificat sau diminuat de gradul de îndatorare i cea financiar . Atunci când o întreprindere beneficiaz de un levier financiar pozitiv. ne vom opri doar asupra leg turii dintre rentabilitatea economic prin intermediul levierului financiar. însemn c sursele împrumutate sunt mai scumpe decât capacitatea lor de a genera câ tiguri i prin urmare managementul întreprinderii va trebui s caute solu ii pentru limitarea îndator rii. ª CA AT º CA ¨ RE ¸ ™ ¹ . nu se poate vorbi de rentabilitatea capitalului propriu f când abstrac ie de rentabilitatea capitalului total sau a capitalului investit. el fiind mai mare în cazul întreprinderilor cotate la burs (societ i de capitaluri) decât în cazul celor necotate (în general societ i de persoane). deoarece în cazul societ ilor necotate. adic nivelul de remunerare a capitalului propriu va devansa nivelul de remunerare a capitalului investit.ponderea profitului net în rezultatul exploat rii. managementul întreprinderi trebuie s obiective. Având în vedere. c problematica rentabilit ii economice a capitalului total a fost dezb tut pe larg pe parcursul acestui paragraf. ª CA Ai  NFR  Db º -© - Pn . În cazul în care levierul financiar este negativ.Având în vedere.structura financiar a întreprinderii. al întreprinderii. amplificat de o îndatorare suportabil . 73 . . fie printr-o infuzie de capital propriu (majorare de capital).rentabilitatea economic a capitalului investit.rentabilatea economic a capitalului total. putem extinde analiza pe un alt model factorial. este important pentru asigurarea sau men inerea încrederii acestora în investi ia f cut . rentabilitatea financiar a va fi mai mare decât rentabilitate economic . Levierul financiar pune în eviden economic diferen a favorabil sau nefavorabil dintre rentabilitatea i costul surselor împrumutate. Nivelul de relevan informa ional al indicatorului este totu i diferen iat.  asigurarea condi iilor ca la finan area activit ii întreprinderii s se beneficieze de efectul de levier financiar. c calcul aceste aspecte. care s îi satisfac pe ac ionari. fie prin autofinan are. care ia în ¨ RE CA ¸ Pn PT rf ( ROE ) ! © ™ ™ ¹™ ª CA AT º RE Cpr CA ¨ RE ¸ Pn Cinv rf ( ROE ) ! © ™ ™ ¹™ ª CA Ai  NFR  Db º RE Cpr unde: -© ¨ RE CA ¸ ™ ¹ . Realizarea unui nivel al rentabilit ii capitalului propriu. Cpr Cpr urm reasc dou principale Potrivit modelelor de mai sus. RE PT Cinv .

unde ac ionarul este cointeresat doar prin dividend i prin cre terea valorii de pia ac iunilor. 74 . spre a deosebire de cele cotate.exist i alte forme indirecte de retribuire a proprietarilor (proprietarii pot fi i manageri sau administratori).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful