-UNIVERSITATEA DIN ORADEA-FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE-SPECIALIZAREA DREPT

-

LUCRARE DE SEMESTRU

-2012-

-UNIVERSITATEA DIN ORADEA-FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE-SPECIALIZAREA DREPT- Principalele şcoli criminologice STUDENT : GEANGOŞ GEORGE .SERGIU PROFESOR COORDONATOR: Lector univ.CARMEN ADRIANA DOMOCOŞ -2012- .

timp de un secol. ``Criminologie``. Beccaria au stat la baza Scolii clasice a dreptului penal.2 Accentueaza importanta educatiei morale. In toata aceasta perioada insa. Aceasta noua perceptie a atras dupa sine.1 Scoala geografica (sau cartografica) Reprezentanti ai acestei scoli au fost belgianul Quetelet si francezul GuerryLambert Adolphe Quetelet (1796-1874) . fizica sociala.Quetelet aplica fenomenelor sociale metode imprumutate din fizica si realizeaza o stiinta a omului mediu. Editura Universitatii din Oradea. in contextul unei intensificari a cercetarii stiintifice in diferite domenii. gandirea si practica juridico-penala.editia a II a . Oradea . inevitabil o serie de intrebari care aveau nevoie de un raspuns. a fost directorul Observatorului astronomic din Bruxelles. ``Criminologie``. 2011 Valentin Mirisan. in ciuda reformelor penale. primele explicatii cu privire la geneza fenomenului criminal apar catre a doua jumatate a secolului XIX-lea. doctor in matematica .2000 2 . Editura Imprimeriei de Vest. Aceasta lucrare completata si revizuita a fost republicata spre sfarsitul carierei lui Quetelet sub denumirea « Fizica sociala sau Eseu cu privire la dezvoltarea facultatilor omului ».respectiv factorii fizici.economici.fenomenul criminal si-a continuat ascensiunea. sociali.Principalele şcoli criminologice Principiile stabilite de C. care prevaleaza asupra instructiei scolare. 1 Carmen Adriana Domocos. unde sunt cuprinse principalele constatari legate de fenomenul criminal.cea care a dominat ulterior. Astfel. Principala sa lucrare a fost : « Despre om si dezvoltarea facultatilor sale sau Eseu de fizica sociala ». Dimensiunea sociala a fenomenului criminal incepe sa fie perceputa din ce in ce mai clar. in functie de factorii socotiti a fi determinati in raport cu fenomenul criminal. Valul de reforme legislative declansat de scoala clasica a condus la ameliorarea substantiala a tehnicilor juridice si la o prima etapa de umanizare a justitiei penale.Aceste prime explicatii ale fenomenului criminal pot fi grupate in jurul unor Scoli criminologice.

3 Cercetarile ambilor reprezentanti ai scolii geografice s-au bazat pe primele statistici criminale europene. Constata si el . Andre-Michel Guerry (1802-1866).« Eseu asupra statisticii morale in Franta » . Lucrari :. jurist de profesie . Alina-Cristina Balanescu. mai degraba discrepanta intre posibilitatile materiale si nevoile. Scoala Lyoneza Alexandre Lacassagne (1843-1924). . 1996 . ca si Quetelet . ca nici saracia si nici instructia scolara nu au o influenta directa asupra dinamicii criminalitatii. comportamentul uman este si el supus unor legi'' . ``Criminologie Generala``. Din aceasta regularitate remarcabila rezulta ideea potrivit careia " precum fenomenele naturale .Cei doi cercetatori au formulat « Legea termica a criminalitatii » lege potrivit careia : '' infractiunile impotriva persoanelor predomina in regiunile sudice si in timpul sezonului cald . a fost directorul departamentului de statistica penala de la Ministerul Justitiei din Franta. 3 Alexandru Pintea.« Statistica morala a Angliei comparata cu Statistica morala a Frantei ». iar infractiunile contra patrimoniului predomina in regiunile nordice si in timpul sezonului rece '' . profesor de medicina legala la Universitatea din Lyon . a fost principalul exponent al acestei scoli. Editura Siteh. Teoria lui Lacassagne se poate rezuma la cateva aforisme care au ramas celebre : Orice act daunator existentei unei colectivitati este o crima . Repartizeaza departamentele franceze in cinci regiuni in cadrul carora observa o regularitate a criminalitatii. Orice crima este un obstacol in calea progresului .Apreciaza ca nu saracia genereaza criminalitate ci . aspiratiile oamenilor. Dan-Cristian Pintea.

1996 5 Alexandru Pintea. La moartea lui Lombroso. 4 Sorin Rdulescu. Se comite astfel o eroare de ordin stiintific.4 Scoala socialista Are ca fundament opiniile formulate de Marx (1818-1883) si Engels (1820-1895). - Societatile au criminalii pe care ii merita. sesizata chiar in epoca de Garofalo. ``Criminologie Generala``. In realitate Lacassagne a fost un partizan al frenologiei lui Gall si un admirator secret al lui Lombroso pentru criticarea caruia si-a dedicat aproape intreaga energie. in sensul ca inegalitatea economica genereaza criminalitate.- Mediul social este « supa de cultura » a criminalitatii . transformand explicatii partiale in explicatii cu caracter general.Potrivit conceptiei marxiste. microbul este criminalul .5Din considerente ideologice scoala socialista prezinta o varianta extrema. valabile pentru fenomenul criminal in ansamblu.Caderea comunismului a antrenat pierderea unicului suport al criminologiei marxiste. Editura Siteh. Opiniile mai sus mentionate au reusit sa induca in eroare pe multi istorici ai criminologiei.Dan Banciu. cel ideologic. Alina-Cristina Balanescu. care au facut din Lacassagne « seful » unei scoli a mediului social practic inexistenta. Lacassagne abandoneaza orgoliile si publica un articol elogios la adresa rivalului sau. criminalitatea depinde de conditiile economice. Dan-Cristian Pintea. ``Sociologia Crimei si Criminalitatii``. 1996 . un element care nu are importanta decat in ziua in care gaseste « supa » care il face sa fermenteze .Editura Sansa.

Editura Sansa. Cei mai cunoscuti reprezentanti sunt Durkheim si Tarde din cadrul scolii mediului social. Pentru el. atata timp cat nu avem de a face decat cu raporturi interindividuale. razboaie).Privita ca teorie sociala cu caracter general. Comportamentul criminal este un comportament imitat. pe care o considera principala cauza a criminalitatii. de proportii ingrijoratoare.6 6 Sorin Rdulescu. nu considera crima un fenomen normal al vietii sociale.Dan Banciu. Scoala sociologica Considera ca în geneza criminalitatii un loc important îl au factorii sociali.Scoala interpsihologica Fondatorul acestei orientari a fost criminologul francez Gabriel Tarde (18431904). constructia lui Tarde este criticabila. pe care-l defineste ca fiind o stare obiectiva a mediului social caracterizata printr-o dereglare a normelor sociale datorita unor schimbari bruste (crize economice. Astfel. 1996 . În opozitie cu Durkheim. infractorul este un parazit în cadrul societatii.Teoria lui Tarde se fondeaza pe constatarea potrivit careia raporturile interumane sunt guvernate de un fapt social fundamental : imitatia.Tarde considera ca sociologia nu este decat o interpsihologie. rolul important al imitatiei in cadrul comportamentului uman este subliniat si in psihologia contemporana .Principalele lucrari : »Criminalitatea comparata » si « Legile imitatiei ». necesara si utila. Era vorba insa de o deformare a realitatii ca urmare a faptului ca un numar mare de fapte au trecut din categoria crimelor in cea a delictelor. in timp ce delictele crescusera de trei ori. Cu toate acestea. Durkheim considera criminalitatea ca facând parte din orice societate normala. ``Sociologia Crimei si Criminalitatii``. Crima este. a observat o scadere a numarului de crime. în opinia sa. Atrage atentia asupra unor capcane ale statisticilor.Constata o crestere a criminalitatii in cifra absoluta . Foloseste conceptul de anomie.Tarde este autorul teoriei imitatiei.

1996 ``Sociologia Crimei si . Criminalitatii``. Dan-Cristian Pintea. 2000 -Alexandru Pintea. ``Criminologie Generala``.Editura Universitatii din Oradea. 2011 -Valentin Mirisan.Editura Sansa.Dan Banciu. Oradea. Editura Siteh. editia a IIa . ``Criminologie``. Alina-Cristina Balanescu. 1996 -Sorin Rdulescu. Editura Imprimeriei de Vest.Bibliografie -Carmen Adriana Domocos.``Criminologie``.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful