UNIVERSUL SIMBOLIC ± UNIVERS SPECIFIC UMAN

1. Omul ± fiin

simbolic 

cercul func ional al animalului * sistemul receptor ¨ lumea unic a speciei, realitatea ei programat genetic
* sistemul efector 

cercul func ional al omului * sistemul efector
* sistemul simbolic * sistemul receptor

¨ realitatea omului este mult mai cuprinz toare, având o nou dimensiune (cea a
semnifica iei) tiin a

¬ p r ile componente ale universului simbolic: limbajul, mitul, religia, arta, filosofia, istoria,

a) se constat o diferen între reac iile organice ale animalelor i r spunsurile umane b) omul nu mai converseaz cu lucrurile, ci cu sine însu i, adic el ofer semnifica ii lucrurilor i converseaz cu semnifica ia dat acestora

situa ia omului în sfera interpret rii

situa ia omului în sfera practic
omul d semnifica ii rela iilor, normelor, regulilor, contextului etc. omul nu tr ie te conform nevoilor i dorin elor imediate omul tr ie te pe baza unor conven ii sau tabu-uri care devin obiceiuri, tradi ii, practici, etichete, protocoale: tr ie te în mijlocul unor emo ii imaginare tr ie te în speran e i temeri tr ie te în iluzii i deziluzii tr ie te în visuri i fantezii 1. Epictet: Ceea ce îl tulbur i îl nelini te te pe om nu sunt lucrurile, ci opiniile i închipuirile despre lucruri. 2. Ernst Cassirer: omul definit ca animal simbolicum

2. Conceptul de simbol
- oamenii disting între lucrurile în sine i lucrurile care reprezint altceva decât sunt ele însele => lucrurile care reprezint altceva realizeaz aceast ipostaz prin: materia lor propiu-zis , forma i arhitectura lor, func iile pe care le au de la natur a) manifestarea neîncrederii în aparen e b) c utarea esen ei i a profunzimilor

1

el nu se limiteaz s reprezinte într-un mod cu totul conven ional i arbitrar realitatea simbolizat . portrete. o entitate fizic sau moral . sindromul este totaliatea simptomelor care caracterizeaz o situa ie evolutiv . animal sau vegetal a unei fapte de pomin . destinat s transmit o anumit înv tur . unei colectivit i. adoptat în mod conven ional pentru a reprezenta o idee. Dic ionar de simboluri): emblema ± este o figur vizibil .toate aceste forme figurative se deosebesc de simbol pt c ele sunt semne i. virtu i sau a unei fiin e abstracte. ex: drapelul este emblema patriei. ( André Vergez & Denis Huisman. ex: parabola semin ei biblice care poate c dea pe un p mânt prielnic sau nu apologul ± este o fabul didactic .ireductibile unul la cel lalt . 2 . în toate p r ile sale componente aceste dou tipuri de simboluri sunt: . roata cel a unei companii feroviare. este menit s sugereze. ex: aripile sunt atributul unei societ i de naviga ie aerian . unei figuri istorice sau legendare. nu dep esc nivelul semnifica iei. descriind o situa ie imaginar . obiecte se adreseaz nemijlocit intui iei i sim urilor noastre imaginea este valorificat prin capacitatea ei de a prezenta obiectul integral si simultan. dar asem n toare dintrun anumit punct de vedere. cornul abunden ei este cea a prosperit ii metafora ± implic i dezvolt o compara ie între dou fiin e sau dou situa ii. ea tr ie te în el.specific umane i necesare în comunicare Simbolul seam n cu ceea ce simbolizeaz . ci o încarneaz . anun ând un viitor mai mult sau mai pu in determinat în timp parabola ± este o povestire al c rei sens . dincolo de semnifica ia ei evident . balan a cel al justi iei alegoria ± definit ca o reprezentare sub form uman . ex: elocin a este un noian de vorbe analogia ± reflect un raport între dou fiin e sau dou no iuni esen ial diferite. de i de sine st t tor.. ex: o femeie înaripat este alegoria victoriei. o lec ie de moral .tendin a de a vedea ceva mai profund dincolo de lucruri îl determin pe om s stabileasc rela ii între lucruri i semnifica ia atribuit acestora rela ie tridimensional . ca atare.complementare în interpretarea sensurilor pe care le degaj . Curs de filosofie) Conceptul de simbol este folosit cu diferite sensuri. simbolurile pot fi: simboluri discursive cuvintele i construc iile lingvistice semnifica ia acestora este limitat prin dependen a de cuvânt simboluri prezentative fotografii. ex: mânia lui Dumnezeu nu are decât un raport analogic cu mânia omului simptomul ± reprezint o modificare în aspectul sau felul de a func iona al unui anumit ansamblu care poate da la iveal o perturbare sau chiar o stare conflictual . fic iunea unui moralist.din perspectiva mijlocului de desemnare. de aceea se impune distingerea între imaginea simbolic i ceilal i termeni cu care este adesea confundat (Jean Chevalier & Alain Gheerbrant. laurul cea a gloriei atributul ± constituie un fapt sau o imagine care serve te drept semn distinctiv unui anumit personaj. a unei situa ii.

3. r zboinicul.. îngerul. acela i simbol va avea culori i sensuri diferite în func ie de indivizi. auriul i azurul. pântecele digestiv i cel sexual simbolurile ascensionale: sceptrul. muntele sacru.). (Ernst Cassirer. c derea. nocturnul. în sensul unui dinamism organizator. ochiul i verbul ¨ regimul nocturn. simbolul apei triste. zei ai furtunii. dar nu i cel de a dep i cadrul reprezent rilor. culoarea i muzica nop ii. mierea.] i se scald într-un mediu social (Mircea Eliade). botezuri i purific ri ca «arme» spirituale i rituale. autorul distinge 2 categorii de simboluri. s geata. epoci istorice sau chiar climatul unor perioade 1. mistica lunar . ci mobil [. cosmogonic . vinul 3 . albul. ci prin versatilitate. etnii. eufemismul c rnii. negrul. femeia fatal . Interpretarea simbolurilor trebuie s se inspire nu numai din reprezentarea lui. Simbolul nu este un simplu semn. laptele. p mânt. popoare. Interpretarea simbolurilor  interpretarea simbolurilor reprezint actul de punere în rela ie a mijlocului cu obiectul de c tre con tiin a  interpretativ în interpretare este foarte important transparen a simbolurilor => simboluri transparente ± pot fi interpretate simboluri netransparente ± nu exist nici o leg tur între universul cultural al con tiin ei interpretative i universul cultural în care func ioneaz simbolul respectiv interpretarea simbolurilor este o condi ie esen ial pentru integrarea social a individului. Marea Mam Acvatic i Cea Teluric simbolurile intimit ii: mormântul i odihna. în scopul clarific rii integrale a textului i descoperirii tuturor sensurilor lui primordiale deoarece simbolul este strâns legat de psihologia colectiv [. aflat sub semnul conversiunii i al eufemismului simbolurile invers rii (dedubl rii): noaptea. încetineala visceral . femeie. Simbolul ac ioneaz asupra structurilor mentale deoarece el ne duce dincolo de semnifica ie. decurgând din interpretare. ascuns. aripa i angelismul.a. stabilind drept criterii ¨ regimul diurn. 1. arhetipul c pc unului simbolurile nictomorfe: tenebrele. provocat de coresponden a p mânt-aer y y y y y y y y simbolurile teriomorfe: bestiarul.] el nu are nici o existen real ca parte a lumii fizice. spada. el presupune omogenitatea semnificantului i a semnificatului. leguitorul simbolurile diairetice (ale purific rii): armele r zboinicului. alimente i substan e ca migdala. ci are o «semnifica ie». epifanii acvatice etc y simbolurile chtoniene: pietre. pas rea. studiul simbolismului imaginar angajând antropologia. focul purificator simbolurile spectaculare: lumin i soare. obscur. ci i din dinamica acestuia.ele sunt doar mijloace de comunicare pe planul cunoa terii imaginative sau intelectuale. El nu este rigid sau inflexibil. (Jean Chevalier & Alain Gheerbrant) 2.. locuin a i cupa. fiind un mijloc de socializare i conferind identitate/apartenen hermeneutica este o metod de interpretare a oric ror texte i simboluri cu în eles ermetic. Eseu despre om. suveranul. culte solare.. coroana. arca ul. plasa simbolurile catamorfe: frica. scara permanent . încastrarea. Un autentic simbol uman este caracterizat nu prin uniformitate. astfel.. fecunditate y simbolurile spa iu i timp y dinamica ve nicei întoarceri  Gilbert Durand (Structurile antropologice ale imaginarului) raporteaz simbolul la diversele ipostaze ale imagina iei umane (motiva ia religioas . 2. O introducere în filosofia culturii umane)    4. p ianjenul. de aceea rolul lor este de a oglindi.. arcul. Clasificarea simbolurilor  Mircea Eliade (Imagini i simboluri) distinge între y simbolurile uraniene: fiin e cere ti. cufundându-l în mediul s u cultural i determinându-i rolul «hic et nunc». condi ionat la rândul ei de anumite predispozi ii.

omul împrumut exemple de la mai mul i eroi mitici . triada sacr .omul intr în istorie. a unui început care relateaz istoria unor fiin e supranaturale care au creat totul  mitul exprim un model exemplar al tuturor ac iunilor omene ti  Claude Lévi-Strauss. nara iuni. are alternativ . crisalida (nimf la lepidoptere între stadiul de omid i cel de fluture). Buc. devine fiin istoric .miturile despre eroi dup caracterul structurilor mitice i vârsta posibil a form rii y y y mituri ale fiin elor superioare i ale zeilor mituri antropogonice (explica ie mistico-religioas a apari y mitul memorial  conserv amintirea faptelor ancestrale. mutilarea ini iatic . Dic ionar de simboluri. MITUL  Mircea Eliade. el alege modelele mitice. basmul popular sau povestea romaneasc  Jean Chevalier & Alain Gheerbrant. Simbolurile mitice A.miturile corpurilor cere ti i ale vie ii naturii .omul devine subiect al unui proces cultural de dezvoltare. androginul. melcul. îl mimeaz . îl joac precum un teatru C. jugul i carul 5.omul este plasat într-un timp anistoric . cosmogonii. transmis prin succesiune oral  sunt explicate fenomenele i evenimentele condi iei umane . cadrul animal fabulos 4 .interferen a erelor: vârsta de aur.integreaz valorile exprimate în mituri . traiul în s lb ticie. Rela ii constante în mit structuri schizomorfe . gigantomanii B. Antropologia structural  produsul imagina iei creatoare a omului primitiv  Gilbert Durand.claustrarea în model . a unei geneze. repet faptele primordiale . calendarul.omul nu are alternativ .originea vie ii . de evolu ie .omul nu mai înf ptuie te mitul. Aspectele mitului  povestea unei faceri.y simbolurile ciclice: ciclul lunar.schimb rile cosmice . ini ierea. Potopul. arpele falic. ciclul vegetal. geneze. satana. legenda i soma iile ei explicative. teogonii. jertfa. orgia. roata. popoarele de maimu e. Clasificarea miturilor  dup Mircea Eliade y mituri ale începutului i sfâr itului mitul originilor i mitul cosmologic repeti ia periodic a mitului cosmologic sfâr itul lumii în trecut i în viitor miturile milenariste iei omului)  mituri ale transform rii . Haosul. 1994  miturile sunt scenarii ale arhetipurilor reprezentând scheme i simboluri sau compozi ii de ansamblu: epopei. editura Artemis. vol I. scarabeul.identificarea cu zei sau cu eroi imaginari . broasca.omul nu se mai identific cu modelul mitic. Structurile antropologice ale omului  termenul mit implic povestea care legitimeaz cutare sau cutare credin religioas sau magic .omul înf ptuie te mitul structuri izomorfe .

cadrul astral . catastrofele vulcanice.regnurile fabuloase (animale folositoare sau potrivnice) .simbolurile condi iei umane: n zuin a spre ameliorarea ei.destinul . aspira iile umane (mitul lui Icar) . descoperirea iubirii (perechea arhetipal ) înnoirea uneltelor: unelte arhetipale (ciocanul lui Thor).repeti ia manifest rilor naturii: mitul alternan ei zi-noapte.panteonul universal . moartea i Judecata de Apoi .antropogonia: crearea omului (Adam & Eva) . miturile reconstruc iei Universului dereglat sau distrus y mitul fenomenologic .universul dual. aparate i ma ini magice (carele cere ti) modific rile bru te ale condi iei umane (cultele agrare) r zboaiele cere ti: zei vs.aria timpului: timpul mitic considerat m surabil (uman) i nem surabil (absen a timpului când zeul doarme. suprapus lumii umane i subaltern lumii divine . demoni/dragoni potopul universal i construc ia Universului. p mânt) mitul cosmografic . aer. invazia de z pezi). decantarea lui de ape. mitul succesiunii anotimpurilor . desp r irea Cerului de P mânt .lumile coexistente: Lumea Cerului i Lumea P mântului mitul transcendental .escatologia: mortalitatea uman . timpul inert) y y 5 . soarta omului i a Universului. gigan i.- omul primordial.suprastructura demonologic .mitul eroului arhetipal: str mo ul totemic care reprezint o transceden . zei vs. antagonism personificat mitologic în for e divine i demonice . izgonit din Paradis revela ia ini ial . armele de tip vedic (arcul). zei vs. un model inegalabil . titani. foc. miturile deluviene (potopul. cor biile salvatoare (arca lui Noe).teogonia: genealogia i originea zeilor . animal i vegetal .actul cosmogonic: geneza P mântului.elementele primordiale (ap .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful