You are on page 1of 6

Relaţia dintre metoda de evaluare şi instrumentul de evaluare este o relaţie de dependenţă univocă a instrumentului de metodă, în sensul că cel dintâi

îşi subsumează/concentrează valenţele formative şi operaţionale realizării perspectivei metodologice propuse. Astfel, metoda de evaluare, în ansamblul său, vizează întregul demers de proiectare şi realizare a actului evaluativ, de la stabilirea obiectivelor de evaluare şi până la construirea şi aplicarea instrumentului de evaluare prin care intenţionăm să obţinem informaţiile necesare şi relevante pentru scopurile propuse. Din această perspectivă, instrumentul de evaluare este parte integrantă a metodei, fiind cel care concretizează la nivel de produs opţiunea metodologică a cadrului didactic pentru testarea performanţelor elevului într-o situaţie educaţională bine definită. Proba de evaluare - orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de către cadrul didactic, fiind alcătuită dintr-un număr de itemi Tipuri de itemi – obiectivi, semiobiectivi, subiectivi (cu răspuns deschis) Itemii reprezintă elementele componente de bază ale instrumentelor de evaluare, fiind proiectaţi în conformitate cu obiectivele de evaluare formulate; Item = întrebare + formatul acesteia + răspunsul aşteptat I. ITEMII OBIECTIVI Solicită din partea elevului evaluat selectarea răspunsului corect sau, uneori, a celui mai bun răspuns, dintr-o serie de variante existente şi oferite. Ei măsoară rezultate ale învăţării, precum cunoştinţe, priceperi şi capacităţi de bază (recunoaştere, reproducere). • Din această categorie fac parte: Itemii de tip alegere duală Propun alegerea unui răspuns corect din două oferite: da – nu, adevărat – fals, corect – greşit. Exemplu: Citeşte cu atenţie afirmaţia următoare. Dacă o consideri adevărată, încercuieşte litera A, iar dacă o consideri falsă, încercuieşte litera F. Carol a justificat trecerea armatelor în sudul Dunării, prin dorinţa românilor de a deveni popor liber sub protectoratul rusesc. A F Itemii de tip alegere multiplă Solicită identificarea unui răspuns dintr-o listă mai largă, din care unul este corect, iar celelalte par a fi corecte. Sunt constituiţi dintr-o premisă (partea introductivă a itemului în care sarcina este formulată) şi setul de variante dintre care una este corectă, iar restul este reprezentat de distractori. (Să nu conţină indicii (ex. varianta corectă mai lungă decât celelalte); să fie construiţi pe baza unor greşeli tipice ale subiecţilor) Exemplu: Formarea statului român s-a realizat sub protecţia: a) Creştinătăţii asiatice; b) Democraţiilor est-europene; c) Marilor puteri europene. Itemii de tip pereche sau de asociere Presupun realizarea unor corespondenţe, fiind un caz particular de itemi cu alegere multiplă. Sunt formaţi din două liste şi instrucţiuni care precizează modul în care se va realiza asocierea elementelor acestora şi modul de înregistrare. Numărul răspunsurilor trebuie să fie mai mare decât cel al premiselor. •

 Sunt relativ uşor de administrat. cu ajutorul cititorului optic) şi analizarea lor rapidă.  Folosiţi excesiv – generează efecte negative asupra învăţării. specificând în mod clar natura răspunsului corect. 1/3. Diferenţa de formă a cerinţei faţă de itemii cu răspuns • • . Puncte slabe pentru itemii obiectivi:  Solicită rezultate ale învăţării de complexitate scăzută (apelează mai ales la memorie (recunoaştere şi reproducere) şi mai puţin la gândire şi la creativitate). 1) Cruciada de la Nicopole (1396) a) sec.  Construcţia itemilor de tip alegere multiplă poate fi mai anevoioasă (mai ales a distractorilor – răspunsurile aparent corecte). formă şi conţinut.  Şansa mare de ghicire a răspunsului corect (1/2. al XIX-lea g) sec. Exemplu: Care sunt două caracteristici ale democraţiei din Europa secolului al XX-lea? Itemii de completare Solicită producerea unui răspuns care să completeze o afirmaţie incompletă sau un enunţ lacunar şi să îi confere valoare de adevăr. al XV-lea 3) Lupta de la Călugăreni (1595) c) sec. ITEMI SEMIOBIECTIVI Se îndepărtează.Exemplu: În coloana A sunt enumerate evenimente istorice şi anul desfăşurării fiecăruia.  Permit un feedback rapid şi utilizarea informaţiilor în scop diagnostic. II. al XIV-lea 2) Lupta de la Vaslui (1457) b) sec.  Există posibilităţi reduse de a interveni eventuale erori sau diferenţe în corectarea realizată de persoane diferite sau la momente diferite de timp. 1/4 sau 1/5). într-o oarecare măsură. al XVII-lea 5) Adoptarea Constituţiei din 1923 e) sec. al XVI-lea 4) Obţinerea independenţei României (1878) d) sec. Libertatea persoanei evaluate de a reorganiza informaţia primită şi de a oferi răspunsul în forma dorită este foarte redusă.  Identificarea unui enunţ ca fiind incorect. Aceşti itemi cuprind întrebări şi cerinţe care presupun elaborarea răspunsurilor de către elevi. este necesară demonstrarea abilităţii de a elabora şi structura cel mai potrivit şi scurt răspuns. în acelaşi timp însă. prezintă o obiectivitate/fidelitate ridicată. corectat şi notat. al XVIII-lea f) sec. iar în coloana B sunt numerotate secole. neadevărat.  Valabili pentru o gamă largă de discipline. Din această categorie fac parte: Itemii de tip răspuns scurt Solicită producerea unui răspuns limitat ca spaţiu. Aceşti itemi sunt formulaţi într-o manieră directă şi concisă.  Există şi posibilitatea înregistrării electronice a răspunsurilor (prin scanare. fals nu implică în mod obligatoriu cunoaşterea alternativei adevărate. Scrieţi perechile corecte dintre fiecare literă din coloana A şi cifra corespunzătoare din coloana B. de la maxima obiectivitate în corectare şi notare asigurate de itemii obiectivi. corecte. al XX-lea Puncte tari pentru itemii obiectivi:  Pot acoperi o plajă relativ largă de elemente de conţinut într-un interval de timp redus.

răspunsul încadrându-se în contextul suport oferit. Listă termeni: 1821.  Permit construirea progresivă a unei dificultăţi şi complexităţi dorite.SE SCRIE TEXTUL COMPLET…………. necesitând o calitate tehnică optimă. ianuarie. tinerii moldoveni şi munteni au plecat la studii în străinătate.” (Gh.  Pot oferi persoanei evaluate ghidare în elaborarea răspunsului (itemii cu întrebări structurate). cu deosebire la Paris unde au luat contact cu ideile liberale. modernă.  Solicită un anumit grad de coerenţă şi sinteză în elaborarea răspunsului. b) Menţionaţi pe baza textului două deosebiri între constituirea statelor medievale româneşti. alte eventuale date suplimentare şi un alt set de sub-întrebări. Bratianu.  Pot exista mai multe variante de răspunsuri corecte. .  Necesită precizări clare în grila de corectare şi baremul de notare dacă există mai multe variante de răspunsuri corecte şi pentru răspunsurile parţial corecte. 1848. grafice. răspundeţi următoarelor cerinţe: a) Menţionaţi pe baza textului două asemănări între constituirea statelor medievale româneşti.). Epoca ……….  Uşor de punctat şi au un grad ridicat de obiectivitate (cu o schemă adecvată de corectare). Exemplu: Citiţi cu atenţie textul de mai jos: „Documentele ni-l prezintă pe Basarab drept primul suveran ……………. legate între ele printr-un element comun. itemii cu întrebări structurate. regulament. originalitatea ş. În elaborarea întrebărilor structurate.. La Iaşi. în timp ce în al doilea caz este vorba despre o afirmaţie incompletă. diagrame. Această generaţie a contribuit la organizarea Revoluţiei de la …… şi la fondarea statului naţional. date. sunt relativ dificil de proiectat. în cadrul adunării din luna …… a fost adoptată „Petiţiunea proclamaţiune”. acestea pornesc în general de la un material-stimul (care poate fi reprezentat de diferite texte.  Necesită timp redus pentru proiectare. Acest tip de itemi oferă persoanei evaluate ghidare în elaborarea răspunsului. Despre constituirea Valahiei şi a Moldovei) Pornind de la acest text.a. hărţi etc. Exemplu: Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători din lista de mai jos: După ……. contemporană. capacităţi şi abilităţi) – în special. a asigurat formarea unei generaţii preocupată de transformarea fundamentală a societăţii româneşti. martie. opinia despre afirmaţia „drumul a fost acela care a creat statul” referitoare la întemeierea Moldovei. • Itemii de tip întrebări structurate Sunt sarcini formate din mai multe sub-întrebări. favorabilă şcolii naţionale şi contactelor intelectuale cu Occidentul. c) Exprimaţi-vă.  Materialele auxiliare. urmat de un set de sub-întrebări. în aproximativ 3 rânduri.).scurt constă în faptul că în primul caz sarcina este formulată printr-o întrebare directă. atingând într-o anumită măsură chiar nivelurile cognitive superioare (ex: gândirea critică. Puncte tari ale itemilor semiobiectivi:  Permit evaluarea unei game relativ largi de conţinuturi şi de rezultate ale învăţării (cunoştinţe.  Nu există riscul ghicirii răspunsului corect. Puncte slabe ale itemilor semiobiectivi:  Este necesar un număr relativ mare de itemi pentru a acoperi o anumită arie de conţinut. respectiv un cadru în care îşi realizează demersul. creativitatea.

ITEMII SUBIECTIVI SAU CU RĂSPUNS DESCHIS Testează capacitatea de tratare argumentată şi într-un mod personal a unui anumit subiect. gândirea divergentă. aplicarea metodei/metodelor în contextul concret. • capacitatea de a utiliza în mod adecvat limbajul şi de a proba un stil personal. în cele mai multe cazuri. Printre obiectivele de evaluare cărora li se poate asocia ca instrument adecvat eseul se numără: • capacitatea elevului de a actualiza. Tipurile de eseuri se delimitează după două criterii: 1. de generalizare sau/şi de concretizare a informaţiilor şi a procedurilor. căutarea şi identificarea informaţiilor necesare rezolvării problemei. interpretarea rezultatelor. formularea şi testarea ipotezelor. în sarcina persoanei evaluate rămânând alegerea strategiei dintr-o gamă largă de posibilităţi şi planificarea completă a demersului. selectarea şi descrierea metodei/metodelor de rezolvare.situaţii „închise”. A. • capacitatea de a interpreta informaţii şi de a exprima un punct de vedere personal. Există o mare diversitate de situaţii-problemă. nefamiliară pentru care nu este evidentă o soluţie predeterminată. organiza/reorganiza şi structura în mod original informaţii. cu cât cerinţele sunt mai precis formulate şi mai explicit ilustrate în schema de notare.situaţii complet „deschise”. . iar strategia de rezolvare este sugerată prin succesiunea cerinţelor (regula de trei simplă). comportamentele evaluate prin rezolvarea de probleme sunt: înţelegerea problemei. necesitând indicaţii clare în grila de corectare şi baremul de notare. III. elaborarea unui scurt raport asupra rezultatelor obţinute. care se dezvoltă între două extreme: . Itemul de tip eseu pune elevul în situaţia de a construi un răspuns liber în conformitate cu un set dat de cerinţe. cu o situaţie nouă. în care sunt oferite majoritatea datelor necesare. Exemplu: Imaginaţi o situaţie în faţa căreia puteţi analiza pro şi contra romanitatea românilor în viziunea istoricilor (ca în cazul unui tribunal): B. imaginaţia. Reprezintă un tip de sarcină în cadrul căreia elevul este confruntat. idei. originalitatea. cu atât creşte obiectivitatea/fidelitatea evaluării şi notării (gradul de obiectivitate în raport cu mai mulţi evaluatori şi/sau cu mai multe evaluări succesive). Costurile sunt ridicate şi timpul necesar proiectării este mai lung (întrebări structurate). Rezolvarea de probleme sau de situaţii problematice (individuală sau în grup) – constituie o modalitate prin care pot fi evaluate creativitatea. scopul este clar specificat. capacitatea creativă.  Răspunsul la o subîntrebare depinde uneori de cel oferit la subîntrebări precedente. generalizarea şi/sau transferul procedurilor şi a tehnicilor de rezolvare. Din această categorie fac parte: • Itemi de tip rezolvare de probleme. • Itemi de tip eseu. în care sunt sugerate doar anumite elemente pentru a găsi soluţia. după dimensiunile răspunsului aşteptat: . Mai precis. capacitatea de transfer.

existând în general variaţii între scorurile acordate de diferiţi corectori. organizare a demersului sau a discursului). b.  Corectarea şi notarea nu prezintă un grad mare de obiectivitate (mai ales în lipsa grilei de corectare şi a baremului de notare). abilităţi de nivel înalt.şi interdisciplinară (transferul în interiorul unui domeniu sau al mai multor domenii).  Necesită un timp mai îndelungat pentru corectare şi notare. Eseu liber – în care originalitatea şi creativitatea elevului se pot manifesta maximal. b.  specificul disciplinei. complet. structurat. Puncte tari ale itemilor subiectivi:  Sunt proiectaţi şi utilizaţi pentru obiective şi situaţii de evaluare în care interesează în mod deosebit demersul subiectului în producerea unui răspuns. Exemplu: Elaboraţi. administrarea şi prelucrarea rezultatelor obţinute. răspunsul elevului este organizat.a. După tipul răspunsului aşteptat: a.  Evaluează. în aproximativ două pagini. gândire critică. 2. sinteză. originalitate.  Sunt relativ simplu de proiectat. printre cerinţele enunţului. este precizată şi dimensiunea maximă admisă a răspunsului aşteptat: număr maxim de cuvinte. rezultate complexe ale învăţării (abilităţi de tip analiză. în special. Tipul de itemi folosiţi în evaluare depinde de mai mulţi factori:  caracteristicile elevilor cărora li se adresează. orientat.  nivelul şi tipul de rezultate ale învăţării ce vor fi măsurate.  Grila de corectare precizează răspunsurile corecte sau datele şi ideile principale ce trebuie să se regăsească într-un răspuns bun. nu întotdeauna unul singur posibil sau corect.  Sunt cei mai adecvaţi pentru măsurarea abilităţii de exprimare în situaţii în care nu există limită de spaţiu şi răspunsul se poate formula în modul ales de respondent.  Se pot proiecta itemi subiectivi pentru majoritatea disciplinelor şi domeniilor de evaluat. număr maxim de rânduri. număr maxim de paragrafe.  Sprijină abordarea intra. creativitate.  timpul necesar pentru proiectarea. Puncte slabe ale itemilor subiectivi:  Numărul itemilor cu răspuns deschis posibil de inclus într-un test este relativ mic din cauza timpului lung necesar pentru construirea răspunsurilor.  Gradul de acoperire a domeniului evaluat nu este foarte mare. Eseu cu răspuns extins – la care singura limită ce operează este aceea a timpului de lucru admis. prin cerinţe explicite. un eseu despre implicarea României în relaţiile internaţionale ale secolelor al XIX-lea – al XX-lea. Eseu cu un răspuns restrâns (minieseul) – în care. . Eseu structurat sau semistructurat – în care. argumentare. ordonat.  modalităţile prin care sunt valorificate rezultatele obţinute în urma testării.

 Baremul de notare constă în cotarea itemilor. Pe baza grilei de corectare se realizează o apreciere mai exactă a completitudinii şi a exactităţii răspunsurilor. . stabilirea punctajului pentru fiecare item sau chiar pentru componente ale unui item.