0% found this document useful (0 votes)
15K views34 pages

Timofti Valeriu

Timofti Valeriu

Uploaded by

Ziarul de Gardă
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF, TXT or read online on Scribd
0% found this document useful (0 votes)
15K views34 pages

Timofti Valeriu

Timofti Valeriu

Uploaded by

Ziarul de Gardă
Copyright
© © All Rights Reserved
We take content rights seriously. If you suspect this is your content, claim it here.
Available Formats
Download as PDF, TXT or read online on Scribd
You are on page 1/ 34

Dosarul nr.

1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

SENTINŢĂ
în numele Legii
13 noiembrie2024 mun. *****
Judecătoria ***** (sediul Buiucani)
în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul, Ialanji Arina
grefier Roscolotenco Regina, Valah Patricia
cu participarea:
procurorului Casian Olga
apărătorilor Bargan Iurie şi Gîlca Ilie
a examinat în şedinţă de judecată publică, cauza penală de învinuire a lui,
TIMOFTI Valeriu *****, născut la *****, IDNP *****, originar din r-nul *****,
domiciliat în or. *****, str. *****, cetăţean al Republicii Moldova şi României, căsătorit,
un copil minor la întreţinere, administrator SRL “TMT Flowers”, în prezenta cauză reţinut
la 05 octombrie 2023, ora 13:00, în arest preventiv din 05 octombrie 2023, ora 13:00
până la data de 24 octombrie 2023, ora 14.45, în arest la domiciliu din 25 octombrie
2023, ora 13.00 până la data de 23 noiembrie 2023, ora 14.30, sub control judiciar din 23
noiembrie 2024, ora 14.30 până la data de 15 martie 2024, anterior nejudecat,
- în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art. 27, 248 alin. (7) lit.a), c) Cod Penal al Republicii
Moldova,
Prezenta cauză se află în proces de examinare din data de 22 decembrie 2023, potrivit încheierii de
numire a şedinţei preliminare.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Procurorul Casian Olga, a solicitat de a-l recunoaşte vinovat pe Timofti Valeriu, de comiterea
infracţiunii prevăzută de art.27, art.248 alin. (7) lit.a) şi c) din Cod penal şi a-i aplica o pedeapsă sub
formă de privațiune de libertate pe un termen de 5 ani. Conform art. 901 alin. (1) Cod penal, pedeapsa
închisorii aplicată lui Timofti Valeriu urmând a fi executată parţial, cu stabilirea pedepsei închisorii de 2
ani şi 6 luni în penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea pedepsei neexecutate a închisorii de 2 ani şi
6 luni, stabilind termenul de probă de 3 ani, cu includerea în termenul pedepsei stabilite perioada de
aflare în stare de reținere și arest. Totodată, s-a pretins încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor
pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 3150 lei. Referitor la corpurile delicte s-a solicitat:
mijloacele financiare în numerar în valută străină şi anume EUR în sumă de 550 000 euro, transmise spre
păstrare la ARBI, a se trece în proprietatea statului ca bun utilizat la comiterea infracțiunii în temeiul
prevederilor art.106 Cod penal; înregistrările video din data de 05 octombrie 2023, ora 06:30 pînă la ora
13:00, de pe camerele de monitorizare amplasate în cadrul postului vamal „Sculeni-Sculeni”, a păstra la
materialele cauzei penale pe tot parcursul termenului de păstrare; mijlocul de transport de model *****
***** 400 VIN *****, înmatriculat în România cu numerele de înmatriculare *****, care se află la
parcarea specială din str.*****, mun.*****, pașaport tehnic al mijlocul de transport de model *****
***** 400 VIN *****, înmatriculat în România cu numerele de înmatriculare ***** cu nr. В 05211007,
cheia de contact a mijlocul de transport de model ***** ***** 400 VIN *****, înmatriculat în România
cu numerele de înmatriculare *****, care a fost transmis spre păstrare posesorului legal, a confisca
contravaloarea automobilului, care a fost evaluat în baza raportului de expertiză și trimis spre păstrare
persoanei fizice *****; benzile din hârtie recunoscute în calitate de corpuri delicte, a se păstra la
materialele cauzei penale pe tot parcursul termenului de păstrare.
Apărătorul Bargan Iurie, a solicitat achitarea inculpatului Timofti Valeriu, de sub învinuirea
înaintată, în baza art.390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, pe motiv că nu s-a constatat existența
faptei infracțiunii.
Apărătorul Gîlca Ilie, a solicitat achitarea inculpatului Timofti Valeriu de săvârșirea infracţiunii
prevăzute de art. 27, 248 alin. (7) lit. a) şi c) din Codul penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii. Totodată, s-a pretins de a respinge ca neîntemeiată solicitarea acuzatorului privind
confiscarea specială a contravalorii mijlocul de transport de model „***** ***** 400” cu numerele de
înmatriculare *****, a respinge ca neîntemeiată solicitarea acuzatorului privind confiscarea specială a
mijloacelor bănești în sumă de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) euro, a revoca măsura de asigurare sub
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

formă de sechestru aplicate în cadrul urmăririi penale și a restitui proprietarului Timofti Valeriu mijloacele
băneşti în sumă de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) euro, care se află depozitați pe contul ARBI a CNA.
Inculpatul Timofti Valeriu, în şedinţa de judecată a susţinut cele invocate de apărătorii săi,
pledând nevinovat.
În baza materialelor din dosar şi a probelor administrate în şedinţă, instanţa

a constatat:
Prin rechizitoriu și ordonanța privind completarea învinuirii din 12 decembrie 2023, TIMOFTI
Valeriu este învinuit pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.art. 27, 248 alin. (7) lit.a), c) Cod
Penal al R. Moldova.
În actul de sesizare și învinuire s-a reținut că inculpatul TIMOFTI Valeriu, în circumstanțele şi
perioada nestabilită la moment de către organul de urmărire penală, prin intermediul persoanelor
neidentificate, a intrat în posesia mijloacelor financiare în valută străină în sumă totală de 550 000 (cinci
sute cinci zeci mii) Euro, echivalentul a 10 527 000 lei, mijloace financiare a căror proveniență legală nu a
putut fi demonstrată de către ultimul, iar în rezultatul investigaţiilor efectuate acesta nu a obţinut astfel de
venituri din activitatea desfăşurată, şi având intenţia directă de a-i introduce pe teritoriul Republicii Moldova
prin nedeclarare, la 05 octombrie 2023 aproximativ la orele 06:44, fiind la volanul mijlocului de transport
de model „***** ***** 400” cu numerele de înmatriculare *****, s-a prezentat la pista de control vamal
(direcţia „intrare în ţară”) din cadrul postului vamal Sculeni (PVFI rutier), comunicând inspectorului vamal că
nu are nimic de declarat.
Ulterior, în rezultatul controlului fizic al mijlocului de transport de model „***** ***** 400” cu
numerele de înmatriculare ***** efectuat de către inspectorul vamal, în portbagajul automobilului a fost
depistată şi ridicată o valiză în care se aflau mijloacele financiare menţionate supra.
Concluzia instanței de judecată se bazează pe următoarele:
I. Circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești
1.1. Inculpatul Timofti Valeriu, în ședința a declarat că nu recunoaște vina în comiterea
infracțiunii imputate și a explicat că în luna octombrie 2023 cu automobilul de model ***** numărul de
înmatriculare ***** a intrat în vama Sculeni, care o traversează foarte des, la acel moment fiind deschis
noul punct ce era în reconstrucție, fiind pentru prima dată în postul vamal în proces de reconstrucție
astfel era derutat ce urmează să facă și unde urmează să se deplaseze, nu era amenajat și vizibil nici un
semn ce s-ar referi la pistele de deplasare, categoriile acestora sau careva date referitor la modul de
declarare a bunurilor și condițiile în sensul dat. Niciodată nu a văzut panouri informative referitor la
bunuri ce urmează a fi declarate la momentul traversării frontierei de stat. S-a oprit la ghișeu a deschis
geamul la care colaboratorul i-a spus că a intrat pe pista greșită, atunci a mers cu automobilul în spate și
a intrat pe o altă pistă, a transmis actele Poliției de Frontieră, le-a primit înapoi și s-a apropiat de ghișeul
vamal, unde în interior nu era nici o persoană, erau doi vameși afară lângă ghișeu, s-a apropiat de ei și
le-a spus dacă pot să-i facă controlul aceștia i-au spus să mai aștepte, el stătea lângă automobil și a
văzut cum unul din vameși vine spre el, a deschis portbagajul din proprie inițiativă, a declarat vameșului
cu voce înceată din motive de securitate deoarece era un automobil în spate, că are bani în valiză de
declarat, acesta a întrebat suma la care a răspuns 550 000 euro, acesta i-a spus să deschidă valiza de
culoare mov, ce a și făcut, aceasta fiind la loc vizibil și anume în portbagaj, unde erau și doi saci de
pământ pentru flori. Banii nu erau puși cu hainele deoarece astfel intenționa să-i plaseze. În valiză erau
niște haine deasupra, le-a dat la o parte a arătat banii, acesta cînd a văzut banii a început să facă poze
sau înregistrări video, l-a întrebat dacă urmează să depună declarație vamală acesta nu a răspuns fiind în
stare de șoc. Banii în valiză nu erau la vedere și la momentul cînd colaboratorul vamal a deschis valiza
acesta nu putea să vadă banii deoarece erau haine deasupra, dar dacă lua haine la o parte prin dorsală
se vedea că sunt bani, deoarece aceștia erau puși haotic. La acel moment colaboratorul vamal a sunat un
coleg, bănuiește că șeful de tură și acesta a venit, s-a uitat la bani, a început să filmeze cu telefonul, unul
din ei nu știe care a spus că este o «podstavă», au dat niște telefoane nu știe cui, după care i-au spus să
dea valiza jos din automobil, a mutat locul automobilului pentru a elibera pista, a revenit la ghișeul unde
se afla valiza, a luat-o și a mers în alt capăt la alt ghișeu. A crezut că merge pentru ca banii să fie
numărați și pentru a completa declarația, aceștia s-au mai uitat odată în valiză, i-au spus să iasă și să
aștepte, după care și aceștia au ieșit și au încuiat biroul, careva acte în perioada dată nu a semnat. A
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

așteptat de la ora 06:00-11:00, pînă cînd din mun. *****, a venit echipa de ofițeri, între timp el a apelat
avocatul care de asemenea a fost prezent la fața locului. Cînd intra în postul vamal intenționa să intre pe
pista ce menționează bunuri necesare de declarat, deoarece intenționa să declare banii ce îi deținea în
valiză. Colaboratorul nu a efectuat control minuțios acesta s-a rezumat la acțiunile care le-a menționat,
axîndu-se doar pe valiză. Nu a comunicat vameșului că merge în vizită la mama deoarece aceasta este
decedată.
Suma de 550 000 euro o deține din afacerile ce le are în România din 1998, precum și a
dividendelor primite de la companiile ce le deține precum: Reflux SRL (producerea de bunuri), TMT-
Flowers (importul de flori și plante), Foam Design (imobiliare). De asemenea a împrumutat de la prietenul
său ***** suma de 100 000 euro. Suma de 550 000 intenționa să fie adusă pentru investiții în imobile în
Republica Moldova, deoarece deține foarte multe imobile în România și poate la bătrânețe intenționa să
se retragă de pe piața română. Imediat cum intra cu banii în RM intenționa să-i depoziteze într-o bancă.
Pe perioada ultimilor 2 ani de zile traversa frontiera de stat moldo-română de cel puțin 2-3 ori pe
lună, uneori venea sigur, alteori cu familia sau cu asociații. Banii erau grupați în bancnote diferite dar
legate în sumă totală de câte 10 000 euro. Banii îi păstra acasă la saltea, dar nu poate comunica suma ce
o deținea, însă suma de 450 000 euro erau dividende, iar 100 000 euro, erau de la prieteni. Suma
înregistrează și valute de 5-10 euro, deoarece dividendele îi erau eliberate în lei românești în perioada
2016-2023, după care mergea și procura valută străină, și respectiv erau eliberate bancnote diferite.
Dividendele le primea prin transfer bancar de la Alfa bank sau BCR pentru anul 2017, iar ultimele
dividende au fost eliberate cash. La ieșire din România nu a declarat că a scos suma de 550 000 euro,
deoarece nu a fost întrebat de nimeni, nu cunoaște despre prevederile legale că la intrarea sau ieșirea din
orice stat dacă suma depășește 10 000 euro urmează să depună declarație. Anterior nu au existat situații
ca să traverseze oricare frontieră de stat cu o sumă mai mare de 10 000 euro. La intrare în Republica
Moldova intenționa să declare banii deoarece la bancă l-ar fi întrebat de unde îi deține. Cu sine la
momentul traversării frontierei de stat nu avea asupra sa actele ce atestă proveniența banilor. În
Republica Moldova nu dispun de domiciliu și urma să se oprească în hotel sau la rude, anterior cînd venea
în aceeași zi pleca înapoi, dar sunt și rude la care se poate opri în Republica Moldova.
1.2. În susţinerea vinovăţiei inculpatului în comiterea faptei imputate acuzatorul de stat a
prezentat spre cercetare următoarele probe:
1.3. Declaraţiile martorului *****, care în ședința de judecată a comunicat că activează în
calitate de inspector superior Birou Vamal Centru. Inculpatul îi este cunoscut pe activitate de serviciu. La
data de 04 octombrie 2023 a fost repartizat conform fișei de repartizare a funcționarilor vamali la direcția
intrare autoturisme în Republica Moldova, post vamal Sculeni. La data de 05 octombrie 2023, în jurul orei
06:30, la pista de control s-a apropiat mijlocul de transport model ***** *****, cu numerele de
înmatriculare *****. De autoturism conform schemei de control s-a apropiat colaboratorul Poliției de
Frontieră, au ridicat actele persoanei și a mijlocului de transport pentru înregistrare în sistemul
informațional, după ridicarea actelor de către Timofti Valeriu de la ghișeul Poliției de Frontieră acesta a
fost îndreptat spre ghișeul Serviciului Vamal pentru înregistrare. În urma înregistrării numărului de
înmatriculare a mijlocului de transport în sistemul informațional inculpatul a fost întrebat dacă are ceva de
declarat, acesta a răspuns că nu are nimic de declarat doar bunuri personale precum haine, atunci a
purces personal la controlul fizic vamal în baza analizei de risc, și anume comportamentul persoanei
manifestat prin agitație. În automobil fiind doar șoferul. La întrebarea sa inculpatul a declarat că scopul
călătoriei este vizita la mamă. A fost rugat inculpatul în prezentarea portbagajului la control, în interiorului
acestuia se afla o valiză și doi saci cu sol pentru plante, l-a întrebat ce are în valiză, la ce s-a răspuns că
sunt haine personale, a solicitat prezentarea valizei la control, aceasta era separată în 2 compartimente,
în primul compartiment erau haine, în al doilea compartiment sub o stofă de protecție a valizei s-au
dovedit a fi bani în valută euro cu nominal diferit. La acel moment inculpatul i-a confirmat că acolo sunt
bani, nu ține minte dacă a comunicat suma, dar vizual era o sumă mare. După, s-a apropiat colegul
*****, care trecea pe alături și care a asistat la control. Valiza fiind dusă în încăperea de serviciu a fost
solicitată grupa operativă a Serviciului Vamal. Nu ține minte dacă inculpatul a fost întrebat la fața locului,
cui aparține mijloacele bănești și cu ce scop îi transporta pe teritoriul Republicii Moldova. La momentul
depistării mijloacelor financiare inculpatul avea stare de șoc. La momentul numărării mijloacelor bănești
era prezent el, inculpatul și colaboratorii grupei operative, iar suma acesteia era de 550 000 euro. La data
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

incidentului Biroul Vamal Sculeni era în reparație, iar careva indicatoare ce ține de coridoarele vamale nu
erau instalate. La momentul cînd se adresează întrebarea persoanei cu privire la existența bunurilor de a
fi declarate, aceasta generează situația privind declararea bunurilor ce urmează fi declarate conform legii.
Formularul declarației vamale se află în biroul de serviciu deoarece nu au condiții de păstrare a acestora
și având în vedere fluxul mare de persoane. La momentul traversării frontierei de stat de către inculpat
în postul vamal la verificare se afla doar automobilul acestuia. Procedura declarării benevole a bunurilor
stabilite prin lege consideră că finalizează odată cu răspunsul verbal al persoanei la întrebarea adresată,
astfel la depistarea banilor nu a mai propus inculpatului declararea banilor deoarece a fost epuizată etapa
respectivă. Nu a întrebat proveniența banilor deoarece nu este sarcina sa, iar dacă persoana ar fi declarat
inițial că deține bani atunci ar fi avut obligația de a concretiza sursa de provenință a acestora. Consideră
că banii au fost tăinuiți și nu au fost declarați. Personal a întocmit denunțul și actul de control fizic, proces
verbal de ridicare și reținere a mijlocului de transport, în calitate de agent constatator. Ofițerul de
urmărire penală prezent la fața locului a comunicat, dat fiind faptul că este vorba despre o sumă mare nu
este necesară sesizarea prin prisma R-2, fiind necesară întocmirea denunțului, pe motiv că întrunește
elementele unei fapte penale. Nu comunică consecințele nerespectării prevederilor legale referitoare la
declararea bunurilor, deoarece sunt un organ de control. A efectuat la fața locului poze a mijlocului de
transport cu telefonul mobil, însă postul vamal este dotat cu camere de înregistrare video. Intrarea în
Republica Moldova nu stabilește careva limite la introducerea valutei, cu condiția declarării acesteia.
1.4. Declaraţiile martorului *****, care în ședința de judecată a comunicat că activează în
calitate de inspector principal Post vamal Sculeni. Inculpatul îi este cunoscut în urma incidentului. La data
de 05 octombrie 2023 fiind în serviciu în calitate de șef tură post vamal Sculeni, și monitorizând
activitatea turei, a fost invitat telefonic de inspectorul superior- *****, precum că dorește să-i comunice
ceva, ajungând la pista de intrare autoturisme acesta i-a comunicat că a depistat o sumă de bani într-o
valiză de culoare mov. S-a apropiat de automobilul de model ***** Benz, unde era prezent colaboratorul
vamal și Timofti Valeriu. ***** a întredeschis valiza care se afla în portbagajul mijlocului de transport,
unde se mai afla încă un sac de îngrășăminte pentru flori, iar în valiză a văzut banii în valută Euro, ce se
aflau sub haine, sub dorsală, la acel moment șoferul avea vocea tonalității scăzute și nu ține minte dacă a
fost comunicată suma mijloacelor bănești. După care valiza a fost scoasă din automobil și plasată în
încăperea de serviciu fiind informați superiorii. Suma mijloacelor bănești s-a aflat după parvenirea grupei
operative. L-a întrebat pe ***** dacă persoana a declarat mijloacele bănești, la ce acesta a oferit un
răspuns negativ. În perioada respectivă fluxul de mașinii era redus, aflîndu-se două autoturisme în post.
La momentul depistării mijloacelor bănești inculpatul manifesta un comportament speriat, nedumerit și
nu înțelegea ce se întâmplă. La momentul ajungerii automobilului la pista de control, colaboratorul vamal
întreabă șoferul dacă are careva bunuri de declarat, în caz de răspuns pozitiv persoana prezintă mărfurile
spre declarare. Controlul fizic al mijloacelor de transport se efectuează de către inspectorii vamali la
decizia proprie, care poate fi influențată de anumite comportamente ale pasagerilor.
În perioada incidentului postul vamal Sculeni se afla în reparație, iar la acel moment pe sensul de
intrare nu erau amenajate semne sau date referitor la coridorul verde, sau panou informativ ce să conțină
date referitor la condițiile de declarare a bunurilor sau mijloacelor bănești. Declarația vamală este un
formular tipizat, iar la data producerii incidentului declarațiile se păstrau în ghișeul inspectorului vamal,
persoanele ce traversează frontiera de stat nu au acces liber la acest ghișeu. Nu a amenajat loc special
pentru plasarea declarațiilor vamale, deoarece acestea se eliberează persoanei ce comunică că deține
bunuri de declarat la momentul prezentării la ghișeu. Nu există procedee ce ar proba discuția între
colaboratorul vamal și persoana ce traversează frontiera de stat cu privire la existența bunurilor sau lipsa
de a fi declarate, aceasta fiind o simplă discuție. Pînă la începerea controlului vamal persoana este
întrebată despre existența bunurilor pentru a fi declarate, după începerea controlului vamal persoanei nu-
i poate fi oferit dreptul de declarare benevolă a bunurilor, chiar în situația în care aceasta își amintește că
deține bunuri ce urmează a fi declarate. Alte persoane terțe nu a observat în perioada documentării
cazului. La fața locului a efectuat poze și video la portbagaj, și conținutul valizei, dar nu a făcut
consemnare în sensul dat. Consideră că însăși inspectorul vamal este organ de constatare, iar la caz a
fost întocmit act de control fizic și alte acte întocmite de organul de urmărire penală. Inculpatului nu i s-a
eliberat declarație vamală deoarece acesta a comunicat că nu are nevoie potrivit celor raportate de
*****. Din momentul deținerii persoanei a sumei ce depășește 10 000 euro sau echivalentul, persoana
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

urmează să perfecteze declarație, potrivit prevederilor Legii interne. După efectuarea numărătorii de către
reprezentanții organului de urmărire penală s-a depistat suma de 550 000 euro.
1.5. Instanța de judecată atestă că în calitate de martori în lista probelor apărării de către
avocatul inculpatului au fost indicați:
1.6. Declaraţiile martorului *****, care a declarat că activează în calitate de medic primar legist.
Cu inculpatul se cunosc de peste 20 ani, sunt vecini și rude prin afinitate deoarece acesta este nașul
uneia din fiicele sale. La finele lunii august 2023 fiind împreună cu inculpatul la cabană, ultimul i-a relatat
despre o idee și anume un proiect imobiliar în RM, nu a intrat în amănunte, dar acesta i-a spus că ar avea
nevoie în jur de 100 000 euro. La finele lunii septembrie 2023, inculpatul a venit la domiciliul său ca el să-
i transmită banii, unde a transmis acestuia cu titlu de împrumut pe timp de 3 ani suma de 100 000 euro,
fiind eliberată o recipisă în acest sens care el o păstrează, cu indicarea tuturor condițiilor. De fapt el nu
era de acord cu perfectarea unei recipise dar inculpatul a insistat la întocmirea acesteia. Banii sunt
adunați în timp și îi păstrează la domiciliu, atît el cît și soția sunt medici legiști și veniturile sale sunt
declarate oficial și le permit posibilitatea de a pune bani deoparte, el are lunar un salariu de 7000 euro și
mai are surse de venit din practică privată ca expert în domeniu medicinei legale.
1.7. Declarațiile martorului *****, care a comunicat că activează în calitate de administrator în
cadrul unui grup de întreprinderi. Inculpatul îi este unchi și sunt asociați în cadrul a 5 companii. Prima
companie a fost înființată în anul 2014, după care în cadrul grupului de companii au fost înregistrate și
alte întreprinderi pe domenii imobiliare, asistență socială, comerț etc. Companiile la care sunt asociați cu
inculpatul: TMT Flowers, Foam Design, Slaviani Impeks, Brio-Resort, Brio-Catering, sunt active și dispun
de un venit și au o perioadă îndelungată de activitate, cu excepția ultimelor 2, iar cifra anuală de afaceri
este de 8 mln. euro. De asemenea persoanele juridice includ active sub formă de imobile în sumă de 2
mln euro. Inculpatul administrează TMT Flowers și Foam Design. Anual în luna septembrie companiile
stabilesc și repartizează dividende la asociați. La compania TMT Flowers și Foam Design au fost
repartizate dividendele în luna septembrie 2023 în sumă de peste 200 000 euro pentru fiecare asociat, în
acest sens se întocmește o hotărâre a asociaților, după care se depune declarație numerică către ANAF.
Suma dividendelor a primit-o personal din casieria întreprinderii TMT Flowers, în urma vânzărilor realizate
și a transmis-o inculpatului cu titlu de împrumut în baza înscrisurilor anexate la dosar, deoarece acesta
intenționa să realizeze o investiție imobiliară în Republica Moldova. În calitate de administrator al
întreprinderilor primește și un salariu minim.

II. Circumstanțe stabilite de instanță prin documentele și procesele verbale ale


acțiunilor procesuale cercetate în cadrul cercetării judecătorești.
2.1. Actul de control fizic vamal nr.190 din 05 octombrie 2023, al mijlocului de transport de model
***** *****cu numerele de înmatriculare ***** (RO) în urma căruia în portbagajul acestuia s-a depistat
şi ridicat o valiză în care se aflau mijloace financiare în numerar în valută străină şi anume EUR în sumă
de 550 000 euro, nedeclarate organului vamal. (f.d.7, vol.I)
2.2. Proces-verbal de examinare din 19 octombrie 2023, potrivit căruia „...obiectul examinării îl
constituie foto ridicată de la ***** la 19 octombrie 2023 în cadrul procesului verbal de ridicare, care este
valiza ridicată la data de 05.10.2023 în care se aflau 550 000 euro de la cet. Timofti Valeriu. Vizualizând
foto dată se observă că plasate sub căptușeală pe care este indicat brandul valizei ”Stratic” sunt
pachetele cu bancnote cu nominalul 50 euro, la fel sunt observate careva haine. În așa mod cet. Timofti
Valeriu a încercat să camufleze mijloacele bănești....”. (f.d.31-32, vol.I)
2.3. Proces-verbal de examinare din 06 noiembrie 2023, potrivit căruia „...obiectul examinării îl
constituie înregistrări video/foto: 1699017838523215 Mp4-2,11mb, 1699017838536342 Mp4-716 kb,
IMG_0337.jpeg, IMG_0338.jpeg, IMG_0339.jpeg, IMG_0340.jpeg, IMG_0344.jpeg ridicate de la ***** la
03 noiembrie 2023 în cadrul procesului verbal de ridicare, în cadrul examinării la deschiderea fișierului cu
înregistrarea video1699017838523215 Mp4-2,11mb, înregistrarea este de scurtă durată 0:00:19 sec, la
examinării înregistrării se observă că aceasta a fost efectuată într-o încăpere, în care pe o masă de
culoare gri deschis se află o geantă de culoare mov, care este deschisă de către o persoană se presupune
a fi Timofti Valeriu. La secunda 0:00:11 în geantă observăm că sub căptușeală sunt pachetele cu
bancnote cu diferit nominal, la deschiderea fișierului cu înregistrarea video 1699017838536342 Mp4-716
kb, înregistrarea este de scurtă durată 0:00:06 sec, la examinarea înregistrării se observă că aceasta a
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

fost efectuată în portbagajul automobilului se presupune ***** ********** cu n/î B *****, în care se
află o geantă de culoare mov, care este deschisă de către o persoană se presupune a fi Timofti Valeriu.
La secunda 0:00:03 în geantă observăm că sub captușeală sunt pachetele cu bancnote cu diferit nominal.
La deschiderea fișierului IMG_0337.jpeg, se observă o geantă de culoare mov, care este deschisă și sub
căptușeală sunt pachetele cu bancnote cu diferit nominal, la fel sunt haine. La deschiderea fișierului
IMG_0338.jpeg, se observă o geantă de culoare mov, care este deschisă și sub căptușeală sunt pachetele
cu bancnote cu diferit nominal, la fel sunt haine. La deschiderea fișierului IMG_0339.jpeg, se observă o
geantă de culoare mov, care este deschisă și sub căptușeală sunt pachetele cu bancnote cu diferit
nominal, la fel sunt haine. La deschiderea fișierului IMG_0340.jpeg, se observă portbagajul automobilului
***** ********** cu n/î B *****, unde o geantă de culoare mov, care este închisă, la fel sunt haine și
doi saci din polietilenă cu pământ pentru flori. La deschiderea fișierului IMG_0344.jpeg, se observă o
geantă de culoare mov, care este deschisă și sub căptușeală sunt pachetele cu bancnote cu diferit
nominal...”. (f.d.36-40, vol.I)
2.4. Proces-verbal de confruntare din 16 noiembrie 2023, acţiunea procesuală efectuată între
martorul ***** şi învinuitul Timofti Valeriu şi care au declarat:
*****: recunoaşte şi cunoaşte persoana participantă la acţiunea de urmărire penală, dânsul se
numeşte Timofti Valeriu, care la data de 05 octombrie 2025 a încercat să introducă în Republica Moldova
suma de 550 000 euro, fără a le declara.
Timofti Valeriu folosindu-se de dreptul său procedural, a refuzat de a participa la acţiunea de
urmărire penală “Confruntare”. La fel este necesar de menţionat că persoanelor confruntate li s-a explicat
că, în conformitate cu prevederile art. 113 alin. (4) Cod procedură penală pot să-şi pună reciproc întrebări
şi să răspundă la întrebările puse de persoana care efectuează această acţiune procesuală. (f.d. 62-63,
vol.I)
2.5. Prin delegația Agenției de recuperare a bunurilor infracționale din 05 octombrie 2023, s-a
dispus efectuarea investigațiilor financiare paralele în privința lui Timofti Valeriu *****, născut la *****,
IDNP *****, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute în art.27, 248 alin.(7) lit. a) și c) din Codul penal.
(f.d. 121-124, vol.I)
2.6. Proces-verbal de consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele din 31
octombrie 2023, s-a constatat că în scopul acumulării probelor referitoare la patrimoniul învinuitului, cât și
bunurile pe care le deține în calitate de beneficiar efectiv, a fost verificată informația din Sistemele
informaționale automatizate naționale (bazele de date naționale) în privința acestuia.
Astfel, în cadrul investigațiilor financiare paralele au fost stabilite următoarele:
I. Învinuitul Timofti Valeriu *****, născut la *****, IDNP *****, cetățean al Republicii Moldova
și al României, domiciliat în România, *****, str. *****, posesor al buletinului de identitate român seria
NZ 031593 cu nr.*****.
1. Bunuri deținute cu drept de proprietate:
a) Bunuri imobile
Potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile al RM, cet. Timofti Valeriu ***** nu deține, la
moment, drept de proprietate asupra careva bunuri imobile pe teritoriul Republicii Moldova.
b) Bunuri mobile (mijloace de transport):
Potrivit datelor din Registrul de stat al transporturilor al RM, cet. Timofti Valeriu *****, nu deține
în proprietate unități de transport înregistrate în Republica Moldova. Anterior a deținut în proprietate
autoturismul de model ”*****”, a.f. *****, cu numerele de înmatriculare *****.
1. Venituri:
Potrivit Registrului de stat al persoanelor juridice, cet. Timofti Valeriu *****, este înregistrat în
calitate de fondator (cu cota de 26 %) al SRL ”*****”, c.f. *****.
Bunuri indisponibilizate
Potrivit scrisorii nr.28/14-13448 din 10.10.2023 organul de urmărire penală al Serviciului Vamal a
transmis Agenției, în conformitate cu prevederile art.2296 alin.(2) din Codul de procedură penală, mijloace
bănești în sumă de 550000 Euro (cinci sute cinci zeci mii), depistate și ridicate prin Actul de control fizic
vamal la ID operațiune 190 și procesul-verbal de ridicare din 05 octombrie 2023 de la Timofti Valeriu
*****, născut la *****, IDNP *****, pentru ”spre administrare”.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Astfel, conform materialelor delegației, se constată că mijloacele bănești în sumă de 550000 Euro
(cinci sute cinci zeci mii, a 10 527 000 MDL, conform cursului oficial BNM la data de 05.10.2023)
constituie obiectul infracțiunii de contrabandă cercetată în prezenta cauză penală, acestea fiind bunuri
utilizate sau destinate pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă și constituind obiectul confiscării
speciale în sensul art.106 alin.(2) lit.a) din Codul penal.
Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.245 din 17.10.2023, s-a constatat că
mijloacele bănești în sumă totală de 550000 (cinci sute cinci zeci mii) Euro, și anume: 17 bancnote cu
nominalul de 500 EUR, 196 bancnote cu nominalul de 200 EUR, 1047 bancnote cu nominalul de 100 EUR,
1377 bancnote cu nominalul de 20 EUR, 7379 bancnote cu nominalul de 50 EUR, 106 bancnote cu
nominalul de 10 EUR și 10 bancnote cu nominalul de 5 EUR, corespund după calitatea și metoda
imprimării imaginilor și executării elementelor principale, bancnotelor autentice.
 La 18 octombrie 2023 a fost emisă ordonanța de punere sub sechestru în scopul asigurării unei
eventuale confiscări speciale, a mijloacelor bănești în sumă de 550000 Euro (cinci sute cinci zeci mii Euro,
echivalentul a 10 527 000 MDL, conform cursului oficial BNM la data de 05.10.2023), depistate și ridicate
prin Actul de control fizic vamal la ID operațiune 190 și procesul-verbal de ridicare din 05 octombrie 2023
de la Timofti Valeriu *****, născut la *****, IDNP *****.
Prin încheierea și mandatul judecătoresc nr.12-790/2023 din 19 octombrie 2023 a fost autorizată
punerea sub sechestru a mijloacelor bănești nominalizate.
Prin scrisoarea nr.13-446 din 23 octombrie 2023, în adresa Direcției Evaluare Administrare și
Valorificare a Bunurilor Indisponibilizate din cadrul ARBI, au fost remise actele procedurale privind
aplicarea sechestrului asupra mijloacelor bănești nominalizate în scopul administrării, pentru a fi plasate
pe contul trezorial gestionat de către Agenție și anume pe contul nr. ***** și consemnați pe numele
învinuitului Timofti Valeriu *****, născut la *****, IDNP *****.
Ca urmare a cooperării internaționale inițiate cu autoritățile competente din România.
Astfel, potrivit răspunsului Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate au fost
identificate următoarele date:
I. EVIDENȚA PERSOANELOR:
1) TIMOFTI Valeriu, născut la data de *****, în Republica Moldova, localitatea Lozova, fiul lui
***** și Vera, cu domiciliul în municipiul *****, Str. ***** Nr. 3*****1, județul Neamț, carte de
identitate seria ***** emisă la data de 17 ianuarie 2019, pașaport nr. ***** emis la data de 18
noiembrie 2021, nu deține permis de conducere eliberat de autoritățile române, CNP *****, căsătorit cu
*****, copii: ***** și *****
2) *****, născută la data de 24 noiembrie 1965, în Republica Moldova, localitatea Călărași, fiica
lui Ion și Valentina, cu domiciliul în municipiul *****, Str. ***** Nr. 3*****1, județul Neamț, carte de
identitate seria NZ nr. ***** emisă la data de 21 aprilie 2021, pașaport nr. ***** emis la data de 18
noiembrie 2021, nu deține permis de conducere eliberat de autoritățile române, CNP*****, căsătorită cu
TIMOFTI Valeriu, copii: ***** și *****.
3) *****, născut la data de 14 noiembrie 1988, în Republica Moldova, municipiul *****, fiul lui
*****, cu domiciliul în municipiul *****, Str. ***** Nr. 3*****1, județul Neamț, carte de identitate seria
NZ nr. ***** emisă la data de 19 februarie 2020, pașaport nr. ***** emis la data de 06.06.2007, permis
de conducere nr. ***** emis la data de 23 decembrie 2016, CNP *****, stare civilă: necăsătorit.
4) *****, născut la data de 13 noiembrie 2006, în municipiul Iași, județul Iași, fiul lui *****, cu
domiciliul în municipiul *****, Str. ***** Nr. 3*****1, județul Neamț, carte de identitate seria NZ nr.
1*****emisă la data de 15 februarie 2021, pașaport nr. ***** emis la data de 12 martie 2020, CNP
*****.
II. EVIDENȚA AUTO:
- TIMOFTI Valeriu a fost identificat cu autovehiculul marca ***** *****, certificat de
înmatriculare nr. ***** emis la data de 29 noiembrie 2019, număr de înmatriculare *****, an fabricație:
2008, serie șasiu: *****.
III. REGISTRUL DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ
Ca urmare a consultării Registrului de Cadastru și Publicitate Imobiliară:
 TIMOFTI Valeriu și ***** dețin următoarele bunuri imobile:
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

- Teren intravilan în suprafață de 9.470 mp, nr. cadastral 53537, situat în municipiul *****, Str. 1
Decembrie 1918, județul Neamț, cotă parte 1/5, dobândit ca urmare a contractului de vânzare-cumpărare
autentificat sub nr. *****. Ceilalți coproprietari ai bunului imobil sunt: ***** și **********.
- Teren intravilan în suprafață de 467 mp (suprafață măsurată: 526 mp) situat în localitatea
Cozaci, Punct “Cheia”, județul Neamț, nr. cadastral *****, dobândit ca urmare a contractului de vânzare
cumpărare nr. *****, și conform înscrierii nr. *****: casă de vacanță (P+M) în suprafață de 89 mp, nr.
de niveluri: 2, nr. cadastral *****-C1, dobândită prin edificare în anul 2009, și construcții-anexă (foișor)
în suprafață de 30 mp, nr. cadastral *****-C2, construit în anul 2010, ca urmare a autorizațiilor de
construire nr. 101 din 02.11.2007 și nr. 2 din 05 martie 2010 emise de Primăria comunei Tarcău, înscrise
sub nr. ***** județul Neamț, respectiv a certificatului de atestare a edificării/extinderii/desființării
construcției nr. ***** din data de 02.04.2021 emis de Primăria comunei Tarcău, județul Neamț.
- Teren intravilan în suprafață de 749 mp, situat în localitatea Vădurele, punct “Uzina”, județul
Neamț, nr. cadastral *****, cotă parte ½, dobândit prin cumpărare ca urmare contractului de vânzare-
cumpărare nr. *****, negrevat de sarcini. Bunul imobil este deținut în coproprietate cu numiții ***** și
*****, cotă parte ½.
- Teren intravilan în suprafață de 749 mp, situat în localitatea Vădurele, punct “Uzina”, județul
Neamț, nr. cadastral *****, cotă parte ½, dobândit prin cumpărare ca urmare contractului de vânzare-
cumpărare nr. *****, negrevat de sarcini. Bunul imobil este deținut în coproprietate cu numiții ***** și
*****, cotă parte ½.
- Teren intravilan în suprafață de 749 mp, situat în localitatea Vădurele, punct Uzina, județul
Neamț, nr. cadastral *****, cotă parte ½, dobândit prin cumpărare ca urmare contractului de vânzare-
cumpărare nr*****, negrevat de sarcini. Bunul imobil este deținut în coproprietate cu numiții ***** și
*****, cotă parte ½.
- Teren intravilan în suprafață de 749 mp, situat în localitatea Vadurele, punct “Uzina”, județul
Neamț, nr. cadastral *****, cotă parte ½, dobândit prin cumpărare ca urmare contractului de vânzare-
cumpărare nr. *****, negrevat de sarcini. Bunul imobil este deținut în coproprietate cu numiții ***** și
*****, cotă parte ½.
De asemenea, se menționează faptul că, potrivit înscrierii nr. *****, a fost notată din oficiu
propunerea de alipire a imobilelor cu numărul cadastral *****, *****, ***** și *****, rezultând
imobilului cadastral nr. *****, ca urmare a actului administrativ nr. 59213 din data de 09 octombrie 2023
de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Neamț.
- Teren în suprafață de 4.207 mp, situat în municipiul *****, str. *****, punct “Ioaniu”, județul
Neamț, nr. cadastral *****, cotă parte 1/1, dobândit ca urmare a actului de dezmembrare și partaj
voluntar autentificat sub nr. *****. Cartea funciară a imobilului cu număr cadastral ***** a rezultat ca
urmare a dezmembrării imobilului cu numărul cadastral ***** înscris în cartea funciară *****, cu
mențiunea că a fost înființată cartea funciară nr. ***** a imobilului cu numărul cadastral ***** ca
urmare a alipirii următoarelor 5 (cinci) imobile: nr. cadastral *****.
 ***** a dobândit apartamentul în suprafață de 91 m.p., nr. cadastral *****, situat în municipiul
*****, Str. ***** Nr. *****, parter, Ap. 2, județul Neamț, ca urmare a contractului de donației
autentificat sub nr. 115/12.02.2021, încheiat cu numiții Timofti Valeriu și *****, în calitate de
donatori.
IV.Registrul comerțului:
1) Denumirea societății: BRIO CATERING S.R.L.:
Cod unic de înregistrare: 48678211
Număr de ordine în Registrul Comerțului: J27/829/2023
Adresă sediu social: sat Vădurele, comuna Alexandru cel Bun, Str. Făbricuţei, Nr. 28, județul
Neamţ
Stare firmă: funcțiune
Natură capital: privat autohton 100%
Capital social subscris: 200 LEI
Asociați persoane fizice:
-TIMOFTI Valeriu, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 40%;
- *****, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 40%;
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

- T*****l, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 10%;


- *****, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 10%;
Administratori:
- *****, născut la data de *****, data numirii: 16 august2023, puteri depline, durată mandat: 30
ani;
Activitatea principală: 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2020
Nu există înregistrări.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2021
Nu există înregistrări.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2022
Nu există înregistrări.
2) Denumirea societății: BRIO RESORT S.R.L.:
Cod unic de înregistrare: 46056948
Număr de ordine în Registrul Comerțului: J27/517/2022
Adresă sediu social: sat Vădurele, comuna Alexandru cel Bun, Str. Făbricuţei, Nr. 26A, județul
Neamţ
Stare firmă: funcțiune
Natură capital: privat autohton 100%
Capital social subscris: 200 LEI
Asociați persoane fizice:
-TIMOFTI Valeriu, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 40%;
- *****, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 40%;
- T*****l, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 10%;
- *****, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 10%;
Administratori:
- *****, născut la data de *****, data numirii: 16 august 2023, puteri depline, durată mandat: 50
ani;
Activitatea principală: 8730 - Activităţi ale căminelor de bătrâni şi ale căminelor pentru persoane
aflate în incapacitate de a se îngriji singure.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2020
Nu există înregistrări.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2021
Nu există înregistrări.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2022
Pierdere: 6.395 LEI
Număr mediu de salariați: 1
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 0 LEI
Active imobilizate total: 0 LEI.
3) Denumirea societății: FOAM DESIGN S.R.L.
Cod unic de înregistrare: 38456129
Număr de ordine în Registrul Comerțului: J27/1175/2017
Adresă sediu social: sat Turtureşti, comuna Girov, Str. Înv. Gheorghe Popovici, Nr. 113, județul
Neamţ.
Stare firmă: funcțiune
Natură capital: privat autohton 100%
Capital social subscris: 1000 LEI
Asociați persoane fizice:
-TIMOFTI Valeriu, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 50%;
- *****, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 50%;
Administratori:
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

- *****, născut la data de *****, data numirii: 27 octombrie 2017, puteri depline, durată mandat:
20 ani;
Activitatea principală: 4120 - Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2020
Pierdere: 19.652 LEI
Număr mediu de salariați: 1
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI Cifră de
afaceri netă: 0 LEI
Active imobilizate total: 2.454 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2021
Pierdere: 3.782 LEI
Număr mediu de salariați: 0
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 0 LEI
Active imobilizate total: 0 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2022
Profit: 539.327 LEI
Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 3
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 1.156.979 LEI
Active imobilizate total: 0 LEI.
4) Denumirea societății: REFLUX SRL:
Cod unic de înregistrare: 10495527
Număr de ordine în Registrul Comerțului: J27/169/1998
Adresă sediu social: sat Turtureşti, comuna Girov, județul Neamţ.
Stare firmă: funcțiune
Natură capital: privat autohton 100%
Capital social subscris: 300.000 LEI; Aport vărsat în LEI: 300.000 LEI; Aport în natură: 44.300 LEI.
Asociați persoane fizice:
-TIMOFTI Valeriu, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 100%;
Administratori:
- TIMOFTI Valeriu, născut la data de *****, data numirii: 23 noiembrie 2005, puteri depline, durată
mandat: nelimitată;
Activitatea principală: 2221 - Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi pofilelor din material plastic
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2020
Pierdere: 114.182 LEI
Număr mediu de salariați: 1
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 29.056 LEI
Active imobilizate total: 934.513 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2021
Pierdere: 96.382 LEI
Număr mediu de salariați: 1
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 29.542 LEI
Active imobilizate total: 824.548 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2022
Pierdere: 218.147 LEI
Număr mediu de salariați: 1
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 29.581 LEI
Active imobilizate total: 742.731 LEI.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

5) Denumirea societății: SLAVIANI IMPEX SRL:


Cod unic de înregistrare: 38424852
Număr de ordine în Registrul Comerțului: J27/1149/2017
Adresă sediu social:sat Turtureşti, comuna Girov, Str. Înv. Gheorghe Popovici, Nr. 113, județul
Neamţ.
Stare firmă: funcțiune
Natură capital: privat autohton 100%
Capital social subscris: 1000 LEI;
Asociați persoane fizice:
- TIMOFTI Valeriu, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 22%
- *****, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 22%;
- *****, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 22%;
- *****, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 22%;
- *****, născut la data de 1*****, cota de participare la beneficii şi pierderi 12%.
Administratori:
- *****, născut la data de *****, data numirii: 25 octombrie 2017, puteri depline, durată mandat:
nelimitată;
- *****, născut la data de *****, data numirii: 25 octombrie 2017, puteri depline, durată mandat:
nelimitată
Activitatea principală: 4690 – Comerț cu ridicata nespecializat.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2020
Profit: 337.644 LEI
Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 6
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 3.985.097 LEI
Active imobilizate total: 73.334 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2021
Profit: 898.239 LEI
Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 9
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 9.668.729 LEI
Active imobilizate total: 94.112 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2022
Profit: 627.023 LEI
Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 10
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 10.039.471 LEI
Active imobilizate total: 72.092 LEI.
6) Denumirea societății: TMT FLOWERS S.R.L
Cod unic de înregistrare: 33705598
Număr de ordine în Registrul Comerțului: J22/3027/2020
Adresă sediu social: mun. Iași, Calea *****lui, Nr. 23, construcția C5, județul Iași.
Stare firmă: funcțiune
Natură capital: privat autohton 100%
Capital social subscris: 500.400 LEI; integral vărsat; Număr părți sociale: 500400;
Valoarea unei părți sociale: 10 LEI.
Firma provine din: schimbare sediu în alt județ
Denumire Anterioară: TMT FLOWERS SRL
Nr. de înregistrare anterior în registrul comerțului: J27/602/2014
Asociați persoane fizice:
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

- TIMOFTI Valeriu, născut la data de *****, cota de participare la beneficii şi pierderi 50%, număr
de părți sociale: 25.020, Aport la capital: 250.200 LEI, Aport vărsat în LEI: 25.200 LEI.
- *****, născut la data de ***** cota de participare la beneficii şi pierderi 50%, număr de părți
sociale: 25.020, Aport la capital: 250.200 LEI, Aport vărsat în LEI: 25.200 LEI;
Administratori:
- TIMOFTI Valeriu, născut la data de *****, data numirii: 16 iunie 2016, puteri depline, separat,
durată mandat: nelimitată;
- *****, născut la data de *****, data numirii: 16 iunie 2016, puteri depline, separat, durată
mandat: nelimitată.
Activitatea principală: 4622 – Comerț cu ridicata al florilor și al *****.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2020
Profit: 311.104 LEI
Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 18
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 13.884.364 LEI
Active imobilizate total: 3.655.704 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2021
Profit: 1.104.578 LEI
Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 28
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 18.270.077 LEI
Active imobilizate total: 8.249.950 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2022
Profit: 1.039.082 LEI
Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 35
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 20.275.861 LEI
Active imobilizate total: 10.802.700 LEI.
7) Denumirea societății: TMT VISION ENGINEERING S.R.L.
Cod unic de înregistrare: 43080810
Număr de ordine în Registrul Comerțului: J27/791/2020
Adresă sediu social: sat Turtureşti, comuna Girov, Str. Înv. Gheorghe Popovici, Nr. 113, județul
Neamţ.
Stare firmă: funcțiune
Natură capital: privat autohton 100%
Capital social subscris: 200 LEI;
Asociați persoane fizice:
- *****, născut la data de 14 noiembrie 1988, cota de participare la beneficii şi pierderi 100%;
Administratori:
- *****, născut la data de 14 noiembrie 1988, data numirii: 17 septembrie 2020, puteri depline,
durată mandat: 20 ani;
Activitatea principală: 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea.
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2020
Profit: 2.247 LEI
Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 0
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 5000 LEI
Active imobilizate total: 349 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2021
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Profit: 35.039 LEI


Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 1
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 61.000 LEI
Active imobilizate total: 3.071 LEI
SITUAŢIA FINANCIARĂ PE ANUL 2022
Profit: 13.534 LEI
Pierdere: 0 LEI
Număr mediu de salariați: 1
Impozite, contribuţii și taxe neplătite la termenul stabilit la bugetul de stat, din care: 0 LEI
Cifră de afaceri netă: 76.500 LEI
Active imobilizate total: 2.530 LEI. (f.d. 127-178, vol.I)
2.7. Proces-verbal de examinare din 10 octombrie 2023, potrivit căruia „... obiectul examinării îl
constituie valiza de culoare mov în care se află 550 000 euro ridicate la 05 octombrie 2023 în cadrul
procesului verbal de ridicare și s-a stabilit că la desigilarea valizei și la deschidere, în aceasta se află
mijloace bănești, valuta euro, cu diferit nominal, legate cu elastic de diferite culori, iar unele cu bandă din
hârtie a diferitor bănci. Pentru numărarea acestora este folosită tehnica specială de numărarea
mijloacelor bănești model MIB-11V. În urma numărării bancnotelor s-a stabilit că în valiză se află 550 000
(cinci sute cinzeci mii) euro și anume: 17 (șaptesprezece) bancnote cu nominalul de 500 euro, 196 ( o
sută nouăzeci și șase) bancnote cu nominalul de 200 euro, 1047 ( o mie patruzeci și șapte) bancnote cu
nominalul 100 euro, 1377 (o mie trei sute șaptezeci și șapte) bancnote cu nominalul 20 euro, 7379 (
șapte mii trei sute șaptezeci și nouă) bancnote cu nominalul de 50 euro, 106 ( o sută șase) bancnote cu
nominalul de 10 euro, 10 ( zece) bancnote cu nominalul de 5 euro. La fel a fost stabilit că unele pachete
de bani aveau benzi și anume: bandă din hârtie de culoare galbenă combinată cu alb cu înscris de culoare
albastră ”CIT ONE”, cu înscris de culoare galbenă 100 bucăți a 50 lei – 5 000 lei, la fel este aplicată
ștampila CIT ONE CP Suceava, data 24.06.2023, aplicată ștampila cifra 92; bandă din hârtie de culoare
cafenie combinată cu alb cu înscris ”Credit Europe Bank”, înscris de culoare cafenie 100 bucăți a 200 lei –
20 000 lei, la fel este aplicată ștampila Credit Europe Bank sucursala Bacău, data 15.08.2023, iar în
partea dreaptă a ștampilei este cifra 2; bandă din hârtie de culoare roșie combinată cu alb cu înscris
”Banca Transilvania”, cu înscris de culoare roșie 100 bucăți a 10 lei – 1 000 lei; bandă din hârtie de
culoare roșie combinată cu alb cu înscris ”Banca Transilvania”, cu înscris de culoare roșie 100 bucăți a 5
lei – 500 lei, la fel este aplicată ștampila Banca Transilvania, data 23.12.2022; bandă din hârtie de
culoare galbenă combinată cu alb cu înscris ”BCR”, cu înscris de culoare galbenă 100 bucăți a 50 lei – 5
000 lei; bandă din hîrtie de culoare orange combinată cu alb cu înscris ”BRD”, cu înscris de culoare
orange 100 bucăți a 50 lei – 5 000 lei, la fel este aplicată ștampila BRD agenția Mărăței, data 19.04.2023,
numele angajatului Ignat Cristina; bandă din hârtie de culoare galbenă combinată cu alb cu înscris ”CIT
ONE”, cu înscris de culoare galbenă 100 bucăți a 50 lei – 5 000 lei, la fel este aplicată ștampila CIT ONE
CP Bacău, data 09.08.2023, iar în partea dreaptă a bandei de hârtie este indicat cifra 38; bandă din hârtie
de culoare galbenă combinată cu alb cu înscris ”Banca Transilvania”, cu înscris de culoare galbenă 100
bucăți a 50 lei – 5 000 lei, ștampila Banca Transilvania *****, data 19.07.2023, *****; bandă din hârtie
de culoare galbenă combinată cu alb cu înscris ”CIT ONE”, cu înscris de culoare galbenă 100 bucăți a 50
lei – 5 000 lei, ștampila CIT ONE CP Constanța, data 30.07.2021, T*****, în partea dreaptă a ștampilei
este cifra 72; bandă din hîrtie de culoare galbenă combinată cu alb cu înscris ”BRD, mai jos este un
înscris de culoare galbenă 100 bucăți a 50 lei – 5 000 lei, la fel este aplicată ștampila Banca Comercială
Română sucursala Roman, în partea dreaptă a ștampilei este cifra 17; bandă din hîrtie de culoare mov
combinată cu alb cu înscris ”banca Transilvania”, cu înscris de culoare mov 100 bucăți a 5 lei – 500 lei; cu
păstrarea acestora la materialele cauzei penale...” (f.d.215-229, vol.I)
2.8. Raport de expertiză judiciară nr.28/10-00305 din 01 noiembrie 2023, emis de Departamentul
venituri și control vamal al Laboratorului Vamal ,,… valoarea medie de comercializare pe piața română a
mijlocului de transport de model ***** ***** 400, înmatriculat în România cu numere de înmatriculare
B-*****, fabricat în anul 2022, cu capacitatea cilindrică a motorului 2925 cm3 și tipul de combustibil-
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

motorină, constituie circa 91 200 euro. Conform cursului oficial al BNM la 01 noiembrie 2023 (1 Euro =
19,35340 MDL), prețul mediu pe piață a autoturismului constituie 1 765 085 MDL. (f.d.198-100, vol.II)
2.9. Proces-verbal de ridicare din 09 octombrie 2023, potrivit căruia „...a fost ridicat de la
funcționarul vamal din cadrul Secției Monitorizare a Serviciului Vamal înregistrările video din data de
05.10.2023 ora 06:30 pînă data ora 13:00, de pe camerele de monitorizare amplasate în cadrul postului
vamal „Sculeni”, din momentul intrării în post a mijlocul de transport de model „***** ***** 400” cu n/î
*****, înmatriculat în România...”. (f.d.172, vol.II)
2.10. Proces-verbal de de examinare/cercetare a obiectelor din 19 octombrie 2023, potrivit căruia
„... fiind supus examinării înregistrările video din data de 05.10.2023 ora 06:30 pînă la ora 13:00, de pe
camerele de monitorizare amplasate în cadrul postului vamal „Sculeni-Sculeni”, din momentul intrării în
post a mijlocul de transport de model „***** ***** 400” cu n/î *****, înmatriculat în România ridicate
la 09.10.2023 de la funcționarul vamal din cadrul Secției Monitorizare a Serviciului Vamal. La introducerea
purtătorului extern de memorie ”Transcend” este introdus în calculatorul de serviciu de model HP,
depistăm că pe acesta sunt stocate două fișiere ” 20231005064200-20231005064559”, ”
20231005064500-20231005133000”. Astfel, în scopul unei examinări optimale și multiaspectuale, în
continuare va fi examinat fiecare fișier separat și utilizată funcția calculatorului „capturare de ecran”,
pentru depistarea, relevarea și fixarea informației respective în prezentul proces-verbal.
La deschiderea fișierului 20231005064200-20231005064559, apar alte patru fișiere și anume: EX
General Copertina _ PV Sculeni _ 20231005064159 _ 20231005064559 _ 92188263.jpg, EX General
Copertina _ PV Sculeni _ 20231005064159 _ 20231005064559 _ 92188263.mp4, EX General _ PV
Sculeni _ 20231005064159 _ 20231005064559 _ 92154083 .jpg, EX General _ PV Sculeni _
20231005064159 _ 20231005064559 _ 92154083 .mp4. La deschiderea fișierului EX General
Copertina _ PV Sculeni _ 20231005064159 _ 20231005064559 _ 92188263.mp4, se atestă o înregistrare
video cu o durată de 04 min., și 00 secunde. În continuare vor fi ilustrate selectiv doar imaginile care
prezintă importanță pentru urmărirea penală, prin utilizarea funcției „Print Screen”. Pe înregistrare la
minuta 02:45, pe direcția ieșire din Republica Moldova după ghișeele de control se observă un automobil
de culoare întunecată, care se presupune a fi automobilul de model ***** cu n/î B *****, care aparține
cet. Timofti Valeriu. Automobilul ***** cu n/î B *****, care aparține cet. Timofti Valeriu se deplasează
pe pista care este destinată automobilelor care iese din Republica Moldova, respectiv este pistă interzisă
pentru automobilele care au scopul de intrare în țară. Intrând pe acea pistă iese din vizorul camerei
video, după care în ceva timp automobilul se deplasează cu spatele și schimbă direcția. După care
șoferul automobilului Timofti Valeriu, începe deplasarea spre pista nr. 1 intrare în Republica Moldova. La
deschiderea fișierului EX General _ PV Sculeni _ 20231005064159 _ 20231005064559 _ 92154083 .mp4,
se atestă o înregistrare video cu o durată de 03 min., și 59 secunde. În continuare vor fi ilustrate
selectiv doar imaginile care prezintă importanță pentru urmărirea penală, prin utilizarea funcției „Print
Screen”. La minuta 02:25, se observă un automobil de culoare întunecată, care se presupune a fi
automobilul de model ***** cu n/î B *****, care aparține cet. Timofti Valeriu intră în postul vamal
Sculeni. La deschiderea fișierului 20231005064500-20231005133000, apar alte 56 fișiere și anume: EX P
3_PV Sculeni_20231005064500_20231005070213_98096479.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005064500_20231005070213_98096479.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005070213_20231005072105_98176621.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005070213_20231005072105_98176621.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005072105_20231005074927_98344892.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005072105_20231005074927_98344892.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005074927_20231005081853_98567986.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005074927_20231005081853_98567986.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005081853_20231005084448_98799091.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005081853_20231005084448_98799091.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005084448_20231005091108_99008001.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005084448_20231005091108_99008001.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005091108_20231005093913_99136564.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005091108_20231005093913_99136564.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005093913_20231005100514_99265233.jpg, EX P 3_PV
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Sculeni_20231005093913_20231005100514_99265233.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005100514_20231005103108_99446153.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005100514_20231005103108_99446153.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005103108_20231005105703_99663602.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005103108_20231005105703_99663602.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005105703_20231005112241_99838545.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005105703_20231005112241_99838545.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005112241_20231005114859_99952222.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005112241_20231005114859_99952222.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005114859_20231005121221_100067757.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005114859_20231005121221_100067757.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005121221_20231005123509_100183245.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005121221_20231005123509_100183245.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005123509_20231005125819_100295844.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005123509_20231005125819_100295844.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005125819_20231005132212_100409754.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005125819_20231005132212_100409754.mp4, EX P 3_PV
Sculeni_20231005132212_20231005132958_100522353.jpg, EX P 3_PV
Sculeni_20231005132212_20231005132958_100522353.mp4, IM General_PV
Sculeni_20231005064459_20231005083937_98238606.jpg, IM General_PV
Sculeni_20231005064459_20231005083937_98238606.mp4, IM General_PV
Sculeni_20231005083937_20231005102945_98441657.jpg, IM General_PV
Sculeni_20231005083937_20231005102945_98441657.mp4, IM General_PV
Sculeni_20231005102945_20231005122544_98667200.jpg, IM General_PV
Sculeni_20231005102945_20231005122544_98667200.mp4, IM General_PV
Sculeni_20231005122544_20231005132958_98908628.jpg, IM General_PV
Sculeni_20231005122544_20231005132958_98908628.mp4, IM P 1_PV
Sculeni_20231005064459_20231005091557_99307124.jpg, IM P 1_PV
Sculeni_20231005064459_20231005091557_99307124.mp4, IM P 1_PV
Sculeni_20231005091557_20231005122242_99492564.jpg, IM P 1_PV
Sculeni_20231005091557_20231005122242_99492564.mp4, IM P 1_PV
Sculeni_20231005122242_20231005133000_99707842.jpg, IM P 1_PV
Sculeni_20231005122242_20231005133000_99707842.mp4, IM P 3_PV
Sculeni_20231005064500_20231005070106_99190885.jpg, IM P 3_PV
Sculeni_20231005064500_20231005070106_99190885.mp4, IM P 3_PV
Sculeni_20231005072426_20231005072428_99214951.jpg, IM P 3_PV
Sculeni_20231005072426_20231005072428_99214951.mp4, IM P 3_PV
Sculeni_20231005073008_20231005074235_99216279.jpg, IM P 3_PV
Sculeni_20231005073008_20231005074235_99216279.mp4, IM P 3_PV
Sculeni_20231005081440_20231005082047_99235302.jpg, IM P 3_PV
Sculeni_20231005081440_20231005082047_99235302.mp4. La deschiderea fișierului EX P3 _ PV
Sculeni _ 20231005064500 _ 20231005070213 _ 98096479 .mp4, se atestă o înregistrare video cu o
durată de 04 ore, 52 min. și 45 secunde. În continuare vor fi ilustrate selectiv doar imaginile care
prezintă importanță pentru urmărirea penală, prin utilizarea funcției „Print Screen”. Pe înregistrare la
data de 05.10.2023, ora 06:45:31, se observă un automobil de culoare întunecată, care se presupune a
fi automobilul de model ***** cu n/î B *****, care aparține cet. Timofti Valeriu intră pe pista de control
direcția ieșire din Republica Moldova, după care se oprește la ghișeele de control, iar după merge cu
spatele și iese de pe pistă. După care șoferul automobilului de model ***** cu n/î B ***** alege pista
nr. 1 direcția intrare în țară și de acesta se apropie angajatul poliției de frontieră imediat după ce șoferul
automobilului prezintă actele angajatului poliției de frontieră, se deplasează în spatele automobilului și
prezintă portbagajul pentru control, iar după trecerea procedurilor, angajatul poliției de frontieră se
îndepărtează de automobil. După trecerea controlului de frontieră cet. Timofti Valeriu se urcă la volanul
automobilului de model ***** cu n/î B ***** și o mută în fața ghișeului de control a serviciului vamal.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Cet. Timofti Valeriu coboară de la volanul automobilului de model ***** cu n/î B ***** și se apropie de
ghișeul de control a Serviciului Vamal și vorbește cu inspectorul vamal. După care cet. Timofti Valeriu se
apropie în spatele automobilului și așteaptă să se apropie inspectorul vamal pentru verificare a
automobilului. În cîteva minute de automobil se apropie inspectorul vamal și șoferul deschide
portbagajul. Timofti Valeriu scoate valiza de culoare mov din automobilul de model ***** cu n/î B
***** și o pune lîngă ghișeul de control al Serviciului Vamal. După ce a scos cet. Timofti Valeriu valiza
din automobil, acesta urcă la volanul automobilului și se deplasează de pe pista de control posibil
eliberează pista. Cet. Timofti Valeriu ia valiza și împreună cu doi inspector vamali se deplasează spre
birourile de serviciu al postului vamal Sculeni. La deschiderea fișierului denumit „IM General _ PV Sculeni
_ 20231005064459 _ 20231005083937 _ 98238606. mp4”, se atestă o înregistrare video cu o durată de
06 ore 42 min., și 37 secunde. În continuare vor fi ilustrate selectiv doar imaginile care prezintă
importanță pentru urmărirea penală, prin utilizarea funcției „Print Screen”. La data de 05.10.2023 ora
06:45:26 automobilul de model ***** cu n/î B ***** intră pe pista destinată automobilelor cu
destinația de ieșire din Republica Moldova. După care automobilul de model ***** cu n/î B *****
merge în spate și iese de pe pistă. Automobilul de model ***** cu n/î B ***** se apropie de ghișeul de
control vamal și cet. Timofti Valeriu coboară din automobil. Cet. Timofti Valeriu se apropie de ghișeul
Serviciului Vamal, unde vorbește cu inspectorul vamal, după care de automobil se apropie inspectorul
vamal pentru verificarea automobilului....” (f.d.174-192, vol.II)
2.11. Raport de expertiză judiciară nr.248 din 14 noiembrie 2023, emis de Direcția Generală
Asigurare Operativă a CNA ”…la data expertizării pe obiectele examinate, ridicate în cadrul percheziției
corporale a lui Timofti Valeriu, născut la ***** (conform ordonanței) au fost depistate informații cu
privire la programe pentru schimbul rapid de mesaje, cum ar fi WhatsApp, Messenger, Viber, Telegram,
Signal ș.a.:
√ Pe telefonul mobil de model ”Iphone 12 Pro” cu nr. De IMEI ***** – Mesaje Chat -1742
(Message 154429) (șterse-0), Emails-63 (șterse-0);
√ Pe cartela SIM cu logotipul ”Vodafone RO” și inscripție ”8940011902544815346” nu au fost
depistate.
La data expertizării pe obiectele examinate au fost depistate informații cu privire la programe de
navigare web, cum ar fi Goo***** Chrome, Mozilla Firefox ș.a.:
√ Pe telefonul mobil de model ”Iphone 12 Pro” cu nr. De IMEI ***** – Search&WEB- 2436
(șterse-0)
√ Pe cartela SIM cu logotipul ”Vodafone RO” și inscripție ”8940011902544815346” nu au fost
depistate.
La data expertizării pe obiectele examinate au fost depistate informații cu privire la programe de
navigare GPS:
√ Pe telefonul mobil de model ”Iphone 12 Pro” cu nr. De IMEI ***** – Locații (Location)- 920
(șterse-0);
√ Pe cartela SIM cu logotipul ”Vodafone RO” și inscripție ”8940011902544815346” nu au fost
depistate.
La data expertizării pe obiectele examinate au fost depistate informații cu privire la fișiere grafice,
textuale, audio ș.a.:
√ Pe telefonul mobil de model ”Iphone 12 Pro” cu nr. De IMEI *****- Imagini-75002 (șterse-0),
Audio-184(șterse-0), Video-884(șterse-0), Documente-5585(șterse-0), Text-172(șterse-0), Arhive-
25(șterse-0);
√ Pe cartela SIM cu logotipul ”Vodafone RO” și inscripție ”8940011902544815346” nu au fost
depistate.
La data expertizării pe obiectele examinate au fost depistate informații cu privire la conținutul
agendelor telefonice cu lista deplină a contactelor, precum și conținutul mesajelor recepționate/expediate
și lista apelurilor intrare/ieșire, inclusiv celor șterse:
√ Pe telefonul mobil de model ”Iphone 12 Pro” cu nr. De IMEI *****- Contacte-7533(șterse-0),
Apeluri(Calls)-456(șterse-0), Mesaje Instant - 21(șterse-0);
√ Pe cartela SIM cu logotipul ”Vodafone RO” și inscripție ”8940011902544815346” – Contacte -9
(șterse – 0)…” (f.d.216 -219, vol.II)
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

2.12 În ședința de judecată au fost vizualizate înregistrările video stocate pe CD, ridicate prin
proces-verbal din 09 octombrie 2023. (f.d.172V-II, )

III. Argumentele părții acuzării.


3.1. În susținerea învinuirii acuzatorul de stat a invocat declarațiile martorului *****, *****, actul
de control fizic vamal nr.190 din 05 octombrie 2023, proces-verbal de examinare din 19 octombrie 2023,
proces-verbal de examinare din 06 noiembrie 2023, proces-verbal de confruntare din 16 noiembrie 2023,
delegația Agenției de recuperare a bunurilor infracționale din 05 octombrie 2023, proces-verbal de
consemnare a rezultatelor investigațiilor financiare paralele din 31 octombrie 2023, proces-verbal de
examinare din 10 octombrie 2023, raport de expertiză judiciară nr.28/10-00305 din 01 noiembrie 2023,
proces-verbal de ridicare din 09 octombrie 2023, proces-verbal de de examinare/cercetare a obiectelor
din 19 octombrie 2023, raport de expertiză judiciară nr.248 din 14 noiembrie 2023, precum și alte
materiale pe cauza penală.

IV. Argumentele părții apărării.


4.1. În susținerea poziției de apărare a inculpatului Timofti Valeriu, avocatul Bargan Iurie, a
menționat că analizând în ansamblu, sub toate aspectele, probele prezentate spre administrare, se va
reţine justețea argumentelor părţii apărării în lumina cărora inculpatul Timofti Valeriu urmează a fi achitat
de sub învinuirea înaintată, în baza art.390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, pe motiv că nu s-a
constatat existenţa faptei infracţiunii.
Astfel, se reține că în speţă la fiecare etapă a procesului penal a invocat şi reiterează cu privire la
admiterea încălcărilor grave a re*****mentărilor procesual - penale la instrumentarea cauzei penale,
precum şi existenţa certă a multiplelor dubii în probarea vinovăţiei acestuia de comitere a infracţiunii
incriminate inculpatului.
Consideră necesar de a pune în evidenţă faptul că probele indicate în rechizitoriu, au fost
administrate cu încălcări evidente a re*****mentărilor procesual penale şi anume probele: actul de
control fizic vamal nr.190 din 05 octombrie 2023; corpurile delicte recunoscute prin ordonanţa din 10
octombrie 2023; corpuri delicte recunoscute prin ordonanţa din 19 octombrie 2023; corpuri delicte
recunoscute prin ordonanţa din 06 octombrie 2023; corpuri delicte recunoscute prin ordonanţa din 11
octombrie 2023; procesul-verbal de examinare din 19 octombrie 2023; procesul-verbal de examinare din
06 noiembrie 2023; procesul-verbal de examinare din 10 octombrie 2023; procesul-verbal de ridicare din
09 octombrie 2023; procesul-verbal de de examinare/cercetare a obiectelor din 19 octombrie 2023;
ordonanţa de recunoaştere drept mijloc material de probă din 01 noiembrie 2023.
Explică că aceste probe au fost administrate de către un angajat al organului vamal care nu au fost
înzestrați cu împuterniciri necesare de a acţiona corespunzător în cadrul procesului penal, ci doar a unui
proces contravenţional.
În această ordine de idei, menționează că acest colaborator vamal şi anume martorul *****, în
mod corect din punct de vedere procesual, în momentul în care a depistat obiectele pretins nedeclarate şi
anume aceste mijloace financiare în valută străină, urma a acţiona în calitate de reprezentant al organului
de constatare, și anume să respecte prevederile art. 273 Cod procedură penală, fapt ce asigura
legalitatea şi admisibilitatea administrării probatoriului la caz.
În primul rând, s-a atras atenţia că la materialele cauzei penale este lipsă ordonanţa şi procesul-
verbal de ridicare a mijloacelor financiare ce formează obiectul material al componenţei de infracţiune
incriminate inculpatului şi anume întocmite corespunzător de către reprezentantul organului de urmărire
penală sau de către reprezentantul organului de constatare ce acţionează în temeiul prevederilor art. 273
Cod procedură penală.
Se reține că unicul înscris prezent la materiale cauzei penale din care ar rezulta efectuarea
ridicării valizei în care se află acele mijloace financiare este procesul-verbal de ridicare din 05 octombrie
2023, întocmit de către inspectorul superior PVFI Sculeni Biroul Vamal Centru, *****.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Potrivit acestui proces verbal de ridicare, inspectorul superior PVFI Sculeni Biroul Vamal Centru,
*****, a acţionat în calitate de agent constatator, calitate procesuală ce este bine cunoscut că se referă
la procesul contravenţional şi nu cel penal.
Afirmă, că inspectorul superior PVFI Sculeni Biroul Vamal Centru, ***** urma să efectueze aceste
activităţi de ridicarea mijloacelor financiare depistate în calitate de reprezentant al organului de
constatare cu respectarea strictă a prevederilor art. 273 Cod procedură penală.
Prin urmare, semnalează că reieşind din aspectele prezentei speţe, numai actele de constatare de
ridicare a corpurilor delicte, întocmite de către reprezentantul organului de constatare cu respectare
prevederilor art. 273 şi 260-261 Cod procedură penală, constituie mijloace de probă.
În concluzie, rezumă că procesul - verbal de ridicare din 05 octombrie 2023 întocmit de către
inspectorul superior PVFI Sculeni Biroul Vamal Centru, ***** nu constituie mijloc de probă în cadrul
procesului penal.
În acest sens consideră că şi celelalte probe administrate de după pornirea urmăririi penale şi
anume în temeiul celor indicate mai sus sunt lovite de caracterul inadmisibil.
Astfel, cu referire la recunoaşterea în calitate de corpuri delicte a mijloacelor financiare precizează
că în temeiul art. 158 alin. (3) Cod procedură penală este stabilit că: obiectul poate fi recunoscut drept
corp delict în următoarele condiţii: dacă, prin descrierea lui detaliată, prin sigilare, precum şi prin alte
acţiuni întreprinse imediat după depistare, a fost exclusă posibilitatea substituirii sau modificării esenţiale
a particularităţilor şi semnelor sau a urmelor aflate pe obiect; dacă a fost dobândit prin unul din
următoarele procedee probatorii: cercetare la faţa locului, percheziţie, ridicare de obiecte, precum şi
prezentat de către participanţii la proces, cu ascultarea prealabilă a acestora.
Respectiv indică că mijloacele financiare de care a indicat nu au fost dobândite prin unul din
mijloacele probatorii de care a indicat legiuitorul la art. 158 alin. (2) pct. 2) Cod procedură penală, ci în
afara procesului penal.
În acest sens, susține că din punct de vedere procesual urma a se acţiona numai într-un singur
fel şi anume prin procedura re*****mentată de prevederile art. 273 Cod procedură penală.
Cu toate acestea în materialele cauzei penale după cum a indicat apărarea mai sus, lipsesc actele
de constatare întocmite de către reprezentantul organului de constatare al Serviciului Vamal, iar la caz în
mod evident la caz, s-a acţionat în afara procesului penal şi fără a fi respectate prevederile art. 273 Cod
procedură penală.
Subliniază că probele indicate în rechizitoriu şi anume cele indicate mai sus, au fost administrate
în afara procesului penal şi cu evidente încălcări ale re*****mentărilor procesual - penale care nu pot fi
înlăturate în nici un mod.
Mai mult ca atât, reiterează că aceste probe au fost administrate de către angajați ai organului
vamal care nu au fost înzestrați cu împuterniciri necesare de a acţiona corespunzător în cadrul unui
proces penal.
În sensul celor expuse mai sus, se reține că apărarea a depus în modul corespunzător şi plângeri
în condiţiile art. 313 Cod procedură penală, în care a invocat argumentat prezenţa acestor încălcări
procesuale cu solicitările ce se impun.
Un alt aspect important indicat de apărare este cel legat de ordonanţa din 06 octombrie 2023 a
Procurorului General - interimar, Ion Munteanu, prin care s-a dispus efectuarea urmării penale în
prezenta cauză penală de către organul de urmărire penală al Serviciului Vamal şi conducerea urmării
penale de către PCCOCS.
Apărarea consideră că Procurorul General - interimar nu este în drept de a retrage prin ordonanţa
sa, cauzele penale în care urmărirea penală este exercitată exclusiv de procuror (în temeiul prevederilor
legale) şi a le transmite în vederea continuării urmăririi penale altor organe de urmărire penale, decât
unui alt procuror, fie din aceiaşi procuratură sau altă procuratură.
Precizează că aceste prevederi procesual penale şi anume art. 270 alin. (5) Cod procedură penală,
legiuitorul a prevăzut şi re*****mentat numai aspectele legate de înlocuirea prin ordonanţa motivată a
Procurorului General şi adjuncţilor săi, a procurorului competent de a exercita urmărirea penală, nu şi
schimbarea competenţei materiale şi personale ale procurorului, adică prin transmiterea unor asemenea
cauze penale organelor de urmărire penală.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Consideră că este cert ca la efectuarea urmăririi penale, în situaţia în care cauzele sunt date
exclusiv în competenţa procurorului, având în vederea că legea este imperativă, întreaga urmărire penală
va trebui să fie exercitată/efectuată personal de către acesta, organul de urmărire penală penală având
dreptul de a efectua unele acte de urmărire penală doar dacă procurorul l-a delegat prin ordonanţă în
acest sens şi anume în modul re*****mentat de lege.
Iar in aceste condiţii, subliniază că prezenta cauză penală urma a fi lăsată în competenţa
exclusivă a procurorului în vederea exercitării urmăririi penală în modul stabilit de lege.
Apărarea consideră că nu pot fi neglijate şi aspectele de fapt stabilite în cadrul cercetării
judecătoreşti ce permit a concluziona că inculpatul Timofti Valeriu nu a comis infracţiunea incriminată, or
din analiza probelor cercetate la caz, urmează a se reţine că în cauză nu s-au adus probe convingătoare
că, inculpatul Timofti Valeriu a comis tentativa de contrabandă, prin participaţie în calitate de autor, adică
acţiunile intenţionate îndreptate nemijlocit spre săvîrşirea infracţiunii de trecere peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a bunurilor /numerarului/, prin locuri stabilite pentru control vamal, prin ascundere în
locuri special adaptate în acest scop, prin nedeclarare în documentele vamale, săvârşite de mai multe
persoane.
Totodată, în susținerea poziției de apărare a inculpatului Timofti Valeriu, avocatul Gîlca Ilie, a
menționat că potrivit probatoriul administrat, se constată că învinuirea incriminată lui Timofti Valeriu nu
şi-a găsit confirmare fiind una eronată, iar faptele acestuia nu întrunesc elementele infracţiunii prevăzute
de art.27, 248 alin. (7) lit. a) şi c) din Codul penal.
Apărarea, ține să remarcă că rigurozitatea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței impune
ca învinuirea să fie clară, concretă şi previzibilă, deoarece instanţa de judecată are obligaţia să se
pronunţe asupra faptei reţinute în sarcina inculpatului în limitele determinate prin rechizitoriu.
Astfel, s-a atras atenţia instanţei de judecată că, inculpatul Timofti Valeriu a fost pus sub învinuire
pentru comiterea tentativei la infracţiunea de contrabandă cu indicii calificativi „săvârşită de două sau mai
multe persoane”.
În aceeaşi ordine de idei, subliniază că procurorul a indicat în rechizitoriu că provenienţa
mijloacelor financiare în sumă totală de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) euro, nu a putut fi demonstrată,
fapt care nu corespunde realităţii.
Susține că în cadrul cercetării judecătoreşti nu a fost examinată nici o probă pertinentă,
concludentă, suficientă şi utilă, care ar demonstra că: „Timofti Valeriu prin intermediul persoanelor
neidentificate, a intrat în posesia mijloacelor financiare în valută străină în sumă totală de 550 000 (cinci
sute cincizeci mii) Euro, echivalentul a 10 527 000 lei, mijloace financiare a căror provenienţă legală nu a
putut fii demonstrată de către ultimul, iar în rezultatul investigaţiilor efectuate acesta nu a obţinut astfel
de venituri din activitatea desfăşurată”.
Dimpotrivă, se reține că probele prezentate de partea apărării şi examinate în cadrul cercetării
judecătoreşti, au demonstrat în mod incontestabil faptul că mijloacele financiare ridicate de la Timofti
Valeriu în sumă de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) euro sunt banii personali ai acestuia, provenienţa lor
este demonstrată, iar alte careva persoane nu au fost implicate în săvârşirea infracţiunii reţinute în
sarcina inculpatului.
În acest sens, apărarea punctează asupra faptului că inculpatul Timofti Valeriu a indicat foarte
clar că banii depistaţi în automobil îi aparţin acestuia fiind bani personali obţinuţi din activitatea
economică (dividende) şi bani luaţi cu titlu de împrumut. Aceşti bani nu i-au fost transmişi de careva terţe
persoane, fiind câştigaţi de către Timofti Valeriu prin munca proprie pe parcursul vieții, acesta
desfășurând o activitate economică prosperă în România cu cifre de afaceri de ordinul milioanelor de euro
anual, prezentând instanței în acest sens toate actele confirmative ale provenienței mijloacelor financiare.
Remarcă că, la faza urmăririi penale, apărarea a înaintat procurorului o cerere de completare a
urmăririi penale prin care a solicitat anexarea la materialele cauzei a tuturor actelor referitor la
proveniența mijloacelor financiare ridicate de la inculpatul Timofti Valeriu, care prin ordonanţa din 18
decembrie 2023, a fost respinsă intenţionat, cu rea-credinţă de către procuror.
Menționează că procurorul a indicat în mod tendenţios şi neîntemeiat în învinuire, că proveniența
mijloacelor financiare în sumă totală de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) euro, nu a putut fi demonstrată
de către inculpat, deşi a făcut cunoştinţă cu toate actele ce confirmă provenienţa mijloacelor financiare,
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

pe care le-a restituit vădit abuziv şi neîntemeiat apărării. Nu există absolut nici un capăt de probă din care
ar rezulta că provenienţa mijloacelor financiare depistate şi ridicate de la inculpat, nu a putut fi justificată.
Totodată, afirmă că acuzarea în cadrul examinării cauzei în fond nu a obiectat asupra actelor
confirmative ale provenienţei banilor şi nu le-a combătut în nici un mod, ceea ce indică asupra faptului că
învinuirea incriminată lui Timofti Valeriu în rechizitoriu, şi anume că „provenienţa banilor nu a putut fi
demonstrată”, nu este corectă şi întemeiată. Această învinuire nu şi-a găsit confirmare.
Apărarea constată că ipoteza organului de urmărire penală şi a procurorului, potrivit căreia alte
persoane în curs de identificare i-au predat banii în sumă de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) euro lui
Timofti Valeriu pentru a fi introduşi pe teritoriul Republicii Moldova, nu şi-a găsit confirmare.
Prin urmare, lui Timofti Valeriu nu îi poate fi reţinută agravanta prevăzută la art. 248 alin. (7) lit.
a) săvârşite de două sau mai multe persoane, deoarece acuzarea nu a probat implicarea altor persoane în
săvârşirea infracţiunii. Or această ipoteză, este una iluzorie, bazată doar pe presupuneri.
Totodată, s-a precizat că faptele incriminate inculpatului Timofti Valeriu prin rechizitoriu, nu
întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.27, 248 alin. (7) lit. a) şi c) din Codul
penal.
Din analiza probelor administrate, apărarea conchide că în speţă nu este întrunită latura
subiectivă a infracţiunii nominalizate.
Latura subiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 248 din Codul penal se caracterizează prin
intenţie directă. Motivul infracţiunilor specificate la art. 248 din Codul penal, constă de cele mai dese ori
în interesul material.
Se reţine că, concluzia privind conţinutul intenţiei rezultă din materialitatea faptei.
Astfel, din analiza circumstanţelor de fapt ale cauzei în coraport cu probele administrate, se
constată că inculpatul Timofti Valeriu nu a dorit şi nici nu a admis că prin acţiunile sale ultimul săvârseste
infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 248 din Codul penal. În acţiunile sale nu şi-a găsit realizare
latura subiectivă a infracţiunii, manifestată prin intenţie directă.
Apărarea consideră că declaraţiile martorilor ***** şi ***** urmează a fi apreciate critic de către
instanţa de judecată, deoarece martorii respectivi au interes major în prezenta cauză pentru ca să fie
emisă o sentinţă de condamnare a lui Timofti Valeriu, și care nu au reflectat realitatea obiectivă, însă au
depus declaraţii strict acuzatoriale, în detrimentul lui Timofti Valeriu, care a comunicat în nenumărate
rânduri că a avut intenţia să declare banii însă colaboratorii vamali nu i-au permis să facă acest lucru şi
au purces imediat la efectuarea controlului. Aceşti martori nu sunt credibili.
Analizând latura subiectivă a infracţiunii incriminate lui Timofti Valeriu, s-a accentuat că, la 05
octombrie 2023, postul vamal Sculeni se afla integral în reparaţie. Nu erau amenajate piste pentru
coridoarele roşu, verde. Lipseau panourile informative privind obligaţia de a declara bunurile. Toate
aceste circumstanţe au fost confirmate inclusiv de către colaboratorii vamali ***** şi *****.
Astfel, nu exista nici o claritate privind procedura de declararea a bunurilor introduse pe teritoriul
Republicii Moldova.
Aşadar, apărarea conchide că inculpatul Timofti Valeriu nu cunoştea care este modalitatea şi care
sunt condiţiile de declarare a bunurilor la intrare pe teritoriul Republicii Moldova.
O altă circumstanţă importantă ce urmează a fi apreciată în contextul analizei laturii subiective a
infracţiunii apărarea a indicat că, banii nu au fost tăinuiţi în locuri special amenajate, fiind transportaţi în
portbagajul automobilului de model „***** ***** 400” cu n/î B-505- TMT în bagajele personale ale lui
Timofti Valeriu fiind la vedere, ceea ce indică asupra faptului că Timofti Valeriu nu a avut intenţia de a
tăinui aceşti bani. Mai mult decât atât, proveniența acestor bani este justificată, prin urmare inculpatul
Timofti Valeriu nu avea nici un interes să nu declare aceşti bani.
Punctează asupra faptului că, inculpatul Timofti Valeriu a avut intenţia să declare banii, însă de
către colaboratorii vamali nu i-a fost oferită posibilitatea să îi declare, deoarece imediat după ce Timofti
Valeriu i-a informat că are bani în bagajul personal şi a comunicat suma mijloacelor financiare,
colaboratorii vamali au purces la efectuarea controlului fără că să îi ofere posibilitatea să declare banii.
Remarcă că, potrivit Ordinului Serviciului Vamal nr. 56 din 21 februarie 2008, cu privire la
aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova
de către persoane fizice şi a unor formulare tipizate, şi anume conform art. 11 din Ordinul citat supra,
persoanele fizice care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova au dreptul de a declara
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

verbal organului vamal bunuri, obiecte de uz personal, precum şi mărfuri indicate în anexa la Legea nr.
1569, iar, conform art. 13 din Ordinul Serviciului Vamal nr.56, la cerința funcționarului vamal persoana
care trece bunuri în cantități mai mari decât cele prevăzute în cazurile nominalizate este obligată să
depună declaraţie în scris.
Raportând prevederile legale la materialele cauzei, apărarea indică că este necesară cerinţa
legală a funcționarului vamal privind declararea vamală în scris completată de către persoana care trece
bunuri cu valoare mai mare decât în cazurile declarației verbale.
Totodată, conform art. 17 din Ordinul respectiv, declarația vamală se întocmește într-un singur
exemplar pe un formular tipizat „DV-6”, or, formularul tipizat „DV-6” se prezintă de către colaboratorul
vamal persoanei care are de declarat în scris, fapt care nu s-a întâmplat în cazul lui Timofti Valeriu,
întrucât nici-un colaborator vamal nu i-a prezentat vreun formular tipizat DV-6.
La caz, consideră că în acţiunile inculpatului Timofti Valeriu nu se poate reţine intenţia privind
eludarea sau tăinuirea de la controlul vamal, or potrivit declaraţiilor inculpatului acesta la solicitarea
colaboratorului vamal, intenţiona să declare în scris organelor vamale faptul introducerii pe teritoriul
Republicii Moldova a valutei străine ce depăşeşte suma de 10 000 euro în conformitate cu prevederile
legislaţiei vamale, însă nu a reuşit acest fapt, deoarece colaboratorul vamal ***** a început imediat
controlul fizic a automobilului fără solicitarea cerinţei legale privind declararea vamală în scris a cărorva
bunuri, solicitând la faţa locului să fie prezent şi şeful turei *****.
Apreciind în cumul toate probele, apărarea ajunge la concluzia că, învinuirea adusă prin
rechizitoriu inculpatului nu este corectă şi întemeiată deoarece în cadrul urmăririi penale şi judecării
cauzei nu a fost dovedită întrunirea elementelor infracţiunii prevăzute de art.27, 248 alin. (7) lit. a) şi c)
din Codul penal în acţiunile inculpatului Timofti Valeriu.
Cu referire la măsura de siguranță – confiscarea specială a contravalorii mijlocul de transport de
model „***** ***** 400” cu n/î ***** şi confiscarea specială a mijloacelor băneşti în sumă de 550000
euro, apărarea o consideră că această măsură raportată la toate circumstanţele cauzei este una excesivă
şi nejustificată, nefiind proporţională scopului urmărit în condiţiile în care inculpatul Timofti Valeriu a
justificat pe deplin provenienţa mijloacelor băneşti ridicate de la acesta.
Reieșind de cele menționate apărătorul Gîlca Ilie pretinde achitarea inculpatului Timofti Valeriu de
săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (7) lit. a) şi c) din Codul penal, din motiv că fapta nu
întruneşte elementele infracţiunii. Totodată, s-a pretins de a respinge ca neîntemeiată solicitarea
acuzatorului privind confiscarea specială a contravalorii mijlocul de transport de model „***** *****
400” cu numerele de înmatriculare *****, a respinge ca neîntemeiată solicitarea acuzatorului privind
confiscarea specială a mijloacelor băneşti în sumă de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) euro, a revoca
măsura de asigurare sub formă de sechestru aplicate în cadrul urmăririi penale și a restitui proprietarului
Timofti Valeriu mijloacele băneşti în sumă de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) euro, care se află
depozitaţi pe contul ARBI a CNA.

V. Aprecierea instanței.
Potrivit art. 101 alin. (1) şi (2) Cod de Procedură Penală al Republicii Moldova – fiecare probă
urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenţii, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate
probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază probele conform propriei
convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de
lege.
Potrivit art. 52 alin. (1) Cod penal, se consideră componență a infracțiunii totalitatea semnelor
obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune
concretă.
În acest sens, la adoptarea sentinței, potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 1)-4) Cod de
procedură penală, instanța de judecată trebuie să soluționeze următoarele chestiuni în următoarea
consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această
faptă a fost săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege
penală este prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.
Conform art. 389 alin. (1) și (2) Cod procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai
în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare nu poate
fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul
urmăririi penale și citite în instanța de judecată în absența lor.
În conformitate cu prevederile art. 384 Cod procedură penală, instanța hotărăște asupra învinuirii
înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului
penal.
Conform prevederilor art. 325 alin. (1) Cod procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță
se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în
rechizitoriu.
Astfel instanța de judecată este obligată prin prisma prevederilor art. 384 alin. (3) Cod procedură
penală ca la emiterea sentinței aceasta să fie legală, întemeiată și motivată.
În aceiași ordine, instanța reiterează că, potrivit prevederilor art. 6 CEDO, dreptul la un proces
echitabil la care se atribuie și faptul că hotărârea pronunțată într-o cauză urmează a fi motivată. Astfel, în
cauzele Hiro Balani contra Spaniei, Vandehurk contra Olandei, Ruiz Torija contra Spaniei și Boldea contra
României din 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că art.6 paragraf 1 din Convenție
obligă instanțele să-și motiveze hotărârile. Amploarea acestei obligații poate varia în funcție de natura
hotărârii. Trebuie avute în vedere diversitatea solicitărilor pe care inculpatul le-a formulat în fața instanței,
precum și diferențele existente în fiecare stat contractant cu privire la dispozițiile legale obligatorii,
cutume, opinii exprimate în doctrină, aplicabile în această materie.
De asemenea, CtEDO a arătat că obligația instanței de a motiva hotărârea pronunțată, este aceea
de a demonstra părților că au fost ascultate (cauza Tatishvili contra Rusiei din 2007). La fel, art. 6 al
Convenției implică în special în sarcina instanței obligația de a examina efectiv mijloacele, argumentele și
ofertele de probă ale părților (cauza Perez împotriva Franței și cauza Van de Hurk împotriva Olandei).
Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată,
călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar
îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri
legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală.
La fel se reține că, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării
judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată incontestabil prin ansamblul
de probe cercetate de instanța de judecată art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 99 alin. (2) Cod procedură penală, probele administrate se
verifică și se apreciază de către organul de urmărire penală sau instanță, iar după dispoziția art. 100 alin.
(4) al aceluiași articol, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele,
complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte
probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu
prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective.
În cauza de față problema vinovăției este determinată de existenta sau inexistența în acțiunile
inculpatului Timofti Valeriu a semnelor calificative subsecvente infracțiunii imputate incriminate acestuia
prin actul de învinuire şi cel de sesizare a instanței.
Prin „încadrarea juridică” a acțiunilor inculpatului se are în vedere determinarea și constatarea
juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței
infracțiunii prevăzute de norma penală, după cum se menționează în art. 113 din Codul penal.
Componența de infracțiune constituie un tot întreg, format din patru semne corespunzătoare
celor patru elemente ale componenței de infracțiune – obiectul și latura obiectivă, subiectul și latura
subiectivă.
Semnul componenței de infracțiune reprezintă o însușire, o proprietate generală a componenței
de infracțiune, de ordin obiectiv sau subiectiv, prezentă în cadrul fiecărei infracțiuni de o anumită
categorie ce are importanță juridică la calificarea faptei drept o infracțiune concretă.
Astfel, urmează a se reține că descrierea faptei în actul de învinuire şi încadrarea juridică a
acesteia joacă un rol crucial în cadrul procesului penal, întru-cât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor
care i se aduc unei persoane se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor
incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de
art. 6 din Convenția Europeană.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Din atare considerente, baza factologică descrisă în rechizitoriu şi încadrarea acesteia într-o
normă penală concretă urmează a fi minuțios analizată de instanțele de judecată, pentru a se putea
afirma că echitatea procesului a fost respectată.
De la bun început, efectuând o analiză teoretică a infracțiunii incriminate, constatăm următoarele:
Instanța de judecată urmează să rețină că, inculpatului Timofti Valeriu îi este incriminată fapta de
tentativă de contrabandă săvârșită de două sau mai multe persoane, infracțiunea prevăzută la lit.a) din
alin. (7) art. 287 Cod penal.
Agravanta respectivă nu poate fi reținută, pe motiv că partea acuzării nu a prezentat careva
probe pertinente și concludente care ar demonstra faptul dat, or, nu au fost stabilite careva potențiale
persoane, cum este indicat în actul de învinuire și nici careva acte procedurale că a fost intentată o astfel
de procedură de identificare și acțiunile întreprinse pentru aceasta. Nu este clar care ar fi rolul complicilor
și acțiunile acestora, prin ce au contribuit persoanele neidentificate la comiterea infracțiunii.
Prin urmare, instanța de judecată consideră această învinuire adusă inculpatului ca fiind
nejustificată, în lipsa unor probe pertinente și concludente.
În aceeași ordine de idei, instanța notează că procurorul a indicat în rechizitoriu că proveniența
mijloacelor financiare în sumă totală de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) euro, nu a putut fi demonstrată,
fapt care nu corespunde realităţii.
La fel, în ședința de judecată inculpatul Timofti Valeriu fiind audiat a indicat instanței de judecată
că banii depistaţi în automobil îi aparţin acestuia fiind bani personali obţinuţi din activitatea economică
(dividende) şi bani luaţi cu titlu de împrumut, fapt confirmat prin actele confirmative prezentate instanței
de judecată. Aceşti bani fiind câştigaţi prin munca proprie, acesta desfăşurând o activitate economică
prosperă în România cu cifre de afaceri de ordinul milioanelor de euro anual. (f.d.175-177 V-I)
Actele prezentate indică asupra faptului că societățile economice în care inculpatul Timofti Valeriu
deţine cotă de participație, înregistrează profituri deosebit de mari şi au cifre de afaceri de ordinul
milioanelor, ceea ce vine să confirme că Timofti Valeriu a avut venituri care justifică provenienţa banilor
depistaţi şi ridicaţi de la acesta.
Mai mult, acuzarea în cadrul examinării cauzei în fond nu a obiectat asupra actelor confirmative
ale provenienţei banilor şi nu le-a combătut în nici un mod, ceea ce indică asupra faptului că învinuirea
incriminată lui Timofti Valeriu în rechizitoriu, şi anume că „provenienţa banilor nu a putut fi demonstrată”,
nu este corectă şi întemeiată.
Ipoteza organului de urmărire penală şi a procurorului, potrivit căreia alte persoane în curs de
identificare i-au predat banii în sumă de 550 000 euro lui Timofti Valeriu pentru a fi introduși pe teritoriul
Republicii Moldova, nu şi-a găsit confirmare și contravin probelor prezentate și cercetate.
Prin urmare, lui Timofti Valeriu nu îi poate fi reţinută agravanta prevăzută la art. 248 alin. (7) lit.
a) săvârşite de două sau mai multe persoane, deoarece acuzarea nu a probat implicarea altor persoane în
săvârşirea infracţiunii.
În lumina celor expuse anterior, raportate la declarațiile inculpatului Timofti Valeriu și în lipsa
probelor care ar demonstra că tentativa de infracțiune imputată ultimului ar fi fost săvârșită de două sau
mai multe persoane, instanța de judecată consideră că nu a fost dovedită.
În continuare, instanța de judecată reține că obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la
art.248 Cod penal îl formează relaţiile sociale cu privire la securitatea vamală a Republicii Moldova relaţii a
căror desfăşurare normală şi dezvoltare este condiționată de respectarea regulilor impuse de lege privind
controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri.
Regimul juridic vamal cuprinde totalitatea normelor prevăzute în legislaţia internă ce se aplică în
cadrul procedurii de vămuire a mărfurilor, norme cuprinse, de Legea cu privire la tariful vamal, de alte
acte normative şi acorduri internaţionale în domeniul vamal, la care Republica Moldova este parte.
Latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă include trei semne: 1) fapta prejudiciabilă care
constă în acţiunea de trecere a entităţilor, ce reprezintă obiectul material (imaterial) al acestor infracţiuni,
peste frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) locul săvârşirii infracţiunii - frontiera vamală a Republicii
Moldova; 3) metodele de săvârşire a infracţiunii: a) eludarea controlului vamal; b) tăinuirea de controlul
vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; c) folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală; d) nedeclararea: e) declararea neautentică în
documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Instanța de judecată mai reține că, prin frontieră vamală se înţelege linia de demarcație a
teritoriului RM de teritoriul statelor vecine, linie care corespunde frontierei de stat a RM (art.4 CV),
precum şi perimetrul zonelor libere şi al depozitelor vamale libere.
Se înțelege prin mărfuri - bun mobil care poate fi obiect al activităţii economice externe. (art.5
Cod Vamal)
Prin tăinuire de controlul vamal prevăzută de art.248 Cod penal se înţelege neprezentarea pentru
control vamal a bunurilor ce se trec peste frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova pe o cale ce
împiedică examinarea şi constatarea lor, nedeclararea intenţionată sau declararea neautentică în
documentele vamale sau în alte documente, sau declararea datelor false despre astfel de bunuri în
documentele menţionate, precum şi trecerea efectuată cu folosirea ascunzișurilor, adică a locurilor
ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale etc, (inclusiv şi cele fabricate special); trecerea
obiectelor cu mijloace reutilate sau acomodate drept ascunziş, sau prin atribuirea unor bunuri forma altor
bunuri, cît şi trecerea prin prezentarea la organul vamal drept temei pentru trecerea bunurilor declarate a
documentelor false, obţinute pe cale ilegală, sau a documentelor care servesc temei pentru trecerea altor
bunuri.
Declarant este persoana care întocmește și depune declarație vamală în nume propriu sau
persoana în al cărei nume este întocmită declarația vamală de către brokerul vamal sau intermediar.
Declarație vamală este actul unilateral prin care o persoană manifestă, în formele și modalitățile
prevăzute de legislația vamală, voința de a plasa mărfurile sub o anumită destinație vamală.
Deci mărfurile și mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de
transport a căror destinație vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite
de legislație sunt declarate organului vamal. Declararea se face în scris, verbal sau prin acțiune, prin
mijloace electronice sau prin alte modalități prevăzute de legislație.
Bunurile care sunt supuse controlului vamal, obligațiile persoanelor fizice care trec bunuri peste
frontiera vamală, dreptul la declarație verbală sau scrisă sunt re*****mentate de Codul Vamal, cu privire
la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane
fizice, Legea nr. 62 din 21 martie 2008 privind re*****mentarea valutară precum și prin Regulamentul
privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice,
aprobat prin ordinul Directorului general al Serviciului vamal nr. 56 din 21 februarie 2008.
Conținutul infracțiunii de contrabandă, are un caracter formal și se consideră consumată din
momentul trecerii ilegale de facto peste frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor, a altor valori.
Succesiv, obiectul material al contrabandei îl constituie mărfurile, valorile culturale, armele,
munițiile, substanțele narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și
explozive, deșeurile nocive și produsele cu destinație dublă, pe când obiectul material al eschivării de la
achitarea plăților vamale îl formează plățile vamale prevăzute la art. 118 Cod vamal, ce urmează a fi
achitate pentru mărfurile și alte valori prezentate pentru trecerea peste frontiera vamală.
Latura subiectivă a infracțiunii de contrabandă se caracterizează prin vinovăție în forma intenției
directe. Infracțiunea se săvârşeşte cu intenţie directă. Nu se cere, ca o condiţie a conţinutului constitutiv
al infracţiunii, existenţa vreunui scop sau motiv. Acestea pot fi însă luate în considerație la individualizarea
pedepsei.
Cu alte cuvinte, subiectul activ nemijlocit al contrabandei are reprezentarea rezultatului faptei și
urmărește producerea lui prin ducerea la bun sfârșit a faptei sale (conștientizează caracterul social-
periculos al faptei, prevede consecințele social periculoase a acesteia și le doreşte).
Dimpotrivă, dacă o persoană nu prevede caracterul penal al faptei sale (în ceea ce privește
contrabanda) și trece ilegal peste frontiera de stat (vamală) bunuri (personale) în proporțiile indicate,
fapta sa nu urmează a fi calificată în conformitate cu prevederile art. 248 Cod penal.
În același context, trebuie precizat că latura subiectivă a contrabandei, ca a oricărei infracțiuni
(adică vinovăția, mobilul și scopul, toate fiind manifestări ale psihicului uman), vor rezulta din
materialitatea faptelor și a circumstanțelor în care acestea s-au comis. Mai exact, este vorba de
substanțialitatea faptei săvârșite și de circumstanțele materiale care au premers, au acompaniat și au
urmat comiterii faptei.
Prin urmare, în lipsa intenției directe a persoanei ce trece bunuri peste frontiera vamală, aceasta
nu poate fi trasă la răspundere penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 248 Cod penal.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Deci, având în vedere faptul că toate infracțiunile prevăzute la art. 248 Cod penal sunt infracțiuni
formale, ele nu pot fi comise cu intenție indirectă (eventuală) sau din imprudență.
Potrivit art. 21 alin.(1) Cod penal, „sunt pasibile de răspundere penală persoanele fizice
responsabile care, în momentul săvârşirii infracţiunii, au împlinit vârsta de 16 ani”.
Astfel, reieșind din prevederile art.14 Cod penal, infracțiunea prevăzută la art.27, 248 Cod penal,
este o faptă prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsă
penală. În lipsa uneia dintre aceste trăsături nu există infracțiune.
Numai persoana vinovată de săvîrșirea unei fapte prevăzută de legea penală poate fi supusă
răspunderii penale și pedepsei penale, iar vinovăția reprezintă atitudinea conștientă și volitivă a persoanei
în procesul comiterii infracțiunii, care împreună cu motivul și scopul, constituie latura subiectivă a
infracțiunii, intenția fiind o formă a vinovăției.
Totodată, conform prevederilor art.27 Cod penal, se consideră tentativă de infracţiune acţiunea
sau inacţiunea intenţionată îndreptată nemijlocit spre săvîrşirea unei infracţiuni dacă, din cauze
independente de voinţa făptuitorului, aceasta nu şi-a produs efectul.
În acest sens, instanța reține că lui Timofti Valeriu i s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute
la art.art. 27, 248 alin. (7) lit.a), c) Cod penal - contrabandă, adică tentativa de introducere pe teritoriul
Republicii Moldova a mărfurilor (mijloace financiare), prin locuri stabilite pentru control vamal prin
nedeclarare în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, săvârșită de două sau
mai multe persoane, a căror valoare depășește 16 000 unităţi convenţionale.
Potrivit învinuirii incriminate lui Timofti Valeriu latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de
art.art.27,248 alin.(7) lit.a) și c) Cod penal, include metodele săvîrșirii infracțiunii: a) trecerea peste
frontiera vamală a mijloacelor financiare; b) tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special
pregătite sau adaptate în acest scop, și prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, săvârșite de mai multe persoane și asupra
mărfurilor valoarea cărora este mai mare de 16 000 unități convenționale.
În sensul prevederii de la art.248 Cod penal prin „nedeclarare” se înțelege neincluderea în
declarația vamală a informației despre bunurile care trebuiau declarate în mod obligatoriu.
În acest sens, se menționează că potrivit Ordinului Serviciului Vamal nr.56 din 21 februarie 2008,
cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a
Republicii Moldova de către persoane fizice și a unor formulare tipizate, și anume conform art. 11 din
Ordinul citat supra - Persoanele fizice care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova au
dreptul de a declara verbal organului vamal bunuri, obiecte de uz personal, precum și mărfuri indicate în
anexa la Codul Vamal.
În continuare conform art. 13 din Ordinul Serviciului Vamal nr.56, la cerința funcționarului vamal
persoana care trece bunuri în cantități mai mari decât cele prevăzute în cazurile nominalizate este
obligată să depună declarație în scris.
La caz instanța de judecată reține că, trebuie să fie cerința legală a funcționarului vamal privind
declararea vamală în scris completată de către persoana care trece bunuri cu valoare mai mare decît în
cazurile declarației verbale.
Totodată conform art. 17 din Ordinul respectiv, Declarația vamală se întocmește într-un singur
exemplar pe un formular tipizat „DV-6”.
Or, formularul tipizat „DV-6 ” se prezintă de către colaboratorul vamal persoanei care are de
declarat în scris, fapt care nu s-a întâmplat în cazul lui Timofti Valeriu întru-cît nici un colaborator vamal
nu i-a prezentat vre-un formular tipizat DV-6, atunci cînd s-a depistat în portbagajul autoturismului de
model “***** ***** 400” cu numerele de înmatriculare ***** condus de Timofti Valeriu suma de 550
000 Euro, echivalent la data comiterii faptei a sumei de 10 527 000 lei moldovenești.
Potrivit declarațiilor martorului *****, rezultă că acesta nici nu avea asupra sa formularul tipizat
DV-6, care era păstrat în ghișeu.
Mai mult decât atât, la 05 octombrie 2023, în vama Sculeni nu era flux mare de maşini, erau 1-2
maşini, martorii ***** şi ***** confirmând acest fapt.
În aceste condiţii, instanța subliniază asupra faptului că inspectorul vamal era obligat să deţină
asupra sa formularul tipizat DV-6, pentru a acorda posibilitate inculpatului Timofti Valeriu să declare
bunurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Totodată, s-a stabilit că postul vamal se afla în reparație, nefiind instalate indicatoarele să
ușureze persoanelor care intră pe teritoriul Republicii Moldova să aleagă bandă pe care urmează să se
deplaseze, fapt confirmat de martorul ***** care a comunicat că „...La acel moment postul vamal se afla
în reparație, careva indicatoare cu privire la coridoarele vamale nu erau instalate...Domnului Valeriu nu i
s-a eliberat declarația vamală...Nu țin minte dacă până la controlul fizic, inculpatul mi-a comunicat încet
despre existența cărorva mijloace bănești”.
La fel, martorul *****, a declarat că „Domnului Valeriu nu i s-a eliberat declarația vamală...La
momentul incidentului, postul vamal Sculeni se afla în reparație. La acel moment pe sensul de intrare nu
erau amenajate semne sau date despre coridorul verde”.
Reieșind din prevederile doctrinei de drept raportate la circumstanțele cauzei și probatoriul
cercetat în instanţa de judecată, se reține faptul că, inculpatul Timofti Valeriu pînă la controlul fizic
efectuat de către colaboratorul vamal, precum și în momentul când suma de bani a fost depistată de
către colaboratul vamal a solicitat acestuia să întocmească actele de declarare vamală, ceea ce denotă
intenția inculpatului Timofti Valeriu de a declara banii menționați și respectiv denotă faptul că, ultimul nu
s-a eludat de la controlul vamal.
Prin urmare, reieșind din aceste circumstanțe și doctrina de drept expusă mai sus, instanța de
judecată, nu poate reține în acțiunile inculpatului Timofti Valeriu intenția privind eludarea sau tăinuirea de
la controlul vamal, or potrivit declarațiilor inculpatului acesta la solicitarea colaboratorului vamal,
intenționa să declare în scris organelor vamale faptul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a valutei
străine ce depășește suma de 10 000 euro în conformitate cu prevederile legislației vamale, însă nu a
reușit acest fapt, deoarece colaboratorul vamal a început imediat controlul fizic a automobilului fără
solicitarea cerinței legale privind declararea vamală în scris a cărorva bunuri, solicitând la fața locului să
fie prezent și șeful turei *****.
În acest context, cu toate că martorii ***** şi ***** au făcut în instanță declarații sub jurământ,
instanța de judecată va da o apreciere critică acestor declarații, care nu sunt în coroborare cu alte probe,
or martorii au făcut aceste declarații subiective în vederea explicării acțiunilor sale potrivit atribuțiilor de
serviciu, însă nu au indicat asupra faptului că Timofti Valeriu avea intenția direct de a introduce mijloace
financiare în valută străină pe teritoriul Republicii Moldova prin nedeclarare și că nu are nimic de declarat.
Reiterând cele subliniate mai sus, de către acuzare nu au fost probate nici circumstanțele precum
că, inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea împreună cu alte persoane, precum și nici faptul că bani au fost
ascunși, în locuri stabilite pentru control vamal prin nedeclarare în documentele vamale sau în alte
documente de trecere a frontierei.
Însă, potrivit cercetării materialelor și audierii inculpatului, precum și a martorilor acuzării s-a
constat că, banii nu au fost tăinuiți în locuri special amenajate, fiind transportați în portbagajul
automobilului de model „***** ***** 400” cu numerele de înmatriculare ***** în bagajele personale ale
lui Timofti Valeriu fiind la vedere și nicidecum, nu au fost create/adaptate careva locuri în mijlocul de
transport și în acest sens nu au fost ascunși, ceea ce indică asupra faptului că Timofti Valeriu nu a avut
intenţia de a tăinui aceşti bani.
Mai mult decât atât, provenienţa acestor bani este justificată, prin urmare inculpatul Timofti
Valeriu nu avea nici un interes să nu declare aceşti bani.
Analiza circumstanțelor stabilite în cadrul cercetării judecătorești prin prisma prevederilor legale
sus indicate determină instanța de judecată să concluzioneze că de către partea acuzării n-a fost probată
latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de art. 248 alin.(7) lit.a) și c) Cod penal, care i-a
fost incriminată inculpatului Timofti Valeriu or, astfel nefiind dovedită comiterea, cu intenţie, a careva
fapte, care ar nimeri sub incidența prevederilor dispoziției art. 248 alin. (7) lit. a) și c) Cod penal.
Prin urmare, pentru a fi întrunite elementele laturii obiective a componenței de infracțiune
incriminate inculpatului, era necesar ca acuzarea de stat să dovedească faptul că Timofti Valeriu prin
„nedeclarare” fiindu-I oferită posibilitatea efectivă de a depune declarație prin alegerea coridoarelor, nu a
inclus în declarația vamală informația despre bunurile care trebuiau declarate în mod obligatoriu.
Analizând faptele comise de către inculpatul Timofti Valeriu prin prisma circumstanțelor în care
acestea au fost comise, precum și a probelor prezentate de însăși partea acuzării, instanța de judecată
ajunge la concluzia că în cadrul cercetării judecătorești n-a fost probată nici latura subiectivă a
componenței de infracțiune prevăzute de art. 248 alin. (7) lit.a) și c) Cod penal, care i-a fost incriminată
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

inculpatului Timofti Valeriu or, faptele acestuia n-au fost comise cu intenţie directă, după cum a
concluzionat partea acuzării, ultimul nu intenționa eschivarea de la declararea mijloacelor bănești ci nu i-a
fost oferită posibilitatea reală de a realiza acțiunea de declarare prin alegerea coridorului sau oferirea
declarației vamale prin acordarea oportunității reale acestuia de a realiza obligația de declarare a
bunurilor.
În acest sens, se constată că, inculpatul nu a dorit și nici nu a avut intenția ca prin acțiunile sale,
ultimul să săvârșească acțiunile infracționale de contrabandă.
Astfel comiterea din intenție indirectă, neglijență sau imprudență a acțiunilor de contrabandă este
imposibilă.
Prin urmare, în speță nu putem vorbi de intenție directă a inculpatului Timofti Valeriu, fiindcă
acțiunile acestuia nu erau îndreptate spre comiterea oricărei fapte ilegale de trecere a frontierei prin
nedeclarare și tăinuirea de controlul vamal cu suma de bani incriminată în actul de învinuire.
Astfel, din analiza circumstanțelor de fapt ale cauzei în coraport cu probele administrate, se
constată că inculpatul Timofti Valeriu nu a dorit şi nici nu a admis că prin acțiunile sale ultimul săvârșește
infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 248 din Codul penal. În acțiunile sale nu şi-a găsit realizare
latura subiectivă a infracțiunii, manifestată prin intenţie directă, din moment ce postul vamal nu era
echipat referitor la delimitarea pistelor pentru bunuri de declarat, precum și lipsa condițiilor efective
pentru a acorda posibilitatea declarantului de a depune declarație vamală. În atare condiții instanța de
judecată atestă contradictorialitatea declarațiilor oferite de părți referitor la faptul dacă s-a comunicat în
mod verbal despre necesitatea declarării banilor.
Deși inculpatul Timofti Valeriu este subiect al infracțiunii nominalizate, acesta nu urmează a fi
supus răspunderii penale.
Prin urmare, instanța de judecată în aceste circumstanțe, nu va putea reține și admite drept
probe în vederea formulării unei concluzii de constatare a vinovăției inculpatului Timofti Valeriu și emiterii
unei sentințe de condamnare, probele acuzării enumerate mai sus, care nu sunt în coroborare cu alte
probe concludente. Instanța de judecată concluzionează asupra faptului că, probele prezentate de partea
acuzării nu sunt pertinente, concludente și nu coroborează între ele și cu alte circumstanțe a cauzei, iar
acuzarea formulată în actul de învinuire lui Timofti Valeriu nu este una clară și respectiv aceste fapte nu
pot fi reținute în sensul emiterii unei sentințe de condamnare în privința ultimului, iar toate dubiile
urmează a fi apreciate în favoarea inculpatului.
Prin justificarea probelor expuse, instanța de judecată a ajuns la concluzia prin cumulul de probe
administrate de către partea acuzării nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului, ori sentința de
condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în
favoarea inculpatului, prin urmare instanța consideră necesar ca Timofti Valeriu învinuit de săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art.art. 27, 248 alin. (7) lit.a) și c) Cod penal, să fie achitat pe motiv că, fapta
inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.
Potrivit art. 8 Cod de procedură penală al RM, Persoana acuzată de săvârşirea unei infracţiuni
este prezumată nevinovată atâta timp cât vinovăţia sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de prezentul
cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate garanţiile necesare apărării
sale, şi nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă. Nimeni nu este
obligat să dovedească nevinovăţia sa.
Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se
interpretează în favoarea inculpatului.
Conform normelor Codului de Procedură Penală și CEDO care prevede că dacă din probele
administrate în cauză nu rezultă cu certitudine că inculpatul a săvârşit fapta pentru care a fost dedus
judecăţii, în favoarea acestuia operează principiul de drept „in dubio pro reo”, care se regăsește în art. 6
par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, şi reflectă prezumţia de nevinovăţie, care, în
general, este un drept protejat de CEDO și de Constituție, iar în particular constituie și o regulă a
probatoriului prin postulatul menţionat.
Instanța reține că potrivit jurispundenței CEDO, se statuează în cauza Constantin Florea împotriva
României (Cererea nr. 21534/05, 19 iunie 2012) că prezumţia de nevinovăţie consacrată la art. 6 § 2 face
parte din elementele noţiunii de proces echitabil în materie penală, prevăzut la paragraful 1 (Deweer
împotriva Belgiei, 27 februarie 1980, pct. 56, seria A nr. 35) şi trebuie interpretată având în vedere
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

jurisprudenţa Curţii în domeniu. Curtea a examinat deja cereri din punct de vedere al celor două
paragrafe coroborate (Bernard împotriva Franţei, 23 aprilie 1998, pct. 37, Culegere de hotărâri şi decizii
1998-II, şi Janosevic împotriva Suediei, nr. 34619/97, pct. 96, CEDO 2002-VII) şi a hotărât că art. 6 § 2
re*****menta întreaga procedură, indiferent de rezultatul procesului şi inclusiv în cazul în care acestea
au fost oprite ca urmare a intervenţiei prescripţiei (Minelli împotriva Elveţiei, 25 martie 1983, pct. 25 şi
urm., seria A nr. 62, şi Didu).
Curtea Europeană, în cauza ,,Prince Hans-Adam de Liechllenslein c/Allemagne din 12.07.2001”
menţionează că statele semnatare şi-au asumat obligaţii de natură să asigure ca drepturile garantate de
Convenţie să fie concrete şi efective, nu teoretice şi iluzorii, iar cele cuprinse în art. 6 CEDO au tocmai
acest scop: - efectivitatea dreptului la un proces echitabil, impunându-se statelor o obligație de rezultat: -
adoptarea în ordinea juridică internă a măsurilor corespunzătoare și a mijloacelor necesare - realizării
acestei obligații.
Instanța, apreciind circumstanțele cauzei, nu trebuie să se refere la verosimilitatea sau
neverosimilitatea lor, dar trebuie să aprecieze veridicitatea acestora reieșind din toate probele
administrate, prin prisma art. 21 al Constituției Republicii Moldova.
În baza celor menționate instanța consideră că acuzatorul de stat în cadrul cercetării judecătorești
nu a prezentat probe pertinente și concludente care confirmă că fapta inculpatului Timofti Valeriu
întrunește elementele infracțiunii.
În această ordine de idei instanța conchide că în cadrul cercetării judecătorești nu au fost
prezentate careva argumente plauzibile precum și probe concludente și pertinente ce ar confirma latura
obiectivă a faptei prejudiciabile imputate inculpatului, astfel că în afara oricărui dubiu se constată evident
și elocvent lipsa laturii obiective și subiective a infracțiunii incriminate în acțiunile inculpatului. Or
inculpatul învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.art. 27, 248 alin. (7) lit.a) și c) Cod penal
urmează a fi achitat pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.
Conform art. 24 alin. (2), (4), 26 alin. (3), Cod de procedură penală, instanţa judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării şi nu exprimă alte
interese decît interesele legii. Părţile în procesul penal îşi aleg poziţia, modul şi mijloacele de susţinere a
ei de sine stătător, fiind independente de instanţă, de alte organe ori persoane. Sarcina prezentării
probelor învinuirii îi revine procurorului.
În baza principiului contradictorialităţii în procesul penal, principiu unanim recunoscut şi susţinut
de jurisprudenţa CtEDO, sarcina probaţiunii în şedinţele de judecată în prima instanţă şi în instanţa de
apel îi revine acuzatorului de stat, fiindcă funcţia acuzării este pusă pe seama procurorului. CtEDO, în
hotărârea Capean vs. Belgia din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în domeniul penal, problema
administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al articolului 6 §2 şi e obligatoriu,
inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării.
Aceste circumstanţe, combinate cu lipsa probelor concludente în confirmarea învinuirii aduse
inculpatului, coroborate cu art. 8 CPP, care prevede că instanţa judecătorească interpretează toate dubiile
în probarea învinuirii, în favoarea inculpatului – impun necesitatea achitării inculpatului Timofti Valeriu.
Potrivit art. 6 par. 2 din CEDO orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată
până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.
În cauza John Murray vs Regatul Unit (cererea nr. 18731/91 din 8 februarie 1996 par. 51) Curtea
a indicat că anumite deducţii logice pot fi reţinute de către organul de urmărire penală sau de instanţele
de judecată. Cu toate acestea a fost menţionat că acestea pot avea loc doar în situaţia în care acuzarea a
acumulat împotriva acuzatului cel puţin un „început de probă” (prima facie case), adică anumite indicii
care derivă din probe directe, care examinate în mod logic şi în coraport cu alte circumstanţe, pot să
convingă un juriu independent (judecător) despre existenţa elementelor infracţiunii.
Este de menţionat că în fiecare caz urmează să se verifice dacă probele acuzării sunt suficient de
serioase pentru a cere un răspuns din partea acuzatului. Un tribunal naţional nu poate conchide asupra
vinovăţiei inculpatului doar din motiv că acesta tace. Absenţa unor explicaţii plauzibile (din partea
inculpatului), poate permite formarea unei concluzii logice că nu există o altă explicaţie posibilă decât că
inculpatul este culpabil, doar în cazul în care probele acuzării sunt suficient de serioase încât „cer” o
explicaţie plauzibilă din partea acuzatului, iar acesta nu o poate da sau refuză să o facă. Din contra în
cazul în care acuzatorul de stat nu a identificat probe suficient de serioase pentru a „cere” un răspuns,
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

absenţa explicaţiilor nu poate determina o concluzie de culpabilitate. Instanța consideră că acuzatorul de


stat în speță nu a prezentat probe suficient de serioase în raport cu acuzațiile aduse inculpatului, din
moment ce probele ce au stat la baza acuzației aduse contravin circumstanțelor stabilite în cadrul
cercetării judecătorești.
Dezvoltând aceste principii în cauza Telfner vs Austria (cererea nr. 33501/96 hotărâre din 20
martie 2001 par. 15-18) Curtea a indicat că instanţele naţionale la îndeplinirea sarcinilor lor, nu ar trebui
să pornească de la ideea preconcepută că învinuitul a comis infracțiunea incriminată, sarcina probei este
pe seama acuzării de stat, iar orice îndoială ar trebui să beneficieze acuzatului. Prezumția de nevinovăție
este încălcată în cazul în care sarcina probei este mutată de la acuzare la apărare.
La pct. 18 din aceeaşi hotărâre Curtea a specificat că a cere inculpatului să ofere o explicaţie
asupra unor circumstanţe faptice indicate de acuzare, în condiţiile în care ultima nu a fost în măsură să
administreze probe suficient de serioase (prima facie case) care ar „cere”, o explicaţie plauzibilă din
partea acuzatului, echivalează cu mutarea sarcinii probei de pe umerii acuzării pe cei ai apărării fapt care
prin aceeași hotărâre a fost recunoscut ca fiind contrar art. 6 par. 2 din Convenție. În atare condiții se
conchide că nu este sarcina inculpatului să probeze că nu a avut intenția să comită infracțiunea de
contrabandă, din moment ce postul vamal nu era dotat cu semne referitor la delimitarea coridoarelor,
banii nu erau tăinuiți și inculpatul a probat proveniența acestora în cadrul cercetării judecătorești.
Instanţa de judecată, luând în calcul probele cercetate, precum și pornind de la principiile
enunţate anterior, reiterează că nici o probă din cele cercetate nu demonstrează dincolo de orice dubiu
rezonabil vinovăția inculpatului Timofti Valeiu în comiterea infracțiunii imputate acestuia.
În viziunea instanței de judecată, neelucidarea circumstanțelor faptice enunțate anterior, în
tandem cu lipsa unor probe că inculpatul Timofti Valeriu ar fi comis infracțiunea în circumstanțele
menționate de partea acuzării, împiedică formularea unei concluzii referitoare la vinovăția inculpatului în
comiterea infracțiunii care îi este incriminată și anume cea stabilită de art.art. 27, 248 alin. (7) lit.a) și c)
Cod Penal al RM, or, probele administrate în această cauză, nu demonstrează acest fapt.
În aceste circumstanţe, din motiv că fapta inculpatului Timofti Valeriu nu întrunește elemente
infracțiunii prevăzute la art. 27, 248 alin. (7) lit.a) și c) Cod Penal al RM, cu referire la prevederile art. 390
alin. (1) pct. 3) din Codul de procedură penală, instanţa de judecată consideră că inculpatul Timofti
Valeriu urmează a fi achitat pe învinuirea care i se aduce privind săvârşirea infracţiunii prevăzute la art.
27, 248 alin. (7) lit.a) și c) Cod Penal, pe motivul că fapta inculpatului nu întruneşte elementele
infracţiunii.

Referitor la obiecțiile părții apărării Bargan Iurie, formulate în plângerile adresate la etapa
urmăririi penale, instanța reiterează următoarele:
Astfel, apărătorul Bargan Iurie, a comunicat că probele indicate în rechizitoriu au fost
administrate cu încălcări evidente a re*****mentărilor procesual penale, fiind administrate de către un
angajat al organului vamal care nu a fost înzestrat cu împuterniciri necesare de a acționa corespunzător
în cadrul procesului penal, ci doar a unui proces contravențional, instanța îl va respinge reținând că art.1
alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că - procesul penal se consideră început din
momentul sesizării sau autosesizării organului competent despre pregătirea sau săvârșirea unei
infracțiuni.
De asemenea, conform art.274 alin.(1) Cod de procedură penală, rezultă că organul de
urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut în art.art.262 şi 273 Cod de procedură
penală dispune în termen de 45 de zile, prin ordonanță, începerea urmăririi penale în cazul în care, din
cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă o bănuială rezonabilă că a fost
săvârșită o infracțiune şi nu există vreuna din circumstanțele care exclud urmărirea penală,
informând despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau organul respectiv.
În acest sens, instanţa de judecată observă că, toate acțiunile procesuale care se desfășoară la
etapa premergătoare urmăririi penale au un caracter concentrat asupra scopului de a stabili şi
confirma existența bănuielii rezonabile cu privire la săvârșirea unei infracțiuni şi este circumscrisă
termenului de 45 de zile de la momentul sesizării sau autosesizării organului de urmărire
penală sau a procurorului
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Mai mult, la data pornirii urmăririi penale, organul de urmărire penală avea o bănuială privind
comiterea infracţiunii de către Timofti Valeriu, însă în lipsa procesului de administrare a probelor ce ar
adeveri aceste bănuieli, se atestă imposibilitatea înaintării învinuirii în condițiile enunțate de apărător.
În speță, instanţa reţine că iniţial organele de constatare din cadrul Serviciului Vamal în limitele
obligaţiunilor sale au acumulat materialul care a fost înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu
privire la infracțiuni a Serviciului Vamal, după care s-au realizat acțiunile procesuale necesare în vederea
stabilirii existenței circumstanțelor ce ar atesta condițiile necesare pentru pornirea unei cauze penale.
Actele de constatare efectuate de către agentul constatator, conform prevederilor art.273 alin.(3)
din Codul de procedură penală, împreună cu mijloacele materiale de probă, au fost predate în termen
care nu a depășit 24 ore de la întocmirea procesului-verbal, cu scrisoare de sesizare organului de
urmărire penală căruia îi revine competenţa legală la efectuarea urmăririi penale a faptei constatate.
Reieșind de prevederile art. 273 alin.(2) Cod de procedură penală, care expres prevede că
organul de constatare a Serviciului Vamal, au dreptul, în condițiile prezentului cod, să reţină făptuitorul,
să ridice corpurile delicte, să solicite informaţiile şi documentele necesare pentru constatarea infracţiunii,
să citeze persoane şi să obţină de la ele declaraţii, să dispună efectuarea constatărilor tehnico-științifice și
medico-legale, să procedeze la evaluarea pagubei şi să efectueze orice alte acţiuni care nu suferă
amînare, cu întocmirea proceselor-verbale, în condiţiile prevăzute de art. 260–261 din prezentul cod, în
care se vor consemna acţiunile efectuate şi circumstanţele constatate. Actele de constatare întocmite de
aceste organe constituie mijloace de probă.
Ce ține argumentul apărătorului Bargan Iurie, care a invocat că la materialele cauzei lipsește
procesul-verbal de ridicare a mijloacelor financiare ce formează obiectul material al componenței de
infracțiune incriminate inculpatului, instanța îl va respinge, or în prezența inculpatului Timofti Valeriu, la
data de 05 octombrie 2024, inspectorul superior PVFI Sculeni Biroul Vamal Centru ***** a emis proces-
verbal de ridicare, acționând în baza art. 273 alin.(2) Cod de procedură penală, fiind organ de constatare
și care avea dreptul, în condițiile prezentului cod „... să ridice corpurile delicte”.
Referitor cu dezideratul Procurorului General, care după părerea apărătorului Bargan Iurie nu era
în drept să retragă prin ordonanța sa, cauzele penale în care urmărirea penală este exercitată exclusiv de
procuror și a le transmite în vederea continuării urmăririi penale altor organe de urmărire penale, decât
unui alt procuror, fie din aceiași procuratură sau altă procuratură, instanța la fel o va respinge,
menționând că conform art. 2702 alin.(1) pct. 4) din Codul de procedură penală, Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale exercită urmărirea penală în cazul infracțiunilor
prevăzute la art. 244, 248–2482 și 249 din Codul penal, dacă valoarea în vamă a mărfurilor, a drepturilor
de import sau a prejudiciului cauzat prin infracțiune depășește valoarea de 50000 de unități
convenționale.
În conformitate cu prevederile art.257 alin. (5) din Codul de procedură penală, Procurorul General
poate dispune, motivat, transmiterea cauzei de la un organ de urmărire penală unui alt organ de urmărire
penală în conformitate cu prevederile prezentului cod, iar potrivit art.271 alin.(7) din Codul de procedură
penală, Procurorul General şi adjuncţii lui pot dispune, printr-o ordonanţă motivată, efectuarea urmăririi
penale de către orice organ de urmărire penală în conformitate cu prevederile prezentului cod.
Subsecvent, potrivit art. 2702 alin.(2) din Codul de procedură penală Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale conduce urmărirea penală în cauzele în care
urmărirea penală este efectuată de către organele de urmărire penală cu competență teritorială generală
ale: Ministerului Afacerilor Interne; Serviciului Vamal; Serviciului Fiscal de Stat.
Reieșind de cele menționate supra, s-a constatat caracterul transfrontalier al infracțiunii
investigate, iar de către organul de urmărire penală al Serviciului Vamal fiind efectuate acțiuni de
urmărire penală de bază, necesare pentru cercetarea obiectivă, rapidă și completă a urmăririi penale, și
totodată în vederea continuității procesului penal, fapt ce determină efectuarea mai operativă, mai
completă și mai obiectivă a urmăririi penale, s-a concluzionat oportun efectuarea urmăririi penale de către
organul de urmărire penală al Serviciului Vamal sub conducerea Procuraturii pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Cu privire la corpurile delicte.


Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Potrivit prevederilor art.158 Cod de procedură penală, ca corpuri delicte prin ordonanța din 06
octombrie 2023 și 06 octombrie 2023, au fost recunoscute următoarele bunuri:
- Mijlocul de transport de model ***** ***** 400 VIN *****, înmatriculat în România cu
numerele de înmatriculare *****, cu pașaport tehnic și cheia de contact;
- Mijloace financiare în numerar în valută străină și anume EUR în sumă de 550 000 euro, care
se află în administrarea Agenției de recuperare a bunurilor infracționale a CNA.
Potrivit art. 158 alin.(1) Cod de procedură penală, corpuri delicte sînt recunoscute obiectele în
cazul în care există temeiuri de a presupune că ele au servit la săvârșirea infracţiunii, au păstrat asupra
lor urmele acţiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acţiuni, precum şi bani sau alte valori
ori obiecte şi documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infracţiunii, constatarea
circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru respingerea învinuirii ori atenuarea
răspunderii penale, iar potrivit alin.(3) pct. 2) același articol, obiectul poate fi recunoscut drept corp delict
în următoarele condiţii dacă a fost dobîndit prin unul din următoarele procedee probatorii: cercetare la
faţa locului, percheziție, ridicare de obiecte, precum şi prezentat de către participanții la proces, cu
ascultarea prealabilă a acestora.
Conform art. 162 alin.(1) Cod de procedură penală, „(…) în cazul soluţionării cauzei în fond, se
hotărăşte chestiunea cu privire la corpurile delicte.
După cum reiese din conţinutul art. 106 alin.(1) Cod penal, „confiscarea specială constă în
trecerea, forţată şi gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2). În cazul în care aceste
bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora”, iar
din conţinutul alin.(2) acelaşi articol, reiese că „sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile
valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvârşirea unei infracţiuni; b) rezultate din infracţiuni, precum
şi orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau
pentru a-l răsplăti pe infractor; e) deţinute contrar dispoziţiilor legale; f) convertite sau transformate,
parţial sau integral, din bunurile rezultate din infracţiuni şi din veniturile de la aceste bunuri; g) care
constituie obiectul infracţiunilor de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului”.
Conform art. 21 din Constituţia Republicii Moldova, „orice persoană acuzată de un delict este
prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar
public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale”, iar conform pct. 49 din
Hotărârea Curţii Constituţionale, nr. 21 din 20 octombrie 2011, „în unison cu art. 21 din Constituţie,
articolele 6 din Convenţia Europeană şi 11 alin. (2) din Declaraţia Universală consacră principiul
prezumţiei nevinovăţiei”.
Art. 46 alin.(3) din Constituţia Republicii Moldova stipulează că „averea dobândită licit nu poate fi
confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”, iar pct. 45 din Hotărârea Curţii Constituţionale, nr.
21 din 20 octombrie 2011 stipulează că „(…) dreptul de proprietate este garantat de art. 17 din Declaraţia
Universală şi de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană. În cazul în care există o ingerinţă
în dreptul de proprietate, aceasta urmează să fie justificată de către stat. Pentru a putea fi justificată
orice ingerinţă în exercitarea dreptului de proprietate trebuie să servească unui scop legitim de utilitate
publică sau unui interes general. În acelaşi timp, aceasta trebuie să fie proporțională scopului urmărit,
adică să asigure un just echilibru între protecţia dreptului de proprietate şi interesul public”.
Potrivit pct. 22 din Hotărârea Curţii Constituţionale, nr. 21 din 20 octombrie 2011 şi pct. 41 a
Hotărârii Curţii Constituţionale, nr. 6 din 16 aprilie 2015, „prevederea care instituie prezumţia caracterului
licit al dobândirii proprietăţii constituie un element fundamental al articolului 46 din Constituţie, care, în
ansamblu cu celelalte prevederi ale aceluiași articol, are menirea de a garanta dreptul de proprietate
privată şi la protecţia acesteia”, iar potrivit pct. 43 a acestei din urmă Hotărâri, „această prezumţie,
asigurând securitatea juridică şi legalitatea proprietății persoanei, presupune responsabilitatea
autorităţilor de a prezenta probe care ar demonstra ilegalitatea dobândirii bunurilor”.
Totodată, instanţa de judecată consideră necesar a reitera că măsura de siguranţă confiscarea
specială este o sancţiune de drept penal, dar nu o sancţiune penală. În acelaşi context, instanţa de
judecată consideră necesar a accentua că, în conformitate cu doctrina penală, condiţiile generale de
aplicare a măsurii de siguranţă confiscarea specială, şi anume:
- făptuitorul să fi comis o faptă prevăzută de legea penală;
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

- prin săvârşirea faptei să se fi dat în vileag o stare de pericol a făptuitorului, care poate constitui
în viitor sursa săvârşirii unor noi fapte prevăzute de legea penală;
- combaterea stării de pericol să nu fie posibilă decât prin luarea măsurii de siguranţă a confiscării
speciale.
Reieşind din situaţia constatată, ținând cont de faptul că nu există careva condiţii pentru aplicarea
măsurii de siguranţă confiscarea specială, or, pretinsa faptă imputată inculpatului Timofti Valeriu nu
întrunește elementele componenței de infracțiune prevăzute de art.art. 27, 248 alin. (7) lit.a), c) Cod
penal, în privința corpurilor delicte - mijloace financiare în numerar în valută străină și anume EUR în
sumă de 550 000 Euro, recunoscute în această calitate prin ordonanța de recunoaștere și anexare a
corpurilor delicte la cauza penală și transmise către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din
cadrul CNA, instanța de judecată consideră necesar de a le restitui lui Timofti Valeriu, ca proprietar legal
al acestora, la devenirea definitivă a prezentei sentinței.
Mijlocul transport de model ***** ***** 400 VIN *****, înmatriculat în România cu numerele de
înmatriculare *****, cu pașaport tehnic și cheia de contact care a fost transmis spre păstrare
responsabilă posesorului legal “TMT Flowers”SRL în persoana lui *****, a rămâne în posesia acestuia,
pînă la definitivarea sentinței, cu restituirea acestui mijloc de transport proprietarului legal, la devenirea
definitivă a prezentei sentințe.
Mai mult, instanța reține că măsura de confiscare raportată la toate circumstanțele cauzei este
una excesivă şi nejustificată, nefiind proporţională scopului urmărit în condițiile în care inculpatul Timofti
Valeriu a justificat pe deplin proveniența mijloacelor băneşti ridicate de la acesta.
În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazul în care
părţile invocă încălcarea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărîrea Parlamentului nr.
1298-XI1 din 24 iulie 1997, instanţele de judecată au obligaţia să se pronunţe motivat, în hotărârile
emise, dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului prin prisma
jurisprudenței Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În acest sens, instanța va face referire la cauza El Ozair vs România (Cererea nr. 41845/12),
Hotărârea din 22 octombrie 2019, prin care CtEDO a concluzionat „că măsura confiscării întregii sume de
bani care trebuia să fie declarată, ca sancţiune suplimentară faţă de amendă, a fost disproporţionată”,
astfel a fost constatată încălcarea art. 1 Protocolul nr.1 al Convenţiei şi a fost dispusă restituirea banilor
confiscaţi, a se vedea şi pct. 19-27 din Hotărâre unde este expusă motivarea Curţii.
Totodată, în cauza Yaremiychuk şi alţii vs Ukraina prin Hotărârea din 9 decembrie 2021, CtEDO la
fel a constatat încălcarea art. 1 Protocolul nr. 1 al Convenţiei, Hotărâre care la fel se referă la confiscarea
excedentului mijloacelor băneşti nedeclarate, unde CtEDO a stabilit disproporţionată măsura confiscării în
raport cu ingerinţa şi scopul urmărit de către stat în situaţiile de încălcare a prevederilor legale cu privire
la declararea banilor la frontieră, a se vede şi pct. 21-36 din Hotărâre.
În acelaşi sens, în cauza Par and Hyodo vs Azerbadjan prin Hotărârea din 18 noiembrie 2021,
Curtea a constatat că ingerinţa în prezenta cauză în drepturile de proprietate ale reclamanţilor nu poate fi
considerată „legală” în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. Această constatare face
inutilă examinarea dacă a fost realizat un echilibru just între cerinţele interesului general al comunităţii şi
cerinţele de protecţie a drepturilor fundamentale ale reclamanţilor. În consecinţă, a existat o încălcare a
articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.
Instanţa reţine că prin ordonanţa de punere sub sechestru din 18 octombrie 2023 şi încheierea
judecătorului de instrucţie nr. 12-790/2023 din 19 octombrie 2023, a fost aplicat sechestru asupra
mijloacelor bănești în sumă de 550 000 Euro, ridicate de la Timofti Valeriu în scopul garantării confiscării
speciale cu transferarea mijloacelor bănești pe contul trezorial gestionat de Agenția de Recuperare a
Bunurilor Infracționale a Centrului Național Anticorupție, recunoscut ca corp de delict prin ordonanța
organului de urmărire penală din 10 octombrie 2023.
În conformitate cu prevederile art.210 Cod procedură penală, bunurile se scot de sub sechestru
prin hotărîrea organului de urmărire penală sau instanţei dacă, în urma retragerii acţiunii civile, modificării
încadrării juridice a infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive, a
decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru.
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

Totodată, în conformitate cu prevederile art.396 Cod de procedură penală, dispozitivul sentinţei


de achitare sau de încetare a procesului penal trebuie să cuprindă: (…) 4) dispoziţia de revocare a
măsurilor de asigurare a acţiunii civile şi a eventualei confiscări speciale, dacă astfel de măsuri au fost
luate.
Prin urmare, instanța de judecată raportând norma legală sus stipulată, constată necesar de a
revoca măsura asiguratorie sub formă de punerea sub sechestru a mijloacelor bănești în sumă de 550
000 (cinci sute cincizeci mii) Euro, echivalentul a 10 527 000 lei, ridicate de la Timofti Valeriu în scopul
garantării confiscării speciale prin încheierea emisă de către judecătorul de instrucție.
La fel, instanța de judecată în urma normelor stipulate și raportate la speța în cauză, respinge
demersul acuzării de a încasa din contul inculpatului Timofti Valeriu contravaloarea în valută națională
conform ratei oficiale de schimb BNM, a valorii mijlocului de transport de model „***** ***** 400” cu
numerele de înmatriculare *****, în mărime de 91 200 (nouăzeci și una mii două sute) Euro, din
considerentul achitării inculpatului.

Cu privire la cheltuielile de judecată.


Având în vederea emiterea unei sentințe de achitare în raport cu prevederile art. 229 alin. (1) Cod
de procedură penală, cheltuielile judiciare în mărime de 3150 (trei mii una sută cincizeci) lei, urmează a fi
trecute în contul statului.
Conform prevederilor art.art.389-395 Cod de Procedură Penală al Republicii Moldova, instanţa de
judecată,-
H o t ă r ă ş t e:
TIMOFTI Valeriu învinuit în comiterea infracţiunii prevăzute de art.art.27, 248 alin. (7) lit. a), c)
Cod Penal al Republicii Moldova se achită din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracţiunii.
Potrivit dispoziției art. 390 alin. (3) Cod de Procedură Penală al Republicii Moldova, sentinţa de
achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului.
Măsuri preventive sau alte măsuri procesuale de constrângere, pe parcursul examinării cauzei în
instanța de judecată, în privința lui TIMOFTI Valeriu nu au fost aplicate.
Se revocă măsura asiguratorie sub formă de punerea sub sechestru a mijloacelor bănești în sumă
de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) Euro, echivalentul a 10 527 000 lei, ridicate de la TIMOFTI Valeriu
în scopul garantării confiscării speciale prin încheierea judecătorului de instrucție din 19 octombrie 2023,
o dată cu definitivarea sentinței.
Se respinge ca fiind neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat privind confiscarea specială a
contravalorii mijlocului de transport de model “***** ***** 400” cu numerele de înmatriculare *****, în
mărime de 91 200 (nouăzeci și una mii două sute) Euro.
Corpurile delicte:
- mijloacele bănești (valută străină) în sumă de 550 000 (cinci sute cincizeci mii) Euro, predate
Agenției de recuperare a bunurilor infracționale a CNA, urmează a fi restituite lui TIMOFTI Valeriu, la
devenirea definitivă a prezentei sentințe.
- mijlocul transport de model ***** ***** 400 VIN *****, înmatriculat în România cu numerele
de înmatriculare *****, cu pașaport tehnic și cheia de contact care a fost transmis spre păstrare
responsabilă posesorului legal “TMT Flowers”SRL în persoana lui *****, urmează a rămâne în posesia
ultimilor cu restituirea acestuia către proprietarul legal la devenirea definitivă a prezentei sentințe;
- poza efectuată de ***** la data de 05.10.2023 în cadrul postului vamal ”Sculeni”, înregistrările
video din data de 05 octombrie 2023, ora 06:30 pînă la data ora 13:00, de pe camerele de monitorizare
amplasate în cadrul postului vamal „Sculeni-Sculeni”, din momentul intrării în post a mijlocul de transport
de model „***** ***** 400” cu numerele de înmatriculare *****, ridicate la 09 octombrie 2023 de la
Secţia Monitorizare a Serviciului Vamal, prin procesul verbal de ridicare în baza ordonanţei de ridicare din
06 octombrie 2023, au fost arhivate şi copiate pe şase DVD+R 4,7 Gb., CD-urile au fost plasate în plic de
culoare albă şi sigilate, a păstra la materialele cauzei penale pe tot parcursul termenului de păstrare;
- bandă din hîrtie de culoare galbenă combinată cu alb cu înscris de culoare albastră ”CIT ONE”,
cu înscris de culoare galbenă 100 bucăţi a 50 lei - 5 000 lei, la fel este aplicată ştampila CIT ONE CP
Suceava, data 24 iunie 2023, aplicată ștampila cifra 92; bandă din hârtie de culoare cafenie combinată cu
Dosarul nr.1-23184261-12-1-22122021 (1-3165/2023) TIMOFTI VALERIU *****

alb cu înscris ”Credit Europe Bank”, înscris de culoare cafenie 100 bucăţi a 200 lei - 20 000 lei, la fel este
aplicată ştampila Credit Europe Bank sucursala Bacău, data 15 august 2023, iar în partea dreaptă a
ștampilei este cifra 2; bandă din hârtie de culoare roşie combinată cu alb cu înscris ’’Banca Transilvania”,
cu înscris de culoare roşie 100 bucăţi a 10 lei - 1 000 lei; bandă din hârtie de culoare roşie combinată cu
alb cu înscris ’’Banca Transilvania”, cu înscris de culoare roşie 100 bucăţi a 5 lei - 500 lei, la fel este
aplicată ştampila Banca Transilvania, data 23 decembrie 2022; bandă din hârtie de culoare galbenă
combinată cu alb cu înscris ”BCR”, cu înscris de culoare galbenă 100 bucăţi a 50 lei - 5 000 lei; bandă din
hîrtie de culoare orange combinată cu alb cu înscris ”BRD”, cu înscris de culoare orange 100 bucăţi a 50
lei - 5 000 lei, la fel este aplicată ştampila BRD agenţia Mărăţei, data 19 aprilie 2023, numele angajatului
Ignat Cristina; bandă din hârtie de culoare galbenă combinată cu alb cu înscris ”CIT ONE”, cu înscris de
culoare galbenă 100 bucăţi a 50 lei - 5 000 lei, la fel este aplicată ştampila CIT ONE CP Bacău, data 09
august 2023, iar în partea dreaptă a bandei de hârtie este indicat cifra 38; bandă din hârtie de culoare
galbenă combinată cu alb cu înscris ’’Banca Transilvania”, cu înscris de culoare galbenă 100 bucăţi a 50
lei - 5000 lei, ştampila Banca Transilvania *****, data 19 iulie 2023, *****; bandă din hârtie de culoare
galbenă combinată cu alb cu înscris ”CIT ONE”, cu înscris de culoare galbenă 100 bucăţi a 50 lei - 5 000
lei, ştampila CIT ONE CP Constanţa, data 30 iulie 2021, T*****, în partea dreaptă a ştampilei este cifra
72; bandă din hârtie de culoare galbenă combinată cu alb cu înscris ”BRD, mai jos este un înscris de
culoare galbenă 100 bucăţi a 50 lei - 5 000 lei, la fel este aplicată ştampila Banca Comercială Română
sucursala Roman, în partea dreaptă a ştampilei este cifra 17; bandă din hârtie de culoare mov combinată
cu alb cu înscris ’’banca Transilvania”, cu înscris de culoare mov 100 bucăţi a 5 lei - 500 lei”, a păstra la
materialele cauzei penale pe tot parcursul termenului de păstrare.
Cheltuielile judiciare în mărime de 3150 (trei mii una sută cincizeci) lei, conform art. 229 alin. (1)
Cod de procedură penală, urmează a fi trecute în contul statului.
Sentinţa este cu drept de atac în ordine de apel în Curtea de Apel ***** în termen de 15 zile,
prin intermediul judecătoriei *****, sediul Buiucani.

Preşedintele şedinţei
judecător Ialanji Arina
Copia corespunde originalului

Hotărîrea a devenit definitivă (executorie) la „ ”


Judecător Ialanji Arina

You might also like