LISTA CU EXEMPLE – PROGRAME CLADIRI PT ADMINISTRATIE BIROURI 1.

Colorium Dusseldorf, Germany – Alsop Arhitects – 2001 -constrangeri : intregrare in sit - planul parter s-a restrans atunci cand s-a hotarat construirea unei pasarele ce leaga strada principala de o alee pietonala de plimbare noua, pe malul apei. -constructie prismatica, acoperis prismatic -s-a permis realizarea unei unice scari exterioare -impact vizual major -perete cortina puternic colorat -18 etaje -2 etaje subterane

2.MAD, Dubai – Al Rostamini Headquarters Architects

-tuburi structurale – ideea lui Le Corbusier -structura formata din 9 tuburi -tuburile patrund prin etaje in pozitii diferite, astfel creeaza spatii de dimensiuni diferite -tuburile deservesc circulatia -soft landscape of trees gives way to the hard landscape of the waterfront, and the reflective landscape of the water itself

3.Gormingen, Olanda, sediul Menzis / Cie -asigurari -trei volume prismatice identice, fiecare avand 4 niveluri, rotite la 90 de grade unuk fata de celalalt -etajul 1- functiuni publice(service desks,insurance shop, healthcare service center; meeting rooms, a library, training areas, an auditorium, and a restaurant) -etajele 2,3- office spaces-atrium -transparent si comunicativ -constructia este o buna combinatie a unui exterior deosebit, specific, si un interior variat si interesant -materiale naturale -magnolia garden around the building with its diverse terraces, water features and illuminations 4.Beijing sediu CCTV – Rem Koolhaas – 2008

-administration, production, broadcasting -a single loop of interconnected activity -common platform -two towers -1 - broadcasting, -2 -services, research, and education -unprecedented degree of public access -circulation through the building, spectacular views from the multiple facades -three-dimensional experience -CCTV consolidates all its operations in a continuous flow->allowing each worker to be permanently aware of her colleagues -a chain of interdependence that promotes solidarity rather than isolation, collaboration instead of opposition. 5.BMW Tower, Munchen – Karl Schwanzer -etaje tehnice intermediare->pompe suplimentare de apa - 101 m - shape of a tire in a race car - four vertical cylinders - Each cylinder is divided horizontally in its center by a mold in the facade - cylinders do not stand on the ground, they are suspended on a central support tower - 22 occupied floors, two of which are basements and 18 serve as office space

6.Burohaus Dockland, Hamburg -cladirea de birouri şi de logistică este arhitecturala şi tehnica -în ceea ce priveşte proiectarea clădirilor şi echipamentelor – una dintre cele mai moderne de acest gen -spatiu, transparenţa şi comunicare -deschiderea şi spiritul de echipă sunt cultura companiei – deschidere reflectată de asemenea în proiectarea etajelor.

7.Torre Agbar, Barcelona – Jean Nouvel – 2003

-sediul societatii de apa -spectaculos -forma inspirata de Montserrat – munte din apropierea Barcelonei -gheizer in crestere pe inaltime -34 niveluri supraterane – 142 m inaltime -4400 ferestre – 4500 leduri luminoase ce permit luminarea colorata nocturna -59619 lamele de sticla -mari controverse – volumul asemanator cu „Gherkin” – „castraveciorul” din Londra a lui Norman Foster -accente verticale -in Piata Gloriei Catalane -accent riguros al unui oras orizontal – este punct de reper pe un bulevard longitudinal -reia simbolurile barceloneze : - apa Mediteranei – calma, matasoasa, cu suprafata continua si textura vibranta - goluri impuscae – tema arhitecturii catalane - policromia diurna / nocturna – exuberanta metropolei -subsol : amfiteatru -ultimul nivel : conducerea – et 30 -birourile – cutii care plutesc -et 25 – cafeteria conducerii -diafragma de B.A acoperita de o fatada de sticla -turn ecologic – datorat invelisului de sticla – senzori de temperatură în afara turnului care reglementează deschiderea şi închiderea jaluzelelor de pe faţada clădirii -> reducerea consumului de energie pentru aer condiţionat

Ad=3600 mp -arhitectura ca design de obiect 10.Neue Zollhof.000 mp – toate cele 3 cladiri – publicitate. asigurari. Bucuresti – Westfour Architecture -foarte contestata -concept : -turn invaluit ce se dezvolta printr-o succesiune de straturi -element principal : o cortina convexa peste volumul solid -5 niveluri subterane(parcare) + 11 supraterane – 40. Bucuresti – Constantin Ciurea -S+P+8.000 mp -spatiu interior desfasurat in jurul atriumului (10x10 m) -4 lifturi panoramice -interior SF . finisate cu tencuiala alba.8. inox slefuit. diverse 9.Charles de Gaulle Plaza.Imobil Bog’Art. caramida -peisaj amorf datorat pierderii functiunii industriale-portuare -revitalizarea peisajului urban prin investitii noi -crearea unui eveniment volumetric -goluri impuscate – fereastra tipica la toate cele 3 cladiri -28. Dusseldorf – Frank Gehry -„Distrorsiune luminoasa intr-un peisaj portuar” – Rin -situate intr-o piata – face legatura cu portul -3 cladiri de birouri – 3 volume hibride controversate.

11. grupuri sanitare. vestiare.America House.500 mp -comert / restaurante / birouri ambasade -etajul 1: galerie comerciala -fatada mozaic reflecta diversitatea continutului in antiteza cu monotonia volumului -varietate de culoare.Imobil Futura. 12. Helsinki – Aarno Ruusuvuori -birou „peisaj” -ocupa intreaga arie a nivelului -10. Tokio – K.000 mp – 5 niveluri -ierarhizare la nivelul spatiului de lucru – cu cat mai sus pe scara ierarhica. Bucuresti – Westfour Architecture -„container” pentru diverse activitati -130 m lungime -12 niveluri. Bucuresti – Godac Lucian. transparenta si opacitate – determinata de protectia diferita a spatiului interior -interior – sticla -> lumina. Hamburg – Bernhard Winking.Yamashita -8 niveluri -birou pe sistem grupat -caricatura proprietarului – parapetul de la balconul etajului 3 de pe fatada intrarii -articuleaza in jurul unui birou perisager spatii pt circulatii. cu atat mai izolat biroul 14. Simion Babici – 2007 -1000 mp – 6 niveluri -arhitectura dublu strat – exterior panouri glisante – tabla cutata in care sunt decupate ferestre -spatii de birouri mici -high-tech moderat 13. oficii. depozite 15. 3 subterane -3. -3 niveluri subterane + 7 supraterane -subsol : parcaje + alimentare energetica -parter : spatii comerciale pe intreg perimetrul -> curte interioara acoperita de luminator -circulatia catre nivelurile birourilor – din curtea int rol de hol general – colecteaza circulatia pietonala de pe strazile adiacente -spatii de o parte si de alta a circulatiei longitudinale -> birouri celulare si grupate -flexibilitate limitata pe directia longitudinala .Imobil de birouri.Imobil de birouri.Imobil de birouri. Patchau&Winking -in centrul orasului – intre canalele Herren – graben si Alstel.

sanit.16. circulatii.Turnul IBM. Lyon – Cassuta&Ponte -anii 70 – in fiecare oras o asemenea prezenta era dorita -in inima cartierului Part – Dieu -140 m inaltime – 42 etaje -primele 28 de niveluri – birourile Credit Lyonais -nivelul 32 – hotelul Frantei – 250 paturi si 2 restaurante 19. birou de conducere -compartimentare partiala a spatiului de birouri 17. gr. Olanda – Nielsen. Nielsen&Nielsen -concept : -ideea simbiozei cu natura -integrare in context extrem de fina -program minimal -sedii administrative pt 2 miscari sportive daneze -compozitie bipartita : -volum linear – spatiul birourilor -volum patrat – primire.Imobil pt fundatia Cartier. Vingsted. Paris – Jean Nouvel. transparent – 2 foi de sticla ce depasesc fatadele longitudinale -panouri despartitoare la birouri – transparente -plan liber : zona centrala – nucleu rigid (grupuri sanitare+anexe) -birouri de tip celular – spatiu configurat de panouri transparente 18.Arup Ass&Abramovitz -21 etaje -la limita centrului orasului – peisaj urban de tip centru de afaceri -2 volume simple articulate : -prisma : birourile -cilindru : circulatiile -compozitie etansa – semnal -flexibilitatea spatiului central . Emmanuel Cattani&Associes – 1994 -3 functiuni : -parter + subsol : expozitiile Fundatiei Cartier -deasupra .6 niveluri – administratia -dedesubt – 4 niveluri subterane – parcari – ascensoare auto -compozitie inteligenta : -amplasament istoric -aliniament -protejarea elementului vegetal – cedrii -volum simplu. Johannesburg – O.Turnul „Credit Lyonnais”.Sediul societatii DGI.

Caroussel. Place Concorde. 36 niveluri. arc de triumf modern -glorie a umanitatii triumfatoare -simbol al sperantei in viitor -cladire pentru linistea sufletului francez -cub cu latura 105 m.7 m .Marele Arc. Vais&Ass – 1994 -articulatie a 2 volume : -prisma de sticla -segment de cilindru blindat -insertie in zona tampon : -ansamblu de locuinte anii 60 – cutii ordonate cuminte in spatiu verde -orasul -turn – forma cilindrica – aluzie la ideea fortificatiei si replica la centrul istoric -formula planimetrica clasica – 2 zone distincte : birouri – sp liber anexele – sp rigid 21. sir Norman Foster – 1993 -planimetrie inedita – determinata de conditiile de amplasament si de obtinerea unei siluete reprezentative -partiu simplu : -circulatii si anexe dispuse central -birouri de tip celular dezvoltate pe perimetru -capetele imobilului – sali de consiliu si birouri pt sefi de compartimente -8 nivele suprateran -1 nivel subteran *22. Locuintelor si Transporturilor. o rascruce a comunicatiei. cladirea devine o imagine de sinteza. o belvedere.Brancusi. Duisburg. amplasat pe axul istoric (Luvru. Piciorul nordic – de inchiriat. 4 curti interioare – gradini -platoul arcului – spatiu amplu de intalnire in aer liber – protejat de „nor” -materiale : marmura alba pe fetele pline marmura cenusie.Business Promotion Center. prima cladire televizuala – peretii oblici dau senzatia de holograma – 3850 de chesoane – nici cub. Defence. Paris – Johan Otto Spreckelsen -conceptul e mult mai important decat arhitectura -concept: -arc triumf al omului -portal de iradiere a culturii franceze catre omenire si univers -cub deschis. Bld C. Piciorul sudic – Ministerul Urbanismului. fereastra spre lume. -placa ce sprijina pe picioare – sali de conferinte.picior -2 corpuri de cladire identice – picioarele : peretii verticali ai arcului. Ard de Triomphe) -partiu lipsit de flexibilitate -etaj curent 105 x 18. aluminiu.20. nici arc. Champs Elysees. Jardin des Tuilleries. Cluj – Gh.Imobil de birouri. sticla – pe fetele ext ale birourilor -simbol al unei epoci. .

apa -elemente : 1. vulcani latenti.scara parking. 9.arhive. 2. 5. 7.holul mare. 4. se deschide cu un perete vitrat spre soarele de dupamasa.restaurant. 3.PRIMARII *1.Salile de intruniri placate cu lemn scump rosu beneficiaza de razele de dimineata a soarelui. 6.bazin artificial -2 corpuri : .spre apa – Primaria . in timp ce sala consiliului.acces sala de consiliu. Punti pietonale asigura circulatiile si accesele la cladire.luminoasa predominata de sticla si se dizova in lac . De-a lungul fatadei sudice se ridica piloni de sustinere care sprijina acoperisul valurit care imbraca cladirea. dar face parte din oras -parcaj subteran sub bazine – se exclud masinile din geogr directa -iarna – ingheata apa -3500 mp – dimensiune mica – adaptata la vecini -macheta topografica a Islandei -tip clasic al primariei contemporane -concept : netulburarea echilibrului ecologic -elem determinante geografice : ghetari.sala consiliului executiv. 3. de obicei folosita dupamasa. gheizere.sala consiliului municipal.secretariat.bloc solid si impunator ancorat in oras -etajul 2 : 1. crevase. 6. apa se prelinge pe suprafata sa incurajand cresterea muschilor. Cladirea de birouri este divizata in 4 segmente de cate 2 etaje fiecare luminate de catre un laminator zenital elliptic si concentrate in jurul unor spatii centrale de circulatie.cafeterie.bucatarie. Un perete intunecat de roca vulcanica neagra strabate pe o distanta de 60 de metrii latura sa nordica. Circulatia vert din aceste zone vine in contrast cu miscarea oriz de-a lungul parterului deschis publicului. 8.spre oras – Consiliul Local .Primaria din Reykjavik. materialele au fost alese cu grija pasajul find luminat zenital de lumina nordica.informatii.biroul primarului. . Islanda – Studio Grenda -calitati si defecte ale mediului natural -bazine artificiale -> pseudo-arhitectura lacustra -pare izolata pe apa. 4.macheta topografica.grupuri sanitare -infratirea islandezului cu apa -P+2 – integrare volumetrica foarte buna -Primaria – casa comunitatii – trebuie sa ofere spatiu pentru comunitate – relatie cu publicul -macheta topografica a Islandei in hol . 2. pereti bazaltici.directia personalului. 7. 5. O continuare a strazii eterne.

tribunalul local. Finlanda – Oli Pekka Jokela&Pentti Kareoja – 1992 -gustul finlandezilor pentru „marile proiecte” – asociaza primaria cu prefectura.asigura conditiile pt o Luminare naturala zenitala.1993 . -2 idei: . Jean-Luc Muller. etc.Primaria din Evry. -primaria proiectata inaintea catedralei – evita excesul de detalii -i se reproseaza austeritate si monotonie – autorii spun ca doar asa se puteau articula unei catedrale despre care nu stiau nimic inafara ca va avea 25 m inaltime.scara umana si senzoriala . precum si casa casatoriilor.scara contextului urban -situat intr-un cartier cu compozitie urbana la scara mare -de-a lungul unui canal care inspira proiectului ideea unei linii drepte -corpul principal – bara(144 m) -aripi perpendiculare -spatiul major – strada interioara care deserveste toate serviciile accesibile publicului 3. 4.1987 -in inima orasului – in vecinatatea catedralei lui Mario Botta -parcela triunghiulara – in V – cuprinde intre bratele sale accesul principal si atriumul -doua corpuri : -unul de partea catedralei : primar si adjunctii sai -unul pt servicii tehnice .2. Gudmund Stokke&Ole Wiig . cu spatiile tehnice municipale. Charles Poisay . Franta – Jaques Levry.Primaria din Rauma. Norvegia – Jorn Narud.Primaria din Kongsberg.

sauna.Primaria din Haga – R. sala de gimnastica. Marsilia – William Alsop Architects – 1993 -hol central – luminator -modul de acces si intretinere greoi -in unul din cele mai dezvoltate cartiere ale Marsiliei -asociere paralela intre o dubla bara(inchizand un gigant atrium) si un corp suplu -high-tech de nuanta neo-organica -proiect al viitorului real -colaborarea unor echipe din tari diferite – conceptii dif -corpul administrativ – dubla bara ce inchide un spatiu longitudinal central(atriumul – traversat de pasarelecirculatii) -barele : -realizate pe triplu tract – centrul fiind ocupat de circulatii si anexe -birourile serviciilor – spatiu de lucru pentru circa 1. curte interioara publica -3 accese corespund celor 3 strazi care contureaza lotul -se remarca prin respectul traditiei constructive dar si a celei comunitare 5.Meier – 1993 -albul – foarte important – aluminiu -holul – foarte important .-cladire deschisa spre curtea interioara -compozitie urbana clasica a orasului -inlocuieste vechea primarie distrusa de incendiu -respecta scara contextului -la exterior – linearitate masiva -se deschide catre un spatiu central. restaurant.Primaria departamentului Bouches-du-Rhone. 6.500 de functionari -atriumul : -spatiu public – intermediar intre spatiul comunitatii si structurile administratiei locale departamentale -sistem de luminare zenitala – structura metalica – voleti metalici mobili ce regleaza fluxul de lumina ce patrunde in interior si permit circulatia libera a aerului in spatiul atriumului -corpul suplu : -corp deliberativ -se leaga prin pasarele de corpul administrativ -sali de sedinte -elementul spectacol – ne trimite spre lumea insectelor -program amplu – mai cuprinde spatii pt : cresa. parcaje subterane.

reorganizand intregul campus -7 sali de judecata distincte – lemn de cedru -5 nivele de parcare subterana -acoperis ondulat -fatada cortina -accesul la birourile administrative se face printr-un atrium „dramatic” -extinderea se deschide catre o curte interioara strabatuta pe diagonala de zidul fortificat -accesul publicului suprainaltat pe rampe -> duce la „salle des pas perdues” -holul – transparent – traversat de pasarele ce duc in salile de sedinte. deschis -volumele salilor de judecata foarte evidente -dialog intre vitrat – opac -„acoperisul pluteste” – arhitectura dematerializata -luminatoare -> lumina „dreptatea absoluta” -pastreaza constructiile existente ale sitului : 2 turnuri medievale si un fragment din incinta de fortificatii. 7 volume distincte. plutind in spatiul holului -unul dintre bastioanele incintei – cafeterie -respect pentru existent – operandu-se strict modificari indispensabile -volumul principal – modul transparent – in care plutesc silozurile salilor de sedinte. scoala de magistrati din anii 70.000 mp -specific : amplasamentul sau – in zona istorica -high-tech – metal -concept : -reluarea formala a elementelor medievale -crearea unei perceptii pozitive asupra justitiei franceze prin crearea spatiilor transparente.Tribunalul din Bordeaux – Richard Rogers -25. asemenea unor tendoane. legate intre ele prin scari si rampe. autonome. .JUSTITIA 1.

The Sheriff Court Palatul de Justitie Glasgow – Keppie Hederson – 1983 -21 de instante judecatoresti intr-o singura cladire -unul dintre cele mai mari programe arhitecturale judiciare din europa -schema simetrica fata de axa accesului principal -parter : 4 sali de dezbatere penala. de toate dimensiunile -11 niveluri 4. Montpellier – Bernard Kohn -nu va putea depasi 8 m -compozitie de tip „grila” deschisa -forme ample si dulci – spatiu cuminte -perspective deschise in toate directiile -spatiu central – sala pasilor pierduti – in care plutesc volumele blindate ale celor 6 sali de sedinte -decupari semirotunde pe perimetru – curti de lumina ample pt birourile magistratilor . alternate cu spatii pt jurati si martori 3.Tribunalul din Oslo – Ostgaard Arkitekter AS -ideea de baza : democratizarea institutiei -atrium pe mai multe niveluri – aducerea spatiului urban in interiorul compozitiei -sp central : cafenele deschise si aflate la niveluri diferite – distrugerea imaginii ostile si distante -52 de sali de dezbatere.2.Noul palat de justitie.

Nantes – Jean Nouvel -pe o insula – unde Loire se ramifica -dimensiune foarte mare -dinamizare -„cutie metal+sticla” perforata neagra. transparenta.nocturn” -stalpi cu afisaj electronic -totul se reflecta -interpretare moderna a ceea ce asociem cu justitia -transformarea cuvintelor ca justitie. reflexii -> impartialitatea justitiei -holul principal : podelele de granit negre – care oglindesc tot ce se intampla in hol – domina incaperea -salile de judecata : -separate de hol prin 3 ecrane metalice enorme -3 cutii neregulate – lemn negru -la interior – lemn rosu -negru in combinatie cu culori aprinse si greutatea materialelor sugereaza solemnitatea procesului judiciar . asociata cu justitia -cutie proiectata pe o grila stricta de 8x8m -spectacol „diurn . egalitate.5. demnitate si caracter in semne folosite in constructia tribunalului -ecrane.Palat de justitie. echilibru.Palatul de justitie. Grasse – C. grila neutra. de Potrzomparc – 1995 -situl – platou alungit dominat de bucla unei strazi – motiveaza realizarea unui mare edificiu oval alungit -partea linear-alungita se articuleaza de oval in punctul focar al buclei rutiere -program amplu – cuprinse mai multe instante judecatoresti. 6. cinste.

Frankfurt – Norman Foster – 1997 -60 etaje. 258 m + antena 40 m -concept : -turn ecologic -primul bloc ecologic din Europa -inovatie structurala pe moment – structura performanta -nuclee rigide pe colturi . Mediteraneana -intrare monumentala – zona agresiv construita -structura : 111 stalpi metalici – reduce din greutatea caldirii -atrium central pe intreaga inaltime -pe colturile planului – circulatii verticale+anexe . Asia.I -gradini interioare pe 4 etaje – vegetatie -> circulatia aerului -> curenti foarte mari -> solutie : practicarea peretilor de sticla -gradinile : -punct de interes vizual si social -aduc lumina si aer curat atriumului – care functuineaza ca o curte de lumina -spatiu de relaxare – umanizeaza spatiul -in functie de orientare : vegetatie specifica a 3 zone .Commerzbank.BANCI 1.America de Nord.

Herstal – Bruno Albert – 1986 – 1987 -plomba -in centrul compozitiei – sala circulara – ghisee -accesul – wind-fang controlat -la strada : -birou -seif -in spate : scara – duce la supanta -> spatii de lucru -sucursala de cartier -amenajare pe 2 niveluri a unei scheme functionale minime -intre 2 calcane – compozitie lineara – spatiul principal : sala ghiseelor (circulara) -etajul – supanta deschisa catre zona birourilor – spatiu pentru reuniuni POZE CARTE 3.atmosfera culturala – pentru a da o imagine umanizata bancii(marea sala de concerte.functiune reprezentativa – prezenta marcanta in peisajul urban . atenuata de legaturile interioare -caracter monumental al cladirii : -proportiile imense ale explanadei -material de finisare exterioara – granit cenusiu -zona urbana foarte densa – cea mai activa parte a orasului -la subsol – parcaj pt 22 de masini – acces : ascensor -3 conditii de indeplinit : 1.caracter public si relativ auster.Filiala Bancii COB/BAC. accesibila atat din interior cat si din ext) 3.2. exprimand rolul social si reputatia bancii(zona media) 2. Tokyo – Kisho Kurakawa – 1975 -specific : spatiul media – mare atrium spre strada – spatiu intermediar public-privat -plan L : -sala de ghisee mare in latura lunga -windfang circular -latura scurta – birouri -in sistemul marilor birouri -flexibilitate -nucleu pentru cazarea invitatilor – dimensiune amfitrionala a institutiei -spatiu media : -refugiu de odihna -fantana -preambul inainte de intrarea in banca -exterior dar acoperit -similar zonei de receptie a caselor traditionale japoneze -platforma usor ridicata deasupra trotuarului -elementul in jurul caruia se articuleaza spatiile bancii -preia functiile de primire ale publicului -ultimul nivel : -acopera spatiul media -adaposteste sala de lectura(dimensiune culturala) si un restaurant cu anexele sale -spatiile destinate serviciilor+circulatiilor verticale – in colturile cladirii -separarea zonelor majore : sala ghiseelor de holul de acces. la subsol.Banca Fukuoka.

retele de instalatii -turnurile suporta acoperisul usor arcuit al holului -originalitate : -structura vitrata a fatadei holului -acoperisul Realizate din platbande duble de otel. asamblate cu suruburi si nituri -grinzile : -dublu curbate -deschideri de 18m -sustin un acoperis confectionat din gratare metalice fixate in puncte -structura – efect cinetic – plafonul pare opac din departare.Banca la Luxemburg – William Kucker & Klaus Freudenfield -plan in forma de „U” deschis pe una din laturile scurte catre strada principala -inchide un mare hol vitrat si o curte interioara -4 niveluri supraterane si 3 subterane – deservite de „turnuri de servicii” : scari de evacuare. grupuri sanitare.Banca Chinei. ascensoare. transparent din apropiere POZE CARTE . Hong Kong – Yeoh Ming Pei -amplasare intr-o zona foarte aglomerata -plan – multiplu al unui triunghi -315 m -70 magazine -multe spatii inchiriate -comunicatii pe verticala -gradini japoneze in jur – spatiu umanizat -Pei – initiatorul inflexiunilor diagonale si oblice in arhitectura contemporana -expresivitatea unei epure geometrice abstracte ce aspira spre perfectiunea pura a cristalului -a cautat inaltimea ca reflectare a spiritului record -> a rezultat forma din principiile geometrice generatoare de volume 5.4.

10. 2. 5.stadion. durabilitate -initial – doua laturi neacoperite – gradene mobile – 15 m fata-spate in functie de eveniment – 110. 9.axa principala. 3.Sydney Superdome. rampe elicoidale -primul stadion cu aer conditionat in ext -30. creand conditii foarte bune atat pentru transmisiunile televizate cat si pentru spectatori -materialele folosite ecologice – alese pt o poluare minima.tenis. Australia – Hok&Lobb – 2000 -costul gazonului – 690 milioane AUD -rampe longitudinale.cladiri existente 14. 8.atletism.piscinae. 6. apropiindu-se de teren cu 15 m in functie de eveniment -la subsol : complex pentru interni -ecologic : ¾ din apa folosita la irigarea gazonului si la toalete .baseball.Stadium Australia.hochei. 7.fantana .CONSTRUCTII SI INSTALATII PT SPORT STADIOANE 1. 11.colectata de pe acoperis 1.Complexul Sydney.expozitii. gradenele N-S se micsoreaza si se acopera. conservarea resurselor.000 locuri -dupa JO. reducandu-se apoi dupa terminarea JO la 83. 4.500 -acoperis construit din policarbonat translucent pentru a minimaliza umbrele.000.000 locuri sub copertinele de policarbonat -gradene mobile -grinzile cu zabrele arcuite sustin copertina din policarbonat -cel mai mare stadion folosit vreodata pentru JO la acea data -4 avioane Boeing 747 ar fi incaput alaturate in deschiderea celor doua arcuri principale -capacitatea originala a fost de 110.

jos . al Frantei. Zublena -pentru World Cup 1998 -caracterul delicat al arhitecturii -> dematerializat -copertina pe structura metalica -75. ceea ce e benefic atat oamenilor cat si gazonului – sta in consola -incarcarile asimetrice ale acoperisului echilibrate cu ajutorul cablurilor -tribune – escamontarea primului inel – „garaj” pt 25. dar elegant -inelul interior al acoperisului – memorabil -bucata de sticla speciala colorata care blocheaza lumina rosie si infra rosiile si permit patrunderea luminii verzi si albastre.000 locuri – fotbal -imaginea principala : TERENUL -> suspendarea gradenelor -silueta zvelta – copertina flotanta pe stalpi -acoperis flotant cu cabluri -copertina reia modelul pistei de atletism -atmosfera luminoasa data de policarbonatul inelului interior al copertinei -tribuna presei – cca 800 locuri -restaurant. care sustin cu carlige fermele cu zabrele -acoperis de dimensiuni mari.000 locuri – atletism -80. Paris – Michel Macary&A.*2. Stadionul Nat. mijloc.Stad de France. Saint Denis.000 tone -negativ : nr mare de persoane de inceput/sfarsit -3 zone de tribuna – cu accese separate : sus. grupuri sanitare cu vizibilit pe teren -vestiar echipe -dusuri -sala masaj -loje de inchiriat -plan eliptic -acoperis sustinut de 16 stalpi metalici.000 locuri -15 m peste pista atletica -10 unitati mobile – 10.

Milano – 1934-1990 -85.zi si noapte -4 stalpi de mari dimensiuni pe colturi – 51 m inaltime -circulatie doar pe verticala + inele orizontale -particularitati de configurare -grinzi metalice rosii – structura rectangulara – urmaresc perimetrul stadionului -se intersecteaza cu cei 4 stalpi si se prelungesc -grinzile principale au 9.000 locuri – toate acoperite -alternativ Inter / A.5 m inaltime -tribuna 3 nu e inchisa pe una din laturi – hipodrom in apropiere – perspectiva frumoasa asupra Milanoului – catedrala -muzeu -5.C Milan -„stadion rampa” – rampele conduc la gradenele stadionului -concept anti-violenta -expresivitate arhitecturala – motivul rampei circulare si a grilului metalic -monumentalitate covarsitoare -> rampe elicoidale -constructie „fotogenica”.Alianz Arena.500 maxim -> „colina artificiala” -se afla amplasat pe o mare dala – circulatie fluenta -circulatii -> in apropiere – autostrazi -258x227x50 m -teren omnisport -sub gradene – toate dotarile -acoperire totala a spectatorilor -3 registre de gradene – una mobila – mobilitate relativa .3.200 locuri VIP si 200 pt presa 4. Munchen – Herzog&De Meuron -FC Bayern Munchen si TSV 1860 Munchen -10.Stadionul Giusepe Meazza (San Siro).

874 bucati de folii ETFE – forma diamant – 0.-anexe – sub gradene -structura metalica -tuburi mici alimentare perne cu aer -perne gonflabile -stadion cameleon – isi schimba culoarea in functie de programul calculatorului -> dinamica f mare datorita pernelor -invelitoare policarbonat -restaurant.000 locuri – maxim 90. zona Genevei -cos impletit de pe cursul superior al fluviului Zambezi. fanshop -stadion carosat -a rasturnat imaginea traditionala a stadioanelor -copertina metalica transparenta -exteriorul : 2. Africa -cos pe spate -aproximativ 80.000 -forma relativ regulata -in vecinatate – piscina olimpica .Stadionul National Beijing. Birds Nest – Herzog&De Meuron -coaja de tuburi patrate de bare de otel -arhitectura de tip impachetat -amenajat pe o mare dala -concept : -cursa de peste.2 mm -cea mai mare structura acoperita ETFE -structura de beton armat -50 m inaltime -prima tribuna si terenul – in debleu -foiere speciale pentru VIP – 1200 locuri din tribuna 1 rezervate sponsorilor 5.

Wellington. rugby.000 locuri – fotbal american -glisarea copertinei -sala de conferinte -concerte – protejarea gazonului prin covoare 7.000).000 locuri . concerte -86.000 locuri).Wembley." 6.lightweight aggregate concrete . U-Shape. 1925 (127. Classroom. Banquet .-structura de tuburi de otel -> copertina -2 structuri : una tubulara la copertina si una pt gradene -copertina – nu e inchisa complet -> aerisire -imagine iconica -punct de atractie turistica -defect – imagine interioara neexpresiva -stadion omnisport . Boardroom.000 de locuri -primul rand de gradene-mobila -sala de conferinta -new Wembley Stadium is the largest covered football stadium in the world -partly retractable roof. but desired the opposite: that it would attract and absorb people. demolat in 2003 -arc structural – sustine parti din copertina -90. Londra – Norman Foster -acces de rampe-partial -maxim 90.olimpic -se poate inchide perfect -structura indiscreta inauntru -zona de acces – marcata de structura -spectatorii indepartati de gazon – pt atletism -concept-confectii utilitare-rezistenta+decorativa -simbolizeaza structura si estetica -imagine perputanta -‘We didn't want this huge stadium to smother or repulse people. Cocktails.fotbal.Theatre. supported structurally by an 133-metre-high arch -Originally built in 1923 (82.500 locuri (236 x 185) – dimensiuni mici -un rand de gradene -propunere : ideea constructiei unui stadion pe piloti .Carparks on site 850 -function center. New Zealand -stadion de rugby – football -stadion pe piloti -34.

the mechanical spaces. capteaza energia 9.8. the VIP suites .Stadionul din Dalian. Ove Arup -stadion mic. the toilets and concessions stands.000 locuri – 15. China – NBBJ (proiect) -pereti vegetali .structura metalica -> stadion gradina -orientare in functie de context .spre centrul orasului sau spre mare -gradene zvelte -arhitectura navala -autonom energetic. bordat de o gradena de dimensiuni mici -expresivitate – contrastul dintre dematerialitatea copertinei si volumul „tectonic al gradenei” -5. panouri din celule fotocoltaice(?) -epoca stadioanelor neorientate se incheie -mai buna incadrare a siluetei The garden walls contain all of the vital systems of the building: the structure for the roof. arhitectura navala -axa vizibila -panouri suspendate – rol de a distribui? curentii de aer.000 la olimpiada -Copertina sustinuta pe cabluri -element principal-stalp metalic .Sydney – hockey pe iarba – ing. and the ticket booths -concept : -parc pe malul marii -taierea parcului -pamantul devine zid -eveniment -stadion gradina -ziduri verzi – ziduri din strat de metal + vegetatie -gradene subtiri -axa e libera – peisajul patrunde in stadion -primele gradene usor ingropate -ideea spatiului urban – pasarele.

Sydney – Blight Voller – 2000 -10.Stadionul „Alfred McAlpine”. copertina retractabila -cladirea mileniului -terenul nr 1 – 11.500 locuri -prelata de protectie -singurul turneu unde competitia se desfasoara pe iarba 12.500 locuri -stadion rotund.Wimbledon.10. Londra -2 stadioane dominante -1877 – terenul e f vechi -stadionul – terenul central – 15. Huddersfield. Anglia 11. structura pe cabluri -2 tipuri de terenuri de tenis : . mediu -imagine usoara.000 locuri – forma traditionala.

10.-obisnuite -competitionale -anexele stadionului – in vecinatate – tunel subteran -terenul de joc – celule senzitive -cele mai bune locuri – in spatele terenului . Corona Park. spectaculos -> floare tradtionala chinezeasca – acoperis -acoperis inchis – cilindru -acoperis mobil .Roland Garros -competitie initiata in 1891 -constructia complexului incepe in 1927 -stadionul Suzane Leuglet – 9953 locuri -stadionul Ph.792 locuri -retractable roof -twenty courts -tennis museum 14. Shanghai – Mitsuru Senda – 2005 -baza de tenis – 80ha cu 40 terenuri -SV orasului -15.Stadion de tenis Qizhong. Charlier : -14.884 locuri -simplu. Pro-Shop.Flushing Meadow. New York -cel mai mare stadion de tenis din lume -camera accidentela -crater foarte abrupt – circulatia cea mai abrupta -balustrade intermediare -cea mai rapida suprafata de joc -Stadionul Armstrong – NY.500 seat centre court stadium. gradene organizate sub forma dreptunghiulara -zgura -tribune f inclinate -masuri de protectie a circulatiei–parapeti -lojele – maini curente partiale -terenul nr 1 – 3. café and function centre 13.Meadows – stadionul 2 15.000 locuri -circular. Fl. 15 outside courts.

Velodromul din Manchester – 1996 -pista de ciclism interioara -12 recorduri mondiale inregistrate aici -pista recunoscuta pt viteza mare – cea mai rapida din Europa -250 m lungime pista -in 2007 – inchisa pt renovare – pista acoperita cu lemn de pin siberian – mai fina -cea mai impregnata cu rasina -cea mai buna descoperire pt spitale – pin siberian – autoungere -> evitarea infectarii masei lemnoase -in curba de 42 de grade -3.Sala de sport fosta Saddam Hussein. univ.000 locuri in centru .Stephen O’Connell Center. Bagdad. Irak – Le Corbusier – 1984-1980 -legatura si cu un teren exterior 2. multe anexe -structura usoara de beton armat + folii din material plastic suprapresiunea aerului conditionat -> structura umflata -> lumina placuta -luminiscenta agreabila -tribune pliabile -> eliberarea spatiului central 3.SALI DE SPORT 1.500 locuri gradene -1. Gainesville – Condill Rowlet&Scot – 1980 -primele palate omnisport – programe complexe. Florida.

-velodromul – circular – structura metalica radiala a acoperisului – diametru 142 m -piscina – dreptunghiulara – structura solida -legatura la fiecare nivel intre cele 2 cladiri -intre cele 2 – spatii multifunctionale -parcare pt 2.plase -inconjurate de scari si rampe -cladirea piscinei : 2 bazine olimpice : -1 pentru sarituri -1 pentru handicapati -velodromul – polivalent : ciclism.Velodromul si pisicna olimpica Berlin – Dominique Perrault – 1993-1999 -luminatoare zenitale -11. concert.000 bibiclete ecologice -vestiare.800 locuri de sezut -concept : 2 „lacuri stralucitoare” inconjurate de vegetatie – 450 de meri -17 m sub pamant – 70 cm suprateran – 3 niveluri fiecare cladire -acoperis metalic . parcare. tenis.420 spectatori – 5. sala de fitness . birouri administrative. atletism.4.

Germania – Auer&Weber – 2003 -economia curentului electric – iluminare dezvoltata -sistem de seduri – patrunderea luminii -vitrare aproape totala -„fosa scufundata” -confort al jocului care sa induca echilibrul supletei -creatie artistica care elimina oboseala si stresul locului .5.Sala de sport scolara Bietigheim-Bissingen.

Academia Militara Norfolt. Lituania – E.500 parcaje -12. volei.Sala de sport Siauliai Arena. motocross. Croatia – 3LHD Arh. fitness.handbal -handbal. Michigan -doar pentru ore de educatie fizica -nu exista spatiu pentru spectatori 7.Centru Sportiv si Cultural Les Deux Alpes – Arnold&Herault – 2002-2006 -aspect de hambar -in zona arhitecturii traditionale – zona montana . boc. muzeu de sport. centru frumu si intretinere. – 2007 -asociata cu un mall -la ultimul nivel – restaurant exclusivist – panorama orasului -sky bar -zona comerciala – mall -centru pentru intretinere corporala -1. cafenele. cluburi.scoli sportive.Miliuno – 2006-2007 -mare platforma pt parcare -forma cilindrica -traditionala – primul rand escamotat? -capacitate : 5740 – 7000 locuri -exista depozit -legatura cu contextul – pereti vitrati -5 etaje – diametru 100 m – h=19m -culoarea – sticla holografica pe fatade -sala de antrenament .000 locuri sala de sport . baschet 9.Sala de sport.Spalatium Center. Split. baruri 8.kitsch -arhitectura minimala -in antiteza cu restul -sala de spectacole – 300 locuri -arhitectura de buna calitate? .6.

volei – aplicarea covoarelor .500 locuri -teatru : 3.Andrault.Palatul omnisport Bercy-Paris – M.Guvan – 1984 -pe malul Senei -cel mai mare palat omnisport construit in Europa in anii 80 – 55.Ansamblul sportiv „Croix Chevalier”. Franta *11.Parat. Blois. A.300 locuri -baschet.500-9.000 locuri -circ : 11.000 locuri -box : 17.000 locuri -varianta escamotarii – sub pamant -> diminuarea impactului asupra contextului -incadrat de Parcul din Bercy si Ministerul de Finante -solutia de semi-ingropare : la suprafata – piramida compusa – laturi inierbate -revolutionar : structuri performante – plafon tridimensional rezemat pe 4 stalpi rotunzi din beton -centru : -aria de joc -pista de atletism -parcaj subteran -patinoar -sala secundara.10.500 – 17.000 locuri escamotabile -bloc de vestiare – 500 de sportivi -ciclism : 10. pt antrenamente -flexibilitate – 24 de discipline sportive -9.000 mp -capacitate variabila : 3. P.000 locuri -atletism : 9.

Piscina de la Kolding.Centru de natatie San Fernando de Henares.PISCINE 1. Tuton&Luis Moreno Mansilla – 1998 -concept : impletitura de nuiele de rachita -etajul 1 : bazinul – nivelul apei freatice foarte sus -retea de aer conditionat -> umiditate? -arhitectura minimala -ideea de pseudo-acvariu -structura lineara : insirate functiunile -parter : depozit si anexe -de-a lungul Pine Promenade 2. anexe -acopera vechea piscina – un tot . Madrid – E. Danemarca – Nohr&Sigsgaard -extinderea unei piscine -integrare buna in context -orientata est-vest -noua incapere pt piscina -banda ingusta – serviciu.

3.Piscina municipala din Bordeaux – Cristian Bras – 1997 -salon de infrumusetare. birou. cabinet medical -zona foarte importanta – instalatiile -zona de loisir – bazine – 50 cm de apa – pt copii . vestiare. sala de reuniuni. garderoba.

Berlin Badeschiff Trapton (Raul Spree) -barca de agrement transformata in piscina -permite cetatenilor sa inoate in conditii sigure si curate in raul Spree. Abu Dhabi – piscina de loisir -zona turistica -piscina pe acoperis -echilibru intre arhitectura contemporana si arhitectura traditionala araba 8. baruri. TV de 50 inch -separeuri private cu vedere catre plaja 9. Helsinki .SPA – Baile Herculane .1993 -tuneluri pentru conductele de apa -pisicna -patinoar pt antrenamente de hockey si patinaj -pista de alergare -50 m lungime piscina -pt 1.Hotel Lido.2007 6.Hotel Mandalay Bay. deoarece raul Spree este foarte poluat -creat pentru a reinvia atmosfera de-a lungul raului Spree -8x32 m -deschisa publicului de la 8 AM la 12 AM -bar si DJ .4.800 pers -2 cafeterii -bai turcesti -ocupa „grote artificiale” – initial adaposturi nucleare -piscine de agrement -amenajare scenografica – mic amfiteatru 5. Bucuresti 7. la modul figurativ doar.Ai Raha Beach Hotel.Piscina subterana.000 vizitatori -poate fi folosita ca adapost pt 3. Las Vegas -piscina cu valuri -sezlonguri.

Piscina la Quimper Bretania.Strand Maritim. Japonia – 1993 -300x100 m -centru : plaja artificiala + piscina -deschiderea acoperisului -1995 – 1.10. h=107 m -reia ideea zonelor japoneze / tailandeze – iluzie -8000 vizitatori zilnic -microclimatul insulelor tropicale -26 grade -6. Krausnick. Atena .Tropical Islands. Berlin – 2004 -360x200 m.Miyazaki Seagaia (Ocean Dome). Franta 16. Germania – 1989 17.25 milioane de vizitatori -modernizare 2007 -> plante naturale + ecrane acoperis -temperatura – 30 grade -temperatura apa – 28 grade 12.6 hectare -bai termale -centru de ingrijire personala – SPA -sezlonguri -„terase” -plaja artificiala 13. Danemarca – White Arkitekten – 2004 -incinta circulara – lemn -silueta dinamica din orice punct de vedere -pe mal – vestiare -incinta circulara – protectie a vantului din orice directie -platforma de lemn – 870 mp -material durabil in apa sarata -“My idea was to achieve a sculptural.Piscina Olimpica.2004 .Complexul de piscine de la Nid-du-Cro. Elvetia – R+P Studer si Vuillemier&Salus SA 14. Kastrup. Germania – Karnatz si Bolk 15.Piscina de loisir la Blaustein. Neuchatel.Piscina Trier-West.” 11. from the sea and from the air. dynamic form that can be seen from the land.

BIBLIOTECI 1. vestigii valoroase dpdv arheologic -dezvoltare pe doua nivele -cafeteria : structura high-tech discreta -protejata fonic prin pereti de sticla -arhitectura neutra – reflecta vecinii -intrare – profile metalice -fatade mari de sticla care ii invita pe vizitatori inauntru -structura : compozitie complexa bogata -curbele – aluzie la biserica circulara din ruinele manastirii .Olah (1180) – distrusa de reformati -arc de cerc.1992 -locul Manastirii Sf. desfasurare piramidala -loc al cartii si al nostalgiei istorice -expresivitate prin preluarea simbolului norvegian. perete de caramida – reia traseul zidului de incinta a manastirii – element de granita – separator -la nivelul subsolului – insule din vechea incinta -structura arborica. padurea -asimileaza profunzimile istorice ale locului -plan subsol / parter – element de granita separator -intrarea diagonala – sugereaza o raza de arc de cerc -biblioteca deschisa -subsol : vechile vestigii integrate -> sensibilitate pt traditie. Norvegia – Ivar Lunde si Morten Lovseth .Biblioteca din Tonsberb.

2.Biblioteca Colegiului Tehnic din Cork.caramida -expresie arhitecturala puternica -organizare rationala in plan 3.Biblioteca Benedictiana. Irlanda – 1990 -configuratie de-a lungul unui arc de cerc -blocul bibliotecii langa intrare -travei repetitive -exista supante partiale -arhitectura specifica insulelor britanice . Melk .

planetarium -8 centre de cercetare academice -9 expozitii permanente -4 galerii de arta -centru de conferinte -disc imens argintiu inclinat -grila structurala regulata -lumini oblice – lumina indirecta – anima sala de lectura -peretele sudic – inscriptii cu exemple de texte din intreaga lume -disc ce se ridica din pamant – 4 niveluri subterane. inaltime 35 m -lumina naturala – panouri transparente in acoperis orientata dupa studiu computerizat . inclinat la 16 grade spre nord -alcatuita dintr-un cilindru -sala de conferinte – „non arhitectura” -sala de lectura in cascada – dimensiuni f mari -exista o pasarela care face legatura universala intre biblioteca si lume -anexe : cofetarie -centru de formare international -sala de lectura – 7 niveluri – 2500 locuri -bazin spre Marea Mediterana -elemente traditionale Egiptului – pilonii care la partea superioara asemanatori capitelurilor antice -ritmuri -sala are spatii capsulate superior – conferinte -rafturile – elemente proprii de iluminare -high-tech asociat cu reflexe traditionale (placarea cu piatra naturala – granit din Asuan) -element decorativ – ideograme din toate alfabetele lumii -> caracterul larg al culturii -cilindru ingropat -functiuni : -internet. arhive -6 librarii specializate -4 muzee.8 zone in functie de subiect -infrastructura – 18 m sub pamant -peretele circular diafragma – cel mai mare din lume – diametru de 160 m.000 locuri .Biblioteca Alexandria – Sirochetta – 1990 -coasta mediteraneana a Egiptului -epoca elenistica : -forul din Alexandria -biblioteca din Alexandria – cea mai mare biblioteca antica -debarcarea lui Cezar – populatia s-a revoltat si au ars si biblioteca -Marc Antoniu – toate bibliotecile importante din Asia sunt mutate in Alexandria– „fura” din biblioteci si le aduna intr-un singur loc -concept : -far numeric al lumii -disc evocator al memoriei locului – diametru de 160 m.*4. 7 niveluri supraterane -sala de lectura principala : 2.

000 mp plansee -salile de lectura – deschise spre curte -arhitectura minimalista – abstracta – „perfectiune glacial euclidiana” : -detalii reci -expresie rece -unghiuri drepte -putine detalii -arhitectura foarte expresiva – clisee simple pentru a retine mai bine imaginile -4 carti ce inchid un spatiu virtual -ansamblu monument dedicat cartilor -18 milioane de carti si 300.000 – studenti -h=79 m . carpeni.Biblioteca Nationala a Frantei.20 niveluri : primele 7 – birouri -366 km de rafturi -14 milioane de volume -depozite – de la etajele 8 in sus -perimetrul interior si exterior – panouri de lemn mobile – protejeaza cartile de lumina soarelui -290. mesteceni.000 – marele public -2. Paris – Dominique Perrault – 1997 -langa palatul omnisport -situl oficial al municipalitatilor – rezervat unei expozitii dedicate bicentenarului revolutiei franceze -mega institutie culturala – 16 milioane de carti -cartile – adapostite in mai multe situri din Paris -> necesitatea unui singur spatiu -concept : -usor eliptic -cititorii jos – protejati -cartile sus – semnal (monument dedicat cartii) -ideea realizarii unei manastiri de carti -gradini scufundate -suprafata curtii interioare – Place de la Concorde – situl 7.fose -cel mai interesant plan -planul salii de lectura – 4.000 de proiecte -turnuri denumite : -cifrelor -literelor -timpului -trepte – foarte interesante – preiau diferenta de nivel -gradina interioara : -scufundarea unei gradini interioare -ideea de mare in jurul unei gradini -simbolul florei nationale : pini de Normandia.000 locuri : -2. stejari -copacii – salvati de pe traseul autostrazii Normandia -ampla curte de lumina pt salile de lectura -sali de lectura traditionale.5 ha -4 turnuri in dreptul lor .*5. cartezianismul -rafturile – semi goale – trebuie asigurata o dezvoltare de 10-15 ani de achizitii -holul – mocheta rosie – evoca caracterul regal -coridor -pasarele Simone de Beauvoir (scriitoare) .

stalpi dematerializati .Mediateca din Sendai – Toyo Ito – 1995-2001 -dispozitiv luminos pentru diverse moduri de accesare la cunoastere : carte.5 : zona expozitii (4-compartimentat. alveole cu posturi video. calculator -biblioteca – doar o sectie a mediatecii -inovatie – structura de rezistenta : sistem de stalpi (4 stalpi de colt. expozitie. amfiteatru pentru filme -planseu 50x49 – pe 13 coloane holografice : -din tevi de otel -4 de colt -diametru 240 mm -8 coloane de camp -parter – hol foaier – info -retragerea partii vizibile a tavanului -panouri vitrate – comunicare interior / exterior intensa -stalpii – ca niste sculpturi -amenajari minimale -biblioteca generala – supanta -atractia vitrajului -incalzirea realizata in fose -mediateca – mobilier biomorfic – senzatia de virtualitate .tevi) -forma aproape patrata -parter : cafeterie -nivelul 1 : biblioteca copiilor – pt a scurta distanta lor – organizata foarte liber -nivelul 2 : biblioteca – organizata simplu -nivelul 4. 5-foarte liber) -nivelul 6 : mediateca – cinema.6.

Schmidt Hammer – 1995-1999 -arhitectura fara excese -cladire eclectica – extindere discreta -2 volume principale -pozitionata pe niste insule -program arhitectural complex : -fondul national de carti : carti.600 locuri -restaurant. Copenhaga – MMA. apa -lumina din 2 directii in timpul zilei : -luminator -lumina reflectata de apa . conferinte. sala polivalenta . lumina. indirecta -sali de lectura > 300 locuri – orientate spre atrium. cafenea -granit negru : -volumul inchiriat -lucios – antracit lucios -> Diamantul negru -simetrie vs asimetrie -vedere panoramica a malului apei -balcoane asemanatoare cu valurile – perimetral -24 m inaltime la interior -luminatoare – lumina confortabila.Biblioteca Regala Universitara – extindere. cladiri mai mici -spatii expo. teatru -muzeul national de fotografie -volum masiv al bibliotecii – monolitul -langa : „Peste” – institutii culturale conexe.*7. muzica. stampe.

2 – sali de lectura -arhitectura simpla -in centru – curte de recreatie si loc de desfasurare al evenimentelor culturale -anexata vechii librarii (care are 100 de ani) -spatiile publice – cele 2 etaje – in jurul curtii -inaperea principala : -spatiu monumental -sectiunea non-fictionala -locuri pentru citit -principiu de baza : flexibilitatea -incaperi deschise – flexibilitate -functiuni delimitate de mobilier -fatade tencuite + piatra naturala -interior : lemn de stejar european -avantaje : transparenta -> ideea deschiderii catre public 9.8. Franta – Graph Architectes 14.Biblioteca din Malmo .Biblioteca Municipala din Munster – Peter Wilson&Julia Boiles – 1993 -ideea faliei -teritoriu devastat in razboi -insula : contextuala. loc de intalnire intre om si carte -arhitectura modernista -dinamic din punct de vedere al arhitecturii -cladirea este impartita de o alee pietonala -initial s-a dorit constructia a doua cladiri separate -aleea divide zona cu carti de imprumut de zona de lectura 13. Turku – extindere – JKMM Architects – 2007 -in centru istoric -etajul 1. Franta – Jean-Yves Barrier – 1994 11. bucatarie -spatiul interior : seninatate.Biblioteca din Frankfurt 15.Mediateca din Orleans – Pierre du Basset. Finlanda – Helin & Siitonen / Tuomo Siitonen – 1992 10.Biblioteca din Joensuu. Dominique Lyon&Co – 1990-1994 12.Biblioteca – mediateca din Aulnoy – Valenciennes. spatii tehnice.Biblioteca Municipala. spatiu de primire + birouri -subsol : biblioteca copiilor.Biblioteca de cartier Viala-Stalingrad Saint-Pierre-des-Corps. camere de evenimente.

unghiuri ale structurii.000 locuri de studiu – 300 computere -80.accesibil -conul – 4 niveluri spatii de studiu traditionale -acoperisul – proprietati izolante -aproximativ 1. serviciu -aripa de sud – circulatii -functiuni sociale : cafenea si librarie -arhitectura moderna. galerii -acoperisul inierbat – recreere si odihna .*16.000 volume – acces public . cu pereti in panta. birouri -lumina patrunde prin peretele vitrat dintre pamant si acoperisul ridicat -structura metalica usoara -con alb iesind din centrul acoperisului – prezenta bibliotecii marcata + luminator -in interiorul conului – spatii de studiu -aripa de est – birouri si anexe.Biblioteca Universitatii Tehnice din Delft – Mecano – 1990 -organizarea bibliotecii intr-un campus universitar langa amfiteatru -> scufundare (deal artificial) -luminator central conic – punct de atractie -inovatii : -intrare direct in sala de lectura -esofodaj metalic de carti pe 4 etaje -sala de lectura specializata -mod de organizare – tip vizuina -vitraje -cartier dificil -> crearea unei cladiri care sa fie mai mult amenajare a terenului decat arhitectura -mica panta inierbata – acopera sala de lectura -majoritatea cartilor – depozitate sub sala de lectura -> spatiu deschis si aerisit – zone de studiu.

zona de carti -3 volume ovale – sustinute de stalpi – capsule: -centru pentru literatura Afro – Caraibeana -zona de activitati pentru copii -sala de conferinte -luminator portocaliu – vazut si de pe strada -fatada principala – „plasa” de metal -fatada de sud. laborator media unde vizitatorii invata sa utilizeze tehnologua.Biblioteca Municipala Peckham.Alsop & J.17.Stormer – 1997-1999 -destinata imigrantilor -in apropierea unei piete -se incadreaza in context -capsula reuniunii -capsula copii -capsule placate cu lemn -> dinamism -zona de dedesubt – ca o piateta -spate – perete cortina f colorat -titlu comercial -forma de L in sectiune -primele 3 etaje ale bratului lung L – centru media -bratul scurt – etajul 4 – biblioteca -flexibilitate – necesara viitoarelor generatii -bloc orizontal – 12 m -structura blocului orizontal – stalpi + bratul vertical -spatiu exterior acoperit -blocheaza patrunderea razelor directe dinspre sud -> nu sunt necesare parasolarele -litere metalice – 2 m inaltime -blocul orizontal : biblioteca copiilor. centru de invatare – cursuri in aproape orice disciplina -ultimul etaj – vedere panoramica asupra Milenium Eye si Tate Modern Gallery -la exterior – spatiu public si spatiu de concerte -experiment cu forme. sala principala. calculatoarele. dar chestia portocalie de pe acoperis „alunga” razele solare -vegetatie si sculpturi – spatiu social . materiale -nu este sistem de aer conditionat. Londra – W. utilitatile principale. culori. est si vest – placaj de cupru -geamurile volumului vertical – sticla colorata fixata cu silicon in rama de aluminiu -partea de nord a bibliotecii – conectata cu un bloc de 5 etaje al bibliotecii. centru info. ce contine : foyer.

. 1906-1909.incunabule medievale şi rarităţi bibliofile -55 de săli de lectură -2. Kolb floris Nandor. Rotterdam – Rem Koolhaas OMA -muzeu cu spatiu deschis in relatie cu contextul -spatiu foarte mare pentru expozitie – 3. Gergely Kalman -una dintre cele mai vechi şi mai importante biblioteci universitare din România -colecţii valoroase . sala noutati -oferta schlock-structura metalica depozit pt carte -ascensorul parter noster de carti si caruciorul de transport MUZEE 1. alaturat de alte muzee – intersectie de trafic -o rampa traverseaza drept cladirea pana la inaltimea de 6 m -atat capat de parc cat si poarta de intrare in parc 2. birou. sala de sedinte. librarie. una de foto -5-6 expozitii pot fi amenajate deodata -auditorium spatios. camera VIP -parti usor suprapuse ale cladirii -pante si rampe care traverseaza cladirea -in parcul Museumparc.100 locuri pentru cititori în sediul central şi în filiale -stil secession -sala cataloagelor. sala mare de lectura. New York – Marcel Breuer – 1966 -muzeu cu spatiu inchis in relatie cu contextul -3 dintre etaje – spatii mari si deschise pentru expozitie -tavane suspendate prefabricate din beton -pereti mobili -lumina flexibila -placare exterioara cu granit .18.Biblioteca universitatii si muzeului ardelean cluj.Muzeul Whitney.Muzeul Kunsthal.300 mp -3 expozitii principale : una de design. sala bibl. cafe-restaurant. sala manipulanti carti. Reviste. arh.

New York -marimea exponatului impune distante mari de perceptie . libraria.Galeriile Uffizi. Florenta -tip compozitional – linear 4.Muzeul Marii Aerului si Spatiului. muzeul si holul central -tavanul parterului – ascunde toate instalatiile 5.Muzeul din Nijmegen – Unstudio – 1990 -tip compozitional – labirint -in centrul orasului -la limita centrului istoric -3 colectii : -arheologie -arta fina si istorie -arta moderna -lucrari care „vorbesc” despre dinamica si istoria orasului -scara impozanta – duce la etajul expozitiilor -spatii usoare. Manhattan.3. aerisite -scara : -inima structurala a cladirii -face legatura cu cafeneaua.

6.000 de fete umane de metal. islamica. plina de linii frante sau monoliti -Stea a lui David desfacuta -de sus privita – zig zag neregulat -> denumire informala de „Blitz” -in ciuda bogatiei exponatelor.Muzeul Pergamon. prin cladirea alaturata a fostei Curti Regale de Justitie -pante usoare de coborare. babiloniana. Berlin – Alfred Messel – 1910-1930 -altarul din Pergam -arta : greceasca. interior – intuneric profund. Singura sursa de lumina – intangibila. apoi trepte care urca inapoi – nu se simte ideea de etaj -luminare geometrica – ferestre ciudate (despicaturi care se vad pe suprafata cladirii din exterior) -Frunzele cazute – sala sumbra – sunt imprastiate pe podea peste 10. de undeva de sus. Monotonia si disperarea zidurilor – sparta de o unica scara – nu duce spre pata de lumina. Soarele patrunde prin vegetatie ca prin zabrele – inchisoare adanca -Turnul Holocaustului – prisma inalta de 24 m. istoria propriu-zisa e aproape eclipsata de fabuloasa arhitectura -muzeul in sine nu pare sa aiba usi. exceptie facand cea spre Gradina Exilului -intrarea – pe la subsol.Muzeul Evreiesc Berlin – Daniel Libeskind – 1999 -exponate evocand Holocaustul – putere de evocare foarte mare -inspiratie geometrica. 7. -3 sectiuni: -colectia de antichitati clasice -muzeul antichitatilor apropiate estice -muzeul artei islamice . romana. reprezentand victimele razboaielor si violentei din intreaga lume -cele mai fascinante locuri dpdv arhitectonic si metaforic – spatiile goale pe verticala – lipsa evreilor din societatea nemteasca -Gradina Exilului – 49 de monoliti deasupra carora creste vegetatie.

Scandinavia -exponate speciale.Muzeul Halso. mari . Olanda – 1994 -exponate foarte mici -paralel cu o statie de metrou -3 pavilioane principale : -o cladire cilindrica argintie – Philippe Starck -un turn galben – Alessandro Medini -cladire deconstructivista albastru deschis – Coop Himmelbau -pod care conecteaza muzeul de statia de metrou – parte din circuitul spre centru orasului -arhitectura futuristica.Muzeul Groninger.Muzeul Fabricii de bere Guiness.brazi . 10.8. colorata. orz. hamei. Dublin -tehnologia ca exponat -parter : -magazin -expozitie – introduce cele 4 ingrediente : apa. drojdie -Arthur Guiness -etajul 1 : -ghid virtual – te ghideaza pas cu pas in procesul formarii berii -variante diferite de bere Guiness -etajul 2 : -istoria publicitatii facute pt Guiness -etajul 3 : -expozitie interactiva – linia dintre a te simti bine si a bea in exces -etajul 4 : -istoria cladirii de la constructia in 1904 pana la renasterea ei in 2000 -etajul 5 : -inveti cum sa torni berea si primiti certificat de competenta -bar -expozitie John Gilroy -etajul 7 : -vedere panoramica asupra Dublinului -primesti bere -gravity bar 9.

spatii auxiliare si depozite -anexele (toaletele) sunt situate in aripa de est -cladire separata intre muzeu si situl arheologic – magazin de carti si suveniruri -parte din aripa de est si subsol – depozitare -reamenajat in 2004 ca sa corespunda standardelor de muzeu modern . Londra – Alfred Waterhouse – 1881 -exponate foarte mari -arhitectura victoriana – inaltime specifica -fatada din teracota 12.11.raspandite in toate cele 3 etaje -pavilionul Amont -alee de sticla -restaurant muzeu -cafenea -librarie -auditorium 13. Paris – Gae Aulenti – 1980-1987 -exponat : arhitectura vechii gari.Muzeul d’Orsay.Muzeul de Istorie Naturala. New York -exponate medii cu detalii -cel mai mare muzeu de arta din NY 14. arhitectura sec XIX – din demolari -structura : zidarie portanta -organizat pe 3 niveluri -parter : expozitii pe toate laturile navei centrale -terase la nivel median – se continua expozitia -zonele de expozitie si celelalte functiuni . macheta Parisului – sec XIX.Metropolitan Museum.Muzeul din Olimpia -arta statuara antica -sali de expozitie.

500 mp -masinile sunt dispuse intr-o spirala in varful careia se ajunge cu un lift -coborarea se face parcurgand spirala 17.Pompidou.Muzeul Albert&Victoria.305 mp un etaj -infrastructura : 3 nivele -schelet metalic de care sunt suspendate etajele – domina vizibil de afara -scara gigantica exterioara -piateta continua sa evolueze. lungime = 166m.15. Paris – Renzo Piano – 1971-1977 -arta contemporana -2 hectare -7 nivele. dar folosind tehnici si materiale moderne -colaj de stiluri si motivuri – scrapebook arhitectural -refolosirea teracotei si a mozaicului in Anglia Victoriana -pardoseli originale. precum si expozitia devine seaca 16.Muzeul Mercedes Benz. Stuttgard -mari firme – muzee proprii -16.Centrul G. dar constructia in sine. Londra -muzica -arhitectura bazata pe cladiri vechi. latime = 60 m -103. scara ramane interesanta. pereti si tavane . h=42 m.

18.Muzeul National al C.F. New York

19.Muzeul Yad Yashem, Ierusalim - 2005

-documente personale ale deportatilor (Holocaust) -vagon utilizat la transportul deportatilor spre lagare -prisma ce patrunde in munte -9 galerii -povestile evreilor inainte de cel de-al doilea razboi mondial, de timpurile in care nazistii aveau puterea, persecutia evreilor, evictiunea lor si genocidul

20.Muzeul Fotografiei Ken Domon Sakata, Japonia – Yashio Taniguchi - 1993 -dedicat fotografiei -primul muzeu dedicat unui fotograf – Ken Domon -arhitectura rectangulara austera in atiteza cu natura contextului -urbanitatea spatiului interior -„manipularea vizitatorilor” – obtinerea unor trairi mai speciale -bazin artificial – „lacul patrunderii in interior” -spatiu expozitional – bine inclus in peisaj – partial ingropat pentru a impiedica patrunderea luminii naturale si implicit deteriorarea fotografiilor -nu e nevoie de lumina naturala in expozitie -galerie – succesiune de goluri tot mai mari -structura de beton -cartezian, auster -intre lac si deal -2 zone : -expozitia -lounge memorial – foarte insorit, pare sa pluteasca pe un lac artificial – reflecta precum o oglinda culorile luminii solare catre cladire -> permanenta schimbare a nuantei in functie de timpul zilei/anotimp -bazinul artificial – distanteaza vizitatorul de arhitectura -> vedere panoramica a schimbarii culorii din cladire -gradina din curte – sculptura de-a lui Isamu Noguchi, amenajare peisagistica uscata

21.Muzeul de Arte Decorative, Frankfurt – Richard Meier – 1979-1985

-vila familiei Metzler – modul cubic ce se reia in restul compozitiei – 17,6 m -amplasat intr-un parc -rotatie a elementului de sus (elem functionale) -Meier – „ultimul discipol a lui Le Corbusier” – promenada -vila integrata prin pasarela -finisaj – tabla de aluminiu -!albul! -corpul muzeului – alcatuit din elemente scenografice si volume similare cu cele ce alcatuiesc vila -modern -elegant

*22.Muzeul Guggenheim, Bilbao, Spania – Frank O. Ghery – 1997-1999

-mare pol economic al Spaniei -anii 80 – declinul economic accentuat -ideea revitalizarii vechiului port -s-a propus spre realizare ideea unui pol cultural – muzeul -renasterea muzeului – 2.000.000 vizitatori/an -arhitectura antigravitationala – arhitectura de obiect din plastic -eclipseaza tot ce se intampla in jur -„generarea prin exteriorul incalcit a unei complexitati volumetrice care se subordoneaza contextului eterogen” -„organizarea spatiului interior plecand de la lumina si posibilitatile ei de penetrare a cladirii pentru a da forma spatiului” -„o izbucnire ludica si plastica ca raspuns subtil la un context urban haotic” -amplasament dominat de un pod suspendat -teren mai jos cu 6 m decat in restul orasului -compozitional – un imens gol central – atrium h=50 m – articuleaza toate spatiile convergente -2 familii de forme : -cuminte : spre centru est – placare cu piatra naturala -da replica apei, curgere – floare metalica

-volumul simplu – expozitie permanenta -toate volumele converg spre atriumul central -genereaza 2 bazine artificiale – separate de rau prin pasarela -titanul – caldura in percepere in functie de cum cade lumina -placile din titan : mii mp – cumparate din Rusia -volumul cel mai mare al expozitiei temporare : -ca o carena -miscarea balelenor -materiale foarte scumpe -gradina de apa – apa perfect neteda -intrarea principala – scufundata -atriumul – patrunderea luminii -efectul Bilbao – un obiect de arhitectura revitalizeaza un oras -structura vizibila – reflecta coada de balena -eclipseaza -nu suporta vecinatati -gol central – h=50 m -raul Nervion -podul Salve -muzeu de arta -sisteme constructive – structura metalica + placaj titan -stil : expresionism modern -forma sculpturala de metal si sticla -abstract -imagini pe pelicula de apa -pasarela de promenada cu vizibilitate spre muzeu -gradini cu apa -traseu circular -tencuiala alba la interior -arhitectura monumentala .

Muzeul Guggenheim. New York – Frank Lloyd Wright – 1943-1946 .23.

000 mp -expozitie permanenta si de administratie -concept : -mare rotonda – spatiu de preerie – distributie catre celelalte spatii -acoperis cu bolta -rotonda mica – spatiu comercial – librarie de arta -organizarea spatiului in jurul unei curti centrale -miscarea compozitionala – dominata de rotonda – rampa elicoidala descendenta -circuit sofisticat si inovator -primele manifestari ale conceptului exponal – spatiu permanenta inclinat (raport dificil intre vizitator si exponat) -primele niveluri ale turnului : expozitie permanenta si birouri -marea rotonda – marea expozitie temporara -volum brutalist -luminatoare -pardoseala la intrare -rampe -> impresia exponatelor inclinate -obsesia pentru cerc 24. Gehry – 1984 . Los Angeles – Frank O.-turnul de la strada – prima parte -„turnul” prevazut de Wright -arhitectura monument -12.Extinderea Galeriei Nationale. Washington – Ieoh Ming Pei – 1978 25.Muzeul Aerului si Spatiului.

Grenoble – 1992 -seduri ce opresc lumina verticala dinspre sud -seduri / lanternouri cu multipla reflectare .26.Muzeul de Arte Frumoase.

Stuttgart – James Stirling.27.Muzeul Universitatii Din Alicante – Alfredo Paya Benito – 1996-1997 . Michael Wilford si Ass – 1977 -plafon bistrat 28.Noua Galerie de Arta.

Multa verdeata. piesa principala – cutia -gaura in pamant – spatiu cuminte.Muzeul Vaticaniului – Roma -colectii papale . Cutia de lemn se reflecta in apa. muzeul se scufunda in pamant pt a se proteja de zgomotul autostrazii din apropiere” -rampa – lina -> pregateste o surpriza – duce la curtea interioara (foarte austera) -colum paralelipipedic : -parter – sticla \ senzatia de plutire -sus – placaj de lemn / -ingropat -inconjurat de apa -rampa de coborare -suspans -surprindere -impresionare -concept : acoperirea sitului cu o „foaie” de apa.zona de meditatie -orice parte a cladirii se acceseaza din curtea interioara -sali multifunctionale. care pluteste. intrerupta doar de un spatiu gol. nu are greutate. parand ca pluteste.-dimensiuni mici -ideea de protectie : -curte subterana -volum scufundat + apa -> bazin apa -„ca o insula intr-o scobitura. o mica „zgarietura la baza”-legatura directa cu curtea interioara 29. -curtea interioara articuleaza diferite elemente ale muzeului . inaccesibila. linistit – fonoizolat -lumina zenitala + lumina reflectata de apa -cutia – expozitia permanenta -bloc masiv inalt. auditorium in aer liber. din care sa se ridice o cutie de lemn. sala acoperita.

30.Fundatia Menil. Houston – Renzo Piano – 1987 -sistem de iluminare cu reflectare -tatalitatea dispozitivelor fixe sau mobile -integrat in context -la exterior – metal alb si chiparos gri – relationat la casele din jur 31.Muzeul Kimbell. Forth Worth Texas – Louis Kohn – 1992 -sistem cu dubla reflectare – din foi concave de aluminiu micro-perforat – plasa de aluminiu -compozitie simpla – bolti din beton paralele -portic -spatiul expo nu este delimitat de bolti – spatiu continuu. fluid -reflectoarele imprastie lumina de la o fasie ingusta spre bolta .

32. Yale – Louis Kahn – 1977 -domuri de plastic .Centrul de Arta Britanica.Quist – 1976 -seduri asociate cu corpuri de iluminat -reflector exterior cu halogen 33. Otterlo – W.Muzeul Kroller-Muller.

Los Angeles – Arata Isozaki – 1986 -iluminare zenitala punctuala -piramide – strat dublu de sticla -fiecare strat : 2 foi de geam cu o folie heliomatica la mijloc -violeti ficsi 36. Audiger – 1961 -plafon tristrat – grila metalica 35.MOCA.34. violeti mobili.M.Lagneau&R.Pei – 1992 -strat de sticla.Aripa de est a Curtii Patrate Luvru – I.Muzeul Municipal Le Havre – G. strat de sticla .

Londra – J. Oslo -conditionarea aerului 39.Galeriile Clore.Arhivele Bauhaus -seduri rotunjite – definesc silueta .Stirling – 1985 -prisme reflectorizante trapezoidale 38.Muzeul Naval Viking.Fundatia Maeght .37. Saint-Paul de Vence -seduri rotunjite 40.

stalp central care sustine tot-un gol mare -anvelope organice -parter : 2 insule strabatute de o pietonala . sculptura urbana.TEATRE 1. spate. lateral -> arhitectura organica. jocuri de culori. integrare foarte buna -diverse intrari in pcte strategice->integrare f buna -prima sala – foarte mare -a2a – opusa – sala studio -structura de rezistenta a salii de spectacol – ca o ciuperca.Teatrul din Dusseldorf – Bernard Pfan – 1965-1969 -nivel intrare – nivel scena -sala de teatru traditional italian -imbunatatiri : -mod de organizare al volumului – nu are fata.

-zona de cabine – centru – da spre o curte -sala Sir Laurens Oliver – volum suprapus pe dala -sala Cottesloe – avangardista (sala studio).160 locuri – pseudo-elisabetan -scena salilor studio -circulatie – baterii de 4 ascensoare -sali de repetitie.2. decoratiuni.Teatrul National de la Londra – Denis Lasdun -pe malul Tamisei -> Ansamblu de terase – volum -> tribune multiple -caracter national al institutiei -realizare la interventia lui Sir Laurens Olivier -3 sali de spectacole : Olivier. etc.. una ce reia imaginea elisabetana -mare hol – deserveste salile -sala mare – ultimul nivel – 1. structura metalica -fatada : -beton aparent.. stil brutalist -aplicarea unor jocuri de lumina sau proiectii cu laser -> joc cromatic -interior : -brutalism – beton aparent -> arta cofrajului -texturi diferite ale peretilor -mult timp a fost cea mai mare constructie din program -multe controverse -echilibru intre elementele verticale si cele orizontale -luminare exterioara a cladirii -> foarte populara . ateliere pentru pictori. Cottesloe. Lyttelton -exprima traditia si rolul traditiei engleze -parter : -2 sali de teatru -> una de tip italian.

1975 -Antoine Viter : -initiativa -cumpara hambar abandonat de fructe -impune 3 teme importante : -realizarea unei sali de teatru si muzica eliberata de prejudecati scenografice -asigurarea unui spatiu la nivelul strazii – contact cu viata locala.1955 -mici dimensiuni -sala neregulata ca forma -parter – decupaj in forma de O 4.Teatrul Alle Maschere. arena . Griann Grulets&Vittore Laltuada . spectacole pt copii. expozitii -dotarea cu spatii anexe care sa asigure actorilor conditii demne de arta lor -parter : -fosa cu cursiva in jur – fosa se poate amenaja ca sala de teatru -lipsa totala a spatiului destinat intrarii -> nu presupune o ceremonie -anexe -etaj – sala mare – mai multe posibilitati de amenajare – mobilitatea gradenelor -gril tehnic – sisteme mobile -zona centrala de ventilatie -regia de sunet si lumina – vizibilitate mare spre sala -variante : frontal lateral. Ivry – AUA&Valentin Fabre&Jean Perrottet . cu scena intercalata.3.Theatre des Quatiers. Milano – Vittorio Caneva.

5. Copenhaga – Nils Fagerhold .Teatru intr-un gazometru.1978 -rezervor de gaz reconstruit -cilindru de caramida – diametru 47 m -pastrarea vizibilitatii structurii -acoperis cupola – mobil in functie de presiunea gazului -cupola metalica .

Teatrul Laborator al Univ. expozitie. librarie si craft shop 7. Berlin in teatru pentru Schaubuhne -reamenajat in teatru -incercarea de a se pastra cat mai mult -teatru total – multe variante de compartimentare -modul de baza 3x7 m -mini modul 2x1 m -sala A : 700 locuri – 800 mp -sala B : 500 locuri – 700 mp -sala C : 300 locuri – 350 mp -ideea de baza : pardoseala – module sustinute de clesti -generatoare de forta – aburi pt clesti . succes foarte mare -structura hi-tech – futurista -„the biggest room in the world” -aproximativ 800 de locuri -produce piese 48 de saptamani pe an -concerte -cafenea. Din Tampere – 1967 -variante de organizare spatiala : -italian -elisabetan -scena : -deschisa -arena 8.Teatrul Royal Exchange. Manchester –Lewitt&Bernstein – 1977 -imobil nefolosit din 1931 -bombardat in 1940 -refacut in 1953 pentru vanzare de bumbac -spatiul teatral ca spatiu gazduit : structura metalica.6.Reamenajarea cinematograful Universum.

.

9.000 locuri de parcaj -putine materiale – se utilizeaza argila -amenajare peisagera 10. Beijing – Paul Andreau – 2007 -3 sali -sala de opera – 2416 locuri -sala de concerte – 2017 locuri -sala de teatru – 1040 locuri -expozitii deschise publicului -conectata de mal cu o pasarela transparenta de 60 m lungime -18 ha amenajari -13 ha cladirea -5 ha dotari subterane -concept : -un teatru in oras si un oras si in teatru -univers de vise si fictiuni in jocul incintelor si portilor intredeschise -asocierea om-apa. 14. arhitectura-apa -acces – sub apa -luminator foarte mare . Denver. Colorado – Burnham Hayt – 1942 -amenajare de foarte mari dimensiuni -speculeaza un element natural – stanca -zona monument natural -9.Teatrul in aer liber Red Rocks.000 locuri.Marele Teatru National Chinez.

lumina – piesa de teatru -context istoric – arata respect cladirilor din jur . si cel mai misterios -sala concertelor si sala teatrului .elipsoid – lungime 213 m. avand deschiderea la baza de 100 m -in timpul zilei – lumina patrunde prin acoperisul de sticla -noaptea – se zaresc de afara actiunile din interior -oras in miniatura : strazi. lounge-uri -zona publica – puternic dezvoltata – caracter popular -sala de opera – in centru – cel mai important element. zone de shopping. transparenta. inaltime 46 m -impartita in 2 de o acoperire de sticla curbata. spatii de loisir. latime 144 m.-placaj de lemn – traditional chinez – high-tech -teatru – italian -sala de concerte – balcoane perimetral scenei -minimalism organic -asocierea cu oul – traditia teatrului chinez – ou->origine -ideea teatrului spontan – inchide o bucla in istorie -dom in mijlocul unei suprafete de apa -3 cladiri de sine statatoare -cromatica – tunel de acces -finisaje interioare -intercalarea pieselor de lumina -insula culturala in mijlocul unui lac -„cochilie” de titan . treceri. piatete. restaurante.de-o parte si de alta a operei -acoperis metalic ca o plasa: -opac cand suprafata din spate e neluminata -semi transparent cand e luminata -2 usi mari de acces -circulatie pe verticala – poarta vizitatorul aproape de spectacol -pasaje.

1968 12.Restaurantul „Fischdance”.Restaurant in Turnul din Dusseldorf .Conde Nast Cafeteria.Cafe Bravo. Webster College. Berlin – Mitte – Johanna Nalbasch&Dan Graham 3. Adrian Untaru – 2003 2. Missouri – Murphy&Mackey 65 14. New York – P. Belfast – Box Architects 8. Bucuresti – Liviu Ciulei . Neptun – Amdrei Serbescu. Kobe. Gehry 4.Teatrul „Arena”. Londra 6.Restaurantul „Beigo”.Restaurant „Tatu”.11.Teatrul centrului de arta dramatica „Loreto Hilton”. New York – Frank O.Breines ALIMENTATIE 1.Restaurantul Mediterraneo.Teatrul „Arena”.Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”.Pommerance&S.Restaurant Maestro 9. Japonia – Frank O. California – Lauter 7. Bogdan Safleanu. Times Square. Washington – Harry Weese&Associates – 1961 15. Gehry – 1986 5.Cum va place de William Shakespeare la Schaubuhne – 1973 – regia Peter Stein 13.Restaurant Drive-in.

Anglia – Renton Howard Wood Associates – 1970 8.Teatrul Crucible.Teatrul Real. Centrale. Brest-Iroise.Teatrul Globe.Teatrul Gennevilliers. Sheffield. Bucuresti – 1968 14.Teatru Estival. Londra 21.Teatrul total – Ervin Piscator &Walter Croquis – 1927 13.Central Washington University 10.Teatrul din Malmo. Lisabona 19. Aeroportul Manchester – Roger Stephenson . Ontario – 7.Restaurant de la Royal Festival Hall – Allies&Morrison 13. Franta – Eric Vaidelich – 1992 11. Webster College.Teatrul din Erfurt 16. Napoli 17.Teatrul San Carlo.1993 A – exemplu discutat la curs A – exemplu discutat pe larg la curs A – exemplu din carte A – exemplu din carte discutat la curs A – exemplu din carte discutat pe larg la curs Exemple ciudate-amintite doar la curs 1. Madrid 15.Studioul cinematografic Spandau Berlin 12.Teatrul Arena Washington – Harry Weese Associates – 1961 11.Restaurant Universitar Technopole.Teatrul Loreta Hilton.Opera Regala Coven Garden.Restaurant „Tragaluz”.Teatrul Regal Bruxelles 18. Paris – Yves Colbs – 1976 9.Barul „The Globe”.Chan Center For Performing Arts. Japonia 5. Londra 4.Teatru Masanobu. Barcelona – Pepe Cortes – 1990 12.Vancouver 3.10.Teatrul Lucia Sturza Bulandra.Teatrul Univ.Teatrul din Cluj – Ferdinand Felluer&Bernard Halmer – 1904-1906 2.San Carlo. Suedia . Washington 20. Missouri – Murphy&Hackey – 1965 6. Stratford.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful