You are on page 1of 14

DISPERSIA ATMOSFERICA A POLUANTILOR

Poluarea aerului Introducere Înca de la aparitia sa pe Terra, homo sapiens a influentat mediul natural în sensul dorit de el, pentru a-si asigura protectie, hrana, caldura, deci supravietuirea si dezvoltarea. Daca la început impactul a fost neglijabil, datorita numarului redus de indivizi si adaptarii cvasianimalice la mediu, treptat, efectele s-au amplificat. Industrializarea a intervenit din ce în ce mai puternic în mediul natural, deteriorându-l prin exploatarea resurselor naturale si prin prelucrarea lor prin diferite tehnici, prin intensificarea traficului si cresterea demografica. Impactul omului asupra naturii s-a materializat prin: modificarea radicala a peisajului geografic prin lucrari de mari proportii, ca : bazine, lacuri de acumulare, îndiguiri, desecari, extractii la zi exploatarea puternica a resurselor materiale, ale solului si ale subsolului, precum si a resurselor energetice modificarea climei in sensul aridizarii ei, prin transformari negative în structura învelisului vegetal si în special prin defrisari schimbarea structurii ecosistemelor peste limitele de refacere ale lor distrugerea unor numeroase specii de plante si animale prin deteriorarea, schimbarea sau distrugerea ecosistemelor în care fusesera adaptate schimbarea compozitiei atmosferei, apelor, solului, prin deversari de diverse produse alterarea fondului genetic natural al vietuitoarelor, în sensul scaderii capacitatii de adaptare, refacere si reproducere. Se arunca anual în atmosfera milioane de tone de agenti poluanti. Numai în anul 1980 s-au aruncat 110 milioane t SOx, 59 milioane tone particule în suspensie, 69 milioane t NOx, 194 mil t CO2, 53 mil t hidrocarburi. Efectele s-au manifestat asupra st rii de sanatate a pop 12112l1122m ulatiei, scaderii cantitatii si calitatii produselor agricole, edificiilor, resurselor de apa.La unii poluanti - efectele negative se resimt dupa un timp îndelungat, cum ar fi : efectul de sera, distrugerea stratului de ozon si ploile acide, cauzate de acumularile de dioxid de carbon, freoni, oxizi de azot, de sulf. Dioxidul de carbon, CH4, NOx, freonii permit radiatiei solare sa strabata atmosfera, sa ajunga pe Pamânt, dar nu mai permit reîntoarcerea energiei termice în spatiul cosmic. Dintre toate gazele mentionate, CO2 se afla în cantitatea cea mai mare, fiind emis din procese de ardere în industrie, motoare, consumul casnic, vulcani. Instalatiile de ardere si

Avantajul cel mai important al modelelor fizice este acela ca geometria modelului scalar. prin experimente fizice. Dintre componentii aerului. cel statistic calculeaza concentratiile de aer din mediu. 1. Se apreciaza ca CO2 este implicat în proportie de aproximativ 50% în efectul de sera. Efectul de sera a produs cresterea temperaturilor medii anuale pe glob de la 140 C în anul 1880. Bioxidul de carbon din aer intervine în asimilatia clorofiliana. oxigenul este indispensabil respiratiei vegetale si animale. previziunile pentru anul 2050 fiind de minim 170. s-au emis în atmosfera numai în 1989. cat si viteza fluxului si celelalte modele esentiale pot fi usor modificate si controlate. modele statistice modele fizice Modelele deterministe sunt in principal legate de diferite tipuri de aproximari numerice (spre exemplu. Avantajul acestor modele consta in eforturile mici. trebuie sa fie disponibil un inventar de emisii si trebuie sa se cunoasca in deosebi variabilele meteorologice. care utilizeaza modele la scara mai mica in tuneluri eoliene sau canale acvatice este deseori cea mai buna abordare. pentru a lua in considerare concentratia flundamentului modelului determinist. 72 mil tone CO2. pentru diminuarea emisiilor poluante. Doar concluziile semi cantitative pot fi trasate pe baza unor aspecte privind calitatea aerului. transporturi. Modelul statistic este foarte util pentru evaluarea pe termen scurt a concentratiilor.gospodariile particulare genereaza cam 30% din total CO2 emis. modelarea fizica trebuie utilizata ca instrument de cercetare in procesele . Clasificarea Modelelor de Poluarea a Aerului Modelele de poluare a aerului pot fi categorisite in 3 clase generale: y y y abordare determinism. Învelisul gazos reprezentat de atmosfera terestra constituie unul dintre factorii esentiali ai existentei vietii pe pamânt. 41 mil tone pulberi. la 150 C în 1980. in afara de masurarea concentratiei. este simulat un proces real la scara mai mica in laborator. maximum 200 C. In contrast cu modelul determinist.3 mil tone SO2. sunt necesare. Pentru acest proces. Sunt necesare masuri severe în toate domeniile (industrie. agricultura. fenomenul de oxidare reprezentând principala sursa de energie în procesele vitale. Pentru modelele fizice. iar azotul atmosferic reprezinta una din verigile circuitului azotului în natura. casnic) dublate de legislatie în concordanta cu prevederile ecologice internationale. În România. care stimuleaza concentratia masurata intr-un punct sau campul concentratiei. Modelul determinist este cel mai adecvat pentru decizii planificate pe termen lung. In general. Ele pot fi utilizate.45 mil tone NOx. 0. care modeieaza trasaturile importante ale procesului initial care este studiat. diferenta finita si tehnici finite) in solutia cotatiilor partiale ce reprezinla un proces fizic relevant de dispersie atmosferica. Dezavantajele. utilizand relatia statistica stabilita intre parametrii meteorologici si ceilalti parametri. Nu este necesar nici un inventar de emisii. In cazui unei situatii complexe de poluare a aerului. simularea din laborator. de asemenea. atunci cand modelele deterministe si/ sau masuratorile campului experimental devin foarte costisitoare.

insemnand . (b) constanta inseamna viteza vantutui. Daca este prezenta mai mult de o sursa. Deseori. pana cand este atinsa starea fixa pentru concentratie. atat in directia y. Conditia granitei la suprafata solului trebuie stabilita si este deseori considerata a fi materialul de difuzare (gaze). poate fi calculat doar pentru distante scurte (ordinea la 10 km) si pentru un timp de parcurgere scurt (ordine la 2 ore). este utilizata presupunerea reflectarii totale in limita superioara. Aceasta include concentratia. astfel modelele mentionate mai jos pot fi de asemenea utilizate pentru modelarea starii fixe. Modelul Gaussian Ecuatia dispersiei Gaussian pentru o sursa cu un punct mai ridicat se obtine prin presupunerea profilurilor de concentratie a agentilor poluanti in orice pozitie joasa a vantului. mentinuti constanti. Considerand umplerea unei singure cuve a fumalului. conform caruia tot materialul care ajunge la suprafata solului este absorbit. cat si z. rata de emisie a agentului poluant fix. Celalalt caz extrem. acuratetea simularii modelului fizic creste. Fluxurile turbulente ale materialului sunt exprimate prin relatia gradientului. proportional cu gradientul concentratiei si . Reflectarea partiala a materialului in sol este cel mai realist caz. prin natura presupunerii inerente a constantei temporale a parametrilor. Ecuatia de difuzie se bazeaza pe principiul conservarii masei. ceea ce inseamna ca materialul este ..reflectat" in atmosfera. este stability conditia granitei pentru limita superioara a volumului de difuzie. nu este adecvat. de asemenea. care nu este absorbit de sol. eel putin nu pentru gaze. In acest caz. in deosebi in cazul inversiunii. Totusi. se fac urmatoarele supozitii: (a) profilurile de concentratie pentru umplere sunt Gaussian. care are forma dc distribuire normals di-variata. insa implicit declaratia celuilalt parametru.. Modelul de stare fixa. Se poate calcula apoi in timp. Modele de Stare Conditia de stare fixa implica faptui ca toate variabilele si parametrii sunt constant in timp.atmosferice specifice. x. Modelul determinist: Majoritatea modelelor deterministe utilizeaza sau sunt echivalente cu solutiile de utilizare ale ecuatiei de difuzie. continuu Q (c) . contributiile de ia fiecare sursa la punctul receptorului sunt total izatc. exprimata prin fluxul turbulent. u. La scara de descrestere a situatiei atmosferice prototip. solutile pentru starea fixa se obtin deseori cu ajutorul ecuatiei dependente de timp insa cu toti parametrii meteorologici si ceilalti parametri.constanta" proportionalitatii este denumita coeficient de difuzie. si directia. care este denumit de obicei velocitate depusa. Modelele calculeaza concentratia intr-un punct al receptorului de la o sursa.

Modelele gaussiene sunt larg folosite în studiile de impact pentru surse de poluanti existente sau în stare de proiect în vederea analizei conditiilor de respectare a prevederilor legale privind calitatea aerului la scara locala si urbana. (e) starea fixa si conditia de transport omogen. Datele de intrare necesare modelelor gaussiene sunt descrise în capitolul 3. In lucrarea de fata se prezinta teoria modelelor gaussiene si consideratii practice privind datele de intrare ale acestor modele necesare calcului distributiei spatiale a concentratiei de poluant [Seinfeld. atmosfera. cu originea în sursa. _ poluantul ajuns la sol este reflectat în atmosfera . u. Majoritatea modelelor folosite în mod curent sunt modele gaussiene fie de tip pana(sursa continua). iar dispersia laterala si verticala este presupusa a fi gaussiana. În capitolul 1 se prezinta modelul gaussian pentru o sursa instantanee. În conditiile unui vânt moderat sau intens. _ coeficientii de difuzie sunt independenti de coordonatele sistemului de axe: x. înaltimea de amestec Stabilitatea atmosferei Intensitatea dispersiei în atmosfera a poluantilor depinde de intensitatea . viteza si directia vântului la înaltimea anemometrului. la care sistemul de umplere se intersecteaza cu solul.dispersia in directia x este neglijabil comparata cu transportul unui grup prin intermediut vantului. la distanta scazuta a vantului.1998 . parametrii de dispersie. Arya. si (f) topografia nu este complexa Unde h este inaltimea care elibereaza agentul poluant.(ii) fluctuatiile vitezei turbulente care determina difuzia poluantilor în toate directiile. care nu reactioneaza chimic sau este rezultat. _ în mediul difuziv. gradientul de temperatura. advectia în directia vântului domina difuzia. iar în capitolul 2 modelul gaussian pentru o sursa continua. In acest caz. poluantii emisi continuu formeaza o pana (nor de poluant) de forma conica de-a lungul directiei vântului. Expresia este valabila din cuva furnalului. de-a lungul axei Ox. Justificarea folosirii modelelor gaussiene în reglementarile legale are la baza faptul ca ele sunt evaluate si validate pe date din experimente de dispersie. (d) agentul poluant este gazul stabil sau aerosolul. temperatura aerului. z. Dispersia poluantilor în atmosfera este guvernata de urmatoarele mecanisme dominante:(i) curgerea medie a fluidului atmosferic care transporta poluantii pe directia dominanta a vântului. Modelul gaussian pentru sursa instantanee sau puff Modelul gaussian se poate obtine ca o solutie a ecuatiei difuziei poluantilor în atmosfera cu urmatoarele presupuneri fizice: _ fluidul atmosferic se misca cu o viteza constanta. nu exista pierderi de poluant (de exemplu. prin reactii chimice ) Date meteorologice si de fizica atmosferei necesare modelelor gaussiene Modelele de dispersie gaussiene prezentate necesita cunoasterea urmatoarelor date meteorologice si marimi fizice specifice atmosferei: stabilitatea atmosferei. iar în capitolul 5 concluziile lucrarii.1999]. fie puff (sursa instantanee).In capitolul 4 se expun principiile fizice care stau la baza calcului supraînaltarii penei de poluant. y.

înaltimea soarelui si viteza vântului la 10m.viteza vântului la nivelul anemometrului Valorile exponentului b sunt functie de clasele de stabilitate si rugozitate sunt date în . în perioadele de tranzitie de la zi la noapte. pentru siguranta procesului de validare a modelelor este preferabila folosirea schemei Pasquill pentru precizarea claselor de stabilitate a atmosferei. D-neutru. în cele cu acoperire cu nori si pot apare în toate clasele de vânt. Conform schemei Pasquill stabilitatea este determinata de perioada diurna. care se poate deduce din variatia cu înaltimea a vitezei vântului Profilul vertical al vitezei vântului Cea mai folosita relatie pentru exprimarea dependentei de înaltime a vitezei vântului este de tip putere cu exponetul dependent de stabilitate[Hana. atmosfera stabila (clasele E. clase de turbulenta sau clase de stratificare. Aceste stari atmosferice sunt însotite de inversiuni cu baza în apropierea solului si de cresteri ale temperaturii cu altitudinea. Clasele de stabilitate sunt denumite în literatura de specialitate si categorii de difuzie. de obicei. Una din metodele de clasificare a starilor de stabilitate a atmosferei se face dupa schema Pasquill: atmosfera instabila (clasele A. za . clasa de stabilitate este D. Un alt indicator al claselor de stabilitate este gradientul de temperatura vertical al aerului. ua . C-usor stabil.înaltimea anemometrului. de aceea este necesara o relatie de 384 dependenta între cele doua viteze. b . B. atmosfera este foarte instabila (clasa A). nebulozitatea totala (gradul de acoperire cu nori). unde Ta este temperatura aerului si z altitudinea).86 10-3 0C /m.exponent dependent de stabilitatea atmosferei.1982]: u = ua (h / za )b pentru z 200 m u = u (200) pentru z > 200 m unde : u este viteza vântului la nivelul cosului de evacuare. când temperatura scade cu înaltimea. iar pentru cer acoperit. Conditiile stabile se întâlnesc. De exemplu. h . Semnificatia gradului de stabilitate conform claselor este urmatoarea : A-foarte instabil. Pentru a caracteriza gradul de stabilitate al atmosferei s-au introdus clasele de stabilitate care se definesc în functie de valorile parametrilor meteorologici masurati . Vântul Viteza si directia vântului se determina la înaltimea anemometrului. Întrucât masurarea gradientului de tempertura la turnurile meteo prezinta de multe ori dificultati legate de functionarea corecta a senzorilor de temperatura.turbulentei care la rândul ei este dependenta de stabilitatea atmosferei. Conditiile instabile sunt tipice pentru starea atmosferei din timpul zilei cu flux pozitiv de caldura la sol (adica zile însorite). atmosfera neutra (clasa D). C). Aceste conditii apar. de regula. în timpul noptilor clare cu vânt slab. pentru vânt sub 2m/s si insolatie puternica în timpul zilei. F).înaltimea cosului de evacuare. E-slab stabil. zi sau noapte si vânt indiferent de viteza. În modelele de dispersie intra viteza fluidului atmosferic la înaltimea emisiei (cosul instalatiei). Conditiile neutre sunt caracterizate prin prezenta unui profil vertical adiabatic de temperatura (_Ta/_z @ 9. B-instabil. care în masuratorile standard se ia 10 metri. F-stabil.

B-0. 300m (clasa E).10(r).40(u) si 0. modelele de dispersie gaussiene folosesc înaltimi de amestec. În general. Pentru un cos si conditii atmosferice date. clasa F-0. De regula.55(r).tabelul de mai jos: clasele A. 1989]: 1600m (clasa A). Nici supraînaltarea penei nici difuzia verticala nu pot depasi înaltimea de amestec.35(r). clasa E-0. în caz contrar. viteza efluentului la iesire. 1986].20(u) si 0. 800m(clasa C). unde u se refera la zona urbana.15(u) si 0. Parametrii de dispersie sunt dependenti de stabilitatea atmosferei si de distanta fata de sursa. apare o supraînaltare a norului în raport cu punctul de emisie al cosului. Petersen si Lavdas. supraînaltarea se calculeaza cu ajutorul ecuatiilor care dau supraînaltare datorata impusului mecanic. Ham. 600m (clasa D). Astfel. se presupune ca limita superioara a stratului de amestec este determinata de un strat de inversiune care nu poate fi patruns de norul de poluant.07(r).25(u) si 0. se calculeaza cu ecuatiile pentru forta ascensionala. Reflexia perfecta multipla a norului de acest capac este luata în considerare prin limitarea parametrului de dispersie _z prin conditia: Supraînaltarea penei de poluant Un nor de poluant emis de un cos de evacuare se ridica în raport cu punctul de emisie datorita a doua efecte: unul mecanic determinat de impulsul jetului de poluant directionat vertical si altul termic determinat de diferenta de temperatura dintre norul de poluant mai cald (deci o densitate mai mica) si aerul ambiental. Parametrii de dispersie În literatura exista seturi de parametri de dispersie dedusi din experiente de dispersie cu trasori efectuate în diferite conditii de teren si emisii la diverse înaltimi. temperatura efluentului. clasa C-0. 200m (clasa G). 1984. precalculate dependente de stabilitate [Panitz . Datele necesare calculul supraînaltarii penei de poluant sunt diametrul cosului de evacuare. diferenta de temperatura dintre efluentul emis si aerul atmosferic determina care efect este dominant. Pasul initial în calculul supraînaltarii unui nor (pana) îl constituie determinarea diferentei critice de temperatura dintre poluantul emis si conditiile atmosferice.15(r). temperatura aerului si viteza vântului la nivelul superior al cosului [Briggs.60(u) si 0. ceea ce conduce la aparitia unei forte ascensionale. iar r la zona rurala. de-a lungul directiei vântului Înaltimea stratului de amestec Înaltimea de amestec depinde de stabilitatea atmosferei. 1200m (clasa B).1969. clasa D0. Modelul ALADIN (model pe Arie Limitata Adaptare dinamica Dezvoltare InterNationala) . Daca diferenta de temperatura este mai mica decât temperatura critica.

anizotropia si directia axelor principale. folosind o alta configuratie particulara a modelului. Domeniul de lucru al modelului : . tinand cont de datele climatologice ALADIN. impartit in 2 zone: . . Dupa interpolarea orizontala se aplica biperiodicizarea atat pentru campurile initiale cat si pentru cele laterale. In etapa actuala modelul lucreaza in regim de adaptare dinamica in versiune hidrostatica.Versiunea pe arie limitata a modelului spectral global ARPEGE (Météo-France). Campurile intiale si de la margine sunt obtinute din campurile ARPEGE prin interpolare. introdusa pentru a absorbi undele de gravitatie de scara mica si pentru a putea fi impusa o solutie de scara mare intregului domeniu (prin adaugarea unui termen suplimentar ecuatiilor primitive). umezeala si grosimea stratului de zapada. presiunea la suprafata. . albedoul..10km rezolutia pe orizontala. temperatura solului.Modelul ALADIN este implementat in ANM pe o statie de lucru SUN. albedoul. modelul ALADIN . fractia de sol si gradul de acoperire cu vegetatie).zona E in care campul real este extins pentru a obtine un domeniu ciclic bi-periodic Geometria modelului . proportia de vegetatie. -integreaza numeric acelasi sistem de ecuatii primitive. de aproximativ 10 km.variabile prognostice (temperatura. obtinut in urma proiectiei conforme de la sfera la plan. putand cobora functie de puterea de calcul . umezeala specifica. caliatea solului.integrarea se face pe un domeniu orizontal. . acoperirea terenului. al carei sistem de operare este Digital Unix. Conditiile initiale si la limita (fisiere de cuplaj) sunt furnizate de solutia numerica a modelului global ARPEGE integrat la o rezolutie de circa 33 km.zona C Š I.domeniul fizic real ± in zona C se integreaza ecuatiile primitive ± in zona I este o zona intermediara. Doua tipuri de date concura la integrarea modelului: . lungimea de rugozitate.O noua post-procesare furnizeaza campurile probabile (cat si alte campuri ³diagnostice´ folosite in prevederea operativa) la orice nivel dorit si pe orice subdomeniu al domeniului de integrare.41 nivele L pe verticala .peratura lunara la suprafata si sol. La interpolarea orizontala a campurilor climatologice si a variabilelor de suprafata se ia in considerare contrastul mare-uscat din grila ALADIN.O integrare de 48 de ore conduce la obtinerea campurilor probabile la nivelele modelului. vant. continutul de apa la suprafata si in profunzime si grosimea stratului de zapada).constante (caracteristicile fizico-geografice ale suprafetei: orografia si parametrii asociati ei ca: abatere standard. emisivitatea. Aceeasi configuratie produce si datele climatologice in grila ALADIN: tem.Fisierele sunt post-procesate in grila si la rezolutia Romaniei. Constantele sunt generate in grila ALADIN o data la inceputul integrarii folosind o configuratie particulara a modelului. din date fizico-geografice disponibile (de exemplu date de la US NAVY). Aici datele meteorologice pot fi masurate si prognozate . .

este cunoasterea factorului de scara corespunzator proiectiei in fiecare punct de grila si a perechilor (N. unde Ps este presiunea la suprafata. tendinta rezultata din transportul de masa prin caderea precipitatiilor. toate procesele descrise prin considerarea a doua sau trei faze ale apei. Sistemul de ecuatii primitive pe sfera este proiectat pe domeniul plan de integrare. iar L verifica anumite conditii. Schema de radiatie permite calculul tendintelor de temperatura datorate fluxurilor radiative ascendente si descendente la fiecare pas de timp. schimburile verticale datorate convectiei. initializate si prognozate variabilele modelului). difuzia turbulenta verticala. conul este considerat tangent la sfera. Termodinamica modelului ia in considerare in mod diagnostic prezenta apei condensate in atmosfera. Procesele fizice care sunt parametrizate pentru temperatura sunt: bilantul radiativ. Astfel.z. axa conului fiind paralela cu axa de rotatie a Pamantului. fereastra interioara a modelului. incalzirea si racirea datorate condensarii ploii in norii stratificati si convectivi. P) asociate fiecarui punct de grila (unde sunt definite constantele de sol. Dinamica modelului. se presupune ca ea precipita instantaneu in straturile inferioare. Deasupra stratului limita de la suprafata se presupune ca schimburile verticale sunt dependente de lungimea de amestec si de convectia putin adanca. Definirea domeniului se realizeaza prin coordonatele geografice ale celor doua colturi ale domeniului de lucru. Aceasta din urma este obtinuta in maniera diagnostica Stratul limita de la suprafata si transferurile verticale turbulente au o formulare in coeficienti de schimb si depind de numarul lui Richardson si de altitudine.y. iar Polul fiind un punct singular al acestei transformari de coordonate. Ecuatiile primitive care stau la baza integrarii modelului sunt scrise intr-un sistem de axe in care coordonata verticala este L . Proiectia Lambert este proiectia unui con pe sfera. Problema care se pune si pe care o rezolva rutina de geometrie a ALADIN. incluzand redistributia turbulenta a caldurii de la suprafata.coordonata hibrida ce deriva din presiune. incluzand absortia radiatiei solare directe si imprastierea. continand o grila regulata de puncte. EGGX. ansamblul de constante universale si termodinamice si ecuatiile modelului. C Š I. definita astfel: P(x. El satisface o consistenta totala intre schema de parametrizare. Procesele fizice care sunt parametrizate pentru vant sunt: difuzia turbulenta verticala. Parametrizarile fizice din model Codul numeric al fizicii modelului ALADIN asigura o buna concordanta cu dinamica modelului.t) . de sud-vest si nord-est.t) = A(L) + B(L) Ps(x.Modelul ALADIN lucreaza intr-o geometrie carteziana. Solutia ecuatiei de transfer radiativ pentru calculul grosimii optice include dependenta de acoperirea noroasa. evaporarea ploii. L. tendinta datorata efectului de cadere a precipitatiilor si cele pentru umiditatea specifica. transportul vertical de masa datorat undelor de gravitatie generate de schimbarile de masa la scara mica ale orografiei. In implementarea operativa a modelului. schimbul vertical de masa. .

10m Vant vertical 9 nivele de presiune Temperatura 9 nivele de presiune . are urmatoarele caracteristici: Masina: statie de lucru SUN Sistemul :UNIX Dimensiune grila: 10 km Numar puncte: 89x89 (extensie 100x100) Nivele verticale: 41 Cuplat: cu ARPEGE Interval de prognoza: 48 ore Latitudinea . are rezolutia spatiala. emisivitatii. Functionare operativa Datele furnizate de modelul ALADIN. ploaie. 2m Umezeala specifica 9 nivele de presiune . longitudinea coltului NE: 49. primind conditii initiale si la limita de la MeteoFrance via INTERNET. zapada suprafata . el furnizeaza date meteorologice prognostice pentru modelul de poluare: Parametrul Nivelul vertical post-procesat Vant orizontal 9 nivele de presiune . De aici se deduc tendintele de umezeala. temperatura si cantitate de miscare asociate fluxului de masa convectiv Suprafata solului are o reprezentare complexa in cadrul modelului prin parametrizari ale: contrastului mare-uscat. 20. umezeala specifica. temperatura.10m Precipitatii convective si stratiforme.450 s. efectelor de sub grila.80° N . etc. proportiei de vegetatie.10 Km.13° E Rezumatul caracteristicilor modelului ALADIN: ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ este versiunea hidrostatica. in proiectie Lambert sunt interpolate intr-o grila regulata latitudine-longitudine.Schema de convectie se bazeaza pe calculul conditiilor caracteristice in nor: flux de masa. care este operational la Meteo-France. In configuratia implementata in Airforall. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Modelul ALADIN care se integreaza operativ in ANM. lungimii de rugozitate. pe aria limitata a unui model global de prognoza numerica a vremii. in ANM. plasata dupa caz peste un anumit domeniu de interes de pe teritoriul Romaniei. este implementat in Romania. este structurat pe 41 nivele verticale. albedoului. Acestea constituie +-date de intrare in modelul de transport al poluantilor MEDIA.11° N . are pasul de timp . 32. Toulouse. longitudinea coltului SE: 41.69° E Latitudinea .

5km) in Airforall ‡ ‡ ‡ Experimentele facute cu aceasta varianta au vizat o portiune din judetul Maramures. Turbulenta este de fapt responsabila de dispersia poluantilor in spatiu in jurul unei directii medii de propagare.8 E. in care Romania este partener. Ambele modele sunt implementate la ANM Bucuresti pe o platforma Alpha Dec Station 250 4/266. explicarea si prognoza comportamentului substantelor emise in atmosfera.Model Eulerian de DIspersie Atmosferica Introducere Studiul poluarii atmosferice implica descrierea. amestecand poluantul in atmosfera. a fisierelor de input pentru integrarea modelului MEDIA.Model Eulerian de Dispersie Atmosferica Caracteristici ale modelului ALADIN-varianta la scara fina (aprox. sunt necesare doua etape: ± decuparea suprafetei cuprinse intre: 47. Modelul MEDIA este un model eulerian tridimensional. Este cazul cuplajului dintre modelul de transport MEDIA si modelul atmosferic de prognoza a vremii ALADIN.2 .23.0N si 23.5km pentru obtinerea din modelul ALADIN.0 . Concentratia unui poluant emis in atmosfera poate fi prognozata.48. Toti factorii care genereaza o buna turbulenta contribuie la reducerea consecintelor asupra mediului inconjurator. pe care se va face integrarea modelului atmosferic ± integrarea propriu-zisa a modelului ALADIN Modelul MEDIA . utilizat in prognoza transportului si dispersiei poluantilor atmosferici. elaborat de un colectiv de cercetatori francezi de la MétéoFrance. elaborat printr-o cooperare internationala. structura verticala a temperaturii si umezelii si precipitatiile. ECUATIILE MODELULUI Concentratia unui element chimic pasiv din atmosfera urmeaza legea conservarii masei: xC    V ™ “C ! “. cu sistem de operare Digital Unix. In difuzia atmosferica. 2. amestecate in atmosfera prin fenomenele de turbulenta si uneori antrenate si depuse la suprafata terestra cu ajutorul precipitatiilor. integrarea modelului se face pe o grila cu pasul de aproximativ 2. Aceste substante sunt transportate de vant. cuplat cu un model numeric de transport al poluantului. ce include orasul Baia Mare. plecand de la un model de prognoza atmosferica. factorii meteorologici care au o influenta directa sunt vantul. El este cuplat cu un model de prognoza numerica a vremii.Presiunea aerului suprafata Modelul MEDIA .

K ™ “C  S 0  S i xt .

. utilizata in mod corespunzator.modelarea se face prin metoda elementelor finite Concluzie In masura in care se iau in considerare aplicatiile de regularitate. nu putem spune cu certitudine rezonabila ca viteza vantului la inaltimea liniei centrale de umplere si clasa de stabilitate atmosferica sunt cunoscute .Vh . autoritate conduc&toare in domeniul dispersiei atmosferice a notat: formula Gaussian. . Gifford (1975). . Abordarea Gaussian pare a fi cea mai buna. la momentul t. difuzia este modelata folosind coeficientii de schimb (se presupune ca poluantul este difuzat in acelasi mod cu vaporii de apa din atmosfera) .modelata prin diferente finite. pentru conservarea masei si a energiei este folosita metoda elementului finit. V-este vectorul vant furnizat de modelul de prognoza numerica a vremii. K-este tensorul lui Reynolds.difuzia orizontala .termenul (V ·“C) ! concentratia de poluant este advectata eulerian prin campul 3D de vant prognozat de modelul ALADIN. este lipsita de stralucire ca instrument practic de modelare a difuziei.l lungimea de amestec. Este simpla din punct de vedere matematic si mai mult. cu functii ³chapeau Difuzia turbulenta-termenul “(K·“C) Pentru coerenta cu modelul atmosferic.depinde de gradientul termic si de forfecarea vantului. Si. pentru parametrizare se estimeaza coeficientul de schimb vertical printr-o formula in care intra: .difuzia verticala . este in acord cu teoria mult prin lucru incomplet. Totusi. Derivarea ecuatiei de dispersie Gaussian necesita presupunerea conditiilor constante pentru intreaga distanta a parcursului de umplere din punctul sursei de emisie la receptorul la nivelul solului cu vant la intensitate scazuta.unde: C este concentratia de poluant intr-un punct dat. So-reprezinta termenii sursa. ADVECTIA .vintul orizontal.reprezinta termenii puturi.

Modelul poate fi rulat pentru mai multe surse deodata. geometrie de umplere idealizata . obtinand cumulul de concentratii probabile. scara si tipul simularii la care efectueaza prognoza numerica sunt optiuni ale utilizatorului. De asemenea. determinarea vitezei exacte a vantului si a clasei de stabilitate atmosferica la inaltimea liniei centraie de umplere necesita (a) cresterea predictiei de umplere exacts si (b) relatia exacta dintre viteza vantului si altitudine . in deosebi pentru distante mari. teren uniform plat. conservarea compieta a masei si distributia Gaussian exacts.. care emit acelasi poluant. Aceste conditii ideale apar rareori. complexitatea. modelele Gaussian presupun o stare fixa ideaia a conditiilor meteorologice constante pentru distante mari. Rezolutia temporala in modelul de transport al poluantilor este functie de rezolutia spatiala folosita pentru domeniul ales. nici una dintre ele nu se poate atinge. Pe scurt.. . Modelul. Indiferent daca aceasta omogeneitate apare de fapt este o problema de pura intamplare.exact sau ca ele sunt constante pentru intreaga distanja a parcursului de umplere.

Nr. United States Department of Energy Hanna S. (1969): ³Plume Rise.R. 8-14.postuniversitar. R.P. Environmental Protection Agency. computational methods and available software. S. 2.. 3. U. S.D. Bucuresti. Briggs G. Arya S.(1984) Diffusion and transport experiments. New York.-ECOLOGIE BARBEA M. MIRON POPESCU-ECOLOGIE APLICATA BOTNARIUC N. Triangle Park.pub. A. U. Departement of Energy.. 5. Seria Management. 2.´ EPA/600/8±86/024. Anul IX. Atmospheric Sciences Research Laboratory. MARIA POPESCU . Oxford Briggs G. 98-102. Ladvas (1986): ³INPUFF 2. ATDL±106.´ U.177 Petersen W. VLADINEANU A. A. (1984): ³Plume and buoyancy effects. Cuculeanu G.(1999): ³Air pollution meteorology and dispersion´ Oxford University Press. Technical Note No.ro 6. 4. No.(2006): ³Abordarea euleriana a difuziei poluantilor în atmosfera´. G. . B.-POLUAREA SI PROTECTIA ATMOSFEREI www. DOE/TIC-27601. S. Revista Eonomia . Seria Management. Briggs G.hydrop. DOE/TIC-27601(DE84005177). Atomic Energy Commission. National Oceanic and Atmospheric Administration. Southampton. U.BIBLIOGRAFIE 1. Revista Eonomia . Ed.(2006): ³Abordarea euleriana a difuziei poluantilor în atmosfera´.Randerson.0±A Multiple Source Gaussian Puff Dispersion Algorithm User's Guide. and L.(1982):´ Reviw of atmospheric diffusion models for regulatory applications ³ WMO. (1973): ³Diffusion estimation for small emissions.´ Atmospheric Science and Power Production. Editura ASE Cuculeanu G. Editura ASE Draxler R. Anul IX. (1990): ³Air pollution modeling: theories.ro www. In Atmospheric Science and Power Production.581. 1.C.´ Computational Mechanics Publications. S. Bucuresti. Nr.´ TID-25075. Zannetti P. URSU P. N. A. ERL Report.

H.. Inc. New York. . Van Nostrand Reinhold Seinfeld J. (1998): ³Atmospheric Chemistry and Physics: From air pollution to climate change´ John Wiley & Sons.Boston.