Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.

Popa Iasi 2012

Microscopul Electronic: tipuri in relatie cu principiul fizic, evolutie, aplicatii medicale

1

……………………………………...…………….pag...........Microscopul Eletronic cu transmisie. Seria A .. 6 5) Semnalele rezultate în urma interacţiei dintre fasciculul de electroni şi corpul solid.pag. Grupa 2 Cuprins : 1) Scurt Istoric. pag.……….……………………………………. 4 3)Generalitati...…………...................... Anul I ...Microscopul Electronic cu scanare sau cu baleiaj……………………………………………….pag..........Schaas Bogdan Andreas. 8 6) Tipuri:1.10 2.pag.pag....13 2 ..... 3 2) Premiul Nobel.pag...... 5 4) Principiul Fizic ………………………………….

directorul de cercetări al companiei Siemens. Reinhold Rudenberg. Desi primitiv si nepotrivit utilizărilor practice. a patentat microscopul electronic în 1931. Microscopul electronic construit de Ernst Ruska in 1933 3 . instrumentul era capabil să mărească obiectele de patru sute de ori. În 1937 Siemens a început să-i finanteze pe Ruska si pe Bodo von Borries pentru dezvoltarea unui microscop electronic. Siemens l-a angajat si pe fratele lui Ruska.(1) 2) Premiul Nobel Fig 1. Helmut să lucreze la aplicații. Acesta era bazat pe ideile și descoperirile fizicianului francez Louis de Broglie. în particular cu specimene biologice.1) Scurt Istoric Primul microscop electronic a fost construit în 1931 de către inginerii germani Ernst Ruska și Max Knoll. desi Siemens nu făcea cercetări în domeniul microscoapelor electronice la acea vreme.

Ecuatia lui Louis de Broglie pentru identificarea lungimii de unde a electronilor in miscare : λ=h/mv unde: λ = lungimea de unda h = constanta lui Planck m = masa particulei considerate v = viteza de propagare a oscilatiei particulei Fig 2. Premiul Nobel in Fizica din anul 1986 a fost impartit astfel: jumatate pentru Ernst Ruska atat pentru cercetarile sale in optica electronica.(2) Fig 3. Schita primului microscop. proiectat de Ernst Ruska 3)Generalitati 4 . cat si pentru proiectarea designului primului microscop electronic iar cealalta jumatate a fost acordata echipei formate din Gerd Binnig si Heinrich Rohrer pentru realizarea designului microscopului electronic prin efect tunel. Cei 3 laureati ai Premiului Nobel pentru Fizica din anul 1986.

microscopul electronic este adesea folosit pentru controlul calitatii si analizarea defectelor de fabricatie de marimi foarte mici/microscopice. Dreapta schema de principiu a microscopului electronic. deoarece electronii au o lungime de unda in jur de 100.Microscoapele electronice au o putere mai mare decat un microscop optic.Un microscop electronic este un tip de microscop care utilizeaza un fascicul de electroni pentru a ilumina specimenul si produce o imagine marita. metale si cristale.000x. inclusive microorganisme.000. Stanga ( schema de principiu a microscopului optic). concentrandu-se pe lumina sau prin specimen.000 de ori mai mica decat lumina vizibila ( fotoni ) si pot realiza mai mult de 50 pm rezolutie si o marire de pana la aproximatic 10. Microscopul electronic foloseste lentile electrostatice si electromagnetice pentru a controla fasciculul de electroni pe care il concentreaza pentru a forma o imagine. dar diferite de lentilele de sticla a unui microscop optic care formeaza o imagine marita. (3) Fig 4. 4) Principiul Fizic 5 .Microscoapele electronice sunt folosite pentru a observa o gama larga de probe biologice si anorganice. pe cand un microscop optic este limitat la o rezolutie de aproximativ 200nm si o putere de 2000x. probe de biopsie.Aceste lentile sunt analoage.Industrial. molecule mari. celule.

Se compune din : tunul de electroni. lentilele condensoare şi lentila obiectiv. lentila obiectiv.Fig 5. traiectul fasciculului de electroni. Stanga in dreptul sagetilor orificiu de observare. lentila ocular. sistemele de detecţie (prelucrarea procesarea şi redarea informaţiei) şi blocul de alimentare cu energie a tuturor componentelor. Dreapta : de sus in jos : sursa emitatoare de fascicul de electroni (tunul de electroni). proba. ecran. magneti cu rol echivalent lentilei condensor din microscopul optic. 6 . O secţiune transversală printr-un microscop electronic modern relevă următoarele elemente constructive: coloana electrono-optică. sistemul de vidare.

Fig 6. Condensorul are rolul de a focaliza fasciculul de electroni pe probă. mărită. 2. lentila condensoare (sau condensorul). Mod de functionare : 1. *** În momentul de faţă sunt utilizate căteva tipuri de tunuri de electroni: cu wolfram (W). construcţia unui microscop electronic este într-o oarecare măsură analogă construcţiei microscopului optic obişnuit. Constructiv. comune celor două instrumente. Obiectivul formează imaginea primară. Tunul de electroni are rolul de a genera fasciculul de electroni. *** 7 .000V. care bombardează suprafaţa probei. aceasta este preluată de lentila proiector care o măreşte mai mult. Părţile principale. sunt utilizate materiale şi principii fizice diferite pentru obţinerea tunurilor de electroni. a obiectului. emis de tunul electronic. tunul accelerează electronii prin coloană spre probă. lentila proiectoare şi sistemul de vizualizare şi înregistrare a informaţiei. având curent stabil şi diametru cât mai mic posibil. în funcţie de tipul de microscop folosit. El poate fi supus unei tensiuni de accelerare de la 100V până la 40. pentru observarea pe ecranul instrumentului. În interiorul tunului de electroni un câmp electrostatic dirijează electronii emişi de o porţiune foarte mică a suprafeţei unui filament. 3. Fasciculul de electroni. obiectul de studiat. Principial. sunt următoarele: sursa (de iluminare la microscopul optic. După aceea. cu energii cuprinse între căteva zeci şi zeci de mii de electronvolţi. este compus din electroni monocinetici şi poartă numele de fascicul incident sau primar. cu hexaborură de lantan (LaB6) şi cu emisie de câmp. asigurând un paralelism cât mai bun al radiaţiilor cu axa optică. printr-o apertură foarte îngustă. de electroni la microscopul electronic). dar au ca scop comun generarea unui fascicul de electroni direcţionat.

În momentul interacţiei fasciculului de electroni cu suprafaţa probei rezultă o serie de semnale. O serie de lentile electromagnetice şi de diafragme din coloană reconverg şi focalizează fasciculul într-o imagine micşorată. 5. Interactiunile la nivelul probei. fasciculul ajunge în camera probei. Aceasta încorporează dispozitivul de manevrare a probei. o uşă pentru introducerea sau extragerea eşantionului analizat şi câteva dispozitive pentru montarea detectorilor de semnale sau a altor accesorii. Electronii parcurg tunul ca un fascicul divergent.4. 6) Tipuri de semnale 1) Electronii secundari 8 . După parcurgerea coloanei de electroni. (4) 5) Semnalele rezultate în urma interacţiei dintre fasciculul de electroni şi corpul solid Electroni retroimparstiati (reflectati elastic) Electroni secundari (emisi) PROBA Microscopie electronica prin transmisie. Aproape de zona de jos a coloanei există câteva bobine de scanare în rastere. semnalele corespunzatoare si tipuri de microscopie electronica in functie de semnalul utilizat in crearea de imagini. Lentila finală focalizează fasciculul într-o arie cu o dimensiune cât mai mică pe suprafaţa probei. microsopie electronica cu baleiaj prin transmisie. structura şi compoziţia probelor. analiza dispersiva in energie Fascicul electronic incident Radiatii X Radiatii infrarosii Radiatii luminoase (fotoni optici) Microscopie electronica cu baleiaj sau de tip analitic Curent indus Electroni absorbiti Imprastiere elastica necoerenta Imprastiere neelastica Imprastiere elastica coerenta Fascicul nedeviat de electroni transmisi Fig 7. care după ce sunt detectate. care deflectează fasciculul de electroni într-o grilă de baleiere pe suprafaţa probei. amplificate şi procesate permit obţinerea unor informaţii privind morfologia.

de media numerelor atomice ale elementelor din compoziţia probei. completând astfel informaţia privind compoziţia chimică a ariei bombardate.Electronii secundari (SE) sunt electronii atomilor din probă care sunt ejectaţi în mediu datorită interacţiei cu electronii primari din fascicul. acest fenomen producându-se atât în zonele cu vârfuri. în urma împrăştierilor. 2) Electronii retrodifuzaţi Electronii retrodifuzaţi (BSE – backscattered electrons). ceea ce contribuie la pierderea rezoluţiei în imaginile de electroni retrodifuzaţi. ei au energii foarte mici (prin convenţie mai mici de 50 eV). intensitatea curentului de electroni retroîmprăştiaţi creşte cu creşterea unghiului de împrăştiere. datorită ciocnirilor elastice cu nucleele din atomii probei. Aceşti electroni posedă energii mari. prin procese de recombinare electron-gol. mulţi electroni secundari produşi nu pot părăsi proba şi sunt anihilaţi. 3) Recombinarea şi catodoluminiscenţa Prin interacţiunea unui fascicul incident cu o probă. ceea ce conduce la obţinerea unei arii mai luminoase în imagine. pot oferi informaţii importante privind compoziţia probei. aflate în cantităţi foarte mici în aria probei bombardate cu fasciculul de electroni. contrastul este determinat de diferenţa numerelor atomice din fiecare punct bombardat cu fasciculul de electroni. interpretarea imaginilor de electroni secundari devine foarte intuitivă. electronii secundari oferă imagini de cea mai bună rezoluţie. Dacă procesul de recombinare este însoţit de emisia de fotoni optici. Datorită acestui fapt. Datorită faptului că au energii foarte mici. Semnalul oferit de electronii retrodifuzaţi este detectat de doi detectori cu corp solid. cu atât mai mulţi electroni secundari pot fi emişi din probă. nu variază sensibil cu energia fasciculului primar şi creşte cu numărul atomic al probei. În general. Imaginile de electroni retrodifuzaţi nu sunt atât de uşor de interpretat dar. sunt electronii primari care au fost împrăştiaţi în afara suprafeţei probei. Cu cât volumul de interacţie este mai aproape de suprafaţa probei. acest tip de electroni poate scăpa din suprafaţa probei doar dintr-o regiune de foarte mică adâncime. Din zonele ce conţin elementele cu numere atomice mai mari vor fi reflectaţi mai mulţi electroni. cât şi în cele mai joase. apare fenomenul de catodoluminiscenţă. Imaginile date de electronii secundari sunt oferite în principal de toporafia suprafeţei probei. catodoluminiscenţa poate indica distribuţia în probă a acestor elemente cu concentraţii mici. obţinute prin emisie de radiaţii X sau electroni Auger. În general. iar văile mai întunecate. Astfel se obţin imagini în care vărfurile vor fi mai luminoase. Mecanismul acestei fotoemisii este similar cu luminiscenţa în sensul că este stimulată de o serie de elemente active. cuprinse (prin convenţie între 50eV şi tensiunea de accelerare a fasciculului). 9 . lucrând în regim de substituţie-adiţie permit obţinerea unor imagini privind topografia sau compoziţia suprafeţelor analizate. Prin urmare. Acest tip de electroni provin dintr-un volum mai mare de interacţie cu substanţa. evaluate corect. Exact la fel ca în cazul luminiscenţei normale. care. În aceste imagini.

Energia rezultată în urma frânării acestor electroni este emisă sub forma unor fotoni de radiaţii X ce alcătuiesc spectrul continuu de emisie a probei. Fenomenul de catodoluminiscenţă este afectat de asemenea de topografia superficială şi de prezenţa unor defecte interne (dislocaţii. Acest fenomen de excitare a luminiscenţei prin bombardament electronic a fost observat şi în unele materiale plastice. Raza de electroni care a fost transmisă printr-un specimen parțial transparent pentru electroni transportă informație despre structura internă a specimenului în raza care ajunge la sistemul de formare a imaginii. Intensitatea maximă a spectrului continuu creşte cu tensiunea de accelerare. organice şi în unele probe minerale. Locul vacant este ulterior ocupat de un alt electron care cade de pe un nivel energetic superior şi emite un foton de radiaţie X. de energie hυ egală cu diferenţa ∆ Ε dintre energiile corespunzătoare celor două niveluri energetice între care a avut loc tranziţia. 10 . până când nu mai pot participa la un proces de ionizare prin impact (de obicei energia de ionizare este cuprinsă între 3 şi 8 eV). placă fotografică. după ce în prealabil au interacţionat neelastic cu atomii din probă. după fiecare coliziune. Este posibil ca anumiţi electroni să fie reflectaţi din probă. în consecinţă.1 ) Microscopul Electronic cu Transmisie (MET) si utilizarile sale Forma originală a microscopiei electronice. de regulă filament de tungsten. microscopia electronică cu transmisie implica o rază de electroni la tensiune înaltă emisă de un catod. îşi pierd din ce în ce mai mult din energie. limite intercristaline). care sunt împrăştiaţi la unghiuri mai mici spre interiorul probei. Variația spațială a acestei informații ("imaginea") este apoi mărită de o serie de lentile electromagnetice până când este înregistrată la coliziunea cu un ecran fluorescent. şi focalizată de lentile electrostatice şi electromagnetice. etc. stările de suprafaţă în unele materiale semiconductoare pot fi studiate prin acest efect care furnizează date privind timpul de viaţă al purtătorilor de sarcină majoritari. precipitate. sau părăseşte complet atomul (fotoelectron). cu intensitatea fasciculului şi cu numărul atomic al probei. lungimi de difuzie. Ceilalţi electroni.Catodoluminiscenţa în probele semiconductoare este dependentă de tensiunea electrică aplicată şi. 4) Emisia de radiaţii X şi electroni Auger Emisia de radiaţii X se produce dacă un electron de pe un nivel energetic inferior este excitat de fasciculul primar de electroni şi trece pe un nivel energetic superior.(4) 6. Imaginea detectată de CCD poate fi afişată în timp real pe un monitor sau transmisă pe loc unui calculator. sau senzor de lumină cum ar fi un senzor CCD.

ecran fluorescent si camera. atat proteinele tinere . Rezoluţia unui microscop electronic cu transmisie este limitată în principal de aberaţia de sfericitate.(6) Proteinele recombinate care contin etichete tetracisteine pot fi cu usurinta distribuite in celule vii cu diferite culori a “biarsenical fluorescent chromophore”* astfel incat . Corecţiile din software ale aberaţiei de sfericitate pentru microscoapele electronice cu transmisie de înaltă rezoluţie a permis producerea unor imagini cu rezoluţie suficient de bună pentru a evidenţia atomii de carbon în diamante. a doua lentila condensor. fasciculul de electroni transmisi. tun de electroni. lentila obiectiv si dispozitiv de reglare a acesteia. suport pentru specimen si orificiu etans pentru aer. prima lentila condensor. cat si cele batrane sa fie observate diferit de microscopul electronic.Fig 8.78 ångströmi (78 picometri). aflaţi la distanţe de doar 0. dispozitiv de reglare a aperturii condensorului 2. noua proteina sintetizata connexin43** a fost transportata predominant intre 100 si 150 de nanometri prin plasma membranei si incorporata la periferia 11 . Astfel. De sus in jos in sagetile indica: sursa de inalta tensiune. dispozitiv de reglare a aperturii condensorului 1. dar o nouă generaţie de sisteme de corecţie a aberaţiilor a avut ca efect depăşirea parţială a aberaţiilor sferice şi creşterea rezoluţiilor.(5).89 ångströmi (89 picometri) unii de alţii şi atomi din silicon la distanţe de 0.

12 .membranei unde exista “gap junctions”***. celulelor sau materialelor pentru imagine fluorescenta sau spectroscopie.(9) *** gap junctions ( sau nexus ) reprezinta o conexiune specializata intercelular intre o multitudine de celule animale.(10) **** in situ = in habitatul natural (11) Fig 10. ** connexin ( sau gap junction proteins ) reprezinta o serie de proteine care formeaza aceste jonctiuni.Aceasta metoda are rolul de a clarifica procesele de transport de proteine in situ****. Acesta se conecteaza direct la citoplasma si permite moleculelor si ionilor sau treca intre celule.(7) *Fluorescent chromophore ( fluorophore ) reprezinta un flourcrom covalent la o macromolecula care ajuta la patarea tesuturilor.(8) Fig 9. Imaginea unui virus cu o dimensiune de 30 nm prin microscopul electronic cu transmisie.

2 ) Microscopul electronic cu scanare ( sau cu baleiaj MES) si utilizarile sale 13 . Imaginea virusului subtilis la microscopul electronic de transmisie 6. Fig 11.

fasciculul de electroni. electroni secundari. de sus in jos sagetile indica: imaginea vazuta pe ecranul format din tub catodic sincronizat la bobina. Spre deosebire de MET. microscopul electronic cu scanare produce imagini prin detecţia electronilor secundari. de sus in jos sagetile indica: tunul de electroni. În MES.(12) 14 . producând astfel imagini care sunt o bună reprezentare tridimensională a probei. acesta este capabil să vizualizeze probe mai mari. magnetii obiectiv. Dreapta. detectorii construind o imagine prin maparea semnalelor detectate la poziția razei. Datorită faptului ca imaginea produsă de microscoapele cu scanare se bazează pe procese de suprafaţă şi nu pe transmisie. cu energie scăzută. rezoluţia MET este de regulă cu un ordin de mărime mai mare decât cea a MES. raza de electroni parcurge întreg specimenul. Schema de principiu a microscopului electronic de scanare. bobina. unde semnalele electronilor transmisi formeaza imaginea. proba. şi are o adâncime de penetrare mult mai mare. În general. emisi de pe suprafaţa specimenului datorită excitării acestuia de către raza principală de electroni.Fig 11. detectorul de electroni. magnetii condensori. Stanga.

Exista metode de a obtine stuctura unei molecule sau a unui scanare 15 . Fig 12. Bacillus cereus si Bacillus subtilis au fost cultivate pe fasii de membrane de dializa etichetate cu nutriment agar. Microcoloniile au fost fixate pe fasii in vapor Formalin in situ. Imaginea unor cristale de gheata la microscopul cu scanare . cat si orientarea lor in cadrul coloniei. Imaginea unei furnici Observarea si analizarea structurilor la nivel 3D este de o importanta majora in la nivelul microscopului cu domeniul biologic si biofizic.Evolutia Micoscopiei cu scanare ( Reconstructia structurilor 3D ) – Fig 14.(13) Fig 13.Analizarea Coloniilor Bacteriene Aceasta tehnica este utilizata pentru observarea cresterii coloniilor bacteriene. Astfel cu ajutorul acestui microscop s-au observat atat morfologia celulelor.Apoi fasiile au fost scoate de la nutriment agar si analizate cu ajutorul microscopului cu scanare fara a fi distruse aranjamentele celulare. Imaginea unei colonii bacteriene .

Molecular Cell 16 . Science 305 (5691): 1741. Pennycook SJ . Adams SR. http://www. sistemul 3D este foarte util in intelegerea retelelor de celule . In Pawley JB. Kisielowski C. Gaietta G. Mathew P.(17). Tsien RY. Lawrence Zipursky. 9. PubMed PMID: 11964472. Phys Rev Lett 2009: 102 (9): 096101. Handbook of biological confocal microscopy. New York: Plenum Press 2008: pp. Deerinck TJ.com/doc/57678478/Microscopie-electronica 5.1126/science. Nobel Foundation.Lodish. Borisevich A. 8. 7. Dahmen U.org/nobel_prizes/physics/laureates/1986/ 3. Fluorophores for confocal microscopy.nobelprize. 4. 6. Szilagyi ZS. Dellby N. Nellist PD. James Darnell (2004).1100965. Tour O. Lupini AR.296(5567):503-7. Tsien RY. Autobiografia lui Ernst (versiunea in engleza). Multicolor and electron microscopic imaging of connexin trafficking. (18 mai 2001) Berkeley Lab Currents. Sides WH Jr. Erni R. Chisholm MF. Murfitt MF. Laird DW. „Direct Sub-Angstrom Imaging of a Crystal Lattice” (în engleză). Paul Matsudaira. S. http://www. Rossell MD. Harvey F. mai ales cand vine vorba de Sistemul Nervos. Sosinsky GE. Kaiser. Chris A. OÅM: World-Record Resolution at 0.atom la nivelul microscopului optic. 2002 Apr 19.. Waggoner A (1995). Krivanek OL. doi:10.78 Å. Science. ISBN 0-306-44826-2. Monty Krieger.Dar nimic nu se compara cu analiza 3D in momentul in care trebui sa se reconstruiasca anumite structuri de ordinul micrometrilor si sa se analizeze cele mai mici procese. Bouwer J.. Ernst Ruska (1986). Ellisman MH. 2. 267–74. Arnold Berk. Scott.(14) Bibliografie : 1. De asemenea. Atomic Resolution Imaging with a sub-50-pm Electron Probe.scribd. Accesat la 2007-02-06.

Biology (5th ed. 1928 . "Genetic diseases and gene knockouts reveal diverse connexin functions". Horstmann H. Germany. Heidelberg. PubMed ) 17 . Thomas W. 230–1.ro/definitie/in%20situ 12. Denk W. New York: W. David L. Bulla LA. 1969: 18(3): 490-95 [PMC free article][PubMed] 14. Paul. pp.H. 11. Scanning electron and phasecontrast microscopy of bacterial spores. Annu rev physiol 61: 283–310.1965 13. Rhodes RA. St Julian G.. ISBN 0-71674366-3. Hesseltine CW. 10. Appl Microbiol. Microscopia electronică cu scanare. Max Planck Institute for Medical Research. (1999). White.). Freeman and Company. http://dexonline.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful