You are on page 1of 22

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE SPECIALIZARE: ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Proiect la Informatică Medicală

ORADEA 2011

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE SPECIALIZARE: ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

Schizofrenia

Conducător ştiinţific: Dr. Meda Todor

Studentă: Szekely Ilona-Margit

ORADEA 2011

halucinatii. ce necesită tratament pe toată durata vieţii.WHO) și DSM-IV (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. Strict etimologic. Daca pacientul pune in pericol pe sine sau pe cei din jur. Nimeni nu poate fi obligat sa solicite ajutor profesionist. permiţând pacientului să aibă o viaţă socială şi familială activă. Hecker: hebefrenie. 1994).Cuvinte cheie: dezorganizata. Schizofrenia se caracterizează prin halucinatii. care în limba greacă înseamnă “a despărţi”. au conflicte familiale grave. Schizofrenia are o istorie lungă de stigmatizare. permițând astfel un diagnostic operațional. Schizofrenia este o boală psihică destul de frecventă – cca 1% din populaţia globului dezvoltă această boală într-un moment sau altul al vieţii. e bine ca familia sau prietenii sa poarte o discutie deschisa si onesta despre aceste ingrijorari. fiind însă descrise sub diferite denumiri izolate unele de altele (Kahlbaum: catatonie. accentuând prin aceasta caracterul disociativ particular al tulburărilor psihopatologice. un medic. Totusi.Familia si prietenii sau colegii de serviciu sau scoala pot fi primii care sasugereze ca pacientul are nevoie de ajutor. pentru ele. Aceasta afectiune nu se amelioreaza de la sine. dorind să sublinieze prin aceasta evoluția nefavorabilă a bolii până la modificarea gravă a personalității. delir. Westphal: paranoie acută). simptomele schizofeniei pot fi ameliorate. e bine ca acesta sa incerce sa gaseasca o persoana de incredere fata de care sa se deschida. fracturarea minţii. ediția IV. continuă. episodică. contribuie la stabilirea unui consens internațional. comportament şi gândire dezorganizată. In unele cazuri poate fi necesara spitalizarea de urgenta. şi “frein”ce înseamnă “minte. Eugen Bleuler în 1911 introduce denumirea de Schizofrenie ("scindare. indiferent daca e vorba de un prieten sau o ruda. referindu-se la cele mai moderne rezultate ale cercetărilor și la necesitatea operaționalizării diagnosticului și terapiei. Cand o persoana apropiata prezinta simptome ale schizofreniei. apartinatorii trebuie sa sune la politie sau la urgente pentru a solicita ajutor. Persoanele cu schizofrenie sunt adesea respinse de societate (îşi pierd locul de muncă şi le este dificil să se mai angajeze. provenind din “schizein”. Daca pacientul nu doreste ajutor de specialitate. dar cei apropiati il pot incuraja. a cărei caracteristică esenţială o constituie ruptura la nivelul personalităţii.spirit”. Se recomanda consultul de specialitate cat mai precoce in cazul aparitiei unor simptome ale schizofreniei. in timp. exista persoane care prezinta aceste simptome. tulburari psihice. retrăgându-se într-o lume interioară marcată de boală. dimpotriva. disociere a minții"). Persoanele cu schizofrenie se izolează de ceilalţi oameni şi de activităţile din jurul lor. gandire Abstract: Schizofrenia este o afecţiune psihică cu evoluţie îndelungată. Conceptul de schizofrenie în sistemele moderne de clasificare ICD-10 ("International Classification of Diseases" a Organizației Mondiale a Sănătății . bazate pe conceptele tradiționale.În medicina modernă. scizofrenie. diversele manifestări clinice ale acestei maladii au fost de mult cunoscute.nu este vorba de o demență în sensul strict psihopatologic al cuvântului. un preot sau alta persoana in care pacientul are incredere.în realitate . Este meritul psihiatrului german Emil Kraepelin de a fi reunit în 1896 simptomele caracteristice sub noțiunea de "Dementia praecox" ("Demență precoce"). sustine si ajuta spre a gasi un medic calificat. dar nu recunosc ca le au sau ca au nevoie de ajutor. Kurt Schneider (1930) face diferența între simptomele de prim ordin și cele secundare. se agraveaza fara tratament. Consultarea pentru tratament a unui specialist cu experienta in tratamentul schizofreniei il poate ajuta pe pacient sa invete noi cai de a face fata simptomelor si astfel cresc sansele de a avea o viata productiva si fericita. schizofrenie se traduce prin disocierea. Multe persoane cu schizofrenie nu cred ca au nevoie de ajutor deoarece. . delirul si halucinatiile sunt reale. Schizofrenia este o boala cronică. deși . ajung pe stradă şi pot să comită fapte penale). Dar datorită noilor medicamente. Acestia il pot ajuta pe pacient sa faca primii pasi spre un tratament de succes. bol mintal.

1 % (Lifetime-risk). care nu îndeplinesc și acest criteriu. ea se refera la o tulburare a echilibrului emotiilor si gandirii. Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor. . retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza. Tablourile clinice de tip schizofrenic. Mai mult de jumătate din îmbolnăviri se produc între pubertate și vârsta de 30 de ani. În sistemele de clasificare modernă se consideră obligatorie pentru stabilirea diagnosticului o durată minimă a manifestărilor morbide. Sub termenul de schizofrenii tardive se grupează acele cazuri cu un debut după vârsta de 40 de ani. Tablourile clinice de tip schizofrenic.Introducere: Frecvența psihozelor schizofrenice este 0.5 . 0. care nu îndeplinesc și acest criteriu. sunt clasificate până la proba timpului . cu o rată a incidenței anuale de cca.până la proba timpului .drept boli schizofreniforme.drept boli schizofreniforme.05 %. In timp ce cuvantul “schizofrenia” inseamna ”mintescindata”. schizofrenia nu este acelasi lucru cu personalitatea scindata sau personalitatea multipla. sunt clasificate . Contrar credintei populare. Probabilitatea ca o persoană să aiba macar o data in viata un episod schizofrenic este în medie de cca.1 %.

mai ales că nu se poate prevedea niciodată care va fi evoluția bolii. tulburări afective. Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii. Până la data actuală nu au fost puse în evidență cauze corporale decelabile. delir. Schizofrenia este o boala cronica. tulburări de comportament. simptomele schizofeniei pot fi ameliorate. Factori genetici: În familiile bolnavilor de schizofrenie există o probabilitate mai mare de îmbolnăvire decât la restul populației. permitand pacientului sa aiba o viata productiva si placuta. Un rol ar putea fi jucat de infecțiuni virale ale mamei sau ale nou-născutului. În cazul gemenilor univitelini. cu repercusiuni grave atât pentru bolnav. cât și pentru aparținători. apariția ei se datorează interacțiunii mai multor factori biologici. ce necesita tratament pe toata durata vietii. Schizofrenia este una din cele mai severe afecțiuni psihiatrice. în ciuda tratamentelor moderne care au modificat radical prognoza privind încadrarea socială a bolnavilor. Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod anormal. comportment si gandire dezorganizata. Etiologie si patogeni: Schizofrenia nu are o singură cauză. Dar datorita noilor medicamente. Studiile genetice au pus în evidență pe cromozomul 22 o genă (WKL1). Predispoziția genetică este interpretată în prezent ca poligenetică. o etiologie virală certă nu a putut fi totuși demonstrată.Material si metode: Am utilizat: Pachetul de programare MS Office Autodocumentare de pe internet Schizofrenia in general: Definitia: Schizofrenia sinonimă cu Dementia praecox este o denumire a unui grup de bol mintale care se includ în categoria psihozelor endogene. Factori pre. . care pare să fie în legătură cu apariția unei schizofrenii catatone.și perinatali: O cauză a vulnerabilității ar putea fi reprezentată de o suferință intrauterină a fătului sau a copilului nou născut. rata concordanței este de 50 %. în ciuda cercetărilor de genetică moleculară nu s-au putut evidenția alte localizări cromozomiale specifice. care ar provoca o disfuncție minimală a creierului (Minimal Brain Dysfunction). psihologici și culturali cu o vulnerabilitate genetică predispozantă. dezorganizarea personalității. tulburări formale de gândire.

cel puțin la o parte din bolnavi . Așa se explică și acțiunea favorabilă a medicamentelor neuroleptice. care blochează receptorii dopaminici de tip D2.anumite modificări structurale: mărirea ventricolilor cerebrali. Studiile cu ajutorul tehnicilor moderne de medicină nucleară. Importante sunt cercetările biochimice.glutamatul și serotonina . mai ales în regiunile frontale. în creierul bolnavilor schizofrenici există o cantitate crescută de Dopamină și un număr mai mare de receptori dopaminergici decât la normali. opiniile sunt însă controversate. Și alți neuromodulatori din sistemul nervos central . micșorarea masei creierului.ar putea juca un rol în mecanismul de producere a psihozelor schizofrenice. asupra fluxului sangvin cerebral și metabolismului creierului au arătat în cazul bolnavilor de schizofrenie o reducere remarcabilă a fluxului sangvin. Semen si simptome: . al suprasolicitărilor psihice sau al stărilor de tensiune emoțională (High-expressed-emotions). Astfel. Teoria psihanalitică presupune că regresiunea la o treaptă inferioară de dezvoltare ar constitui un mecanism dinamic important în apariția psihozelor schizofrenice. Factorii psiho-sociali influențează mai degrabă evoluția bolii și nu apariția ei. SPECT (Single-Photon-Emission-Computertomography) sau PET (Positron-Emission-Tomography). În același sens este interpretat rolul conflictelor. a utilizării oxigenului și a schimburilor metabolice în regiunile frontale (Hipofrontalitate). Așa zisă "personalitate premorbidă" (personalitate schizoidă) nu pare a fi asociată cu dezvoltarea mai târziu a unei schizofrenii.Factori psiho-sociali: O serie de condiții psiho-sociale au fost încriminate drept factori declanșatori ai schizofreniei. Factori organici neuropatologici și biochimici: Studii neuropatologice și radiologice au putut evidenția .

sau dificultati de vorbire si organizare a gandurilor. aceste simptome includ: -credinte care nu se bazeaza pe realitate (delir). si uneori pot include ranirea altora -deliruri. partial datorita dificultatilor pe care le are pacientul de a decodifica corect mesajele sau emotiile celorlalti. mai frecvente sunt halucinatiile auditive -vorbire incoerenta -neglijarea igienei personale -lipsa emotiilor -emotii nepotrivite contextului in care se gaseste pacientul -manifestari agresive -comportament catatonic -o senzatie persistenta ca este urmarit -probleme de functionare la scoala sau la serviciu -izolare sociala -indemanare Schizofrenia variaza de la usoara la severa.Exista mai multe tipuri de schizofrenie. In unele cazuri. In timp. aceste voci pot parea ca dau instructiuni despre cum sa se poarte pacientul. de-a lungul mai multor luni. auzirea unei voci este o halucinatie frecventa. simptomele schizofreniei par sa apara brusc. In plus fata de simptomele generale. Ii va fi imposibil sa mearga la scoala sau la serviciu. In alte cazuri aceste simptome se dezvolta treptat. sau credinte care nu au baza in realitate. devine dificil pentru pacient sa functioneze bine. Simptome si semne negative: Acestea reprezinta o pierdere sau o diminuare a abilitatilor emotionale sau comportamentale: -pierderea interesului pentru activitatile zilnice -aplatizarea afectiva -reducerea abilitatilor de a planifica activitati si de a le indeplini -neglijarea igienei -izolare social Semne si simptome pozitive: Acestea sunt ganduri si perceptii distorsionate. pacientul poate crede ca televizorul ii directioneaza comportamentul sau ca forte exterioare ii controleaza gandurile -tulburari ale gandirii. Poate deveni nelinistit sau agitat sau sa cada intr-o stare asemanatoare transei si sa nu mai raspunda celor din jur. neindemanare sau miscari involuntare. spre exemplu. cum ar fi miscari repetitive. in schizofrenie. Pot apare probleme relationale. cunoscuta sub numele de “salata de cuvinte” -tulburari ale miscarilor. in timp ce altii au nevoie de ingrijiri intensive. si pot sa nu fie observate de la inceput. specializate. care arata lipsa contactului cu realitatea. acestea sunt impartite in trei categorii pentru a usura diagnosticul si tratamentul. cum ar fi oprirea din vorbit in mijlocul propozitiei sau bolborosirea de cuvinte fara sens. In general. astfel ca semnele si simptomele variaza. Isi poate pierde interesul pentru activitati care in trecut ii faceau placere. cum ar fi credinta pacientului ca cineva unelteste impotriva lui -halucinatii auditive sau vizuale (pacientul aude si vede lucruri care nu exista). Ele pot fi cele mai debilitante in schizofrenie intrucat interfera cu abilitatea de a-si indeplini activitatile zilnice. Ele pot include: -halucinatii. sau simtirea unor lucruri care nu sunt reale. Includ: . Unii pacienti pot fi capabili sa functioneze bine in viata de fiecare zi. Semne si simptome cognitive: Acestea cuprind probleme ale memoriei si atentiei.

Aceste examene si teste generale cuprind: -examenul fizic: poate include masurarea greutatii si a inaltimii. merge la scoala sau a indeplini sarcinile zilnice -aceste semne sunt prezente de cel putin sase luni -nu sunt prezente alte tulburari mentale . teste imagistice cum ar fi IRM sau CT -evaluarea psihologica: medicul va discuta cu pacientul despre modul sau de a gandi. Totusi. pacientul poate fi rugat sa completeze un chestionar psihologic de autoevaluare. studiile arata ca exista o interactiune de factori genetici si de mediu care duc la aparitia schizofreniei. comportament dezorganizat sau catatonic. Astfel poate elimina din gandirea medicala alte afectiuni care pot da acele simptome. Pacientul va fi intrebat si despre consumul de droguri si abuzul de alcool. halucinatii. medicul care suspecteaza ca un pacient are schizofrenie va realiza o evaluare medicala completa si teste psihologice. Si. Factori de risc: Schizofrenia afecteaza 1% din populatie. La femei. Va pune intrebari despre delir sau halucinatii si va verifica daca exista semne de psihoza. De asemeni. Desi cauza precisa a schizofreniei nu este cunoscuta. Criterii de diagnostic pentru schizofrenie: Pentru a fi diagnosticat cu schizofrenie. boala este mult mai frecventa – aproximativ 10%.-probleme in intelegerea sensului unei informatii -dificultati de mentinere a atentiei -probleme de memorie Cauze: Cauzele schizofreniei nu sunt cunoscute. cu acordul pacientului. membrii familiei si prietenii apropiati pot fi rugati sa ofere informatii despre simptomele pacientului. ascultatia plamanilor si a inimii si examinarea abdomenului -teste de laborator: acestea cuprind hemoleucograma completa. teste screening pentru consumul de alcool sau droguri. sau prezenta simptomelor negative -disfunctie semnificativa in abilitatea de a munci. In timp ce cercetatorii nu sunt siguri de semnificatia acestor modificari ele reprezinta o dovada ca schizofrenia este o boala a creierului. un pacient trebuie sa indeplineasca anumite criterii din manualul de diagnostic. simptomele schizofreniei apar in mod tipic la adolescenta sau la tanarul adult. pot contribui de asemeni la aparitia schizofreniei. au fost identificati anumiti factori care par sa creasca riscul de dezvoltare sau declansare a bolii: -istoric familial de schizofrenie -expunerea la virusuri in viata intrauterina -malnutritia in viata intrauterina -circumstante de viata stresante -varsta parentala crescuta Diagnostic: Pentru diagnostic. a simti si a se comporta. acestea apar dupa 20 de ani sau dupa 30 de ani.Criteriile de diagnostic pentru schizofrenie sunt: -prezenta a cel putin doua din urmatoarele: delir. La barbati. vorbire dezorganizata. verificarea semnelor vitale cum ar fi pulsul. poate stabili diagnosticul si verifica daca sunt prezente complicatii. tensiunea arteriala si temperatura. La persoanele care au o ruda apropiata cu schizofrenie. Tulburari ale anumitor neurotransmitatori cum ar fi dopamina si glutamatul.

noțiunile abstracte sunt concretizate (Concretism). imobilitate corporală. Manifestările clinice: Psihozele schizofrenice se manifestă cu o simptomatologie bogată. devine obtuz. primesc ordine imperative. derealizare. tonusul muscular este crescut cu o consistensă ceroasă (flexibilitas cerea). Într-o formă extremă. Criterii de diagnostic al schizofreniei după DSM-IV: Manifestări obligatorii pentru permiterea diagnosticului de schizofrenie: . Tulburări psihomotorii. Bolnavul trăiește o viață dublă. uneori se constată o ambivalență afectivă (expresia concomitentă a unor emoții contrare). Alterări ale personalității: senzația de influență a personalității sau gândirii prin forțe exterioare (de ex. apatie. apar confuzii de idei. Bolnavul pierde contactul emoțional cu alte persoane. stereotipii gestuale sau verbale. Halucinațiile pot apărea și în sfera olfactivă (mirosuri urâte) sau corporală (senzații dureroase sau de modificare a unor organe). anumite pozitii ale corpului induse pasiv sunt păstrate ca atare (Catalepsie). În ultimul timp se pune accentul pe deosebirea între simptome pozitive (plus-simptome). Din această stare se poate trece în raptus catatonic: bolnavul devine agitat. teama de a fi otrăvit. variabilă ca frecvență sau ca intensitate la diverși pacienți. elemente heterogene se identifică unele cu altele (Contaminare a ideilor). se strâmbă. de interese si de energie (Abulie). automatisme. Toate aceste simptome ating un nivel dramatic în starea de stupor catatonic.: prin hipnoză. gândirea pierde orice legătură. în care bolnavul în stare constientă este total nemiscat. idei hipochondrice etc. bolnavul "vorbește alături" sau se blochează complet. bolnavul îsi neglijează îngrijirea corporală.). bolnavii aud voci. au un caracter bizar. unde radio). dialoguri. se construiește un vocabular propriu din cuvinte create de bolnav (Neologisme). Tulburări formale de gândire sunt caracteristice: argumentația este lipsită de logică (Paralogism). Halucinațiile vizuale sunt mult mai rare.Aceste cinci subtipuri sunt: -paranoid -catatonic -dezorganizat -nediferentiat -rezidual. bolnavul se încapsulează în el însuși și trăiește numai într-o lume interioară fără contact cu mediul exterior (Autism). Tulburări ale voinsei si ale comportamentului social sunt foarte frecvente dar necaracteristice: lipsă de initiativă. nu apar totuși în toate stadiile bolii. Tulburări afective. reacțiile afective sunt neadecvate (bolnavul râde la auzirea unei vești triste). uneori magic sau mistic (idei de persecuție. în lumea reală și în lumea reprezentărilor delirante. de neînțeles. asocialitate. depersonalizare. îsi sfâsie îmbrăcămintea. de gelozie. cum sunt stările delirante sau halucinațiile. desi nu toti pacientii se potrivesc unei categorii specifice.Pacientul poate fi diagnosticat cu unul din cele cinci tipuri de schizofrenie. poate deveni agresiv. tipă. • • • • • • • Stările delirante sunt foarte frecvente. mutism. ca reducerea reacțiilor afective. Tipică este starea de catatonie caracterizată prin negativism. Halucinațiile (percepții false) sunt mai ales auditive. nu vorbeste. și simptome negative (minus-simptome). decade din punct de vedere social. Pacientul poate discuta cu medicul despre tipul de schizofrenie pe care il prezinta pentru a invata mai multe despre boala si despre solutiile de tratament.

tratamentul schizofreniei este condus de un psihiatru cu experienta in tratarea acestei conditii. Efectele secundare nedorite trebuie cunoscute. deoarece tulburarea poate afecta mai multe arii ale vietii.) Complicatii: Lasata netratata. preparate cu actiune în principal anti-dopaminergică. Este bine ca pacientul sa discute aceste lucruri cu psihiatrul pentru a gasi impreuna un . iar simptomele nu sunt evidente. de asemeni si un manager de caz care se va asigura ca pacientul obtine cel mai bun tratament si ca ingrijirea acestuia este bine coordonata in cadrul echipei. Dar in echipa terapeutica pot fi si alti profesionisti: psiholog. Complicatiile pe care schizofrenia le poate determina sau cu care se asociaza sunt: -suicid -comportament autodistructiv cum ar fi auto-mutilarea -depresie -abuz de alcool. de la introducerea lui în anii 1950 (Jean Delay și P. În ultimii ani au apărut antipsihoticele de nouă generatie sau antipsihotice "atipice". lipsă de initiativă. Deniker. poate fi necesara spitalizarea pentru siguranta pacientului si pentru ca acesta sa beneficieze de hrana. influentează si simptomele negative). Tratament medicamentos: Tratamentul medicamentos reprezintă un relativ progres. Tratamentul cu medicamente si terapie psihosociala poate ajuta pacientul sa-si tina afectiunea sub control si sa devina un participant activ si informat in propria ingrijire.Tratamentul medicamentos este cel mai important in tratarea schizofreniei. pacientul poate fi reticent in a-l lua. cât si in faza de remisie partială sau totală sub formă de tablete sau de injectii "depozit" pentru prevenirea recidivelor. asistent social. Medicamentele se administrează atât în faza acută. deseori legate de fumatul intens Tratament: Schizofrenia este o boala cronica ce necesita tratament de-a lungul intregii vieti. declin social Înrăutăsirea adaptării în societate Manifestare continuă a acestor simptome timp de cel putin 6 luni Excluderea unei cauze organice evidente. si chiar probleme legale si financiare care pot afecta toate ariile vietii pacientului. Poate exista. droguri sau medicamente prescrise -saracie -lipsa locuintei -conflicte familiale -inabilitatea de a lucra sau a merge la scoala -probleme medicale datorate medicatiei antipsihotice -pacientul poate fi victima sau realizatorul unor acte penale -afectiuni cardiace. 1952).• • • • • • • • Delir cu caracter bizar Halucinatii incongruente cu dispozitia afectivă. Primele medicamente folosite apar si in clasei de antipsihotice Neuroleptice. asistenta de psihiatrie. Intrucat aceasta medicatie poate avea efecte secundare serioase dar rare. somn si conditii de igiena adecvate. de comportament si de sanatate. în special perceperea unui dialog de voci străine Gândire confuză Simptome catatone Sărăcie afectivă. care au o serie de avantaje (efecte secundare mai reduse. chiar daca pacientul se simte mai bine. De obicei. pentru a putea fi evitate sau tinute sub control. schizofrenia poate determina probleme severe emotionale. In timpul perioadelor de criza sau a celor cu simptome severe.

Aceasta grupa cuprinde: -Clozapina -Risperidona -Olanzapina -Quetiapina -Ziprasidona -Aripiprazol -Paliperidona. diabetul si nivelul crescut de colesterol. inclusiv vitamine. Ele au efecte secundare neurologice frecvente si potential severe. Pacientul trebuie sa vorbeasca cu medicul despre toate efectele secundare posibile si sa fie monitorizat pentru toate afectiunile ce pot apare in timp ce ia medicatia. In general. in mod traditional. Clozapina poate determina o scadere periculoasa a globulelor albe. Acest grup de medicamente cuprinde: -Haloperidol -Tioridazin -Fluphenazina Aceste antipsihotice tipice sunt deseori mai ieftine. schimbarea cu un alt medicament sau ajustarea dozelor. spre exemplu. eficiente pentru a controla simptomele pozitive ale schizofreniei. medicatia antipsihotica poate avea interactiuni periculose cu alte substante.In cazul in care pacientul opreste brusc administrarea medicatiei. incluzand dischinezia tardiva si simptomele parkinsoniene.tratament care sa fie acceptat si de pacient. Risperidona este singurul medicament aprobat pentru tratamentul schizofreniei la copii cu varsta intre 13 si 17 ani. chiar daca se simte mai bine. Unele antipsihotice pot determina probleme serioase de sanatate la persoanele in varsta si de aceea trebuie evitate. Ea poate controla simptomele prin efecte asupra unor neurotransmitatori cerebrali: dopamina si serotonina. Tratament psihosocial: .In plus. cu mai putine efecte secundare. Pot fi de folos si alte medicamente. lucru care este important mai ales in cazul in care tratamentul este necesar pe termen lung. Daca medicamentul ales nu este eficient pentru pacient sau are efecte secundare intolerabile. crestere in greutate. Exista doua tipuri principale de medicatie antipsihotica: • Antipsihotice conventionale sau tipice: aceste medicamente sunt considerate. scopul tratamentului cu medicamente antipsihotice este controlul eficient al semnelor si simptomelor cu cele mai mici doze posibil. Se recomanda ca pacientul sa nu intrerupa administrarea tratamentului fara sa discute cu medicul. • Antipsihotice de noua generatie. numite si antipsihotice atipice: aceste antipsihotice mai noi sunt eficiente atat pe simptomele negative cat si pe cele pozitive. poate apare o recadere a simptomelor psihotice. in special variantele generice. minerale sau suplimente vegetale. cum ar fi antidepresivele si medicatia antianxioasa. De asemeni. medicatia antipsihotica trebuie scazuta treptat si nu oprita brusc. colesterol crescut si hipertensiune arteriala. Alegerea medicamentului depinde de fiecare pacient. medicul poate recomanda o combinatie de medicamente. Medicul ar trebui sa stie despre toate medicamentele si substantele pe care le ia pacientul. Este bine ca pacientul sa stie ca oricare antipsihotic are efecte secundare si poate fi un risc pentru sanatate. Poate dura si cateva saptamani de la introducerea medicatiei pana sa se observe o ameliorare a simptomelor. pentru a preveni aparitia simptomelor de sevraj. Antipsihoticele atipice pot avea efecte secundare metabolice cum sunt cresterea in greutate. Unele antipsihotice. Medicatia antipsihotica este cel mai frecvent prescrisa pentru tratamentul schizofreniei. pot creste riscul de aparitie a diabetului.

este dificil pentru pacientii cu schizofrenie sa se tina de planul de tratament. simptomele schizofreniei vor reveni. • Terapia de familie:Atat pacientul cat si familia sa pot beneficia de pe urma terapiei. Probleme ale tratamentului: Daca pacientul are un tratament adecvat si se tine de planul de tratament. Dar pacientul poate face cateva lucruri pentru a ajuta tratamentul: 1. 2. Invatand despre schizofrenie poate sa o inteleaga mai bine si sa inteleaga cat de important este sa ia tratamentul medicamentos. sub forma injectabila. Daca inceteaza sa le mai ia. pacientul poate invata diferite abilitati cu ar fi mentinerea igienei. are sanse bune de a duce o viata productiva si a functiona bine in activitatile zilnice. psihoterapia si alte terapii psihosociale sunt de asemeni importante. care ofera sprijin si educatie familiilor. il poate ajuta sa faca fata stigmatizarii legata de faptul ca are schizofrenie. deci e bine sa aiba un plan de actiune in caz ca acest lucru se intampla. datorita tratamentelor eficiente existente. • Reabilitarea:Invatarea de abilitati sociale si vocationale pentru a putea trai independent este o parte importanta in tratamentul schizofreniei. De asemeni. daca nu gandesc clar. Chiar si cu tratament bun. pacientul poate avea o recadere. Pacientul si medicul sau trebuie sa identifice factorii care duc la declansarea simptomelor schizofreniei. folosirea alcoolului si a drogurilor poate face ca simptomele schizofreniei sa se agraveze. Terapia il poate ajuta sa-si imbunatateasca abilitatile de comunicare. Multi pacienti cu schizofrenie fumeaza. Atentie la semnalele de avertizare. putini pacienti cu schizofrenie necesita spitalizare pe termen lung. scazandu-le din efect. determina o recadere sau il impiedica pe pacient sa-si desfasoare activitatile zilnice. se recomanda sa reziste tentatiei de a nu mai lua medicamentele. In ce priveste medicatia. Administrarea corecta a medicatiei. gatitul sau comunicarea eficienta. Aceste tratamente pot include: • Terapie individuala:Psihoterapia condusa de un profesionist experimentat il poate ajuta pe pacient sa faca fata mai bine problemelor de fiecare zi determinate de schizofrenie. exista forme farmaceutice cu administrare prelungita. Pacientul care fumeaza are nevoie de o doza mai mare de antipsihotic intrucat nicotina interfera cu antipsihoticele. relatiile. De asemeni. pot uita sa-si ia tratamentul sau sa mearga la sedintele de terapie. Astazi. Spre exemplu. Simptomele au o sansa mai mare de ameliorare daca membrii familiei inteleg boala. abilitatea de a lucra si motivatia pentru a continua tratamentul. Rezultate si discutii: Schizofrenia nu este o boala care se poate trata la domiciliu. Pe de alta parte.Desi medicatia este baza tratamentului in schizofrenie. terapia de familie poate ajuta ca pacientul si familia sa sa comunice mai bine si sa inteleaga conflictele familiale. Dar uneori pot apare probleme care interfera cu tratamentul. pot recunoaste situatiile stresante care pot duce la recaderea bolii si pot ajuta pacientul sa nu abandoneze planul de tratament. sa-si contacteze medicul sau terapeutul daca observa orice modificare a simptomelor . In mod similar. E bine ca pacientul sa-si faca un plan pentru a sti cum sa actioneze daca simptomele revin. cel mai probabil. deseori foarte mult. Chiar daca pacientul se simte bine. Pacientul care are probleme cu alcoolul sau abuzul de substante. poate avea un beneficiu mai mare daca este integrat intr-un program care trateaza atat schizofrenia care si abuzul de alcool si droguri. Cu ajutorul terapeutului. Ei pot ajunge sa creada ca nu au nevoie de medicatie sau de alt tratament.

Medicamentele pot avea efecte secundare nedorite. Urmarea planului de tratament poate ajuta la prevenirea recaderilor sau agravarea simptomelor schizofreniei.Pentru persoanele cu risc crescut de schizofrenie. In perioadele in care se simte mai bine.sau a modului in care se simte. Specialistii spera ca invatand mai multe despre factorii de risc ai schizofreniei. 3. cronică. Pentru acest scop poate incerca sa-si faca o lista de activitati zilnice Concluzi generale: Schizofrenia este o boală severă. lucru care poate declansa o recadere. tratamentul precoce poate ajuta la controlarea simptomelor inaintea aparitiei unor complicatii serioase si poate ajuta la imbunatatirea prognosticului pe termen lung. antipsihoticele de ultimă generaţie îi permit să ducă o viaţă independentă şi împlinită. urmarea unor pasi activi cum ar fi evitarea folosirii drogurilor ilicite. reducerea stresului. poate fi tentat sa opreasca tratamentul. 4. Se recomanda consultarea medicului curant inainte de a lua medicamente prescrise de alt medic sau eliberate fara reteta.Nu exista o cale sigura de a preveni schizofrenia. motivaţia sau relele intenţii ale pacientului. sau suplimente alimentare de tipul vitamine. A face fata unei boli asa de serioase ca schizofrenia poate fi o provocare. Iata cateva cai de a face fata schizofreniei: -educatia: invatarea cat mai multor lucruri despre boala il poate ajuta pe pacient sa fie motivat in a urma planul de tratament -grupul de suport: grupurile de suport ii pot ajuta pe pacientii cu schizofrenie sa intalneasca oameni care se confrunta cu aceleasi probleme -mentinerea atentiei asupra scopurilor terapiei: recuperarea din schizofrenie este un proces continuu. Acestea pot interfera cu medicatia antipsihotica. poate ajuta la minimizarea simptomelor si la prevenirea ca acestea sa se agraveze. Poate implica membrii familiei si prietenii sa observe semnele de atentionare. Consultarea medicului inainte de a lua alte medicamente. somnul suficient si introducerea tratamentului antipsihotic cat mai precoce daca este necesar. Diagnosticarea precoce şi menţinerea tratamentului permit reintegrarea pacientului în viaţa familială şi socială. yoga sau tai-chi -structurarea timpului: se recomanda ca pacientul sa-si planifice ziua si activitatile.Atât pacientul cât şi familia au nevoie de informare şi de susţinere din partea celor din jur. Schizofrenul nu mai este un condammnat. mentinerea motivatiei se poate face prin amintirea scopurilor terapiei -gasirea unor hobby-uri sanatoase: gasirea unui mod sanatos de a-si canaliza energia poate fi de folos la pacientul cu schizofrenie -invatarea unor tehnici de relaxare: pacientul poate incerca tehnici de reducere a stresului cum sunt meditatia. . Totusi. Alcoolul si drogurile ilicite pot agrava simptomele schizofreniei si pot interfera cu eficacitatea medicamentelor. cauzele ei sunt obiective şi nu ţin de voinţa. un om pierdut pentru familie şi societate . care afectează atât pacientul cât şi familia acestuia . In acest fel poate ramane organizat. boala sa poata fi diagnosticata si tratata mai devreme. minerale sau suplimente pe baza de plante. Evitarea drogurilor si a alcoolului. pacientul se poate simti manios pentru ca are o afectiune care necesita tratament toata viata.

.

care se transmite prin contaminare sau prin ereditate și care se caracterizează în faza întâi prin apariția șancrului. 3. 10. ori nu au nici o legatura cu ciclul menstrual. iar în faza a treia prin leziuni la diferite organe ale corpului. Shalazionul apare cel mai adesea dupa orjelet. din cauza slăbirii ligamentelor vertebrelor sau a îmbolnăvirii vertebrelor. în faza a doua prin apariția sifilidelor. provocată de pătrunderea în sânge a germenilor proveniți dintr-un microb. de mici dimensiuni. potential invalidanta. viață sedentară. 6. caracterizata de formarea unor noduli de inflamatie. Siclemia: -este o hemoglobinopatie cronica cu morbiditate si mortalitate semnificative. 12. Scleroza multipla este considerata a fi o boala autoimuna. Sedentarism: -faptul de a fi sedentar. Sinuzita: -Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a mucoasei care căptușește sinusurile nazale. Schizofrenia: -boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și prin pierderea contactului cu realitatea. Purtatorii genei siclemiei-heterozigotii prezinta o oarecare rezistenta la malarie. reprezinta o boala rara de origine inflamatorie. 4. lipsită de mișcare. . Sarcomul Kaposi: -este o tumora a celulelor spinoase derivat din linia celulelor endoteliale. mai ales în regiunea dorsală. aparand frecvent si neregulat intre ciclurile menstruale. excesive. 8. care apare in urma obstructiei canaliculelor excretorii glandulare– se manifesta prin aparitia unor formatiuni chistice tumorale. 11. sau apar in menopauza. Scolioza: -boală care constă în deviația laterală a coloanei vertebrale. situate pe marginea pleoapelor. 7. Sangerarile vaginale anormale: -includ menstre prelungite. Sarcoidoza: -cunoscuta si sub denumirea de Boala Boeck. de obicei după o naștere prematură. in care sistemul imunitar ataca celulele propriului organism ca si cum ar fi straine. manifestându-se la început prin leziuni cutanate viscerale și pe mucoase. Salazionul: -reprezinta o inflamatie cronica a glandelor sebacee Meibomius. Sifilis congenital: -formă de sifilis care apare la copil. sau sunt prea frecvente. Scleroza multipla: -este o boala cronica. care pot sa apara practic in orice organ. Sifilis: -boală venerică provocată de un spirochet .Termeni medical 1. 5. mai târziu prin tumori. care afecteaza sistemul nervos central. Septicemie: -infecție generalizată a sângelui. 9. 13. 2.

14. in care leziunile elementare sunt reprezentate de gome. insotit de dilatatia porilor pielii si de tendinta spre hiperkeratoza epidermica si foliculara. care distruge apararea imunitara a organismului(limfocitele T) si il expune la diferite infectii. Localizarile cu predilectie sunt in regiunile: cervicala. 19. 29. dureri de gât și o erupție roșie pe tot corpul. Scolioza: -scolioza este deviatia laterala a coloanei vertebrale. 27. 18. 28. oamenii nu pot sintetiza acidul ascorbic si cei mai multi îl obtin din fructe si legume proaspete. Scorbut: -afectiune determinata de deficitul de vitamina C. Sida: -este o maladie foarte grava provocata de virusul imunodeficientei umane(HIV) din grupul retrovirusurilor. Scotom: -orbire totala sau partiala pentru o suprafata din campul vizual. . Scrofuloza: -scrofuloza este o tuberculoza a ganglionilor limfatici de la gat. Scarlitina: -boală infecțioasă. 15. Sclerodermia: -boală caracterizată printr-o întărire și îngroșare a pielii și a țesuturilor celulare subcutanate și care produce uneori atrofii și deformații mari. 26. caracterizată prin distrugerea apărării imunitare a organismului. Sebacee: -flux sebaceu exagerat. 24. Apare in regiunea lombosacrala prin alunecarea L5 pe S1 dar si la nivele mai inalte ale coloanei. Spre deosebire de majoritatea animalelor. Boală transmisibilă pe cale sexuală și sangvină. Sechela: -sechela este o leziune sau afectiune durabila consecutiva unui proces patologic. Splenomegalie: -stare patologică constând în mărirea splinei. 23. 30. aparand in mod frecvent la pubertate. Somnabulism: -stare de automatism inconștient manifestată prin părăsirea patului în timpul somnului și executarea unor acte coordonate de care individul în cauză nu-și mai amintește la trezire. care se manifestă prin febră. Secluzie pupilara: -aderenta irisului inflamat la fata anterioara a cristalinului de-a lungul marginii pupilare. 22. 20. Strongiloza: -este o parazitoza intestinala cu viermele filiform Strongyloides stercoralis. Spermatocel: -tumefacție formată prin acumulare de spermă în testicul sau în epididim. 16. 25. Spondilolisteza: -reprezinta alunecarea anterioara a unui corp vertebral fata de restul vertebrelor. contagioasă și epidemică. Sinuzita: -boală care constă în inflamarea acută sau cronică a mucoasei care căptușește sinusurile nazale. 17. urmată de descuamare. 21. Scrofuloderma: -scrofuloderma este o forma de tuberculoza cutanata tipica. supraclaviculara. submandibulara.

fecalom. avand un tablou histologic distinct prin existenta unor insule de celule neoplazice. Schir: -tumoare maligna a epiteliului glandular. Schistocephalus: -monstru care prezinta un craniu fisurat. Se observa deseori in sangele periferic al bolnavilor cu anemie hemolitica. ducand la deformatii si mutilatii. 35. 48. urmata de cojirea pielii. 47. de materii fecale. Scleredem: -edem mai dur. membrana externa care acopera ochiul. Sclerodermie: -denumire generica pentru o serie de dermatoze caracterizate prin ingrosarea si indurarea pielii. . 44. 42. 34. Saturnism: -prin saturnism se intelege intoxicatia cronica cu plumb. iar uneori se generalizeaza. Schistoprosopus: -monstru care prezinta o fisura a fetei. urmate de obice de atrofie si considerate de unii ca boli de colagen. corneei si a irisului. Schizocarie: -termen utilizat pentru desemnarea formelor de schizofrenie cu evolutie grava spre dezagregare psihica rapida. Sclerita: -sclerita reprezinta inflamatia sclerei. 41. 40. Scatom: -masa dura. cauzata de o infectie microbiana. Schistocit: -fragment de hematie. Scarlatina: -boala contagioasa si epidemica. in scopul obtinerii de satisfactii sexuale. 33. 38. 37. care se manifesta prin febra si eruptie rosie pe tot corpul. 36. 43. iar de altii ca disendicrinii.31. Scatofilie: -forma de perversitate. acumulate in intestinul gros. scleros. Sclerodactilie: -forma de sclerodermie care incepe la extremitatile degetelor de la maini si picioare. 46. Scleromalacie: -scleromalacia este o afectiune constand din subtierea progresiva a unor portiuni de sclera si eliminarea zonei respective. 45. fara sa lase godeuri la presiunea cu degetul. simuland o tumora. 32. 39. bifid. Sinonime: coprom. Scleroonichie: -este o ingrosare anormala a uneia sau mai multor unghii de la degetele de la maini sau de la picioare. lasand sa se vada prin conjunctiva culoarea neagra a tesutului uveal. cu atractie pentru murdarie. frecventa la copii. scleroza se intinde progresiv spre radacina membrelor. Sclerokeratoirita: -inflamatie concomitenta a sclerei. Scatolagnie: -perversiune constand din ingerare de excremente. caracterizata macroscopic prin consistenta ferma si cu retractii evidente. stercorom 49. Sclerokeratita: -inflamatie concomitenta a sclerei si a corneei. infiltrand toata grosimea dermului si hipodermului.

Sacrolistezis: -stare patologica in care sacrul se afla pe un plan frontal. Salmonela: -bacterie patogena intestinala care cauzeaza unele boli infectioase (febra tifoida. sub limba. 59. care secreta saliva. 53. 66. Salmonella typhi: -sinonim Eberth (bacil al lui). 64. epifize sau segmente osoase.50. 62. Sarcina ectopica reprezinta o urgenta medicala. Glande salivare -glande. Sinostoza: -fuziune prin os secundar (lamelar) a doua apofize. Sindrom al lui Volkmann: -sindromul lui Volkmann este o afectiune caracterizata prin compresia excesiva a membrului superior in loja aponevrotica. Saliva: -lichid secretat de glandele salivare. 63. Sinuzita: -sinuzita este inflamatia unui sinus. ca urmare a unor leziuni inflamatorii si procese distrofice. Sinonim: holera pancreatica. Sinovita. Sinostoza poate fi congenitala. care nu sunt unite in mod normal. 56. 55. putandu-se realiza o punga plina cu puroi. care se manifesta prin mancarime. Sacralgie: -durere in regiunea sacrului. Sarcina ectopica: -sarcina care se dezvolta in alta parte decat in uter (la nivelul trompelor uterine sau ovarelor). -sinovita este o inflamatie acuta sau cronica a unei teci sau a unei cavitati sinoviale 65. paratifosul. 52. responsabila de febra tifoida. 60. care poate depasi 5 litri pe zi. la oameni si la animale. Tratamentul consta in indepartarea chirurgicala a tumorii endocrine pancreatice ce cauzeaza boala. anterior vertebrei L5. Sindrom al lui Verner-Morrison: -sindromul lui Verner-Morrison este o afectiune ce se caracterizeaza printr-o diaree lichidiana importanta. Salivar: -referitor la saliva. . 58. caderea parului. produsa de un artropod. intoxicatii alimentare etc. iritatii. 67. Satelitoza: -hiperplazie de elemente gliale cu celule mobilizate avand nuclei rotunzi. Sacrocoxita: -inflamatia articulatiei sacroiliace. Salpingita: -salpingita este o boala care se manifesta prin inflamatia trompelor uterine cu sau fara obliterarea lumenului si deci cu sau fara dilatare. se intalneste in unele tulburari gastrice legate sau nu de o afectiune generala. caracterizat prin acoperirea mucoasei linguale cu un depozit alb-galbui. Sabural: -aspect al limbii. patologica sau chirurgicala (cu scop terapeutic).Bacterie patogena a omului. 57. Scabie: -scabia este o boala parazitara a pielii. aparand in jurul celulelor nervoase din ganglionii simpatici sau din creier. 61. 54.). 51. Sancroid: -boala cu transmitere sexuala (BTS) determinata de bacilul Haemophilus ducreyi.

74. Tratamentul vizeaza corectarea deficitului de testosteron prin injectare cu testosteron retard. 69. Sindrom adenocutaneomucos se manifesta printr-o febra ridicata care dureaza mai mult de 5 zile. fiind de obicei de origine tumorala. Pacientul se plange de dureri violente ale membrului atins. de regula un fibrom. o conjunctivita. 73. Acesta trebuie sa fie intreprins de urgenta: retragerea gipsului sau a garoului care au cauzat compresia. dezvoltare exagerata a sanilor. Aceasta se manifesta de regula la femeile in varsta. modificari cutanate(hiperpigmentare hipertricoza). sau deschiderea chirurgicala a lojei prin incizia aponevrozei. Tratamentul consta in extirparea tumorii pe cale chirurgicala. Sindrom POEMS: -sindrom regrupand diverse afectiuni sistemice asociate la o polineuropatie si la o gamapatie monoclonala.68. Sindrom premenstrual: -sindromul premenstrual este starea ce poate apare. Sindromul de detresa respiratori adultului: -sindrom de detresa respiratorie a adultului este un sindrom de insuficienta respiratorie acuta cu edem pulmonar acut necardiogen. Dezvoltarea intelectuala este normala. mai ales la extremitati. 71. Muschii comprimati. tensiune in sani. cauzat de cresterea permeabilitatii alveolo capilare prin mecanism lezional. kinetoterapeut. a gurii si a faringelui. 76. 70. Sinonim: diplegie spastica. Sindrom al lojelor: -este un sindrom provocat de un traumatism. adenopatii difuze. mai rar. Trebuie administrata aspirina timp de cel putin 2 saptamani. balonari) sau emotionala (depresie. furie. 75. dureri de cap. Sindromul Demons: -sindrom caracterizat printr-o tumora ovariana benigna. Simptome testicule de dimensiuni mici. pentru a permite expansiunea muschilor care sunt continuti. Tratamentul consta in urmarirea copilului de catre o echipa pluridisciplinara cuprinzand medic. Sindrom adenocutaneomucos: -boala inflamatorie febrila legata de o disfunctie imunitara. o inrosire sau un edem al degetelor de la maini si picioare. 72. Nervii fiind comprimati. de purtatul unui aparat gipsat sau unui bandaj prea strans. . In cea de-a cincea zi apar diferite eruptii. de furnicaturi. cu cateva zile inainte de ciclul menstrual. tulburari endocrine. labilitate). la femeie. o inflamatie a buzelor. si care evolueaza cu cu hipoxemie severa (prin sunt dreapta stanga intrapulmonar) si transudat alveolar. Se manifesta prin forma fizica (crampe. de dificultati la miscarea degetelor de la maini si de la picioare. de cele mai multe ori la copiii prematuri sau victime ale unei nasteri dificile care a antrenat o insuficienta a oxigenarii creierului. ortoped. Se manifesta prin redoare extrem de marcata a membrelor inferioare. Sindrom Little: -sindromul Little este o infirmitate motorie cerebrala aparand in primele luni ale vietii. sau.sindromul XXY este o boala ereditara caracterizata printr-o anomalie a dezvoltarii tubulilor seminiferi ai testiculelor. pot sa se necrozeze. si uneori. de o fractura mai ales. neirigati. a membrelor superioare. de anestezia mainii sau piciorului. acestea sunt: splenohepatomegalie. exista o diminuare a senzatiilor tactile. Sindromul Froin: -sindromul Froin apare in blocajul de lunga durata al spatiului subarahnoidian spinal.ce antreneaza o compresie excesiva a muschilor unui membru inferior in loja lor aponevrotica. Este de doua ori mai frecvent la barbat de cat la femeie. apoi sa se retracte. Sindromul XXY: .

cu evolutie subacuta si cronica. 88. Din punctul de vedere al evolutiei. anumite obiceiuri cum ar fi alimentatia foarte bogata in grasimi. provocata de varsta avansata.cuprinde articulatiile coxofemurale). 90. grosimea crescuta fata de normal si cu lipsa zonei palide centrale. caracterizat prin pierderea cunostiintei. 86. cu predominanta febrei de tip supurativ si mai ales a metastazelor septice multiple ajunse in faza de colectare de puroi. Septicopioemie: -forma particulara de septicemie. 89. 84. 80. obisnuita la hematiile normale. cu localizare de predilectie la barba si mustata. 87. abuzul de alcool. putand duce la o degenerescenta a ficatului. Este considerat ca un stadiu morfologic al globulului rosu. Sincopa: -sindrom paroxistic de intrerupere a circulatiei si respiratiei. Silicoza: -silicoza este o afectiune pulmonara profesionala cauzata de inspirarea prafului de siliciu. 81. premergator hemoli 85. la adultul tanar de sex masculin. Simpatogoniom: -tumoare nematura derivata din ganglionii simpatici si din suprarenale.77. Spondiloza: -spondiloza este afectiunea reumatica a vertebrelor. 79. Sindactilie: -sindactilia este o malformatie congenitala a mainii sau a piciorului constand in lipirea a doua sau a mai multor degete intre ele. . Anchilozarea poate avea loc: .in extensie (boala StumpellMarie . Senilitate: -senilitatea reprezinta slabirea functiilor organice si psihice. . Sicozis: -denumire pentru leziuni foliculare inflamatorii profunde. specifica sau nespecifica. Seroenterita: -inflamatie a seroasei intestinului subtire. 92. Sferocit: -globul rosu cu diametrul redus. Steatoza hepatica: -steatoza hepatica este o leziune a tesutului hepatic caracterizata printr-o infiltrare grasa a ficatului. Cele mai frecvente: anumite boli ale ficatului dobandite in timpul vietii sau transmsie de la parinti. caracterizata prin aspectul cu totul nediferentiat al celulelor si prin tendinta lor de a forma rozete. localizata pe colonul sigmoid. Spondilita anchilozanta: -spondilita anchilozanta este o forma de reumatism inflamator cronic ce afecteaza articulatiile sacroiliace ale coloanei vertebrale. cauzele fiind multiple. prabusirea tensiunii. Septicemie: -septicemia este infectia generalizata a sangelui. 82. absenta pulsului si diferite fenomene nervoase. coprologic. dar mai ales radiologic. Sigmoidita: -colopatie inflamatorie. 83. Sindesmita: -inflamatia unuia sau mai multor ligamente. 78. Sfenoidita: -inflamatie a mucoasei sinusului sfenoidal. se exprima clinic. 91. spre forma cu anchilozare (coloana de bambus).in flexie (boala Bechterew). poate imbraca un aspect acut sau cronic. Boala evolueaza in puseuri.

W. 103. Ulceratiile sunt situate de cele mai mutle ori pe buza sau pe obraz. care provoaca privirea incrucisata. incercand sa se apere si sa-si mentina echilibrul de baza. caee duce la aparitia unor noduli galbeni albiciosi sub epiteliul zonei centrale. plamani. chirurg danez] 104. 95. rinichi.5 . [H. O supuratie se scurge dintr-un abces fie spontan. Scheuermann (1817-1960).Provine sau nu dintr-o colectie purulenta (abces) care poate fi superficiala. Stomatita gangrenoasa: -sinonim: noma. Stercorom: -masa dura. care evolueaza cu necroza parenchimatoasa.1. puroi si sfaceluri. Noma reprezinta o ulceratie a tesuturilor gurii. 101. 97. cel mai adesea evidentiaza un proces infectios de intensitate redusa. Salzmann (degenerescenta): -afectiune neinflamatorie a corneei. Pot aparea simptome daca epiteliul care le acopera se distruge sau daca apar în axa vizuala.93. de materii fecale. Se asociaza frecvent cu insuficienta ova-riana (determinand instalarea timpurie a menopauzei). Subconstient: -totalitatea fenomenelor psihice care se desfasoara in afara constiintei. glandelor suprarenale si a celulelor beta din insulele Langerhans. determinand modificari în osul afectat. Supuratie: .5 grade Celsius a temperaturii normale a corpului. Scheuermann (boala): -osteocondrita care afecteaza una sau mai multe vertebre. ca în cazul unui furuncul (produs de stafilococ) sau al unui abces a gingiei. 102. paratiroidiana si a celulelor parietale ale glandelor gastrice (determinand anemia pernicioasa). Tratamentul nomei consta in administrarea de antibiotice cu spectru larg de actiune si intr-o renutritie intensiva. Schmidt (sindromul lui): -sindrom caracterizat prin distrugerea autoimuna a tiroidei. ansamblul reactiilor fiziologice prin care organismul uman raspunde unui agent stresant. 94. . ele tind in continuare sa se intinda la tesuturile invecinate si sa le distruga. Este cauzata de evolutia spontana a unei infectii cu germeni piogeni (care provoaca aparitia puroiului).producere si scurgere de puroi. Strabism: -strabismul estes deviatia axei vizuale a unui ochi. prin intermediul unei fistule (canal patologic). Subfebra: -ridicare moderata cu 0. Afecteaza mai ales copiii care sufera de denutritie in mediul tropical si poate surveni ca urmare a unei boli infectioase. excavare. Tulburarea apare adesea în adolescenta si determina durere la nivelul coloanei vertebrale si cifoza. Stomatita: -inflamatia mucoasei cavitatii bucale. simuland o tumora. Frecvent. Stres: -factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoaca organismului uman o reactie anormala. creier. Supuratia pulmonara: -supuratia pulmonara este o inflamatie acuta netuberculoasa a parenchimului pulmonar. 99. 96. 98. acumulate in intestinul gros. fie prin deschidere chirurgicala. determinand diabet zaharat tip 1. 100. vindecarea este spontana fara deformari. ori profund si localizat într-un viscer: ficat.

care determina durere la nivelul calcaiului. sau care apare la femei dupa o nastere complicata cu hemoragie (hemoragie în post partum).105. 106. Simmond: -sindrom caracterizat prin scaderea functiei sexuale. tumori. Sever: -epifizita nucleului posterior al calcaneului. scaderea în greutate si alte manifestari de insuficienta a glandei hipofizare (hipopitu-itarismul) produs de traumatisme. .