You are on page 1of 20

Manifestul Cercului literar de la Sibiu - NEOMODERNISMUL

Cercul literar de la Sibiu apare in conditiile istorice ale Dictatului de la Viena si ale anexarii Ardealului de Nord la Ungaria, cand viata culturala si universitara a Clujului, cel mai important centru cultural din Transilvania, se muta la Sibiu. Aici, o grupare de tineri,scriitori, Radu Stanca, Stefan Augustin Doinas, I. Negoitescu, Nicolae Balota, Cornel Regman, Ioanichie Olteanu, Eugen Todoran, Eta Boieriu, Radu Enescu, infiinteaza un Cerc literar dupa model junimist, care isi propune continuarea unei traditii moderate in literatura, evitand deopotriva exagerarile gandiriste si samanatoriste ("pasuniste"), cat si pe cele avangardiste. Prin articolul-program publicat in mai 1943 in ziarul "Viata", "Manifestul Cercului literar de la Sibiu. Ardealul estetic", tinerii scriitori isi manifesta aderenta la: ideile lovinesciene, autonomia esteticului, combaterea ideologiei curentelor traditionaliste, refuzul loca-lismului cultural, militand pentru continuitatea valorilor in spatiul literar romanesc.

La inceputul anului 1945, gruparea infiinteaza "Revista Cercului literar", in care isi sustine ideile programului estetic si publica opere literare ilustrative. in numarul 5, Radu Stanca publica eseul "Resurectia baladei", care orienteaza creatia literara a tinerilor scriitori catre genul baladesc, cu realizari notabile, publicate in numerele urmatoare ale revistei sau in volumele de mai tarziu. O data cu instalarea regimului comunist, activitatea gruparii este interzisa (ultima sedinta a Cercului are loc in 1949), scriitorii se risipesc prin tara, unii dintre ei fiind condamnati la ani lungi de detentie, Nicolae Balota, I. Negoitescu, I. D. Sarbu, Stefan Augustin Doinas. Cei care au rezistat infernului inchisorilor comuniste vor reveni in lumea literara dupa amnistia din 1964, publicand opere literare si studii critice de valoare. Cercul literar de la Sibiu a asigurat continuitatea valorilor literare si culturale romanesti in perioada de criza ce a urmat, facand conexiunea cu noua generatie de poeti din anii 60, trecand peste pustiul ideologic si estetic al manifestarilor proletcultiste din "obsedantul deceniu" 1950-1960.

"Manifestul Cercului literar de la Sibiu" este adresat, sub forma unei scrisori deschise, unei instante critice competente, reprezentata, in acel moment, de Eugen Lovinescu, singurul capabil sa inteleaga, in conceptia tinerilor scriitori, demersul lor estetic. Textul este redactat de I. Negoitescu, viitorul critic literar de notorietate, care identifica, in peisajul ideologiei literare romanesti, "o problema de suprema importanta si gravitate, sub semnul crizei. care a mai bantuit si in trecut", nerezolvata nici in momentul respectiv, "desi fericitele solutii de acum cateva decenii nu vor mai putea fi ingaduite". Este criza creata de resurectia curentelor traditionaliste, devenite, sub forma gandirismului, tot mai agresive in promovarea unei izolari a culturii romane in plan european, a inchiderii in sine, a unei atitudini autarhice in fata oricarei inovatii, altfel absolut necesare in dezvoltarea fireasca a unei culturi. Tinerii de la Sibiu

apreciaza contributia fiecarui curent literar la dezvoltarea literaturii romane, de pilda "nationalismul romantic" pasoptist, prelungit in conceptia ideologica a "Junimii", rolul samanatorismului (scrisoarea vine tocmai din Ardeal, unde samanatorismul este la el acasa, firesc integrabil in patrimoniul cultural national), dar cultura romaneasca, inclusiv cea din/ Transilvania, are nevoie de integrarea intr-un context mai larg, european, idee sustinuta de, mentorul sincronismului si al mutatiei valorilor estetice, Eugen Lovinescu.

De aceea, "Manifestul" nu este in primul rand un program estetic si ideologic, cat mai mult o adeziune la o orientare care exprima propriile tendinte si actiuni: "Domnule Lovinescu,/ Scrisoarea vrea sa va marturiseasca participarea noastra constienta la spiritul contemporan si, mai mult decat un omagiu, ea este poate o prezenta comuna sub un simbol. Pentru noi, literatura romana nu inseamna un fenomen inchis, petrecut intr-o tarmuire autarhica, nu o contributie pitoreasca la etnografia europeana, ci o ramura tanara a spiritualitatii continentale, ramura strabatuta de aceeasi seva si incarcata de aceleasi roade, chiar daca pamantul in care s-au implantat radacinile e altul."

Membrii Cercului literar de la Sibiu apreciaza "probitatea intelectuala" a criticului modernist, "bunul gust in cea mai pura acceptie a cuvantului", aducandu-i, in felul acesta, un respectuos omagiu. Eugen Lovinescu are posibilitatea de a crea un nou curent literar: "intreaga noastra admiratie merge spre atmosfera ce ati creat in cercul «Sburatorul», care pentru critica literara romana are o importanta egala «Junimii». Nu numai creatori de mare arta au fost in zilele noastre sburatoristi, precum Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu sau Dinu Nicodin, dar s-a nascut acolo insasi critica literara, in ce are ea mai definitiv." "Sburatorul" este un cerc literar apreciat de toti estetii europeni: "Comparat cu alte grupuri literare si artistice, intrate in istorie, precum acela al lui Mallarme, la Paris, sau Stefan George (cu Gundolf), in Germania, «Sburatorul» e nu numai un cerc de rafinati ai gustului literar, ci mai ales uri izvor pentru spiritul critic al unei intregi epoci. Caracterul «Sburatorului» a fost imprimat de personalitatea Domniei Voastre, criticul care a delimitat zone precise pentru istoria literara si care in mediul contemporan, atat de bogat in aspecte si creatii cum pentru prima data am avut la noi, a stiut, printr-o viziune clara, printro justa sesizare a nuantelor celor mai variate, printr-o degustare generoasa si un echilibru intelectual niciodata dezmintit, sa desfaca apele, sa limpezeasca limitele inca obscure pentru public, si cu o pasiune extraordinara sa aprinda focurile tinere si sa le intretina combustiunea. Operele scriitorilor sburatoristi au insemnat etape glorioase pentru arta romaneasca: «Concert din muzica de Bach», «Joc secund»." Cercul literar de la Sibiu mentioneaza si importanta pe,care a avut-o "Sburatorul" in crearea unei atmosfere literare creatoare: "La un sfert de veac de la infiintarea sa, «Sburatorul», al carui rol imens in istoria literaturii noastre va putea fi stabilit abia de critica postuma, se manifesta inca o data ca un mediu plin de vigoare, fiindca in spiritul sau apar si acum, peste greutatile si ostilitatile timpului, opere de o exceptionala valoare, «Revolutia» de Dinu Nicodin sau «T. Maiorescu si posteritatea lui critica» de E. Lovinescu."

subiectul Cercului Literar de la Sibiu s-ar mai bucura. un adevarat program estetic modernist. iar cea semnata de Ovid S. despre care Radu Stanca a scris . in felul acesta. manifest. Doinas. s-au scris pana in prezent cateva studii. altfel. fara sonoritatea numelor unui Stefan Aug. Despre miscarea cerchista" s-a vorbit si s-a scris si inainte de 1989. de la Cluj la Sibiu. chiar producatoare de manifeste incendiare (cum sunt. Sirbu. dar nu in aceasta forma. prin afirmarea lor personala. ea se invecheste si dispare o data cu acestea. a principiilor si obiectivelor Cercului. intitulata identic. O miscare literara traieste si are un impact mai ales prin forta individualitatilor ce o compun. cea a lui Petru Poanta.. de obicei. Ion D. Inclusiv in practicarea unei specii. Ion Negoitescu. dintr-o centrifuga minim controlata. de aceeasi atentie critica si de acelasi interes public.c. care preia si interpreteaza creator aceste principii. din mai multe motive: in primul rand acela ca individualitatile ce au compus grupul au determinat. cele avangardiste). Rezulta ca interesul pentru Cercul Literar de la Sibiu a sporit semnificativ in ultimii ani. in 1995. aflat in continuarea celui al gruparii "Sburatorul". si o receptie mai buna _ in randul publicului specializat si a celui larg _ a ideilor directoare. oricat ar parea de paradoxal. Nicolae Balota. al carui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu. trei la numar. in 2000.l. Cercul Literar de la Sibiu (dar cu subtitlul: Introducere in fenomenul originar). si altfel in scrisul fiecaruia dintre cerchisti". in 1997. pe care o presupune scrierea unor volume dedicate subiectului. Cercul Literar de la Sibiu si influenta catalitica a culturii germane. mai organizata si mai sistematica. ca miscare. Pe de alta parte. printre care si o monografie de tip clasicuniversitar. Crohmalniceanu si Klaus Heitmann. Radu Stanca. Cercul Literar de la Sibiu. Toate acestea.CERCUL LITERAR DE LA SIBIU CERCUL LITERAR DE LA SIBIU Despre Cercul Literar de la Sibiu". Intr-un fel apar ele in luarile de pozitie ale grupului (manifestul si manifestarile conexe). au aparut in ultimii ani: cartea lui Ilie Gutan. Proiect NEOMODERNISMUL .Cercul literar de la Sibiu isi afirma. obiective si rezultate. si despre revista initiata de gruparea tinerilor studenti veniti. ideologie" artistica. desi nu o declara explicit. Cornel Regman s. azi. tocmai din indepartarea" textelor propriu-zise de unele principii ale grupului provine forta acestuia. balada. E greu de crezut ca. o data cu Facultatea de Litere si Filozofie.

asadar. dar.a. cu infiltratii grotesti (Ov. ceea ce le face complet indepartate de formula culta. invatand si exersand dialogul intern. cerchistii". puseul legionar al lui Ion Negoitescu). el este un spirit turbulent si ardent. programatic-culta pe care incercau sa o implineasca. sensibilitatii. in . si-a subintitulat volumul Introducere in fenomenul originar (s. nordica" a unui Radu Stanca sau Stefan Aug. in toate manifestarile lor. il face pe acesta sa umble printr-o padure. nasterea grupului. convingerile de stanga ale lui Ion D. Doinas. la care se pot adauga multe altele (muntenismul" sarcastic al lui Cornel Regman. hotarator. axandu-si analiza pe studierea perioadei de veritabila activitate si existenta a Cercului (din 1943 pana in 1947): perioada in care a fost conceputa si trimisa scrisoarea-manifest catre E. altfel spus. baladele lui Dominic Stanca2 sunt de inspiratie folclorica (si construite dupa anumite procedee ale artei populare). Bertolt Brecht1). complet diferita de cea nobila". un anume context istoric care a determinat. poate fi scapat din vedere tocmai Cercul Literar ca atare. cu o Biblie la subsuoara si o bata in mana. pe un ton ponderat si argumentativ. de exemplu.d. si chiar dupa principii distincte.. fiecare. s-au convocat si s-au tinut sedinte. Petru Poanta. el este cel care a redactat scrisoarea catre E. chiar balada. s-au recrutat noi membri s. nu doar prin omogenitati. in delirul sau. (Criza mistica a eroului din Patania. pe care. Ioanichie Olteanu. ca specie si concretizari personale. intr-o articulare coerenta si constructiva a textului. de fapt. Sirbu si Ioanichie Olteanu. el este. urmarindu-i pe cerchisti" pe toata intinderea creatiei lor.. in acord cu propriile date (ale formatiei. mai intai. La antipodul constructiei de sine a lui Stefan Aug. il vede in forma de stejar".n. Prin urmare.S. dovedesc ca unitatea Cercului este totusi relativa: ceea ce si face. Doinas. ii disperseaza pe membrii grupului in directii contrare _ adecvate. Wedekind. Este motivul pentru care un exeget al gruparii. Asemenea exemple. Intervine aici.) Intr-o diferenta si mai evidenta. in cautarea Sfantului Duh. a fost editata o revista si s-au proiectat altele. poate. extrovertit si chiar histrionic. in Balada sotului inselat si Patania teologului cu arborele. Chiar un teoretician" al Cercului. are un temperament.m. Crohmalniceanu si Klaus Heitmann stabilesc aici asemanari cu Arno Holz. Lovinescu din 1943 ce a devenit Manifestul Cercului. o formula psihologica proprie prin care contrariile sunt asumate si traite cu egala fervoare. nu fara anumite exagerari caracteristice. ca gruparea sa fie vie. membrii grupului creeaza.)". in general. spargerea si imprastierea lui.cunoscutul text teoretic (Resurectia baladei). Si totusi. cel mai relevant. cum este Ion Negoitescu. cel mai calinescian dintre cerchisti". O observatie preliminara: fara Dictatul de la Viena. cel care a pus pe hartie principiile si obiectivele clasiciste" ale gruparii. se poate pierde din vedere tocmai liantul teoretic din punctul intial. acestea. Nu e singurul exemplu posibil. utilizeaza o formula de umor negru. convingatoare inclusiv prin diferente. individualitatilor respective. iar apoi. o data schimbat. Ele mai indica un anumit risc metodologic: printr-o analiza care urmareste evolutia in timp a componentilor. Lovinescu. dar. talentului). Analiza acestor contexte contribuie semnificativ la explicitarea intentiilor si realizarilor cerchistilor".

de asemenea. si diversitatea operelor individuale. de la un punct. intr-adevar. Un alt context istoric modeleaza. imprastierea Cercului. dar si tinerii de la Bucuresti. explicandu-l in primul rand prin raportare la contextul originar". istoria Cercului se vede. Pentru a studia. acesta trece impetuos. comunizarea tarii determina. Abia dupa douazeci de ani. Intrucat evolutiile individuale rup. individuale. Aceasta perspectiva arheologica". inca o data. catre zona ei cea mai inalta valoric. Astfel ca. Analog. din esalonul inferior al gruparii. in opinia multor comentatori. ale carui deziderate clasiciste sunt mereu contrate de o turbulenta romantica si o expresie de rafinament decadent. o data cu ea. Chiar si la Doinas. istoriile personale ale membrilor sai. daca teoria din manifestul cerchist" isi pastreaza puritatea originara. multi dintre componentii lui ajungand in puscarii si primind dreptul de a publica abia dupa douazeci de ani. ulterior. coerenta si articularea demersului teoretic initial. asadar. autonomia esteticului. dar ceea ce a urmat nu mai inseamna o coagulare cerchista"3 (decat prin solidaritatea umana a vechilor colegi). inevitabil. de la revista si gruparea Albatros". Cu atat mai mult la Ion Negoitescu. Totodata. este utilizata si in studiul de fata. modificata si reinterpretata prin istoriile" membrilor lui. si cea scrisa in anii '60. de restitutie cat mai fidela. decisiv amprenta asupra nasterii si numelui gruparii. creatia va trece. cel mai consecvent si mai unitar membru al Cercului. Un hiatus care contribuie si el. sa apara un hiatus. asadar. dincolo de marginile teoretice ale manifestului si principiilor initiale. rezulta ca. pe de alta. astfel. la mai buna intelegere a motivatiilor si ambitiilor cerchiste" originare. insa. Cercul Literar de la Sibiu. in mod doar aparent paradoxal. modelata. Universitatea clujeana nu s-ar fi mutat la Sibiu _ si. luandu-si astfel o surprinzatoare revansa. istoria grupului. ci evolutii distincte. aceasta fractura la care a fost supusa generatia razboiului (tinerii de la Sibiu. Desigur ca nu se poate face abstractie de ceea ce a urmat (in fond. in cazul gruparii bucurestene Albatros". exista o semnificativa diferenta intre poezia scrisa de Geo Dumitrescu in anii razboiului. Si. de operele fiecarui scriitor in parte. hotarat. condusa de Geo Dumitrescu) face ca intre coerenta si puritatea" manifestelor initiale. chiar daca aceasta va sustine. o data cu publicarea volumelor de sertar" ale lui Ion D. Iar dupa Revolutie. cercetatorul preocupat de Cercul Literar de la Sibiu trebuie sa opereze o incursiune" in fenomenul originar". pe de o parte. brutal.urma caruia Romania a fost obligata sa cedeze Ungariei Ardealul de Nord. Un eveniment istoric de o mare si tragica insemnatate isi pune. perspectiva metodologica a lui Petru Poanta pare cea mai indicata. Sirbu. De la Cluj la Sibiu . teoria va fi alterata" creator de practica. carierele pline ale unor scriitori importanti). membrii viitorului Cerc Literar sibian.

nu doar profesorul iubit. Povestea trista a lui Ramon Ocg (aparut la Tipografia Dacia Traiana. Tot aici publica Ion Negoitescu (poezie.Dupa Dictatul de la Viena din 30 august 1940. ci si exponent. prin imitatia liricii franceze. Prima dintre manifestarile a ceea ce va urma sa fie Cercul Literar de la Sibiu o constituie editarea revistei Curtile dorului". fortat. triplu. E. semnata Ramon Ocg. in acelasi an. Magistrul lor incontestabil este Lucian Blaga.000 de locuitori. Intaiul numar este din ianuarie 1941 (luna in care. Impotriva efectelor acesteia. dar in orase si chiar in mentalitati" distincte. E. Ion Oana. Ionel Neamtu (cu proza). Radu Stoichita. Ovidiu Drimba. fragment de roman"). din februarie-aprilie 1941. De altfel. cu titlu marcat blagian si cu subtitlul: Revista de literatura a studentilor in litere si filozofie. in majoritate romani. ci cu poezia La curtile dorului a lui Blaga.) si peste 2.492 km. Romeo Dascalescu (cu poezie). Negoitescu va semna. mai intai in spatiul acestei reviste: Radu Stanca. Verbina (cu cronici). o fac pe linii directoare complet divergente. prin opera artistica si filozofica. In acelasi context istoric. Bucurestiul si razboiul mondial In acest punct. Colaboreaza in paginile ei Radu Stanca. Multe din numele celor ce vor semna Manifestul din 1943 se intalnesc. Todoran. Sibiul. . Iosif Pervain. Grigore Popa. Sibiu versus Bucuresti. se vorbeste despre o criza a poeziei. Radu Stanca si Eugeniu Todoran. la Sibiu (la sfarsitul anului 1940). studentii de la Sibiu si studentii de la Bucuresti care se coaguleaza in niste grupari. avandu-l ca redactor responsabil pe Radu Stanca si fiind pusa sub directa indrumare a lui Lucian Blaga5. care totusi. asadar. social si politic. primul numar al revistei se deschide nu cu un articol-program. Cornel Regman (cu studii). sunt trecuti in contul Ungariei horthiste. deja impreuna in paginile acestei publicatii efemere. Ion Malos-Rapeanu. Revista apare sub ingrijirea unui colectiv de redactie format din Ovidiu Drimba. Romeo Dascalescu. la Bucuresti. Ion Negoitescu. In articolul lui Ovidiu Drimba din Curtile dorului". Todoran. vor lua o anumita distanta teoretica fata de el. care ar fi provocata prin europenizarea fortata si formala. dupa cum se va observa. oras cosmopolit ca si Clujul. deja. Ei au in jur de 20 de ani. Tao" va deveni o prezenta vie si consistenta printre viitorii cerchisti". Universitatea Regele Ferdinand" din Cluj se va muta. Ion Oana. dar si centru al ortodoxiei ardelene"4. si un volum. al specificului national. prin care partea de nord a Transilvaniei (43. va avea loc rebeliunea legionara inabusita de Ion Antonescu). iar urmatorul. iar I. si in alte reviste. influenta germana este cea care poate orienta poezia romaneasca in directia unei resuscitari. unii au mai publicat. chiar la Sibiu). iata. I. si Noul Werther.p. Sirbu (proza) si Ovidiu Drimba (eseu). Cornel Regman.500. trebuie remarcata deja o anume bifurcatie a drumurilor tinerei generatii. Ion D. Ion Negoitescu. Sapte din cei noua semnatari ai Manifestului se afla.

isi atrage aversiunea dreptei si va fi rapid interzisa de cenzura. Calinescu. Lovinescu. Ambele miscari (cea de la Sibiu inca neinchegata pe deplin. Ei se definesc. supus atacurilor extremei drepte pentru ca din Istoria. se infiinteaza la Sibiu. inainte sa vada dezastrul la care va ajunge tara. neadaptatii. Semnificativ. prin contestarea literaturii vatuite". cu material" uman de la Facultatea de Litere si Filozofie. Bucurestenii. cu simpatiile ei de stanga. fara o raportare la contextul istoric din care au iesit. Albatros". o data cu el. pentru tinerii de la Sibiu.. ca orice miscare aflata la inceput de drum. Cantecele lor sunt negre". si o fac cu voluptate. tinerii ei redactori si colaboratori compatimesc" cu G. ci prin teribilisme si grimase. printre modelele lor). scandaloasa si exhibitionista. si ei. Ei vor sa faca _ se vede inca de pe acum _ o arta pura". Olimpiu Boitos. toti rebelii. Sibienii vor protesta prin evaziune din prezentul literar si. in timp ce bucurestenii. prin extensie. si conducand revista Luceafarul" (fosta revista a lui Goga) alaturi de D. si ele o fac protestand impotriva lui _ dar de pe pozitii distincte. pana la un punct. pentru acestia. si alaturi de el mitul scriitorului mesianic-national.prin descoperirea propriilor profunzimi (caci. care protesteaza nu prin evaziune. Vor semna in paginile ei. insinguratii si damnatii. de catre Victor Papilian _ vechi si fidel colaborator al Gandirii". aleg varianta unei arte impure". la strigatele si dramele prezentului. semnificativa diferenta fata de programul si influentele din care iese Albatros"-ul bucurestean. istoric. Din spiritul epocii iau nastere asadar ambele miscari. Iata o mare. mai ales prin opozitie. Dar este clar ca nici una dintre cele doua miscari nu poate fi corect descifrata" in intentiile si protestele ei. pe scurt. in special cea a decadentilor francezi. Libertatea pe care ei si-o iau este. dimpotriva. in opinia lor. influenta germana se va dovedi hotaratoare (chiar daca si Mallarmé si mai ales Valéry figureaza. cea de la Bucuresti deja coagulata) protesteaza impotriva unor realitati si totodata impotriva unui anumit fel de a intelege si a practica literatura. i-a numarat. aceea de a trage cu pusca". si. surda. nu fusesera epurati" scriitorii evrei. aparuta in acest an. chiar daca mai . dar si de la alte facultati. simt nevoia sa polemizeze. ca la Ion Caraion. el avand o concurenta in cel condus. la murdariile timpului istoric in care i-a fost dat sa apara. Mihai Beniuc si Grigore Popa. Tinerii de la Sibiu vor compatimi". El functiona tot sub patronajul lui Blaga (ajutat de asistentul sau Zevedei Barbu). Baudelaire e referinta suprema.7 In schimb. care murise la 6 mai 1938. Clarificari doctrinare Mitul etnic. scrie Ovidiu Drimba. Nu era singurul cenaclu studentesc. purificata de contingentul murdar. Inca din titlul revistei. dimpotriva. la randul sau supus ironiilor si acuzelor venite dinspre extrema dreapta.D. se concentreaza emblematic in figura si in poezia lui Octavian Goga. Rosca. precum la Geo Dumitrescu. sa. creatia majora este numai in perspectiva de mit etnic"6). fantastii si aventurierii pe care literatura lumii. se observa ca. Cercul literar studentesc Octavian Goga": al doilea moment important din pre-istoria" Cercului Literar de la Sibiu. aproape simbolic. cu E. la Facultatea de Medicina. In ianuarie 1942. ceea ce presupune o solidarizare a tinerilor cu principiile sale. protesteaza deja prin implicare..

sapte dintre ei. intuiau ca aveau nevoie. in constituirea Cercului de la Sibiu. de nu chiar strain. Ardealul estetic. Cu toate disocierile lui Blaga. Este vorba despre E. cum spuneam. care va fi publicat. studentii organizeaza acum conferinte publice8. el redacteaza un text. contextul istoric este foarte important. aceste evolutii par a avea o logica si mai stransa decat ele au avut-o in realitate.sporadic. totusi. Victor Iancu. modelul lui Blaga (si al lui Goga) incepe sa fie perceput ca insuficient. acoperind de fapt o alta adeziune. un cliseu developat traditionalist. Cornel Regman. iar redarea atmosferei pare o palpitanta poveste (intelectuala). Stefan Aug. al anului 1943. renuntari si decantari succesive. cu toate acestea. Trebuie subliniat inca o data ca. la anumite clarificari doctrinare. in conditiile in care etnicul devine un argument forte. Anumite convingeri. Negoitescu isi da demisia" din Cercul literar studentesc Octavian Goga". de alte repere. Ion Negoitescu. cele mai sonore si mai active. in publicistica epocii respective (si publicistica este cea care exprima cel mai fidel moda ce domina o epoca). Romeo Dascalescu. ii apropie. in raportarea la acest context. Doinas sunt cei noua semnatari ai scrisorii. spatiul mioritic" devenise. Precizand numele noului model (E. Radu Stanca. Iata un fel de . Eugen Todoran. Vazute retrospectiv. s-a inteles motivul principal al acestor preparative lente. Momentul Manifestului" Pregatirea Manifestului" are un aer usor conspirativ. la momentul respectiv. Astfel ca. Lovinescu. Romeo Dascalescu si Victor Iancu. in primavara lui 1943: gest pregatit cu grija. cheama publicul la auditii muzicale. pe de o parte. Ei intentioneaza sa constituie o alta grupare. in ziarul Viata". la 13 mai 1943. in paginile revistei Curtile dorului". in umbra lui Blaga si a nationalismului ardelean. Sub egida Prietenii Seminarului de Estetica". Ion Oana. pe Radu Stanca. Cercul Literar de la Sibiu se formeaza din aceste izvoare inca sovaielnice. aflate. or. Ion Negoitescu. la sugestia lui Radu Stanca. Lovinescu). Pe fundalul alunecarii spre dreapta. intr-un aer usor conspirativ. vizibila inca de pe acum. sub forma unei scrisori catre E. Il redacteaza. Lovinescu. vor interpreta. regasirea celor ce il compun pe niste linii directoare de conduita intelectuala si morala. semnatura este colectiva. un nucleu atras de profesorul Liviu Rusu. Radu Stanca. de comun acord. Ovidiu Drimba. se desprinde. afirmand astfel omogenitatea grupului. abia in acest punct. in 1941. de asimilari. e neindoielnic ca unii dintre studentii din jurul lui Blaga simteau. pe care ii vom regasi printre semnatarii Manifestului cerchist". cata vreme el era astfel si in ochii dreptei pentru care esteticul ajunsese sinonim cu o tradare" a etnicului si a eticului. Nici Goga nu mai putea reprezenta un model viabil. Din cercul studentesc Octavian Goga". Cateva dintre aceste voci. in cercul studentesc heteroclit. Todoran. cativa dintre tinerii studenti sibieni vor proceda insa. semnasera. la momentul respectiv. dupa cum am vazut. dupa doi ani plini (1941 si 1942). Doinas (student de fapt la Medicina). facute de cativa dintre studenti. pe care il percep ca revelator pentru propria lor logica" estetica. si o pregatesc. Si iata ca. fara a-l semna. pe directia inchiderii in fata influentelor occidentale. iar samanatorismul prolifereaza sub noi si culpabile forme. foarte curand. Stefan Aug. curand. cativa dintre tinerii studenti de la Sibiu se indreapta spre un alt model. o alta partitura. incheaga o formatie teatrala. precum altadata tinerii de la Criterion. Damian Silvestru (pseudonimul lui Ion Negoitescu). Cornel Regman. E. si forta personalitatii lor.

Scrisoarea-manifest apare in Viata" (ziar editat din initiativa Ministerului Propagandei.n. de putina vreme. situatia creata la Sibiu este descrisa intr-un simpatic stil cvasi-reportericesc: Oana e cu noi. destinatarul. printr-o c. Udrea au aderat la noi. avand o rubrica speciala intitulata Din Ardealul romanesc"). este ideea de baza pe care isi construiesc demersul cerchistii". de langa Blaga. E. era de natura sa starneasca iritarea si chiar aversiunea celor din Ardeal _ pentru care momentul istoric aparea oricum. prin simpla ei incidenta. comunicarea a fost perfecta. Doinas. In scandal este implicata si concurenta sibiana. dincolo de turnul lui de fildes. Inca din subtitlul scrisorii-manifest (O scrisoare catre d. motivele acestei apropieri: Ideea politica si ideea nationala au o baza si o expresie eminamente sociala. insotita de cateva cuvinte scrise de Dan Petrasincu. Grigore Popa ne-a amenintat _ procedura de intelectual! _ cu parchetul. de mentor al Sburatorului modernist. Noi intre noi ne asteptam chiar si la lagar (s.evadare in grup.). nu stiu ce vor face.». asadar. Textul scrisorii publicate in Viata" (dupa o amanare dictata de cenzura) va starni imediat un scandal in care etichetele infamante (de la istetii din Ardeal" si pana la tradatori de neam") nu vor lipsi. Lovinescu a Cercului Literar din Sibiu). inspre Lovinescu. fata de care am avea simpatii. revista Luceafarul" condusa de Victor Papilian. mult mai larg. textul insusi al manifestului arata. in timpul celui de-al doilea razboi mondial. la 27 mai 1943). cu destul curaj. iar raspunsul emotionat si emotionant al lui Lovinescu. pe care E. n. Dar iata ca tinerii cerchisti" vorbesc despre aceasta dimensiune. care urmeaza numelui meu"9. Lovinescu o aparase cu consecventa din epoca dominatiei samanatorismului si pana in momentul actual. Lovinescu i-a raspuns frumos lui Iancu. chiar in timpul convulsiilor istorice ale Romaniei. care o si divulga" publicului. ca o implicare a scriitorului. pe cand ideea de . alaturare de termeni care. considerandu-se din Cercul Literar. de resuscitare a lui in ipostaze noi. si mai ales aceea de aparator al autonomiei esteticului. dat tot sub forma unei scrisori (si publicat tot in Viata". Scandalul este. care se prezinta prin ea lumii literare. ei se expun. semnificativ ca Lovinescu insusi recunoscuse. este necesara in astfel de epoci hotaratoare pentru destinul neamului sau. dar nu unul in care sa fie recunoscuta si aparata autonomia esteticului. Eu cred ca voi cadea la Papilian si ca nu ma va mai publica in Luceafarul. caraghios. Textul este intitulat Ardealul estetic" (s. Lovinescu in calitatea sa de critic. dupa cum se observa. de altfel.). de etnic si etic. Mai lovinescieni decat insusi Lovinescu. Intre tinerii expeditori si ilustrul destinatar. Petre Sfetca si Ion St. desi cu rezerva fata de Nego si Stanca. in aceasta privinta. Cred ca nu va face nimic. depasind spatiul intelectual sibian. unor riscuri apreciabile. Frazele scrisorii cerchiste". postala trimisa lui Iancu. nu face decat sa dea o si mai mare legitimitate demersului cerchist".). Ceilalti nu-s in Sibiu. asa-zicand.n. si Cercul Literar insusi. ciuntit prin Dictatul de la Viena.n. Grigore e capabil de toate marsaviile. a trimis la Viata o nota prin care spune ca el nu e cuprins in acel «Etc. totul: complotul". Din Banat. disociind-o. lovinescian. Este. in anii primului razboi mondial. Intr-un fragment dintr-o pagina de jurnal a lui Stefan Aug. pentru ca nu am fi cerc inscris ca persoana juridica si pentru o pretinsa problema bolsevica. insa a reusit sa-l sperie pe Romeo (Dascalescu. si inca dintr-un Ardeal care fusese. Disocierea de etic si etnic. cat se poate de limpede. se dezvaluie. Tinerii sibieni se adreseaza lui E. Hossu Petre. ea fusese inainte trimisa lui Lovinescu. in scrisoarea trimisa.

nu prezenta o primejdie ce sa ameninte opinia publica literara.. (. petrecut intr-o tarmuire artistica. sa renasca si inca cu o virulenta necunoscuta. prestigiul acestui manifest devine national o data cu scrisoarea de raspuns a lui E. Toate marile culturi s-au realizat insa in mediul urban. Mai ales ca.cultura. de influenta si de oportunitate extraestetica... nu o contributie pitoreasca la etnografia europeana. precum orice opera de cultura. in vreme ce creatia de cultura inseamna act de liberare si de afirmare a personalitatii. chiar daca pamantul in care s-au implantat radacinile e altul"10. acel spirit samanatorist. vorbind (chiar daca sub semnul intrebarii) de tinerii de la Sibiu ca despre a patra generatie postmaioresciana". peste numai doua luni. si ca sa nu fie dubiu asupra caracterelor celor mai romanesti. de omul ca individualitate si ca personalitate. fie el national sau cosmopolit. Cele dintai supun pe om sistemului de incadrare. el o si indica pe aceasta. rurala. S-a intamplat asa ca dupa 1930. ca «neromanesc».. orasul. Si tocmai fiindca e mai personal. E un abuz ce marturiseste lipsa grava a unei constiinte estetice si a bunului gust. chiar neosamanatorismul revistei Gandirea. ramane totusi legata. sa fie «cat mai romaneasca». darza de a voi s-o rupeti sufleteste cu un astfel de climat neprielnic liberei evolutii a conceptului estetic si a eliberarii lui de sub hipoteci inacceptabile va face o cinste cu . ca oricare alta.) Samanatorismul. aceasta fiind functia lor intima si categorica.. si au reprezentat prin excelenta o semnificatie de urbanitate.) In Ardeal insa criza nu reapare ca o imprejurare momentana.. Staruie aici o adevarata obsesie ca opera de arta. in ce are ea suprem si esential. Daca arta romaneasca in Ardeal a avut candva un caracter asa-zis «mesianic». ci o ramura tanara a spiritualitatii continentale. ramura strabatuta de aceeasi seva si incarcata de aceleasi roade. desi le corespunde in masura in care e contingenta factorilor de civilizatie. reprezentat prin Goga. Raspunsul lovinescian are o superba demnitate obosita: Afirmatia dvs. mai specifice. Lovinescu. critica. fiindca rasfrange ceea ce e mai general. devine un viciu amenintator atunci cand tinde sa copleseasca fenomenul artistic. Azi suntem in plin paroxism si opinia publica pare contaminata (. Pentru ca nu i-a apartinut in trecut.) Exemplele istorice ne arata ca o cultura majora incepe acolo unde formele colective si nediferentiate sunt inlocuite cu o creatie eliberata din magma comuna si strict individuala a personalitatii (. de justificat in preocupari sociale. ca un orizont rasturnat in aceeasi incipienta primitivitate. nu inseamna ca in acest episod de istorie literara se inchide formula definitiva a unei activitati mai schimbatoare. romanul ardelean a suspectat si continua sa suspecteze. Lovinescu recepteaza apelul cerchistilor" de a iesi dintr-o traditie sufocanta. in urma unor imprejurari favorabile. aparatoare a autonomiei esteticului. se recurge la cultura populara. parea infrant si sleit de orice vigoare.) Pentru noi literatura romana nu inseamna un fenomen inchis.. marele critic se va stinge din viata. actul de creatie spirituala convine unui cerc de receptare si asimilare mult mai larg. cea etica si cea etnica. decat in urbanitate si in exclusivitate estetica. Exaltarea ruralismului si a etnicului. Cum observa Petru Poanta. care nu-si poate afla ambianta culta si prospera. de natura hotarat extraestetica si chiar antiestetica _ imprejurari provenite din curente ce bantuiau peste si dinspre culturi dinafara granitelor noastre.. lipsit de un condei critic. (. mai supusa evolutiei. ideea pura a umanitatii. care era focarul cel mai periculos al confuziei intre ideea estetica. ca o stare de spirit retrograda si profund daunatoare evolutiei artistice. ci ea se prezinta ca o permanenta. si de a adera la o alta. al confuziilor mai sus amintite. ca un mediu exclusiv de indrumare si imitatie. in sensul unei creatii majore.

ministru la 32 de ani. cautand sa exprime. individuala. dupa cum se observa. sustinand ca in momentele de fata. . constructiv si alternativ". aceasta alternativa: urbanitate si exclusivitate estetica". in sincronie. Maiorescu.. Ideea autonomiei esteticului. dimpotriva. in revista Convorbiri literare. Inamicul numarul unu al cerchistilor" este spiritul pasunist. cu toate confuziile sale. din care se va selecta a patra generatie postmaioresciana de aparatori ai autonomiei esteticului? Cum va raspund dintr-un sanatoriu. ca T. de la Maiorescu si Junimea. si una valoroasa."11 Ca orice manifest. cel al cerchistilor" constituie _ in termenii lor. ca reprezentand principii «abjecte». Cerchistii" se revendica in schimb de la Scoala Ardeleana. Pentru afirmarea mai mult teoretic decat faptic a acestui principiu de autonomie. precizati ulterior de Ion Negoitescu _ o restaurare goetheana.. pana intr-atat incat i s-a contestat si dreptul de a fi validat in Parlamentul in care fusese ales. ochii mei s-ar inchide bucurosi peste aceste zori fericite. de deznationalizat. careia dv. am citit articolul unui tanar. de al carui nume auzeam intaia oara. nu numai ca s-a pus de la inceputurile noastre literare. ce ar putea impune oarecare consideratie prin continuitatea si dezinteresarea ei notorie. operata o disociere (maioresciana) intre etic. El propune. rurala si ortodoxista este. rector de universitate la 24 de ani. Iata ce va asteapta pe calea pe care ati apucat. e o idee atat de simpla si de lichidata de elementele ei de controversa. am ramas un deznationalizat. Lovinescu insusi. si cel al tinerilor cerchisti" contesta niste realitati (culturale) pe care vrea sa le schimbe. atata vreme. un om de mare cultura si de mare autoritate morala si sociala. unde m-am straduit odinioara. La noi. straine si antinationale. Din nou se impune. ma vad la fel de descoperit tuturor atacurilor indarjitilor sau incepatorilor ca si in debuturile mele. aparand miturile" ratiunii si latinitatii. nationala. elementele tinere. cand pier atatia eroi pe stepele Rusiei. oameni primejdiosi literaturii noastre nationale ar trebui puti la zid si impuscati. Despre mine ce v-as putea spune ca sa nu stiti? Eu n-am jucat nici un rol politic sau cultural si inca din tinerete am renuntat de buna voie si bucuros la o cariera totusi legitima. numai pentru a ma putea consacra unei activitati critice libere de orice constrangere morala. Acum un an. incat nu mai are vreo actualitate in nici una din tarile occidentale de veche cultura si ea nu se mai pune nicaieri.atat mai deosebita cu cat pareti a avea constiinta temeri-tatii gestului si a primejdiei ce poate contine pentru fiecare din d-voastra. mai ales in publicatiile ardelenesti. de om vandut evreilor. ii aduceti astazi o unda de simaptie si de stima magulitoare. prin aceste atribute. in varianta personala. dar se pune si azi cu actualitate incomparabil mai sporita decat in timpul lui T. pentru care o literatura patriotica. asadar o manifestare pe orizontala. membru fondator al Academiei Romane la 26 de ani. pe cea culta. mutand accentul de pe rural pe urban si de pe creatia populara. dupa cum stiti. el nu are insa violenta tipica manifestelor din secolul XX. si pe al caror spirit «major» am pretentia de a-l continua. a suferit zeci de ani atacurile inversunate ale unei prese dezlantuite (in buna parte ardelene) ce-l tratau de cosmopolit.) Sa fiti oare dv. pana a face irespirabila atmosfera necesara liberei creatii artistice. intre modernismul lovinescian si modernismul Cercului Literar de la Sibiu exista _ desi al doilea se legitimeaza prin primul _ o diferenta semnificativa. estetic si etnic. ci este argumentativ. In timp ce modernismul lui Lovinescu reprezinta o sincronizare cu spiritul veacului (XX). (. Dupa o munca de 40 de ani. universalul. Trebuie remarcat insa ca. Mai ales ultimul element al triadei fusese creditat excesiv de neosamanatorismul revistei Gandirea". de germanizat. adica acea prelungire anacronica _ in ochii lor _ a samanatorismului inceputului de veac. Maiorescu. de la E.

sunt consecintele acelei rupturi din Euphorion. Umberto Cianciolo. cerchistii". un program estetic larg ce filtreaza intreaga creatie majora a umanitatii. o epoca clasica si istoric. tocmai de spiritul acestui veac vor ei sa se desparta). Eta Boeriu. Toate decaderile romantice contemporane.. Dominic Stanca. ci a crescut organic dintr-un trunchi alimentat de ethosul national"13. sunt acum si mai traditionalisti decat chiar traditionalistii. surprinzator. ca modele. il facusera sa se desolidarizeze de continutul scrisorii. Intr-un anumit fel. pe care presiunile lui Grigore Popa. prin urmare. Wolf von Aichelburg. mai lovinescieni. ci pe recunoasterea si restaurarea unor modele axiologice. mai ales pe fundalul razboiului. Iar delimitarile noastre intre genuri si intre valori au acelasi sens"12.adica o recuperare pe verticala. Fana Kernbach. seful sau de la Tara". si tipologic. decat Lovinescu insusi. Sirbu. In alt loc. care numai in mod nedeliberat. Stefan Aug. mai jos. instinctiv producea realizari moderne. poezia realizeaza mereu paradoxul de a se innoi prin reluarea de modalitati vechi. ingroasa randurile gruparii (totusi. de fapt. Pe langa ei. pasunismul" sunt depasite printr-o adancire a demersului cultural. mai putin Romeo Dascalescu. cerchistii. Doinas defineste bine aceasta particularitate: Baladescul nostru confirma _ dupa opinia mea _ traditionalismul ardelenesc al Cercului. directorul Institutului Italian. Cucu.) Eu voi propune ca tinta a noastra pe acel Euphorion initial al lui Goethe. Ioanichie Olteanu. Poezia Cercului e pe aceasta linie. indreptat cu fata spre trecut (unul exemplar) individualizeaza Cercul Literar de la Sibiu. astfel ca. Al. exemplare (cea a lui Goethe si Schiller). topite intr-o sinteza personala. Resurectia baladei. poet si dramaturg german. mai adanc. Cerchistii" nu isi fundeaza. momentele ei exemplare. Iar samanatorismul. in Euphorion s-au contopit spiritul grecesc. Cenaclul si revista Cine sunt cerchistii"? In primul rand toti semnatarii manifestului. Ion Negoitescu va vorbi de euphorionism: Ca fiu al Elenei si al lui Faust. Este marca originalitatii sale doctrinare. regula greceasca si fausticul-romanticul germanic. programul modernist pe sincronizarea cu veacul lor (caci. Viorica Guy Marica. si nici pe restaurarea unui clasicism doctrinar. Henri Jacquier. ci pe o verticala diacronica in care marile modele sunt atent filtrate. in care s-au armonizat ordinea. in diacronie. semne ale crizei si dezastrului. avantul nesabuit. a modelelor unei epoci trecute. e o buna concretizare" a acestuia. decat «pasunistii». Numai ca noi. masura. Ilie Balea. pentru a retine in el. un fel de clasicism: un construct. in care selectiile valorice nu se mai fac neaparat in spiritul veacului". apolinic (limitele. ordinea elina) si fausticul modern al europeanului. Modernismul" lor e asadar. cum naturalismul si suprarealismul etc. selectiva) Deliu Petroiu. Ovidiu Cotrus. profesorul lor de franceza. cum am vazut. adica dinamismul. care va tra-duce o parte din opera viitoare . Nicolae Balota. coboram cu traditionalismul nostru. Radu Enescu. exclusiv si exclusivist. (.. pe care si-o propun si pe care o apara inclusiv prin remarcabile creatii personale. care erau simpli imitatori. modernist-clasicist. Adevarul este ca «Cercul» n-a produs nici o ruptura in istoria literelor romanesti. le exprima asadar fidel demersul lor original. Acest modernism sui-generis. Noi sa propunem restaurarea goetheana. Ion D.

articole si eseuri. cu amuzament. In schimb stralucesc Radu Stanca si . Ambii isi vor lua ulterior o stralucita revansa. are 80 de pagini. 1945. O sectiune de Note si o Revista a revistelor incheie sumarul acestei publicatii consistente si de bun gust. Toma Ralet (Wolf von Aichelburg). si intr-un singur numar. mai ales primii doi (Radu Stanca si Ion Negoitescu). Sase aparitii cu totul. pe cei patru asi de Ion D. el sustine si o incitanta Cronica a artelor minore. triplu. H. Ion D. sunt intr-adevar asii. fara nici un fel de complexe. Am ocupat un loc mai periferic. In fine. Ion Negoitescu. atat productiile literare ale momentului. Bratianu. distanta uriasa care ii separa. la ele. (Aici. cu tinuta intelectuala si o cumintenie" specifica tinerilor de la Sibiu (mai ales prin contrast cu cei de la Bucuresti). Petru Poanta reproduce. Doinas si Ioanichie Olteanu. pentru tinerea sedintelor de cenaclu. li se adauga. pana in mai. cu interventii mai ales ale lui H. Cianciolo intra la categoria" Riga. si mai ambitios. e un material consistent inclusiv ca numar de file.) Va participa. chiar daca nu fusese de acord cu scrisoarea-manifest trimisa lui Lovinescu. Jacquier. vazand locurile ocupate de un Ovidiu Drimba (Novar) sau Nicolae Balota (Octar). la Dame apar. in primul numar al revistei. Coordonata de Ion Negoitescu (numai numele lui apare in caseta redactionala). Beletristica. prin inaltimea teoretica a dezbaterilor. la acest punct. filozofie si arta". Stefan Aug. realizam ca numai in acel interval de sperante cuprins intre sfarsitul razboiului si instalarea comunismului putea aparea o asemenea revista culturala. lunar. rubrici fixe: astfel se deseneaza structura revistei. sa materializeze un nou proiect. iar Valeti sunt Deliu Petroiu.si o privim. in care apar toti membrii miscarii.a unora dintre tinerii de acum. prin stilul ponderat si argumentativ al comentariului. Proza este mai slab reprezentata. Lista nu se opreste. la sectiunea rubricilor specializate. nuvela lui Ion D. iar Ion Negoitescu este cel care va incerca. cat si mentalitatile si scolile de gandire din care ele iesisera. Liderii Cercului. azi. un tabel alcatuit de Ion Negoitescu. Sirbu. iulie si august. intr-o cronica a lui Cornel Regman). revista impresioneaza prin consistenta si deplina seriozitate a articolelor. Revista. Compartiment. Cronica literara este tinuta de Ion Negoitescu si Cornel Regman. O insemnare din jurnalul tanarului Nicolae Balota spune multe despre atmosfera cenaclului si a revistei: 3 febr. pentru lunile iunie. Eugen Todoran. printre altele. Ei ii vor formula doctrina estetica si o vor explicita in articole ulterioare. iar la Cronica ideilor apar Radu Stanca. grupati dupa simbolistica unor carti de joc. dupa disparitia revistei. prin orizontul sensibil largit (in comparatie cu al altora) de lecturi. Ion D. Mai exista o cronica a limbii romane si una straina". a fost facuta bine cunoscuta fotografie de grup. si Blaga. Eugen Todoran. doamnele si domnisoarele Cercului. Doinas si Cornel Regman. foarte instructiv. apare. Din perspectiva prezentului. insa aici . Revista Cercului Literar" a aparut incepand cu ianuarie 1945. in cartea sa dedicata Cercului. Henry Jacquier s. suficiente insa pentru a configura un moment important in miscarea de idei a epocii. Jacquier si U. Trebuie remarcat. Asii sunt Radu Stanca. intr-un numar ulterior. in tabel. editata cu sprijinul financiar al lui G. in 1944. Sirbu si Nicolae Parvu. cel al Euphorion"-ului. si Jacquier isi pune chiar casa la dispozitie. asadar. precum si intrusul" Constant Tonegaru (care va fi insa executat" critic. Ioanichie Olteanu. Nicolae Balota. Alaturi de alti colaboratori. de literatura. format carte. Frecventez de catva timp Cercul literar (in anul trecut am fost o singura data). Pana acum n-am cetit nimic. Sirbu. in care poezia este foarte bine reprezentata. Sirbu si mai ales de Nicolae Balota (acesta avand scuza tineretii). Stefan Aug. fireste.a. la constituirea lui. in paginile careia erau analizate. Apar aici cele mai cunoscute balade ale lui Radu Stanca.

Figuranti: Sasa Richter. Cucu. estetism: si aici. Ni s-au considerat astfel increderea acordarii gustului. pentru ca viza denuntarea prejudecatii regionaliste". Despre aceasta transformare a esteticii intr-o anexa a eticii" vorbeste si un articol al lui Radu Enescu din ultimul numar al revistei. insa. la revolutionarea tiparelor literare. pe de o parte. adica valorile . Primul e poet. Piti Oprescu etc. Voi publica in cadrul cronicei ideilor o recenzie a cartii lui Mihai Ralea: Intre doua lumi si in cadrul cronicei artelor minore. pentru ei. spre deosebire de cele care l-au precedat. respingerea militantismului era echivalenta cu o tradare. In opinia. magica. Cercul va scoate in curand o revista. Ioanichie Olteanu. Jacquier) pe Stefan Augustin Doinas (poezie _ medicinist). intovarasit uneori de fetita lui Dorli. Autonomia esteticului nu inseamna. si despre necesara ei contrapondere: recastigarea acelor semnificatii (mitica. Petre Hossu etc. pe Desideriu Sirbu (proza). ca expresii ale orientarii generatiilor noi roma-nesti. Nimic revolutionar."14 Doua texte cvasi-programatice readuc in discutie ideile manifestului din 1943. este facuta aceasta distinctie: Cea mai mare parte din acuzatiile care s-au adus. revistei noastre _ recapituleaza Radu Stanca. a eseistului. opera clasica plurivalent axiologica" e un model de urmat _ reaminteste Radu Stanca. In constructia si argumentatia lui.Negoitescu. Cianciolo cu doamna si Victor Iancu. si intr-o nota publicata. e si el un model. cronici. Sunt de fata si Blaga. prin presa si periodice. fara advertenta si actualitate. Mai intalnesc la cenaclu (se tine vineri dupa-masa de la ora 3. eroica. literatura. nici prea nou ori prea ciudat (s. al doilea critic. fie prin deriva. Schiller. religioasa. si el insista asupra faptului ca Manifestul Cercului Literar. la locuinta lectorului H. Radu Stanca vorbeste despre invazia purismului". la un punct. insuficient pentru a ne ridica pana la cunostinta adevarului si practica datoriei". si de purism. exprimata net. in timp ce. Resurectia baladei si revolutia" Cercului Literar In numarul 5 al revistei.n. sentimentul patriotic devenea pentru altii un pretext ideal pentru recursul la samanatorism. Studii. devorat" la Sibiu de Ion Negoitescu. intarindu-le si explicandule mai bine. ale «viciului» de care suferea cultura europeana acum cateva decenii. se observa si mai bine indepartarea lor programatica de estetism. De ce atunci a starnit un asemenea scandal? In primul rand. domnul si doamna Jacquier.). in ultimul numar. d-nele Fana Kernbach. umanismul estetic orientat spre constructiv si complex. un pretins «estetism» ce ar sta la baza atitudinii pe care ne-am impus-o in aceste pagini. secatuitoare. ceva despre Lacurile japoneze. mai rar vin fratii Regman. la sectiunea Revista revistelor. la formulari indraznete si la inventii fantastice". mai intotdeauna. valorile artistice sau estetice. pe de alta. n-a tins la initierea unui curent nou. cel din mai 1945. in numarul 6-8 _ au vizat fie direct. morala) ce au cazut prada marelui foc". prin teoria sublimului potrivit careia frumosul devine. Cel intitulat Perspectiva si nesemnat apare in primul numar al revistei. drept fantomele. articol intitulat chiar Actualitatea lui Schiller. Radu Stanca va publica un articol teoretic destinat unei ample posteritati: Resurectia baladei. moderatia in entuziasmele pretuirii critice. ca si in baladele propriu-zise pe care cerchistii" le-au creat. prin accentul moral al esteticii sale."15 Pentru Cercul Literar.

si ei gandesc destinul literaturii cu o aplicatie si totodata cu o fervoare admirabile. in linie mallarméana. Exclusivitatea estetica nu duce la capodopera. cu un spor poetic" modern. ci comunica intre ele. Astfel ca. nu si spiritul veacului. In termenii lui Dumitru Micu. prin soliditatea instructiei. in doua variante. o «imitatie» secunda"18. Se implica. surprinzand pana la a soca prin vasta lor cultura. revenind in viata literara dupa 20 de ani. prin care autorul. nimic revolutionar in ea. prin care autorul.prelucrarii si valorile sentimentului. sunt diferite. chiar si primul tip se realizeaza. de purism. intr-un lirism obiectiv". chiar literatura buna. Resurectia baladei nu inseamna asadar numai emanciparea baladescului. in adeziunea lor pentru o exemplaritate ce transgreseaza epocile. . spirit romantic. Doinas. nu sunt. Acesta e obtinut prin utilizarea unui material artistic invecinat": din teritoriul epicului si mai ales din cel al dramaticului. in spatiul literaturii. convergente. se conditioneaza chiar. in spatiul poemului. o opera de arta va fi cu atat mai apta de a purta titlul de capodopera cu cat semnificatia ei axiologica va fi mai complexa. de spargerea si imprastierea grupului. aproape toti. Ca mai tarziu Scoala de la Targoviste _ apropiere care nu stiu daca a mai fost semnalata si argumentata pana acum. tragic. creatia fiind un mimesis de gradul doi. Cand au facut-o insa. recuperand anumite modele si despartindu-se de altele. conform teoriei axiologice. reunind in ea mari nume ale culturii universale. Caci el o vede creata (si o creeaza) intr-o maniera moderna. pentru o noua emancipare a esentialului impotriva neantului. din care isi selecteaza cu grija modelele.)"16. e adevarat. Atat si nimic mai mult. impuritatile" limbajului comun. Formula primilor presupune utilizarea unor surse livresti. la al doilea. Idei. in toate cele trei variante de baladesc. in evolutia si evolutiile culturii. vede dincolo de lucruri si de situatii. De la E. si in modul insusi in care este inteles baladescul. realitatea o reprezinta pentru ei spatiul culturii. Revolutia cerchista" nu are. Lovinescu au luat numai autonomia esteticului. de care se delimiteaza. spirit clasic.n. tipurile de balada practicate de Radu Stanca si Stefan Aug. Stanca si la Stefan Aug. multi dintre cerchisti" ajungand in inchisori. dar nu pe orizontala realului. ci pe o verticala a mostenirii" livresti. in timp ce formula ultimului: utilizarea unui material al realitatii obiective. Doinas. prin numarul mare de opere de varf pe care le-au creat intr-un interval foarte scurt. il deschid. si resurectia baladei" va fi urmata. (s. Cum observa Petru Poanta. precum congenerii bucuresteni. de formalism ermetizant. Semnificativ este insa ca. impenetrabile. au facut-o cu aceeasi seriozitate si consistenta ardeleneasca". Revolutia" Cercului Literar de la Sibiu aceasta a fost: sa faca. dar si ridicarea tuturor acelor elemente poetice care pe nedrept au fost exceptate de la bucuria prefacerii apei in vin". Tinerii dovedesc o mare maturitate si responsabilitate. Desigur. sub forma unor lamentatii". Ei nici nu aduc. la R. formeaza unele cadrul celorlalte etc. Mai mult decat atat. dar net deosebite": la primul. Va trece insa putina vreme. nu exista nici o urma de estetism. de fapt. Radu Stanca vizeaza resuscitarea baladei. intr-un sens nobil. resurectia ei _ care nu e insa o restauratie". respectiv Ioanichie Olteanu. si. varsa lacrimi de diamant"17. a substantei impotriva haosului".

1966. Si-a facut debutul in Juranlul literar al lui Calinescu in 1939. S-a nascut in 1922 in satul Caporal Alexa (judetul Arad). s-a afirmat in mod spectaculos dupa revolutia din 1989. 1968. The Lamp of Diogenes. 1979. A fost casatorit cu celebra prima balerina Irinel Luciu Din 1964 incepe sa publice carti : Cartea mareelor. 1999. 1970. Anotimpul discret. Interiorul unui poem. 1979. Poeme.STEFAN AUGUSTIN DOINAS (1922-2002) Poet neoclasic . Papirus. 1980. 1968. 1970. Fundatia Culturala Secolul XXI. proze. 1996. Poeti romani. 1964. 1970. 1987. The Heirs of Laokoon. Foamea de Unu. Arie si ecou. 1985. Hunting with Hawk. Hesperia. Halmagiu si Gurahont. Reading Poetry. 1988. 1990. Orfeu si tentatia realului. Brutus si fiii sai. 1997. 1998. 1974. Alter ego. Psalmi. Lectura poeziei. The Discreet Season. Semintia lui Laokoon. 1966. A fost profesor in Caporal Alexa. 1983. 1997. The Inner Side of . Scriitori romani. A fost o personalitate marcanta in cultura contemporana romaneasca. Omul cu compasul. 1974. 2000. Versuri. Poeti straini. Poezie si moda poetica. A studiat filozofia la Universitatea din Cluj. T de la Trezor. Orpheus and the Temptation of the Real. Locuiesc intr-o inima. The Masks of the Poetic Truth. 1988. 1985. 1975. Mastile adevarului poetic. 1973. Vanatoare cu soim. 1975. 1967. Hesperia. Hypostases. 1967. 1978. 1980. 2001 O parte din operele sale au fost traduse si in alte limbi : The Man with Compasses. 1991. 1972. 1974. Ovidiu la Tomis. Ipostaze. Lampa lui Diogene. A fost director de onoare al revistei de literatura si arta Euphorion din Sibiu si cetatean de onoare al municipiului Arad.

Iti vine greu sa definesti acest ceva" si sa-l explici cuiva care nu o cunoaste deloc. ea are intensiunea unei mereu proaspete viabilitati estetice. o gama etica structuranta. Nu cred sa ma insel spunand ca poezia lui Doinas este dominata de ideea monumentalului. poezia lui Geo Dumitrescu are ceva aparte. ca si capacitatea de a provoca generatii succesive de cititori. de la dinamitarea tinereasca a poeziei insesi (a conventiilor ei) si pana la compunerea unor lungi poeme parabolice. ori la anumite furtuni" erotice starnite pe Marea Serenitatii". De aici vine. cu profunzime morala. Brutus and His Sons. incepand cu anii '40. 1996. Ovid in Tomis. puternic . Nevoia de simetrie impune multe versuri de legatura. si impresia ca poemele. Astfel se explica frumoasa ambiguitate a unei creatii care. Aproape independent de varsta si de formula" ei. 1991. 1990. pe atat de vizitata" ii este opera poetica. Sunt versuri rotunde. Geo Dumitrescu. (Eugen Simion) GEO DUMITRESCU SI ALBATROS De cat de retras traieste.a Poem. exista niste fibre tari ale unei calde umanitati. 1997. In majoritatea poemelor se afla cate un sambure al mai-mult-decat-literaturii. 1998 34473mkk57jfk7j Versurile de maturitate ale lui Stefan Aug. indicand o pauza a spiritului si un gol in constructie. de multa vreme. fara disonantele. avand totdeauna volum. folosindu-le creator materialul. o problematizare pe coordonatele umanului ce transcende etapele si epocile. Aria and Echo. Psalms. dar celor care au citit-o le este usor sa-l recunoasca: pe langa inefabilul liric. Redusa cantitativ. rupturile pe care le reclama poemul modern. muzicale. prin mai multe varste si etape. Doinas pun un si mai mare accent pe ceea ce poetica moderna numeste ecriture. poate. Nu e numaidecat faptul ca aceasta lirica trece. cer spatiu si o buna perspectiva pentru a putea fi privite.

cum spunea Kant in Critica puterii de judecata _ iata in ce consta menirea acestui eu colectiv. Frecventeaza bibliotecile" straine (mai ales pe cea anglo-saxona) si cauta mereu similitudini si paralelisme intre Geo Dumitrescu (si gruparea Albatros") si scriitori/ grupuri din alte spatii culturale (de la Walt Whitman la beatnicul Allan Ginsberg. dar nu autorul e de vina in acest caz. mai ales in contextul actual. pentru a consulta Notele de la finele fiecarui capitol trebuie sa dai" mereu inainte si inapoi. Reversul lor vine din ingrosare: de la un anumit moment (prag). caracteristicile unei teze de doctorat. un foarte bun profesor. Pe a doua o scrie. Nu exista nici un fel de date despre autor. Acestea sunt calitatile. un critic tanar. pe coperta a IV-a. punandu-i un titlu interogativ: O generatie pierduta?* Am citit-o cu eforturi sisifice. aici ar trebui facuta la propriu! E realmente pacat ca un autor tanar si merituos sa aiba parte de asemenea haine editoriale. aproape ca uita ce vrea sa demonstreze cu ele. se face parada cu ea. teorii si notiuni critice aproximative" (!). de scriitori ori generatii intregi. tinde sa se dezintegreze de la caldura mainii.contextualizata (in sensul ca porneste adesea de la un moment istoric dat. si la o buna parte din optzecistii" postmodernisti. indica imediat sursa. Dar criticului craiovean i se potriveste formula doctorala". coperta cartii. o multime de nume (unele foarte sonore) s-au strans pe lista analistilor. in fine. alcatuita dupa o lunga coabitare" cu obiectul ei si redactata dupa ce s-a parcurs o cat mai larga bibliografie. recunoastem amprenta ironica si auto-referentiala a lui Geo Dumitrescu si la Marin Sorescu. ele se desprind de cotor si vor sa evadeze din carte. extrase din cele mai sigure izvoare" si scruteaza indelung imprejurimile. de la unanimismul francez la tinerii furiosi" englezi. Bibliografia critica e impresionanta caci. pornind de la ea. SITECH). toti criticii importanti. tot strangand probe. rezista mult (si bine!) dupa disparitia contextului ei.. Are o eruditie surprinzatoare. de la stanga la dreapta si retur. Intr-adevar. disperant. cand avem atatia tineri recenzenti specialisti in toate si-n nimic. cu un adevarat scrupul al onestitatii profesionale. E drept ca acestea din urma sunt. Despre Geo Dumitrescu au scris.C. iar Ion Balu a realizat chiar o monografie (Nostalgia absolutului. ci editura (Scrisul Romanesc) si tipografia (S. ca model. aflat in posesia . el nu scrie in regim de furie veleitara sau revizionista" si pare lipsit de frenezia publicarii cu orice pret si acea neliniste morbida producatoare de monstri lingvistici inecati intr-o tochitura de concepte. 1981). in penita ascutit-polemica. pozitia obiectivului si pozitia sa fata de acesta". Pe masura ce intorci paginile. Un semn al vitalitatii operei poate fi descoperit si in numarul foarte mare de comentarii care i-au fost dedicate de-a lungul vremii. Are acea voluptate a omului de stiinta care. de calitate". doar o scurta si pregnanta caracterizare facuta. Lectura cu manusi. Rezultatul nu e cel scontat: A discerne intre realitatea si posibilitatea lucrurilor. Si e chiar adoptata. laborioasa. Este pacat de efortul editurii insesi de a scoate (fie si in 540 de exemplare) o carte initial teza de doctorat. Gabriel Cosoveanu. in general. care de obicei are un sens figurat.. fiecare in legea ei. lucrare eminamente serioasa. de Eugen Negrici (care este si coordonatorul colectiei). prinde foarte bine trasaturile criticii practicate de Gabriel Cosoveanu. evidente. Portretul. in conjunctia lor nefericita. si cred ca ar putea fi. de la realitatea clipei). intr-un ritm alert.). dupa aproape doua decenii. eruditia este etalata ostentativ. si la Mircea Dinescu. practic. E asezat cuminte pe o movila de date si informatii multiple. desi cititorul poate ca nu are febra. Cand preia ceva din comentariile altora.

" (p.a. lamurirea savanta: Ambiguitatea provine din plasarea unei idei de spontaneitate. 14). Exista o serie de erori gramaticale. chiar daca la un nivel de abstractizare neologistica peste medie (media criticii literare).) nu lasa la vedere decat trei alternative" (p. trebuie scris G. cu minuscule. Razboiul mondial si efectele lui (in planul realului si al constiintelor) intra in ecuatia morala a acestei poezii care _ intr-o miscare inversa . tot asa. cu neconfundabila ei fibra rationala. Ieremia pare ancorat. 232). elementele rechizitoriului facut de poet lumii megalomane" (p. generat de impactul unei reviste. cu pretul asumat. evident. prin raportare la intreg. insa el intrevede posibilul. situate sub om (cea animala) si. in articulatiile ei cele mai profunde" (p.. In fine. Am etalat" si eu. Dialectica real-posibil prezideaza orice sociogonie.. 85). criticul o ia. 241)..e. in definitiv. revizuirea atunci cand Geo Dumitrescu devine un simplu pretext pentru excursiile" culturale ale criticului. se poate distinge de ambele trepte proxime. (nu Eugen) Lovinescu.)" (pp. Intr-un alt loc. textul (. apanajul ironiei" (p.. iesirea din inconstienta paradisiaca a tineretii nepasatoare echivaleaza cu trecerea la faza de diagnostician. In ansamblu. impact resimtit ca efemer. obiectiile critice. acum. 25). gasesc volumul foarte interesant.. ciclicitate apta sa explice alternantele intre tendinta incifrarii metafizice si aceea. si pe autor.) Savuros e.) anticipa protestul" (p. 126). de la tipul de relatie pe care generatia lui Geo Dumitrescu (gruparea Albatros". Dar. creuzet al tuturor elanurilor atitudinale.) este. usor de remediat. (Am vazut ce scurt poate fi drumul de la Ieremia la Kant. diatriba se numara printre cele mai puternice din poezia postbelica la adresa traditionalei categorii a duiosului din marginea lacrimogenului (s. dar si semn al determinismului nemilos. de asemenea. continuta in regimul absolutist al verbului «trebuie»" (p. 28).unor mituri comune si dornic sa instaureze altele. 47). de la Epicur si Lucretiu. Mai complicata pare corectura. opusa. El porneste. monografia e bine inchegata si bine scrisa. a orizontului nebulos condensat in banal-nelinistitoarea (auto)interogatie («ce ne facem?») langa expresia deliberarii. a descinderii in agora. Mici scapari. si e." (p. Insa cartea are o anumita intindere si mai e si foarte densa. Cunoasterea omeneasca. deci! Stilul e in cateva randuri pretios. 132-133). 57). vine. contrastul dintre firescul poemelor analizate si trudnica subtilitate a comentariilor insotitoare. bine. de supraveghere a «treburilor». Dupa versul: Trebuie lasata sa cada intrebarea: «ce ne facem?»". 201).a. improprietati semantice si bizarerii stilistice: Geo Bogza (. personal. pentru a-l explica mai bine pe Geo Dumitrescu. alergica la orice val estompat" (p. pentru public. Asa. riscul acesta al defazarii: intre publicul-tinta initial (o comisie de profesori universitari) si cel ulterior (publicul cititor). exemplele negative parand destul de multe. Un vers din Romantism: Altadata eram mai prosti si ne vedeam de treburi" este urmat de o explicatie adanca: Asadar. 50). intr-un «real» fara orizont. 55). maniera persiflatoare. in primul rand) o stabileste cu momentul ei istoric. este un vizionar din specia nascocitorilor arghezieni. un infim procent. deasupra sa (cea divina)... astfel ca numarul accidentelor stilistice devine. respectiv. si cu atat mai mult una ferita de elanurile patetice printr-un robust simt al materialitatii. cummings. Contribuie la tiparirea volumului si experienta publicistica. aventurosul (s. ceea ce conteaza isi are sediul in disponibilitatea oamenilor de a recepta noul" (p. amorful maniheism" (p. in doua-trei randuri. criza. 71)." (p.. varsta reflectiei presupune a nu-ti mai «vedea de treburi». incarcat de neologisme care parca se anihileaza semantic unul pe altul: Credem ca s-ar putea vorbi de o ciclicitate in fenomenologia liricii. Publicarea unei teze de doctorat in litera ei prezinta." (p. cu inceputul anilor '40. al heteronomiei artei. (nu George) Calinescu si E.

integrand socialul. Cosoveanu). Heteronomia literaturii devine. numeroase si greu de urcat. Nici macar aventura erotica (una strict individuala. ideologicul.. Geo Dumitrescu contesta turnul de fildes si elitismul. fiind aproape imposibil de realizat. o axa de constructie a cartii lui Gabriel Cosoveanu.fata de evaziunea Cercului Literar de la Sibiu _ isi deschide toti porii catre realitatea inconjuratoare. cu ignorarea tuturor problemelor si mizeriilor cotidianului. egoista" prin definitie) nu-l poate tine prea mult departe de semeni. morala. Concesiile facute heteronomiei de catre Geo Dumitrescu cauta restabilirea unei comunicari intre idealul artistic si cel civic. dar isi lasau publicul sur sa soif in privinta accesibilitatii limbajului. In aproape toata lirica lui Geo Dumitrescu se pot simti acesti noduli ai unei cronice boli" morale (puternic element diferentiator in raport cu creatia avangardistilor. indiscriminabile _ iata miza teoretica a Aventurilor lirice. individual. pe cont propriu. de felul celei ilustrate de Lucretiu. dimpotriva. ca strutul. poezia tinde sa o modifice meliorist. Viata si arta. El nu doar porneste de la real. eticul si lasandu-le. pentru a nu fi obligati sa vada ceea ce se intampla in jur. daca il exceptam pe Geo Bogza). capodopera si chiar inefabilul. asa-zicand. un salt cosmic. evident. E limpede ca va trece prin destule momente de indoiala si deznadejde. Astfel ca poetul parcurge toate treptele. fiind o dovada ca literatura tine de un «tot»." (p. 107). multe experiente (nu neaparat placute). creatia lui nu prezinta. ramane in realitate (si chiar in cadrele existentei omului obisnuit) incercand o transformare a ei. capul in nisip.) Deschiderea artei catre realitate nu inseamna o acceptare a acesteia din urma. ale realului. Si. (Iarasi Lucretiu!. Iata de ce imaginatia lui Geo Dumitrescu nu poate fi una de tip romantic. implicare: iata o antinomie profunda. visand la lumea asa cum ar trebui sa fie" si incercand sa apropie cele doua imagini. Simtul social e mai puternic. Are un fel de imunitate" la . Evaziune vs. adica netopindu-le cu totul estetic. fata de cei ce-si vara. deconstruieste (mai ales in prima varsta a creatiei sale) miturile si dezactiveaza idolii. la caldura idealului moral. corupe registrul solemn si propune un stil alternativ": mixt.. Dar incercarea merita si trebuie facuta. Prin insasi formula prozaica" a poeziei. desfigurant (cu termenul lui G. religie. despartirea ei de politica. intrun fel. poetul nu intoarce spatele lumii pentru a-si construi acest ideal. Se intelege astfel mai bine puternica reactivitate a poetului fata de arta vatuita". venite pe urma «aventurilor» avangardiste ce aveau acelasi scop. cele doua stari": starea de fapt si starea de drept. recognoscibile. sa o transforme conform unui ideal propriu. prin urmare. Poezia este un conglomerat de elemente impure" liric. In cuvintele criticului: volumul din 1963 [Aventuri lirice] celebreaza o teribila ofensiva a heteronomiei literaturii. ca va avea. ale lumii asa cum e".