You are on page 1of 11

SCOALA POSTLICEALA SANITARA “CHARLES LAUGIER” CRAIOVA

REFERAT
FARMACOTOXICOLOGIE

Elev:Carbune Adriana III-A AMF

TEMA REFERATULUI TOXICOMANIILE .

Daca acum cativa ani. . abilitatilor sociale sau a intemeierii unei familii. Dobandite pe cale naturala sau artificiala. Preventia tertiara (reabilitarea) urmareste reducerea deficitului functional datorat caracterului evolutiv cronic al dependentelor la substantele psihoactive precum si a potentialului lor desocializant important. Desi interzise. . atunci cand acesta a fost totusi inceput. substantele care „fabrica visuri“ sau care „aduc fericirea“ fac. in prezent a devenit o tara de consum. Este un fapt dovedit astazi ca scaderea consumului este direct proportionala cu reducerea locurilor de vanzare si invers proportionala cu pretul.„reducerea utilizarii nocive" sau „a gradului de nocivitate" a uzului de droguri ilegale. interferand cu perioada studiilor liceale. inchisi pe jumatate. O noua doza.diminuarea accesibilitatii la substantele psihoactive. ravasite. Pot fi recunoscute usor: au fetele palide. Nici o statistica nu poate spune care este numarul exact al consumatorilor de droguri. ochii rosii. Si in tara noastra multi tineri s-au lasat atrasi de „mirajul“ drogurilor. Si atunci vor vrea sa cunoasca din nou extazul.diminuarea motivatiei initierii consumului la tineri (grupele de varsta de risc maxim sunt 10 . numarul persoanelor care isi gasesc refugiul. In cazul adictiilor. El poate fi doar estimat. . iar al preventiei secundare de a diminua consecintele negative ale consumului.20 de ani) prin mesaje adecvate si vectori eficienti.1. Drogurile pun stapanire pe trupul si mintea consumatorilor. chiar daca se fac eforturi pentru prevenirea si combaterea sa.diseminarea in opinia publica a unor cat mai relevante informatii privitoare la consecintele devastatoare ale adictiei. Profesionistii din domeniul sanatatii definesc preventia ca fiind orice activitate de reducere a cererii menita sa modifice comportamentul si astfel sa reduca dorinta de a fuma. strategiile preventive secundare si tertiare se suprapun. injectandu-si „iluzii“. un alt vis frumos. non-drog. cearcane adanci si o expresie visatoare. drogurile tind sa patrunda tot mai mult pe piata mondiala. a formarii unei profesii. Obiectivul preventiei primare in domeniul substantelor psihoactive este de a evita initierea consumului acestora. tintind ameliorarea integrarii sociale a utilizatorilor. la metrou etc. Fenomenul este extrem de greu de controlat. tutun si droguri intr-o anumita perioada de timp.promovarea alternativelor sanatoase. mai multe victime decat armele de distrugere in masa. h3x17xz Termenul de preventie include orice activitate care vizeaza modificarea. Preventia secundara se regaseste in conceptul de „harm reduction" . postliceale. Preventia primara tinteste realizarea unuia din urmatoarele obiective sau combinatia lor: . in locuri obscure. intricat (un pacient aflat intr-o comunitate terapeutica poate urma concomitent si un program substitutiv de mentinere). Victimele drogurilor pot fi vazute pe strada. Medicii spun ca e nevoie de cel putin doi ani ca un consumator de droguri sa se vindece complet. chiar daca renunta la droguri. Sunt putine sanse sa mai aiba o viata normala. fiind in crestere. Si asta numai daca persoana in cauza isi doreste cu adevarat acest lucru. reducerea sau intarzierea initierii consumului de alcool.Masuri de prevenire si combatere consumului de droguri Un inamic al omului modern este drogul. avand in vedere ca evolueaza la varstele tinere. se desfasoara concomitent. in gara. Sunt rupti de realitate si nu vor ajunge cu picioarele pe pamant decat peste cateva ore. . Romania era o tara de tranzit. cu putin noroc. credibili. cadaverice. an de an. Si apoi cosmarul depresiei. bea alcool sau a consumadroguri. pierduta.

ea trebuie asistata pentru a o determina sa reduca nocivitatea consumului asupra sa sau a altora". o frecventa mai mare a conduitelor de intoxicare. Autoritatile din Ministerul Apararii Nationale au luat masuri pentru prevenirea consumului de droguri. existand unele semen care pot depista consumul: o schimbarea brusca a comportamentului. Pentru a clarifica eventualele dubii asupra conceptului de „harm reduction". seminarii. prieteni. folosirea unui jargou diferit de cel anterior S-a realizat si un profil psihologic al consumatorului de droguri (aspecte psiho-sociale) Numeroase studii realizate in ultimele decenii au incercat sa lamureasca originile si evolutia consumului abuziv de droguri. Presiunea grupului social si disponibilitatea drogului sunt factori determinanti majori in initierea si mentinerea consumului de droguri. asistenti medicali din cadrul unitatilor scolare etc) • Control asupra producerii si distributiei produselor farmaceutice • Pedepse aspre pentru cei care fac illegal cometr si mai ales pt cei care incita un minor sa-si procure sau sa utilizeze droguri. in scopul adoptarii unui stil de viata sanatos. Unii din acesti factori familiali si sociali vor interfera cu structura psihica a individului. hobby-uri. iar cei asociati cu scaderea acestui potential sunt denumiti factori protectori. munca. Fiecare persoana este in interactiune pe de o parte cu familia sa (microsocietate ce poseda regulile sale de functionare) si pe de alta parte cu societatea (ansamblul unei populatii ce are reguli culturale. felul in care problema apare si se dezvolta. Cercetarile au demonstrat existenta unui numar mare de factori de risc in ceea ce priveste abuzul de droguri. • Depistarea precoce a celor care folosesc droguri. S-au identificat factori care diferentiaza intre persoanele care recurg si cele care nu recurg la droguri. o cheltuieli excesive. o schimbarea grupului de prieteni. psihopedagogi. acestia fiind corelati cu aspecte personale. o treceri fara motiv de la veselie la tristete. ochi injectati. Aceasta forma de preventie este de obicei strans legata de interventiile terapeutice.„normalizarea" existentei lor in conditiile in care abstinenta ramane mai mult sau mai putin un deziderat sau chiar unul din modurile de a evita problemele reale ale acestui flagel social. utilizarea tutunului. in programe de prevenire a consumului de droguri in scopul intaririi influentei factorilor de protectie si al reducerii influentelor factorilor de risc • Dezvoltarea unor atitudini si practici la nivelul intregii populatii aflata intr-o forma de invatamant. alcool si droguri • Informarea asupra riscurilor farmacodependentei prin organizarea de cursuri. prin intermediul programelor scolare si de petrecere a timpului liber. mese rotunde etc. in special a copiilor si tinerilor. In general. economice. fara tutun. precum si tendinta de tainuire a acestor "prieteni" . Acele persoane care incep sa consume drogurile cele mai dezaprobate . juridice si o functionare de masa). Factorii asociati cu un potential crescut de consum sunt numiti factori de risc. practici prelungite de educare de catre „mame simbiotice". o pierderea apetitului alimentar. mirosuri ciudate pe piele sau imbracaminte. este oportun sa amintim definitia acestui concept. cu public tinta specific (profesori. o pete neobisnuite. si de la agresiune la liniste si chiar delasare. Preventia tertiara implica prevenirea recaderilor in cadrul unei boli sau limitarea efectelor nocive ale consumului de droguri intr-o faza precoce a acestuia. Exista unele caracteristici ale familiilor toxicomanilor: expresii arhaice ale conflictelor intrafamiliale. alcoolului si cannabisului precede uzul de cocaina si opioide. disparitia banilor sau a unor obiecte de valoare din casa. data de Buning si Brussel (1995): „daca o persoana care foloseste droguri nu este capabila sa renunte la ele.. o stari de somnolenta si apatie necaracteristice. o pierderea gradata a interesului pentru scoala. uneori chiar agresivitate neobisnuita. familiale sau scolare. pe teme de prevenire a consumului de droguri. profesori diriginti. Unele dintre aceste masuri ar fi: • Constientizarea si implicarea intregii populatii. parinti. oboseala excesiva fara o cauza aparenta. sporturi. preponderenta temei mortii si existenta deceselor premature.

Jean Ades afirma ca aceasta cautare a senzatiilor este numitorul comun a mai multor trasaturi de personalitate (impulsivitate. El a propus un model etiopatogenic al comportamentului adictiv. Aceasta definitie este globala si contine notiunile de dependenta psihica si dependenta fizica. cum ar fi heroina. Dependenta psihica de drog este o tulburare caracterizata prin cautarea si consumul compulsiv al drogului. cat si simbolic. labilitate emotionala). Unii consumatori au mari dificultati in a diferentia si a descrie ceea ce simt (sentimente). dezinhibitia. risc cunoscut. Prezenta riscului face parte integranta din conduita toxicomanului. dificultate numita alexitimie. dar negat. dar exista un ansamblu de factori psihodinamici cu o importanta relativa in dobandirea dependentei. susceptibilitatea la plictiseala. are nevoie de aportul unei substante chimice exogene. atat din punct de vedere farmacologic. Tonalitatea emotionala mare determinata de substantele psihoactive favorizeaza repetarea consumului. unei deceptii. a aventurii. utilizarea drogului ii ajuta pe toxicomani in controlul ego-ului asupra actelor. Cautarea unor senzatii noi reprezinta un element predispozant major in initierea consumului de drog.Dependenta. printr-o nevoie permanenta de o alta persoana care sa ia decizii in locul sau. Pe de alta parte nu exista o „personalitate toxicomana" in sensul unei structuri univoce. asociata cu incapacitatea de a stopa consumul. o proportie semnificativa din consumatorii de droguri intrunesc criteriile pentru tulburarea de personalitate de tip antisocial. ? dependenta psihica este starea mentala caracterizata prin impulsul persoanei spre consumul periodic sau continuu al drogului. in dependenta si in recadere dupa o perioada de abstinenta sunt implicati si factori psihopatologici. ? dependenta fizica corespunde unei necesitati a organismului care. unei anxietati. Aceasta duce la intreruperea si deteriorarea dezvoltarii fizice si psihice. in scopul dobandirii unei placeri sau al anularii unei stari de tensiune. ce se caracterizeaza prin modificari comportamentale si alte reactii. reprezinta o necesitate. cautatea experientelor). depresii. secundara unei frustrari. Dependenta .definitie OMS: stare psihica si cateodata somatica. Scutcircuitul adictiv pe de o parte evita constientizarea conflictelor intra/extra psihice care stau la baza simptomelor nevrotice si a trasaturilor de caracter. pentru a-si conserva echilibrul. conducand la pulsiunea catre consumul produsului de maniera continua sau periodica. izolarea si falimentul spiritual. fara a avea si o legatura cu personalitatea lui. astfel drogul putand fi privit ca o forma de automedicatie. Marvin Zuckermann a realizat o scala a cautarii senzatiilor noi. o nevoie si nu doar o dorinta. provin din familii dezorganizate sau au o relationare deficitara cu parintii si prezinta adesea o stima de sine redusa. In DSM IV sunt prezentate urmatoarele caracteristici pentru dependenta psihica: . 2. in scopul redobandirii efectelor sale psihice si cateodata pentru a evita suferinta deprivarii. un efect al renuntarii la libertatea de a alege si are la baza o falsa asociere a obtinerii placerii cu incercarea de a gasi o multumire spirituala.social. scala alcatuita dintr-un factor general si patru factori specifici (cautarea pericolului. care ar modula la un nivel redus activarea corticala. in mod general pentru a-si anula o senzatie dezagreabila. sevrajul. in ciuda evidentei consecintelor negative. rezultat al interactiunii intre un organism viu si un drog. Aceasta lipsa de autonomie rezulta din esecul interiorizarii precoce ce corespunde primului proces de separare . Pe de alta parte. iar pe de alta parte favorizeaza dezvoltarea unei conduite de actiune (consumul de drog). denegarea. Este. toleranta. ea se manifesta in cursul sevrajului. Toxicomanul recurge la drog pentru a-si anula tensiunea interna. Conduitele adictive nu sunt rezultatul doar al actiunii factorilor externi subiectului (factori sociologici si potentialul adictiv al substantei). pentru toxicoman. izolarea. De asemenea. Unii toxicomani sunt caracterizati printr-o lipsa de autonomie. In motivatia pentru initierea consumului de drog. de aceea drogul. Drogul tinde sa se substituie mecanismelor defensive nevrotice obisnuite: refularea. inadaptarea sociala. fundamental. mai mult sau mai putin in mod constient.individualizare care apare in cursul primilor trei ani de viata. comportament care ar avea valoarea unei conduite adaptative.

pentru a-si procura placerea sau pentru a reduce durerea.Tratament si readaptare.) sau prin sevraj brutal.• Substanta este adesea luata in cantitate mai importanta sau o perioada mai lunga decat a fost prevazut • Exista o dorinta persistenta sau eforturi infructuoase pentru a diminua sau pentru a controla utilizarea substantei • Se dedica o mare cantitate de timp activitatilor necesare pentru obtinerea substantei. sentimentelor si comportamentului sau anularea durerilor asociate sevrajului. Absenta drogului produce impulsuri intense de a consuma. tincture de opium si clorpromazina. Cuprinde trei etape (pt consumatorii cronici): • Dezintoxicarea = procesul terapeutic ca are ca scop intreruperea utilizarii drogului pentru acele substante capabile sa produca dependenta fizica si prevenirea sau tratamentul sindromului de abstinenta. in timp. ci pentru efectul pe care il obtine -. trairea senzatiei. Treptat. Anticiparea viitoarei placeri. Vorbeste serios de fiecare data. neuroleptice majore.stare de rau subiectiv intens. datorate ajustarii fizice si psihice a dependentului la consumul de drog. Persoana incepe sa petreaca din ce in ce mai mult timp gandindu-se la drog. desi persoana stie ca are o problema psihologica sau fizica persistenta sau recurenta care este posibil sa fi fost cauzata sau exacerbata de substanta. Concentrarea asupra puternicei experiente de placere. Incearca sa se asigure ca drogurile vor fi mereu si imediat disponibile. utilizarea produsului sau pentru a-si reveni de sub efectele sale. Nu mai consuma pentru a fi la fel ca ceilalti. traind sentimente de durere sau remuscare . ceea ce determina necesitatea cresterii dozelor pentru obtinerea acelorasi efecte. care urmeaza dezintoxicarii fizice si presupune oferirea de suport psihologic. repetata iar si iar. datorat incetarii (sau reducerii) consumului de substanta care a fost excesiv sau prelungit. Dorinta de a renunta la consum devine. Ajunge sa consume mai mult decat isi planifica. eforturile sustinute de a controla cantitatea. Are nevoie de o cantitate tot mai mare de drog. Dezintoxicarea poate fi efectuata prin metode substitutive (de ex: metadona pt sevrajul opiomanilor. profesionale sau recreative importante sunt abandonate sau reduse din cauza utilizarii substantei. un leit-motiv chinuitor in viata persoanei dependente. sindromul specific substantei determina suferinta sau deteriorare semnificativa clinic in domeniul social. insotita de o perturbare biologica neuro-vegetativa si dismetabolica de amploare. • Utilizarea substantei este continuata. cu scopul . modificarea gandurilor. ajunge sa se izoleze. 3. profesional sau in alte domenii de functionare. in care persoana cauta sa obtina prin orice mijloace drogul. ea are un mijloc simplu si eficient pentru anularea durerii si frustrarilor Toleranta . simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale si nu sunt explicate mai bine de o alta tulburare mentala. Pe de alta parte. Dezintoxicarea se poate desfasura in regim spitalicesc sau ambulatoriu. Orice alte aspecte ale vietii devin lipsite de interes. la un moment dat. frecventa si durata consumului vor intampina esecuri repetate. care se trraduce prin reducerea prograsiva a efectelor la aceeasi doza. Criterii de diagnostic al sevrajului: dezvoltarea unui sindrom specific unei substante. la o distragere de la constientizarea propriei vieti. In plus.procesul de adaptare a organismului la o substanta. Intreaga sa viata devine dominata de nevoia imperioasa de a gasi si consuma drogul. dar nu reuseste sa-si tina promisiunea. • Postcura = este o etapa a procesului terapeutic de recuperare a persoanei dependente de droguri. ca va renunta la drog. limiteaza abilitatea psihologica a persoanei de a se concentra si invata. se simte tot mai vinovat cu privire la comportamentul sau. Durata tratamentului de dezintoxicare este maxim 30 de zile. pentru a obtine acelasi efect. social si medical. consecutive consumului de drog duce. persoana dependenta centrandu-se exclusiv asupra trairilor corpului. la felul in care il va procura. • Activitati sociale. Sevrajul . Isi promite siesi si altora ca se va droga mai putin. O data cu instalarea dependentei.

Clasificarea drogurilor In functie de efectul lor asupra sistemului nervos central. Durata minima a postcurei si reabilitarii psiho-sociale este de 180 de zile. .barbiturice. halucinogene) si droguri tari (cocaina. .nicotina. drogurile se impart in urmatoarele categorii: • psiholeptice (sau inhibitoare ale SNC): . Clasificarea drogurilor in functie de posibilele lor riscuri manifestate la nivel individual sau social face distinctia intre droguri usoare (hasis. morfina. neliniste. . . . LSD. dar spre deosebire de intoxicatiile cu stimulente. Intoxicatia acuta cu stimulente (amfetamine. terapie ocupationala.tulburari de atentie si memorie. Ecstasy). hiperpirexie. in intoxicatia cu opioide se constata rareori un comportament agresiv. heroina).cocaina. 4. . . . tahicardie. tratamentul tulburarilor psihice asociate. gaze volatile). . stare confuziva. greata si varsaturi.inhalante (solventi. in momentul de fata nu exista CT. cocaina) .alcool.amfetamine. indeosebi in sfera cognitiva si perceptuala): . tahipnee. . . Pe intreaga durata se efectueaza controale periodice si aleatorii ale metabolitilor drogurilor in urina si sange. codeina). .constipatie. Intoxicatia acuta cu opioide . psilocybina.euforie initiala urmata de letargie si somnolenta. atacuri de panica. .aritmnie cardiace apar dupa instalarea anoxiei sau de la debut in cazul supradozani de propoxifen. . Specificul acestei faze consta. • Reinsertia sociala = urmareste sa redea individului motive de a-si relua activitatea sociala anterioara. . .halucinogene (mescalina. .dizartrie. • psihodisleptice (sau psihedelicele. bio-psiho-sociala. familiala si de grup. heroina. In mod ideal.produse pe baza de cofeina. fenilciclidina sau inhalante. care produc modificari psihice. marihuana). in primul rand. moment indicat si de conversia miozei in midriaza).tranchilizante. midriaza.opiacee (opiu.mioclonii.mentinerii abstinentei si reintegrarii sale in societate. au fost infiintate centre de postcura si reabilitare psiho-sociala. dar scade dramatic odata cu instalarea anoxiei. corespunzatoare complexitatii fenomenului dependentei de drog. cu exceptia celei sustinute de asociatia „Nazaret" de langa Sibiu. in abordarea terapeutica multidisciplinara. tremor. .derivate de cannabis (hasis. anxiolitice (benzodiazepine).dozele moderate (mai mici de 30 mg dextroamfetamina) provoaca: activitate simpatica excesiva.la doze mai mari apar: anxietate.afectarea capacitatii de judecata. Serviciile asigurate in etapa de postcura si reabilitare psiho-sociala sunt: psihoterapie individuala.hipotensiune arteriala (initial moderata.anticolinergice. acompaniate de diverse tulburari vasomotorii (mai ales HTA severa) si de aritmii cardiace. • psihoanaleptice (sau stimulatoare ale SNC): . HTA. teina. .se actioneaza pe doua planuri: asupra individului intr-un cadru institutionalizat si asupra anturajului. hipertermie. Pentru a suplini lipsa lor. terapia postcura ar trebui sa se desfasoare intr-o comunitate terapeutica (CT) In Romania. destinate persoanelor care au urmat etapa de dezintoxicare.

tulburari in perceptia timpului. declin intelectual si al intregii personalitati. congestie faciala. precum si alte simptome: dizartrie. Intoxicatia cronica cu stimulente Efectele consumului de cocaina pe termen mediu si lung sunt: ulceratii sau chiar perforatii ale mucoasei nazale. pneumonie. astenie. Intoxicatia acuta cu cannabis . reactii heteroagresive. Aceste modificari sunt insotite de fluctuatii ale dispozitiei. tulburari ale fluxului ideatic si modificari ale sensibilitatii proprioceptive.in intoxicatia usoara apar: euforie. . midriaza.intoxicatiile moderate si severe provoaca: ameteli. anorexie. tulburari mnezice (afectarea memoriei recente). tahicardie si congestionarea sclerelor. ideatie paranoida. . hipnotice si anxiolitice . datorate prizarii nazale.dozele scazute provoaca: relaxare. . iritabilitate. in care pupilele sunt midriatice). tahicardie. nistagmus.la doze mari apar: tremor.psihoza paranoida acuta cu halucinatii auditiva. a apetitului.tulburare psihotica. Intoxicatia cronica cu opioide . halucinatii. dezorganizare si incompetenta intelectuala. stupor. complicatii obstetricale (prematuntate. tulburari mnezice si prosexice. sindrom de sevraj la nou-nascut. caderea parului. delir de persecutie. salivatie excesiva. Intoxicatia acuta cu sedative. instabilitate extrema si panica. mortalitate perinatala). hipotermic. incoordonare motorie.stare de stupor cu ROT diminuate sau abolite. HTA. Intoxicatia cronica cu sedative. sensibilitate la infectii. panica. deteriorare etica. pupile miotice cu RFM lent (exceptie facand intoxicatia cu glutetimid.in formele severe pacientul este comatos. pot aparea: anxietate pana la panica. incarcat de anxietate. ROT diminuate. ataxie. hiperreflexie. rareori se instaleaza un episod depresiv de lunga durata. tremor. dizartrie.la subiectii aflati la prima utilizare. slabirea memoriei. impotenta si frigiditate. euforie. mers nesigur. tremor. . leziuni definitive ale creierului (spasme si hemoragii care distrug celulele nervoase) ce determina dureri de cap severe si comportamente bizare. Intoxicatia acuta cu inhalante . incoordonare motorie. depresie respiratorie. slabirea organismului. ajungand pana la stari casectice. cresterea apetitului alimentar.tulburarea dispozitionala se descrie in cazul depresiei sau anxietatii persistente dupa 24 h de la utilizarea halucinogenului. derealizare si depersonalizare. depersonalizare si dereahzare. . scaderea libidoului. nistagmus.tulburare deliranta in cazurile in care pacientii isi pierd discernamantul asupra caracterului patologic al manifestarilor perceptuale si developeaza ideatie paranoida pe un fond timic. . . Somatic se descriu: greata. uscaciunea mucoaselor. deshidratare. lacrimare. chiar la doze scazute. agitatie. manifestata prin senzatia de intensificare a perceptiei. slabiciune musculara. a somnului si a capacitatii de a simti placerea. crize convulsive.flashback-ul descrie tulburari perceptuale (halucinatii si iluzii vizuale) aparute dupa oprirea administrarii halucinogenelor. Intoxicatia acuta cu halucinogene . aritmii cardiace. letargie si lentoare psiho-motorie. hipotensiune. uneori insotita de halucinatii si ideatie deliranta. iluzii si halucinatii (mai frecvente halucinatiile vizuale). amenoree. ataxie. suspiciozitate. impulsivitate si agresivitate. .. sinestezie.Efectele pe termen mediu si lung ale consumului de opioide sunt: carii dentare. hipnotice si anxiolitice Efectele pe termen lung sunt: . Acestor semne li se asociaza diverse complicatii somatice: insuficienta cardiaca. Efectele consumului de amfetamine pe termen mediu si lung sunt: epuizare fizica. cu depresie respiratorie marcata si cu insuficienta circulatorie. cefalee.dezinhibitie a impulsurilor agresive si sexuale.in cazul dozelor extreme apar halucinatii si stare confuzionala. .

C. bacili aerobi Gram negativi. tulburari psihice grave cu deteriorare intelectiva grava si a intregului comportament. dermatoze. piomiozite. streptococul.hepatite virale B.metastaze septice cu puncte de plecare cutanat: osoase. D. cardiace. apatie. infertilitate masculina si feminina. generale (septicemie). . tulburari de vedere. . generate de o intoleranta la frustrari. 5. evitarea altor persoane. Complicatii psihiatrice: o Starile depresive Sunt cele mai frecvente complicatii psihiatrice intalnite la heroinomani. o Complicatii legate de prezenta asepsiei Principalii germeni incriminati sunt: stafilococul auriu.boli cu transmitere sexuala. Intoxicatia cronica cu cannabis Efectele pe termen lung ale consumului de cannabis sunt: inertie psihomotorie. .endocardite infectioase. abcese cutanate. halucinatii terifiante. leziuni ale sistemului respirator. scaderea atentiei si a memoriei. candida si aspergillus . . scabia. apatie. ingustarea campului constientei cu amnezie anterograda.infectii osteoarticulare (osteite si asteoartrite). pierderea apetitului.20%). iritabilitate. vorbire greoaie. . limfagite. tulburari ale memoriei pana la amnezie. dezorientare temporo-spatiala. cardiaca si pulmonara. reactii de panica cu auto. dificultati in mers si in coordonarea miscarilor. depresie. algii.aceasta afectiune este in prezent intr-o plina recrudescenta si se caracterizeaza prin rezistenta la tuberculostatice. depresie. anxietate.barbiturice: deprimarea sistemului nervos. .. lipsa oricarui scop. pasivitate. sunt la originea focarelor infectioase si a complicatiilor loco-regionale si metastatice (cardiace.infectii ale pielii: furuncule. flebite. esec profesional si social. diminuarea autocontrolului.Complicatiile consumului de droguri Complicatii infectioase: o Complicatii legate de modul de viata al toxicomanului . legate de promiscuitate si prostitutie.tranchilizante si anxiolitice: diminuarea capacitatii intelectuale si fizice. . suspiciune. necroze. comportament paranoid. scaderea in greutate.tuberculoza . tulburari digestive grave. stari de agitatie cu trecere spre acte extrem de violente. pierderea motivatiei. Intoxicatia cronica cu halucinogene Efectele pe termen lung ale consumului de halucinogene sunt: sentimente de depersonalizare cu angoase si agitatii extreme. lipsa concentrarii. care pot evolua catre abces cerebral. scaderea eficientei functiilor fizice si mentale. o Sindroamele confuzionale Sindromul confuzional se caracterizeaza prin: dezorientare temporo . tromboflebite septice. Intoxicatia cronica cu inhalante Pe termen lung.spatiala. diminuarea libidoului. depresie.sau hetero-agresivitate. consumul de inhalante determina: toxicitate hepatica. uneori manifestari halucinatorii. o Contaminari pe cale venoasa directa . scaderea atentiei. diminuarea libidoului. in fata unei tulburari depresive trebuie sa evaluam riscul suicidar. afectarea nou-nascutilor. modificari ale somnului si memoriei. tulburari ale somnului. pulmonare. . uneori agresivitate. gangrene si embolii gazoase. tentative de automutilare sau suicid. inapetenta cu scadere ponderala. renala. .infectia cu virusul imunodeficientei umane (HIV). Severitatea tulburarii variaza de la o tulburare depresiva scurta pana la un episod depresiv major cu risc suicidar (frecventa tentativelor de suicid variaza intre 10 . Depresia la toxicomani are cateva trasaturi particulare. coci si bacili Gram negativi. cum ar fi o mai mare frecventa a iritabilitatii si a comportamentelor agresive.leziuni buco-dentare. cerebrale. celulite. pulmonare).infectii cerebrale. care apar ca'urmare a deficitului de igiena bucodentara si a malnutritiei. violente.

IV. o Starile psihotice In cadrul toxicomaniei. folosit ca automedicatie de catre pacientul psihotic. cocaina. hipersomnie. Aceasa stare de amnezie . fara a fi insa o depresie veritabila. 1999 • Constantin Gorcos. • Internet Cuprins 1. Oradea. Editura Universitatii din Oradea.delirant cu tema de persecutie. • Carmen Maria Dindelegan. produce foarte repede obisnuinta • Drogul nu usureaza comunicarea • Drogul exclude individul din orice activitate familiala si profesionala • Drogul nu rezolva problemele • Folosirea drogurilor este o alegere gresita. In timpul si imediat dupa aceasta faza euforica subiectii prezinta o stare confuzionala acompaniata de halucinatii auditive.Aceasta stare poate avea urmari fatale uneori in masura in care afecteaza discernamantul toxicomanului. starile psihotice pot fi cauza sau consecinta conduitei adictive (farmacopsihoze). In acest ultim caz prognosticul toxicomaniei depinde de natura tulburarii psihotice asociate. scaderea activitatii pe fond dispozitional disforic si se poate insoti de tentative de suicid. a dinamismului. Bucuresti. Durata reactiei paranoide este variabila. 1985.automatism este la originea delictelor grave. o astenie fizica si psihica cu reducerea activitatii. inhibitie psihomotone (abulie cu apragmatism). Elemente de psihopatologie si psihologie clinica. Acest sindrom apare la cateva zile dupa intreruperea consumului de heroina si consta in hiperfagie. In doze mari. fie apar post-sevraj sau in cursul tratamentului de substitutie. amfetamine sau cannabis). Consumatorii de heroina adesea utilizeaza concomitent cocaina sau alte alte psihostimulante. Romparkinul are o actiune stimulanta si euforica. uneori o tristete. DSM -. intelectual sau al relationarii cu ceilalti. in functie de vechimea si importanta intoxicatiei. o Sindromul amotivational Sindromul amotivational cuprinde urmatoarele elemente semiologice: un dezinteres afectiv. Adevarul despre droguri: • Drogul nu te face liber • Drogul este inselator. vizuale si cinestezice si de un comportament interpretativ . iar lupta cu stresul vietii de fiecare zi reprezinta o parte inevitabila a experientei umane. Ele sunt declansate fie de consumul de stupefiante (halucinogene. uneori chiar a homicidului. Toxicomaniile. 2004 • American Psyhiatric Association. un risc medico-legal este intotdeauna motivat de starea de agitatie si de trairile respective. Editura medicala. Bucuresti. lucru asociat cu dezvoltarea si maturizarea persoanei. Asocierea heroinei cu benzodiazepine si consum ulterior de alcool genereaza o stare de semiconstienta cu senzatie euforica. 2003 • Antoine Parot si Maurice Parot. acompaniata uneori de agresivitate incontrolabila si chiar acte delictuale. Editura Stiintifica. euforizant. acestea pot provoca reactii paranoide cu agitema persecutorie si iluzii sau halucinatii vizuale. pierderea elanului vital. Masuri de prevenire si combatere a consumului de droguri • Preventia primara . Consumul concomitent de opiacee si antiparkinsoniene de sinteza si alcool provoaca o stare de modificare a constientei asociata cu tulburari productive senzoriale. Bucuresti. amnezie anterograda. recurgerea la drog poate fi motivata prin efectul sau anxiolitic. Asociatia psihiatrilor Liberi din Romania. Vademecum in Psihiatrie.

Complicatiile consumului de droguri • Complicatii infectioase • Complicatii psihiatrice o Starile depressive o Sindroamele confurionale o Starile psihotice o Sindromul amotivational . Tratament si readaptare • Dezintoxicarea • Postcura • Reinsertia sociala 4. Dependenta. toleranta. Clasificarea drogurilor si intoxicatia acuta si cronica cu acestea • Psihoanaleptica • Psihodisleptice • Psiholeptice 5. sevrajul • Dependenta fizica • Dependenta psihica • DSM-IV caracteristici pentru dependenta psihica 3.• Preventia secundara • Preventia tertiara • Profilul psihologic al consumatorului de droguri 2.