You are on page 1of 12

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AGRICULTURA ANUL II SILVICULTURA

REFERAT INFIINTAREA UNEI PEPINIERE

STUDENT: SICOE ADRIANA

CRAIOVA 2011

respectiv. ale regimului principalilor factori macroclimatici. cu puieti apartinand urmatoarelor .Stabilirea necesarului anual de puieti. aflata fie in faza de proiectare fie in exploatare. este indicat sa fie de fertilitate cel putin mijlocie in raport de cerintele ecologice ale speciilor pentru care urmeaza sa se produca material de plantat. solul din cuprinsul terenului ales pentru pepiniera. unele caractetistici ale reliefului si solului. terenul pentru pepiniera trebuie sa fie usor accesibil prin reteaua existenta de drumuri. se completeaza un document tipizat ( Fisa pepinierei) in care se inscriu elemente referitoare la situatia administrativa. urmeaza sa fie impadurite anual 120 de ha. in functie de care se va opta pentru formele de relief sau fractiuni ale acestora ce se caracterizeaza printr-un climat local mai bland. se prefera terenuri cu sol zonal. Terenul destinat pepinierei trebuie sa fie plan. profund.TEMA REFERATULUI: Pentru satisfacerea nevoilor de puieti pe specii si sortimente in vederea executarii lucrarilor anuale de impadurire din cuprinsul Ocolului Silvic Amaradia. la localizarea fito-geografica. In vederea rezolvarii acestei probleme. Pentru fiecare pepiniera. trebuie solutionate urmatoarele aspecte: 1. prin componente. In principiu. In plus. sa fie plasat in apropierea unor localitati si sa dispuna in imediata vecinatate de o sursa permanenta de apa. se va infiinta o pepiniera forestiera. 2. sub acest aspect.Alegerea locului si terenului pentru amplasarea pepinierei La stabilirea amplasamentului se va tine seama de particularitatile climatului regional determinate de relief. reavan si bogat in substante minerale nutritive usor accesibile culturilor de puieti. insusiri si procese pedogenetice. de textura mijlocie. asezat si usor inclinat (1-3O) pentru a fi asigurat drenajul natural rapid al apelor in exces si mecanizarea complexa a proceselor tehnologice de producere a puietilor. Pe de alta parte. pe specii si sortimente pentru impaduriri curente prin plantatii Exemplul 1a: Conform planurilor decenale de regenerare din teritoriul deservit de o pepiniera.

pe sp. care poate fi diferit de la o specie la alta in cadrul aceleasi tehnologii de lucru. Desimea puietilor la hectar in lucrarile de impadurire (conform recomandarilor din Instructiuni tehnice pentru compozitii. etc). Dimensionarea suprafetei pepinierei Dimensionarea exacta a suprafetei pepinierei este posibila numai daca se cunosc principalii parametri culturali pe specii si tehnologii de lucru si anume: numarul (necesarul) de puieti pe specii si sortimente de produs anual.) 300000 300000 3.specii: cer (puieti de talie mica) – pe 50% din suprafata totala de impadurit si garnita (puieti de talie mica) – pe 50% din suprafata. in care puietii cresc si se dezvolta in pepiniera pana cand devin apti de plantat. cum ar fi. Varsta puietilor (v) reprezinta intervalul de timp exprimat in ani. de impadurit % 50 50 S. Necesarul de puieti pe specii si sortimente este calculat in Tabelul 1. ha. Pentru conditiile din tara noastra. care trebuie obtinut in pepiniera pe unitatea de suprafata m2. Pe langa acest necesar de puieti pentru impaduriri curente. varsta de recoltare a puietilor. perdele de protectie. impadurirea terenurilor alunecatoare si puternic erodate din fondul agricol. Numarul de puieti (N) necesari anual pe specii si sortimente. s-au stabilit experimental indicii de productie separat pe specii si principalele tehnologii de .anuala totala de impad. etc. se stabileste plecand de la prevederile planului de regenerare. scheme si tehnologii de regenerare a padurilor:1987) este de 5000 puieti/ha pentru cer si garnita. Acest parametru se asimileaza cu ciclul de productie stabilit pe puieti.(ha) 120 S. in multe pepiniere permanente se produc suplimentar puieti folositi adeseori in afara fondului forestier.anuala de impad. la atingerea varstei planificate pentru recoltare (v). Indicele de productie (n) exprima numarul minim de puieti apti de plantat. Calculul necesarului de puieti pe specii Tabelul 1 Compozitia de impadurire 50%Ce 50%Ga Ponderea in suprf.(ha) 60 60 Desimea de instalare puieti/ha 5000 5000 Necesarul anual de puieti (buc. indicele de productie si sistemul de asolament adoptat in cazul pepinirelor permanente. spre exemplu:pentru plantatii in aliniamente. spatii verzi.

numarul de ani. culturile forestiere alterneaza cu lucrari speciale de ameliorare si care reprezinta asa numitul ciclu de productie-ameliorare . la parametrii superiori. a – ciclu de ameliorare (ani). pentru evitarea degradarii solului si epuizarii lui in elemente minerale nutritive. in care. cu durata nederminata de exploatare. a terenurilor cultivate prin aplicarea asolamentului. durata acestuia fiind egala cu varsta puietilor sau un multiplu de varsta (ciclul de productie pe puieti egal cu cel mai mic multiplu comun al varstei puietilor produsi prin aceeasi tehnologie). Ciclul de ameliorare (a) este perioada de timp (ani) in care unitatea de cultura. pe aceeasi suprafata. In cazul pepinierelor permanente. in cazul pepinierelor permanente este: S = N x v( 1 + a/c) n in care: b. In practica culturilor de pepiniera din tara noastra aceasta perioada este de un an. Asolamentul precizeaza printre altele. in tabelul 2 se prezinta valorile indicilor de productie utilizati in dimensionarea suprafetei pepinierei pentru cateva specii mai importante de rasinoase si foioase. . c – ciclu de productie pe suprafata unitatii de cultura (ani).n – au aceeasi semnifricatie de la formula (1).producere a puietilor.N. Aceasta alternanta constitue unul din principiile de baza ale exploatarii durabile. de regula timp de un an. Spre exemplificare. culturile de puieti alterneaza pe una si aceeasi suprafata cu lucrari speciale vizand ameliorarea insusirilor fizico-chimice ale solului. pentru pepinierele permanente suprafata din camp efectiv ocupata de puieti se mareste cu echivalentul raportului dintre anii perioadei de ameliorare (a) si anii perioadei de cultura a puietilor (c) asa dupa cum rezulta si din formula de mai jos pentru calculul suprafetei: S =N x v + a x N x v n c n (2). Data fiind intreruperea. formula de calcul a suprafetei in camp. Prin urmare.v. a procesului de producere a puietilor. Ciclul de productie (c) este dat de numarul anilor in care suprafata de cultura este efectiv ocupata cu puieti. (3). este supusa lucrarilor speciale pentru refacerea fertilitatii solului. dupa recoltarea puietilor.

suprafete cu alte destinatii. formula de calcul se aplica separat pe specii. pepinierele trebuie sa se inscrie in forme geometrice regulate. Suprafata auxiliara se stabileste ulterior. Necesarul de puieti s-a determinat in subcapitolul precedent. reprezentata prin reteaua interna de drumuri si de cai de acces la unitatile de cultura. pe baza planului de situatie al pepinierei ce se va elabora la scara de 1:1000-1:2000. prin cumulare. 4. care sa permita impartirea si folosirea rationala a intregii suprafete si sa inlesneasca mecanizarea maxima a proceselor tehnologice de productie. suprafata destinata diferitelor constructii. Exemplul 1b: pentru producerea puietilor de foioase (Ce si Ga) de talie mica se adopta tehnologia semanaturilor in camp./m2 buc. in functie de optiunile adoptate privind organizarea terenului in pepiniera.) 300000 300000 n buc.v. Ciclul de productie (c) pentru puietii produsi prin aceeasi tehnologie se calculeaza ca cel mai mic multiplu comun al varstelor puietilor. in in camp camp foioase Ce Ga La suprafata de cultura se va adauga suprafata auxiliara. ideal ar fi ca pepiniera sa aiba forma de patrat sau dreptunghi cu raportul latime-lungime cat mai aproape de unitate. Organizarea terenului din pepiniera Forma pepinierei este conditionata in mare masura de configuratia terenului ales. iar ciclul de ameliorare (a) este de 1 an. dau suprafata efectiv cultivabila a pepinierei. iar indicii de productie si varsta se adopta pe specii din normative si recomandari tehnice pentru pepiniere. in functie de tehnologia adoptata. ./ha 400000 400000 v (ani) 2 2 c (ani) 2 2 Tabelul 3 a Supra (ani) fata (m2) 1 1 22500 22500 Semanaturi Sem.Intrucat parametrii culturali care intra in calculul suprafetei (N. la randul lor. etc. Calculul suprafetei de cultura pe tehnologii de producere a puietilor si specii Tehn.de producere a puietilor Sectia de cultura Specia N (buc. Plecand de la principiul cuprinderii suprafetei intr-un perimetru cat mai mic.n) variaza de la specie la specie. In principiu. Calculul suprafetei de cultura se face pe tehnologii de producere a puietilor si specii in tabelul 3. iar valorile se insumeaza pe tehnologii de lucru care.

la randul ei. in tablii.fag. fiecare cu un anumit specific de reproducere a speciilor. in care materialul de plantat. tablie) se adopta forma dreptunghiulara. repicaj. proveniente. in subunitati denumite tarlale iar acestea. Ca urmare.) de care se va tine seama la distribuirea materialului de plantat necesar impaduririi diverselor suprafete din cuprinsul teritoriului deservit de pepiniera. desavarsirea formarii puietilor se realizeaza. alcatuind asa numitele loturi de cultura prin care se asigura continuitatea si se conserva identitatea loturilor de material biologic de multiplicare (seminte. Avand in vedere dimensiunile mentionate. de asemenea. butasiri in camp. Pentru a produce an de an numarul de puieti si sortimente. in care se produc puieti prin mai multe tehnologii.stratul fiind unitatea elementara de suprafata pe care se desfasoara procesul de producere a materialului de plantat. unde se cultiva puieti de specii mai delicate (brad. cu suprafata rezultata din calculul de dimensionare. in urma repicarii lor. daca este cazul. se constitue dupa caz sectii de semanaturi in camp. Tabliile. etc. campul de cultura ramane. sectiile de culturi se impart in sole sau campuri de asolament. La instalare. eventual. Ca regula. Pentru unitatile de cultura (sola. In pepinierele volante instalate sub adapost. ideal avand raportul de 1:2 intre latime si lungime. au lungimea egala cu latimea solei sau tarlalei. etc. tarla. tabliile se delimiteaza numai atunci cand se recurge la tehnologia de producere a puietilor la strat. In cazul pepinierelor mari.) solele se impart in tablii pe suprafata carora se amenajeaza straturi. terenul din pepiniere este judicios organizat pe tehnologii de lucru si impartit pe unitati de cultura. pentru fiecare tehnologie in parte. lungimea tarlalei se recomanda sa fie de cel putin 200-250 m. altoaie. jumatate din lungime. partea principala din suprafata unei pepiniere.Terenul pepinierei cuprinde in cea mai mare parte campul de cultura. iar latimea pe jumatate din lungime (100-125 m). indiferent de tehnologie. Chiar si in cazul cand se recurge la spatii adapostite intr-o prima faza de crestere. In vederea atingerii unui randament ridicat de utilizare a timpului in executarea mecanizata a diverselor operatii ale procesului tehnologic. La randul lor. aceasta indeplinind rolul de tarla. Prin urmare. pentru cele mai multe specii. etc. numarul solelor trebuie sa fie egal cu numarul anilor din ciclul de productie-ameliorare (a+c) din formula de calcul a suprafetei. In pepinierele permanente. Dupa stabilirea prin calculul de dimensionare a suprafetei efectiv cultivabila. . latimea fiind. In pepinierele mici si unele pepiniere mijlocii unitatea de cultura ramane sola. altoiri. Sola este unitatea de cultura pe care se produc puietii tuturor speciilor pentru care s-a adoptat aceeasi tehnologie de lucru. sola se imparte. se obtine in conditii naturale de mediu. tot in campul de cultura. intr-o pepiniera permanenta cu profil complex. culturile de puieti se grupeaza pe specii si. ca subunitati de cultura. se intelege de ce in unele pepiniere sola nu se mai imparte in subunitati. pe terenul pepinierei se delimiteaza asa numitele sectii de cultura. butasi. de pe care se obtin puieti apti de plantat pentru toate speciile forestiere cultivate. care indeplineste rolul de tarla. indiferent de tehnologie.

au latimea de 1.de prod. asigurand intoarcerile agregatelor de lucru la capatul tarlalelor (latime). se pietruiesc si uneori se paveaza sau asfalteaza. situate in zona perimetrala a pepinierei. drumurile. solele si unitatile de cultura din pepiniera se separa intre ele prin reteaua de drumuri principale. iar cele de hotar.10-1. Sectiile. intre ele.24 sola l(m) 86. secundare si perimetrale sau de hotar. Ele sunt separate prin poteci late de 30-40 cm. Exemplul 1c: Suprafata de cultura pe sectii (tehnologii de producere a puietilor) rezulta prin insumarea suprafetelor tuturor sectiilor de cultura rezulta suprafata totala de cultura a pepinierei. Suprafata solei rezulta prin impartirea suprafetei sectiei de cultura la numarul de sole (egal cu numarul de ani din ciclul de productie-ameliorare). Drumurile secundare. iar dimensiunile acesteia se calculeaza tinand cont de raportul dintre lungimea (L) si latimea (l) solei: L=2 l. totala (m2) 44500 Nr.3 Dimsiuni L (m) 172. Drumurile principale.In cazul solariilor nu se adopta asolament: dupa fiecare recolta de puieti se reamenajeaza patul nutritiv. egala cu latimea tabliilor. In pepiniere mari. fiind incluse in suprafata cultivabila. late de 2-5 m.20 m si lungimea de 15-20 m. Suprafata totala a pepinierei pe sectii de cultura si sole Tabelul 4 Tehn.12 Suprafata totala de cultura 44500 *. tarlalele. ca unitati de cultura elementare. relunandu-se un nou ciclu de productie. de sole 3 Suprf. solei (m2) 14833. despart pe lungime. trebuie sa faca posibila trecerea concomitenta a doua vehicule incarcate. de regula. ani din ciclul de prod-amelio (a+c) 2+1 Nr. cu o latime de 2-4 m. a puietilor Semanaturi in camp Sectia de cultura Semanaturi in camp Supr. cu o latime de 4-6 m.Straturile. Ele separa. . sectoarele mari ale pepinierei (sectiile sau solele). indeosebi cele principale. fac legatura cu intreaga retea interna de drumuri. Reteaua de drumuri din pepiniera se amenajeaza si se intretine pentru a fi practicabila in orice sezon al anului.

Asolamentul este. de asemenea. depozite de seminte si puieti. de lucrare. amenajare si dotare de laboratoare si locuit. in tot cuprinsul terenului de cultura si succesiunea lor in timp. de combatere a bolilor. Prin urmare. asolamentul se aplica diferentiat. intr-un ciclu de productie-ameliorare. In cuprinsul pepinierelor se rezerva suprafete necesare amplasarii unor instalatii si constructii gospodaresti. 5. daunatorilor si buruienilor. ingrijire si ameliorare a insusirilor fizico-chimice si biologice ale solului. bazin de apa si instalatii de irigat. asolamentul in pepiniera reda succesiunea in timp si spatiu a culturilor de puieti. cea mai eficace si eficienta masura de lupta impotriva buruienilor. intretinere si ameliorare a solului prin aplicarea de ingrasaminte. atribuindui-se numeroase roluri. situati la distante de 2. O imprejmuire eficienta si preferata pentru pepinierele permanente este cea din plasa de sarma cu ochiuri de 5x5 cm. Numarul si destinatia acestora depinde de marimea si importanta pepinierei. compostiere. impotriva unor boli si daunatori biotici si abiotici. alternarea periodica a lucrarilor de cultura a puietilor cu cele speciale de ameliorare a solului. asolamentul nu reda numai rotatia si succesiunea culturilor in timp si spatiu. fara sa umbreasca culturile sau sa impiedice circulatia aerului. Sunt necesare. Asemenea imprejmuiri au avantajul ca apara pepinierele de animale mari si mici. Intr-o pepiniera mare centrala sunt deseori necesare cladiri pentru administratie. pentru fiecare pepiniera sau sectie de cultura se adopta un anumit sistem de asolament. Stabilirea asolamentului si aplicarea acestuia in pepiniera Asolamentul reda repartitia culturilor in spatiu. rasadnite si sere. pepinierele se imprejmuiesc. In pepinierele forestiere permanente. Asolamentul presupune. insotita de ansamblul corespunzator al operatiilor de lucrare. ci este considerata ca una din cele mai importante masuri agrotehnice de mentinere si sporire a fertilitatii solului. Astazi. etc. irigatii. in functie de conditiile climato-edafice. ansamblu care asigura cresterea fertilitatii si implicit sporirea cantitativa si calitativa a recoltelor de puieti. Capacitatea acestora se stabileste in functie de numarul personalului tehnic si al muncitorilor permanenti. suprafete pentru amplasarea unor remize de masini. In concluzie. De regula. amendamente. pe de o parte. solarii. etc. . marimea si importanta pepinierei. metal sau beton. ateliere de reparat. natura culturilor. totodata. notiunii de asolament i se acorda in prezent un continut mult mai larg. utilaje si vehicule. rotatia speciilor cultivate pe una si aceeasi suprafata (sola) si pe de alta parte.Pentru protectia culturilor impotriva daunatorilor animali. magazii sau adaposturi pentru sortarea si ambalarea puietilor. etc. intinsa pe stalpi de lemn.5 m. care reda succesiunea in timp si spatiu a culturilor si a lucrarilor de ameliorare.

culturile de leguminoase se tavalugesc si se maruntesc prin discuire. bogata in elemente nutritive si mai ales in azot. In acelasi timp. An de an. in conditii mai secetoase si terenuri puternic imburuienite. atentie deosebita se acorda lucrarii solului. seradela (Ornithopus sativus).Pentru adoptarea unui sistem unic de asolament la nivel de tehnologie sau sectie de cultura. Leguminoasele folosite in lucrarile de ameliorare trebuie sa fie putin pretentioase fata de sol si sa asigure o cantitate mare de masa verde. inainte de inflorire. etc. Sistemul de asolament prevazut cu ogor cultivat timp de un an cu plante leguminoase se recomanda cu precadere intrucat prezinta multiple avantaje. ieftin si ofera posibilitatea aplicarii lui pe scara larga. se recolteaza materialul de plantat in cantitatea planificata (exprimata in numar de puieti apti de plantat-N) si pentru care s-a dimensionat suprafata necesara. In perioada de ameliorare. se pune conditia ca ciclul de productie pe suprafata (c) sa fie ca durata egal sau un multiplu al varstei de recoltare a puietilor (v). intr-un ciclu de productie pe suprafata se pot obtine una. folosite ca ingrasaminte verzi. respectiv sistemul de asolament cu ogor ocupat.). care este principala componenta a asolamentului. lupinul peren (Lupinus polyphyllus). doua tipuri de asolament: sistemul de asolament cu ogor negru. mazarichea paroasa (Vicia villosa). Vara. El ofera posibilitatea combaterii integrate a buruienilor. doua sau chiar trei recolte de puieti in functie de varsta lor de recoltare. Culturile de leguminoase. asolamentul cu ingrasamant verde este accesibil. pe cale mecanica prin epuizare si pe cale chimica prin aplicarea erbicidelor. motiv pentru care sistemul de asolament capata denumirea dupa sistemul de pregatire a solului. trifoiul marunt (Medicago lupulina). acolo unde ingrasamintele organice sunt mult mai necesare. Cel mai raspandit si des aplicat in pepinierele forestiere este asolamentul cu ogor cultivat. de pe aceeasi suprafata de cultura (sola). Pe aceeasi sola se cultiva puieti pentru toate speciile la care s-a adoptat o tehnologie unica de producere a materialului de plantat (semanaturi. Se disting astfel. lucerna obisnuita (Medicago sativa). pe una din sole se incheie concomitent ciclurile de productie pe puieti (v) si pe suprafata (c). Prin urmare. Pentru pepinierele forestiere. Aceasta complexa ameliorare de natura biologica este greu de realizat prin alte mijloace. cu plante leguminoase. In practica culturilor in pepinierele silvice din tara noastra se adopta in general sisteme de asolament cu ciclu de ameliorare de un an. trifoiul rosu (Trifolium pratense). sparceta (Onobrychis viciaefolia). iar sola este trecuta in ameliorare. apoi se . butasiri. in cazul culturilor din pepiniera. au un efect ameliorativ complex asupra solului. etc. cele mai indicate specii de leguminoase sunt:lucerna galbena (Medicago falcata). Ca urmare. mai ales in pepinierele din regiunile de deal si munte. Asolamentul cu ogor negru se adopta in mod cu totul exceptional numai in regiuni secetoase si atunci cand solul este puternic napadit de pir si alte buruieni de carantina. timp de un an.

De retinut ca intrarea solelor in productie se face cu un decalaj de un an. Dupa stabilirea sistemului de asolament. in functie de parametrii culturali mentionati mai sus. Pentru respectarea unui principiu de baza al asolamentului. deoarece numai in acest mod se poate asigura an de an productia de puieti necesari impaduririi teritoriului pentru care se infiinteaza pepiniera. incepand cu sola a doua.rotatia culturilor pe una si aceeasi suprafata. o perioada de tranzitie (T). iar sola se trateaza in continuare ca ogor negru. cu sistem de pregatire si lucrare a solului in sistem cu ogor ocupat (Iv). De cele mai multe ori insa. Perametrii culturali Sectia de cultura Semanaturi in camp foioase Specii Ce Ga v (ani) 2 2 a (ani) 1 1 c (ani) 2 2 Nr. Abia la intrarea in al doilea ciclu. in vederea asigurarii continuitatii producerii necesarului annual de puieti. se intocmeste pentru fiecare sectie de cultura planul de asolament (vezi Exemplul 1d). fapt ce determina in primul ciclu de productie-ameliorare.la reluarea unui nou ciclu de productie trebuie sa se evite pe cat posibil instalarea aceleasi specii pe fractiunea de sola unde s-au obtinut deja puieti in ciclul anterior. toate solele sectiei sunt in productie potrivit cu sistemul de asolament adoptat. Numarul solelor este egal cu numarul anilor din ciclul de productie-ameliorare (a+c) iar ciclul de productie pe suprafata (c) la nivel de sectie de cultura este egal cu cel mai mic multiplu comun al varstelor puietilor (v) din sectia respectiva. Ceea ce mai creste ulterior se incorporeaza in sol odata cu aratura de toamna. Exemplul 1d: In figura 1 se prezinta grafic planuri de asolament cu 3 sole (sectia de semanaturi in camp la foioase).ingroapa in sol prin aratura. una fata de cealalta. prima recolta se coseste si se imprastie uniform pe suprafata terenului. spre a contribui la ingrasarea solului sau se foloseste ca materie prima la prepararea compostului. Intrarea in productie a solelor cu decalajul de un an este obligatorie. sole 3 3 Sortiment puieti Talie mica cu radacina nuda .

Ga-2ani III T Iv Ce. remize. (ii) pe langa sectiile de cultura sa se rezerve spatii cu alte destinatii (sediu.Ga-2 ani Iv Sola II Iv Ce. foioase: (172.Plan de asolament cu 3 sole pentru tehnologia semanaturi in camp. specii foioase Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 I Ce.Ga-1an Ce. Ulterior se insumeaza aceste suprafete rezultand suprafata totala a pepinierei. mini-gradina dendrologica. Ga-1an Ce. remiza. Suprafata in cultura (Sc): Semanaturi in camp. Suprafata auxiliara: a) Drumuri (Sd) . etc.24 x 86.Ga-1an Ce. depozit. magazie.Ga-2ani Iv Ce. etc.Ga-2ani Iv Ce. avand in vedere tipul fiecarui drum si latimea acestuia iar in final se vor amplasa celelalte spatii incluse in suprafata pepinierei. astfel incat fiecare sola sa aiba cel putin trei laturi de acces. I. Dupa elaborarea planului de situatie al pepinierei se va face recapitulatie pe categorii de suprafete: (i) suprafata de cultura (pe sectii) rezultate din calculul prin insumarea suprafetelor sectiilor si (ii) suprafata auxiliara (drumuri.Ga-2 ani Iv Ce. Elaborarea planului de situatie al pepinierei Dupa dimensionarea suprafetei de cultura cu respectarea principiilor avute in vedere la organizarea terenului se trece intr-o prima etapa la schitarea de principiu pe hartie a amplasamentului sectiilor si celorlalte spatii cu destinatii speciale din pepiniera. (iii) obtinerea unei forme regulate (de preferat patrat) a pepinierei.Ga-1an 6.Ga-1an Ce. depozit. In acest sens se au in vedere urmatoarele aspecte: (i) amplasarea pe teren a sectiilor de cultura sa excluda posibilitatea stanjenirii reciporce a culturilor. sectie de plante mama. Pentru fiecare sectie se vor amplasa la scara solele si subunitatile acestora (daca este cazul).Ga-1 an Ce. sediu. Tot la scara se vor amplasa si drumurile.12) x 3 sole = 44500 m2 = 445 ari Total suprafata in cultura: Sc =44500 m2 = 445 ari II.) rezultata prin calcul de pe planul de situatie.) amplasate astfel incat sa se realizeze un ansamblu care sa asigure o exploatare cat mai rationala a pepinierei. laborator. Pe baza acestei schite se trece ulterior la elaborarea la o scara convenabila pe hirtie milimetrica a planului de situatie al pepinierei. rachitarii.

b)Alte suprafete (a): Sediu + Depozit + Spatii verzi: 1145. Total suprafata drumuri: 1033.5 % Prin raportarea suprafetei in cultura la suprafata totala a pepinierei se obtine indicele de exploatare a pepinierei.65 Indicele de exploatare. .24m x 2 + 274.96m .Drumuri perimetrale: 3m x (86.2 m2 Indicele de forma (If) = l/L = 179.24m + 172.24m) = 688.48m + 548.92m2 = 35.45ari.12m + 86.Drumuri principale: 4m x (86.31 ari. Total suprafata pepiniera: Stot = Sc + Sd + Sa = 49176..36m x 2 = 358.12m + 86.52m. perimetru minim) acest indice avand valoare unitara.37 m2 = 11.44m .8.52m = 3530.72m = 907.36=0. S = Sc/Stot x 100 = 90.12m + 86.24m + 172.3 m2 Perimetrul (P) = 179. in cazul ideal (forma patrata.12m + 86.24/274.96m + 1808. care trebuie sa fie mai mare de 0.24m) = 1808. De asemenea se calculeaza perimetrul pepinierei ( prin insumarea lungimii laturilor acesteia) iar in cazul pepinierelor cu forma de patrulater regulat se calculeaza indicele de forma ca raport dintre latimea si lungimea laturilor pepinierei.44m + 688.12m) = 1033.Drumuri secundare: 2m x (172.12m + 172.