You are on page 1of 3

Ioan Botez torul

Ioan Botez torul (în ebraic , Yo anan, uneori Yo anan ben Za ariya, Ioan fiul lui Zaharia) este una din figurile centrale ale cre tinismului i islamului; predicator i botez tor pe malurile râului Iordan; înainte-merg torul, vestitorul i botez torul lui Iisus; este numit de Iisus Äcel mai mare dintre cei n scu i dintre femei´, iar Biserica Cre tin îl cinste te ca pe cel mai mare dintre sfin i (având nu mai pu in de 3 s rb tori dedicate lui).
Ioan botezându-l pe Iisus în Iordan, pictur de Piero della Francesca, 1449

Na terea
Un înger îi veste te lui Zaharia
Evanghelia dup Luca relateaz c , în zilele lui Irod Antipa, împ ratul Iudeii, un înger îl anun pe dreptul Zaharia, preot din tat -n fiu i înaintat în vârst , pe când era în Templul Domnului pentru t mâiere, c rug ciunea sa a fost ascultat : Elisabeta, stearp i înaintat la rândul ei în vârst , descendent din preo i la rândul ei, va na te un copil al c rui nume trebuia s fie Ioan. Îngerul îl veste te pe Zaharia astfel: El va fi pentru tine o pricin de bucurie i veselie, i mul i se vor bucura de na terea lui. C ci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici b utur ame itoare, i se va umplea de Duhul Sfînt înc din pîntecele maicii sale. El va întoarce pe mul i din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul i puterea lui Ilie, ca s întoarc inimile p rin ilor la copii, i pe cei neascult tori la umblarea în în elepciunea celor neprih ni i, ca s g teasc Domnului un norod bine preg tit pentru El.(Lc1.14-17) Lui Zaharia nu-i vine s cread iar îngerul- continu evanghelia- îl pedepse te f cându-l mut pân în ziua în care urmau s se adevereasc acestea. Peste un timp Elisabeta, nevasta sa r mâne îns rcinat i se ine ascuns cinci luni.

Fecioara Maria vine la Elisabeta
Evanghelistul Luca relateaz cum îngerul Gavriil o anun pe fecioara Maria c îl va na te pe Iisus, dar i c Elisabeta, rudenia ei, va z misli un fiu c ci este îns rcinat în a asea lun . Maria se scoal chiar în zilele acelea i pleac în grab spre mun i, spre cetatea lui Iuda unde locuiau Zaharia i Elisabeta. Intr în casa lui Zaharia i ureaz de bine Elisabetei. Atunci, continu evanghelistul, pruncul Ioan s lt de bucurie în pântece i Elisabeta se umple de Duh Sfânt, strigând cu glas tare c fecioara Maria i rodul pântecelui ei sunt binecuvânta i. Maria st cu Elisabeta cam trei luni, dup care pleac acas .

Primirea numelui de Ioan
ÄEvanghelia lui Luca´ istorise te cum Elisabeta na te un fiu, iar vecinii i rudele ei care auziser c Domnul a ar tat mare îndurare fa de ea, se bucurau împreun cu ea. În ziua a opta, au venit s taie pruncul împrejur, i voiau s -i pun numele Zaharia, dup numele tat lui s u, dar Elisabeta se opune, spunând c numele noului n scut va fi Ioan. Ei îi spun Elizabetei c nimeni din rubedeniile ei nu poart acest nume i îl întreab apoi i pe Zaharia iar acesta scrie pe o t bli acela i lucru (numele pe care i-l spusese îngerul). i to i se minunar c ci nu se în eleseser unul cu altul despre nume. În clipa aceea, continu evanghelia lui Luca, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, i el vorbea i binecuvânta pe Dumnezeu. Pe to i vecinii i -a apucat frica, i în tot inutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri. To i cei ce le auzeau, le p strau în inima lor, i ziceau: ÄOare ce va fi pruncul acesta?´. Zaharia , tat l lui, umplându-se de Duh Sfânt, începe s prooroceasc despre Iisus iar despre Ioan astfel: i tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. C ci vei merge înaintea Domnului, ca s preg te ti c ile Lui, i s dai poporului S u cuno tin a mîntuirii, care st în iertarea p catelor lui; datorit marei îndur ri a Dumnezeului nostru, în urma c reia ne -a cercetat Soarele care r sare din în l ime, ca s lumineze pe cei ce zac în întunerecul i în umbra mor ii, i s ne îndrepte picioarele pe calea p cii!(Lc1.76-79)

Maturitatea
Botezul poc in ei
Ioan Botez torul, pictur de Ti ian, circa1452, Vene ia

Predicile i le începe în de ertul Iudeii, în al 15-lea an de domnie a cezarului Tiberiu. La acea dat Pon iu Pilat era procurator al Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii, Filip, fratele lui, era cârmuitor al Ituriei iar arhierei erau Ana i Caiafa. El îi îndemna pe oameni s se poc iasc : ,,Poc i i-v , c ci Împ r ia cerurilor este aproape.`` iar ace tia, m rturisindu- i p catele, erau boteza i de el în râul Iordan. Botezul s u era botezul poc in ei spre iertarea p catelor, relateaz evangheliile. Ioan Botez torul venise s dea poporului cuno tin a mântuirii, care st în iertarea p catelor lui gra ie îndur rii lui Dumnezeu, spune evanghelistul Luca.[1]

Ioan cere poc in

adev rat

Evanghelistul Matei arat cum, v zând c mul i din farisei i saduchei vin s primeasc botezul lui, Ioan îi mustr i îi avertizeaz c poc in a lor trebuie s fie adev rat , sincer , cu road vrednic de aceasta. Dar cînd a v zut pe mul i din Farisei i din Saduchei c vin s primeasc botezul lui, le -a zis: Pui de n pîrci, cine v'a înv at s fugi i de mînia viitoare? Face i dar roade vrednice de poc in a voastr . i s nu crede i c pute i zice în voi în iv : ,Avem ca tat pe Avraam!` C ci v spun c Dumnezeu din pietrele acestea poate s ridice fii lui Avraam.

acesta fiind recunoscut ca Fiu binepl cut înaintea lui Dumnezeu. era interzis cu des vâr ire s descoperi goliciunea nevestei fratelui. Iisus i Ioan.Iat c securea a i fost înfipt la r d cina pomilor: deci. Pe de alt parte el a fost un sol care a preg tit calea Domnului. este mai puternic decît mine.´ Apoi a ad ugat cu jur mânt: ÄOri ce-mi vei cere. arat evanghelistul Luca. relateaz evanghelistul Luca. care a venit la ei umblând în calea neprih nirii. orice pom. cu cing toare de piele i se hr nea cu l custe i miere s lbatic . relateaz Marcu. a a cum m rturisesc evangheliile. a jucat. în timp ce el e p mântean. tot norodul îi va ucide cu pietre. mustrat de Ioan Ioan îl critic virulent pe Irod Antipa. Ei îi r spund c primul iar Iisus le zice c vame ii i curvele merg înaintea lor în împ r ia lui Dumnezeuc ci ei nu l-au crezut pe Ioan. Irod. c el trebuie s se mic oreze în timp ce Hristos trebuie s creasc . neclintit i auster Ioan este tipul auster care a plecat în pustie unde a stat pân în ziua ar t rii lui c tre Israel. indicând astfel caracterul neclintit i auster al predicatorului. la fel i Irodiada. Iisus afirm c Ioan Botez torul nu este nici o trestie cl tinat de vânt.c nici el nu le va zice de la cine a primit puterea de a face ceea ce face. Astfel el veste te venirea lui Hristos c ruia.m car c au v zut lucrul acesta. fiind. De la el încolo împ r ia cerurilor se ia cu asalt. În plus. evanghelistul Ioan relateaz cum între ucenicii lui Ioan i un iudeu s-a iscat o neîn elegere în privin a cur irii. care mânca pâine i bea vin. a a cum ne încredin eaz evangheliile. so ia lui Filip. arat evanghelistul Matei. dar îi pare r u i se duce. El avea îmbr c minte din p r de c mil (deci foarte aspr ). Irod se temea îns de norod pentru c acesta îl privea pe Ioan ca pe un prooroc i se temea i de el c ci tia c este b rbat drept i sfânt. a a cum spune Iisus. Ioan le spune c el este prietenul mirelui (mireasa fiind Biserica) care st i-l ascult i se bucur foarte mult când aude glasul acestuia. a a cum ne încredin eaz evanghelistul Marcu. i Î i va strînge grîul în grînar. Preg titor i vestitor al Domnului Ioan Botez torul este un prooroc i mai mult decât un prooroc. cu b trânii i l-au întrebat cine i-a dat puterea de a face lucrurile pe care le face. i îl asculta cu pl cere. pe când vame ii i curvele au f cut-o. Cît despre mine. Atitudinea fa de Ioan Evanghelia lui Luca relateaz cum pe când înv a Iisus norodul în Templu i propov duia Evanghelia. s nu învinuiasc pe nimeni pe nedrept i s se mul umeasc cu lefurile lor. În evanghelia lui Matei. i a pl cut lui Irod i oaspe ilor lui. Iisus le-a spus c le va spune dac vor r spunde întâi la întrebarea: Äbotezul lui Ioan este din cer sau de la oameni?´ Ei au început s cugete între ei c dac vor zice c e din cer vor fi întreba i de ce nu l-au ascultat. întorcând oamenii spre inocen (Äîntorcând inimile p rin ilor spre copii´) i în elepciune(Ä i pe cei neascult tori la în elepciunea drep ilor´). C ci. dar pleava o va arde într'un foc care nu se stinge. aflat înc în via . potrivit legii ebraice. moment în care Duhul Sfânt se pogoar asupra lui Iisus ca unporumbel. fie i jum tate din împ r ia mea. Acela i evanghelist arat ca uneori Irod îl ocrotea i.´ Fata a ie it afar i a întrebat-o pe maic - . va fi t iat i aruncat în foc. dar Celce vine dup mine. ne tiind ce s fac . Irod îl întemni ase pe Ioan i ar fi vrut s -l omoare. Apoi le spune o pild cu un om care avea doi feciori i îi zice primului s se duc în vie iar acesta îi spune c nu se duce. c ci ea echivala cu descoperirea goliciunii fratelui. c Iisus gr ie te cuvintele Tat lui fiind plin de Duhul Sfânt care nu se d cu m sur i c cel care crede în Fiul va avea via ve nic în timp ce cel ce nu ascult de Fiul va r mâne cu Ämânia lui Dumnezeu´ peste el. El este cel mai mare dintre cei n scu i dintre femei i totu i inferior oric rui locuitor al împ r iei cerurilor. fata Irodiadei a intrat la osp . mirele i prietenul mirelui Înaintea arunc rii lui Ioan în temni . El v va boteza cu Duhul Sfînt i cu foc. nu este vrednic s -i dezlege cureaua înc l mintelor. încheie evanghelistul Matei relatarea. i. vame ilor le spunea s nu cear nimic peste ceea ce le-a fost poruncit s ia iar osta ilor romani s nu stoarc nimic de la nimeni prin amenin ri. Iisus le-a r spuns atunci. c Iisus vine din cer. care era înaintea lui. mai-marilor oastei i frunta ilor Galileii. iar cel de-al doilea îi zice c se duce dar nu se duce pân la urm . Apoi îi întreab pe preo i. când Irod î i pr znuia ziua dând un osp boierilor s i. Moartea Totu i. iar dac vor zice c e de la oameni. Acestui moment îi urmeaz ispitirea lui Iisus. datorat faptului c i Iisus începuse s boteze.)care refuza pâinea i b utura. fiind încredin at c Ioan era un prooroc. care nu face road bun . fratele s u. i eu nu sînt vrednic s I duc înc l mintele. relateaz evanghelia lui Ioan. o preacurvie care se pedepsea cu moartea ambilor p c to i. au venit deodat la El preo ii cei mai de seam i c rturarii. Ioan Botez torul îl recunoa te pe Iisus ca fiind mielul lui Dumnezeu ce ridic p catul lumii. nici un om îmbr cat în haine moi. b trâni i farisei care este cel care a f cut voia Tat lui. în plus. i care va boteza cu Duh Sfânt. Mil i corectitudine Ioan îndemna noroadele s fac pomeni cu tot prisosul lor de haine i mâncare. Ioan îl mustr pe Irod i pentru toate relele pe care le f cuse. Împ ratul a zis fetei: ÄCere-mi orice vrei. î i voi da. când îl auzea.(Mat3. spre poc in . pe care l-a f cut cunoscut. Ioan. în aceea i m sur respins de mai-marii poporului ca i Iisus.i voi da.7-12) Botezul lui Iisus Evangheliile relateaz cum Ioan Botez torul îl boteaz i pe Iisus care vine la el pentru a împlini planul lui Dumnezeu.De asemenea. fiind chemat Äprooroc al Celui Prea Înalt´. acela de a o fi luat de so ie pe Irodiada. eu v botez cu ap . Î i va cur i cu des vîr ire aria. Acela Î i are lopata în mîn . ei nu s-au c it nici dup aceea ca s -l cread . de multe ori st tea în cump n . iar bucuria sa este deplin .continu Luca. pe care îl învinuie te c tr ie te într-un p cat grav. i au spus atunci c nu tiu.

ziua Sfântului Ioan ca botez tor al Domnului i 29 august. (s rb toarea numit Dr gaica sau Sânzienele). se celebreaz în lumea cre tin na terea lui Ioan Botez torul. încât Irod ajunge s cread c Iisus este. În calendarul ortodox are mai multe zile de pomenire: 24 iunie: na terea sa. ochii celor ce edeau la mas împreun cu el. ca mijlocitori pentru p catele oamenilor. împr tiindu-i cenu a. întrucât sfin ii i martirii sunt comemora i în ziua mor ii lor. Capul ar fi fost salvat i dus la Alexandria (Egipt). rugându-se împreuna cu ea. iar iconografia ortodox îl reprezint în icoana numit Deisis. 7 ianuarie. Împ ratul s-a întristat. Împ ratul roman anticre tin Iulian Apostatul (360-363) ar fi ars r m i ele lui Ioan Botez torul. Credin a era r spândit i printre evrei. . Ucenicii au ridicat trupul lui Ioan i l-au pus în mormânt. relateaz evangheli tii Matei i Marcu. dup fecioara Maria. la data de 24 iunie.sa ce s cear iar Irodiada i-a spus s cear capul lui Ioan Botez torul. Din trup ar mai fi r mas nearse numai un bra i un deget. Anual. a poruncit s i-l dea. ca zi a na terii lor în Împ r ia Cerurilor. apoi la Constantinopol (Turcia). Ioan. o mare excep ie f cut acestuia. Cinstirea lui Ioan Botez torul Biserica cre tin îl cinste te pe Ioan Botez torul ca pe cel mai mare dintre sfin i. dup cum se vede atunci când Iisus îi întreab pe ucenici cine zic mul imile c este el. unde ar fi fost îngropat. dar din pricina jur mintelor sale. de unde a fost dus în provincia Poitou (Fran a) de c tre regele francon Pippin III (715-768. Dup moarte Trupul lui Ioan Botez torul ar fi fost dus de sus in torii s i în localitatea Sebastia (azi în Cisiordnia). de fapt. Ioan Botez torul înviat din mor i care face minuni.zi de post i rug ciune.t ierea capului Sf. i de Faima lui Ioan Faima lui Ioan Botez torul era a a de mare.