Exceptia de necompetenta

1.1. Definirea notiunii de necompetenta Daca, asa cum stim, competenta este definita1 ca fiind aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti, unui alt organ de jusridictie sau cu activitate jurisdictionala de a judeca un anumit litigiu, putem deduce logic ca necompetenta este opusul notiunii de competenta si este acea situatie în care au fost încalcate regulile de competenta statornicite de lege, prin sesizarea unei instante necompetente. S-a aratat ca exceptia de competenta este un mod de contestare a competentei instantei sau organului cu activitate jurisdictionala sesizat, în favoarea unei alte jurisdictii. Exceptia de necompetenta constituie mijlocul procedural prin care partile participante în proces, precum si procurorul, cer, în cazul sesizarii unei instante necompetente, ca aceasta sa se desesizeze si sa-si decline competenta în favoarea instantei competente. În cazul necompetentei absolute, exceptia poate fi ridicata chiar de catre instanta, din oficiu. Când instanta de judecata este sesizata cu o actiune care se considera a nu fi de competenta ei se pune problema rezolvarii mai multor chestiuni: stabilirea sferei persoanelor participante la proces care pot invoca necompetenta, conditiile si formele procedurale în care necompetenta poate fi invocata, termenul în care poate fi invocata, cum va proceda instanta pentru a rezolva o astfel de cerere. Toate aceste aspecte se afla într-o strânsa legatura. Modul în care va proceda instanta depinde de natura necompetentei, de faptul ca necompetenta a fost sau nu invocata în fata instantei de fond, apel, recurs; forma în care exceptia de necompetenta poate fi ridicata depinde de natura competentei, de faza procesuala în care se ridica, etc. Pentru rezolvarea tuturor acestor chestiuni distinctia între necompetenta aboluta si cea relativa are o mare importanta2.

1

2

Stoenescu, S. Zilberstein, op.cit., p. 134; V. M. Ciobanu, op.cit., pag.371 Al. Bacaci, op.cit., pp. 172-173

Este reglementata prin norme imperative. prin conventia lor. chiar de catre reclamantul care a sesizat gresit instanta prin actiune. 3 I. recurs. si este absoluta. neputând acoperi viciile acesteia. b) poate fi invocata numai de catre partea în interesul careia a fost creata. prin conventia lor tacita sau expresa. a) partile pot. Les. În virtutea rolului sau activ instanta va putea sa atraga atentia partii interesate cu privire la dreptul sau de a invoca necompetenta instantei. d) exceptia de necompetenta absoluta poate fi ridicata în orice stare a procesului. cît si acelei de apel. 13-16. c) instanta de judecata nu poate ridica din oficiu aceasta exceptie.cit. 116 . ea poate fi ridicata de catre instanta din oficiu. aceasta fiind obligata sa-si decline competenta. Regulile necompetentei absolute sunt urmatoarele3: a) partile nu pot. În celelalte cazuri. competenta teritoriala este reglementata prin norme dispozitive. b) necompetenta absoluta poate fi invocata de oricare din partile din proces. sa deroge de la regulile de necompetenta relativa. c) daca partile nu invoca necompetenta absoluta. p. si este relativa. iar când procurorul participa la procesul civil al are si îndatorirea de a invoca aceasta exceptie.. sa deroge de la regulile competentei absolute. atât în fata instantei de fond. prin vointa lor expresa sau tacita. Necompetenta relativa prezinta urmatoarele particularitati. materiala si teritoriala exclusiva – în pricinile privitoare la starea si capacitatea persoanelor si în cazurile prevazute de art. op. competenta generala. adica de catre pârât la prima instanta.

partile ar încerca sa eludeze dispozitii imperative ale legii.cit. chiar si de reclamant. Normele de competenta relativa dau posibilitatea partilor sa deroge. Instanta va fi tinuta sa ia act de o asemenea conventie. derogatorie de la aceste reguli. sau daca a intervenit în procesul angajat de parti. sa aduca atingere intereselor statului ori tertilor. Se vede. Al. problema competentei este supusa dezbaterii contradictorii a partilor. Încalcarea normelor de competenta relativa poate fi invocata numai de catre 4 I. 180-181. p.. nulitatea hotarârii. atât pentru parti. Nerespectarea competentei absolute atrage dupa sine. în cazul în care constata ca nu este competenta. 175 . Încalcarea normelor de competenta absoluta se poate invoca de oricare din parti.cit. instanta investita cu judecarea cererii nu va lua în considerare o eventuala conventie a partilor. În literatura juridica4. afara de cazul în care. op. importanta pe care o prezinta împartirea normelor de competenta în norme cu caracter imperativ si norme cu caracter dispozitiv. se arata ca normele de competenta absoluta sunt obligatorii. S. Stoenescu. Exceptia necompetentei absolute poate fi ridicata si de procurorul care participa la procesul civil indiferent daca el a avut initiativa procesului. fara ca ea sa fi format obiect de discutii în fond. prin vointa lor. competenta unei alte instante decât aceea stabilita de lege. determinându-se. Bacaci. pe cale de conventie.d) necompetenta relativa poate fi ridicata numai prin întâmpinare sau la prima zi de înfatisare. Chiar instanta însasi este obligata sa-si verifice din oficiu competenta absoluta. Zilberstein. daca s-a sesizat ca instanta este necompetenta. Partile nu pot. sa deroge de la aceste reguli si nici nu pot a stabili competenta unei alte instante. pp. Necompetenta absoluta a instantei poate fi invocata in orice moment al desfasurarii procesului. cât si pentru instanta de judecata. Pe de alta parte. pe cale de întelegere expresa. Viciile unui act procesual efectuat cu încalcarea unei norme imperative nu pot fi acoperite prin vointa expresa sau tacita a partilor. si. op. urmand ca instanta sa-si decline competenta în favoarea altei instantei sau a unui agent jurisdictional competent. pe aceasta cale. Caracterul imperativ al normelor de competenta absoluta justifica ridicarea necompetentei direct în fata instantei de apel sau recurs. ca si consecinta. asadar..

ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator. pentru solutionarea amiabila a cauzei Alin. de asemenea. nu poate cere declinarea competentei în cazul competentei relative. Judecatorii au indatorirea sa staruie. pp. are drept consecinta. S. Cât priveste instanta de judecata. 219/2005 Cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe care partile le invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor. Stoenescu. într-o asemenea situatie. desi ea este obligata sa-si verifice si competenta relativa din oficiu. 5 C. 129. Dupa ce am vazut care este importanta practica a deosebirii dintre normele de competenta absoluta si normele de competenta relativa. este necesar sa precizam în ce cazuri competenta este absoluta si când ea este relativa. decaderea pârâtului din dreptul de a mai invoca aceasta încalcare a dispozitiilor de competenta. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le considera necesare. Art. pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza. De asemenea. precum si sa puna in dezbaterea lor orice imprejurari de fapt ori de drept.pr. indiferent de forma în care participa în procesul civil. 158 alin. partea care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei. final5 Cod proc.. prevede ca:” necompetenta este de ordine publica”: 5 Art. 158 alin. tinut sa respecte caracterul dispozitiv al normelor de competenta relativa. judecatorul este in drept sa le ceara acestora sa prezinte explicatii.civ. competenta. sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. op. în termen. pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii. oral sau in scris.pârât. ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile. fiind prezumata vointa sa de a achiesa la judecarea în fata instantei sesizate7. Partile au indatorirea ca. consacrat în art.. in toate fazele procesuale. Singura sa obligatie. chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare. 1296 si 130 Cod proc. chiar daca partile se impotrivesc. judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii 7 I. In toate cazurile.. sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. acordul partilor leaga instanta sesizata care este obligata sa judece.159 Cod proc. Reclamantul nu poate obiecta cu privire la necompetenta relativa a instantei. in conditiile legii. in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Daca necompetenta nu este de ordine publica. ramânând ca pârâtul sa aprecieze daca îi convine a se judeca la instanta sesizata sau i-ar fi mai convenabil sa ceara instantei declinarea competentei. Neridicarea necompetentei relative. 6 Art. nu numai pentru ca exista o dispozitie de interdictie în cuprinsul art. Nici procurorul. 723 alin. este aceea de a învedera pârâtului ca este în drept sa ceara declinarea competentei.civ. el fiind. obligatie decurgând din principiul fundamental al rolului activ al judecatorului.civ. 181-182 . iar daca pârâtul în drept sa se plânga nu o face. Necompetenta relativa nu poate fi invocata de pârât decât în „in limine litis”. în fata instantei de fond. prin toate mijloacele legale. întrucât aceste norme sunt stabilite în favoarea sa. Judecatorul va pune in vedere partilor drepturile si obligatiile ce le revin in calitatea lor din proces si va starui. Zilberstein. dar si pentru ca el este presupus a-si fi manifestat vointa de a se judeca la o instanta necompetenta pe care a sesizat-o. daca constata ca nu este competenta nu va putea sa-si decline din oficiu. prin întâmpinare sau cel mai târziu la prima zi de înfatisare. 3 abrogat Legea nr.cit. 1. precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.civ.

14. la rândul sau. prin ele facându-se delimitarea sferei de activitate a instantelor judecatoresti fata de cea a altor organe cu activitate jurisdictionala – aceasta fiindca normele competentei generale au caracter imperativ. 14. prevede ca: . Astfel. 1. desi pricina este de competenta unor alte organe cu activitate jurisdictionala.civ.când pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot înlatura. Ca o concluzie.19 Cod proc.civ. Din art. S. 2. 159 pct. imobilele.. Asa cum rezulta din art.d. au competenta teritoriala. cu exceptiile aratate. În fine. afara de cazurile prevazute de art. determinarea caracterului normelor de competenta îsi gaseste expresia în urmatoarele reguli formulate în literatura juridica8.civ.13. 13. 15 si 16”. in Studii si cercetari juridice nr. necompetenta este absoluta si atunci când pricina este de competenta unei instante de alt grad. potrivit legii.. Necompetenta este absoluta în toate cazurile când s-au încalcat normele de competenta generala a instantelor judecatoresti. Art. M. competenta este relativa. a)competenta generala a instantelor judecatoresti este absoluta. p. normele au caracter imperativ.când pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti. 8 V. punctul 3 al art. rezulta ca ne aflam în fata necompetentei absolute în cazul în care instanta judecatoreasca a fost sesizata. 16 Cod proc. dupa cum nici tribunalul.19 Cod proc.. 159 pct.Partile pot conveni prin înscris sau declaratie verbala în fata instantei ca pricinile privitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decât acelea care. partile pot conveni între ele pentru determinarea unei instante care sa judece pricina. succesiunile. o judecatorie nu va putea solutiona un litigiu care e de competenta tribunalului.când pricina este de competenta unei instante de alt grad. o instanta neputând judeca o cauza a carei rezolvare este data prin lege în competenta unui alt organ jurisdictional.a. încalcarea lor atrage necompetenta absoluta. adica în pricinile privind starea si capacitatea persoanelor. nu va putea solutiona un litigiu care e de competenta judecatoriei s. stabileste regula potrivit careia necompetenta teritoriala este absoluta în cazurile prevazute de art. . Ciobanu.159 în coroborare cu art. iar în celelalte cazuri. . Astfel.m. 1/1983. 42 . în materie de competenta teritoriala. 15. falimentul si societatile. Zilberstein. În cazul acestor exceptii.

01. 30/11. falimentul si societatile.civ. dreptul sa decida ce anume instanta trebuie sesizata. instanta neputând deci sa dispuna nici din oficiu si nici la cererea pârâtului. prin întâmpinare sau cel mai târziu la prima zi de 9 10 C.J. fiindca aceste norme sunt edictate în favoarea sa. Bacaci. dec. Invocarea exceptiei de necompetenta si conditiile în care se poate invoca exceptia de necompetenta Exceptia de necompetenta poate fi invocata de oricare din parti. declinarea competentei 9. respectiv. nu se poate face decât de catre pârâtul din proces. o atare încalcare a normelor de competenta absoluta.S. relativa. 5/2001. p. de procuror sau chiar de instanta din oficiu. în favoarea instantei competente. de procuror sau de catre instanta din oficiu. poate fi invocata chiar de reclamantul care a sesizat instanta necompetenta10.182 . sec. care. c)competenta teritoriala a instantelor judecatoresti este.. Distinctia dintre competenta absoluta si cea relativa prezinta importanta pentru stabilirea regimului juridic al exceptiei de necompetenta. succesiunile. Ea este absoluta numai în cauzele privind starea si capacitatea persoanelor.. Exceptia de necompetenta relativa va fi ridicata de acesta.. Mai mult. dupa ce o pune în discutia partilor. Pentru toate cazurile în care legea stabileste o competenta teritoriala alternativa. din oficiu. 243 Al. în principiu. Exceptia este în genere ridicata de pârât. el fiind singurul în drept sa aprecieze daca este sau nu cazul sa o faca. dupa cum este vorba de necompetenta absoluta sau necompetenta relativa.cit. Invocarea necompetentei relative determinata de caracterul dispozitiv al normei de competenta.2. imobilele. în functie de caracterul competentei. este obligata sa-si decline competenta.. dar sfera persoanelor care pot invoca exceptia de necompetenta este diferita.12 Cod proc.b)competenta materiala a instantelor judecatoresti (sub ambele aspecte: functional si procesual) este absoluta. pentru a determina cine poate invoca exceptia si pâna la ce moment al procesului. nr. 2000. o judecatorie neputând rezolva o pricina data în competenta tribunalului sau invers. op. revine exclusiv reclamantului (art.).civ. Atunci când s-au încalcat normele competentei absolute. exceptia de necompetenta poate fi ridicata de oricare din partile din proces. p. 1. Dreptul nr.

adica la inceputul procesului..cit. neputând din oficiu. întrucât nu este parte chemata în proces si având obligatia de a lua procedura în starea în care se afla în momentul admiterii interventiei. care este în drept sa obiecteze – accepta judecata la instanta sesizata. daca este fondata. 12 I. pag. Bacaci. iar daca pârâtul. . În masura în care cererea principala se admite. S. deoarece cel chemat în garantie se substituie în drepturile procesuale ale reclamantului. Stoenescu. Potrivit acestui articol „când în fata instantei se pune în discutie 11 În astfel de situatii. reclamantul care a facut cererea la o instanta necompetenta nu va putea cere declinarea competentei prezumându-se ca si-a manifestat vointa de a se judeca la o instanta necompetenta. 158 Cod proc. înseamna ca a achiesat la cererea reclamantului sub aspectul competentei11. civ..civ. Dispozitiile art. de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul ori sediul tertului poprit” cuprind o norma de competenta absoluta. nu poate invoca necompetenta relativa a instantei cu actiunea principala.cit. textul având un caracter imperativ. înseamna ca reclamantul nu a cazut în pretentii. ultim Cod proc. chiar daca a fost introdus în proces înainte de prima zi de înfatisare. 1 Cod proc. op. nu poate cere declinarea competentei. sa-si decline competenta. Aceasta rezulta din dispozitiile art. instanta însasi este tinuta de manifestarea de vointa a partilor. 158 alin. 453 Cod procedura civila în sensul carora „poprirea se înfiinteaza la cererea creditorului. Zilberstein. exceptia de necompetenta teritoriala relativa. Potrivit art. daca cererea de chemare în garantie a facut-o reclamantul. va fi admisa cererea de chemare în garantie. 60 alin. Numai daca cererea principala a fost respinsa reclamantul a cazut în pretentii si. intervenientul principal sau accesoriu. procurorul.. astfel încât cererea de chemare în garantie facuta de reclamant se va respinge. De asemenea.. Conditiile în care se poate invoca si rezolva exceptia de necompetenta sunt reglementate de art. pag.înfatisare – in limine litis.182-183. În cazul chemarii în garantie.202. solutia cererii de chemare în judecata depinzând de solutia data cererii principale. daca participa la procesul civil. Al.civ. nici el nu poate invoca aceasta exceptie12. nu poate fi invocata nici de cel chemat în garantie de catre pârât. Cât priveste tertii participanti la proces. De asemenea. op.

ea este obligata sa stabileasca instanta competenta. Daca însa necompetenta absoluta a fost ridicata în cursul judecatii pe cale de exceptie. avându-l procurorul. Instanta de judecata are. în practica judecatoreasca se întâlnesc cazuri în care instanta nu procedeaza potrivit dispozitiilor respectivului text. pârâtul care o invoca cel mai adesea. Potrivit art. Necompetenta relativa nu poate fi invocata direct în fata instantei de apel sau recurs. ori. semnaleaza încalcarea prevederilor legale privind competenta. poate fi invocata. pe calea exceptiei de necompetenta. atât în fata instantei de fond. un alt organ cu activitate jurisdictionala competenta…”. daca este cazul. 186-187 . dar exceptia a fost respinsa. daca nu a format obiectul de discutie la instanta de fond. Sub aspectul momentului când încalcarea normelor cu caracter imperativ. Ridicând exceptia de necompetenta. aceasta problema nu va mai putea forma obiectul unei contestatii în anulare. asadar. Daca partile interesate nu invoca necompetenta relativa în conditiile aratate. care sa o fi respins14. obligatia de a stabili care anume instanta sau organ cu activitate jurisdictionala are competenta de a solutiona pricina13. iar instanta odata sesizata are obligatia de a hotârî daca este sau nu competenta sa solutioneze respectiva 13 Cu toate acestea.competenta acesteia. acest lucru se poate face în tot timpul procesului. op.. 2 Cod proc. acest lucru putându-l face doar prin întâmpinare sau cel mai târziu pâna la prima zi de înfatisare. cât si a celei de apel sau recurs. 317 pct. 14 Al. chiar daca n-a format obiect de discutie în fata instantei de fond (cât priveste ultimele 2 cai).civ. opereaza sanctiunea decaderii. acest drept pricina..cit. De regula partile sunt acelea care. se va putea cere anularea hotarârii date cu încalcarea normelor imperative de competenta si pe calea contestatiei în anulare. pp. Bacaci. poate cere instantei sa-si decline competenta – în cazul necompetentei relative.

daca s-a ridicat... are autoritate de lucru judecat. care oricum duce la o prelungire a judecatii.R. în situatia în care procedura de citare a ei a fost legal îndeplinita pentru termenul respectiv15. nr.D.3. Unirea exceptiei cu fondul nu se poate face asa cum prevede art.civ. dupa ce a ramas definitiva. altui organ de activitate jurisdictionala. Asadar. Rezolvarea exceptiei de necompetenta si consecintele admiterii exceptiei de necompetenta Instanta sesizata cu judecarea actiunii principale este îndrituita sa solutioneze si exceptia de necompetenta (art. considerându-se necompetenta. exceptia de necompetenta. trebuie rezolvata de catre instanta înainte de a intra în cercetarea fondului pricinii. Instanta care este sesizata cu judecarea actiunii principale va solutiona si exceptia de necompetenta.3 Cod proc.civ. Conform art. Daca exceptia de necompetenta a fost admisa. Termenul de exercitare al caii de atac curge de la pronuntare.158 alin. instanta care s-a considerat necompetenta va trimite dosarul instantei competente sau. va pronunta o hotarâre prin care se va dezinvesti de judecarea pricinii. 2 Cod proc. instanta de judecata pronunta o hotarâre prin care-si declina competenta si nu respinge actiunea ca inadmisibila. 137 alin.). R.1.S.7/1995 . nr. Hotarârea de declinare a competentei. Asa cum prevede art. Hotarârea declinatorie nu are autoritate de lucru judecat decât cu privire la faptul ca instanta ce s-a 15 T. odata invocata.civ. instanta de judecata. decât în cazul în care pentru rezolvarea ei este nevoie sa se administreze probe în legatura de dezlegarea în fond a pricinii... chiar daca partea nu a fost citata cu aceasta mentiune.17 Cod proc. sau o va pune în discutie daca este vorba de necompetenta absoluta. dupa caz. Instanta de judecata va solutiona exceptia de necompetenta.137 Cod proc.civ. Daca instanta uneste în mod nejustificat exceptia cu fondul. 2032/1974. sec. la fel ca orice alta hotarâre judecatoreasca. de îndata ce hotarârea pronuntata ramâne irevocabila. urmarindu-se sa nu treaca prea mult timp cu solutionarea acestui incident.civ. aceasta nu produce nici o consecinta de ordin procedural fata de parti. dec.

Efectul admiterii exceptiei de necompetenta.cit. de vreme ce necompetenta absoluta nu a fost ridicata nici de parti. S. nu si cu privire la competenta instantei sau a organului jurisdictional caruia i se trimite dosarul. Aceste din urma organe au si ele dreptul de a hotârî daca sunt sau nu competente sa solutioneze acea pricina16.p. dar si atunci când se invoca necompetenta generala a instantelor judecatoresti. pronunta o hotarâre de declinare a competentei nu numai atunci când se invoca necompetenta jurisdictionala. Zilberstein. 3 Cod de procedura civila. se pune întrebarea daca necompetenta absoluta poate fi acoperita odata cu ramânerea irevocabila a hotarârii. nici din oficiu de catre instanta. S.op. o va respinge. recurs. 204. ramâne definitiva. 158 alin. pronuntând o încheiere interlocutorie care leaga instanta. Zilberstein. Atunci când instanta considera neîntemeiata exceptia de necompetenta. … dar se poate întâmpla ca o hotarâre judecatoreasca daca cu încalcarea normelor imperative de competenta sa ramâna în vigoare fara a fi desfiintata prin vreuna din modalitatile admise de lege. va respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor române.dezinvestit este necompetenta.cit... apel. Zilberstein op. 189 V. I. Astfel. 205 18 V.p.p. M. Ciobanu. op.cit. În fine. Stoenescu. I. fara activitate jurisdictionala. În cazul în care cererea cu care au fost sesizate instantele judecatoresti este de competenta unui alt organ al statului. iar nu aceea a declinarii competentei. declarându-se competenta. Literatura noastra juridica considera ca o hotarâre data cu încalcarea normelor imperative de competenta. Bacaci..op. Daca instanta judecatoreasca se considera necompetenta. Stoenescu. cit. asa cum rezulta din prevederile art. pe calea contestatiei în anulare. Al..cit. Instanta va trimite dosarul instantei competente. p. p. S.. acoperindu-se astfel si necompetenta absoluta. Am vazut ca necompetenta absoluta poate fi invocata oricând în fata instantei de fond. 185. Ciobanu. este acela al dezinvestirii instantei sau oraganului cu activitate 16 17 I. ea nu poate fi atacata decât odata cu fondul18. M. are putere de lucru judecat. 186.cit. Stoenescu. op.p. solutia va fi aceea a respingerii actiunii ca inadmisibila17. 203 . daca instanta judecatoreasca constata ca litigiul cu care a fost sesizata este de competenta unui organ de jurisdictie din alt stat. op. Fiind o încheiere premergatoare.

dezinvesteste instanta sau organul de jurisdictie care a dat-o. p. nr.D.jurisdictionala necompetent. Conform art. bineînteles daca nu este infirmata de o instanta superioara.160 din C.cit. C. Potrivit art. Bacaci. iar instanta de apel sau recurs a casat hotarârea pentru necompetenta. S. pp. 1070/1992.160 Cod procedura civila20. 1 „actele de procedura îndeplinite de un judecator necompetent sunt nule”. dec. instanta de trimitere va putea aplica prevederile art. întocmai ca orice alta hotarâre. în acest caz. exceptia de necompetenta având. sec. „în cazul declararii necompetentei. 194 . dovezile administrate în instanta necompetenta ramân cîstigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice”. termenul pentru exercitarea cailor de atac curge de la pronuntare.proc. 1972. Totodata. În literatura juridica se precizeaza ca notiunea de competenta nu se raporteaza la completul de judecata ci la instanta deoarece numai aceasta poate fi competenta sau nu. pâna în acel moment au fost savârsite de o instanta necompetenta..civ. op. O hotarâre declinatorie de competenta.civ. Atunci când se admite exceptia de necompetenta. Asadar. Fiind admisa exceptia de necompetenta si dispunându-se declinarea competentei. Dispozitia este aplicabila în situatia declinarii competentei de catre instanta de fond ca urmare a admiterii si în aceea în care prima instanta a respins exceptia. înseamna ca actele de procedura îndeplinite. 258-259 Vezi si Al. daca este admisa. 19 20 T... un efect declinatoriu. ea învesteste cu dreptul de judecata instanta în favoarea careira s-a pronuntat declinarea de competenta din însusi momentul pronuntarii19. iar nu judecatorul care functioneaza la acea instanta.105 alin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful