Coperta: A. POCH Redactor S. SINGER Tehnoredactare A.

GUERON

FELIX ADERCA (N. POPOV)

PETRU CEL MARE
INTAIUL

REVOLUTIONAR

CONSTRUCTORUL RUSIEI

Edijie ingrijita ?i prefata de HENRI ZALIS

© Editura Hasefer a F.C.E.R. Bdul. I.C. Bratianu 35, ap. 9 Bucure^ti 70478 - Romania TeVfax: 40-1-3122284 e-mail: re2000@fx.ro

ISBN 973-8056-53-5

BUCURE$TI,2001

NOTAASUPRA EDIJTEI
Volumul de fata este o veritabila reslituire. Vn eveniment de ordin literar, tntrucat jalondm astfel drumul lui F. Aderca cu lexiul semnat doar accidental N. Popov, m 1940. Intervenfiile mele, ca mgrijilor at edifiei, an vizat, m primul rand adoptarea normelor orlografice si ortoepice lit vigoare, Iranscrierea fidela a numelor de persoane ft de localitafi din spafiul rusesc, mentionate de aulor m grafie intermediard (Gremlin pentru Kremlin, Chiev pentru Kiev, Polemchin pentru Polemkin). Unele dezinente cm revenil la forma lor corecta, stabilita de uz: istefimii in loc de istefimei, pregatirii in loc de pregalirei, a hartm in loc de a hdrfui s.a. Cum se poate sesiza, avtorul citeaza in cdteva rdnduri din Kurt Kersten, semnatarul studiului biografic apariit la Amsterdam, in 1935, sub tirlul ..Peter der Grosse". Lucrarea nu se afid in fondwile Bibliotecii Academiei Romane. Nu am dispus de alte swse pentru a verified dacd cilalele indicate prin note de subsol sunt conforme cu originalul. Rog cititorii sd vadd in porlrelul dedicat „ Constructorului Rusiei" (aya suna apozifia propusd de Aderca insuyi pe coperta cdrtii) un temei estetic si programatic suplimenlar pentru cunoaslerea intuifiilor formulate de biograf - semn de onestitate la un prozator cu redutabila distantare de umbre false.

Eu zamislesc un noufel de oameni. PETRUCELMARE

HENR1ZAUS

Caite editati cu sprijinut Ministerului Informatiilor Publice

OBIOGRAFIEA INTELIGENTEI CRITICE
Cine a citit in integralitatea ei opera lui F. Aderca va fi observat - am certitudinea — cd are in fata, adunat cu mcetui, scenariul a ceea ce se cheama, in fond, ..scriitor complet". Este o formula care printre contemporanii dedafi scepticismului nu spune, poate, mare lucru. Pentru mine nu are cum trece neobservatd calitatea acestui scriitor nemultumit de sine, domic de afirmare, injurul cdruia au gravitat multe energii si care, la randu-i, s-a intors spre acestea intr-un elan constant al recunoasterii. Ce sd Insemne ritmul in care publicd poezii de inspirafie biblica si traduceri din literatura universald, prozd scurta cum si de ampla respira{ie, eseuri construite fdra urma de improvizatie, piese de teatru, polemic! pasionate, iar mat tot timpul, din credinta ca proiectia atdtor viefi exceptionale e motiv de impdrtdsire suprasuhiectivd, biografii, romane hiografice, descinderi in unicitatea de existentd a dispozitiei lor luptdtoare? Totusi nimeni n-a detectat motivafia lui Aderca, atractia pentru romanescul biografic, retrairea integrals a destinelor ajunse in central isforiei, dincolo de rezistente paroxistice, anxietdfi, spaime teribile, la un absolut ce inchide circuilul vital nu inainte de a da sens realizarii vitalului insusi. A spus-o singur cu referire la Proust in eseui ,,Desdnul romancierului" (veu volumul II al ,,Contributiilor entice", Editura Minerva, I988):

,,Romanul vied/or ilustre a purees de la un mare adevdr, ca imaginafia e intotdeauna inferioard vietii. Dar pentru a recta, sub forma de roman, viata uniii erou, politic sou literar, se cere o conceptie personala a acelui erou. A lucra insa nil atdt cu respectui amdnuntului, cat cu intentia de a sublinia concepfia ". De asta s-a mgrijit mai mereu F. Aderca deopotrivd cand a ales oameni cu personalitate memorabild, ca si atunci cand a edificat ierarhii, si unele si altele integrate, cum dorea expres biograful, unei concreteti mai adevdrate decdt concretui insusi, inevitabil insuficient si fragmenlar pus la dispozitie noud de documente, extrase de arhivd, nil o data pdndite de falsuri ft erori de transcripfie. Centrarea pe dispozitia luptdtoare a insului stdpdnit de o constiinta misionard 1-a mdemnal pe scriitor sd parcurgd manifestariie celor de el evocati. Nu sunt deloc pufini iar descumpdnitoarea lor angajare in atingerea telului vecind cu eroismul sail cu insolitui mtunecat. Md uit pe fisa mea fi enumdr cdteva titluri: ..Rasputin. Diavolul de la curtea tarilor", 1929; ,,0ameni exceptionali", 1934; ,,Fantasticele calatorii ale lui Cristofor Columb", 1935; ,,Amiralul Oceanului (din nou despre Columb)" in 1957, precedal m 1947 de o pretenfioasd si contestata abordare a vietii fi activitdtii militante a corifeului socialist Constantin Dobrogeanu-Gherea. Asadar exploratori (adaug la cele nolate mai sus si ,,0 calatorie in jurul lumii" (Magellan, 1939), dar si impostori demoniac! ca Rasputin, ridicat pe val de crita ireversibild, devenitd explozivd, din Rusia anilor prerevolufionari, aldturi de minfi generoase, dornice sd facd din munca si visele lor sursd de dreptate, asa

Dar de ce despre Petru eel Mare? De ce o carte-reacfie in anul dezmembrdrii turii si ceddrii Basarabiei fostutui URSS. dupd 6 august 1940. in pofida efortului depus de autor ca lucrarea sd vadd liimina lipamlui. Stau mdrturie cele cdteva interventii eseislice despre Goethe. li va consacra. presarate de-a-lungul anilor. cercetarea rdmasd in manuscris. Ce mi se pare pozitiv si probd de inteligenfa artisticd decurge din alegerea subiectului cdrfii dejatd. Intr-o scrisoare cdtre Tudor Vianu. partial conservatd. Poarta pe care intrd. Incep prin a preciza cd N.precum a pornit si a trait omul de stdnga DobrogeanuGherea. rasistd si fdtis antisemitd. Aderca nota ca tot ce debordeazd patetismul depreciat de cotidian are sansa de a rezista in perspective! „ benevolliterard ". Aderca se vede impiedicat sd mai publice sub semndtura proprie. numele de imprufnilt al autorulul. Argumentui? Probabil ideea de a stabili'osmoza istoriei cu actualitutea curenta in forma numai aparent facil-accesibild. Umanismul marelui olimpian de In Weimar inspird lui Aderca o nevoie de ciinoastere unicd. la sfdrsit. Slandardul pe care nu it poti stdpdni usor va cunoaste si un pragjoarte ridical in revelarea unei man individualitdti. reflectdnd diversele laturi ale dezvoltdrii spiritului german ufirmaUv. Popov. Romania devine pentru evrei. F. sub incidenta pactuhit Ribbentrop-Molotov? . Odatd cu emiterea iegistatiei rasiale. '"-fl-r^J Mai mult ca sigur este vorba de experienfe-limita in chiar allernanta opfiunilor. fine de circumstance.

deloc indiferenti la traditii.. indiferent la condi-fiondri. apare in text tin numdr de rdspunsuri la problematica enuntatd. fine de modul m care pune in relafie evenimentele istorice din Rusia. sensibild la tendintele ei. contrarii interesului national. cate erau. sinuoasd dezvoltare. dar si aria militard.. in paralel. insoteste rechizitoriul din . in cuprinsul cdreia consim^dfndntui afnestecd amagiri si reinterpretdri. la pozifia preferenfiald intr-o societate in plind. Primul: subieclul oferit de vecinul de la rdsdril at Romdniei venise in condeiul lui Aderca incd inainte cu un deceniu.reper. de unde resurgenta in memorie conditionatd de postulated prezentiilui. E limpede cd procesul evocaliv rdmdne conditional de includerea lui Petru eel Mare in ascensiunea Rusiei. Lenevia orientald.. sfdrsitui dinasliei Romanovilur e in logica lucrurilor. in fundamentarea potiticii de deschidere cdtre Europa. preceddnd declansarea celui de-al doilea rdzboi mondial. traumatizat in copildrie de violenta de la curte si de cruzimea in forma brutd dacd se cere reprimatd orice forma de opozifie. Temd de laborator. evaluarea personajului Rasputin. Pe scena dramei o cronicd vag nostalgicd.in campul viiiunii — de exigenfa portretului istoric. Ar fi rdmas incompletd biografia istoriograficd a . Aderca nu ocoleste impasul cvasi-continuu ce-l impiedicd pe tar sd meargd direct spre tintd. Ceea ce u reuseste m mod deosebit lui Aderca. boala lui Petru. Victoria adversarilor asupra cdlugd-ruluiimpostor nil devine altceva decdt o atiludine dictatd de cercuri dominante la curie. cd devine treptat erou national pentru cd are ambitii eruptive. defi diametral opuse. la sfdrsit de veac al XVIl-lea si inceputui secolului urmdtor.Cugetarea-Gcori"*^7 Delafras" in decembrie 1940 ft intrd in depLri''^ Bibliotecii Academiei Romdne doud luni mai tdrzm. impasibilitatea bisericii. Fuptui cd Petru eel Mare edified un imperiu. cu faptete . atunci ca si acum.Lucrarea iese pe piatd la . ideologic 'i n-i 'lumui. imperativd de nu o percepem simplificat. Ipoteza factuald — criw tarismului. Aderca prelungeste incursiunea sa in istoria rusd. corupfia. sunt la cheremul conjuncturii. greu de divulgat. Atdt politico. plonjdnd in trecutui dat. aduc accente necunoscute mai ales acolo unde binele public nu se bucurd de largd sustinere. forjeazd un ideal fi se revendicd din el.secventelor rusefti" daca nu arjt echivalat cu un mixiij problemat'c Anume: e in memoria tuturor cd tarismul ca regim de opresiune a degenerat sub soviete dar cd 10 if^ \'le sistvnir pntitice. limitate . Distingem. ca fi de expansiune in numele modernizdrii spre o polilicd pe mai multe paiiere. incdrcate potrivit cu optica biografului in configuratia continentului nostru si. Asasinurea lui Rasputin nu are alte consecinte. iny. Cu doar un trimestru. Avem o ineditd combinafie Intre trei motive. insuficienta specialistilor.lobeazd tin fond sufletesc de care poporut chemat sa Ie suporte nu se dezice. unde masa e arieratd iar elitele. cd Romanovii au inceput bine si cd se cuvin cored receptate figurile emblematice ale drumului pe ' care l-au parcurs. de caracterul si valoarea partenerilor. Pe atunci pregdtea. ca sd rezum un prim aspect. toate astea trebuiau adunate. la educatie. nu fi scapd lui Aderca. intr-o frazd-cheie. interesate de anihilarea Muni nemernic. priveste planul politico-militar. modified institutiile si serviciile publice. revendicdrile unora si altora. Miscarea istoriei condamnase deja tarismul. Termenul .A fast odata un Impcriu".

in ciuda obstacolelor diplomatics. la capdtui drumului ales. a evenimentelor in imaginarul popular cum si. si.istorice intim legate de cele dintai. Examenul multiplelor reusite. de la trasarea noilor frontiere pdnd la extragerea initiativelor lui Petru din geografia purd si translarea acestora in suita de acumuldri ohtinute pe baza rangului avansat.brutd" si sd acorde atentie rezultatului. lar acesta e singura alfernativd viabild la speculatii. desi efemer. desemnarea simbolicd a ceva petrecut aevea. neapdrat neidealizatd. Desele lor rdzvrdtiri. pidtite cu mare tribut de sdnge rusesc. sunt fdrd indoiala. f'aptele istorice de prim ordin supraviefuiesc pdnd in ziua de azi pared daloritd allor observatori. Interacfiunea eveniment istoric presimtit-fapt istoric produs se rezolva in concordantd cu legea cauzalitdtii. militare si de infrastructurd. ohtine accesul la Marea Baltica si la Marea Neagrd.. in stare sd subziste. de trecerea lor prin focul primejdios al reformelor impuse de sus. ia ifi carte dimensiunile tipului de rationament ce clatind transferul in paradox. Resorbitiile istorice sum insd altele. farul scoate tara din Inapoiere. 12 . infinit mai inclinati sd lose deoparte latura .conteazd numai punctui final atins".. Petru eel Mare nu face abstractie de mujici. evenimente ate acelui timp. acces smuls cu sabia de la suedezi si turd. combinate cu protestu! reiterat al strelitilor (garda Kremlinului). In sensul cd evenimentele pot fi nepldcute (martori ociilari vor spune cd Petru eel Mare avea crize de nebunie. conduce la depdsirea limitelor existente din clipa cdnd ia putere. Pentru cd. Derularea. dar si exponentui directive! politico . sadism si irationalitate) in schimb. Fiind executorul.

Vddit lucru. cdpcduni monstruosi pe spinarea bietului popor adus in sapd de lemn. e un despot. cu moartea ndpraznicd pe hoti si pe cei hdnuiti de sperjur. strdlucit conducdtor de osti dar nul ca om politic. Rusia ar fi dormitat mai departe. Prohlematica individului superior inzestrat respinge. luminat uneori. in vreme ce farul. insd si prim amant al Caterinei. Ca sd nufacem nici o confuzie. Transferul atdtor hagdtii in proprietatea lui Mencicov si al cdtorva acoliti de rang mai modest nu gdseste sprijin nici in clasa boierilor nici a inaltilor slujbasi. ce va deveni Sofia tarului foarte curdnd dupd ucest episod. alteori opac si bestial. cum si de mecanismul represiv de dominatie asupra celorlaiti supusi. amoralitatea in functie de interesul politic. Dar vddeste cat de autoritar procedeazd Petru eel Mare mai ales atunci cdnd inlocuind pe unii cu altii. Favorizarea de cdtre far a unuiu ca Mencicov. insul providential are si scdderi. ca unul din mijioacele intercaldrii f'ortei in jocul pe sdrmd reclamat de limbajul diplomatic. hiograful contrapune lui Petru pe Carol al Xli-lea al Suediei. La ce ii slujesc craiului sved hiruintele pe cdmpul de luptd? La nimic! Privite in paralel. nu se dezice de reputafia ce il . Carol al Xll-lea iubeste lupta pentru nucleui ei dramatic si gratuit. pe mdsura solicitdrilor. demonstreazd cum prosperd. instrumentului ohscen al infloririi clientelismului. din perspectiva diferitd a viziunii fiecdruia despre eroism pe calea armelor. intr-unfel sau altui paraziti ai puterii. totusi. la randii-i suhordonat. pe temeiuri de castd. de cultivarea ahsoliitismului. aliat si prieten. aproape deliherat. once apologie. mai pedepsind cu tortura. Nepolrivirea lui Petru cu societatea timpului impune nevoia continud de redefinire.In absenfa personajului de legendd.

Cea a relatiei farului cu tareviciul Alexei. intransigent. Secvenfele iau sub condeiut lui Aderca. Cdnd mostenitorul atinge majoratul. de colaboratori. dezbrdcat de orice scrupul fata de propria familie. incontrolabild la prima vedere. respectuos fafd de atestari (de unde evitarea oricdrui schematism) proporfii shakespearene. el. de unde sedate capul un caracter indolent. influenfabil.insofeste de-acum tncolo de a fi tiranic. inire afect si daloria de constiintd. Ca sd nu facem nici o confuzie. in intregime. Aderca procedeazd riguros biografic ori de cate ori insistd pe suprematia teocraticd in tara mare. dispozifiile pdrintesti. un hdielan crescut exclusiv de femei. de servitoarele ei analfahete. Ori de cate ori e Indus in . Petru incearcd sa-si modeleze fiul ca pe urmasul sdu. pe atat de inspirat cdnd isi pune spada in serviciul impdrdfiei. nici reveldri modelatoare. si de plebeii revoltati. biograful stabileste o distincfie netd. Dardacd apar piedici? Existd in desenul schitat de uutorul-biograf incdrcarea vietii farului cu participarea la nedorite acte criminate. Alexei contrazice. desi nu investise m firavul copitandru nici atenfie particulars. se teme de Petru. Succesiunea nu e cu putinfd. mereu sobru. trimisul impdrdtiei lui Dumnezeu pe pdmdnt. insd tinutd in frdu de transformatorul ei pe cat de scelerat uneori. de o mama repudiata. Constiinta ii dicteazd sd implineascd tot ce reclamd mersul {drii inainte. Nu Ie pricepe. In lumina acestui rafionament md opresc la o situatie tragic-simbolicd. la Petru. cocolosit. sd distingem adevdrul de fals.

Alexei coboard in infernul torturii. cdnd Alexei f'uge din calea pdrintelui. nefiind demn de rangul lui. Tareviciul. larevicul cade la toate examenele. Intr-un punct. Acuza e nedreaptd. zdrobit de deceptie. nici vorbd. fdrd scdpare. ddnd senzafia cd vrea rdul acestuia. isi dezamdgeste continuu augustui tatd. ca sd ceard explicatii. Aderca {tie sd confers paginilor fiorul dublei morti. Petru calea in picioare legdtura de sdnge. a farului lipsit de sprijin filial. Trupul dezmemhrat at tareviciului va risipi si ultima brumd de liniste. date fund condifiile. eel domic sd aiba incredere in urmas. Nu mai e posibil. de pace internd in suftetui si asa zbuciumat al farului. Ba mai mult. nesocotindu-i ordinele. Gratie unei oglinzi concave nu e greu sd recunosti diferite trdsdturi. Initial e doar tortura sufletului temdtor de consecinte. impins spre miscdri generatoare de crizd. Alexei devine victima lui Petru. Foarte curdnd. afiului expus vindiclei din motive inumane. ilegitimd.calcule. sacrificundii-l. Ie infirma din si prin cumplitd inadecvare. farul. insd aparenfele. analiza romanului biografic consacrat lui Petru eel Mare recomandd concentrarea pe un aspect suficient de addnc. inseldtoare. sfaturile. condamndndu-si progenitura la un sfdrsit cumplit. coboard m infernul torturii propriu-zise. de esenfial. pe scurt. primeazd ideea cd tarul deruleazd procesul . inapt de decizii inteligente. ajunge in pivnitele Kremlinului. il deservesc pe eel inclinat sd comitd erori. Pe urmd. {areviciul. lasa impresia ca actioneazd impolriva pdrintelui. ca intre tar si tarevici sdfie evitat conflictul. introdus ca nimeni altui in subiect. mai exact e aruncat in bratele tortionarilor sd i se smulgd mdrturisiri. Astfel. La Aderca.

dar fi o alegere decisivd: smulgerea fdrii din tnapoiere. nici cu class conducdtoure. pentru Rusia. nu i-a fast atdturi. nici mdcar cu acele curti domnitoare din Europa.edificarii statului viitor. acuzatiile ce i s-au adus mi trehuie ignorate. Dacd afa stau lucrurile. suspeclat de englezi {i reciirent tradat de regele polonezilor. trimiterea in Olanda a peste sapte sute de muncitori sa dohdndeascd specializare in dulgherie. nicidecum Aventurierul. cunoasterea lui Petru a fast folositoare din ambele perspective. proiectarea santierului naval din Voronej garanteazd penetrarea m Marea de Azov. La iin asemenea nivel mi se pare evidentd perceperea lui Petru ca iin am de stat de mart dimensiuni. Pictured tabloului veridic al farului in filiafie geneticd. pe jbndul opiniei negative ce inspira acasd fi aiurea. a ohtigal pe Aderca la serioase strddanii de ordin documentor. fasonarea lemnuilii necesar carenei vaselor de mare tonaj. Construcfia de nave. deci in mifcarea suprastructurii. initial. Prin urmare. cum fi 16 . Petrv reprezinta Constructorul. Omul are insd si alt calibru. Modui sau de a gdsi iesiri cdtre nordul fi sudul continentului. prost impresionate de apucdturile cam bdddrane ale noului venit. da curs impresiei ca a fast omul providenfiat. Prin osdrdia lui clarvdzdtoare. ridicarea in teren rnldstinos a Petersburgului. in pofida diferendelor cu boierimea trdndavd {i a lipsei generate de experientd. a insului cum fi a grupului social din care s-a ridicat si care. Nu a putut coopera cu tareviciul. fi in topirea fontei indispensabile la turnarea fevilor de tun pun in interactiune nu doar trecut fi preient. la incepulul de secol ai XVlII-tea. m permanent rdzboi cvasi-declarat cu suedezii {i cu turcii.

ar cam fi vremea sd aflam cine era ]V. cu alte griji decal descifrarea orientdrii scriitorului. Primul: subiectui oferit de istoria vecinului de la rdsdrit al Romdniei venise in condeiul lui Aderca incd de pe cdnd incepuse redactarea povestii cu Rasputin in centru. Dorea. nu negam ca intre persoana biografutui si Petru eel Mare s-au slabilit. Paralel incepuse lucrul la . {i mai pufin luarea personajului din insertia anecdotica. preexistentd in orice condei pentru care marile antinomii cer.A fost odata un imperiu" (1939). propensiune doricd.In recomandarea aplicata sinelui de a limita mult lendinfa spre romantare. an sumbru. numele de imprumut al adevdratlilui autor. oricum perfect necunoscula publicului. F. stiind cd alegerea. anul de gratie 1940. Dominanta netd a cdrtii vine din spafiul acestui ultim compartiment strict delimitat ca limbaj narativ. Dar de ce despre Petru eel Mare? Intreharea trimite la spatiul caracterologic dar nu numai. Criticii limpului nu i-au cdutat dedesubturile. Or. deopotriva. nu fdcea caz de semndturd. necesarul determinism psihic. Desigur. sa spund mai mutt deceit Idsa a intelege . derutanta. deniveldri. oare... fusese impusd de circumstante.Petru eel Mare". Popov. Dupd 6 august 1940. odatd cu emilerea legislatiei rasiale. Aderca se vede impiedicat sd mai publice sub semndturd. Raportarea la nonfictiune. precum si frontiera dintre romanf si ceea ce se numeste naratiune nefictiva. Avem o ineditd contributie din trei motive. de reguld. Numai in acest context distingem inteligenfa lui Aderca in gdsirea cheii potrivite pentru dificilul sau persona/. A continual cu memorialul . novatoare in ceasul aparitiei personajului pe coni propriu pe piafa literard romaneascd.

contraponderea la malefica prezentd a lui Hitler. un accentual impuls spre circumspecfie in . creditui. Sd fi fast. af zice destui de suhtire strecural printre rdnduri de Aderca la adresa bolsevicilor. cd. Imprudente acesle glosdri pe seama initiativelor bolsevicilor. la veritabilul cult at ucestuia intretinut de o propaganda dezldntuitd fi care putea fi discreditat pe calea contestant profiinde? Mai conta mesujul latent iscat de un portret urcat la supra/aid cdnd totui devenise angoasant iar irationalul tdiase toate pun\de cu normalitatea? Suna ca un trist privilegiu pentru Petru sd ne simfim scdrbifi de falsul erou cocotat pe scena lumii intr-o altd epocd de rdscruce pe care beyneticul din Berchstesgaden o si mdnjise cu sdnge nevinovat incd din 1933. pe Idngd legatura. Tinem seama cd erau marcate de completa ignorantd in care se qfia intreaga societate civilizatd in ce priveste crimele comise de Stalin pdnd in anul 1940. atunci.ideea justd ft complexd despre marele european chemat de realitate continentald a unei Rusii asiatice? Examenul psihologic nu e chiar impecabil in raport cu intrebdrile formulate. in minted agerd a lui Aderca. caracterul este asaltat de numeroase slabiciuni si dificultdti insd gdseste permanent salvarea din impas. Omul habar nu avea despre ce anume vorbeste! Tolodatd functioneazd. la Petru. pe atdta de inofensivd. Ce intrigd suficient e. in schimb. repel. atunci cdnd el stabileste o linie de continuitale cu proiectele tarului patriot. Concedem lui Aderca o precipitare pe cat de deconcertantd. totusi. Stiu. cred accidentald si. inoportund cu regimul instalal de soviete. iesirea la liman. din disperare.

in afard de similitudinea cruzimii lui Petru eel Mare si a vdrsdrilor cronice de sdnge. laid. Ne intdmpind.. ca si comumsmul rus. care nu ne intereseazd aid . (p. informatiile dejinute de Aderca. printr-o detecfie fin deciansatd. Exemplele nu lipsesc. In schimb. semn cd in sfera esentelor morale arcul inters pdnd la capdt avertiza asupra supralicitdrilor. 128).pe muche": . dimpotrivd." Si. deformat propagandistic: .trebuie sd recunoastem cd unul din meritele creatoare ale conducdtorilor sovietici e de a fi adoptat pentru intregul stat planificarea obisnuitd in marile intreprinderi indusiriale rafionalizate ale Occidentului. prea pdtruns de conditiondrile comuniste. in psihotogia sa ceva ii spune ca tarismul fi holsevismul s-ar cere judecate de sine stdtator. Nu stricd sd apeldm la cdteva citate din insusi cuprinsul hiografiei. care ne face sd bdnuim cd acolo stapdneste o misterioasd si cruntd lege . pdnd la exploiia din 1917. Pe undeva.. 19 . si considerafii personate mai interesante.Societatea rusd n-arfi rdmas cu fiecare _ veac tot mai Inapoi fata de restui Europei. de pilda.juxtapunerea cu care Aderca opereazd ori de cale ori. sunt fericifii mostenitori ai absolufismului"...." (p 100). din presd evident. nu e deloc arbitrar sd-l vedem cum leagd. sd discrimineze in favoarea acestuia dacd racordul la prezent nu ii satisface. precum Franta a fost zdmislitd de absolutismul unor Bourboni. sund inexact. ba chiar prelungeste fdrd urmd de rupturd obsesivul criteriu al selectiei cdnd ordoneazd actele majore ale lui Petru eel Mare ca.. Democratia francezd actuald. pe de altd parte. desi de fiecare data .lstoricul nepdrtinitor trebuie sd recunoascd totusi cd Rusia a fost creatd de farii absoluft. ce afirmd Aderca: .Ldsand de o parte ideologia si metodele politico ale bolsevicilor rusi.

din rafiuni de naturd geopolitica: „ Cand izbucni. Letonia si Lituania. Alte pasaje sunt insesizabil antrenate cdtre rationamente persuasive: . a fast de naturd invadatoare. Rusia... insemna realizarea istoricd a acestei vechi ndzuinti. dar si fata de farile baltice.fereastra cdtre Europa". mea) de petreceri si de huzur. versiuneu lui F.Petru Alexevici nu ridica o cetate (Petersburg n. dintr-o necesitate nesdruncinatd. . fdrd a lua in considerate incomensurahila gravitate a subjugdrii unor teritorii nationale libere. in virtutea cdroru isi redobdndi dreplul de a fine in fdrile baltice forfe militare. Franfa si Anglia din pricina ocupdrii Poloniei. un punci de pornire pentru un nou popor marilim. un addpost de veghe. ludnd parte la a patra impdrfire a Poloniei. irezistibil atras de tezele Moscovei. Unele estimdri sunt neutre. nu doar fafa de Polonia. Aderca. cincinalele staliniste.. 138). Contrar pdrerii scriitorului. Indeosebi aviafie si de a fortifica insulele care comandd intrarea in Golful Finlundei. da dreptate lui Stalin. 20 . rdzboiul dintre Germania. ci un turn de puzd. Totusi. Rusia trebuia sd iasd din starea ei primitivd si sd devind o putere mondiald. cat priveste URSS. Aderca neavdnd nimic surprinzdtor de antreneazd pe acelafi arc de cere isprdvile lui Petru si. Nu e nevoie sd-ifacem proces biografului dacd subintelege cd lucrdri puhlice de anvergurd dau de lucru multimilor in loc sd Ie extermine. in septembrie 1939. Petershurgul. in avantajul eficientei economice.unilateral. Stalin calcd astfel." (p. deja cotropitd de Germania hitleristd. pe urmele Idsate de pasii farului Petru Alexandrievici. scenariul din septembrie 1939.. fdcu in acelasi limp alianfe militare cu Estonia.

si Rusia. vise. prin vremi tree aspirafii. negativitatea insuficientei si sd Ie relege trecutului.. Categoric diferite din perspectivd istoricd. cd lucrarea apdrea in tulburalul an 1940. 136) In expresie stricta si Petru. Evocdndu-l pe unul. infinit primejdios pentru pacea popoarelor. uimitor. ca In cele din urmd brutala rdsturnare din Octombrie Rosu sd transeze doud realildti diferile. si bolsevicii iiu o bivalentd la nivel imediat. Gdsesc. eram preveniti cd celdlalt. cum au. inifieri. in antitezd cu Hitler. De-ar ft sd cdutdm un inteles subteran in demersul temerar. ucigasd. md repel. era violent antinomic cu Petru eel Mare. Atractia lui Aderca se complied din clipa cand spiritui sdu modern se dedubleazd ca sd alterneze ndlucirile cu suprarealitatea. nici cd mai uza de argumente. marca inlr-o anumitd ipostazd barbaria acolo unde larul se tncorda sd curme barbaria. Deosebirea intre ei era prea mare ca sd nu justifice paralela sugeratd de contextui politic al deceniilor trei-patru." (p. probabil. apare o Rusie incd nefunctionald. ireductibil ratal.. cu adaosul cd. Criminal. ca realitate investigatd din perspectivd mai indepdrtatd.Siitele de mii de vie/i nu furd jertfite acolo unui om ci unei meniri. sortit prdhusirii. Dar nu voi ocoli sicanele rezervate . umoarea anihilantd. Nici o refold literard nu pare utild sd despartd paralelismele. prin prigonirea. se recomandd incd de la inceputuri. fie si in absenfa unor probe directe. contra oponentilor impinsese funest de departe extremismul si f'anatismul. Asadar. Acesta dddea semnele celui mai sinislru aventurism. pe urmd vine agregarea fragild. insolil at scriitorului l-am percepe. bazandu-se pe teoria simplistd a raselor superioare si inferioare. parte de un slop-cadru bidimensional. Hitler.

sistemul de referinfd fiind implementarea civilizafiei europene si nu ordinea global criminals.functionarului F. sd intruneascd acordul editonilui ca o traducere. de aid la Chisindu si retur. democrafilor proclamd neantui! Trebuia ridicat tin dig sa rezisti irafionalismului si expaiisionismului bezmetic.a. Ne imagindm unitatea ei functionald cu iluzia lui Aderca de parcelare a Binelui. la nevoie. gala pentru tipar inca din vara anului 1939. constient def'als. antifascistilor. in final. xenofobul Gh. o parceld pentru rusii condusi de Romanovi. Nu voi omite si amdnuntui cd lucrarea despre Petru eel Mare. cu mutarea scriitorului-salariat din Bucuresti la Lugoj. un document investit cu autoritatea catorva idei-forfa. Demiurgia lui Petru nu a scdzut nici dupd ce a inceput sd circule presupusul sau testament. insusi N. instalatd de nazisti. N. Ura fata de pretinsele rase inferioare: evreii. aducdtoare de harbarie. Georgescu-Delafras renuntd sa anunfe cine iscalea ca traducdtor. numai sd-l oblige la demisie. Cuw. viwnd extinderea imperiului rus in cele patru puncte 22 . alia pentru ceilalfi. care fac ce pot sd nu isi piardd speranta in viitor. exterminarea comunistilor. Cea dintdi ipotezd: elogiul adus liii Petru eel Mare constitute o funcfie sufleteascd. slavii s. cu biciul. fdtis antisemite. e amdnatd de cdteva ori pentru ca. in decursul mtregului an 1938. Popov. desi la numele prezumtivului autor. Aderca de ministriil sau de resort. Asupra mizei acestor ndpdstuiri s-ar putea specula inca mult. A doua ipotezd: interesul Europei de a nu discredila un regim stdpdnit de frigurile luptei pentru renastere nafionald. impinge pe biograf sa disocieze intre autoritatea exercitatd.. figanii. Spectrul violentei rasisfe.

enl. timpul trecut si eel prezent isi vor da mana.. scriilorul evreu isi circumscrie pozifia antifascistd. Din celulele ei emand o experientd de rdspdntie. Aderca prin mijiocirea textului literar blocat de vitregia limpurilor. Cheia biografiei rezidd m actualitatea ei. Aderca nu a crezut de cuviinfd sd ia in calcul valabilitatea testamentului dar l-a plasat ca unul din comandamentele Sovietelor. fard echivoc. incandescentd. Aderca gdseste o consonanfd in intrepdtrunderea temporald istorie-preT.uzurpate" de fictivul N. Menfionez ca biograful lasd deoparte faimosul testament.povesteascd " pe eel milizat de memoria voluntard. sund ca recunoasterea devenirii comunismului. de a cdrui autenticitate nu este sigur. Ooar sprijinul dat figuru marelui far marcheazd categoric o alegere. Editura . aparent deconcertantd. in acest punct.cardinate. .. Dispunem acum de relieful complet al operei lui F. naratorul apropiat/depdrtat ca sd-l . Acum. Incursiunea in decalajiil temporal de care am pomenit are m vedere tipul de dedublare narativd prin care autorul cronicar pdtrundeexploreazd biograficul aflat la confluenfa 23 .Hasefer" il repune in drepturi pe adevdratui autor a! biografiei. pusd sub lupa. Popov. Biografia-parahola ne intoarce in urmd cu doud veacuri si jumdtale. aducdtor de lapte si miere pentru mtreg proletariatul. Legitimarea. reaescoperim contradictia creatoare: individul in corelatie cu epoca. Dacd scriitura densa a biografiei ii va acapara pe cititori. intuitd rnai tdrziu de specialism in domeniu..

oricdt de numeroase si incdtusate ascunzisuri au presupus.La conceperea textului am invdtat sa md aplic schitei de portret. plastic concentrat. In crezul profund. funded e mereu confirmatd. pe talcul ei sustras efemerului. reapare In lextui dramatic rdmas o vreme in cartoanele autorului. Ludo. minutia vizionard ce incunund ampla exegezd .lectio " naratiunii. il transcende. altele neistovit transmise..Goethe $i lumea lui". se mutd.siifletul trupesc" al lui Cristofor Columb.lumilor. Dintr-un numdr de referinte central de interes. dar stiu. Petru eel Mare se vede gratificat cu propriul sou simhoi legendar. interesate de . Fapt e cd literatura nu submineazd legenda. se axeazd pe . Suportui pentru biografiile. trait foarte caracteri. nu putine. in materia valorilor de personalitate. Gherea si Petru eel Mare lasd m seama dispute! cu contemporanii mdrginiti idealut sdu.. tnddrjit implinite..Afacerea Dreifus". mai incolo. . diferenfa de 24 . Rddulescu-Motru.ttic pe mai multe planuri. va mdrturisi Aderca. intr-un biletepistold cdtre 1. Nu stiu sigur dacd avem aid fidela punere in practicd a motivafiei stendhaliene despre reducerea imaginii globale la episodicul expresiv.. Aderca) vafi precedat de studiul-aglomerare de scene . funciar realist. Imensul travaliu dintre 1948 si 1962 (anul mortii lui F. doar o inldnfuie la noua-vechea constientizare.. ilustrat cu insertii in stagiunile coregrafice ale lui Diaghilev la Berlin si Paris. deprinsd de Aderca de la C. Pe masura ce reface dmmul lui Petru. prin 1927.. C.Feeria baletelor" (1947). Magellan. nicicleciim sa o judec". Uriele strict contemporane. Conceplia activistd.D. pierdut: . impregnat de energii positive. la prima mulare dupa instalarea in Bucuresti.

la noi instalarea la putere a comunistilor Impinge psihilogismul. In fine. colaleral. ')i de astddatd suntem aparent in preajma a dot Petru eel Mare. decurge din polii comple-mentari ce nu suportd denaturare. De regula. corespondente cu modernitatea. dezacordul polemic in disputa cu aiti receptori ai acestora. mostenirea Idsatd de F. Aderca. arhivele . Cu acea modernitate mozaicald. epoca. odatd cu socul general de amenintarea permanentd a mor(ii si cu relativizarea absolutd a valorilor. Imaginea celor evocafi devanseazd. dacd biografismul infeles ca exercifiu abundent foiletonistic se demonetizase brusc dupa incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial. intr-un impas categoric. Obsesiv si obsedant rdman incompleti de ii substituim. vizibil. curg restrictii si interdictii impuse de cenzurd si autocenzurd. Ca analist. !fi totusi. derularea de interferente biografice. considerat prin celalalt.pe masura despuierii lor . adevdr lestamentar dar nu si unul principial redimensionat. aprig doritoare de 25 . Unul. in pofida atdtor limitdri. S-a admis tolusi cd atdta cheltuire de energie reconstitutivd rdmdne expresia emotiei artistice suficientd siesi fata cu afirmdri de vie cdutare a adevdrului.dand la iveald documente si din sfera delerminismului morfologic si din aceea a cauzalitdtilor mdsurahile. Dupa 1947. Abila strategic de care a mat nu i-a adus numai laude. imixtiunea in zone ca politicul si isloricul s-a soldal cu obiecfia cu diversitatea aborddrilor nu i-a permis scriitorului judecdti biografice definitive. vddit antitetici. Aderca determind identificarea cu freneticu sai eroi si. rod al trudei de o viatd a rreatorului. are.ultitudine (cazul Rasputin). de reguld.

Intr-un eseu din 1957. neconditionat admirativa. Adercc prefuieste dizarmonicul.supravietuire prin chiar lupta cti vederile cliseizate all dogmatismului.0ameni exceptional!" (1934) si cu modul aparte tm care a canalizal alentia publicului de la noi spre MarcM Proust (cdruia ii dedicd medalioane. spiritualice. constanta neainurilor vechi.. Nu < "ite un coSo'i creat de pomand. slie sd extragd temeiul de reflectie. Intre asemenea coordonate a legit imat cu {'urticulara stiinta a detaliului identitatea farului Petru id Mare. in nestinsd strdlucire. Proteismul delectabil l-a atras mereu pr biogn si romancier. cu experienta seculard a disimuldrii.Istorie $i nlopie"^ Cioran constatd ca Rusia are aptitudinea sd se iirmoni'iez. Este unul i •n sdndtate proprie. 26 . stie ca pu(ini dintre confratii di scris sd nil atenteze la dreptui valoric al alternante\ celestteluric. De unde vine refuzul lui Aderca de a consimti Id timorare si manipulare? In primul rand.. va exclama el. ^uficient de original ca sd urce cohordnd. Mihail Sadoveanu. cum pref a un deceniu §i mcii bine (1924-1936) tipul de convergent artistice propus de identitatea clasica. E. Asife! ii trateaza p . M. vtiparit la . La acuitatea lui un spi li/rrit conformat i se alatura. deplaseaza receptar din planui sulistic pe terenul filosofiei memoriei. cu superb lecfie decretatd de duhul unicitdfii. la fel de aderent in biografia niinliteraturizatd. imbdisamafi ori logic universaiizati.certe informa(ii medicate" drspre . ca sa sfdrseascd. nemediat sincen pafeste ulaturi cu epicul proteic sliijit de Hortensi Papadat-Bengescu.. cdreia i-a gdsit locul in galena „ marilor figuri ilr luptdtori".. din siguranta gustului sou indelung slefuit critic.Humanitas" In 1992 (in volumul . carteziene. In plus. Nu si invers! . Lovinescu.e cu aspectui nocturn al momentului istoric. Anton Holban.directorii de constiinta" ai neamului Titu Maioresci Caragiale. presupun. neobisnuit de puternice. Modulatia proustiana a frazi orchestreazd in intreaga fiinta suprafirescul in aliaj cu valoare Opinia lui Aderca. polemic! sl apologii) un cult absorbant ce incepe prin a fi atent sl umil. eseuri.S'uu cine stie. pdna acolo ca a fagaduit sa dispund (• . Pregnanta portretului/portretelor din acea novator echitibru isi trage substanta.. Aderca verified impresii mai vechi. Blecher. pe cat in transfigurarea nondecorativd. el a cultivm cu ... HENRIZAUS La Proust a omagiat instinctui iudaic risipit In frenezie sensibil asocial mchipuirilor lucide. CriU prob..subiectii" f detronati.

CRONICA

Na^terea lui Petru Revolta strelitilor Nasterea Caterinei, so{ia lui Petru Fuga lui Petru la Troi(chi Na^terea lui Alexei Cucerirea Azovului. Calatoria in Europa Infrangerea de la Narva Intemeierea Sf. Petersburg Rascoala lui Bulavin Rascoale pe Don. Victoria de pe Liesna. Victoria de la Poltava infrangerea de la Prut. Casatoria lui Alexei, tiul lui Petru Coruptia In administratie. Moartea sotiei lui Alexei Petru la Paris. Fuga lui Alexei Sfar^itui lui Alexei. Moartea lui Carol al Xll-lea. Procesul lui Mencicov Decapitarea lui Goertz. Ru?ii in Suedia Sfar^itui razboiului nordic. Pacea de la Nystad Cucerirea petrolului (Baku) Surghiunirea lui Mencicov. Boala lui Petru Planul canalului Ladoga, incoronarea Caterinei Moartea lui Petru

29

E SCURTA FERICIREA IN KREMLIN!

De unde putea sti frumoasa si tanara Natalia Chirilovna, vaduva (arului Alexei 51 mama noului tar Petru Alexeievici - care va ramane in istorie sub numele de Petru eel Mare - ca in cetatea de piatra din inima Moseovei fericirile nu sunt de lunga durata? In Mai 1682 zilele erau luminoase, pline de arome i.i de ciripitui pasarilor, ca in toate primaverile. Crenclurile severe, cenusii, ale Kremlinului, ridicate de mainile artiste ale unor italieni de la miazazi, dar dupa nevoile si dorinta intunecatilor stapanitori de la miazanoapte, se topeau si de data aceasta in stralucitoarele ceturi ale diminetii insorite. Se pregatea o zi cu deosebire caida si blajina. Clopotele sunara lenes in turlele bisericilor. Deasupra Moseovei pluti indelung si mai grav sunetui cunoscut al marelui clopot din cupola bizantina a catedralei Sf.Vasilc, ai carei uriasi buibi de aur, asemenea unor turbane, scapara si azi intre zidurile medievale ale Kremlinului. Ca de obicci, ulitele marelui targ rasunau de glasurile carutasilor si negustorilor de caftane, care, din barbi stufoase, dinaintea pravaliilor si tejghelelor scoase afara ca la iarmaroc, isi strigau marfurile si preturile. Abia se mai zarea, in multimea pestrita a carutasilor, unii cu mutre din Orient, altii din miazazi, a taranilor din imprejurimile Capitalei, veniti cu fructe si legume, cate un popa in sutana aspra, neagra sau uniforma teapana a

cate unui strelit, militar care, de§i nobil, se ultorccH icasi pe jos, pe doua carari. Natalia Chirilovna, ocupati in camanic din Kremlin cu proaspata-i frumuse(e, ajutata dc slujnicc pricepute, tinere ca si ea, indragostite de cochclftria si fericirea ei, magulitoare $1 vorbarete - se putea oare r.iiidi la imprejurarile in care fiul ei fusese urcat pc li.iiml Moscovei, copil de zece ani, la pericolele cumplitc i .11. 'i amenintasera, care o amenintau? Ea nu voise niciodata nimic, altceva decSt »A lie lericita, 51 mai cu seama, sa fie lasata sa fie I'cru'ltn, raspandind In jur voie buna si ras. Vazuse ca stciiim norocului ei se aratase de la inceput ca cea mai m;iif si mai stralucitoare in noaptea acelui veac. Intr-adevar, ce fusese ea acum zece, doisprc'/.cce ani? Fiica unui ofiter de cavalerie Narischin, dintr-o familie de boierasi de provincie, iar ravna lor cea mai scumpa era de a ajunge in preajma tarului Alexei Mihailovici. Aceasta marire mult visata Ie fu harazita prin unchiul Nataliei Chirilovna, care fu numit de tar comandantui strelifilor, al ostirii lui pcrsonale. Artemon Serghevieci Matveiev, unchiul Nataliei Chirilovna, avea inteligenta aleasa, indelung cultivata, locuia in cartierul europenesc, memtesc al Moscovei, casatorit cu o scotiana refugiata din pricina luptelor religioase, si isi adunase o biblioteca - intaia biblioteca din Rusia. Veacul al saptesprezecelea era menit sa vada caderea dominatiei suedeze in Nord, a Turcilor in Sud si ridicarea a trei man puteri noi, a Angliei pe mare, a Prusiei si Rusiei pe continent. Rusia trebuia sa lupte indeosebi pentru statomicirea unor fruntarii sigure si mai cu seama pentru dobandirea unor drumuri comerciair lesnicioase - drumul Marii Negre, drumul Marii Baltice 32

Tarul Alexei Mihailovici, dupa dureroase y zadamice incercari de a lua cu asalt cetatile suedeze de pe (annul Balticei, fu sfatuit de Matveiev sa incheie pace cu stapanii Nordului, spre a i se recunoaste eel putin cucerirea Ucrainei, drum deschis spre Polonia. 7'arul Alexei venea adesea de petrecea serile lungi de iama in cartierul niemtesc al Moscovei, in casa bunului si in(eleptului sau sfetnic, Artemon Serghievici Matveiev. Aci, sufletui lui sbuciumat, infricosat, gasea pace si reculegere. Cativa ani mai inainte, in 1669, isi pierduse sotia, pe Maria Ilijnicina Miloslavscaia, de veche semintie moscovita, lasandu-1 cu doi baieti si sase fete, copii slabanogi si cam tristi, cum se intampla adesea in neamurile de noblete prea veche. Tarul, vaduv la patruzeci si unu de ani, n-avu vreme sa-si caute sotie, adunand in palatui Kremlinului - ca satrapii orientali- pe cele mai frumoase copile ale imperiului, ca alegand pe frumoasa intre frumoase sa si-o ascunda in iatac, pentru totdeauna, departe de orice alte priviri poftitoare. El fu silit sa se pregateasca si sa purceada la lupta impotriva cazacuiui Stenka Razin, razvratit cu toata taranimea asuprita de pe Volga. Fu o rascoala groaznica, cu omoruri, chinuri si parjoluri pe la curtile boieresti, una din numeroasele rascoale ale robilor pamantului rusesc. Ea cuprinse acum, cu racnetele-i de eliberare, tot (inutui de-a-lungul imensului fluviu, pana la varsarea lui in Marea Caspica, taind astfel drumul eel mai bun al comertului cu Persia si India. Stenka Razin, cunoscator si iubitor de oameni, isi aduna In graba cateva gloate luptatoare, cu gandul de a merge asupra Moscovei unde se ascundeau tiranii, tarul si boierii lui, stapanitorii de pamant si in acelasi timp mari negustori. 33

in 1670. unde suferira torturile cu unelte manuite de calai dibaci. de asemenea capetenic. calari 51 pe jos. Soarta vroi ca la Simbirsk 34 .Pericolul era mare. ie-. de omorarea vechililor $1 vitelor. Boierii aflara cu spaima de pradarea. lautarii spun din viers si din( scripca faptele unui Tunsu sau lancu Jianu. Mandru de gandul si tapta lui. pentru care se jertfise De-a-lungul timpurilor. precum pe la nuntile si petrecerilt taranesti din Romania. bine sirftn'ji in armuri. Numele lu nu fu uitat de taranii nisi. inannati mai mult cu furci. suliti si topoare. impreuna cu un frate. La chemarea tarului. Stenka Razin nu scoase un racnet de durere. Tarul si boierii respirara usurati. l. pe Volga. desi infrant. nestiind daca vor izbuti sa infranga iar pe riisciilap sau sunase ceasul ca ei sa treaca acum prin siibic iar Moscova prin foe. 1'urii prinsi. tarftnoli fura alungati de trupele tarului iar capetenia lor. arderea conacelor. in fruntea trupelor regulnie. Nopti lungi de groaza petrecura cu toti. asemenea unor fiare turbate.ira intru intampinarea slugilor obrazmcite. incuiati intr-o colivie de fier si dusi la Moscova. Nici locul! infrangeni marelui taran rasculat nu se pierdu intre mule de nume ale Rusiei nesfarsite. Stcnku Kazin. iar sctea de razbunare fu de doua on mai mare'decat spaima prin care-i trecuse acei mojici netesalati.upta se dadu la Simbirsk. rasuna prii hanurile si pe ogoarele rusesti cantece de vitejie ci numele ^i ispravile lui. Stenka Raxin si fratele lui fura aruncati in pivnitele de tortura ale Kremlinului. din veac in veac. tinerii boieri. Necunoscatori ai felului de a purtu i&y. innehunilc. ca impotriva unei navaliri de tatari. Tarul fu silit sa pregateasca impotriva lui Stenka Razin oaste numeroasa intarita cu tunuri.boiul.

nimeni nu banui ce se 35 . ultimul Romanov. inraurirea inteleptului Matveiev asupra tarului nu ru pe placul batranului Miloslavschi. de numai nouasprezece. din mana caruia cadeau toate harurile si toate bunurile. spre a darama ramasitele puterii tarului Nicolae al 11-lea. gratia si tineretea Nataliei Narischina. porunci sa se adune in Kremlin fetele cu drept de a fi alese. Cat trai Maria Miloslavscaia. alaturi de Autocrat. stapana tarii. Matveiev. desi se tragea dintr-un neam mai putin ales. tarul Alexei Mihailovici. In vreme ce Stenka Razin isi ispasea pacatui razvratirii. devenea. de abia iesit dintrc papusi. zamislita pentru bucuriile vietii. impacat in sine. pierdu dreprul sa mai faca deosebirea intre tarul trecut de patruzeci de ani si vreun ofitera? din tabara streliceasca. Ceea ce frumoasele fiice ale marilor boieri moscoviti ravneau cu nerabdare. Natalia Chirilovna dobandi aproape fara sa-si dea seama.sa vada lumina zilei Vladimir Ilici Ulianov /. din cartierul europenesc al Moscovei. Familia care izbutea sa puna in preajma tarului o faptura atat de intima si de ascultata ca sotia. Nevinovatu-i suflet. Nepotica. care in 1918 avea sa atraga si el de partea lui pe t&ranii iobagi. Maretia coroanei umplu sufletui naiv cu o incantare atat de calda. de ochii lumii. Cand tarul.n LBHIH. petrecea in locum^a atat de calda a inaltului sau slujbas. unchiul raposatei tarine. cu tot felul de vorbe cautS sa ponegreasca pe sfetnicul treburilor din afara. Voiosia. barbat copt si nedat cu vaduvia. Rusia fu in puterea familiei Miloslavschi si indeosebi a batranului Miloslavschi. nu avura nevoie de nici un fel de staruinta ca sa traga dupa ele ochii tarului. ca putea fi usor luata drept iubire. nu-si putea inchipui ce insemnatate avea pentru familiile boieresti o incuscrire cu tarul.

de o cruzime pe care nici credinta in lisus n-o potolea. Nimeni din familia Miloslavschi nu sc ocupa de ivirea pe lume a lui Petru Alexeievici .de vreme ce era tocmai bine al saptelea urmas.care trebuia sa devina Petru eel Mare . inca din timpul vie(ii tarului. destinul tot se intoarse cu dar de bucurie pe 36 . Ramasera scrise in cronicile timpului indrasnelile frumoasei tanne. Desi traia intre oameni cu poftele dezlantuite. printre altele mdrazneala de a fi iesit la plimbare in caleasca pe ulitele Moscovei si de a fi ridicat perdelele ca sa vada si sa fie vazuta. Lipsita de orice alte ambitii. care umplu camarile Kremlinului cu tipetele-i ascutite. Natalia Chirilovna ramase una din cele mai surazatoare si luminoase figuri din istoria Rusiei. Natalia Chirilovna. nu fu de prea mare folos familiei. Adunarea mult impodobitelor si sfiitelor moscovite fu la Kremlin numai o comedie nevinovata: tarul alesese de mult si anume pe cea mai putin cunoscuta dintre ele. ibovnici tineri. Tntr-o vreme cand rascoalele dinlauntrul tani se amestecau cu luptele dinafara. tinand seama de firea tarinei si de marea deosebire de varsta intre soti. Crescuta in moravuri europenesti. ocupata cu propna-i fericire.incepand cu norocul de a trece din casa unchiului Matveiev pe tronul Romanovilor . desi imbrancit altfel de evenimente. Natalia Chirilovna.Hoarda de aur" tatareasca. la 6 lunie 1672. arunca de o parte valurile asiatice lasate mostenire de fosta . Casatoria avu loc in 1671. ceea ce n-ar fi de mirare. izgoni pe paznici si pe eunuci. tanara tarina dadu nastere unui flacau voinic.si de cateva ori. pe fiica ofiterului provincial Narischin. Se puse pe seama ei si vina de a fi avut.intamplase cu inima lui. Destinul fu de partea ei .. Peste un an.

fiul eel mare. Frumoasa Natalia Chirilovna si fiul ei Petru se pomenira deodata intr-una din situatiile cele mai periculoase. pentru desfiintarea registrelor ereditare dupa care se laceau inaintanie in armata streliceasca. dar se inlatura pentru totdeauna o ierarhie cu caracter medieval. Natalia si Petru 37 . care erau caii frumosi. a carei miadita mostenise tronul? Cata vreme traiau ceilaiti unnasi. Feodor Alexeievici.«llliul ei de crin. poeziile si vesmintele de lux din Polonia. Cine sa-i fi ocrotit impotriva banuielilor sau numai a urii familiei Miloslavschi. Sofia. dupa inama un Miloslavsc. Veni la tron fiindca asa fusese ursit lar trecerea lui prin istoria Rusiei nu lasa aproape nici o amintire. din totdeauna tara de mandri cuconi. femeie energica dar liira mtelegere politica. Altminteri. La tron urma. Indata dupa luarea domniei fu •silit sa adune un semschi sobor (adunare de nobili). Numirile si inamtarile treceau de-aci inainte in puterea tarului. Cum era sa dezamageasca o faptura /flinislita pentru toate fericirile? Natalia Chirilovna ramase vaduva numai dupa rinci ani de casnicie. suferind de aceeasi moliciune fara leac a plozilor lui Alexei din intaia casatorie si deasupra carora avea sa se lidice numai una din surori. ravnele si poftele tatalui. Fu un progres in organizarea militara a Rusiei. deci un vrajmas al Narischinilor. care |mea seama de interesele lui si de valoarea ofiterilor. Feodor al LU-lea nu mostenise niciuna din ilinbitiile. Se intarea de sigur absolutismul tarist. flacaul incoronat ar fi fost bucuros sa fie lasat la jocurile si preferintele lui. din intaia casatorie a raposatului Alexei. dupa datina si vointa nlposatului tar. Noul tar era un copilandru de cinsprezece ani.

pana la fiul lui Ivan al IV-lea. la Preobrajenscoe. neclintind din locul lor pe marii slijbasi. Se vedea bine ca urmasli raposatului 38 . alungata intai de fratele-i mai mare. mai cu seama. impotriva boierilor nesupusi. ucis dupa moartea tarului de Boris Godunov. siguran(a vietii ei si a unicului copil. intretinandu-se din privilegii dobandite si reinnoite. ar fi avut o fire treaza si despotica. de la Cleopatra care. Dar Feodor al Ill-lea n-avea fire de domnitor. ajunge apoi regina si se grabeste sa asasineze o sora inchisa intr-un templu grec. Ar fi cutezat strelitii sa apere cele doua oropsite fapturi. pierirea lui atunci. Altfel ar fi decurs istoria Rusiei. sar fi resimtit pana-n zilele noastre. Mama si fiul se retrasera la un castel de vara. ravnitor al coroanei.n-aveau niciun drept la tron. care voise sa ia locul tatalui sau David din palatui de pe Sion. dupa traditia intemeiata de Ivan eel Graoznic care avusese nevoie de entire personals. de la Absalom. Istoria e plina de astfel de crime. pe care nu Ie pretuise prea mult. Singura putere militara o alcatuiau strelitii. ci libertatea de a se misca. Fura alungati doar de la Curtea din Kremlin. libertatea de a fi fericita. Avea putine sperante sa mai ocupe vreodata locul de unde fusese alungata odata cu moartea sofului. Neaducand nici-o schimbare. copil de zece ani. Daca tinem seama de rolul lui Petru eel Mare in istoria Rusiei. altfel soarta imperiilor vecine s'l deci alta ar fi fost infatisarea Europei. Ceea ce-i lipsea acum Nataliei Chirilovna nu erau maririle. in aparenta lipsite de orice viltor? Daca Feodor al III-lea ar fi dobandit coroana la o varsta mai inaintata si daca. viata lui Petru si a mamei lui nu-1 incurca. dar avea. Natalia si Petru si-ar fi pierdut cu siguranta viata. cand n-avea decat patru ani. Dimitri. raspanditi tn centrele mai de seama ale Rusiei.

in varsta de numai douazeci si unu de ani. de la Oceanul Pacific pana-n malurile rapoase ale Niprului? incercarea sfetnicilor de a smulge o rnladita noua din maruntaiele fara vlaga ale blajinului Feodor. Steaua cea buna se ridica deasupra castelului de la Preobrajenscoe. nu izbuti. In afara de Feodor. unde se juca un copil nestiutor de inalta lui menire. cu picioare moi si aproape mut. Fusese scurta fericirea Nataliei Chirilovna in Kremlin. o biata starpitura cu ploape lipite. Ivan. cu desavarsire neputincios. Tanarul nu vroi sa se casatoreasca. dar fu prea tarziu. El pieri pencetui. lasand in urma-i o fecioara neatinsa si un tron fara urmasi. mai era un frate. sa-si implineasca menirea.Alexei nu erau in stare in acea vreme de lupte pentru cat mai mult pamant. lipsit de insusiri barbatesti. necum sa sporeasca un imperiu care de pe atunci se intindea de la Marea Alba pana-n Caspica. Puteau oare asemenea firave fapturi sa tina intreg. iar cand isi dete seama ca si slaba palpaire a energiei lui e pe cale de a se stinge. 3? . dar nici surghiunul ei nu fu prea lung. se hotari sa-si ia sotie.

ramasi fara stapan. Se prcsimtea razboiul civil. care echilibra tendintele potrivnice ale boierilor. Rascolnicii. doritori de a strange numai pentru ei si familiile lor bunurile tarii.(arului. pomind de la nemultumirea pricinuita In masele tarane^ti de noul ritual bisericesc. in vremea luptelor de la Riga. se ridicau de fapt impotriva intregii randuieli sclavagiste a statului. pentru o vorba nesocotita. ci mai vartos . singurul rost al viejii lor? Batranul Miloslavschi. 41 . de la toiagul tarului Alexei. Tarii nu-si desmierdau boierii. doreau razbunarea si innoirea privilegiilor. zamislea oameni cu deosebire brutali.cu mult inaintea brutalitatilor lui Petru eel Mare . mai vechi in treburile imparatiei. secta religioasa. Societatea rusa abia iesita din framantarile Evului Mediu $1 grupata cu forta in jurul tarului absolut. in lipsa unui tar autoritar. se vedea indarjirea intereselor in lupta. vru sa se foloseasca de doua puteri mai insemnate atunci. bataia pe ruptelea. a caror spita nu s-a stins nici azi acolo. Strelitii.li inlaturau la nevoie cu junghierul.SANGE PE TREPTE La moartea. sangerosi. jefuiti pana la os de proprii lor comandan(i. de strelifi si rascolnici. nesatioase dupa averi. in jurul batranului Miloslavschi si al carturarului Matveiev se stransera in doua tabere dusmane toate celelalte familii boieresti. ce alta putere ar impiedica incaierarea celor doua partide hamesite dupa domnie. Batranul Miloslavschi cunoscu.

unchiul dupa mama al lui Ivan. si-ar fi ilat seama ca se rezemau inca pe o umbra si ca-n primul land aveau datoria sa intareasca situatia noului tar. Atatara pe streli(i impotriva Nataliei Chirilovna. Si pandi momentui prielnic. cuprinzand masele . Dusmania in randurila strelicesti era tot atat de indarjita ca si a celor doua tabera de boieri. iitat de putin pravoslavnica. Sntre timp insa. copil de zece ani. cazi la injelegere cu patriarhul . a carei viata era mult mai . printui Dolgoruchi. cu o mai stricta viziune a realitatilor.Fugiti de la munca silnica de pe mobile boieresti vagabonzi prin uriasele paduri nestrabatute. Tarul legitim . Rascoala izbucni indata dupa inapoierea lui Matveiev la Moscova. eu doua sute de ani inainte de degradarea $ uciderea ofiterimii lui Nicolae al II-lea de catre soldati bolsevici. dimpotriva. il facu sa stea departe de Moscova.unara. adun soborul si patriarhul unse tar pe copilul Petru. Dar comandantui strelitilor nu reprezenti interesele lor.era tot istetui Matveiev. Ivan surdo-mutui. mai d mult inteles cu Matveiev. Cand trupele regulate. oamenii lui Miloslavschi lucrara cu spor. cu legile lu: asupritoare de (arani. care scoaser inainte pe Petru. Singurul care cunostea indaratmcia vrajmasilor ilin cealalta tabara si indeosebi indarjirea batranului Miloslavschi . i cosciugul de arama. Matveiev.. aduse pe patriarh de fata. Dar sfiiciunea obisnuita . mama noului tar. el zacea in sal tronului din Kremlin. care ar fi ucis pe adevaratui tar. Matveiev.si nu mai avu nevoie sa atate tendintele anarhice di cuprinsul imperiului. In vreme ce ofiterii din Moscova erau batuti cu cnutui. Si o ploaie de fagaduieli inai atatara pe streliti. capul Narischinilor. Tarul Petru. care se bucurau insisi de pnvilegii si nu puteau dori o revolutie generala. mai istet. trimise ir unnarirea rascolnicilor. condusi de Matveiev. Ni concurara pe Miloslavschi si nu voira sa atraga de partei lor aiti streliti si aiti rascolnici. numita Piata Rosie. Narischinii. Strelitii nu se multumira cu atat. s-ar fi potolit. Nu fusese inca ingropat Feodor al III-lea. m dimineata zilei de 15 Mai 1682. era cu socoteala. Cine se putea gandi la paraliticul Ivai unnasul drept al (arului Feodor? Se vazu cu acel prilej c si conducatorul streli(ilor. grabiti sa puna mana pe . adevaratui conducator al Rusiei prin Natalia Chirilovna si copilul Petru.idanci ale populatiei rurale. Dar strelitii. 15 dadeau foe si ardeau in cantari liturgice pana la unul. bucurosi de a-si arata atotputemicia si de a cere dupa aceea marea cu sarea. fura sili(i sa dea si rangurilor inferioar ale arrnatei o satisfac{ie. inconjurat de partizai inannati sub vesminte. ca sa riimana Petru singurul stapan. Navala strelitilor. Fu inceputul. Se cunostea 43 . era de partea tarului Petru. izbuteau sa-i surprinda. cu locuintele lor cu tot. asupra Kiemlinului. care se dovedea astfel prizoniera? 1'ilda rea se putea intinde mai departe. §i astfel. nu mersera atat de dcparte. ca o papula de ceara.care tinea uneori locul taruli . Noii conducaton ai Rusiei. Cine-i putea impiedica? Si ce mai ramanea din . in provincie erau ucisi sau arsi de vii. iscali ucazul dupa care ofiten vinovati de jafuri sa fie pedepsip chiar de subordonati lor. eel purtat de slugi pe brate. el. fratel vitreg al moitului.controlul" averilor bisericesti.mtoritatea Coroanei. 1 omului de carte si teama de un conflict personal prea brutal. in primele zile ali domniei. S-ar fi potolit daca partizanii lui Matveiev. ei racneau nu numa impotriva patriarhului dar $1 a (arului. strelitii isi batura superiorii cu biciul in piata din fata Kremlinului. unde-s ridicau pe alocuri schituri de lemn.

copilul cu ochil mariti de groaza. navalira in cartierul strainilor. unna executarea oarecum in buna ordine a adversarilor scapafi cu viata. Dupa aceea.mai incapea indoiala? . la fel ca si fiul ei Petru. arunca apoi cadavrele sangerande prada furiei celorlaiti soldati ^i napadira mcaperile. printre care si fratii Nataliei Chirilovna. se pare plin de farmec intre patru ochi. Natalia voia sa arate astfel ca Ivan traia. iesi pe treptele Kremlinului intovarasita de Matveiev si de printui Dolgoruchi. Astfel fura ucisi saizeci si sase de insi. comandantui suprem al trupelor de streli}i. sa fie . Daca in cei sapte ani de domnie Sofia n-ar fi stat sub inraurirea acestui netrebnic amant. ca nu ucisese nimcni pe Ivan. ar fi pacificat tntradevar spiritele si ar fi implinit poate o pane daca nu 45 . finta era cu totui alta si anume starpirea Narischinilor care. de fata flind in acea zi de 23 iunie 1682 boierii to(i si inaltui cler. spargand u§i. strelitii nu se multumira cu victimele predestinate. Cu glas gros porunci ostenilor necuviinciosi sa paraseasca numaidecat curtile Kremlinului. in cartierul europenesc. ucisera sijeftiira. toatf fusesera prevazute. pana la majoratui micilor tari... cautand pe cei care fusesera mai dinainte osanditi de batranul Miloslavschi. Ei fura tarati in Piata Rosie. flind si el uns de catre patriarh. Ambitioasa. o luna dupa rascoala strelitilor. legati de Matveiev. Ea tinea cu o mana pe Ivan balbaitui si cu cealalta pe Petru. ingrozita de nemaipomenita zarva. Dintre unnasii slabanogi ai raposatului Alexei iesi atunci la iveala o energie nebanuita: Sofia.regenta". alaturi de Petru care. unde-i adastau uneltele de tortura si unde fura ucisi pe indelete. nobil lituanian. Avutui partizanilor lui Matveiev fu confiscat si daruit strelitilor. nu mai putea fi detronat (Crutarea lui Petru sa fi fost necesara pentru potolirea spiritelor?). Dupa aceasta vadita dovada. Astfel ca. Era un boier cu mmtea destui de isteata. Racneten oamenilor inannati ai batranului Miloslavschi dinaintei Kremlinului cereau strelitilor de a vedea pe Ivan. pusesera mana pe toate slujbele man. Rasculatii navalira asupra treptelor. ci. urea indata treptele tronului. fiica lui cea mare. ei cerura inaltarea lui Ivan pe tronul tarilor. Strelitii mai cerura ca Sofia. unde arsera. Grupe de streliti cutreierara ora$ul. Slujba^ii gasiti acolo filra uci§i fara mila. in numele lui Ivan eel mut asculta cererile strelitilor care se potriveau .am spune azi . Porunci arestarea Nataliei Chirilovna si a fiului ei Petru. dedata cu toate vicleniile diplomatic!. printui Dolgoruchi crezu ca-si putea relua autoritatea. 44 Cateva zile tinu aceasta sinistra betie a instinctelor deslantuite. ude inca de sangele victimelor. taru legiuit. in racnetele de spaima ale Nataliei si copilului ei. Ca untdelemnul pe foe cazu porunca printului.intocmai cu ale ei. apucara-n sulite pe Matveiev si pe printui Dolgoruchi. spre a face pe placul norodului.ca inapoia lor erau o mana si un creier. Peste cateva zile isi dadu si el sufletul. Ivan si Petru fura incoronati (ari in sala de ceremonii a Kremlinului. despre care se spunea ca ar fi fost ucis. dar cu desavarsire lipsit de energie si de caracter. Ea numi pe data ministru pe intimul ei prieten Vasili Golitin. la adapostui lui Peti-u. cum se scomise din vrajmasie. Imbatati de sange si pomiti acum pe jaf. Batranul Miloslavschi nu se bucura multa vreme de aceasta sangeroasa izbanda. doborand ferestre. Astfel. Natalia.

ca nimic in Rusia nu se mai putea clinti fara voia lor. El isi dete seama ca trupele strelitilor nu mai aveau coeziunea de la inceput si deci nici forta de a se razboi in afara. Adevaratele interese ale Rusiei. Si cu toate ca stia ca o biruinta turceasca insemna in acelasi timp o inaintare a turcilor de pe Nipru in Ucraina. lar dupa ce Viena fu despresurata. in politica extema. mainile lui erau legate.ceea ce ar fi fost mai greu . mai disciplinate. raspunzator cu propriul cap de propriile actiuni. turcii maintau ameninfatori asupra Vienei. lar atata vreme cat lipsea un tar energic. Amantui Sofiei avu totusi in politica extema un merit de inteligenta. in 1683. nu se putea nadajdui in reorganizarea strelitilor sau . mul(umita mai cu seama ajutorului trupelor poloneze de sub comanda viteazului Sobietchi. Vasili Golitin fu geniul rail al Sofiei si al Rusiei.toate poruncile istoriei care-1 facura pe Petru omul providential al Rusiei. incredintati. ahtiati dupa avutii. parte nu fura in^elese. de la asasinarea Narischinilor. Sofia. nu mai vazu decat intrigile marunte din jurul tronului. Din pricina lui. constient. nu mai avu decat satisfactiile meschine de a ridica sau prabusi oameni si fu ocupata cu aducerea pe lume a catorva copii nelegitimi. Golitin nu fu in stare sa tina legamantui pe care Rusia il avea cu imparatui din Viena. Dedati lajafuri. mai cu seama. 46 . lipsit de o adevarata putere armata. Vasile Golitin tntelese ca.crearea unei alte armate. din pazitori ai bunei randuieli devenisera elementui eel mai anarhic al societatii. cand ajunse la putere. parte fura uitate. li lipsea pana si acea nesatioasa pofta de avutie care daduse vietii tarului Alexei Mihailovici vigoare si unitate.

pentru care se organizasera doua expeditii costisitoare.sa faca zdren(aroaselor trupe ale lui Golitin o primire triumfala. care de mult amenintau sa ocupe Ucraina. macelarite de tatari. zadamici toata expeditia. nici atunci . precum au ramas necunoscute cauzele retragerii armatelor prusiene din Franta. Dar se trezi incapatanarea ruseasca. o suta de ani mai tarziu — teama brusca a agresorilor? tradarea lui Golitin. si abia invinse greutatile drumului. Dar tocmai acest atac. Dar vechiul pacat rusesc de a nu tine socoteala de timp si de a purcede intotdeauna mai tarziu decat se cuvenea. in timpul Marei Revolufii. Printui Golitin nu justifica niciodata fata de nimeni aceasta retragere.trupele rusesti incep a se retrage. urmarite. Campiile erau de mult parjolite de scare. a tatarilor. nimeni nu-1 intreba. Caii nu mai gasira hrana iar oamenii pierira de sete si de molime. Adversarii se impacara abia in 1686: polonezii renuntau la Ucraina iar rusii se indatorau sa alunge pe tatan din Crimeea. Sofia crezu ca se cuvenea . nu incepu niciodata. cu ajutorul generalului Gordon. In 1689 Golitin pomi insusi spre miazazi. Intr-un hal jalnic. Vasili Golitin. se intoarse la Moscova tara a fi dat ochi cu un singur tatar.Golitin trebui sa lupte impotriva polonezilor. care cunostea bine Rusia de miazazi ca unul ce luptase impotriva turcilor. Din pricini care ramasera pana azi necunoscute. ale carorjafuri ajungeau pana in inima Europei. echipa o armata noua pe care o trimise impotriva mongolilor din Crimeea. Repeta greseala dintai de a nu pomi la timp. cumparat de tatari cu pungi de aur greu? . armata ajunse in peninsula Perekop a Crimeei. Ce mai ramase. unde se afia vestita cetate Perekop.de ochii lumii . Si trebui sa pomeasca atacul. un scotian refugiat. in fruntea unei armate noi.

Viclenie simpla. Dar Cleopatra duse istetimea pana la capat. de Cleopatra dupa lupta de la Actium. care mai fusese zamislita de un creier de femeie infranta. fu alungat intr-un lung exil. fu aruncata puntea unei uri laolalta impotriva regimului de teroare. Covanschi sfatui pe stapana lui sa adune un sobor in Kremlin. cazut de la putere. Deoparte se aflau sustinatorii regimului. care tinu pana la sfarsitui vietii. Ce putea face Sofia? tntre boieri si popor.. patriarhul si episcopii. Soborul se intruni. Covanschi era si el un Stenka Razin. ingrozita. Inteles cu un popa neastamparat. Strelitii cereau spanzurarea tuturor slujbasilor jeftiitori. Sofia. de cealalta parte 48 . Farsa la Moscova se repeta si ea. Sofia nu se pricepu sa alcatuiasca o patura destui de numeroasa de partizani pe care sa-si reazime atotputemicia. dintre iubitui ei Antoniu.invingatorului tatarilor". in care avea incredere personala. insa fara eroism. spre a insela pe cei ce. a boierilor asupritori si inlaturarea sclaviei (aranilor. adastau prilejul sa rascoale poporul impotriva reginei. Sofia. caci indata dupa debarcare aresta pe cei banuiti de razvratire si-i ucise prin torturi.nici mai tarziu cand. Tot strelitii hotarau pentru soarta tronului. pusera in fierbere pe strelitii din jurul Moscovei. rusine si infrangere. . si Octavian. Nichita din Susdal.. Cand zvonurile tulburi ajunsera la auzul Sofiei. porunci sa se faca o primire triumfala . Pentru a-i avea in mana. era prea tarziu sa se mai impotriveasca. care ameninta sa duca la ruina obstea intreaga.regenta" puse in fruntea lor pe un anume Covanschi. infricosatui. desi era in taina un rascolnic. inlauntrul cetatii. Si ea se inapoia in portui Alexandriei in cantece de victorie si cu toate catargele tmpodobite. desi prapastia era de netrecut. Inlauntru.

parte dusi inapoi pe brazda de robie. vreme de sapte ani. Socotind ca prin tratative isi va putea scapa viata si pastra locul. in aceeasi noapte. nu mai sus(inu pe popa Nichita care. Dar aici fu prins si scurtat de cap. pe Sacloviti. parte ucisi. in vazul tuturor. care trecura de partea stapanei. inconjurata de boierii in arme. Stiind ca rascolnicii din tabara strelitilor s-ar putea rascula.. si dupa ce ucise fara mila pe cei banuiti de legaturi cu rasculatii. veni insusi in tabara . Pieirea lui Covanschi descuraja pe streliti. Pentru ca tot mai avea sub porunca trupe de streliti.al doilea favorit". apoi parasi adunarea. ftira prinsi cu arcanul. ceru eliberarea muncitorilor de pamant si la unna ameninta cu moartea pe toti potrivnicii. Popa vorbi raspicat impotriva legii de robie a fostului tar. Puse in fruntea trupelor un barbat cu adevarat de incredere. Totusi. langa Moscova. nu din partea Narischinilor li se tulbura domnia.. Nimeni nu siar fi adus aminte de copilandrul de la 49 . ci raspunse indraznej.regentei". gura rea. se retrase intr-o tabara. domni de aici inainte numai prin groaza -metoda ruseasca intarita de mult de Ivan eel Groaznic. i se ceru supunerea.un nuniar destui de mare de rascolnici in frunte cu popa Nichita. Sofia nu-si pierdu cumpatui. Sofia. Si Petru? Sofia si Golitin marturisira adesea ca pieirea lui Petru si a mamei lui ar fi fost de dorit. fu prins iar a doua zi la amiaza ucis. pentru inva(atura de minte. pe care il ocart. in Piata Rosie. infricosat. Acest curaj ii mantui capul. pazitori indarjiti ai marilor privilegii. Covanschi. ca pilda. Sofia se relntoarse la Moscova. . rrata dar temuta. Taranii fugiti de pe mosiile boieresti. unde fura batu(i. Covanschi fu dat pe fata. cu franghia uda.

cartile copilului cu msemnarile de razboi ale marelui Cezar . din pricina carora ramasese cu un tic al fetei si capului . cu sdngele propriului sdufiu. din naivitatc ?i iubire. in mileniul de anarhie istorica in care ne aflam inca. care-i aduse proiesori invatati .cu unele crize de panica si de furie salbatica. Petru.dupa dureroase mfrangeri -in primu) rand impotriva lui insu. amenintate. Ceea ce vazuse atunci.s-au pastrat pana azi caietele. trupuri vii rasucite in suli(e. o aruncare inapoi a capului . cand trebuia. Caci Kremlinul era pentru el. Petru . tarul cu nervii dezechilibrati. Maica lui. in celelalte zile.Preobrajenscoe si de maica lui. copilul era fericit sa fie lasat in pace la jocurile lui. viata lui 51 a mamei.pericol tainic dar sigur . era adus la Kremlin spre a fi infatisat distinsilor ambasadori 51 oaspeti straini. Ceea ce va infaptui Petru Alexeievici.va scapa cu viata. Cum Ivan neputinciosul infatisa destui de jalnic maretia tarismului. intr-omenirea majestuoasa a copilului. a carui impacare n-o va mai cunoa§te niciodata. Numai ea. toata aceasta vedenie de iad dezechilibrase sufletui copilului. ursita a se ofili in pustietate.putea nadajdui. o amintire de groaza. lata precantatea imprejurarilor in care se ive?te $i va actiona unul din exemplarele cele mai alese ale omenirii. atat de tanara si de frumoasa.fi. Caci nimeni nu credca ca Sofia sa mai lase vreodata din maini puterea y nimeni n-ar fi putut spune ca in acea epoca de teroare.o strambatura a gurii. $i cea mai odioasa din turiile-i asasine o va potoli cu ceva mai scump decat sangele lui. Acest conflict 50 . va fi . soldati beti cuprin$i de turbarea sangelui. alaturi de fratele-i vitreg. din sangeroasele zile de mai 1682. nimeni altul. daca n-ar fi fast nevoie de ei.

poate unic in istoria omenirii. a copilului de la Preobrajenscoe. dar si impotriva celor mai intime forte suflete?ti. alcatuieste maretia viitoare. nu nurnai impotriva unor forte exterioare. cu un spirit constructiv dus pana la fanatism. iara pereche.intre necesitatile istorice ale unei tan cat un continent. dar cu siguranta unic prin rezultatele lui uriase . ri . vazute limpede ?i realizarea lor metodica.

. 53 . vom Tn(elege . starea In care se gaseau natiunea si teritoriul ei.CUM SE PLAMADE§TE 0 NATIUNE Dar. De aceea.au fost si ei siliti sa mearga.indeosebi aliantele cu germanii impotriva fortelor nordice. raporturile cu natiunile invecinate si evenimentele continentale ale acelui timp. multe din evenimentele cu care ne vom intaini vor izbi prin via lor actualilate .si de aceea o biografie a lui Petru eel Mare e nu numai o opera psihologica si istorica.Testament al lui Petru eel Mare" . pentru a ne da seama de amploarea conflictului.cu cata siguranta Petru Alexeievici calcase pe adevaratui drum si cum toti acei ce i-au urmat . atunci suedeze si engleze .tinand sau nu seama de celebrul dar nu mai putin falsul . a ispravilor. pe linia acelorasi realizari. dar si un indreptar in descifrarea complexelor conflicte ale Europei contemporanc. muceniciilor si viziunilor lui. inclusiv conducatorii de azi ai Rusiei Sovietice. trebuie sa aflam tntai locul pe care il ocupa tarul Petru Alexeievici in desfasurarea istorica rusa.aruncand o privire asupra curbei destinului rus . $i numai dupa ce vom fi incheiat povestea vietii lui. de adevarata-i semnificatie omeneasca si istorica.

atat de fecunde. 54 . e un podis unitar de la Marea Alba la Marea Neagra. Niprului si Nistrului. multa vreme pietrele de hotar ale semintiei.Despre Rusia europeana . flamande. Bogatia acestui imens tinut a ingaduit de la inceput asezarilor omenesti sa se inmulteasca repede iar relatiile .. aproape apatice .caractenstica ramasa pana azi . Poate ca tocmai rodniciei solului si usurintei comunicatiilor se datoreste scoborarea dinspre miazanoapte si urcarea dinspre miazazi a unor triburi razboinice. Cuceritorii de la miazazi au ajuns pana la noi sub numele de hazari iar cei de la miazanoapte.singura care are deocamdata o constiinta si care hotaraste si destinul Rusiei asiatice . sub numele de varegi. asupra triburilor slave.erau prin veacul al VII-lea dupa Hristos.care locuiau din vremi fara amintire pe malurile Volgei. Ca asezari mai cunoscute . in afara de muntii Urali ce despart Asia de Europa.orase".fura inlesnite din stravechile timpuri de numeroase rauri navigabile. Novgorodul in bazinul Volgei si Kievul in bazinul Niprului. alcatuind cu bastinasii natiunea engleza. in mtelesul de azi . pasnice. ale carei roci au fast acoperite cu groasele sedimente.se poate spune ca. din marea semintie a normanzilor care au navalit pe campiile Flandrei. lasate de ghetarii cuaternari scoborati din Scandinavia.nu poate fi vorba de .care ar fi putut fi mtrerupte de uriasele paduri . cateva secole mai Inainte. si au cucerit mai tarziu insulele britanice. cu douazeci si sase de metri. uncle de o lungime necunoscuta in restui continentului si de netezimea solului: Marea Caspica este sub nivelul marii.

Din aceste atingeri cu somptuoasa civilizatie de pe Marmara. un trib vareg a intaraiat pana in veacul al IX-lea intre ghetarii si lacurile reci scandinave. catre imbelsugatui (inut. unde huzureau ultimii imparati ai decadentei grecesti. sangele a nenumarali germani. in mai putin de un veac. unde ajungeau mai usor vestile si marfurile de la miazazi. si cand se aseza si el la Novgorod asculta de un anume Ruric. prinzand si din obiceiurile gospodaresti ale localnicilor slavi cu care incepusera sa se amestece. pana sub zidurile Bizantului. Mai tarziu. fastuoase si ritualul crestin-ortodox. se muta la Kiev. scoborl pe drumul batut de semintiile inrudite. La intemeierea dinastiel nationale a Romanovilor se inradacina obiceiul ca tarinele sa fie alese din semintiile nobile germane. in valuri succesive. violent! si cuceritori. din familia domnitoare din Hessa. scoborati apoi la Moscova. rufii invatara voluptatile vietii sedentare. asezati intai in Polonia si tarilc baltice.francezi si itaheni adusi in Rusia fie de setea de castig. anglosaxoni . ca si din extremul Occident. nucleui natiunii ruse fu zamislit. sub conducerea lui Oleg. fie mai cu seama de luptele politice si persecu(iile religioasc din tarile de origina.in deosebi scotieni . din Bizan{. Tribul se numea Ru's. datina care facu din Caterina II. Pe-ncetui. 55 . La sangele slav si normand se adauga. din extremul orient. a nenumarati olandezi. Sotia ultimului tar Nicolae II.Atras si el de faima bucatelor dinspre Novgorod ?i Kiev. tribul rus. cu functii vitale ce aveau sa se dovedeasca extraordinare. de unde isi trage numele intregul popor alcatuit azi din elemente atat de diferite. Dar stravechiul sange neastamparat mana pe unii din ei. era de asemenea o germana. o tarina rusa absolutista. fosta ducesa de Anhalt din Stettin.

cum se intampla in toate dinastiile care n-au inca de infruntat atacuri dinafara.mari printi ai Kievului" . Nume ilustre din viata politica. cu uriasele lor avutii mai tarziu. militara. e un georgian rusificat). nu numai de jaf .unii se numeau . artistica a Rusiei . se topira in masa poporului rus.n-au alta origina. Nu trebuie sa uitam ca la alcatuirea poporului rus a contribuit intr-o masura simtitoare sangele tatar. Trecerea lor nu fu asemenea focului care nu mai lasa in urma nimic. pana-n veacul al XUI-lea.printre care putem aminti vechea familie Tolstoi . timp de veacuri. vreme de trei sute de ani. precum si al altor triburi orientale. De la descalecarea lui Ruric. Desi cu desavarsire infranti in 1224 la Caica. Acesti printi.. mongol. (Stalin. in deosebi prin aristocratiile lor care s-au impus cu forta la inceput.se luptara intre ei pentru o efemera hegemonic. in orice caz ar fi schimbat cu totui natiunea rusa. loc de intalnire si de popas. au pendulat cu ostile si stapanirea lor intre Kiev si Novgorod. nici inghititi de tatari. tanara semintie ruseasca are de infruntat navala puhoiului tataresc care -daca ar fi fast inzestrat si cu insusiri politice. in ultimul timp. La inceputui veacului al XIII-lea. dupa o generatie. Cam pe atunci ia nastere Moscova. eel mult doua. actualul conducator al Rusiei. prin politica nivelatoare a sovietelor. urmasii tnnobilati prin fapte de arme . intai sat de pescari pe malul raului Moscova si al carui destin avea sa fie atat de stralucit.Odata cu aceste straine se asezara in Rusia numeroase alte familii germane ai caror capi ocupara func(ii inalte si care. rusii nu sunt exterminati.ar fi cucerit si inlocuit. leaganul geografic al natiunii ruse. care desradacineaza copacii uscati si pustieste 56 . ci mai curand ca a unui torent de apa.

prinjul Moscovei. tot mai domoliti in patima lor razboinica de felul de viata lanced luat de la turci. Gingis-Han. Printii rusi din Moscova. pe care Ie jefuiesc.gospodariile slab intemeiate.. scoborara prin Ungaria pana-n Tarile Romanesti. recunoscand. Aproape trei sute de ani tinu aceasta asuprire.. Prin(ii se ierarhizeaza pe incetui. Se multumeau apoi cu un jaftrecator. cat si la asediul cetatilor . De aici inainte incepe decadenta hanilor si eliberarea najiunii ruse. In sfarsit. destramat si pulverizat pana-n sudul Dobrogei. cuprinsera campiile si podisurile Rusiei europene. recunoscura suzeranitatea hanului. in fiecare an navalesc asupra populatiilor pasnice de pe Nipru. tiran asiatic tot atat de ingrozitor si de efemer ca Gingis-Han. De aici. sub stapanirea cate unui han tiranic. care devenise capitala in locul Kievului. asezara tribut si numira organizatia lor . drept cap al lor. Apoi. dupa ce imbratisara mahomedanismul. se asezara m veacul al XIII-lea in nordul Caspicei si Marii Negre. Don si Volga.Tabara de Aur". Urmasii .Imparatului Neinduplecat". pe Simion Ingamfatui (1353).. . De la aceasta unificare 57 . cu pasunile bogate pentru caii lor iu(i. Azi ei sunt un neam pierdut. !n goana lor din adancurile Asiei. strabatura vaile Caspicei.fuga prefacuta. atat in luptele la camp deschis. tatarii. se urcara pana-n Polonia. maturara podisurile tibetane si ale Asiei Mici. pentru a razleti pe urmaritori sau pentru a scoate pe asediati dintre ziduri. alcatuira asezari mai statomice. In veacul al XIV-lea. care-i investea printr-un iarlac. cu un bir in bani. In partea de miazazi a Rusiei. Se foloseau de o singura stratagema.Tabara de Aur" e mutata din loc si farami(ata de hoardele lui Tamerlan.

fara a fi fast aduse de tatari.. asupririi tatarilor. tinuta departe de viata sociala. tn veacul al XV-lea. ca si indepartarea lor din tinutunie pe care Ie socotim azi rusesti. Natalia Chirilovna. Chiar tarinele dusera multa vreme o viata claustrala si abia a doua sotie a lui Alexei. dupa cinci sute de ani de la 5» .li se trage si puterea. vreme de cateva secole. ca rusii isi datoreaza puterea. a carei dezvoltare avea sa duca la formidabila birocratie de mai tarziu. Ivan isi insuseste ideea imparatiei crestine de rasarit. izbuti sa dea putin deoparte valurile groase care-i acopereau frumosii ochi. Abia la sfarsitui veacului al XVIII-lea. Sub Dimitri Donskoi (1389) infrang pentru intaia oara pe tatari in lupta de la Culiacov. au creat intaile elemente ale unei organizatii de stat. crescuta in cartierul europenesc al Moscovei. La caderea Constantinopolului sub turci. in deosebi la atatea artiste si figuri din fosta aristocra(ie rusa.Taberei de Aur". Cruzimea. brutalitatea si mai cu seama viclenia si urmarea ei: lipsa de cuvant. Dar e sigur ca printii Moscovei flind indatorati sa adune birurile din care se alcatuia tributui catre han. sunt de origina neindoielnic tatareasca. Ivan al IV-tea cade la intelegere cu hanul Crimeii spre a bate defmitiv (1480) pe hanul . Tipul mongoloid pe care-l mtalnim in toate paturile sociale. fura scoase de ei in primul plan al vietii sufletesti. Nu e nevoie sa admitem intru totui afirmatia paradoxala a unui istoric rus. •' Eliberarea de sub stapanirea hanilor se face pe incetui. E neindoios ca tatarii au avut o putemica inraurire asupra dezvoltarii si caracterului natiunii ruse... Femeia deveni o sclava. Mai adanca si tot atat de trainica fu inraurirea tatarilor asupra moravurilor rusesti. punand in sterna lui vulturul bizantin si luand in casatorie pe nepoata ultimului basileu.

armata proprie din mici boieri carora Ie daruieste privilegii comerciale. de unde nimeni 59 . Niprului. prin religie si mai cu seama prin unitatea de interese a suveranului absolut. detinand o putere lumeasca inrudita cu a suveranului. visul atat de scump al primilor Romanovi! Tendintele launtrice ale natiunilor . Cu aceste corpuri de streliti.deci si ale natiunii. energica si voluptuoasa. alunga pe mongoli de la gurile Donului. dobandise o fiinta distincta de a obstei laice.. dar fara folos .si pune stapanire definitiva pe (armurile Marii Negre. cucereste. I Strelitii vor aduce mari servicii tarilor urmatori. prin grai eel mai adeseori. Unitatea nationala cerea insa suveranului o lupta indarjita impotriva tendintelor de independenta a boierilor. prin biserica si cler.navalirea tatarilor. vor ajunge ei insisi o pricina de vrajba. Caterina 11. in veacurile trecute. mari stapanitori de mo§ii. tarina trupesa. peninsula Crimeea . ruse — numai de scurta vreme sunt calauzite de instinctui national. isi intcmeiaza ol. are instinctui directiei istorice. astfel ca sa fie legati de tar si sa asculte numai de poruncile lui. monopoluri si scutiri de dari. pana la Petru csl. rusii ajunsesera a grai aproape acelasi idiom si practicau cu fanatism un crestmism ortodox care. ba chiar in veacurile lor de zamislire. natiunile aveau o constiinta indirecta de unitatea lor organica. intemeietorul armatei nationale. Semnificativa din acest punct de vedere e indeosebi domnia lui Ivan eel Groamic (1553-1584) care dandu-si chiar el aceasta/ porecia. Amestecandu-se in luptele pentru domnie ale urmasilor. Mare. Ivan eel Groaznic bate doi hani si ajunge la Marea Caspica.de care se lovi si Petru eel Mare. La eliberarea de sub jugul .Taberei de Aur". in sfarsit.

pe rand. Usile marei Rusii sunt inca inchise. fiul regelui polon. cucereste Siberia. care ravneau la pamantui rodnic al Ucrainei. Petru eel Mare. el realizeaza unitatea de conducere a Rusiei. un papistas? Rascoala pomeste din Nijni-Novgorod sub conducerea printului Pojarschi si a macelarului Minin. pana la Petru eel Mare. In fruntea unei multimi zgomotoase si 60 . il privea pe Ivan eel Groaznic ca pe un demn inaintas. care domnira in total 736 de ani Urma o epoca tulbure. pe seama lui si pentru folosul unor negutatori din Moscova. eel fara mostenitori. doi Dimitri. uriasele biscrici. Dar prin uciderea si torturarea multor boieri nesupusi. Drumul pe Marea Neagra ii este Inchis de turci iar drumul pe Marea Baltica de suedezi. In 1612. care nu fa mai putin crud.nu va mai alunga pe rusi. Multe din familiile ruse fura atunci starpite cu desavarsire. polonezii izbutesc sa intre in Moscova si. pana la intaiul deceniu al veacului al XVIl-lea. ca toti urmasii lui de alminteri. e cunoscut in istorie ca eel din urma tar din familia Ruricilor nonnanzi. iar cheile sunt in maini straine. cazacul Ermec. care va ramane multa vreme un tinut aproape pustiu. Feodor. se urea pe tron. sub amenintarea armelor. apoi loc de surghiun si in ultimul timp imensul rezervor de materii prime si loc de colonizare a milioanelor populatiei sovietice in neintrerupta crestere. impotriva carora lupta zadamic. Tot pe vremea lui Ivan IV. Dar simtui de neatamare se vadeste intr-o rascoala cu caracter aparent religios: cum sa aibe pravoslavnicii rusi tar in Moscova. doi faisi Rurici. boierii aleg tar pe Sigismund. ajutati indeosebi de polonezi. Urmasul lui Ivan eel Groaznic. cu numeroasele. In locul lui Feodor.

Familia Romanovilor a jucat un rol imens in istoria Rusiei $1 in evolutia Europei. falsul tar. cand e activa si creatoare de valori. de teama de a nu fi inlocuit de ei. sub loviturile bolsevismului biruitor. ii izgoneste pe Romanovi. are o mare importanta pentru istorie. Boierii adunati iar in sobor aleg tar pe unul de-ai lor. Dinastia de sange a Romanovilor .pe care o credem de cateva ori intrerupta si falsificata . a fost unul din tutorii tarului Feodor. Dcci n-ar fi lipsit de interes un studiu stiintific asupra inaltarii si caderii familiei. pe care o ocupa cu forta. e determinata de imbinarea misterioasa a cromozomilor masculi si femeli din ovul.aici sa fie cauza simpatiei tarilor Romanovi pentru printesele de sange german? . plini de evenimente hotaratoare.atat cat mai e cu putinta in starea actuala a documcntelor . Suntem in 1613 inceputui domniei Romanovilor. realizeaza aproape toate marile teluri istorice ale natiunii.a autenticitatii si locului fiecareia dintre rnladitele ei. Filaret Romanov ajunge mitropolit al Rostovului si apoi al Moscovei. Ereditatea. Sub unul din falsii Dimitri. se stie. fratele tarinei. care in 304 ani. Romanovii se trag din Prusia . deci intr-un rang invecinat cu al tarului. care este obligat sa tina seama de once continuitate. Ivan eel Groaznic ia in casatorie pe una din flicele lui Roman larievici. dupa cateva generatii. . e greu de stabilit insemnatatea obarsiei pateme fata de cea matema si cat a mai ramas din ea. Boris Godunov.daca n-are aproape nici o semnificatie deosebita pentru biolog. iar Nichita Romanovici. spre a se prabu$i in 1917.inarmate. cu exacta verificare . pe dreptcredinciosul boier Mihai Feodorovici Romanov.si s-au asezat in Rusia in veacul al XIV-lea. navalesc m Moscova.

Sclavia fu inasprita. aduna soborul boierilor si marilor negustori.tapi ispasitori . In fata acestor semne grave. Filaret. Alexei Mihailovici. dar aceasta margine nu fu niciodata luata in seama. mai cu seama. Se dadu guvematorilor de provincii. cu lacrimi in ochi. pricinuind astfel de cateva ori revoltele targovetilor care se razbunau atacand cartierul europenesc si dand foe magazinelor . Tarul Alexei avea obiceiul de a-si calea boierii in picioare. patriarhul Moscovei. Se fixa bisericil -concurenta putemica .detine puterea pe la mijiocul si sfarsitui veacului al XVII-lea. deci aparator al privilegiilor boieresti. Marele negustor si viclcan diplomat isi retinu cele mai rodnice monopoluri. simtindu-se amenintat personal..voievozilor". fixa dupa interesele lui personale pretui marfurilor de mare consum. ingrozit. Domni douazeci si trei de ani. mtra in legaturi comerciale cu olandezii si englezii.o margine in numarul mosiilor si in comertui ei. Urmasul. o brutalitate. cand ii prindea cu vina.tatal lui Petru eel Mare .de populatia razbunatoare. mare mosier. aratand o vigoare. de a-i ciomagi si a Ie smulge barbile. Mihail era si el boier. pe care o vom regasi si la marele-i fiu.. Dupa indelungi sfatuiri. o pofta de averi si.se putea altfel? -da din nou clasei stapanitoare toate drepturile si mujicilor niciunul. alcatuira Condica de legi (1649) care .Mihail Feodorovici fu ales tar multumita vazei tatalui sau. armatei si impozitelor din tinutui lor iar tabela de dajdii fu astfel 62 . pe care Ie intari dupa mnabusirea unor rascoale sangeroase. ii vazu sfasiati . Odata. dreptui absolut asupra poli}iei. . dadu prada multimii furioase pe unii din cei mai apropiati sfetnici si favoriti pe care.straine". carora Ie darui insemnate privilegii. tarul Alexei Mihailovici . Tulburari se iscara si-n alte localitati.

ca unul din marii capitali^ti ai tarii. asupri(i de nobilimea polona. sa se impotriveasca tatarilor amenintatori.intocmita. care aveau din vechi timpuri dreptui de a-si alege singuri hatmanul si care. precum si fa(a de (ar. desi ucrainienii au graiul 63 . intelese ca Rusia nu se va bucura de o adevarata neatamare. hatmanul de atunci. Miscarile nationale separatiste din Ucraina navura niciodata de atunci prea mare putere. Ucraina si Kievul. chiar daca si-ar fi dobandit neatarnarea. ca apasa tot asupra (aranilor care se vazura acum datori cu munca nu numai fata de boieri. Prin documentui scris la Pereiaslavl. . si de atunci ucrainienii nu se mai instrainara de rusi. dar si fa(a de preoti.. Pe Caspica incepu constructia unor man vase de comert. Hmelnitchi. Dar nefiind in stare. ca blanurile de lux. nu vor da castigul tot fara cai de comunicatie libere pe apa. Alexei Mihailovici. Nu exista nici un control asupra administratiei voievozilor. hotari sa supuna tarului Moscovei. jura credin}a lui si urmasilor lui. granele tarii precum si marftirile Asiei in tranzit. Dar cucerirea unor porturi libere la marile de nord si de sud era menita altor tari.de neinlaturat in asemenea regim .pe vecie". Jaful se introduse pretutindeni. El vazu alipindu-se de Moscova obstea cazacilor din Ucraina.pacate grele care vor intovarasi pana-n veacul nostril administratia publica ruseasca. se rasculasera. Treisprezece ani lupta tarul cu suedezii spre a-si deschide fereastra Marii Baltice si a usura pe locuitorii Rusiei de comertui prea ruinator si de vama strainilor. ucrainienii recunosc suprematia tarului din Moscova. Actui istoric al realipirii cazacilor ucrainieni de rusii de care se despartisera cu un veac mai inainte se infaptui in 1654. ca si coruptia . lemnele.

fura infrante de suedezi. care se intalneau pentru intaia oara in acel loc. ca nu se sfii sa provoace un razboi. la randul lui. propovaduind nesupunerea dinaintea oricui s-ar socoti mai mare peste ceilalti. rusii 51 brandenburghezii. De atunci. Dar din veacul al XVII-lea inca intrarea rusilor in Livonia. trupele ruse. dar impotriva lui Nicon ridica pe drept credinciosii de pe brazdele pamantului negru. ciuma. calugarul Avacum. Toate acestea erau insa numai semnele marii revolutii in fruntea careia. La ascdiul Rigai insa. Pierderea Ucrainei fu insa atat de dureroasa pentru nobilimea polona. cand s-au batut. renuntand la toate cuceririle din nord. precum si cu polonezii. istovit de lupte atat de lungi si costisitoare . care renuntasera si ei la Ucrama. Patriarhul Nicon.mai mult din punga lui . mizeric. ingnjorara pe aliati. intalnirile s-au repetat: in ultimul limp.cantecele. cand din initiativa fulgeratoare a germanilor. Foamete. Avacum. precum si zvonurile despre urcarea pe tronul Poloniei a unui fiu al tarului. cu o nesocotin{a pe care o plati crunt. incendiata de trupele ruse si germane. au impartit pentru a patra oara Polonia. jocurile si poetii lor. in 1918. intaiul comunist rus. in aceasta atmosfera pestilentiala izbucni un grav conflict bisencesc. tarul Feodor. pe Volga. Cu ajutorul unui sobor bisencesc. Varsovia fu cucerita. tarul dete jos pe patriarh. asemenea lui Filaret. Alexei Mihailovici. in 1916. fu ars pe rug de umiasul lui Alexei. 64 .lasa de o parte visul de marire si incheie pace cu suedezii. nazuia si la puterea lumeasca. se puse taranul Stenka Razin. cand s-au impacat si in septembrie 1939. Impotriva ei se unira suedezii. ca de obicei. iata ce ramase in tara de pe urma sfortarilor razboinice ale lui Alexei Mihailovici.

in temeiul drepturilor de mostenire. In 1667.ci Anglia. Dupa o serie de noi razboaic impotriva Olandei si dupa incercarea de a domina Europa prin coalitii politice. e inca sfasiata de lupte religioase si de rivalitati dinastice. Germania e inca impartita in numeroase state care se dusmanesc si intre care incepe sa se arate spiritui militar exceptional al Prusiei. Din marile puteri de azi. Germania. unita cu alte state europene. RegeIe-Soare cere Brabantui. stapaneau sau ravneau sa stapaneasca popoare diferite. Numai indrazneala 65 . nationalitatile. erau inca supuse suveranilor absoluti care. PC vreme lui Petru eel Mare. elementele care jucara un rol hotarator in evolutia si progresul tarilor primitoare. pana-n Rusia. sustinand la tron candidatura unui nepot.Un an dupa aceea veni pe lume Petru Alexeievici ce avea sa domneasca si sa ramana in istorie sub numele de Petru eel Mare. Anglia. annatele franceze navalesc in Flandra si cuceririle lor sunt recunoscute prin tratatui incheiat in anul urmator. sub Ludovic XIV. Ludovic XIV isi atrage dusmania Angliei. La moartea lui Filip IV al Spaniei. mare putere pe atunci. era numai Franta. asemanator Marii Britanii de azi .si pe care Ludovic XIV voia sa-1 stapaneasca.imperiu mondial. Persecutiile impotriva protestantilor izgonira din Franta spre America. Dar nu Franta va fi mostenitoarea Spaniei . care se cuvenea sotiei lui. desi inchegate. macar intr-ascuns. tot Apusul Europei e framantat de luptele pricinuite de succesiunea la tronul imensei. Maria-Tereza. puternicei Spanii . nucleui viitorului imperiu. de asemenea. Care erau imprejurarile in Europa? Ce forte se infruntau sl dominau continentui? Ca si in Rusia. daca nu se putea pe fata.

va pierde nu numai stapanirea Balticei. sa-si deschida pana si porturile indepartate ale Japoniei. (n. Nici unul din marii ei luptatori. indeosebi pe coasta de nord a Europei. independente. in concurenta cu olandezii. dar aceste imperii fac calea intoarsa. cu tot geniul lui militar. prin mentinerea a numeroase state mici. de la Hamburg pana la gurile Nevei. Prin situatia ei insulara. Du^maniile de clasa si. mai sunt suverani absoluti. adversarul lui Petru eel Mare. Aceasta grija a ramas traditionala in Anglia iar oamenii ei politici si azi. catre micsorare.mea .unora din navigatorii si comercian(ii ei care izbutesc. dadura Polonia prada usoara tuturor popoarelor rmprejmuitoare. In veacul al XVII-lea. Puterea si gloria Poloniei. singura-i grija in politica extema e de a nu ingadui alcatuirea in Europa a unei puteri prea mari. arata ca viitorul Angliei e pe mare. " Punct de vdere valabil pans acum 50 de ani. cu toata deosebirea de ideologii sociale. mai cu seama. Habsburgul de la Viena si sultanul de la Constantinopol. tematoare de o noua invazie. lipsa de prevedere a nobililor. ridicandu-se deasupra meschinelor rivalitati dintre nobili. e puterea Suediei care.nu izbuteste sa creeze o dinastie care.' due aceeasi politica de echilibru al fortelor europene. prin Carol XII. la ivirea lui Petru eel Mare. fura impinse in 1939 a se ajuta din nou. Locul Suediei 1-a luat azi Anglia. Activa pe continent. dar si locul de mare putere europeana. in fruntea unor mari imperil.) 66 . sa asigure unitatea unui stat indestructibil. nici macar Sobietchi.Z. sunt in trecut.H. cand detin o treime din suprafata globului. invingatorul turcilor . impotriva careia Rusia si Germania.

Se stie ca-n lupta de la Stanilesti. Constantin Duca. Proclamat domn dupa savarsirea din viata a parintelui sau (1693). Vom aminti totusi numele acelui domnitor exceptional care fu Dimitrie Cantemir (1673-1723) si care avu curajul de a jenfi totui. In 1710 izbuteste sa puna mana pe firmanul de domn al Moldovei. Viata lui fil una din cele mai zbuciumate ale veacului.In acela^i (imp. Tarul. in nadejdea de a se putea elibera de Constantinopol. In Moldova domnesc (de la 1658 la 1685) unsprezece hospodari. de unde se dobandeau bunurile si puterea si unde ramase vreme indelungata. Dimitrie Cantemir nu se urea pe Iron deoarece turcii trimisera in locu-i pe ginerele lui Brancoveanu. li 67 . Dimitrie Cantemir pleca deci la Constantinopol. care-si pusesera si ei nadejdea in rusi. Petru eel Mare fu crunt batut de turci si numai multumita unei viclenii diplomatice scapa cu viata. urmat de douazeci si patru de boieri. fagaduindu-le ajutor armat in cazul unui razboi impotriva turcilor si primind in schimb fagaduiala unui tron ereditar. iar mintea lui una din cele mai luminate (membru al Academiei de §tiinte din Berlin. autor de tratate in limba latina). Se pare ca avea in vine 51 sange tataresc. recunoscator. aliindu-se cu Petru eel Mare. Tarile Romane§ti. cade la intelegere in chip tainic cu rusii. dezgustat pesemne de umilirile de pe malul Bosforului. fu silit sa se refugieze in Rusia. !n Muntenia domnesc $erban Cantacuzino (1678-1688) si Constantin Brancoveanu (1688-1714). facand studii si legand prietenii folositoare. Cantemir. Numele lor n-are absolut nici o insemnatate pentru politica acelei vremi. sub suzeranitatea Turciei. nu puteau insemna nimic sau aproape nimic in afara de vointa musulmana. Dar cum ajunge la lasi. din care cativa de origina fanariota.

o intovarasi. Genova si Venetia. in 1918. Provinciile italiene. in preziua urcarii pe tron a lui Petru eel Mare. era una din marile puteri europene. de la care tinea deoparte pe rusi 51 inraurea politica tuturor tarisoarelor germane si daneze din fata coastelor ei. domnitorul in exil se casatori cu o Mica a printului Trubetcoi. Poate ca cercetari atente si rabdatoare in arhivele rusesti ne-ar putea da amanunte mai numeroase asupra vietii si activitatii acestui extraordinar aliat al lui Petru eel Mare. un Savoia dobandeste titlul regal pentru Sardinia. atinsera Rinul. si va dobandi libertatea peste o suta zece ani. Nici celebrele porturi italiene. ale carei armate. Suedia. Ea detinea hegemonia de fapt asupra intregii Peninsule Scandinave. sub Gustav Adolf. inzestrandu-1 cu mosii care in Rusia erau din belsug 51 nelucrate. Cu Ludovic XIV. electorul de Brandenburg si fu silit sa incheie un tratat de pace ruinator. nu se mai bucura de prestigiul de odinioara. Finlanda va trece din stapanirea suedeza in mainile rusilor abia in 1808. el se lega tmpotriva Olandei. Gloria incepu sa paleasca odata cu venirea la putere a lui Carol XI. Dar aici cazu bolnav si la intoarcere isi dete sufletul. Dimitrie Cantemir. impins de nestinsa lui sete de cunoastere.dete rang de Altete Serenisima. Isi crescu mult veniturile printr-o meticuloasa reorganizare a 68 . exista ca domenii ale familiei habsburgice. doi ani dupa filga in Rusia. sub tarul Alexandru 1. Rarnanand vaduv. in acest rastimp lipsite de orice putere politica independents. dupa caderea tarilor. dar in 1675 fa batut de un print german. domina Marea Baltica. Abia in 1713. Activitatea lor e in descrestere. Cand (anil trimise o armata in Persia. inclusiv Finlanda.

Geniu militar. iar nu fiinta vie. desigur. Tmbucatatind. la varsta de cincisprezece ani. Pentru amanuntimea cu care isi pregatea trupele in vederea bataliei. cu orice pret. de o mandne. fiul sau Carol XII era un copilandru. atingeau geniul. el trebuie socotit eroul militar prin excelenta. nici un nume tainic. Stapanea in el recea indarjire de a duee la bun sfarsit o hotarare. nu iubi in via(a lui pe nimeni. In 1697. dar imprejmuita de gloria amintirii bunicului Gustav. cu care e asemanat. in momentele militarc hotaratoare. in care betia . alaturi de exuberanta vitala aproape animalica a lui Petru eel Mare. cu exceptia unei surori si a unui cumnat. micsorand mosiile nobililor. fast prieten de jocuri si de vanatoare. avu norocul deoscbit de a se fi nascut intr-o (ara cu moravuri sobre. Nu insa si geniu creator ca un Alexandra eel Mare.era privita ca cea mai injositoare dintre patimi si in care manuirea armelor era nu numai traditionala. Ccea ce urmarise Carol 69 . Aceasta figura de erou militar. nici un suras. un Cezar si mai tarziu un Napoleon. mai cu seama. de o incapatanare care. totdeauna asupra unor adversari egali sau superior! in numar si mai cu scama pentru vointa supraumana cu care isi urmarea infaptuirea scopului. Se pare ca noul rege al Suediei suferea de o uscaciune de sentiment surprinzatoare. impotriva oricaror piedici. pentru staruinta cu care isi cucerea victoria. mergand odata pana dincolo de catastrofa. La moartea lui Carol XI.administratiei publice si. Cu doisprezece ani mai tanar decat Petru eel Mare. Alaturi de Carol XII nu se iveste niciodata nici un chip iubitor.obisnuita in Rusia in toate clasele sociale . pare mai curand creatia imaginatiei unui poet epic. printr-o intarire a puterii regale. se urea pe tron fara a da cuiva de banuit ca era mistuit de o ravna.

10 . istoricii n-au izbutit inca sa gaseasca o unitate. Ce deosebire intre el si primitivul Petru care. Pentru a da intreaga valoare acestui exemplu. e insa necesar sa se arate si lipsurile lui. creia un imperiu modern. marele Petru Alexeievici. avusese aceleasi teluri imediate. vitejie. in lipsa de geniu militar. ceea ce se poate vedea cercetand mai cu seama viata si caracterul adversarului sau moscovit. in faptele de arme ale lui Carol XII. construi nu numai o capitals in smarcurile vecine cu lacul Ladoga. calcul.de altfel. caruia soarta.XII fu mai curand respectarea unor tratate incheiate de inaintasi si nicidecum crearea unui imperiu personal sau a unei situatii noi in Europa. supus impulsurilor exagerate. cumpatare. ascetica a eroului suedez. Cu toata admiratia lor. inconjurat de ura unui Intreg popor de sclavi ai tarinei. prezentandu-1 tinerelor generatii ca pe un model de cnergie. dar asigura un intreg destin! Oricat de paradoxala ar parea aceasta afirmatie. o viziune oarecare mai cuprinzatoare. ii darui geniu constructiv. trecerea lui Carol XII prin Europa nu lasa mai multe urme ca trecerea hoardelor tataresti . unde veghiasera gamizoanele suedeze. fara geniu militar. cu centrul la Stockholm. rezistenta si alte insulin ale vointei. Nu ne putem ridica impotriva obiceiului de a se lumina in chip deosebit figura uscata.

de fapt.Jumalul". Cand lucra insusi la zidirea Petersburgului. va suferi lipsuri. va face chefuri cu prietenii de arme si de credinta.alta cultura nu exista pe acea vreme . se bucura de o vigoare fizica neobisnuita. cand dormi pe pamantui got si se hrani cu un codru de paine. Cu nervii zdruncinati. pe care 1-a (inut ani intregi. Va duce o viata zbuciumata. aspre excese si conflicte. msemnand zi de zi nu numai evenimente dar si judecap asupra oamenilor. gata sa izbucneasca in hohote de plans sau de ras. cu' accese de Curie si aplecat spre toate extremele simtirii. dar niciodata energia lui nu se va istovi. Cu toata latina care i se predase. dar nu-si va pierde mintile si nu se va purta. Se cunosc multe din momentele lui de cadere in vicii abjecte care ar fi dus pe altui pana-n pragul nebuniei. stari de suflet. Petru scapa teafar. cand tinu locul carmaciului pe vasul prins de furtuna in Golful Finlandei si in atatea imprejurari. ca un nesocotit. Un sistem nervos zdruncinat intr-un corp solid trebuia sa duca la numeroase. precum si vietile eroilor antici . nazuinti.PETRU FUGE §1 SE ASCUNDE Ne putem da seama de educajia primita de Petru Alexeievici cercetand caietele de studii care s-au pastrat pana azi si indeosebi . in imprejurarile hotiiratoare. 71 . acest copil care (raise scenele de groaza din 15 mai 1682. impulsiv.. nopti intregi. un autodidact.Petru Alexeievici fu. impetuos. Petru se dovedi de o tarie de fier.

din arta baterii fierului. si cand ceea ce gandea nu se putea infaptui nimaidecat. un politehnician . Desi cu o imaginatie exasperata de timpuriu de cea mai ingrozitoare viziune de care putea avea parte un copil 51 care ar fi trebuit sa-1 poarte de-a pururi intr-o lume de himere. Petru fu indeosebi indragostit de realitatile vietii. §i totusi.am spune azi .iar In situatia in care se afla Petru. poruncile lui. meticulozitatea in retinerea amanuntului facura din el unul din primii si cei mai buni mestesugari ai Rusiei. mintea lui culegatoare de atatea amanunte avu si viziunea intregului. Din preferintele-i mestesugaresti de mai tarziu putem intelege de ce in primii ani ai adolescentei nu puse mare pret pe baiguielile si fanfaronadele gramaticale ale inva(atorilor sai.caruia nu-i scapa nici una din tainele tamplariei olandeze. care trebuiau urinate cu strasnicie. scria in . de asprimile ei intaritoare. Copilul. Setea de cunoastere. De cateva on catastrofele se iscara iar conflictele alcatuira tesatura de fiecare zi a vietii si constiintei lui. chiar dupa cc stabili insasi ortografia rusa. scrise mereu. Unde nu putea ajunge el. scria ca o justificare dinaintea conftiintei supreme in care credea si in fata careia sufletui lui trebuia sa raspundd.Jumalul" intim. Totusi scria. de savorile ei concrete. ajungeau sfaturile. a pieilor de foca. de indata ce scapa de belferii nemti pe care-i aduse in casa Natalia Chirilovna.. stapan absolut al unui imperiu cu milioane de supusi nesupusi. la catastrofe. avu si intuitia directioi istorice catre care trebuia sa duca imperiul mo$tenit. din dibacia rasucirii franghiilor si din folosirea cea mai potrivita a grasimilor. Niciodata Petru nu sense corect. da fuga in curtea larga a castelului de exil. Aici avea mai mult de invatat de 72 .

Daca Sofia ar fi izbutit in vreun fel sa slujeasca si obstea ruseasca. se ingrozira de ceea ce va mai aduce asemenea domnie asupra tarii si vechii credinte.la prietenii de joc. pe negustori ii jecmanea fara folos.ceea ce nu se putu insa dovedi . cumparat de han. Sofia si-i instrainase. In jurul Nataliei Chirilovna se stransera pe incetui dusmanii tainici ai regentei Sofia. laolalta cu patriarhul si intregul cler. pe tarani ii lega strans ca pe vite. prin luncile. de la animalele domestice. Calarea pana departe. La 17 ani. Pe streliti. indemnat de Natalia Chirilovna si de prietenii ei. Petru Alexeievici. toata Moscova tremura de rusine si de indignare. Vasili Golitin. pe sesurile din imprejurimi. Pravoslavnicii. pe boieri ii umilise prin rusinoasele infrangeri militare. precum si ai vicleanului Vasile Golipn. Nu fu nevoie aproape de nici o atatare ca marea majoritate a obstei rusesti sa-si indrepte privirile spre castelul unde traiau in surghiun fosta sotie a tarului Alexei si fiul ei Petru. uzurpatoarea. se ivi de cateva on nechemat la Kremlin. de plugurile mo^ierilor -unde mai putea gasi regenta un sprijin ? DC la o vreme se raspandi vestea ca Vasili Golitin trata cu papistasii de la Roma. pierdu doua armate duse pana la Marea Neagra impotriva tatarilor. de la sine s-ar fi creat o groasa patura de partizani. Saptesprezece ani erau pe atunci o varsta care da oricui dreptui la constiinta de sine si presupunea o 73 .ca ultima retragere din peninsula Crimeea fu pricinuita de venalitatea printului. in nadejdea de a pune mana pe coroana Poloniei si ca ar fi fagaduit ajutor propovaduitorilor catolici in Rusia. amantui regentei. Cand se afla . adunand rezervele de vigoare de care neastamparata-i viata avea nevoie. ba lua parte odata la un consiliu de stat.

Nu ar fi fast nevoie de intregul corp al strelitilor din Moscova ca Petru Alexeievici sa fie arestat. Cand i se spuse regentei ca adolescentui tar aduna trupe la Preobrajenscoe. Dar mai era Sofia sigura pe credinta strelitilor. amestecandu-se cu atata neatarnare in treburile domniei. Doi-trei gealati ar fi fost deajuns. Petru scapa cu viata numai din pricina nehotararii Sofiei de a da asemenea lovitura si mai cu seama a lipsei de encrgie a printului Golitin care.ca trebuie sa lucreze urgent. dar nu mai putea fi ocolit.. . Kremlinul. chiar cand vedea bine primejdia. Conflictui dintre Sofia si tarul Petru nu izbucnise. era totusi in stare de alarma. nu era in stare sa o preintampine.poate de teama .invingatorul" hanului Crimeei era rasplatit cu pungi de aur.responsabilitate. Si numai cu mare greutate . Sacloviti. se planse celui de-al doilea favorit.Petru iscali decretui prin care . comandantui strelitilor de garda. si sugrumat. la Preobrajenscoe. care fusesera folosi(i o data si apoi asasinati in masa? Zvonuri sinistre ajunsera la urechea tanarului tar. dar carora Sofia dorea sa Ie faca o primire triumfala. batuti in Crimeea. ca si castelul Preobrajenscoe. adus in pivnitele Kremlinului. cui avea timp sa chibzuiasca. daca Petru Alexeievici se purta numai dupa capul lui. care ar fi dovedit. care fu de parere si facu un gest scurt de taiere a capului . El se impotrivi si nu vru sa faca parte din alaiul ce trebuia sa iasa in intampinarea printului Golitin si a armatei lui. Petru arata de la mceput o seriozitate. unde facea exercitii militare ca in ajunul unui razboi. ce tar va domni. UB dispref pentru farsele politice solemne. inzestrate cu uneltele de tortura ale Evului Mediu.

fu menita sa aiba o insemnatate istorica. o veste neadevarata. Dar aceasta fuga . calare. Petru suferi un atac de nervi.oricat de rusinoasa si poate oricat de neserioasa . cu sim(irea lui exasperata. Partizanii lui Petru se adunara indata la manastirea Troitchi. In chilie. spasme. ca Petru Alexeievici. cetate intarita. Soldatii de incredere il ajunsera din unna cu vesminte si pomira calari in goana mare. Se asteptau la zile grele. Ea ajuta la limpezirea situatiei si la descoperirea lipsei totale de automate a Sofiei. intarind astfel elementele de aparare. cu lacrimi. Fu deajuns un zvon. numerosi boieri si slujbasi. Boris Goli(in. care mai sustinuse in trecut atacuri. care. sub Ivan eel Groaznic. Petru Alexeievici care avea. o parte din trupele strelicesti venira in mars fortat la manastire. mai departe. aproape toate fortele obstesti de partea lui.sa o rupa la fuga numai in camasa. primi pe tanarul tar cu toata smerenia. indeosebi. AdevaratuI set al rasculatilor era tot un Golitin. 75 . desi nesigur de sfarsitui razmeritei. in ajun de a pune stapanire absoluta pe tron. cum se va dovedi indata. halucinat de spaima ca ar putea fi ucis . unde stare(ul uluit. Spre ziua ajunsera sub zidurile manastini Troitchi. Patriarhul. trecura de asemenea de partea tanarului tar. adusa din exces de zei de un zevzec intr-o noapte de august a anului 1689. fara incredere in altii. ragete. varul lui Vasili. si se pregatira de lupta. Nu fu insa nevoie de nici o lupta. lua asupra sa toate riscurile. Cum se raspandi vestea despre fuga lui Petru. trecu prin clipe de groaza.Petru. pana intr-o padure invecinata. lata cum.cum fusesera ucisi cu sapte am mai inainte atati Narischini . fuge si se ascunde intr-o chilie calugareasca. fara incredere in el.

Fugira atunci si ultimii oameni ai lui Sacloviti. de obicei. Amantui ftigise. 0 rezistenta serioasa ar fi putut opune totusi Sacloviti. Astt'el. Kremlinul ramase fiira nici o aparare. care incerca sa fuga. puse la tortura pe §acloviti. $acloviti. ca toate tradarile. Dar Sofia refuza. in asemenea imprejurari. care avea nevoie de marturii impotriva Sofiei pentru a indreptafi inlaturarea ei. toate fagaduielile ei. Boris Golitin. se aflau in slujba Moscovei. Acest lucru era cunoscut de Boris Golitin. Oamenii o cunosteau. se vede ca regenta Sofia ar fi planuit asasinarea lui Petru si ridicarea ei la rangul de tarina. stiau ce pret aveau cuvintele ei. cuprins de spaima. 76 . nu mai fii gasit nicaieri. toate nedreptatile pana la urma sa se plateasca. care mai avea un numar oarecare de ostasi credinciosi. Tn frunte cu generalul scotian Gordon si care. capul rasculatilor de la Troitchi. si-1 dusera in lanturi la Troitchi. fura zadamice. Cat adevar pot cuprinde marturiile unor oameni chinuiti e greu dc stabilit. Toate incercanie regentei de a castiga de partea ei trupele strelicesti care mai ramasesera la Moscova. caci asa e facuta randuiala lumii.Vasili Goh(in. emigrati de nevoie din tara lor. Se petrecu atunci ceva neasteptat si cumpana soartei se apleca definitiv de partea lui Petru: toti ofiterii de origina straina. care ceru la Kremlin predarea celui de al doilea favorit. precum si pe aiti arestati. si anume in ceasul eel mai greu. cand Sofia il cauta spre a lua masuri de innabusire a rascoalei. trecura in tabara de la Troitchi. comandantui strelitilor de garda. dupa documentele ramase in arhive. osanditii spun tot ce li se cere sau tot ce cred ca ar putea sa Ie ujureze suferintele. agatandu-se cu disperare de el. Ostasii lui Petru pusera mana pe fostui sef al strelitilor.

. Cruzimea care1 facu atat de temut si odios nu era in adevarata-i fire. Cand va face intaia calatorie in Europa si va fi primit de suveranii diferitelor (ari. se apropia chiar timpul ca regenta sa inceteze. toate spaimele lui . In orice caz. Pentru banuieli. unde trai si muri in mizerie.de a aplica pedepse nu pe masura vinei. se ferea de adunarile solemne si de strainii veniti in misiuni diplomatice. Sacloviti si tovarasii lui fura executati prin taierea capului. nici ea nici oamenii ei nu trebuiau pedepsiti pentru fapte pe care nu Ie faptuisera si nici nu inccrcasera macar sa ]e faptuiasca. brusc si sfios in acelasi timp. nu trebuie sa existe pedepse. din acea nevoie nestapanita . Sofia nu se impaca. isi va ascunde chipul dupa o palarie.indreptatite sau nu . Spaima fugarului Petru fusese aproape o nebunie. la marginea imparatiei. de care se imbolnavi din copilarie. ea intr-o manastire unde mai trai cinsprezece ani. pe care tineretea lui o purta cu durere. cu bratele lungi atamand. silind pe arestati sa marturiseasca mai mult decat aveau de gand sa faptuiasca. despuiat de toate averile. ci pe masura spaimei. va ramane 77 . ci in aceea de nebunie latenta. Petru Alexeievici. din pricina strambaturii spasmodice a fetei. pe treptele insangerate ale Kremlinului. cu existenta pe tron a lui Petru.Petru va mai folosi adesea aceasta metoda. nimic nu indrituia banuiala ca ar fi facut de aici inainte. tanar inalt. Sofia si Vasili Golitin fura surghiuniti.vor fi la fel. oncat de firesti.care se observa mai cu seama la salbateci si la copii . de sigur. Dar de vreme ce Sofia nu tacuse nici un gest de amenintare in sapte ani de atotputemicie impotriva Natalie! Chirilovna si a fiului ei. el.

il dezgustau. rusesti .inapoia sirului de cuneni. de care comertui moscovit avea atata nevoie. solemnitatile si tot teatrul vietii sociale il preocupau putin si. Mintea si pasiunile lui erau atrase de fapte. sa se instaleze in Kremlin . neputinciosul tar Ivan. Din atatea obiecte care i-ar fi putut atrage atentia. ale realitatii. Dar nici intrarea in Moscova nu inseamna ca Petru Alexeievici se ocupa numaidecat de treburile tarii. Copilul lua jucaria si. impreuna cu prietem de aceeasi varsta. tarul. nu se lasa pana nu izbuti sa o faca sa pluteasca pe suprafata unui bazin din curtea castelului. inaiti slujbasi. E caracteristica intamplarea cu jucaria reprezentand un vapor in miniatura. Mult mai tarziu. in plina maturitate. cand se va duce la Paris . de razbunare. pe care copilul de la Preobrajenscoe il gasi in podul cu vechituri al unui frate al mamei. nu se grabi deloc sa intre in Moscova. sprijinit de subtiori de doi boieri. de cele mai multe ori. el puse numaidecat mana pe jucaria ciudata.unde va uimi pe curtenii pudrati prin purtarile lui sincere. Dupa inlaturarea regentei si a partizanilor ei. De altfel. De vreme ce traia Natalia Chirilovna. sau va trece repede inainte cu capul in piept. Dar ce pricepere avea 78 .acel odios Kremlin pe care nu-1 va iubi niciodata si de care il vor apropia numai ceasurile de cruzime. fricos inca. in dangatui prelung al numeroaselor clopote si unde fu intampinat de fratele mai mare. Abia dupa doua luni veni la Moscova. clerul. navalnice. unde-1 primira in urale doua zeci de mii dc streliti.nu se va sfii si nu-si va mai ascunde spasmul muschilor fetei. Cronicarii timpului spun ca fratii se imbratisara. de amanuntele oncat de umile. in chip solemn. Petru socoti ca avea cine purta raspunderea domniei.

Familia Lopusin primi ca o jignire aceasta purtare a tanarului tar. eviavioasa. ca pretutindeni. nu avea o conceptie de stat deosebita de a varului sau Vasili Golitin..nu fu tinuta. o maritase cu Petru. omorarea lui. era fericita si nu putea fi decat fericita. Petru duse si el in anii dintai ai domniei. Partizanii Narischinilor se grabira sa puna mana pe slujbele de unde puteau jecmani bisericile. de altfel.tortura. mai frumoasa ca oricand. Rusia e cu desavarsire absenta din politica Europei si nici una de obligatiile luate prin tratate — ba una prevedea o campanie impotriva imperiului turcesc . pe care il izgonise.strainii" impotriva carora. ascultatoare. asemenea mamei. Dar vazu indata ca Petru n-o putea suferi. Rusia voia sa intre din nou si sa traiasca numai pentru ea. cuminte. unde tanarul tar gasea si tovarasi de petrecere si iubite pe gustui lui. cu deosebire in cartierul europenesc.Natalia Chirilovna in. §i poate accstei surde dusmanii. Boris Golitin. strainii . la intarirea caruia luasera parte din toata inima. pe care. ca din totdeauna. din pricina sotiei dispretuite. negustorii. Natalia Chirilovna. Averile celor izgoniti sau ucisi fura impartite intre partizanii noului regim. Parea ca abia iesita din intunericul ei. erau atatati toti nemultumitii.. cu viciul bolnav al 79 . se datoreste procesul de nesupunere deschis unui Lopusin -pc drept? nedrept? nu se va sti niciodata . de miadita boiereasca. asemenea lui Boris Golitin si celorlaiti partizani. Petrecerile luau mai totdeauna infatisari abjecte. 0 singura mahnire umbrea adesea lumina ochilor ei caizi: soarta trista a Eudoxiei Lopusin.afara de grija frumusetii si cochetariilor ei? in acel timp. o viata de chef prelungit.

Nobilimea se crucea iar inaltui cler credea ca sufletui acestui tar fusese luat de Necuratul. placerea aspra de a se duce tocmai la Arhanghelsk unde se con. Mai inainte de a sill pe ceilaiti ru$i sa puna mana pe uneltele europenesti. forta de a ramane pururi cu tot sufletui. cum se cladeste un vas maritim.Natalia Chirilovna privea si ea cu ingaduinta la excesele fiului -nimeni dintre ai lui nu-1 va intelege. sa se simta mai bine intre tamplarii olandezi decat intre catitelele Moscovei. cruzimi si vicii era asemenea tuturor celor din vremea lui . care sa poata face ocolul lumii si cum se conduce un asemenea vas pe intuneric si sub stele straine. nici iubirile nu-1 rumara.struiau. din lemnul gros al padurilor rusesti. Petru voia sa Ie cunoasca cl insusi. Dar nici chefurile. tericitui fiu al mult dezmierdatei Natalia Chirilovna. Darul de a se smulge la timp din asemenca mizerii. de a se imbraca in vesmintele de rand ale acelor matrozi si lucratori. cu tot trupul in mijiocul datoriei lui recunoscuta ca sfanta. la optsprezece ani. brutalitati. alcatuiesc mistemi. 80 . cand va arata celelalte gusturi si apucaturi.homosexualitatii. De unde luase intr-adevar tanarul. miracolul psihologic care fu Petru eel Mare. Daca prin chefuri. Rusia avea nevoie de o flota. periculoase mai cu seama finlor pasionate. se simti dator sa invete. intr-o inconstienta totals. de a trai si lucra laolalta cu ei? Din nici o familie boiereasca a Moscovci nu mai iesise asemenea mujic si iata ca fu dat tocmai bietei Natalia Chirilovna ca fiul ei. Zorile gaseau adesea pe cheflii sub mese. olandezilor. tarul. el mai intai. de o stiinta nautica si tanil. vasele de mare ale englezilor. care-i vor face maretia.

caci daca mai sunt vie(uitoare care se razboiesc spre_ a se ucide si digera. crearea unei flote nationale si a unui comei-t independent. $i daca pe acelasi drum al ridicarii Rusiei azi se spune al . El este totusi un semn esential al geniului omenesc. Petru Alexeievici nu va fi intrecut de nici un alt erou al istoriei. de obicei nu se face caz in manualele de istorie. la o productie de calitate in domeniul agrar..e industrializarea.De acest simplu eroism. Izbitoare insa e asemanarea dintre epoca actuala* si cea a lui Petru eel Mare: necesitatea unei urgente ridicari a tarii de la productia primitiva agncola $. nici Stalin n-au coborat in mina de carbuni. al constructiei. nici Trotchi. Tot ce se opunea realizarii acestor porunci trebuia infrant. cu masca pe ochi. fara graba de a recastiga timpul pierdut de inertia birocratiei tariste.ar fi facut geniul unui Petru eel Mare. dupa ce ' Cartea aceasta a fost scrisa inainte de al Il-lea razboi mondial. asa cum -transmutat in vremea noastra . fara implimrea acestei porunci istorice.industrializarii" . numai omul Tntocmeste cateva scanduri care sa pluteasca pe apa. Pe acest taram. Bolsevicii au distrus pe micul proprietar rural.in afara de problema distributiei bunurilor de generala necesitate . uriasa tara e amenintata in insasi existenta ei de alte neamuri pe care lipsurile le-au silit sa fie mai sobre. precum si in domeniul industrial. mai mtreprinzatoare. n-au veghiat la cazanele si cuptoarele de otel. 81 .va merge si partidul bolsevic al lui Lenin. Marea problema a Rusiei de azi . marea problema a Rusiei de ieri se mai inmultea cu: dobandirea de porturi libere la mari. mai inventive. mestesugareasca. Atunci ca si acum. nici unul din corifeii comunisrnului.

Ca simplu soldat inmatriculat cu numele . Si numai o armata bine pregatita putea smulge unor dusmani. cu atacanti si aparatori. Cum cetatile nu puteau fi cucerite decat printr-un asediu staruitor. a taiat barbile si apoi capetele boierilor indaratnici. la Marea Baltica sau la Marea Neagra. spre a se incredinta de insemnatatea lor. Petru Alexeievici pomi la reorganizarea trupelor. unna cursurile de tragere. Ie urmari. Aceste manevre pricinuira intaicle strigate de groaza ale mamelor ^i mtaiele nemultumiri ale locuitorilor. o victorie statomica. Vietile omenesti distruse in timpul dommei lui Petru eel Mare sunt in proportie uriasa. Dar tanarul tar avea si alte presimtiri: ca istoria se realizeaza impotriva vointei maselor si. cu morti ?i raniti.alungasera pe mosier. de rangul acelui extraordinar sfaramator de osti. uneori. La timpul potrivit. inca de timpuriu. biruitori veacuri de-a-randul. daca nu izbutea sa dobandeasca ceea ce nici unul din inaintasi nu izbutise: poituri la mare. caci tarul a avut impotriva-i adversari dinafara. Dar constructia vapoarelor era o arta pe care Petru Alexeievici n-avea cum sa o foloseasca. cu acel simt al realitatilor si amanuntului. facu slujba de tunar si fu inaintat numai dupa un examen greu. puy sa moara in timp de pace. Ie implini el insusi. Petru Alexeievici a lucrat cu rindeaua olandezilor pe santierul de la Arhanghelsk si a luat lectii de timonier. Carol XII. cu jertfirea maselor. El cerceta planurile si valoarea exercitiilor militare.. ci asedii adevarate. adversari 82 .Petru Alexeiev" intr-un regiment de artilerie. Petru Alexeievici isi instrui armata in vederea asediilor: nu simple manevre. putin obisnuit la rush de pe vremea lui.

cu oarecare cutezanta . incarcat cu toate pacatele dar si de toate expenentele veacului sau. Astfel fu pomenit numele unui francez aventurier. asemenea tatalui sau. Zidirea Petrogradului mistui doua sute de mii de suflete. La Moscova. Se casatori. adusa in cazanni in lanturi. originar din Geneva. piramidele si Sfinxul dainuiesc si azi. cunoscator de anecdote.primitivitatea si barbaria moravurilor societatii ruse. Nu incape indoiala ca Lefort trebuie sa-i fi povestit lui Petru Alexeievici despre marile deosebiri dintre via^a apuseana si cea din Rusia. Zidul chinezesc cu temelia de oase omenesti. sub semnul aurorei boreale. monumentele da. marele oras de miazanoapte. Viata nu e necesara pe toata intinderea ei. risipit pe exuberantele insule si ostroave.dinauntru totalitalea poporului rus. petrecuse adesea. intrase ca ofi(er in solda tarului. Unii istorici au cautat sa explice aceasta ridicare a lui Petru Alexeievici impotriva moravurilor poporului sau prin inraurirea catorva straini din cartierul europenesc al Moscovei. nimeni nu mai pomeneste de martirii care au pierit sub aceste monumente. sa discute si lucruri serioase. mtre doua betii. recrutata cu streangul si cnutui. trecute prin foame si boli. Dar la gura Nevei. dobandi la un chef prietenia admirativa a tarului celui tanar. de la boierii carmiti din obiceiurile lor pana la clerul vazut sau nevazut -rascolnicii vagabonzi prin paduri . Poate ca avura timp. atat de deosebita de politetile de pe tannurile lacului Leman. cu fata spre Golful Finlandei scapara si azi in noapte. cu deosebire simpatic. unde tanarul tar. dobandi avere si fiind. de farse si de femei. sa-i fi aratat chiar . asemenea multor altora. 83 . ca mai toti aventurierii.si pana la taranimea roaba. Lefort.

ca Lefort. gusturile s. Dar greseala ar fi si mai mare daca n-am recunoaste ca vorbele lui Lefort cazura pe un teren prielnic si ca dadura roade istorice .el isi dadea bine seama . tarani mujici.azi nu e oare la fel? .i civilizatia Apusului. Un neam de tarani. Cuvintele lui Lefort au meritui de a fi intarit. bunaoara. mai curand sau 84 . nici dupa savarsirea din viata a emigrantului genevez. de a fi incalzit si cu harul prieteniei inslinctui istoric al lui Petru Alexeievici. sau ale dominatiei suedeze care se bizuia pe o savanta aria de cucerire si aparare. ca oricare popor occidental. de la siguranta menirii lui seculare: de a inzestra si schimba poporul rus. Era firesc. prin tehnica §1 organizare. pana aproape de zilele noastre.a popoarelor occidentale.nu va putea niciodata infrange fortele imperiului turc.ceea ce nu s-ar fi intamplat daca ar fi trait in intimitatea regentei Sofia. de a-1 face tol atat de puternic. pe de alta parte. care detinea Orientui Apropiat si Balcanii. nu numai in timpul de prefaceri al lui Petru eel Mare. care nu fu niciodata abatut. tehnica indeosebi . sa negam inraurirea lui Lefort asupra sentimcntelor tanarului tar cu privire la starea inapoiata a Rusiei si la superioritatea. sa fi ramas cu nostalgia locurilor si oamenilor in mijiocul carora crescuse §1 sa se simta strain chiar in cartierul europenesc al Moscovei.Un rus autentic ar fi preferat grosolania rusa micilor ipocrizii occidentale si avem dovezi ca milioane de rusi dispretuira felul de viata. pe apa si pe uscat. Ar fi o greseala. emigrat de nevoie in Rusia. Prea marea deosebire dintre pregatirea tehnica a Occidentului si Orientului trebuia sa duca. desigur. fericita mama din Kremlin. sau a Nataliei Chirilovna. dar si in veacurile urmatoare. tarani negutatori si tarani in caftane boieresti .

lua interogatorii dusmanilor statului. cu o populatie oricat de numeroasa. Aceeasi ar fi fost cu siguranta soarta imperiului moscovit.mai tarziu. pe seama boierului Romodanovschi. El lasa politia si siguranta. nu voia bmele nimanui. Petru Alexeievici nu tinea la satisfactiile de vanitate ale atator lenesi printi orientali. cu lectiile sangeroase ale unor cumplite infrangeri in afara si ale unor teribile razmerite inauntru.Vice-rege era boierul Romodanovschi y supunandu-se lui. turcii. era un monstru al cruzirrrii. rural.1 prezinta astfel: . il facu sa asculte cu incredere. in mai putin de doua veacuri. tocmai pentru ca ele raspundeau propriilor convingeri. neaparat la prabusirea statelor rasaritene. cu entuziasm sfaturile lui Lefort. care erau atunci factor hotarator in politica Europei. pandit indeosebi de suedezi si de polonezi. intr-un neam de constructori si de negutaton liberi. al rusilor. Petru magulea vechca generatie de boieri. al lui Petru Alexeievici. Simtui robust. cu bucurie. se imbata zilnic dar era credincios suveranului sau ca nimeni altul. care avura norocul sa domneasca peste triburi asuprite si flamande. Ca un comisar de politic. carora Ie arata toate onorurile aparente. punea un urs urias sa Ie serveasca tuica fiarta cu piper y bombanea 85 .. 0 ruda a lui Romodanovschi fusese macelarita de streliti in 1682. era semnificativ faptui ca Petru incredinta unui Romodanovschi un post care intrecea puterile tarului. da sentinte. tara a renunta insa la ceea ce era esential. sanatos in esenta lui. Musafirilor. ca infatisare si «simtire». lata ce spun contemporanii: «Era un tiran rau. spre spaima lor. Vicercgele. pe care un istoric de azi . de fapt intreaga administratie de interior. sigur. pierdura tot si fura impinsi in Asia Mica. n-ar fi preschimbat poporul primitiv. daca Petru Alexeievici.

parasindusi nevasta care tocmai nascuse un baiat si ingaduind marile cruzimi. totusi. Petru nu suferi aproape nici o inraurire din partea mamei."* Natalia Chirilovna muri pe neasteptate.. pentru instructia trupei. aratand gusturi de om de rand si de lucrator pe santierele olandezilor de la Arhanghelsk. dar nitel ingrijorata de apucaturile ciudate ale fiului. Peter der Grosse. " Kurt Kersten. numeroasele varsari de sange.» Sangerosul gade pus de Petru iscodi metode noi de tortura si executie si dupa fiecare executie de dusmani ai statului scria triumfator liii Petm: «Zilnic facem aici cate o baie de sange. inhaitat cu betivii din cartierul europenesc. o cetate ndicata anume. . Fusese atotputemica.amenintator cand cineva nu voia sa ia paharul. Amsterdam 1935. care nu intelese niciodata nimic din adevarata fire a fiului. prevazuta cu pusti si tunuri de bronz.. cand Petm pleca in strainatate.» Poporul ingrozit ura pe vice-rege. facu un chef ingrozitor. scrise la Arhanghelsk sa i se tnmita numaidecat douasprezece caciuli de foca si lua cu asalt. Se desparti de sotie. Disparitia ei parca dadu si mai mare imbold lui Petru Alexeievici. Avea numai patruzeci si doi de ani. li incredinta lui conducerea tarii sialtordoi boieri.

Cazacii de pe Don. Schematic.CUCERIREA AZOVULUI Experientele nereusite ale inaintasilor sa fi mdemnat pe tar sa pomeasca impotriva Azovului. caci Dumnezeu ajuta mtotdeauna pe cei ce se ajuta singuri. atacasera mai inainte cetatea. spre a pune mana pe gurile marelui fluviu.incercare de fuga sau fuga -infrangere recunoasterea infrangerii . Nici Petru nu fil mai practic decat printui Vasili Golitin. Cine urmareste indeaproape desfasurarea evenimentelor din campania impotriva Azovului poate descifra reactiile fundamentale ale firii lui Petru. procesul lui sufletesc se infatiseaza astfel: neglijen{a . Dar greselile izvorasc din defecte obstesti. ca se vor repeta in cele mai de seama imprejurari ale vietii lui. Se hotari sa atace Azovul.fi-ica . Petru avea douazeci si trei de ani. pentru cucehrea caruia avea neaparata nevoie de flota. se inlatura greu.smerenie -indarjire supraumana spre a dobandi victoria .norocul sau succesul final. atat de fundamentale. tatal lui Petru. ele devenind aproape firesti. creand aproape un destin previzibil. Trebuiau sterse apoi rusinoasele amintiri ale mfrangerilor suferite de rusi in timpul regentei Sofia. 87 . la Marea Neagra? Orasul tinut de turci era bine intarit. Dar neprimind nici un ajutor de la Alexei Mihailovici. si ne fiind in stare sa reziste singuri turci lor. parasira marea.

Petru continua sirul infrangerilor suferite de inaintasii care incercasera a desctiide Moscovei drumul apelor. care ar fi putut sari in spatele asediatorilor de la Azov. Cucerira doua. Pe Nipru. Armata pomi la drum intr-un timp cu desavarsire neprielnic.Trupele tarului. oameni de meserie. scotianul Gordon. pomi sa repare greselile recunoscute. din care pricina de indata ce oamenii incepura sa coboare de-a lungul Donului spre Marea de Azov. El nu lua aminte la sfetnicii mai priceputi si nu tinu seama de imprejurarea ca tununie erau putinc iar munitiile neindestulatoare. de fapt. ingineri si incepu numaidecat sa ridice la Voronej o schela de vapoare. erau. Cand ajunsera dinaintea fortaretei turccsti. una pe linia Niprului impotriva taberelor turcesti. comanda generalul Seremetiev. Cu o energie salbatica. Mai bine de trei luni se aruncara oamenii tarului impotriva tunurilor cetatii. Dar turcii nu putura fi alungati de la mare. de la poloni si de la germani. Ceru de la austrieci. Rusii operau cu doua coloane. spre Basarabia. in mainile unor comandanti rusi care se lasau sfatuiri de sentimentele momentului. si a doua care trebuia sa asedieze Azovul. batand si alungand inapoi. caii pierira de sete. comanda insusi tarul. nu de o rece chibzuinta. nu erau in stare sa dca vreun atac. Se intoarse la Moscova. randurile trupei fura bantuite de molimi. turcii inaintati in Bugeac. 88 . nu mai gasira merinde. La Azov. constructori. Intaia campanie a tarului Petru fu astfel o infrangere. conduse de un general priceput. sa Implineasca lipsurile vadite la acest intai atac si intaia infrangere. cu mari pierderi. care-si implini datoria deplin.

vapoarele de la Voronej fura trase pana aproape de mare. de oameni inhamati pe uscat. Numi pe generalul Schein comandant suprem si pe generalul Gordon comandant ai artileriei. deodata. de-a lungul Donului fura create etape de aprovizionare iar tumurile cucerite la Azov fura reparate si inzestrate cu tunuri noi. pe care va ridica uriasa lui cladire istorica. in timp ce ostile se pregateau sa atace. a carei valoare pentru viitorul obstei si statului lor nu mulfi o pricepeau. mai bine de o suta de kilometri. Nu fu nevoie de mai mult ca tarul. Cincisprezece milioane de rusi priveau uimiti la aceasta desfasurare de energie. alcatuita din optimism. printr-un masacru al ostilor lui demoralizate si prin pierderea oncarei stime in ochii celorlalte puteri europene. veni in lagarul rus vestea ca o putemica flota musulmana sta gata de lupta in apele Marii de Azov.dusmanului secular". va ramane temeiul maretiei lui Petru eel Mare. de rurii bruste si de apasatoare pravaliri. indeosebi ai imparatului de la Viena. Dusmanul urma sa fie atacat pe apa si pe uscat. Trupele fura mmultite si dm nou instruite. sa fie cupnns de indoieli. Tarul renunta la conducerea luptelor. Aceasta stare de spirit. Petru nu se putea folosi de uriasele vase de razboi. din munca si din umila supunere la invatamintele lealitatii.Infrangerea fusese o lectie. In primavara anului urmator.. turburat deodata. printr-o urmarire de catre turci. dar care putea fi folosita in viitoarea lupta. Poate ca ar fi poruncit relragerea. Mai multa vitejie 89 . daca nu s-ar fi temut ca asemenea isprava ar fi fost platita mult mai scump. In acest timp. o lectie amara. cu franghii. cu atat amar trase pe apa Donului. ne mai avand nici o incredere in victorie. care astepta cu nerabdare sa primeasca de la tar vestea infrangerii .

0 activitate si mai frenetica urma cuceririi Azovului. Si tarul. Ie sparsera cu sulitele si pana la urma Ie risipira si Ie alungara departe. ca intr-un han. Ei atacara vasele turcesti. La Moscova. in primul rand din pricina slabiciunii neasteptate a trupelor turcesti. Era insa o victorie prea putin glorioasa. In uniforma de simplu marinar. nu-i veni a crede. aclamati de multime. Tarului. Apoi intrara in cetate trupele tarului. generalii Schein. la rand cu aiti marinari. el defila cu toata constiinta . de atunci. din porunca lui Petru. nu se mai ocupa nimeni pana la . care se pricepeau in luptele cu turcii. la inceput. Cucerirea Azovului surprinse curtile Europei.aratara cazacii. apoi primi. Se ocupa rnulta vreme cu un proiect de canal care sa lege Volga de Don si de care. Gordon si Lefort. abia putand fi deosebit de ceilaiti. adevaratii comandanti ai trupelor. ocupate de turci. se facu armatei o primire triumfala. sprintene. a refuwiui lor de a lupta. Comandantui turc propunea sa cedeze cetatea Azovului in schimbul vietii soldatilor din gamizoana. Norocoasa intamplare dezlan^ui in tanarul Petru Alexeievici toate fortele lui de creatie. Turcii parasira Azovul sub privirile uimite ale rusilor.in amintirea orelor lui de spaima de la Azov? dinaintea vice-rcgelui. Nu-i latra nici macar un caine. in trasura de gala se aflau. Generalul Gordon era gata de atac impotriva celorlalte tumuri ale Azovului. ajutati de barcusoare. si in al doilea rand din pricina uriaselor pregatiri militare de care Moscova se aratase in stare. dupa care urmau regimentele. Atunci sosi din cetatea asediata un parlementar cu steag alb.

fura indatorati.Ie lipseste uneori $i azi . Dar nu (ara a murmura.specialistilor" . Smulse pe cei mai buni fii moscoviti de la sanul iubitor al mamitelor prea duioase si ii trimise in marile orase ale Apusului. Trebuia sa Ie suporte cei ce Ie aveau. cu toata ura pentru capitalism. Gennania si Statele Unite ingineri platiti in aur. numarul . Tarul facu ceea ce nu mai facu nimeni inaintea lui in Rusia.era mult mai mic. pentru lucrarile publice se cereau sume man de bani. sa ajute la uriasa innoire. si unor eroi ca Petru eel Mare Ie cade sarcina de a .cum li numim azi . sa m(eleaga porunca timpului? Generatiile sunt egoiste. Mosierii. Se supusera. Numai oamenilor destinului Ie e dat sa vada dincolo de capetele liilor. Prea arareori si numai in ceasuri de pericol consimt sa jertfeasca ceva. dar care va ramane pilda. in deosebi pentru un neam de oameni de secole lega(i de obiceiurile pamantului si carora din totdeauna le-a lipsit . Toate aceste lucrari cereau specialisti europeni . doua sute de ani mai tarziu.intocmai cum lucrarile de electrificare de la Dnieprostroi. Cine avea ragaz sa vada in viitor. din veniturile lui. negutatorii cu depozite de marfuri. Dar pe vremea lui Petru. incepu constructia a zece vapoare cu saptezeci si trei de tunuri. din bunurile prezentului pentru stranepotii nevazuti. Dar era oare cu putinta ca asemenea masuri revolutionare.actualii ingineri sovietici. Trimise la Marea Neagra grupe numeroase de colonisti.simtui vitezel. foarte putin. vor sili pe bolsevici. dupa avere. In fruntea bimicilor se inscrise insusi tarul care. La Taganrog puse bazele unui port militar si man $antierul de vase de la Voronej. bisericile ghiftuite cu sate de robi. sa nu pncinuiasca tulburari? Pentru nevoile armatei. sa invete cu sarg tot ce nu se stia in patrie. sa aduca din Fran(a..

lua parte la manuirea uneltelor de tortura pana-1 treceau sudorile.pana vedea pe . venea in zilele urmatoare sa continue odioasa meserie si nu-si gasea pacca o pace vremelnica . Se cunoaste in amanunt complotui pus la cale de un partizan al fostei regente Sofia. rascolnicii fanatici. poate spre a-1 indcparta de Moscova. Plin de duhul menirii lui. Petru nu ingadui nici un fel de impotrivire. Tara fierbea de la un capat la altul. Ea cerea scene de razbunare neintrerupta. boicrii pusi la bir si lasati fara copii. strelitii ajunsi sub comanda ofiterilor straini. Simpla hartie a unui schimnic care se plangea de jafurile polcovnicilor. Dar plangerea lui Avram era un semn. impreuna cu neamurile-i prea jignitc. Departe. ca pcntru crearea unui silnic echilibru sufletesc. fara alte cercetari. Aici atatase pe localnici. al carui cap fu taiat. El da fuga in pivnitele unde aveau loc anchetele impotriva asa zi^ilor . tarul osandi pe calugar.vinovati" ingalbenind in horcaiturile mor(ii. trimis dc tar. un ofiter Zickler. Taranii robi. sub blestemele si scrasnirile de dinti ale contemporanilor striviti..zidi casa incapatoare a natiei viitoare. in regiunea Donului. veghea zi si noapte Eudoxia. toti priveau cu ura la tanarul tar care Ie arata. ochii inrositi de betie si viciu sardonic.. Cine-i mai tine minte numele? Cine mai pomeneste de naiva si poate dreapta lui rcvolta? In unele bucoavne de istorie prea amanuntita e trecut cu numele de parintele Avram. Spaima din ailii copilariei lui Petru nu se stmsese si nu se stinge decat odata cu ultima suflare. intoarcerea vremurilor. Nemultumit 92 . inchisa mtr-o manastire eu ziduri inalte. cand se lasa vazut.tradatori". spasmul muschilor fetei. sotia dispretuita care astepta. fu marturie de nesupunere si.

un spectacol lugubru. Complotui sa fi avut intr-adevar loc? Sa nu t'i tost aceasta sinistra intamplare o iscodire a imaginatiei bolnave a tarului. Ivan Mihailovici Miloslavschi. Nemultumit cu atat. a carei traditie fu primita. unde complicii asteptau tocmai pe Zickler. unde intre lesurile sangerande ale spanzuratilor. atatata de prea zeiosi agenti provocatori.$i Ie surase tuturor cu infioratoarea-i grimasa. doritori sa se dovedeasca folositori? Cum nu ne-au ramas decat actele oficiale ale calailor. Dezgropa lesul dusmanului din curtea bisericii unde se odihnea de mai bine de un decemu si puse doi porci inhamati la o cotiuga de-1 trasera pana in piata Kremlinului. Se spune ca Petru Alexeievici se duse in puterea noptii la locul intalnirii. se legase cu doi boieri. exista o politic secreta activa si o retea deasa de spioni in toata tara. tnca de pe vremea lui Alexei Mihailovici. Osanditi la moarte in piata Kremlinului. si pusera la cale asasinarea tarului. ai caror fli fusesera trimisi cu sila in strainatate la invatatura. ca un nebun. cum se obisnuia.cu atat. isi oferi. ca sa dea navala impreuna si sa ucida in patui lui pe tar . perfectionata de toti Romanovii urmatori si dusa la o complexitate cunoscuta poate numai in Anglia imperials de azi si de catre geniul secret al lui Stalin. li se smulse membrele. de autorul masacrelor din mai 1682. apoi fura spanzurati in vazul multimii. 93 . Dupa catcva minute se ivira si trupele din garda tarului. Dupa chinurile la care fara supusi. tarul amintindu-si de intaiul razvratit impotriva lui. ei facura marturisiri complete. Complotui ajunse repede la urechea ingrozitorului tar. Apoi. toate indoielile sunt cu putinta.fara ciopartite si putreziciunile lui. care arestara pe complotisti. se aseza in mijiocul lor la masa si incepu sa bea. tatal lui Petru.

dar si pentru indoielnice motive de fapt. a lasat ca vinovate sa fie totdeauna victimele. peste douazeci si doi de ani. n . desigur pentru temeinice motive psihologice. Nu e mai pufin adevarat ca aceeasi cruzime (arul o va arata impotriva propriului sau fiu. care nu intri in amanunte.Caci Dumnezeu. victimele care nu pot vorbi.

de atunci. poate chiar polona. sa prezinte un rczultat presupunand miscarile 95 . engleza sau germana. port fortificat ce-i deschidea Marea_Baltica. la reorganizarea armatei ce va avea sa-1 infrunte pe Carol XII si la zidirea Petersburgului. . a caror prezenta la chefuri se dovedise vesela si necesara. poate moravurile si traditiile Rusiei agrare ar fi izbutit. trebuie sa recunoa^tem ca vizita tarului la cateva curti europene. cu timpul. cred ca evenimentui are o inscmnatate universala. S-a discutat mult. Ea ii va folosi la intemeierea industriei ruse. in asemenea caz e indoielnic daca victoria de la Azov ar mai fi avut vre-o urmare si daca organizarea statului moscovit ar mai fi rezistat asaltului armatelor din nord si apus si in locul Rusiei de azi n-am fi avut o puzderie de statulete de diferite nationalitati sub hegemonic suedeza. Fara a ne insu^i asemenea exagerari. intovarasit de catva prieteni de mcredere.ELEV SI PROFESOR Indata dupa victoria de la Azov.iubitul" care-1 ferea de ispita femeilor. Unii istorici. Dar un adevarat istoric nu are dreptui jucatorului de sah. Fara aceasta calatorie.. fura cu totui altceva decat o calatorie de placere $i se poate spune ca ru intaia lui ^coala serioasa. printre care englezul Macaulay. nitre ei in primul rand Mencicov. indeosebi indelungata lui sedere in Olanda ..§i cele trei luni in Anglia. facu o calatorie in Europa.. sa innabuse spiritui de innoire al tarului. in jurul acestei calatorii. tarul.mai bine de noua luni .

In felul acesta Marea Neagra devenea un lac rusesc. subofiter tunar in regimental Preobrajenschi . ci e dator sa pretuiasca faptele asa cum s-au zamislit aevea. intr-o vreme cand in Rusia mocneau nemultumin care. Dupa aproape doua veacuri de zadamice. tanar impulsiv 51 zgomotos.eintrerupta activitate. 96 . dupa caderea neasteptata a cetatii Azovului. i-ar fi putut aduce la cunostiinta ca incercarea n-avea nici un fel de sorti de izbanda. scurtandu-i calatoria. tot sud-estui Europei si Asia. urmarea sa intre in legaturi mai stranse cu acele piiteri apusene care ]-ar fi putut ajuta sa duca mai departe lupta. desigur erau cunoscute tarului si care vor izbucni intr-o cumplita revolta. ii ramanea tarului oricarui tar . se dovedeau atat de putin rezistente.vreme de mai bine de un an. S-au facut cercetari spre a se afla pricina lungii lui calatorii In Occident. desigur. o vasta piata ruseasca iar Moscova. ale carei porti. imbatat de succesul impotriva turcilor.adversarului intr-un rastimp de doua-trei veacuri. strain de fantezia unui Petru a carei via^a fu si nu putea fi decat o n. pana la alungarea turcilor din Europa.numai libertatea de a forta drumul Marii Negre. centrul comercial a trei continente. stramtorile un gang pazit de tunurile tarului. pana in Oceanul Indian. Dar pentru a putea dobandi aliati apuseni in aceasta Intreprindere care ar fi folosit in primul rand Rusiei sau numai Rusiei. Proiectui nu era. Agentii lui cei mai putin isteti din strainatate. costisitoare incercari de a forta portile Marii Baltice. Unii au presupus ca Petru Alexeievici. umilitoare. $i nici nu avu. nu era nevoie de o calatorie si inca incognito tarul in calatorie nu fu decat Petru Mihailovici.

in timp ce trupele ei s-ar fi aflat in lupta cu turcii.am spune azi .rcgii lehi erau alesi de nobilimea mereu incaierata. innoita pe trei ani. Faptui era atat de evident incat Petru nici nu voi sa treaca prin Paris: ai fi insemnat sa stea de vorba cu cealalta fata a . imparatui de la Viena. ar fi pus pe rusi in fata unui concurent la mostenire. infranta de coalitia nordica in Olanda. al carui imperiu facea un echilibru european. tendinta politicii franceze de a pune un picior solid la Varsovia. sustinea pe sultan. Prusia.neuiralitate binevoitoare" . prin sustinerea candidaturii contelui de Conti la tronul vacant al Poloniei . dureroasa ei pierdere.adica sa nu atace Rusia.. era de mare folos politicii rusesti . Franta sustinea politica de la Constantinopol pe fata si sfaturile ambasadorului francez gaseau in camarile seraiului toata luarea-aminte. pe care-1 sustinu. de unde se retrase cu un tratat de pace care punea capat liberului ei arbitru pe continent.adversarului secular".Franta. ba mai avu norocul ca. Tendintele de expansiune spre sud ale imparatului de la Viena sau ale tarului de la Moscova nu puteau fi in nici un caz pe placul lui Ludovic XIV. deoarece dupa inlaturarea turcilor. Tarul obtinu acest dar negativ. adversar mult mai periculos. odata cu urcarea pe tronul Poloniei a printului Frederich August de Saxa. Ce ajutor putea dobandi de la statuletele germane. ca niste presedinti de republics . dupa care suveranii se indatorau sa nu incheie pace separata cu turcii. Brandemburg sau Hanovra? Tot ce i s-ar fi dat era o . Pe de alta parte.facea si mai penibila vizita unui tar la Versailles. nici Polonia sa nu incerce a pune mana pe Ucraina.. 97 .dar era un folos cu tais. Injelegerea cu Viena.

ros pe incetui de morbul lui Chaudin.Ajutorul politic at Olandei. geniul lui Napoleon. faceau calatona lui din 1697 in Europa nu numai nefolositoare. Prin lunga agonie a suveranului spaniol. Regele Soare se invoise. se punea problema mostenirii uriasului imperiu colonial . dupa amamice lupte. E politica pe care o va urma Anglia pana in zilele noastre. dupa ce-si va fi asigurat partea leului la miazazi. printr-un ncpot at lui Ludovic XIV. devenea acum cu totui problematic. ca sa-si imblanzeasca adversarii. doborand la inceputui veacului XIX-lea. spre stapanirea Marii Baltice. a carei stapanire pana la urma nu va putea fi disputata decat cu armele? Ce interes avea ea sa dea sprijin unui tar care. combatand succesele Revolutiei Franceze. care da in Marea Nordului? Aceste imprejurari de care tarul avea cunostinta. se socotea mostenitoarea directa a coroanei si. dar din multe puncte de vedere periculoasa. pe atunci necunoscut si fara iertare. de un an unita cu Anglia. Cele doua stapane ale manlor urmareau aceeasi tinta: crearea unui echilibru de forte pe continent si n-ar fi ingaduit nici unei alte puteri sa dobandeasca o suprematie care sa se poata intoarce impotriva lor. desi mai pu(in limpede ca istoricii de azi. $i. in setea de putere.in care soarele nu apunea niciodata". punandu-se in drumul lui Adolf Hitler. desigur. Putea Anglia sa ramana de o parte de aceasta uriasa prada.. Franta. se va intoarce cu siguranta spre miazanoapte. . in genere. lar in prima jumatate a veacului XX-lea. ca o uniune personala intre coroana Frantei si a Spaniei sa nu aibe loc niciodata. puterile apusene aveau preocupari mai inseinnate decat ambitiile unui tanar tar.

Romanovii au domnit inca doua sute de ani. pe tarmurile incendiate ale Donului si in smarcurile cu febra ale Nevei. Pctru o folosi pentru instruirea lui personala .cu gandul de a transforma intreagu Rusie. S-au gasit istorici.spun acesti adversari ai lui Petru eel Mare . Dar cea mai mare parte a timpului petrecut in strainatate. europeni si rusi. §i in al doilea rand: setea de cunoastere. fara acea revolutie de sus in jos a lui Petru. In primul rand. Situatia lui de stapanitor atotputemic al unui imperiu care dobandise de curand o victorie asupra temutilor turci. in ritmul propriu al vietii rusesti. in afara de piticii bufoni si de maimutele care-1 inveseleau.destinul insusi al imperiului Romanovilor. Ei sunt de parere ca o evolutie fireasca. Voia sa cerceteze la fata locului tainele tehnice ale acelor oameni din Apus care. stia ca vor ajunge sa supuna in mai putin de un veac toate celelalte popoare ale pamantului.Ceea ce-1 indemna pe Petru Alexeievici sa paraseasca Moscova intovarasit de un alai de aproape trei sute de persoane. Prabusirea lor se datoreste faptului ca 99 . Rationamentui ni se pare gresit. era in primul rand tineretea lui: avea douazeci si cinci de ani. daca nu vor putea fi intrecuti sau macar egalati. Partea politica a calatoriei ii lua foarte putina vreme. ar fi fast mult mai sanatoasa si ar fi scutit trei generatii sa sangereze in piata Kremlinului. pe temelia revolutiei lui Petru.. In al doilea rand. Ca rcvolutia de sus in jos a fast falsa ne-o arata . e indoielnic ca unnasii Romanovi sa mai fi avut un imperiu: fortele dinafara 1-ar fi faramitat cu usurinta. il silea sa se ocupe si de interesele politice.. care sa arate ca jertfele aduse de poporul rus pentru realizarea nastrusnicei revolutii de sus in jos ar fi fast de prisos.

bazatd pe sistemul sclavagist.n-au dus mai departs revolutia lui Petru. Numcroase §i pitoresti sunt amanuntele calatoriei tanarului Petru Alexeievici. Societatea rusa n-ar fi ramas cu fiecare veac tot mai inapoi fata de restui Europei. Petru Alexeievici nu facea intre straini nici o sfortare spre a se purta altfel decat ii era firea. muncitorimea industrials. in lumea atat de slefuita la suprafata a curtilor europene. Rusia era tot o fara de producfie ugrara. si au facut prea mici jertfe pentru inglobarea muncitorimii rurale. trasatura utila de unire intre o aristocratic tiranica si o taranime roaba. Aceasta providentiala intalnirc dintre firea activa. care ne fac sa banuim ca acolo stapaneste o misterioasa si crunta lege . Sub ultimul Romanov. a acestui violent si exuberant pui de urs moscovit. daca ar fi evoluat normal. rodnica. pe liniile aratate de geniul lui. setoasa de cunoastere si de creatie a lui Petru eel Mare si necesitatile istorice din acel timp ale obstci rusesti a dat Rusiei contururile ei geografice atat de apropiate de cele de azi si a pus temeliile unei societati care. in care se mai tara totusi o urma din duhorile si pestilentele Evului Mediu. 100 .trebuie sa recunoastem ca unul din meritele creatoare ale conducatonlor sovietici e de a fi adoptat pentru intregul stat planificarea obisnuita in marile intreprinderi industriale rationalizate ale Occidentului si de asi fi insusit cele mai noi metode de productie cu ajutorul masinismului celui mai perfec(ionat. pana la explozia din 1917. Lasand de o parte ideologia si metodele politice ale bolsevicilor rusi care nu ne intereseaza aci — in afara de similitudinea lor cu cruzimea lui Petru eel Mare si a varsarilor cronice de sange. ingloband in ea si acea patura noua. ar fi creat si burghezia liberala.

Cucoanele si curtenii de abia se reculesera din nelinistea acelui moment. scotand lunga sabie din teaca... sclipitoare de curatenie si atat de chibzuit ordonata. Altadata. trebuind sa treaca printr-o sala plina de nobili. facu o isprava mai voioasa.Dragul meu. si pe care acasa o potolea de atatea ori prin masacre abia Justificate. crezand ca uriasul tanar innebunisc. se apropia uimit. un slujitor scapa un serviciu de portelan cu tava cu tot. Spre a inveseli fi-umoasele cucoane. Apoi. Zgomotui fu asurzitor. . la Dresda. Petru sari de la locul lui si. din aceeasi pricina. se apleca si saruta fatul. Ca si cum ar fi fast atacat pe neasteptate de dusmani nevazuti. ca o masca. ca dupa o dihanie de la gradina zoologica. Acest om brutal avea unele gingasii surprinzatoare: nu voia sa copleseasca pe bietii oameni cu prezenta lui si spre a putea admira in toata libertatea o gospodarie olandeza. In timp ce se servea un dineu iar doamnele din dreapta si stanga se sileau sa-i fie pe plac. Parca suradea!" Spaima lui exagerata din copilarie. aratandu-le 101 .N-ati bagat de seama? intreba tarul fericit. incepu un duel furios cu fantome si iluzii. nu s-ar putea ca toti acesti domni sami intoarca spatele?" In Olanda fu silit sa fuga din Zaandam. Setea de stiinta il duse pana-n laboratoare si sail de disectie.si-1 puse inaintea ochilor. din pricina ca se tinea lumea dupa el.Rusinandu-se de spasmul fetei la o curte germana. La alt banchet.. ridica un pitic de-alaturi unul din bufoni . isi puse dupa gat cureaua tobei mari si batu viguros o jumatate de ora. sopti maestrului de ceremonii: . m vreme ce suita lui ramase in prag. un targusor celebru prin santierele navale.. se folosi de o clipa cand proprietarii nu erau acasa. ingrozita. unde zarind un foetus. il puse la o curte germana intr-o situatie ridicola daca n-ar fi fast sinistra.

figurile" pe care Ie mvatase in regimentui de garda de la Preobrajenscoe. nici regele. La Viena. stiintifice. fu atat de'jignit de felul grosolan al. ca legatura politica sa fie intarita de legatura de familie. ca-1 socoti mai curand potrivit pentru slujba de randas la cai. Dar nu aceste contraste dintre extremele continentului sunt de retinut. Nu-1 interesara sectele religioase sau cele filosofice si nici institutiile politice si sociale 102 .. In Anglia. in schimb i se dete tarului ceva mai potrivit pentru exuberanta-i tinerete: un bal mascat. vorbei lui. pe care nimeni.fu Parlamcntui.cu dibacie toate .erau doar aliati impotriva turcilor! -Petm se pomeni ca ofera pe fiul sau Alcxei unei arhiducese. Ceea ce uimi indeosebi pe tar in Anglia . Ci curiozitatea tarului pentru nouta(ile tehnice. a-o putea schimba fara invoirea lor. indeosebi cele cu vadita valoare practica. Despre tar si alaiul lui merse vestea ca prin incaperile pe unde treceau.si ramase multa vreme fara glas dand din cap . decat de imparat. Petru Alexeievici. se costuma in flacau de tara si documentele spun ca tarul stranse-n brate duduilc vieneze. un inalt prelat care avu cinstea sa stea de vorba cu atotputemicul stapan al moscovitilor. unde batranul imparat Leopold il primi cu toata simpatia . in care i se spuse ca o seama de barbati priceputi tocmai alcatuiau lista de venituri si cheltuieli a statului. Niciuna din oferte nu avu onoarea de a fi primita. Tarul ceru in schimb ajutorul imperial pentru continuarea campaniei impotriva semilunii. dantuindu-le cu o vigoare intr-adevar taraneasca. lasau in urma lor paduchi si pietre pretjoase. uitand de toate planurile politice.

care valoreaza totdeauna exact cat oamenii pusi sa Ie diriguiasca ...Sunt numai un invatacel si dor mi-e de cei ce ma vor invata"... cerand sa-i arate ceasornicul din poseta.si nici macar geniala pictura flamanda. Trecand prin Riga pe care stia bine ca odata si odata. Invata arta de a conserva cadavrele precum si felul in care se torturau in Olanda criminalii spre a li se stoarce marturisiri. i-1 dadu inapoi cu-n suras de multumire. a caror limba o vorbea de atunci. se muta in acest mare ora? unde lucra in port. telurile diplomatice. Astfel se instrui la fata locului ca un lucrator. ca o calfa in toate atelierele. generalul Dahlberg . §tiintele naturale. Nici o indeletnicire nu i se paru de prisos sau obositoare. la Arhanghelsk. crezand ca fusese atacata de un bandit. E remarcabila indeosebi conftiinta pe care o avea de menirea lui si pe care o grava pe unul din inelele cu peceti: . Faima de care se bucurau olandezii ca navigatori si constructori facu pe tar sa ramana mai mult de noua luni in Olanda. Cucoana il arata ingrozita. de la potcovarie si fierarie pana la razboiul de tesut si masina de tipar.banditul" dupa ce-1 examina cu luare-aminte. La Berlin opri brusc o doamna pe strada. tot o va ataca.sa studieze sistemul de fortificatii al cetatii. Dar . Cerceta barcile man ale pescarilor care vanau balenele din dreptui Groenlandei si nu se lasa pana nu afia toate tainele si nu cunoscu toate uneltele acestei ciudate si periculoase meserii. nu departe de Amsterdam. pe santier. se apuca spre indignarea comandantului suedez al garnizoanei. daca nu i se va reteza firul vietii pe neasteptate. sa masoare grosimea zidurilor si distantele dintre tunuri. in toate mestesugurile. lasand pe-al doilea plan . 103 .precum vazuram preocuparile politice. Dupa ce se odihni opt zile la Zaandam. cum mai lucrase tot intre olandezi.

Avea nevoie de tovarasi. Dar aceasta munca a lui Petru Alexeievici ar fi putut ramane o simpla ciudatenie.mdeosebi anatomia. marinari.. un numar de peste sapte sute de tineri rusi. constructori de vapoare. Petru Alexeievici nu voia sa se intoarca singur. ceea ce numim azi . Moscovei si Niprului intr-o faptura cugetatoare. una dill cele mai populate si mai prolifice . cu zeci de mii de kilometri patrati. Facu exercitii dupa plansele unui medic de baici si se specialize in arta de a scoate usor si repede maselele stricate. in nici un colt al pamantului. cu peste cincisprezece milioane de locuitori . chirurgi. cu darzenie si prin deprinderea tuturor meseriilor. indeosebi in atelierele unde se construia schelaria vapoarelor. metalurgisti. il preocupa multa vreme. Istoria nu cunoastc pana la el alt stapanitor care sa inceapa cu sine innoirea poporului. nici de la el inainte.specialisti". sunt numai teoreticieni ai coasei si ciocanului..atunci ca si acum. arhitecti. oricat de hamica. fura varati de tar in tot felul de intreprinderi industriale. Inainte de a parasi Olanda. care in atatea directii merg pe urmele lui Petru eel Mare. acest exemplu nu se mai repeta. din familiile mai de seama.si ca pilda lui. Petru lua in slujba Rusiei tot felul de mestesugari calificati. ci cu o intreaga generate de tehnicieni care sa fie in stare a preschimba fiara din barlogul rusesc. Tarul stia insa ca avea de innoit intreaga tara. De atunci nimeni in jurul lui nu mai avu voie sa sufere de masele si sa mai poarte in gura dinti stricati: Ie svacnea dintr-o rasucire a doua degete si supusii. 104 . §efii bolsevici. era neindestulatoare. faptura primitiva de pe malurile Volgai. de urmasi. usurati. Ie scuipau cu respect la picioarele Majestatii Sale. calculatori si desenatori.

care-i atragea marfurile Orientului si unde poate ar fi gasit un aliat mai de incredere impotriva turcilor.creatoare. era o pricina grava si adevarata. Dar fu silit. Populatia oraseneasca. de la trupele de streliti. intelegem de ce oamenii de trupa. ii scrisese ca ulitele uriau de rasculati. suferea si ea de pe urma guvemarii aspre a lui Petru. jarul avea de gand sa treaca prin Venetia. constructiile de vapoare. dupa campaniile atat dejalnice din Crimeea si de dureroase din Azov. De la Viena. de unde incruntatui vicerege. Neplata soldelor. sa intrerupa calatoria si sa se indrepte grabnic spre Moscova. banuit ca urmarea doar multumirea vanita(ilor personale. Daca mai tinem seama de faptui ca. Tulburarile incepura pe linia de frontiera a Poloniei. fara sa mai instiinteze pe ofiteri. nu-i mai putea stapani. putemica si de neinvins. falnica cetate comerciala in rivalitate cu Constantinopolul. Teroarea lui Romadanovschi tine in supunerc populatia oraselor. atat de costisitoare atunci ca si acum. cu toate varsarile de sange. in iunie 1698. amintind jafurile de odinioara pe care streli(ii Ie suferiserii din partea ofiterilor. trimisera o delegatie la Moscova. Impunerile grele in vederea inarmarii. Dar nu din aceasta parte veni razmerita. stapana constienta a avutiilor de basm din jurul ei. Vice-regele 105 . anume risipite de Petru prin vastui imperiu. pe care. decat in restui Europei. lipsiti de speranta militarilor de azi care stiu ca la implinirea termenului de serviciu trebuie sa fie eliberati. loveau in punga unor cetateni amarnici la castig si inspaimantau familiile numeroase cu presimtirea unui nou razboi. Romadonovschi. lipsita de simtui raspunderilor si intereselor colective. departe de familiile lor din Moscova. Razmerita era generala.

ar fi dorit sa impace lucrurile. arestara pe delegati. Intrara in vorba cu rasculatii. strelitii de la frontiera se ridicara ca un om ai pomira spre Moscova sa-si caute singuri dreptatea.Romadanovshi. Dar generalii nu glumeau. Fu un masacru. neamurile strelitilor pusera la cale o manifestatie zgomotoasa. care-i va aduce iar pe toti la Moscova. se simtira jignr(i de cutezanta trupelor de la frontiera si. lipsiti de conducere. Dar multimea strelitilor. generalii tarului se pusera in fruntea regimentelor de garda din Moscova si se grabira sa iasa inaintea armatei rasculate. Cand vazura ca toate siaturile erau de prisos si nici amenintarea tunurilor care descarcara intaia salva in vazduh nu-i potolea. tot astfel vor putea dobori puterea crudului Petru si pune in locu-i pe Sofia. Pe strazile Moscovei tnsa. In felul acesta aveau incredintarea ca tarul sa se induplece si la intoarcere sa Ie tmplineasca cererile. se pomenira to(i in bataia pustilor si tunurilor. ii indemnara sa se supuna tarului si sa se intoarca in taberele de la frontiera. nu voi sa asculte de inteleptele sfaturi. Din cei scapa(i cu via(a. Afland de cele ce se petreceau in Capitals. care cunosteau prea bine pricinile razvratirii. o parte fugira in padurile din 106 . Socotind pe semne ca precum doborasera intai pe Natalia Chirilovna spre a urea in locu-i pe scaunul domniei pe Sofia Alexeievna. cuprinsi de molima revoltei si banuind ca blajinatatea celor doi generali era numai o dovada de slabiciune. care alcatuiau guvemul in lipsa (arului. fara alta discutie. tmpreuna cu generalii Schein si Gordon. poruncira trupelor credincioase sa deschida focul. Speriati de intorsatura nea^teptata a evenimentelor. acoperindu-i cu daruri. eliberand pe arestati. Schein si Gordon. Cei aproape opt mii de streliti.

in atmosfera innebunita. cu o infioratoare monotonie. rascoala ru totusi o incercare de rastumare a regimului de catre aceleasi elemente care de doua decenii mentinusera tulburarile in jurul tronului si de care Petru incercase prin difente mijioacc sa se dezbare. pe care calatoria prin (arile Europei.vandut strainilor. pentru a se dobandi unanimitatea unei supuneri in 107 . Spaima bolnavicioasa a lui Petru Alexeievici. Ele sunt o descnere credincioasa a starii sociale din acele vremuri. In drumul de la Viena prin Galitia catre Moscova. a Moscovei. Desi pupn serioasa.. viata de risipa a unora. denuntati de spionii si agentii lui Romodanovschi. in fiecare din revoltele de atunci. arsi cu fierul rosu. Cum ajunse in Capitals. se trezi iar. Erau peste patru mii. vinovati si mai putin vinovati fura jupuiti. . inclusiv revolta din urma a strelitilor. chinuitoare. gasi in inchisori nu numai streliti dezarmati de Schein si Gordon. spintecati si rupti. de neagra mizerie a altora nu se schimbasera de pe vremea lui Stenka Razin si. a zvonurilor care circulau asupra tarului. trasi in teapa. Ca de obicei. ale slujbasilor. dar si numerosi locuitori ai Moscovei.imprejurimi. inteles cu dracul si intru totui Anticrist „. de aceleasi torturi urmate de aceleasi racnete din camerele de chin. Jafurile boierilor. istoricul da. halucinanta. Cincisprezece ingrozitoare camere de tortura si cincizeci de calai experimentati asteptau inceperea cercetarilor. tarul fil informat prin curieri de sangeroasele intamplari din Rusia. ceilaiti fura dusi la Moscova. munca in ateliere si petrecerile ar fi putut-o domoli daca nu starpi cu desavarsire. duhnind de sange. primirile fastuoase. Protocoalele acestor anchete s-au pastrat.

Mencicov. primira alte pedepse: li se taiara mainile. fura spanzurati pe zidurile Kremlinului. li se smulsera limhile. care umbia beat prin oras cu sabia in mana. li se taia capul la rand. ofiter la marele cartier al lui Petru. La 11 octombrie fura numarati la Preobrajenscoe doua sute treizeci de morti. executia publica a celor condamnati la moarte.. la invitatia tarului. dona doamne de onoare ale Sofiei fura Ingropate de vii. 0 suta de streliti erau alaturi pe o banca lunga si. doua zile se chinuira de moarte. Un boier din Curlanda. Petru ii striga sa se care de acolo: $tiu eu mai bine ce-mi porunce^te Dumnezeu sa fac. nasurile. raspunse el. fura inveliti in cojoace si astfel ocrotiti de gerul iemii. Femei fura torturate si batute de moarte. in afara de Petru. nu Tsi dadea seama. lua parte bucuros. de a carei necesitate aproape nimeni. pana-i mantui moartea. vreme de cinci luni. Apoi urma. Petru sta de fata la toate executiile. ca vitele la abator. picioarele.0sanditii fura executati la Preobrajenscoe si in Piata Rosie. pentru vina de a fi mcercat rnlaturarea tarului si ridicarea la tron a Sofiei Alexeievna. spre a li se lungi viata. se spune ca taia insusi intr-o singura zi optzeci si patru de capete. Unii fura invartiti trei-patru zile pe roata. fara intrerupere. Calare. de a taia si el ceva capete. Miadite boiercsti fura trase in teapa.imperil]. ca sa ncrotesc interesele poporului! 108 . Cand aparu patriarhul in Piata Rosie spre incerca sa puna capat omuciderii. . Cei care nu fura osanditi la moarte. fu singurul care se impotrivi poruncii tarului de a pune si el mana pe barda: In tara mea nu e obiceiul. Victimele fura fripte la treizeci de focuri. urechile. von Blomberg. in alta zi fura treisute treizeci.

lugubru al tarului. Asa se explica de ce fosta regenta. satisfactia unui instinct sadic pe care Petru Alexeievici banuindu-1 firesc. ca era nevi-novat. SpirituI burlesc. op.Chiar nevinovat de ai fi. Incercarea de a o van si pe Sofia in complot pare sa nu fi reusit. nimeni n-avu voie sa Ie dea adapost. in care se iscase nebunia razbunarii. dupa lorturile de rigoare . In raul Moscova fura iimecate sotii de-ale strelitilor „.la care desigur trebuie sa fi fast de fata. Casele osanditilor fura incendiate. Aici fu supusa unui regim cu deosebire sever pentru o femeie simtitoare si umilitor pentru mandria fostei stapanitoare. se mai arata o data in felul in care isi batu joc de nefericita sora. oricat ar fi corespuns obiceiului timpului.nu fu osandita la moarte ci la calugarie si surghiunita cu alt nume la o manastire. depasira cu mult masura. 109 . iau asupra mea raspunderea pentru sangele tail! Cinci sute de barbati si femei fura insemnati cu fierul si surghiuniti in Siberia. * Kurl Kersten.. in disperarea lui.Un osandit uria. i-1 oferea prietenului Mencicov si ofiterului de stat major Blomberg. daca nu chiar in rolul de calau. Strelitii fusesera de mult infranti si dezarmati. Ele erau un spectacol necesar ochiului sinistru al tarului.' Nu e greu de recunoscut ca aceasta innabusire in sange a strelitilor era intrucatva de prisos. femeile si copn lor alungati din oras. ca sa-i vada bine. Cateva sute de streliti fura spanzurati sub fcreastra ei. fratele mai mic . care-i placea lui Petru Alexeievici Insusi. Batjocoritor. Torturile si executiile. la rand.cit. Petru ii raspunse: . iar in mana fiecaruia se afla o petitie..

drept orice salut puse mana pe o pereche de foarfeci si reteza cateva stufoase barbi. calendarul. simpla si practica. fu silit sa plateasca o dare usturatoare. Credincios instinctului sau robust. necum in paturile de unde fasesera smul^i osanditii. In felul lui burlesc. fil mare. Cine mai voia de aici inainte sa poarte barba. sa reteze barbile mari de fata. Schimba arhitectura tradi(ionala care se . muncitor. ca oamenii sa se poata mai usor intelege intre ei si sa mearga in pasu! lumii civilizate. care avea nevoie de libertatea miscarilor. Marea chemare. Cu o ravna supraomeneasca. zdrobind adversarii dinafara.ca trei egale impartiri geografice . Rusia. S-a gasit o harta pe care Petru eel Mare scrisese cu litere la fel de mari . adauga batjocora la violenta. potrivita omului activ. nimeni nu-i va mai sta impotriva. porni la munca de preschimbare a uriasului imperiu. Petru si-o implini pana la capat.Europa. martirizand pe al(ii dar manirizandu-se intai pe sine. La o petrecere la care pofti si al(i boieri cu sotiile lor. macelarind pe tradatorii de pe Nipru. batandu-si boierii ca pe niste nememici cand ii prindea jefuind. Abia intra in Moscova dupa calatoria in Europa si enema la sine pe boieri mai inainte de a se ocupa de revolta care avusese loc. Asia. indemna bufonii si piticii sa sara pe masa si. el insusi petrecand si suferind ca un om. Dar teroarea facu minuni. Petru isi urma menirea cu o vigoare care crestea an de an 51 pana la asa zisul complot al fiului sau Alexei. chiar in cercurile care se bucurau de privilegii. tot semne ale boieriei. cu foarfeci pregatite anume. fu inia(isata poporului in targuri si la portile oraselor. semnul nobletii lor. Preschimba alfabetui.Ura impotriva tarului. Imbracamintea olandeza. umflate. Tot astfel patira lungile caftane si manecile mari.

intereselor generale" pe care Ie reprezenta deocamdata numai tarul. de genialitatea viziunii.. Trimise tineri rusi in Italia si aduse italieni priceputi in arta zugravelii. mai cu seama in primele zidiri de pe malul Nevei. (Un cosciug-model din Anglia). E mai lesne.Unde trebuie pastrat balegarnl? . de vointa cu care isi mistuia fortele si zilele pentru infaptuirea ei intr-o parte a lumii in care milioane de oameni duceau o viata nu cu mult superioara vitelor si salbaticilor: . cu ajutorul careia Petru incepu sa inchege o opinie publica. .Sa se adune plumbul de pe cdmpul de manevre. sa se faca din scdnduri. in 1696 aparu intaiul ziar rusesc. insarcina pe cei mai priceputi sa faca traduceri de manuale.spre a ne da seama concret de caracterul urias a) intreprinderii lui. Deasupra culcusului avea o tablita de gresie si un creion de piatra pe care-si insemna tot ce avea de poruncit si de supravegheat a doua zi.Cum se dospeste inul in apa de salpetru. in cametui lui se gasesc amestecate cugetari diferite cu observatii si reguli tehnice. supusa . -A se cumpara secretui refold piftulor de maruntaie. Gazeta Moscovei. .potrivea mai mult materialului lemons si introduse stilul olandez.Un artificiu experimental: oare petrolul se poate stinge cu vitriol? . E deajuns a citi o parte din ele . Ill .cu toata infatisarea lor mediocra pentru un cititor din zilele noastre . Sili pe rusi sa invete limbi straine.Cosciugele sa nu se mai sape in lemn. iar el insusi controla corecturile car(ilor mai de seama.

precum si informatiile cele mai folositoare. la felul tesaturilor. .A se ticlui o carte de rugaciune pentru farani. . Era in stransa legatura cu redactia ziarului din Moscova. lata o idee care lamureste cu toata puterea actiunea lui revolutionara si care se afla scrisa de mana 112 . care sa se citeasca in biserici. isi carpea ciorapii. la cele potrivite vaselor pe mare.Sa alcatuiesc o rugaciune pentru soldati: „ Doamne. Cand avea prilejul. spre luminarea lor.Se va explica poporului eclipsele. . Se. Multor boieri 51 chiar straini le-a scuipat in obraz. de adcvarurile mecanicei ceresti. la sapunuri. Intre hartiile lui se gaseste una cu aceasta insemnare: .Cum sa se organizeze pescuitui balenelor. . Un dicfionar nis.Grecii s-au prabusit pentru ca au dispretuil armele. sfdnt!" si asa mat depone. pricepea. se ocupa si de astronomie.. ca nimeni altui in Rusia. cum se explicit faplul ca animalele se mandncd intre ele si noi pe ete? . Nu putea suieri bucatele duici.. Se scula dis-de-dimineata. Calculele unor lucrari de inginerie 1-au urmarit de cateva ori pana in vis. Cand se pregatea de lucru. vorba lunga il infuria. . Isi cosea singur nasturii lipsa. ci alimentele sarate. la calitatea lemnelor de constructie. Arata pasajele care trebuiau traduse din ziarele straine. .Dacd legile naturii ar fi rationale. Dumnezeule.. ca sa nu se mai sperie".Copiii gdsiti si cresterea lor. Si actori bine platiji.Proverbele ruse.. piperate si care il faceau sa plescaie limba de placere. vesnic.Sa se aduca ziare de la Paris.

Jurnalul" lui. 113 . Petru o incepu in zilele cele mai nesigure ale vietii lui. dupa cucerirea Poloniei. cand regele Suediei. si alunga de la el.Mantuirea Rusiei e in stiinta.." Constructia Petersburgului. ii sorti pieirii. multumesc Domnului pentru aceasta nenorocire care alunga de la noi de nevoie lenea si ne sileste sa muncim zi si noapte. Acum. impotriva teribilelor lui slabiciuni si suferinte.singur impotnva totalitatii poporului. dar de pe toata suprafata pamantului.Sabiile sunt de prisos.. se indrcpta spre Rusia. Aceasta supraomeneasca opintire tinu pana la capatui vietii. Mencicov.lui. douazeci si sapte de ani dupa inapoierea din Europa. . intr-atat de neinfranta erau credinta si vointa lui Petru .Toata intamplarea de la Narva a fost un joc de copii.. cand ma gandesc. dupa victoria de la Narva. pe prietenul de o viata. fara nici un mestesug. Era pe vremea cand. Carol XII declara: .. bicele ar fi deajuns ca sa alungam pe acesti golani nu numai de pe pamantui lor. isi dadu seama ca birocratismul si jaful sfetnicilor erau piedicile cele mai serioase in drumul Rusiei. cu toata cruzimea. Spre sfarsitui viefii. astfel ca ea sa nu-si cunoasca puterea"." in . Petru scrise: . la dispozi(ia oricarui cercetator: .. sa fie departe de ea lumina inteligentei in toate domeniile si mai cu seama in domeniul razboiului. cu cnutui. iar pe altii. toate celelalte popoare se silesc cu politica sa mentina Rusia in nestiinta. impotriva cclor mai putemici adversari dinafara ai vremii aceia.Coada biciului e mai lunga decat cea a diavolului!" spunea el spre a demasca pe sarlatani si a starpi prejudecatile.

nu mai ramanea tarului decat sa incerce sa deschida cu forta u$a de miazanoapte. obisnuite pe acea vreme. in afara de petrecerile zgomotoase ale vanatorii si unele cruzimi. parea un adolescent de salon. palid si cam tacut. cand se lovi pretutindeni . asa cum zadamic mai incercasera inaintasii. Nepotui eroului Gustav Adolf. din Finlanda si din tarile baltice. La moartea lui. De buna seama. de care tremurase un continent. si isi spuse ca ar fi o greseala sa piarda prilejul 115 . infrant de cateva ori pe continent. tronul ramase vacant pana ce urmasul. confiscand cea mai mare pane din mosiile nobililor din Suedia. Carol XII. nu arata nici un fel de interes pentru politica tarii sau pentru relatiile ei cu puterile din afara. De vreme ce drumul spre miazazi era inchis de forte coalizate si anume de cele trei puteri mari ale Europei: Franta.CUCERIREA NORDULUI Ar fi greu de'precizat cand anume miji tn mintea ] ui Petru Alexeievici gandul de a se lua la mtrecere cu fortele suedeze care detineau Marea Baltica. in timpul calatoriei in Europa. Puterea suedezilor parea in descre$tere. Carol XI. Petru sim^i adunandu-se pe cerul Europei norii unei putemice furtuni impotriva dominatiei suedeze pe continent. Anglia si Austria. implini cincisprezece ani.51 la Londra $1 la Amstredam si la Viena . se multumi a intari puterea dinastiei. Noul rege.de impotriviri mai mult sau mai putin deghizate in planul unei campanii anti-musulmane.

cazusera de acord. primul punct castigat era ca 116 . Frederich August. Polonia si Saxonia. Danemarca. atata vreme cat nu incheiase pace cu turcii. strasnic bautor.. un caracter vag. saxon de talie uriasa. pe de alta parte. Petru neavand nici un interes ca porturile baltice sa cada in mainile poloneze . Raporturile cu Suedia ramasesera deocamdata dintre cele mai bune. nu se putea gandi sa rupa relatiile cu Suedia. mai cu seama un razboi de asediu. de partea lor. s-ar sterge pentru totdeauna. pus de suedezi asupra tarului Alexei prin tratatui de la Stolbova. lata de ce intalnirea la Rava dintre Petru si Frederich August al Poloniei avu.de a pune piciorul pe cetatile baltice.ca sa ocupe tronul Poloniei si il informa de aliantele impotriva Suediei. Campania de la miazazi a Rusiei fu la timpul ei sustinuta de Carol XII. Suedia. Fara tunuri. in grau. care de atatea ori se dovedise de temut. Beneficiile ar fi imense: marfurile pcrsane $1 indiene. din punct de vedere politic. care trimise tarului noua sute de tunuri. Petru. orice razboi era pierdut. din cateva pricini esenfiale. multumi tarului pentru ajutorul dat in bani . Situatia regelui saxon in Polonia fund destui de nesigura.atinsi" nici cu aur saxon. posesoare a unei vaste industrii de armament. precum si produsele solului rusesc ar scapa de vamuirile suedeze iar vechiul bir.in cazul alungarii suedezilor . din pricina adversitatii acelor nobili care nu fusesera . din care trei sute de bronz. nici cu aur moscovit si. era o tara care trebuia inca magulita. Petru nu se lega pe fata cu cele trei state. nu inversunata prin aliante dusmanoase. Deocamdata. Totusi. teribil afemeiat si fara scrupul cand era vorba de interesele persoanei lui.se multumi a intretine bune relatii de vecinatate.

Reprezentantui Angliei la Istanbul nu numai ca indemna pe sultan. punerea in valoare a imensului imperiu moscovit insemnau ivirea unui factor nou. cumparand in acelasi timp bunavointele vizirilor.printr-un agent de o istetime si de un neastampar cum rar cunoscu istoria. tratativele cu turcii pentru incheierea unei paci. de temut. de imediata prevedere. Din documentele pe care Ie posedam azi. in nordul continentului. Toate scrisorile tarului catre tnmisul rus pe malul Bosforului. ambitia lui constructiva si. Rusia era ferita de vreun atac. unde interesele Angliei erau servite indirect de suedezi. Dupa cucerirea Azovului. fura de prisos. In Danemarca se afia numaidecat . Agitatiile in Europa ale lui Petru. impotriva unui candidat francez. scurgerea inceata a sangelui natiunii in Marea Neagra erau pentru Anglia o politics necesara. Cobori insusi la schelele de la Voronej. deci. sa prelungeasca tratativele cu Rusii. dar era de parere ca interesele si prestigiul Semilunii cereau o continuare a razboiului pana la indepartarea Rusiei de la tarmurile Marii Negre. Petru simtea la Constantinopol o impotrivire pe care nu si-o explica si o darzenie care nu putea fi numai turceasca. din aceasta parte. cu indemnuri violente sa grabeasca pacea. Nerabdator. 117 . simtui lui politic. deposedat de suedezi . Inclestarea unei vointe ca a lui Petru in miazazi. si ca. Petru dadu o lovitura dibace si neasteptata.ca tarul ar intra si el in alianta impotriva Nordului. nu mersera bine. de vreme ce nu puteau continua razboiul in Azov: Anglia. cunoastem pricina impotrivirii turcilor si a refuzului de a semna un tratat care le-ar fi prins destui de bine.izbutise a pune pe tronul Poloniei un om devotat si indatorat. baronul leton Patcul. mai cu seama.

pentru a elibera teritoriile ducelui de Holstein-Gottorp. iar de aici 11 trimise la Constantinopol. Dar se linistira indata.nu ajuta intentiilor lui Petru. libertate fara nici un folos atata vreme cat Rusia nu construise inca o flota si nu se stia daca tarul. Petru nu se mai socotea in razboi cu sultanul. 118 . cumnatui regelui suedez. ba dorea toata prietenia lui inalta. suedezii. capitala imperiului turcesc fu cuprinsa de groaza. se afla intr-o situatie politica mai prielnica. Tratativele mai tinura un an. inarma unul cu tunuri putemice pe care-1 trase cu franghii pana-n Marea de Azov. Intre timp. . uneori. ministrul de Externe al Turciei se afla la Moscova. Nici prezenta vasului de razboi rusesc in apele Bosforului . si libertatea -de navigatie pe intreg cuprinsul marii.Neatinsa fecioara" .cum numeau turcii Marea Neagra . tarul ceruse o noua cetate de pe (annul Marii Negre. costand in preajma seraiului. 1939).cazu astfel in bratele colosului de la nord.inspects vasele. se pregatira sa treaca in Danemarca. cu felul lui de a duce politica intema.sau poate tocmai prezen(a lui! . Din acel ceas. de fapt spre a pune capat unei coalifii in momentui cand scriem aceste randuri (sept. Cherci. Acum renunta la Cherci si se multumea cu libenatea navigatiei. iar sultanul si pasalele crezura ca Ie suna ceasul.. unde discuta cu ministrul de Exteme al Sovietelor controlul Marii Negre. cu predominarea aceleia care. trase cateva omagiale lovituri de tun. sub conducerea tanarului rege Carol XII. Marea Neagra inceta a mai fi un lac turcesc si ramase pana azi un lac dominat de ambele puteri. va apuca vreodata sa construiasca o flota. in primele conditii de pace. in dimineata in care vasul de razboi al tarului.

drepturi" vechi.. mai putin rigida. desi nedovedita inca prin nimic. cedand o parte. indeosebi se putea ceda Rusiei o iesire la Marea Baltica. . la consfatuirea hotaratoare de sub presedentia tanarului rege. Sunt insa tot atat de hotarat de a nu sfarsi un razboi legitim decat prin zdrobirea desavarsita a dusmanilor.Domnilor. adversari in istorie. spre deosebire de viziunea lui Petru eel Mare. Carol XII merse . prin contrast. in cursul sedintei. Regele. daca voim sa desprindem din ele adevarata fire a lui Carol si. Aceste cuvinte trebuie cercetate pe indelete. Prezen(a Rusiei in coalitie. sau. sunt hotarat de mult sa nu due un razboi nedrept. Carol XII n-a intreprins in viata lui. care a fast numai razboinica. dar creatoare de valori noi. nadajduiesc sa aiba oarecare teama si ceilalti.. deosebirea fundamentals de firea lui Petru. spre a o tine departe de coalitie in momentui cand Suedia ar ataca Danemarca. fura de parere ca. se putea salva restui. cuceriri mai vechi ale mosilor lui. era cu deosebire periculoasa. nici un razboi .. adversan in temperament. nici un cuvant. Viziunea lui istorica era mentinerea a unor . ar fi putut deveni fatala stapanirii suedeze pe continent.care.nelegitim". de pastrare a unor forme existente. se puteau incepe tratative pe aceasta baza. in orice caz. puse capat controverselor cu aceasta declaratie: . Unii ministri suedezi. care nu rostise pana atunci. bine inchegata... Aflati deci ca am luat aceasta hotarare de pe acum: voi lovi cu toata puterea de care sunt in stare pe intaiul care se va declara dusman.precum vom vedea -atat de 119 . Cu totui lipsit de imaginatie rodnica.Razboi legitim" era pentru Carol XII orice razboi care tindea sa apere drepturi amenintate. si dupa ce-1 voi fi intrant. Intr-adevar.

Cand impuse Danemarcei pacea.principiul" lui. Caracterul i-a marginit inteligenta . Totusi. Trupele suedeze se purtara cu populatia civila intr-un chip atat de omenos. ca in urmarirea acestui tel nu cruta nici lui. si deveni principiul oricarei armate civilizate. dar la Carol XII cazurile sunt izbitoare. suedezii nu erau linistiti. locuitorii danezi preferau sa-si petreaca vremea mai mult in tabara . Carol XII fu un astfel de geniu. ca un soldat de rand. Petru avea proiecte.si extraordinarele-i fapte de arme sau dovedit pana la urma mai mult decat sterpe .. E deajuns sa amintim ca dupa caderea cetatii asediate. ca vestea facu ocolul lumii.departe cu principiul zdrobirii desavarsite a . In tabara lui Carol se afla si un trimis al tarului.inamicului". Era multumit ca dusese la bun capat. un .. desigur. Trimisera la Moscova o delegatie care sa ia din gura tarului juramantui ca va respecta starea de fapt. pierzand ani pretiosi intr-o tabara de la Tighina.. Toatc drepturile cumnatului fura recunoscute. nici suedezilor. in nadejdea unui razboi ruso-turc care izbucni.razboi legitim": restituirea ducatului Holstein. nici patriei. e adevarat. incalcand mvatamintele elementare ale imprejurarilor. E. Carol XII fu consecvent: nu ceru pcntru sine nimic.ruinatoare. cunoscand ce sarcina insemna pentru Rusia vechiul tratat impus la Stolbova.. si dupa cateva lupte duse cu o perfectiune tehnica ncobisnuita. foaite greu sa facem deoscbirea dintre adaptarea la imprejurari si lipsa de caracter. dar fara nici un folos pentm . dar nici un interes ca ele sa fie banuite. 120 . cele mai crunte si mai pagubitoare incercari. zdrobi pe adversar.dusmanilor". Carol XII trecu in Danemarca in fruntea trupelor. Daca incapatanarea nebuneasca se poate numi geniu. pentru apararea unor drepturi incalcate.

situatia Rusiei devenea critica. Si Petru afla cu uimire de la oamenii lui de credin(a din Varsovia.Tarul spuse suedezilor ca se afla in pace cu ei si va pastra aceasta pace. Frederich August. iar de atunci tratatui fusese tinut cu sfintenie. De altfel. tarul refuza un nou juramant pe hrisovul de la Stolbova. Razboi pe doua fronturi nu voia sa poarte. Fara a-si fi asigurat granita de la miazazi. Delegatia suedeza nu banuia ca in acelasi timp se afla ascuns la Moscova baronul leton Patcul si ca avea noaptea intrevederi tainice cu (ami pentru eliberarea cetatilor baltice de sub puterea suedeza. nu izbutira a clinti hotararea lui Petru de a incheia intai pacea cu turcii. voiosul rege a] Polonici. dar delega(ia nu era imputemicita sa trateze aceste chestiuni. de vreme ce Jurase tarul maintas Alexei Mihailovici. Dar toate sfortarile boierului bait. dupa campania fulgeratoare care-i aduse gloria. Frederich August se batea cu gandul sa treaca de partea invingatorului. Nici inaintarea saxonilor in provinciile baltice nu-1 scoascra din Moscova. va veni in Polonia. in cazul cand 121 . Petru ar fi trebuit sa renunfe definitiv la visul secular al tarilor de a pune piciorul in fortaretele baltice sau. la care se adaugau staruintele reprezentantului saxon la Moscova. Oricum. Ar fi dorit o usurare a vechiului tratat si un port la Marea Baltica. ca prins de panica la vestea ca regele Suediei. In asemenea caz. pomise razboi impotriva suedezilor tara incuviintarea nobilimii polone. din Danernarca. care neavand nimic de castigat de pe urma acestei actiuni .ba totui dc pierdut in cazul unei infrangeri ar fi preferat ca Polonia sa nu-si vare mainile in foe. ramanea tot suedezul. aducand argumentui ca n-avea nici un rost sa mai jure pe el. Adevaratui concurent la (annurile Balticci.

Ceilaiti ofiteri superiori erau salariatii personali ai tarului. annata tarului numara patruzeci de mii de oameni si o suta cinci zeci de tunuri. armata suedeza. Caliti in lupte. cetate baltica de pe raul Narova.daca se poate spune . indreptandu-se catre Narva.usturator. Din fericire. Era o armata uriasa pe vremea aceea. ambasadorul Saxoniei primi vizita tarului. nu departe de (annul Marii Baltice. sosi vestea mult asteptata. cifre impresionante. cu polonezii ravnitori ai Ucrainei.nu avea mai mult de opt mii de ostasi . Timpul deveni . Armata lui Petru suferea insa in mod special de aceasta lipsa de legatura a comndantului cu restui trupelor. Cand trecu frontiera. sa aibe de partea lui si pe Frederich August. la 16 august 1700. sistemul recrutani flind introdus abia la sfarsitui veacului al optsprezecelea. pe trimisul tarului. avand in vedere dusmania vie a rusilor fata de straini. Ducele de Croy nici nu stia ruseste. disciplinati. cu desavarsire nestiutor de purtarea stapanului sau. La 30 august declaratia de razboi fu inmanati regelui Suediei. asa cum se intelesese cu Frederich August. In aceeasi zi. si innoia fagaduiala de a nu incheia pace separata. ca turcii semnasera tratatui de pace. Dcstinul imperiului rus era cu desavarsire strain. desi lipsita de spiritui disciplinei si nu bine pregatita. 122 . care aresta numaidecat in lagar. cu indignare. mcepand cu generalisimul duce de Croy. care ahia ajungea la a douazecea parte din gloatele adversarului . Cu totui altfel organizata. Comandantii erau mai toti straini.se incumeta sa pomeasca la atac. care-i anunta intrarea Rusiei in razboiul impotriva suedezilor.Carol XII ar fi invadat Rusia. nimeni nu banuia asa ceva. armatele timpului n-aveau mai multa coeziune si nici o instructie mai amanuntita. In genere.

Cum ar fi cutezat regele Suediei sa intreprinda o asemenea campanie la inceputui iernii. Cand regele saxon afia dc biruintele lui Carol XII in Danemarca. manuite de oameni fara prea multa experienta. Generalul suedez. Asediu fara speranta! In noiembrie. nu faceau dusmanului aproape nici un rau. plini de increderea dobandita odata cu victoriile din Dancmarca. asediajii din cetatea pe care rusii o inconjurasera cu santuri si parapete. Nu acelasi lucru se putea spune de tunurile suedeze. nu fura nici ele mai norocoase. ^rul nadajduia ca. sa o despresoare. care se aria in primele randuri ale asediatorilor. Asalturile la baioneta ale rusilor sfarsira prin a demoraliza pe cei care scapau cu viata. despresura zidurile Rigai si se retrase in Polonia. cei opt mii de suedezi reprezentau o calitate pe care numarul adversarilor nu o putea devaloriza. Suedezii nu erau turci. Tunurile rusesti. aparata de acelasi general suedez Dahlberg care oprise pe tarul Petru Alexeievici sa masoare grosimea zidurilor.condusi de ofiteri in fruntea carora se gasea ofiterul prin excelenta Carol XII. redusi prin foamete si prin istovirea munitiilor. isi cunostea bine meseria si avea taria de caracter a otelului patriei lui. Petru nu crezu. se vor preda cu totii. atat de departe de patrie. frigul si viscolele ingreuiau sarcina asediatorilor. impotriva unui dusman care se afla ca la el acasa? 123 . nu fu deloc norocos. mosneag de optzeci de ani. Entuziasmul si atatarile baronului Patcul. Tocmai navaleau in tarile baltice trupele tarului si incepusera asediul cetatii Narva. Norocul de la Azov nu se mai repeta. Cand veni vestea ca regele Suediei debarcase si se indrepta in graba spre Narva. Atacul dat de Frederich August impotriva orasului Riga. cand tarul incepu campania.

condusa. 0 vijelie care purta spulberata zapada in ochii rusilor sprijini ofensiva suedeza. astfel ca. Atacul impotriva Narvei inceta. Planul defensiv nu era rau si probabil ar fi dat rezultate bune daca trupele ar fi avut spirirul de rezistenta necesar in asemenea imprejurari si daca ofiterii ar fi voit intradevar sa lupte. 0 simpla lupta corp la . Tarul 51 ofiterii superiori pusera la cale un plan de aparare. ei ar fi putut multa vreme tine in loc oastea suedeza. ajungand inaintea liniei principale de rezistenta. doua linii de aparare fura organizate. de insusi Carol. Armata lui Petru se dovedi insa o adunatura de netrebnici. Infrangerea primei rezistente si spectacolul ftigii calaretilor moscoviti inamtea vreunei lupte serioase dadu soldatilor lui Carol un asemenea dispret pentru adversar. ofiterii tarului crezura ca aveau de-a face numai cu avangarda dusmana. Cinci mii de oameni fura trimisi in graba sa ocupe defileui de langa Wesemberg. nu-si facura datoria. trimisi de tar sa ocupe trecatoarea de la Wesenberg. }n dimineata zilei de 30 noiembrie. Cu vointa darza de a rezista. si o rupsera la fuga de indata ce inamicul ajunse in santurile lor. Intre timp. a carei aripa dreapta se rezema pe fluviu. cu menirea de a rezista cat mai mult si a pricinui dusmanului pierderi cat mai rnari. Era insa toata armata.Dar la ivirea intailor calarep suedezi Tn zarea taberei. sa poata fi zdrobit cu usurinta. Calaretii lui Seremetiev. Din textele ramase de pe urma corespondentei regelui suedez reiese ca rush opusera foarte putina rezistenta. ca de obicei. cand suedezii se desfasurara in ordinc dc bataie inaintea fortificatiilor grosului armatei ruse. ca maturara usor si cele doua asa zise linii de aparare. statulmajor ms fu convocat. a cami trecere s-o apere cu orice pret.

se umili ca un criminal in preajma osandei in fata generalului Croy. cu intreg statui lui major si cea mai mare parte din artilerie. Nu-i trebuiau accle nenumarate gloate de prizonieri. se predara regelui Suediei inainte inca de caderea noptii. paharele de basamac pe care Ie sorbi unul dupa altui nu fura in stare sa-i mai redea increderea.. printre care trei general. in tara lor. repezindu-se la podul raului. fara arme.. il prabusira si cazura in apa. Spuse ofiterilor de stat major ca e nevoie de inca o armata. Petru 125 . Suedezii se veseleau. insusi generalisimul Croy. fu cuprins de neliniste. flamanzi. inapoi. Numerosi comandanti superiori rusi. condusa insa de ofiteri vigilen(i si hotarati sa castige victoria. Odata cu apropierea trupelor suedeze. Dezastrul fu complet cand trupele in debandada. cuprinsi de panica. luand la ochi cai si calareti care se luptau cu valurile si sloiurile de gheata. implorandu-1 sa . Intai se disloca aripa stanga si soldatii. simtirea nu putu rezista evenimentelor pe care Ie provocase vointa si chibzuinta lui. cazu tntr-o neagra melancolie. apoi intr-o furie de dement. porunci sa fie alungati cu patui armei. ar fi dat rusilor o superioritate zdrobitoare. cerand sa fie facuti prizonieri. Vitejia partiala a regimentelor de garda nu servi la nimic. mai numeroasa. care a doua zi vor cere de mancare si ar putea pune in pericol mica armata suedeza. §i Petru? Ca de obicei. cu ajutorul careia sa prinda pc inamic intre doua focuri.corp. ingroziti. incepura a racni ca fusesera vanduti de ofiterii straini. Cand rcgele vazu numarul imens de soldati rusi zdrentuiti. Ofiterii ramasera cu incredintarea ca tarul nu era un viteaz. Apoi. Nu-1 crezu nimeni.salveze imperiul" .si lua in sfarsit hotararea mantuitoare: sa fuga.

de indata ce fu cunoscuta in Europa.. Ca numai opt mii de oameni zdrobisera o armata de patruzeci de mii. Se opri tocmai la Novgorod. Dar acest joc ar fi putut sa-i fie fatal.. Era destui de departe de Carol XII. Lupta de la Narva. se repezi spre miazazi. Tarul se afla la Novgorod cand il ajunse stirea dezastrului de la Narva. Imensitatea Rusiei il facu prevazator . sa se instaleze la Kremlin §i sa dicteze pacea pe care ar fi voit-o.el singur. in rapoartele trimise cancelariilor Europei. mai priceput". intovarasit de un mic alai de garda. in toata Europa -cand scrise in .desi nu pentru multa vreme. in cateva ore numai. Si. sa fie umilit cu vreun cuvant. daca regele Suediei ar fi continual 126 . pe care o socoti ca o pedeapsa dumnezeiasca. Vazu limpede pricinile infrangerii. deoarece face pe om .se arunca pe cal si. Totusi.. tarul Petru Alexeievici. fara a fi sigur ca regele Suediei ii va ingadui ragazul. Carol XII se vadi si de data aceasta intelegator. cu o energie intr-adevar supraomeneasca.mai hamic. recunoscu superioritatea militara a adversarului si nu fu departe de adevar . ca. se puse pe lucru pentru adunarea si inzestrarea unei armate noi. acoperi pe tanarul rege suedez cu o noua glorie. spre patrie. forta armata a imperiului rus fu distrusa. Nimic si nimeni nu-1 putea opri pe Carol sa intre in Rusia. Intr-o singura zi. era o dovada definitiva de geniu. de asemenea. incredintat ca nici o nenorocire nu e fara folos. mai sarguincios. nu ingadui.un joc de copii". regele Suediei ramase pe loc.Jumalul" lui ca lupta de la Narva fusese numai . carora Ie restitui sabiile sii ajuta sa se inapoieze fiecare in tara sa. generos fata de generalii prizonieri. Topi clopotele bisericilor spre a face tunuri.

reluarea" Ucrainei. Petru Alexeievici trebuia sa-si regaseasca fortele. Polonii vorbeau deschis despre . In acest rastimp. un Alexandra Machedon al Rasaritului. aliatii lor firesti de pe continent. in adancul firii lui. prestigiul tarului se stersese cu desavarsire.. care glorificau victoria de la Narva. langa lacul Peipus. .in stare sa lege China de Europa". care vazuse in spiritui intreprinzator al tanarului tar un nou geniu al lumii. numai In cateva luni. incepura a se sfii de contactui cu reprezentantii Moscovei. Fu incredintat acum ca adevaratui Alexandru Machedon al secolului era Carol Xll. lipsiti de autoritate. intre care cetatea Plescau. ca cea mai amenintata. in Europa Insa. Dar cei care-si retrasera admiratia pentru tar avura privirea slaba si dovedira ca nu-1 pricepeau. in mana dreapta cu faclia civilizatiei. drumul spre Moscova nu mai era deschis.. Prietenii politici ai tarului. Monedele si decoratiile lui Carol XII. cum banuia Petru. inzestrand-o cu tunuri si artileristi destoinici.colos de lut" care suferea de o fanfaronada si o palavrageala la fel de goale. . caruia ii ura sa ajunga pana la Pacific. Nimeni nu mai credea in acest . Carol XII astepta insa primavara ca sa intre in Moscova si sa puna capat unui regim care-i ameninta atat de series posesiunile baltice. nu trebuia confundat cu Petru Alexeievici eel chinuit de inegalitati sufletesti si victima trecatoare a unor imprejurari nu destui de bine . pe care o puse in stare de lupta. Isi refacu intr-adevar o armata. Fortifica frontiera si cateva puncte mai de seama. Petru Alexeievici. Leibniz. un revolutionar prin propagarea tehnicii si stiintei in cea mai vasta tara de pe continent. filozoful german. circulau pretutindeni.marsul..i retrase admiratia. In primavara anului 1701.

nu insa ale oamenilor (ale totahtatii sociale).era cu desavarsire nepopular. uneori bolnav pana la istovire. si numai el.Stiu ca suedezii ne vor mai bate de multe ori -spuse tarul celor din jur . Abia scapat de amenintarea invaziei lui Carol -care in Rusia ar fi gasit atafia aliati impotriva tarului. reprezenta cu vointa si imaginatia lui creatoare un imperiu si purta pe umerii lui destinele unui popor. sunt fericitii mostenitori ai absolutismului. {n 1701. brutal. sfortarile-i supraomenesti pentru ridicarea unei armate in stare sa apere 51 sa largeasca fruntariile imperiului. precum Franta a fost zamislita de absolutismul unor Bourboni. ca si comunismul rus. Marele razboi al lui Petru eel Mare . asa cum era. care sfintea drepturile omiilui (ale individului). partizanii lostei regente Sofia. cutremurat de spaime patologice. S-au ridicat adesea cuvinte grele impotriva absolutismului tarist. Tarul avea meritui fundamental de a nu trai pentru vanitati si satisfactii de amor-propriu.dar pana la urma vom invata de la ei cum sa-i batem §i noi. Un asemenea om nu putea fi doborat de o greseala. Istoricul nepartinitor trebuie sa recunoasca totusi ca Rusia a fost creata de farii ubsolufi." Totusi. !n acele zile hotaratoare pentru viitorul Rusiei.. visand mereu la tronul din Kremlin .prevazute. oricat de grava. Petru Alexeievici. desigur. . mdeosebi din tabara clasei muncitoare si a intelectualilor partasi in veacul urmator ai ideologiei Revolutiei Franceze.Petru Alexeievici i$i intari indata singura alian(a mai apropiata. crud.si care ar fi putut fi atat de usor de evitat! . La Birsen avu o 128 . nimeni in Rusia nu intelegea acest zbucium al tarului. intre care. Democratia franceza actuala. tarul era singur.

mtrevedere cu Frederich August. Cei doi adversari ai regelui Suediei, buni bautori, strasnici cheflii, isi innoira la o petrecere sentimentele de prietenie, dupa care trecura la tocmeala. Ca sa continue lupta impotriva suedezilor, regele Poloniei izbuti sa stoarca tarului fagaduiala unui ajutor de doua sute de mii de taleri si a unei armate noi de eel putin douazeci de mii de oameni. In exuberanta lui, Petru fagaduia de obicei mult, dar simtui practic it silea sa dea pirtin. Se pare ca numarul soldatilor rusi care luptara pe teritoriul polonez, alaturi de trupele regelui saxon, nu trecu de cinci mii. in primavara anului 1701, drumul spre Moscova nu mai era deschis. precum vazuram, dar Carol XII n-avea nici el de ce sa pretuiasca prea mult ceta{ile si noile trupe rusesti. Spre uimirea tuturor - si indeosebi a lui Petru -Carol XII isi schimba gandul si, in loc de a pomi impotriva Moscovei, adica a adversarului celui mai periculos, se indrepta cu armata-i odihnita spre Dvina, impotriva Saxonilor. Ce se intamplase? Brusca schimbare de directie a trupelor suedeze nu dovedeste deloc, cum afii-ma unii istorici doritori de a-si inzestra eroul cu insusiri absente - Dumnezeu nu da de toate! - ca regele Suediei ar fi avut un maret protect politic si si-ar fi recunoscut alta menire decat aceea de a ocroti teritoriile cucerite de Tnaintasi. Carol, ca bun ostas - $i nu era decat un bun ostas, jefuind provincii intregi pentru Tndestularea unei mici armate, sacrificand la nevoie un oras pentru un soldat mtelese ca n-ar fi putut dobandi o victorie definitiva in Rusia, amenintat in spate de aliatui lui Petru, Frederich August, care avea in mana 129

trupe mult mai bune decat cele rusesti si n-ar fi dat suedezilor un spectacol asemanator celui de la Narva. Pe de alta parte, izbucnise razboiul in Europa si Carol XII avea tot interesul sa nu fie deocamdata prea departe de patrie. Ludovic XIV, cu care se stia in relatii de buna prietenie, atacase Flandra si intrase in Italia de Nord, posesiune a imparatului de la Viena, aliatui lui Petru. Carol XII se indrepta deci impotriva lui August, amanand campania impotriva Rusiei. Regele Poloniei, bolnav, lasa in fruntea ostirii sale pe marele von Stenau, ajutat de baronul Patcul, nedomolitui dusman al tiraniei suedeze. Trupele se intalnira de-a lungul raului Dvina. Suedezii pe un mal, saxonii pe malul celalalt. Cu acest prilej, Carol XII folosi una din acele simple metode de razbol care tree de obicei in istorie ca dovezi exceptional de geniu militar. Voind sa atace in zorii zilei oastea dusmana, el dadu foe unor barci incarcate cu paie ude si, la adapostui perdelei de film gros, isi trecu infanteria, cavalena si artileria pe malul celalalt. Tot astfel, comandantui flotei japoneze, in 1905, puse cateva barci de pescari cu aparate de telegrafie fara fir sa pandeasca si sa vesteasca apropierea flotei ruse care facuse ocolul Afncei spre a ajunge In apele japoneze. Amiralul galben, care astepta intro stramtoare, fu astfel prevenit. Nu in asemenea istetimi de amanunt, oricat de folositoare, se afla geniul militar, ci in timpul luptei. Uimirea maresalului Stenau nu fu mica pomenindu-se in zorii zilei fata in fata cu dusmanul. Geniul militar al regelui Suediei se vadi de aid inainte. Caci, comandantui saxon luand numaidecat masurile de rigoare, sc afla in perfecta stare de lupta. Apropiindu-se atat de mult de dusman, Carol XII se punea nu intr-o 130

situate prielnica - caci la fel putea bate sau putea fi batut, ne mai avand apele fluviului intre ei - ci Intr-o stare de inferioritate. In caz de infrangere, fie si partiala, ostile suedeze erau aruncate in apele Dvinei. Maresalul von Stenau ia initiativa si pomeste un viguros atac cu ajutorul cavaleriei. izbutind intr-adevar sa sparga frontui suedez in cateva puncte. Dar metoda era cunoscuta in ostirea suedeza, careia de mult inca regele Gustav Adolf ii gasise riposta. Trupele astfel spulberate aveau ordinul sa se regrupeze si sa nu mai ingaduie cavaleristilor sa se intoarca la punctui de plecare. Aceasta manevra, care presupune mult sange rece si mai cu seama conducatori de mare autoritate in randul trupei, fu executata sub comanda lui Carol, in timp ce o parte a infanteriei suedeze impingea cu baioneta trupele saxone pana-n mijiocul campiei. Maresalul von Stenau, ca mai toti militarii de cariera, fusese admirabil pregatit pentru razboiul precedent, pe cand regele Suediei, mime spontana, folosea pe loc toate elementele noi ale luptei. Armata lui August fu batuta si se retrase in graba. August, cuprins de teama de a pierde tronul Poloniei, pentru care facuse atatca jertfe, uita de alianta cu Petru si trimise emisari in tabara regelui Suediei pentru o ,,impacare" si chiar o ,,alian(a" impotriva tarului. ingrozit, indignat, dezgustat de asemenea punare, baronul bait Patcul fugi din tabara saxona si trecu in Rusia, spre a destainui lui Petru nedemnele uneltiri. Carol nu raspunse regelui saxon, ci inainta in Polonia, hotarat de a pune in locul lui August un om de incredere, un adevarat vasal. Fara a intampina vreo rezistenta, intra la 5 mai 1702 in Varsovia si, in urmarirea adversarului, da lupta de la Clissau, din vecinatatea Cracoviei.
131

Fu intalnirea hotaratoare dintre cei doi dusmani. La o artilerie egala, Frederich August adunase o armata de douazeci si patru de mii de oameni, impotriva unui adversar care nu numara mai mult de douasprezece mii. Dar, pe cand rush si polonezii din armata lui August n-aveau nici un interes direct in aceasta lupta - ba polonezii doreau infrangerea suedezii alcatuiau un corp omogen, calit in lupte, hotarat sa infranga pe adversar, cu orice pret. Lupta incepu in conditii penibile pentru suedezi. Un obuz dusman frSnse in doua pe ducele de Holstein, cumnatui lui Carol, prietenul lui eel mai bun, poate singura fiinta pe lume pentru care marele razboinic avusese un sentiment de iubire. Cand i se aduse vestea, Carol isi acoperi fata cu mainilc, sa nu i se vada lacrimile - intaile si ultimele lacrimi ale vietii - apoi conduse lupta, care fu apriga. Erau in joc tronul Poloniei pentru August, tot prestigiul si poate viata lui Carol. August sc lupta cu disperarea vanitosului, adica de doua ori disperat, dar pana la urma oamenii lui nu sustinura atacurile tememice ale suedezilor. Regele Poloniei, silit sa fuga, lasa in mainile suedeze nu numai artileria si un numar de prizonieri, ci si bagajele cu o buna parte din tezaur. Carol pomi insu^i in unnarirea fugarului, dar cazu de pe cal, ramndu-se greu la sold. Doua luni, armata suedeza, din pricina ranii conducatorului ei, fu silita sa ramana locului. Dar Polonia tot fu curatita, in cea mai mare parte de trupele lui August si de trupele razlete ale lui Petru. Dupa indelungate tratative cu nobilii poloni, dicta din Varsovia se hotari sa declare tronul vacant. Carol ar fi voit sa unea rege pe unul din fii marelui Sobietchi. Dar amandoi lund facuti, la timpul potrivit, prizonieri de 132

(ami inainta pas cu pas.orice s-ar fi mtamplat dupa aceea. Stanislav Lecinschi.regele saxon. prin felul lui de a chibzui si prin infa(isarea lui. Polonia. nu cunosteau decat un stapan. generalul $eremetiev pune mana si duce in cortui lui o slujmca oachese si durdulie. cu gelozie. pe Carol XD. Ce facea intre timp Petru Alexeievici? Cum de ingaduia ca Polonia sa devina o noua tabara de lupta a dusmanului de moarte? De parca era in prada unei halucinatii si nu traia decat pentru infaptuirea visului secular de a pune piciorul pe tarmurile Balticei . furios. ajunse la tron un nobil polon. Toate intamplarile din aceasta parte a F. In primavara anului 1706. urmate dc groaznice varsari de sange nevinovat. catre Golful Finlandei. cu duiosie si care va mosteni. August.in Nord! Cu totalitatca fortelor lui armate.cu dispretui oricarei tactici militare. placuse regelui Suediei. Dupa asediul cetatn Marienburg. taranca baltica. ca si (arile baltice. cu o cavalerie si infanterie ce pomeau la atac cuprinse de aceeasi frenezie. de unde avea de gand sa ridice si sa duca prizonier si pe noul rege. Petru facea cuceriri ridicole . ne mai avand pentru el nici o insemnatate . Lecinschi scapa prin fuga. drept si cinstit. prin prezenta fortei rusesti. al oricarei prevederi politice.uropei devin atunci. cucerind toate rnicile gamizoane suedeze deasupra lacuiui Peipus. cu o artilerie care invatase a zvarii ghiulele chiar in dusman §i numai rareori alaturi. la fel de 133 . care. din gospodaria pastorului Gluck: e viitoarea sotie a lui Petru eel Mare.ridicole pentru toti contemporanii care-i urmareau miscarile . ca tarina autocrata. femeia pe care o va iubi cu patima. unasul imperiu. impana Polonia cu cete de asasini si dete o raita prin Varsovia.

prin numeroasele teatre. va rog.caci gamizoanele suedeze din Ingermanland si Carelia nu primira nici un ajutor de la craiul suedez. Daca zilele de vara sunt calduroase..miraculoase.. ca intr-un descantec..Leningradul este azi unul din ccle mai frumoase orase ale lumii prin organizarea lui urbanistica. Aici ridica tarul o cetate de lemn. cheia Marii Baltice. sunt adevarate locuri de reculegere si de ozonificare. in care oraseanul ajunge. in schimb noptile sunt o feerie de 134 ..Petru Alexeievici cucereste cetatuia Noteborg. cu bucuriile si cruntele lor suferinti. prin simpla trecere a unuia din podurile de pe Neva. (Priviti. tarile asiatice si Europa apuseana. Istoria dobandeste de aici inainte vraja de legenda si oamenii se misca toti.in toata lumea e celebra pinacoteca .. prin monumentalitatea cladirilor care poarta fiecare muzica tainica si parfumul epocii. nu voia decat. se multumeste sa rada sarcastic si sa asigure cu un gest scurt: . Carol XII. de la gura fluviului Neva. in lumina magica a zorilor boreale.. biserici si muzee de arta . In fruntea trupelor imbatate de succese . Caci nimic mai mult nu stia.. dupa munca zilei. .. prin largile bulevarde.. sa la inapoi. Ostroavele pline de parcuri. de vile de placere.prin uriasele santiere navale si ciclopicele uzine ale cartierului Viborg. stergand astfel granita pe care o alcatuia la miazanoapte lacul Ladoga si numind-o simbolic Schlusselburg. mai amanuntit o harta a Rusiei). ocupat in Polonia .Le vom lua pe toate inapoi!.Ennitajului" . cand afla de toate aceste ispravi ale adversarului. La I mai 1703 cade si putemica cetate Niensant. care sa fie punctui de legatura dintre Rusia.

acoperite de zapada iama. mai bine de douasute de mii de oameni isi dadura sufletui gemand si blestemand. Fura batjocorite lipsa de organizare a intregii intreprinderi. In amintirea lui Lenin se putea construi o metropola noua. mongole.lumini ceresti care. sfasiate de lupi. Petersburgul trebuia sa ramana mai departe .extraordinarele scoli de balet de pe malurile Nevei! . Ca vicisitudini politice au preschimbat Petersburgul in Leningrad.orasul marelui Petru. cruda.si cu numele . teatrul. Aici s-au adunat. numarul neindestulator de ingineri si mesenasi. invadate de ftimici vara. Mii de cadavre ramasera langa uriasii copaci din codrii imprejmuitori. Pictura. generatii dupa generatii. creeaza o poezie inefabila. noua lui capitals. muzica. in care Petru isi ridica aceasta cetate. dansul . pamant cu saci rupti sau numai cu pumnii. e regretabil. neumana. dupa ce degerasera cu picioarele in noroaie pana la brau.si in ultimul timp arta cinematografici rusa. atat de originala. sunt creatia oamenilor iesiti din acest amalgam de rase t'ramantate. in creuzetui Petersburgului si al Rusiei. nici o alta contemplatie sau arta nu o pot zamisli. difuzate pe intregul orizont. germane. o nostalgic cosmica pe care nici o priveliste. 135 . pe coclauri pustii. din care s-au ales reprezentantii culturii. Multa hartie si multa cemeala s-au risipit spre a se infiera metoda barbara. sleiti de foame. arhitectura. de unelte si de mijtoace de aprovizionare In smarcuri si baltoace. artei si aristocratiei rusesti. toate exemplarele de elita ale numeroaselor semintii slave. literatura. dupa ce carasera pietre. smulsesera sloiuri de ghiata cu unghiile. vreme de trei veacuri. din imperiul cat un continent.

Sute de mii de vieti nu fura jertfite acolo unui om. meseriasii. Nimeni nu voia sa ramana sa locuiasca in blestematui oras. . uneori fara a lasa nimic altceva in urma decat osemintele albite de ploi. parasi Teba. boierii din Moscova. Petru Alexeievici nu ridica o cetate de petreceri si de huzur. care. primele constructii de pe tarmurile Nevei pareau inceputui unei asezari de coloni olandezi. trebuia sa aibe infatisarea Amsterdamului si. intr-adevar. ci unei 136 . izvorul.vietii. cu metereze si pardosit cu caramizi? Istoria noastra. robi fura siliti de Petru sa populeze si sanu mai paraseasca Petersburgul. faraonul de paisprezece ani. un adapost de veghe. Soarele. o cetate din piatra alba. Rusia trebuia sa iasa din starea ei primitiva si sa devina o putere mondiala. Babilonul dintre cele doua fluvii. un punct de pornire pentru un nou popor maritim. Cate vieti mistui Memfis si Teba? Dar Ninive si Babilon. spre a putea adora Zeui Unic. de milenii.fereastra catre Europa". ndica in Egiptui de mijioc.si al innoirii. al unei noi credinte. nu departe de Nil. insemna realizarea istorica a acestei vechi nazuinti. §i azi se pot citi. a carui sinistra faima se raspandise in tot imperiul. dupa inchipuirea admirativa a tarului. Istoria mai cunoaste cazul unui suveran care fugi din vechea si glorioasa capitals a stramosilor.Noua capitals. atat de inrudite cu psalmii biblici si atat de surprinzator aidoma cu delicatetea parabolelor lui Crist. Prin ucaze si pedepse capitale. Ninive cu parcurile suspendate. imnurile de glorificare. pe lespezi si papirusuri. Petersburgul. Fu Anc-en-Aton. spre a cladi un nou oras. n-a incetat de a caica pe cadavre. ci un turn de paza. negustorii. dezgustat de ritualul de adorare a unor animale de rand.. impodobita cu gradini si lacuri.

Din vechile construcpi ale lui Petru eel Mare a ramas azi in Petersburg foarte putin. umanizat de el. tarina 137 . de maturare a bancurilor de nisip. isi randui o intrare triumfala in Moscova. care sunt in buna stare si azi/Tot atunci. construi in stil rococo PalatuI de lama.meniri . Multa vreme orasul trai numai din incapatanarea neinfranta a creatorului lui. ca la un nebun.si faptui ca niciunul nu in(elese acest lucru. mai cu seama. in alegerea locului. unui din monumentele cele mai caracteristice ale fostei capitale. Cine din Rusia cuteza sa investeasca bani buni intr-o cetate ocolita de vapoare. dupa cucerirea nordului si intemeierea Petereburgului. amenintata sa cada curand-curand in mana teribilului cuceritor suedez? $i de data aceasta Petru Alexeievici fu singur. ' ArhitectuI italian Rastrelli. in distribuirea unora din caile de comunicatie si. desi era blocat de gheturi timp mai indelungat decat Petersburgul. Vapoarele straine nu voira multa vreme sa acosteze in portui eel nou din gura Nevei. Urmele marelui arhitect al imperiului se pot ghici totusi in liniile imense ale planului urban. ele preferau tot portui vechi Arhanghelsk. iatS ce Ie iacujertfa absurda si trista. deoarece nu se facusera inca lucrarile preliminare de inlaturare a stancilor. Singur. la tarul calare. ai carei locuitori priveau in Piata Rosie uimiti si infricosati. luptand pentru viitorul Rusiei impotriva tntregului popor rus. de adancire a fundului. in piata careia avura loc atatea sangeroase evenimente. asanat. cu fata in spasms si cu fruntea tncinsa de o cununa de camaval. sub tarina Elisabeta. Sub Caterina I] incepura lucrarile in piatra ale cheiurilor Nevei.

Constituantei". In timp ce sutele de mii de brate rusesti munceau din rasputeri la edificarea Petersburgului. aproape in 138 . pierira in 1918 . sub ultimul tar Nicolae II. contemporanul lui Napoleon. in septembrie 1939. Dorpat si Narva . palatui Tauridei.1920 aceste puncte. in virtutea carora redobandi dreptui de a tine in (arile baltice forte militare. razboiul dintre Germania. Pana la revolutia bolsevica.fura cucerite in 1704. Rusia luand parte la a patra impartire a Poloniei. facu in acelasi timp aliante militare cu Estonia. baza navala indestructibila. Petru nu-si mai putu continua campania in nord din pricina revoltelor taranesti care izbucnisera. cu violenta.puse de se construi. Letonia si Lituania. Golful Finlandei era in intregime stapanit de rusi. trupele lui Petru urmau spre apus cucerirea pas cu pas a tarmului baltic. pe naivii reprezentanti ai . oras imperial si de arta. pentru iubitui si sfStuitorul ei politic.Narva de trista amintire . amintind de timpurile lui Stenka Razin. • $i azi Petersburgul .. pe urmele lasate de pasii tarului Petru Alexeievici. generalul §eremetiev suferi o grea infrangere. Era in anul 1705. sub tarul Alexandru I. in deosebi aviatie si de a fortifica insulele care comanda intrarea in Golful Finlandei. Stalin caica astfel. Mai ramaneau Reval si Riga.. aveau loc sedintele zadamice ale Dumei si de unde Lenin alunga repede. unde. prin crearea statelor baltice independente. dintr-o necesitate istorica nezdruncinata. care detineau toate punctele strategice din Letonia si Estonia. Cand izbucni. Potemkin.desi sub nume schimbat -veghiaza la capatui Golfului Finlandei. dar in fa(a Rigai. cu varful baionetei soldatilor rosii. Franta si Anglia din pricina cotropirii Poloniei. Amiralitatea fa reconstruita in stil imperiu de arhitectui Zaharov.

dar trupele ruse. Situa(ia din Polonia fund oarecum statomicita. Polonia cucerita deveni. Carol se tndrepta in graba.banii lui August trimisi de tar. prin Ladislav Lecinschi. cu trupe credincioase luate de pe frontui baltic.la Petersburg. Petru si August chefuira. daunatoare noului regim. Petru se grabi a se intaini la Grodno cu Frederich August. capturand bagaje. Lecinschi. si pusera la cale o hartuire sistematica a Poloniei. cu toata oastea odihnita si refacuta. cetate ocupata de rusi. Astrahan. Carol asediaza Grodno. spre Grodno. • Ca de obicei. Nesimtindu-se in stare sa ia comanda trupelor. drumul spre nord era deschis si toata stradania ultimilor patru ani ai tarului era amenintata cu pieirea.aceleasi tinuturi. hambarele si patulele boieresti. ca de obicei. pe Don. spre locurile unde incepusera sa arda conacele. fostui rege al Poloniei care. numi in locu-i pe vechiul prieten si priceputui militar Mencicov si el fugi la Moscova.invatasera ceva din luptele cu 139 . care sa nemul-tumeasca populatia si sa creeze pretutindeni o stare de nesiguranta. Petru fii cuprins de spaima spasmodica. dupa o rezistenta indarjita . Volga si in apusul Rusiei. apoi -negasindu-si astampar nicaieri . jefuind. Dar batalioanele lui Carol tot izbutira sa prinda in lupta doua formatii inamice pe care Ie distrusera. pe care avea de gand sa-1 apere cu orice pret. incendiind. Trupe neregulate ruse si saxone navalira intr-adevar pe teritoriul polonez. zadamic incercase a atata aristocratia polona impotriva noului rege. De aici. ucigand. neimpacat cu pierderea coroanei. munitii si bani . Seremetiev fu trimis indata. Intre timp. cu totui vasala suedezilor.

sa rupa orice legaturi politice si militare cu tarul Rusiei. Petru Isi gaseste in sfarsit stapanirea de sine si se intalneste cu Mencicov la Kiev. cat si in nordul Italiei.. Tronul Poloniei tot era pierdut. August fu bucuros sa scape fara nici o jertfa noua. asteptand aici atacul suedezilor. fosta cetate de scaun. a fortelor lui putea asigura tronul lui Lecinschi. Frederich August. August fu silit sa ceara pace.drepturilor" suedeze pe continent. unde incepu sa faca recrutari. Teama de imensitatea Rusiei? Mai curand imprejurarile politice internationale. neimpacatui adversar al . lovit in izvorul puterii lui. se dovedea mai incap^tanat decat se banuia si numai o distrugcre totala. Renunta la alianta cu Moscova. Regele Suediei nu se arata. Furios. De data aceasta. personala. rechizitii si sa puna biruri.izbutesc sa pSraseasca meterezele pe nesimtite si sa se retraga. stafetele tarului aduc vestea uluitoare ca regele Suediei.suedezii! . Astepta o vara intreaga. spre miazazi-rasarit. parasind gandul de a intra in inima Rusiei si de a ataca Kievul. pe care Carol i-o darui in aceste grele conditii: sa renunte cu desavarsire la tronul Poloniei. Fostu] rege al Poloniei. care se inrautatise si situa(ia din restui Europei. se intoarce in graba spre apus. pe care o intareste din nou. Carol se ia in graba dupa trupele strecurate din Grodno si se innamoleste cu tunurile in smarcurile din preajma orasului Pinsc. aliatui sau Ludovic XIV fiind infrant atat in Flandra. Tarziu. ca in 1701: situatia din Polonia. 140 . sa predea numaidecat pe baronul Patcul. Carol sdrobi trupele saxone in cateva intalniri si intra de-a dreptui in Saxonia.

care fu semnata la Altranstadt. Cei doi suverani. Dupa incheierea pacii. fostui dusman. atat de inegali ca statura si geniu. numai cu mantaua din timpul zilei iar cismele nu Ie mai scosese de cateva luni. a carei singura vina era ca luptase fara odihna pentru libertatea patriei si privilegiile clasei lui. pentru recunoasterea posesiunilor suedeze. care in momentele cele mai critice nu renuntase la masa buna. in scurt timp insa. spre surprinderea tuturor. la Gutersdorf. Fu pus la tortura si apoi decapitat. Carol bincvoi sa-1 primeasca pe August. un personaj de mare insemnatate: ducele de Marlborough. din tabara suedeza August sense insusi lui Lecinschi o scrisoare de felicitare pentru dobandirea tronului Poloniei. sarcina ducelui de Marlborough nu fu grea: pe masa de lucru a regelui se aflau numai harti rusesti. ducele. dadu tn mainile suedezilor pe nefericitui Patcul. fara nici o remuscare. In acel timp sc ivi tn tabara lui Carol. De altfel. discutara lucruri fara nici o insemnatate politica. 141 . Se crezu ca eroul englez venise la Altranstadt sa aduca lui Carol XII omagii de admirajie. invingatorul ostilor t'ranceze. Misiunea lui nu fu cunoscuta de la inceput.Si. Ca scmn suplimentar de supunere. prin convorbiri cu regele Suediei si mai cu seama prin mituirea grasa a celor mai de seama sfetnici din jurul lui Carol. Carol marturisi ca se invelea noaptea. mai mult amanunte din viata de campanie. unde se afia cartierul general suedez. Tndemnandu-1 sa continue lupta impotriva tarului. pe patui de campanie. la vinul generos si la patui cald. Spre uimirea lui August. se stradui sa abata pe rege de la obligatiile de a vcni in ajutorul lui Ludovic XIV.

nu mai incapea pentru nimeni indoiala . Nici o forta din lume nu mai putea de aici inainte sa abata de la sine ftiria. de ce n-ar bate si pe Petru Alexeievici. De patru ori trimisi ai tarului prezentara regelui Suediei. conditiile cele mai magulitoare. cu orice riscuri. Aliatui imparatesc dc la Viena. dupa infrangerea Saxoniei. de care nu era in stare. printre care o alianta politica o suzeranitate? . restituisera ducatui de Holstein. era bucuros sa fie el insusi lasat in pace de regele Suediei caruia.ca acum venea randul Moscovei. Dupa definitiva infrangere a lui Frederich August. o grosolana inselatorie de sine. Petru stia ca era o iluzie. a unui adversar intamplator si indreptarea a ceea ce fusese clintit pe tarmunie Balticei. facandu-se a nu baga de seama. indarjirea lui Carol XII. De vreme ce danezii. Rezistenta dinaintea ostilor sucdeze. sa ia o parte insemnata. ca altadata bunicul sau Gustav Adolf. alimente si bani.nici pentru tar! . ca sa dea inapoi cetatile din nord? Carol XII avea in cap numai aceasta simpla ecuatie mintala. la alcatuirea fizionomiei Europei apusene. care se apropia ca o fatalitate. cand erau conduse de craiul lor.dar iara nici un succes. Departe de el gandul de a veni in ajutorul aliatului rus! Parasit de toti.Carol dovedea si de data aceasta ca nu fusese facut sa miste istoria pe drumurile ei firesti. ii ingaduia sa bata-n lung si larg provinciile imperiale. Petru Alexeievici facu singurul lucru rational pe care il mai putea face: sa ceara pace. sa ridice oameni. Tot ceea ce tarul 142 .si retrocedarea cetatilor cucerite pe (annul Balticei. fara nici o alta despagubire. pe care o va urmari pana in panzele albe . El urmarea gandul fix al distrugerii. dupa infrangere. cu toata smerenia.

pentru prestigiu. era. Astfel ca. se ridicara si altii in alte regiuni. zamislira o stare de revolta latenta.era Petersburgul de la gurile Neyei. Se apropia intr-adevar pieirea. pe Don. in afara de Carol. pe santiere si ogoare.. Masele orasencsti se aflau atatate impotriva tarului de pamflete pravoslavnice. Tarul trimise pe Seremeteiev cu o armata . Petru Alexeievici hotari sa se duca sa apere Petersburgul. la care inca lucra. nu stia nimeni. Regele Suediei raspunse tantos la inceput. nici generalii lui cei mai apropiati.. mai mult decat tulbure. libertatea imperiului. In tinuturile unde razmeritele aveau o traditie. in fata acestei situatii inevitabile. incotro se va indrepta intai sabia si tunul craiului sved: spre Petersburg sau spre Moscova? tarul nu putea sti. in fruntea lor flind streliti ai caror parinti fusesera executati de calaii tarului. la Azov si in Astrahan. munca silnica in ateliere.fcreastra spre Europa". Situatia. deasupra Marii Caspice. .dorea sa pastreze . disperarea lui Petru Alexeievici nu mai fu o exagerare a nervilor dezaxa(i. La vestea acestor rascoale. carora autoritatea fu silita sa Ie raspunda prin alte pamflete Jaful si cruzimea jefuitorilor investiti de suveran.precum vazuram pe Volga. impozitele de razboi si mai cu seama coruptia perceptorilor prevazuti cu cnuturi. Voievodul Rasevschi din Astrahan fu prins si ucis de rasculati. in interior. izbucnira iar . De altfet. Nu mai era timp de pierdut. De data aceasta.fratele Carol" va trebui eel pu{in sa plateasca scump capul tarului. pentru mandria-i personala . furios la urma. Petru isi spuse ca . din care unii credeau ca se vor inapoia in curand in patria parasita de noua ani. amenintand cu detronarea si distrugerea. de asemenea.

144 . fura intinsi pe ulita si batuti la rand cu cnutul. }n august 1707. cu sau fara vina. spre a rastuma pe vasalul lui Carol. tara nu fu supusa. Toata regiunea fu pustiita si arsa. Dar tratativele mergeau greu. Apoi. din lipsa mijioacelor de comunicatie. Bulavin fu prins 51 se omori. Carol se afla in fruntea unei armate uriase pe acea vreme. Cand boierii polonezi. Nestiind dincotro se va deslantui atacul. (Cand va cobori in Ucraina. iar in interior Kievul si Moscova. tarul fortifica toate localitatile de frontiera. Carol porni impotriva Rusiei. in orice caz armata cea mai mare pe care o comandase pana atunci: cincizeci si cinci de mii de oameni. care aduna o ceata de aproape douazeci de mii de nemultumiti. urmara torturile groaznice si executiile. populatia spanzurata. prin oameni de incredere. Cetatea fu aparata cu mdarjire de rcvoltatii care isi cunosteau soana. Abia fu supus Astrahanul si. al caror caracter local insa. regele Suediei va tine seama de aceste miscari populare. Mereu izbucneau revolte. Lecinschi.) Doi ani se batura trupele tarului cu rasculatii. in nici o clipa a marelui razboi impotriva lui Carol. Locuitorii. sa ca^tige pe boierii polonezi din opozitie. decat pe tarul neinduplecat. lipsi(i de masura. naruind astfel baza de operatii a regelui suedez.tmpotriva Astrahanului. In acelasi timp incerca. dar cazu din pricina unor popi care tradara planul fortificatiilor. in tinutui Donului se ridica Bulavin Cazacul. ii organiza $1 era hotarat sa slujeasca mai curand pe sultan sau chiar pe Diavol. Petru. Caci zadamic trimisese jalbe pentru ridicarea robiei si libertatea vechei credinte. ingaduia tarului sa Ie innabuse pe rand. Avea douazeci si sapte de ani. treizeci si opt.

sa detroneze pe tar. Iar atunci cand dusmanul va fi istovit si demoralizat.. sa incendicze sesurile si granele. desi nu cuprindea in conceptia lui nimic eroic.unde numai norocul feri pe tar de a cadea in mainile dusmanului . dezvaluie geniul lui special. penlru intaia oara Petru eel Mare duse la bun sfarsit un proiect bine chibzuit. sa astupe fantanile. sa stricc drumurile. Ei ar fi dorit o campanie de recucerire a teritoriilor baltice. Departe de a se gandi la o lupta deschisa. daca nu primeau aceste conditii. la inceput. in afara de restituirea teritoriilor baltice si distrugerea Petergburgului. care hartuira pe straini. trupele lui Carol avura de luptat cu (aranii locului. Pentru intaia oara Carol XII se supuse prea mult hazardului. el hotari sa atraga ostile numeroase ale dusmanului si bagajele lui cat mai in interiorul Rusiei. altminteri. simtui realitatilor. Inca din padurile dese ale Lituaniei. sa puna in loc pe regenta Sofia si sa impuna obstea la un bir care sa acopere toate cheltuielile si pierderile campaniei. folosirea elementelor concrete ale tani. Intentia lui Carol. fu ca printr-un atac fulgerator spre rasarit. Petru rupse tratativele.restituirea" vechei cetati a Kievului. incendierea Pjitersburgului si incheierea pacii. Planul de aparare al lui Petru. Dupa cucerirea cetatii Grodno . moscovitii trebuiau starpiti iar tara preschimbata in pustie. avand grija in acelasi timp ca populatia si cavaleria sa hartuiasca mcreu flancurile si ariergarda navalitorilor. podurile. cu toate asprele pedepse la care fura supusi. sa ajunga la Moscova. grosul armatei rusesti sa-i dea lovitura de gratie.cerura . adica tot mai departe dc bazele de aprovizionare. Generalii suedezi erau de alta parere.Carol vazu ca rusii invatasera sa lupte .

?n lipsa altor documente din care sa se poata vedea planul lui precis -dezorientarea.unele in putere de cateva mil de sabii . Unii istorici au pus pricina intarzierii de la Minsk intrun calcul psihologic. tot spre Moscova. fara ca cineva sa inteleaga azi pricina . iar caii. Dupa ce trecu prin Smorgon. batute in 1915 de germani batalioanele suedeze incepura a fi rarite de boli. care avusese grija sa pustiasca locul.Oare acest lucru sa-1 fi detenninat sa renunte la inaintarea spre nord si sa coboare spre miazazi? Calea strabatuta de Carol in Rusia arata . Crevno si Molodetno. m orice caz lipsa de initiativa a marelui razboinic in acest eel mai greu razboi al sau. In padurile cu baiti ale Rusiei Albe -pe unde avca sa sufere si Napoleon. cand erau mult mai rezistenti. anotimpul patriei. ajunse la Minsk unde . Nici oamenii. unde aveau sa se innamoleasca In retragere corpurile de annata rusesti. pomind intr-o expeditie de represalii impotriva unui putemic grup dusman ce-i 146 . Dar la miazazi de Smolensk se aflau si trupele lui Petru. Numeroase grupe de calareti de-ai tarului .fara a da cuiva vreo explicate. dar primavara gasi falnica ostire care pomise voioasa din Saxonia. abia mar izbuteau sa scoata din noroaie chesoanele si tunurile. inaintara pe la miazazi de Smolensk. nici caii lui Carol nu mai gasira adapost sau hrana. anume ca regele prefera ca oamenii lui sa dea lupta hotaratoare in timpul iemii. depasind Berezina.ramase trei zile incheiate. intr-o stare de abatere periculoasa. Carol se puse insusi in fruntca a sase regimente de cavalerie si a patru mii de infanteristi.atacara convoaiele navalitorului. Apoi. pricinuind paguba si panica. mortale din lipsa de ingrijiri. Odata. lama trecu. lipsiti de hrana.

dar Carol intelese inca o data ca luptatorii tarului nu mai erau taranii greoi de la Narva. Trupele tarului. cu toate coloanele de munitii si provizii. in ziua de 14 septembrie 1708 parasi calea ce ducea spre Moscova si apuca spre miazazi. inconjurat numai de garda personala si de cativa ofiteri. fu lovit cu violenta de calaretii rusi. Oamenii lui Petru se retrasera t'ortat. In vreme ce oastea suedeza inainta din greu prin desi^ul codrilor. spre a strica ordinea de lupta a dusmanului care-i urmarea. ' Numeroase lazi cu munitii se pierdura. Carol se lasa inselat si intr-adevar. pe un teren accidentat.caci dovedise ca stia sa astepte .fusese semnalat pe drumul ce ducea de la Smolensk la Liesna. pe care-i batuse si alungase ca pe cirezi de vile.sosirea pretiosului ajutor. general inaintat in varsta. Nici unul din sfetnici nu izbuti sa-1 induplece sa astepte sosirea lui Lewenhaupt 147 . invingatorul de la Gemauerthof. catre Ucraina.nu avea nici un plan de lupta". In urma armatei ramaneau cai. Generalul primi destui de tarziu ordinul de a se cohort din Curlanda cu cei unsprezece mii de oameni bine inarmati pe care-i comanda. Regele trimise in graba curieri la generalul Lewenhaupt. Trei cai fura ucisi sub el si pierdu o buna parte din aparatori. unde fortele lui nu se mai puteau grupa cu usurinta. regele Suediei . Se schimbase ceva in Rusia.. Dar Carol.de obicei tacut -marturisi nervos ca . vazu pe inamicul .dupa cativa kilometri de urmarire. atacate violent de suedezi. in loc de a astepta . fblosira stratagema clasica a vechilor razboinici tatari: se prefacura a o rupe la fuga. chesoane.. dar bun militar. razletit de restui oamenilor.batut" revenind la atac. aparatorul orasului Riga. Scapa ca prin minune. cu chiote de victorie.. Regele suedez. cadavre.

Politica lui Carol dauna geniului sau militar.. dar o rascoala a tatarilor din Crimeea.§i nimeni nu intelese purtarea. intrase in legatura cu regele Suediei. Pentm ca nimeni nu stia ca printr-o doamna de la curtea regelui Lecinschi. in cazul unei infrangeri a tarului. care fagaduia nu numai ajutorul a treizeci de mii de cazaci. prin iscoadele cu care impanase tara. dar nu Ie dete crezare sau se prefacu a nu Ie da crezare. si dorise. . Aceasta fu pricina grabei lui Carol de a intra in Ucraina tara a ma astepta trupele si proviziile generalului Lewenhaupt. batranul Mazeppa. de uneltirile hatmanului. sa fie bine pus si cu noul stapanitor. oras de resedinta. avutii de care se pomenea in toata Rusia. Intarzierile regelui Suediei prin padurilc si smarcurile Rusiei Albe erau pricinuite de intarzierile curierilor hatmanului ucrainean. in aparen(a atat de nastrusnica. Ponegri in fata cazacilor pe nelegiuitui. a regelui. hatmanul cazacilor din Ucraina. in lunga-i viata plina de intamplari. Dar. se bucura de privilegii si adunase la Baturin.anticristul" Petru Alexeievici si trimise vorba craiului suedez sa navaleasca numaidecat in Ucraina. de la care. unde prezenta armatelor lui va fi semnalul de rascoala al tuturor asupritilor tarului. Tarul afla. Poate ca un mars ftilgerator asupra Moscovei ar fi dus mai 148 . •o navala a turcilor din Azov si intovarasirea cazacilor de pe Don. Mazeppa invatase ca nestatornicia e legea statornica a lumii. hatmanul nu mai avu ragazul sa-si urmeze jocul dublu si se descoperi. ca boier si conducator al cazacilor. Cand Mazeppa primi insa porunca din partea lui Petru sa vina cu toata ostirea sa intampine inaintarea strainilor. Mazeppa era supusul lui Petru.

149 . nu cutezara a se ridica Impotriva tarului Petru si a da mana de ajutor catolicului Carol.repede la victorie si ar fi provocat de la sine rascoala mujicilor rascoli. lar cand hatmanul Mazeppa se prezenta in sfarsit inaintea lui Carol. de lunga durata si in care victoria se dobandea prin aspra impotrivire. unde asezarile omencsti crau atat de rare. Calaretii lui Mazeppa puteau fi buni la o parada -regele Suediei isi dadu seama numaidecat de adevarata valoare a . Cazacii lui Mazeppa fura totusi de folos. cetatea care afinea calea campiei rusesti si dupa cucerirea careia intreaga Rusie ii va sta deschisa si rodnica dinainte. fusese distrus de trupele tarului. cazacul Bulavin. Trebuia sa soseasca si generalul Lewenhaupt cu proviziile. mci cazacii de pe Don. armata istovita. era urmat de numai patru mii de calareti. si inca pustiite de cavaleria tarului.in nici un caz nu puteau fi intrebuintati intr-o lupta serioasa. Banii si bucatile de aur pe care batranul pehlivan Ie aduse in tabara suedeza spre a indeparta reaua impresie. cu armata-i de rasculati. La locul de intalnire. Cerand ajutor fortelor de la periferie impotriva fortelor de la centru. Carol intelese prea tarziu ca folosise o metoda nepotrivita. Nici tatarii. ar fi putut fi de folos in Polonia sau in Saxonia.aliatului" . munitiile si armamentui proaspat. Carol XII se va indrepta catre Poltava. zdrentuita a regelui Suediei nu intaini pe aliatui socotit atat de pretios. intre timp. iar ceilaiti cazaci nu mai cutezara sa se lege de craiul strain. nici turcii. a boierilor §i a tuturor celorlalte nationalitati. Ei calauzira armata suedeza si se pricepura sa usureze nevoile ei urgente.. a strelitilor. Dupa aceea. in nici un caz in Ucraina. Caci.

si cand in sfarsit sosi. dar se folosi de ea in chip magistral. general incercat si prevazator.Dar Lewenhaupt intarzia . Astfel inaintara suedezii adanc in inima Rusiei Albe si parea ca marsul lui Lewenhaupt se va incheia cu bine. se intamplase: Petru trecuse la atac. uneori pe drumuri mai drepte decat ale regelui sau. ci mai curand o lectie a marelui capitan suedez. nu scapa de soarta pe care i-o pregatise. peste opt mii de carute cu hrana. Nici Lewenhaupt. cu poverile ei. pierise. Vraja regelui sved. prin oamenii lui de credinta. generalul Lewenhaupt dadu coloanei lui dispozitii de lupta pe sectiuni.drumurile" se picrdeau adesea in mocirle si armata. Petru aflase de coborarea generalului suedez de la cetatile nordice spre Ucraina. precum facuse legatura intre tradarea batranului Mazeppa si schimbarea directiei de mars a trupelor lui Carol. Totusi . Generalul suedez. munitii. Petru Alexeievici nu numai ca luase initiativa luptei. Se incumetase a lua initiativa luptelor si a manui operatiile dupa voia lui. se tara din greu prin partiile pe care Ie deschidea cu securile. medicamente si masini de asediu. ca fiecare sa se poata apara automat. Cu o graba care nu era deloc ruseasca. care cu spaima isi paraliza dusmanii inainte inca de incaierare. Dar. cand avea cu sine pe langa o armata de aproape douasprezece mii de suflete. Ceea ce Carol nu si-ar fi inchipuit niciodata cu putinta. Neputand supraveghea o coloana atat de lunga si atacuri ale dusmanului fiind cu putinta. fara a mai astepta ajutorul comandantului din capul coloanei. constient de greutatile si pericolele unui mars prin padurile mocirloase ale Rusiei Albe. lua iscoade si mainta. hi un dezastru. obisnuit sa ISO ..

In aceasta situatie disperata. Atacul fu atat de viforos ca razbi si spulbera prima linie a infanteriei ruse. Fu nevoie de toata energia tarului ca sa intoarca fugarii la o noua lupta. nu astepta sa fie atacat. pentru a pedepsi pe tradator si a infricosa pe ceilaiti cazaci. Dar. ci pomi. Intr-un loc mocirlos. cu toll calaretii pe care-i avea. al asprelor pedepse. totusi trupele ruse filra refacute. Generalul suedez simtind prezenta rusilor. Apoi incepu sa hartuiasca din toate partile coloana lunga a generalului suedez. incredintat ca va dobandi pana la urma o victorie hotaratoare. prin mijiocul atat de sigur al marilor recompense. Suedezii injelesera ca once impotrivire era de aici inainte de prisos. tarul nu putu da. nu departe de Moghilev. 0 noua lupta deschisa. El insusi se puse in fruntea celorlalte trupe si iesi in intampinarea generalului Lewenhaupt. Rusii avura pierderi atat de numeroase incat tarul fu nevoit sa trimita dupa ajutoare. Ajutoarele nu trebuiau sa mai ajunga in stare de lupta in tabara lui Carol. pe cursul mijiociu al Liesnei. Fu o lupta cumplita si tarul se intoarse de trei ori la atac. in zorii zilei. in care trupele suedeze n-aveau multa putinta de miscare. hotarati sa infranga pe rusi prin rezistenta. generalul Lewenhaupt dadu foe lungului sir de care si. calarerii lui Petru.al patrulea in douazeci si patru de ore. care sosira la timp. La caderea serii. suedezii luptau in jurul carutelor. intr-un iures disperat impotriva dusmanului. pomira iar la atac . insufletiti de setea pradei si incredintati ca suedezii erau la capatui puterilor.foloseasca momentele unice cand victoria cade in brate ca un fruct copt. la adapostui 151 . care o rupse la fuga. Petru se hotari si dadu atacul direct. Petru Alexeievici trimise pe Mencicov cu o trupa de represalii in Ucraina.

urmat de ramasitele jalnice ale fostei armate de nord.dar acel spin! ofensiv repetat. in mijlocul lor cu nenorocosul general. de care trupele rusesti fusesera lipsite. care de mult urmau cu un fior de nelmiste calea tot mai absurda a suveranului. pe care batranul Ie adunase dupa o via(a de lupte. se slatuira cu contele Piper ca sa-1 abata pe rege de la ideea fixa a unei biruinte. in aur si pietre pretioase. folosind nu numai superioritatea numerica -spre a egala calitatea adversarului .fumului. Dar rusii dadura al cincelea atac si suedezii pierdura ultimele tunuri. Ataca cetatea lui Mazeppa. Inapoia lor se afla. in asemenea imprejurari. In acest timp. o arse si lua cu sine toate bogatiile. Cerul de-ar fi sa se prabuseasca 152 . o intoarcere in patrie ar fi singurul lucru de folos si singura posibilitate de refacere a armatei. fara o caruta de provizii. Ceilaiti ofi(eri suedezi. Pentru intaia oara. o vointa darza. pustii satele. regele Carol nu mai avu nevoic de lamuriri: intelese tot. lar ucrainienilor inspaimantati. dupa care asa vor pati toti cei ce vor caica juramantui de credinta de la Kiev al lui Hmielnitchi. prin fuga. ucise pe toti cei ce puteau fi banuiti a tine cu hatmanul tradator. Cand generalul Lewenhaupt se ivi in tabara suedeza. Scapara. Mencicov navali in Ucraina. Petru distrugea o armata suedeza. incerca sa se desclesteze din lupta. fara un tun. in sfarsit. Ie citi o proclamatie a tarului Petru. hotarata a merge cu orice pret la biruinta. numai vreo trei mii de calareti. dar vor fi rasplatiti toti cei ce vor apara dreapta credinta ortodoxa impotriva papistasilor intra(i in tara. arse conacele. de la Baturin. luand cu sine o parte din tunuri. impotriva tarului.

In tot acest anotimp neinduplecat. numara oastea pe care o mai avea in mana si ajutoarele pe care le-ar mai putea dobandi . socotea si cerceta har(ile. lipsiti de adaposturi bune si de mantale. poloni. Soldatii care plecau in patrulare erau adusi de cai inapoi. inghetati in sa. Nimeni nu mai credea sa ajunga viu in primavara.asupra mea. suferira cumplit. Desi obisnui(i cu frigul. Amintirea acelei napraznice iemi se afla inscrisa in documentele intregului continent. sa vina in graba in Ucraina. Ninsoarea incepu domol spre a se preschimba in iurese de nameti.. Dar oamenii care reprezentau aceste cifre erau departe de a alcatui falnica ostire ce plecase din Saxonia... Carol. in bordeiul lui.Geniu sau nebunie? Poate amandoua. obisnuiti a sluji pe simbrie oricui avea nevoie. nu se putu clinti. impreuna cu artileria.. suedezii. Cand se desprimavara. cap mai ramasera. Tunurile nu mai aveau caii in numar trebuincios. in regiunea Poznan. hrani(i neindestulator. Carol trimise porunca soldatilor suedezi ramasi in Polonia. din pricina luptelor pe care era silit sa Ie dea impotriva rusilor si a polonezilor filo-rusi. raspunse Carol contelui Piper. se vazu ca oastea regelui numara inca aproape treizeci de mii de suflete. soldatii pareau cersetori de . tatari si moldoveni. . si inapoi nu ma intorc decat biruitor! lama veni pe incetui. Regele Poloniei. innegurate.. Regele Carol nu mai vedea maintea ochilor decat cifre. zarile pareau zidurile unei nesfarsite puscarii. hamurile erau desperechiate. Zilele treceau greu. Crivatui bantui cinci luni. caruia de asemenea ii porunci sa trimeata ajutoare. din care zece mii cazaci. in tabara celor nouasprezece mil de suedezi. cifre. dar neinduplecata.

m cu$me straine. cetate ucraineana. piept la piept. pe deasupra prestigiul care ar aduna numaidecat sub steagul suedez pe cazacii inca infrico$ati de cruzimile lui Mencicov. Carol pomi spre miraculoasa cetate. Doua luni batura tunurile suedeze meterezele putemice ale Poltavei . fara a lua aminte la parerile statului sau major. in aprilie. chiar cand numarul ostenilor lui era pejumatate sau si mai mic decat al adversarului. vesminte.si una politica. m mindire peticite si-ncinse cu sfori. Dar rusii se luptara vitejeste. de la o zi la alta. hotaratoare. de vreme ce aveau in fruntea lor pe regele Carol. 154 . insufletira iar pe vechii luptatori. Fara a mai sta pe ganduri.drumul mare. una de aprovizionare . prezenta acum nu numai o valoare strategics ci. in cisme rupte. asteptand sa se iveasca. Poltava. Aceasta activitate si spiritui neinfrant al eroului. din departarile tarii. de hartuieli pana la istovirea dusmanului. tunuri si munitii. tarul venea in graba sa taie drumul regelui suedez.constructorii lui Petru lucrasera temeinic! . Ceea ce se intampla intr-adevar. De data aceasta nu mai putea fi folosita metoda de lupta a vechilor tatari. Era lupta in care Carol nu fusese inca niciodata invins. fara a tine seama de numarul mic al tunurilor si saracia munitiilor. mai cu seama. In ziua cuceririi ei. dupa uscarea drumurilor. ci de o lupta pe fata. ostirea mantuitoare a tarului. Cu o armata de $aizeci de mii de oameni si cu numeroase tunuri. care dobandira din nou credinta in sfarsitui victorios al luptei.si de numeroase on asediatorii se apropiara de santunie cetatii. In mai o impresura. suedezii gaseau la indemana hrana.

Petru sovai doua luni. in cortui sau. Voia sa fie primul care loveste. dusmanii drept in fata. ofiterii bagara de seama ca regele fusese ranit. Vestea ca armata dusmana se apropie sa despresoare Poltava. atacul fulgerator al regelui distruse un corp de avangarda rusa. fu pentru regele Suediei ca o atingere a harului divin. Pierduse sange si cazu moale in bratele alor sai. Carol. rana dadu puroi. La sfarsitui lui iunie insa. pe care se afia cetatea. opera cum putu mai bine rana suveranului si o pansa. la inapoiere. $i. Dar. In apropiere de Poltava.dar pe care nu ne-a lasat-o nici unul din artistii timpului . tarul dadu porunca de inaintare. un glont ratacit ii zdrobi fluierul piciorului. atacurile tot mai indarjite ale suedezilor amenintau sa prabuseasca cetatea. fara a scoate un geamat. Toate zilele moharate fura uitate si. avand raul in stanga. cuprins de o frenezie care-i imprumuta acea frumusete avantata a luptatorului innascut . ConsultuI medicilor hotari taierea piciorului. Cunoscand valoarea tactica si morala a unei ofensive. intr-adevar. chemat in graba cu ajutoare. Lucrarile de aparare tinura seama de caracterul impetuos al atacurilor suedeze si de inegalitatea in forta de . tarul trecu pe (annul drept al raului Vorscia. pentru infruntarea decisiva. pe care o aparau cu vitejie patru mii de oameni hotarati. Dar. Regele se impotrivi §i puse insusi fierul rosu pe rana otravitoare. Medicul chirurg. Abia cand ajunsc in tabara §i voi sa se dea jos de pe cal. desi bolnav.porni cu o putemica escorta in recunoastere. dupa o zi. pe maresalul Rehnskold si-i porunci ca in zorii zilei sa atace liniile rusesti. tot timpul cat tinu asediul Poltavei. chema in seara de 7 spre 8 iulie. intr-o miscare de invaluire.

precum si contraatacul prin care redobandira cele .rezistenta a tmpelor ruse. pentru un comandant care cunoscuse dezastrul de la Narva! Proiectui tarului era cu atat mai potrivit cu cat suedezii. Lupta tinu numai cateva ore. oastea suedeza pomi la atac sub comanda lui Carol. soarta armelor fu decisa. in timp ce grupul de cavalerie de rezerva ramase sub comanda generalului Krcutz.o jumatate de ora numai dupa inceperea luptei . neavand o artilerie putemica. care astepta intr-o padurice invecinata. Intaiul atac la aripa dreapta a rusilor dadu rezultatui asteptat: doua redute cazura in mainile suedezilor.interventia corpului de cavalerie al generalului Kreutz. biruinta putea fi dobandita de suedezi intr-un singur fel: pricinuind o zapaceala si invalmaseala in randurile rusilor . trebuiau sa sufere. iar in caz de rezistenta neasteptata in vreun punct. purtat pe o brancarda. In zorii zjlei de 8 iunie. in stare sa desprinda si sa naruie redutele.marele pericol in care se afla totdeauna armata rusa printr-un atac vijelios al infanteriei' si cavaleriei. ar fi impiedecat regruparea trupelor ruse. El insusi se alcatui in forma unei cetati ce urma a fi asediata.redute cu artilerie intre care lasase spatii indestulatoare pentru santurile infanteriei $1 evolutia cavaleriei .reiese ca chiar daca Petru se hotarase a parasi tactica hartuielilor marunte pana la istovirea adversarului. In asemenea imprejurari. bine adapostite. la amiaza. Poate ca in acel moment . Din acele lucrari . prin aruncarea in lupta a unui grup de cavalerie proaspata. Prevedere admirabila. bataia numeroaselor tunuri rusesti. ocoli lupta deschisa. dimpotriva. care se silira a intoarce tunurile impotriva celorlalte redute.

Ie lasa spadelf. dusi de incapatanarea supraumana a regelui. Mencicov se dovedi mai iute decat generalul suedez Kreutz. in frunte cu maresalul Rehnskold. De cateva ori. Totusi. totui era sfarsit. vad ca ne-ai batut! raspunse un general suedez care nu-si pierduse hazul. cincisprezece mii de suedezi se grupara in lurul generalului Lewenhaupt. care intre timp fusese coborat de pe targa si urcat pe un pat de sulite. La amiaza. . Sire. pentru lecriile noastre. ca nu mai aveau nimic de asteptat. carora.doua redute pierdute. sfetnicul eel mai apropiat al lui Carol. Tarul primi in cortui lui pe nobilii prizonieri. Dar nu era cu putinta nimanui . care izbuti sa se retraga 157 .nici chiar lui Carol XII . ba chiar retragerea Ie era taiata. Maresalului Rehnskold ii oferi insasi spada sa. fu trimis sa taie legatura adversarului cu tabara de unde-i veneau ajutoarele si munitiile. Coloanele de fum gros spusera suedezilor care mai luptau inaintea santurilor rusesti. pe care-1 intaini si-1 puse pe goana. Apol.sa anihileze cu bietele sanete. se topira in acest iad de flacari. Mencicov. aproape o suta cincizeci de guri de tun care loveau in plin. care uneori nici nu pocneau. aparate de peste patruzeci de mii de oameni. in semn de admiratie pentru cutezanta de a fi luat ofensiva cu forte atat de mici. aproape optsprezece mii de oameni.§i drept rasplata. Ii pofti la masa. in fruntea unui corp de cavalerie.profesorii" sai. Regimente dupa regimente.. careia ii dete foe. pe care-i numi totusi . randurile suedezilor se apropiara in iures navalnic de liniile rusesti. unde tarul bau in onoarea comandantilor suedezi invinsi. cu printui de Wurtemberg si contele Piper. lua cu asalt insasi tabara suedeza. Un numar mare de suedezi se lasara luati prizonieri.

Apoi zise: . daca n-ar fi fost zarit de colonelul polon Poniatovschi. cu rani grele purtate pc picioare.Noi vom merge la turci. Sa fi inteles oare cei din jurul lui ca regele prefera sa se dea prizonier turcilor? Sau sa purceada cu ei la o noua lupta impotriva tarului? Nu mai fu in stare sa calareasca. ale carui sfaturi de cumintenie si prudenta. pe sesuri catre malul fluviului de unde incepea imparatia turceasca. beti de victorie. daca nu cumva le§ul lui se amestecase cu celelalte cadavre.spre Nipru. printre care se afia desigur craiul Suediei. care. Sire! i se raspunse. inamte de Jalnica batalic. adunata si condusa de generalul Lewenhaupt. Cand isi reveni in fire. El dadu din cap cu amaraciune. tarul isi aduse aminte ca $i fugarii trebuiau urmariti. Aici dadu peste ramasitele armatei lui de la Poltava. Dar dupa bucuria victoriei.i hartoape. urcandu-1 pe calul sau. Regele Suediei ar fi fast si el pi-ins. il indruma apoi departe de locul luptei. ca si cum nu li se putea intampla o mai mare umilinta decat a cadea prizonieri la rusi. alcatuindu-i in graba o garda. sleiti. in tarana campului de lupta. cateva tunuri 158 . spre Nipru. in vreme ce ru?ii. cu un corp de cavalerie. istovit cum era si aproape in nccunostinta pe targa de sulite. nu fusesera ascultate de rcge. Erau vreo noua mii de oameni flamanzi. 0 zi si o noapte calatori prin gropi ?. .Prizonieri. de comandantii armatei. intre ruine $1 cadavre. I se gasi o caleasca. Mcncicov fu trimis in graba. se pusera de-abinelea pejafsi betie. Carol intreba de contele Piper.

trimise pe generalul Lewenhaupt in judecata curtii martiale. incredintat ca fusese credincios si regelui si propnei sale constiinte de ostean. Dar generalul nu se mai intoarse in patrie. apele Niprului. Lewenhaupt se sfatui cu ofiterii. Dara mor(iior si ranitilor ce nu se mai puteau tari arata unnaritorului calea fugarilor.toti fura de parere ca impotrivirea Inseamna o sinucidere absurda. dupa ce lua juramantui generalului Lewenhaupt ca-1 va urma indata.cresterii naturale a Rusiei. foarte tarziu. catre apus. fara a tine seama de alte socoteli. Tfirziu. care se preda impreuna cu ultimii soldati suedezi din ariergarda. De aceeasi parere fu si Lewenhaupt. care credea ca menirea unei ostiri e sa se bata si numai sa se bata. Mantuirea vietii unor ostasi era o idee de pastor catolic. impreuna cu o garda de calare(i. Cu exceptia a do> care se si impuscara dupa aceea . El muri la Moscova. lf9 . Nu de aceeasi parere fu insa si Carol. cu tunurile puse in bataie. Astfel fu spulberata una din cele mai putemice armate ale Europei si singura care fu in stare sa se impotriveasca .o clipa . cand ajunse in Suedia. La cererea generalului rus sa predea pe cei noua mii de fugari. ca pe inaltimile din Jurul taberei suedeze se ivira trupele lui Mencicov. Abia trecuse Carol.si pedestrasi. nu de luptator protestant. care-1 gasi vinovat si-1 osandi la moarte.

Deocamdata nu se afla nicaieri puterea care sa-1 alunge de acolo. In primul rand. lui Petru. Petru declara. Infrangerea prin istovire si metoda de a bate pe adversar di.BOLNAVUL DE LA CORNUL DE AUR Victoria de la Poltava se datora. Petru infaptuise ceea ce nu fusesera in 161 . De aceea. Spaima care-1 facuse la Narva sa o rupa la fuga si sa se opreasca tocmai la Novgorod. Amintirea marelui imperiu distrus de barbari mijea inca in mintea popoarelor. Petru Ie realizase cu mana de maestru. Valoarea victoriei de la Poltava era insa mai inodesta si in acela^i timp mai concreta.. generalii luati prizonieri mersera in fruntea alaiului iar pe arcul de triumf din Piata Rosie se putea citi: Senatus populusque moscoviticus. Precurn avusese curajul sa-si recunoasca lipsurile. cum se folosesc imprejurarile neasteptate. La Poltava fusese in mijiocul luptatorilor lui intocmai ca regele suedez.Jumalul" lui ca se luptase insu^i cu vitejie. Invatase intr-adevar de la rnarele sau adversar cum se organizeaza o annata. acum scria in . ca-1 va invia in Rasarit. Imitand pe imperatorii romani. triuiriful de la Moscova nu mai hi o mascarada. imbatat de glorie. in mtregime. cucerirea nordului nu mai putea fi disputata de nimeni.slocandu-i fortele. Petru si-o infransese la Poltava. vesmintele ii fura ciuruite de gloante si cazusera doi cai sub el. I'iciorul pus de ru?i pe (annul Marii Baltice se dovedise solid.

Petersburg se putea fortifica si intinde fara teama.stare nici Ruricii. prin amestecul ciumei care lovi pe asediatori si asediati. nu se adeveri. tarul largi zona ruscasca prin cucerirea cetatii Viborg. Sfortarea nu fu mica. ci un constructor. tinand seama de mentalitatea vremii. adevaratui izvor al fortei lui. Ru§ii n-aveau ce cauta dincolo de Riga. dimpotriva. Tarul folosi indata imprejurarea ca marea putere suedeza de odinioara era nimicita iar regele Carol prefera sa astepte intr-un lagar basarabean ajutorul turcilor. care-1 feri de grescli si-i ingadui sa zideasca un impenu. Nici un document nu aduce insa marturia ca tarul ar fi urmarit vreodata acest gand. asigurand astfel linistea in Golful Finlandei si ferind noua capitals de la gurile Nevei de once atacuri din aceasta parte. Suedezii se aparara cu toata vigoarea. De la Poltava incepu nu nuinai consolidarea imperiului rus. avura totui de castigat din infrangerea suedezilor. adica sa cucereasca tot tarmul de miazazi al Balticei pana la Oder. decat sa se inapoieze in patrie. Cuceri Estonia si Letonia. in teritoriul finlandez. Sf. Asaltui impotriva orasului Riga fu cu deosebire tragic. ci si crearea Prusiei independente. ca tarul ar putea deveni si suveran german. perfect organic. Deasupra Petersburgukii. $i nu se departa cu un pas de la simtui realitatii. Teama unor contemporani. ar fi urmarit sa intre in stapanirea tuturor tinuturilor lui Carol in Europa. de la indemnurile acelui instinct fericit. Spre deosebire de Carol XII. Atata vreme cat spiritui razboinic german nu va nazui sa mcaice granitele de apus ale imperiului 162 . din punct de vedere geografic. Gennanii. nici primii Romanovi. el nu era un aventurier. si in deosebi a imparatului de la Viena. Unii istorici au crezut ca Petru Alexeievici.

Istoria razboiului diplomatic de pe tarmul Bosforului.legate de amenintarea dusmanului comun. ci se va multumi cu o linie de demarca(ie mai mult sau mai putin precisa prin inima teritoriului Poloniei. Carol nu socotea lupta incheiata prin victoria lui Petru. trecu Niprul in noaptea dc 9 spre 10 iulie 1709. unde vegeta un sultan mostenitor de imperii si a carui singura grija era sa nu Ie piarda pe toate deodata. incat national-socialismul german y bolsevismul rus cizura din nou la Intelegere. Scurt fu totusi ragazul ingaduit de fantastica victorie de la Poltava. dar atat de firesti la Comul de Aur. precum nici Petru nu se socotise intrant dupa Narva. Punerea pe picior de razboi a Turciei impotriva Rusiei ceru lui Carol mai putina vreme . sultanul declara razboi rusilor.i azi atat de puternica. care era de pura inteligenta. ranit grav. 163 . ien Suedia. In noiembrie 1710. Germania si Rusia vor fi totdeauna alaturi . Regele Suediei.decat organizarea unei bune armate proprii. ar merita ea singura osteneala unei cercetari amanuntite si a uneicarti. avand de luptat nu numai cu situatia lui de strain agitator in vecinatatea imperiului rus. 'Aceasta lege istorica e . cu obiceiuri necunoscute Ja curtea suedeza.. azi Anglia.incepand cu cotropirea lui in 1939 (n. 1939). se desavarsi in conditii extenoare Jalnice. si lot pe teritoriul polon .rus. dar si cu imprejurari politice pe care trebuia sa Ie judece de la distanta. trase de Petru eel Mare.ed. Acest efort.un an si patru luni .

ca din 0 mie yi una de nopfi: . Vizinil Ali grai polonezului Poniatovschi. omul tarului. care folosise argumente politice. il voi duce la Moscova! Tarul.si mai cu seama prin isteata si neostenita activitate a lui Poniatovschi. Sultanul nu se sperie numai de atat. care folosi un argument mult mai tare la Istanbul: punga de aur. pasalele din jurul seraiului fura incre-dintate ca sultanul trebuia sa bata pe tar. daca nu voia sa vada in curand flota rusa de razboi la podul de la Galata. sa izgoneasca pe strain si sa-i predea pe Mazeppa. care se lasase atat de grosolan corupt. Fu nevoie de o intreaga intriga de harem. tara a primi bacsisun dela unii sau de la altii. marele vizir Ali fu pentru o pace etema intre nisi si turci. lucra in numele lui Petru batranul conte Tolstoi. Impotriva lui Poniatovschi. pastra pacea cu Rusia si sfatui pe craiul suedez. ceru sultanului. cu care era in pace. incunostiintat de uneltirile adversarului din tabara Tighinei. spre a-1 pedepsi ca pe un tradator ce fusese si sta acum ascuns dupa mindirul regelui suedez. ca Ali sa fie inlocuit de la marele vizirat. Dintr-odata.Voi lua pe regele tau de o mana si cu o sabie in alta. denunta sultanului isprava marelui vizir. fu prins si aruncat in tnfioratoarea 164 .Cu ajutorul ambasadorului Frantei la Istanbul -Franta fusese totdeauna prietena lui Carol . unde era asteptat spre a apara pe tarmurile Balticei posesiunile ce inca nu Ie pierduse. transmitandu-i si opt sute de pungi de bani pentru nevoile lui. care chema pe hanul tatarilor sa strice numaidecat pacea cu rusii. Poniatovschi. dupa indemnul regelui sau. sa se intoarca in Suedia. Fu numit mare vizir Numan Kiupriuiul care. in care era amestecata si mama sultanului. Dar puterea lui Kiupriuiul tinu numai patru saptamani si fu inlocuit cu Mahomed Baltagiul. Batranul Tolstoi.

sa fi fost conceput de regele suedez. Nu s-a observat indeajuns ca in aeest razboi. crestine. Petru Alexeievici. Tarile romanesti si cele balcanice. al caror han veni in tabara de la Tighina in noiembrie 1710. Dar tarul cazu grav bolnav si zacu aproape toata iama. 165 . care nu erau pregatiti si lasau adversarului timpul de a se organiza. telul rusilor fiind de a elibera din robia paganilor pe crestinii din Balcani. revenise la vechile moravuri rusesti si facu exact aceleasi greseli ca si regele Suediei. priveau la Moscova ca la cuibul mantuirii lor.in care se prevedea inaintarea tatarilor pe Don in sus. In primavara insa. Carol al Suediei deveni astfel . precum si al tatarilor din Crimeea. desi tradator. Razboiul fu declarat la inceputui iemii.. Turcia era pe atunci singura putere in stare sa stavileasca revarsarea imparatiei ruse. el se puse in fruntea a trei ostiri si cobori spre miazazi. pana la Voronej. Se poate ca intreg planul campaniei turcesti . fara de care greu ar putea fi umita din locul ei multimea ostenilor moscoviti. o greseala a turcilor. Cantemir. La Moscova inceputui razboiului fu proclamat solemn si pus sub ocrotirea sfintei cruci. unde se aflau santierele navale rusesti . Greseli politice: crezu in rascoala popoarelor crestine supuse musulmanilor si in ajutorul lor. Petru trimise pe tarmurile Balticei o armata sub comanda lui Mencicov.al turcilor.inchisoare a Celor §apte Tumuri.consilierul tehnic" am spune azi . beat de gloria victoriei de la Poltava. Tarul puse in Polonia pe vechiul aliat Frederich August. Carol trimise un ofiter la Sublima Poarta. care sa ajute marelui vizir la pregatirile de razboi. indemnandu-1 Tn deosebi sa faca rost de eel putin patru sute de tunuri.

cobori pe Nistru in jos. se repetara surprinzator de aidoma. neprecupetind nici o jertfa. tarul mai facu o greseala. Pe Nipru cobori alt corp de armata sub comanda printului Dimitrie Goli(in. Impotriva tatarilor de pe Don. trecu Indata de partea (arnlui. dar nu avu destula tarie sa apere trecerea. catastrofa de la Poltava. in tabara turceasca. apro-vizionarea armatei lui §eremetiev de catre printui Golitin. care amenintau lucrarile de la Voronej si deci viitoarea stapanire a Mani Negre. tnmitand o parte din armata. ci spre miazazi. sa ocupe Braila si sa impiedice pe turci a trece Dunarea. sub comanda spatarului muntean Toma Cantacuzino. de starea in care se gaseau oamenii dupa marsurile fortate din nordul Rusiei pana la Nistru si. 166 . pentru a face legatura cu domnii Tarilor Romane. Tarul petrecu o luna la lasi. Dar domnul Munteniei. astfel fura aproape zadamice succesele lor locale -infrangerea tatanlor de catre printui Apraxin. Brancoveanu. se sfii sa ia pe fata partea Rusiei. mai aproape de turci. iar flancul drept. tarul trimise un corp de armata sub comanda printului Apraxin. in parte. Cand se vesti apropierea turcilor. Viteazul spatar cucen Braila. de lipsa de provivi. Greseli strategice: desi bine impartita. guvematorul Azovului.domnul Moldovei. ba la timpul potrivit trimise carele cu provizii nu spre miazanoapte la tar. mai cu seama. veselindu-se cu boierii $1 dandu-si seama de vinurile de la Cotnari. Toate aceste greseli de care suferise armata lui Carol si carora se datora. Cele trei armate nu putura opera laolalta in momentui eel mai critic. necum sa urmareasca pe turci. guvematorul Kievului. sub comanda generalului $eremetiev. armata de operatii nu tinu seama de timpul in care avea sa se dea lupta.

Pe deasupra. care se tineau roi dupa ostire. gata sa se arunce asupra hoitului. astfel ca rusii 167 . care nu crezu Insa toate cuvintele invinsului de la Poltava. Dar in aceeasi noapte trecura Prutui si tatarii. inaintand de-a-valma. vazduhul putea a cadavre de cai incinse la soare. Avangarda calare a tarului dadu peste pedestrimea turca. ci mai curand sa se retraga intr-o regiune rodnica. tare de aproape trei sute de mii de oameni si prevazuta cu peste patru sute de tunuri. Petru. nici Petru nu primi sfatui generalilor mai prevazatori. De aici trupele trebuiau sa urmeze retragerea spre miazanoapte. intelesi cu turcii. unde s-ar putea reface Ca si inaintea Poltavei. cu vreo patru zeci de mii de oameni. demoralizati inainte de orice incaierare. Asemenea lui Carol. Retragerea ordonata de tar trebuia'sa inceapa in seara de 6 iulie 1711. regele Suediei se afla in legatura cu tabara marelui vizir. asemenea unor corbi flamanzi. unii nu se mai ridicara iar kilometri de-a-latui ostirii.Armata care cobori pe Prut. deosebirea dintre fortele armate era uriasa. la vale. pustiau tot ce mai ramasese verde. Mai putea exista o indoiala asupra sfarsitului unei lupte. fara ca turcii sa prinda de veste. trebuia sa infrunte oastea turceasca. Cavaleria izbuti sa se desclesteze si se uni cu o parte din pedestrime la gura Prutului. Intr-un moment cand infanteria rusa era prea in urma. de a nu incepe o batalie cu armata aceasta istovita. Multi oameni cazura in drum. cete de tatari urmareau miscarea trupelor moscovite. in asemenea conditii? De cealalta parte a Prutului. gasi campiile arse de seceta verii iar lacustele. pana la intalnirea cu grosul ostirii de sub comanda generalului Repnin.

care dormea frant de oboseala. sfaramandu-si valurile. Prutui face msa.. isi socoti situajia atat de amenintata. o cotitura larga. spre malul jos al Prutului. in acel loc.. incat se pare ca in acea zi si-ar fi scris un testament. dupa care indemna pe moscoviti sa puna pe tronul Rusiei pe . Urmariti si hartuiti la ariergarda. $i de data aceasta. rusii se indreptara apoi spre malul Prutului. precum ii indemnau reprezentan(ii regelui Suediei. In asemenea imprejurari.cele mai multe . unindu-se langa Stanilesti cu grosul armatei. Tarul fu cuprins de panica. ar fi avut si buni artileristi.pana in Transilvania. unde nadajduiau sa gaseasca un loc prielnic pentru zidirea meterezelor de aparare. Din carele convoiului alcatuira in graba o tabara patrata. daca turcii. Pe dealurile dimprejur se ivira numaidecat tunurile turcesti. 168 . printre care o fuga nebuna. rusii izbutira sa se rupa din inclestarea dusmanului. si oastea pomi mai departe spre miazanoapte.pierdura putinta de a se mai clinti din loc. Poniatovschi pe turei..cel mai vrednic" din ei. Rusii se aparau cu vigoarea disperarii. situatia armatei rusesti era disperata. rusii ar fi fast distrusi in cateva ore. Dar ghiulelele turcesti ajungeau . unde se ghemuise oastea tarului. Tot felul de ganduri nastrusnice ii trecura prin minte.numai pana la marginea taberei rusesti. nimeni de acolo n-ar fi scapat cu via(a. Dar. de care intr-adevar navalitorii se lovira o zi intreaga.ar fi sapat santuri in jurul oastei moscovite. contele Sparre pe tatari . astfel ca moscovitii se pomenira prinsi ca intr-o capcana. Intre ei se afla tarul cu sotia si sfetnicii lui cei mai pretiosi. Daca turcii si tatarii. pe langa numarul marc de tunuri. in aceeasi noapte. cu tevile indreptate in vale.

fu aproape silit de unul din general! sa-i predea comanda. care plati cu viata incercarea de a rupe cercul de foe. hotarat. Tarul se crezu pierdut. mort sau viu. Baltagi Mehmet. indraznet. avu aceeasi soarta. ci de a incheia pacea. de indata ce ar fi dobandit bune conditii. in mainile sultanului. Generalisimul turc. Indarjirea contelui Poniatovschi nu schimba deloc gandurile turcului. pe Carol la Tighina. din Polonia si din Moscova. un anume Wiedman. Poate ca intr-adevar tabara ruseasca n-ar fi rezistat indelung. Oricat ar fi parut de nastrusnica. ba suferind de o totala demoralizare in acele ingrozitoare ore. sosi un pasa in tabara ruseasca pentru incheierea unui armistitiu. printr-o stafeta. sa se uneasca si sa-1 ili. lipsit de spirit eroic.struga cu desavarsire. dar ce-ar fi impiedicat celelalte osti ale tarului . intocmai ca pe Carol XII la I'oltava? Generalisimul turc ar mai fi incercat totusi un 169 . Se inchise in cort si astepta deslinul.pe care Haltagi Mehmed nu-1 banuia in tabara asediata .Urmarile unei asemenea masuri ar fi fost extraordinare: caderea tarului. Generalul rus Volconschi. Era un militar german. Contele Poniatovschi se si grabi sa vesteasca. daca nu pentru totdeauna. de pe tarmunie Marii Negre. spre a incerca sa croiasca rusilor un drum de scapare. nu de a siarama cu orice chip imperiul rus. Petru Alexeievici. in vederea incheierii pacii. pomise de la Istambul cu porunca. vestea era totusi adevarata. care-i lua Indata locul la comanda.ostile de pc Don. desfiintarea puterii militare moscovite si alungarea ei pentru multa vreme. care ar fi platit dinaintea sultanului cu capul cea mai mica greseala. Pe neasteptate. ca armata rusa era in ajun de a capitula.

atac tmpotriva taberei rusesti. Tratativele fura caraghioase.care stia ca are in mainile lui insasi viata lui Petru Alexeievici . de catre sotia tarului. fara libenatea Marii Negre. un negociator din nastere. Pana la urma. grabi hotararea marelui vizir. care. in simplitatea ei robusta. nici suedezii. care ar fi (inut ca lupta sa continue pana la distrugerea totala a inamicului. nu dobandira vreun castig. care fu incheiat numaidecat. Safirov . restituia Azovul si punea capat constructiilor navale de la Voronej. tot nu mai aveau nici un rost. vicecancelarul $afirov. adversarii fiind totusi hotarati sa incheie pace aproape in orice conditii. tn tabara turceasca se ivira in aceeasi zi trimisii tarului. El trimise un pasa pentru armistitiu. precum si de porunca sultanului de a nu refuza o impacare prielnica. Ea nu-si pierduse capul in tabara asediata si. intrucat si rusii si turcii cerura mai mult decat se cadea. Propunerile mai vechi de care amintim abia acum. de la Mencicov la tar. care ar fi dorit sa reinfiinteze tributui. fosta slujnicuta a pastorului baltic. ghicise ca in tabara turceasca aurul va face minuni. dar nu mai fu ascultat de ieniceri care stiau de propuneri mai vechi de pace ale rusilor. Nici tatarii.iscali pacea prin care tarul renunta la amestecul in Polonia si principatele romane?ti. care si-o luase pentru totdeauna. bijuterii si aur. Marta. • Refuzul ienicenlor de a mai pomi la atac. evreu adus de tar din Olanda si doi militari. Cu mari sitaminte. fura trimise. contele Poniatovschi putu Tndupleca pe 170 . catolica devenita acum Caterina cea pravoslavnica si trecuta de la cuceritorul cetatilor nordice la Mencicov. cu daruri de pret.

pe istetui $afirov.Mehmet Baltagi sa asigure regelui Suediei trecerea libera prin Rusia spre tara sa. i se taie capul. atat de intemeiate. ostenit pana la urma de indemnurile regelui fugar..s-ar fi desvinovatit precum urmeaza: . ca tot amana predarea fortificatiilor dc la tarmul Marii de Azov si nu ardea niciunul din vasele care se construiau la Voronej. aratandu-i ca avusese in mana insusi capul tarului.. criticile regelui Suediei. Astfel ca. Sultanul Ahmet III vazu cu mirare ca tarul nu-si retragea trupele din Polonia. dar care urma sa se implineasca in cursul unui veac. Cand afla de aceasta catastrofala pace. despre care se dovedise a fi primit bani rusesti. cine voiai sa mai porunceasca la Moscova? Fiindca nu e bine ca to(i regii sa lipseasca de acasa. ajunsese cu oastea lui pana la Stetin. Daca omoram pe tar. sultanul aduna divanul. denunturile. La Constantinopol. dinaintea caruia. iar Mehmet Baltagi rasplatit de sultan. Aducea cu el. Mencicov. ostile victorioase fura primite in triumf. Sfortarile lui Carol de a ridica din nou pe turci impotriva tarului. de tagaduielile de plecare netinute. de cererea lui de bani. ba un om de incredere al tarului. de gandurile lui ascunse. unde-1 coplesi cu observatii. nu izbutira mai mult. Mehmet Baltagi cazu in disgratie si fu exilat intr-o insula din Marea Egee iar aghiotantului sau.in stare sa recucereasca dupa trei luni mai mult decat Azovul! -Carol XII se repezi din Tighma la Stanilesti. in tabara marelui vizir. care lasa cu desavarsire neatinsa forta Rusiei .precum marturiseste Voltaire . incheie el putin ironic.. Ei erau meniti unei mfrangeri grave si de proportii mai vaste. zaiog.In urma tratatului incheiat cu rusii. tratat la care fu de fa^a cu depline puteri si un 171 . raspunse turcul. Dar sosira indata si rapoartele.

iar conducato. el mai cere acum alta mie de pungi si nu vrea sa piece.. Eu i-am dat atunci mai mult. Caci intre oameni. intr-o lupta scurta contra oamenilor sultanului. Dar dupa ce sereschierul din Tighina ii inrnana acesti bani." La 1 februarie 1713.rii care n-au stiut-o.. si anume o mie doua sute. au 172 . Carol XII. cu neputinta de cercetat. cu neputinta de masurat. ba e prea mare daca tinem seama ca nu umbia prin tara vrajmasa. Carol parasi in sfarsit nefericita idee de a distruge imperiul moscovit in crestere. si prin mintea altor cuceritori. fu facut prizonier si dus pe tarmurile Marii de Marmara. Pentru acoperirea cheltuielilor acestei calatorii .delegat al sau (contele Poniatovschi) tntru aplicarea cauzei care-1 privea (pe Carol XII) i-am dat un mare alai spre a-1 intovarasi pana pe meleagurile lui. Sa-si fi dat seama si de valoarea istorica a biruintei ruse? Greu de inchipuit. Astfel de ganduri trebuie sa fi trecut. cu ajutorul impenului turc. fatal. regele Suediei vazu ca la Poltava fusese cu desavarsire invins si lupta cu Petru Alexeievici incheiata. dupa zile si nopti petrecute in singuratatea odaii. in decadenta. adanca trebuie sa-i fi fost amaraciunea ca nu legile stride ale razboiului rostisera ultimul cuvant in aceasta uriasa incaierare. ci forte neprevazute. La Demotica.pe care nu Ie luasem in intregime asupra-mi . Abia aci. la Demotica.mi-a cerut o mie de pungi. pe cuvant ca alaiul e mie. desigur. care crezandu-se creatori de valori. ca militar. oricat de hotaratoare s-au aratat efectele lui. Pe Carol XII il interesau numai faptele militare si. a caror existenta au menirea. razboiul n-a tost niciodata un scop. erau numai umili slujitori ai unor valori cu mult mai esentiale si mai durabile. de a demoraliza geniul militar eel mai bine organizat.

mai tarziu. Fructui primei lui victorii militare. Cizmele fura taiate. scapat ca prin minune din incercuirea de la Stanilesti. descuia nebanuite izvoare de energie. Tarile Romanesti. Dar regele nu-si mai putu scoate cizmele din picioare. trebui s-o predea turcilor. a aflat-o. suferi nu numai in prestigiul lui european. in noaptea de 21 noiembrie 1714. catre Pomerania suedeza. la varsta de numai treizeci si sase de ani . ca lovitura de toiag a lui Moise din pustie. Bucuros de a scapa de un musafir atat de suparacios. Tarul. De bucuria revederii regelui. Turcul il coplesi cu numeroase si pretioase daruri. cu un singur tovaras de drum. tunurile trasera in acea noapte putemice salve. Cu alai mare strabate Balcanii. cai arabi. un cort de matase. Napoleon. Trimise o delegatie numeroasa la Poarta. Carol XII la Demotica. cand tarul pierduse orice speranta 173 . Marea Neagra devenea iar un lac turcesc. calari nebune^te prin noroaie. Nici una din loviturile pe care Ie primea din pricini aproape totdeauna personale nu ramanea stearpa. dar si in amorul propriu. cetatea Azovului. dar in Ungaria fu cuprins de o frenezie noua si travestit in simplu particular. Renuntarea la ideea fixa careia ii jertfise nu numai o falnica armata. sa multumeasca sultanului pentru toate inlesnirile.aflat-o. isi recunoscu greselile cu acea sinceritate care-i facu maretia si din care-si tragea energia supraumana. o sabie cu rubine. Nu se cunoaste precis rolul jucat de Caterina in zilele de la Stanilesti. Stralsund. batut de ploi. dar sase ani din scurta-i viata -va muri peste patru ani. covoare.ii restitui facultatile de suveran. batu la poarta ceta(ii sale. stia.

Oare ideea cumpararii bunavointei turcesti venise din viclenia ei. dar tareviciul traia mai mult cu Afrosinia.tsprezece ani. Printesa germana ii nascu doi copii.de mantuire. tareviciul isi mustra sotia. nici la al printesei germane. Cum de crezuse ca o casatorie. Din primele zile. care implinise douazeci si unu de ani. il gasira pe Petru mult mai 174 . sa ia in casatorie o printesa germana. nici de trecutui ei. inrudita cu Habsburgii si a carei sora va deveni in curand imparateasa la Viena. suparat de lipsa zestrei. in acelasi timp. de felu] ei taranca din Finlanda. sau a evreului olandez §afirov? E sigur insa ca pentru sufletui descumpanit al lui Petru Alexeievici. o parasi vreme mdelungata si o reva-oi. la op. in vederea consolidarii cuceririlor facute in paguba Suediei. El avea nevoie de o legatura politica stransa intre Moscova si Viena. Caterina nu-i ceru mai multa credin{a. argintui si pietrele pretioase spre a mantui imperiul. $i el fusese casatorit. aurul. tarul sili pe Alexei. pe Charlotta de Braunschweig. Nolle aliante ale puterilor maritime apusene. mostenitorul tronului. 0 lua in casatorie. Legatura lor era sufleteasca. in frunte cu Anglia. Experienta proprie nu-1 invatase mult pe (ar in aceasta directie. Ea isi jertfi atunci toate podoabele femeiesti. Caterina fu un reazem putemic. va avea un sfarsit mai bun? Dar tarul nu se gandea nici la gustui fiului. iar acea nefericita sotie se afia acum inchisa la manastire. sub paza aspra. Petru se lega si mai mult de aceasta femeie de isprava si nu se mai desparti de ea. Tarul nu avusese. ca sa-i arunce iar cuvinte grele. despre care viitorul so^ aflasc dintr-un ziar german. nu avea o viata mai curata. Fu o casatorie jalnica. Nu tinu seama nici de umila-i origine taraneasca.

intovarasit de primul-ministru Viviani.. tinuti departe de noul regim. Petru. cand tarul Nicolae II. de Petru eel Mare: alianta cu Germania. printre care Soloviev. Gonciacov. totusi. Celelalte paturi sociale fusesera stoarse de orice vlaga. pana in zilele noastre. Amandoua sistemele de politica extema ale Rusiei de azi fura astfel schitate de la inceputui veacului al XVIII-lea. fost sei socialist.si din care in orice caz foloasele lui erau atat de mici. ale carui merite nu puteau fi toate rostite in 175 . metalurgul. cand amenin(area vine de la o putere nordica. Nu se lisa atras intr-o lupta din care nu stia cum va iesi . cand statele germane arata intentii de hegemonie. Dar si mai revoltatoare erau averile adunate de oamenii din jurul tarului. in liniile lui fundamentale. mcepusera sa iasa la iveala scandaloasele castiguri de razboi ale primilor industriasi rusi. alianta cu Franta. favoritii. erau bogatiile adunate de Mencicov. care va deveni directorul Bancii Ruse din Amsterdam. mai toti de obarsie umila si la care priveau cu invidie si furie atati boieri de neam vechi. In chip firesc fu atras de Fran(a . ultima inainte de 1914. din care Prusia se vadea cea mai activa si mai razboinica.prevazator. un imperiu existand. Odata cu ridicarea puterilor germanice. in preajma anului 1715. simti nevoia unui echilibru al puterilor continentale.in fruntea ostilor suedeze era acum tot Carol XII . va primi la Petersburg vizita presedintelui Republicii Franceze. n-avea nimic aventuros in el tarul. tesatorul •yi mai cu seama ale vamesilor. Poincare. Demidov. Fabuloase. cu mari pofte personale si care infaptui.. autocratui. pentru siguranta lui. cu simtirea de-atatea ori exaltata. Tot in acel timp. in deosebi.Nu.si acest echilibru se va mai ivi de cateva ori.

averea lui atingea douazeci de milioane de ruble. Surazand. nouazeci si noua de comune. tarul isi calea pe inima si-1 dadu injudecata unui tribunal. optzeci si opt de sate manastiresti. Cand jafurile devenira publice si in Moscova nu se mai vorbea decat de setea de aur a lui Mencicov. care ameninta sai ruineze pe toti.. tinand seama ca fusese un comandant destoinic.000 de robi. credincios si ca ar mai putea aduce foloase " Klirt Kersten. in mociria o sa mori!" ii striga tarul furios.. in Ucraina avea patru targuri. In timpul razboiului jefui Polonia. Pomerania si provinciile baltice".gura mare.cit. 176 .Favoritul stapanea sase targuri si 150. Dar Petru Alexeievici . fura puse la grele contributii de razboi. Poseda in Ingermanland.. . (regiunea Petersburgului) saisprezece mosii.le ocroti". iar cetatile din Polonia si Saxonia pe care . op. Mencicov fu osandit la moarte. dar caruia tarul ii ierta orice. conacele si avutiile hatmanului Mazeppa.il ierta. Nici una din acuzatii nu putu fi respinsa. . nouazeci $1 opt de sate $1 o mie doua sute hectare de padure.in mociria te-ai nascut. care fusese intai iubita lui Mencicov si cu care punea la cale afaceri banoase fara stirea (arului . toate in beneficiul celui mai intim prieten al lui Petm Alexeievici. cincisprezece livezi si optzeci si sapte de pescarii. Onoruri publice acoperira numele acestui nesatios jefuitor de popoare. plati o amenda de doua sute de mii de ruble. Meklemburg.poate dupa rugamintile Caterinei. El puse mana pe mosiile.

impozitele -adunate cu mijioace de o cruzime orientala . pusi la torturi cu limbile taiate. arsi cu fierul spre a fi recunoscuti si chiar de fii de nobili chemati la oaste. Petru fu silit sa loveasca in cei mai apropiati colaboratori. ceru sa fie dus la patui muribundei. Cei mari scapara usor. din jurul tarului. erau imitate de ceilaiti detinatori ai puterii. In 1715. guvematori si chiar de simpli comandan(i de regimente. Ispravile lui Mencicov.. Intre timp. firea si naravurile-i silira pe tar sa-1 dea din nou in judecata si iar sa-1 ierte cand fu iar osandit la moarte. Cei mici fura exilati in Siberia. cu tot scandalul public. ucigasul parintilor si fratilor lor. el n-avea de unde sti ca soarta ii harazea o nesupunere mult mai grava si un chin mult mai adanc. inchise ochii pentru totdeauna mult nefericita si nevinovata Charlota de Braunschweig.crescura cu o suta cincizeci la suta. de generali. de soldatii recrutati cu harapnicul.modemizarea" Rusiei. Tarul nu mai avea sprinteneala tineretii si nici robustetea de odinioara. de care il legau ammtirile tineretii si careia ii datora innoirea tehnica. (anil pleca in Olanda. Petru Alexeievici avea acum 45 ani. Luase cu sine pe Caterina. care-i nascuse fiice si un fiu. amirali. Nesupunerea fiului mahni mult pe tar. in cele din urma executati. . dar care nu voiau sa-si puna pielea in joc pentru un Petru Alexeievici.Dar Mencicov nu se schimba. Pentru a pune capat nemultumirii boierilor moscoviti. Tarul. In toamna anului 1716. batuti cu cnutui in Piata Rosie. care-i destainui ultimele suferin(e. II obosise cumplitele incercari prin care trecuse 177 . Padurile se umplura de fugan care nu mai puteau plati si voiau sa scape cu viata. desi bolnav. sotia lui Alexei.

putreda de la guvernator pana la ultimul cinovnic.. probabil spirochetui. copil fara vlaga. in martie 1717. mostenitorul tronului. Poate ca acestui esec diplomatic se datoreste hotararea lui Petru de a vizita cui-tea Frantei. muribundul primar al Amsterdamului 51 zacu insusi cateva saptamani. primavara dobandeste o fragezime. s-ar fi dat de partea . unei gazde olandeze meticuloase. tarul se duse fara Caterina. ar uneiti impotriva parintelui. . amenintarile neintrerupte ale turcilor si suedezilor. La Paris. dar il mistuia si un morb misterios. batalii pierdute si castigate. statu la capataiul unui vechi prieten. ca sa urce pe Iron si sa aseze tara in vechile si pravoslavnicele datini. pe care savantii il vor vedea mai tarziu. unde lucrase si invatase. In Rusia se tineau lant scandaluri care compromiteau pe cei mai apropiati sfetnici ai tarului.reactionarilor". mizeriile administratiei rusesti. a dusmanilor tatalui poreclit de ei . Petru Alexeievici recunoscu localitatile pe unde trecuse. un farmec. Dar nu pare sa se fi bucurat prea mult de frumusetile acestui oras care. Tarul se lovi la Amsterdam de aceiasi dusmani ascunsi care. unde in numele lui Ludovic XV. cereau ca trupele lor sa paraseasca cetatile germane. acuzati de compere si dejaf direct in avutui tarii. ducea destinele putemicei tari. Se mai zvoni ca Alexei.rascoale. executii. uitata mai bine de douazeci de ani. inainte de orice alte tratative cu rush. fiul eel mai mare din intaia casatorie a lui Petru.Anticristul" si astepta moartea ''an planuia chiar asasinarea tarului. achita datoria. ducele de Orleans. Mai gasi in viata oameni cu care petrecuse. Calatoria prin Olanda fu melancolica.. necunoscut aiurea.

cartierele hurgheze. dusera o buna parte din boierime in tabara opozitiei. unde se oprea. unele mai pitoresti decat altele si pot fi gasite usor in scrierile timpului. Calaii tronului facusera de atatea ori dovada ca autocratui nu glumea si nu ingaduia nici o impotrivire cand era vorba de infaptuirea planurilor lui.. scolile..care se baga de seama indeosebi in felul cum lua si mesteca bucatele . muzeele.Ultimele impozite. parazile militare si . pe care acum nu si-1 mai ascundea. Trecerea tarului prin Paris lasa multe urme.mtr-un miracol care sa-i scape de pacostea unei asemenea revolutii. daca nu totdeauna simtamintele prea vulgare. Indeparta de cateva ori nobilii si ofiterii atasati persoanei lui. 179 .conversatiile". uimi si uneori inveseli pe nobilii curteni parizieni.. Nu cracnea pe fa(a nimeni. unde eticheta slefuise de genera(ii gesturile. Petru izbi.dar si prin infatisarea-i impunatoare. ca de obicei. care aveau menirea sa acopere cheltuielile uriase ale politicii militare si ale politicii de constructii. Aceste vizite il interesara mai mult decat serbarile oficiale.crcstere" . Ca tocmai Alexei.itelierele. pe care tarul il crescuse cu o dragoste deosebita. prin felul lui deschis de a se purta. durind sa fie cat mai bine lamurit si neobosind de a pune intrebari. . puse la cale de revolutionarul . mostenitorul tronului. ca pe un continuator al operei lui. cu tot spasmul muschilor fetei. vreme indelungata. ar fi putut fi centrul unei asemenea revolte. Dori sa vada singur marele oras. era ojignire si o adanca durere. era pentru Petru Alexeievici mai mult decat un pericol politic. edificiile publice.de sus". interesandu-se amanuntit de tot ce vedea. prin lipsa lui de . Caci la alte curti. dar cu totii asteptau si nadajduiau . magazinele. prin graiul lui uneori destui de necioplit.

multe piepturi de la Versailles respirara usurate. Pe acea vreme conducatorii Frantei. care duse pana la o alianta impotriva Angliei.ca cei care muncesc si vor. nu numai ca o alianta cu rusii era in afara de orice discutie. nu sunt deloc damici si pretuiesc la adevarata lui valoare fiecare ban. care sa lege cele doua mari puteri . Acest nenoroc trebuie sa-1 fi amarat. urmareau sa dobandeasca prietenia Angliei. Fusese facut ca nici una din calatoriile lui Petru sa nu se incheie cu succese politice.o liica a tarului regina a Frantei. se deschise calea unei impacari de necrezut. costructia unei Rusii trainice. dar dintr-un punct de vedere usor de in(eles. Prin intalnirea cu Goertz. teribilul manuitor al diplomatiei continentale si omul de incredere al lui Carol XII. Cand parasi capitala Frantei. ca sotie a lui Ludovic XV . calatoria in Occident avu si o insemnatate politica. de propunerea unei aliante politice.Primi numeroase damn. ^0 .si fireste. Totusi. dar tarul se arata mai zgarcit decat se asteptau curtenii de la Versailles. sa creeze ceva trainic. din produsul muncii lor. unele destui de costisitoare. Ei nu intelesera . chiar prezenta tarului la Paris era o povara.era cu sapte decenii inaintea Marii Revolutii burgheze . 'cu atat mai putin. In asemenea imprejurari. la Paris nu se tinu seama de propunerea matrimoniala a tarului. Ca odinioara la Viena. Dar si de data aceasta il readuse la adevarata-i menire. care nu simteau inca amenintarea hegemoniei germane.

care-i oferea tocmai ce-i lipsea. in primul rand. Carol XII se dadu cu trup si suflet in mainile baronului Goertz.inii de relativa acalmie. cand statele istovite de ultimele ra/boaie isi reparau pagubele prea mari. inlaturand cea mai mare parte din concurentii maritimi. mai putin inzestrat din punct de vedere militar. Timp de cativa ani .NEVAZUTUL STAPAN AL EUROPEl Ca viteazul rege al Suediei era lipsit de o viziune politica mai larga si ca nefericirea lui se datoreaza tocmai accstui geniu marginit la fapte de arme. o conceptie. in timp ce Petru. isi creia imperiul colonial .precum vom arata indata . Petersburg. Despre el istoricii vorbesc ca despre o figura secundara a unei drame in care rolurile principale ar fi tost tinute de Carol XII si Petru eel Mare. sa impace sufletui jignit. se mai poate vedea din locul pe care il ocupa baronul Goertz in politica Suediei. descumpanit si ambitios al fostului prizonier de la Demotica. Rezultatele puse inainte trebuiau sa fie fantastice . in . baronul Goertz rra singurul in Europa care luase initiativa unei actiuni 181 . isi urma realizarea intuitiei lui istorice.baronul Goertz tinuse in mainile lui sforile unei actiuni diplomatice in care prinsese cele mai de seama cancelarii ale Europei. dupa intoarcerea regelui din Turcia. un vast plan de politica intemationala. de la Madrid la Sf. Adevarul e mult mai grav.si anume in momentele cand Anglia isi consolida regalitatea si. Rolul baronului Goertz in istoria Europei de la mceputui veacului al XVIII-lea este cunoscut in linii mari. de la Copenhaga la Roma.si aveau menirea.

el era. Simplu ministru al lui Carol XII. 182 . nici Letonia nu puteau fi smulse cu forta. Ce urmarea. nici Estonia. recunoastere cu atat mai usoara cu cat nici Carclia. daca regele suedez recunostea o buna parte din cuceririle baltice ale tarului. Asigurat dinspre rasarit la inceput. puse capat insusi sensului politic urmarit de ministrul Suediei.politice de proportii continentale. era Anglia si ca nici o cucerire in rasaritui Europei nu va da Suediei locul de putere si libertatea de miscari. care-si luase rege pe electorul de Hanovra. baronul Goertz? Doua lucruri elementare $1 care se conditionau: micsorarea fortei acelor state care amenintau expansiunea Suediei si apoi cresterea influentei suedeze. sustinute acum de Anglia.amintind ca tarile daneze si germane. Moartea napraznica a lui Carol XII la Frederikshall. nu vor recunoaste hegemonia suedeza decat dupd infrdngerea Angliei. inzestrat cu darul convingerii si el insusi impacat mai dinainte cu toate slabiciunile omenesti. Simfonia nu fu executata niciodata. in fond. conceputa de creierul lui exceptional. El vazu ca dusmanul oricarei natiuni europene doritoare de a domina continentui. anume libertatea absoluta de a trece din Murea Baltica in Marea Nordului sau in Atlantic. aveau sa intoneze partiturile diferite ale aceleiasi simfonii. de fapt. De aceea. la un singur semn. adica in largul lumii. el sfatui pe Carol XII sa se impace cu Petru Alexeievici . Corupator de geniu. impacarea se putea face usor. nici Ingermanland. cetate pe care o asedia si de unde ar fi putut taia legaturile Norvegiei cu danezii. stapanul Europei. prinse continentui intr-o retea de agenti care se aflau in posturi de raspundere si care.

energicul cardinal Alberoni. ca aliata. undo Goertz isi avea centrul de activitate. tesuta in taina si activa mai cu seama prin prezen^a lui Goertz in mai toate capitalele din Europa. El nu ascunse ca nazuia sa aibe stapanirea absoluta a Marii 183 . in mainile vamesilor danezi. precum si cu printii Bisericii din Roma. Baronul Goertz intrase in legatura cu prim-ministrul Spaniei. capitala Suediei. care tinea de Stuar(i. Proiectui lui Goertz. Din scrisorilc dcscifrate iesi la lumina vastui complot al lui Goertz impotriva Angliei. ducele de Orleans.arestarea periculosului om al lui Carol. Complicii se scuzara cum putura mai bine. spre a rastuma de pe tronul Angliei pc electorul de Hanovra si a pune in locu-i pe catolicul lacob II.care facea politica Angliei .dobandind mai tarziu ajutorul annat al Ruslei. se rupse intr-o neasteptata zi de ianuarie 1717. de unde se ceru indata Olandei . Scrisorilc fura trimise la Londra. Carol XII aresta si el pe ministrul Angliei la Stockholm. ceea ce pricinui in toata Europa un scandal neobisnuit. unde Goertz urzise cateva intrigi impotriva regentului. Nici Parisul nu era uitat. Furios. in timp ce Petru Alexeievici se pregatea sa treaca din Olanda in Franta. si Haga. credincios alian(ei cu actualul rege al Angliei. in afara de Petru Alexeievici. Toata aceasta formidabila retea. Olanda aresta pe baron. Calcand obiceiurile. fara a uita de nemultumitii din Londra chiar. precum si legile Internationale. nu mai avu nici o putere. luata de furtuna fu aruncata pe coastele Norvegiei. dat la lumina. ce forta in Europa ar mai fi putut rezista voin(ei lui Carol XH? Lupta impotriva Angliei avea si un front diplomatic. 0 corabie suedeza care facea legatura intre Stockholm.

daca ar fi fost. Tarul fagadui lui Carol XII vasele necesare pentru transportui trupelor impotriva Angliei si a tarilor germanice vasale. Petru puse capat scandalului diplomatic. Intalnirile aveau loc in taina. pricinuite de purtarea tareviciului. Alianta cu Rusia ramanea in picioare. Baronul nu era insa omul care sa renunte la un proiect atat de seducator. precum si a trecatorilor daneze care o incuiau. nu strica valoarea politics si istorica a acestui act. Faptui ca mirele si mireasa erau inca in prima copilarie. deschizandu-i o perspective politica nebanuita . Goertz incaizi in chip deosebit inima {arului.de unde se putea face si o descindere de trupe direct in Scotia -amana intrarea in lupta a (arului pentru anul urmator. 1719. Atacul trebuia pomit impotnva Hanovrei. (ar rus. care detineau vaste teritorii suedeze pe continent. la Moscova. Gyleborg. Osterman. 184 . Planul eel nou al lui Carol. El incuraja . prin casatoria unei flice a tarului si a Caterinei cu ducele de Holstein. al carui ajutor era hotarator.cu toate zbuciumarile launtrice. unde pusera la cale in amanunt alianta celor doi vecini.Baltice. precum si un numar egal de trupe. fugit de acasa . adica a posesiunilor regelui Angliei §i apoi impotriva danezilor §i prusacilor. in insulele Aaland.initiativele genialului baron. Nici Petru nu avea gustui inactivita(ii. printr-un om de incredere. pentru ca nazuintele lui firesti ar fi fast unnarite de insusi regele Angliei. ca si a ministrului suedez la Londra. de a cuceri mai intai Norvegia.dreptui de a porunci curand pe un teritoriu germanic. gennan de origina. ocupata de danezi ?i de a uni astfel Peninsula Scandinava sub un singur sceptru . intervenind pentru eliberarea lui Goertz.

fu surprins intr-o noapte de patrulare prin santui inconjurator. se grabira sa stearga urmarile dureroase ale marelui lor rege si ale demonicului sfetnic. acuzat pe drept si pe nedrept. Carol XII. Arestara pe baronul Goertz. Fu un asediu amarnic. Nu i se nega puterea de sacrificiu. iar pe de alta ca sa cucereasca cetatea Friedenkshall. Caci roadele nu fura . cumintiti de experientele unui prea indelungat eroism. incepand cu sacrificiul propriei fiinte si a propriei tari. Generalul Armfeld navali in vara anului 1718 pe la miazanoapte asupra danezilor din Norvegia.afara poate de intelepciunea urmasilor care. ingreuiat de asprimea anoumpului. care se credea in drept a imparti viata si moartea. mai pasnice si mai morale ale lumii. Era in noaptea de 12decembrie 1718. N-avea mai mult de trezeci si sase de ani. tarile inconjuratoare -respirara usurate ca un asemenea spirit neinduplecat. dar nu se vazura roadele acestei mucenicii. Incheiara pace cu toate popoarele. de unde putea sa impiedece navigatia intre tarmunie daneze si norvegiene. Moartea lui fu instantanee. ca sa apna calea fugarilor. In locul lui Carol XII se urea pe tron Ulrica-Eleonora.Campania suedeza de cucerire a Norvegiei nici nu avea nevoie de mai mult de un an. trecuse dintre oameni in luminile noptii polare. sora lui mai mica. Oameni politici ai Suediei. ca de obicei in primele randuri.si impreuna cu ea.'pe de o parte. dar menit pieirii din absoluta 185 . Regele Suediei inainta spre miazazi in plina iama. care se retrasera spre miazazi. Suedia . Suedia este azi una din tarile cele mai muncitoare. lasand de o parte armele. de catre sentinelele daneze de la crenelurile cetatii si impuscat in cap. se inchinara muncii cu uneltele producatoare.

ca nici una din masurile financiare. 186 . intreaga societate suedeza care fusese obligata a primi o moneda de arama cu valoare fortata . inrolati si lasati cadavre pe campurile de lupta. Ca slujise pe Carol. ba amenintand pe baron cu exilul in Siberia . .si obligata a suferi toate jignirile si jafurile unui regim absolutist. ca a doua zi sa se urce pe esafod". munca lui istovitoare pentru viitorul Suediei. Nimeni nil voi sa mai vada maretia proiectelor lui politice. rostise odata baronul in imprejurari in care .si mai cu seama msemnatele reforme pnn care puse la dispozitia regelui mijioacele de a duce mai departe un razboi de suprematie. o intrebuinteaza multi al(i oameni de stat .trebuie sa fie totdeauna gata.. Trebuiau impacate mamele. nu vru nimeni in Suedia sa-si aminteasca. devenira principii criminale. acoperit acum de ura pasnicilor gospodari suedezi.Constiinta e numai o umflatura de gaze. un corupt si corupator. . fostui stapan al diplomatiei europenc. cand se duce sa se cuice. negustorii ale caror marfuri fusesera rechizitionate. ca nici unul din demersuri nu fusese facut fara stirea si mvoirea suveranului si ca deci toate raspunderile erau in primul rand ale eroului disparut la Friederikshall.spunea baronul Goertz adesea . Glumele lui adanci. deveni un excroc international. Victima nu-$i facuse niciodata iluzii asupra destinului.constiinta" se dovedea o slabiciune. sotiile ai caror so(i fusesera pusi la munci silnice. administrative.metoda pe care. ai caror copii fusesera luati de molime. la inceput potrivnic oricarei apropieri de Suedia. de la baronul Goertz. arta deosebita prin care izbuti sa faca legatura cu tarul. ea se urea din pantece la creier"..necesitate a (apului ispasitor.Un om de stat ca mine .. Ca la un semn magic.

Anglia cuceri aliante pe continent. se destrama in cateva luni. Cand afla de moartea napraznica a regelui Suediei.pacii europene". pe Frederich August. supuse Angliei. atunci cand.tntr-un proces In care judecatorii insisi mtelegeau ca faceau act politic iar nu justitie. dinaintea unei lumi dusmane. el planse. Petru se pomeni deodata singur. Tot ce Goertz puse la cale si Carol XII pomise cu energia-i neistovita sa infaptuiasca. regele Saxoniei §i al Poloniei."zise cu ochii in lacrimi. In Marea Baltica.. Cezar planse si el. s-o explice. Petru Alexeievici fu scos din umbra si aratat ca adevaratui dusman al . Nesigura din partea Suediei. precum si pe fostui aliat al (arului. nici de atacul impotriva statelor de pe continent.. Suedia fil indemnata sa reia lupta impotriva tarului spre a-si recuceri provinciile baltice. restaurat in locul lui Lecinschi.. vase de razboi engleze amenintau porturile lui Petru. Aceasta proeminenta si caracteristica figura a Inceputului veacului al XVn-lea isi asteapta inca istoricul nepartinitor care s-o lumineze. care fugise pe tarmurile Airicei in nadejdea unui ajutor si fusese ucis de oamenii regelui egiptean. pe imparatui de la Viena. dupa lupta din inima Macedoniei. Relatiile cu Rusia fura intrerupte. Goertz fit osandit la moarte si executat. Nimeni nu mai pomeni de indraznetui plan al unei invazii prin Sco(ia asupra Angliei. poetui care s-o insufleteasca. frate al meu Carol. Era 187 . care se gandea deocamdata la insanatosire si la repararea pagubelor.Rau imi pare de tine. fast vasal al regelui Carol. . tocmai cand tarul nadajduia sa atraga vasele de comer) ale celorlalte tari. i se aduse la Alexandria capul lui Pompei. acoperindu-si capul cu toga..

Inclestarea tinu doua decenii si geniul lui Carol nu putu infrange legea timpului. dar victoria nu-i deschise dmmul spre Moscova. Infrangerea lui Carol la Poltava se datoreaza in buna parte imprejurarilor neprielnice si lipsei de material tehnic. un veac mai tarziu. Constiinta lui Petru se cutremura si ea. Lupta lui Carol impotriva lui Petru ii depasi pe amandoi. Petru se opintea sa deschida o cale noua unui neam caruia ii trebuiau luminile civiliza(iei occidentale. Soarta lui Carol. dinaintea sabiei pe care o manuieste orbul destin. Cand pnnse cunostinta de pericol. dar in imprejurari mai bune. Carol incerca sa-si apere tronul cu o vitejie demna de o alta cauza.durerea umila a constiintei omenesti. semn evident ca Rusia devenise constienta de rolul ei de mare putere. isi dadu seama si de adevaratele-i puteri. spre a-si putea darui o parte din neasemuitele bunuri ale pamantului rus. mereu innoite ale rusilor? i Dupa experienta lui Napoleon. care era un creator si care fusese dus l8» . Intre Carol si Petru fusese o lupta de titani sau mai curand muncile tragice ale timpului in clipele facerii unei alte lumi. (arul. Poate ca in clipa in care i se aduse vestea mortii lui Carol. fu mai curand scuturatura care desteptase din letargia-i orientala uriasul urs slav. Petersburg. 0 singura data batu ostile rusesti. la Narva. era oare sigur ca strategia si vitejia suedeze ar fi putut rapune fbrtele nesfarsite. putem raspunde negativ. de cate ori se strecurase in preajma-i si-1 ocolise -si poate ca era aproape si ciocanitura usoara a degetului nevazut. care va face sa se desprinda si sa cada in haos steaua tarului.nu izbuti sa distruga Sf. cu tunuri mai numeroase. steaua fiecaruia din cei dinjurul lui. Nici campania engleza impotriva noilor asezari ale imparatiei rusesti -de care ne vom ocupa indata .

iw . isi dadu seama de micimea lor ca oameni. incat la plecarea unuia.. nu vor sterge din sufletui tarului iubirea si admiratia pentru . de semnificatia istorica a conflictului in care fusesera doar niste smerite unelte ale unor forte superioare. celalalt se simti mai singur si planse.numai de insdnctui constructorului supus dinaintea realitatii. ca doua genii atat de deosebite in alcatuirea lor sufleteasca.fratele Carol". si planse intr-adevar ca un om. se apropiara de sfarsitui vietii lor ca prieteni. E poate mangaietor pentru unii dintre noi in care predomina porunca morala. cu meniri atat de diferite in desfasurarea timpului lor si care oferira spectacolul unor incaierari gigantice. luptele cu suedezii care-i fusesera un moment aliati. Tot ce se va mai intampla de aici inainte.

cu o energie care devenea de atatea ori teroare. in care mama sa-si fi avut locu-i tircsc. tragicul sfarsit. izbucni conflictui dintre tar si tarevici. la fel de insemnate pentm soarta Rusiei. mai multa atentie din partea tatalui. Dar trebuie sa ne amintim ca intre tata si fiu intervenira puteri straine. constiinta nu cunostea floarea subtila a sentimentelor. Patima si instinctui covarseau toata via{a sufleteasca. pe care nici unul din ei nu Ie putu abate si a caror fatalitate e azi evidenta. Poate ca o educatie mai potrivita. pe cand cealalta lume 191 . pana la infioratorul. in primul rand iubirea putemica dintre tata si fiu. nici in paturile mai inlesnite ale societatii. Alexei Petrovici nu fu plamadit din acelea^i elemente sau macar elementele asemanatoare uria^ului sau tata. sa fi creat mai multe punti de intelegere intre tar si tarevici. A arunca vina asupra tatalui sau a fiului e foarte usor. Intre ei se afla prapastia a doua psihologii cu desavarsire straine. Dar in acele vremi. toate acestea sa fi inmuiat deosebirile. desfasurandu-se apoi Tntr-un ritm repezit. tarul trimise fiului profesori straini de lumea si obiceiurile rusesti. aratand dispre(ul lor intotdeauna. necum in popor. argumente si fapte se gasesc destule care sa copleseasca pe fiecare din ei. Urmarit de gandul innoirii Rusiei. menite a sta laolalta si a nu-si intelege cuvintele. pe care uneori Ie batjocoreau inaintea copilului.TAR §1 TAREVICI Intre doua razboaie. o atmosfera familiala calda.

schimbandu-i-se numele de Eudoxia in Elena. preotii. de la Poltava. Dar zilele cand tatal ar fi putut fi vazut. iconite. matanii. care se vedea aruncat de la inceput intr-un sant de vipere. iubind pe Caterina. daruri binecuvantate. Mama tareviciului fusese inchisa la manastirea Susdal. chet'uind la Petersburg. el traia si pentru el. dar primea adesea din partea ei. de la Stanilesti. Tarul insusi nu se putea ocupa de educatia urmasului. credeau dimpotriva. din Ingermanland. ca diavoleasca si uricioasa erau viata si invatatura europeneasca. Cand afla ca fiul nu prea da semne bune la invatatura. cu tinerele straine din cartierul europenesc al Moscovei. Cartea i se paru o pedeapsa. nu mai invata nici un alt copil in Rusia. atat de indepartata. petrecand cu favoritui Mencicov. profesorii trimisi de tar. caci tarul voia sa faca din tarevici un demn urmas. de la Narva. 192 . pentru ca era mai mult pe drumuri. nu era prielnic silintelor copilului. unde fara nici o vina ispasea nenorocul de a fi fost sotia tarului. deveni pentru copil un rerugiu si o mangaiere fata de durerile si ostenelile lui de mostenitor al coroanei. Petru se infurie pe profesori. acoperite de lacrimi. carti de rugaciune. reprezentand in mic lupta dintre tar si puterile reactionare ale Rusiei. pe care-i schimba de cateva ori. Acest conflict. de la fuga in manastirea Troi(chi pana la calatoriile dimprejurul bataliilor de la Azov. Copilul n-avea voie sa-si vada mama. familiile boieresti de unde HI alegea prietenii.din jurul (areviciului. Aceasta fierbinte iubire. un sarguincios tar al operei de civilizare si innoire a tarii. iar pe copil il batu. dusmani fara mila. intr-ascuns. Dar ceea ce trebuia sa invefe copilul.

dusmani ai strainilor si . ilesigur. deoarece se potriveau atat de putin cu firea si cu 193 . fara vlaga deosebita.irala intr-o scrisoare lunga. Ie pretuia mai mult. Afrosinia. Sa-si fi dat seama Petru de aceste complexe sufletesti ale fiului? Greu de crezut. Vazuse totusi ca acest copil palid. Tarul era preocupat de nevoi si de pericole mult mai man.. devenit cu vremea. Suferea poate de tuberculoza. care-i arata pe spanzuralii din Piata Rosie. de culoarea pergamentului. de vreme ce uneori ii da in gnja supravegherea unor lucran militare. al carel text s-a pastrat. Nu se poate spune ca n-avea pentru Alexei o grija deosebita. care lasa in urma ei doi nclcriciti copii. il privea cu uimire.Ce punte se putea cladi intre tar si tarevici m imprejurarile acestea? Copilul privea la Petru Alexeievici care poruncea cu glas tare. o iubire in felul ei si o incredere. precum tarul isi gasise tcricirea la sanul bogat al Caterinei. Dupa moartea Carlotel. tareviciul.Anticristului". copilul isi ura parintele. Fiul citi cu uimire. pentru vina de a se fi marturisit a fi adepti ai credintei pravoslavnice. cu groaza. nu avea nici una dm insusirile pe care el. care-1 batea adesea. Iar la amintirea suferintelor mamei surghiunite departe. Petru ie pregatea sa piece in Olanda. Chipul prelung. il aducea sa auda gemetele celor torturati in beciuri. cazu usor in patima betiei. subtire. isi pierdu vointa care nu fu niciodata de tier. ca tar. iar dupa casatona silita cu Carlota de Braunschweig. se lasa tot mai mult in stapanirea unei roabe finlandeze. precum fortificatiile Moscovei. taranca baltica -poate singura identitate dintre tata si fiu. nemultumirea tarului impoinva fiului se . in timpul amcnintarii lui Carol XU. pe care niciodata nu se gandise a-1 indeparta de la dreptui de a mosteni tronul.

nu se crutase pe sine insusi pentru mantuirea patriei. care prevesteste multe. va suferi de suferintele lui pana la incheierea tragediei . intrucat singura placere a fiului era sa nu faca nimic. nu-fi va cruta nicifiul netrebnic.. sfaturile si mgrijorarile tatalui.care se va prelungi mai mult decat era necesar pentru inlocuirea fiului Eudoxiei cu fiul Caterinei . . tot Petru. scrise raspicat Petru Alexeievici. tarul se va sili sa schimbe firea si purtarea lui Alexei. indoindu-se de dreptatea banuielilor si suferind sufleteste ca un adevarat tata. alungand dusmanii Apoi. putea pieri de la o zi la alta. ca orice om si atunci cum ramanea acest imperiu pe care cu atata cazna il intarise si-1 crescuse? Incheie cu amenintarea ca precum nu crutase nimic. tarul intreba pe tarevici cum va putea domni.ii vom vedea constiinta pururi treaza. . dar faptele n-o intaresc. Era mustrat ca nu se interesa de chestiunile militare. Dar totui se arata zadamic. cum va putea osandi pe vinovati cu dreptate.de a-1 inlocui pe Alexei? Banuiala e intemeiata. bataile parintesti $1 certurile. Multa vreme inca dupa nasterea lui Petru.Mai bine tin strain de isprava deceit un fiu nevolnic". sa vada nenorocirile venind.care tocmai astepta un alt fiu. dezvaluia mai dinainte gandul tarului . S-a pus adesea intrebarea daca scrisoarea aceasta. pe care1 destainuia unui fiu lipsit de puterea si de vointa de a pricepe: ca si el.nazuintele lui. $i tarul scrise gandul lui eel mai tainic si mai omenesc. ca sa faca din el om intreg. de la Caterina . multumita careia Rusia isi dobandise neatamarea. de vreme ce nu se pricepea la nimic? Oare frumos ii va sta sa caste gura si sa astepte sfatui altora? Tatal ii amintea silintele pe care si Ie daduse. de armata. Petru.

In urma scrisorii mai sus amintite, Alexei ar fi trebuit, daca ar fi simtit cea mai mica chemare pentru locul de inalta raspundere ce-1 astepta, sa inlature temerile tatalui, sa-i arate ca acuzarile erau in parte neintemeiate, in orice caz sa purceada, cu mai mult sau mai putina pricepere, pe drumul de actiune al parintelui. Aici nu se mai pot pune in cumpana influenta demoralizanta a mamei sau interesele familiilor boieresti care doreau pieirea tarului spre a-si redobandi onorunie cu ajulorul viitorului tar. Tareviciul, dimpotriva, raspunde lui Petru intr-o scrisoare care, de asemeni, s-a pastrat, ca se simte a fi un trandav si nevolnic sa domneasca, rugandu-1 de aceea -fiul Caterinei se ivise pe lume - sa-1 usureze de povara coroanei, s-o treaca asupra altuia. Poate ca drama s-ar fi putut ispravi aici. Dusmanii (arului - popimea, nobilimea fara slujbe, negutatorii jecmaniti, robii de pe ogoare, rascolii vagabonzi - care-si pusesera nadejdea in urcarea pe tron a tareviciului spre a readuce tara in starea ,,de odinioara" si-ar fi dat seama ca Alexei n-avea fire de tar, ca zadamic doreau moartea grabnica a lui Petru. Dar tarul nu se multumi cu aceasta renuntare, pe care o banuia ipocrita si care in orice caz nu rezolva confliclul in sine - ura lui Alexei fata de noua stare de lucruri, rdscoala pe care tarul, care o sugrumase in Pia(a Rosie si pe atatea campii ale Rusiei, o vedea ca se ivea in preajma lui, in casa lui, in sangele lui. Petru era grav bolnav, in ajunul unor evenimente de seama care-1 chemau in Germania. Ceea ce-1 chinuia nu era renuntarea lui Alexei la coroana, ci dufmania lui impotriva creafiei tatalui. Intre hartiile acestei penibile corespondente se alia una cu acest cuprins, scrisa de (ar: 195

,,!mi dai tu oare vreun ajutor in grija si stradania mea? Tu dispretuiesti tot ce fac cu riscul sanatatii si vietii mele. Tot ce am zidit, tu vei darama. Nu esti nici came nici peste. De ce nu raspunzi invinuirilor mele? De ce taci? Sau te schimbi sau pled in calugdrie. Hotaraste-te. Altfel sufletui meu nu-si mai gaseste liniste, mai cu seama acum, cand sunt bolnav. Raspunde-mi. Daca nu, te voi trata ca pe un ticalos. Nu cred nici in cuvintele, nici in juramintele tale. Psalmistui spune de mult ca toti oamenii sunt mincinosi. Toti barbosii aia, trandavii si pravoslavnicil, sunt in stare sa-ti schimbe hotararile, tu care til atat demult la ei". Raspunsul putea fi prevazut. Cunoscand energia necrutatoare a parintelui si funa lui razbunatoare, fiul ceru ingaduire de a se retrage la manastire. Aici putea astepta in liniste sfarsitui lui Petru, care nu parea departat. Tarul va mai trai totusi zece am si va purta razboaie biruitoare. Dar gandul de a departa pe (arevici, definitiv, de la tron fu atat de putin potrivit dorintei tarului, ca se duse insusi, desi era bolnav, la Alexei, il desmierda si-i dadu sase luni de gandire, sfatuindu-1 parinteste sa nu ia hotaran pripite. Apoi, pleca in Germania. in vara aceluia? an, pe cand Alexei credea ca tarul ultase de el, se pomeni cu ordinul de a pomi la drum si a se prezenta indata in tabara de la Copenhaga. Era in primavara anului 1716. Tarul se afla acolo cu o armata de aproape patruzeci de mii de oameni, cand imprejurarile trebuiau sa decida daca va intra in ,,coalitia nordica" sau va face alianta cu Suedia. Petru Alexeievici suferea de nepotrivirea fiului cu unasele sarcini ale coroanei, cu imensul imperiu ce avea 196

sa-1 mosteneasca, mtemeiat cu atateajertfe ^i care trebuia eel putin pastrat cu mana tare, daca nu marit Tarul nadajduia - din neputinta de a se desparti cu inima usoara de Alexei - de care fusese totusi acuzat ca voia sa scape - ca mostenitorul tronului, inraurit de cei din jur, s-ar putea indrepta daca ar fi mai aproape de eforturile tatalui, caci tareviciul n-avea mai mult de douazeci si sase de ani. Lasand deci de o parte supararile si mandria, (arul hotari sa faca din el - cu sau fara voia lui - un bun urmas, calit si priceput prin experienta si-1 chema in tabara, departe de soaptele si de ispitele Moscovei. Staruim asupra acestui episod pe care-1 vom reda in amanunt, pentru ca, mai mult ca oricare altui, dezvaluie adevaratui caracter al lui Petru eel Mare, buna lui credinta in tot ce gandea, simtui datoriei dus pana la jenfirea de sine, credinta neinfranta in destinele Rusiei, vointa salbatica de a nu ingadui ca aceste destine sa fie falsificate. El inlatura pe mostenitorul care se dovedea netrebnic, suferi de spaima ca dusmani nevazuti s-ar putea folosi inca de nevolnicia fiului, nebunia li puse in mana cnutui, unealta de tortura, duse pana la capat aceasta mucenicie - a tatalui mai cumplita decat a fiului, pentru ca fiul pierea iar tatal ramanea cu toate aceste vedenii pana in ultima clipa a vietii. Primind porunca parinteasca, e usor de inchipuit frica de care fu cuprins Alexei, exasperat inca de uimirea prietenilor, partizanilor lui. Nimeni nu-i putu da nici un sfat. Ei vedeau bine ca tatal isi smulgea fiul din momeala lor si demult stiau ca mainile lui Petru erau destui de indemanatice pentru a schimba pe gustui lui plamada sulleteasca infonna a mostenitorului. 197

0 revolts pe fata a tareviciului tmpotriva tarului era In acel moment cu neputinta, deoarece nici unul din prietenii si nici el insusi nu se gandise a pune la cale un atac impotnva vietii lui Petru sau macar pentru inlocuirea lui. Eudoxia, martira din manastirea Susdal, ale carei nadejdi se hraneau cu venirea la tron a lui Alexei, nu-si indemnase fiul la o rascoala; era ingrozita de rascoalele de pana atunci care se mcheiasera cu torturi atat de groaznice si ucideri. Toti asteptau stingerea in pace a infioratorului ,,Anticrist", care-si pierduse din vlaga de odinioara si zacea uneori saptamani intregi, singur, ingriJit numai de Caterina si de un medic neamt. Sfarsitui lui fiind aproape, legaturi cu trupele, intelegeri tainice cu ofiterii si cu boierii nu mai aveau rost, ba fiind pe deasupra atat de periculoase. Alexei era la doi pasi de iron si ceasul mortii lui Petru insemna ceasul mantuirii tuturor. Gandul limpede si hotarat de a pleca in tabara de la Copenhaga, trebuia sa fi fost al Afrosinei, ibovnica finlandeza, careia viata ii era mai duice, cu toate tulburarile politice. Alexei fu de aceeasi parere, din lipsa de vointa. De altfel, tarul fiind, dupa credinta tuturor, spre capatui vietii, (areviciul nici nu putea face mai bine, o nesupunere putand insemna, in imchipuirea bolnava a tarului, inceputui unei rascoale. Pentru o fire pasiva ca a lui Alexei, era oare o cale mai potrivita, mai placuta decat afteptarea? Generalul Mencicov, prietenul tatalui, facu tareviciului rost de bani de drum, se ingriji de cai buni, de o buna trasura si de un alai nu prea mare, spre a nu atrage atentia dusmanilor. Afrosinia, ca sa-si urmeze ibovnicul, fu gatita in straie baietesti. Astfel, nitel nelinistit cu privire la intentiile tatalui, tareviciul, in pocnete de 198

dar tatal si fiul. Cine va mai fi mantuirea lor. Chichin. alta i-ar fi fost soarta. prietena cu Eudoxia. care tinea pe sora fostei sotii. care pusese atatea nadejdi in el. un necunoscut batu la | ioarta locuintei din Viena a contelui Schonbom. singurul. pe tarevna Marfa. sora tarului dupa tata. prietenul istet si plin de duh. unde ar fi gasit pe tarul pregatit sa refaca educatia fiului si sa se bucure de un urma? legat cu dragoste de mareata mostenire. isi franse mainile si ruga pe Alexei sa nu-si paraseasca muma. Departe de tar! Petru nu-1 chema in lagar ca sa faca din el un domnitor si un viteaz. daca voia sa mai traiasca? Tarul era in stare sa puna mana pe tarevici. la imparat. ca un incendiu. Poate ca n-ar fi atins vigoarea si realizable tatalui. Departe de tar!. calugarita silnica din Sudal? Ea planse. daca-i napastuia si Alexei. Daca Alexei ar fi ajuns la Copenhaga. sa nu se lege de Petru Alexeievici.harapnice.intr-o noapte de noembrie. spunandu-i incotro sa fuga: la Viena. . Fu o calatorie hotaratoare. sa-1 inchida in camarile de tortura si sa-1 bata cu bicele plumbuite. pana-i va stoarce sufletui. Ce demon rau scoase inainte. dragul mamei? Fu deajuns ca sufletui slab al tareviciului sa se clatine. dadu si el un branci vointei nehotarate a lui Alexei. parasi Moscova. indreptandu-se catre miazanoapte. ci ca sa-i ia viata! Nu-1 amenintase oare cu inlocuirea? 'Tinea mai mult la copiii lui cu Caterina si de buna seama avea de gand sa lase mostenitor pe Petru Petrovici! Nu-1 indemnase cu amenintari sa se inchida in manastire. Groaza de tar tasni iar in flacari si cuprinse sufletui lui Alexei. si-ar fi scutit tragedia ce-i astepta. 199 . care-i oropsise pe toti.. prin impacare. in Lituania.

m-a tinut departe de tata ca pe un rob. Dupa multa $ovaire. Imparatui nu voi sa dea ochii cu cumnatui. Petru era amenintat sa ramana izolat si Viena urmarea cu neincrcdere raporturile lui Petru cu Alberoni. m-a batut ca pe un caine. -Stiu ca sunt un om slab.La vestea sosirii lui Alexei. Ruga fierbinte pe cancelarul uimit sa-1 scape. batu matanii. II dete peste cap. Mintea mi-a slabit de atatea betii si spaime. Londra se ridica impotnva planunlor tarului. Cancelarul dadu peste un ins care umbia incoace si incolo fara stapanire de sine. noptaticul musafir fu lasat inauntru. incepu sa bolboroseasca singur in ruseste.cancelarul. nu m-a lasat sa invat nimic. ceru sa-i vorbeasca.. Dar vina e a lui Mencicov care m-a crescut astfel. cazu in genunchi. banuind cate un spion dupa fiecare perdea. caci era tareviciul Alexei. Apoi ceru here in gura mare. dand din maini ca un descreierat. tresarind la eel mai mic zgomot. Schonbom povesti cum venise tareviciul in vremea noptii.. cersi mila si indurare. isi franse mainile. I se aduse un pahar de vin. Anume m-a impins la be(ie. pnvea de jur-imprejur speriat." ' Kurt Kersten. Alexei izbucni in hohote de plans.. se ridica iar deodata.. umbia repede prin camera. 200 . . dar se declara gata sa ofere un azil printului.cit. fugit din Moscova. op. Alexei fugise in tabara adversarilor tatalui sau. sa1 duca la imparat. alianta nordica se sfarama. imparatui tinu un sfat de coroana. unde urma sa fie inchis de tar intr-o manastire. care se inarma pentru un razboi impotriva imperiului. in acel timp expeditia militara a lui Petru nu-si atmse scopul..

umilitoare ftiga a mostenitorului. sa nu si-o piarda. care era mai departe de Moscova si se opri tocmai la Neapole. dar nici aici nu se simti in siguranta. la contele Daun. ai uitat de Dumnezeu. de a se rcintoarce si de a pune capat acestei situatii. unde ar fi putut fi descoperit de agentii lui Petru. Se pot citi in scrisoare aceste randuri ale inimii lui jignite. Pana ce veni la Neapole. Ai fugit si. Aici il ajunse poate vestea unor tulburari in armata tarului? Sau prinse insusi curaj? Ca se apuca si sense in Rusia prietenilor..Tareviciul se temu sa ramana multa vreme la Viena.il tinura si mai departe intre straini. in vila de la San Elmo. de Caterina y alfi cajiva. Dupa cercetari indelungi. te-ai pus la adapost cu ajutorul strainilor. tarul afla de urma fiului. asemenea unui tradator. ce durere ^i ce rusine mi-ai tacut!" Dar rugamintea tarului catre liu. episcopilor si catorva demnitari care se plecasera catre el. trimis de |ar. nu clinti pe Alexei. li scrise cu multa amaraciune. contele Tolstoi. ca tata si tar: . mdignat si furios de aceasta rusinoasa. pretutindeni. ca nu se gandeste deloc sa abdice de la drepturile de mostenitor al tronului si ca cei care aveau incredere in el. Unde oare s-ar fi simtit? Groaza era in el si o purta cu el. vicleanul diplomat de la ('onstantinopole. Tareviciul se ascunse in Tirol. Amenin(arile cumplite ale tatalui pentru cazul rand fiul nu s-ar intoarce numaidecat acasa — si pe care I1ul $tia ca tarul Ie va implini intocmai . acoperindu-1 de invinuiri. Ce jignire mi-ai adus. a carui arta de a se pune bine cu cei tari o dovedise trecand la timp potrivit din tabara regentei Sofia in tabara lui Petru si care acum.M-ai inselat pe mine. A^a ceva nu s-a mai pomenit. era unul din stalpii §i 201 . Cobori In Itafia. alaturi de Mencicov.

Petru isi imbratisa fiul pierdut. in caz de reintoarcere in patrie. care-i asigura. lesul lui avea sa zaca in cripta din fortareata Petru si Pavel. Intaia vedere intre tata si fiu. fu duioasa.beneficiarii regimului. printr-un complot care ar fi trebuit sa treaca apoi la asasinarea tarului? Infricosat. asupra celor care-l tndemnasera sau il ajutasera in nesabuita fapta. Afrosinia si contele Tolstoi. tareviciul povesti cu buna credinta toata intamplarea si pomeni numele prietenilor.acum cand adapostui li fusese descoperit . prevederea lui Alexei nu se dovedira nici de data aceasta de o buna calitate. parasi Neapole. binevoitorilor lui. preocupat de ordinea de stat. ajunsera la sfarsitui lui lanuarie 1718 la Moscova. De cateva ori trebui batranul conte sa stea de vorba cu ingrijoratui fiu. Astfel ca. la Preobrajenscoe. adeverind astfel fagaduiala trimisa prin contele Tolstoi. il indemna sa dea ascultare contelui Tolstoi. ci si stapanul imperiului rus. in postalionul in care taceau. dar incredintat ca nu avea sa se teama de moarte silnica. Alexei. Nu cumva disparitia tareviciului din Moscova filsese pusa la cale anume. Statomicia. ca-1 va primi cu bratele deschise si-i va ierta greseala. Puse pe fiu la un interogatoriu amanuntit asupra imprejurarilor fugii. preocupati de ganduri atat de diferite. Peste opt luni. Poate ca numai gandul . schimband anevoie caii istovi(i de drumurile inzapezite. pana-i dobandi increderea. sederea la Neapole nu tinu mai mult de sase luni cu totui si abia o luna dupa intrevederile cu trimisul tarului. iertarea tatalui. 202 . in octombrie 1717. Dupa o calatorie grea prin Austria si Polonia.ca oriunde s-ar mai ascunde mdna rdzbunatoare a tarului it va ajunge. Dar tarul nu era numai tata.

de vreme cc tareviciul nu-si tinuse cuvantui. al scumpei martire de la Susdal? Tatalui nu-i destainui. §i Petru nu va gasi liniste decat dupa pieirea liului. Furia brusca a lui Petru era unul din simptomele dezaxarii lui sufletesti din care purcedea. nici cuvantui de lertare al tarului nu mai avea putere si deci toate asprimile lui urmatoare erau nu numai indreptatite. era excesul de cruzime pe care-l cerea tnnta-i vatamata din copilarie de scenele de groaza din mai. caci numai astfel dobandea iertarea tarului. Tarul hotari sa ridice pe Alexei din demnitatea de iirmas la tron. mai apropiata de inima tareviciului? Alexei era rugat sa destainuiasca tot. dar preotului duhovnic. Dar putea oare pomeni Alexei numele mamei. Cine o mai inilea abate? Nici el insiifi. Tareviciul se supuse $i tainuirea mamei nu era o dovada a lipsei lui de buna credinta sau a unor intentii ascunse. si ei asteptau cu fierbinte nerabdare urcarea pe tron a lui Alexei. de atatea ori intalnita. Nu suntem de aceeasi parere. ascunzand numele mamei prea iubite. de pe treptele Kremlinului. pentru ca ascunsese numele mamei 203 . precum tbcul intr-o claie nu se stinge decat dupa desavar^ita mistuire a paielor . intr-un ceas de grea cumpana sufleteasca. ii rosti si numele mamei impreuna cu al unchiului Lopuchin. S-a tras concluzia ca. de a complota de aici inainte cu mijioace mult mai serioase impotriva tarului. Nebunia sadica a lui Petru fusese dezlantuita.Nu cumva era amestecata in aceasta intamplare ?i alta persoana. dar si absolut necesare. care se incredinta de adevarata supunere a fiului. si panica.si a doua CTu\&re (caci va niili veni una!) va trebui sa fie tot atat de firava ca prima. $i ei stiau de fuga tareviciului.

pentm a lua parte la jalnica solemnitate. pe al doile fiu al nostru. Apoi. sa-1 venereze si sa-i dea juramantui la sfantui altar. pe Petru. clerici 51 laici. sunt socoti(i tradatori fata de noi insine si fata de imperiu". pe iron. in prezenta lui Petru. se inchina si saruta scandurile de la picioarele tatalui. marturisindu-si vina cu glas de somnambul. despodobit de sabie si peruca.Fagaduiesc pe sfanta Evanghelie. indemnam cu toata puterea pe fiul nostru Alexei sa nu ceara niciodata a mai veni la tron. numit de noi. Apoi plecara cu totii spre catedrala Uspenschi. pana in fata tronului unde. Fiul. cancelarul $afirov citi actui de acuzare. sa recunosc ca aceasta marturie e legitima si jur pe Dumnezeu eel 204 . ca flind dezmostenit din pricina nelegiuirilor mele impotriva tatalui si tarul meu. in lipsa de alt barbat. jura si el murmurand. Cei care se impotrivesc hotararii noastre si care. tremurand: . folosim dreptui de tata si dc imparat autocrat spre a retrage fiului nostru Alexei dreptui de urmas la tronul rusesc.. neviindu-i a crede ca salbaticia furioasa a tatalui se va opri aci. Dorim ca toti supusii credinciosi ai nostri si tot norodul rus sa priveasca pe fiul nostru Petru. care se mcheia astfel: . Alexei. unde depusera juramant.Din dragoste pentru imperiu si pentru credinciosii nostri supusi. ca mostenitor legiuit. Luni 3 februarie 1718 se adunara in sala cea mare a Kremlinului demnitarii mai de seama ai imperiului. pe sfintele Evanghelii si pe Cruce. de la tronul Rusiei. chiar atunci cand nici unul din membrii familiei noastre nu ar supravietui. incepand de azi. desi e inca in stare de copilarie. fu adus intre doi soldati uriasi cu sabia scoasa. vor unna a privi pe fiul nostru Alexei ca pe mostenitor al tronului si ii vor da ajutor. Declaram mostenitor al tronului.complice. galben ca un cadavru.

Tarul se temea de o rascoala pe fata a celor amenintati de mania lui si descoperiti de a fi . Dar istoria a refuzat sa o ratifice. tarul se incuie in odaia lui trei zile si trei nopti. Trupele credincioase ocupara punctele mai de seama din Moscova si Petersburg. precum si pe judetui sau. Pe tron se urea. Recunosc ca drept urmas al tronului pe fratele meu. Actui fu citit in acelasi timp in Piata Rosie si alte colturi ale Moscovei si ale imperiului. priceputa si buna Caterina. de a nu dori si nu urmari aceasta domnie. La moartea tareviciului Petru. dar muri si ea curand. imbatranit de atatea sufennte Irupesti si sufletesti. Fostui tarevici ramase in libertate. dobanditi de la Caterina. Desi bolnav. pesemne otravita de primul ei ibovnic si de tovarasul ei de toata viata.. Mencicov. Dar cine putea prevedca jocul hazardului? Petru tinea ca mana lui sa netezeasca sigur calea viitorului. Copiii lui Petru. nevoind sa vada pe nimeni. Apoi saruta crucea si semna cu degete reci actui de abdicare. Jur pe sfanta Cruce. Nu se clinti insa iiimeni.atotputemic in slavita-i Treime. pieira pe rand. El incepu o ancheta riguroasa. baiatui nefericitei Charlotte. tareviciul Petru Petrovici. neprimind-o sub nici o imprejurare. Pe tron se urea tot o spita a lui Alexei. (arul se ridica din culcus si purcese 205 . postind. de a unna in totui vointa tatalui meu. Hotararea lui Petru fu bine chibzuita. dupa savarsirea din viata a tarului. amanuntita. indata dupa incheierea ceremoniei care punea o noua ordine in succesiunea la tron. inlocuirea lui tiind socotita ca o pedeapsa destui de aspra si ca o masura indestulatoare pentru pastrarea noilor randuieli.complotat".

prietenul lui Alexei. Eudoxia. de contele Tolstoi si senatorul Puschin. hotari soarta acuzatilor. Tarul batu insusi pe cei acuzati. (arevna Marfa la inchisoarea Schlusselburg. in taina. Fu asezat pe o scandura. Trei preoti il slujira zi si noapte. in Piata Rosie.Din clipa in care fu tras in (eapa. fu tras in teapa. Cercetarile incepura noaptea. ajutat in afara de mesterii in torturi. . asteptand ca inaintea monii sa faca vreo destainuire. §tefan Glebov. Teapa il patrunse pana la gatlej. Ancheta la Moscova lua sfarsit la 15 martie. Executiile incepura dis de dimineata. spre a fi supus la o noua cercetare. !n ajun. Mai fura arestate rudele din partea Eudoxiei. spuse unul din ei.. paznicul si. care inregistrau declaratiile in munci si sudori de sange ale acuzatilor. calugarita. precum si tarevna Marfa. ceru numai in taina panntelui Marchel sa-1 impartaseasca fara sa se 206 . fura curatate pentru a primi alte capete. Fosta tarina. Un verdict al tarului. Amandoua urmau sa fie pazite cu deosebita strasnicie. Fura adusi de la manastirea Susdal. fu invelit in cojoace si i se puse pe cap o caciula. maiorul Glebov. semnat si de ministri. care mangaiase schimnicia unei femei nevinovate si curate. (epoaiele de tier in care erau infipte de douazeci de ani capetele strelitilor. pronuntat la Preobrajenscoe. Ca sa nu inghe(e si tortura sa tina cat mai mult. calugari $1 calugarite. spre a Ie stoaree marturisirile dorite. langa lacul Ladoga.insusi la ancheta. fu trimisa la o manastire straveche de femei. executati in 1698. Ceilaiti fura osanditi la moarte. iubitui ei. Lopuchin fu inchis in fortareata Petru si Pavel din Petersburg. La Petersburg fu arestat Chichin. Stepca nu ne ceru nici un fel de iertare.

fie-ti mila de Rusia! 207 . Cand tarul se apropie de el. Balbai cuvinte neintelese si delirante asupra lui Cristos. in tepi inalte de fier. Episcopul Rostovului fu raspopit si osandit la chinurile rotii. i se zdrobira. sangele lui va cadea asupra ta si asupra alor tai. Fu deslegat si dus la Preobrajenscoe. Nefericitui gcmea. Tot pe roata fu tras staretui manastirii Susdal. catre ziua. Celorlaiti li se taiara nasurile. cerand sa fie omorat. Dupa aceea. Docuchin era aproape in agonie. Tortura tinu mai mult de douazeci si patru de ore. ce avea sa vie. isi dadu sufletul. narile. limbile. Chichin avu aceeasi soarta. Cei care auzisera doar vorbindu-se ca tanna Eudoxia era inchisa. pentru ca nu denun(ase pe Glebov. Chinul fu sporit prin aceea ca.bage de seama. Teodor Pustinie. picioarele. unul dupa altui. parea ca prezideaza. cu intreruperi. Pe roata baigui ca vrea sa spuna ceva tarului. fura batuti cu ciomagul. Apoi. Capul lui Glebov. capetele razvratitilor. racnea. ceva mai sus. Larion Docuchin fu pus pe roata eel din urma. apoi mainile. nu mai putu face nici o miscare. legat de roata bine. De jur imprejurul unei estrade de piatra fura infipte. iubitui Eudoxiei. dar din gresala fu pus pe roata. Tareviciul dezmostenit fu silit sa vada cu ochii lui toate execu(iile. la 16 martie.Daca dai rnortii pe fiul tau. Fu chinuit pe incetui. privi drept in ochii tarului si zise: . la mijioc fura aruncate cadavrele. parand a-si veni in fire. Se spune ca pedeapsa lui fusese decapitarea si arderea. Fie-ti mila de fiul tau.

ea insasi fiica de taran. Se opri la scrisorile pe oare Alexei Ie trimise din Viena si Neapole partizanilor lui. In luna mai.." Descrierile de mai sus sunt complete. nu primise nici o altfel de pedeapsa. imprejmuit de gradini ramase pana azi. tarul petrecu laolalta cu flul. Tatal si fiul stateau de vorba aproape linistip despre .care se fereau de a veni in atingere cu o fiinta aducatoare de moarte . care lipsita de prejudecati.. unde tarul isi construise un laca$ de refugiu. spre a-1 sprijini pe langa tar. Dar temandu-se de furia tatalui. De Pasti. cazu in genunchi in fata mamei vitrege. mmtea lui chinuita scormonea sufletui coplesit de banuieli care-1 urmareau pana-n vis si de care nu se putea mantui. 0 noua viata parea ca i se deschide. Fu actiunea cea mai grava a fiului. avu loc o ancheta ciudata. il intelegea mai bine. In afara de abdicare.Alexei se lega si mai mult de Afrosinia. ca Alexei era liber. de odihna si de liniste.. la Peternorf. In timp ce petrecea cu fiul. Vom adauga doar. spre a sublinia lipsa de intentie a masurilor pe care Ie va lua impotnva fiului. Ar fi dorit s-o ia in casatone. care tinea acum pentru el locul intregii lumi. Petru pleca la ^Petersburg. ca sa n-o piarda. Caci ceea ce se va intampla mai tarziu purcedea din alta zona a ratiunii tarului. luand cu sine pe Alexei. Dar procesul cruzimii nu se incheiase in sufletui tarului. ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. dar pe care fariil il iertase demult.complot". singurul act intr-adevar de necredinta. Caterina. Nu mult dupa incheicrea scenelor sangeroase din piata Kremlinului. care nu banuia nimic. Lipsit de prieteni . de cand Alexei primise fagaduiala prin contele Tolstoi si se inapoiase in tara.Petru se indeparta si porunci sa se taie capul lui Decuchin. 208 .

ancheta avea ca scop sa dea pe fa(a sinceritatea fiului si deci pocairea.. Afrosinia tacu aceleasi marturisiri. Afrosinia. tarul se ridica brusc.. privind pe fereastra. se indrepta cu past mari spre draperia din fund care ascundea o usa si de acolo aduse de mana pe. ea marturisise mai inainte ca nimeni nu detenninase pe Alexei sa scrie partizanilor spre a Ie intari impotrivirea fata dc tar. Fiul declarase tatalui ca scrisorile din strainatate trimise partizanilor. boieri si preoti. fie numai pe fagaduiala de a scapa de torturi. nu ingaduiau nici o replica.> scoate adevarul la lumina. fie pe bani. ca si 209 . desi Alexei ramase tot atat de placid ca la inceput. supunerea lui. amanunt care nu putea fi negat: In odaie. cand ai scris scrisorile. cuvintele-i sacadate. De fata cu Alexei. Dupa o ora de discutie care parea a nu fi multumit pe tar. spasmul parca si mai tremurat al obrazului parintesc. ca acele scrisori Ie trimisese numai din indemnul lui. Tatal stia mai demult adevarul. nu-i asa Alexei? Tarul. Glasul ei rece. o va pune la tortura spre .linistit deodata. nar fi putut banui ca era in joc viata fostului mostenitor. Nelinisti fugare ii tulburara privirile care pana la sfarsit se preschimbara intr-o spaima rece. fixa. eram numai noi amandoi. de i se darui viata. care stia cat era legat Alexei de femeia tradatoare.Daca n-ar fi fast paliditatea fe(ei lor. cineva. apoi la fata tulburata. nu mai era nimeni. Apoi adauga. Cu priviri innebunite. Afrosinia isi tradase iubitui. Alexei cauta drept la chipul ncmiscat si ochii absenti ai iubitei. cutremurata de spasme a tatalui. Alexei tresari si se ridica de pe scaun. spuse indata ca daca fostui mostenitor nu intareste rnarturisirea Afrosiniei. ii fusesera impuse de dusmanul dinafara. si . imparatui din Viena.

cum nici nu-1 mai priveau toate acestea, se a§eza la loc, soptind ca tot ce spusese Afrosinia era adevarat. Tarul nu se multumi cu atat; el scormoni si mai departe, dorind sa cunoasca toate imprejurarile de atunci, chiar cele care nu aveau decat o legatura indirecta cu trimiterea scrisorilor, revenind asupra Tmprejuranlor, staruind sa fie repetate, ca sa-i intre bine in minte si sa se desfete, voluptatea sadica a nebunului care-si chinuieste victima inainte de a o ucide-o. Tarul puse din nou pe Afrosina sa declare tot ce stia despre gandurile si dorintele fostului mostenitor in timpul fugii lor in strainatate, desi in primul rand pentru fuga fusese iertat. Femeia marturisi ca Alexei ravnea sa domneasca si ca nadejdea lui cea mai scumpa era ca tarul sa moara, sa-si aduca prietenii lui la putere, pe maica-sa de la Susdal s-o aduca impreuna cu bunul, credinciosul ei Glebov la Kremlin, iar pe ea Eufrosinia, s-o faca imparateasa. Petru incerca sa stoarca si alte marturisiri din gura fiului. Dar Alexei, obosit de aceasta sinistra farsa care nu facea decat sa ravaseasca lucruri vechi, pe care Ie aruncase de la sine si voise a Ie uita, nu mai raspunse. Racnetele furioase ale tatalui nu izbutira sa-i declesteze falcile. 'farul se arunca asupra lui cu pumnii, cu dintii, il tranti la podea, il caica in picioare, abia mai putand racni, gafaind. A doua zi, poporul rus citi o noua proclamatie a tarului cu privire la fostui mostenitor, caruia ii fagaduise iertarea daca fiul se caia intr-adevar si recunostea greseala. Alexei insa, netinand seama de bunatatea parinteasca, ascunse planu! de a pune mana pe putere cu ajutorul unui suveran strain, ca avusese chiar de gand sa 210

intre sub ocrotirea Papei si deci iertarea parinteasca trebuia inlaturata. Alexei fu aruncat m inchisoarea Petru si Pavel, pus la torturi, de fata cu tarul, cu Mencicov si alp ofiteri. Spre a-si usura raspunderea, Petru se adresa clerului superior, cerand sa dea o hotarare asupra criminalei purtari a fiului; dar clerul, care de mult isi pierduse neatarnarea, se temea sa nu plateasca amar orice bunatate, scapa din incurcatura raspunzand ca tarul intrunind in persoana sa ^i puterea lumeasca y pe cea divina, cum va hotari el va fi bine si drept hotarat. ,,lnima tarului e in mana Domnului", scrisera §i subscrisera mitropolitui din Riazan, patru episcopi, doi mitropoli(i greci - eel din Stavropol si eel din Tifaida - patru arhimandriti si doi calugari. Tarul numi o curte speciala de judecata, alcatuita din ministri, senatori, generali, guvematori, comandan(i ai flotei, boieri pravoslavnici, o suta douazeci §i sapte de insi asupra carora voia sa arunce raapunderea nebuniei lui. Curtea hotari ca vinovatui sa fie pus la tortura, spre a marturisi adevarul intreg. Torturile incepura cu douazeci si cinci de lovitun de cnut care secara la inima pe ,,vinovat". Trei zile nu mai putu rosti un cuvant. A treia zi intra in celula contele Tolstoi, trimis de tar cu un chestionar. Documentui s-a pastrat pana azi. ,,La 22 iunie 1718 am raspuns urmatoarele intrebarilor puse de contele Tolstoi: 1. Nesupunerea fata de tata se explica prin faptui ca am fost crescut de mama $i de femei proaste care nu cautau decat sa ma tnveseleasca; facura apoi din mine un bisericos, a?a cum ma simteam dus chiar de firea mea. Tata dorea sa primesc o crestere demna de un tarevici; 211

imi porunci sa mvat nemteste precum si toate stiintele, dar mie nu-mi placeau. Eram foane trandav si n-aveam nici un fel de bunavoin{a. Cand tata era departe, dus de nevoile razboiului, cei din jur vazand ca-mi place sa beau, ma indemnara la bautura. Ma indepartara tot mai mult de tata, astfel ca toate faptele lui, militare sau altfel, precum si msusi faptura lui imi ajunsera nesuferite. 2. Cutezanta si dispretui de pedepse se trag din proasta firea mea, o recunosc; mi-era frica de tata, dar nu o frica de flu. Pot lamuri usor de ce doream sa pun mana pe putere, altfel decat prin supunere. Deoarece parasisem drumul drept si nu voiam sa seman intru nimic tatalui, trebuia neaparat, spre a pune mana pe putere, sa ma folosesc de ajutor strain. Daca lucrurile ar fi ajuns pana acolo incat imparatui sa-mi dea, precum imi fagaduise, annata lui spre a cuceri coroana imperiului rus, nu m-as mai fi uitat la nimic altceva. Imparatui ar fi putut, dupa aceea, sa-mi ceara trupe ruse impotriva dusmanilor lui. sau bani multi; i-as fi dat orice iar mimstrilor si generalilor lui le-as fi trimis daruri insemnate. As fi intretinut cu banii mei trupele pe care mi le-ar fi dat pentru cucerirea tronului; pe scun, nu m-as fi dat inlaturi de la nimic, spre a-mi atinge scopul". Se vede usor ca textui fusese dictat si eel care-1 scmna nu mai avca nici o libertate de gandire. Aceasta declaratie avea menirea sa devina temeiul principal al unei osandiri. Alexei nu se gandise niciodata sa cucereasca tronul cu ajutorul unor armate straine, pe care de altfel nu i le-ar fi dat nimeni. Pentru executarea partizanilur fostului mostenitor - care astepta si dorea desigur muartea cat mai grabnica, dar nu silmca a tatalui - fusese nevoie de un ,,complot". ,,Complotul", de 212

asemenea, nu avusese loc niciodata. Pentru asasinarea lui Alexei era nevoie de ceva mai mult, de o Inalta tradare, pe care de altfel n-ar fi putut-o infaptui, chiar daca ar fi voit. La 24 iunie, curtea, avand dinainte documentui de mai sus, hotari ca tareviciul sa fie ucis. In aceiasi zi, Alexei fu pus din nou la tortura. Dar nu putu suferi mai mult de cincisprezece lovituri de cnut; calaii se oprira, spre a nu-1 ucide prea curand. Un preot impartasi pe muribund. La amiaza i se citi verdictui de osanda la moarte. Alexei asculta in tacere, apoi isi facu cruce. In ziua de 26 iunie, la ora 8 dimineata, Petru, desi bolnav, fu adus in camera de tortura a osanditului, urmat de Mencicov, Tolstoi, $afirov, Dolgoruchi, Apraxin si alpi. Spre a i se mai stoarce vreo marturisire, Alexei fu pus din nou la tortura. Loviturile de cnut cazura pe un trup aproape nesimtitor. Osanditui horcaia. Medicul sopti tatalui ca fiul va muri sub lovituri. Dar (arul se zmulse din bratele celor care-1 sprijineau, apuca din mainile calaului cnutui insangerat si incepu sa loveasca insusi, din toate puterile, in fiul cu trupul dezgolit, spanzurat de maini. Degetele tarului se incleiara de sange. Gafaind, arunca departe cnutui. Osanditui fu scos din curele si intins pe jos. Sangele ii curgea incet din coltui gurii. Ochii mari, deschisi, se infundau in gauri de intuneric. Paliditatea vanata a chipului sub(iat avea ceva pueril. Parea ca lonurile il intorsesera inapoi, la sufletui nevinovat al copilariei. Tarul, cu inima deodata miscata de aceasta imagine, se apropie, ingenunchie, ridica incet, cu mana «uh ceafa, capul muribundului, si-1 saruta blajin, ca o 213

N-a ramas absolut nici un mister. tarul lucra in biroul lui. Petru fu scos din inchisoare. nu se mai puteau intelege cu ochii tatalui. vestind ca Alexei Petrovici dorea sa vorbeasca tatalui. ca tareviciul a fast ucis pentru faptele care puteau fi iertate si pentru care fusese iertat. Cand medicul anunta ca .desmierdare. Procesul e cunoscut azi in toate amanuntele. Urcarea pe tron a lui Alexei ar fi insemnat numai o pauza in elanul cuceritor al Rusiei.cum s-au si schimbat de altfel. In tot timpul zilei. jefuitor al lui Petru Alexeievici. in nici un caz o inlaturare a absolutismului. Spre seara. toti cei de fata ingenunchiara. cu fa(a si mai schimonosita de sfortarea de a se stapani. un ofiter al fortaretei Petru si Pavel veni in graba. Moartea tarului insa . Apoi parasi incaperea. Nu incape nici o indoiala ca tarul a chinuit si ucis partizani ai tareviciului care nu pomisera si nici nu aveau de gand sa pomeasca vreo actiune violenta pentru schimbarea domniei.Altetea Sa tareviciul Alexei Petrovici nu mai e". Nu e mai putin adevarat ca Alexei ajunsese punctui central al nemultumirilor generale care se ridicau impotriva regimului sangeros. ca si cum nimic deosebit nu s-ar fi intamplat. Cu ochii in lacrimi. decorul si drama ar fi ramas aceleasi. S-ar fi schimbat actorii principali . Tarul ramase in picioare. Dar Alexei era in agonie.care va veni peste sapte ani . Ochii sticlosi privind dincolo.nu va aduce schimbarea fundamentala a metodelor de guvemare si nici o noua structura sociala prin eliberarea din robie a fortelor de productie. iscalind hartii.. 214 . nu mai vedeau. Tarul dadu fuga la fortareata $1 intra in celula fiului.

Tarul puse pe Tolstoi. pe Safirov si pe Mencicov sa ticluiasca o scrisoare pentru curtile straine. astfel ca oroarea crimci sa fie inlaturata. ne ruga sa venim sa-1 vedem. cuvintele rostite treceau usor dincolo de varni. spre ziua. El muri in urma unei boll care-1 lovi la citirea sentin^ei de moarte si a listei crimelor lui nemaiauzite impotriva noastra si a imperiului.In istorie. A doua zi. impreuna cu toti ministrii si senatorii. un fel de apoplexie.. el taie firul vietii tareviciului Alexei. Apoi isi mai veni in fire si primi crestineste impartasania. Daca scrisorile calatorilor din Petersburg puteau fi confiscate la timp iar autorii lor arestati. la inceput. ne simtiram coplesi(i de mila pe de o parte.Dupa ce se dete verdictui impotriva fiului nostru. lasand la o parte pacatele de care se facuse vinovat. aniversarea avu loc in sunetele 215 . boala fu. planse indelung. caindu-se si pnmi iertarea pe care i-o datoram ca tata si ca suveran. de grija linistei imperiului. in sfarsit." Nici un cuvant despre cnutui insangerat din mana latalui. Dar Domnul Atotputemic vroi. in ziua de 26 lunie. Si noi. noi. lata o pane dm aceasta ipocrita scrisoare: . Astfel ca nu puturam lua numaidecat o hotarare in aceasta grea chestiune. tatal lui. crimele. El isi marturisi iar. ajunsera si in strainatate zvonurile acestei penibile executii. sa ne usureze de indoieli si sa mantuiasca Rusia. implinindu-se noua ani de In hatalia Poltavei. in marea lui bunatate. ne duseram la el. la 27 iunie. leri. pe de alta parte. indata dupa moartea lui Alexei. muri crestineste. Alexei Petrovici trebuie privit ca o victima a tatalui sau si ca un simbol fals al nemultumirilor adanci carora Petru eel Mare nu Ie facu fata decat prin teroare. la 26 iunie. in toata sinceritatea.

. 7'aml. tarul scrie o violenta acuzare impotriva . ru condamnat la moarte si executat. se pare ca Petru Alexeievici auzi mai lesne plansetele $1 gemetele supusilor. si 216 . chinuiti si asupriti de o birocratie nesatioasa.Guvematorul din Arhanghelsk. pentru sustrageri de bani. generalii. in falfaiala drapelelor si bubuitui tunurilor. . Volconschi. Puse militari in comitetele de judecata . ministrii. intr-un caz privind pe asupritorii poporului.$i spre mirarea lui. Petru. Printu] Masalschi furase. ti-upul nefericitului Alexei era expus in catedrala $1 tot norodul Capitalei veni sa-1 vada. tarului ii lipsea vederea larga. benchetuira $1 se imbatara. In politica intema insa. de la administratia monopolului sarii optzeci de mii de ruble si fu ucis drept pedeapsa. lesul lui fu dezgropat. senatorii. Dupa moartea fiului. Peste doua zile avu loc o noua petrecere imperiala: Sf. din regim in regim. ziua tarului.in functionarii supremi ai imperiului nu mai avea incredere . Excesele partizanilor sai trebuiau neaparat inirante si. toata administratia superioara a imperiului trebui arsa cu fierul rosu. Poate ca aceasta miopie era fatala intr-o vreme cand suveranii nu se puteau mentine decat prin regim absolutist dar geniul se arata tocmai prin infrangerea fatalitatilor. a carei traditie se va perpetua din veac in veac. iar la 30 iunie inmormantarea solemna a tareviciului in cavoul din fortarea(a Petru si Pavel. dupa obiceiul rusesc.muzicilor.ventuzelor" Rusiei. instinctui care-1 facu sa traga liniile si programul de politica extema ale Rusiei. in aceiasi zi. unde oasele lui zdrobite se odihnesc si azi. din porunca (arului. fagaduind sa ia victimele sub inalta-i ocrotire. El nu descifra fortele sociale imense care se aflau in conflict..

de parca ar fi fost mosia lui. Petru vazu bine adevarul. Dolgoruchi. Sa se desparta de aceasta banda de talhari ar fi insemnat sa o rupa cu un sistem intreg. "' in aceasta lupta impotriva jefuitorilor statului si asupritorilor poporului. in frunte cu tarul autocrat. functionari supremi ai statului. confiscata de stat. Fu osandit la moarte prin spanzuiatoare. Erau comandantii armatei $1 flotei. Cum s-ar fi putut elibera tarul de oamenii pe care se bizuia el si puterea lui si care-i garantau .spanzurat. fara sa dea socoteala nimanui. rudele lui fura silite sa stea de fata la execute si sa bea dupa amiaza cu tarul. aruncara acuza(ia pe subaltemi. Gagarin. deveni unul din cei mai bogati oameni ai imperiului si ani de zile taia $i spanzura in Siberia. op.cu pierderea tuturor averilor si rangurilor". nu cauza prima a raului: statui sclavagist. Fiul lui Gagarin fu facut marinar. a amiralului Apraxin si a presedintelui senatului. cu nici un drept la averea parinteasca. Petru vedea numai indivizii. Guvernatorul Siberiei. Pedepsi pe Mencicov si pe Apraxin cu arest la domiciliu si . ' Klin Kersten.. cil. de cand senatui dobandise controlul asupra ministerelor si putea decreta legi si-n lipsa tarului. $i mai inainte. Cadavrul lui Gagarin ramase in spanzuratoare pana ce fu spintecat si mancat de pasarile cerului. isi insusi milioane de ruble cat fu in slujba. Pana la urma scapara cu o amenda. pana ce cazura sub masa. dar nu subscrise actele de condamnare la moarte. care au furat de au stins. Procesul dovedi vina intreaga a acelor oameni care. 217 . Urmara acuzatiile impotriva lui Mencicov.numai ei -domnia? Ajunse prizonierul fapturilor pe care Ie creiase.

Drumurile lui incepura a fi pazite si spionate de agenti credinciosi.cu toate victoriile din afara si aparenta supunere a populatiei din toata domnia lui Petru. a cazacilor. nu se mai mai afla om. Cinci ani dupa strivirea . fura intunecati de aceasta inver^unare impotriva unei racile pe care nu o putu starpi. Iscoadele tarului aduceau stiri ingrijoratoare asupra starii de spirit din tara. Fiori de groaza cuprinse cele mai de seama familii din Moscova si Petersburg. alcatui o comisie de ancheta spre a cerceta situatia functionarilor. de sprijinitorii cei mai apropiati ai absolutismului.ventuzelor". Tarul nu mai cuteza sa iasa singur. Ultimii ani ai tarului. Comisia lucra cu toata sarguinta. precum nu putu starpi morbul sangelui care ii scurta viata. cu aceea$i vointa pe care o vazuram la innabusirea rascoalei strelitilor.Nu vom ascunde meritui lui Petru care. Trei ulite de jur-imprejur. pc unde trebuia sa treaca (arul. a (aranilor si a propriului fiu. Nu-si inchipuia insa ca de data aceasta hidra avea darul de a zamisli zece capete noi in locul celui taiat si ca singura scapare a Rusiei era starpirea hidrei sclavagiste. care se vedcau amenintati in situatia si viata lor. cu toate victoriile pe care Ie mai dobandi la miazanoapte si miazazi. asigurandu-i dominatia Marii Baltice prin cetatea Petersburgului. Fu poate epoca cea mai subreda . dar si de slujbasii imperiului.. Leacurile acestor doua cumplite boli vor fi descoperite si folosite abia peste doua sute de ani. in special a nobilimii. de urmasii celor asasinati sau numai mutilati. Dar tarul nu era omul care sa se lase batut. . Petru Alexeievici era acum urat nu numai de robil de pe ogoare $i din uzine. dupa ce deschise Rusiei un drum pe mare. incepu puri-ficarea administratiei publice.

Cancelarul Safirov. care aduse tarului atatea servicii -e de ajuns sa amintim tratativele de la Prut. intaiul ei iubit si din bratele caruia (arul o zmulsese ca sa si-o ia lui. mobile din Ucraina.si nici macar ea.spre a impaca atatea reclamatii si a potoli munnurul ce-1 ajungea de pretutindeni . cand scapa onoarea. crezu ca era bine sa nu se opreasca. daca se dovedea ca facea afaceri cu ajutorul lui Mencicov. incat sa renunte la furtui bunului public si la asupriri. nici cu amenintarile nu-1 putuse schimba. Dar odata pomit pe aceasta cale. surghiunurile. din Ingermanland si fu alungat pentru totdeauna de langa (ar. viata $i armata lui Petru de la o pieire sigura . Dar ce inima omeneasca.corb la corb nu scoate ochii". in disperare. de a arde cu fierul rosu cangrena administratiei publice. se dovedi fara putere. cand se hotara sa puna sabia si streangul la gatui tuturor vinovatilor.. sa Ie faca daruri atat de rnari. lar incepura executiile. Se hotari. torturile. dar in ultima clipa 219 . ca acelor slujbasi superiori de care nu se putea lipsi ?i care jefuisera si jefuiau ca in codru. Cu toate amintirile care-1 legau de Mencicov.sa se desparta de vechiul prieten si camarad de arme pe care nici cu cearta. Intre controlori ^i controlati se facura legaturi de rudenie sau numai de petreceri si umbia de pe atunci zicatoarea populara .Controlul senatului asupra ministerelor nu dadu nici un rezultat. baga de seama ca in jurul lui n-ar mai fi ramas decat buna Caterina . fu altfel decat nesatioasa? in clipele de rurie.fu trimis in judecata dupa un denunt al lui Mencicov. Gandul lui Petru. Uatranul sfetnic fu osandit la moarte. Generalul isi pierdu rangul. fu silit . avand o cat de mica putere. nici cu bataia.

fa dezlegat si iertat din porunca tarului. Sotia generalului fil batuta cu biciul si surghiunita in Siberia. Dar pana la urma tot ea va pune pe crestet coroana imperiala. Sotia generalului Dalk. stoarse de o ancheta severa in prezenta tarului bolnav.despre care se spune ca fusese surprins de tar in bratele Caterinei . Documentele procesului s-au pastrat pana azi si amanuntele.facuse man afaceri necurate cu Mencicov 51 cu altii.primi saizeci de lovitun de cnut si apoi fu trimis la galere. un slujitor al Caterinei . sunt de o limpezime desavarsita. de la care primise insemnate daruri.care fusese credincios si tacuse. Petru Alexeievici descoperi ca secretarul sau Mons . prietenul nedezmintit. doamna de onoare a Caterinei. Avutia Caterinei fu confiscata. era de asemenea amestecata in scandal. singura vina! . . Cu putin inainte de a-si da sfarsitui. care-i schimba pedeapsa capitala in inchisoare. cu ajutorul lui Mencicov. Secretarul fu condamnat la moarte si executat intr-o diminea(a cenusie de toamna.

Prin distrugerea puterii spaniole si. Toate marile asezari rusesti dm Estonia. de origina necunoscuta. ca sa alunge pe tar din Marea Baltica. ca sa-si reia teritoriile din nordul Germaniei si. il tineau saptamani intregi in pat. dupa victorii geniale si infrangeri catastrofale. careia ii putea opune o experienta si o forta mai sigure ca la inceput. lupta la care Carol XII. imbatranit.pusera capat vie(ii lui Goertz. dar pentru care entuziasmul si rezistenja tinere(ii pierisera. erau din nou puse in discu(ie. inclusiv cetatea Petersburgului. de asemeni.precum vazuram . Dar Anglia prinse de veste. cu amintirea 221 . farul deveni in ochii englezilor . urmasii . mai cu seama. renuntase. Anglia de(inea hegemonia in Marea Mediterana. pe care barbatii il iau de obicei de la femei si nimeni nu i-o mai putea reface. trebuia reinceputa.cel mai periculos dusman care poate fi".. chinuit. Alian(a cu Petru cazu. "t^1'11! privi cu ingrijorare noua intorsatura a politicii europene. Sanatatea lui de fier fusese zdruncinata de misteriosul morb al sangelui. Letonia si Ingermanland. . Oferi Suediei tot ajutorul ei. Astfel. prin inlaturarea lui Alberoni de la conducerea politicii exteme a Spaniei. dupa sfortari supraomene§ti..ULTIMELE LUPTE -ULTIMELE PLANURI Dupa moartea napraznica a lui Carol al Suediei. Colici sfredelitoare.geniul rau" al regelui si a carui mare vina era ca trecuse jumatate din puterile Europei in slujba stapanului sau. mai cu seama. obosit.

Desi singur. Tulburari interne -intre care prabusirea unei vaste societati maritime care lucra cu Extremul Orient . De trei ori trupele ruse repetara isprava pe care suedezii si englezii o privira la inceput numai ca o intimidare.si tot cu ajutorul lui Petru! nu mai raspunse intrebarilor Rusiei daca. jefuite. care-si primi astfel plata aliantei cu Anglia. Lipsit de o buna parte a sfetnicilor obisnuiti. in cazul unui atac suedez sau englez. tarul baga de seama ca Anglia izbutise a-i rapi aproape toate aliantele. in special fabricile de armament. in ziua cand i se aduse vestea aparitiei flotei engleze in Baltica. tarul debarca numeroase forte pe coasta Suediei. masacrate. Tinuturi intregi. Pana si Frederich August.sili Anglia sa retraga din . Flota de razboi rusa primi ordinul sa nu-si paraseasca adaposturile. va merge cu Moscova. care i-ar fi lasat toate porturile Balticei fara aparare. care se urcase din nou pe tronul Poloniei . Dar isi arata puterea si indrazneala armatei terestre. 0 buna parte a splendorii industriei suedeze. careia nici Anglia nici Suedia nu i se puteau opune. Fagaduiala Angliei de a apara coastele suedeze de atacul trupelor ruse nu putu fi tinuta. cu sate si orase. in dreptui portului Reval. Dovedi ca invatase si regulile artei navale. ale caror avantgarde amenintara Stockholmul. risca sa devina in intregime un morman de cenusa. fura distruse de calaretii cazaci. intre care ftisese si a (areviciului Alexei. Astfcl ca. fura parjolite. tarul nu se dadu batut. Fara ca flota engleza sa prinda de veste. inainte de a fi cucerit un singur metru de pamant din fostele teritorii suedeze din sudul Balticei.ingrozitoare a ultimelor execufii. Asa cum se desfasurau evenimentele. Suedia. Petru intelese ca englezii voiau sa repete lovitura data flotei spaniole si se feri sa primeasca o lupta deschisa.

In acesti douazeci si unu de ani. Rusia fu cu adevarat transformata. Suedia se putea multumi sa iasa din focul in care o varase Anglia.. Noua campanie se facuse deci tot in paguba Suediei. din pricina bogatiei ei remarcabile in cereale. inauntru. pentru a mentine principiul de modemizare a Rusiei. Careliei. Ingennanlandului. De aceea. de innoire a primitivului muJic si preschimbarea lui in meserias. Estoniei. dintr-o societate grosolan mercan223 . Ea se numeste pacea de la Nystad si acorda (arului stapanirea . Pana in toamna. de intemeierea unei industrii nationale. cu infrangerea de la Narva si pe care numai o fire ca a lui Petru o putuse duce pana la victoria de la Poltava si pana la victoria definitiva de la Nystad. Tarul avu nevoie de o vointa unica in istoria lumii. impolrivu poporului rus. pacea fu incheiata. tareviciul Alexei. soldat la inaltimea oricarui alt european. marinar. ea primi cu bucurie interventia pacifica a Frantei din primavara anului 1721. in frunte cu propriul lui flu.vesnica" asupra Letoniei. Prin despagubirea in ruble si grau. dar totusi scheletui vast al noii societati. Fusese nevoie de infrangerea unor uriase rascoale launtrice. de organizarea catorva armate. vicios desigur. de inzestrarea lor cu munitii. de cincizeci de mii de ruble anual. Suedia primeste in schimb o despagubire de doua milioane de ruble si cereale din Letonia. Bucuria la Petersburg fu mare. inginer. de investirea unui unui aparat de stat. Tratatui de la Nystad insemna incheierea acelui razboi pe care-1 incepuse in 1700.Baltica intreaga flota care patrulase in asteptarea ivirii flotei ruse si care nu daduse nici o lupta. Letonia era provincia la care Suedia tinuse mai mult din pricina situatiei speciale a provinciei acesteia si. mai cu seama.

Petru se ivi in costum de tobosar de marina. . La praznic. in afara. focurile de artificii. In sala senatului avura loc bacanale si intr-o piramida cu multe ferastruici se pregatea mirelui si miresei patui nupjial.. titlul oficial de .. chefurilor si mascaradelor publice din Petersburg.vedeau ca fara energia supraomeneasca iyi. In pietele publice ale Petersburgului se frigeau boi intregi in tepoaie de fier. De aceea. Tarul nu suferea lingusirile si titlul era binemeritat. regii straini si ostile lor ar fi trecut peste trupul Rusiei. mai cu seama. dintr-o vasta provincie semi-asiatica intr-o mare putere continentala si maritima. spre care-i duse insusi (arul. Tobele sunara.prieteni sau dusmani ai regimului . intr-o organizatie avand aproape toate functiile statului modern. in mijiocul solemnitatilor. pe vremuri. 224 . al rusilor. barbar.tilista si mai mult rurala. Incepura balurile mascate. storsese atatea parale. Intr-una din aceste nopti de chef. Petru sari pe masa lunga a salii.. Mencicov i^i puse costumul primarului din Hamburg . mesenii chiuira. batu toba si puse bufonii sa tina o «5edinta a cardinalilor» iar pe bufonul-papa sa faca nunta in biserica Sf. ca odinioara hoardele tatare.imperator" lui Cezar dupa campania din Egipt.care in curand va fi degradat .Apoi incepura serbarile.de a oferi tarului. hotararea generalului Mencicov . precum Antoniu oferise titlul de . fara spiritui revolutionar al tarului lor. i se oferi bufonului-papa o cana care inchipuia organul genital femeiesc iar miresei lui o cana care inchipuia organul genital barbatesc. nu era un simplu act de lingusire personala. Pentru intaia oara rusii .Tar al tuturor rusilor si parinte al patriei".Treime. in felul stravechi.de la care.

pe Prut.ale Flandrei.muzica incepu sa cante vazand pe omul de cincizeci de ani pe masa. care lasa Rusia mutilata? Prin pacea semnata. cu ochii man deschisi. batu cu picioarele ritmul. Olandei in deosebi . dan(uia tarul singur. erau libere. dc nevoie. pe Marea Neagra. de jur imprejur iluminat. sa cante. Cu optsprezece ani inainte. Mesenii cazura in genunchi.numai in condi(ii usoare de tranzit puteau lua drumul Rusiei. Tarul incrucisa bratele pe piept. chiuira si ei. pe malurile Nevei scanteia in ape. sa chiuie biruitor. de-a lungul Caspicei si drumurile Asiei Mici. Sus pe masa. Kurt Kerslen. ridica bratui drcpt in sus si incepu sa danseze. cu peruca neagra din parul Caterinei. dadu pe spate capul cu fruntea mare. Tarul isi oferi siesi si poporului petrecerea din 1721 pentru victoria de la Nystad. Stapanirea porturilor baltice dobandea adevarata valoare numai daca drumurile catre Persia. a/. Angliei. 225 . Pe neasteptate Ie cucerise. tarul renuntase la Azov si. batura din paime. pana la urma. pe neasteptate Ie pierduse. cu toate amanarile."* Petersburgul. dupa infrangerea de la Stanilesti. cit. deasupra tuturor. Bogatiile Asiei care nazuiau sa ajunga pe pietele (arilor nordice si produsele industriale europene . care era eel mai scurt.i scanteietori. odinioara ingrozitori. fu silit sa-si retraga trupele din forturile de pe tannul Marii Negre. lata. cantara. fusesera numai smarcuri si tantari. op. Nu pentru incheierea pacii! Cum putea fi incheiat razboiul.

inca din toamna (arul dadu ordinul de retragere. Se extragea. Atunci n-aveau nici o insemnatate deosebita. erau pe punctui de a declara un nou razboi Rusiei. nu-si putu duce tunurile pana in mun(i. calitatea primitiva a oamenilor lui.Un razboi cu Turcia ar fi fast deocamdata o imprudenta. Petru nu se pregatise pentru o campanie atat de grea si. dmmul era aproape deschis de la sine. prins in vreo inclestare cu alte puteri. oameni si cai fura doborati de molime. incarcata in butoaie. principiul fortei si al intregii ei vieti economice. trebuia sa se arate in vreun fel defectele grave ale organizarii lui pripite. Dar turcii. in chip mdimentar. pe teritoriile petrolifere de la Bacu. n-ar putea opune o rezistenta serioasa In Azov. ingrijorati de noile cuceriri caspice ale lui Petru. Ca sa nu inghete cu totii intre zapezile caucaziene. izbuti . care nu incetasera a dori o infrangere a tarului prin armele altora. atatati pe de alta parte de englezi. pacura care. Astfel. Trupele rusesti ocupara inaltimile pentru a asigura traficul $1 pentru a ingadui sahului Persiei sa doarma in pace. Ca in toate campaniile lui Petru. cand padisahul de la Comul de Aur. Caravane cu marfuri rusesti fura atacate de bandi(i in muntii Caucazului. fara nici o lupta. tarul puse mana. desi nadajduia sa reintre In stapanirea cetatii Azovului. Abia peste doua sute de ani izvoarele petrolifere de la Caspica vor deveni una din bogatiile de seama ale Rusiei. trebuia asteptat un moment prielnic. Oastea cuceritoare se impiedeca in propria ei marime. Spre Caspica insa. Suferi de foame si de frig. era vanduta pentru unsul rotilor si calafatarea fundului vaselor. Dar drumurile comerciale aveau mereu nevoie de paza si deci provincile caspice trebuiau sa intre sub dominatia ruseasca.

mai destoinic" si dreptui de a-1 inlatura. din 1722. (arul ii spunea si ii scria . trebuia sa urmeze baiatui lui Alexei.. pavilioanele cu insemnele imperiului. spunea adesea. . Ba el se ridica din patui suferintelbr si se duse insusi sa vada cum se 227 . Ca si proprii ei copii. Nimeni. aratand porturile. Despre oameni avea credinta. vapoarele. poruncea oamenilor pusi la lucru.si de care ne-am ocupat mai sus -acuzati de jafin avutia publica si de asupriri neomenoase. daca destoinicia nu se vadea. Nu voia ca cineva sa afle suferintele tarului si incordarea in care pusese tara sa slabeasca..sa impace pe turci prin intermediul reprezentantului l-'rantei la Istanbul. ca trebuie sa Ie faci binele impotriva voin(ei lor si intamplarile vietii ii daduse dreptate. vinuri. Tocmai izbucnira noile scandaluri publice in jurul oamenilor tarului . depozitele de marfuri. Dar starea sanatatii lui Petru se inrautatise. rufarie curata si ciorapi. baiatui Caterinei. de un Mencicov. dar care i-ar fi putut-o usura. ca o mama. intre altii.mamuca". care avusese totdeauna grija de el. nu lua locul de mostenitor al tronului. de asemeni. din camera lui de bolnav.. care-i trimisese de atatea ori in tabara fructe. impotriva vointei voastre?" Numai Caterina ii mai ramasese. De drept. Dar tarul isi rezerva. Au ramas hartiile prin care tarul. care desigur nu i-ar fi putut inlatura boala. Petru fu silit. sa se desparta pentru totdeauna de un §afirov. imbracaminte mai buna. Se ferea de medici. impreuna cu scrisori pline de sfaturi despre ingrijirea sanatatii. carora nimeni nu Ie mai lua locul.N-am facut toate acestea. de mult. dupa moartea micului Petru. cum sa croiasca mai bine canalul tacului Ladoga. dreptui de a numi mostenitor pe cine il va socoti .

Nu era un dar personal. prin stiinta si arta".Proasta mea sanatate m-a silit sa stau in casa -sense tarul capitanului Bering .tarul incorona in Kremlin pe Caterina.lucrase. Incercarea capitanului Bering nu duse si nu putea duce la nici un rezultat series. Necesitatea unui drum pe la miazanoapte. care sa reziste navalei gheturilor pe de o parte si sa poata razbate imensa distanta . ca un bun gospodar care stia ca nimic nu poate inlocui supravegherea stapanului. Nici azi problema nu e rezolvata in intregime. pentru aprovizionarea acestor vase speciale. din pricina ca linia ferata transsiberiana ar putea fi taiata de o inaintare japoneza.porturi intermediare lipsesc . Cum patria nu e amenintata acum de nici un dusman. indeoseb'i fata de straini. trebuie sa ne gandim a dobandi glorie pentru tara. Tarziu. . cu o viteza care sa depaseasca timpul de navigabilitate. Numai cateva luni pe an Oceanul Inghetat e navigabil iar in acest timp e nevoie de vase speciale. si dupa multa chibzuinta . dar in conditii tehnice mult superioare.de la Arhanghelsk la Vladivostok. hotararea .poate cu intentia de a-i darui si mostenirea tronului . sili sovietele sa reia ideea lui Petru eel Mare. Vasele speciale construite de soviete in acest scop si ajutate de avioane antrenate in zboruri arctice pentru supravegherea mersului gheturilor n-au creat inca o cale sigura..si asa ca mi-a trecut prin minte ceva la care ma mai gandisem mult si nu putusem realiza din o multime de pricini. si care (arului genial li lipsisera. Petru (inu sa justifice. anume descoperirea unui drum prin Oceanul Inghetat spre China fi India. S-a inceput construirea de porturi intermediare de-a lungul coastei siberiene a Oceanului Inghetat.

Pana in ceasul agoniei. luat de Dumnezeu. N-avea incredere in femei si. Iar cand pe patui mortii.. ca fetele sa Ie marite in Germania iar baietn sa-i moara unui la douazeci si sase de ani sub cnut. si facu destainuirea .celui mai destoinic" -voia sa stie ca ramaneau un cap si o mana care sa pazeasca ceea ce el agonisise. oricat ar fi pretuit insusirile de buna gospodina. care zamislise doi baieti si trei fete. de curajoasa stapana. de harnica si isteata sotie. Petru inca nu se hotarase a numi de drept. are un inteles mai •idanc.lui. dupa treisprezece am de sovaire. la sfarsitui vietii (arului ramanea fara un stapan de care ostirea. caruia ii jertfise zilele. dovedea ca Petru nu mai putea suferi singuratatea domniei si . Imperiul pentru care se ostenise treizeci de ani. nu mai incape indoiala. cclalalt la patru ani. evreui din Olanda. Ca fu nevoie de treisprezece ani ca tarul sa observe ca . Ca afirmatia tarului era adcvarata. care ridicase si distrusese orase..cum soarta nu facuse inca alegerea . rasese si benchetuise intre favori(i. e de asemenea sigur. impcriul fu salvat de Caterina. care plansese. care se framantase in lupta cu sute de mii de ostasi. prin vreun document. aproape fara nici un aliat de credinta. ca alaturi de ea lucrascra in acelasi scop si altii.senzationala pe atunci . noptile. E simtamantui singuratatii cu care soarta lovea starsitui acestui om extraordinar.ca la I'rut. dupa 229 . pe Caterina mostenitoare a tronului. Incoronarea ei in Kremlin.mamuca" avea drept la o recunoastere. Petru stia bine ca Caterina nu putea fi cea mai buna urmasa la tronul Rusiei. amenintati cu totii si de la miazazi si de la apus. indeosebi cancelarul ^alirov. prietenii si un fiu. boierii si prostimea sa asculte.

La ivirea boierilor care credeau ca vor prelua domnia. ceru condei si hartie ca sa-si scrie ultima-i voin(a. ^0 . Trupele. o (aranca.. Masurile luate de Mencicov si Bassewitz fura simple. Era in 25 ianuarie 1725. Isi insusi tezaurul. prezentara armele. care veghiase la capataiul muribundului 51 dupa sfaturile lui Bassewitz. se auzira sunete de toba in curtea palatului.Traiasca tarina Caterina!" $i strigara din toata inima: Caterina era de-a lor. Petru se savarsi in varsta de cincizeci si patru de ani. condeiul ii cazu din mana. se inarmau 51 aveau de gand sa aresteze pe tarina iar pe credinciosii ei sfetnici sa-i spanzure. Mencicov. care suferisera atatea umiliri si tacusera numai de frica. Caterina puse mana pe putere. adusera trupe credincioase si mobilizara t'ortele din ceta(ui. cumpara garda palatului. strigand: . Cu ajutorul fostului prieten al tarului. un tanar ministru plenipotentiar al ducelui de Holstein-Gottorp. dar sigure. in vreme ce boierii de veche noble(e. in front.infioratoare suferinte.

era un limbaj verde care sa redea o realitate nemasluita. Lumea nu cunoaste o mai grandioasa realizare politica in imprejurari mai neprielnice.. el n-avca in jur . Nici Mencicov. si cu o constiinta ce se ivea intaia oara pe tronul tarilor. Acest civilizator cu sabia si cnutui era un barbar care nu suferea nici una din dulcegariile ..DATELE PERMANENTE POLITICII RUSE§TI ALE Geniul lui Petru. strasniciei lui de set de armata.spre deosebire de curtea celorlaiti . nu se putu mentine in preajma (arului decat multumita insusirilor lui. de care-1 legau amintirile atat de trainice. fatal legate de stralucirea unei coroane. 1('arul nu ingaduia nici un fel dc magulire personals. si in anecdote mai mult sau mai putin triviale. . Istoricul si psihologul se apropie. Lipsit de obisnuitele vanita(i. datele permanente ale politicii rusesti in mijiocul unei tragedii care-i uimari pasii din adolescenta pana ce inchise ochii. la fel de uimiti si de emo(iona(i. si eel mai bun mijloc de a-i castiga increderea. de obicei ale copilariei si adolescentei. daca nu chiar simpatia.civilizatiei".curteni priceputi in lingusiri.eel Mare. mai putemic decat toti inaintasii lui. priceperii 231 . de amintirea acestei figuri fara pereche.frati" regesti . o minte creatoare mai echilibrata intr-un corp cu o simtire mai dezechilibrata. Femeile si barba(ii pe care-i iubise nu dobandira niciodata vreo putere asupra judecatii sau vointei lui.pe drept numit de Mencicov si de istorie . zamisli.

Petru isi pastra vioiciunea de spirit. o conditie de pace launtrica. tarul nu ceru niciodata un confort mai mare. reeducarea poporului. Chiar la batranete. indeosebi in timpul campaniilor sau in atelicrele unde lucrasc si supraveghease lucrul altora. dar pana la urma tot il alunga. el batu cu pumnii si batui pe cei mai inaiti demnitari ai imperiului -printre care se afla si Mencicov amenintandu-i cu surghiunul. De Mencicov se desparti greu. incepand prin a Ie manui cl insusi. sari insusi in valurile Golfului Finlandei ca sa dea ajutor unor mateloti a caror barca se rastumase. avu nevoie de oameni de isprava pentru realizarea telurilor .tarul nu ingadui crearea unei aristocratii a favoritismului lenes. Cand tarul purcese la purificarea administrativa a tarii si inlaturarea coruptiei devenise o necesitate sociala. cum se va intampla cu urmasii lui pana la ultimul Romanov. §i fu intaiul suveran care planui reconstructia imperiului. revenirea lui la putere. de la uneltele muncii manuale. Pentru sine. Constructiile rie lij Petersburg si de la Peterhof trebuiau sa slujeasca mai mult prestigiului coroanei si familiel sale. Ca si Napoleon. cu moartea.care. il ierta de cateva ori. Mencicov cuteza sa se apropie de patui lui si sa puna la cale inscaunarea Caterinei. Acest imparat cu o vedere istorica aidoma cu a celor mai merituosi dintre englezi si ale carui linii politice nu si-au pierdut valoarea doua sute de ani de 232 . si cum se intampla cu toate dinastiile menite pieirii. Abia dupa intrarea tarului in agonic. Nicolae II. de asemenea. mai tarziu .lui politice si devotamentului ne(annuit fata de intreaga opera a (arului. Nu incape nici o indoiala ca o singura abatere de la ce Petru socotea ca trebuie sa ceara colaboratorilor apropiati ar fi fast de ajuns sa-si piarda rangul si poate viata.

sili tineretui moscovit sa paraseasca lenea patnahala a conacelor. Veacul al XVin-lea si al XIX-lea vor trai din '/.ca orice spirit producdtor . creiara uriasul aparat tehnic al sovietelor din zilele noastre. Dar cu fiecare an. $i cand dit'ereniele devin.. Dar dupa varsarile de sange urmeaza angajarea inginerilor gennani si americani care.nenumaratele . era stapanit in acelasi timp de cerintele realitatii imediate.la fonnularea lor. prea mari. de legile elementare ale greutatii si dimensiunii materialelor. precum si invatamantui necesar zamislirii inginerilor autohtoni. in lipsa unui alt Petru. in toate domenhle. in acest domeniu. aproape zgarcit . oncal de marete. pe alocuri cu innoiri urgente cerute de nevoile apararii nationale care. in ateliere si santiere. ii van in slujba mesterilor priceputi de la celalalt capat al lumii. Pentru folosirea uneltelor aduse de meseriasi si ingineri din Europa occidentals. marunte. cu varsari de sange care amintesc in primul rand de epoca lui Petru.Petru nu sta in cumpana sa plateasca salariile cele mai man strainilor care aduceau in Rusia o pricepere tehnica oricat de mica. Paralela dintre Petru si conducatorii dm ultimil douazeci de ani ai sovietelor poate fi urmarita in amanunt. unde el insusi petrecu nproape un an in vesminte de muncitor.cstrea morala si tehnica a lui Petru eel Mare. revolutia bolsevica rastoama inertia vechilor clase conducatoare. pana la inlaturarea parazitismului de partid . in veacul al XX-lea. Strangator cum era. a caror nerespectare sc razbuna cumplit si cu efecte indelungi asupra ideii arhitectonice. platiti in aur. Rusia ramanea cu un pas in urma Occidentului.purificari" sangeroase din conducerea cclulelor comuniste .. de la reorganizarea si inzestrarea armatei.traditionalism".si pana la construc(ia 233 . nu ingaduie nici un fel de .

fu multa vreme socotit autentic si avu o reala inraurire asupra mentalitatii si chiar activitatii politice rusesti. plasmuit mult dupa moartea lui 234 . pe care-1 incepuse Petru in penultimul an al vietii. industriale si demografice. dar si psihologii asemanatoare. ea fti realizata de urmasul istoric a! celui de-al treilea Romanov. de soviete. adica fara a mai ocoli Europa si. Precum Petru eel Mare coloniza tarmurile Marii Negre.. sovietele colonizara Siberia. la departare de veacuri. nu numai evenimente..Testamentului lui Petru eel Mare" care. unde au putut avea loc grosolane substituiri de (an.la coastele rasaritene ale Siberiei. in caz de inchidere a Canalului de Suez.din aceeasi necesitate istorica in stare sa creeze. n-ar dovedi mare lucru pentru Rusia. Faptui ca un asemenea fals grosolan fu cu putinta.traznaie". chiar Africa si Asia . unde edifica fabrici de armament. ca vasta provincie asiatica sa se mentina din propriile avutii. Nici unul din unnasii Romanovi nu se mai ocupa de aceasta . Am pomenit de canalul Ladoga. Uitat de toti unnasii. Azi. Am pomenit de gandul tarului Petru de a deschide navigatiei calea Oceanului Inghetat. precum se vede. desi ticluit in timpul Caterinei n. el fil reluat de constructorii sovietelor . ca sudul Rusiei sa-si fabrice vasele in apropierea marii. 0 mare de cerneala se cheltui in jurul . Precum Petru construi santiere navale la Voronej. sovietele colonizeaza vaste regiuni siberiene. dar ci un asemenea document. flota din Marea Baltica trece direct in Oceanul Inghetat printr-un canal care taie lacul Ladoga si poate ajunge astfel pe calea cea mai scurta.de orase in punctele cele mai de seama ale regiunilor productive din Rusia europeana si Rusia asiatica.

Petersburgul.in 1755. ca primul revolutionar si constructor al Rusiei modeme. ramane o figura proeminenta si pentru multa vreme de-aci inainte. ridicand astfel dintr-o stare de semi-barbarie rurala o populatie ~ titunci — de peste cincisprezece milioane de locuitori. care inglobeaza colegiile lui Petru si Ie armonizeaza . dovedeste ca actiunea practicfi a (arului. care sc dovedira mai tarziu inzestra(i cu insusiri de prim rang in multe domenii. ceea ce nu mai sperie si nu mai surprinde pe nimeni. Dar cum azi istoria merge si se scrie pe linia izolarilor nationale. actiunea lui Petru . t'usese projetica pentru Rusia. un izvor de istorie. in care locuitorii fura adusi cu ajutorul cnutului si sabiei. 235 . In ziua in care istoria se va scrie din punctui de vcdcrc al unificani popoarelor Europel sau din punctui de vcdere al unificani ei politice si administrative. adica abia douazeci de ani dupa moartea marelui inaintas. devine un centru de atractie.atat de national ruseasca . primele clemente ale unei vieti industriale si urbane. Multi nobili nisi incep sa se intrebe cum de se putea trai inainte aiurea decat in Petersburg. cu tot caracterul ei de oportunitate. Petru.Petru. Se iau primele masuri politienesti pentru marginirea dreptului de a locui in orasul lui Petru. Imparateasa Elisabeta intemeiaza Universitatea din Moscova.isi va pierde mult din valoare si aproape orice semnificatie. se va pomeni de cl ca de un mester strungar care aduse intr-o tara intinsa cat un continent si locuita de o populatie agricola. putu avea rezultate istorice. Elisabeta pune gramezi man de aur la voia inginerilor care lucreaza la perfectionarea si infrumusetarea Capitalei.

de pe urma careia Rusia redobandeste nu numai partile apusene ale Ucrainei. cerceta urmele pasilor lui in Caucaz si coborand mai spre miazazi. necesare ocrotirii Leningradului. cuceri Georgia. de 236 . in continuare directa a luptelor lui Petru pentru largirea zonei libere din jurul P. pe la mijiocul veacului al XKlea sclavia rurala. si la a caror stapanire Rusia n-ar putea renunta din punct de vedere militar. au ocupat punctele strategice ale Finlandei. Spre apus merge pe acelasi drum al inaintasului luand.rusii.in bataia marinei si aviatiet occidentale dusmane. La inceputui veacului al XIX-lea. din impar(irea Poloniei. saizeci de ani dupa moanea lui Petru statomiceste definitiv dominatia rusa pe tannul Marii Negre. Rusia Alba. conducatorul atat de credincios — si de sigur neinten(ionat . Precum se §tie. la sfarsitui veacului in care trai Petru. Alexandru II suprima. fara a lasa Petersburgul azi Leningadul . dar in momentui cand transcriem acesle randuri . conducatorul Germaniei national socialiste. care nu mai era necesara pentru a tine pe muncitorul agricol legat de brazda mosierului.Caterina II. pentru a patra impartire a Poloniei. conducatorul Rusiei sovietice care .al (arului revolutionar.spre uiniirea intregii Europe. cucerind de la turci si tatari gurile Donului si gurile Niprului. Aceasta tendinta va ii innoita in 1939 de Stalin. atat de uituca .aprilie 1940 . Finlanda fu pierduta indata dupa caderea ultimului Romanov.urgului. dupa un scurt si crancen razboi. dar si tarile baltice. Paul I. menita a da pe Stalin. Alexandru I dobandeste Finlanda de la suedezi.se intelege cu Hitler. Ucraina 51 Curianda.etersb. pierdute indata dupa caderea ultimului Romanov.

Abia sub Nicolae II. pnn seminte si prin valorificarea produselor. In chip firesc. a caror activitate si mentalitate depinde. pentru expansiunea comerciala a imperiului rus. era libcrtatea navigatiei pe Marea Neagra si contactui cu Marea Mediterana prin Bosfor. . in 1907 dar adevarata expropiere se infaptui abia sub Lenin.vreme ce exista robia mai putin directa. din necesitati de doctrina. sovietele due aceeasi politica traditionala.in Moldova revolta (araneasca din Romania. care poseda stanca Gibraltarului. Multi (arani eliberati se intoarsera la boieri. Dar cum Marea Mediterana e si ea un lac inchis. si Spania. prin molipsire . care dezlantui furia mujicilor de curand intorsi de pe front. deci a Constantinopolului. spre a putea instaura domnia bolsevica. se dovede^te exagerata. Cucerirea Constantinopolului si alungarea lurcilor din Europa faceau parte esen(iala din asa zisul .. Stalin insa. din motive cu totui diferite si anume de ordin militar.. prin uneltele agricole. care detine Canalul de Suez. din imperative economice care nu puteau fi Maturate si care duse pe Petru la intaia lui victorie de la Azov. nu economic.Testament al lui Petru eel Mare" . primul ministru Stolipin improprietari in 1906 un anumit numar dc (arani. reintroduce munca rurala sub forma colhozurilor. Desigur ca acestei miscari rurale rusesti se datoreste. Amintindu-si de razboiul 237 . insemnatatea stramtorilor. in Marea Neagra insa. dar nu mai pufin neinduplecata a banului. tot de puterea centrala. unnand ca in irei ani sa ia nastere o clasa de mici proprietari rurali.Testamentul" ar fi putut cere si Egiptui. carora Ie acorda si ajutoare banesti. plangand sa fie reprimiti.dar oare era nevoie de cucerirea Constantinopolului? Ceea ce voiau rusii.

Sovietele. Zaiis: 0 biografie a inteligen(ei critice Cronica . sovietele -precum vazuram . din Petersburg. ultimele planuri Datele permanente ale politicii nise^ti 2'58 259 . cu conditia ca Dardanelele sa fie inchise flotelor de razboi.E scurta fericirea in Kremlin! Sange pe trepte Cum se plamadeste o natiune Petru fuge si se ascunde Cucerirea Azovului Elev si profesor Cucerirea Nordului Bolnavul de la Comul de Aur NevazutuI stapan al Europei Tar si tarevici Ultimele lupte. atat de amenintate in rasarit si apus. In toate celelalte domenii insa. a carui statuie arunca. ei ingaduie Gennaniei sa ocupe o parte din Polonia. CUPRINS H. de la mijiocul veacului al XIX-lea.Crimeii si de caderea Sevastopolului. vor sa aibe macar la nord si la miazazi cate o granita libera. dar nu sa ajunga si la Marea Neagra. E singura originalitate a politicii sovietelor si ea decurge din imprejurari pc care Petru eel Mare nu Ie cunoscuse. rusii lasa turcilor Constantinopolul. uriasa-i umbra pana peste Moscova.merg pe urmele lui Petru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful