Mandatul european de arestare.

Termenul de mandat european de arestare este rezultatul acordului statelor membre de a institui o procedura mai facila de cooperare judiciara in materie penala, prin eliminarea unor bariere. Aceste bariere tin de suveranitatea nationala, altele de ceea ce era denumita etapa administrativa a procedurilor de extradare. Mandatul european de arestare este o decizie judiciara emisa de un stat membru in vederea arestarii si a predarii de catre un alt stat membru a unei persoane cautate, pentru efectuarea urmaririi penale sau in scopul executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta privative de libertate, instituind totodata obligativitatea executarii acestuia. Statele membre executa orice mandat european de arestare pe baza principiului recunoasterii reciproce si in conformitate cu dispozitiile prezentei decizii-cadru precum si obligatia respectarii drepturilor fundamentale si a principiilor juridice fundamentale. Tratatul de la Amsterdam stipuleaza ca Uniunea Europeana trebuie sa mentina si sa dezvolte un spatiu de libertate, securitate si de justitie. Realizarea acestor deziderate presupune existenta unui spatiu judiciar comun, în care cetatenii europeni sa poata sa se adreseze justitiei în unul din statele membre ca si în propria tara. În acelasi timp, trebuie eliminata posibilitatea ca infractorii sa exploateze diferentele dintre sistemele juridice ale statelor, de aceea se impune ca hotarârile judecatoresti sa fie recunoscute si executate în strainatate fara formalitatile prevazute de conventiile clasice privind asistenta judiciara internationala. În cadrul Consiliului European de la Tampere 1999, participantii au concluzionat ca recunoasterea reciproca a hotarârilor este piatra unghiulara a cooperarii judiciare între statele membre ale Uniunii Europene. Cooperarea judiciara în materie penala în cadrul Uniunii Europene se desfasoara în baza unor instrumente comunitare adoptate în temeiul Titlului VI din Tratatul Uniunii Europene care, în ultima perioada, în contextul deciziilor luate la Tampere si la Haga, au din ce în ce mai mult la baza principiul recunoasterii reciproce. Tehnica de adoptare a unor prevederi cu incidenta în materia cooperarii judiciare în materie penala a suferit o adevarata evolutie, initial fiind preferate conventiile, iar mai recent, deciziile-cadru si deciziile Consiliului. Motivul acestei transformari de situatie îl reprezinta procedura simplificata de implementare a unei astfel de decizii, ne mai fiind necesara ratificarea de catre statele membre. Evident, timpul de intrare în vigoare al unei astfel de decizii se reduce considerabil. Utilizarea conventiilor a fost considerata ca nu ar mai corespunde noilor realitati sociale europene care reclama o reactie rapida si prompta la diversi stimuli. Intrarea în vigoarea a convetiilor putea fi prelungita ani de zile, nefiind îndeplinita conditia ratificarii de catre state. Initiativele Uniunii Europene care au fost deja implementate, si alte initiative care au fost propuse sunt demne de luat în considerare din doua considerente: aceste initiative sunt noutati în materie si ele demonstreaza tendinta crescânda a

statelor membre ale Uniunii de a trata aspectele penale ca si entitate, si ca o jurisdictie (penala) lipsita de frontiere. Cel mai semnificativ moment în procesul de dezvoltare a cooperarii juridice între Statele Uniunii Europene îl constituie adoptarea Deciziei cadru nr. 584/13.06.2002 privind mandatul european de arestare. Efectul acestei Decizii Cadru este acela ca procedurile privind extradarea derulate pâna la acel moment între statele membre guvernate de prevederi din tratate au fost total eliminate. Procedura greoaie a extradarii a fost substituita printr-o procedura rapida, asemanatoare procedurii de arestare efectuate de autoritatile juridice locale. Potrivit alin. 1 al art. 2 din Decizia-cadru s-a stabilit si domeniul de aplicare a mandatului european de arestare, astfel ca, un mandat european de arestare poate fi emis pentru fapte pedepsite de legea statului membru emitent cu o pedeapsa sau o masura de siguranta privative de libertate a caror durata maxima este de cel putin douasprezece luni sau, atunci cand s-a dispus o condamnare la o pedeapsa sau s-a pronuntat o masura de siguranta, pentru condamnari pronuntate cu o durata de cel putin patru luni. Totodata, Decizia-cadru C.E.(2002/584/JAI) stabileste predarea in baza mandatului european de arestare chiar si fara verificarea dublei incriminari a faptei, in cazul in care aceasta este pedepsita in statul membru emitent cu o pedeapsa sau o masura de siguranta privative de libertate a caror durata maxima este de cel putin trei ani, pentru urmatoarele infractiuni: - apartenenta la o organizatie criminala; - terorismul; - traficul de persoane; - exploatarea sexuala a copiilor si pornografia infantila; - traficul ilicit de stupefiante si substante psihotrope; - traficul ilicit de arme, munitie si materiale explozive; - coruptia; - frauda, inclusiv frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, in sensul Conventiei privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene din 26 iulie 1995; - falsificarea, inclusiv falsificarea monedei euro; - criminalitatea informatica;

inselaciunea. . . .traficul de vehicule furate. .jafurile organizate sau armate.falsificarea de documente administrative si traficul de falsuri.incendierea cu intentie.rasismul si xenofobia. de catre un alt stat membru al Uniunii .. inclusiv traficul ilicit de specii animale pe cale de disparitie si traficul ilicit de specii si soiuri de plante pe cale de disparitie.traficul ilicit de materiale nucleare si radioactive. . inclusiv antichitatile si operele de arta. .infractiunile impotriva mediului.sabotajul. loviturile si vatamarile corporale grave.violul. pentru a efectua arestarea ori predarea unei persoane cautate pentru savarsirea unei infractiuni. .traficul ilicit de substante hormonale si de alti factori de crestere. Conceptul de mandat european de arestare a plecat de la realitatea ca o decizie judiciara care a fost emisa de autoritatea judiciara a oricarui stat membru al Uniunii Europene.rapirea.facilitarea intrarii si a sederii ilegale. sechestrarea si luarea de ostateci.sechestrarea ilegala de aeronave si nave. .infractiunile de competenta Curtii Penale Internationale. .traficul ilicit de bunuri culturale. .traficul ilicit de organe si tesuturi umane.falsificarea mijloacelor de plata.omuciderea voluntara. . . . . . . . . .contrafacerea si pirateria produselor.

Statele semnatare ale conventiei le era data libertatea de a atasa o declaratie în cuprinsul careia sa defineasca termenul de ´cetatean´ pentru aplicarea prevederilor conventiei. era confirmat dreptul partilor contractante de a refuza extradarea propriilor cetateni. Acest drept este bazat pe normele constitutionale nationale care prevad ca cetateanul are dreptul de a ramâne pe teritoriul statului. refugiindu-se pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene.´Statele parti semnatare nu isi vor extrada cetatenii´. In sistemul common law legea nu este elaborata pentru a fi aplicabila actelor si faptelor savârsite în strainatate. Astfel. in vederea efectuarii urmaririi penale. Pentru a compensa efectele negative ale obiectiei nationalitatii. Astfel. Aceasta procedura devine aplicabila persoanei care se sustrage de la executare. astfel ca mandatul de arestare preventiva sau de executare a unei pedepse nu poate fi adus la indeplinire in tara emitenta a acestora. este imposibil a avea încredere completa în justitia dintr-un stat strain. o prevedere ulterioara permitea partilor aplicarea principiului aut dedere aut judicare. a judecatii ori executarii unei pedepse sau masuri de siguranta privative de libertate. Aplicarea nationala a Deciziei cadru privind mandatul european de arestare arata ca situatia nu este asa de simpla si ca unele state trebuie sa-si revizuiasca legile constitutionale pentru a se conforma acestei exceptii a limitarii suveranitatii lor. Astfel a sosit momentul cand se renunta la dreptul lor suveran de a invoca nationalitatea acuzatului sau a persoanei condamnate ca un motiv de refuz al cererii prin adoptarea Decizieicadru privind mandatul european de arestare si procedura predarii între statele membre. ci doar pentru a facilita extradarea cetatenilor. despartit de prieteni. Se afirma ca obiectia nationalitatii va juca un rol foarte limitat în problemele extradarii. cel putin în contextul în care un stat strain formuleaza o cerere de extradare fata de un cetatean al statului solicitat. Obiectia Nationalitatii în Legea Europeana a Extradarii. neputând fi extradat sau expulzat. 5(1). deoarece principiul primar al aplicarii legii este cel teritorial. În general judecatorii pot sa considere obiectia nationalitatii ca fiind relevanta pentru asigurarea protectiei sociale a individului. a fost acceptat ca statele sa aiba dreptul suveran de a refuza extradarea cetatenilor lor. Conform art. Deaceea nu se poate transa problema împotriva sau în favoarea obiectiei nationalitatii.Europene. Este avut în vedere din aceasta perspectiva situatia în care tribunalele nationale au în paralel sectii specializate. Principiul obiectiei nationalitatii a cunoscut o evolutie treptata. este dezavantajos sa fii judecat într-o tara straina. De secole. semnat în 1962 se opune de asemenea extradarii. Autoritatea suverana este singura care are puterea de a-si controla cetatenii. resurse si martori. acest tratat este . Aceasta asertiune are la baza trei premise: statul le datoreaza cetatenilor sai protectie prin lege. Tratatul de la Benelux cu privire la extradare si asistenta comuna în materie penala. începand cu Conventia Europeana privind extradarea adoptata in anul 1957.

. ca efect al ratificarii acestei conventii în concordanta cu art. obiectia nationalitatii . se poate concluziona ca încercarea anularii obiectiei nationalitatii nu a izbutit. Totusi art. Art. 7 al acestei Conventii prevede: 1) Extradarea nu poate fi refuzata pe motiv ca persoana reclamanta este cetatean al statelor membre în întelesul art. atunci partile contractante pot autoriza extradarea fara formalitatile de intentare a unei proceduri (. Decizia-cadru privind mandatul european de arestare a contribuit decisiv la declinul principiului nationalitatii. Prevederile Conventiei de la Schenghen din 1990 nu se refera explicit la nonextradarea cetatenilor. Cinci ani mai târziu. Rezultatele discutiei în acest sens au contribuit definitiv la adoptarea Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare si la limitarea expulzarii. Trei evenimente majore au contribuit dupa anul 1996 la producerea unei schimbari în atitudinea fata de regimul extradarii în Europa: a) Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale a fost adoptat în iulie 1998. Este impusa cerinta dublei incriminari. 3 si 4 din decizia-cadru privind mandatul european de arestare fac referire la motivele obligatorii si motivele optionale refuz al executarii mandatului european de arestare. 66 al acestei conventii prevede ca ÄDaca extradarea une anumite persoane nu este expres interzisa în legile partilor semnatare. 7. la întâlnirea Consiliului European de la Tampere..). 102 din acest Statut face diferenta între conceptele Äpredare´ si Äextradare´ si a determinat ample dezbateri cu privire la modificarea clauzelor constitutionale ce reglementeaza dreptul cetatenilor de a nu fi extradati.18(2). dupa concluzia din Conventia de extradare dintre statele membre ale U. Conventia Uniunii Europene a încercat sa transforme obiectia nationalitatii într-o exceptie si nu într-o regula general acceptata de cele mai multe tari europene. Astfel. în 2001.mai categoric si formuleaza expres obligatia statelor de a nu-si extrada proprii cetateni. cum ar fi obiectia nationalitatii si principiul dublei incriminari. Art. 6 al Conventiei Europene privind extradarea. Decizia cadru privind mandatul european de arestare a fost proiectata într-un mod original. c) Ultimul moment s-a consumat la 11 septembrie 2001. Luând în considerare numarul mare al rezervelor dupa adoptarea ei si intentia slaba a statelor de a-si modifica normele proprii privind interzicerea extradarii propriilor cetateni.E. 2) Având în vedere notificarea referitoare la art. orice stat membru poate declara ca nu va recunoaste procedura extradarii sau o va autoriza numai în conditii speciale. Conventia de extradare dintre statele membre ale Uniunii Europene din 1966 încearca sa reduca puterea regimului traditional în ceea ce priveste obiectia nationalitatii. b) Al doilea mare eveniment a avut loc în anul 1999. Art. când atacurile asupra SUA au facut ca cei mai multi sefi de state europeni sa admita importanta cooperarii în contextul international si sa faca un compromis cu unele reguli traditionale..

La 18 iulie Instanta constitutionala germana-BverG (Bundesverfassungsgericht) . 55. sa faca posibila pentru persoanele în cauza executarea pedepsei într-un regim familiar (limba. Ideea din spatele acestui subparagraf. În consecinta Curtea a decis sa anuleze prevederile relevante ale Codului de procedura penala polonez . are ca scop protectia sociala.5(3) prevede ca. familie. motiv care poate fi invocat numai în anumite conditii. Aceste prevederi par sa încalce. în opinia instantei constitutionale poloneze prevederile art.este înca considerata ca un motiv facultativ de refuz de executare a mandatului. daca solicitarea de predare a unui cetatean este facuta în scopul acuzarii. Tribunalul nu a fost convins de argumentele formulate în favoarea distinctiei între conceptele de « predare » si « extradare ». Acest lucru ar fi putut fi însa realizat prin implementarea articolului 4 (7) (a) al Directivei privind mandatul european de arestare (exceptie de teritorialitate) care creeaza posibilitatea unei urmariri penale în tara de origine în cazul cetatenilor acuzati de savarsirea unor infractiuni comise partial sau în totalitate pe teritoriul german. in masura in care se garanteaza respectarea principiilor statului de drept´. ca alternativa la . de vreme ce ambele proceduri implica transferul unei persoane catre o alta tara în vederea efectuarii urmaririi penale ori a executarii unei sentinte. statul solicitat poate conditiona executarea mandatului cerand statului solicitant garantii cu privire la faptul ca cetateanul condamnat va fi readus pe teritoriul sau sa-ti ispaseasca sentinta. desi se fundamenteaza pe principiul suveranitatii statale. munca) în vederea facilitarii reintegrarii lor în societate dupa ispasirea pedepsei aplicarea Deciziei-cadru privind mandatul european de arestare a creat o serie de conflicte cu legile nationale în unele state în special în ceea ce priveste obiectia nationalitatii. În absenta unei prevederi constitutionale care sa defineasca predarea. La 27 aprilie 2005. Decizia Instantei Constitutionale poloneze. prieteni. care interzice extradarea propriilor cetateni. Curtea a concluzionat ca predarea trebuie asimilata extradarii. Curtea Constitutionala poloneza a fost solicitata sa se pronunte asupra concordantei unor prevederi din Codul de procedura penala polonez care implementeaza mandatul european de arestare cu unele prevederi din Constitutia poloneza. nu ar fi afectata de extradare. Articolul 16(2) prevede: ÄNici un cetatean german nu poate fi extradat catre un alt stat. Curtea constitutionala germana este de parere ca legiuitorul german nu a acordat suficienta atentie dreptului constitutional al cetatenilor germani de a nu fi extradari. Art.1 din Constitutia poloneza. Se poate adopta o legislatie secunadara cu privire la extradarile în interiorul UE sau catre o curte internationala. Curtea a respins argumentul ca dreptul de a nu fi extradat ar putea fi limitat daca esenta dreptului (dreptul la un proces echitabil) . Decizia Instantei constitutionale germane.a declarat ca nula si neavenita legea nationala germana de implementare a mandatului european de arestare pe motiv ca violeaza articolele 16(2) si 19(4) ale legii fundamentale germane. hotarârea producând efecte dupa 18 luni.

iar nu printr-o decizie cadru. Organizarea etapei administrative în procesul de implementare a MEA. Pentru aceste motive Curtea belgiana a hotarat sa sesizeze Curtea Europeana de Justitie in chestiunea în cauza. Conform deciziei Curtii Constitutionale. In implementarea mandatului european de arestare. legiuitorul german a pastrat o etapa judiciara în procedura de admisibilitate a predarii (Zulässigkeit) precum si o etapa administrativa în procesul de aprobare a predarii (Bewilligung). Diferendele de interpretare intre autoritatile judiciare din cadrul UE cu privire la validitatea unei decizii-cadru ar compromite ordinea de drept a comunitatii si ar aduce atingere principiului general al certitudinii si sigurantei juridice. Derogarea partiala de la principiul dublei incriminari pentru un numar de 32 de infractiuni contravine în opinia reclamantilor principiilor nediscriminarii si egalitatii. privind mandatul european de arestare în legea nationala conform cu cerintele Curtii Constitutionale si asiguram ca Germania va profita din plin de avantajele unei proceduri simplificate si accelerate de extradare în Uniunea Europeana.E. Proiectul amendamentului este în conformitate cu obiectiile Curtii Constitutionale. criticile la adresa legislatiei belgiene sunt directionate de fapt la adresa Deciziei-cadru privind MEA. D-l Zypries a spus: Äcu acest proiect de lege noi transpunem Decizia-cadru a U. Chestiunea a fost considerata cu atat mai grava cu cat pune în discutie modalitatea de impunere a Mandatului european de arestare prin intermediul unei decizii-cadru a Consiliului in loc de cuprinderea acestuia intr-o Conventie. 1 paragraful 1 al Decizieicadru Ämandatul european de arestare este o decizie judiciara prevazuta in . Nu este clar daca aceasta Decizie-cadru inlocuieste sau nu procedurile traditionale privind extradarea cu un fel de concept nou.predare. La data de 22 iunie 2004. aceasta are dreptul de a se adresa unei instante´. Potrivit reclamantilor. solicita autoritatii competente sa aprobe predarea. Conform Curtii Constitutionale belgiene. o oroganizatie non-guvernamentala locala denumita Advocaten voor de werwld a sesizat Curtea Constitutionala belgiana cu o actiune în anulare a prevederilor din legislatia belgiana referitoare la mandatul european de arestare. aceasta a modificat natura procedurii de aprobare astfel incat sa faca necesar Äapelul la justitie´. Decizia Curtii Constitutionale Belgiene. Potrivit art. S-a mai argumentat faptul ca aceasta exceptie de la principiul dublei incriminari ar fi contrara principiului legalitatii in materie penala. sa puna în balanta si interesul cetatenilor sai de a fi cercetati penal în tara de origine. cel al predarii. Marul discordiei: predarea sau extradarea cetatenilor? Decizia-cadru privind mandatul european de arestare foloseste de regula termenul de Äpredare´ si il evita pe cel de Äextradare´. În enuntul facut la ministrul justitiei în 24 noiembrie. Articolul 19(4) stipuleaza : ÄDaca drepturile unei persoane sunt violate de o autoritate publica. chestiunea cooperarii internationale în materie penala ar fi trebuit sa fie reglemenetata printr-o conventie.

torturii sau unui alt tratament sau pedepse inumane sau degradante´. In cel de-al treilea paragraf al preambulului.´ Art. 1 paragraful 2 prevede ca statele membre Ävor executa orice mandat de arestare´. Decizia-cadru vorbeste de Äextradare´ in ceea ce priveste transferul fizic al unei persoane in vederea judecarii acesteia. Schimbarea majora nu are o natura substantiala sau conceptuala. Al saptelea paragraf al preambulului foloseste termenul de inlocuire: Äscopul de a inlocui sistemul extradarii multilaterale bazata pe Conventia Europeana privind extradarea din 13 decembrie 1957´. Conventia din 1995 privind extradarea simplificata si Conventia UE din 1996 privind extradarea.vederea arestarii si predarii de catre un alt stat membru a unei persoane solicitate in scopul desfasurarii procesului penal sau al executarii unei pedepse cu inchisoarea sau a unei hotarari judecatoresti de condamnare. Paragraful 11 al preambulului prevede faptul ca Ä mandatul european de arestare ar trebui sa inlocuiasca documentele anterioare privind extradarea. În contextul acestei Deciziei-cadru. Paragraful al treisprezecelea al preambulului sublineaza faptul ca Änici o persoana nu va fi stramutata. Prin urmare prin executarea unui mandat de arestare se intelege. probabil cea mai importanta chestiune apare în cel de-al cincilea paragraf al preambulului: ÄObiectivul stabilit pentru Uniune de a deveni un spatiu al libertatii. Art. In cel de-al patrulea paragraf al preambulului. se subliniaza faptul ca Ätoate sau unele state membre sunt parti la un numar de conventii in domeniul extradarii´. Decizia-cadru evidentiaza faptul ca trei alte conventii privind în tot sau în parte extradarea au fost adoptate intre statele membre si fac parte din acquis-ul Uniunii: Acordul Schengen. predarea are intelesul de transfer fizic al unei persoane dintr-un stat membru UE in altul. ci una procedurala. In primul paragraf al preambulului. securitatii si justitiei duce la abolirea extradarii intre statele membre si la inlocuirea ei cu un sistem de predare intre autoritatile judiciare. Introducerea unui nou sistem simplificat de predare a persoanelor condamnate sau suspectate in vederea judecarii sau executarii sentintelor penale face posibila inlaturarea complexitatii si a tergiversarilor inerente in prezenta procedura de extradare´. inclusiv prevederile Titlului III al Conventiei de implementare a Acordului Schengen care priveste extradarea´. expulzata sau extradata intr-un stat in care exista risc major ca aceasta sa fie supusa pedepsei capitale. între altele. iar prin predare se intelege transferul fizic al unei persoane dintr-un loc in altul. 28 foloseste termenii de Äpredare sau extradare subsecventa´ si subliniaza in paragraful 4 ca o predare este limitata la procedurile dintre statele membre. in timp ce in raport cu celelalte state. Decizia-cadru puncteaza faptul ca Äprocedura formala de extradare ar trebui abolita intre statele membre´. Conventia Europeana privind extradarea din 13 decembrie 1957. Aceasta terminologie ar putea indica o continua dezvoltare si nu o reala ruptura cu trecutul. Stefano Manacorda considera ca in acest moment exista doua abordari diferite legate de Decizia-cadru privind mandatul european de arestare: una . incluzand. arest si predare. Totusi.

acest lucru nu e valabil in Franta pentru rezidenti. . reglementeaza mandatul european de arestare in Franta. asa ca. in ceea ce priveste gradul de culpabilitate. trebuie sa fie pedepsite cu cel putin 3 ani închisoare. Articolul 17 al acestei legi a creat in titlul 4. articolele 695-11 pana la 695-51. dupa intrarea in vigoare a legii. care contine în total 224 de articole modificatoare. Pentru infractiunile prevazute in art. 695-23 cod de procedura penala. abordarea maximalista cauta sa accentueze noile elemente ale Deciziei-cadru la fel ca si implicatiile relevante legate de dreptul penal international. un capitol dedicat mandatului european de arestare. Intreaga procedura este doar de natura judiciara. in acelasi timp.204/2004 din 9 martie. cod procedura penala.minimalista. Pentru apararea drepturilor inculpatilor. Transpunerea in dreptul francez a deciziei-cadru despre mandatul european de arestare si procedura predarii intre statele membre a avut loc dupa ampla lege de reformare nr. potrivit articolului 695-12. Clauza de anti-discriminare este de o asemenea importanta. care tinde sa consolideze elementele de continuitate in raport cu documentele legale vechi si. Concentrarea deciziei pe transferul fizic al unei persoane doar in vederea judecatii penale catre autoritatea judiciara reprezinta o evolutie notabila ( ). Franta a transformat cateva motive de refuz facultative in motive de refuz obligatorii. cod procedura penala. cod de procedura penala francez. cetatenia franceza si prescriptia nu mai constituie. 695-24 paragraf 2. conform dreptului statului solicitant. conform art. are in vedere inovatiile doar in lumina unei dimensiuni de procedura. pentru corelarea dreptului la evolutia fenomenului criminalitatii. daca Franta se ocupa personal de aceasta chestiune. de principiu. Este mai important chiar si decât schimbarile privitoare la cerintele de drept material. La predarea cetatenilor proprii spre urmarirea penala trebuie luata in seama conditia ca acestia sa se reintoarca pentru executarea pedepsei. care. Predarea persoanelor in cauza se face. cu conditia ca pedeapsa iminenta sa fie de cel putin 1 an (predare pentru urmarire) sau sa fie vorba despre o pedeapsa cu inchisoare de cel putin 4 luni (pedeapsa pentru executare). in 12 martie 2004. spre deosebire de alte state membre ale Comunitatatii Europene. astfel. dimpotriva. paragraf 1. Trecand peste aceasta. nu considera conceptul de Äpredare´ ca fiind ceva nou. abolirea procedurii administrative este unul dintre cele mai importante momente. Acest jurist adopta curentul minimalist si. In schimb. ci mai degraba ca o imbunatatire a documentelor traditionale privind Äextradarea´. incat este enuntata chiar la început. in conformitate cu decizia cadru. cartea 4. in prezent. nu exista cerinte de verificare din partea celor doua state. Predarea unui cetatean propriu pentru executarea unei pedepse. cod de procedura penala. Potrivit lui Otto Lagotny. poate fi refuzata. Transpunerea mandatului european de arestare in dreptul francez. asa ca nu se mai foloseste nici un decret de extradare si este exclusa orice actiune in fata Curtii Supreme Franceze. motive de refuz.

alineatul 2 din Constitutie. Principalele indoieli asupra constitutionalitatii au aparut in legatura cu articolul 25. in intregime sau partial. in urma unei serii de amanari ale termenului maxim de punere in aplicare a DecizieiCadru. fara intentie. s-au subliniat punctele de conflict din noul dispozitiv. Cea mai importanta modificare pentru Franta o constituie posibilitatea extradarii propriilor cetateni. Punerea in aplicare a Deciziei-Cadru in dreptul intern italian nu putea fi admisa decat in masura in care dispozitiile ³nu sunt incompatibile cu principiile . ducand la considerentul ca individul nu va fi judecat ca fiind responsabil din punct de vedere penal daca ignora. pe teritoriul francez. iar criticile s-au intensificat. la cererea Primului Ministru de catre doi juristi eminenti. O parte din doctrina a constatat. potrivit caruia Änimeni nu poate fi pedepsit pentru o fapta care. s-a constatat ca mandatul european de arestare aducea atingere articolului 13 din Constitutia italiana privind libertatea personala si dubla ³asteptare´ (de lege si jurisdictie). Amenintarile impotriva principiului egalitatii au parut evidente. Criticilor asupra legalitatii li s-au adaugat rezervele emise cu privire la principiul vinovatiei. sunt motive de refuz facultative. respectiv cu privire la principiul legalitatii urmaririlor penale si cu privire la drepturile apararii. coroborat cu alineatul 3 din aceeasi dispozitie. Articolul 27. categoriile listei pozitive de la articolul 2. Chiar daca mandatul european de arestare inca nu inlocuieste un mandat de arestare intern. continutul legii penale. eforturile Frantei au fost apreciate pozitiv in crearea unei circulatii de mandate intr-un spatiu de drept european fara control judiciar. Transpunerea mandatului european de arestare in dreptul italian. Principiul este amenintat de indata ce raspunderea se fundamenteaza pe o lege straina si pe faptul ca aceasta nu constituie infractiune in termenii legii italiene. La fel.Comiterea unei infractiuni. intr-adevar. La fel. alineat 2 din Constitutia italiana. cu articolul 112 si 24. ca principiul legalitatii era amenintat in esenta sa prin abandonarea dublei incrimintari. in momentul in care a fost comisa nu constituia infractiune in raporturile legii penale´. fosti presedinti la Curtea Constitutionala. Ca urmare a unui aviz emis in 2002. Un ultim aspect viza neconcordanta prevederilor deciziei cadru cu dispozitiile Constitutiei italiene care prevedeau interdictia extradarii cetatenilor si drept de azil pentru straini (respectiv articolele 26 si 10 din Constitutia italiana). alineatul 2 din Decizia-Cadru apar ca fiind extrem de vagi. in termenii caruia raspunderea penala este personala. Mai mult. care consacra principiul reeducarii condamnatului. atat cat dreptul penal francez nu permite urmarirea in afara teritoriului francez. In privinta procedurii. legea de transpunere a intervenit abia la 22 aprilie 2005. sau in afara teritoriului statului solicitat. neretroactivitatea legii penale era pusa in pericol de posibilitatea aplicarii noilor dispozitii infractiunilor comise anterior si de facultatea de a largi a posteriori lista pozitiva. dezbaterile din jurul mandatului european de arestare s-au dezvoltat. In Italia.

Acesta este contextul nasterii Deciziei cadru nr. a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004. Incadrandu-se in termenul limita prevazut de decizia cadru. guvernul britanic a fost pus in fata problemei de a gasi o modalitate pentru a face Deciziacadru o parte a legislatiei nationale. necesitatea celeritatii operatiunilor de cooperare judiciara a devenit evidenta. Contribuind la inventarea mandatului european de arestare. declansand o accelerare fara precedent a cooperarii europene impotriva infractiunilor transnationale. Desi Marea Britanie a parut foarte deschisa la toate demersurile comunitare privind intarirea relatiilor de cooperare judiciara intre statele membre. Transferul suspectilor si persoanelor codamnate intre Anglia si restul Europei a fost Ädepoliticizat´. transferul urmeaza imediat si acordul ministrului de interne nu mai este necesar. In martie 1999. Totusi a fost destul de realist pentru a accepta faptul ca infractiunile transfrontaliere in Europa reprezinta o problema veritabila astfel ca trebuia gasita neaparat o alta solutie. deoarece mandatul european de arestare a atras atat pozitia euroscepticilor de dreapta cat si a liberalilor de stanga. care a consemnat Ärecunoasterea mutuala´ drept una dintre concluziile sale. in mod reciproc. presa britanica caracterizandu-l ca un complot secret al Bruxelless-ului pentru a determina desfiintarea commom law-ului si inlocuirea lui cu o inventie-fantoma numita sistemul napoleonic. conform careia tribunalele statelor membre sa recunoasca imediat si sa puna in executare deciziile. Prevederile legii britanice a extradarii se abat semnificativ de la cele din Decizia-cadru in ceea ce priveste motivele de refuz de predare. legiuitorul italian a mentinut o atitudine calificata de doctrina ca fiind de prea mare prudenta. Acesta este un caz in care Parlamentul britanic a .06.supreme din ordinea constitutionala in ceea ce priveste drepturile si libertatile fundamentale. Dupa momentul 11 septembrie. Transpunerea mandatului european de arestare in dreptul britanic. Ideea a fost primita cu entuziasm de Consiliul European la Tampere 1999. Guvernl britanic s-a opus aproape ideii unui procuror european ca si presa nationalista. asa cum sunt ele consacrate prin Conventia europeana de aparare a drepturilor omului si prin Constitutia republicii. Privitor la principiul dublei incriminari. 584/13. sa respecte drepturile fundamentale. Proiectul Corpus Juris nu a fost bine primit.2002. Prin urmare Guvernul britanic a inaintat o alta propunere. Convingerea Parlamentului britanic sa adopte legea nu a fost o sarcina usoara. Proiectul de lege a supravietuit aproape intact si Legea extradarii din 2003 a primit consimtamantul regal in noiembrie 2003. Articolul 2 din legea de transpunere impune tuturor autoritatilor chemate sa aplice mandatul. Cand Curtea admite. Ärecunoasteri mutuale sau reciproce´. Guvernul britanic a transmis aceasta propunere Consiliului de Ministri de la Bruxelles.

Autoritatile romane competente sa execute mandatele de arestare europeana emise de autoritatile judiciare ale altor state membre sunt curtile de apel. la propunerea procurorului sesizat in acest scop de catre organele de politie. Legea speciala. Legea 302/2004 a reglementat cazul in care un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei nu poate fi dus la indeplinire. fiind in general limitata la asistarea autoritatilor judiciare. dupa caz. o expunere sumara a situatiei de fapt si date privind incadrarea juridica a faptelor. implicarea autoritatilor executive. privind cooperarea judiciara internationala in materie penala. 224/2006. Spre deosebire de procedura Äclasica´ a extradarii. 77 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala. Decizia-cadru privind mandatul de arestare european si procedurile de predare intre statele membre ale Uniunii Europene a fost transpusa integral in Titlul III al Legii 302/2004. care se transmite Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. semnalarea . Totodata. in vederea difuzarii prin canalele specifice. intrucat inculpatul ori condamnatul nu se mai afla pe teritoriul Romaniei. In spiritul Deciziei-cadru. modificata si completata prin Legea nr.trebuit sa faca unele concesii in favoarea opozantilor mandatului european de arestare pentru ca legea sa fie adoptata. Sistemul de informare Schengen ar trebui sa constituie. precum si solicitarea de arestare provizorie in vederea extradarii. Definitia mandatului european de arestare este transpusa in legislatia interna prin dispozitiile art. emite un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii. Articolul 9 al deciziei-cadru prevede ca o Äsemnalare in Sistemul de informare Schengen echivaleaza cu un mandat european de arestare in asteptarea primirii originalului in forma buna si potrivita de catre autoritatea judiciara de executare. mandatul european de arestare implica o procedura pur judiciara. atunci cand ansamblul informatiilor cu acest titlu vor putea fi transmise prin acest sistem. fara a mai exista o etapa administrativa.´ Mandatul de urmarire internationala in vederea extradarii contine toate elementele necesare identificarii persoanei urmarite. modificata si completata prin Legea nr. Transpunerea mandatului european de arestare in dreptul romanesc. 224/2006. modalitatea principala de transmitere a mandatelor europene de arestare. Instanta care a emis mandatul de arestare preventiva sau instanta de executare.

de catre judecatorul delegat de presedintele primei instante ori de cel al instantei de executare. Atunci cand mandatul european de arestare a fost emis in scopul urmaririi penale. astfel: . in temeiul legii statului membru de emitere. Controlul exercitat de catre instanta romana nu mai presupune verificarea indeplinirii conditiei dublei incriminari. Predarea persoanei solicitate nu va putea fi refuzata pe motiv de prescriptie a raspunderii penale sau a executarii pedepsei in Romania.introdusa in Sistemul Informatic Schengen echivaleaza cu un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii. dupa caz. cetatenia romana a persoanei solicitate nu mai constituie un motiv obligatoriu de refuz al predarii. potrivit Legii nr. de catre judecatorul delegat de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond. Atunci cand mandatul european de arestare a fost emis in scopul executarii pedepsei de catre un cetatean roman. nici de a controla dubla incriminare. instanta romana nu este competenta sa aprecieze aceasta incadrare. daca arestarea si predarea se solicita in vederea judecatii ori executarii pedepsei inchisorii sau a unei masuri de siguranta privative de libertate.iar in faza de judecata si de executare. 302/2004. 81 din Legea 302/ 2004 rezulta ca mandatul european de arestare este emis. exceptand cazul in care faptele pentru care mandatul european de arestare a fost emis vor putea fi urmarite si judecate de catre autoritatile judiciare romane. daca arestarea si predarea se solicita in vederea efectuarii urmaririi penale. Prescriptia in dreptul roman nu mai este un motiv de refuz al predarii decat in cazuri de exceptie. sau a organului la care se afla spre executare mandatul. 2 al art. legiuitorul . In ceea ce priveste Ämarul discordiei´ ± cetatenia. Din prevederile alin. b) la sesizarea instantei care a dispus asupra luarii masurii arestarii preventive a inculpatului ori care a hotarat cu privire la masurile de siguranta. pedepsite printr-o pedeapsa privativa de libertate cu o durata egala sau mai mare de trei ani de inchisoare sau printr-o masura de siguranta privativa de libertate cu o durata similara. . decat in putine cazuri. In situatia in care autoritatea judiciara straina a retinut o incadrare juridica care e legata de una din cele 32 de categorii de infractiuni prevazute de articolul 85 si actiunile considerate sunt. in urmatoarele situatii: a) la sesizarea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala a persoanei solicitate.in faza de urmarire penala. instanta poate subordona predarea conditiei ca persoana solicitata sa fie trimisa in Romania pentru a executa pedeapsa pronuntata eventual impotriva sa.

pedeapsa sa fi fost gratiata ori infractiunea sa fi fost amnistiata sau sa fi intervenit o alta cauza care impiedice executarea. instanta poate atunci sa refuze predarea. potrivit legii romane. c) cand persoana care este supusa mandatului european de arestare nu raspunde penal. in materie de taxe si impozite. 2 din Legea nr. datorita varstei sale. 302/2004): a) cand. in cazul condamnarii. Executarea pedepsei va putea fi efectuata in conditiile stabilite de articolele de 115 si urmatoarele din Legea nr. pentru faptele pe care se bazeaza mandatul de arestare in conformitate cu legea romana. daca persoana solicitata este cetatean roman si instanta romana competenta dispune executarea pedepsei in România. altul decat statul emitent. competenta de a urmari acea infractiune. din informatiile de care dispune. 88 al. cu conditia ca. ori . daca autoritatile romane au. c) cand impotriva persoanei care face obiectul mandatului european s-a pronuntat in alt stat membru al Uniunii Europene o hotarare definitiva pentru aceleasi fapte. de vama si de schimb valutar. de vama si de schimb valutar ca legislatia statului membru emitent. potrivit legii statului de condamnare. 302/2004 cu acordul statului de emitere. in caz de condamnare. Transpunerea motivelor optionale de refuz in legea romana s-a realizat cu usoare modificari fata de prevederile deciziei-cadru (art. executarea mandatului european nu va putea fi refuzata pentru motivul ca legislatia romana nu impune acelasi tip de taxe sau de impozite sau nu contine acelasi tip de reglementari in materie de taxe si impozite. potrivit legii romane. 88 alin. d) cand mandatul european de arestare a fost emis in scopul executarii unei pedepse.roman si-a adus intr-un fel aminte de obiectia nationalitatii: daca pedeapsa pronuntata este compatibila cu legislatia romana si autoritatile romane competente se angajeaza sa dispuna executarea acestei pedepse. cu conditia ca. reiese ca persoana urmarita a fost judecata definitiv pentru aceleasi fapte de catre un stat membru. sanctiunea sa fi fost executata sau sa fie in acel moment in curs de executare sau executarea sa fie prescrisa. sanctiunea sa fi fost executata ori sa fie in acel moment in curs de executare sau executarea sa fie prescrisa. 1 din Legea nr. e) cand persoana care face obiectul mandatului european a fost judecata definitiv pentru aceleasi fapte intr-un alt stat tert care nu este membru al Uniunii Europene. Legiuitorul roman a transpus in lege motivele de refuz obligatoriu de predare a unei persoane in baza mandatului european de arestare (art. b) cand infractiunea pe care se bazeaza mandatul european de arestare este acoperita de amnistie in Romania. 302/2004): a) in mod exceptional. b) cand persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusa unei proceduri penale in Romania pentru aceeasi fapta care a motivat mandatul european de arestare.

dispozitiile articolului 661 alin. b) constata. In situatia prevazuta la art. potrivit alin. b) pedeapsa sau masura de siguranta privativa de libertate aplicata este de cel putin 4 luni. 661 alin. (1) pentru a emite un mandat european de arestare. 1 din lege nu aduc atingere prevederilor art. daca arestarea si predarea se solicita in vederea exercitarii urmaririi penale ori a judecatii. raspunderea pentru infractiunea pe care se intemeiaza mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-au prescris. daca arestarea si predarea se solicita in vederea executarii pedepsei sau a masurii de siguranta privative de libertate. g) cand mandatul european cuprinde infractiuni care au fost comise in afara teritoriului statului emitent si legea romana nu permite urmarirea acestor fapte atunci cand s-au comis in afara teritoriului roman. 81 si de a proceda. 3 al art. care se aplica in relatia cu statele membre ale Uniunii Europene. daca faptele ar fi fost de competenta autoritatilor romane. 1. ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1) din art. f) cand mandatul european de arestare se refera la infractiuni care. 82 si 83. 81 din Legea 302/2004 instituie obligatia pentru judecatorul competent de a verifica indeplinirea conditiilor prevazute la alin. conform legislatiei romane. prescriptia raspunderii penale sau a executarii pedepsei ori amnistia sau gratierea. in termen de 24 de ore. respectiv dupa emiterea unui mandat de arestare preventiva in cursul urmaririi penale ori al judecatii.infractiunea sa fi fost amnistiata sau pedeapsa sa fi fost gratiata potrivit legii statului de condamnare. dupa caz. i) cand autoritatea judiciara romana competenta a decis fie sa nu urmareasca. astfel: a) emite mandatul european de arestare si supravegheaza luarea masurilor pentru transmiterea acestuia. potrivit dispozitiilor art. h) cand. dispune traducerea mandatului european de arestare. 1 din lege si prevederile art. fie sa inceteze urmarirea persoanei solicitate pentru infractiunea pe care se bazeaza mandatul de arestare european. Incheierea poate fi . potrivit legii romane. in cazul in care persoana este localizata pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene. In situatia in care nu se cunoaste statul pe teritoriul caruia se afla persoana in cauza. Dispozitiile articolului 661 alin. una dintre urmatoarele conditii: a) pedeapsa prevazuta de lege este de cel putin un an. Pentru a emite mandatul european de arestare. prin incheiere motivata. dupa caz. sau dimpotriva pentru a refuza emiterea unui astfel de mandat alin. 81 se aplica deopotriva. (6). si este indeplinita. 81 din acelasi act normativ. sunt comise pe teritoriul Romaniei. potrivit legii romane. sau a mandatului de executare a pedepsei privative de libertate de catre instanta de executare care emite un mandat european de arestare ori de cate ori nu a intervenit.

302/2004 modificata in ceea ce priveste aspect privind procedura mandatului European de arestare si asigurarearea unor drepturi si garantii procesuale ale persoanei ce urmeaza a fi predata in baza unui asemenea mandate. 881 din lege. probabil pe fondul intetirii discutiilor referitoare la problemele implementarii deciziei cadru in statele member UE. Toate sesizarile privind controlul de constitutionalitate dateaza din anul 2007. Mandatul european de arestare este o masura concreta care implementeaza principiul recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti in domeniul dreptului penal. daca statul solicitant da asigurari considerate. in termen de 3 zile de la comunicare. cel putin in ceea ce priveste procedura mandatului european de arestare nu a excelat decat cel mult prin traducerea deficitara a dispozitiilor deciziei-cadru. litera c) 1 din Lege a fost introdusa prin Legea de modificare nr. Recursul se judeca de instanta superioara. Revenind la problema extradarii cetatenilor romani. dar nu cu prilejul implementarii initiale a deciziei cadru. In ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. Aceste modificari nu au survenit imediat. legiuitorul roman a adus o serie de modificari. in termen de 3 zile de la inregistrarea cauzei. si anume faptul ca instanta de executare trebuie sa se pronunte cu privire la temeinicia masurii dispuse de autoritatea judiciara straina. Cetatenii romani pot fi extradari din Romania in baza conventiilor internationale la care aceasta este parte si pe baza de reciprocitate. Curtea a opinat ca . Procesul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana a impus o revizuire a opiniilor traditionaliste. persoana extradabila are si cetatenia statului solicitant. 224/2006. daca statul solicitant este membru al Uniunii Europene.atacata cu recurs de procuror. (1) din Constitutie in sustinerea criticii de neconstitutionalitate a art. persoana extradata va fi transferata in vederea executarii pedepsei in Romania. interzisa de legea fundamentala adoptata in anul 1991. sau persoana extradabila domiciliaza pe teritoriul statului solicitant la data formularii cererii de extradare. Curtea Constitutionala din Romania a fost sesizata in cateva randuri cu privire la constitutionalitatea unor prevederi ale Legii nr. 224/2006. deoarece Legea nr. si implicit revizuirea Constitutiei pentru a permite extradarea din Romania a cetatenilor romani. Curtea a retinut ca autorii exceptiei pornesc de la o premisa gresita. 15 alin. persoana extradabila a comis fapta pe teritoriul sau impotriva unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene. iar in caz de admitere a acestuia. prin Legea de modificare nr. numai daca este indeplinita cel putin una din urmatoarele conditii in vederea efectuarii urmaririi penale si a judecatii. 302/2004 . in cazul condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. prima instanta este obligata sa emita un mandat european de arestare.

Curtea a retinut ca nici dispozitiile art. 5 din Conventie sunt intru totul respectate. in afara uneia dintre conditiile prevazute de art. data transmiterii mandatului european de arestare. urmand ca instanta sa o informeze asupra existentei unui mandat european de arestare impotriva sa. Sub aspectele criticate de autorii exceptiei. numarul dosarului instantei de executare. Legea 302/2004 instituie prin alin. In doctrina s-a retinut ca emiterea mandatului de arestare preventiva in cursul urmaririi penale sau al judecatii se face in conditiile legii procesual penale (in . . In doctrina si jurisprudenta penala din Romania s-au purtat dezbateri asupra conditiilor de emitere a mandatului european. dar in care trebuie facute urmatoarele mentiuni: numarul curent.acea persoana se gaseste pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002. numele. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu au incidenta in cauza. preluand principiile si liniile directoare care stau la baza acesteia. sunt indeplinite cumulativ alte trei conditii. prenumele si cetatenia persoanei solicitate. asupra posibilitatii de a consimti la predarea catre statul membru emitent. data predarii persoanei solicitate. data retragerii mandatului european de arestare. Curtea a retinut ca dispozitiile art. Astfel. 89 alin. la momentul retinerii. motivele neexecutarii mandatului european de arestare. .persoana impotriva careia s-a emis acel mandat se sustrage de la executare. informatii asupra executarii mandatului european de arestare. 1 din Legea 302/2004. numarul si data adresei parchetului ori a instantei pe rolul careia se afla cauza penala. Pentru evidenta activitatii instantei. si anume: . 7 al art. si nu la drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi sau la obligatiile prevazute de acestea. (2) si (3) din lege nu contravin prevederilor constitutionale invocate. ia cunostinta de motivele care stau la baza acestei masuri. 941 din lege prevede ca incheierea prin care se ia masura arestarii preventive este supusa caii de atac a recursului. avand in vedere ca textul legal criticat se refera strict la activitatea instantei de judecata si masurile pe care aceasta le poate dispune. art.acestea nu au nici o incidenta cu privire la textul legal mentionat. instanta emitandu-l numai daca. 81 alin. data emiterii mandatului european de arestare. care nu este destinat publicitatii. asupra continutului acestuia. persoana solicitata. precum si cu privire la drepturile sale procesuale. De asemenea. iar prevederile art. 81 intocmirea si pastrarea unui Registru de evidenta a mandatelor europene de arestare. In acest sens.a fost emis un mandat de arestare preventiva sau de executare a pedepsei. legiuitorul roman a implementat in mod exact prevederile Deciziei-cadru a Consiliului nr.

2/C/MEA din 2 februarie 2007 pronuntata de Judecatoria Cluj-Napoca. instantele judecatoresti din Romania au pus de indata in aplicare prevederile Titlului III al Legii 302/2004. 3 din 29 ianuarie 2007 pronuntata de Tribunalul Bihor. precum si pentru modificarea altor legi). din datele concrete. . 81 din Legea 302/2004. a unei masuri de siguranta) se sustrage de la executarea unui astfel de mandat. . 49314937. la propunerea procurorului care exercita supravegherea urmaririi penale sau efectueaza urmarirea penala. 1 al art. 60 din 2006 (pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala.cazul Romaniei . Daca persoana urmarita se ascunde pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.Codul de procedura penala. stranse prin grija Politiei Romane (inclusiv a structurii specializate . invocand in acest sens. inclusiv a . Daca este vorba de executarea pedepsei. 57/2008). rezulta ca. europene sau internationale (Eurojust. dupa caz. procedandu-se in mod diferentiat. cu modificarile si completarile ulterioare. caz in care organul local de politie. 21 Procedura darii in urmarire . in functie de calitatea de invinuit sau de inculpat a persoanei impotriva careia se solicita luarea unei asemenea masuri. inclusiv prin Legea nr. in conditiile legii penale si respectiv procesual penale).Incheierea penala nr. odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.introduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. Interpol sau altele) se confirma localizarea persoanei solicitate pe teritoriul unui anumit stat membru al Uniunii Europene.Incheierea penala nr.Incheierea din 5 februarie 2007 pronuntata de Judecatoria Oradea. urmatoarele: . Darea in urmarire se desfasoara potrivit prevederilor Codului de procedura penala din 1968.Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative). va solicita darea in urmarire. aceasta se implineste ca urmare a parcurgerii procedurii darii in urmarire. care a primit spre executare mandatul in cauza. Daca persoana beneficiara a unui mandat de arestare preventiva sau a unui mandat de executare a unei pedepse privative de libertate (sau. instanta de executare trebuie sa emita mandatul de executare a pedepsei privative de libertate ramase definitive (sau dupa caz a unei alte masuri de siguranta. Din practica judiciara.respectiv art. Cap. cu concursul si a altor institutii statale. Europol. din acestea rezultand ca instantele romane au verificat indeplinirea celor doua conditii prevazute de alin. activitate care se va dispune prin ordin de catre Inspectoratul General al Politiei Romane. cu privire la mandatul european de arestare. instanta competenta putand astfel emite mandatul european de arestare. de catre judecatorul instantei competente. a constatarii ca persoana urmarita nu este de gasit pe teritoriul national si ca.

. Prin sentinta penala nr.cu titlu de exemplu redand comentariile privind emiterea unui mandat european de arestare de catre Judecatoria Oradea. condamnatul C. 2 din Legea 302/2004 modificata prin Legea 224/2006. La data de 18 martie 2002 a fost emis de catre Judecatoria Oradea mandatul de executare a pedepsei nr. cu privire la un urmarit international.in cauza nu a intervenit prescriptia executarii pedepsei..Biroul National Interpol a comunicat instantei emitente a mandatului de executare un mesaj primit de la Interpol Paris referitor la urmaritul international C. 81 din Legea 302/2004 modificata prin Legea 224/2006. la o pedeapsa de 1 an si 2 luni inchisoare.R din 13 august 2002 a fost dat in urmarire generala fiind dat si in urmarire internationala. in care se arata ca acesta nu va putea fi arestat daca va fi localizat in tarile membre ale U. urmand ca instanta sa se pronunte asupra oportunitatii emiterii unui mandat european de arestare. iar prin ordinul I. pe motiv ca pedeapsa aplicata de instanta nu se incadreaza in limitele legale: .D. . 71 si art.G. motiv pentru care va admite sesizarea din oficiu si in baza art.celor trei conditii cumulative susmentionate .condamnatul se sustrage executarii pedepsei.impotriva condamnatului a fost emis mandatul de executare a pedepsei pentru o pedeapsa de un an si doua luni inchisoare. s-a dispus condamnarea inculpatului C. definitiva prin neapelare. Fata de cele expuse mai sus. 64 C.impotriva condamnatului s-a pronuntat o sentinta penala definitiva de condamnare.E.D. In practica judiciara au existat si cazuri de refuz de emitere a mandatului european de arestare intrucat nu erau indeplinite conditiile legii pentru emiterea acestuia. instanta a retinut urmatoarele: .P. 81 alin. pe numele acestuia fiind emis un mandat de urmarire international. va emite mandat european de arestare pe numele condamnatului C. spre exemplu. Instanta a constatat ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.D. Prin adresa din 31 ianuarie 2007 Ministerul Administratiei si InternelorCentrul de Cooperare Politieneasca Internationala .D. fals privind identitatea si tentativa la trecerea frauduloasa a frontierei de stat). in lipsa unui mandat european de arestare. in vederea predarii in Romania. fiind dat in urmarire internationala.pen (pentru trei infractiuni: complicitate la fals material in inscrisuri oficiale. 79 si 83 alin. 1 cu referire la art. 313/2002 a Judecatoriei Oradea. . 458/2002. cu aplicarea art.

213/2006 a Tribunalului Cluj. respectiv pedeapsa mai mare de 4 luni duce la concluzia ca pedeapsa de 4 luni inchisoare nu se incadreaza in conditia prevazuta de lege. 224/2006. Intr-o alta cauza.pen. respectiv mandatul de executare nr. Formularea din textul art. Judecatoria Vaslui. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava prevazuta de art. Sesizarea instantei priveste situatia unei persoane condamnata definitiv la executarea unei pedepse de 4 luni inchisoare prin sentinta penala nr. a constatat ca a intervenit prescriptia executarii pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.. art. in baza art. 77. la o pedeapsa de 4 luni inchisoare. in cauza. b. 81 alin. prin sentinta penala 3310 din 12 decembrie 2006. Mandatul de executare a pedepsei nu a fost pus in executare deoarece condamnatul nu a fost identifica pe teritoriul tarii. 2305/1998 din 1 noiembrie 1999 emis de Judecatoria Vaslui. 200 din 7 februarie 2006 a Judecatoriei Cluj-Napoca. potrivit dispozitiilor art.I. 1686/1998 a Judecatoriei Vaslui inclupatului R. 78.I. 126 alin. Judecatoria Vaslui.I. In cauza de fata instanta a apreciat ca nu este intrunita conditia prevazuta de art.F. 126 alin. C. Cod penal termenul de prescriptie de 7 ani s-a implinit la data de 26 octombrie 2006.T. cu destinatia Spania. 302/2004 modifcata prin Legea nr. pentru motivele sus-aratate. b din Legea nr.b din Legea 302/2004 pentru emiterea mandatului european de arestare. 81 alin. 182 alin. in cauza a intervenit prescriptia executarii pedepsei de 2 ani inchisoare. Bors. in temeiul art. b. 1 lit. cu privire la cuantumul pedepsei pentru executarea careia se poate emite mandatul european de arestare. 336/2006. S-a constatat ca. b. inculpatul V. din verificarile efectuate pana in prezent reiesind ca acesta ar fi parasit Romania in mod legal. Fata de cele de mai sus. 81 alin. 200 din 7 februarie 2006 a Judecatoriei Cluj-Napoca.L. 1 lit. cauza care inlatura executarea pedepsei. fiind emis mandatul de executare a pedepsei nr. 1/C/MEA din 24 ianuarie 2007 prin sentinta penala nr.A.. S-a dispus comunicarea incheierii Centrului de Cooperare Politieneasca InternationalaBiroul National Interpol din M. din Legea 302/2004. 1 C. Incheierea penala nr. prin incheierea penala din 10 ianuarie 2007 a respins sesizarea pentru emiterea mandatului european de arestare motivat de faptul ca. 1 lit.pen. De altfel. Pe . prin P. 1 lit. si a dispus anularea formelor de executare.Judecatoria Cluj-Napoca. 1 lit. definitiva prin decizia penala nr. in data de 23 februarie 2005. se va respinge sesizarea Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca cu privire la emiterea mandatului european de arestare in privinta condamnatului V.

mandatul european de arestare este de departe cea mai ancorata in actualitate. In cazul in care nu se cunoaste locul unde se afla persoana solicitata.L. mandatul european de arestare se transmite Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. dand nastere intr-un timp foarte scurt la actiuni legislative substantiale. .cale de consecinta instanta urmeaza sa respinga sesizarea privind emiterea unui mandat european de arestare privind pe numitul R. Intre aceste initiative de cooperare. Elementele ce-l diferentiaza fiind. autoritatile romane competente sa primeasca mandatul european de arestare sunt Ministerul Justitiei si parchetele de pe langa curtile de apel in a caror circumscriptie a fost localizata persoana solicitata. dar au creat presiune in justitia Uniunii Europene. Mandatul european de arestare nu se confunda cu mandatul de arestare preventiva. instante de executare a mandatului european de arestare sunt curtile de apel. a fost determinat de atacurile teroriste din Statele Unite ale Americii din 11septembrie 2001. autoritatea centrala romana in materia mandatului european de arestare fiind Ministerul Justitiei. raspunzand nevoii resimtite de statele membre de a reactiona rapid si prompt la stimulii infractionali intru realizarea scopurilor Uniunii Europene. Impulsul declansator al initierii unei astfel de proceduri simplificate mandatul european de arestare. cel putin din punctul de vedere al legislatiei romanesti : autoritatile competente in emiterea mandatului european de arestare sunt instantele de judecata. Concluzii. Atacurile teroriste nu numai ca au intarit importanta unor masuri in securitatea interna a UE. Mandatul european de arestare a inlocuit procedurile referitoare la extradare incepand cu data de 1 Ianuarie 2004 pentru toate statele membre ale UE.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful