Domenii de utilizare a frigului artificial

1. Construcţia de maşini

2. Metalurgie

3. Industria chimică

4. Industria alimentară

5. Industria minieră şi de construcţii

6. Medicină

7. Aviaţie şi cosmonautică

8. Energetică

Clasificarea instalaţiilor frigorifice

1. După principiul de funcţionare
¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
rice termoelect instalatii
jet cu instalatii
absorbtie cu instalatii
compresie cu instalatii

2. După tipul ciclului
¹
´
¦
deschis
închis


3. După periodicitate
¹
´
¦
ã discontinu e functionar cu
continuã e functionar cu



Agenţi frigorifici

Agenţii frigorifici = substanţe omogene sau amestecuri de substanţe care preiau
în cursul ciclului frigorific căldura de la mediul ce trebuie răcit şi o cedează altui
mediu (în general mediul ambiant) la o temperatură mai ridicată. Ei trebuie să
corespundă cerinţelor impuse de schema şi tipul instalaţiilor precum şi de
nivelul de temperatură al celor două surse de căldură.

Condiţii ce trebuie îndeplinite de agenţii frigorifici:

să vaporizeze la temperaturi coborâte, la presiuni apropiate de cea
atmosferică;

căldura latentă de vaporizare (r) să fie mare, reducând astfel debitul de
agent frigorific în instalaţie;

alura curbei de saturaţie să fie convenabilă (p
sat
<< p
cr
);

densitatea şi vâscozitatea să fie cât mai coborâte (⇒ ∆p ↓);

coeficienţii de transfer de căldură să fie cât mai ridicaţi (⇒ S↓);

vaporii de agent frigorific să nu fie solubili faţă de uleiul de ungere al
compresorului;

vaporii de agent frigorific să fie solubili faţă de apă (evitarea formării
dopurilor de gheaţă);

să fie inerţi faţă de metale şi materialele de etanşare;

să nu fie inflamabili;

să fie stabili chimici în domeniul de utilizare;

să nu fie toxici;

să fie cât mai ieftini;

să aibă impact redus asupra efectului de seră şi asupra distrugerii stratului
de ozon.



Amoniacul (NH
3
): gaz incolor cu miros specific pronunţat (t
fn
≈ -34 ºC)

căldură latentă de vaporizare relativ ridicată;

conductivitatea termică este bună şi vâscozitatea redusă;

nu se dizolvă în ulei şi este puternic absorbit de apă (dar în prezenţa ei
atacă Cu şi aliajele sale);

arde prost în aer dar duce la explozii la concentraţii de 13 ÷ 25 % în aer;

este toxic pentru organism la concentraţii de peste 0,5 %;

are preţ scăzut şi se utilizează în IFCMV de medie şi mare putere precum
şi în cele cu absorbţie.

Freonii (HCC, CFC, HFC şi HCFC): sunt compuşi halogenaţi ai metanului
sau etanului obţinuţi prin înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen prin
atomi de Cl sau F.

au toxicitatea nulă sau foarte redusă;

inflamabilitatea este redusă;

au o bună stabilitate termică;

sunt compatibili cu metalele şi unele uleiuri;

masa moleculară ridicată;

vâscozitatea este foarte redusă ceea ce favorizează scăpările;

căldură latentă de vaporizare coborâtă (∼ 10 ori mai mică ca la amoniac);

coeficienţi adiabatici reduşi;

densitatea este ridicată.

Dioxidul de carbon (CO
2
): este utilizat în principal pentru producerea gheţii
uscate (zăpada carbonică); este neutru în raport cu metalele, neinflamabil,
netoxic; Dezavantaj: temperatura critică coborâtă (31 ºC) la p
cr
= 74 bar ⇒
presiuni ridicate în condensator.

Încadrarea instalaţiilor frigorifice faţă de mediul ambiant


























Schema generală a unei instalaţii frigorifice































60
40
20
0
- 20
- 40
t [ºC]
s [kJ/kg]
Instalaţii
frigorifice
Pompe
de
căldură
P.C.
+
I.F.

p
c
, T
c
P
p
c
, T
c
T
si
p
o
, T
o
i

ln p

Q
c
Q
o
p
0
= p
v
, T
0
= T
v

Condensator
Vaporizator
Compresor
Ventil laminare
(Detentor)
C
Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori
(IFCMV)

1. Clasificarea IFCMV

a) cu comprimare într-o singură treaptă;
b) cu comprimare în două trepte;
c) cu comprimare în trei trepte;
d) în cascadă.

2. Procese în IVCMV într-o singură treaptă de compresie

Schema şi ciclul ideal (Carnot) al IFCMV cu o treaptă de
compresie

























Bilanţul termic:

(
¸
(

¸

+ = +
kg
kJ
l q l q
d c c 0

( )
(
¸
(

¸

+ = − + =
kg
kJ
l q l l q q
d c c 0 0
;
d c
l l l − = = lucrul mecanic total al ciclului
(
¸
(

¸

− = − = − = − =
kg
kJ
i i q i i q i i l i i l
c d c 3 2 4 1 0 4 3 1 2
; ; ;
K
C
V
D
~
M
1
2
3
4
l
c

q
0

q
c

l
d

1
2
3
4
i
1

i
2
i
3

i
4

s
3
= s
4
s
1
= s
2

T
c

T
v

T
s
∆ ∆∆ ∆s

Eficienţa frigorifică ideală (maximă):
0
0 0
q q
q
l
q
c
C

= = ε
( )
( )
v c
v
c
v c
v
C
c c
v
T T f
T
T
s T T
s T
s T i i q
s T i i q
,
1
1
3 2
4 1 0
=

=
∆ ⋅ −
∆ ⋅
= ⇒
)
`
¹
∆ ⋅ = − =
∆ ⋅ = − =
ε

Schema şi ciclul teoretic al IFCMV într-o singură treaptă de
compresie fără subrăcire































1
2
3
4
i
1

i
2

i
3

i
4

s
4
s
1
= s
2

T
c

T
v

T
s
q
0

s
3

2’
C
C
1
2
3
4
i
3
= i
4
i
1

p
c

p
v

ln p
i
q
0

2’
i
2

q
c

l
c

K
C
V
VL
~
M
1
2
3
4
l
c

q
0

q
c

Procesele funcţionale:

(1 – 2): comprimare izentropică
(
¸
(

¸

− = =
kg
kJ
i i l l
c 1 2


(2 – 3): desupraîncălzire (răcire) izobară (2 – 2’) + condensare izotermă (2’ – 3)
( ) ( )
(
¸
(

¸

− = − + − =
kg
kJ
i i i i i i q
c 3 2 3 ' 2 ' 2 2


(3 – 4): laminarea lichidului
( )
1
1 3
1 1
1 3
4 1 1 4 1 4 3
r
i i
i i
i i
x i i x i i i
l v
l
l v l

=


= ⇒ − ⋅ + = =

(4 – 1): vaporizare izobar - izotermă

(
¸
(

¸

− =
kg
kJ
i i q
4 1 0


( )
(
¸
(

¸

− = − − − = − = =
kg
kJ
i i i i i i q q l l
c c 1 2 4 1 3 2 0


Eficienţa frigorifică a ciclului:

1 2
4 1 0
i i
i i
l
q
f


= = ε

Deplasarea comprimării în domeniul vaporilor supraîncălziţi şi efectuarea
destinderii prin laminare, determină reducerea eficienţei frigorifice a ciclului
teoretic în raport cu cea a ciclului ideal (Carnot, de referinţă).

Pentru ciclul ideal:

v c
v
C
T T
T

= ε

Gradul de reversibilitate al ciclului teoretic faţă de cel ideal:

1
1 2
4 1
<




= =
v
v c
C
f
t
T
T T
i i
i i
ε
ε
ρ
Schema şi ciclul teoretic al IFCMV într-o singură treaptă de
compresie cu subrăcire






























Puterea frigorifică specifică:
(
¸
(

¸

∆ + = − + − = − =
kg
kJ
q q i i i i i i q
SR
0 0 ' 4 4 4 1 ' 4 1 0
'
Sarcina termică specifică a subrăcitorului:
(
¸
(

¸

∆ = − = − =
kg
kJ
q i i i i q
SR
SR 0 ' 4 4 ' 3 3

Eficienţa frigorifică a ciclului cu subrăcire:
f
SR
f
SR SR
f
q
q
q
q
l
q
l
q q
l
q
ε ε ε >
|
|
¹
|

\
|

+ ⋅ =
|
|
¹
|

\
|

+ ⋅ =
∆ +
= =
0
0
0
0 0 0 0 0
1 1
'
'
1
2
3
4
s
4
s
1
= s
2

T
c

T
v

T
s
s
3

2’
C
3’
4’
s
3’
s
4’

∆ ∆∆ ∆q
0
SR

C
1
2
3
4
i
3
= i
4
i
1

p
c

p
v

ln p
i
q’
0

2’
i
2

q
c

l
c

3’
4’
q
SR

i
3’
=i
4’

q’
0

K
C
V
~
M
1
2
l
c

q
c

SR
q
SR

VL
3’
4’
3
Influenţa supraîncălzirii vaporilor aspiraţi de compresorul IFCMV

















Gradul de supraîncălzire al vaporilor în vaporizator:

[ ] K T T T
v si SI
− = ∆

Puterea frigorifică specifică:
(
¸
(

¸

∆ + = − + − = − =
kg
kJ
q q i i i i i i q
SI
0 0 1 1 4 1 4 1 0
' ' '

Lucrul mecanic specific:

(
¸
(

¸

= − > − =
kg
kJ
l i i i i l
1 2 ' 1 " 2
'

Eficienţa frigorifică a ciclului cu supraîncălzire:

f f
i i
i i
l
q
ε ε
<
>


= =
' 1 " 2
4 ' 1 0
'
'
'

f
f
f
=
ε
ε'
(natura agentului frigorific)


C
1
2 3
4
i
3
= i
4
i
1

p
c

p
v

ln p
i
q’
0

2’
i
1’

q
c

l’
2”
1’
i
2”

1
2
3
4
s
4
s
1
= s
2

T
c

T
v

T
s
q
0

s
3

2’
C
2”
1’
∆ ∆∆ ∆q
0
SI

T
si
=T
1’

Ciclul teoretic al IFCMV cu subrăcire regenerativă
































(
¸
(

¸

− = = − =
kg
kJ
i i q i i q
sr SI ' 3 3 1 ' 1


(
¸
(

¸

− = =
(
¸
(

¸

− =
kg
kJ
i i l l
kg
kJ
i i q
c ' 1 2 4 1 0
;

' 1 2
4 1 0
i i
i i
l
q
f


= = ε
l
c

q
0

K
C
V
VL
1’
2
3
4
q
c

Rg
1 3’
1
2
3
s
1
s
1’
= s
2

T
c

T
v

T
s s
3

2’
C
3’
4
s
3’
s
4

q
SR
1’
q
SI
C
1
2
3
i
3
i
1

p
c

p
v

ln p
i
q
0

2’
i
2

q
c

l
c

3’
4
q
SR

i
3’
=i
4

1’
i
1’

T
1’

T
v

T
c

T
3’

Rg
S
T
Vapori
Lichid
Schema şi ciclul teoretic al IFCMV cu separator de picături




















Bilanţul termic al separatorului de picături:

[ ] kW i m i m i m i m
' 4 2 1 1 1 2 4 1
⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ & & & &

(
¸
(

¸

⋅ + =
kg
kJ
r x i i
1 4 ' 4 4
; ( )
1 " 4 1 ' 4
;
v l
i i i i = =

Coeficientul de debit:

1 1
' 4 1
1 4
' 4 1
1 4 ' 4 1
' 4 1
4 1
1
2
<


− =

⋅ − −
=


= =
i i
r x
i i
r x i i
i i
i i
m
m
&
&
µ

1 1
'
4
1
1 4 1
1
0
' 4 1 1 0
4 1 0
< − =
⋅ −
= = ⇒
)
`
¹
− = =
− =
x
r
r x r
r
q
i i r q
i i q
µ

Eficienţa frigorifică a ciclului IFCMV cu SP:

f
SP
f
l
q
l
q
l
r
l m
r m
P
Q
ε µ µ ε = = ⋅ = ⋅ =


= =
0 0 1
1
1 2 0
'
&
&

l
c

q
0

K
C
V
VL
1=4”
2
3
4
q
c

SP
1
3’
SR
q
SR

4’
m
2

m
1

1=4”
2
3
4’
s
4
s
1
= s
2

T
c

T
v

T
s
2’
C
3’
4
s
4’

x
4

Schema şi ciclul real al IFCMV

Abateri ale procesului real faţă de cel teoretic:

procesul de compresie din compresor nu este un proces adiabat reversibil
datorită frecărilor mecanice şi gazodinamice, precum şi ca urmare a
schimbului de căldură cu pereţii;
(
¸
(

¸

(
(
(
¸
(

¸


|
|
¹
|

\
|
⋅ ⋅ ⋅

⋅ =

kg
kJ
p
p
v p
k
k
l
k
k
v
c
v v
i
c
1
1
1
1
η

procesele de transfer de căldură între agentul frigorific şi mediul de răcire
(apă, aer) din condensator şi subrăcitor presupun existenţa unor diferenţe
finite de temperatură, care imprimă acestor procese un caracter ireversibil;

procesele de transfer de căldură între mediul răcit şi agentul frigorific din
vaporizator se desfăşoară de asemenea la diferenţe finite de temperatură,
fiind deci un proces ireversibil;

circulaţia agentului frigorific prin instalaţie este însoţită de pierderi de
presiune;

echipamentele, conductele, ş.a. prin care evoluează fluidele de lucru
schimbă căldură cu mediul ambiant.

Ipoteze simplificatoare:

procesul de comprimare (1-2) este adiabat ireversibil;

procesul de evacuare a căldurii către mediul ambiant se compune din
desupraîncălzirea izobară (2-2’), condensarea izobar-izotermă (2’-3) şi
subrăcirea izobară (3-3’); temperatura de condensare Tc este superioară
temperaturii medii a apei (aerului) de răcire T
ma
cu diferenţa ∆T
c
necesară
efectuării transferului de căldură;

procesul de laminare (3’-4) este adiabat ireversibil (cu creşterea
entropiei);

procesul de vaporizare (4-1) este izobar-izoterm şi se desfăşoară la o
temperatură T
v
(T
0
) inferioară temperaturii medii a agentului purtător de
frig cu diferenţa ∆T
v
necesară desfăşurării transferului de căldură;

se neglijează supraîncălzirea vaporilor în conducta care alimentează
compresorul.











































l
c

q
0

K
C
V
VL
1
2
3
4
q
c

3’
SR
q
SR

1=4”
2
3
s
4
s
1
= s
2s

T
c

T
v

T
s
2’
C
3’
4
s
2

2
s

C
1
2 3 2
s

i
3
i
1

p
c

p
v

ln p
i
q
0

2’
i
2

q
c

l
3’
4
q
SR

i
3’
=i
4’

l
t

T
a2

T
a1

T
c

T
3’

SR
S
SR

T
T’
a

T
2

T
c

T”
a

C
S
c

T
∆T
c

T’
f

T
v
=T
0

T
3’

V
S
v

T
T”
f

∆T
v

[ ] K T T T T T T T T T
SR c c ma c v mf v
∆ − = ∆ + = ∆ − =
' 3
; ;

Randamentul intern adiabatic al compresorului:

(
¸
(

¸

+ = + = ⇒
|
|
¹
|

\
|



= =
kg
kJ i i
i l i i
T
T
orientativ
i i
i i
l
l
i
s
c
v
i
s
t
i
η
η η
1 2
1 1 2
1 2
1 2


Puterea frigorifica specifică:

(
¸
(

¸

− =
kg
kJ
i i q
4 1 0


Sarcina termică specifică la condensare:

(
¸
(

¸

− =
kg
kJ
i i q
c 3 2


Sarcina termică specifică la subrăcire:

(
¸
(

¸

− =
kg
kJ
i i q
sr ' 3 3


Eficienţa frigorifică a ciclului real:

ft i
s
i f r
i i
i i
i i
i i
l
q
ε η η ε ε ⋅ =


⋅ =


= = =
1 2
4 1
1 2
4 1 0


Bilanţul energetic al ciclului real:

(
¸
(

¸

+ = +
kg
kJ
q q q l
sr c 0


Gradul de reversibilitate al ciclului real faţă de cel de referinţă (Carnot):

1
1
1 2
4 1
< ⋅


⋅ = =
C s
i
C
r
r
i i
i i
ε
η
ε
ε
ρ
3. IVCMV cu două trepte de compresie

Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte cu o laminare şi răcire
intermediară incompletă



















Presiunea intermediară de compresie: [ ] bar p p p
c v i
⋅ =
Puterea frigorifică specifică:
(
¸
(

¸

− = − =
kg
kJ
i i i i q
5 1 6 1 0

Lucrul mecanic specific de compresie în treapta I , II şi respectiv total:

( ) ( )
(
¸
(

¸

− + − = + = − = − =
kg
kJ
i i i i l l l i i l i i l
c c tr c c 3 4 1 2 2 1 2 3 4 2 1 2 1
; ;
Economia de lucru mecanic în raport cu comprimarea într-o treaptă:
( ) ( ) ( ) ( )
(
¸
(

¸

− − − = − − − − − = − = ∆
kg
kJ
i i i i i i i i i i l l l
tr tr 3 2 4 ' 2 3 4 1 2 1 ' 2 2 1

Sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor:
(
¸
(

¸

− =

kg
kJ
i i q
SR c 5 4

Eficienţa frigorifică a ciclului:
( ) ( )
1 ' 2
5 1
1
0
1
3 4 1 2
5 1
2
0
2
i i
i i
l
q
i i i i
i i
l
q
tr
tr f
tr
tr f


= = >
− + −

= = ε ε
C
1
2
3
i
5’
i
1

p
c

p
v

ln p
i
q
0

4’
i
4

q
c

5’
6
q
SR

i
5
=i
6

l
c1

p
i

l
c2

4 5
2’
VL
K2
C-SR
V
1
2
5
l
c1



6
3
4
K1
l
c2

q
c
+q
SR



q
0

RI
Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte cu o laminare şi răcire
intermediară completă





















Bilanţul termic al BI:

( ) [ ] 1
6 3
6 2
1
2
3 2 6 1 2 2 1
>


= = ⇒ ⋅ = ⋅ − + ⋅
i i
i i
m
m
kW i m i m m i m
&
&
& & & & µ

Puterea totală de compresie:

( ) [ ] kW l l m l m l m P P P
c c c c c c c 2 1 1 2 2 1 1 2 1
⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ = + = µ & & &

Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care
circula prin treapta de joasă presiune (I):
( )
(
¸
(

¸

− ⋅ + − = ⋅ + = =
kg
kJ
i i i i l l
m
P
l
c c
c
tr 3 4 1 2 2 1
1
2
µ µ
&


Eficienţa frigorifică a ciclului:
( )
3 4 1 2
0
2 1
0
2
0 0
2
i i i i
q
l l
q
l
q
P
Q
c c tr c
tr f
− ⋅ + −
=
⋅ +
= = =
µ µ
ε

C
1
2
3
i
5’
i
1

p
c

p
v

ln p
i
q
0

4’
i
4

q
c

5’
7
q
SR

i
5
=i
6

l
c1

p
i

l
c2

4
5
2’
1’
6
VL2
q
c
+q
SR



K2
C-SR
V
1
2
5
l
c1



6
3
4
K1
l
c2

q
0

BI
7
m
2

m
1

VL1
p
v

p
c

p
i

Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte, cu două laminări şi răcire
intermediară completă





















Bilanţul termic al BI:

[ ] 1
6 3
7 2
1
2
3 2 7 1 6 2 2 1
>


= = ⇒ ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
i i
i i
m
m
kW i m i m i m i m
&
&
& & & & µ
( )
6 7 . 1 . 2
i i
lam lami
< > µ µ

Puterea totală de compresie:

( ) [ ] kW l l m l m l m P P P
c c c c c c c 2 1 1 2 2 1 1 2 1
⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅ = + = µ & & &

Puterea frigorifică specifică:

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) . 1 . 1 . 2
0 8 6 0 8 6 6 1 8 1 0
lam q i i lam q i i i i i i lam q > − + = − + − = − =

Eficienţa frigorifică a ciclului:

( )
. 1
3 4 1 2
0
2 1
0 0 0
. 2 lam f
c c c c
lam f
i i i i
q
l l
q
l
q
P
Q
ε
µ µ
ε >
− ⋅ + −
=
⋅ +
= = =
VL2
q
c
+q
SR



K2
C-SR
V
1
2
5
6
l
c1



3
4
K1
l
c2

q
0

BI
8
m
2

m
1

VL1
7
C
1
2
3
i
1

p
c

p
v

ln p
i
q
0

4’
i
4

q
c

5’
8
q
SR

i
7
=i
8

l
c1

p
i

l
c2

4
5
2’
1’
7
6
Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte, cu subrăcirea lichidului
de înaltă presiune




















Bilanţul termic al BI:

( ) [ ]
1
6 3
7 2
6 3
6 5 7 2
1
2
7 1 3 2 6 1 2 5 1 2 1
>


=

− + −
= = ⇒
⇒ ⋅ + ⋅ = ⋅ − + ⋅ + ⋅
i i
i i
i i
i i i i
m
m
kW i m i m i m m i m i m
&
&
& & & & & &
µ


Puterea frigorifică specifică:
(
¸
(

¸

− =
kg
kJ
i i q
8 1 0


Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care
circula prin treapta de joasă presiune (I):
( )
(
¸
(

¸

− ⋅ + − = ⋅ + = =
kg
kJ
i i i i l l
m
P
l
c c
c
tr 3 4 1 2 2 1
1
2
µ µ
&


Eficienţa frigorifică a ciclului:
( )
3 4 1 2
8 1
2 1
0
2
0 0
i i i i
i i
l l
q
l
q
P
Q
c c tr c
f
− ⋅ + −

=
⋅ +
= = =
µ µ
ε
C
1
2
3
i
5’
i
1

p
c

p
v

ln p
i
q
0

4’
i
4

q
c

5
8
i
5
=i
6

l
c1

p
i

l
c2

4 7
2’
1’
6
VL2
q
c



K2
C
V
1
2
5
l
c1



6
3
4
K1
l
c2

q
0

BI
8
m
2

m
1

VL1
7
m
1

Schema şi ciclul IFCMV cu trei trepte de comprimare






















Bilanţul termic al BI
1
:
[ ] 1
10 3
11 2
1
2
2 , 1 3 2 11 1 10 2 2 1
>


= = ⇒ ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
i i
i i
m
m
kW i m i m i m i m
&
&
& & & & µ
Bilanţul termic al BI
2
:
[ ] 1
8 5
9 4
2
3
3 , 2 5 3 9 2 8 3 4 2
>


= = ⇒ ⋅ + ⋅ = ⋅ + ⋅
i i
i i
m
m
kW i m i m i m i m
&
&
& & & & µ
Puterea frigorifică specifică: [ ] kg kJ i i q
12 1 0
− =
Sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor:
[ ] kg kJ i i q
SR c 7 6
− =


Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care
circula prin treapta de joasă presiune (I):
( ) ( ) ( ) [ ] kg kJ i i i i i i
l l l
m
l m l m l m
m
P
l
c c c
c c c
c
tr
5 6 3 , 2 2 , 1 3 4 2 , 1 1 2
3 3 , 2 2 , 1 2 2 , 1 1
1
3 3 2 2 1 1
1
3
− ⋅ ⋅ + − ⋅ + − =
= ⋅ ⋅ + ⋅ + =
⋅ + ⋅ + ⋅
= =
µ µ µ
µ µ µ
&
& & &
&

Eficienţa frigorifică a ciclului:
( ) ( ) ( )
5 6 3 , 2 2 , 1 3 4 2 , 1 1 2
12 1
3
0 0
i i i i i i
i i
l
q
P
Q
tr c
f
− ⋅ ⋅ + − ⋅ + −

= = =
µ µ µ
ε
1'
12
3
1
10
p’
i
'
p
c

p”
i

ln p
i
q
0


p
v

11
8
9
7'
7
6'
6
5
4
l
c1


q
c
+q
SR



l
c2


l
c3


Presiunile intermediare de compresie:
[ ] bar
p p p
p p p
c i i
c v i
¦
¹
¦
´
¦
⋅ =
⋅ =
' "
'

q
c
+q
SR



V
1
2
5
l
c1



6
3
4
l
c2

BI
1

8
m
3

m
1

VL1
m
2

C - SR
7
6
q
0

l
c3

VL2
VL3
2
BI
2

9
10
11
12
K1
K2
K3
Schema şi ciclul IFCMV în cascadă




















Sarcina termică a schimbătorului vaporizator-condensator:
[ ] kW q m q m Q
s s i c i C V
i s
, 0 ,
⋅ = ⋅ =

& &
s s
i i
s
i c
i
s
s s s i i i c
i i
i i
q
q
m
m
kg
kJ
i i q i i q
4 1
3 2
, 0
,
4 1 , 0 3 2 ,
;


= = = ⇒
(
¸
(

¸

− = − =
&
&
µ
Puterea frigorifică specifică (în cascada inferioară):
(
¸
(

¸

− =
kg
kJ
i i q
i i 4 1 0

Sarcina termică specifică la condensare în cascada superioară:
(
¸
(

¸

− =
kg
kJ
i i q
s s c 3 2

Lucrul mecanic specific de comprimare (raportat la debitul de agent
frigorific din cascada inferioară):
( )
s s i i s c i c
i
s c s i c i
i
c
i i i i l l
m
l m l m
m
P
l
1 2 1 2 , ,
, ,
− ⋅ + − = ⋅ + =
⋅ + ⋅
= = µ µ
&
& &
&

Eficienţa frigorifică:
( )
s s i i
i i
f
i i i i
i i
l
q
1 2 1 2
4 1 0
− ⋅ + −

= =
µ
ε

1
s

2
s

3
s

T
c

T
v

T
s
2’
s

C
4
s

1
i

2
i

2’
i

3
i

4
i

q
0

C

q
c



V
l
c,i



l
c,s

m
i

VL
i

m
s

V
s
- C
i

q
0

VL
s

1
i

2
i

3
i

4
i

4
s

3
s

1
s

2
s

K
s

K
i

Calcul termic al IFCMV

Datele necesare pentru efectuarea calcului termic:

o Puterea frigorifică, Q
0
[kW];
o Temperatura de vaporizare, t
v
[ºC];
o Temperatura de condensare, t
c
[ºC];
o Gradul de subrăcire, ∆t
SR
[ºC] ( )
SR c SR
t t t ∆ − = ;
o Gradul de supraîncălzire, ∆t
SI
[ºC] ( )
SI v SI
t t t ∆ + = ;

Cu ajutorul datelor de intrare, al diagramelor şi tabelelor, se stabilesc
parametrii de stare ai agentului frigorific în punctele caracteristice ale ciclului
frigorific.

Debitul masic de agent frigorific:
(
¸
(

¸

=
s
kg
q
Q
m
0
0
&

Debitul volumetric de agent frigorific:
(
¸
(

¸

⋅ =
s
m
v m V
3
&
&

unde v este volumul specific al vaporilor aspiraţi în compresor, în [m
3
/kg];

Cilindreea compresorului (volumul descris în unitatea de timp de pistoane
la cursa lor de aspiraţie):
(
¸
(

¸

=
s
m V
C
3
λ
&


unde λ este factorul de debit al compresorului:

et in i et in l m
λ λ λ λ λ λ λ λ ⋅ ⋅ = ⋅ ⋅ ⋅ = , unde:

m
λ este coeficientul spaţiului mort;
l
λ - coeficientul de laminare;
i
λ - coeficientul indicat,
l m i
λ λ λ ⋅ = ;
in
λ - coeficientul de încălzire,
c
v
in
T
T
≈ λ ;
et
λ - coeficientul de etanşare ( ) 98 , 0 96 , 0 ÷ ∈
et
λ .

Coeficientul indicat, denumit şi randamentul volumetric al compresorului:

(
(
(
¸
(

¸


|
|
¹
|

\
|
⋅ − =
|
|
¹
|

\
|
= 1 1
1
m
v
c
v
c
i
p
p
c
p
p
f λ ,
unde
V
V
c
0
= este coeficientul spaţiului mort, ( ) 08 , 0 01 , 0 ÷ ∈ c
m – exponentul politropic, ( ) 1 , 1 9 , 0 ÷ ∈ m
V
0
– volumul spaţiului mort;

Volumul cursei pistonului:
s
d
V ⋅

=
4
2
π
, unde d este diametrul cilindrului iar s cursa pistonului;

Sarcina termică a condensatorului:

[ ] kW q m Q
c c
⋅ = &

Puterea termică a subrăcitorului:

[ ] kW q m Q
SR SR
⋅ = &

Puterea efectivă a compresorului, necesară pentru alegerea motorului de
antrenare:

[ ] kW
l m
l m
P
m
c
m i
s c
e
η η η

=


=
&
&
,



|
|
¹
|

\
|
=
v
c
i
p
p
f η este randamentul indicat al compresorului;

( )
h m
V f
&
= η - randamentul mecanic al compresorului;

Debitul agentului de răcire:

(
¸
(

¸

∆ ⋅
=
s
kg
t c
Q
m
c a pa
c
c a
,
,
&

(
¸
(

¸

∆ ⋅
=
s
kg
t c
Q
m
SR a pa
SR
SR a
,
,
&

Agen i frigorifici
Agen ii frigorifici = substan e omogene sau amestecuri de substan e care preiau în cursul ciclului frigorific căldura de la mediul ce trebuie răcit şi o cedează altui mediu (în general mediul ambiant) la o temperatură mai ridicată. Ei trebuie să corespundă cerin elor impuse de schema şi tipul instala iilor precum şi de nivelul de temperatură al celor două surse de căldură. Condi ii ce trebuie îndeplinite de agen ii frigorifici: să vaporizeze la temperaturi coborâte, la presiuni apropiate de cea atmosferică; căldura latentă de vaporizare (r) să fie mare, reducând astfel debitul de agent frigorific în instala ie; alura curbei de satura ie să fie convenabilă (psat << pcr); densitatea şi vâscozitatea să fie cât mai coborâte (⇒ ∆p ↓); coeficien ii de transfer de căldură să fie cât mai ridica i (⇒ S↓); vaporii de agent frigorific să nu fie solubili fa ă de uleiul de ungere al compresorului; vaporii de agent frigorific să fie solubili fa ă de apă (evitarea formării dopurilor de ghea ă); să fie iner i fa ă de metale şi materialele de etanşare; să nu fie inflamabili; să fie stabili chimici în domeniul de utilizare; să nu fie toxici; să fie cât mai ieftini; să aibă impact redus asupra efectului de seră şi asupra distrugerii stratului de ozon.

Dezavantaj: temperatura critică coborâtă (31 ºC) la pcr = 74 bar ⇒ presiuni ridicate în condensator. neinflamabil.5 %. Dioxidul de carbon (CO2): este utilizat în principal pentru producerea ghe ii uscate (zăpada carbonică). masa moleculară ridicată. netoxic. CFC. vâscozitatea este foarte redusă ceea ce favorizează scăpările. căldură latentă de vaporizare coborâtă (∼ 10 ori mai mică ca la amoniac). au toxicitatea nulă sau foarte redusă. sunt compatibili cu metalele şi unele uleiuri. HFC şi HCFC): sunt compuşi halogena i ai metanului sau etanului ob inu i prin înlocuirea unuia sau mai multor atomi de hidrogen prin atomi de Cl sau F. densitatea este ridicată. Freonii (HCC. arde prost în aer dar duce la explozii la concentra ii de 13 ÷ 25 % în aer. este toxic pentru organism la concentra ii de peste 0.Amoniacul (NH3): gaz incolor cu miros specific pronun at (tfn≈ -34 ºC) căldură latentă de vaporizare relativ ridicată. inflamabilitatea este redusă. conductivitatea termică este bună şi vâscozitatea redusă. are pre scăzut şi se utilizează în IFCMV de medie şi mare putere precum şi în cele cu absorb ie. este neutru în raport cu metalele. . au o bună stabilitate termică. nu se dizolvă în ulei şi este puternic absorbit de apă (dar în prezen a ei atacă Cu şi aliajele sale). coeficien i adiabatici reduşi.

Tc Tsi po.F.C. + I. T0 = Tv . Tc ln p Ventil laminare (Detentor) C pc.Încadrarea instala iilor frigorifice fa ă de mediul ambiant t [ºC] 60 40 20 0 .20 . To i Vaporizator P Compresor Qo p0 = pv.40 s [kJ/kg] Instala ii frigorifice Pompe de căldură P. Schema generală a unei instala ii frigorifice Qc Condensator pc.

qc = i2 − i3    kg  .Instala ii frigorifice cu compresie mecanică de vapori (IFCMV) 1. l = l c − l d = lucrul mecanic total al ciclului    kJ  l c = i2 − i1 . q 0 = i1 − i4 . cu comprimare în trei trepte. Clasificarea IFCMV a) b) c) d) cu comprimare într-o singură treaptă. Procese în IVCMV într-o singură treaptă de compresie Schema şi ciclul ideal (Carnot) al IFCMV cu o treaptă de compresie C 3 ld D K  qc  T 2 l c  Tc M 3 i3 2 i2 ~ Tv 1 s3 = s4 4 i4 ∆ s s1 = s2 1 i1 s V 4 q0 Bilan ul termic: q 0 + l c = qc + l d  kJ   kg    q c = q0 + (l c − l d ) = q 0 + l  kJ   kg  . 2. în cascadă. l d = i3 − i4 . cu comprimare în două trepte.

Tv )  ⇒ εC = qc = i2 − i3 = Tc ⋅ ∆s  (Tc − Tv ) ⋅ ∆s Tc − 1 Tv Schema şi ciclul teoretic al IFCMV într-o singură treaptă de compresie fără subrăcire C 3 qc T 2 C lc Tc Tv V 4 q0 ln p C qc pc 3 2’ 2 1 s3 s4 3 i4 4 q0 s1 = s2 i3 1 i1 s 2’ 2 i2 M VL K ~ pv 4 q0 i3 = i4 i1 1 lc i2 i .Eficien a frigorifică ideală (maximă): q q0 εC = 0 = l qc − q0 q0 = i1 − i4 = Tv ⋅ ∆s  Tv ⋅ ∆s 1 = = f (Tc .

de referin ă).Procesele func ionale: (1 – 2): comprimare izentropică  kJ  l = lc = i2 − i1    kg  (2 – 3): desupraîncălzire (răcire) izobară (2 – 2’) + condensare izotermă (2’ – 3)  kJ  qc = (i2 − i2' ) + (i2 ' − i3 ) = i2 − i3    kg  (3 – 4): laminarea lichidului i3 = i4 = i1l + x4 ⋅ (i1v − i1l ) ⇒ (4 – 1): vaporizare izobar .izotermă  kJ  q0 = i1 − i4    kg  l = lc = qc − q0 = i2 −i 3 −(i1 − i4 ) = i2 − i1 Eficien a frigorifică a ciclului: x4 = i3 − i1l i3 − i1 = i1v − i1l r1  kJ   kg    εf = q0 i1 − i4 = l i 2 −i 1 Deplasarea comprimării în domeniul vaporilor supraîncălzi i şi efectuarea destinderii prin laminare. Pentru ciclul ideal: εC = Tv Tc − Tv Gradul de reversibilitate al ciclului teoretic fa ă de cel ideal: ρt = ε f i1 − i4 Tc − Tv = ⋅ <1 ε C i2 − i1 Tv . determină reducerea eficien ei frigorifice a ciclului teoretic în raport cu cea a ciclului ideal (Carnot.

Schema şi ciclul teoretic al IFCMV într-o singură treaptă de compresie cu subrăcire qSR 3’ SR 3 2 lc Tc Tv V 4’ q’0 ln p qSR pc 3’ 3 C qc 2’ 2 1 s3’ s3 s4’ s4 3 3’ 4’ 4 ∆q0SR C qc T C 2 2’ M VL K ~ 1 s1 = s2 s pv 4’ 4 q’0 i3’=i4’ i3 = i4 i1 1 lc i2 i Puterea frigorifică specifică:  kJ   kg    Sarcina termică specifică a subrăcitorului:  kJ  SR q SR = i3 − i3' = i4 − i4 ' = ∆q0  kg    Eficien a frigorifică a ciclului cu subrăcire: SR SR  ∆q SR  q'0 q0 + ∆q0 q0  ∆q0  1 +  = ε f ⋅ 1 + 0  > ε f ε'f = = = ⋅  l l l  q0  q0     SR q '0 = i1 − i4 ' = i1 − i4 + i4 − i4 ' = q0 + ∆q0 .

Influen a supraîncălzirii vaporilor aspira i de compresorul IFCMV C qc pc 3 2’ 2 2” T C 2 Tc Tsi=T1’ Tv 3 2’ 2” ln p 4 q0 s3 s4 1’ 1 ∆q0SI pv 4 q’0 i3 = i4 1 1’ l’ s1 = s2 s i1 i1’ i2” i Gradul de supraîncălzire al vaporilor în vaporizator: ∆TSI = Tsi − Tv [K ]  kJ   kg    Puterea frigorifică specifică: SI q '0 = i '1 −i4 = i1 − i4 + i '1 −i1 = q0 + ∆q0 Lucrul mecanic specific: l ' = i2" − i1' > i2 − i1 = l  kJ   kg    Eficien a frigorifică a ciclului cu supraîncălzire: ε'f = q '0 i1' − i4 > εf = l ' i2" − i1' < ε'f = f (natura agentului frigorific) εf .

  l = lc = i2 − i1' εf = q0 i1 − i4 = l i2 − i1' .Ciclul teoretic al IFCMV cu subrăcire regenerativă C qc 2 lc T C K 3 Rg 3’ VL 4 q0 T Tc T1’ 2 2’ 1’ 1 Tc Tv 3 3’ 1’ 4 qSR s3’ s3 s4 1 qSI s1 s1’ = s2 s V ln p qSR Rg Lichid T3’ Vapori Tv S C qc 2’ 2 pc 3’ 3 pv 4 q0 i3’=i4 i3 1 1’ lc i1 i1’ i2 i q SI = i1' − i1 = q sr = i3 − i3'  kJ   kg     kJ   kg    q0 = i1 − i4  kJ   kg .

Schema şi ciclul teoretic al IFCMV cu separator de picături qSR SR C 3 qc 2 lc T C 2 2’ 3’ VL m1 4 1 SP m 2 4’ q0 V K 1=4” Tc Tv 3 3’ 4’ 4 x4 s4’ s4 1=4” s1 = s2 s Bilan ul termic al separatorului de picături: & & & & m1 ⋅ i4 + m2 ⋅ i1 = m1 ⋅ i1 + m2 ⋅ i4 ' [kW ] i4" = iv1 ) i4 = i4' + x4 ⋅ r1  kJ   kg  .   (i4' = il1 . Coeficientul de debit: µ= & m2 i1 − i4 i1 − i4' − x4 ⋅ r1 x ⋅r = = =1− 4 1 <1 & m1 i1 − i4 ' i1 − i4 ' i1 − i4 '  q0 r1 − x4 ⋅ r1 = = 1 − x4 < 1  ⇒ µ= q '0 = r1 = i1 − i4'  r1 r1 Eficien a frigorifică a ciclului IFCMV cu SP: q0 = i1 − i4 ε SP = f & Q0 m2 ⋅ r1 q' q r = = µ ⋅ 1 = µ ⋅ 0 = 0 =ε f & P m1 ⋅ l l l l .

echipamentele. fiind deci un proces ireversibil. care imprimă acestor procese un caracter ireversibil. Ipoteze simplificatoare: procesul de comprimare (1-2) este adiabat ireversibil. procesele de transfer de căldură între mediul răcit şi agentul frigorific din vaporizator se desfăşoară de asemenea la diferen e finite de temperatură. precum şi ca urmare a schimbului de căldură cu pere ii.Schema şi ciclul real al IFCMV Abateri ale procesului real fa ă de cel teoretic: procesul de compresie din compresor nu este un proces adiabat reversibil datorită frecărilor mecanice şi gazodinamice. procesul de evacuare a căldurii către mediul ambiant se compune din desupraîncălzirea izobară (2-2’). prin care evoluează fluidele de lucru schimbă căldură cu mediul ambiant. condensarea izobar-izotermă (2’-3) şi subrăcirea izobară (3-3’). procesul de vaporizare (4-1) este izobar-izoterm şi se desfăşoară la o temperatură Tv (T0) inferioară temperaturii medii a agentului purtător de frig cu diferen a ∆Tv necesară desfăşurării transferului de căldură.a. conductele. procesul de laminare (3’-4) este adiabat ireversibil (cu creşterea entropiei). k −1   1 k  pc  k − 1  kJ  lc = ⋅ ⋅ p ⋅v ⋅     kg  ηi k − 1 v v  pv          procesele de transfer de căldură între agentul frigorific şi mediul de răcire (apă. aer) din condensator şi subrăcitor presupun existen a unor diferen e finite de temperatură. temperatura de condensare Tc este superioară temperaturii medii a apei (aerului) de răcire Tma cu diferen a ∆Tc necesară efectuării transferului de căldură. circula ia agentului frigorific prin instala ie este înso ită de pierderi de presiune. . se neglijează supraîncălzirea vaporilor în conducta care alimentează compresorul. ş.

T C qSR 3’ VL 4 q0 V ln p qSR pc 3’ 3 C qc 2’ 2s 2 SR C 3 qc 2 lc Tc 3’ K 1 s4 s1 = s2s s2 s Tv 4 1=4” 3 2’ 2s 2 pv 4 q0 i3’=i4’ i3 i1 1 lt l i2 i T V T T’f Tc T3’ C ∆Tc T2 T Tc SR T”a Ta2 T”f T3’ Ta1 ∆Tv Tv=T0 Sv T’a Sc SSR .

Tv = Tmf − ∆Tv . Tc = Tma + ∆Tc . T3' = Tc − ∆TSR Randamentul intern adiabatic al compresorului: [K ] ηi =  T   orientativ ηi ≈ v   Tc    i − i  kJ  ⇒ i2 = i1 + l = i1 + 2 s 1   ηi  kg  lt i2 s − i1 = l i2 − i1 Puterea frigorifica specifică: q0 = i1 − i4  kJ   kg    Sarcina termică specifică la condensare: qc = i2 − i3  kJ   kg    Sarcina termică specifică la subrăcire: q sr = i3 − i3'  kJ   kg    Eficien a frigorifică a ciclului real: εr = ε f = q0 i1 − i4 i −i = = ηi ⋅ 1 4 = ηi ⋅ ε ft l i2 − i1 i2 s − i1 Bilan ul energetic al ciclului real: l + q0 = qc + q sr  kJ   kg    Gradul de reversibilitate al ciclului real fa ă de cel de referin ă (Carnot): ρr = εr i −i 1 = ηi ⋅ 1 4 ⋅ <1 εC i2 s − i1 ε C .

lc 2 = i4 − i3 . .3. IVCMV cu două trepte de compresie Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte cu o laminare şi răcire intermediară incompletă C-SR qc+qSR 4 5 3 VL 2 6 V 1 K1 K2 lc2  ln p qSR pc pi 5 5’ C qc 4’ 3 2 lc2 6 q0 i5=i6 i5’ i1 1 lc1 i4 i 4 2’ RI lc1 pv q0 Presiunea intermediară de compresie: pi = p v ⋅ pc [bar ]  kJ   kg    Lucrul mecanic specific de compresie în treapta I . II şi respectiv total: Puterea frigorifică specifică: q0 = i1 − i6 = i1 − i5  kJ  l 2tr = lc1 + lc 2 = (i2 − i1 ) + (i4 − i3 )    kg  Economia de lucru mecanic în raport cu comprimarea într-o treaptă:  kJ  ∆l = l1tr − l2tr = (i2' − i1 ) − (i2 − i1 ) − (i4 − i3 ) = i2' − i4 − (i2 − i3 )    kg  Sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor:  kJ  qc − SR = i4 − i5    kg  Eficien a frigorifică a ciclului: q i1 − i5 q i −i ε f 2tr = 0 = > ε f 1tr = 0 = 1 5 l2tr (i2 − i1 ) + (i4 − i3 ) l1tr i2 ' − i1 lc1 = i2 − i1 .

Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte cu o laminare şi răcire intermediară completă C-SR qc+qSR pc 4 5 m2 VL1 p i 6 2 VL2 7 m1 pv q0 V 1 K1 BI K2 3 lc2  ln p qSR pc pi 5 5’ C qc 4’ 3 6 7 q0 i5=i6 i5’ i1 1’ 1 lc2 lc1 i4 i 2 4 2’ lc1 pv Bilan ul termic al BI: & & & & m1 ⋅ i2 + (m2 − m1 ) ⋅ i6 = m2 ⋅i 3 Puterea totală de compresie: & & & Pc = Pc1 + Pc 2 = m1 ⋅ lc1 + m2 ⋅ lc 2 = m1 ⋅ ( lc1 + µ ⋅ lc 2 ) [kW ] ⇒ µ= & m2 i2 − i6 = >1 & m1 i3 − i6 [kW ] Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circula prin treapta de joasă presiune (I): P  kJ  l2tr = c = lc1 + µ ⋅ lc 2 = i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 )   & m1  kg  Eficien a frigorifică a ciclului: Q q q0 q0 ε f 2tr = 0 = 0 = = Pc l 2tr lc1 + µ ⋅ lc 2 i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 ) .

cu două laminări şi răcire intermediară completă C-SR 5 VL2 3 6 BI 7 VL1 8 q0 m1 V 2 K1 1 i7=i8 lc1 qc+qSR m2 4 K2 lc2  ln p qSR pc pi pv 5 5’ 7 6 8 C qc 4’ 3 2 1’ q0 i1 1 lc2 lc1 i4 i 4 2’ Bilan ul termic al BI: & & & & m1 ⋅ i2 + m2 ⋅ i6 = m1 ⋅ i7 + m2 ⋅i 3 [kW ] ⇒ µ= µ 2lami.Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte.) Eficien a frigorifică a ciclului: ε f 2lam. > µ1lam.) + (i6 − i8 ) > q0 (1 lam.) = i1 − i8 = (i1 − i6 ) + (i6 − i8 ) = q0 (1 lam. (i7 < i6 ) & m2 i2 − i7 = >1 & m1 i3 − i6 Puterea totală de compresie: & & & Pc = Pc1 + Pc 2 = m1 ⋅ lc1 + m2 ⋅ lc 2 = m1 ⋅ ( lc1 + µ ⋅ lc 2 ) Puterea frigorifică specifică: [kW ] q0 (2 lam. Pc lc lc1 + µ ⋅ lc 2 i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 ) . = Q0 q0 q0 q0 = = = > ε f 1lam.

Schema şi ciclul IFCMV cu două trepte. cu subrăcirea lichidului de înaltă presiune C  qc  4 5 m2 VL1 m1 7 VL2 8 q0 Bilan ul termic al BI: lc2  ln p 7 5 C qc K2 3 BI 6 2 K1 V 1 lc1 pc pi pv 4’ 3 6 2 1’ q0 1 lc2 lc1 i1 4 2’ m1 8 i5=i6 i5’ i4 i & & & & & & m1 ⋅ i2 + m1 ⋅ i5 + (m2 − m1 ) ⋅ i6 = m2 ⋅i 3 + m1 ⋅ i7 ⇒ µ= & m2 i2 − i7 + i5 − i6 i2 − i7 = = >1 & m1 i3 − i6 i3 − i6 [kW ] ⇒ Puterea frigorifică specifică:  kJ  q0 = i1 − i8    kg  Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circula prin treapta de joasă presiune (I): P  kJ  l2tr = c = lc1 + µ ⋅ lc 2 = i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 )   & m1  kg  Eficien a frigorifică a ciclului: Q q q0 i1 − i8 = εf = 0 = 0 = Pc l2tr lc1 + µ ⋅ lc 2 i2 − i1 + µ ⋅ (i4 − i3 ) .

2 ⋅ µ 2. 2 ⋅ µ 2. 2 ⋅ (i4 − i3 ) + µ1. 2 = & m2 i2 − i11 = >1 & m1 i3 − i10 & m3 i4 − i9 = >1 & m2 i5 − i8 ⇒ µ 2.SR 7 VL3 2 8 9 VL2 10 BI1 11 VL1 12 q0 Bilan ul termic al BI1: & & & & m1 ⋅ i2 + m2 ⋅ i10 = m1 ⋅i11 + m2 ⋅ i3 Bilan ul termic al BI2: & & & & m2 ⋅ i4 + m3 ⋅ i8 = m2 ⋅i 9 + m3 ⋅ i5 qc+qSR  ln p 6 6 lc3  pc K3 qc+qSR  7 7' 9 8 11 10 12 q0 1' 1 5 3 6' 6 lc3 4 lc2 m3 BI2 5 4 K2 p”i lc2  p’i ' m2 3 2 lc1 pv lc1 i m1 V 1 K1 Presiunile intermediare de compresie:  p 'i = p v ⋅ p c  [bar ]   p"i = p 'i ⋅ pc  [kW ] [kW ] ⇒ µ1. 2 ⋅ lc 2 + µ1.3 ⋅ lc 3 = l3tr = c = 1 c1 & & m1 m1 = (i2 − i1 ) + µ1.Schema şi ciclul IFCMV cu trei trepte de comprimare C .3 ⋅ (i6 − i5 ) . 2 ⋅ (i4 − i3 ) + µ1.3 ⋅ (i6 − i5 ) [kJ kg ] Eficien a frigorifică a ciclului: Q q i1 − i12 εf = 0 = 0 = Pc l3tr (i2 − i1 ) + µ1. 2 ⋅ µ 2.3 = Puterea frigorifică specifică: q0 = i1 − i12 [kJ kg ] Sarcina termică specifică la condensator-subrăcitor: qc − SR = i6 − i7 [kJ kg ] Lucrul mecanic specific de compresie raportat la 1 kg de agent care circula prin treapta de joasă presiune (I): & & & P m ⋅ l + m2 ⋅ lc 2 + m3 ⋅ lc3 = lc1 + µ1.

Ci 4s 3i VLi 4i q0 Sarcina termică a schimbătorului vaporizator-condensator: & & QVs −Ci = mi ⋅ qc .s l= c = = lc .s = i1s − i4 s  qc  ms 2s lc.i  Ki 3s mi V 1i s .s i1s − i4 s   Puterea frigorifică specifică (în cascada inferioară):  kJ  q0 = i1i − i4i    kg  Sarcina termică specifică la condensare în cascada superioară:  kJ  qc = i2 s − i3 s    kg  Lucrul mecanic specific de comprimare (raportat la debitul de agent frigorific din cascada inferioară): & & P mi ⋅ lc . q0.i = i2i − i3i .i i2i − i3i & m  kJ  = ⇒ µ= s =  kg  & mi q0.s [kW ] qc .i + ms ⋅ lc .i = ms ⋅ q0.s  Ks T C 2’s 2 i 2’i Tv 3i 4s 4i q0 1i 1s 2s Tc 1s 2i lc.i + µ ⋅ lc .Schema şi ciclul IFCMV în cascadă C 3s VLs Vs .s = i2i − i1i + µ ⋅ (i2 s − i1s ) & & mi mi Eficien a frigorifică: q i1i − i4i εf = 0 = l i2i − i1i + µ ⋅ (i2 s − i1s ) qc .

96 ÷ 0.Calcul termic al IFCMV Datele necesare pentru efectuarea calcului termic: o o o o o Puterea frigorifică. tv [ºC]. al diagramelor şi tabelelor. λi = λm ⋅ λl . . Temperatura de vaporizare. se stabilesc parametrii de stare ai agentului frigorific în punctele caracteristice ale ciclului frigorific.coeficientul indicat. . T .coeficientul de etanşare λet ∈ (0. ∆tSR [ºC] (t SR = t c − ∆t SR ).98 ) . Cilindreea compresorului (volumul descris în unitatea de timp de pistoane la cursa lor de aspira ie): & V  m3  C=   λ  s  unde λ este factorul de debit al compresorului: λ = λm ⋅ λl ⋅ λin ⋅ λet = λi ⋅ λin ⋅ λet .coeficientul de încălzire. λin ≈ v . unde: λm λl λi λin λet este coeficientul spa iului mort. ∆tSI [ºC] (t SI = t v + ∆t SI ) . Temperatura de condensare. tc [ºC]. Gradul de subrăcire.coeficientul de laminare. Debitul masic de agent frigorific: Q  kg  & m= 0   q0  s  Debitul volumetric de agent frigorific: 3 & = m ⋅ v m  V &    s  unde v este volumul specific al vaporilor aspira i în compresor. Tc . în [m3/kg]. Q0 [kW]. . Gradul de supraîncălzire. Cu ajutorul datelor de intrare.

randamentul mecanic al compresorului.Coeficientul indicat.01 ÷ 0. p   v & η m = f (Vh ) . unde d este diametrul cilindrului iar s cursa pistonului.1) V0 – volumul spa iului mort.c .s ηi ⋅ η m p  = & m ⋅ lc ηm [kW ] ηi = f  c  este randamentul indicat al compresorului. 4 Sarcina termică a condensatorului: & Qc = m ⋅ qc [kW ] Puterea termică a subrăcitorului: & QSR = m ⋅ q SR [kW ] Puterea efectivă a compresorului. denumit şi randamentul volumetric al compresorului: 1   m  pc   pc  − 1 . necesară pentru alegerea motorului de antrenare: Pe = & m ⋅ lc . m ∈ (0.c = & ma . Debitul agentului de răcire: & m a . c ∈ (0. Volumul cursei pistonului: π ⋅d2 V= ⋅ s . λi = f   = 1 − c ⋅   p  p    v  v     V unde c = 0 este coeficientul spa iului mort.9 ÷ 1.SR  kg  s    QSR  kg  = c pa ⋅ ∆t a .08) V m – exponentul politropic.SR  s    Qc c pa ⋅ ∆t a .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful