CAP I: Locul si rolul TGD in sistemul stiintelor juridice Teoria generala a dreptului ofera o viziune de ansamblu asupra fenomenului

juridic. Ea pleaca de la concret si formeaza abstractul si pleaca de la special, formuland generalul. Cu toate acestea aceasta disciplina nu trebuie considerate o magna matter a celorlalte stiinte. Prezenta disciplinelor de ramura a dus la necesitatea existentei unei discipline care sa ofere o viziune de ansamblu asupra conceptelor de drept. In cadrul acestei discipline se formuleaza concept generale care servesc drept baza pentru toate disciplinele(raport juridic, norma juridica, izvor de drept, raspundere juridica) TGD nu are doar caracter teoretic ci si practice pt ca ea ofera solutii pentru legiuitor pentru imbunatatirea legislatiei dar si pentru jurisprudenta, pt practica judiciara. In cadrul TGD se formuleaza categoriile, conceptele fundamentale precum si principiile. Teoria generala a dreptului, stiintele juridice de ramura, stiintele ajutatoare si stiintele istoriice nu trebuie private ca fiind rupte unele fata de altele. Intre ele exista o unitate insolubila, toate contribuind la dezoltarea fenomenului juridic. CAP III: Conceptul dreptului 1. Acceptiunile termenului drept. 2. Originea si evolutia dreptului; dimensiunea istorica 3. Dimensiunea sociala a dreptului 4. Factorii de configurare a dreptului 5. Esenta, continutul si forma dreptului 6. Tipologia dreptului 7. Sistemul dreptului 8. Definita dreptului. Acceptiunile termenului drept; etimologie Termenul drept provine din latinescul directus de la verbul dirigo, dirigere, care inseamna cale dreapta si a conduce. Latinii pentru drept ca realitate normativa foloseau ius. In alte sisteme de drept actuale exista o anumita diferenta. In anglia se numeste law dar pentru a desemna dreptul subiectiv este right. In sistemul francez se foloseste droit. Termenul drept are o tripla semnificatie: - stiinta - tehnica - arta Sensul de stiinta este folosit pentru a desemna totalitatea conceptelor, categoriilor, principiilor fundamentale ale dreptului. Dreptul este o tehnica care consta in totalitatea procedeelor folosite fie pentru crearea sa cat si pentru aplicarea acestuia. In literature de specialitate se face referire la 3 concepte de baza : notiunea de drept obiectiv, drept subiectiv si drept pozitiv. Orice norma juridica apara anumite interese sociale si contine anumite scopuri. Totalitatea scopurilor prefigurate de norma juridica formeaza dreptul obiectiv. Drepul obiectiv inseamna ratiunea unei anumite reglementari. Dreptul subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege titularului de a pretinde unui tert respectarea unui interes legitim.. Dreptul pozitiv inseamna totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat Termenul drept mai are si semnificatia de arta. Dreptul reprezinta si arta judecatorului sau a autoritatilor administrative de a aplica legea. Astfel in aplicarea legii se emit judecati de 1 |Page

Daca sunt respectate anumite conditii prevazute de constitutie. adica mini norme juridice. In literature de specialitate s-au pus doua mari intrebari: a. trebuie sa o interpretezi corect. Ginta si tribul nu dispuneau de o autoritate speciala capabila sa asigure obligativitatea normelor . Sunt unele teorii care sustin ca dreptul apare odata cu primele forme de organizare primitive. Astfel s-a subliniat ca aceste norme gentilice privind organizarea gintilor. dar si a cetatenilor. care are ca misiune restabilirea ordinii de drept inculcate. nici pe cele moniste. Aceste reguli au dus la creare unor interdictii sau prohibitii numite tabuuri. iar aceste toteme au format un sistem in doctrina formulandu-se un sistem al totemismului de clan. Teoriile moniste afirma ca dreptul este creatia exclusive a statului. Dreptul apare o data cu statul. Dreptul de altfel se afla in stransa corelatie cu statul pentru ca el reglementeaza principalele puteri ale statului. Originea aparitiei si evolutia dreptului. Numai statul prin autoritati special create si investite poate crea obligativitatea lor. El dispune de forta de constrangere capabila sa asigure indeplinirea normelor juridice chiar cu forta.Constiinta juridica -Dreptul 2 |Page . In opinia acestor autori. Acestea ar reprezenta forme embrionare de drept. Fara a imbratisa nici teoriile pluraliste. S-a considerat ca dat fiind ca in cadrul gintilor matriarhale si apoi patriarhale existau anumite reguli de convietuire. b. relatiile dintre seful gintii si ceilalti membrii ai comunitatii care s-au dezvoltat ulterior la nivelul tribului. Nu putem vorbi despre existenta normelor juridice decat in prezenta acelei organizari sociale capabile sa ne apere atunci cand acestea sunt inculcate si sa le restabilieasca continutul. Dreptul este creatia exclusiva a statului ? Teoriile pluraliste sustin ca dreptul nu este numai creatia statului ci si creatia unor organizatii nestatale. rolul sau fiind acela de a disciplina domportamentul uman in principalele relatii din societate. Statul este singura forma de organizare sociala care dispune de un aparat distinct. si cetatenii pot formula un proiect de lege. Dimensiunea istorica a dreptului. Normele juridice au character obligatoriu. Dimensiunea sociala a dreptului Dreptul are un character social.valoare asupra normelor juridice. caci doar statul poate impune o anumita conduita. apreciem ca dreptul reprezinta un process complex de creare care uneori presupune nu numai contributia organizatiilor nestatale. iar incalcarea acestor prohibitii a determinat aplicarea de sanctiuni. Marile state antice au demonstrate fiecare in parte existenta unui aparat statal investit cu forta de constrangere care sa apere dreptul. Realitatea juridica (Juridicul) are 3 elemente componente: . In cazul gintilor si al triburilor nu se poate vorbi despre existenta unui aparat statal care sa asigure cu forta indeplinirea regulilor de convietuire sociala. Pentru a putea aplica correct o norma juridica. Cu timpul aceste tabuuri s-au extins la anumite obiecte personale ale sefului de trib. existenta acestor prohibitii ar semnifica existenta unor norme de drept in forma embrionara. au dus in timp la formarea anumitor toteme. special. Arta legiuitorului de a crea dreptul prin folosirea regulilor de tehnica legislativa. Cand apare dreptul? Dreptul apare o data cu statul sau apare odata cu primele forme de organizare primitive? Dreptul este apanajul exclusiv al statului sau este creat si de alte institutii nestatale? In doctrina au fost formulate mai multe teorii. fiind necesara interpretarea acestora.

cultural.achizitiva Cadrul social-politic – la randul sau are mai multe elemente componente: economic. dreptul si libertatile fundamentale ale omului.. Constiinta juridica cunoaste mai multe ipostaze: . dar sa nu exageram cu rolul acestuia deoarece se poate ajunge la discriminari.cognitive . politic 3 |Page .exista elemente care determina adoptarea unor legi . Raporturile juridice si situatiile juridice care dau concretete dreptului. Factorul uman Cadrul natural se compune din mai multi factori: 1. un rau sau un munte. factori demografici 3. Factorii de configurare a dreptului A. dar care produc efecte juridice (moartea. Constiinta juridica are rolul de receptor la stimuli pe care ii emite societatea in vederea reglementarii si de filtrul care se interpune intre acesti stimuli.exista anumite situatii care nu depind de vointa omului. Dreptul este retinut ca element al juridicului pentru ca el stabileste in cadrul normativ al puterii in stat.actionala . factori georgrafici 2. care inainte de a adopta o lege supune interesele sociale unui process de selectie si valorizare. principalele relatii sociale din societate. Al treilea element il reprezinta relatiile juridica.functia creatoare anticipativa (stabileste dinainte prioritatile in reglementare Al doilea element al juridicului il reprezinta dreptul. Cadrul natural B. Tarile nordice au o legislatie favorizanta) . de altfel Blaise Pascal a atras atentia asupra faptului ca “justitia ar fi hazlie daca ar depinde de un munte. imprejurarile care nu depind de vointa omului. 2. ideologic.in doctrina s-a subliniat necesitatea de a nu se exagera cu importanta acestui factor.” pentru ca ar depinde de un meridian.s-au adoptat norme juridice care sa favorizeze cresterea demografica . . Factorul social-politic C.acest factor este util si determina adoptarea unor legi.Relatiile juridice (ordinea de drept) Dreptul este mai intai o constiinta in sensul ca el se afla mai intai la nivelul constiintei legiuitorului. dar care produc efecte juridice 1.functia normative (a crea drept) . Factorul geografic . Factorul demografic -influenteaza dreptul prin adoptarea de acte normative .exista si politici de scadere demografica (ex China) .exista politici de crestere demografica care implica adoptarea legislatiei corespunzatoare (ex. scurgerea ireversibila a timpului –extintiva ) .cultural-axiologica Constiinta juridica are mai multe functii: .

Desi afirma ca nu doresc puterea. ex: statutul cadrelor didactice. c. dorinta oficializata sau dorinta juridica Esenta dreptului. Nu orice vointa poate deveni o vointa cu caracter general. Grupurile de presiune urmaresc impunerea propriilor interese in afara politicului. continutul si forma dreptului (a nu se confunda cu forma statului) A. Structurile organizatorice ale societatii: a. politistului. Grupurile de presiune c. magistratului) – delimiteaza drepturile si obligatiile persoanelor Pe de alta parte. Ideologia marxista a impus un anumit tip de legislatie. Esenta dreptului A studia esenta unui fenomen inseamna a cerceta substanta lui.sunt structurile organizatorice ale societatii: grupuri de interes. partide politice Factorul economic – influenteaza dreptul. fie ca nu acced (partidele neparlamentare) influenteaza adoptarea unei norme juridice din anumite domenii. Vointa generala a societatii nu este o simpla suma a vointelor individuale. In ansamblul intereselor sociale. Dreptul prin principiile sale stabilste o conduita tip pe care o impune ca fiind obligatorie tuturor membrilor societatii.. In economia de tip liberal intregul sistem e bazat pe principiul cerere-oferta si pe principiul noninterventiei statului in economie. De asemenea. Esenta dreptului nu consta in vointa generala a societatii daca aceasta nu este oficializata. deoarece dreptul este facut de oameni si pentru oameni. trasaturile calitative si unitatea loturilor care il compun. aparatele de presiune isi transmit interesele catre autoritatile decizionale exercitand o permanenta influenta. astfel consta in calitatea juridica a vointei oficializate de stat. Partidele politice a. dreptul reglementeaza un corpus de norme obligatorii pentru buna functionare a societatii si reprezinta o garantie a statului de drept Esenta. dreptul fixeaza anumite roluri individului in societate (sunt create regimuri juridice pentru anumite categorii socio-profesionale. Grupurile de interese b. Aceasta conduita tip are rolul de a disciplina comportamentul uman. Factorul ideologic Acest factor contribuie de asemenea la configurarea dreptului in functie de ideologia existenta la un moment dat. Grupurile de interese: acea structura a grupuriloe care transmit in baza unei atitudini comune unei alte structuri anumite scoputi in vederea reglementarii acestora b. Caracterul juridic al vointei este cel care determina esenta dreptului 4 |Page . Partidele politice fie ca acced la putere in urma votului electoral. Factorul uman Este cel mai important. numai o parte sunt selectate si valorizate pentru a da expresie dorintei generale a societatii si vointa care apoi este insusita de stat. pentru ca este rezultatul vointelor supuse unui proces de selectie si ierarhizare. ideologia liberala si neoliberala a determinat la randul ei prefigurarea unui anumit sistem de norme juridice.

Forma externa a dreptului reprezinta concretizarea continutului dreptului de catre destinatarii acestuia. C. Structura: a. Forma exterioara a dreptului mai cuprinde si regulile. Incorporarile sau codificarile rezultate in urma procesului de sistematizare a legislatiei.Sistemul de drept al Africii negre si al Madagascarului A. Aceasta cunoaste mai multe modalitati de exprimare: Izvoarele dreptului:legea. hotarari de guvern.Sistemul de drept Hindus . Sistemul de inspiratie franceza b. dispozitii ale primarului.dreptul se imparte in: -Sistemul de drept Romano-germanic . Exista mai multe criterii de tipologizare a dreptului : I. Sistemul germano-italiano-elvetian c.Sistemul de drept Japonez. Relatiile sociale caracteristice fiecarei epoci istorice in parte. astfel putem avea: legi. singura relatie a dreptului este cu statul. Aceasta conceptie nu poate fi sustinuta pentru ca dreptul nu poate fi redus doar la un continut normativ astfel ca pe langa normele juridice dreptul inseamna si raporturi juridice si situatii juridice.Sistemul de drept romano germanic – S-a format ca urmare a receptarii dreptului roman in Europa prin intermediul Scolii Glosatorilor si a Scolii Postglosatorilor.Dupa apartenenta la un bazin de civilizatie juridica.Sistemul de drept Musulman . Continutul dreptului Sunt autori care considera ca elementul principal al cuntinutului dreptului il formeaza normele juridice. hotarari ale consiliului local. Forma dreptului Reprezinta modul de concretizare a continutului dreptului. Forta juridica a actului normativ in care sunt cuprinse normele juridice. Forma cunoaste urmatoarea structura: . Sistemul tarilor nordice Codul civil francez adoptat in 1804 cod care a creat o bresa in gandirea juridica a vremii astfel incat a schimbat radical prin dispozitiile sale conceptia existenta pana atunci. procedeele de tehnica legislativa Tipologia dreptului Tipologizarea dreptului inseamna structurarea dreptului dupa anumite criterii care pun in evidenta existenta anumitor trasaturi caracteristice ale sistemelor de drept. Astfel intalnim: . ordine ale ministrilor. Chinez . jurisprudenta si doctrina. Forma interna a dreptului inseamna modul de structurare a continutului dreptului pe ramuri de drept si in institutii juridice.B. hotarari ale consiliului judetean. astfel ca s-a vorbit de un continut normativ al dreptului (Hans Kelsen). In conceptia lui.interna .Sistemul de drept Anglo-saxon . II.externa. ordonante de guvern. cutuma.pt epoca antica: sistemul de drept sclavagist -pt evul mediu: sistemul de drept feudal -pt epoca moderna: sistemul de drept modern -pt epoca contemporana: dreptul contemporan. A fost 5 |Page . ordine ale prefectilor.

Elvetia si Austria. Sistemul de statutary law a. in ceea ce priveste legea scrisa. Sistemul common law b. .Coran (500 de versete de drept) cuprinde revelatiile pe care alah le-a facut profetului mahomed.regulile transmise de profeti califului(autoritatilor statale). Cuprinde mai multe parti: . b. B. exercitarea acestui drept se realizeaza prin intermediul califului . In Europa Nordica o mare influenta a avut Codul Civil German si cutumele proprii. ea are valoare egala cu legile scrise atunci cand intervin in solutionarea unei probleme de drept. Equity-law inseamna reglile de drept existente sau formate inainte de unificarea jurisdictiilor engleze c. Statutary-law reprezinta regulile de drept cuprinse in legile scrise(statute sau regulamente) Sistemul de drept anglo-saxon este fundamental diferit de sistemul romano germanic (unde izvor de drept este legea scrisa). dar a creat si institutii juridice noi.Idjma .Idjidihad (jurisprudenta) Exista tendinta de laicizare a acestui sistem in sensul reglementarii institutiilor juridice in mod distinct fata de conceptia religioasa (Turcia. .introdus in Belgia. Partea scrisa este formata din Magna Charta Libertatum si Bill of Rights. Acest cod a exercitat o puternica influenta in Italia.Revelatiile si regulile de convietuire sociala transmise de mahomed profetilor. Sistemul de common-law reprezinta precedentele judiciare. Sistemul musulman/islamic – sistem de inspiratie religioasa. Pe de alta parte o importanta o are si Codul Civil German care a preluat multe din institutiile dreptului roman. in doctrina s-a spus ca nu ocupa locul central intre izvoarele acestui sistem de drept. Romania. Dupa criteriul supranational 6 |Page . Tunisia) Institutii: -Institutia Proprietatii – calitatea de proprietar o are Allah. cutuma nu trebuie privita ca o lex specialia. sau solutiile date de instantele judecatoresti in problemele de drept. Luxemburg. Sistemul de equity c. Sistemul de drept anglo-saxon Structura: a. Nu trebuie privita ca o lex specialia fata de partea cutumiara. Ex: Consitutia Marii Britanii are o parte cutumiara si una scrisa. C.Inst casatoriei III. . Desi. In sistemul anglo-saxon un rol important il are cutuma si practica judecatoreasca ce are rol de precedent cu valoare obligatorie.

(politica externa.principiul egalitaitii intre state. Dreptul comunitar derivat (deriva din prevederile de stat)-cuprinde actele normative europene adoptate in baza tratatelor constitutive (directive. Metoda de reglementare reprezinta atitudinea fata de conduita de reglementare. Sistemul dreputului Criteriile de structurare a sistemului dreptului: I. decizii. ) Are la baza principiile generale fundamentale ale dreptului dar si principii speciale: principiul subsidialitatii. Uninunea s-a extins si la alte domenii ajungandu-se astazi la o comunitate politica si economica -> sistem de drept nou Dreptul comunitar (European): a. UE a insemnsat aducerea in plan supranational a unor probleme care sa dobandeasca reglementare comuna.Comisia Europeana. I. folosind o metoda comuna de reglementare precum si principii comune. Notiunea sistemului dreptului. armata si securitatea interna.Dreptul comunitar a luat nastere mai intai in baza unei uniuni economice dupa cel de-al doilea razboi mondial cand s-au pus bazele uniunii carbunelui si otelului (CECO). Notiunea sistemului dreptului. Norma juridica reprezinta sistemul elementar de drept. Ramura de drept reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatii sociale dintr-un anumit domeniu al vietii sociale. recomandari – Parlamentul European. Obiectul de reglementare il reprezinta relatiile sociale dintrun anumit domeniu. Dreptul comunitar originar – cuprinde tratatele constitutive ale comunitatilor UE (Tratatul de la Mastrich.executiv – Comisia Europeana (Bruxelles – Luxemburg) -puterea judecatoreasca– Curtea de Justitie a comunitatilor europene (CJCE – Luxemburg) . II. criteriul institutiei juridice. Din aceasta definitie rezulta urmatorul triptic: -obiectul de reglementare -metoda de reglementare -principiile de ramura. 7 |Page .3 instante: 1. Criteriile de structurare a sistemului dreptului III. Principii generale. justitia. Criterii de structurare: Criteriul ramurii de drept.Curtea de Justitie 2 – Tribunalul de prima instanta 3. Norma juridica este elementul fundamental al sistemului. principiul solidaritatii. Nisa. Bruxelles) . regulamente emise de Consiliul Europei. II. Tratatul de la Amster.legislativ – Parlamentul European si Consiliul UE (Strasbourg.Tribunalul functiei publice Conventiile UE au efect in dreptul intern prin ratificarea facuta de Parlamentul National. moneda nationala) Institutiile UE – reflecta moelul national de organizare a statului: . Diviziunea dreptului in drept public si drept privat. Asa cum in cazul legislatiei se foloseste notiunea de sistem legislativ si in cazul dreptului sistematizarea normei juridice formeaza sistemul dreptului. principiul independentei statului. Lisabona) b.

drept public (dr const. preexistent omului. apa teritoriala) care prin natura lor servesc interesului public si atunci ele nu pot fi reglementate decat prin norme de drept public. 8 |Page . adica dreptul este creatia exclusiva a omului. si creandu-si un obiect de studiu propriu.Principiile comune pe ramuri mari. In interiorul ramurii de drept normele se impart in institutii juridice. prin urmare normele de drept public sunt supuse schimbarii. Sunt de o mai mare stabilitate pentru ca ceea ce astazi este de interes public maine poate s anu mai fie. Drepul este considerat un produs al ratiunii Scoala istorica a dreptului considera ca dreptul nu este nici un produs al ratiunii si nu este nici natural preexistent omului. aplicate pe fiecare ramura componenta. Definitie: Dreptul reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale din principalele domenii ale vietii socialle. Astazi titularul puterii este poporul. care o exercita prin intermediul reprezentantilor sai. este rezultatul spiritului poporului(volksgheist). b. coexistenta libertatilor si statornicirea spiritului de dreptate. Definitia dreptului Inca din dreptul roman. Dreptul privat este mai flexibil pentru ca. dr administrativ. Din aceasta definitie => dreptul se confunda cu morala. este al treilea element al continutului statului. Scoala Dreptului Natural sustinea ca drepul este de fapt un drept natural cu caracter imuabil. norme asigurate si garantate de catre stat. Normele juridice trebuie sa concureze la realizarea statului de drept. Criteriile de distinctie intre ramura dreptului public si ramura dreptului privat: a. dr international public) -drept privat. Dreptul este un ansamblu de norme juridice asigurate si garantate de catre stat. De ex sunt anumite bunuri(plajele.Criteriul interesului ocrotit de norma juridica. mult mia mult fata de cele private. Puterea nu se instraineaza niciodata de la popor. III. Diviziunea dreptului in: . Institutia juridica reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatii sociale inrudite intre ele in baza unei metode de reglementare si a unor principii ale ramurii din care fac parte. care au ca scop organizare comportamentului social intr-un climat capabil sa asigure apararea drepturilor esentiale ale omului. apararea drepturilor fundamentale ale omului si asigurarea dreptatii. Autoritas apartinea senatului si potestas poporului. Scopul normelor juridice care compun dreptul este disciplinarea oamenilor in relatiile sociale. In antichitate se facea distinctie intre autoritas si potestas. CAP IV: Puterea de stat. contine reglementari mai deschise. si deci instabilitatii.Criteriul utilitatii sociale sau al afectatiunii bunurilor. care exercita cele 3 institutii ale statului. dreptul a evoluat desprinzandu-se treptat de morala. In gandirea juridica. ci este un produs istoric al societatii. drepul se definea ca fiind arta binelui si a echitatii (jus est ars boni et aequi). cu care ne nastem si pe care il transmitem mai departe. ocrotind un interes al particularilor.treburile particulare apartin dreptului privat. dr penal. . ceea ce implica asigurarea coexistentei libertatilor. si de mai mare stabilitate. Normele drepului public ocrotesc un interes general al societatii iar normele dreptului privat un interes personal.

pe de alta parte este vorba despre separarea magistratilor judecatori de magistratii procurori. Neutralitate tehnica: judecatorul trebuie sa se abtina de la orice manifestare a opiniilor sale cu privire la cauzele pe care le judeca.totalitare . In romania functioneaza aceasta a doua coordonare a principiului -Principiul ierarhiei jurisdictiilor: presupune ca exercitarea controlului judiciar asupra solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti sa se faca de catre instante superioare in grad. in functie de valoarea obiectului litigiului se pot percepe taxe.prezidential . -Gratuitatii: justitia este gratuita. puterea de a crea dreptul si de a exercita forta de constrangere.democratice. Principii de functionare -Egalitatii: presupune ca fiecare justitiabil este egal in fata legii. Alta clasificare Regim politic – parlamentar . Suveranitatea externa se manifesta in plan international prin egalitatea statului cu alte state. Structura de stat inseamna modul de utilizare si de impartire a statului in unitati administrativ-teritoriale precum si raporturile dintre stat si aceste unitati. are o sfera generala de aplicabilitate. Principiile de organizare sunt urmatoarele: -Principiul separatiei: are multiplu aspect. este suverana. Forma statului reprezinta modalitatea de alcatuire si de organizare a elementelor statului. -Principiul neutralitatii: o neutralitate tehnica si una social politica. de presiunile sociale. Acest lucru este consacrat si in conventia europeana a drepturilor omului. existenta dublului grad de jurisdictie sau a triplului grad de jurisdictie. Separarea jurisdictiilor ordinare de cele administrative. Este agreata pentru judecarea litigiilor de mica importanta b. In materie civila si comerciala. -Principiul colegialitatii: de regula procesele sunt judecate conform acestui principiu de 2 sau mai multi judecatori cu scopul asigurarii independentei actului de justitie. fiecare are dreptul natural la un judecator. Neutralitate politica: neutru de puterea politica existenta. cea jurisdictionala si functioneaza ca un serviciu public. Forma de guvernamant este o componenta a formei statului. Sunt state cu o structura simpla sau compusa(fedelare). legal de a apela la judecata unui judecator.Puterea de stat prezinta urmatoarele trasaturi: -are caracter politic.semiprezidential Principii de organizare si functionare ale institutiilor judiciare Justitia este inerenta societatii. Suveranitatea interna inseamna puterea de comanda a statului in interiorul teritoriului. are agenti specializati care o realizeaza. Cu toate acestea in legislatia majoritatii statelor europene se observa si solutia judecatorului unic. Forma statului cuprinde 3 elemente: -Forma de guvernamant -Structura de stat -Regimul politic. Regimul politic determina aparitia mai multor tipuri de state: . Institutiile judiciare cunosc 4 principii de organizare si 4 principii de functionare: a. ea realizeaza cea de-a treia functie a statului. 9 |Page . fiecare are un acces nelimitat. Independenta statului pe plan international.

Sunt independenti chiar si fata de propriile solutii pronuntate anterior. Curti de apel(15). penala. dar acest lucru nu trebuie interpretat ca fiind o intrerupere al serviciului public al justitiei. Are -4 sectii: Sectia civila. justitia este unica.completul de 9 judecatori .Curtea de justitie a comunitatii europene de la luxemburg este curtea de justitie a uniunii europene care are in componenta 3 instante: . pentru ca nu reprezinta decat un drept al magistratilor. In fata curtii pot aparea numai statele si onu.judeca litigiile 10 | P a g e . transferat. Curtea militara de apel.judeca recursurile impotriva hotaririlor pronuntate de curtile de apel dar sectia penal judeca in prima instanta anumite fapte prevazute de lege (oameni politici). Un judecator nu poate fi mutat. cu sediul la Brasov. . deasemenea judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale si recursurile impotriva hotararilor pronuntate de tribunale ca instanta de apel.-Libertatii si impartialitatii. comerciala. -Curtea internationala de justitie de la Haga este compusa din 15 judecatori.Curtea de justitie . Jurisdictii internationale: -CEDO (Strasbourg) . contencios administrativ. Complete specializate sau dupa caz sectii specializate in cadrul tribunalelor pentru litigiile de munca si judecarea cauzelor cu minori. Jurisdictiile specializate: Tribunale militare. iar judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.judeca litigiile privind aplicarea conventiei europene a drepturilor omului.judeca in materie civila litigiile din competenta lor. . este liber sa pronunte o solutie in temeiul legii. Cu toate acestea este reglementata in unele state in mod distinct vacanta judiciara.judeca recursurile impotriva hotararilor sectiilor .judeca recursurile in interesul legii.judeca apelurile sau recursurile declarate impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii. -Continuitatii: inseamna ca activitatea justitiei se desfasoara in mod continuu fara intrerupere.sectiile unite . odata investit cu judecarea unui caz prin repartizare aleatorie. acele recursuri declarate in scopul interpretarii corecte a legii. egala si impartiala pentru toti. iar in materie penala infractiunile date de lege in competenta lor Tribunale(unul pe judet)-judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competenta lor . Consacrat prin constitutie. Necontencioasa cand ofera consultanta juridica. detasat fara acordul lui. Nu li se pot impune solutii de catre alte autoritati. Exercita o dubla competenta: contencioasa si necontencioasa. In cazul competentei contencioasa judeca litigii.2 foormatiuni: . Jurisdictii nationale si internationale In romania exista urmatoarele instante ordinare: Judecatorii. In realitate pentru cauzele urgente. Deciziile pronuntate au valoare obligatorie pentru statele membre. judecata este posibil sa continue si in perioada de vacanta. Inalta curte de casatie si justitie. Deasemenea exista Tribunalul privind cauzele cu minori.judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in competenta lor.

fiind deci aplicabile si autoritatilor autonome locale. consiliul judetean. separate de moraluri si nu se confunda. CAP VI: Corelatia normelor juridice cu normele tice Inca din antichitate se observa o impletire a dreptului cu morala. Normele juridice emise de aceste autoritati au acelasi caracter general si impersonal si invers. judeca litigiile dintre functionarii europeni (nu nationali) si institutiile europene.Tribunalul de prima instanta . presedintele curtii constitutionale.Tribunalul functiei publice. Norma juridica reprezinta de fapt reglementarea intereselor generale ale societatii. de ex.judeca litigiile privind dreptul concurentei comunitare si litigiile privind marca comunitara. Deciziile Curtii de Justitie sunt obligatorii statelor membre. avocatul poporului. Autonomia locala este reglementata in art 119 din Consttitutie si inseamna o descentralizare a autoritatilor si o deconcentrare a serviciilor publice in teritoriu. ci numai asupra unei parti a teritoriului sau daca nu se aplica asupra intregii populatii. De asemenea. Normele juridice ar fi de fapt norme morale insusite de stat si transformate in norme obligatorii. studenti. ex norma juridica poate fi destinatara numai a unor anumite subiecte de drept: pensionari. precum si servicii publice de interes local organizate distinct in unitatile administrativ teritorial. Sau conturat 2 categorii de conceptii: Conceptiile moraliste despre drept – dreptul cuprinde in mod necesar si obligatoriu un minim de morala. presedintele inaltei curti de casatie si justitie.Norma juridica are caracter general si impersonal – reglementeaza acele situatii care reprezinta un comportament repetat de majoritatea membrilor societatii. Cap VIII: I. s-a considerat ca dreptul. pentru ca este avuta in vedere nu persoana ci functia pe care o exercita. unanim acceptat de acestia ca fiindui aplicabil indiferent de statutul personal al fiecaruia. Norma juridica reglementeaza numai comportamentele cu 11 | P a g e . Caracterul tipic. Notiunea si trasaturile normei juridice Norma juridica reprezinta acea norma de conduita cu caracter general si obligatoriu care are ca scop realizarea intereselor sociale si asigurarea acestora si a carei indeplinire se realizeaza pe cale statala in caz de nevoie prin forta de constrangere a statului. Din definitie rezulta trasaturile normei juridice: a. Dreptul nu poate sa fie imoral. functionari publici. adica reprezinta transpunerea in forma obligatorie a principiilor morale.privind principiile dreptului comunitar precum si chestiunea prujudiciara(inseamna solicitarea din partea instantelor nationale ale statelor membre de a interpreta o norma de drept comunitar). Ea nu poate avea caracter personal. actele normative ale autoritatilor centrale au caracter general si impersonal. Ministri. in fapt reprezinta un minim de morala. Conceptia scolii pozitiviste – normele dreptului sunt create de stat. . b. Astfel exista autoritati locale: consiliul local. singura relatie pe care dreptul o are este cea cu statul. profesori. caracterul general si impersonal al normei se mentine si atunci cand norma juridica se aplica numai anumitor persoane. Plecand de la aceasta conceptie. Caracterul general si impersonal al normei juridice nu dispare daca norma juridica nu se aplica asupra intregului teritoriu al statului. Pe de alta parte caracterul general si impersonal al normei juridice nu poate fi infrant nici pe motive de autonomie locala. .

avand doar dispozitie si sanctiune). Norma juridica insa nu poate descrie toate situatiile. Structura normei juridice: a. Dispozitia inseamna comandamentul normei si poate sa constea intro actiune sau inactiune. La normele de drept international. II. (infractiunea X se pedepseste cu amenda si decaderea din drepturile parintesti) b. Sanctiunile arata consecintele nefavorabile ale incalcarii dispozitiei( sanctiune negativa sau masuri de stimulare in respecatrea dispozitiei). Alti autori considera ca si normele penale au o structura trihotonica. imprejurarile. Sunt relativ determinate atunci cand cuprind cu titlu exemplificativ imprejurarile. Subiectele de drept incheie anumite raporturi juridice -Ideea de reciprocitate a normei – posibilitatea incheierii de raporturi juridice in baza normei d. Ipotezele se clasifica in: .Sancitiuni alternative (infractiunea X se pedepseste cu amenda sau inchisoare) sau santiuni cumulative.Sanctiunile pot fi(in fct de criteriul de clasificare): .ipoteze relativ determinate. dar evolutia ultimilor ani arata ca a 12 | P a g e . c. Dpdv logico juridic norma cuprinde 3 parti: -ipoteza -dispozitii -sanctiuni Ipoteza descrie situatia in care se aplica dispozitia si sanctiunea.Sanctiuni absolut determinate sau relativ determinate . Ipoteza este absolut determinata atunci cand descrie toate imprejurarile in care se aplica norma. indelungat. In baza normei juridice iau nasteri raporturi juridice. Structura logico-juridica. chiar daca ipoteza nu apare prevazuta in mod expres. Caracterul obligatoriu al normei nu depinde insa de frecventa aplicarii normei juridice in timp. ceea ce duce la conturarea caracterului bilateral al normei juridice. Strucura tehnico-legislativa. Caracterul bilateral al normei juridice pune in evidenta 2 idei: -Ideea de alteritate a normei – transformarea obiectivului in subiectiv. Caracterul obligatoriu – acest caracter este esenta normei juridice. lipseste sanctiunea.Sanctiuni civile sau penale . norme juridice cu caractrer temporar.relativ determinate.Sanctiuni pozitive sau negative . in care se produce un anumit comportament. Se clasifica in: -dispozitii absolut determinate . Pot sa fie norme juridice cu aplicare foarte rara sau norme juridice a caror aplicare sa fie suspendata. o distinge de celelalte norme sociale. In cazul normelor penale unii autori sustin ca ar avea o structura dihotonica(ipoteza este subinteleasa.caracter repetat. Inseamna ca atunci cand regula de conduita prescrisa de aceasta este incalcata aceasta este restabilita prin forta de constrangere a aparatului statal. Implica un raport intersubiectiv – norma juridica reprezinta o relatie intre oameni. In literatura de specialitate s-a pus problema structurii unor norme speciale(penale si drept international si constitutionale). Caracterul tipic al normei inseamna ca conduita retiunta de legiuitor este in constiinta sociala considerata ca fiind generala (a tuturor membrilor sai).ipoteze determinate .

De regula o norma juridica este cuprinsa intrun articol dar putem regasi si o norma juridica cuprinsa in mai multe articole. se lasa la aprecierea subiectului Norme juridice permisive pot deveni imperative(onerative sau prohibitive).norme juridice onerative: obliga subiectul sa savarseasca o anumita actiune . Alte tipuri de norme: 13 | P a g e .norme juridice in alb ( norme juridice care urmeaza sa apara) d.norme juridice de drept civil .norme juridice de drept penal -norme juridice de drept comercial .norme juridice permisive : nici nu obliga si nici nu interzic o anumita actiune.norme juridice complete: cuprind ipoteza. III. dupa caracterul conduitei impuse sau datorate . In ceea ce priveste structura concreta tehnicolegislativa.norme juridice prohibitive: obliga subiectul sa se abtina de la unele actiuni . au o forta de valabilitate evidenta si sunt adevarate postulate juridice -norme mijloace normative: asigura traducerea in limbajul specific dreptului a cerintelor fundamentale de regl a ordinii sociale f. normele juridice sunt structurate in articole(unitatea de baza) iar art in alineate. dupa criteriul fortei juridice a actului normativ -norme juridice cuprinse in : -legi -decrete -ordonante de guvern -hotarari de guvern -acte normative elaborate de organele administratiei locale(decizii)-acte cu o sfera limitata la nivelul intinderii competentei teritoriale a organului respectiv c.norme juridice de exceptie: completeaza normele generale sau pe cele speciale . sunt de stricta interpretare e.dispozitie si sanctiune-majoritatea normelor .sunt de stricta interpretare . dupa criteriul sferei de aplicabilitate: .norme juridice de trimitere (completeaza alte norme si fac referire la ele) . dupa criteriul ramurii de drept (adica dupa obiectul de reglementare si dupa metodele de reglementare): .Daca normele permisive devin imperative atunci ele vor purta denumirea de norme supletive.deroga de la dreptul comun. dupa criteriul modului de cuprindere a partilor . Clasificarea normei juridice Are atat seminificatii teoretice cat si practice a.norme juridice incomplete-se impart in: .norme juridice de drept constitutional etc b.norme juridice speciale: au sfera restransa de aplicabilitate .inceput sa fie reglementata (au aparut sanctiuni morale si pecuniare).declaratii. dupa criteriul gradului si al intensitatii incidentei : -norme-principii(denumite si norme cardinale): se gasesc in constitutii.norme juridice generale: au sfera larga de aplicabilitate .

Urmaresc sa fundamenteze cadrul legal de functionare a institutiilor g. in legatura cu momentul intrarii in vigoare a normei juridice. In Romania norma juridica intra in vigoare in a treia zi de la data publicarii lor in monitorul oficial. dupa tipul sanctiunii: . adica ea nici nu retroactiveaza si nici nu ultraactiveaza. Intrarea in vigoare – de regula norma juridica intra in vigoare la la data aducerii ei la cunostinta publica.Normele penale dezincriminatorii si normele penale mai favorabile infractorului si normele contraventionale mai favorabile contravenientului. sau la o data ulterioara prevazuta in cuprinsul normei. . b. deci retroactiveaza..principiul neultraactivitatii: Legea nu se aplica situatiilor create dupa iesirea din vigoare. Cele 3 zile sunt zile calendaristice si a treia zi expira la ora 0. De la acest principiu exista anumite exceptii: atunci cand o parte a teritoriului este izolata(calamitati naturale…) si in mod obiectiv legea nu poate fi adusa la cunostinta.norme juridice organizatorice: norme care privesc organizarea institutiilor si a organismelor sociale(se prevad aici modul de infintare.recompense in domeniul dr constitutional. Actiunea normei juridice Norma juridica isi desfasoara activitatea pe 3 coordonate: A.norme juridice punitive: au sanctiune negativa(pedeapsa juridica.competentele. asupra unor persoane A. atunci cand una dintre parti se afla in eroare cu privire la consecintele juridice ale legii care i se aplica cu ocazia incheierii unui act juridic.scopurile.are caracter punitiv) -norme juridice stimulative : au sanctiune pozitiva(decoratii. Fac corp comun cu legea interpretata si deci se aplica situatiilor existente anterior intrarii ei in vigoare. In literatura de specialitate.ajungerea la termen -desuetudinea -abrogare – expresa directa (legiuitorul prevede in mod clar norma juridica care se abroga) si expresa indirecta 14 | P a g e . Iesirea din vigoare: . Caracterul activ (actiunea propriu-zisa)-Norma juridica are un caracter activ. pe un anumit teritoriu C. A doua exceptie. Acest moment al activitatii normei este guvernat de principiul neretroactivitatii legii si principiul neultraactivitatii legii.Normele juridice cu caracter interpretativ. Exceptii: a.principiul neretroactivitatii: Legea nu se aplica situatiilor juridice anterioare intrarii ei in vigoare. Ordonantele intra in vigoare in ziua publicarii. pe o anumita durata de timp B.financiar etc) IV.etc). eroare de drept. a fost formulat principiul nome gensecum ignorare legem (nimeni nu poate invoca necunoasterea legii). .Actiunea normei juridice in timp are la randul sau 3 componente: -Intrarea in vigoare -Caracterul activ -Iesirea din vigoare.

(ex: obiceiul juridic. abroga o norma de drept) Indirecte (obiceiul) Izvoare creatoare (legea scrisa. cutuma) Interpretative (jurisprudenta.  Clauza natiunii celei mai favorizante – recunoasterea pentru cetatenii straini ai unui stat a acelorasi drepturi ca pentru cetatenii proprii in raport cu cetatenii unui stat tert considerat ca favorizat.  Regim special – acordarea de catre stat cetatenilor straini a anumitor drepturi special reglementate in acorduri bilaterale sau anumite tratate de cooperare internationala. CAP IX: Izvoarele formale reprezinta formele de concretizare a normelor juridice. doctrina:) Clasificare: Izvoare oficiale (ex. Aplicarea normei juridice in spatiu Norma juridica are efect asupra intreg teritoriului si aupra tuturor persoanelor. Exceptia extrateritorialitatii :. doctrina) Obiceiul juridic sau cutuma – izvor de drept Obiceiul precede legea scrisa si chiar dreptul. doctrina) Izvoare directe ( act/contract normativ. imunitati in exercitarea functiilor care le revin. bordul navelor si aeronavelor). Principiul teritorialitatii. aplicarea normei juridice aduce in discutie 3 tipuri de regimuri juridice:  Regimul national – un stat acorda strainilor aceleasi drepturi ca si cetatenilor proprii mai putin cele politice. apatrizilor si persoanelor straine cu exceptia: legea nationala sa aplica cetatenilor romani pe 2 aspecte: starea civila si capacitatea persoanei. C.-tacita B. Exista anumite conditii pentru ca un obicei sa devina juridic si deci izvor de drept: -este recunoscut de stat . elaboreaza.este invocat direct de catre parti in fata judecatorului care-l valideaza Conditii obligatoriu 15 | P a g e materiala – practica indelungata cu caracter repetat subiectiva – convingerea membrilor societatii ca acea practica are caracter . Legea. inclusiv imunitatea de jurisdictie) -tehnico-administrativ – sistem de privilegii. modifica.consular si diplomatic – se bucura de imunitate totala (sistem de drepturi si privilegii. dar NU au imunitate de jurisdictie -administrativ – sistem de privilegii strict in exercitarea functiilor In ceea ce priveste regimul juridic al strainilor. jurisprudenta.in anumite situatii legea nationala se aplica si asupra unor parti din teritoriu aflate in alte state (ex misiunile diplomatice si consulare. Personalul: . Aplicarea asupra persoanelor Legea se aplica asupra cetatenilor. jurisprudenta) neoficiale (ex obicei.

insa in epoca actuala este un izvor indirect de drept.a nu fi confundat cu contractul din dreptul privat (acesta e un act juridic bilateral care produce efecte numai intre partile contractante) . Practica judiciara si precedentul judiciar.  Judecatorul se pronunta numai cu privire la partile in cauza. pentru a solutiona aceiasi problema de drept exista solutii diferite pronuntate de instantele judecatoresti. necontestandu-se si judecata cauzelor. In sistemul romanesc de drept exista anumite exceptii: -deciziile curtii constitutionale -deciziile pronuntate in recursul in interesul legii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. Doctrina reprezinta totalitatea opiniilor. o cutuma este considerata izvor de drept numai daca legea scrisa face trimitere la ea. jurisprudenta este un izvor de drept indirect. Nu se incalca principiul independentei judecatorului pentru ca aceasta decizie impune doar interpretarea textului de lege ca fiind obligatorie.In dreptul public obiceiul este mai usor acceptat ca izvor de drept pentru ca exista practica uzantelor.contractul normativ se intalneste in 3 ramuri de drept si are efecte obligatorii erga omnes:  in dreptul constitutional . Contractul normativ . formuland Recursul in interesul legii. Astfel anumite dezbateri doctrinare cu privire la aprobarea proiectelor de lege pot duce la retinerea solutiilor propuse de catre legiuitor. Decizia pronuntata are caracter obligatoriu. De asemenea interpretarile facute de autori anumitor acte normative pot influenta judecatorul in aplicarea legii. comentariilor si interpretarilor facute de specialisti cu privire la sistemul juridic. avand ca obiectiv crearea statului federal  in dreptul muncii – are forma contractului colectiv de munca ce se incheie la nivel national sau la nivel de ramura a economiei . se publica in MO. Opera doctrinara influenteaza insa atat pe legiuitor cat si pe judecator. Recursul in interesul legii are ca obiect asigurarea interpretarii unitare a legii. precedentul judiciar este un izvor direct de drept. (Jurisprudenta) In sistemul anglo-saxon. Instanta Suprema se va intalni in sectiile unite avand ca scop interpretarea textului legal. Astfel. e o practica neunitara atunci cand se constata ca in aplicarea aceluiasi text de lege. In dreptul privat. In sistemul romano-german.este un izvor de direct de drept 16 | P a g e . In Antichitate sau Evul Mediu doctrina era un important izvor de drept. atunci procurorul genereal sau curtile de apel sesizeaza ICCJ. Judecatorul trebuie sa respecte 2 mari principii:  Judecatorul nu este obligat sa tina cont de jurisprudenta anterioara pronuntata in materie si nici macar de propria sa jurisprudenta.contractul are forma contractului de constituire a federatiei de stat. Aceste decizii au caracter obligatoriu si se puiblica in Monitorul Oficial intocmai ca legea.pe baza lui se incheie contractele individuale de munca  in dreptul international public – contractul normativ are forma tratatelor incheiate intre state . mai ales in sistemele de Common Law.

cunoscand 2 sensurilege in sens larg: lato sensu lege in sens restrans: stricto sensu Lato sensu: orice act normativ.fundamentarea stiintifica inseamna determinarea situatiilor de fapt. care desi au aceiasi forma pot avea si caracter individual – ex: a. hotararile consiliului judetean si local Stricto sensu: . compatibilitatea/incompatibilitatea cu legislatia UE) Totdeauna crearea unui nou act normativ este precedata de elaborarea unei prognoze legislative (anticiparea efectelor posibile a viitoarei reglementari) Costul social al viitoarei legi: . constituie lege actele normative adoptate de Parlament dar si ordonantele. mijloacele tehnicilor prin care necesitatile vietii sociale dobandesc forma juridica exprimandu-se in continutul normei de drept in scopul asigurarii convietuirii sociale. o lege ca act juridic al Parlamentului se deosebeste de celalalte acte normative prin: .in sistemul de drept romano-germanic este principalul izvor de drept . care urmeaza a fi reglementate . fie caracter individual) CAP X: Notiunea tehnicii juridice Tehnica juridica reprezinta ansamblul. Principiile legiferarii 1. Principiul fundamentarii stiintifice a elaborarii actului normativ Elaborarea unei legi presupune un amplu demers stiintific intreprins de legiuitor cu privire la relatiile sociale ce urmeaza sa fie reglementate.mai este denumit si lege. un decret al presedintelui. poate avea fie caracter normativ.legea are o procedura speciala de adoptare si de modificare . cele 2 notiuni nefiind echivalente. o hotarare a consiliului local judetean poate avea atat caracter normativ cat si caracter individual: forma juridica a actului fiind aceiasi. Relatia tehnica juridica. Tehnica legislativa priveste strict elaborarea actului normativ. organice si ordinare Cu toate acestea. forma reglementarii. studiul dreptului comparat (studiul legislatiei altor state in aceiasi materie.tehnica legislativa este o relatie de la intreg la parte.ordinele ministrilor.decretele cu caracter normativ. Principiul asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului De regula.actul juridic emis de Parlament: legi constitutionale. b. orice act normativ este elaborat pe termen lung. indiferent de autoritatea care l-a emis. Tehnica juridica priveste intregul sistem al dreptului – toate ramurile de drept si toate institutiile juridice Notiunea tehnicii legislative Tehnica legislativa a reprezentat acea parte componenta a tehnicii juridice prin care relatiile sociale sunt reglementate ca norme de drept.Actul normativ .hotararile de guvern. procedeele. dupa caz.legea are intotdeauna caracter normativ (spre deosebire de alte acte normative. -efectele sale juridice sunt gandite a se produce pe un timp indelungat 17 | P a g e .alegerea modalitatii de transformare a unei stari de fapt intr-o stare de drept -analiza oportunitatii (nu numai a continutului) abordarii actului normativ -impactul social al unei legi 2.

Dispozitii generale – obiectul reglementarii f. Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in reglementarea normativa Presupune: -alegerea formei exterioare a actului de reglementare -alegerea modalitatii de reglementare (legiuitorul va stabili daca relatiile sociale ce urmeaza a fi reglementate este oportun sa fie consacrate printr-o conduita permisiva. concentrat. iarceea ce astazi este de interes public. prin care se pleaca de la un fapt cunoscut la unul necunoscut.cuprinde temeiul constitutional sau legal al reglementarii d. Codificarea A. onerative sau prohibitiva) -alegerea stilului si al limbajului normei juridice (limbajul trebuie sa fie clar. Dispozitii finale h. Dispozitii de continut – substanta actului g. Sistematizarea actelor normative A. astfel incat sa poate fi usor modificate pentru a raspunde noilor interese sociale. De asemenea. Partile constitutive ale actului normativ Un act normativ are urmatoarele parti constitutive a.-dreptul se bucura de o anumita stabilitate. Preambulul – oportunitatea si necesitatea e. 4. persoana juridica) Prezumtiile juridice: Sunt presupuneri sau concluzii emise de legiuitor sau judecator. Titlul actului normativ – constituie un element de identificare c. Astfel. cu un stil concis) Fictiunile juridice: Totalitatea acelor mijloace si procedee prin care un fapt este considerat existent si stabilit. maine nu mai poate fi => trebuie schimbate. trebuie precizat in cuprinsul noului act normativ. Principiul corelarii actelor normative Presupune evitarea paralelismelor in reglementare. de aceea dreptul are si o parte dinamica -actele normative trebuie sa nu fie rigide. intrucat ele apara un interes public. daca se abroga sau se modifica alte acte normative emise in materia respectiva. Dispozitii tranzitorii Elemente de structura: gruparea dispozitiilor in articole si alineate. Expunere de motive (note de fundamentare) – legiuitorul explica adoptarea actului b. de aceea spunem ca are caracter static -actele normative trebuie sa fie capabile a se adopta in permanenta intereselor sociale. O norma juridica -> 1 sau mai multe articole. astfel risca sa fevina anacronice. 3. Formula introductiva . noua lege trebuie sa precizeze ce se intampla cu celalalte acte normative cu care se coreleaza.Incorporarea – presupune gruparea acestora in functie de materia reglementata (ex. Incorporarea B. desi in realitate el nu a existat si nu a fost stabilit (ex. legislatia cu privire la protectia mediului) 18 | P a g e . Acest lucru este cerut in special in cazul normelor de drept public.

Codificarea -este o forma superioara de sistematizare. ceea ce implica corelarea dispozitiilor. o adevarata opera de creatie legislativa -presupune reunirea actelor normative emise intr-o materie si transformarea lor intr-un singur act normativ. abrogarea unora sau modificarea altora CAP XI: Notiunea realizarii dreptului 19 | P a g e .-poate fi oficiala – facuta de autoritatile statale neoficiala – facuta de un simplu particular B.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful