UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI FACULTAEA TRANSPORTURI SPECIALIZARE: INGINERIA TRANSPORTURILOR ȘI A TRAFICULUI

TEMĂ PROIECT

REGIONALA CFR BRAȘOV

Profesor:
Ș.L. Dorinela Costescu

Studenți:
Rainea Ștefan Spetcu Adrian Udrea Marius

2010

2

Tema de casă nr. 1

Analiza unei regionale de cale ferată
 Realizaţi harta regionalei (pe format cel puţin A3);  Descrieţi principalele axe şi linii secundare de pe teritoriul regionalei şi evidenţiaţi principalele noduri feroviare; evidenţiaţi staţiile de frontieră cu alte regionale sau cu alte administraţii de cale ferată;  Descrieţi regiunea geografică a regionalei:


enumeraţi judeţele incluse în suprafaţa regionalei; evidenţiaţi principalele zone economice servite de liniile ferate (oraşe, zone industriale, zone cu resurse materiale); evidenţiaţi principalele noduri feroviare, precum şi nodurile importante în care se pot realiza conexiuni cu alte sisteme de transport (porturi, aeroporturi, terminale intermodale) descrieţi relieful şi hidrografia; evidenţiaţi caracteristicile care au favorizat dezvoltarea traseelor de cale ferată; evaluaţi densitatea reţelei de cale ferată pe teritoriul regionalei;

 Evidenţiaţi principalele etape ale dezvoltării liniilor de cale ferată şi principalele lucrări de artă necesare pentru construcţia liniilor.

3

orașul vechi din Sighișoara sau Muzeul Brukenthal. politice şi culturale din sud-estul Europei. aflat pe tronsonul Harman . fiind situată la 1. accesul pe calea ferată spre toate zonele ţării. centrul Europei de această minunată zonă turistică. Harghita și Covasna. autohtoni și străini. Actuala stație a fost construită abia la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Regionala Brașov este celebră pentru zonele deosebit de pitorești pe care le străbate drumul de fier. a fost construit în anul 1871. Castelul Bran.1. Brașov. Tunelul Teliu. foarte apreciate de turiști. Oraşul Braşov este o aşezare medievală de tip urban atestată documentar în anul 1234.805 km. a fost construit între anii 1924 și 1931. având la bază vechile aşezări româneşti existente pe teritoriul actual al municipiului. 4 . Stația Predeal ocupă locul "cel mai înalt" în rândul gărilor românești. inclusiv. De curând s-au sărbătorit 130 de ani de la intrarea primului tren de călători în Gara Braşov. pâna în anul 1943. eveniment petrecut cu prilejul inaugurarii. Alba. la 1 iunie 1873. în prezent fiind în așteptarea noului său statut . Sighișoara sau Băile Sovata ori pentru a se bucura de nenumăratele atracții pe care le oferă aceste meleaguri: multitudinea de trasee turistice din Munții Bucegi. situat pe linia Ciceu .Adjud. liniile de cale ferată deținute de Regionala Brașov se întind pe teritoriile a șase județe: Brașov. el leaga orasele Alba Iulia și Târgu Mureș. cu o lungime de 108 km. Începând cu secolul al XIV-lea. Restul rețelei. Scurtă prezentare a Regionalei CFR Braşov Regionala îşi are sediul în oraşul Braşov asigurând. care sosesc aici cu trenul pentru a vizita orașele Predeal. monumentele istorice de excepție. din Sibiu. e situată pe strada Hăşmaşului si are o altă destinaţie. prin poziţia sa geografică centrală. În prezent. 2. Mureș.cel de eurostație. Istoric Regionala Brașov Regionala Braşov are o istorie atât de bogată încât este foarte greu să faci referire la un eveniment fără a "nedreptăţi" altele. Sibiu. devine unul dintre cele mai puternice centre economice. Clădirea vechii gări a oraşului există şi astăzi. primul tronson. Sibiu. Două dintre obiectivele ce fac faima acestei regionale sunt impresionantul Viaduct Caracau și Tunelul Teliu (cel mai lung tunel din țara . s-a construit de-a lungul timpului. este una dintre cele mai importante lucrări de artă feroviară din țară.Întorsura Buzăului. câţi există acum. de pâna la 2. cu ajutorul drumului de fier. imaginea sa fiind folosită deseori pentru ilustrarea măiestriei constructorilor feroviari români.040 m fața de nivelul mării. La rândul său. legând astfel. a căii ferate Sighișoara – Brașov.370 m).4. Pe raza actualei Regionale CF Brasov. precum Biserica Neagră. Viaductul Caracau.

linii magistrale.Zona de activitate a regionalei se întinde pe cuprinsul a 6 judeţe : Braşov. Arad.Arad – Curtici (470 km). Aparate de cale: 3.Cluj Napoca – Oradea (647 km). Mureş. Linii înguste: 55 km. Șibot.Sibiu . Instalații: . Linii curente: 1. Regionala are trei magistrale importante . Mureş. Vâlcea. Olt.cu linii simple. Harghita și Covasna.305 km (1. Covasna. Trece prin judeţele: Braşov.575 de schimbatoare. Linii duble: 813 km.domeniu privat). Mureş. Linii secundare : 405 Războieni – Deda 208 Copşa Mică – Sibiu 200 Teiuş – Braşov 308 Vânători – Odorhei 406 Luduş – Măgheruş Şieu 203 Braşov – Zărneşti 404 Braşov – Breţcu 403 Hărman – Întorsura Buzăului Limitele regionalei sunt : Predeal . Magistrala 200 Staţii principale: Braşov . 3. Sibiu. Sălaj. Trece prin judeţele: Braşov.Siculeni . Deda.Dej .Vinţu de Jos .007 km . 5 . Magistrala 300 Staţii principale: Bucureşti Nord . Linii stații: 855 km. Războieni.Simeria . Cluj. care fac legătura între cele patru puncte cardinale ale țării.169 km .Sighişoara .Satu Mare (518 km). 163 TDJ și 75 de bretele). Alba. Hunedoara.Războieni. Există o rețea feroviară destul de bine pusă la punct.Teiuş .Deda .linii principale și 517 km . Harghita. Timiş. Alba. Linii industriale: 323 de linii. Maramureş. Trece prin judeţele: Braşov. stațiile de cale ferată limitrofe fiind: Predeal.506 bucăți (2. Sibiu. Linii electrificate: 1. Deda – la intersecţia cu regionala Cluj Ghimeş – la intersecţia cu regionala Galaţi Regionala Brașov .linii curente și 298 km . în cifre Total rețea: 2. Satu Mare. duble și electrificate și foarte multe lucrări de artă.la intersecţia cu regionala Craiova Şibot – la intersecţia cu regionala Timişoara Războieni. Bistriţa-Năsăud.407 km .101 stații CED.805 km (2. Bihor.la intersecţia cu regionala Bucureşti Podu Olt .linii în stații). 264 km .domeniu public si 398 km . cu instalații de centralizare electrodinamică. Gorj. Ghimeș. trei regulatoare de circulație. Cluj.Podu Olt .Braşov . Magistrala 400 Staţii principale: Braşov . Liniile de pe teritoriul regionalei măsoara în total 1086 km. Cele 3 magistrale sunt : 1.linii secundare).Baia Mare . 2.950 km (1.

2. .5 ceea ce a permis o sarcină pe osie de 15. pe distanța Reghin-Deda și între anii 1974-1975.17 tuneluri. -Reghin-Deda construită la 16 noiembrie 1905 în lungime de 22 km de către MAV. astăzi important centru cultural și industrial al țării. 23 de poduri din beton precomprimat.550 de macazuri CED. când a fost înlocuită cu tip 49. pe secții cu conducere centralizată. 2. linia urca în continuu pe cursul Mureșului. -Târgu-Mureș – Războieni construită la 16 ianuarie 1886 în lungime de 32.Periș 6 .15 substații de tracțiune (ST). .25 si 34. străveche așezare românească atestată încă din anul 1332. .2 km de către societatea căilor ferate ungare de est.79 de halte de mișcare.Tg.387 de poduri din beton. În anii 1951-1952 distanța Deda-Războieni a intrat în refacție cu șina tip 40. Stații și halte: Războieni – Lunca Mureşului . .4. Trafic: .1. în lungime de peste 11 km.200 de poduri cu tabliere metalice.Tg.065 km Bloc Linii Automat (BLA). astfel: -Războieni .Târgu Mureș la 20 septembrie 1871 în lungime 59. Lucrări de artă: . poduri si podețe: 1. De-a lungul celor 114 km au fost construite 29 de stații și halte. 248 de poduri de piatră. .109 grupuri electrogene (GE). . Mureș .11 halte independente. Mureș Nord –Dumbrăvioara – Gornești Mureș .Cuci – Iernut – Cipau – Ogra – Sanpaul – Chirileu – Vidrasău -General N. .Chetani-Luduș Bogata Mureș . . linia având un profil moderat cu declivități maxime de 10‰ între stația Deda și Aluniș Mureș și raza minimă de curbură de 275 m. Linia 405 Războieni-Deda De la Războieni pornind pe vechiul defileu al Mureșului spre Deda pe la jumătatea drumului întâlnim Municipiul Târgu Mureș. Construcţia căii ferate Razboieni-Deda a fost executată între anii 1870-1905 de către 3 societăți de cale ferată.5 km de către societatea pe acțiuni a CF Târgu-Mureș.1.563 km fir LC desfășurat. Pornind de la Războieni (256 m altitudine) din centrul podișului Transilvaniei.067 de instalații autostop. pe distanța Reghin-Războieni. 76 de poduri de carămidă. .Gura Arieșului – Gligorești .57 de stații.4.3 regulatoare de circulație.110 viaducte. Inițial s-a construit o șina cu ramificațiile 33.. între stațiile Târgu Mureș si Târgu Mureș Nord.3 t/osie și o viteză de 40-60 km/h. și merge paralel cu Mureșul până în nodul de cale ferată Deda (420 m altitudine). care a funcționat până în anii 1973-1974. .36/122 bucăți bariere BAT/SAT. Dăscălescu . pe direcția de la S-V la N-E până la Târgu Mureș (306 m altitudine) de unde linia ajunge în depresiunea subcarpatică internă a Reghinului.Tg Mureș Sud – Azomures .

sticlă și industrie ușoară). cumpăna apelor fiind Ocna Sibiului (475 m altitudine).Aluniș . în perioada aprilie 1870 . Sighișoara (singura cetate medievală locuită din Europa. datorită fabricilor de negru de fum și al prelucrării metalelor neferoase.Idiciu de Jos . de la Micăsasa.F.Mândra . -Podul peste Târnava Mare. unde însoțește Valea Oltului între stațiile Rupea și Feldioara.11 octombrie 1872. însoțind valea Târnavei Mari de la Teiuș până la Vânători. firul II .centru feroviar important în depresiunea Țării Bârsei. În anul 1956. iar între anii 1978-1980 stația a fost înzestrată cu CED și BLA.Ocna Sibiului . -Tunelele de la Beia si retur.Brâncovenești .Mureș . Bucegi și Piatra Craiului. amintim: -Podul peste Olt de la Racoș.Rușii Munți – Deda.Aluniș Mureș . Lucrările au început la 1 mai 1870 din ambele capete. Mediaș (complex industrializat cu fabrici de sticla. Calea ferată Teiuș-Brașov.Sibiu. punct de ramificație al căii ferate spre Sibiu). C. Stații-halte: Brașov-Stupini-Bod-Feldioara-Botbav-Măieruș-Apata-Augustin-Racoș-RupeaCata-Beia-Harghita-Mureni-Vânători-Albești-Sighișoara-Daneș-Luna-Dumbrăveni-Atel-MediașTârnava-Copșa Mică-Micăsasa-Valea Lungă-Câmpia Libertații-Blaj-Crăciunel-Cistei-Podul MureșTeiuș. ajungând în Brașov. piese auto. industrie de ceramică. stația Copșa Mică a fost înzestrată cu instalații CEM. al doilea oraș din România privind numărul de locuitori și ponderea industrială. după care trece prin defileul dintre Munții Baraolt și Munții Perșani. Localități mai importante pe acest traseu putem menționa: Teiuș (centru feroviar). Brașovul .Băile Ocna Sibiului . Din lucrările cele mai importante. intrând în câmpia Țării Bârsei. firul I și Blaj. pâna în stațiunea climaterica Ocna Sibiului. Copșa Mică . firul II. punct de ramificație al căii ferate Blaj-Praid). este cea mai scurtă legatură între Valea Târnavelor și Valea Oltului. de unde coboară lin până la Sibiu. lucrările fiind începute la sfârșitul anului 1869. Linia 200 Teiuș – Brașov Calea ferată Teiuș-Brașov a fost construită în 3 etape de către Societatea Căilor Ferate Ungare de Est. 7 . vase emailate). în lungime de 230 km.Sibiu. Din stația Vânători se ramifică linia spre Odorhei. Blaj (oraș cu puternică rezonanță în istoria noastră. centru de prelucrare a lemnului. când a fost deschisă pentru circulație. Amplasată în sudul Podișului Transilvaniei. Au fost înființate 10 stații-halte: Copşa Mică – Axente Sever – Agarbiciu .Sibiu a fost executată de către Societatea pe acțiuni a Căilor Ferate Ungare de Est. pornește pe direcția N-V la S-E. Linia 208 Copșa Mică – Sibiu Construcția căii ferate Copșa Mică . Pentru dublarea magistralei București-Oradea a fost nevoie de dublarea tronsonului TeiușCopșa Mică.Petelea – Reghin . De la Copșa Mică (283 m) linia urcă pe direcția de la S la N. Copșa Mică (cel mai poluat oraș din țară.Șeica Mare – Veșeud – Hașag – Loamneș . centru al turismului românesc. adevarată placă turnantă spre masivele Făgăraș. de la Sibiu și de la Copșa Mică. afluent al Târnavei Mari. însoțită de pârâul Vișa.

1876-1879.565 m) traseul va avea un profil continuu în rampă de la nord spre sud.-Varianta Sighișoara Daneș. La 19 august 1962 a fost dată în funcțiune actuala gară a Brașovului . De-a lungul celor 36 de km au fost construite staţiile Dârste. Predeal. din mica gară Brașov. denumită Bartolomeu. datorită creșterii traficului în timpul celui de-al doilea război mondial. odată cu realizarea pasajului subteran. precum şi halta Timişul de Jos. Ca și o curiozitate gara din Predeal se afla la altitudinea de 1000 m. stația s-a numit Brașov Triaj.Predeal Construcţia căii ferate Braşov-Predeal a fost executată între anii 1876-1879 de către firma GREGER. dată dupa care mica gară Brașov și stația Timiș Mărfuri au fost desființate. făcând legatura cu Bucureștiul și Dunărea prin Pasul Predeal. înlocuite după primul război mondial cu şine tip 45 între Predeal şi Timişul de sus (viteză de 45 km/oră) şi 42.8 între Timişul de Sus-Braşov (viteză 45-60 km/oră). Traseul cuprinde două tuneluri: Tunelul Mare de 937 m şi Tunelul Mic de 104 m. Construcţia căii ferate Braşov-Predeal a fost terminată la 10 martie 1879. din fondurile statului Austro-Ungar. Complexul Brașov – La 1 iunie 1873.SOHN şi BANDESON din Budapesta. când s-a pus problema construirii stației Brașov Triaj și a unui depou în paralel cu drumul Brașov-Sfântu Gheorghe pâna în apropierea comunei Harman. Primele lucrări au început în luna aprilie 1876. între staţia Timişul de Sus şi Predeal. Acestea au fost canalizate în anii construcției primei gări. la început stație înfundată. Începând cu anul 1930. mutarea liniei de pe stânga pe dreapta Târnavei Mari și dezafectarea a 2 poduri metalice mari. secţia atinge declivitatea maximă de 25%o. aflată pe linia Brașov Sighișoara. cea mai înaltă gară din România. apoi în 1962 s-a adoptat actuala soluție. Linia a fost construită cu şine şi ramificaţii de tip 21. pentru preluarea traficului de mărfuri. Lucrările la stația Brașov Triaj au început în anul 1940 și au fost terminate la finele anului 1948. rezistenţă caracteristică de 28%o şi o rază de curbură de 275 m. construite în perioada iulie 1876-iunie 1878. La 24 iunie 1891. În 1939 acestă canalizare a fost prelungită. care a devenit de tranzit la 10 martie 1879. cand MAV-ul a construit linia Brașov Predeal. apoi Timiș Mărfuri. Timişul de Sus. Cu profil greu de munte între Timişul de Sus şi Predeal. a luat ființă stația Brașov. 1057 m). Depoul Brașov a fost primul depou din țară electrificat și dieselizat. a electrificării liniei și construcției actualei clădiri a gării Predeal. Pornind din vechea gară Braşov (alt. strecurându-se pe Valea Timişului. între pantele munţilor Piatra Mare şi Postăvarul. din staţia Dârste spre Timişul de Sus şi spre Braşov. 3 km. Nici această soluție nu a corespuns. iar sub platforma ei se află izvoarele naturale ale râului Prahova. în paralel cu gara Brașov a fost contruită o stație cu 4 linii pentru prelucrarea trenurilor de marfă ce nu mai încăpeau în gara Brașov. 8 . s-a racordat calea ferată Brașov-Zărnești și a apărut cea de a III-a gară a complexului Brașov. sarcina pe osie pe toată secţia fiind de 20 tone/osie. Linia 300 Braşov . când s-a deschis circulația de la Brașov la Sighișoara. fiind cel mai înalt punct atins de CFR. până în micuţa aşezare Predeal (alt.5 kg/m.6 kg/m şi 34.

La 8 iulie 1948 se redeschide. 9 . ca linie simplă.Porumbenii Mari-Lutiţa-Dobeni-Feliceni-Odorhei Sud-Odorhei Linia 406 Luduş – Măgheruș Șieu Calea ferată normală Luduş-Măgheruş Șieu. Ultimul tronson de 39 km. linia urcă pe Valea Pârâului. un afluent al Someşului Mare. pentru preluarea traficului de la întreprinderea de Oţeluri Speciale . în perimetrul oraşului. În vederea legării viitoarei linii cu Miercurea Ciuc şi pentru preluarea traficului de pe platforma industrială Odorhei . de la halta Budeşti Cluj la staţia Măgheruş Șieu. o linie de remiză cu canal de 60 m şi un pod basculă la linia 1. costul realizat fiind de 47. în două etape.75 m. halta Odorhei ca punct de oprire în linie curentă.3 m . Construită cu şină şi ramificaţii de tip 23. cu câte două linii de circulaţie şi Odorhei cu trei linii). în timp. şi cinci halte. punctul de joncţiune cu calea ferată Dej-Bistriţa. Pornind de la Luduş (272 m alt.). puncte de oprire în linie curentă.2 t/osie şi o viteză maximă de 35 km/oră. între anii 1977-1980 s-a dezvoltat staţia Odorhei cu o grupă tehnică de patru linii şi o linie de tragere de 400 m.Linia 308 Vânători . cu podeţe metalice sau din beton. a fost pus în circulaţie la 24 aprilie 1888. Zaul de Câmpie şi Miheşul de Câmpie. In staţia Odorhei a mai existat o linie de alimentare cu cărbuni. La 6 decembrie 1887 s-au pus sub circulaţie primii 55 km de la Luduş la Budeşti Cluj. înfundată şi cu profil mediu. Între anii 1979-1980 s-au executat lucrări de dezvoltare ale staţiei Cristur. Au fost construite patru staţii (Cristur. Pe lungimea de 35.Odorhei Construcţia căii ferate Vânători-Odorhei a fost făcută de Societatea Anonimă a Căilor Ferate Vicinale Vânători-Odorhei. Deşi podul de la Șieu a fost terminat în aprilie 1887. Linia Luduş-Măgheruş Șieu este construită pe direcţia de la sud la nord în Podişul Transilvan şi face legătura între Valea Mureşului şi Valea Șieului. fiind încercată şi o variantă de ocolire a acestei zone. oferind călătorului o minunată imagine a locurilor.396 coroane/km-cale. din cauza profilului greu şi a instabilităţii terenului din zona vârfului de pantă de la Budeşti Cluj lucrările au fost prelungite. Dobeni. Stații și halte: Vânători-Săcuienii Noi-Sântămaria-Cristur-Beteşti-Beteşti Est-Porumbenii Mici. aflate în dreapta şi în stânga căii.6 km declivitatea maximă este de 10%o. Porumbenii Mari. după traversarea Mureşului. raza minimă de curbură 200 m. În parcurs au fost construite un număr de 85 de podeţe şi poduri cu lungimi între 0. a fost construită între anii 1886-1888 de Societatea Căilor Ferate Locale Luduş-Bistriţa.6 a permis circulaţia locomotivelor şi vagoanelor cu o sarcină maximă de 10.IOSF Cristur. fără lucrări de artă importante. cu acces la placa turnantă de 150 m. în lungime de 94 km. iniţial executate din lemn şi care au fost înlocuite. de la Tăul de Jos. prin firme particulare.

) considerată vârf de pantă. Halta Chiraleşi este punct de frontieră. treptat.Dej-Baia Mare.5 t/osie. calea ferată normală se întâlneşte în două puncte cu căile ferate înguste de 760 mm: în staţia Miheşul de Câmpie. Linia trece din Regionala de Căi Ferate Braşov pe teritoriul Regionalei de Căi Ferate Cluj şi traversând râul Șieu.6 kg/m. au fost introduse şine şi ramificaţii de tip 34. între halta Tagu şi Miceştii de Câmpie.Linia urcă până la cel mai înalt punct.Sânger Tăureni – Tăureni – Melini. pentru că de aici traseul coboară continuu printre vii şi livezi.Lechinţa. fără a se executa şi transbordări în traficul de mărfuri. Pe linia Luduş-Măgheruş Șieu.297 m) pe Magistrala Braşov-Deda. cu linia îngustă Târgu Mureş-Band. găsim şi raza minimă de curbură de 150 m. aşezate pe traverse din lemn şi pat format din balast de râu. Între halta Tagu şi halta Budeşti Cluj. care este halta Budeşti Cluj (394 m alt. care au funcţionat până în anul 1964 când. până la staţia Lechinţa.5. unde se aflau montate şine de tip 23. intră în staţia Măgheruş Șieu (alt. până în anul 1968. In aceste staţii se fac numai transbordări de călători de la un sistem la altul. pe o declivitate maximă de 25%o şi rezistenţă caracteristică de 30 kg/t. Podul mare peste Mureş între staţia Luduş şi halta Luduş Sat Stații și halte: Luduş . Cu ocazia refacţiilor efectuate în anii 1953-1954.Valea Largă – Zau de Câmpie – Bota Sat – Miheşu de Câmpie – Miheşu de Câmpie Sat – Balda – Sărmaşu – Sărmăşel Gaz Metan Sărmăşel – Ţăgşor – Ţagu Sat – Ţagu – Budeşti Cluj – Miceştii de Câmpie – Sânmihaiu de Câmpie – Brăteni – Sângiorgiu Nou – Vermeş – Lechinţa – Ţigău – Chiraleş – Măgheruş Şieu 10 . Sarcina maximă pe osie era de 9. corespunzător unei viteze de circulaţie de 40 km/h între Luduş-Tagu şi Miceştii de Câmpie-Măgheruş Șieu şi 11 t/osie corespunzător vitezei de 30 km/h.5 pe porţiunea cea mai grea. Linia a fost construită cu şine şi ramificaţii de 20 şi 23. cu linia îngustă Târgu Mureş-Band-Miheşul de Câmpie şi în staţa Lechinţa. au fost înlocuite cu şine şi ramificaţii de tip 40.Luduş Sat .

pe o lungime de 25. O.Linia 203 Braşov – Zărnești Calea ferată Brașov – Zărnești a fost construită între anii 1889 . la Zărneşti. cu ocazia recepţiei tehnice.5 mm/m. sarcină pe osie 10. unde s-a construit cea de a doua gară a Braşovului.48 aşezată pe traversă din lemn de 2. După exproprierea a cca. Râşnovul şi Tohanul. circulaţia curentă a început în ziua de 13 iunie 1891.3 km leagă Cristianul .Breţcu Între anii 1891-1907. prin marginea cartierului Blumăna. Stații și halte: Braşov – Bartolomeu – Cristian – Râşnov . La 25-26 februarie 1891. se va construi linia de cale ferată Braşov . pe o lungime de 76. ca şi cartierul ce o înconjoară.Secuiesc Breţcu în lungime totală de 98 km. ce poartă numele Sfântului Bartolomeu. are loc şi deschiderea festivă.6 Vignol de 8-12 m şi tip 17. s-a executat cu ecartament normal de 1435 mm.29-2. Din gara mică Braşov-Suburbiu (565 m alt). iar declivitatea maximă a liniei era 10 mm/m. Comisia Tehnica a marcat în teren traseul căii ferate.3km. Lungimile utile din staţii trebuiau să fie de minim 100-200 m şi în declivitate maximă de 2. va începe în primăvara anului 1890. suprastructură ce asigură o viteză de 40 km/h. racordându-se din gara Braşov.3 km./km şi cu ramificaţii din acelaşi tip. până în capătul Uliţei Lungi (astăzi strada Lungă). odată cu circulaţia primului tren între Braşov şi Zărneşti .3 km.Sf.1892 Construcția tronsonului de cale ferată Brașov – Zărnești a fost motivată de exploatarea bogatelor resurse de lemn. Era construită cu şină tip 23. raza minimă 520 m şi declivitatea maximă de 10 mm/m. (3-7 cm). iar inaugurarea liniei ferate și deschiderea circulației trenurilor au avut loc la 24 iunie 1891. Lucrarea proiectată şi executată de firma budapestană LEO ARNOLDY şi ing.Tohanu Vechi – General Moşoiu – Zărneşti Linia 404 Braşov .SMREKER. 650 ha teren din proprietatea particulară (200 ha pentru perimetrul staţiilor şi 450 ha pentru linia curentă dintre staţii). în primăvara anului 1890 încep şi primele lucrări de construcţie a liniei din Braşov spre Zărneşti.5-12 tone/osie şi 4 tone/ml. produse agricole (sfeclă.Gheorghe . prin Pasul Bran. La 6 iunie 1891. Lucrarea a fost proiectată şi executată începând cu "primăvara anului 1890. şinele erau prinse cu crampoane pe plăci metalice de traversele aşezate pe un pat de balast de râu. la marginea câmpiei Bârsei. odată cu punerea în circulaţie a două perechi de trenuri mixte între Braşov şi Zărneşti.4 m cu poza de 1417 buc. traseul porneşte spre nord. cartofi). traseul în lungime de 25. piatră. 11 .Tg. De fapt. Recepția tronsonului de cale ferată Brașov – Zărnești a fost realizată la 6 iunie 1891. oprindu-se sub munţii Piatra Craiului. de creșterea oilor și nu în ultimul rând de apariția fabricii de hârtie din Zărnești din acea perioadă. cărbune. Mergând pe sub munţii Postăvarului. administrată pe atunci de MAV. în lungime de 25. aşezare aflată pe vehicul drum comercial ce lega Transilvania cu România.

4 kg/m. legând şi Sânzieni. lungimile minime utile din staţii între 100 şi 200 mm. trebuiau să fie de minim 100-200 m. viteza de circulaţie 30 km/h. Oskar Smreker şi Leo Arnoldy au început construcţia din staţia Bartolomeu. între anii 1912-1940 şi 1970-1980. cu lucrări în beton şi metal.afluent al Oltului şi după o pronunţată schimbare de direcţie în comuna Ozun. Urcând spre nord-est. Pornind din gara veche a Braşovului (565 m). declivitate maximă de 25 mm/m. unde lucrarea se va opri.3 km ce a fost desfiinţat în anul 1957.5 mm/m.Gheorghe. respectând paragraful trei din actul de concesiune ce prevedea : serie de condiţii tehnice: ecartament normal 1435 mm. odată cu punerea în funcţie a plăcii de întoarcere din remiza Sf. centru forestier şi balneo-climateric. 12 . traseul intră în Sf.Gheorghe (531 m) reşedinţa ţinutului Treiscaune aflat pe cursul Oltului. traseul porneşte spre nord. Boroşneul Mare şi Brateş. traversează Râul Negru . traseul trece prin Zăbala şi Imeci. Statii și halte: Braşov – Braşov Triaj – Hărman – Ilieni – Prejmer – Chichiş – Ozun – Sfântu Gheorghe – Angheluş – Moacşa – Biţa – Broşneu Mare – Brateş – Covasna – Zăbala – Ferma Zăbala – Imeci – Cătălina – Târgu Secuiesc – Sânzieni – Poieniţa – Bălani – Mereni Lutoasa – Leminia – Breţcu Linia Bartolomeu-Satulung În primăvara anului 1890.Secuiesc şi Breţcu vor fi construiţi de Societate între anii 1905-1907. părăsind linia dreaptă va executa o buclă pentru a se apropia la 2 km de Covasna (546 m). greutatea minimă a şinelor 17. ocolind intrarea în Sf. Lemnia şi Bălani. calea ferată va străbate depresiunea montană a secuilor. trecând prin marginea aşezărilor Hărman şi Prejmer. În comuna Chichiş. în scopuri militare. Cei 22 km între Tg.Secuiesc. renumite pentru recoltele bogate de cartofi. Podurile şi podeţele din lemn au fost înlocuite treptat. până la Tg. Urcând pe valea Râului Negru. în anul 1943 MAV-ul a construit un racord de 1. centre forestiere. în declivitate maximă de 2. Pentru legarea directă a liniei Breţcu cu linia Braşov-Ciceu. clădirile puteau fi executate în anumite staţii şi din lemn. raze min— de 60 m. firmele de construcţii ing. spre cursul superior al Oltului. de unde. trecând prin marginea aşezărilor Moacşa.Lungimile utile din staţii.Gheorghe.

Turcheş şi Cernatu. Clădirile de călători din staţiile Bartolomeu. Fabrica de Ciment. În staţiile-ramificaţie Dârste Băi. Din acest punct. Linia a avut o importanţă economică deosebită. Braşov şi Satulung se aflau instalaţii de alimentare cu apă a locomotivelor. prin Poiana Honterus şi Nouă. Dârste Bâi erau executate din cărămidă. Baciu. pentru că din ea au fost racordate feroviar majoritatea fabricilor din zona industrială de est a oraşului. iar o altă linie se continua pe sub Dealul Melcilor. să stăpânească animalele şi să se ferească dintre linii. 15 Noiembrie pană la staţia Schiel (denumită ulterior Strungul) în Piaţa Hidromecanica. când Primăria Braşovului a afişat repetate apeluri către populaţie. când au început să circule zilnic două perechi de trenuri.Satulung Pornind din gara Bartolomeu. Promenadă. ajungea în faţa Primăriei Oraşului Braşov unde se afla staţia Promenadă. linia cobora pe B-dul. la nivel. apoi se oprea la staţia Satulung . cotea la dreapta în dreptul hotelului Aro de astăzi şi prin actualul parc. 30-35 km/h pentru trenuri de călători şi 20 km/h pentru trenurile de marfa. Ramificaţii.Centenarul Căii Ferate Locale Braşov. alimentarea cu motorină sau benzină a automotoarelor se făcea în staţia Satulung unde se aflau şi Atelierele de locomotive şi vagoane. iar în punctele de oprire Honterus. linia urca pe Strada Lungă până în Piaţa Sfatului. Noua. de unde cobora înapoi pe Strada Mureşenilor. primăria oraşului a cerut suplimentarea cu încă două perechi de trenuri. calea ferată Predeal-Braşov şi prin marginea satelor Baciu. La 31 octombrie 1891 construcţia liniei se apropia de sfârşit.terminus. trecea prin Dârste unde traversa. au funcţionat 10 staţii de cale ferată cu un număr de 2-7 linii şi lungimi utile între 130-260 m. La 25 iunie 1892 are loc recepţia tehnică definitivă a întregii lucrări. astfel: 13 .296 km. în lungime de 16. unde exista şi o mică remiză aflată vis-a-vis de clădirea de călători. Pe calea ferată Bartolomeu-Satulung. Probele de circulaţie au continuat în lunile ianuarie şi februarie 1892. dar afluenţa a fost atât de mare. Turcheş şi Cernatu se aflau mici adăposturi din lemn. Sarcina maximă era de 12 tone/osie permiţând 50 km/h pentru automotoare. de unde se făcea legătura cu vechea staţie Braşov MAV/CFR. Deschiderea oficială pentru traficul de călători a avut loc la 7 martie 1892. acoperite cu ţiglă. încât la 9 aprilie 1892.

traseul coboară continuu pe valea îngustă a Mureşului. Linia 400 Ciceu . 14 . Triunghi Promenadă str.jud Harghita. Linia cu profil de munte porneşte din staţia Ciceu (678 m) şi urmează Valea Oltului spre izvoarele lui. St.III de circulaţie cu lungimi de 173-207 m. legătura cu Gara Veche Braşov unde se mai aflau 2 linii de câte 280 m fiecare şi 3 racorduri industriale la firmele Scherg. exploatată de EPIC CF Harghita. Dârste Bere cu 2 linii de 81 m şi racord la Fabrica de Bere Czell. particulară. cu 2 linii de 73 m.Gheorghieni Lucrările de construcţie. Staţia Promenadă cu 3 linii de 130 m.St.Honterus cu 2 linii de 118 m şi racord la Astra Vagoane. trecând prin haltele Racu. St. 787 m) centrul industrial al zonei. pe un traseu paralel cu cursul superior al Mureşului. în cel mai înalt punct al căii ferate Braşov-Deda.130 m). Lungă şi Remiza de Locomotive cu trei linii mici (50. printr-o succesiune de curbe şi contracurbe. au început în primăvara anului 1904. Staţia Schiel (ulterior Ramificaţie şi Strungul). Schiel şi SA Unirea Petrol. Coborând uşor. aflată pe linia 1 de unde se pornea spre str.Bartolomeu (km 0+000). linia urcă continuu mergând paralel cu şoseaua naţională. Din staţia Izvorul Oltului. pe o lungime de aproape 10 km. finanţată de MAV din fondurile statului. St. linia se opreşte în staţia Gheorghieni (alt. St. Satulung cu 8 linii: I . o tragere de 67 m şi racord CF la Fabrica de Ciment Krugler SA. Dăneşti şi Cârţani şi ajunge până în staţia Izvorul Oltului. Noua cu 2 linii de 132 m. spre beneficiarii din ţară. staţia Izvorul Mureşului (882 m). Mădăraş. punctul de ramificare a căii ferate industriale normale şi electrificate Voşlobeni-Chileni. care deserveşte transporturile de piatră de la carierele Chileni . spre şaua ce desparte Munţii Harghitei de Munţii Hăşmaşu Mare şi trece prin tunelul Izvorul Oltului (237 m) pentru a ajunge în vârful pantei. IV-V remiză de locomotive şi placă. Lungă-Piaţa Sfatului la km 2+271. De aici. până în staţia Voşlobeni. pe o lungime de 47 km. Aici se află o importantă carieră de mozaic. St. fiind executate de o antrepriză austriacă. VIVIII ateliere reparaţii.Piaţa Sfatului 2 linii de 110 m şi 1 linie de tragere de 75 m. Staţia Fabrica de Ciment cu 2 linii de 138 m.

staţie realizată cu un dispozitiv de trei linii de primire15 . Construită cu şină tip 49. suprastructurii. cât şi -pentru pregătirea lor în vederea introducerii instalaţiilor CED şi a electrificării. În faţa unor solicitări din ce în ce mai mari. executate între anii 1981 şi 1982. Au fost utilizate de-a lungul timpului locomotive cu abur seria 734 şi vagoane de cale îngustă tip Y cu capacitate de 8 tone şi descărcare laterală. precum şi 103 poduri şi podeţe între 0. astfel St. o şosea modernă traversează Munţii Giurgeului prin curmătura Pângăraţi (1075 m). iar cu ocazia lucrărilor de refacţie.6 şi 20 m lungime. s-au introdus şine şi ramificaţii tip 65. clădirilor şi instalaţiilor.5 asigurau circulaţia vagoanelor pe distanţa maximă admisă între osii de 5.De aici. ambele între staţiile Izvorul Olt şi Izvorul Mureş. unde cu ajutorul unor buncăre. în anul 1983 încep lucrările de normalizare a liniei proiectată de IPCF Bucureşti.8 m. cu traverse din beton armat şi lemn. linia are o declivitate de 29 %o la intrarea în staţia Chileni. administraţia CFR a construit o cale ferată îngustă. care este punctul cel mai înalt al traseului ce leagă Transilvania. cu ecartament de 760 mm. Ciceu 19691970. prin Cheile Bicazului. care împreună cu tipul 34. lucrărilor de artă.28 km. cu Moldova. După primul război mondial. Construcţia liniei Ciceu-Gheorghieni a fost realizată cu şină tip C şi ramificaţii tip 34. sarcina de 16 t/osie şi viteză maximă de 50 km/h.jud Harghita în staţia Voşlobeni. Halta de mişcare Mădăraş în anul 1967.5-5. după cel de-al doilea război mondial. linia în lungime de 7.591 mii. Spre sfârşitul celui de-al doilea război mondial. cale simplă. Linia Voşlobeni . Această cale nu a fost deschisă transportului de călători. Lucrarea de investiţii a Regionalei CF Braşov. a fost dată în funcţie la 1 iulie 1985 şi administrată de IPIC CF Harghita. administraţia CFR a mai folosit şină tip 33. lei.5 cu o rază minimă de 275 m şi declivitate maximă de 15 %o. Au fost montate poduri bascule în staţia Ciceu (1961-1962) şi Gheorghieni (1962).25. folosită la refacerea căilor ferate. zidărie şi metal. între staţiile Ciceu şi Gheorghieni. pentru transportul produselor de piatră din carierele Chileni . numai refacerea podurilor pe secţia Ciceu-Deda a fost evaluată la 5. nici această linie nu a fost scutită de distrugerea terasamentelor. Staţia Voşlobeni 1973-1975. se făcea transbordarea în vagoane de cale ferată normală. construite din piatră. Au avut loc sporiri şi sistematizări de staţii atât pentru preluarea sporului de trafic.Chileni Pentru acoperirea necesarului de piatră spartă.

H. Ion Rusmănică. Vechiul traseu traversa Munţii Perşani. Tomeşti . prin comunele Vad. ambele în lungime de 225 m fiecare.C. Circulaţia între staţia Voşlobeni şi Chileni se face pe bază de cale liberă.Voşlobeni .C.Izvorul Mureş . Mădăraş Ciuc . Pe noua variantă. linia pornea de la Valea Homorod (555 m) şi urcând pe la poalele nordice ale Munţilor Făgăraş. pornind de la Bartolomeu (565 m).M. Valea strâmbă -Gheoghieni.H.H. când linia a fost electrificată şi s-au putut folosi locomotive seria EA 060. trei linii de evitare şi două linii de încărcare în carieră. concesiunea a format şi înfiinţat.Izvorul Olt . coborând în Țara Făgăraşului la Șercaia. construită pe direcţia de la vest spre est. Cîrţani .C. de concesiunea BELDY TIVADAR prin firmele constructoare MAX SCHIFFER şi MANDEL şi REVESZ din Budapesta. Construcţia iniţială a căii ferate Bartolomeu-Făgăraş între anii 1908-1943. traseu în lungime de 8. a fost construită între anii 1906-1908.H. în anul 1948. Statia Chileni în anul 1922 Linia 200 Braşov – Fagăraș Calea ferată Braşov .C. Remorcarea trenurilor navete. la 18 decembrie 1908. goale sau cu piatră s-a făcut cu LDE seria 060 DA.se la 62 km. abandonat definitiv între Valea Homorod şi Șinca Nouă. dată în funcţie la 3 noiembrie 1943. Șinca Nouă şi Șinca Veche. Dăneşti .Chileni .C. Prin unirea cu alte două societăţi.expediere şi Lu = 710 m. de la tunelul Dealul Negru va coborî continuu. 16 .H. până în toamna anului 1985. după construcţia variantei existente. Sțatii-halte: Ciceu – H. a avut o lungime de 67 km. Societatea Anonimă a Căilor Ferate ale Ardealului de Sud. Șercaia şi Mândra Oltului până în Făgăraş (433 m) traseul liniei Braşov-Făgăraş limitându. executată de Inspecţia II LS Predeal sub conducerea ing. în lungime de 67 km.Făgăraş. spre Munţii Perşani. prin localităţile Perşani. Racu . linia urcă uşor prin localităţile Ghimbav-Codlea-Dumbrăviţa Bârsei-Vlădeni Ardeal şi Valea Homorod.2 km. până la halta Brădet.

83 km. între staţiile Sălişte şi Orlat şi 11. iar între anii 1975-1976 s-a introdus şi şina tip 54. provocând atât rănirea mecanicului şi a câtorva călători.Linia a fost construită cu şine şi ramificaţii tip 23.9 km. Între anii 1970-1971 s-a efectuat o nouă refacţionare cu şină de tip greu 49. Declivitatea liniei este de 17%o. Continuare firească a căii ferate Arad-Alba Iulia prin Sibiu pe Valea Oltului la Dunăre. Stații-halte: Braşov – Bartolomeu – Ghimbav – Codlea – Dumbrăviţa – Vlădeni – Valea Homorod – Brădet – Perşani – Șercaia – H. între anii 19541956. Staţii-halte: Sibiu – Sibiu Haltă – Turnişor – Cristian – Orlat – Sibiel HC – Săcelu Sibiului – Sălişte – Aciliu HC. fiind executate de ICCF Timişoara şi Braşov. afluent al Sebeşului. spre Vinţul de Jos. între staţiile Șercaia şi Mândra Olt. începând din anul 1980.6 kg/ml. unde trenul mixt de dimineaţă s-a prăbuşit. râu care se varsă în Mureş. aşezate pe traverse din lemn. râul Cibin spre Sibiu şi Secaşul. motiv pentru care. datorită suprastructurii uşoare. linia Vinţul de Jos-Sibiu a limitat serios capacitatea de circulaţie pe magistrala Arad-Sibiu-Bucureşti. în perioada 1896-1897. în lungime de 81. iar raza minimă de 250 m se află între Halta Sălişte şi Aciliu. – Tilişca HM – Apoldul de Sus – Apoldul de Jos HC – Miercurea Sibiului – Băilea Miercurea HC – Cunţa – Rahău HC – Sebeş Alba – Vinţul de Jos 17 . Sercaia – Mândra – Făgăraş. după darea în exploatare a variantei rămânând 10 staţii şi halte în funcţiune. pe lunca Mureşului. au început lucrările de dublare ale liniei Vinţul de Jos. care au permis o sarcină maximă pe osie de 12 tone la o viteză de 35 km/h.19 km. Circulaţia a fost închisă timp de 9 zile pentru reparaţii. suprastructura a fost alcătuită cu şină şi ramificaţii de tip 23. Pentru sporirea capacităţii de circulaţie. linia trecând în categoria căilor ferate principale. Executată ca linie de interes local. la 548 m altitudine. Declivitatea maximă de 18 %o şi razele de 250 m au fost reduse după darea în exploatare a variantei la 12 %o între Perşani şi Șercaia şi raza de 350 m între Valea Homorod şi Brădet. între staţiile Apoldul de Sus şi Miercurea Sibiului. noua linie este orientată de la est spre vest şi leagă depresiunile transilvane ale Sibiului şi ale Alba Iuliei. însoţind văile afluente ale Oltului şi Mureşului. de aici traseul coboară continuu până la Vinţul de Jos aflat la o altitudine de 205 m. La 7 noiembrie 1908 au fost deschise pentru circulaţie 12 staţii şi halte. realizată între Apoldul de Jos şi Miercurea Sibiului.6 sarcina maximă de 10. au fost executate îmbunătăţiri de traseu în zona Apoldul de Sus şi a fost refacută total suprastructura. din fondurile constituite de Societatea Anonimă a Căilor Ferate Locale Vinţul de Jos-Sibiu. delimitând şi cumpăna apelor. Punctul cel mai înalt al liniei este situat în Halta Aciliu. precum şi mari pagube materiale. cu şine şi ramificaţii tip 45. Odată cu executarea variantei a intrat în refacţie şi secţia Bartolomeu-Făgăraş. După terminarea războiului.Sibiu Calea ferată Vinţul de Jos-Sibiu a fost construită de firma MANDEL şi REVESZ din Budapesta.Sibiu pe două tronsoane de 23 km: 11.2 t pe osie şi o viteză de 45 km/h şi a costat 113930 coroane/km cale ferată. Să menţionăm şi primul accident de cale ferată ce s-a petrecut la 5 august 1912. împreună cu un podeţ care a cedat. Linia 200 Vințul De Jos .

De la Sfântu Gheorghe. linie construită pentru viteză de 60 km/h. linia părăseşte cursul Oltului şi se îndreaptă spre nord-est.5 t/osie.6 m şi 45 m. Din Ciceu. De aici. a fost construit de MAV cu şină şi ramificaţii de tip 34. până în localitatea Adjud. ajungând în staţia Ghimeş (688 m) de unde linia se împleteşte cu drumul naţional şi apa Trotuşului. oraş cu o puternică industrie de construcţii de maşini. carierele de piatră de la Malnaş şi Bixad. având sarcina maximă de 16. ce coresund unei declivităţi maxime de 25 %o au permis circulaţia vagoanelor cu sarcină de 16.2 t/ml şi 40 km/h. calea ferată.2 %o între staţiile Bixad Olt .halta Tuşnad Băi. între Olt şi Trotuş în tunelul Ciumani (1112 m).5. urcând pe valea Racoşului (un afluent al Oltului). staţiunea turistică Tuşnad Băi şi centrul regional politic. Tronsonul Miercurea Ciuc-Ciceu-Ghimeş în lungime de 50.Podul de la Tilișca în anul 1991 Linia 400 Sfântu Gheorghe . 18 . Tuşnad cu renumitele lor izvoare de ape minerale. În apropiere. respectiv 6. raze minime de curbură de 250 m între staţiile Livezi Ciuc şi Păltiniş. staţia Ciceu deserveşte localitatea Siculeni.4 t/ml.Ciceu – Ghimeș Lucrările de construcţie au fost executate de formaţiuni ale MAV-ului şi au fost începute în vara anului 1895. o aşezare specifică a ceferiştilor ce muncesc în acest nod feroviar. mobilă şi industrie alimentară. traversează munţii Harghitei pentru a ajunge în depresiunea vulcanică a Ciucului. raza minimă de curbură 200 m.5 t/osie. La 30 aprilie 1897 au fost date în funcţie cele 14 staţii şi halte şi 193 de poduri şi podeţe cu lungimi între 0. traversează valea adâncă a Caracăului şi ajunge pe cumpăna apelor. legând localităţile Miercurea Ciuc şi Ciceu (678 m). cu şine şi ramificaţii de tip 34. din staţia Sfântu Gheorghe (531 m). în lungime de 63. 7. calea ferată deserveşte staţiunile balneoclimaterice Bodoc. construit de MAV pe un profil greu.6 km. de munte.9 km. între staţiile Tuşnad Sat şi halta Tuşnad Băi şi declivitate maximă de 10. mergând pe cursul Oltului superior. linia coboară pe Valea Strâmbă până în Valea Trotuşului. Tronsonul Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc. Malnaş Băi. industrial şi social Miercurea Ciuc.

viaductul a fost distrus de armata ungară în retragere. odată cu terminarea de către Căile Ferate Române a căii ferate Comăneşti-Palanca frontieră.44 m. cu o deschidere centrală de 101. unităţi ale Căilor Ferate Române. Începând din luna decembrie 1944 şi până la 12 februarie 1945. când trupele germane în retragere distrug din nou viaductul. revenind în regiune. Tot armata austro-ungară. Lucrări de artă Viaductul Caracău Viaductul se află între staţia Nădejde şi Livezi Ciuc.Georgescu "Construcţii pentru transporturi în România .76 m şi două deschideri laterale de câte 51. au fost construite 84 de poduri şi viaducte. folosind datele din volumul I al lucrării D. are o înălţime maximă în firul văii de 64. din care vom aminti.8 m a fost executată de MAV în toamna anului 1885 şi dat în funcţie la 18 octombrie 1897.36 m. Cu un profil greu pe tronsonul Ciceu-Ghimeş.CCF" . In anul 1916. folosind 3600 m3 lemnărie. în lungime de 264. în anul 1917. înlocuieşte provizoriu grinda centrală distrusă cu o grindă sistem ROTH-WAGNER. sub conducerea inginerului Amedeo Georgescu au executat un viaduct provizoriu din lemn. astfel: 3. 19 . având 22 paleti cu înălţime maximă de 57 m.Bucureşti 1986.Între staţia Ciceu şi Adjud. amplasat în amonte şi paralel cu cel distrus. lucrare provizorie ce a rezistat până în toamna anului 1944. circulaţia normală s-a deschis numai la 6 aprilie 1899.Iordănescu şi C. la începutul primului război mondial. Construit din tabliere metalice.

din grinzi din beton armat. au fost terminate la 1 februarie 1945.Având în vedere importanţa strategică a liniei care făcea legătura între Moldova şi Transilvania. 452 tone de oţel şi 19 tone de cuie. tunelul a fost distrus parţial de trupele germane aflate în retragere. Cu eforturi demne de toată lauda. Antrepriza Şantierelor Generale trece la executarea noului viaduct Caracău. sub conducerea inginerului Ion Rusmănică.din partea Căilor Ferate Române. la 26 mai 1945. turnarea a aproape 8. La 1 mai 1945. Sporiri și sistematizări de stații 20 . 3068 tone ciment.000 m3 betoane. când tunelul a fost dat în circulaţie provizoriu. Lucrările de consolidare. punerea în operă a 4840 m2 lemnărie. este terminată la 14 septembrie 1946. începute în decembrie 1944. circulaţia a început să se desfăşoare normal odată cu definitivarea lucrărilor. Tunelul Ciumani (1012 m) Construit între anii 1894-1896. în toamna anului 1944. când s-a deschis circulaţia pe noul viaduct Caracău care a necesitat: 3000 m3 săpături. în lungime de 1222 m şi declivitate de 15 %o. lucrarea supravegheată de inginerul Ion Rusmănică . depuse de muncitori şi ingineri. 4. 10926 m3 produse de carieră.

tronsonul Ciceu-Adjud în lungime de 150 km. staţie terminus şi înfundată.În vederea lucrărilor de electrificare pe secţia de circulaţie Sfântu Gheorghe-Ciceu. pe tronsonul Sfântu Gheorghe-Ciceu-Ghimeş.C. fiind finalizate şi date în funcţie astfel: . Ln staţii şi linie curentă au fost introduse tipuri de şine şi macazuri astfel: . pe valea unui mic afluent al Cibinului.5. Declivitatea maximă a liniei este de 11 %o.tronsonul Braşov-Ciceu în lungime de 108 km electrificat la data de 1 octombrie 1976.Palanca Construcția liniei Sibiu . Arcuş – Bodoc – H. . urcând de la sud spre nord. lucrări în valoare de 178. staţia Miercurea Ciuc (1961-1963. Nădejde – Caracău – Livezi Ciuc – H. Utuşoi – H. Lucrările au fost executate de unităţi ale ISAF Bucureşti şi ICCF Braşov. 1969-1970.staţia Sfântu Gheorghe. Malnaş Sat – Malnaş Băi – H. cu raze minime de 275 m. Tarcău – Lunca de Mijloc – H. De la ramificaţia Selimbăr. lucrare în valoare de 13.5 milioane lei. simplă şi neelectrificată.4 milioane lei. segmentul Ciceu-Ghimeş a costat 101. . construită cu şină şi ramificaţii tip 20. 45 şi 49. în valoare de 10 milioane lei. în anul 1979-1980 a fost construit terminalul de transcontainere cu două linii.Ciceu tip 49. electrificat la 31 mai 1974. până la staţia Cisnădie. Staţii-halte: Sfîntu Gheoghe – H. Vrabia – Sînsimion – H. Electrificarea Liniei Sfântu Gheorghe-Ciceu-Ghimeș Între anii 1970-1975. 21 . şi a costat 55. Linia se racordează din firul II al liniei curente Sibiu-Făgăraş la km 386+012 (0+000 al liniei Cisnădie) între haltele Selimbăr şi Mohu. linia are un aspect vicinal. a fost construită de SOCIETATEA ANONIMĂ A CĂILOR FERATE LOCALE SIBIU-CISNĂDIE. au fost executate lucrări de sporire şi sistematizare a următoarelor staţii: .tronsonul Ciceu-Ghimeş tip 49 şi 65.Cisnădie Linia Selimbăr-Cisnădie. Sîntimbru Ciuc – Sîncrăieni – H.staţia Malnaş (1961).8 milioane lei. staţia Sâncrăieni (anul 1966-1967). Cariera Bicsad – Bicad Olt – H. . staţia Tuşnad Sat (1971). ce a permis o sarcină de 10 t/osie şi o viteză maximă de 35 km/h. aflată la cota 405 m.staţia Ciceu (1961-1962 şi 1969-1970). . linia a fost refacţionată succesiv cu tipul 34. după anul 1948. Mihăileni – H.tronsonul Sfântu Gheorghe . Păltiniş – H. între anii 1965-1966. Bolovănuş – Ghimeş .434K. au fost executate lucrări de electrificare a liniei pentru înlocuirea tracţiunii cu abur cu tracţiune electrică. Cariera Carpitus I – Băile Tuşnad – Tuşnad Sat – H.729 km. Jigodin – Miercurea Ciuc – Ciceu – H.1 milioane lei. la cota 438 m. lucrare în valoare de 18. 1973-1974). în lungime de 5.

433 m). lucrările fiind amânate din cauza consumării fondurilor la demararea lucrărilor pentru linia SibiuFăgăraş. În lungime de 33 km. Mohu. linia s-a construit cu şină tip 34. De la Făgăraş la Podul Olt. de unde lucrările de construcţie vor începe în cele două direcţii: spre Sibiu şi spre Făgăraş.405 m) linia coboară uşor pe Valea Cibinului. 22 . prin depresiunea subcarpatică a Sibiului. Pornită din Sibiu (alt. între cele două societăţi şi o firmă de construcţii feroviare din Budapesta.Scorei. Linia Podul Olt-Turnu Roşu. comuna Avrig fiind aleasă ca bază de organizare de şantier.august 1994 Construcția căii ferate Sibiu – Fagăraș La 5 decembrie 1890 se încheie la Sibiu o convenţie.Clădirea de călători a haltei Cisnădie . a fost realizat de Societatea Căilor ferate Vicinale Sibiu-Avrig. permiţând o viteză maximă de circulaţie de 45 km/h. Arpaş şi Voila.5 cu o sarcină de 16. care s-a angajat la construcţia căii ferate Sibiu-Făgăraş. Avrig.2 tone/osie pentru o viteză de 35 km/h. trecând prin vechile aşezări româneşti Racoviţa. De la Podul Oltului. linia începe să urce de-a lungul depresiunii subcarpatice a Munţilor Făgăraş. linia a fost construită cu şină tip 23.5 t/osie. aşezate pe cursul Oltului. ca punct de ramificaţie al liniei Sibiu-Turnu Roşu-Râmnicu Vâlcea pe Valea Oltului. Tălmaciu până la staţia Podul Olt. între halta Veştem şi staţia Tălmaciu. Lucrările pregătitoare au început în primăvara anului 1891. până la Făgăraş (alt. Declivitatea maximă a liniei este de 8 %o. iar segmentul Avrig-Făgăraş. iar de la Podul Olt la Sibiu. Porumbacu. ce urma să se construiască pe Valea Oltului. înfiinţată la 17 noiembrie 1897. prima pe această linie. odată cu aducerea materialelor pe teren. porţiunea Sibiu-Avrig a fost construită de către Societatea Anonimă a Căilor Ferate Vicinale Sibiu-Avrig-Turnu Roşu. La 28 august 1891 au loc festivităţile de înfiinţare a staţiei Avrig. în lungime de 51 km.6 cu o sarcină de 10. nu se mai execută. între haltele Cârţa. străbătând aşezările Selimbăr. iar raza minimă este de 275 m.

1896). au fost date în funcţie cinci staţii şi halte: Selimbăr. Tălmaciu. 23 . ce trece prin staţiile Gălăuţaşi. In staţia Stânceni se mai încarcă masiv ape minerale şi piatră. Lunca Bradului şi Răstoliţa.11.018 K/km cf. costul lucrărilor fiind evaluat la 63. consolidări la cele 168 de poduri şi podeţe.MAV. Mîrşa – Racovişa – HC. din anul 1947. ce traversează munţii Giurgeului prin Curmătura Pângăraţi (1075 m). între anii 1930-1940. este semnat actul de înfiintare a staţiei Deda. Ucea.08. calea ferată se împleteşte cu râul Mureş şi DN 12 Topliţa-Sfântu Gheorghe cu o declivitate continuă. Beclean şi Făgăraş. Căile Ferate Ungare de stat . odată cu deschiderea liniei. centre importante de încărcare a industriei de prelucrare a lemnului şi după 33. În cadrul programului Administraţiei CFR.178 K/km cf.. În timul restabilirii căii ferate Deda-Sârâţel. Sebeş şi Avrig. introducerea şinelor şi ramificaţiilor tip 40. Scorei – HM. Veştem. Arpaş. punctul cel mai înalt al traseului ce separă afluenţii Mureşului de afluenţii Bistriţei moldoveneşti. Beclean pe Olt – HC. Viştea. staţia Sibiu Triaj. Podul Olt (17. până la staţia Topliţa. pentru satisfacerea cererilor populaţiei din zonă şi a nevoilor de exploatare. linia urcă continuu pe cursul inferior al Mureşului. se mai deschid haltele Sărata-Colun. odată cu înfiinţarea întreprinderii Mecanice Mârşa. Cîrţa – HM. precum şi sporirea staţiilor Sibiu. De aici.4 km ajunge în centrul industrial şi turistic Gheorghieni. Selimbăr. pe 44 km. în lungime de 77 km de la Deda la Gheorghieni.La 13 septembrie 1892. la solicitarea comunelor. Lucrările au început la Deda (420 m altitudine). In anul 1897 au fost construite 10 staţii şi halte cu toate instalaţiile şi clădirile aferente lor. s-au deschis nouă staţii şi halte: Porumbacu. Subcetate şi Ditrău. nici această linie nu a fost scutită de distrugerea terasamentelor. Pe tronsonul Avrig-Făgăraş. Sărata Colum – Porumbacu – Avrig – HC. a cărei monografie va fi publicată separat. Spre sfârşitul celui de al II-lea război mondial. au apărut halta Mârşa şi staţia Racoviţă. Podul Olt şi Tălmaciu.1897). Linia Deda-Ghiorghieni În primăvara anului 1907. Dridif şi Beclean pe Olt. Olteţ – H. Viştea – Ucea – Arpaşu – HC. având încărcări masive de ape minerale. înfiinţată în anul 1916 pentru evacuarea şi staţionarea vagoanelor de marfă necesare frontului. Staţii-halte: Făgăraş – H. Din staţia Ucea s-a executat racordul CF Ucea-Ucea fabrică (astăzi Victoria) linie simplă în lungime de 9. dat în funcţie la 22 noiembrie 1892.6 km executată în anul 1939. Staţia Topliţa (739 m altitudine) se află în zona de intrare a defileului Topliţa-Deda. şinelor. Legătura cu Cheile Bicazului este făcută cu o şosea modernizată. care a costat 82. Veştem. Veştem. s-au mai deschis încă cinci staţii şi halte: Mohu (6. Sebeş – Podul Olt – Tălmaciu – HC. Cârţa. sosite în staţia de transbordare a terminalului de transcontainere Topliţa pentru cale ferată normală şi îngustă de 760 mm a întreprinderii APEMIN Borsec. De la Topliţa. aflată la ieşirea Mureşului din defileul Topliţa-Deda. au început construcţia liniei simple. Olteţ. situat între Munţii Ghurghiului şi Căliman. staţii cu activitate de încărcări de buşteni şi produse de cherestea. Dridif – Voila – H. s-a executat consolidarea liniei Sibiu-Făgăraş. Voila. După această dată. trecând prin staţiile Stânceni. iar după anul 1950. iar după anul 1920.

să fie transformată în staţie. staţia Deda a fost dezvoltată şi sporită succesiv în anii: 1947.începutul construcţiei căilor ferate. linia coboară continuu pe valea râului Hârtibaciu. Din acest punct. ajunge în apropierea haltei Mohu.Ditrău-Lăzărea. Liniile înguste din Podișul Transilvaniei Căile ferate înguste. S-au montat poduri bascule în staţia Deda şi Gheorghieni (1961) şi Topliţa (1977). construită pentru vânătorile regale şi transporturi de lemne din zona apropiată a pădurilor.Gălăutasi. După înfiinţare.). trenul se angaja pe Valea Saeşului. Începută în primăvara anului 1896. de fapt.9 km) şi Band-Miheşul de Câmpie (28 km) au fost construite între anii 1912-1915 de către Societatea Căilor Ferate de Interes Local Mureş-Turda.Agnita (în lungime de 48 km) a fost pusă in circulaţie la 17 noiembrie 1898.Topliţa. unde subtraversează calea ferată dublă Făgăraş-Sibiu. Stații și halte: Deda – Risfra. situată pe linia Ciceu-Târgu Mureş între staţiile Răstoliţa şi Aluniş.Subcetate. când. După 1 iunie 1965 a fost desfiinţată calea ferată Sighişoara. 24 . să fie schimbat în DEDA-BISTRA. traversând oraşul Agnita (445 m altitudine) şi mergând pe curbele de nivel.Agnita împreună cu staţiile de cale ferată Agnita şi Agnita Târg. Pentru deservirea oraşului Agnita a fost construită o nouă staţie de cale ferată Agnita amplasată la circa 3 km de localitate. Androneasa. Linia cu ecartament îngust Sighișoara.Se aprobă ca numele staţiei Deda. cu ecartament de 760 mm Târgu Mureş-Praid (82 km). oprindu-se în staţia Agnita din lipsă de fonduri.Lunca Bradului. un mic afluent al Tâmavei Mari. Răstoliţa. în lungime de 13 km.Sibiu: Calea ferată îngustă. 1962 şi 1971-1974 s-a mai efectuat şi sporirea staţiei Topliţa. în sensul de mers.Stînceni NeagaStînceni.) a fost construită linia îngustă denumită "Linia Vânătorilor". până la Vurpăr (438 m alt. Din staţia Cornăţel (397 m alt. linia traversa centrul oraşului (347 m altitudine) şi după câteva opriri. devenind staţie terminus pentru linia Sibiu-Agnita.Hm. iar halta Deda situată între staţiile Deda-Bistra şi Aluniş. iar între staţiile Netuş şi Iacoben Ardeal are raza minimă de curbură de 30 m. În anii 1961. 1961 şi 19711974 pentru a pregăti lucrările de centralizare electrodinamică şi electrificare.martie 1912 . Datele importante din istoricul acestor linii sunt: . de către Societatea Căilor Ferate Locale Sibiu-Sighişoara. între anii 1896-1910. cu ecartament de 760 mm. Sighişoara-Sibiu (109 km) cu ramura de la Comăţel la Vurpăr (13 km) a fost construită în două etape. fiind dat circulaţiei la 21 septembrie 1910. trecând pe partea stângă. Pornind din oraşul Sighişoara. Ajunsă în cel mai înalt punct al liniei (situat la o altitudine de 547 m. Târgu Mureş-Iuda (80. punct de ramificaţie pentru linia Deda. s-a deschis circulaţia pe întreaga linie de la Sighişoara prin Agnita la Sibiu. Construcţia tronsonului de la Sibiu la Agnita va începe numai în anul 1906.Sărăţel.Gheorghieni. între staţiile Apold şi Brădeni) linia realizează declivitatea maximă de 25 ‰. cu declivitate de 0 %o şi rază minimă de curbură 100 m. linia Sighişoara.

Lechința (96 km) Pornind de la Târgu Mureş (306 m). De aici. până la staţia Ocniţa Mare.. ea se află la nord de râul Mureş. Mare parte din traseul liniei are. Staţia Băile Sovata deserveşte traficul staţiunii balneo-climaterice internaţionale. traseul coboară printre livezi şi vii. exploatările forestiere din zonă.Miercurea Niraj Hm. aflat la suprafaţa Câmpiei Transilvaniei şi care opreşte scurgerea apelor în adâncime. un afluent al Mureşului şi apoi pe Valea Tecii. de unde linia coboară în localitatea Band (303 m). o serie de lacuri formate datorită unui strat de argilă. intersectând la nivel calea ferată normală Târgu Mureş-Luduş. . de unde linia coboară pe la poalele munţilor Gurghiului.Vărgata H.15 decembrie 1941 . Mărfurile specifice transportate pe această linie sunt sfecla de zahăr..Tirimia. staţia Praid servea la traficul produselor din sare şi lemn. Azomureş.circulă primele perechi de trenuri mixte pe fiecare secţie de circulaţie.Muntele H.Leordeni N. pornind din Târgul Mureş (306 m) până la Câmpul Cetăţii (589 m).Târgu Mureş Sud.H. cu ramura la Miheşul de Câmpie şi Lechinţa.7 km făcând legătura cu calea ferată normală Luduş-Bistriţa. Staţia Târgu Mureş Sud. fostă Cristeşti Mureş este punct de ramificaţie spre Band. Stații și halte: Târgu Mureş..desfiinţarea segmentului de cale ferată Sovata-Praid Linia îngusta Târgu Mureș.-Băile Sovata Linia îngusta Târgu Mureș.Foi Hc.31 ianuarie 1915 . Punctul cel mai înalt al liniei este staţia Dealul Band (326 m). punctul cel mai înalt.Cîmpul Cetăţii. la ieşirea din staţia Târgu Mureş-Sud.-Valea Haltă. .-Eremitu H.Acăţari H. pe care se aduce din câmpie sfecla de zahăr şi se expediază borhot.. . 25 . calea ferată Târgu Mureş-Praid urcă continuu pe valea Nirajului.Băsăreni H.-Dămieni Hc. până la staţia terminus Lechinţa (298 m).Tâmpa Mureş. afluent al Siretului..25 martie 1975 . care astăzi este preluat de calea ferată normală Blaj-Praid. Până la desfiinţarea tronsonului Praid-Sovata.Praid (82 km) Situată la sud de râul Mureş. lemnul şi fructele. Staţiile Miercurea Nirajului. în dreapta şi în stânga. Eremitu şi ramificaţia Câmpul Cetăţii deservesc aproape în totalitate. punctul cel mai înalt al traseului (487 m)..Mureş H. punctul de ramificare al liniei înguste spre Miheşul de Câmpie şi spre Lechinţa.15-17 ianuarie 1915 .primele trenuri de probă însoţite de Comisia Ministerului Comunicaţiilor de la Budapesta. De la Band linia urcă continuu spre nord-vest pe valea Comlodului. după traversarea Mureşului linia intră în Câmpia Transilvaniei.-Troiţa Hc.Cinta Hc. Din staţia Tărgu Mureş se racordează o linie industrială pentru Fabrica de zahăr Târgu Mureş. prin Sovata până la localitatea Praid (485 m) aflată în depresiunea subcarpatină interioară Praid.-Grâuşor H.deschiderea segmentului Iuda-Lechinţa de 16. de la nord-vest spre sud-est..

a mai fost executat. în antrepriză. Pe lângă unele poduri de zidărie şi moloane.O. până la Halta Budila. străbătând de la est spre vest un aliniament de aproape 9 km. prin Tunelul Columbelul (477 m).Hărman. cu ecartament normal pentru linie dublă şi cu gabarite de electrificare.O. 25 iunie 1931. printre care şi Tunelul Teliu .-Sânmartin H. Tunelul Morii (100 m) şi Halta Poiana Florilor.-Tonciu H.-Berghia H. Linia 403 Hărman – Întorsura Buzăului Lucrările au început din staţia Hărman. aşezată în valea superioară a Buzăului. Au fost executate 1. 4 clădiri de călători (Budila. trei tuneluri (în lungime totală de 4846 m. instalaţii de telefon şi telegraf tip Morse şi instalaţii de semnalizare cu semnale Banovici. un mic afluent al Oltului.Întorsura Buzăului. Iuda.-Săulia H. pentru că fondurile necesare construirii ultimilor 40 km până la Nehoiaş. între halta Teliu şi halta Poiana Florilor viaductul Teliu. de unde coboară până la punctul final staţia Miheşul de Câmpie (304 m).-Dealul Band-Band-Mădăraș Mureş-Şincai H. Linia îngusta Band. urmând ca la 25 august 1934.-Râciu H. şerpuind printre dealuri.-Teaca H. Halta Teliu.Stații și halte: Târgu Mureş. în toamna anului 1923. 348 m poduri și podețe. de la km 7+309 al secţiei Braşov-Deda. Străpungerea tunelului s-a făcut la 1 octombrie 1926. în apropierea intrării în cel mai mare tunel din România. o aşezare apropiată izvoarelor de ape minerale de la Zizin. Teliu -P. când de fapt. Poiana Florilor şi Întorsura Buzăului). a avut loc predarea definitivă a liniei. Braşov Triaj. Budila-H.Azomureş.cel mai mare din România).-Oroşfoaia H. Teliu-P. urcă până la staţia Pogăceaua Lac (377 m).-Lechincioara H. paralel cu Mureşul de la est spre vest.-Viile Tecii H. Teliu. Poiana Florilor-Întorsura Buzăului. Tunelul Teliu (în lungime de 4369 m) la ieşirea căruia se află staţia terminus Întorsura Buzăului. lucrările fiind efectuate între 15 iulie 1924 şi 30 septembrie 1928. linia a fost construită între anii 1923.Tîrgu Mureş Sud. executându-se numai linie simplă. Traseul urca.-Lechința.650. punct de unde linia urca pe Valea Teliului. Joi. punctul cel mai îhat al liniei.-Crăieşti Mureş-Milaş H. staţie devenită terminus.Dipşa H. Lucrările de artă de pe linia Hărman-Intorsura Buzăului au fost executate. a avut loc deschiderea căii ferate Hărman. Secţia de Lucrări Teliu să-şi înceteze activitatea. Stații și halte: Braşov-P. unde se află şi Pavilioanele CFR. au fost îndreptate spre alte lucrări.-Vălenii Noi H.-Ocniţa Mureş H.000 m3 terasamente. viaductul şi tunelul mare de la Teliu.O. Lucrările de consolidări şi finisaje au mai durat până la 25 iunie 1934.1931.Nasna H. 26 .H. În lungime de 31 km. Stații și halte: Band-Grăbeniş-Fânaţe-Pogăceaua H. impuse de conjunctura politică din preajma celui de-al doilea război mondial.-Miheşul de Câmpie.Miheșul de Câmpie Pornind de la Band (255 m).Hc.

Pe acest traseu s-au construit halta Brădet (1010 m) şi staţia Perşani (1180 m) cu câte patru linii de circulaţie şi staţia Șercaia (1180 m) cu cinci linii de circulaţie. haltele Corbi. ce a deservit. Perşani. La 1 iunie 1951. ce deserveşte comuna cu acelaşi nume. De aici. paralel cu pârâul Ucea. s-au mai executat şi alte modificări: -în halta Șercaia a fost desfiinţată linia I în lungime de 135 m şi s-a transformat în punct de oprire linie curentă. Deschiderea oficială a liniei a avut loc la 3 noiembrie 1943. După introducerea autobuzelor şi desfiinţarea traficului de călători uzinal. aproape în exclusivitate. din halta Valea Homorod. calea ferată Ucea-Victoria a avut funcţia de cale ferată normală industrială înfundată scurtă. Valea.Homorod-H.H. Corbi. Tunelul Dealul Negru executat pentru linie simplă. Combinatul Chimic Victoria. După anul 1960. Ucea Colonie au fost desfiinţate. construită în anul 1908.Ucea Fabrică Calea ferată normală Ucea-Victoria a fost construită în anul 1939. Ucea de Susu şi Ucea Fabrică). puncte de oprire în linie curentă pentru călători. străpunge Dealul Negru prin tunelul cu acelaşi nume (472 m). au fost înfiinţate haltele Corbi şi Ucea Colonie.500 m terasamente.Ucea Colonie. Brădet-St. Stații si halte: H. circulaţia efectivă începând numai la 9 noiembrie 1943.Linia Ucea. executându-se 37. Ucea de Sus. cinci podeţe în lungime de 14 m. Din staţia Ucea (cota 413 m) linia se ramifică din magistrala Braşov-Sibiu şi porneşte de la nord spre sud.Victoria. Lucrările au fost începute la 1 aprilie 1941. până la staţia Victoria (cota 591 m). pentru deservirea Combinatului Chimic Victoria şi a unităţilor economice din zonă. Şercaia 27 . -staţia Șercaia Apă. linia coboară continuu pe marginea versantului. Ucea de sus. cu gabarit de electrificare.Ucea Fabrică.Cu ocazia executării acestei variante.H. instalaţii de telefon şi semnalizare. până în staţia Șercaia Nouă. precum şi două noi racorduri: unul de la km 8+100 spre partea stângă. care a legat linia industrială cu noua staţie Victoria şi celălalt racord din staţia Victoria de la km 8+400 legându-se cu liniile Combinatului Chimic Victoria. spre poalele Munţilor Făgăraş. şi traversând valea Tulbure. aflată la 1245 m de staţia Șercaia Nouă cu un dispozitiv de trei linii cu lungime utilă maximă de 227 m. este aproape paralel cu drumul naţional BraşovSibiu şi are două puncte de secţionare: halta Brădet şi staţia Perşani.St. a fost desfiinţată. Stații si halte: Ucea. În acelaşi timp s-a desfiinţat linia curentă între haltele Ucea Colonie şi Ucea Fabrică. cinci cantoane. clădire de exploatare şi cinci linii. Iniţial au fost construite trei clădiri de călători (Ucea Haltă. În anul 1953 a fost construită staţia Victoria. Linia Valea Homorod – Șercaia Noul traseu ce traversa Munţii Perşanilor.

Bineînțeles că se află în stadiul de proiectare și alte lucrări de RK. situat la km 132+420. care are ca termen de finalizare sfârșitul lunii iulie.la podul de la km 213+613 de pe linia Ciceu . În prezent.10%. de pe linia Hărman .podul de la km 404+972 de pe linia Sibiu – Copșa Mică . . dintre care putem evidenția aici proiectul pentru tunelul Teliu cap x.Ciceu. mai fiind de executat lucrări de finisare. În ceea ce privește reparațiile capitale la instalațiile feroviare. la capitolul reparațiilor capitale la linii se află în lucru două tronsoane: Gălăuțaș . La poduri.5%.Deda (stadiul lucrării: finalizată 10%).Întorsura Buzăului. De asemenea. programul de reparații capitale la infrastructura feroviară publică de pe raza Regionalei Brașov este axat. care au fost ulterior abandonate.Deda lucrările de execuție au început de scurt timp 5%. parte a Proiectului IRIS. singura lucrare ce se va realiza anul acesta este cea de punere în siguranță a liniei Predeal – Teiuș.Șibot . urmând a se continua lucrul o dată cu demararea programului de reabilitare a Coridorului IV pe tronsonul Câmpina – Brașov. firul II. în diverse stadii de realizare fiind lucrările de la CED Timișu de Sus și cele de la SCB din stația Târgu Mureș. de pe linia Ciceu . finalizarea lor până la sfârșitul anului. . pe Regionala Brașov se realizează cu forțe proprii la Postul trafo 20 kV Sighișoara .Toplița. situată pe linia Deda Reghin (realizată în procent de 90%. De asemenea. Această lucrare s-a realizat în condițiile în care clădirea Regionalei CF Brașov a fost debranșată de la rețeaua 28 .5. . sunt în curs de perfectare contractele de RK la frâne de cale.podul de la km 440+837 de pe linia Teiuș . personalul specializat a fost restructurat. pe cât posibil.Rupea.și Deda – Aluniș Mureș Brâncovenești. La capitolul tuneluri.4 km. reparațiile capitale sunt în urmatoarele stadii: . La acest obiectiv au mai fost executate. a fost executat în procent de 30% la CED din Stația CF Ciceu. aici fiind modificată soluția tehnică din cauza accentuării fenomenului de tasare-rotire a culeei Sibiu. atât din lipsă de finanțare. Astfel. și cu integrarea acestuia într-un grup mai mare de firme. lucrări de remediere a unor defecte. urmează să fie intocmită. Aceasta. în lungime de 5. documentația tehnico-economică pentru executarea lucrarilor de reparații capitale la viaductul Caracau. în lungime de 1.Arad . SCCF Brașov SA. pe linia Adjud . pe continuarea lucrărilor contractate în anii anteriori și. împreună cu specialiști din cadrul ISPCF București. La capitolul lucrări realizate din investiții finanțate din surse proprii. pentru că. Modificări recente În 2003. descărcări de piatră spartă și buraje tehnologice).podul de la km 429+789 de pe linia Vințu de Jos .20%. o data cu privatizarea constructorului. cea mai reprezentativă lucrare ce se desfășoară pe teritoriul Regionalei Brașov este cablarea structurată pentru rețeaua de calculatoare și cea telefonică.3 km. în perioada 1994-1999. cât și din cauza "dispariției" personalului calificat pentru efectuarea acestui gen de lucrări.

pe bază de gaz metan. Acest obiectiv beneficiază de finanțare din fonduri Phare (echipamentele de centralizare electronică) și de la bugetul de stat (construcția noii clădiri CED). Alcatel AG. este "modernizarea instalațiilor CED din stația de cale ferata Brașov". de instalații de utilizare a gazului metan și introducerea apei potabile în stațiile cf. 29 . Sibiu și Sighișoara. anul acesta. 1254/2002. De asemenea. cu finanțări conform HG nr. furnizorul nemaiproducând agent termic. Cea mai importanta acțiune la capitolul proiectare 2003-2004 este întocmirea documentației pentru demolarea și reconstruirea clădirii de călători a Stației CF Rupea. de asemenea. Programele derulate de Regionala CF Brașov au ținut și țin permanent cont de solicitările venite din partea tuturor diviziilor: Linii. Se mai află în curs de contractare și de executare și alte proiecte care privesc realizarea de branșamente. Un alt proiect. Instalații. Pentru Stația Sfântu Gheorghe . care are ca termen de finalizare sfârșitul lunii septembrie. acestea fiind predate furnizorului de echipamente. a branșamentului aferent și a instalației de utilizare a gazului metan. Brașov. Acestea sunt Alba Iulia. unor lucrări de consolidare în regim de urgență ca urmare a cedării planșeului în zona biroului IDM. se poate obține o programare a lucrărilor în funcție de urgența lor. a început în februarie 2002 și este realizată de SC Concefa SA Sibiu.de energie electrică. Se mai află în curs de execuție și lucrările de modernizare a centralei termice din stația Predeal și cele de realizare a centralei termice din stația Târnăveni Vest. lucrări în conformitate cu prevederile legale și cu dispozițiile CFR SA privind achizițiile publice. Clădirea stației Rupea a fost supusă deja. pentru montarea instalațiilor aferente. în cursul acestui an. Această lucrare.în prezent. Trafic sau Patrimoniu. alimentarea realizându-se cu ajutorul unui grup electrogen. Iar prin colaborarea realizată între toate sectoarele de activitate se pot identifica mai bine cele mai importante probleme și. care au o mai bună evidență a problemelor și a cerințelor din teritoriu. filială a SC Proiect CF. sunt finalizate o serie de spații cu destinație tehnologică. pentru care ISPCF a întocmit studiul de fezabilitate. În acest moment. Scop în care vor fi contractate. s-a luat legătura cu Agenția Proiect CF Brașov. nu putem încheia fără a aminti faptul că patru mari gări de pe raza Regionalei Brașov au fost incluse în programul de modernizare a stațiilor de cale ferată pentru ridicarea lor la standarde europene. debranșată de la rețeaua termică a orașului. constând în construirea unei noi clădiri de centralizare electronică și modernizarea instalațiilor CED aferente. pentru întocmirea documentației tehnico-economice în vederea realizării centralelor termice. unde se face trecerea de la încălzirea cu lemne la ce-a centrală.

D.ro www. - 30 .6. Iordănescu Monografia căilor ferate romane– autor ing. Bibliografie www. Radu Bellu.Georgescu. București 1999.rtfc-brasov.cfr.org Construcții pentru transporturi in România 1986 – autori C.wikipedia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful