Scribd </> Upload a Document </upload-document> Search Documents <#> Explore </explore> Documents </explore> * * * * * * * * * * * * * Books - Fiction </explore

/Books-Fiction> Books - Non-fiction </explore/Books-Nonfiction> Health & Medicine </explore/Health-Medicine> Brochures/Catalogs </explore/BrochuresCatalogs> Government Docs </explore/Government-Docs> How-To Guides/Manuals </explore/HowTo-GuidesManuals> Magazines/Newspapers </explore/MagazinesNewspapers> Recipes/Menus </explore/RecipesMenus> School Work </explore/School-Work> + all categories </explore> Featured </explore> Recent </explore/Most-Recent> People </community> * * * * * * * * * * * * * Authors </community/authors> Students </community/students> Researchers </community/researchers> Publishers </community/publishers> Government & Nonprofits </community/government-%26-nonprofits> Businesses </community/businesses> Musicians </community/musicians> Artists & Designers </community/artists-%26-designers> Teachers </community/teachers> + all categories </community> Most Followed </community> Popular </community?t=trending>

* Albu Veronica <http://www.scribd.com/albu_veronica_1> We're using Facebook to personalize your experience. Learn More <http://www.scribd.com/facebookfaq>·Disable <#> o Home </> o My Documents <http://www.scribd.com/documents> o My Collections <http://www.scribd.com/my_document_collections> o My Shelf <http://www.scribd.com/shelf> o View Public Profile <http://www.scribd.com/albu_veronica_1> o Messages <http://www.scribd.com/inbox> o Notifications <http://www.scribd.com/notifications> o Settings </account/edit> o Help <http://support.scribd.com> o Log Out </logout?return_to=%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FULEIURI-VOLATILE-AETHEROLEA%3 F%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FULEIURI-VOLATILE-AETHEROLEA> 1

First Page Previous Page Next Page / 42 Sections SectionsSection 1 of 11 * 1. GLUCIDE (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon)p. 3 <http://www.scribd.com/doc/68864806/1/GLUCIDE-zaharuri-zaharide-hidrati-de-c arbon> * 2. POLIURONIDEp. 5 <http://www.scribd.com/doc/68864806/2/POLIURONIDE> * 3. HETEROZIDEp. 9 <http://www.scribd.com/doc/68864806/3/HETEROZIDE> * 4. SAPONOZIDE – SAPONINEp. 14 <http://www.scribd.com/doc/68864806/4/SAPONOZIDE-%E2%80%93-SAPONINE> * 5. HETEROZIDE-SUBSTANTE AMAREp. 17 <http://www.scribd.com/doc/68864806/5/HETEROZIDE-SUBSTANTE-AMARE> * 6. HETEROZIDE TANINURIp. 19 <http://www.scribd.com/doc/68864806/6/HETEROZIDE-TANINURI> * 7. ULEIURI VOLATILE(AETHEROLEA)p. 21 <http://www.scribd.com/doc/68864806/7/ULEIURI-VOLATILE-AETHEROLEA> * 8. PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN VITAMINEp. 27 <http://www.scribd.com/doc/68864806/8/PRODUSE-VEGETALE-CARE-CONTIN-VITAMINE> * 9. LIPIDELEp. 30 <http://www.scribd.com/doc/68864806/9/LIPIDELE> * 10. ALCALOIZIp. 34 <http://www.scribd.com/doc/68864806/10/ALCALOIZI> Zoom Out Zoom In Fullscreen Exit Fullscreen Select View Mode View Mode SlideshowScroll Readcast Add a Comment Embed & Share <#>Readcast Reading should be social! Post a message on your social networks to let others know what you're reading. Select the sites below and start sharing. Check_27x27Transparent Check_27x27Transparent Check_27x27TransparentLink account <#> Readcast this DocumentTransparent <#> Readcast Complete! Click 'send' to Readcast! edit preferences <#> *Set your preferences for next time...*Choose 'auto' to readcast without being prompted. <#><#> Albu Veronica Albu Veronica Link account <#> Advanced <http://www.scribd.com/account/edit#sharing><#>Cancel <#>

<#> Add a Comment Submit share: Characters: 400 <#> Share & Embed <http://www.facebook.com/sharer.php?u=http%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fdoc%2F688648 06%2FFarmacognozie-Speciala-Note-de-Curs%23source%3Afacebook><http://twitter.com /home?source=scribd.com&status=Reading%20%22Farmacognozie%20Speciala%20-%20Note% 20de%20Curs%22%20on%20Scribd%20http%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fdoc%2F68864806%20%2 3Readcast><http://www.google.com/buzz/post?url=http%3A%2F%2Fwww.scribd.com%2Fdoc %2F68864806%2FFarmacognozie-Speciala-Note-de-Curs&message=> <#> Add to Collections Download this Document for Free Auto-hide: on <#> FARMACOGNOZIESPECIALĂ- NOTE DE CURS – ANUL II 1 Prof. Farmacist Neamţu Elena 2 1. GLUCIDE (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon) Sunt substante naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vedere chimic ca: polihidroxialdehide si polihidroxicetone(C,H,O, uneoriCn(H2O)m.Glucidele reprezinta 85-90% din substantele care participa la alcatuirea organismelor vegetale si se intalnesc sub forma de:- manane, galactane,celuloze in compozitia membranei celulare.solutii perfecte sau coloidale in sucul celular.- principii poliuronici: pectine, mucilagii, gume.- sub forme condensate ca substante de rezerva: amidon, inulina.Glucidele sunt rezultatul fotosintezei, proces biologic prin care energia electromagnetica este transformata in energie chimica.Denumirea nueste reprezentativa: o buna parte din glucide au gust dulce dar sunt unele foarte raspandite care nu au gust dulce(amidon, celuloza) sau substante cugust dulce(glicerol, zaharina) care nu sunt glucide.Dupa complexitatea lor glucidele se impart in:1. Glucide simple – cuprind: -monoglucide:arabinoza, glucoza, fructoza, galactoza.-compusi inruditi:alcooli si acizi glucidici.Sunt substante solide, cristaline, incolore, inodore, cu gust dulce, solubile in apa.2. Glucide superioare:a) holozide in care unitatile reunite sunt numai glucide.b) heterozide care mai au in compozitie si o fractiune neglucidica numita aglicon.Holozidele se impart in: • oligoclucide cu un numar de unitati glucidice de 6-7. • poliglucide cu un numar mai mare;pot fi omogene si neomogene dupa cum monoglucidele participante sunt identice saunu.In regnul vegetal si animal se intalnesc mai frecvent pentoze si hexoze, reprezentantii inferiori apar ca produsi ai metabolismului intermediar iar celelalte

Intrebuintari : este topic. mana..Caractere microscopice:.DESCRIERE: mierea este un lichid vascos. rotunde si granule simple mari.hilul central constituit dintr-o cavitate distincta sau din 2-5 fisuri radiale. Amylum triticiamidonul de grau obtinut din cariopsele plantei Triticum aestivim (gramineae).Nectarul cules de albine sufera in stomacul lor diferite trnsformari – cea mai importantainvertirea satorita sucrazei.monoglucide se intalnesc rar in natura.FR Xdescrie macroscopic si microscopic amidonul de grau. K.Datorita aportului de vitamine(B1. poliedrice sau rotunde.oficinal in FR XEste cea mai importanta poliglucida de rezerva din regnul vegetal.-boli de inima. B2.In scop terapeutic se foloseste amestecata cu propolis. limpede. radacina(manhiton). B12.Caractere microscopice: granule simple. Amylum solaniamidonul obtinut din tuberculii plantei Solanum tuberosum(solanaceae). dermatologice.granule simple. polenul diferitelor plantemedicinale.-stari gripale-afectiuni hepato-biliare. porumb. miros specific florilor a caror nectar s-a folosit. Amylum mayadisamidonul de porumb obtinut din cariopsele plantei Zea mays(Gramineae). bronsite. laptisor de matca.Ex:.In granule amidonul este dispus in straturi concentrice in jurul unui centru care nu este intotdeauna centrul geometric al granulei.In chirurgie este folosit la confectionarea bandajelor fixe. cartof.Se mai foloseste in:-afectiuni ale aparatului respirator: laringite. a hartiei.In timp prin cristalizarea glucozei. B6.Se recolteaza incepand din luna mai. celuloza. devine mai consistenta. cariopse(gramineae). PP. comprimatelor. culoarea variaza dupa origine. rotunde.sferice sau lenticulare.Se foloseste in industria fermentativa.Poate fi depozitat in diferite organe:tuberculi(cartof).Forma si marimea granulelor de amidon difera de la o specie laalta.Amidonul este o pulbere alba fara miros si fara gust. mierea. AMIDONUL:-AMYLUM . in dermatologiesub forma de glicerolat de amidon(diateza exudativa).Glucide mai cunoscute sunt: amidonul.INTREBUINTARI:in alimentatie.Mierea folosita in scopalimentar este si cea farmaceutica. nevascoasa.3 .amiloza se dizolva in apa fierbinte rezultand o solutie coloidala limpede. neregulat-ovoide. biotina) este un remediu eficient in convalescente.textile.Gust dulce. hilulexcentric si strtificatiile concentrice vizibile. seminte(unele leguminoase).4 .tulpina(unele specii de palmieri). opaca. hilul central si stratificatii concentrice greuvizibile. pe toata perioaca anotimpului cald. surmenaj fizic si intelectual. Amidonul de grau se aseamana cu cel de secara si orz dar acestea nu se folosesc la preparareaamidinului. cu o extremitate mai ingusta decat cealalta si granule simple.amilopectina formeaza in apa o coca. C. epoca si mod de recoltare de la galben pana la cafeniuroscat. MEL – MIEREA: Este produsa de diferite specii de albine(Apis melifera).Amidonul contineamiloza si amilopectina care au aceeasi formula bruta dar se deosebesc prin structura si proprietati.afectiuni ale aparatului digestiv: ulcer.Nu prezinta stratificatii concentrice. se foloseste ca excipient la preperarea pilulelor.Uneori granulele prezinta o fisura longitudinala. mici. traheite.Caractere microscopice: granulr simple. in urma careia rezulta mierea(produs de elaborare al albinelor) care este descompusa in faguri. drajeurilor sau la conspergarea unora.

sunt analeptice si reconstituante. opti active.Este componentul principal al peretilor celulari la majoritatea plantelor.in bacteriologie la prepararea mediilor de cultura-in terapeutica la combaterea constipatiilor(prin hidratare da un . 2.INTREBUINTARI:a.Mucilagiile prezinta actiune emolienta(in constipatie). gust dulceag la inceput.INTREBUINTARI: . se usuca.cenusii.MANA Este sucul care se obtine prin incizii practicate in tulpina arborelui Fraxinus Ormus(oleaceae). seminte de in.plante inferioare: alge. In Marea Neagra acest produs se obtine din alga rosie Phylophora. apar in tulpinile arborilor si in fructe.OBTINERE: algele se spala cu apa.plante superioare fiind localizate in toate organele:radacini si frunze de nalba mare. originar din Asia Mica. a) Pectinele formeaza lamela pectica(cimentul) a membranelor celulare si se gasesc in sucul plantelor.CONTINE:75% mantinol.In apa formeazao pseudosolutie – se dizolva partial.MANNA . Se folosesc si in bacteriologie ca mediu decultura. gummiarabicum. mucilagiile.Poliuronidele cele mai raspanditein regnul vegetal sunt:pectinele.sticloase mai mult sau mai putintransparente. frunze si partile verzi ale tulpinelor. solubile in apa.DESCRIER:substanta alba. reactie acida.c) Gumele: mai putin abundente. pe coastele Chinei si Indoneziei. gumele.In apa rece se unfla iar prin incalzire se dizolva formand un lichidvascos.Sunt poliglucidemixte in compozitia carora intra acizii uronici. Agar-Agar : produs vegetal format din mucilagul extras din diferite alge rosii.INTREBUINTARI:purgativ usor recomandat mai ales la copii(nu produce colici). mai ales specii din genul Gelidium.pectinele se folosesc in terapeutica datorita actiunii de marire a vitezei de coagulare a sangelui in tratamentul hemoptiziilor sihemoragiilor.se fragmenteaza. glucoza. mai frecvent intalniti fiind acidul: glucuronic.Prin stropire cu apa si uscari succesive albesc. cu o fluorescenta albastruie si gust amar. incolore. b) Mucilagiile: se gasesc in: .Cele mai reprezentative produse vegetale cu mucilagii sunt: agar-agari. Eucheuma dinmarea Japoniei. CELULOZA : Cea mai raspandita poliglucida omogena din regnul vegetal. fiin rezultatul degradarii lamelei pectice sau a constituentilor membranelor celulare. adaugandu-se mici cantitati de acid acetic sau sulfuric=> mucilagul care se strecoara prin panza.Gumele asemanatoare mucilagiilor. tiliae flos. paiele. se curata de impuritati. apoi acru si amar. manuronic. seamesteca cu apa in anumite proportii si se fierb. Aspect:substante amorfe.INTRBUINTARI:in industria de celuloza si hartie. Gracillaria. raspandit in zonametiteraneana. ciuperci.5 c.in contact cu aerul se transforma intr-o masa albicioasa care seintareste pe tulpina. radacini. abunda ai fructe. semen linii. amorfa.Se recolteaza in timpul caldurilor mari => mana de calitate superioara. galacturonic. reactie slab acida. altheae folium et radix. b.Materia prima este: lemnul – in special conifere. miros de miere..Sucul este de culoare slab-bruna. iar laracire se prinde intr-o masa gelatinoasa care se taie in fasii sau placi si se usuca. POLIURONIDE Sunt foarte raspandite in regnul vegetal.Aspect: pulberi albe.DESCRIERE: bucati de stalactite de culoare alba pana la alb-galbuie in interior. 1. gummi tragacanta. verbasci flos. trestia.in apa isi maresc volumul foarte mult. fara miros si fara gust.

lanceolate. pe terenuri nisipoase.RECOLTAREA:durata florilor este scurta.Speciile de tei sunt arbori inalti cu tulpina ramificata.6 Malva silvestnis(Malvaceae)-nalba de gradina: frunze palmat lobate. in taieturi de paduri.In contact cu apa se acoperade un strat mucilaginos.INTREBUINTARI: laxativ usor. Tilie Cordata. emolient. frunze triunghiulare catifelat paroase.CONTINE:mucilagii si saponozide. comprese.Are aceleasi indicatii. entorse. Flores Verbusci = lumanarica.Gargara:laringite.sol fecal voluminos favorabil dezvoltarii florei bacteriene).Infloreste in iulieaugust. Nordul Africii. florile cu sau fara bractee a speciilor: Tilie Tomentosa. Se mai recomanda in alergii ale tenului asociate cu mancarimi si usturimifaciale.fara miro.Samanta matura a plantei Linum Usitatissimum (linaceae). descrieri.RASPANDIRE: in Europa. Radix et folium althaea :radacinile si frunzele de nalba mare(althaea officinalis-Malvaceae). Cultivat pe scara larga la noi pentru:.Planta perena cu tulpini panoase. putin ramificata in partea superioara. de culoare verde-cenusiu. clisme.Fructul este o capsula globuloasa cu 10 seminte. plate. Semen Lini samanta de in oficinala un FR X.Frunze bazale tomentuaose. in locuri nisipoase. galben-brune. 3.Tilie flos . Asia.Este oficinala in FR X-doua monografiiseparate. Tilie Plantyphillos. uscare.INFLORESTE: din mai pana toamna tarziu. coada vacii. devin sfaramicioase.fuior(specia mai inalta si mai putin ramificata) si semintele oleaginoase.DESCRIERE: seminte oval alungite. florile plantei Verbascum phlomoides (srophumlariaceae). Se foloseste ca expectorant si sudorific. flori albastre. flebite. 4.INFLORESTE: din iunie pana in septembrie. Este foarte raspandit la noi. In farmacie se mai intrebuinteaza faina de in(Farina Lini) sub forma de cataplasma. Este o planta bienala care in primulan dezvolta o rozeta cu frunze bazilare iar in al doilea an o tulpina inalta.Florile galbene sunt grupate intr-o inflorescenta alungita formand un racen spiciform. gust mucilaginos si uleios. ele se deschid noaptea de unde rezulta ca recoltarea se face dimineata dupa ce se ridica roua. 5. flori dispuse la axila frunzelor superioare cu petale albe saualb-roze. gargare. Frunzele alterne . Intra in compozitia speciilor pectorale.Sub forma de bai. de-a lungul apelor curgatoare. frunze alterne. cele de petulpini sunt mai mici. rotunde la o extremitate.Intra in compozitita speciilor pectorale. cu tulpiniinalte si ramificate in partea superioara. Este o planta anuala. dupa care se incalzeste usor. treierare. acuminate la cealalte. flori grupate 2-6 sau mai multe la locul de insertie al frunzelor superioare. Tulpinile se folosesc pentru obtinerea fibrelor. Recoltarea se face prinsmulgerea plantei intregi legarea in snopi. lucioase. Fructul este o capsula. Se face extract la rece.flori de tei oficinal in FR X.de culoare rosie-violacee.RECOLTAREA:-radacinile se recolteaza toamna cand au cel mai ridicat continut de mucilag(plante de 2-3 ani)-frunzele se recolteaza inainte sau in perioda de inflorireUscate:-radacinile au aspect cilindric de culoare alb-galbuie-frunzele se incretesc. ulcer varicos.picioare sau maini umflate in urma unor fracturi. Infloreste din iunie pana in august.Fructul se desface in mericarpe ce contin o samanta reniforma. 2. Extern:cataplasme. Dincauza numarului mare de flori inflorirea unui exemplar dureaza mai multe saptamani. uscaciunea ochiilor.INTREBUINTARI: datorita mucilagului are proprietati emoliente in afectiunile cailor respiratorii si digestive. de-a lungul drumurilor.

la altele numai in anumite organe.CONTINE: mucilag. vernicular. La TilieTomentosa fata inferioara a frunzelor este acoperita de peri stelati=> aspectul argintiu matasos. sedativ. hormoni sexuali.OBTINERE:guma se formeaza in tulpini in urma procesului de gomoza(elementele celulozice se gumifica). sudorific.7 INTREBUINTARI:in farmacie la obtinerea mucilagului de guma arabica folosit ca emulgator.RECOLTAREA: inflorescentele se recolteaza cu sau fara bractee cand majoritatea florilor sunt deschise. cel mai bun este cel in care se tine seama de natura chimica a agliconului. materii colorate.a. isi marestevolumul si presiunea exercitata asupra tesuturilor. oficinala in FR X. lucioasa. tiol.Guma este inodora. ovoide sau neregulate sau de culoare albicioasa.Esta exudatul diferitelor specii de Acacia(leguminoase): arbori sau arbusti cu florimici.Antracenozide3.Sunt foarte raspandite innatura si prezinta o activitate biologica intensa. scurt petiolata cu nervura mediana concrescuta pana la jumatate cu peduncululinflorescentei. alb-galbuie sau rosiatica .In perioada de seceta (decembrie-ianuarie)se produc fisuri prin care guma exudeaza. flavona.Astfel vomintalni urmatoarele grupe de heterozide:1. Gummi arabicum – guma arabica.Flavonozide6. usor astringent. alungite.In functie de orificiile princare exudeaza aspectul poate fi diferit: lamelar. mucilaginos. ulei volatil. tanin.CONTINE:mucilagii(arabinoza). enzime.petiolate la baza cordate. gust dulceag. granule sferice sau ovoide. sterol.RASPANDIRE: stepa din regiuni aride(Grecia.Prin lovire se spargeusor rezultand o spartura neteda. fenol. asimetrice. Florile se dezvolta pe ramurile tinere. mucilaginos.Petiolurile rezistente dupa caderea frunzelor dau impresia ca tulpinile sunt spinoase. India. la bazaramificatiilor au buchete de peri(Tilie Cordata si Tilie Platyphyllos pe dosul frunzelor la ramificarea nervurilor au peri brun roscati). .La unele plante se gasesc in toate organele(Digitalis).OBTINERE:este rezultatul procesului de gomoza care se produce in perioada ploilor(iulie-septembrie).FORME FARMACEUTICE: guma arabica: pulbere.Heterozide cardiotonice4. antrachinona. flavone. se solidifica la aer si se recolteaza.Tioheterozide2.Produsul prezinta miros caracteristic. CLASIFICARE: exista mai multe sisteme de clasificare.tragacanta.INTREBINTARI: emolient. maeginea dintata. Asia-Mica.de consistenta dura. Gummi Tragacanthae: .Guma absoarbe apa. fructul este o pastaie lunga cu 5-6 seminte.INTREBUINTARI:pulbere la prepararea masei pilulare si tabletelor. 7. HETEROZIDE Sunt compusi organici naturali care pe langa unitatile glucidice contin o componenta neglucidica numita aglicon. diuretic. mucilag.Heterozide cu constitutie necunoscutaAgliconul este foarte difert:alcool.aromat. 6.frunze paripenate cu un ghimpe in varf. Creste in padurile de foioase dar si cultivat ca planta ornamentala.Este guma de exudatie a diferitelor specii de Astragalus(leguminoase).Pentruextragerea heterozidelor se folosesc atat plante proaspete cat mai ales plante uscate. grupate ininflorescente.ASPECT:granule rotunde.Sunt arbusti cu tulpini ramificate. TIOHETEROZIDE : sunt heterozide in care ahliconul este un tiol.Saponozide5. Iran). alcaloid. gust fad. 1.(se practica incizii). Egipt. Infloreste in iunie-iulie. galbene. asociate cu o bractee membranoasa. titerpena.8 3.Creste in Africa tropicala. sirop gumos. exudeaza prin orificiile accidentale sau prin inciziile practicate in tulpina.

ceai hepatic. bine aerisite.Sunt florile plantei Sambucus nigra(Caprifoliaceae). RHIZOMA ET RADIX RHEI: .9 b. SAMBUCI FLOS = flori de soc. 2.tulpina inalta.lucioasa.DESCRIERE:seminte sferice sau ovoide. formeaza la maturitate mici drupe negre cu suc violaceusi 3 seminte alungite.OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza de la plantele 8-10 ani toamna tarziu sau inainte de inflorire.Infloreste in lunile mai-iunie.fructul este o alchena triaripata.Este un arbust cu scoartaneteda.c.RASPANDIRE:originare din Asia.Este o planta anuala.prinsfarmarea semintelor gustul devine intepator. acizi organici.-spirtus sinapis cu un continut de 2% oleum sinapis pentru frectii.Rizomii se decortica prin indepartareasuberului si a unei parti din scoarta. ANTRACENOZIDE: sunt heterozide naturale cu actiune purgativa sau proprietati tinctoriale.CONTINE: glucofrangulozida. frunze lirat-penate. frunze eliptica cu marginea intreaga. dispuse .SINAPIS NIGRAE SEMEN = seminte de mustar negru.a. ceai laxativ.fructul este o drupa violeta-purpurie.Florile dispuse in cime corimbiforme.INTREBUINTARI:diaforetic(transpiratie abundenta) diuretic. in primul an de vegetatie dezvolta o rozeta cu frunze bazilare iar in al doilea an tulpinile florifere pecare sunt dispuse florile mici => panicul foarte bogat.fara miros. brun-negricioase sau rosii-negricioase la exterior. ceai de crusin.Se foloseste sub forma de pulbere.florile sunt mici. al caror aglicon este un derivat deantrachinona.Rizomii mai grosi se taie longitudsinal. frunze mari opuseimparipenat compuse din 5-7 foliole dintate pe margini. flavone. arzator.DESCRIERE:plante cu frunze ingust-triunghiulare. grupate cate 2-6.CONTINE:sambunigrina(heterozida). ALOE: este produsul obtinut prin concentrarea sucului aloifer al frunzelor diferitelor specii de Aloe(Liliaceae).Sunt semintele plantei Brassica nigra mult cultivata la noi. suculente.antidiareic datorita continutului in taninuri(doze mici)-laxativ datorita antiaglicozidelor. apoi neagra.La noi in zone de deal si campie. umbroase din paduri. b. ulei volatil. CORTEX FRANGULA = scoarta de crusin oficinala in FR X. antireumatic.-in industria alimentara pentru obtinerea mustarului.Este o planta perena. flavonozide.INTREBUINTARI: ca kaxativ sau purgativ sub forma de decoct. taninuri. alb-verzui.INTREBUINTARI:ca rubefiant sub forma de faina de mustar in cataplasme. de culoare galbena. prin semanaturi.INTREBUNTARI:in functie de doze poate fi:.fructul este o silicva.FR X nu admite inlocuirea cu seminte galbene sau cenusii(provenite de la mustarul alb).RECOLTAREA: se culeg inflorescentele la completa inflorire si se usuca repede pentru a evita brumificarea.OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza scoarta trunchiului si a ramurilor de 3-4 ani.oficinale in FR X. in locuri umede. la noi o intalnim in marginea araturilor. marginea dintata sau spinoasa.Infloreste in iunie si iulie. mucilag.Semintele se separa dupa recoltare. Europa.Este un arbust cu tulpina ramificata.La noi se cultiva.Creste inEuropa centrala si meridionala. mucilag.Este scoarta plantei Rhamnus frangula(Rhamnaceae). galbene la interior.Se usuca inlocuri adapostite.florilegrupate in racen.RASPANDIRE:Asia. laxativ. tanin.Infloreste din mai pana in iulie. gust mucilaginos. primavara cand se desprinde mai usor. uscare si vanturare.rizomi si radacina de revent provenit de la specii de Rheum palmatum si Rheumofficinale(Polygonaceae).Intra in preparatele:carbocif.

Ex: . alcaloizi. absorbtia si intensifica activitatea heterozidelor cardiotonice. vaselor sanguine si presiunii arteriale au o inportanta deosebita in terapeutica. HETEROZIDE CARDIOTONICE – aglicon sterol.Principiile active numite digitalice se folosesc in tratamentul insuficientei cardiace congestive.In plante heterozidele cardiotonice se gasesc asociate cu saponine care desi au structura asemanatoare prezinta actiune diferita.Sunt substante naturale cu structura chimica asemanatoare si actiune specifica asuprasistemului cardiovascular.RASPANDIRE:in sudul si vestul Africii. • -scoarte: Periploca graeca. solubile in apa.Se obtine prin evaporarea indelungata ai mediul ambiant..in rozete bazilare sau in varful tulpinilor inalte. • -parti supraterestre: Adonis vernalis.prin evaporare la temoeratura ridicata. Nerium oleandor.-in al doilea rand prin introducerea frunzelor fragmentate in apa fierbinte timp de 10 secunde.Actiunea toxica a acestor plante este cunoscuta din cele mai vechi timpuri.01-0.Heterozidele cardiotonice pot fi gasite in diferite organe ale plantelor: • -organe subterane: Helleborus. se aseaza pe marginea unui jgheab de lemn inclinat. Digitalis.25-1g)Actiunea purgativa este insotita de congestionarea organelor abdominale => este contraindicat in sarcina.prin presare. Malaezia ca otravuri pentru sageti si in judecatimistice.10 OBTINEREA PRODUSULUI: ].in florile si frunzele plantei Convalaria majalis se gaseste convalatoxina iar in seminte convalozida.INTREBUINTARI:in functie de doza poate fi: .a.Aloe hepatica(opac asemanator ficatului fiert). cristalizate.folosindu-se in:11 • insuficienta cardiaca • tahicardie • edem pulmonar • astm cardiac. prezenta lor favorizand solubilitatea. varice.Heterozidele cardiotonice seobtin numai din plante. hemoroizi. fiind intrebuintare de diferite popoare din Africa. amorfe. • -frunze: Digitalis.scapul florifer poarta flori rosii sau galbene.10-0.purgativ(0. 3. DIGITALIS PURPUREAE FOLIUM = . acizi biliari. cu gust amar.25g).Datorita actiunii specifice asupra inimii.Sucul obtinut se concentreaza prin evaporare rezultand 2 sorturi dupa timpul in care se face evaporarea: . hormoni.Aloe lucida(aspect lucios)..in primul rand frunzele se taie de pe tulpina.CONTINE:aloina si alti derivati antracenici. suculcolectandu-se intr-un vas.in frunzele de Digitalis purpurea cea mai activa glicozida este digitoxina iar in seminte digitalina care nu exista in frunze.In aceeasi planta sau chiar in acelas organ se pot gasi glicozide cardiotonice diferite cu actiune cantitativ si calitativ deosebite.02g)laxativ(0. Convalaria majalis. • -fructe si seminte: Strophantis.Nucleul sterolic sta la baza a numeroase substante naturale:saponine. vitamine..tonic-stomachic(0.PROPRIETATI: heterozidele cardiotonice sunt optic active.

inainte de inflorire.INTREBUINTARI:aceleasi ca si la digitala.Actiunea se instaleaza tardivdupa administrare.DESCRIERE: arbusti sau liane cu tulpina volubila subtire.12 DESCRIERE: planta perena cu rizom lemnos. in paduri de fag si stejar.RASPANDIRE:Europa centrala. se cultiva. mucilagii.COMPOZITIE:heterozide cardiotonice(adonidozida).Se cultiva ca plantaornamentala. lungi pana la 1 m . rezine. pe terenuri nisipoase. frunzele de pe tulpini. brun-inchis din care se dezvolta tulpina cu frunze penat-sectate. digitala.partile aeriene ale plantei Adonis vernalis(Runculaceae). glicozidele cardiotonice fixandu-se pe muschiul cardiac incet.RECOLTARE: .La noi in regiunea de campie pana in regiunea dealurilor. gratus din Africa. turtite.SEMINTELE: sunt oval lanceolate.oficinala in FR X. au culoare roz sau rosu purpuriu cu pete rosii. in primul an – rozeta cu frunze bazilare lungi(30-40 cm) si late. partile aeriene ale plantei Convalaria majalis (Liliaceae).Infloreste in aprilie-mai. materii colorante flavonice. c. rarind si regularizand ritmul batailor inimii). fanete uscate.ADONIS HERBA = ruscuta de primavara . CONVALARIAE HERBA = lacrimioara. flori galbene grupate in inflorescente umbeliforme.CONTINE: heterozide cardiotonice: digitoxina(cea mai activa).Nu se acumuleaza.degetelul rosu. in regiuni muntoase si deluroase.Fructul este o baca rosie.DESCRIERE:planta bienala cu radacina pivotanta.FR X prezinta o monografie si pentru pulberea tritata de digitala. de pe care se elimina greu. mucilagii. flavone.Produse:Digoxin.in primul an se recolteaza frunzele bazilare din aprilie pana in octombrie.DESCRIERE:planta perena cu rizomi orizontali din care se dezvolta 2-3 frunze alungit-eliptice si o tulpina florifera cu flori albe.CONTINE:heterozide cardiotonice(convalatoxina. eliminandu-se usor. La noi prin pasuni.Caracteristica este corola prevazuta cu prelungiri in forma de panglica rasucita. flori galbene: fructul este onucula. dealuri insorite.Fructuleste o capsula ovoida cu numeroase seminte.Administrarea indelungata producefenomene de cumulare si intoxicare => se administreaza cu intermitenta.RECOLTARE: frunzele si tulpinile florifere in perioada de inflorire.degetelul rosu.INTREBUINTARI: este unul din produsele vegetale cardiotonice mult apreciate. in al doilea an – tulpiniflorifere cu frunze mai mici scurt petiolate sau sesile.Sunt frunzele plantei Digitalis purpureae(Scropbulariaceae).INTREBUINTARI: insuficienta cardiaca(intaresc contractiile inimii. STROPHANTIS SEMEN: semintele plantelor Strophanthus: kombe. in al doilea an frunzele bazilare se recolteaza inaintede dezvoltarea tulpinii. acoperite cu peri lungi.Fructul format din doua folicule divergente.Infloreste in mai-iunie. de culoare verde-cenusie. saponine. enzime.Infloreste in iunie-iukie. ulei gras. saponine. taninuri. fusiforme. placutmirositoare grupate intr-un racen unilateral.Prezinta avantajul ca se absorb si actioneaza rapid. hispidus. colina.d.13 . nu produce fenomene de cumulare.RASPANDIRE:Europa si Asia. extract.Recoltarea se face pe timp uscat intre orele 11-16 deoarece ziua are loc sintezaheterozidelor iar noaptea se degradeaza. un alcaloid(trigonelina) rezina.Uscarea se face rapid pentru a evita degradarea principiilor active.Se foloseste sub forma deinfuzie.INTREBUINTARI: in insuficiente cardiace sub forma de infuzii.Au miros caracteristic si gust foarteamar CONTINE: heterozide cardiotonice(strofantine). Lanatozid C) b. comtine 100-200 seminte prevazute cu egreta formata din peri matasosi purtati de un filament lung.Florile sunt dispuse intr-un racen terminal.RASPANDIRE: in zona temperata. convalozida).

galbene sau brune.RASPANDIRE: Europa.INTREBUINTARI: expectorant. glucide. alungite.COMPOZITIA CHIMICA:saponine triterpenice.Amandoua speciile se cultiva.DESCRIERE:planta prene.Fructul este o capsula. ulei volatil. asemanator anasonului(Primulae veris) si salicilatului de metil(Primulaeelatior) gust intepator. gros. radacinile plantelor Saponaria officinalis si Gyprophila paniculata(Caryophyllacae). cinin alb.RECOLTARE: radacinile de sapunarita se recolteaza spre sfarsitul perioadei de vegetatie – cel mai mare continut de saponine se gaseste inaugust. opuse. oficinala in FR X.Actiunea expectoranta se manifesta priniritarea mucoaselor rezultand o stimulare a secretiei bronhice.Este o planta perena.OBTINEREA PRODUSULUI: rizomul si radacinile se recolteaza primavara. pe locuri stancoase(gypsophila). EQUISETI HERBA = coada calului. cu rizom gros din care se dezvolta radacini lungi. heterozide.Florile formeazao umbela simpla. amorfe sau cristalizate. enzime. .Prin prezenta lor favorizeaza solubilitatea siabsorbtia unor substnte medicamentoase(stricnina).RASPANDIRE: Europa centrala si Asia. in doze mari pot produce greata.-irita faringele.Produsul vegetal prezinta miros slab.Stimularea secretiei diferitelor organe.La noi creste de-a lungul paraielor si raurilor pe locuri nisipoase.DESCRIERE: saponaria officinalis = sapunarita. reticulate. decoctii sau extract fluid.-nucleu triterpenic(saponine triterpenice) si se folosesc pentru actiunea expectoranta. marginea padurilor din zonele de deal si munte. mai pronuntat prin umectare. producecresterea diurezei si a transpiratiei.Fructul este o capsula. de culoare galben – aurie. diaree.Infloreste din iunie pana inseptembrie. SAPONOZIDE – SAPONINE Sunt heterozide naturale ce au ca aglicon:-nucleu steroidic( saponine steroidic).14 Gypsophila paniculata = ipcarige. mucoasa nazala si produc stranut-hemolizeaza globulele rosii si sunt toxice. b.Se pot valorifica si florile. Asia.Sunt admisi de FR X radacinile speciilor Primulae elatior de culoare brun – roscat laexterior si Primulae veris(brun cenusiu la exterior) albicioase in interior. inflorescenta foarte bogata cu flori albe sau roscate. fluidificarea mucusului si eliminarea lui. din care se formeaza numerosi din care seformeaza stoloni. solubile un apa.a.INTREBUINTARI: cea mai cunoscuta este actiunea expectoranta – sub forma de infuzii sau decoctii. frunze intregi. higroscopice. pe langa garduri sau drumuri(saponariaofficinalis).INTREBUINTARI:ca expectorant sub forma de infuzii. se spala si usuca. gume.4.Din rizomii galbui se dezvolta o rozeta de frunze ovale sau eliptice crenelate pe margine.Saponinele steroidice constituie materie prima in semisinteza hormonilor steroidici.Sunt subtatnte incolore. flori albe sau roz albedispuse in varful tulpinilor. varsaturi.COMPOZITIA CHIMICA: saponine triterpenice.Prezinta urmatoarele proprietati comune:-solutiile apoase produc prin agitare o spuma abundenta-cu apa formeaza solutii coloidale sau semicoloidale imoiedicand depunerea particulelor in suspensie. frunze lanceolate.Nu se absorb.La noi creste prin poieni. inguste.Este o planta perena cu rizom cilindric. umflate la noduri.Infloresc din aprilie pana in mai. SAPONARIAE RADIX = sapunarita. radacini si lastari sterili sau fertili.Tulpinile putin ramificate.c.Tulpinilefoarte ramificate formeaza tufe dese.Este rizomul si radacinile plantei Primula offcinalis(Primulaeae). PRIMULAE RADIX = ciubotica cucului.

antiperspirant – frectia picioarelor cu tinctura. spasmolitica(datorita flavoanelor)-astrogena(substantele steroide)Produse: Efitusin. ulei volatil. se lasa catrvazile.INTREBUINTARI: diuretic datorita unui sinergism intre acidul silicilic.--produse vegetale amare mucilaginoase. Glicirizina are gust dulce de 150 de ori maiintens decat zaharul.combaterea matretii prin spalare zilnica cu infuzie de coada calului si masare cu ulei de masline. din care sedezvolta tulpina cu frunze imparipenate. laxativ. HETEROZIDE-SUBSTANTE AMARE Elaborate de celula vegetala. Din punct de vedere al structurii chimice nu prezinta un grup omogen: unele au aglicon – gentiogenolul.RECOLTARE: cele mai valoroase sunt radacinile recoltate in al 8-lea sau al 9-lea an de vegetatie.Fructul este o pastaie.discopatii daca nu au luat nastere prin blocarea unui nerv – bai de sezut. bruna. Se folosesc sub forma de tincturi si . Nordul Africii.d. flavone.COMPOZITIA CHIMICA: saponine(equisetonina). flavona si ulei volatil.Se gasesc sub forma libera sau heterozidica in numeroase plante.DESCRIERE: planta perena. Cortex Aurantii Fructus. Radix ColomboINTREBUINTARI: maresc secretia gastrica daca sunt administrate cu o jumatate de ora inainte de masa. alcaloid(nicotina). Suceava).Infloreste in lunile mai-iunie. Asia. nisipoase. usor solubile prin fierbere. amidon.RASPANDIRE: Europa.16 5 . – tulpinele sterile ale plantei Equisetum arvense = coada calului. din sporofile poligonale care se mortifica la inceputul verii.Tulpina fertila apare primavara si este neramificata. sub forma heterozidicasunt solubile in apa. specii pectorale). Herba Taraxaci. amorfe.Este goala in interior. cu gust foarte amar si netoxici.PROPRIETATI: Substantele amare sunt neutre. flori violete sau rosiatice grupate in racene.--produse vegetale amare aromatice:pe langa principii amare contin si uleiuri volatile-Herba Absinthi. glucide. purtand invarf un spic cilindric. altele arctiopicrina. cu rizomi scurti din care se dezvolta radacini ce patrund vertical in pamant si stoloni lungi orizontali. locuri umede. este verde. acizi organici. greu solubile in apa rece. radacinile si stolonii decorticati ai plantei Glycyrhiza glabra(Leguminosae) – lemnul dulce.Se recolteaza de obicei toamna. ramificata cu noduri deunde cresc frunze mici. care determina marirea secretiei gastrice. Sub forma de pulbere se foloseste laconspergarea pilulelor. oficinala in FR X. substantele amare sunt compusi ternari.. incolore. apoi se decortica si se taie in bucati.ALTE INDICATII: .-edulcorant pentru mascarea gustului--expectorant-activitate cortizonica si mineral-corticoida-diuretica. saponina.15 INTREBUINTARI: -intra in compozitia diferitelor ceaiuri (antireumatic. HerbaMillefolii. Administrate odata cu alimentelesecretia gastrica scade..RASPANDIRE: in zona temperata.La noi creste pe marginea apelor curgatoare. exceptand alcaloizi si heterozidele cardiotonice se pot grupa in:--produse vegetale amare pure:contin numai principii amare-Radix Gentianae Herba Centauri.Intra in comapozitia ceaiuluiantireumatic si diuretic. iar altele aprtin azulenelor si proazulenelor.La noi creste in partile de est ale tarii(Galati.Tulpin asterila apare mai tarziu.oficinala in FR X.DESCRIERE: planta perena cu rizom ramificat si tulpini fertile si sterile.Produsele vegetale amare. asparagina.RECOLTARE: se recolteaza numai tulpinile sterile in lunile de vara si se usuca repede pentru a nu se brumifica. LIGUIRITIAE RADIX = lemnul dulce. bioxid de siliciu.COMPOZITIA CHIMICA:glicirizina triterpenica (saponina).

INTREBUINTARI: tonic amar sub forma de decoctie. inulina.a. In calculoza biliara sunt indicatetijele proaspete.INTREBUINTARI:tonic amar.RECOLTARE: rizomul si radacina se recolteaza vara si toamna. aperitiv. lipsite de frunze. in varf cu un capitul cu flori galbene. scurt. oficinal in FR X. partile aeriene ale plantei Centaurium Umbellatum( Gentianaceae).d. verzi-cenusii pe partea superioara si cenusii-argintii pe cea inferioara datorita numerosilor peri tectori. eliptice. La noi creste in fanete si pasuni umede. TARAXACI RADIX = papadia . ce se continua cu o radacina pivotanta. substanta minerala. –partile aeriene terminale inflorite.ramificata. CENTAURI HERBA = fierea pamantului sau tintaura. b. miros slab. traieste 60 de ani si produce rizomi si radacini care pot fi recoltati numai dupa 10-15ani.Frunzele bazilare sunt tripenat-sectate. cu tulpina tetraedrica simpla sau ramificata. GENTIANAE RADIXI = ghintura. flori galbene cu pete brune dispuse axilar. aride. Fructele sunt achene ce poarta in varf un papus alb. cu segmente lanceolate. HETEROZIDE TANINURI .RECOLTARE: este o planta care se dezvolta foarte incet. marginea drumurilor. Intra in compozitia tincturii amare si in ceaiul tonic aperitiv. frunze bazale dispuse in rozeta. Sudul Africii.miros aromat caracteristic. cele tulpinale lanceolate. la marginea padurilor. proazulene. ulei volatil. Este ocrotita de lege.INTREBUINTARI: tonic amar si aperitiv. frunzele tulpinale sunt catifelate. sesile. Infloreste de primavara pana toamna tarziu. In industria alimentara se foloseste la prepararea bauturilor alcoolice. Tulpina florifera inalta. La noi creste la altitudini mari prin poieni si pajisti alpine. Se recolteaza sifrunzele.18 6. depurative. ABSINTHII HERBA : = pelinul.RASPANDIRE: aproape in toate continentele. oficinala in FR X – radacina si rizomul plantei Gentiana Lutea.c. Flori de culoare roz-rosiatica. cu marginea intreaga.RASPANDIRE: Europa. La noi creste in locuri insorite. pe dealuri si coline. La noi creste pe pajisti. Frunzele formeaza o rozeta din mijlocul careia sedezvolta tulpini cilindrice goale in interior. frunze bazale lungi.Plantele contin un suc laptos alb. gastric.COMPOZITIA CHIMICA: substante amare(eritaurona) si un alcaloid (gentianina)INTREBUINTARI: tonic amar.RECOLTARE: se recolteaza frunzele bazale si varfurile inflorite la inceputul infloriri. gust foarteamar. Inflorescenta este un racen ramificat cu flori galbene.COMPOZITIA CHIMICA: contine glicozide amare. se usuca fara a fi taiate pentru a preveni scurgerea latexului.vinuri 1:10 care se administreaza cate 15-40 picuri inainte de masa cu o jumatate de ora. rizomii si radacinile plantei Taraxacum Off(compositae)DESCRIERE:planta perena cu rizomi vertical.Infuziile se folosesc mai rar pentru gustul lor mai putin placut si se prepara la nevoie. Asia. flavone. frunzele bazilare si tulpinale ale plantei ArtemisiaAbsinthinni. mai rar albe. Se mai mentioneaza utilizarea in boli hepatice si biliare. gust foarte amar.COMPOZITIA CHIMICA: substanta amara taraxacina. Infloreste in iulie-august.RASPANDIRE: in toata emisfera boreala.17 RECOLTARE: se recolteaza partea aeriana in perioada infloriri.COMPOZITIA CHIMICA: principii amare(absintina). colina. Recoltarea se face toamna.DESCRIERE: planta anuala sau bienala. fructul este o capsula.DESCRIERE: planta perena cu radacina lemnoasa din care se dezvolta tulpini sterile si florale. Intra in compozitia tincturii amare si a ceaiurilor: tonic.DESCRIERE: planta perena robusta cu rizomul vertical.Inflorescenta este o cima bipara.RASPANDIRE:Europa.

sub forma de infuzii si decoctii. ex: vanilina din balsamul dePeru. frunze.DESCRIERE: arbore inalt.RASPANDIRE: Europa.Uleiurilevolatile sunt foarte raspandite in plante. QUERCUS CORTEX = scoarta de stejar.taninuri hidrolizabile(pirogalice).20 de ani. si ramuri puternice.DESCRIERE: planta perena cu rizom oblic si numeroase radacini adventive. radacini. . Frunze bazale. hemostatic. un principiu amar. sirop.COMPOZITIA CHIMICA: contine tanin de natura galica si catechica. solubile in apa. rizomul si radacina plantei Geum Urbanum(Rosaceae). extract fluid.20 7.RASPANDIRE: Eurasia.Denumirea de uleiuri eterice este foarte veche.RECOLTAREA: se recolteaza scoarta tulpinilor si ramurilor cu suprafata neteda de la arbori de 12. America de Nord.stejarul. colorate de la galben la brun. infuzie sau decoct. aglutineaza globulelerosii. prin tufisuri.antidiareic-hemostaticedezifectante-aplicate pe tesuturi lezate. acizi liberi.taninuri nehidrolizabile. Florile sunt unisexuatefructul o achena. substante razinoase.Cunoscute si sub numele de: Uleiuri eterice. inca de pe vremea cand nu se stia nimic despre natura lor chimica.INTREBUINTARI: . optic active. La noi creste in regiuni deluroase. rezine. coroana larga. rizomi. Fructul este o nucula. In industrie are cea mai larga utilizare.a.PROPRIETATI: sunt substante amorfe rar cristalizate.19 INTREBUINTARI: astringent si antiseptic sub forma de tinctura. taninurile pot fi: . gorunul specie europeana. precipita proteinele. • -in scoarta: scortisoara. prezenta lor fiind identificata in peste 1400 specii.RASPANDIRE: sunt foarte raspandite in regnul vegetal find localizate in diferite organe ale plantelor: scoarta. Quercus Petrea =gorunul. Au gust astringent. ulei volatil.INTREBUINTARI: astringent. b. heterozida(geozida). Frunze scurt pietiolate. in plante au rol de antioxidanti. uleiuri esentialesau esente aromatice. fructe. imprima mirosul caracteristic al produselor vegetale(uneori acest miros se datoreaza altor substante. cimbru. deoarece uleiurile volatile.Pot fi localizate in diferite organe ale plantelor: • -in toata partea supraterestra: pelin.RECOLTAREA: toamna. catehice sau condensate. formeaza prin precipitare o pelicula de tenat de proteina ce actioneaza ca un protector mecanic folosit in trecut latratarea arsurilor.sensibile la caldura. un principiu amar(quercina). de obicei lichide si unsuroase la pipait sunt caracterizate prin volatilitatea lor. Australia. penat compuse din 3-7 folioli. Din solutia apoasa sunt absorbite de pulberea de piele pe care o fac imprutescibila si impermeabila=> proprietatea de tabacire. coada soricelului. cumarina din sulfina). Tulpina se terminacu o floare galbena. Au proprietati puternic reducatoare.Sunt substante de natura vegetala. gust astringent.Din punct de vedere al compozitiei chimice.industria pieilariei-datorita actiunii astringente. GEI RHIZOMA: = cerentel. Infloreste din mai pana toamna tarziu. ULEIURI VOLATILE(AETHEROLEA) Sunt amesrecuri de substante de natura terpenoida cu miros si gusr caracteristic. – scoarta uscata a pantelor din genul Quercus Robur ( Fagaceae) = stejar. Recoltarea se face primavara.S-a dat aceasta denumire sprea le deosebi de uleiurile grase. la marginea padurilor umede. Cu proteinele dau combinatii impermeabile si imputrescibile.COMPOZITIA CHIMICA: taninuri pirogalice. mucilagii. marginea sinuat lobata. Asia. pieloase. antiareic. inodore. Neazotate cu o compozitie chimica complexa. oxalat de calciu.

• -in pericarpul fructelor: citrice. brune. eteri.Insolubile in apa(prin agitare comunica mirosul si gustul caracteristic => obtinereaapelor aromatice folosite in farmacie). eucalipt.actiune asupra aparatului hepatobiliar: menta.actiune dezinfectanta : uleiul de cimbru. o -extragere prin presare. sunt dispuse in inflorescente spiciforme grupate in verticile intrerupte. melisa. aciclice) si derivatii lor oxigenati(aldehide.. cetone.RECOLTAREA:se face la inflorirea completa si materialul recoltata se supune imediat distilarii.gust .Din punct de vedere chimic. LAVANDULAE FLOS = levantica. Iugoslavia.industria parfumurilor. deoarece prin conservare se pierd cantitatiimportante de ulei volatil.Infloreste in lunile iunie-iulie. iris. verzi. coada soricelului). frunzele opuse. rezine... transparente. labiatae.La unele plante.. liniar-lanceolate. tei./Florile labiate. uleiul din radacina= camfor. tanin.INTREBUINTARI: aromatizante.actiune revulsiva.la arborele de scortisora : uleiul din frunze = eugenol. miros placut.PROPRIETATI: uleiul obtinut prin distilare cu vapori de apa a florilor proaspete este un lichid incolor sau slab galbui. condimente. eucalipt.. Grecia. • -flori: lavanda.PROPRIETATI: la temperatura normala sunt lichide. .actiune diuretica. o -antrenare cu vapori de apa. uleiurile volatile nu sunt substante unitare. de culoare albastra. radacini: valeriana. cele tinere tetragonale. o -metoda de absorbtie. uleiul volatil difera in functiede organul in care se gaseste.Mirosul caracteristic al uleiurilor volatile se datoreaza derivatilor oxigenati ai terpenelor si esterilor pe care ii contin.Uneori pot fi colorate:rosii(cimbru).COMPOZITIA CHIMICA: contine ulei volatil.21 Ex: .• -rizomi. albastra-violacee. musetel. incolore sau slab galbui.florile plantei Lavandula officinalis(Labiatae). • -muguri florali: Caryophyllus aromaticus.La noi se fac culturi industriale in valea Barsei. • -perigladulari ai partii aeriene: Conpositae. substante pectice. verzi(bergamote).la portocal: uleiul din pericarpul fructelor difera de cel din flori.Au miros caracteristic.Cele mai multe uleiuri volatile sunt otic active. gustaromat. • -frunze: menta. esteri) si compusi aromatici. ci un amestec de componenti in care se gasesc hidrocarburiterpenice(ciclice. Rosa).Ex: la 3 ore de la recoltare se pierd aproximativ 24 % iar prin uscare 30%.a. asemanator cu al plantei din care provine.DESCRIERE: semiarbust aproape globulos. • -fructe: specii din familia umbelliferae. aromat.RASPANDIRE: creste spontan in vastul bazinului mediteranean.Din plante. albastre(musetel. solubile in alcool si solventi organici. aromat. tulpinile batrane sunt lemnoase. mai rar solide(Iris. uleiul din scoarta = aldehida cinamica. uleiurile volatile se obtin prin diferite metode: o -distilare cu apa – cea mai veche. patrunzator.Fructul este onucula.

– oficinala in FR X.Dinnodurile rizomului se dezvolta sloloni subterani si aerieni.b.Continutul in ulei volatil variaza in functie de factorii pedoclimatici si compozitia chimica.c. mucilagii. oficinala in FR X.carminativ(eliminarea gazelor) si spasmolitic: calmeaza durerile abdominale. planta are un miros neplacut. America de Nord.RASPANDIRE: mentha piperita este un hibrid obtinut din Mentha spicata si Mentha aquatica. caracteristic.Infloreste din iunie pana toamna tarziu.Tulpina tetragonala.Se recolteaza in zilele innorate sau dimineata pe roua.helmintiaza – 20 g fructe la100 ml apa dimineata pe stomacul gol.COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil.RECOLTARE: la inceputul infloririi => ulei de cea mai buna calitate. in industria cosmetica si a parfumeriei. gust aromat.INTREBUNTARI: .Separarea fructelor seface prin mijloace mecanice.amar. hemostatic(hemoragii diferite).Ex: uleiul francez este mai bogat in acetat delinail(responsabil de mirosul caracteristic). frunze opuse scurt petiolate.DESCRIERE: planta perena cu rizomi care in primul an dezvolta un sistem radicular dintr-o radacina principala cu numeroase ramificatii. deodorant.In . MILLEFOLII FLOS =coada soricelului.RASPANDIRE: Eurasia.Recoltarea se face prin cosire – uscare – distilare. acizi organici. CORIANDRI FRUCTUS = coriandru. ulei gras. izma.Infloreste din iunie pana in septembrie. uleiul englezesc contine mai mult cineol. antispasmodic. substante proteice. dispepsii de origine nervoasa. in insomnii.INTREBUINTARI: sub forma de infuzie ca sedativ. cicatrizant.RECOLTAREA: se face cand 75% din fructe sunt aproape mature.RASPANDIRE: in regiunea mediteraneana. la noi in zona Brasovului(Bod – 5 ha). amidon.d.Pana la maturizarea fructelor. reducand spasmele digestive si balonarile. miros caracteristic.INTREBUINTARI: stomatic. flori grupate in inflorescente spiciforme deculoare violeta. dezinfectant. tanin. MENTHAE FOLIUM = menta.Intra in compozitia preparatelor farmaceutice: Spirtus Lavandulae. Inmultirea plantei se face numai pe cale vegetativa.DESCRIERE: planta perena cu tulpini foliare si florale. Acetum aromaticum. . cele tulpinale penat-sectate cu segmenteliniare. calmant. rosiatice sau violacee.DESCRIERE:planta anuala cu tulpina ramificata in partea superioara. rezine.Florile sunt grupate in capitule corimbiforme. antidepresiv. cu miros aromat. Inflorescentele plantei Achillea millefolium.Tulpina florala. Frunzele plantei Mentha piperita (Labiatae).fructele mature ale plantei Coriandrum Sativum (Umbelliferae). favorizand evacuareagazelor. obtinuta in Anglia. pe valea Oltului si in Banat.radacina principala dispare la sfarsitul primului an de vegetatie fiind inlocuita cu radacini adventive provenite din partea inferioara a tulpinii.stomatic(ajuta la digestie) – in anorexie(lipsa poftei de mancare).Unii autori recomanda recoltarea cand 75% din plante sunt inflorite. fanete. Spirtus Saponatus.PROPRIETATI: lichid de culoare albastra(50% camazulena).La noi prin pasuni.Infloreste in iunie-iulie. ramificata in partea superioara prezinta frunze alterne si penatsectate. frunze bazale intregi sau sectate.Se cultiva in toatecontinentele.Fructele ajung rareori la maturitate.Se practica culturi pe toate continentele.RECOLTARE: la completa inflorire..atunci au cea mai mare cantitate de frunze => randamentul cel mai mare in ulei volatil. marginea drumurilor.22 PROPRIETATI: lichid incolor sau slab galbui.Fructul este o diachena globuloasa.COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil.Inflorescenta este o umbela compusa din flori albe. proazulene(principii amare). antiinflamator.

in primul an de vegetatie frunzele sunt bazilare. colite. antiseptice mentolate o -renie o -dicarbocalm. stomatice. caracteristic.COMPOZITIA CHIMICA: frunzele uscate contin ulei volatil. incolor sau slab-galbui. oficinala in FR X. ulei gras. miros caracteristic si gust arzator racoritor. colagoge. antispasmodice. substante proteice. CARVI FRUCTUS: = chimen.Calitatea uleiuluieste influentata de factorii pedoclimatici. gust arzator.Taninul – actiune antidiareica.RASPANDIRE: specie europeana: la noi creste in flora spontana prin fanete si zone de deal pana in zona alpina.Inflorescenta este o umbela compusa cu flori albe. aromatizante – indigestii.Uleiul volatil si mentolul – antiseptice.Fructele se caracterizeaza printr-un miros puternic.Produse farmaceutice cu mentol: o -alcool mentolat 1% si 4% o -mixtura mentolata 1% o -cedovix unguent si dropsuri o -fenilbutazona unguent(camfor) o -carmol(aldehida cinamica) o -ben-gay unguent o -farebic o -unofed o -dentocalmin o -bomboane.Infloreste din aprilie pana in iulie. se usuca si se separa fructele prinmijloace mecanice. .e.COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil. flavone. mai rar roz sau rosiatice. fructul este o diachena.Fructele mature ale plantei Carum carvi(Umbelliferae)DESCRIERE: planta bienala. taninuri. rezine.floraspontana a tarii noaster cresc numeroase specii de menta care difera de Menha piperita prin forma frunzelor si lipsa mentolului in uleiul volatil.FR X prevede o monografie pentru uleiul de menta MENTHAE AETHEROLEUM. antipuriginos.PROPRIETATI: uleiul de menta este un lichid limpede.Mentolul se izoleaza din uleiul de menta prin racire la -10 grade pan la -20 grade cand cristalizeaza si se separa prin filtrare => cristale incoloreaciculare sau pulbere cristalina cu miros puternic. racoritor.Produsul farmaceutic provinedin culturi.RECOLTAREA: plantele se secera pe roua inainte de completa maturitate a fructelor. coleretice. hidrocarburiterpenice si derivati oxigenati(cetone).Uleiul contine circa 40 compusi chimici dintre care cel mai important este mentolul(50-80%). iar in al doilea an tulpina este inalta. tinctura pentru proprietati: stimulente. frunzele penat-sectate. enterocolite.ULEIUL VOLATIL: se obtine prin distilare cu vapori de apa a fructelor proaspat recoltate si zdrobite.ex: izmacreata in loc de mentol contine cavona => miros diferit.23 INTREBUINTARE: sub forma de infuzie. se lega in snopi.

. iau o pozitie orizontala. aromat.Fructul este o achena. este inflamabil si arde cu o flacara fuluginoasa fara sa lase reziduri.sintetic – dextrogir sau racenic. gume. prevazute cu mici puncte translucide(celule secretorii). rasaritul Africii. de culoare albastra intensa. galactagog.. Insula Taiwan). galbene.RECOLTARE: la inceputul infloririi. apoi racoritor. care furnizeaza camfor. gust iute putin amar. albe.g. carminativ. meclazol. cu tulpina ramificata. . alcool camforat 10%. frunze penat sectate cu segmente liniare.SUBSTITUIRI: musetelul poate fi confundat cu alte specii de Matricaria care se deosebesc prin: lipsa mirosului caracteristic si receptacol plinsi lipsa florilor marginale si culoarea verzuie a capitulelor.DESCRIERE: planta anuala. se fragmenteaza si se supun distilarii cu vapori de apa rezultand uleiul volatil din care sesepara camforul prin centrifugare si se purifica prin sublimare.natural – levogir .preparate: crème de curatat si spirt de fata impotriva petelor.Se intrebuinteaza sub forma de infuzii-intern si gargare. aromatizantf. apoi ia o forma alungit-conica si devina gol la interior. oficinala in FR X. cu miros puternic aromat si gust amar.Uleiul volatil in afara de camfor mai continederivati terpenici. sunt dispuse in pozitie orizontala. o substanta amara. bai – extern.Infloreste din aprilie pana la sfarsitul lui august. flori mici. revulsio in afectiuni reumatice.Florile marginale sunt albe ligulate.RASPANDIRE: original din Extremul Orient(sudul Japoniei. Uleiul volatil obtinut prin distilare cu vaporide apa este un lichid dens. cand florile marginale. lucitoare. CAMPHORA = arborele de camfor. hermafrodite.25 i.PRODUSE FARMACEUTICE: romazulan spray si solutie. devine semiglobulos. este raspandit pe toate continentele. Chinei.INTREBUINTARI: stomatic. Recoltarea se face pe timp isorit cu manasau cu ajutorul unor pieptini speciali. translucida.Produse farmaceutice cu camfor: fenilbutazona unguent.Latemperatura normala se volatilizeaza. gust usor amar.Receptacolul inflorescentei la inceput este aproape plan si acoperit de bractee iar pe masura dezvoltarii sealungeste. miros patrunzator caracteristic.INTREBUNTARI: .Flori grupate in capitule (antodii) terminale situate pe un peduncul lung pana la 10 cm.COMPOZITIA CHIMICA: ulei volatil. flavononozide. onctuoasa la pipait.RASPANDIRE: originar din sudul si sud-estul Europei.Se cunosc si alte plante originare din Africa.RECOLTARE: se taie arborii in varsta de 50 – 60 ani.Florile interne. creste masiv la ses pelocurile saratoase si nisipoase. rezine. gust intepator. albe sau albe-verzui.Se cultiva in India.DESCRIERE: arbora inalt cu frunze alungit ovate.caracteristic.extern: rubefiant. recoltandu-se cu un peduncul cat mai scurt. mucilage.Fructul este o drupa purpurie cu un singur sambure.Inflorescentele plantei Matricaria chamomilla.24 Camforul : .Miros aromat. oficinala in FR X. Florida. iar la sfarsitul infloririi se pleaca in jos.INTREBUINTARI: unul din produsele vegetale cele mai mult intrebuintate datorita actiunii antispasmodice(datorita flavonelor) si actiuniiantiinflamatoare si cicatrizante(datorita uleiului volatil). antipuriginos.intern: analeptic cardiac si respirator(solutii uleioase injectabile). pistruilor. caracteristic.PROPRIETATI: masa cristalina. CHAMOMILLAE FLOS: = musetelul. comprese. Se obtine din partea cristalizabila a uleiului extras prin distilarea din lemnul sifrunzele speciei Cinnamomum camfora(Lauraceae).La noi – in locuri insorite.

sectate cu segmente filiforme.ANISI VULGARIS FRUCTUS = anason.DESCRIERE: planta anuala cu frunze bazale intregi.RECOLTARE: cand 50% din fructe sunt coapte. Frunzele recoltate de pe ramurile batrane ale plantei Eucalyptus Globulus(Myrtaceae).D1. se leaga in snopi si dupa deplina maturatie se separa fructele cu masini agricole. diuretic. galactagog. La noi se cultiva in regiunile din sudul tarii.k.Fructul este o diachena.INTREBUINTARI: grecii si romanii il foloseau ca si condiment sau mestecau seminte pentru a avea o respiratie parfumata.B6.3.RASPANDIRE: planta eur-asiatica.IMPURIFICARI: poate fi impurificat cu fructe de cucuta care nu au mirosul si gustul aromat al anasonului ci un gust neplacut(triturate cusolutii de NOH degaja un miros neplacut asemanator cu cel de urina de soarece).INTREBUINTARI: in afectiuni broncho. utilizand ca indice literele mari ale alfabretului latin si un numar in cazul in care exista mai multe tipuri pentru aceasi vitamina B1. dupa solubilitatea in apa sau grasimi:a)liposolubile: • vitamina A(provitamina A. ulei gras.Uleiul este un lichid incolor sau slab galbui. Uleiul seutilizeaza la semisinteza hexoestrolului diacetat(sintofolin) – actiune asemanatoare foliculinei in industria alimentara.2. glucide. Miros caracteristic gust dulceag. carminativ. arzator.COMPOZITIE: ulei volatil. dupa rolul fiziologic asupra organismului: antiscorbutica – C. antihemoragica – K. proteine. ulei gras. cu miros caracteristic asemanator cu al fructelor. mucilag.COMPOZITIE: ulei volatil. Uleiul obtinut prin distilare cu vapori de apa a fructelor zdrobite este unlichid slab galbui. FOENICULI FRUCTUS = fenicul. PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN VITAMINE Desi in cantitati relativ mici.Inflorescenta este cu umbela de culoare galbena. Sub forma deinfuzie fructele se intrebuinteaza ca: stomatic.piridoxina. substante albuminoide. Frunze penat. ulei sau solutii alcoolice. In prezent se stie ca nu toatevitaminele au caracter aminic. Fructele plantei Foeniculum Vulgarae(umbelliferae)DESCRIERE: planta bienala cu tulpina inalta pana la 2 metri. Prin traditie insa denum irea de vitamine s-a pastrat pana in zilele noastre.pulmonare sub forma de tinctura. antirahitica – D.26 8.RECOLTARE: se taie plantele cand fructele sunt 75% coapte. caroten – forma sub care se gaseste in regnul vegetal) • -vitamina F (antidermatitice) • . ovate. oficinal in FR X. carminativ. etc. j.acid ascorbic-C. aceste “amine ale vietii” se gasesc in numeroase specii de plante medicinale.in flatulenta si fermentatii digestive si intestinale. frunze tulpinale lobat – sectate. dupa nomenclatura veche.4.INTREBUINTARI: stomatic. La noi se cultiva in sudul tarii. slab. Oficinal in FR X. Inflorescenta este o umbela compusa cu flori albe. brumata si ramificata de la baza.FR X prevede o monografie pentru uleiul de anason.pofta de mancare. deci nu contin azot in molecula. EUCALYPTI FOLIUM – oficinala FR X. fructul plantei Pimpinella Anisum( umbelliferae).RASPANDIRE: originar din regiunea mediteraneana. aromat. Arborioriginari din Tasmania si Australia. riboflavina-B2. cu miros aromat si gust dulceag. Fructul este cu diachena.Clasificarea vitaminelor poate avea in vedere maqi multe criterii:1.B2. Infloreste din iunie pana in august. aromatizant. dupa structura chimica: tiamina-B1. Uleiul volatil se obtine prin distilare cu vapori de apa a frunzelor proaspete rezultand un lichid incolor sau slabgalbui cu miros caracteristic.D2.

Desi in cantitati mici. proteinelor si grasimilor. aderenta. slabirea vederii. tanin. 5 petale alb-roz.-proteine50%: (cerevizina.COMPOZITIA CHIMICA: acid ascorbic.a. biocatalizatori. spanac) b)hidrosolubile:. iritatii. vitaminele joaca un rol primordial in viataregnului animal si vegetal. astringent – tanin.Florile prezinta un receptacol bine dezvoltat cu un orificiuingust in partea superioara.In industrie sunt prelucrate direct fara uscare. Numeroase vitamine joaca rol important in fenomenele de oxidoreducere din celule si organism contribuind lametabolizarea glucidelor.La prelucrareafructelor se folosesc ustensile de sticla. asigurandu-se oventilatie buna. D. ele participa in diferitele procese metabolice ale organismului. steroli. mase plastice. varza.COMPOZITIA CHIMICA:-enzime: invertina.-industria alimentara. lipaza.important factor antioxidant.-vitamina D(antirahitice – ciuperci. zimocaseina)-aminoacizi. 5 sepale verzi. acizi organici.27 RASPANDIRE: specie eurasiatica frecvent intalnita la noi la marginea padurilor. pentru a evita descompunerea vitaminei C.sunt fructele false apartinand genului Rosa-Rosaceae. biotina. Fructul este foi din receptacolul carnos care include numeroase nuculece reprezinta fructele propriu-zise.Metoda care asigura conservarea indelugata este congelarea la -20 grade C. inox. FAEX MEDICINALIS = drojdia de bere. uleiul de germeni de grau) • -vitamina K(urzica.INTREBUINTARI: . proteaza. masa uscata a ciupercii unicelulare Saccharanyces cerevisiae(Saccharomycetaceae).INTREBUINTARI: . rutozidul(P). spalata si cernuta se usuca la 25-30 de grade pana la umiditatede 9%.-vitamine: in cantitate mai mare cele din complexul B. pectine. glucide. C.Se evita contactul perilor nuculelor cu pielea sau mucoasele => prurit. carboxilaza etc.RECOLTAREA: momentul optim este cand fructul are o culoare rosie vie si nu au inceput sa devina moi. ceaiului tonic aperitiv. alcolaza. seminte incoltite. glucide. a siropului cu vitamina C.-materie prima pentru obtinerea granulelor polivitaminate. cu miros caracteristic si gust amarui. lemn.vitamina PP: amida acidului nicotinic.USCAREA FRUCTELOR: pentru a nu suferi pierderi insemnate de vitamina C.OBTINEREA PRODUSULUI: drojdia de bere obtinuta din culturi industriale. vitamina B2. numeroase stamine. in luminisuri. b.Se prezinta ca o pulbere de culoare cenusie-albicioasa sau galben-bruna.Continutul in vitamina C creste proportional cu altitudinea.Produsul de calitate superioara se obtine prin uscare sub presiune redusa la temperatura camerei. CYNOSBATI FRUCTUS = fructele de maces . amilaza. considerate impropriu ca seminte. A. maltaza. furinculozelor -materie prima pentru industria farmaceutica si alimentara.Rolul vitaminelor in organism este vital. granulatia pleoapelor.vitaminizant datorita continutului in vitamina C. in flora spontana se intalnesc 25 despecii.vitamina C : macese. acid pantotenic. din septembrie pan inoctombrie.-antidiareic. cereale) • -vitamina E(tocoferolul.complexul B – drojdia de bere.DESCRIERE: arbusti cu tulpini prevazute cu spini. K. 5g macese asigura necesarul zilnic de vitamina C al organismului. de mujlte ori in “doze homeopate”. frunze imparipenat compuse. pigmenti carotenoidici si flavonici.Lipsa vitaminei B2 produce: mancarimea pleoapelor. substante grase si minerale. pasuni si fanete din zonele de campie pana lamunte. acid folic. activatorienzimatici.aport de vitamine in avitaminoza B-tratamentul dermatozelor. fructele se despica si se usuca la 90 grade C. PP. indeplinind rol de coenzime. acid folic. acid pantotenic. ochi . E.

lat de 5-12 cm. glucide.CERIDELE sunt esterii acizilor noncarboxilici superiori cu alcooli primari superiori. cerebrine.Majoritatea lipidelor vegetale si animale sunt substante ternare. stesric) sau nesaturate(acidul oleic. hidrogen.Se usuca latemperatura moderata. in conditiile noastre de temperatura. sensibilitate la lumina – patrunjel seminte de floarea soarelui 3 lg/zi.In regnul vegetal lipidele sunt localizate in protoplasma.-favorizeaza coagularea sangelui-colagog.STERIDELE sunt esterii sterolilor cu diferiti acizi grasi(acidul stearic.OBTINEREA PRODUSULUI: stilurile si stigmatele se recolteaza inainte de fecundare . palmitic. vitamine(C..Acizii.Lipidele ca rezultat al metabolismului celular sunt localizate in celulele parenchimatoase sub forma e picaturi uleioase si atunci canduleiul gras. ca substante de rezerva. cunoscuti sisub denumirea de acizi grasi.RASPANDIRE:de origine americana.-topire si fierbere cu apa – pentru grasimile animale. aminoacizi. linolic.In regnul animal.c.Infloreste in iunie-iulie. a\inozitol formand lipide complexe(fosfatide.Fiid esteri.Dintre alcooli cel mai importantca frecventa este glicerolul iar lipidele rezultate sunt cunoscute sub denumirea de gliceride.DESCRIERE:planta anul\ala cu tulpina neramificata si noduri pronuntate. spre deosebire deuleiurile volatile. enzimacare produce eliberarea acizilor grasi si alcoolilor respectivi.29 9. obositi. steroli. pot fi saturati(acidul lauric. sucul celular. este solid(uleiul de cocos si cacao). solubile in solventi organici si sunt nevolatile. peretii celulari.In strucatura unor lipide mai poate intra acidul fosforic. STIGMATA MAYDIS = matasea porumbului.Lipsa vitaminei A produce: hemeralopie(vedere proasta noaptea).Fructele sunt cariopse dispuse longitudinal pe axulgros. iar uneori azot. la noi se cultiva. lipidele sunt insolubile in apa.INTREBUITARI: diuretic in cistite si pielonefrite. la 3-4 zile dupa iesirea din stiulete. LIPIDELE Lipidele sunt esteri ai acizilor grasi saturati sau nesaturati cu alcooli ciclici sau aciclici. sunt localizate in semintele si pulpa fructelor. oficinala in FR X. fiind componente nelipsite ale celulei vii.PROPRIETATI FIZICE: lipidele bogate in acizi grasi saturati superiori. flori unisexuate. dar incantitate mai mare. oleic. in structura lor chimica intra un alcool si un acid. B6.stigmatele plantei Zea mays(Gramineae).COMPOZITIA CHIMICA: substante minerale(saruri de potasiu si calciu). E. linoleic).-extragere cu solventi organici: din seminte zdrobite si indepartarea solventului prin incalzire – prezinta dezavantajul de a avea un gustneplacut datorita micilor cantitati de solvent ce le retin: se folosesc in tehnica sau in practica veterinara. unii aminoalcooli.Toate organele plantelor pot contine lipide. uneori decorticate si prajite urmata de rafinare(turtele ranase – hrana animalelor).cerebrozide). lipidele sunt localizate in cantitate mai mare in tesuturile adipoase subcutane sau in diferite organe.Sunt foarte larg raspandite atat in regnul vegetal cat sicel animal. palmitic). inalta de 2-3 matri. sunt de consistenta solida sau semisolida iar cele bogate in acizi grasisaturati inferiori . ceara. K3).rosii.Ele contin in molecula lor carbon.EXTRAGEREA: lipidele se pot face prin urmatoarele procedee:-presare la rece sau la cald: din seminte macinate. cataracta. fosfor(lipide complexe).Alaturi de lipide in organele plantelor este prezenta lipaza.Cunoscute si sub denumirea de substante grase. oxigen(lipide simple). cele mascule dispuse intr-un panicul terminal iar cele femele intr-un spic cilindric cu un ax28 ingrosat(stiulete) protejate de 4-9 bractee(panusi) depasita de stilurile filiforme cu stigmatul bifurcat.Frunzele lung invaginate formeaza un limb intreglung pana la 50 cm.

30 Sapunurile de sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt moi. sapunul format servind la emulsionarea uleiului nesaponificat.Din tegumentul dur al semintelor se extrage alcaloidul theobromina.INTREBUINTARI: masa pentru supozitoare si ovule(datorita punctului de topire apropiat de temperatura corpului omenesc).Uleiul gras obtinut prin presare la cald a semintelor de Theobroma cacao(Sterculiaceae) – arbore de cacao.OBTINEREA PRODUSULUI: se utilizeaza semintele de la arbori de cel putin 12 ani.COMPOZITIA CHIMICA: gliceride mai ales ale acizilor stearic.1.solubil in solventi organici.Sunt solubile in solventi organici: eter. formand asa numitele linimente.sunt lichide. ciocolata si alte produse.Daca hidroliza are loc in mediu apos sau alcoolic. oficinal in FR X. sitosteroli.O utilizare larga o au in industria lacurilor calubrifianti. aerului. solide. steroli. cu varf ascutitsi un numar mare de seminte(50-60) oval turtite.In farmacie se utilizeaza la preparareaunguentelor. neplacut.transformandu-se intr-un lichid uleios. insolubil in apa. turnandu-se in formeunde se solidifica. se cultiva in regiuni cu clima asemanatoare din Africa. steridele cel mai usor. cu frunze mari. cele ale metalelor alcalino.DESCRIERE: arbore inalt. unctuoase la pipait si gust placut de caco. la rece si intuneric. sub actiunea luminii. cu miros neplacut. gust amarui).2.Datorita actiunii emoliente(inmoaie pielea si mucoasele) se folosesc ca unguente de acoperire sau ca baze pentru solubilizarea substantelor liposolubile. galben.Prin tratarea cu hidroxid de amoniu saude calciu se saponifica partial.Conservarea indelungata si necorespunzatoare.Sapunurile metalelor alcaline sunt solubile in apa. se formeazasaruri ale acizilor grasi numita sapunuri.La 30-35 de grade se topeste.Sunt utilizate si ca vehicole pentru administrarea unor substante active:xtern. cloroform.Uleiurile grase la temperatura normala sunt lichide.RASPANDIRE: originar din padurile tropicale ale Americii.In stare proaspata au un miros slab perceptibil.Sarurile de plumb ale acizilor grasi se nimesc emplastre – insolubile in apa.dupa recoltarea fructelor. Datorita proprietatii de a se saponifica se folosesc in industrie la prepararea sapunurilor.pamantoase sunt insolubile in apa. semintele se detaseaza si seusuca. OLEUM OLIVARUM . emolient la prepararea unor unguente si creme. pieloase. incolore sau galbui.Droguri cu lipide cu actiune farmacologica proprie sunt putine: Oleum Ricini – actiune purgativa. oleic. pline. flori marunte rosiatice care se dezvolta pe trunchi sau ramuri.Turtele ramase dupa obtinerea uleiului. in prezenta hidroxizilor alcalini. benzen. urme de D2. Asia.Lipidele hidrolizeaza. datorita valorii lor nutitive si energetice dar sidatorita priprietatilor fizico-chimice comune. palmitic. gust dulceag si reactie neutra. acoperite cu un tegument dur si subtire. fructe ovate. mai rar de culoare verde: uleiul din seminte de dovleac. grasimea se scurge si se filtreaza prin palnii incalzite. alb-galbui.INTREBUINTARI: majoritatea lipidelor si a drogurilor cu lipide se utilizeaza in alimentatie. se indeparteza tegumentele si se preseaza la cald. OLEUM CACAO = unt de cacao.PROPRIETATI: placi sau fragmente diferite. parenteral. alxalini pamantosi sau oxizi ai metalelor grele. apoi se torefiaza. uscate si pulverizate constituie produsul – cacao. umiditatii si datorita unui proces enzimatic determina rancezireagrasimilor cand se modifica compozitia si calitatile organoleptice(miros iritant. ermetic inchise. favorizand resorbtia lor prin piele.Din aceasta cauza substantele grase se pastreazain vase uscate. intepator. limpede. America de sud siAmerica Centrala. iar reactia se numeste saponificare.Prin incalzire grasimile solide sau moi se topesc iar gkiceridele se descompun punand in libertate acroleiul si aldehida glicerica volatila. iar ceridele cel maigreu. intern. linimentelor si a unor produse cosmetice.

INTREBUINTARI: . usor laxativa.-emolient-in alimentatie.-u alcaloid putin toxic.contine ulei gras in proportie de 50% format din gliceride ale acidului ricinoleic. oficinal in FR X. cafenii.-vehicul pentru dizolvarea unor substante medicamentoase. actionand asupra calculilor biliari pe care ii elimina.Se administreaza intern in doza de30-60 grame. arahidic.COMPOZITIA CHIMICA: gliceride ale acidului linolic(60-75%). bogate in ulei gras.La noi se cultiva mai ales in partile de sudale tarii. palmat lobate si inflorescente a caror flori femele sunt situate in partea superioara. cu frunze mari.-toxalbumina = ricina.Ulei obtinut din specia Ricinus comunis(Euphorbiaceae) prin presarea la rece a semintelor.Semintele oblung ovate.RASPANDIRE: originar din India.OBTINEREA PRODUSULUI: prin presarea la rece a semintelor rezulta un lichid limpede.4. s-a extins prin culturi in Africa. ricinul dezvolta otulpina aeriana pana la 3 metri.chiar 3-4 seminte pot da intoxicatii mortale). frunze alterne.purgativ datorita actiunii acidului ricinoleic pus in libertate in intestinul subtire de enzimele . oleic(20-25%) si ale acizilor saturati(stearic. cu teri loje in care se afla cate o seminta.3. Italia.RASPANDIRE: originar din nord-estul Africii si vestul Asiei.-uleiul alimentar se obtine prin presarea la rece a fructelor intregi(cu samburi).OBTINEREA PRODUSULUI: .INTREBUINTARI: . care produce aglutinarea globulelor rosii(10 seminte consumate poate determina moartea unui adult in 3-4 zile. iar cele mascule in partea inferioara.Ulei obtinut prin presarea la rece a fructelor de Olea europaea(Oleaceae) – maslin. caracteristic si gustdulceag.La noi. OLEUM RICINI = ulei de ricin. sunt lucioase.Datorita toxalbuminei. America de Sud si Sudul Europei. galben-deschis.Uleiul obtinut prin presarea la rece a semintelor plantei Helianthusannuus(Compositae). cu miros slab. palmitic). turtele ramase nu se folosesc ca furaje pentru animale ci ca ingrasamant sau pentru distrugerea rozatoarelor. crème. uleiul obtinut intebuintandu-se in scopuri industriale. ramificata in partile superioare.ricinina-lipazaOBTINEREA PRODUSULUI: prin presarea la rece a semintelor decorticate.fructul este o capsula ghimpoasa sau glabra.32 COMPOZITIA CHIMICA: .DESCRIERE: planta anuala in zona temperata si perena in zona tropicala unde creste sub forma unui arbore inalt. intern sau parenteral.Tegumentul seminal este sfaramicios si inchide in interior 2 cotiledoane albe.cafenii-roscate.-emolient in unguente.31 DESCRIERE: arbore inalt cu frunze persistente.uleiul farmaceutic se obtine prin presarea la rece a pulpei fructului. capitule cu flori galbene(ligulatemarginale si tubeloase la centru).ca vehicul pentru preparatele de uz extern.Toxalbumina se indeparteaza prin trecerea unui curent de vaporide apa supraincalzit.actiune colagoga. se cultiva in bazinul mediteranean (Grecvia.INTREBUINTARI: .-uleiul obtinut prin presare la cald sau prin extractie cu solventi organici este de calitate inferioara si se intrebuinteaza in industria sapunurilor. OLEUM HELIANTHI = ulei de floarea soarelui.Flori albe dispuse axilar.Infloreste in lunile iulie-august.Fructele sunt alchene.Din turtele ramase dupa presarea la rece se mai poate obtine ulei prin presarela cald sau cu ajutorul solvantilor.COMPOZITIA CHIMICA:.DESCRIERE: planta anuala cu tulpina inalta. albe-argintii pe fata inferioara. oficinal in FR X.gliceride ale acidului oleic pana la 80%(trioleina)-gliceride ale acidului palmitic si stearic.= ulei de masline. fructul este o drupa(maslina) cu unsingur sambure de culoare verzuie la inceput apoi negricioasa. Spania). toxalbumina coagulata indepartandu-se prin filtratre. corodate.FR X prevede o manografie a uleiului de floarea soarelui neutralizat folosit la prepararea medicamentelor injectabile.

tuberculoza(intern)-extern in tratamentul ranilor si ulcerelor ca cicatrizant-sub forma de clisme impotriva oxiurilor. cand sufera un proces de decolorare.COMPOZITIA CHIMICA: -85% gliceride ale acizilor nesaturati-15% gliceride ale acizilor saturati-colesterol-vitamina: A.Dupa indepartarae solventului sesupune unui proces de deodorizare si albire. udandu-se la luminasoarelui.Uleiul seridica la suprafata si se indeparteaza prin centrifugare.Prin racire cetaceul brut se separasub forma unei mase cristaline care se purifica prin fierbere cu solutie diluata de NaOH.7.OBTINEREA PRODUSULUI: lana se spala cu sapun sau cu o solutie diluata de carbonat de sodiu. ulei obtinut din ficatul proaspat al pestelui Gadus morhua si a altor specii(Gadideae).Se purifica prin solubirizare in acetona si filtrare.este secretia hipodermica transudata a albinei lucratoare Apis mellifera(Apideae)OBTINEREA PRODUSULUI: dupa extragerea mierii prin centrifugare sau presare. oficinala in FR X.INTREBUINTARI: ca baza la prepararea unguentelor datorita proprietatii de a patrunde usor in piele si de a incorpora apa cu substantelemedicamentoase solubile in apa.INTREBUINTARI: pentru actiunea sa emolienta la prepararea unguentelor si cremelor cosmetice.COMPOZITIA CHIMICA: contine palmitat de cetil.unde se solidifica prin racire. miristic.Solutia laptoasa rezultata se trateaza cuacizi.Dupa separare se trateaza cu hidroxizi alcalini => saponificareagrasimilor iar lanolina se separa prin centrifugare si splari repetate.OBTINEREA ULEIULUI: dupa indepartarea vezicii biliare din ficatul de peste.Gustul neplacut al uleiului se poate corecta cu ulei volatil de menta sau lamaie. CH3-(Ch2)n-OH. se taie si se incalzeste pana la 50 de grade. E. ADEPS LANAE = lanolina.aport important de vitamine si minerale in rahitism.ceara topita se ridica la suprafata.5.INTREBUINTARI: pentru actiunea lor emolienta la prepararea unguentelor medicinale si cosmetice. CERA FLAVA = ceara de albine. cu miros neplacut. 6.oficinal in FR X.Operatiile de obtinere a uleiului de peste se fac intr-o atmosfera de gaz inert pentru a nu se pierdedin vitamine. separandu-se la suprafata grasimea de culoare inchisa. lauric. CETACEUM = cetaceu. D. fagurii se fierb cu apa.Ceara galbena se expune in straturi subtiri.Produs obtinut prin extractia si purificarea lipidelor de pe lana de oaie.-lecitine.Din ceara de albine prin purificare si inalbire se obtine Cera alba – ceara alba.mamifer ce traieste in regiunile tropicale ale Oceanului Atlantic.-industria sapunurilor -lubrifiant la motoarele de aviatie.amestec de esteri ai alcoolilor cu 24-34 atomi de carbon in molecula si acizi cu 24-34 atomi de carbon CH3-(CH2)n-COOH . acizi biliari-un pigment – lipocromul.Purificarea se face prin retopiri succesive si strecurare.8.INTREBUINTARI: . Pacific si Indian.pancreatice in doze de 5-10grame la copii si 30 grame la adulti.Din uleiul astfel obtinut se indeparteaza gliceridele acidului stearic prin racire la 0-5 grade. fosfolipide-baze organice. OLEUM JECORIS = ulei de peste. se spala.Este partea solida a substantelor grase ce se gasesc in cavitatile pericraniene ale balenei Physeter macroce phalus(Physeteridae).COMPOZITIA CHIMICA: alcooli supriori liberi si esterificati si acizi grasi. esteri ai acizilor stearic.FR X prevede o monografie pentru Lanolina hidratata – Adeps Lanae hydrosus care este .Aceste specii traiescin Oceanul Atlantic. urmata de spalarea cu apa.33 OBTINEREA PRODUSULUI: din cavitatea craniana a balenei se scurg 5000-10000 kg de grasime lichida.COMPOZITIA CHIMICA:.-parafine cu numar impar de carbon. oficinala in FR X.

> .com/clk?3. in general toxici. Report Cancel <javascript:void(0)> This is a private document.scribd. termen ce-siare originea in cuvintele grecesti: alcali=alcalin si eidos=asemanator.0/> <#><#> <http://www.org/licenses/by-nc/3./ Rated: Copyright: Attribution Non-commercial Attribution_noncommercial <http://creativecommons.scribd.3pHI-k2H-LCcvpR2EO-tD3N2EjUfrl3k8J9XKp3nm-kt5jkzn6xEwh7.scribd.com/baicu_diana> baicu_diana <http://www. please follow these directions <http://support.Note de Curs Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document Report this document? Please tell us reason(s) for reporting this document Spam or junk Porn adult content Hateful or offensive If you are the copyright owner of this document and want to report it. 10.com/forums/33563/entries/22981> to submit a copyright infringement notice.eAGNTdFugjAU. ALCALOIZI Sunt substante de origine vegetala.VnkG dzbTPE8VfwOByIVabTPLmah3eXpcs40VNyN98rxa69MI0RFMXRtjJr9l1-wPk7L9ccKhLR2GhISYgNDR yM1ZyebcNeNLqwrdKDkupK5l1ypZXAEkCGhG. </static/help?type=private> Info and Rating Reads: 1.Rrf0JS2QAnZQ7WyaGwdG865N8QymF0wrNqs X28ziPHRm3tPTs6951wfJQBLGEeV3OMQ-AgUiY8C38dBFcfAA0mSIBxDGGFCoLf4XpvZx.un amestec de 75% lanolina anhidra si 25% apa.MLWZqe9jjolFBqKEu. reactie alcalina si actiune farmacodinamica pronuntata.xtendmedia.311 Uploaded: 10/15/2011 Category: /Uncategorized.com/baicu_diana> <http://ad. prezentand un numar de reactii comune fata de anumiti reactivi chimici.Denumirea deriva de la caracterul bazic al acestor compusi.Au un gustamar.Desi aceasta denumire nu poate sa corespunda clasificarii substantelor organice34 Farmacognozie Speciala . heterociclice cu azot.Z1SWdQFwv6 X.

com/doc/68864806/4/SAPONOZIDE-%E2%80%93-SAPONINE> * 5.com/buzz/post?url=http%3A%2F%2Fwww.scribd.com/doc/68864806/7/ULEIURI-VOLATILE-AETHEROLEA> * 8.com/doc/50747780/Cursuri-de-Botanica-si-Fitofarmacie> p.scribd. SAPONOZIDE – SAPONINE <http://www.com/doc/20692735/Curs-Botanica> p.com/doc/49659756/1224-32-curs-de-Botanica-si-Fitofarmaci e> 3. HETEROZIDE TANINURI <http://www.com&status=Reading%20%22Farmacognozie%20Speciala%20-%20Note% 20de%20Curs%22%20on%20Scribd%20http%3A%2F%2Fwww.scribd.com/doc/40095879/20692735-Curs-Botanica> p. hidrati de carbon) <http://www.scribd. PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN VITAMINE <http://www.scribd. <http://www.Sections show all <#>collapse <#>« prev <#> next » <#> * 1. ALCALOIZI <http://www.scribd.com/doc/68864806/9/LIPIDELE> * 10.com/doc/47552674/Farmacognozie> p.scribd. p.com%2Fdoc%2F68864806%20%2 3Readcast><http://www.com /home?source=scribd. <http://www.scribd.scribd. GLUCIDE (zaharuri. <http://www.php?u=http%3A%2F%2Fwww.scribd.com/doc/68864806/2/POLIURONIDE> * 3.com/doc/68864806/10/ALCALOIZI> Share & Embed <http://www. p. p.scribd. <http://www.scribd. POLIURONIDE <http://www. HETEROZIDE-SUBSTANTE AMARE <http://www.scribd.com/doc/68864806/6/HETEROZIDE-TANINURI> * 7. ULEIURI VOLATILE(AETHEROLEA) <http://www.com/doc/68864806/5/HETEROZIDE-SUBSTANTE-AMARE> * 6.com/doc/68864806/1/GLUCIDE-zaharuri-zaharide-hidrati-de-c arbon> * 2.scribd.com/doc/62098508/plante-medicinale> p.scribd.com/sharer. <http://www.scribd.com/doc/68864806/3/HETEROZIDE> * 4. <http://www.scribd.scribd.scribd.com/doc/68864806/8/PRODUSE-VEGETALE-CARE-CONTIN-VITAMINE> * 9.scribd.com%2Fdoc %2F68864806%2FFarmacognozie-Speciala-Note-de-Curs&message=> <#> Related Documents PreviousNext 1. . zaharide.facebook. HETEROZIDE <http://www. <http://www.com%2Fdoc%2F688648 06%2FFarmacognozie-Speciala-Note-de-Curs%23source%3Afacebook><http://twitter.google.com/doc/32639633/farmacognozie-glucide> 2. <http://www. LIPIDELE <http://www.scribd.com/doc/68514588/PLANTE-MEDICINALE> p.

<http://www.com/doc/64195078/Curs-de-Anatomia-Omului> More from this user PreviousNext 1.com/doc/46955331/9/Accelerarea-sararii-carnii> p. <http://www. <http://www. p.scribd.scribd.com/doc/61860451/conservarea-carnii> p. p.scribd. <http://www.scribd. <http://www.scribd.com/doc/46955331/13/Bazele-stiintifice-ale-sterilizarii> 5.com/doc/39722501/Elemente-de-botanica> 4.com/doc/44537737/Aliment-a-Ti-A> 6.scribd. <http://www. and select print from the file menu (PDF reader required). p.com/doc/68594407/flori> p.<http://www.com/laura_szekely> Add a Comment Submit share: Characters: 400 Print This Document High Quality Open the downloaded document. Download and Print Add this document to your Collections .com/doc/67871373/Diploma-Farmacie-Buna> p.scribd. <http://www.scribd. p. <http://www.scribd. <http://www.com/doc/46955331/CARNEA> p.com/doc/67187426/Curs-de-Anatomia-Omului> 7. 42 p.scribd.scribd.com/doc/68864806/Farmacognozie-Speciala-Note-de-Curs> Recent Readcasters Laura Szekely <http://www. <http://www.scribd. <http://www.scribd.com/doc/50735103/REFERATE-DE-SPECIALITATE> p.

but others can view it *public moderated: *others can add to this collection.scribd.com/pages/Scribd/6978454082> About </about> Press </static/press> Blog <http://blog. Language: English <#> Choose the language in which you want to experience Scribd: * English </language?destination=http%3A%2F%2Fwww.com%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FULE IURI-VOLATILE-AETHEROLEA&id=es> * Português (Brasil) </language?destination=http%3A%2F%2Fpt. X <#> Upload a Document </upload-document> Search Documents <#> * * * * * * * * * * * * * * * * * Follow Us! scribd.com/scribd </scribd> twitter. scribd.com> FAQ </faq> Developers / API </developers> Jobs </jobs> Terms </terms> Copyright </copyright> Privacy </privacy> Copyright © 2012 Scribd Inc.com/scribd <http://www. scribd. so it may only be added to private collections.Note de Curs plante medicinale Icon_download_35x35 Download this document .scribd. scribd. Farmacognozie Speciala .com%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FUL EIURI-VOLATILE-AETHEROLEA&id=en> * Español </language?destination=http%3A%2F%2Fes. and only you will be able to view it Save collectionCancel <#> Finished? Back to Document <javascript:void(0)> Closes in seconds. + Create a New Collection Name: Description: Collection Type: *public locked: *only you can add to this collection.scribd. scribd. but you approve or reject additions *private: *only you can add to this collection.This is a private document. scribd.facebook.com/> Partners </partners> Scribd 101 </scribd101> Web Stuff </webstuff> Support <http://support.scribd.com/scribd <http://twitter.scribd.com%2Fdoc%2F68864806%2F7%2FULE IURI-VOLATILE-AETHEROLEA&id=pt> scribd.com/scribd> facebook. scribd.

.-----------------------------------------------------------------------Icon_pdf_54x56 pdf Icon_doc_54x56 doc Icon_txt_54x56 txt 68864806-Farmacognozie-Specia..162 KB Download Now Readcast: Icon_archives_35x35 The Scribd Archive -----------------------------------------------------------------------This document was uploaded by someone just like you and is now part of The Scribd Archive*..doc .. Monthly Subscription Most Popular .. Processing. Do you understand the Scribd Terms of Service and Copyright Policy. and confirm that your uploading of this material complies with those policies and does not violate anyone's rights? Queued: Uploading: You have uploaded: Upload failed: </doc/> Document URL: This document is: PrivateThis document is: Public Cancel Upload Make it easier to find your new document! Title: Category: Tags: (separate with commas) Description: Save Share: Or_divider_550x7 Subscribe to The Scribd Archive and download as many documents as you'd like. Give back to the community and gain 24 hours of download access by uploading something of your own.

best-selling books. including research reports.232. and more..pdf ...scribd.com/forums/189164-faq-the-scribd-archive> for more information. Read the Scribd Archive FAQ <http://support. Icon_download_35x35 Thanks for uploading! Download this document as -----------------------------------------------------------------------Icon_pdf_54x56 pdf Icon_doc_54x56 doc Icon_txt_54x56 txt 68864806-Farmacognozie-Specia. 1 Day Pass $5 1 Year Pass $59 Choose payment option Pay with Credit Card <#> Pay with PayPal or Credit <#> * The Scribd Archive is a collection of millions of documents. news source materials.5 KB Download Now .$9/mo.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful