Agre Curs Editie Noua Right

Noţiuni de bază pentru obţinerea certificatului de conducător de ambarcaţiune de agrement cu motor

1
Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

EXTRAS DIN REGULAMENTUL DE NAVIGAŢIE PE DUNĂRE (R.N.D.) ÎN SECTORUL ROMÂNESC

(Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 787/2007, publicat in MOF nr. 672 - 02/10/2007)
PENTRU CONDUCĂTORII DE AMBARCAŢIUNI DE AGREMENT CU MOTOR

Regulamentul de navigaţie se aplică pe parcursul căilor navigabile româneşti, în acvatoriile porturilor, locurile de adăpostire şi punctele de încărcare – descărcare, fără a încălca dispoziţiile speciale ale autorităţilor competente stabilite pentru porturi, adăposturi şi puncte impuse de condiţiile locale sau de operaţiile de încărcare-descărcare . Conducătorii navelor care navighează pe Dunăre precum şi celelalte persoane prevăzute în R.N.D. , trebuie să se conformeze Dispoziţiilor fundamentale de navigaţie pe Dunăre şi regulilor locale stabilite de ţările dunărene şi administraţiile fluviale speciale pentru sectoarele de Dunăre respective. Semnificaţia unor termeni - termenul “navă” înseamnă navele de navigaţie interioară, inclusiv ambarcaţiunile mici şi bacurile, aparatele plutitoare şi navele maritime; - termenul ”ambarcaţiune mică” înseamnă orice navă cu lungimea corpului mai mică de 20m, cu excepţia ambarcaţiunilor mici care remorchează, împing sau duc cuplat nave, altele decât ambarcaţiuni mici, precum şi a bacurilor şi a navelor autorizate să transporte mai mult de 12 pasageri; - termenul “în staţionare” înseamnă atunci când o navă, un material plutitor asamblat sau o instalaţie plutitoare nu este direct, nici în ancora nici legată la mal şi nici eşuată; pentru astfel de nave, materiale plutitoare asamblate sau instalaţii în marş, prin termenul “a se opri” se înţelege oprirea în raport cu malul; - termenul “în marş” înseamnă atunci când o navă, un material plutitor asamblat sau o instalaţie plutitoare este direct sau indirect, la ancoră sau legată la mal; - termenul “sunet scurt” înseamnă un sunet cu durata de circa o secundă; termenul “sunet lung” un sunet cu o durata de circa 4 secunde, intervalul între două sunete consecutive fiind de circa o secundă. - termenul “noapte” înseamnă perioada cuprinsă între apusul şi răsăritul soarelui; - termenul “zi” înseamnă perioada cuprinsă între răsăritul şi apusul soarelui; - termenul “vizibilitate redusă” înseamnă condiţiile în care vizibilitatea este redusă ca urmare a ceţii, pâclei, viscolului, averselor de ploaie şi alte cauze; - termenul “şenal” înseamnă un sector al căii navigabile utilizat pentru navigaţie la un nivel dat şi balizat cu semnale. - termenul “viteză de siguranţă” înseamnă o viteză la care o navă poate să adopte măsuri adecvate şi eficiente pentru a preveni un abordaj, oprindu-se în limitele de distanţă cerute de împrejurări şi condiţiile date; - termenul “starea de ebrietate” desemnează starea rezultată ca urmare a consumului de alcool, narcotice, medicamente sau alte produse asemănătoare, determinată prin rezultatele analizelor de laborator sau prin indicatori clinici, în conformitate cu legislaţia sau practica naţională; - termenul ”moto nautica” desemnează orice ambarcaţiune mică ce utilizează mijloace mecanice proprii de propulsie, capabilă să transporte una sau mai multe persoane, construită pentru a executa pe apă diverse evoluţii sportive, acrobatice sau de divertisment, de exemplu: waterbob, waterscooter, jetbike , jetski şi alte ambarcaţiuni asemănătoare. Conducător Orice navă sau material plutitor asamblat, cu excepţia navelor dintr-un convoi împins în afara de împingător, precum şi ambarcaţiunilor cu motor, trebuie să fie puse sub autoritatea unei persoane, având calificarea necesară în acest scop. Această persoana este denumită în continuare “conducător”.
2
Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Conducătorul este răspunzător de respectarea prevederilor Regulamentului pe nava lui, pe convoiul lui sau pe materialele plutitoare asamblate. Orice alte persoane aflate la bordul unei nave trebuie să se conformeze ordinelor ce le sunt date de către conducătorul navei în interesul siguranţei navigaţiei sau ordinei la bord. Îndatoriri generale de vigilenţă Chiar dacă, în Regulament, nu sunt prevăzute dispoziţiile speciale, conducătorii trebuie să ia toate măsurile de precauţie pe care le impun îndatoririle generale de vigilenţă şi practica profesională curentă în vederea evitării în special: -de a pune în pericol viaţa persoanelor ; -de a provoca pagube navelor sau materialelor plutitoare asamblate, malurilor sau lucrărilor şi instalaţiilor de orice natură, aflate în calea navigabilă sau în imediata apropiere a acesteia; -de a crea piedici navigaţiei ; -de a polua apele Dunării ; Ţinerea cârmei În timpul navigaţiei, cârma trebuie să fie ţinută de către cel puţin o persoană calificată (având certificatul de conducător de ambarcaţiune de agrement cu motor) care să aibă vârsta de minimum 16 ani. Dacă vizibilitatea în toate direcţiile nu este posibilă, persoana de la cârmă trebuie să aibă posibilitatea utilizării unui mijloc optic care să asigure pe un câmp de vizibilitate suficient, o imagine clară şi nedeformată. Protejarea semnalelor caii navigabile Este interzis navelor şi materialelor plutitoare asamblate de a se folosi de semnalele căii navigabile (geamanduri, flotori, panouri etc.) pentru a se lega şi a se trage de acestea, de a deteriora semnalele sau a le face improprii destinaţiei lor. Interzicerea deversării în calea navigabilă Este interzis să se arunce, să se verse, să se lase să cadă sau să se scurgă în calea navigabilă obiecte sau substanţe de natură a crea o piedică sau un pericol pentru navigaţie sau pentru ceilalţi utilizatori ai căii de apă. Este interzis în mod special de a arunca, a vărsa sau a face să se scurgă în calea navigabilă reziduuri petroliere, sub orice formă sau a amestecurilor acestor reziduuri cu apă. În caz de deversare accidentală de această natură sau de iminenţa unei asemenea deversări, conducătorul trebuie să anunţe, fără întârziere, căpitănia port cea mai apropiată, indicând, de asemenea, pe cât posibil de exact, natura şi locul unde s-a produs aceasta. Salvare şi asistenţă În caz de accident care pune în pericol persoanele care se găsesc la bord, conducătorul trebuie să se folosească de toate mijloacele pe care le are la dispoziţie, pentru salvarea acestor persoane. Orice conducător de navă, care se găseşte în apropierea unei nave sau a unui material plutitor asamblat, victima unui accident, care pune în pericol persoane sau care ameninţă să cauzeze obstrucţia şenalului navigabil, are datoria, în măsura în care nu pune în pericol siguranţa propriei sale nave, să dea imediat asistenţă.

3
Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

Desfăşurarea activităţilor sportive şi altele Desfăşurarea activităţilor sportive, sărbătorilor pe apă şi alte manifestări care pot afecta siguranţa sau buna desfăşurare a navigaţiei, trebuie să se facă cu aprobarea autorităţilor competente. Mărci de identificare ale ambarcaţiunilor mici Ambarcaţiunile mici trebuie să aibă mărcile de înmatriculare oficiale; dacă asemenea mărci nu au fost stabilite, ele trebuie să aibă : a) –numele sau deviza lor; b) –numele si domiciliul proprietarului ambarcaţiunii. Mărcile de înmatriculare sau de identificare, menţionate mai sus, se aplică în exteriorul ambarcaţiunii cu caractere latine, foarte citeţ şi de neşters, înscrierea acestora cu vopsea de ulei fiind considerată ca de neşters. Înălţimea caracterelor va fi de cel puţin 10cm. Dacă ambarcaţiunea nu are nume sau deviză, pe ea se aplică numele (sau prescurtarea obişnuită) a organizaţiei căreia îi aparţine, după care, eventual urmează un număr. Numele şi domiciliul proprietarului ambarcaţiunii se aplică într-un loc vizibil, în interiorul sau exteriorul ambarcaţiunii. Definiţii a)- termenul “lumină de catarg” înseamnă o lumina albă puternică, continuă, vizibilă pe un arc de orizont de 2250 dispusă în aşa fel încât să fie văzută din prova până la 22030’ înapoia traversului fiecărui bord; b)- termenul “lumini din borduri” înseamnă o lumină verde, clară, în tribord şi o lumină roşie, clară, în babord, fiecare din aceste lumini proiectând o lumină continuă pe un arc de orizont de 112030’ şi amplasate astfel încât să fie vizibile începând din prova până la 22030’ înapoia traversului bordului respectiv. c)- termenul “lumina de pupa” înseamnă o lumină albă sau galbenă, clară sau obişnuită, continuă, vizibilă pe un arc de orizont de 1350 şi dispusă în aşa fel, încât să fie vizibilă până la 670 30’ în fiecare bord, dinspre pupa ; d)- termenul “lumina vizibilă din toate părţile” înseamnă o lumină continuă, vizibilă pe un arc de orizont de 3600 ; e)- termenul “înălţime” înseamnă înălţimea deasupra mărcilor de încărcare sau, pentru navele care nu au mărci de încărcare, înălţimea deasupra planului liniei de plutire.

Lumini şi semnale interzise Este interzis a se folosi lumini sau semnale în afara celor menţionate în Regulament sau de a se folosi luminile sau semnalele menţionate în alte condiţii, decât cele prevăzute sau admise în Regulament.

4
Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf.com)

trebuie să poarte o lumină albă obişnuită. dispusă într-un loc corespunzător şi la o înălţime de la care să fie vizibilă din toate părţile.una lângă alta sau în aceeaşi lampă (felinar) în axa ambarcaţiunii la prova sau aproape de prova. Ambarcaţiunile mici autopropulsate navigând izolat. lumini din borduri dispuse în conformitate cu una din posibilităile descrise mai sus.*fig. *fig. Dacă o ambarcaţiune mică remorchează sau duce în cuplu numai ambarcaţiuni mici. c) o lumină de pupa. O lumină clară de catarg. vizibilă pe tot orizontul. pot. în loc de clare şi trebuie să fie dispuse astfel: .novapdf. au o lungime mai mică de 7 m. să poarte o lumina albă obişnuită. astfel ca lumina verde să nu poată fi văzută de la babord. O lumină de catarg clară în loc de puternică . în locul luminilor prevăzute mai sus. iar lumina roşie să nu poată fi văzuta de la tribord. dar. O lumină albă clară vizibilă pe tot orizontul. lumina de catarg trebuie să fie clară şi nu puternică. care nu sunt nici autopropulsate. pe axa ei şi la o astfel de înălţime încât să poată fi văzută bine de navele care vin din urmă. sau numai în cazul în care ambarcaţiunile mici autopropulsate navigând izolat. lumini de borduri care pot fi obişnuite în loc de clare. dacă este necesar. lumini din borduri care pot fi obişnuite în loc de clare. aceste lumini pot fi obişnuite. la cel puţin 1m mai jos decât lumina de catarg şi în spatele acesteia. dispuse una lângă alta sau în aceeaşi lampă. o lumină de pupa O lumină albă obişnuită. dispusă în partea din spate a navei. alăturată Ambarcaţiunile mici izolate. . ea trebuie să poarte luminile prevăzute mai sus. b) lumini din borduri. în acest caz lumina de catarg prevăzută la subpct. totodată această lumină poate fi suprimată. această lumină trebuie să fie dispusă în axa ambarcaţiunii şi cel puţin la 1m deasupra luminilor din borduri. trebuie să poarte o lumină albă obişnuită. vizibilă din toate părţile. a) de mai sus. în loc de puternică. vizibilă din toate părţile. trebuie să fie înlocuită cu o lumină albă clară vizibilă din toate părţile.Semnalizarea de noapte a ambarcaţiunilor mici în marş Ambarcaţiunile mici autopropulsate izolate în marş. lumina de catarg poate fi dispusă la aceaşi înălţime cu luminile din borduri. cu o lungime mai mica de 7 m. ele trebuie să fie mascate spre interiorul navei. Ambarcaţiunile mici remorcate sau duse în cuplu. trebuie să poarte : a) o lumină de catarg . la prova. alăturată 5 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.com) . nici cu vele.lumini din borduri dispuse la aceeaşi înălţime şi pe acelaşi plan perpendicular pe axa navei. Totuşi.

în cazul micilor ambarcaţiuni. în loc de roşie. în caz de necesitate.… (S O S) din alfabetul MORSE . să arate : . ea poate să arate : a) un pavilion sau orice alt obiect corespunzător. g) paraşute luminoase sau lanterna de mână cu lumina roşie .novapdf. agitat circular . la ambarcaţiunile mici. încât sa fie vizibilă din toate părţile. produse din arderea gudronului. aceasta lumină. c) o lumină agitată circular . în caz de necesitate.La trecerea printr-o deschidere a unui pod fix. luminile de catarg. o astfel de navă trebuie să emită şi semnale fonice regulamentare. . Semnale de pericol Când o navă este în pericol şi este nevoită să ceara ajutor. uleiului etc. Semnalizarea de noapte suplimentară a navelor care şi-au pierdut manevrabilitatea Navele care şi-au pierdut manevrabilitatea trebuie. această lumină poate să fie albă. h) mişcări lente şi repetate de sus în jos.com) . iar bacurilor lumina verde.. Aceste lumini sunt suplimentare luminilor de marş sau staţionare. cu braţele întinse lateral. prevăzute în articol. b) un pavilion care are deasupra sau dedesubt.. Semnalizarea de noapte a navelor în staţionare O ambarcaţiune mică în staţionare. cu excepţia bărcilor de serviciu ale navelor. astfel încât aceasta trecere să fie efectuată fără dificultăţi. un balon sau un obiect asemănător . în afara de luminile prevăzute de celelalte dispoziţii ale Regulamentului. pentru navele care transporta materiale explozibile lumina roşie. Observaţie : Specific navelor care transportă materiale inflamabile este lumina albastră. 6 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. pot fi purtate la o înălţime mai mică. mobil închis. va purta o lumina albă obişnuită. f) flăcări. poate fi albă. d) rachete sau cartuşe care proiectează stele roşii lansate una câte una la intervale scurte . e) un semnal luminos. dispusă într-un loc corespunzător şi la o astfel de înălţime. baraj sau la trecerea prin ecluze. O lumină roşie balansată. compus din grupul de litere : … . fiind situate mai sus decât celelalte lumini de pe navă ( A nu se confunda luminile de borduri cu semnalizarea suplimentară mai sus menţionată ) . Semnalizarea de zi Un pavilion roşu balansat. În afară de aceasta.o lumina roşie agitată.

Malul stâng Amonte Aval Malul drept ( cu săgeata alba s-a reprezentat sensul de curgere a apei ) SISTEMUL DE BALIZAJ LATERAL FOLOSIT PE DUNĂRE Limita stângă a şenalului Limita dreapta a şenalului geamandură geamandură şcondru şcondru jalon jalon Aceste semnale servesc la marcarea limitelor şenalului şi la indicarea direcţiei . termenii “dreapta” şi “stânga” pentru limitele şenalului şi maluri.novapdf.com) .Balizaj Pe întregul parcurs navigabil al fluviului. 7 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. şenalul este balizat după sistemul lateral. Aceste semnale servesc la marcarea limitelor şenalului şi la indicarea direcţiei. se înţeleg pentru o nava care navigă în aval. În Regulament. care indică poziţia limitelor sale în raport cu drumul unei nave care urmează şenalul. Pe calea navigabilă sensul “amonte” este sensul mişcării spre izvorul fluviului. ele balizează limita dreaptă a şenalului şi pericole de la malul drept. iar sensul “aval” este sensul mişcării spre vărsare a fluviului. ele balizează limita stângă a şenalului şi pericolele de la malul stâng.

navele care navighează în amonte trebuie. cu vârful în sus. navele care urmează drumuri ce exclud orice pericol de abordaj. pentru malul stâng şi triunghi alb. 8 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. reguli normale În caz de întâlnire. dacă două ambarcaţiuni mici urmează drumuri care se încrucişează în aşa fel încât poate să apară un pericol de abordaj. Drumuri care se încrucişează În cazul ambarcaţiunilor mici de diferite categorii. să cedeze drumul navelor care navighează în aval. astfel încât să apară un pericol de abordaj. Navele care navighează aval. Ambarcaţiuni mici Ambarcaţiunile mici trebuie să acorde tuturor navelor pe calea navigabila sensul “amonte” spaţiul necesar pentru continuarea navigaţiei si manevrelor acestora . epiu etc. ţinând cont de toate împrejurările locale şi de mişcările altor nave.com) . la balizarea punctelor proeminente submersibile în perioada apelor mari. Ambarcaţiuni mici nepropulsate şi cele care nu navighează cu vele trebuie să cedeze drumul ambarcaţiunilor mici cu vele. Întâlniri. ambarcaţiunile mici autopropulsate trebuie să cedeze drumul tuturor celorlalte ambarcaţiuni mici. cat şi cele care navighează amonte pot lăsa aceste semnale. Semnalul costier care indică punctele periculoase de la malul stâng este un semnal auxiliar care marchează orice lucrare care pătrunde în albie (dig. fie la babord. Încrucişarea de drum este permisă numai când conducătorul s-a convins că această încrucişare poate fi executată fără pericol pentru alte nave. fie la tribord . ţinând cont de împrejurările locale şi de mişcarea celorlalte nave.). mărginit de banda verde. În caz de întâlnire sau de depăşire.Bifurcaţia şenalului geamandură şcondru jalon Semnalele de mai sus servesc la bifurcaţia şenalului şi diferite pericole situate în limitele şenalului. Principii generale Încrucişarea sau depăşirea este permisă numai atunci când şenalul are o lăţime absolut suficientă pentru trecerea simultană a navelor. ambarcaţiunea care navighează pe partea dreaptă a şenalului trebuie să nu-şi modifice drumul ei. cu vârful în jos pentru malul drept. mărginit de banda roşie. nu trebuie să-şi modifice drumul lor. Totuşi. Semnale de la malul stâng care balizează punctele periculoase Semnal de zi : triunghi alb. el poate servi de asemenea.novapdf.

În afara de aceasta. Trecerea prin ecluze Trecerea prin ecluze se face în ordinea sosirii navelor la locurile de staţionare din faţa ecluzelor. pot ieşi din calea navigabilă principală sau să o traverseze pe aceasta la ieşire. de mal şi de cei care fac baie. aceste manevre por fi efectuate fără pericol şi fără ca celelalte nave să fie obligate să-şi modifice brusc drumul sau viteza lor. Bazine portuare şi afluenţi. navele trebuie să fie legate şi manevra legăturilor trebuie să fie asigurată astfel ca navele să nu se lovească de pereţii de rezistenţă a camerei ecluzei. 9 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. Conducătorul navei care remorchează. -ambarcaţiunile mici trebuie să se ţină la distanţă de celelalte nave.Interzicerea de a se angaja în intervalele dintre unităţile unui convoi remorcat Este interzis a se angaja în intervalele dintre unităţile unui convoi remorcat. trebuie să fie însoţit de o persoană desemnată cu serviciul de remorcă şi cu supravegherea schiorului şi care să fie apt să îndeplinească acest rol. când ambarcaţiunile mici fac ecluzarea împreună cu alte nave. Practicarea schiului nautic şi a altor activităţi similare Practicarea schiului nautic sau a altor activităţi similare sunt permise numai ziua şi pe timp cu vizibilitate bună. Dacă nava care remorchează şi schiorul nu se găsesc în spaţiul stabilit special pentru ei. ele trebuie să intre în camera ecluzei după aceste nave.com) . Ambarcaţiunile mici nu pot cere ecluzarea separat. Zonele în care se permite sau se interzice practicarea activităţilor sportive se stabilesc de căpităniile de port. -în timpul umplerii şi golirii camerei ecluzei şi până în momentul primirii autorizaţiei de ieşire. de porţi şi instalaţiile de protecţie sau de alte nave sau materiale plutitoare asamblate. prezenţa şi mişcările altor nave şi condiţiile locale. Reguli generale de navigaţie în condiţii de vizibilitate redusă Navele trebuie să oprească imediat dacă reducerea vizibilităţii. pun în pericol continuarea navigaţiei în siguranţa. Cablul de remorcă nu trebuie să fie târât de navă. atunci ei trebuie să se menţină la o distanţă suficientă de toate celelalte nave. instalarea sculelor de pescuit în şenal sau în locurile stabilite pentru staţionarea navelor.ieşirea urmată de traversarea căii navigabile principale Navele pot intra în bazine portuare şi afluenţi sau ieşi din acestea. şi de asemenea.intrare şi ieşire. numai după ce s-au asigurat că. Activitatea navelor care pescuiesc Se interzice pescuitul cu năvodul cu ajutorul mai multor nave navigând frontal şi de asemeni. dacă de el nu se ţine schiorul. Ele trebuie să intre în camera ecluzei numai după ce au fost chemate de personalul ecluzei.novapdf.

Comportamentul înotătorilor subacvatici sportivi Practicarea înotului subacvatic fără aprobare. în aşa fel încât ele să poată să urmeze variaţiile nivelului apei şi să nu poată constitui un pericol sau o stânjenire pentru alte nave.novapdf. în tribord şi o lumina roşie clară în babord. continuă. vizibilă pe un arc de orizont de 1350 şi dispusă în aşa fel încât să fie vizibilă până la 67030’ în fiecare bord. fiecare din aceste lumini proiectând o lumină continuă pe un arc de orizont de 112030’ şi amplasate astfel încât să fie vizibile începând din prova până la 22030’ înapoia traversului bordului. SEMNALIZAREA VIZUALĂ A NAVELOR Termenul “lumină de catarg” înseamnă o lumină albă puternică. SEMNALE GENERALE 1 sunet lung 1 sunet scurt 2 sunete scurte 3 sunete scurte 4 sunete scurte “ATENŢIE” “VIN LA TRIBORD” “VIN LA BABORD” “DAU ÎNAPOI” “SUNT ÎN IMPOSIBILITATE DE MANEVRĂ” “PERICOL IMINENT DE ABORDAJ” serie de sunete foarte scurte ……sunete lungi repetate   bătăi de clopot “SEMNAL DE PERICOL” 10 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. b) înaintea intrării în porturi. dinspre pupa. Principii generale de staţionare Navele. Termenul “lumină vizibilă din toate părţile” înseamnă o lumină continuă. de valuri şi de efectul de sugere provocat de alte nave. continuă. ţinând cont de curent. c) în apropierea locurilor de staţionare. se interzice în locurile unde poate fi stânjenită navigaţia. Termenul “lumina de pupa” înseamnă o lumină alba sau galbenă clară sau obişnuită. vizibilă pe un arc de orizont de 3600. vizibilă pe un arc de orizont de 2250 dispusă în aşa fel încât să fie văzută din prova până la 22030’ înapoia traversului fiecărui bord.com) . Termenul “lumini din borduri” înseamnă o lumină verde clară. trebuie să fie ancorate sau legate suficient de solid. de vânt. şi anume: a) pe traseul obişnuit al navelor. d) în zonele stabilite pentru schiul nautic şi alte activităţi similare.

com) .A. A.15. A. A.18.12 – Interzicerea navigaţiei navelor autopropulsate A. – Interzicerea navigaţiei navelor cu vele. – Interzicerea de a lăsa la apa sau de a ridica pe mal ambarcaţiuni.14. A.19.13. 11 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. A. – Interzicerea navigaţiei pe scândură cu vele.SEMNALE CARE SERVESC REGLEMENTĂRII NAVIGAŢIEI PE CALEA NAVIGABILĂ A.16.17. – Terminarea zonei permise pentru navigaţia cu viteza mare a ambarcaţiunilor mici de sport sau de agrement. – Interzicerea navigaţiei pentru toate ambarcaţiunile de sport sau agrement. – Interzicerea navigaţiei navelor care nu sunt autopropulsate şi nici cu vele.novapdf. A. – Interzicerea practicării schiului nautic.

Obligaţia de a urma direcţia indicată prin săgeată 12 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.9 Interzicerea de a provoca valuri A.novapdf.20 – Interzicerea navigaţiei cu scky-jet A5.7 Interzicerea de a se lega la mal A. SEMNALE DE OBLIGAŢIE B. – Obligaţia de a păstra o vigilenţă deosebită .8.5.1 Interzice trecerea A.com) . Interzicerea de a staţiona A. B1.2 Interzicerea oricărei depăşiri B.1 Interzicerea de a staţiona pe lăţimea indicată în metri măsurată de la semnal A.A.

– Permiterea navigaţiei pentru navele care nu sunt nici autopropulsate nici cu vele.16.com) .C.19.17 – Permiterea de a practica schiul nautic. 13 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. informaţi-vă! C1. – Permiterea navigaţiei pentru ambarcaţiuni sport sau agrement. E. SEMNALE DE INDICAŢIE E. E. E.20. E. – Permiterea navigaţiei pentru navele cu vele. SEMNALE DE RESTRICŢIE C.novapdf.21. – Zona permisă pentru navigaţia cu viteza mare a ambarcaţiunilor mici sport sau de agrement. E. E. – Permiterea navigaţiei cu scândură cu velă.18.4 Sunt impuse restricţii de navigaţie. Adâncimea apei este limitată.

14 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. La trecerea prin zone cu navigaţie dificilă sau cu coturi pronunţate şi pe sectorul de Dunăre cuprins între bara Sulina şi Mm34.novapdf.22.10 – Calea urmată este considerată afluent al căii întâlnite E. – Permiterea de a lăsa la apă sau de a ridica pe mal ambarcaţiuni.13 Loc de alimentare cu apă potabilă E. Permite navigaţia navelor autopropulsate DISTANŢA ÎNTRE NAVE În sectorul maritim al Dunării de Jos ambarcaţiunile mici de orice fel se vor abate din timp din calea navelor autopropulsate şi vor naviga la cel mul 15 m faţă de unul din maluri. VITEZA DE NAVIGAŢIE PE CANALUL SULINA Conducătorii navelor ce navighează pe canalul Sulina. E.com) . trebuie să păstreze viteza convenabilă navigaţiei. nu este permisă apropierea unei nave de alta la mai puţin de 1 Mm.6 Permiterea de a ancora E. fără a periclita construcţiile hidrotehnice de pe canal. E. Orice navă sau ambarcaţiune mică nu va traversa canalul Sulina la o distanţă mai mică de 1 milă marină de prova navelor maritime şi fluviuo-maritime aflate în marş.15.E.7 Permiterea de a se lega la mal. precum şi navele în marş sau acostate de-a lungul canalului pentru diverse operaţii.

. DAUNE.să fie executaţi dintr-un material cu flotabilitate corespunzătoare.să aibă un diametru exterior de cel mult 800 mm şi un diametru interior de cel puţin 400 mm .N. AVARII Prejudiciile aduse digurilor. Utilizarea mijloacelor de salvare pentru salvarea vieţii umane I. (Organizaţia Internaţională Maritimă) este o organizaţie afiliată la O. .U.O. cheiurilor. deasupra liniei de plutire în condiţii de navigaţie la pescaj minim sau de la 30 m. pontoanelor. cu excepţia navelor Administraţiei sau a celor special autorizate de aceasta.novapdf. epiurilor.nave mici NAVIGAŢIE PE TIMP DE NOAPTE Navigaţia între Mm 0 şi bară este interzisă pe timpul nopţii pentru toate navele. În momentul înmatriculării unei ambarcaţiuni cu motor normele de registru impun obligativitatea existenţei la bord a unui număr de veste pentru fiecare ocupant al bărcii.să poată susţine în apă dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel puţin 14.com) .să fie construit astfel încât să reziste la aruncarea în apă de la înălţimea la care este amplasat.să nu continue să ardă sau să se topească după ce a fost acoperit complet de flacără timp de 2 secunde.Limitele de viteză stabilite mai jos pentru condiţii hidrometeorologice normale: amonte 8 Nd aval 9 Nd . . O parte din aceste reguli se referă la mijloacele de salvare obligatorii la bordul navelor precum şi obligativitatea de a acorda ajutor şi asistenţă pentru salvarea vieţii umane pe apă. Saula trebuie fixată în patru puncte echidistante în jurul circumferinţei colacului ca să formeze 4 bucle. iar pentru bărcile care traversează cursurile de apă suplimentar şi colaci de salvare . semnalizării şi altor instalaţii ca şi blocarea şenalului de către navele care navighează în sectorul Dunării de Jos se consideră prejudicii aduse Administraţiei şi toate pagubele rezultate din acestea sunt suportate de nava care le-a cauzat.5 mm în diametru şi cu o lungime de cel puţin 4 ori diametru exterior al corpului colacului. . pereurilor. talaş. COLACII DE SALVARE 2.să aibă o masă de cel puţin 2. fără a diminua capacitatea sa de funcţionare sau a elementelor care îi sunt ataşate. care nu trebuie să fie stuf. granule de plută sau alte deşeuri de materiale fără coeziune proprie sau prin compartimente cu aer a căror flotabilitate depinde de o insuflare prealabilă.M. VESTE DE SALVARE COLACII DE SALVARE Colacii de salvare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice .să fie prevăzuţi cu o saulă de cel puţin 9.5kg. care a emis reguli internaţionale universal valabile pentru toate statele lumii în domeniul transportului pe apă. . În cadrul mijloacelor de salvare individuale fac parte : 1.5 kg. . 15 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. .

Vestele gonflabile : Vestele de salvare gonflabile trebuie să aibă cel puţin două compartimente separate şi să îndeplinească următoarele condiţii: . timpul de răsucire din momentul afundării şi până în momentul ieşirii la suprafaţă a gurii trebuie să fie de aproximativ 5 secunde. În acelaşi timp ei trebuie să fie în aşa fel fixaţi încât să poată fi repede desprinşi şi să nu aibă nici un dispozitiv de fixare permanentă. .să susţină o persoană epuizată sau fără cunoştinţă cu gura la cel puţin 120 mm deasupra apei. Pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule în caracter latin numele (sau numărul) ambarcaţiunii şi portul de înregistrare al acesteia. în poziţia de plutire în siguranţa şi să-l menţină înclinat conform paragrafului de mai sus. O vesta de salvare nu trebuie să ardă sau să se înmoaie după ce a fost acoperită complet de flăcări timp de 2 secunde. Vesta de salvare trebuie să aibă flotabilitate care să nu scadă cu mai mult de 5% după 24 de ore de imersiune în apă dulce. .să permită persoanei care o poartă să sară în apă de la o înălţime de cel puţin 4. Totodată ea trebuie să fie astfel confecţionata încât: . Colacii de salvare vor fi vopsiţi cu culoare portocalie reflectorizantă.să poată fi îmbrăcată pe ambele feţe sau numai pe o faţă. Fiecare vesta de salvare trebuie să fie prevăzută cu un fluier bine legat de un şnur. în acelaşi timp ele sunt dotate cu mijloace optice (bec ce emite o lumină albă vizibilă pe întreg orizontul.să poată fi purtată comod. să permită unei persoane să o îmbrace în timp de 1 minut fără a primi ajutor. .com) .Colacii de salvare trebuie să fie amplasaţi astfel încât să poată fi imediat accesibili în ambele borduri ale ambarcaţiunii. fără a se răni şi fără deplasarea sau avarierea vestei de salvare. cu capul deasupra apei indiferent dacă persoana este conştientă sau nu. alimentat la o sursă ce se activează în contact cu apa) şi mijloace fonice (fluier) . cu scopul de a fi observate foarte uşor. Vestele sunt de culoare portocalie fosforescentă. cu capul înclinat spre spate la un unghi de cel puţin 20 grade şi cel mult 50 grade faţă de poziţia verticală. O vestă de salvare trebuie să aibă o flotabilitate şi o stabilitate suficientă în apă dulce liniştită pentru ca : . . fiind compuse din mai multe compartimente independente capabile să susţină o persoana aflată în apă. să permită persoanei care o poartă să înoate o distanţă scurtă şi aceasta să poată urca într-o ambarcaţiune de salvare cu vesta pe ea. 16 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.după o demonstraţie.să asigure răsucirea corpului omului din orice poziţie. însă pe cât posibil trebuie eliminat riscul de a fi îmbrăcată incorect. VESTELE DE SALVARE Vestele pot fi : Rigide şi gonflabile Vestele rigide sunt confecţionate din materiale cu flotabilitate corespunzătoare scopului pentru care au fost construite.să fie de culoare portocalie fosforescentă.novapdf.5 m.

Ele sunt de culoare portocalie reflectorizantă şi trebuie să aibă înscris numărul de înmatriculare al ambarcaţiunii . fără a exista pericolul îmbrăcării incorecte. NOŢIUNI DE MARINARIE PARÂME Totalitatea frânghiilor. sârmelor care se folosesc în marină ca manevre fixe şi curente pentru diverse legături. parâmele se împart în: .după recuperare se va acorda. existând şi veste care se umflă automat la căderea în apă.apropierea de persoana aflată în apă se va face urmărind ca aceasta să se afle în bordul de sub vânt (barca se va afla faţă de omul căzut în apa spre direcţia din care bate vântul).parâme simple (lanţane) .com) .parâme sintetice . Vestele de salvare trebuie să fie astfel amplasate încât să fie imediat accesibile .dacă este posibil se va arunca colacul de salvare către persoana căzuta în apă . Se vor folosi toate mijloacele de salvare disponibile la bordul ambarcaţiunii pentru salvarea persoanei aflată în pericol de înec.se va proteja omul de elicea ambarcaţiunii. primul ajutor medical. conducătorul acesteia are obligaţia morală şi legală de a acorda ajutorul necesar pentru salvarea vieţii umane. prioritate având copii şi femeile. să poată fi îmbrăcată uşor într-un timp scurt. remorcarea ambarcaţiunilor şi navelor se numesc parâme . ridicarea pavilioanelor de semnalizare la verga. . .parâme răsucite (garline) . . Salvarea unei persoane căzute în apă se va efectua astfel : . să poată fi umflată şi în imersiune. măsura luată pentru protejarea omului căzut în apă. Îndatoririle conducătorului de ambarcaţiune de agrement cu motor pentru salvarea persoanelor căzute în apă.- - să fie prevăzută cu un dispozitiv care să permită umflarea printr-o singură mişcare manuală şi să poată fi umflată mecanic sau cu gura în stare îmbrăcată. cablurilor metalice. Se va prevedea câte o vestă pentru fiecare persoană aflată la bordul ambarcaţiunii. manevra velelor. fixarea arboradei. manevra instalaţiilor de ridicare a greutăţilor la bord (grui şi bigi).novapdf. Atunci când de la bordul unei ambarcaţiuni se observă o persoană căzută în apă. Clasificarea parâmelor : Din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionate parâmele se împart în trei categorii: .parâme vegetale .parâme împletite 17 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. . În cazul mai multor persoane căzute în apă recuperarea acestora se va realiza în limita capacităţii bărcii impuse de normele de registru. dacă este nevoie.parâme metalice Din punct de vedere al modului în care sunt confecţionate.se va micşora viteza ambarcaţiunii până la limita de guvernare. legarea navei la cheu.

. în sens invers. Când parâma este formată din patru şuvite răsucirea acestora se efectuează în jurul unei inimi vegetale – care este tot o şuviţă.bătaia .la parâmele metalice grosimea este indicată prin diametrul secţiunii. De regulă. Parâmele metalice nu sunt recomandate a fi folosite la ambarcaţiuni datorită rigidităţii lor şi flexibilităţii reduse. 3.la parâmele vegetale şi sintetice prin grosimea parâmei se înţelege circumferinţa ei.Prin răsucirea mai multor cordoane se obţine o parâmă groasă denumita garlin. CARACTERISTICILE PARÂMELOR : 1. polipropilena.Grosimea unei parâme se măsoară în mod diferit . firele se răsucesc spre dreapta şi sfilaţele spre stânga . 4. cocos.Parâmele simple se obţin prin răsucirea a trei şi uneori patru şuviţe.Când o parâmă simplă (lanţană) intră în compunerea altei parâme mai groase. .Flexibilitatea parâmei constă în capacitatea ei de a se încovoia (îndoi) uşor fără a-şi modifica structura interioară şi fără a-şi pierde din rezistenţă. capron. prin care se îndepărtează materialele străine din materia prima.Structura parâmelor : Elementul de bază întâlnit în structura oricărei parâme este firul.toarcerea . Manila. .com) . Mai multe fire răsucite între ele.Rezistenţa parâmei este considerată sarcina la care parâma se rupe . Mai multe şuviţe răsucite în acelaşi sens în care au fost răsucite sfilaţele şi în sens invers răsucirii şuviţelor formează o parâmă simplă care se mai numeşte şi lanţană . întotdeauna se porneşte de la firul vegetal. . mai multe sfilaţe răsucite formează o şuviţă. formează o şuviţă. se numeşte cordon.Greutatea unei parâme este determinată de greutatea în kilograme a unui metru liniar din parâma respectivă . bumbac. operaţiunea prin care firele sunt răsucite spre dreapta . formează elementul de bază al parâmelor vegetale denumit sfilaţă. Mai multe sfilaţe răsucite între ele. mai multe şuvite răsucite sau împletite formează o lanţană ( parâma simplă ) şi mai multe lanţane un garlin. . metalic sau sintetic.novapdf. iută sau sisal . nu se răsuceşte odată cu celelalte. Indiferent de materialul folosit din care se fabrica parâmele. b) Parâme sintetice : se confecţionează din fire sintetice de relon. nylon. Mai multe fire răsucite formează sfilaţă. prin care se separă firele după lungime şi se eliberează un produs secundar. Ele au o structura similara cu parâmele vegetale.pieptănarea . a)Parâmele vegetale : Se confecţionează din fire de cânepa. 18 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. Confecţionarea parâmelor vegetale implică mai multe operaţii pregătitoare a materiei prime şi anume: . in. dar care rămâne întinsă. . stupa. 2.

parâmele de cocos sunt foarte uşoare şi elastice. dacă ambarcaţiunea este dotată cu dispozitive de acest tip. sau să fie petrecute prin turnichete sau role ce micşorează frecarea. PĂSTRAREA ŞI ÎNTREŢINEREA PARÂMELOR LA BORD . Parâmele sintetice se deteriorează repede dacă sunt supuse frecărilor la trecerea prin urechi. În general. Ele sunt cele mai rezistente dintre parâmele vegetale. putregai sau de ars). flexibile şi elastice.novapdf. După ce s-au îmbibat cu apă devin grele. Sunt moi. Sunt de asemenea rezistente si elastice. o flexibilitate corespunzătoare destinaţiei sale la navă şi o durată de folosire îndelungată . grele şi incomode la manevră. De aceea. o suprafaţă netedă şi uniformă. turnichete. babale. CALITĂŢILE ŞI FOLOSIREA PARÂMELOR VEGETALE Parâmele vegetale sunt uşoare. Parâmele se pot păstra înfăşurate pe tambure cu axe orizontale.parâmele de cânepă se confecţionează din fire lungi de cânepă pieptănată. remorcare şi manevre curente la bord. Se folosesc în special pentru confecţionarea saulelor. pentru a putea fi manevrată cu uşurinţă şi a-i permite să treacă uşor prin diferite raiuri. Parâmele noi au o rezistenţă similară cu cele ale parâmelor de cânepa.parâmele de sisal se confecţionează din frunzele unui cactus. dar sunt mult mai elastice.. sau în colaci şi apărate de ploaie cu capoate de tendă (pânză impermeabilă). Ele sunt elastice şi flexibile atât în stare uscată cât şi după ce s-au umezit. Orice parâmă de bună calitate trebuie să aibă o rezistenţă uniformă pe toate lungimea ei. plutesc şi sunt foarte comode la manevră.parâmele de bumbac sunt parâme de lux. Sunt ceva mai uşoare decât parâmele de Manila şi de cânepa atât timp cât sunt uscate. ceea ce reprezintă un pericol pentru cei care le manevrează. care trebuie să fie uniformă şi netedă pe toată lungimea. plutesc mult şi pot fi manevrate foarte uşor. Ele se îmbibă cu apă foarte încet. .5. fără scame şi sfilaţe (fire) ieşite în afara circumferinţei parâmei . etc.parâmele de Manila se confecţionează din fibrele unui bananier. . flexibile şi foarte elastice. să fie înfăşurate cu alte materiale. întorcându-se înapoi pe direcţia tracţiunii cu forţă mare. Ele pot fi albe sau gudronate. Una din principalele calităţi este plutirea. Din această cauză ele sunt folosite la confecţionarea baloanelor şi paietelor. Când sunt uscate sunt tot atât de uşoare şi flexibile ca cele de Manila. dar puţin rezistente. acordându-se atenţiei calităţii răsucirii. Având o mare elasticitate. Ele se manevrează fără dificultate. CALITĂŢILE ŞI FOLOSIREA PARÂMELOR SINTETICE Parâmele din fire sintetice sunt superioare parâmelor vegetale din punct de vedere al rezistenţei.Elasticitatea parâmei constă în capacitatea ei de a se întinde sub acţiunea unei sarcini oarecare şi de a reveni la situaţia iniţială în momentul încetării tracţiunii. parâmele sintetice se folosesc ca mijloace de legătură. . 19 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. albe şi uşoare. atunci când se rup acţionează ca un elastic.com) . La cumpărarea parâmelor pentru ambarcaţiunile de agrement se va examina aspectului exterior. barbetelor ambarcaţiunilor sport şi de agrement. . Cele mai bune parâme sintetice sunt cele confecţionate din fire de polipropilenă. Acestea au o alungire foarte mică. dar se îmbibă repede cu apă şi devin rigide. rigide şi se uzează repede pierzându-şi rezistenţa. Se va verifica culoarea (să nu aibă pete) şi mirosul parâmelor vegetale (să nu aibă miros de mucegai. . se recomandă ca în locurile supuse frecărilor de obiecte tari. Parâmele sintetice au şi unele dezavantaje.

şuruburi etc. gudroane ) şi de frecare. de materii grase (uleiuri . babale în cruce babale în V babale pentru două legături Babalele simple. Parâmele sintetice murdare de ulei se spală cu apă caldă. iahturi . tacheţii servesc ca piese de bază pentru legarea navei. iar în dreptul urechilor şi babalelor parâma să fie înfăşurată cu o bucată de tenda. ACCESORII DE PUNTE ALE AMBARCAŢIUNILOR Babalele sunt piese metalice din fontă sau din oţel formate din două coloane cilindrice. 20 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. dar ele trebuie întotdeauna uscate înainte de înfăşurarea pe tambur. Pentru acest motiv. parâmele care au fost în apă sunt uscate prin întindere sau atârnate. în forma de T montate pe punte sau pe copastie şi servesc tot pentru luarea voltelor cu parâme subţiri. neexistând babale la bord. tacheţi etc. care servesc la luarea voltelor la parâmele date ca legături la mal sau pentru fixarea barbetelor (parâmele de la prova şi pupa) pe puntea bărcilor. După folosire. Turnicheţii sunt piese metalice de ghidare a parâmelor cu minimum de frecare. construite dintr-o singură coloana şi prevăzute cu o traversă pentru luarea voltei se numesc binte .com) . pe timpul folosirii parâmelor sintetice. care la trecerea parâmei se rotesc în jurul axului lor vertical. gaşele lor (ochiurile de la capătul parâmelor cu care acestea se fixează de babale.Parâmele vegetale se întreţin ferindu-se de umezeală. La unele nave mici.novapdf. iar cele murdare se spală cu apă dulce. Umezeala nu alterează parâmele sintetice. se usucă şi apoi se fac colac. Capetele libere ale parâmelor sintetice trebuie lipite ca să nu se permită desfăşurarea şi desfacerea firelor şi şuviţelor. Babalele pot fi simple sau duble şi se fixează în punte prin intermediul unei plăci sudate sau prinsă în buloane. Turnicheţii sunt prevăzuţi cu doi. Întreţinerea parâmelor sintetice se realizează ferindu-le de lumina soarelui.) trebuie protejate cu manşon de tendă. ambarcaţiuni sportive. Tacheţii sunt piese metalice de diverse mărimi. trei cilindri verticali mobili.

prin aruncarea/ridicarea lor în/din apă. Ancorele sunt piese metalice care au diferite forme. Cabestanul este o instalaţie utilizată la lansarea şi ridicarea ancorelor ambarcaţiunilor de agrement. Ocheţii sunt dispozitive folosite pentru fixarea saulelor sau a parâmelor ambarcaţiunilor .com) . Lanţul poate trece prin role de ghidaj sau prin nări de lanţ (deschideri în bordajul ambarcaţiunii). deasupra apei.novapdf. confecţionate din tablă de oţel. în locul dorit. ovale alungite sau triunghiulare si pot fi simple sau duble .Rodanţele sunt apărătoare ale gaşelor mici sau ale matiselii ochiurilor de parâmă. capabile să menţină ambarcaţiunea într-o poziţie fixă. 21 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. Lanţul de ancoră Este compus din mai multe zale fără pod şi trebuie să aibă o lungime suficientă pentru a permite ancorarea bărcii. sau mecanic prin intermediul cabestanului sau a unui vinci de ancoră. aleasă de conducătorul acesteia. fontă. Ele pot fi manevrate manual. Pentru ancorarea ambarcaţiunilor se folosesc ancorele. Ancorele sunt prinse prin intermediul unor lanţuri de ancoră sau parâme. bronz sau alte materiale. Rodanţele au forme rotunde.

numai ca în interior se lasă o buclă (un dublin) care ajută să se desfacă uşor după întrebuinţare. noduri de legătură. . Cele mai frecvente noduri de împreunare folosite sunt următoarele: . merlin.nodul lat format din două noduri simple suprapuse în sens invers. efectuarea nodurilor şi împletiturilor . dublu sau lung şi serveşte la împreunarea parâmelor groase. .nodul de văcar este de fapt un nod lat executat greşit .com) . Ţine la tracţiune. - nodul de împreunare poate fi simplu. . Este un nod care se foloseşte pentru împreunarea a două saule (parâme subţiri) care nu trag. Tipuri de noduri: noduri de împreunare.nodul de pescar folosit la unirea a două capete de saula. 22 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf. NODURI DE ÎMPREUNARE Nodurile de împreunare se folosesc pentru unirea (împreunarea) a două parâme de grosimi aproximativ egale . . NODURI ŞI VOLTE Orice nod marinăresc trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie rezistent (să ţină perfect) şi să se desfacă cu uşurinţa atunci când se doreşte acest lucru. noduri de cârlig şi noduri speciale .LUCRARI DE MATELOTAJ Denumirea generală de lucrări de matelotaj este atribuită tuturor lucrărilor marinăreşti care se execută la bord pentru mânuirea parâmelor. sau foarte groase.nodul lat cu dublin executat în acelaşi fel.nodul de înnăditură se poate executa cu ochiuri sau cu scaune . lusin. dar după aceea desfacerea nodului este foarte grea. Nu se foloseşte la parâme groase. de grosimi diferite.

Este un nod care rezistă la tracţiune puternică. jumătate ochi un nod simplu care serveşte la fixarea capătului unei manevre de un şcondru . nodul de şcotă numit şi nod de pavilion pentru că de regulă serveşte la legarea unui capăt de parâmă (saula) la o gaşă. ridicarea). pentru legarea.novapdf. foarfecele poate fi simplu sau dublu. fie pentru simpla suspendare a paramei (de ex. Se foloseşte pentru legarea parâmelor la un şcondru. - - - - NODURI DE CÂRLIG Nodurile de cârlig se folosesc pentru legarea unui capăt de parâmă la un cârlig. nodul de şcondru un laţ şi o jumătate de ochi şi serveşte la remorcarea şcondrilor. fie pentru exercitarea tracţiunii în vederea ridicării greutăţilor la bord . Poate fi simplu sau dublu. laţul. Nodul dublu de şcotă se mai numeşte şi nod de ploaie pentru ca are un dublin (o buclă) care-i permite să se desfacă imediat trăgând de capătul dublinului . nodul de şcotă la cârlig ţine ceva mai bine decât precedentul şi poate fi folosit la ridicarea obiectelor uşoare . . nodul de ancoră pentru legarea unei parâme de inelul unei ancore. susţinerea sau ridicarea diferitelor obiecte la bord . pentru suspendarea capatului unei parame pe care nu se executa tracţiune . Constă din mai multe volte luate pe inelul ancorei si apoi două jumătăţi de ochi pe parâmă care întinde şi fixarea capătului scurt cu o legătură. 23 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.NODURI DE LEGĂTURĂ Nodurile de legătură se folosesc la fixarea unui capăt de parâmă. nodul simplu sau jumătate nod folosit pentru fixarea capătului unei parâme care nu este supusă tracţiunii .nodul de cârlig este o jumatate ochi luata pe un cârlig.com) . legarea banchetului unei bărci care remorchează. un ochi sau un inel. un nod folosit pentru legarea şcondrilor sau altor obiecte în vederea ridicării lor.. sau fixarea curenţilor de la grui .

El poate fi folosit efectuarea legăturii la un cârlig supus la tracţiune mare. care leagă (uneşte) un inel din punte cu rodanţa unei parame (sart. nodul picior de câine se întrebuinţează la scurtarea unei parâme sau eliminarea de sub tracţiune a unei porţiuni de parâmă mai slabă (roasă). În limbaj 24 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. - - - nodul de sart este de fapt un întinzător de sart din parâmă vegetală. care se execută la capătul liber al saulei de bandulă pentru ca să nu scape saula din mână pe timpul filării . parâma are sens diferit de deplasare. pentru manevra velelor (cavile. volta trebuie luată strâns. locul de îmbinare al braţelor). adică nu se filează (se desface) indiferent de tracţiunea la care este supusă. sau presupun o execuţie specială. . tacheţi.- nodul dublu de cârlig folosit pentru ridicarea diverselor obiecte la bord . Printre nodurile speciale cu largă întrebuinţare în marină se numără: nodul de bandulă este un nod obţinut printr-o înfăşurare. strai) . tacheţi).nodul gură de ştiucă este un nod foarte rezistent. deoarece pe fiecare porţiune de buclă. astfel încât fiecare spiră să fie în contact direct cu cea de deasupra şi cea de dedesubt şi prin frecare să se imobilizeze reciproc datorită sensului invers de deplasare a spirelor vecine. Pentru acest motiv. Volta ţine. nodul de remorcă a cărui folosire este definită prin denumirea ce o poartă. VOLTE Voltele sunt legăturile prin care se fixează parâmele la dispozitivele speciale de legare : babale. Voltele nu sunt noduri ! Ele constau în înfăşurarea parâmei într-o serie de bucle sub forma de opt ( ) în jurul dispozitivului de legare. nodul de gripie este un nod special care se execută pentru a lega o parâmă de diamantul (partea cea mai rezistentă unei ancore. tacheţi la ambarcaţiunile de agrement). fără a se tăia parâmă . NODURI SPECIALE În categoria nodurilor speciale intră nodurile care au alte întrebuinţări decât precedentele. Asemenea dispozitive se găsesc la bordul oricărei nave ca piese componente pentru legarea navei (babale. cavile. care nu permite filarea.com) .novapdf.

marinăresc.com) . La ultima trecere. fără a le înnoda şi fără a introduce elemente străine.novapdf. După aceasta se procedează similar şi la a doua trecere. Pentru matisirea lungă. volta la baba constă în înfăşurarea parâmei într-o serie de opturi. Matisirea parâmelor se execută cu două scopuri: împreunarea a două capete de parâmă de acelaşi fel şi realizarea unei gaşe sau ochi la capătul unei parâme. se desfăşoară câte unul sau două şuviţe din fiecare capăt pe o lungime de 12 – 14 ori circumferinţa parâmei. apoi se leagă pentru a nu se desface în continuare. Matisirea scurtă este o matisire rezistentă. Se întrebuinţează de obicei. volta la tachet se începe cu o voltă în jurul bazei tachetului şi se continuă cu volte în opt efectuate prin acelaşi procedeu ca şi la celelalte dispozitive de legare. Matisirea lungă nu îngroaşă parâma în locul legăturii şi îi permite trecerea printr-un rai al unei macarale (rola unui scripete). se aşează capătul parâmei pe sub optul precedent. ca să nu se desfacă volta. Capătul liber se leagă cu o sfilaţă pentru ca parâma (dacă este rigidă . volta la cavilă constă de asemenea în înfăşurarea parâmei în opturi peste capetele cavilei. Ultima volta se ia astfel încât capătul ei să treacă pe sub ultima spira. apoi şuviţele unei parâme se introduc încrucişat printre şuviţele celeilalte parâme. Când operaţia s-a terminat se taie sfilaţele libere şi se înfăşoară parâma (se patronează) cu merlin. în jurul celor două corpuri ale unei babale duble. - - MATISELI Prin matisire se înţelege împletirea şuviţelor sau viţelor capetelor a două parâme. sau împletirea şuviţelor aceleiaşi parâme. trecându-le de 2–3 ori pe sub o şuviţă şi pe deasupra alteia. la fixarea manevrelor curente ale navei . Când s-au terminat de trecut şuviţele desfăcute ale unui capăt printre şuviţele împletite ale celuilalt capăt de parâmă se spune că s-a făcut o trecere. 25 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. Voltele sunt de mai multe feluri şi poartă denumirea dispozitivului de legare. ce îngroaşă parâma. se spune muşcă parâma. iar saulele se patronează cu aţă de vele.de sârma ) să nu sară peste baba şi să se desfacă volta. Matisirea scurtă se execută desfăcând şuviţele ambelor capete de parâme pe o distanţă egală cu de 6 – 7 ori circumferinţa parâmei. O matisire scurtă se bate bine cu ciocanul (maiul) şi se rostogoleşte pentru ca şuviţele noi să se aşeze bine în locul celor vechi . când o parâmă ţine ca urmare a frecării buclelor în sensuri diferite. în locul legăturii şi nu se mai poate folosi la trecerea printr-un rai al unei macarale (rola unui scripete).

Parâmele se patronează cu aţă de velă sau cu sârmă subţire . în modul următor : se desface parâma la capăt în cele trei (sau patru şuviţe) ale sale. babale. ÎNFAŞĂRI Patronarea este o înfăşurare cu saulă (sau merlin) a capetelor de parâmă pentru a împiedica destrămarea lor. astfel încât parâma să capete o suprafaţă uniformă şi netedă. în funcţie de grosimea paramei. apoi se ia o şuviţă din parâma 1 şi se înfăşoară (se răsuceşte) în locul şuviţei desfăcute din parâma 2. Orice matisire lungă este frumoasă.Cele două capete se împreunează ca pentru o matisire scurtă. urechi. Capetele rămase se taie şi apoi matisirea se înfăşoară cu merlin sau aţă de vele. apoi se îndoaie pentru a forma ochiul. Înfăşările se execută cu scopul de a proteja parâmele împotriva frecărilor.com) . În mod similar se procedează şi cu şuviţele parâmei 2 care se înfăşoară pe parâma 1. 26 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.novapdf. pe care să se realizeze aderenţa făşiilor de pânză de vele cu care se înfăşoară. Matisirea unui ochi de parâmă sau a unei gaşe (un ochi de dimensiuni mari) se efectuează la capătul unei parâme. După câteva treceri. şuviţele se subţiază şi se mai trec de 2–3 ori printre şuviţele parâmei . în locul rămas liber prin eliberarea şuviţei proprii desfăşurate. Şuviţele rămase libere se trec pe sub şuviţa vecină. apoi se subţiază. la trecerile peste piese metalice: copastie. Înfăşarea parâmelor groase este precedată de umplerea golurilor dintre cordoane (şuviţe). PATRONĂRI. se mai fac vreo două treceri pe sub şuviţele vecine ca la matisirea scurtă. Şuviţele capătului lucrător se trec printre şuviţele parâmei în mod similar ca trecerile la matisirea scurtă. Ea constă în acoperirea parâmei cu fâşii de pânză de vele late de 8 – 12 cm şi aşezate în elice (cu acoperirea marginilor fiecărei volte). are o grosime aproape ca şi parâma iniţială. dar este mai puţin rezistentă. Pânza de vele se strânge bine cu o firuială de merlin (sau aţă de vele). cu saula sau cu merlin. Patronări spaniole Patronăre cu cap ascuns Patronare cu autostrângere Patronări cusute Înfăşarea este o operaţie definită însăşi prin denumirea sa.

peste coaste. 27 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.Filele chilei constituie învelişul exterior al fundului bărcii. . 2 chila . piesa fundamentală a osaturii de rezistenţă. 11 ochiuri . 8 banc . 16 barbeta . 24 cheson de aer .com) . 4 copastie . 21 brâu . terminată la prova cu etrava şi la pupa cu etambou . 19 butoiaş de apă . 23 file . 3 etambou . Imaginea reprezintă elementele constructive unei bărci de salvare 1 etrava . . 10 locaş pentru furchet . situată deasupra chilei pentru sporirea rezistenţei bărcii ).Coastele sunt elemente de osatură transversală prinse în partea inferioară de chilă (la bărci se mai numesc şi crevace) . 9 banchet .Filele de bordaj constituie învelişul exterior al bărcii. cu propulsie proprie realizată cu rame.Banchetele sunt scânduri longitudinale în camera bărcii pe care stau persoanele transportate . Barca este constituită dintr-o structură de rezistenţă numită osatura bărcii şi un înveliş exterior numit bordaj . 13 colţare . dispus în continuarea învelişului fundului ce etanşează corpul bărcii. În interiorul bărcii se mai găsesc : . 14 cârlig de ridicare . 5 coastă . care la rândul lor se sprijină pe carlingă (carlinga este o piesă în sistemul longitudinal de osatură. . 12 ţin-te bine .DESPRE CONSTRUCŢIA BĂRCILOR Părţile ambarcaţiunii: Prova Tribord Prova : partea din faţă a ambarcaţiunii Pupa : partea din spate a ambarcaţiunii Babord Tribord : bordul din dreapta ambarcaţiunii având sensul de orientare prova Babord : bordul din stânga ambarcaţiunii având sensul de orientare prova Pupa Prova Pupa Tribord Babord Ambarcaţiunile sunt nave mici şi foarte mici capabile să plutească şi să se deplaseze pe apă. 18 panou .Copastia este un element cu care se termină bordajul . 7 puntire . 17 braţara . ghirlandă . vele sau cu motor. 25 balamalele cârmei . Principalele elemente constructive ale unei bărci sunt : Chila. 20 cheson . Ele sunt prinse în colţare la margine (la bordaj) şi sunt sprijinite la mijloc în pontili. 22 centură . .novapdf. 15 inel .Panourile sunt confecţionate din lemn şi aşezate de-a lungul bărcii .Bancurile : bănci sau scânduri transversale pe care stau oamenii când trag la rame.

O altă variantă alternativă o constituie ambarcaţiunile confecţionate din oţel naval. dar care în timp pot fi afectate de rugină. 28 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. fapt ce poate afecta în timp rezistenţa şi integritatea corpului navei.com) . uşor de întreţinut dar cu posibilitatea apariţiei unor defecte. ACCESORIILE BĂRCILOR Orice barcă cu rame trebuie dotată cu o serie de obiecte de armament necesare pentru manevră. relativ mai ieftine. în pofida tuturor materialelor de protecţie existente. ieftine. îmbătrânirea răşinilor şi fibrei de sticlă. navigaţie şi semnalizare. Fibra de sticlă este un alt material care a deschis drumul pentru bărcile confecţionate în serie. uşor de realizat. după modul în care sunt aşezate filele de bordaj (scândurile): Sistemul latin sau sistemul neted constă în aranjarea filelor de bordaj alăturate una lângă alta (lipite).novapdf. Sistemul suprapus constă în fixarea filelor de bordaj (scândurilor exterioare) cu marginile suprapuse una peste alta. Sistemul diagonal constă dintr-un bordaj dublu alcătuit din file aşezate diagonal faţă de chilă (la un unghi de 45 0) şi în direcţii opuse. vitalitate.Camera bărcii este spaţiul cuprins între ultimul banc şi pupa bărcii (stau persoanele transportate) Spatele bărcii este o placă de lemn care închide camera bărcii Puntiri sunt porţiunile care acoperă corpul bărcii la prova şi la pupa Bărcile din lemn pot fi construite în mai multe sisteme de construcţie. solide. iar bordajul exterior în sens invers spre prova. cum ar fi: osmoza. Bordajul interior are filele înclinate cu capetele superioare spre pupa. salvare.

Cangea este o prăjina de lemn sau alt material uşor. ancora cu parâma de ancorare. apărătoarele (mici baloane de acostare) precum şi toate piesele fixate de corpul bărcii – inele . ancora. Cangea se foloseşte la acostarea şi plecarea bărcii. pentru a apuca şi apropia barca sau a o împinge şi a o îndepărta. Se fixează în capul penei cârmei care intră într-un locaş al echei (1). plastic. cavile. ancora de furtună. de piele pe care se sprijină rama în furchet (sau dama) . Ea se compune din doua piese principale : pana cârmei şi echea .contra greutatea ( genunchi ) . 29 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. Echea poate avea forma unei bare (eche dreaptă) sau a unui sector (eche rotundă). Ancora bărcii este de regula un ancorot mic. fie din categoria ancorelor de tip amiralitate. Parâma de ancorare poate fi un lanţ sau o parâmă vegetala subţire (pagina 21).manşonul.pană . saule fixate la extremităţile echei rotunde. Barbetele sunt capete de parâmă fixate la prova şi la pupa. partea lată în formă de lopată . Ramele sau vâslele pot avea forme şi dimensiuni diferite în funcţie de mărimea şi destinaţia bărcii pe care o deservesc . ocheţi . cangea. manevrând echea cu o mână spre stânga sau dreapta. cârlige .braţul . terminată cu un cârlig simplu sau dublu. care are la unul din capete o armătura din fier bronz.mânerul Cârma bărcii este o piesă demontabilă care se fixează în pupa bărcii prin două balamale simple.com) .În categoria obiectelor de armament destinate manevrei bărcilor sunt incluse: ramele . O ramă se compune din: . Guvernarea bărcii cu echea dreaptă se efectuează direct.novapdf. fie o ancora cu mai multe braţe fixe (tip gheara de pisică). care servesc ca parame de legare pentru acostarea bărcii sau ca remorci în cazul remorcării . barbetele de la prova şi pupa. prelungirea sub formă cilindrică a penei . Baloanele de acostare Sunt dispozitive pentru protecţia bordajului lateral. tacheţi. cârma cu echea. iar în cazul echei rotunde se manevrează troţele (2). Întinzătoarele de sart sunt dispozitive utilizate pentru întinderea unor saule. respectiv a provei sau a pupei unei ambarcaţiunii.

În categoria obiectelor de armament destinate pentru vitalitatea bărcii sunt incluse : ghiordelul ( o găleata de lemn sau din pânză impermeabilă). servomotor. În categoria obiectelor de armament destinate pentru salvare. Cârma este dispozitivul instalaţiei de guvernare. trusa cu scule necesare unor reparaţii minore. Instalaţia de guvernare se compune din timona sau manipulator electric. servomotor şi axul cârmei. unul sau doi colaci de salvare. Schimbarea cea mai rapidă a direcţiei de deplasare la ambarcaţiunile cu motor se face prin punerea cârmei din poziţia iniţială (cârma zero) într-un bord sau altul. Cârma poate fi rotită în jurul axului sau într-un bord sau în altul cu un unghi oarecare.novapdf. Reguli de întâlnire a ambarcaţiunilor Fiecare ambarcaţiune ţine dreapta Prioritate are ambarcaţiunea care vine din de dreapta Depăşirea se poate face prin ambele borduri MANEVRA AMBARCAŢIUNILOR CU MOTOR Prioritate are ambarcaţiunea cu vele Manevrabilitatea este una din principalele calităţi ale ambarcaţiunilor cu motor şi se referă la capacitatea lor de a se menţine pe direcţia de înaintare sau de a lua alta direcţie de deplasare cu ajutorul cârmei şi al elicelor. Schimbarea direcţiei de deplasare a ambarcaţiunilor prin punerea cârmei de un anumit unghi într-un bord sau altul este rezultatul curentului de apă care apasă pe pana cârmei (efectul cârmei). Manevrabilitatea sau capacitatea de guvernare este realizată prin intermediul instalaţiei de guvernare de la bordul ambarcaţiunilor cu motor. la pupa care efectuează schimbarea sau menţine direcţia de deplasare. Instalaţia de guvernare de la bordul ambarcaţiunilor cu motor.com) . 30 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. cârma şi sistemele de transmitere aferente dispuse între timona. ispolul de forma unui foraş îngust cu margini înalte pentru scos apa afară din barcă. trusă cu medicamente. la un unghi de 35…400. în inventarul bărcii sunt prevăzute : centuri sau veste de salvare pentru numărul persoanelor prevăzute a intra în barca . montat în planul diametral al ambarcaţiunii.

novapdf. iar mişcarea sa este rotativă. deşi are o putere mai redusă.com) Cârma în Bd Fig. La ambarcaţiunile cu motor numărul palelor este de obicei în număr de trei. Td. dispuse simetric în jurul unui butuc. Pentru menţinerea vitezei iniţiale este necesar ca periodic să se cureţe palele elicelor.Când ambarcaţiunile cu motor se deplasează înainte. Caracteristic pentru elice este pasul ei. elicea aruncă o cantitate de apă înspre înapoi. lovind în cârmă şi accentuând schimbarea direcţiei de deplasare. Prin pasul elicei se defineşte distanţa cu care ar avansa elicea în timpul unei rotaţii complete dacă s-ar mişca într-un mediu solid. Elicea are pasul dreapta sau stânga după cum la mersul înainte al ambarcaţiunii. prova acesteia se orientează spre bordul în care s-a pus cârma. Elicea navală este formata din 2 – 5 pale. iar în cazul deplasării înapoi elicea împinge o cantitatea de apa înspre înainte.4 (Prescurtări : Bd – Bordul babord. elicea se învârteşte la dreapta sau la stânga. se creează o serie de curenţi care afectează manevrabilitatea ambarcaţiunii. Mărimea pasului elicei la ambarcaţiunile cu motor este menţionată de către şantierul constructor în formularul ambarcaţiunii. Această cantitate de apă împinsă de elice se numeşte curent aspirat.Bordul tribord) Sensurile de înaintare a ambarcaţiunii este indicat de săgeată. Prin rotirea elicei în apă. Dimensiunile unei elice depind de puterea maşinii. ajută la schimbarea direcţiei de deplasare a ambarcaţiunilor când acestea se deplasează spre înapoi şi se pune cârma cu un număr oarecare de grade într-un bord sau altul. Cu cât viteza de deplasare spre înainte sau înapoi a ambarcaţiunilor cu motor va fi mai mare. iar efectul cârmei de săgeţile curbe De o deosebită importanţă în guvernarea ambarcaţiunilor cu motor sunt organele propulsoare ale acestora şi anume elicele. ca rezultat al efectului cârmei. în funcţie de sensul ei de rotaţie. cu atât presiunea curentului de apă asupra cârmei va fi mai mare. Elicele sunt turnate din fontă. ambarcaţiunile cu motor au pasul dreapta.1 . să fie curăţată şi dată cu lac. Astfel. oţel sau bronz. cu ocazia andocării (ridicării) ei. astfel: 31 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. Prova se orientează către bordul opus punerii cârmei. La deplasarea spre înapoi a ambarcaţiunii cu motor efectul cârmei este invers. Curentul respins ajută manevrarea ambarcaţiunilor când acestea se deplasează înainte şi se pune cârma cu un număr oarecare de grade într-un bord sau altul. manevra ambarcaţiunilor cu motor. Efectul cârmei este reprezentat sistematic în imaginile de mai jos Cârma în Td Cârma în Bd Cârma în Td Fig. turaţia axului portelice şi scopul pentru care se construieşte ambarcaţiunea (tracţiune sau viteză). iar pupa în sens invers. pe lângă propulsarea ambarcaţiunii înainte sau înapoi.3 Fig. Curentul aspirat. iar opera vie a ambarcaţiunilor. iar schimbarea direcţiei de deplasare mai rapidă. în cele mai diverse situaţii este rezultatul celor două efecte combinate.2 Fig. Deoarece acţiunea efectului cârmei şi al elicelor este concomitent. iar pupa în sensul punerii cârmei. De regulă. când ambarcaţiunea se deplasează înainte.

dacă cârma este la zero. iar elicea se acţionează înapoi. 32 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. o ambarcaţiune mai scurtă şi mai lată întoarce mai repede. o ambarcaţiune aprovată pierzând din viteză. pupa vine la stânga şi este aproape imposibil să se readucă ambarcaţiunea la drumul iniţial. Menţinerea unei ambarcaţiuni cu trei elice pe drum drept se realizează prin punerea cârmei cu 7…120 în sensul opus tendinţei de întoarcere. De mare importanţa pentru schimbarea direcţiei de deplasare a ambarcaţiunilor cu motor este vântul cu alură de travers. Ambarcaţiunile cu motor cu două sau trei elice. Acesta va acţiona mai energic asupra centrului şi pupei ambarcaţiunii. reducându-se foarte mult viteza. având diametrul curbei de întoarcere mai mic. se opreşte şi apoi vine încet la stânga. iar dacă viteza de deplasare este mare. Diametrul curbei pe care întorc ambarcaţiunile cu motor depinde de lungimea şi lăţimea lor. mai ales al celor din borduri. pupa poate veni spre stânga. De regulă. întrucât forţele de presiune care acţionează pe cârma se vor însuma. Ambarcaţiunile cu motor aprovate (prova mai mult în apă decât pupa) manevrează mai uşor. cât şi înapoi. Astfel. În locuri strâmte această situaţie poate provoca coliziuni! Dacă ambarcaţiunea şi elicea merg înapoi.novapdf. iar cele apupate (pupa mai mult în apă decât prova) manevrează mai greu. Ambarcaţiunile cu motor. Deplasarea înapoi în linie dreaptă se face prin orientarea şi menţinerea cât este necesar a cârmei la dreapta (fig. dar prin creşterea vitezei tendinţa aceasta devine neglijabilă. La deplasarea spre înainte. ambarcaţiunea răspunde orientării cârmei în sensul rotirii elicei şi nu în sensul direcţiei de deplasare a ambarcaţiunii. au diametrul curbei pe care întorc mai mic la dreapta şi mai mare la stânga. producând coliziuni. alte ambarcaţiuni care navighează în apropiere. În situaţia unei ambarcaţiuni cu elice pas stânga toate concluziile enunţate mai sus sunt inverse. Dacă viteza este mare înapoi şi motorul nu se acţionează cu toată forţa înainte. când viteza de deplasare nu este mare. cu elice pas dreapta atât la deplasarea înainte. pupa poate veni la dreapta. La orientarea cârmei într-un bord. când cârma este la zero. iar elicea se acţionează înainte. De această concluzie trebuie să se ţină seama când ambarcaţiunile execută manevra de acostare. manevrează identic ca o ambarcaţiune cu o singură elice.2). raportul fiind invers proporţional în sensul vitezei. trebuie să se ţină cont de curentul de aspiraţie al elicelor.com) . iar alta apupata câştigând viteză. Maşina care acţionează înapoi trebuie să aibă un număr de rotaţii mai mare decât cea care acţionează înainte. există o uşoară tendinţă de a se duce prova la stânga. în mod deosebit pe timpul manevrei de acostare şi în special la acostarea cu pupa. pupa este abătută puternic la stânga. iar prova se va întoarce în bordul orientării cârmei (fig.3 şi fig. iar dacă cârma este la dreapta când s-a acţionat maşina înapoi. cu cârma zero şi acelaşi număr de rotaţii al elicelor. Dacă cârma este la stânga când s-a acţionat motorul înapoi. iar prova vine la stânga. la deplasarea înainte sau înapoi. Ambarcaţiunile cu două sau trei elice se pot întoarce pe loc punând motoarele să acţioneze în sens invers. când se execută treceri prin locuri înguste sau depăşiri de ambarcaţiuni.În cazul când ambarcaţiunea şi elicea (pas dreapta) merg înainte. Dacă cârma se orientează la stânga pupa vine la dreapta. pupa va fi dusă spre stânga.4).1 şi fig. prova vine la dreapta. întrucât curentul de aspiraţie atrage spre ambarcaţiunea respectivă. adică un motor înainte. Dacă o ambarcaţiune se deplasează înapoi. În cazul când ambarcaţiunea merge cu viteză înainte. pupa va ieşi rapid în afară în bordul opus orientării cârmei. iar altul înapoi. tendinţa pupei de a veni la stânga se poate anula prin orientarea cârmei la dreapta.

Plecarea se execută de regulă numai cu motorul acţionat la înainte. după bordul în care se efectuează întoarcerea. se acţionează maşina înainte. dar în sensuri inverse. iar la 7 – 10 m de locul de acostare se orientează cârma ”banda” în bordul tribord (maximum în bordul respectiv). ACOSTAREA ŞI PLECAREA AMBARCAŢIUNILOR CU MOTOR LA UN PONTON Acostarea unei ambarcaţiuni cu motor cu o singură elice (pas dreapta) la un ponton. După aceasta. . La o distanta corespunzătoare pentru siguranţa şalupei se orientează cârma banda dreapta. acolo unde lăţimea spaţiului este mai mică decât diametrul curbei pe care se întoarce ambarcaţiunea. Ambarcaţiunile cu două şi trei elice pot executa şi întoarceri numai cu ajutorul maşinilor.cârma se află la zero când plecarea se execută eliberând bordul babord. trecând prin poziţia stop. Acostarea ambarcaţiunii cu bordul tribord este asemănătoare celei cu bordul babord. ambarcaţiunea având inerţie înainte. La aproximativ 15 – 20 m se stopează motorul. maşina care acţionează înainte va trebui sa aibă un număr de rotaţii mai mare şi invers dacă întoarcerea se efectuează cu inerţie înapoi. 33 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. operaţiunile de plecare desfăşurându-se într-o ordine riguroasă. maşina care acţionează înapoi având un număr de rotaţii mai mare faţă de maşina care acţionează înainte. deplasându-se şi orientând cârma în sensuri opuse cazului precedent se execută manevra de întoarcere în celalalt bord . adică un motor funcţionând înainte.MANEVRA DE ÎNTOARCERE A AMBARCAŢIUNILOR CU MOTOR ÎN SPAŢII LIMITATE Schimbarea direcţiei de deplasare a şalupelor şi bărcilor cu motor în spaţii limitate (porturi. cu bordul tribord sau babord se execută în felul următor (fig. Dacă cursul ultimei părţi a manevrei pupa ambarcaţiunii este abătută repede spre navă se va lua corespunzător din cârmă. astfel : . este realizată în felul următor : Se presupune ca o şalupă. Se va stopa maşina de aşa natură încât ambarcaţiunea să fie oprită în acel moment. acestea funcţionând concomitent. . În aceasta situaţie. Când inerţia înainte a şalupei dispare (şalupa s-a oprit) se orientează cârma banda stânga astfel ca şalupa mergând înapoi va veni cu pupa spre stânga. după care se acţionează maşina înapoi. iar cealalt înapoi. între nave etc.novapdf.se îndepărtează prova ambarcaţiunii de navă cu vârful căngii. se stopează maşina. apropiindu-se sub un unghi de 20…300. ambarcaţiunea venind paralel cu pontonul. iar cu prova spre dreapta. sau se orientează cu 50 la stânga când plecarea se execută eliberând bordul tribord. şalupa va veni cu bordul babord spre extremitatea opusă.). dotată cu o singură elice.se molează barbeta prova (se eliberează parâma din prova). pas dreapta. cârma se orientează banda dreapta. trebuie să întoarcă la 1800. Pentru executarea acestei manevre.com) . În acelaşi mod. La o jumătate de cablu (90 de metri) de loc se reduce forţa motorului la jumatate. a) : Acostarea ambarcaţiunii cu bordul babord. Când se ajunge cu comanda ambarcaţiunii în dreptul locului de acostare se acţionează maşina încet (jumătate sau toată forţa) înapoi pentru a opri inerţia ambarcaţiunii. şalupa se deplasează iniţial spre stânga către extremitatea spaţiului. La o distanţă de aproximativ un cablu (185 de metri) de locul de acostare ambarcaţiunea cu motor îşi va orienta prova spre zona de acostare. În cazul efectuării întoarcerii. în spaţiul limitat. şalupa întorcându-se la 1800. canale. Plecarea ambarcaţiunii cu motor de la ponton.

pe măsură ce ambarcaţiunea se îndepărtează de ponton se orientează cârma banda la dreapta sau la stânga. b Acostare unei ambarcaţiuni cu prova în curent la ponton 10-15° 34 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.com) . Fig. Acostarea ambarcaţiunii la ponton cu vânt din propa sau vânt din pupa 20-30° 10-15° Fig. Fig.b.se acţionează motorul încet înainte. Din acest motiv ambarcaţiunile care navighează în aval se vor întoarce pentru acostare cu prova în curent.a Acostarea unei ambarcaţiuni la un ponton Se recomandă ca acostarea la fluviu să se realizeze cu prova în curent.novapdf.. .

Se pregătesc barbetele. ambarcaţiunea execută o întoarcere. În funcţie de spaţiul de manevră. şpringurile şi baloanele de acostare 2. Se porneşte motorul pe direcţia foarte uşor înainte. Se manevrează ambarcaţiunea în direcţia dorită. Manevra de acostare cu motorul acţionând înapoi este deosebit de favorabilă plecării rapide a ambarcaţiunii de la chei cu motorul acţionat înainte. iar plecarea unei ambarcaţiunii de la chei cu motorul acţionând înainte este imposibilă din cauza cheiului. 2. Aceasta manevră este utilizată când o ambarcaţiune acostează cu pupa la chei. cât şi prin acţionarea variata a motoarelor pentru menţinerea deplasării rectilinii înapoi a ambarcaţiunii. Se înaintează uşor înainte pe direcţia indicată în figură. Când prova ambarcaţiunii se poate roti în siguranţă.com) . 35 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. 4. 3. Când ambarcaţiunea ajunge la o distanţă de siguranţă de ponton. Se fixează şpringul prova. cu motorul acţionând înapoi La ambarcaţiunile cu două elice manevra se execută atât din cârma.se pune cârma în bordul Td şi se cupleză motorul înainte. Acostarea ambarcaţiunii la ponton cu vânt de travers din direcţia pontonului 1.novapdf. Se pune cârma în bordul opus bordului de acostare. îşi opreşte inerţia înainte şi se deplasează înapoi orientând cârma şi acţionând motorul după necesitate .Acostarea unei ambarcaţiuni cu motorul acţionând înapoi. Plecarea ambarcaţiunii de la ponton cu vânt de travers dinspre larg 1. 3. se eliberează şpringul şi se cupleză motorul uşor înapoi. Acostarea unei ambarcaţiuni cu pupa la cheu.

evitându-se maluri cu stânci şi pietre. virarea (recuperarea) parâmei ancorotului se va face până când adâncimea apei ajunge la 4 – 5 m. ambarcaţiunea trebuie remorcată de o altă ambarcaţiune sau de un remorcher. apoi se stopează maşina. Când mai sunt circa 40 m până la mal se fundariseşte ancorotul şi se filează parâma până când ambarcaţiunea ajunge la o adâncime egală cu 1. diametrul parâmei de remorcaj se alege în funcţie de situaţie şi de tonajul ambarcaţiunii. Remorcarea ambarcaţiunilor cu motor se realizează cu parâmă vegetală rezistentă. În acest punct se efectuează debarcarea. (Pescajul reprezintă distanţa măsurată pe verticală de la linia de plutire la planul fundului ambarcaţiunii). iar ambarcaţiunea se va îndepărta de mal virând parâma ancorotului. acestea se vor acţiona una înainte.novapdf. Dacă situaţia impune staţionarea ambarcaţiunii în zona respectivă. Prin sondaje se alege ca loc de acostare un fund fără stânci sau pietre. Ancorotul trebuie de asemenea să aibă fixată de el gripia (parâmă) cu care se leagă ochiul sau căpăţâna de ancoră. Se realizează apuparea ambarcaţiunii prin deplasarea de greutăţi sau a ocupanţilor bărcii. În cazul în care aproprierea de mal se face fără să se ţină cont de indicaţiile specificate. Pentru a scoate de pe uscat o ambarcaţiune cu motor aceasta se apupează sau se aprovează în funcţie de partea cu care atinge fundul şi se descarcă o parte din greutăţile de la bord. Când nu se poate scoate de pe uscat cu mijloacele bordului.com) . La un cablu (185 m) de locul ales pentru acostare se micşorează viteza. până când ambarcaţiunea se smulge de pe uscat. aproprierea lentă de mal protejând elicea şi cârma). Dacă fundul este mare în zona elicelor. Tipuri de motoare pentru ambarcaţiuni de agrement Motor outboard Motor inboard 36 Motor la pupa Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. (reducerea vitezei. iar la fluviu se poate împotmoli. Dacă ambarcaţiunea s-a pus pe uscat este urgentă scoaterea ei. alta înapoi şi invers. ambarcaţiunea rămânând ancorată.ACOSTAREA ŞI PLECAREA AMBARCAŢIUNILOR CU MOTOR ÎN LOCURI NEAMENAJATE Acostarea şi plecarea ambarcaţiunilor cu motor în locuri neamenajate se poate execută numai pe calm plat sau când vântul acţionează din prova. la apropierea ambarcaţiunii de plaje sau de maluri se pregăteşte la pupa un ancorot (o ancoră pentru ambarcaţiuni) a cărei parâma să nu fie mai mică de 50 m lungime. întrucât valurile o pot avaria grav (în special elicele).5 ori pescajul ei. La fluviu acostarea este mai simplă. ambarcaţiunea intrând cu prova în mal. ambarcaţiunea poate lovi un fund stâncos cu consecinţe deosebite privind siguranţa ei şi a ocupanţilor. prin pendulare. În situaţia acţiunii vântului sau valurilor din prova.

iar fumatul este strict interzis.com) .novapdf.Motor outboard Motor inboard Motor la pupa La alimentarea cu combustibil a ambarcaţiunii de agrement se va avea în vedere asigurarea unui spaţiu ventilat. fără vapori de benzină. Legarea ambarcaţiunii la ponton Barbeta prova Şpringul Prova şi Pupa Ancorarea ambarcaţiunii de agrement Lăsarea ambarcaţiunii de agrement la apă Peridoc 37 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.

transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează pavilionul român. apele interioare navigabile.com) . precum şi apele navigabile de frontieră.certifică şi monitorizează conformitatea navelor care arborează pavilionul român şi a echipamentelor cu normele tehnice naţionale şi cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte. privind respectarea prevederilor legale naţionale în domeniu şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. precum şi administratorii acestora. Navele au naţionalitatea statului în care au fost înmatriculate şi al cărui pavilion sunt autorizate să îl arboreze.novapdf. Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritorială. Printre atribuţiile ANR se pot enumera : . funcţia de autoritate de stat în domeniul siguranţei navigaţiei şi a securităţii navelor este îndeplinită de Autoritatea Navală Română (A. canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României. a navelor aflate în construcţie în România şi a personalului navigant român.efectuează înmatricularea şi ţine evidenţa navelor care arborează pavilionul român. În numele Guvernului Român.efectuează supravegherea navigaţiei şi controlul traficului de nave în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti. precum şi asupra navelor aflate în construcţie.emite certificate de conducător de ambarcaţiune de agrement. radele şi acvatoriile portuare. b) apele navigabile de frontieră. (4) Fluviul Dunărea.efectuează inspecţia şi controlul navelor. Nu se înmatriculează în registrele matricole ale Căpităniilor de port următoarele categorii de nave: 38 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. de la malul românesc până la linia de frontieră. indiferent de pavilionul acestora. cu modificările şi completările ulterioare. prin Autoritatea Navală Română. cu modificările şi completările ulterioare. . prin hotărâre a Guvernului. . .N. Căile navigabile. Orice navă care se află în apele naţionale navigabile ale României trebuie să arboreze pavilionul statului în care este înmatriculată. Conform Ordonanţei Guvernului nr. . pe porţiunile lor navigabile. râurile. . suspendă sau retrage acest drept şi emite actele de naţionalitate navelor care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român. pe porţiunile lor navigabile. constituie căile navigabile interioare ale României. .sancţionează contravenţional persoanele care încalcă prevederile legale privind navigaţia şi poluarea apelor naţionale navigabile de către nave. 42/1997. ambarcaţiuni de agrement sunt considerate nave.acordă dreptul de arborare a pavilionului român. . organ tehnic de specialitate din subordinea ministerului transporturilor. Apele interioare navigabile sunt constituite din: a) fluviul Dunărea.transcrie constituirea. denumite în continuare căi navigabile. de la malul românesc până la linia de frontieră. suspendă sau retrage dreptul de arborare a pavilionului român. acordă. canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României. 42/1997. din punct de vedere al navigaţiei. sunt stabilite nominal şi pe porţiuni. râurile. . dacă faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni. în apele naţionale navigabile şi în porturile româneşti.R). c) apele maritime interioare. ministerul transporturilor. precum şi din bazinele şantierelor navale.Legislaţie În conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr.organizează sesiuni de examene pentru obţinerea certificatelor de conducător de ambarcaţiune de agrement.

(3) Este considerată sub influenţa băuturilor alcoolice persoana care are o îmbibaţi alcoolică în sânge de până la 0. dacă aceasta are drept consecinţă micşorări manifeste ale facultăţilor de 39 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.(1) Exercitarea atribuţiilor de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe interzise de autoritatea de reglementare se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă. 332 din 16/05/2003. pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă. Numele navei sau numărul prin care navele se individualizează se înscrie pe corpul navei. Art.a şi pct.com) . publicată in Monitorul Oficial. (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta comandantului sau a altei persoane care încredinţează cu ştiinţă conducerea navei unei persoane fără brevet sau certificat de capacitate corespunzător ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată. Legea nr. după caz. b) ambarcaţiunile de agrement. Numele navei sau numărul prin care nava se individualizează se înscrie şi pe colacii. La solicitarea proprietarului şi cu acordul căpităniei portului de înmatriculare. cu excepţia ambarcaţiunilor destinate să transporte persoane în scop comercial şi a ambarcaţiunilor pe pernă de aer. (3) Cu pedeapsa prevăzută la alin.1 (1) Conducerea unei nave de către o persoană fără brevet sau fără certificat de capacitate corespunzător se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. În pupa navei se înscrie şi numele portului de înmatriculare. (1) este săvârşită de către personalul navigant care asigură direct siguranţa navigaţiei.novapdf. bărcile şi şalupele de salvare cu care este echipată aceasta.40 mg/l alcool pur în aerul expirat sau chiar o îmbibaţie mai mică.40 mg/l alcool pur în aerul expirat. (1) este săvârşită de personalul navigant care asigură direct siguranţa navigaţiei.80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie de până la 0. pe ambele borduri şi în pupa navei şi. în mod vizibil. şi pe suprastructura acesteia. pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. 4. Nu se înmatriculează sau nu se înscriu în registrul de evidenţă următoarele categorii de nave: a) ambarcaţiunile cu o lungime mai mică de 7 m şi/sau cu o propulsie mai mică de 15 kW. . precum şi tipurile de nave cu care se desfăşoară aceste activităţi. Navele de agrement se individualizează printr-un număr de înmatriculare acordat de Autoritatea Navală Română. Partea I nr. c) ambarcaţiunile de agrement cărora nu li se aplică reglementările naţionale privind introducerea pe piaţă a acestora. Autoritatea Navală Română stabileşte sectoarele din apele naţionale navigabile pe care se desfăşoară activităţile sportive şi de agrement. b) ambarcaţiunile propulsate prin forţa umană. 191 din 13/05/2003. (2) Dacă fapta prevăzută la alin.a) navele cu un deplasament de până la 15 tone inclusiv sau o capacitate de încărcare mai mică de 15 m3. plutele. Navele enumerate la pct. (1) se sancţionează şi fapta persoanei care încredinţează cu ştiinţă conducerea navei unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub influenţa unor produse stupefiante. Art. (2) Dacă fapta prevăzută la alin. 5.(1) Exercitarea atribuţiilor de serviciu în stare de ebrietate sau sub influenţa unor substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare stării de ebrietate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.b se înscriu într-un registru de evidenţă de către căpităniile de port. privind infracţiunile la regimul transportului naval prevede : Art.80 g/l alcool pur în sânge ori o concentraţie ce depăşeşte 0. . navele pot purta şi un nume. (3) Este considerată în stare de ebrietate persoana care are o îmbibaţie alcoolică în sânge mai mare de 0.

în apele naţionale navigabile ale României. cu amendă de la 8.T. reconstrucţia. cu amendă de la 100 lei la 1. astfel : .nearborarea la bordul navei a pavilionului naţional şi/sau a pavilionului român. reparaţia sau dezmembrarea. privind orice modificări referitoare la situaţia juridică ce schimbă datele iniţiale de înmatriculare a navei ori din actul de naţionalitate al navei. totală sau parţială a navelor. cu excepţia celor autorizate în acest sens. dificultate în exprimare ori incoerenţă ideatică.nerespectarea "Avizelor către navigatori". cu amendă de la 4. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.refuzul de a se supune controlului ANR. . 180/2002.000 lei la 10. transformarea. după caz. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. constatate clinic sau prin orice alte mijloace de probă. . 534 din 26 iunie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire şi perfecţionare. care nu a fost aprobat de autoritatea competentă. .000 lei .000 lei la 20. nr.certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement pe ape interioare şi în toate zonele maritime. . . cu amendă de la 10. cu amendă de la 5. numărul de identificare sau portul de înmatriculare.000 lei la 10. . cu amendă de la 5. .000 lei. persoane fizice sau juridice.000 lei la 20. sau arborarea acestora în stare necorespunzătoare. stabileşte cuantumul amenzilor.refuzul de a se supune cercetărilor întreprinse de către ANR sau de a pune la dispoziţia ANR documentele şi datele necesare investigării.000 lei. cu modificările şi completările ulterioare. cu amendă de la 500 lei la 1.exploatarea în scopuri comerciale a ambarcaţiunilor de agrement.novapdf.000 lei la 10. număr de identificare sau port de înmatriculare. .000 lei la 50.nerespectarea de către proprietarul unei nave a obligaţiei de a înmatricula nava sau de a notifica Autoritatea Navală Română.000 lei. cu amendă de la 5.000 lei la 5.000 lei.000 lei la 10. 876 din 1 august 2007 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la regimul transporturilor navale.000 lei. cu amendă de la 5.nerespectarea de către comandanţii/conducătorii de nave a regulilor prevăzute în regulamentele de navigaţie.000 lei la 20. Sancţiunile se aplică contravenienţilor. precum şi condiţiile de obţinere a certificatelor internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement prevede că : Certificatele internaţionale de conducător de ambarcaţiune de agrement se clasifică în funcţie de zonele de navigaţie.navigaţia prin zone nepermise a unei nave. precum şi efectuarea lucrărilor de reparaţii supuse autorizării fără a deţine autorizaţia necesară.îmbarcarea la bordul navei a unui număr de persoane mai mare decât cel maxim admis.000 lei la 10.000 lei la 10.000 lei la 10. 40 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www.exploatarea de către proprietar ori operator a unei nave care nu are înscris în condiţiile legii numele.folosirea de către proprietar sau operator a unui nume. cu amendă de la 5. cu amendă de la 5.construcţia. .descărcarea apelor uzate sau aruncarea gunoiului generat la bordul navei în apele naţionale navigabile şi/sau depozitarea acestora în afara locurilor amenajate şi destinate acestui scop. denumită în continuare ANR. după cum urmează: a)clasa A .000 lei.000 lei. Hotărârea Guvernului nr. . . cu amendă de la 5. în termen de 15 zile. modificarea.000 lei.000 lei. cu amendă de la 2.000 lei.000 lei. Contravenţiilor specificate le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.000 lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor enumerate se fac de către personalul împuternicit al ANR.000 lei. Ordinul M.com) .echilibru ori de mişcare ale acelei persoane.poluarea apelor naţionale navigabile cu hidrocarburi sau alte substanţe nocive de către nave. ori acesta nu este vizibil. cu amendă de la 8. .

40 2007 41 Create PDF files without this message by purchasing novaPDF printer (http://www. Pentru evaluarea competenţei ANR organizează la : . . acesta trebuie să facă dovada că a absolvit cursul practic "Manevra navei cu vele" la un centru specializat. D. Drobeta Tr. 1-15 SALVAREA VIEŢII UMANE PE APĂ – pag. sau prin care. 17 . De asemenea. prezentând în acest sens un certificat medical care să ateste starea de sănătate.com) . . în special din punct de vedere al acuităţii vizuale şi auditive. 38 . sau la căpitănia nominalizată în decizia ANR care.N. Certificatul de conducător de ambarcaţiune de agrement cu vele se va emite numai posesorilor unui certificat de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa C sau D. CUPRINS: REGULAMENTUL DE NAVIGAŢIE PE DUNĂRE ÎN SECTORUL ROMÂNESC/R. Dacă posesorul certificatului de conducător de ambarcaţiune de agrement. 1. se organizează sesiunea de evaluare a competenţei. intenţionează să navigheze şi cu ajutorul velelor. d)clasa D .Constanţa – sesiuni pentru certificate de competenţă. Înscrierea se face prin depunerea dosarului de înscriere la secretariatul comisiei.certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement în zone maritime care să nu depăşească o distanţă de maximum 12 Mm faţă de coastă. B.Galaţi. după caz. pentru obţinerea unui certificat internaţional de conducător de ambarcaţiune de agrement candidatul trebuie: a)să aibă vârsta minimă de 16 ani. obţinut în conformitate cu prevederile prezentului ordin.certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement pe ape interioare. certificate de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa A. C.b)clasa B . c)clasa C .D/(EXTRAS) pag. d)să facă dovada absolvirii cursurilor de pregătire.sesiuni de examene pentru documente de atestare. Severin .30 CONDUCEREA ŞI MANEVRA AMBARCAŢIUNII DE AGREMENT CU MOTOR – pag. 15 – 17 NOŢIUNI DE MARINĂRIE – pag. autorizat în acest sens de către ANR.Căpităniile de port şi oficiile de căpitănie – sesiuni de examen pentru certificate de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa C şi D.38 LEGISLAŢIE NAVALĂ – pag.novapdf. b)să fie apt din punct de vedere medical. c)să îndeplinească cerinţele de pregătire şi vechime prevăzute în anexa nr. 30 . certificate de conducător de ambarcaţiune de agrement clasa C şi D.certificat care dă dreptul titularului să conducă ambarcaţiuni de agrement în zone maritime care să nu depăşească o distanţă de maximum 6 Mm faţă de coastă. Înscrierea candidaţilor se face la compartimentul de specialitate al ANR – ului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful