SUPERIORITATEA CREŞTINISMULUI FAŢA DE IUDAISM ŞI PAGANISM , ÎN LUMINA “DIALOGULUI CU IUDEUL TRYFON”

 Ei au trebuit să  răspundă prin scris spre a se apăra de persecuţiile. este îndemnat de un bătrân să citească Profeţi. elaborând operele sub formă de cereri. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Dialogul cu iudeul Trifon. de tratat sau de dialog. prima fiind adresată împăratului Antonius Pius şi fiilor săi (Marc Aureliu şi Lucius Verus) iar a doua dedicată lui Marc Aureliu. A scris două apologii. cu încă alţi şase creştini sub prefectul Iunius Rusticus. îi acuza pe creştini de ateism şi de imoralitate fără să-i cunoască. refuzând ritualul religios roman. Aşa apar apologeţii. către neamuri. pe nume Tryfon în care îi dovedeşte acestuia superioritatea creştinilor în faţa . Sf. în fapt scrisori de pledoarie. erau acuzaţi de lipsă de fidelitate faţă de Imperiu. de apeluri către împăraţi. ignorant şi fanfaron. către particulari. sub formă de scrisori. care.Crescens îl denunţă pe Iustin. Sf. către magistraţi.Tot la Roma se pare că sunt scrise foarte probabil. către senat. unii dintre ei ajunşi celebrii. Creştinismul este pentru Iustin. Iustin a trăit între anii 100-160. Iustin. Ei apărau credinţa creştină în perfectă cunoştinţă de cauză. A fost crescut în cultură şi tradiţia păgână. el s-a convertit la creştinism înainte de anul 132 şi a fost martirizat la Roma. primind o formaţie spirituală aleasă. iar alţii rămaşi necunoscuţi.Fata de persecuţiile imparaţilor romani si de atacurile filosofilor si  păgînilor. în favoarea oamenilor de toate neamurile. In aceasta lucrare se arăta convertirea Sf. care este condamnat la moarte şi executat în anul 165. care sunt pe nedrept urâţi şi persecutaţi şi tot aici trimite şi a doua Apologie. fie clerici. "singura filosofie sigură şi folositoare". reprezentanţii Bisericii n­au ramas inactivi. greci sau romani. senatului şi poporului roman prima sa Apologie. La Roma intră în conflict cu filosoful cinic Crescens imoral. Înfrant. Iustin merge la Roma. şi celelalte lucrări ale sale. într-o perioadă în care aceştia din urmă. De aici el trimite împăraţilor. Iustin l-a zdrobit pe acest ignorant. literară şi misionară. Născut din părinţi păgâni. în care solicita toleranţă faţă de creştini. probabil de origine latină. în frunte cu "Dialogul cu iudeul Trifon". Iustin la creştinism şi totodata raportul dintre creştini şi iudei. care erau fie laici. ceea ce îi aduce şi convertirea la creştinism. Astfel Sfantul Iustin începe lucrarea sa prin discuţia cu un iudeu . Familia sa locuia la Flavia-Neapolis. acuzaţiile si calomniile  îndreptate contra lor de lumea păgînă si spre a restabili adevărul cu privire la  noua credinţă creştină. apologetică. unde dezvoltă o intensă activitate.

bătrânul a răspuns că de la profeţii evrei. Sufletul pre-există trupului şi transmigrează. Înţelegând că a găsit filosofia adevărată. care i-ar fi solicitat onorariu. s-a retras la malul mării spre a medita. după câte se pare. Căutându-l pe Dumnezeu şi mai ales simţind nevoia de a se salva. ceea ce lui Iustin i s-a părut o nebunie. Aici a întâlnit un bătrân care. iudeul Tryfon . motiv pentru care. Iustin. de ce mai este apoi aruncat din nou în trup. sau cu ce se deosebeşte sufletul care-L vede. L-a părăsit pentru un pitagorician. ci pentru că primeşte nemurirea conform voinţei lui Dumnezeu. cum se mai poate sufletul salva? – l-ar fi întrebat bătrânul. l-a întrebat ce crede despre suflet. Acesta a fost în sfârşit pe potriva căutărilor sale: încuviinţarea că există lucrurile incorporale. după propria mărturisire. fiind etern şi trecând dintr-un corp într-altul. de vreme ce ele nu pricep această pedeapsă” . fiară fiind. adică un urmaş al lui Aristotel. Dar. Dacă greşeşte. dacă nu-şi aduce aminte nici măcar de faptul că l-a văzut?” Bătrânul îi spune că sufletul nu este nemuritor prin natura sa. cu astronomie şi geometrie. A mers apoi la un Peripatetic. Acesta este momentul în care lui Iustin „i se aprinde o flacără în suflet” şi. în deplin acord cu Platon. însuşi ţelul filosofiei platonice. întâlnind un platonician. ar fi spus Iustin. care însă îi amâna căutarea mântuirii cu teorii matematice ale armoniei.împreună cu prietenii lui izbucnesc în ras şi practic din acest moment începe dialogul dintre cei doi în care se . Şi iarăşi. trăind atâta timp cât vrea Creatorul. simţind că mântuirea este înaintea acestora şi nu condiţionată de ele. neavând deci ştiinţă că a fost pedepsit. este pedepsit şi se încarnează într-o fiinţă inferioară. Astfel se vădeşte şi bunătatea divină. fiind creştin şi căzând de acord.lor. l-au făcut pe Iustin să creadă în scurt timp că a dat peste înţelepciune şi să aştepte viziunea lui Dumnezeu. ale căror profeţii au fost împlinite de Creştinism. bun fiind. Eternitatea sufletului este deci rezultatul voinţei lui Dumnezeu. Ba. până la un punct. se simte cuprins de iubire pentru Profeţi şi pentru prietenii lui Hristos. unde uită tot ce a văzut? „Ce folos au sufletele care Îl văd. a mers mai departe. a încercat să se apropie întâi de un stoic. „Atunci nici ele nu folosesc nimic de pe urma pedepsei. de exemplu o fiară. aş putea spune chiar că nici măcar nu sunt pedepsite. aspiraţia spre contemplarea ideilor. Acesta însă nu credea el însuşi în existenţa unui Dumnezeu. Întrebat de unde îşi trage înţelepciunea. dându-i-se ca recompensă vederea formelor. cu filosofia platonică în termenii căreia Iustin îi vorbise. de acela care nu-L vede. La auzul celor spuse spuse de Sf. mai degrabă decât în scenariul platonician.

care păzesc Legea cea nouă. Dacă cicumciziunea trupului . în mijlocul celorlalte popoare. că circumciziunea a fost dată de la Avraam ca un semn ca să-i deosebească pe iudei de celelalte naţiuni . Sfantul Iustin raspunde ca aceşti creştini au acelaşi Dumnezeu ca şi iudeii . Deasemenea nu a existat o lege pentru aducerea de sacrificii şi nici pentru păzirea sambetei. iar abrogarea Legii vechi şi instituirea alteia noi a fost prezisă de profeţi. Abţinerea de la unele alimente a fost prescrisă pentru ca şi atunci cand mănancă şi beau . ci D-zeu Fiul . pentru nedreptătile lor şi ale părinţilor lor le-a impus Dumnezeu păzirea sabatului şi a celorlalte sărbatori. însoţit de îngeri aşa cum arata Daniel va fi cu mult mai strălucitoare. nu a existat cicumciziune. Ajungand aici cu .dovedeşte credinţa cea adevărată. prin Harul lui Hristos. că Ilie a prezis venirea lui Hristos . împreună cu D-zeu Tatăl . Arată că păganii au calea deschisă pentru îmbrăţişarea Legii noi. să se închine zeilor. Iustin le mai spune că Legea cea veche a devenit inutilă creştinilor . şi pentru pacatele poporului iudeu . Astfel el arată că Iisus este Fiul lui Dumnezeu cel mai înainte de veci. Dovedeşte prezenţa Cuvantului lui D-zeu . cea de-a doua venire a lui pe norii cerului . Sangele circumciziunii trupeşti este anulat iar creştinii au acum o nouă legătură cu Dumnezeu în sangele cel vărsat de Fiul lui Dumnezeu întrupat . sabatul şi sărbătorile iudaice ar însemna ceva . Prin venirea Sa în lume . bazandu-se pe textele profeţilor şi pe psalmi si înlăturand cu grijă toate opoziţiile lui Tryfon. Iudeul Tryfon îl întreabă pe Sf. cu ocazia creării lumii şi a căderii lui Adam în păcat. creştinii desigur nu ar prefera să sufere atatea chinuri şi moartea. Iustin de ce creştinii au o speranţă de mantuire atata vreme cat ei nu respecta Legea lor. că iertarea păcatelor a fost fagăduită prin sangele lui Hristos. Apoi Sfantul Iustin caută să înfătişeze dumnezeirea Mantuitorului Hristos . vorbeşti apoi că Dumnezeu care s-a arătat lui Avraam.Astfel Sf. Fără credinţa în această legătură iudeii nu se pot mantui. iar nu pentru că El ar avea nevoie de ele. să nu uite de Dumnezeu cel adevărat şi sub influenţa lor. că îndreptarea omului se face prin conversiunea inimii iar nu prin riturile externe. pe cruce. Hristos a biruit pe demoni. iar nu prin diferitele spălări rituale ale iudeilor. pentru că numai iudeii să sufere ceea ce suferă în prezent ca pedeapsă pentru crimele săvarşite împotriva lui Hristos şi a creştinilor. Toate s-au introdus cu timpul pentru ca poporul iudeu. să se gandească la Dumnezeu. le-a impus Dumnezeu sacrificiile.Dar circumciziunea nu este necesară tuturor ci numai iudeilor. lui Iacob şi lui Moise nu a fost D-zeu Tatăl . De la început pană la Avraam .

Arată apoi că aceştia sunt un popor cu mult mai sfant decat iudeii şi că ei sunt neamul cel fagăduit lui Avraam . şi 7 ca şi profeţia lui Isaia 7. pentru luminarea minţii iudeilor şi aducerea lor la dreaptă credinţă. 1. Iustin îşi încheie lucrarea . face începutul ultimei părţi a lucrării “ Dialog cu iudeul Tryfon” . Iustin i se cere de către Tryfon să dovedească întruparea. Mai departe Sf. Scriptură . II. despre persecuţiile şi ereziile prezise de Hristos şi iudeii sunt îndemnaţi să nu blesteme pe Hristos şi să nu interpreteze în mod greşit Scripturile. după învierea Lui au umplut lumea de minciuni şi au pornit persecuţie împotriva adepţilor lui Hristos . învierea şi urcarea la cer a Fiului lui Dumnezeu. Iustin explică despre naşterea din Fecioară a Mantuitorului Hristos . arată că aceşti creştini sunt adevăratul Izrael si fii lui Dumnezeu. despre darurile profetice pe care le au creştinii. dovedind în faţa iudeului Tryfon. Sf. care a îmbrăţişat şi a apărat cu tot sufletul şi cu toată fiinţa lui credinţa creştină. apoi dovedeşte învierea lui Hristos . 23. In continuare vorbeşte despre puterea Sf. creştinii nu au încetat a se ruga lui Dumnezeu . Astfel Sf. . apeland la Psalmul 22 . şi ruganduse în continuare la Dumnezeu pentru luminarea minţii lor şi să se întoarcă la credinţa cea adevărată. 22 şi la istoria profetului Iona şi subliniind faptul că in timp ce iudeii.argumentarea sa. Iustin arată că convertirea neamurilor a fost propăvăduită de Mihea şi dovedeşte că eliberarea neamurilor a fost prefigurată prin Sangele lui Hristos. faţă de poporul iudeu şi faţă de pagani. fiindca Hristos este Fiul lui Dumnezeu şi Izrael şi Dumnezeu care s-a arătat celor vechi. superioritatea creştinilor. lui Isaac şi lui Iacob. patimile. Convertirea ninivitenilor pe care iudeii nu au imitat-o . 14 nu vorbeşte despre Ezechia . Sfantul Iustin Martirul şi Filozoful este şi va rămane una din cele mai de seamă personalităţi ale Bisericii creştine din sec. Arată apoi că psalmii 110. Cruci dand exemple din Sf. Sf. ci despre Hristos .

1997.Bucureşti. 2 . Vol. 2. Apologeţi de limbă greacă . Dialog cu iudeul Tryfon. Iustin martirul. bucureşti. EIBMBOR. 1997 sau PSB.BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE : 1. în Apologeţi de limbă greacă . Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful