Descricrea elP a Bibliotecii Nationale a Romdniei GAVRBLlUC, ALIN o dUatorie alarur'i de celalalr I Alin Gavreliuc, Editura Universirarii de Vest

, 2005 400 p.; 20 em.

Tirnisoara

:

/

i
alin gavreliuc • calatorie alaturi de .celalalt"
psi hoi
0

Bibliogr.

ISBN 973-85553-9-6

0

316

stu d i ide

9 i e s oc i a Ui

Editor: Adrian Bodnaru Redactor: Gabriela Tolcca Coperta: Dan Ursachi Paginare: Dragos Croitoru

©Copyright, 2002, Edirura Universitatii de Vest Toate drcprurile asupra aecstei cditii sum rczervatc, Rcproducerca integrala sau partiala, pc orice suport, fira aeordul seris al edirurii, este interzisa.

EDITURA UNIVERSITATII DE VEST
300223 - Tirnisoara, Bd, V. Parvan Hr. 4, BCUT, earn. 010 B, teL/fax: 0256592253

Editura

untver sttatll

de Vest - Tlmlso ar a, 2002

:~

. nu doar la descifrarea strategiilor sale.. care este de acord cu un anurnit item.l~dt .Holocausrul fiind eel rnai tulburator e:. Asrfel. LA "CELALALT" PREJUDECATA ~I DISCRIMINAREA SAU RAPORTAREA STEREOTIPA Prejudecata - intre concept ~i realitate sociala Deseori in cursu! vietii noastre ne confruntarn cu prejudecata §i dis. . tocmai datorita proportiei coplesitoare §i asurnarii sale de catre cornunitati intregi. numai m masura 111 care se forrnuleaza opinii in toate aceste registre. accepta tou itemu de rang subordonat. pgu?e p:_acttca.~ubiectul.sunt. de se transforrna in atitudini). .. cit ~i 0 sursa a socializarii. 0 discutie asupra originilor prejudecatii. participind la definirea identitatii grupale. Scorul atitudinii este obtinut din suma valorilor individuale pentru fiecare raspuns . atitudinea se a~ttculeaza ~se curnule~a progresiv intrebari ?e cunoa~ter~. 0 variabild de inftrenpd.intr-o "banalitate a raului" (Arendt.U<?nzare. pentru a avea consuruns o atitudine fa~a de un obiect social.crima in rnasa sistematica .. Secolul XX a fost eel in care discriminarile etnice §i rasiale . actiunile exterrninatorii s-au dovedit a fi expresia unei patologii sociale care a condus la travestirea raului ultim . este de 0 extrema importanta In lumea 122 123 .scala Guttman incazul careia.constitui. polarizate fi tncarcat« de aftctwttate . trebuie inventariate mai multe opinii si. care sa ne previna asupra efectelor perverse pe care Ie activeaza.caracterizeaza persoanele sau grupul generator. doar in masura in c~re ~e manifes~ 0 co~ren~a In rapor: cu problematica selectata. . In concluzie atitudinile sociale au urrnatoarele trdsdturi.. De aceea. 1963/1997). identificare a "ceLmlalt ~l. constituind atit un efect. .. iternii sunt prezentari In a~afel. pe baza careia se poate reconstitui comportarnenrul care a generat-o ~i se poate prognoza conduira viitoare .se construiesc cumulativ Ii sunt supuse influenfelor externe (fapt ilustrat de scala Guttman). Intemeiate pe prejudecari hranite ideologic. ~ actiune sociala. : . Ji nu numai acpiunea lor. ~._emplu au cunoscur derivedincolo de orice limite ale ororii. . in general..criminarea.ternic" la "dezacord puternic".

Bodenhausen.importanta prin faptul ca per mite 0 gestiune ]i 0 prelucrare mai facila. (Gilbert. Ryan. prelucrarea. confesionale. conform unei logici conspirarive implicite (Jussim et al. Parke.dad pas cu pas stereotipul este 0 reconfirmat in contexte diverse - se ajunge la 0 consolidare §i 0 pentrua 0 ll1vmge fiind mult mal cosnsiroare. care pune in Iegatura 0 inforrnatie caregorialaIce desemneaza earacteristicile grupului) cu o inforrnatie particularizata (specifica subiecrului care devineobiectul prejudecatii). 1994). Milne. Byrne. conform acestei perspective. dad irnpartasim perspectiva cognitiei sociale. intemeiata pe 0 anamita insrinctivitate sociala lrrzaportarea la "ceillalt". evidentiazamiza majora pe care 0 aduce in joc analiza acestei terne. fenomen dovedit de cercetarile ce pun in eviden~a faptul ca activarea stereotipurilor conduce la 0 crestere a Berforman~ei in sarcini realizate simultan (Macrae. Prejudecata este privit~. a inforrnatiilor contextuale. se produce fenomenul autoconfirmarii sale. avem 0 capacitate .de azi. in absenta.prejudecata. de a pondera prejudecata. eel mai adesea. 1991). en~rgia ~~ciala ce trebuie rnobilizata 124 125 . Hixon. lume irt care-clivajele ett1i<::~T!. Prejudecata. 1994) . . tntemeiatii pe simpla apartenenpd a "subiecFilor fintd« La acel grup. in absenta experientei nemijlocite ~i'a confruntarii cu faptele. 0 evaluate a strategiilor de a preveni sau. rememorarea ~i interpretarea inforrnatiilor din m:ediu (Fiske. ca specie de stereotip negativ. Privita conceptual. tar cercetarile dovedesc ca inforrnatia consistenta in articularea prejudecatii este mai des frecventata ~i este rernemorata rnai fidel decit cea care nu e concentratatn prejudecata (Judd. imediatd . 1991). vorn in~elege ca aritudinile sunt scheme cognitive structurare pentru organizarea. in general negative. . atunci cind s-a rnanifestat deja. Pe aceasta cale. . Prin urrnare. Macrae s-a derulat in doua erape. p. prejudecata este deci 0 nopiune relapionald . Astfel. corespunzatoare celor doua sarcini solicitate subiectilor : permanenti~ar~ a prejudeci~ii. sociale ~i chiar civilizatioriale sunt departe de a se fi epuizat. postulind d tdsaturile categoriei.aJ:centul dinspre evaluarea rationals a "celuilalt" prin intermediul cunoa§terii nemijlocite inspre evaluareaafectiva. Prejudecata se poate defini ca atitudinea in general negativa indreptatii inspre membrii unui grup. Adeprii cognigei sociale argurnenteaza cum. construite pe criteriul diferentieriicsunt proiectate asupra subicctului individual.expccta~ii§1 credinre privitoare la "celalalt" diferit. econornice. in modul in care pereepem. asemeni stereotipului generic~ este puternic tncdrcatdde aftctivitate. precum §i de tehdin~a de a transfera In conduits manifesta starile noastre cognirive §i afective ("am sa-l aduc eu la ordine!"). subiectii intrind intr-un jocsimbolic subteran in care filtreaza doar inforrnatia ce este convergenta ell tiparul srereotip.ci este insotit de ernotii §i sentimente pregnant negative fa~a de persoanele din grupul xinra (de la neliniste §i anxietate pina la rcvolta §i dispret) (Bodenhausen et al. 195). acest gen de srereotip nuaduce in rela~iedoar 0 proiectie depreciativa a "celuilalt'" in registru cognitiv.limirara amnei dndsuntem confruntati eu sarcini reunite ~i suntem nevoiti saadoptarn scurtdturi.. 1995).. dobindesre pe 0 asemenea cale 0 functie instrumentala . Taylor. cognitive (cognitive shortcuts) pentru a izburi hlefortul nostru de a srapini eomextul ~i de a conferi sens realitatii sociale. 1997. Experimentul realizat de echipa coordonata de C. actualizlm §i valorificam inforrnatia. cepermite 0 gestionare mai fadld a informafiei din mediul social. 1991). dar ~i dec serie de . ca 0 strategie salvatoare in gestiunea ~efortului cognitiv complex. Totodata. Prejudecata rnuta . a confruntarii cu realitatea celui din urrna set de trasaruri (eel particularizat) (Baron. Printr-un fenornen recurent de intarire .:tsiale. episodul din 11 septembrie 2001 fiind 0 ultima ilustrare a conflicrului dintre doua arii civilizationale care s-au privit tnddung cu neincredere ~i care s-au judecat una pe cealalta precumpanitor in cheie stereoripa. Caracteristicile cele mai pregnante ale prejudecatii sunt : _ reprezintii 0 atitudine operationald.

persoanele la care se activeaza stereotipurile elibereaza 0 parte dinenergia cognitiva globala ce pC!ate fi intrebuintata in gestionarea simultana a celor doua sarcini. Resursele noastre cognitive sunt asemeni memoriei Figuranr. prin intermediul urior raspunsuri la intrebarile puse in cadrul unui chestionar. ·. doar 0 mica pane. prin interrnediul '''ITl. stereotipurtle erau activate prin indicarea nu numai a nume1ui subiecrilor. in conditia experirnentala subiectilor li se activa eticheta (conditia stereotip prezent).ineau de statusullor social (de exemplu. cognttt~eshortcu. in care participantii trebuiau sa se focalizezeasupra unor personaje fictive. profesionale) ce perrniteau 0 mai rapida construire a portretului persoanei fictive. ConfruntaJ? cu 0 sarcina cogcompl. .cit mai multe trasaturi ale persoanelor necunoscute pe care le puteau evoca .. iar in cea martor evaluarile erau realizate doar pe baza inforrnatiilor prealabile pe care le aveau la dispozitie (conditia stereotip absent). (. Desigur. subiectii trebuiau mentioneze : . etichetele erau evocatoare de atribute identitare (sociale. artist. medic. 1.>nr:arian:~ei 0 putem organiza (in sarcini § sirriple "memona lllterna de care dispunem este sufi>. Astfel. . era asociat cu 0 serie de trasaturi de personalitate . ufla§a ca §1 mun ere .ar~ de gestlona..e~a. .ascultare.caci doar in acest fel pute~ stapini imen~ .~".forrnarea imp res iei. Rezultatele obtinute sunt cele din Figura nr. " .T'O'-'p.~s.vin care numele acestora prezentat pe monitorul unui PC.de mfbrma91 c<. d ar nu ~ ·t~ d .. In coosecinta. Dupa ce s-au parcurs cele doua sarcini.t 0 informarie <omplexa. I sa Perforrnanra I Formarea impresiei Performanta I Sarcina de invi~re D!I Stereotip absent • Stereotip prezenr a unui calculator .'n.i. apelind de vl~~a: toate even~mentele noastre traite sau imagisunt stocate mtr-o memone externa" . llltervne.Creierul nostru e intocmai ca un ee . suntern obligati recurgem la un soft" accesibil . student la litere.. . din care pu~e~ actrva. Iri particular la :preJu eca\l. cant:tate . ' v • A • Sa 126 127 .. In cazul experirnentului descris anterior. .) RAM-ule. care t. In care subiectii audiau 0 caseta ee prezenrs economia §i geografia Indoneziei.".' d ?e aceea recurgem la stereotipuri si. iar expunerea la eticheta iconducea la o sporire considerabila a perforrnantei in sarcina. selectiv. putem recurge la 0 analogie sugerata de psihologii cognitivi: cea cu cornputerul. dmcoto e 0 anumua hmlta fi_zica. ~ . dad stereotipurile functioneaza ca §i scurtdturi mentale ceprotejeaza resursele cognitive ale subiecrilor. d . ci sia anumitor etichete diferentiatoare._.an a...". instalator).) ) care poate fi nl. Pentru a explica mecanismele de gestiune a inforrnatici.cit mai rnulte elemente legate de Indonezia.

"negriiCC). cuatit mai accesibila devine aceasta ~i.care ~~soara asocier~e automate ale grupurilor sociale cu pozinve ~au ?egattve (Greenwald. §L. Mai mult ell cit mai frecvent sunr folosite categoriile care alcatuiesc preju'decata. frej~ciifi!t n~ determinii doar 0 activare cognitivii a stereottpu. 0 cercetare din Statele Umte pe 0 tem~ ~ (Witten brink. pe aceasta cale.ll albi a citorva sarcin] de anrrenamenr. perforrnanra spore§te m ambele sarciru.".i'?utul este Insa. doar cuvinte fara sens (conditia 2).... 0 s~ne de cuvmte ~precumblac. care~oar in m~d ambigun este cordata. 128 ••..a~ folosit .t:~rslStente constituind un fel.~~. iar .difer:n~e(cit de repede raspunde negativ Laimaginea negru.'."T1VnU: .. cafiind mal n~gatlv onentat~ . Judd.' unui comp~~:r. r. lor era. 0 tehnica asem:'inatoare se . apreclerea "celUtl~t es.~zio.lale ("albii". de ce de se dove~esc aut de.•..entar'ea .. sociale (Vanman et al.telmica primingului. 0 econo:nie cognitiva. 129 .~observa articularea unui astfel de mecanism subteran. ... tar cele negative.nt rnsopte J1 de 0 generare a unor sentimente nega~ .' YJ Testul asociafiilor implicite'C (Implicit Association Test _ .ne. p'~"<H~a raspuns?nle la cuvmtele pozitive erau anticipate de .iJ)l'ez. fata d: ~lt de re~ede raspunde pozitiv la imaginea albului) inga•..irre subiect. 1994). pan~u vedeau . pe ecranul unui computer. HlggtnS~ 1996). etichetele sunt prezentate pa. "generos'< sau "boaU". ident~fica~e in prealabil. Ia~...l1nu su_nt constienti de prezeh~ lor. iar. Acest test tmplica o. stereotipurile §i. Intemeiata pe masuratori realizare 'pnn electromiograjie faciald a pus in eviden~a fenornen (CaclOppo et al. urmate de cuvinte conotate pozitiv sau neganv (precum "senln .~~ confirrnare. spre deosebire degruputmart~r care nu a fast expus la stereotipuri (Macrae. sa apese cit pot de repede pe unul din cele dOlia ~. Schwartz. Lepore. .m cealalta situatie. prejudecif:file activindu-se automat ~Stagnor et al. cuvinte ~i asociarii pe iar computerul inregistreaza timpul de rezolvare a c. Dad mecanismul activarii f n~ut. ApOl" fiec:are . de genul identifidrii · . "intuneric"). eel mai adesea. 1986).. faciale 'nu sunt vizibile §i pot aprecia modal in care sum aut?matafecte negative sau P9zitive in raport cu anumite .: participant citeste 0 descriere a unei persoa. printr-un chestionar separat.. . 1997) a oferit rezult~te practl~ . In studiul lui L. _ _ privitoare la modul automat in care sunt activate rasiale..de mijloc natural de gesttune a cogmp~Wr.tntr-un alt experiment.psiho. de chipurile negrilor. albilor. de (F~Z10 et «. McGhee. De exemplu... iar efecrul este cu ant mal1nte~sl cu dt persoaneleevaluatoare ~u fast. Masurarorile se pot efecrua chiar ~i in cazul in care schimbarile .mgem?asa cal~ experimentala. va negrilor. Marimea acest.~ntam~. dincol? de pragul d~ Rercep~le'1i.~. d~r en 0 viteza atit de marcincir nu pot fidistinse (conditia 1).si R. iar experimentat~rii le pre~inta 'intr-o prima situatie. ' propne pentru fiecare subiect in parte. pantilor cu 0 vireza foarte mare. pentru 0 evaluare a doua raS. ~n~ ur~~e. cu toate acestea.inv~rs.ei. 1997).ru) c~nt. ).ne~ru q~ Anglia (de genul "at!_eue~l a~:eslV )... r:na1 ap01..~. Brown (~9_97) ~. et al~. la fel ca rn experimenrul precedent.ks.dupa parcurgerea de catre ··'l!>l!Ul't::q. Pentru marea majoritate a parrici. In con~5la 1. Intr-un srudiu coordonat de .e~l s~ereo?-p a~ unui .t~mult mai stereotipa decit in conditia 2. P?ate ~asura conductibiIitatea clectrica a activita~i •PlU§chilor faciali asoctara expresivita~ii zimbetului sau grimasei. prin . 0 . ~tablhrea unei evaluari relative a intensitatii prejuded\ii. serie de sarcini realizate succesiv. Participantii sunt studenti britanici. ' ~oto~ata.!acttc1de sa/vare a energiei cognitive chiar §i in cazul in care suble~t. in care partici.rtici. prejudecatile reprez~nta.. eu_portr. Park. 1995) . indidnd dati ace! cuvinr este pozitiv sau .1992. puternie conotatsocial §'islmbohc ~l deci miza cunoasterii lor este foarte importanta..• eze persoana ~inta.logii .ecranul unui PC a unor nurne.u:eb~~e sa evalu.. ..eggae) dreadlocks asociate cu pop~a~la de culoa~e ?in Marea .rtlory~t sU.1magUll ale fizlOnomiilor unor albi sau negri pe .. Cu 0 astfel de metoda de ~ne~e se.

Insa preiudecara se transfera in conduite explicite? . a colaboraro. lui de a da riispunsul corect eerut de exereijiu. Masurarea diferentei.de regula membrul unu« out-g_rup -. .!. DC§l tn. inso~ita de sentiment acut de vlnovage greu gestionabil. odata suprimate. ' ca prejudecata in act ice masur. pr~vo~at~ade ~arginalizarea sau respingerea grupului d~ Inhlba mamfestarea explicita a atitudinilor. cornbinatia de genul: "nume al unui negru . 1993). . precum Balcanii. Arnbele grupuri si-au dus Labun sfirsit sarcina. SlU1tcercetari .. Variabila dependenta era "Lace distanta fa~a de scaunul skinhead-ului se vor a~eza subiectii In cele doua conditii ?" Rezultate1e au fost neasteptate : subiectii din conditia experimentala au ales un scaun sensibil mai deparrat decit cei din conditia martor. intr-o sala vecina.cuvlnt placut" este mult mai greu de facut dedt "nume negru . care deterrnina . presiunea conformismului . Aspecrul interesant incepe tnsa din acest moment. cad subiectilor din ambele grupuri Ii se cornunica faptul ca H vor intilni direct. chiar pe eel pe care 11descrisesera narativ pina atunci. . • . Extremul Orient sau • A J 130 131 .. !'-1acr~e. stereotipurile devin uneori mat accesibile ~i mai intense.ta de ce toate aceste mecanisme perverse tre. Normele sociale. Aceasta concluzie ..:lU1 reglatoriu la nivel cogninv. 1998).con§cientizata ca atare ~~. releva tiria iner~iei prejudecatii. Intrind in camera invecinata.fenomenul ramine influent in alte arii culturale. Rezultate similare s-au obtinut ~i in cazul in care interdictia de a gindi stereo tip nu era impusa exogen.de dlsconfo~t em?~ional. ~rin urmare. a efortu. Milne.numelor unor negri sau albi sau a unor cuvinte pLacute-nepLacute din mornentul realizarii asociatiilor. sarcinile cresc in.. prejudecatile ~i conceptiile prefabricate legate de obiecrul evaluarii.:J··F!"~.neobisnuitaa fost pusa in evidenta ~i in urma cercetarii lui C.. realizata practic automat..(cC?mportamente agresive manifeste) "fenomenul discriminarij s-a dimmuat foarte mult tn societatile occi~entale .. precum eel impus de statusu..vdovede~c ci "activarea unci prejud. .. Swim raporteaza 0 reducere importanra a discrirninarilor efective la ~dresa populatiei de culoare. ~unos:ut~ ~l se lI~p~ valorific~te strategiile validate de psiU<. 0 stare semnl~Catl~a.edg. fapt ilustrat convingator tn studiul evocat anterior al lui Wegner (199~). la. dificultate: Asrfel. Bodenhausen.Snghe~".Mont~idl. ci provenea din propria interioritate (Macrae. Mai rnult.~ard" .catre subiecr.. sa coritrrileze is] sa respinga pe viitor exteriorizarea ei. (Devine. / te~a deja parc~rsa a c~nvergen~ei atitudini-corriportarnente reunut ca potentialul actional al atitudinilor este considerabiL din experienta cotidiana ~tim ca atitudinile nu sunt intotdeaurnanifeste.. specifica pentru fiecare subiect. de exernplu . economic sau eonftsional al ))celuilalt". in po~da ~a~aCter.. ~i rilor sai (1994). dar pe deplin cuantifl-·· cabila..pe baza -r= stereotip social. acestea intr-o stare Iatenta. In conditia experimentala. tar in conditia martor nu primeau nici 0 instructiune speciala. dupa care erau rugag sa redacteze 0 scurta compunere privitoare La viata iacelui tinar deviant. .. discriminarea se definejte ca acel eomportament negattv c~re are ca pinta obiectul unei prejudeeiifi . lata cit de Insemnara este constientizarea sU~)le~tulU1supra naturii injuste a prejudeci~ii.sociala pentru mvmgerea prejudecatilor descrise ill ultima a capitolului curent. In care srudentilor englezi partLClpan~lLaexperiment li se prezenta fotografia unui skinhead. ei vor descoperi un pulover ~i citeva lucruri personale ale persoanei deviante lasate pe un scaun. Un efect surprinzator este eel al retntiiririi prejudeeiijiwr prin suprimarea gtndurilor stereotipe.In Statele Unite un studiu recent al lui J. fo:~a ~. de .cuvi:nt neplacut". subiectilor li se cerea sa evite etichetarile negative. sugerindu-li-se ca aceasta va putea intra in incapere in orice clipa. ce poate cona duce la inhibarea transferului In act a acesteia. subliniind ideea ca. .l "etnte rasial.

iganilor/ungurilor. "celuilalt" ("Tratamentul injust la adresa ~iganilor sau . eel mai frecvent. precum mijloacele de transport in comun. . rnai degraba dedt sa dispara. dar una ofens iva Ia nivel Iatent.. C~t ~evfi..pentru un trataegalin numele unui principiu supraordonat ("Sa mai terrnine .e~t..prin respingerea cererilor rninorirariloj. ~. J.uacestea sunt adevaratele probleme ale t. "vinitura" -.pe b~a acestei marrici stereotipe care substiinforrnaria individualizanra (ceea ce este in particular vecinul cu calitatile §i d~~~ct~lelui specifice) c~ ~forma~a~ cate?oce sunt.. Mernbrii out-group-ului sunt plasari simbolic in mod "natural" Lamarginea societatii..· celui care invadeaza spatiul sau simbolic (precumscara de " incare to~~ai_s-a m~Itat §i i-a devenit vecin) J Ameninrarea fa a ~o§temru sirnbolice locale este resimtita intr-un registru . problemei . drepturile posibile. de exemplu).. ~duind su~est!ile lui J. locaiurile unde se servea rnasa. ce vaceasra energie negativa ascunsa este abila nu n~at pentru irttarirea grani~ei identitare proprii devenind "strainul". Bourdieu (1970/1973. precum noul rasism . 2000). U1~~Lege.~soft~:~ rnai subtile. ne situam in rniezul dispurei penrru cl§tigarea teritoriilor simbolice §i pentru mostenirea unui capital simbolicapreciativ ce apartine in mod firesc in-group-ului §i care asociaza stigmatuL out-group-ului. est~ 0 inv. .pnr~ hr~i~ea res. dar ~i conduitele explicite din spatii cotidiene frecventate. Nefiind eli nimic mai putin prirnejdios. r ~x~e~. mass-media a intrat 132 133 .ie Romania de azi. "t-. ") . 1979. ceaa identitatii sociale a lui H. ex_terior~zata In formula: "Sa piece I:n Oltenia lor 1". instirutiile de inva~amint sau cartierels marginase ale marilor metropole. ". se IdCntlficl cu rrasaturile generice ale stereotipuregio~~).. ~oate inrimplator. travestite..1980)..arii"). ce I:n~eard. " . la margine (rezidential.. La. fenomenul s-a sublimacin forme .. 1995).ea. De Lateoria 'habitusului si a capitalului simbolic a lui P. pina la cea legata de statusul economic §i rezidenrial] §i a diferentiere pe baze peiorative a "cduitalt".en~lui· p:ivitor la drep~rile acordeja minoritatilor ("In ann din urrna s-a acordat 0 unporranra . Goffman (1969/1992).. lata de. iar simpla lor plasare ex-centrica esre un semn convingatoral inabilitatii §i deficitului lor de identitate "sanatoasa" (cum este identitatea "noastra"). . Tajfel (1982) sau cea antropo-psihologica asupra stigmatului a lui E. exists un " "l tipar atitudinal §i cognitiv subteran diferentiator.. toata aceasta logica implicita a socialului ne evidentiaza ca.lumea islamica in general (Swim et al. Swim ne atrage atentia ca... plina de neincrederc care vaactiva i:~totdea~na l~ contexte favorizante (cind vecinul..:ntin:. adincind clivajele sociale. exprimarea mocnita. fapt care trebuie sa ne puna in garda §i sa ne determine sa ne sepa-' rim igienic de ei. S~im §i ale colaboratorilor sai (1995).. blll~ cum rasisrnul modern reconfigureaza rasismat clasic pnn eel putin trei registre atitudinale : . p~ caleaunei ereditati sociale mascate. conservarea "valonlor lumii noastre".:ec:'~ntam l~t1lni in jurul nostru._ prin respingerea de facto a recunoasrerii discriminarii . . in pofida respingerii formale a rasismului manifest. '. bunaoara). acesta induce subteran 0 segregare sociala (de La cea educationala. chiar prea multe . de fapt ei dispun de In. Desigur.altenl1 ) §t produce 0 conduita defensiva la nivel . in pofida discursurilor conciliante §i a diminuarii actiunilor explicite agresive 'irnpotriva celuilalt" care ameninta stabilitatea lumii "noastre". dad am trece pramnmlta\ll ~l increderii semenului asemenea noua (bana~eanul . Pe termen mediu §i lung activarea acestui pattern atitudinalsi simbolic este mai daunatoare chiar decit cea clasica. comportamente sociale mascate. -. ci §i de alimentarea . rareori manifesta. iar deseorisituarea lor urrneaza chiar 0 logica circulara : ei chiar triiiesc. N. Urrnarind con~inutul jurnalelor de stiri.. '. dar nu mai putin discrirnila adresa sa (Cheicea.

ne ate~~lOneze. ''-L.-'conditiile social economice precare.~e pentru dobtndirea consimpitd a unei ~OZl\l1 sociale su~enoare.C1al este insorita de rezultate dezarnagitoare costufl pS. Si tot astfel vom deslusi cit de .Am subiectul va trebui sa plateasd costun exor~~tante: ~ult ma. discri~i?-area ascunsa datotata' sprijinului initial obrinut din par. De exemplu. tar arunci dnd dispare o~lectul l~teresulli1 (care eel mai adesea determina decizia ini~ial~ a mstantei suprao. 1982. toatedis~ criminirile viitoare.. Lake.a unor asemenea clisee disc~rslve tenton~ pubLice rornanesti se cuvine sa. confruntati cu un exaneutru '§i impartial. u~or t:'rofeson~e a favoriza..tr~l 0 stare de disconfort psihologic.oe lntr-un context deterrninat (pozitii sociale.l ma:1 decit In siruatia In care ar fi obt. pe vntor. a fi "lasag til pace" §i a fi aprecla~l imediat.~ la 0 Aam~. iar d§tigurile intr-un astfel tv \_1J1ULJlLL sunt reale spre deosebire de conflictele expresive..tunCl ~U1d solicitam "sa ni se puna 0 vorba bunacUl~~..ttru a. undeva ... La pierderi sirnbolice (dar §i psihologice) mult mal consrstentc.. in cadrul prejudecatii lnffi~i~a. .'. Hobo. 1956/1982. dar rational exigente). cut d~p destul pentr~l el ~ donate). ..~ mit grup social.. act_Ul favori~ant initial va deveni oscuza justificatoare pentru.a.• . . lucruri nu se va putea produce fad 0 intervenuc 10 toatecele trei r= u' registre ale atitudinii sociale evocate.. ~: iar pe terrnen lung provoaca descurnpanire §i sufeLa pr1I?a confruntare Cll 0 situatie de evaluare . mascat.l~ologlce considerabil mai 'mari decit in situaria ...'~'-l'C. ..~. cornpetitia care 134 135 .intr-un joc vinovat trati:nd atit de des aceasta problematid doar de dragui senzat. astfel de logic! diferen~iatoare. etnic. Sa le analizam in cde t:a n: Conflictul. mati de modelul costuri exorbitante-beneficii puline.~acl angajarea initiala dezechiiibrata va conduce.. 1983) conform careia resursele sociale si simbolice ·.conflictul direct intergrupuri. o ca acestui model teoretic vom in.. asupra .~n..blll~ sltl_late SO. . corecte atit pentru eel care a initiat acest (profesorul).obiectiva (de la mtegrarea intr-o universitate occidentala In care criterievaluare sunt foarte severe. s-ar cuveni sa fi~ mal prud:n9~ a. bunuri. ..d m~l frecvent. conform principiului . ave~ liniste". . Iipsiti de disccrnamint. stima sa de sine fiind profundafectata..ionalului"). memorie sociala onoranta) sunt limitate.elege mai bine efectul " pe terrnen lung al favorizarii mernbrilor unui grup prin .rll fenomenului §iasupra imensului potengal negatlv adus ~u sm~ . esueaza . lor apartenen. numai note mari tara ca UW. asociat cu perceperea sa negattva de catre ceilalti mernbri ai organiza~iei (Duron. echilibrate. Frecven. iar miza. ci apartenen~ei la 0 categorie simbolid anu~~ (un ~u.. c. atitudine care pe termen mediu este ~"Lll" . copiii ce provin din . Chacko.la aeel grur (Fajardo.~__~.mlt~ "fafm~~e influenta etc. 1991).. puj "§rmfluen~a.: . '. forte proprii. Cum a~areon ereu l~t~reIn jocurile interpersonale "cineva supraordo?at" are sul sa ne promoveze. iar i-?dreptar~a Aacestel stan '. ce pune ill .r. in cadrul unei organiza~ii. instrurnentala -. unde sunt iluzorii.." este calea pe caremerg unii profesori din mcdiul aeaoferind. denta.:llL. ~SOC1~ ad cu constatarea ca aceasta ascensmne se datoreaza nu meritelor personate.. " . de gen. alta cale travestiti de producere a discnm10aru esteexpn. Mal mult.U sa Ie m~ri~e~ "per. ~" •... 19?3. cit §i pentru elevii care.inut ace a pozlge socl~a exclusiv pr:U.".<.tea ~l~~l 1il~tan~e su~raordana. 1982' Rosenfield et al. Tocmai ca miza este atit de insernnata.. . sugerate pagmlle din urrna : '-'... inte'J1rupu~ ca s~rsa a prejudecatii plead de 1a renl1SI:::1e cuprmse in teona conflictelor realiste (Coser.dou~ surse majore de activate a prejudecarii. Swnmers.-. apartenent. 1985).··..) _Cercetirile dovedesc sublectul in suuaue va ..

critici aduse procedurii experimentale.. ce pun in discutie echilibrul comurutasau societal. rv1'''p.gram pr<?pnu d~ activitati placure laolalta.juj""'.mte.. Parricipantiiau fost selectati din rindul unor elevidin cicLulgimnazial. lara cum 0 resursa simbolica limitata a 'in u: ·.. adusi sa-~i petreaca vacanta sub atenta supraveghere a psihologilor intr-o Z?na necunoscuta. Sherif §i puneau . alte sirnboluri identificatorii proprii (precum un steag specific) §1 au dezvoltat curind un ata§ament profundpentru propri~ grup. ca replica..te: ~ prIm grup er: desemnat cu apelativul . ' 1 eu consecinte grave pentru climatul social local . • _ 'A ) ~ + ' ... ... al sale aveau sa fie confirmateei In experience ulterioare . aparrme ~U1 M.. Fiecare grup si-a elabora~ un pto.... echipa ~e mot care . mele psihologice care hranesc aceasta viziune beliger~t~~imbo1idi. '" act1Vlta~lIn vederea refacerii bazinului dis tr us.' L<U...~.. _ 1. confruntate eu un acces limitat Ia resurse. ~henf§l colaboratoriLor sai (1961/1988). defect... grupurile . punerea unei de bam . conform unei legende locale evocatoare The Robber's Cave" (. surprin§i de intensitatea §i pute' .1Zb~teasa d~tige intreeerea era rasplatira cu un prem_HI. Procedura expenmentala s-asuccedat tn trei stadii : . "vagabonzi" • .esealadat.. in I?ofida unor . Copiii au fost separa* doua grupuri distincte.. au r~allzat. 136 137 . un "Eagels" a dea f~)C steagului "Rattlers"-ilor. Dupa numai §3... •.uJ.Ho.se~ada~ealn~r~ntarllse p~ate ajunge 1a conflicre violente... inrer-grupun ~l se manifesta de la aluzii verbale ~i L..~.. pare at intr-un teritoriu "nerevendicat" al campusu..§i au primit erichere }rupale ~!en. Unul dintre cele mai bineeunoscute experimente de psihologie sociala care descrie articlilarea conflictelor int~rgrupuri....declan~at 0 co~petitje ce a.• "". sporea. ur i se trans forma.ii.Cu alte cuvinte .. ~ un capital simbolic asemanator din punct de . concurenta pentru resurse sociale ~isimboliee Iimitate intre _ ...nf~t.tn care se puteau juca impreuna "de-a mecanicii". cu .Eagles ("Vulturu ).. "celorlal~i" ajungeau extreme §i parea sa nu mai existe de :i:ntoarcer...eOl de omogerutatea grupului . refaceau modelul propus de M..hetarea co~cure~tului ca adversar sau ca "inamie" provoaca 0 delimitare a gr~l~elor identitare'i:ntre grupuri ~i evaluarea egocentridi a grupulUl propriu. confesiunii §i rasei -.sezile grani~ele sim'. indezirabile. '.. Prin .· . ) la acre directe de agresiune.oua tabere. amplas~t) ~ doua exrremirati ale taberei . legate ..'Ul.. ubst~~l~ 1.lJl1m:OS'. cu fieeare clipa §i risca sa scape de sub control. iar.'. lnc~catad~ un . sporind . identirare initiale..L~h-se parurile §l sfisiindu-Ii-se mocheta din dorrnitoare. . daca nu este controlata m tntr-un conflict . sunt cele propfii prejudecatii... mister aut de atragator pentru copn.CIUrler'ea unui film nvmt de toata lumeaau schimbat considerabil '..:..ll. d~ . Psihologii propun atunci copiilor sa descopere seo-puri pe care ambele grupuri le doresc atinse.."'··. repararea unui .a s 'i:ntregii asistentc reunite.••. E:tic.." inclina natural sa transforme emnpetifia in infruntart.vlfsta inca frage~a.. iar celalalt cu "Ra~ers ("Guralivii").._ .. al statutulw SOCIal parintilor. odinioara ostile se destrama iar aJung sa-§l fad. tar mecanis.~vm drastic.Juu.U ..-. care evidenta citeva fenomene psihosociale foarte importante : _...". curind. al etniei.laolalt~ ~e catre membrii ambelor grupe pentru . sugereaza §i 0 cale de depa§ire a lor.. au stabilit reguli. cele d.. . prieteni chiardin rindul taberei pina de .". . rasJ. de 11 ani. Or!?anizat<:rii. Asrfel. ...Pe§tera rilharului")..1lldLL . . De exernplu. ~L<1I!-'a..~~.' . activitag eoncurentjale. rezlden~~ "E~gels"-ilor a fost atacata pe ascuns..t. _ 2..se naste 'i:ntre grupuri concurente pentru dob:i:ncli~e~ unui a~ces cit mai perrnisiv la resurse angajeaza evaluarea neganva a "celutlalt" §i privirea acestuia prin grila prejuded.'dintre cele doua grupuri. De exemptu.e.U'uj..toti subiectii sunt baieti. intr-un conflict major .. in ziua _~. stopmd exacerbarea violenrei. . de vreme ce locul in care §l-au stabilit tabara se nurnea incitant. ~re~udecata se activa energic acum.'""''-'. Cele doua grupuri astfel st~blhzat~ suncangajare . neg~~ve ale "cel':lilalt" (sunteti "grei de cap"..

tnwcuitd 0 strategic conflictualii. studentii. deterrnina mai degraba 0 accentuare a prejudecatilor §i discriminarilor dedt 0 diminuare a lor. cu 0 strategie cooperantd. in care toate efluviile de violenra colectiva (rnineriadele sunt cea mai limpede ilustrare) se hranesc din frustrarile sociale ale unor straturi tot mai influente ale lumii rornanesti ce traiesc la lirnita supravieruirii §i in care identificarea japului ispdfitor ill. de reasezare sociala dramatica. varea prejudecatilor sub forma discriminarilor. de regula. chiar de catre cei care.it. ~~atele Um~e.de regula de carre 0 entitate independenta un scop supraordonat care Sa raspunda intereselor bilaterale §i care sa angajeze colectiv ambele tabere ce se aflaseri ptna atunci ill confruntare.?? ~cest postulat. prin violenra rasiala extrema regasita . Pentru ~ fune ~ e~de. cunosc 0 raspindire irnpresionanra. conflicrul.La bazele acestui conflict se afla gindirea stereotipa ~i acti. autorii au urmarit. Figura nr. Trebuie. Societatea romaneasca a ultimilor ani este un bun ~i nefericit exemplu al acestei intuitii. . "celalalt diferit" (intelectualii. ~Ol indicarori care exprimau cele doua variabile : -. din partea albilor reprezen. Condifiile social-economice precare reprezinta 0 alta sursa imp or- . ' Rezultatele suntcuprinse in Figura nr.sporirea contactului intergrupuri nu este 0 condirie necesara §i suficienta a reducerii imaginilor negative§i a ac~iunilor manifeste in dauna "celuilalt". de saracie ~i mizerie comportamentele discriminatorii. pnntr-o analiza Iongl~?ill~a m~sa pe mai bine de jumatate de seco! (1882-~~~0). (~939) §i. pentru atingerea unor finte inclusive. Rezumara. Cele mai cunoscute sunt reunite in jurul ipotezei [rustrareagresiune.agncole ~l textile din Statele Unite.agresiviracea .intre~im. tantii populatiei de culoare.pentru a depi§i starea de tensiune intergrupuri trebuie idenr]. 0 intuitie cear aparune psihoLogului naiv ar afirrna ca tn situatii de nerinduiala. saracie §i aparitia conflictelor sociale. transferate deseori in conduite agresive.. inacgunea lor irationala. aceste mase umane ii apreciau ca fiind "ai nostri". Sears (1940) .. asadar.in numarul de linsaje pe care le-au suferit. Exista numeroase studii ce probeaza existenta unei corelatii semnificative intre mizeria colectiva. Hovland ~i R. Dollard ~i colaborarorii sai 1884 1890 1893 1906 1908 1917 1921 1927 1930 138 139 . ipoteza poate fi exprim~tav astfel: c~ndtpttl~ economtco-sociale precare provoacd frustrare soctata care.expriman prin producria din anumite ramuri . la rmdul et.~on?i~l1 soclal-economice precare: prin identificarea anilor "bD:ll1" §l ~r111o:"ra~«. odata initiat. patronii. 2. formulate india data de J. 2 tanta a discrirninarii. ~. pentru atingerea unor scopuri exclusive. potenfeazd agresiviatea sociald. politicienii de alta orientare decit "a noastri") reprezinta strategia cognitiva §i simbolica cea mai facila de umplere a unui gol existential .dic ~ecemul V dm. ficat . .reluat~ in cercetiril~ lui C.

Tinind cont de faptul ca socializarea primara este cea mai reformarea modului de a gtndi diferenfa proprie . ci §i pe cea care judeca ~i se comporta pe baza stereotipului.a avut un efect remarcabil peste 0 generatie. . a 140 141 . explicit. pe aceasta cale. intretinind. valorile tolerantei fa~ade alteritate. 1997). «1991). Aceasta presupune ca mediul social integrator sa produca proiecte sistematice de rernodelare a atitudinilor mernbrilor socieratii in vederea reconfigurarii unor atitudini specifice "sanatoase" cu. . prin intermediul unor noi continuturi. din domeniu au indicat ci prejudecata ~i discriminarea '/.. 1985. de 0 for~a politica responsabila -.' . ori reforma curriculara in scoala. [ussim. Sherif. realizati in valorile tolerantei §i respectului diversitatii rnult mai profitabila intr-o lume care. va avea 0 inriurire decisivaasupra copiilor lor. care .grupuri. Strategii de invingere a prejudecatilor Cele mai cunoscute strategii care pot demontamecanismele prejudecatii sunt : . pt. este tot putin ornogena. 0 cunoastere suplimenrara a "celuilalt" poate conduce la descoperirea a-numeroase trasaturi care sc abat de la imaginea-cliseu initiala. Tehnici precurn jocul de rol. Prin urmare. in care subiectul pus sa exerseze un rol empatic (cum este sa fii ferneie intr-o . capacitate a achizi~ionata de subiect de a evalua In mod critic contextulsi de a alege. pe discerndmtnt social. sau sa devii un student de alta ernie dedt cea majoritara universitate de stat). parintii americani se feresc sa mai beain prezen~a copiilor lor (Baron. care incearca sa evi. baururi alcoolice irnpreuna cu copiii lor . in pofida rezistentei Ia schimbare a stereotipurilor.afecteaza nu numai persoana supusa evaluarii §i tratamentului . privire Lateme problematice ale socialului §i care sa se interneieze . globala.l:n forma dejaevocata a rasismului modern. . parintii trebuie sa fie avertizati asupra cosmrilor implicate de 0 educatie ill valorile ego. ~i poate.determine pe cinar. Premisa aces. .de disconfort psihologic considerabila (Grau.Rezultatele sunt dramatice ~i dovedesc cum. pe baza reperelor valor ice produse de societatea respectiva. ce reprezinta 0 strategie costisitoare. capabila sa identifice scopuri supraordonate pentru diferitele straturi sociale romanesti aflatein conflict.. redimensionind paradigma experimentala a lui M. sa . in marea lor majori-: tate. inlatura iluzia ornogenitatii out-group-ului . . . Astfel. evidentiind exceptiile de Lareprezentarea prefabricata ~i altcrind sernnificativ contururile §i puterea stereotipului de inceput (Kunda.ide termen mediu §i lung. Prin discernamintsocial seintelege.. 0 stare de conflictualitate socials . In anii '90.'Iotodata. I:n anii "rai" violenta rasiala extrema practic se dubleaza iar scaderea relativa a numarului de agresiuni (in pofida men\inerii raportului de 21a 1 a anilor saraci fa¢ de anii favorabili) nu trebuie pusa dedt pe seama travestirii rasismului brut. Mai rnult.eontactul nemijlocit inter. . divajele sociale ~i violenta coleetiva vor cunoaste 0 exacerbare continua. pe terrnen mediu. pe bazaacestor indicatori. pot constitui tot atitea eficace prin care prejudecata poate fi ponderata. . prin care parintii erau dezobisnuiti sa foloseasd. consistent sustinuta guvernamehtal. . contactul Intre persoane ce apartin unor grupuri diferite poate sa fie insotit de 0 recunoastere sirnilaritatilor. mai degraba decit a deosebirilor dintre de.§i etnocentrice. L.strategii sustine ci prejudecata este Inva~ati social. Toate aceste constatari ne indreptaresc sa afirrnam ca. de exernplu. dar foarte influenta. Campania de press de mare amploare din anii '60 din Statele Unite. prin natura ei.. ati:ta vreme cit Lanivei societal nu va interveni 0 instanta mediatoare reprezentata.dentiezc in ce conditii sporirea contactului intergrupal conduce la 9 climinuare a prejudecatilor reciproce. asadar.fenomen foartc? frecvent tn epoca ..socializarea criticd a subiecpilor. condui- pc care trebuie sa 0 urrneze intr-o situatie anume. Byrne.iar 0 .

putem favoriza 0 a granite! "celuilalt" pentru a include grupurile care .:...·. Cind un coleg care a aplicat pentru 0 bursa onoranta in ... _ rnembrii sa se cunoasca §l III registrul informal. nu nurnai in cel al relatiilor for male . prin preluarea inforrnatiei categoriale ~i m:::I!...rupunlor ~p-:-rtlc::.luilalt" ....... prejuded~ilor reciproce ...grupunlor aflate III contact sa detina 'un status economic §i social apropiat..intervenfiile cognitive constituie 0 cale instrumentala de tn~lin:Q"eTe prejudecatilor §i se bizuie pe diminuarea erorii de infea . ap cum ne dovedeste teo ria identitatii sociale a fel... ~ ..sH""""-""'·'· de concurenta (precum un meci de fotbal dintre Poli ~i "~L''''''.. in pofida unei putermce identitati regl0nale. "bana..dar pondera iriclinatia naturala a subiectilor individuali ~i de sporire simbolica a propriei identitati §i diminuare sim.ul. ..-. '. de. produsa de subiect.La d~luarea.sfrainatate obrine la un test Toefl un scor de 550. nu este deloe usor ea toate ace..care afirrna ca sporirea legaturilor inter-g~upuricor:duce .i corr. De asemenea.. ~n cele enumerate §i contactul inrergrupuri sa nu con~uc~ 0 dim~uare a prejudecatilor. nu doar ~eneric.. rezultatul este ca "a esuat"..~l""'J..sa se verifice. 0 tehnica adecvata se bizuie pe valorificarea mecanismu.. vechii devin "ai nostri" (§i ii tratam ca atare).e supraordonate.... se cuvin reunite ffiaJ.. .. » era un scor de 500....-.i· ... intr-o alta imprejurare(o bursa . inforrnatiei individualizante... dar pentru a fi admis avea nevoie de un scor de 600. §l actlv~ea unci apartenen...¥ au fost excluse. . moti- ° <l 142 143 . _ situatia de contact sa favorizeze cooperarea §l inrerdepen. _ recategorizarea presupune mod~rar~a 'v • • 'p:_eJudeca\l:lor ~rm retrasarea grani~ei identitare intre gruputl. astfel. Dad veti fi pu's sa faceti 0 evaluare a inteligentei._. _ normele existence in grupun sa favonzeze egal1tal:ea sanselor §i nu disereditarea "ce.• proc exclusive) .. .Oleson. care intotdeauna tmbogafefte Ii 1: nu sarace{te universul valoric propnu. subiectului de a se centra pe caracteristicile "celuilalt" care 11individualizeaza... ~ . fiind suficienta nerespectarea doara urnn Imperatl.UIil..'''\'' multipLe (iar noi nu aparrinem niciodata unui singur ~i relatii de Interdependentaintre grupuri."".enll sa~i priveascastereotip intr-o lumina defavorabila pe "olteni" i~n.... precum "echipa nationala de fotbal".. 1982). . dar in§iruirea d~ . Asadar.:umm vederea conservarii valorilor "sanatoase" ale grupuLU1. ~e asumare a conduite1or §i de analiza critica a propr~ilor ~ct}... subiectii izbutind. lui atribuirii (Mackie et al..intetvin. '. pentru ca ipoteza contactului .. criteriul limbii". rezultatul este ca "a trecut cu bine selectia pe '. iar cerinta bursei . comportarnenrului sau. ~qlunl ce nu pot exclude respectul fapa d~ alteritate. _ membrii . abilitatilor specifice."~:o.. 1992). _ sa se poata crea un clirnat de analiza criuca a contextului interac~iunii §i nu de gin dire dogmatica. p.sa fie reunite... _. avind tendinra de a ignora alti factori care . " Desigur. VItal al responsabilitafii sociale . atunci cind.rnuite conditii (Baron.mai ~us vne ~m~ca ro~ul. Astfel. se inceard . elim1t~md f~or:t1er~ sunbolica in-group ...out-group prin punerea ... 1997. ... '-. sa se evaluezs unii pe altii ca indrvidualitati.. .. unosarcini necontrariante (obiectivele lor sa nu fie concurente §l redA . obtine 550 La acelasi test. Fulbright). deseori dnd facem eva' . denta prin identificarea unor sc~o~U. Cind... supraordonatii..:/:--. 217) : ~ _ inreractiunea intergrupuri sa se produca m cadr.•. Pe aceasta cale. adecvare... .••. daca gasim ':::InlaI·ILC... 0 astfel de strategie nu elirnina .s~e con~~l1 . "celuilalt".mne s~praordonate.se cauta ~i se activeaza C identi.: lare.0 alta abilitate m~a~at~ prm socializare ~ care impune nevoia de cautare a adevarului.Iuari asupra "celuiLalt" ne centram asupra rezultatelor .in eVlden~a.L . a ~em?~11?r g. Dad acelasi coleg... Cu alte cuvinte. caci apartin unei rii inglobante care-i cuprinde laolaita pe "oiteni" §i tntr-o sarcina comuna : infruntarea unui adversar strain un meci decisiv de calificare.. A ~. ll transforma intr-o personalitate unica. ~ .'''~ raiova). Byrne. 1995)... ·..

da faptului ca el a reusit sa realizeze acelasi scor tn ambele cazuri Prinurmare. De exemplu. eei cc s-au aflar sub influenta imaginii "nebuniei avansate" au fost inclinati sa-i priveasca pe noii "pacieng" ea fiind doar foarte putin bolnavi. necomportindu-se a§a cum "ne-am a§teptat" provoaca efectul de contrast. stereotipul se ciirninueaza. iar noile categorii le permit sa formuleze f'_XIJec. Astfel. precum "casnica". Nelson §i J. pentru a depasi incadrarea lor in subtipuri .ld~. excep~ional. . dimpotriva. v~~iproduce 0 apreciere mai pozltlva in pnma conditie §1mal negativa in cea de-a doua. "tlnira cuceri(Eckes.va~i~i.dvs. iar relariile intergrupuri se imbunatatesc (Smith. Pentru a-I intelege. cei eare seabat de La trasaturile generale ale grupului.contactul cu "celalalt" sa furnizeze repetat inforrnarii . Mackie. plecind de la premisa ca.. ce dezvaluie fie 0 alterare severa. 201). dar §i dcterminantii situationali. 2000. inconsistente cu stereotipul generic. in care cercetatorii au creat un stereotip al unui paeient dintr-un spital de psihiatrie.inforrnatiile sa parvina de la membrii tipici ai grupului. pastrind tnsa -ln acelasi rimp stereotipul generic Pentru ca aprecierea "celuilalt" sa nu conserve prejudecaiar stereotipul implicit sa se dizolve. se impun urrnatoarele : . in pofida strategiilor folosite mai sus. bolic ca exceptii de la regula. Un mecanism frecvent articulat de subiectul confruntat eu un stereotip 11constiruie crearea unor subtipuri. Subiectii participanti sunt studentii unui colegiu care citesc 0 "scrisoare" (fictiva. . Datorita contrasrului dintre asteptarile lor. punind in balan~a rezultatul. T. srudentii germani realizeaza atribuiri diferite pentru subtipurile . desigur) "redactataCC de "pacientul gnta". sa reluam conduzi~ ile studiului organizat de M. in pofi.dezagregarea stereotipurilor implicite. si-au fixat foarte jos pragul "nebuniei stereotipe" i-au privit pe aceiasi noi "pacieng" ca fiind extrem de bolnavi.. In\elese ea ~i categorii sociale care sunt subordonate obiectului stereotipului.~ :ons~cven~ei ~o. Apoi srudentii citesc "scrisori" ale altor "pacien~i". Doar pe aceasta cale contrastul nu se mai produce.sa implice rnai multi membri ai grupului stereotip. tar stereotipul initial este protejat. este necesara 0 reorientarea evaluarii. Manis.le~lui . Shedler (1988). Arunci dnd asteptarile stereotipe servesc ca tipar evaluator al unUI membru ce apartincunui grup.~. servat §l intarit. stereotipul poate fi can. doar in acest mod reusind sa sporim cunoa§terea tn context §i producind 0 calificare mai corecta a "celuilalt". cei ce deviaza de la asteptarile Lorsunt apreciati sim-. subiectul cautind sa explice atributele ce se abat de La viziunea cliseu prin caracterul lor individualizant. iar cei care. .U·· ai nuantate m despre reprezentantele particulare ale general.. 14:4 145 . fie una foarte modesta a sanatagi sale mentale. 1994). . p. care indica un nivel mediu de patologie menrala. "femeie de cariera".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful