REFERAT

Tema: „CODUL DEONTOLOGIC AL MAGISTRATILOR”

STATUL MAGISTRATULUI Justiţia ca funcţie şi principiul separaţiei puterilor în stat În dreptul modern justiţia este o funcţie fundamentală a statului, administrarea ei fiind unul dintre atributele puterii suverane. Această funcţie presupune existenţa unui serviciu public cu o structură corespunzătoare activităţii jurisdicţionale. Justiţia ca funcţie, dar şi ca ansamblu de organe este în acelaşi timp şi o instituţie alcătuită din persoane, integrată în sistemul politic, economic, social.
1

termenul nu se mai regăseşte ca atare în lege. 2 . Termenul de magistrat a fost utilizat de toate legile de organizare judiciară. Pe de altă parte. În acest sens menţionăm. începând cu cea din 1865 şi terminând cu fosta lege de organizare judecătorească (Legea nr. 304/2004 regăsim termenul de magistrat. 247/2005. în special. 504/2004). într-un stat democratic puterea emană de la popor. Această dependenţă este numai aparentă. O funcţie importantă a justiţiei o constituie şi posibilitatea controlului constituţionalităţii legilor. deoarece numirea se face la propunerea CSM. În raportul dintre puterea legislativă şi cea judecătorească prima nu poate interveni în procesul de realizare a justiţiei. Una dintre cele mai importante garanţii ale separaţiei de celelalte puteri este reprezentată de principiul independenţei judecătorului. 5 C. executivă. conceptul a determinat în timp persoana învestită cu autoritate publică jurisdicţională.În doctrina clasică. corespunzător anumitor funcţii. a ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Acest lucru îl face organul legislativ cu respectarea principiului neretroactivităţii legii. 303/2004). Puterea judecătorească exercită la rândul său un control asupra puterii legislative (exprimată prin soluţionarea contestaţiilor la alegeri ori prin judecarea unui membru al Parlamentului). cel puţin prin faptul că magistraţii sunt numiţi în funcţie de Preşedintele României la propunerea CSM. puterea judecătorească depinde în unele aspecte. Există principii şi norme care asigură concret respectarea raporturilor constituţionale între puterea judecătorească şi celelalte puteri. prin faptul că soluţionează cererile persoanelor vătămate prin acte administrative nelegale (prin contenciosul administrativ . De asemenea. puterea judecătorească se află într-un raport aparent de dependenţă. prin modificarea adusă de Legea nr. edictarea normelor de competenţă şi de procedură propriu-zisă. judecătorul este oprit (art. În acest context se vorbeşte de principiul separaţiei puterilor în stat. magistratura este activitatea desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii. ci şi faţă de celelalte puteri. statutului magistratului. principiul realizării justiţiei prin organele sale şi reglementarea strictă a competenţei generale a instanţelor judecătoreşti (sfera puterii judecătoreşti). el impunându-şi puterea de control nu numai faţă de subiecţii de drept. cum ar fi numirea judecătorilor de către Preşedintele României. şi. Faţă de puterea executivă. judecătorul are un rol esenţial în statul de drept. Faţă de puterea executivă. Conform art. Prin urmare. puterea este unică şi suverană. sau altfel spus de principiul controlului şi echilibrului reciproc. magistratul. În schimb.Legea nr. principiul presupune analiza raporturilor constituţionale dintre cele trei funcţii (legislativă. 92/1992). civ. Însă tocmai datorită specificului activităţii magistratului trebuie să i se asigure garanţii ale independenţei faţă de celelalte puteri. 1 din Statutul judecătorilor şi procurorilor (Legea nr. judecătorească). Principiul presupune separarea funcţiilor în stat. puterea judecătorească exercită un control asupra puterii executive.) să se pronunţe prin dispoziţii generale. Realizarea ei se face prin diferite categorii de organe. După ce în forma iniţială a Legii de organizare judiciară nr. Noţiunea de magistrat şi de magistratură Derivând din termenul latinesc magistratus. Dreptul de control al Parlamentului se exercită prin reglementarea organizării judecătoreşti.

cu drepturi şi obligaţii specifice derivând direct din Constituţie şi din lege şi care au dreptul şi responsabilitatea aplicării legii în cadrul sistemului instanţelor judecătoreşti. este învestită în funcţie de către stat prin reprezentanţii săi constituţionali. sub autoritatea ministrului justiţiei.fiind înlocuit de sintagma judecător/procuror. în sensul că lor li se aplică reguli unitare de numire. Judecătorii şi procurorii stagiari Sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii (C. desemnând atât pe judecător cât şi pe procuror. În schimb activitatea acestora este în continuare desemnată prin termenul de magistratură. sancţionare etc. În funcţia lor ei se bucură de stabilitate. independentă. pe baza mediei generale de absolvire a Institutului Naţional de Magistratură. Ei beneficiază de o bursă cu cuantumul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare juncţiei de judecător sau procuror stagiar. 16 din Legea de organizare. În doctrină au fost propuse o serie de principii ale constituirii corpului magistraţilor: . statutul conţine doar dispoziţii referitoare la numire. de corpul magistraţilor. indiferent de funcţie şi de locul ocupat în ierarhia profesională. De altfel. În perioada cursurilor. Ei pot fi numiţi numai la o judecătorie sau la un parchet de pe lângă judecătorie. auditorii de justiţie efectuează stagii de practică la instanţe şi parchete. în condiţiile prevăzute de lege. De lege lata. Durata stagiului este de 1 an. cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditor de justiţie. De fapt. conceptul de magistrat are o sferă mai largă. imparţială şi stabilă care are dreptul şi responsabilitatea să asigure şi să supravegheze aplicarea legii în cadrul organizat al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti. vorbim în desemnarea celor două categorii. asistă la activitatea de judecată şi de urmărire penală. Constituţia consacră o secţiune separată Ministerului Public. În schimb. Procurorii Procurorul este persoana fizică absolventă de studii juridice superioare învestită în funcţie în condiţiile specifice prevăzute de lege. Judecătorii şi procurorii militari După ce Legea nr. legea de organizare judiciară consacră un capitol distinct instanţelor militare. el este considerat magistrat de legea în vigoare. cu drepturi şi obligaţii identice cu cele ale judecătorului. Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori.M. 54/1993 privind organizarea instanţelor şi parchetelor militare a fost abrogată prin Legea nr.). Judecătorii stagiari judecă numai anumite categorii de litigii (art. 247/2005 şi Legea statutului magistraţilor reconfigurează categoria magistraţilor militari. transfer etc.unitatea corpului magistraţilor.ierarhia funcţiilor se stabileşte în raport de gradul profesional sau nivelul instanţei sau parchetului. 23 din Statut). promovare. . 3 .S. în capitolul care reglementează Autoritatea judecătorească. Auditorii de justiţie Conform art. constituiţi în parchete. al imparţialităţii şi al controlului ierarhic. pensie. de către stat prin reprezentanţii săi legali. Categorii de magistraţi Judecătorii Judecătorul este persoana cu studii juridice superioare care. În privinţa naturii juridice a instituţiei procurorului. salarizare. Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii.

Legea nr. Institutul Naţional de Criminologie este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile. judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. Dacă este respins. Activitatea magistratului asistent nu se confundă cu cea a grefierului de şedinţă. 55 completul pentru soluţionarea. Conform art.) 4 . Lipsa nejustificată de la acest examen sau respingerea la două sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător/procuror stagiar. a legislaţiei aplicabile şi a dreptului comparat. Magistraţii de carieră sunt numiţi de Preşedintele României. După încheierea perioadei de stagiu. cu vot consultativ. inclusiv în ceea ce priveşte admiterea în magistratură. cu caracteristici proprii în ceea ce priveşte recrutarea şi atribuţiile. să efectueze acte procedurale numai sub coordonarea unui procuror definitiv şi cu contrasemnătura acestuia. susţinerea examenului de capacitate şi de promovare. ca reprezentanţi ai poporului la activitatea de justiţie şi nu se confundă din punct de vedere al statului cu asesorii populari din reglementarea anterioară anului 1989. a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari. În înfăptuirea actului de justiţie ei reprezintă asociaţiile patronale şi sindicale. Magistraţii asistenţi redactează încheierile hotărârile judecătoreşti.M. Examenul de capacitate poate fi susţinut în cel mult 2 ani. Ministerul Public. pe durata îndeplinirii funcţiei. ORGANELE AUTORITĂŢII JUDECĂTOREŞTI CU ATRIBUŢII ÎN GESTIONAREA CAMEREI PROFESIONALE A MAGISTRAŢILOR CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII (C. în timp ce persoanele ce fac parte din personalul asimilat sunt numite de conducătorul instituţiei din care fac parte.S. 87 din Statut. Magistraţii asistenţi Sunt persoanele cu studii juridice superioare numite în funcţie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de către C. reprezentând însă o categorie profesională distinctă.S. Statutul său este aproape identic cu cel al magistratului.M. Legea de organizare din 1992 a realizat o asimilare efectivă a personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei. care asigură profesional pregătirea şedinţelor de judecată şi judecarea cauzelor. personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei. Asistenţii judiciari Instituţia asistenţilor judiciari are rădăcini în istorie. Conform art. în instituţia juraţilor. în primă instanţă. Institutul Naţional de Magistratură. Acelaşi regim juridic se aplică şi în cazul sancţiunilor. 304/2004 prevede condiţiile de numire. Personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor Dacă sub imperiul legilor de organizare anterioare anului 1992 personalul de specialitate era asimilat magistratului doar în privinţa salarizării. cu magistraţii. Condiţiile generale de numire sunt aceleaşi cu cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii. Aceştia participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârea. drepturile şi îndatoririle asistenţilor judiciari. Poate influenţa hotărârea nepronunţată prin prezentarea jurisprudenţei în materie. se va prezenta la sesiunea următoare. Consiliul Superior al Magistraţilor.

trei de la curţile de apel. CSM îndeplineşte rolul de instanţă de judecată prin secţiile sale în cazul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. este reglementată de Legea nr. 5 . Ministrul Justiţiei.M. 452/2007 şi 89/2008. În completare sunt numiţi doi reprezentanţi ai societăţii civile specialişti în domeniul dreptului cu înaltă reputaţie profesională şi morală. . Durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani. . Preşedintele României prezidează lucrările CSM la care participă. au atribuţii sporite: se pronunţă asupra numirii în funcţiile de conducere a magistraţilor.J şi Procurorul General nu au drept de vot.A.C.organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor. În aceste situaţii. El este alcătuit din 19 membri.) şi procurorul general al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ei participă numai la lucrările în plen.J. formarea continuă a magistraţilor şi formarea formatorilor. CSM îşi desfăşoară activitatea în plen şi pe secţii. Preşedintele Î.adoptarea Codului deontologic al magistratului şi a regulamentelor. Preşedintele CSM este ales pentru mandat e un an şi nu poate fi reînnoit.C.. CSM este garantul independenţei justiţiei.J..C.Activitatea C.C.J. Din CSM mai fac parte Ministrul Justiţiei.C. secţiile C. Institutul este o instituţie publică cu personalitate juridică aflată în coordonarea CSM şi realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor.127/2007 completată prin Hotărârea nr. În prezent organizarea sa este reglementată de Legea 304/2004.C. Secţia pentru judecători este alcătuită din doi judecători de la I.C.numirea secretarului general al CSM şi a aparatului cu funcţii de conducere din interiorul CSM.admiterea în magistratură. INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII (INM) A fost înfiinţat în 1997. Aceştia fac parte din două secţii. INM este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membrii magistraţi şi nemagistraţi.C. şedinţele CSM sunt publice.). doi de la tribunale şi doi de la judecătorii. preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (I. De regulă. propun Preşedintelui României numirea şi revocarea din funcţie a magistraţilor cu funcţii de conducere la nivelul Înaltei Curţi.C. membri aleşi de Senat. 134 din Constituţie. alcătuită din nouă judecători şi una pentru procurori. avizează propunerile Ministrului Justiţiei privind funcţiile de conducere din Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie (D. alcătuită din cinci membri. una pentru judecători. .cariera magistraţilor.S.S. . un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel. 317/2004 şi de art.N.avizarea proiectelor de acte normative care privesc activitatea judecătorească. Activitatea CSM are caracter de permanenţă. Activitatea sa mai este reglementată şi de un regulament aprobat prin Hotărârea CSM nr. formarea şi examenele magistraţilor.M. Spre deosebire de vechea reglementare. . Secţia pentru procurori este alcătuită dintr-un procuror de la Parchetul de pe lângă Î. Hotărârile CSM în materie disciplinară pot fi atacate la Î. doi de la parchetele de pe lângă tribunale şi un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii. 133. aprobă transferul judecătorilor şi procurorilor.J.C. dintre care 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat. Activităţile CSM au fost structurate pe următoarele categorii: . dispun suspendarea din funcţie a acestora.

Sistemele de recrutare a judecătorilor au fost diferite în timp în raport de necesităţile impuse de dezvoltarea societăţii. Cele două modalităţi subsidiare se referă la magistratul asistent cu sau fără concurs.dobândirea calităţii prin concurs la INM. .este licenţiată în drept. Media generală trebuie să fie 7. 439/2006. A DMITEREA PRIN INM Admiterea în magistratură se face prin concurs pe baza competenţei profesionale a aptitudinilor şi a bunei reputaţii. Concursul constă în două etape. A doua etapă presupune două trepte: un test grilă privind verificarea raţionamentului logic şi a doua un interviu.este aptă din punct de vedere medical şi psihologic. În vechea reglementare exista şi posibilitatea dobândirii calităţii de judecător/ procuror. Examenul de capacitate se organizează anual. dar şi morală. Persoana admisă dobândeşte calitatea de auditor de justiţie şi apoi pe cea de judecător/ procuror. 6 .DOBÂNDIREA CALITĂŢII DE MAGISTRAT M ODALITĂŢI DE RECRUTARE A MAGISTRAŢILOR Modul de recrutare trebuie să fie o preocupare majoră pentru legislaţia în domeniu întrucât magistraţii trebuie să corespundă unei exigenţe tehnice cum ar fi pregătirea profesională.are cetăţenia română. Se pot distinge trei mari sisteme: 1) numirea de către puterea executivă. egalităţii şi numai pe bază de concurs. În termeni de 30 de zile de la promovarea examenului CSM propune Preşedintelui României numirea în funcţie. . experienţa juridică. . În legislaţia noastră. dobândirea calităţii este reglementată de Legea nr. pe cale excepţională. adoptat prin Hotărârea CSM nr. 475/2007 şi 538/2008. Principalele două modalităţi sunt: . Concursul este reglementat de Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a INM. Admiterea la INM se face cu respectarea principiilor transparenţei. 3) recrutarea chiar de către corpul magistraţilor. 2) alegerea. în urma căruia se dobândeşte calitatea de judecător sau procuror stagiar. Prima presupune verificarea cunoştinţelor prin examen de tip grilă. modificată prin Hotărârea 144/2008. La concurs se poate înscrie persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: . Institutul se finalizează cu un examen de absolvire. . fără concurs.nu are antecedente penale sau cazier fiscal. nr. . 303/2004 în două modalităţi principale şi două secundare. domiciliul în România şi capacitate de exerciţiu deplină.cunoaşte limba română. constă într-o probă scrisă şi una orală. Calitatea de judecător/procuror definitiv de dobândeşte în urma examenului de capacitate. Candidaţii admişi dobândesc calitatea de auditori de justiţie.dobândirea calităţii prin concurs cu posibilitatea numirii directe în funcţie.

. 7 . Magistratul admis va urma un curs la INM. dreptul la locuinţă de serviciu. anterioară anului 2008. precum şi avocaţii cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani puteau fi numiţi fără concurs în funcţia de magistraţi.C. Drepturile generale sunt: . Concursul este reglementat de Hotărârea CSM nr.drepturile băneşti: dreptul la salariu. Constă într-o probă scrisă teoretică (fundamentele constituţionale ale statului. 303/2004. magistraţii asistenţi cu o vechime de cel puţin 10 ani. Curţii Constituţionale. cu excepţia Î. penal. organizare judiciară şi Codul deontologic). Curţii de Conturi. Avocatului poporului. fără concurs. Consiliului Administrativ. avocaţii. 80/2007 şi 123/2007. cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat. precum şi magistraţi asistenţi cu o vechime de 5 ani care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile. D REPTURILE MAGISTRAŢILOR Se pot împărţii în două categorii: drepturile specifice funcţiei şi drepturile generale.C. Numirea candidaţilor admişi se face de Preşedintele României care poate refuza o singură dată numirea. persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror minim 10 ani şi care au încetat activitatea din motive neimputabile puteau fi numite. în funcţia de judecător sau procuror.inamovibilitatea judecătorilor şi stabilitatea procurorilor. 152/2006 modificată prin Hotărârea nr.independenţa magistraţilor. asistenţii judiciari. cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. jurisprudenţa CEDO şi drept comunitar) şi practică (instituţii de bază din dreptul civil. Persoanele menţionate mai sus care îndeplineau condiţiile prin cumularea vechimei în funcţia de judecător/ procuror/ avocat puteau fi numite în magistratură fără concurs la instanţa sau parchetul unde au funcţionat.73 din Statutul judecătorilor şi procurorilor: "stabilirea drepturilor magistraţilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept. drept procesual.J. De asemenea.dreptul la apărarea reputaţiei. notarii. Guvernului. de răspunderea şi complexitatea funcţiei de magistrat de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora". . persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în cadrul Parlamentului. D OBÂNDIREA CALITĂŢII DE MAGISTRAT FĂRĂ CONCURS În reglementarea art. a magistraţilor asistenţi şi a judecătorilor stagiari. dreptul la prime. însă numai la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea. administraţiei prezidenţiale. dreptul la călătorii gratuite. Drepturile specifice funcţiei sunt: . consilierii juridici. 33 din Legea nr. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE MAGISTRAŢILOR Drepturile şi îndatoririle magistraţilor sunt reglementate de art.A DMITEREA DIRECTĂ ÎN MAGISTRATURĂ PE BAZĂ DE CONCURS Pot fi numiţi în magistratură pe bază de concurs persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător/ procuror şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile. personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor. premii.

delegare. dreptul la asistenţă medicală. . dreptul la pensie de serviciu. detaşare sau promovare numai cu acordul lor şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie numai în condiţiile legii. însă numai de către CSM.drepturi privind siguranţa magistratului: dreptul la protecţia persoanei. 3 din Statut.drepturi profesionale: dreptul de a ocupa funcţii didactice în învăţământul superior. în schimb ei pot fi delegaţi în condiţiile prevăzute de lege. Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer. Independenţa judecătorului asigură imparţialitatea.drepturi de pensionare: dreptul la indemnizaţii compensatorii. Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministrului Justiţiei şi sunt supus controlului ierarhic. I NDEPENDENŢA MAGISTRAŢILOR Conform art. dreptul la asigurare de risc profesional.. Stabilitatea reprezintă limitat ceea ce reprezintă inamovibilitatea pentru judecători. S TABILITATEA PROCURORILOR Vizează atât pe procurori. detaşaţi sau promovaţi numai cu acordul lor. . D REPTUL LA APĂRAREA REPUTAŢIEI CSM are obligaţia de a apăra magistraţii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. dreptul de a participa la alte activităţi profesionale. În mod similar procurorii pot fi transferaţi.drepturi privind asigurarea capacităţii de muncă: dreptul la concediu. 8 . Controlul judiciar prin intermediul căilor de atac nu aduce atingere independenţei judecătorului. Independenţa este asigurată de publicitatea dezbaterilor. conform căruia procurorii se bucură de stabilitate şi sunt independenţi în condiţiile legi. dreptul de a primi distincţii. 174 din Constituţie judecătorii sunt independenţi. dar şi o garanţei a independenţei. I NAMOVIBILITATEA JUDECĂTORULUI Este un drept. dreptul de asociere. Conform Constituţiei judecătorii numiţi de Preşedintele sunt inamovibili. principiul separaţiei puterilor în stat şi independenţă personală care implică cerinţa soluţionării litigiilor fără nici o ingerinţă. secretul deliberării şi de inamovibilitate. Independenţa poate fi funcţională: independenţa justiţiei. dreptul de a folosi casele de odihnă. Esenţa principiului inamovibilităţii o constituie faptul că împotriva judecătorului nu se pot lua nici un fel de măsuri de genul celor menţionate şi nici nu se pot aplica sancţiuni pentru modul în care a soluţionat o cauză. Independenţa procurorului este statuată în art. cât şi pe judecătorii stagiari şi magistraţii asistenţi. Magistraţii care consideră că independenţa sau imparţialitatea sunt afectate în orice mod prin acte de imixiune în activitatea lor profesională se pot adresa CSM pentru ca acesta să dispună măsurile necesare. Împotriva judecătorilor pot fi dispuse măsuri sancţionatorii pentru abateri profesionale sau deontologice. .

la rândul său cu recurs. care pronunţă o hotărâre. atacabilă. apoi este prezentat un raport plenului. 9 . Magistraţii depun o cerere care este verificată de inspectori din cadrul inspecţiei judiciare a CSM.Competenţa aparţine plenului CSM conform regulamentului de funcţionare al acestui organism.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful