ANALIZA, DIAGNOSTICUL, STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE DE LA PERSOANELE JURIDICE

CUPRINS:
SPECIFICATIE Pag.

Cap.I. INTRODUCERE 1.1. Prezentarea societăţii - date generale 1.2. Structura organizatorica a societăţii 1.3.Notiuni generale Cap.II. IMPOZITELE DIRECTE ECONOMICI DIN ROMANIA PLATITE DE AGENTII 3 4 8

2.1. Aşezarea si încasarea impozitelor directe in sarcina agenţilor economici 2.2. Analiza veniturilor fiscale ale bugetului de stat in perioada 19982003 2.3. Structura impozitelor directe plătite de agenţii economici 2.3.1.Impozitul pe profit 2.3.2.Determinarea profitului impozabil 2.3.3.Calculul si contabilizarea operaţiunilor privind impozitul pe profit 2.4.Impozitul pe venit 2.4.1.Calculul si contabilitatea operaţiunilor privind impozitul pe salariu 2.5. Impozitul pe dividende 2.5.1.Contabilizarea operaţiunilor privind impozitul pe dividende 2.6.Impozitul si taxele locale 2.7.Contributiile pentru securitate sociala 2.7.1.Calculul si contabilizarea operaţiunilor privind alte impozite şi taxe
2

18 20 24 24 28 36 42 45 47 50 52 59 65

Cap.III. STUDIU DE CAZ 3.1. Prezentarea S.C.Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia 3.2. Calcularea principalelor impozite directe 3.3. Studierea evoluţiei gradului de fiscalitate la S.C.Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia Cap.IV ANALIZA INFLUIENTEI IMPOZITELOR SI TAXELOR DIRECTE PENTRU ECONOMIA SOCIETATII 4.1.Evaluarea impactului asupra rezultatelor întreprinderii 4.2.Politici fiscale la nivel de întreprindere 4.3.Analiza si impactul fiscalităţii la nivelul agenţilor economici ai judeţului Ialomiţa Cap.V. CONCLUZII SI PROPUNERI 5.1. Politica fiscala de relaxare a fiscalităţii asupra agenţilor economici BIBLIOGRAFIE 110 114 83 87 92 71 74 69

CAP.I. INTRODUCERE
3

1.1. Prezentarea societatii: Date generale

Societatea comerciala "SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA a fost infiintata in anul 1991 si inregistrata la Oficiul Registrului Unic a judetului Ialomita sub nr. J / 21 nr. 289 / 1991. Societatea se afla in localitatea Slobozia, judetul Ialomita. Ca activitate de baza, societatea se ocupa cu achizitionarea , preluarea,prelucrarea si comercializarea semintelor de cereale si plante tehnice. In vederea realizarii obiectivului propus societatea are in dotare spatii de depozitare . Aprovizionarea se efectuează proprietatea societatii. Societatea are organizat pentru unele sectoare, activitate sezoniera pentru altele activitate continua - industrializare, - semiindustrializare - transport - comerţ Societatea comerciala "Semrom Muntenia SA Compex Agrosem Slobozia" are un număr de 20 salariati permanenti, numărul acestora crescând in perioada activitatiilor sezoniere. Activitatile comerciale se desfasoara si in afara judetului. Societatea este platitoare de TVA din anul 1993 , conform ordinului 552 /2003 , sucursalele sau alte subunitati fara personalitate juridica care sunt platitoare de T.V.A. , vor emite facturi fiscale numai in numele persoanei juridice si cu inscrierea codului de inregistrarea fiscala al societatii mama , in cazul nostru S.C. Semrom Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia este sucursala a S.C. Semrom Muntenia SA Bucuresti. Profitul obtinut la sfarsitul anului este folosit pentru acoperirea investitilor, crearea fondului de premiere pentru salariati, pentru acoperirea fondului de rezerva in limita a 20% din capitalul social , respectiv 5% din profit, iar restul este repartizat sub forma dividentelor de plata. iar cu mijloace auto care sunt in

4

1.2 Structura organizatorica a societatii

Din punct de vedere organizatoric conducerea societatii se prezinta astfel : Director general 1. - asigura conducerea centralelor si a intreprinderilor mari; 1. - raspunde pentru gospodarirea si dezvoltarea patrimoniului; 1. - ia masuri operative pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor luate de organele colective de conducere; 1. - initiaza studii, cercetari si analize cu privire la sporirea eficientei economice a unitatii centrale din subordine; 1. asigura controlul activitatii economico-financiare si gestionare a unitatilor etc.

DIRECTOR

DE

INTREPRINDERE - asigura conducerea si raspunde de organizarea intreprinderii;

SEF STATIE - conducerea activitatii tehnico – productive;

CONTABIL SEF - asigura si raspunde de organizarea si desfasurarea

- indruma , coordoneaza si activitatii financiare si de evidenta; -raspunde de gospodarirea raspunde de rezolvarea si dezvoltarea problemelor tehnice; 5 - organizeaza si conduce

SEF STATIE CONTABIL SEF INTREPRINDERE patrimoniului încredinţat; - normarea consumurilor , contabilitatea , intocmeste - asigura toate conditiile materiale si tehnico – organizatorice pentru înalt nivel calitativ; realizarea programului de balanta contabila si situatia fabricaţie; principalilor indicatori - organizarea producţiei si economico – financiari; - analizeaza cheltuielile de productie si propune micsorarea lor.

DIRECTOR

DE

realizatea unei productii de a muncii; - asigura si raspunde de conditii de eficienta ridicata;

- organizeaza inventarierea realizarea productiei in patrimoniului ; - organizeaza controlul financiar intern si controlul gestionar; - emite normele oblig.de productie a muncii; - intocmeste plan de paza; - repartizeaza , sarcinile de productie , pe sectoare formatii de lucru;

Obligaţiile principale ale personalului din compartimentul financiar- contabil Compartimentul financiar-contabil este subordonat direct de seful contabil. 1) Decontarea cu debitorii si creditorii

6

pretul si valoare marfurilor sau prestatiilor facturate. De asemenea. ambele operatiuni efectuandu-se in cadrul compartimentului financiar-contabil. cu respectarea clauzelor contractuale. 4)Plata drepturilor de retribuire: Activitatea de calcul a drepturilor de retribuire revin personalului din compartimentul personal-retribuire. a lucrarilor executate si serviciilor prestate. Unitatea debitoare beneficiara. 2)Verificarea facturilor emise pentru livrari sau prestari efectuate -facturile se intocmesc in cadrul compartimentului comercial. 5)Retinerea sumelor exigibile din drepturile cuvenite personalului: 7 . dupa receptia lor. dupa receptie. expedierea sau trecerea lor in custodie. Statele de retribuire intocmite si completate de personalul din compartimentul personal-retribuire se reemit compartimentului financiar. a recepţionării lor etc. este obligata sa efectueze plata produselor preluate sau trecute in custodie. 3)Verificarea documentului de plata-exercitarea refuzului de plata: Documentele primite de unitatea beneficiara spre a efectua plata marfurilor. trebuie verificate sub aspectul temeiniciei lor (a realitatii operatiei. este obligata sa ceara beneficiarului plata produselor dupa predarea. Personalul din acest compartiment este obligat sa solicite platile cuvenite la data exigibilitatii obligatiilor. Dupa intocmire facturile se reemit compartimentului financiar contabil.) si sub aspectul legalitatii (exigenta unui pret legal al contractului economic) . personalul din compartimentul financiar este obligat sa efectueze platile la data exigibilitatii obligatiilor. precum si plata lucrarilor executate sau serviciilor prestate. cantitatea.-decontarea presupune solicitarea in termen a sumei datorate si efectuarea platilor. Unitatea prestatoare creditoare. Persoanele din cadrul compartimentului comercial sunt obligate sa inscrie corect datele de identificare ale vanzatorului si ale cumparatorului. acesta avand datoria verificarii exactitatii datelor. serviciilor si lucrarilor ce i-au fost prestate.

9)Elaborarea balantelor si a situatiei privind principalii indicatori Unitatile sunt obligate sa intocmeasca lunar balanta de verificare. prin urmarirea si verificarea tuturor valorilor materiale existente in casa. din drepturile cuvenite personalului. 8)Evidenta contabila Toate unitatile in conformitate cu Legea nr. a sumelor cuvenite statului Personalul din compartimentul financiar-contabil are obligatia de a varsa la buget anumite sume. pentru depistarea unor eventuale erori de inregistrare sau alte cauze. are obligatia de a respecta termenele legale privind efectuarea de varsaminte la buget. Daca se constata lipsuri efective de numerar sau alte valori se iau masuri de recuperare sau imputarea pagubei. datorate de debitori. se trece la verificarea documentelor de casa. 6)Efectuarea in termenele legale a varsamintelor la buget.82/1991 sunt obligate la conducerea evidentei financiar-contabile. a impozitelor si taxelor. 10)Intocmirea bilanturilor contabile 8 .Persoanele din compartimentul financiar au obligatia de a retine din statele de retributie. precum si a altor drepturi cuvenite statului. 7)Controlul operaţiilor de casa Controlul se va face inopinant cel putin o data pe luna. In cazul in care se constata diferenţe intre soldul scriptic si cel faptic. precum si declaratiile privind impozitul pe profit si TVA. intocmindu-se proces verbal. sume exigibile.

este executata de catre guvern." In literatura de specialitate notiunea de fisc.ca organ de decizie in domeniul finantelor publice. "institutie de stat care stabileste si incadreaza contributiile catre stat ale unei persoane . taxele si orice venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege" . ansamblu de legi care se refera la aceasta. prin institutia administratiei de stat. In dictionarul Larousse termenul fiscalitate este definit astfel : "Sistem de percepere a impozitelor. iar Dictionarul Explicativ al Limbii Romane explica intelesul notiunii de fiscalitate prin: "sistem de percepere a impozitelor si taxelor prin fisc. impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene... taxele si alte venituri ale statului.. apare foarte des... in limitele si in conditiile legii.. '78). fiind definita ca: "administratie insarcinata cu calculul si perceperea impozitelor". stabileste si aproba prin lege .investita cu dreptul de a aseza . Drept urmare "Parlamentul . 9 .. Potrivit Constituţiei Romaniei: "impozitele. sau institutie a statului. totalitatea obligaţiilor fiscale ale cuiva. asezarea si perceperea in ultima instanta a impozitelor si taxelor nu se pot infaptui fara existenta unui mecanism adecvat bazat pe tehnici si instrumete specifice desfasurarii activitatii de urmarire si control in domeniul respectiv. urmareste pe cei care nu si-au platit in termen aceste contributii (Dictionarul Explicatic al Limbii Romane).3 Notiuni generale In domeniul fiscal sunt vehiculate mai multe notiuni care se refera la unul si acelasi subiect si anume: asezarea. impozitele. (Petit Larousse illustre. Statul isi indeplineste sarcinile sale fiscale prin doua dintre institutiile autorităţilor publice: Parlament si Guvern...iar conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor publice.... mijloacele care conduc la el".Se fac semestrial 1. incasa si urmari plata impozitelor si taxelor datorate statului de catre contribuabili"1. urmarirea si perceperea impozitelor si taxelor si a altor venituri in favoarea statului care sunt cuprinse in marea lor majoritate in bugetul de stat.. care stabileste si incaseaza contributiile de stat".. Aplicarea reglementarilor cu caracter fiscal.

aparatul fiscal cuprinde ansamblu organelor financiare si de control ale statului care sunt insarcinate prin lege sa asigure realizarea impunerii. b) mecanismul fiscal . fiind organizat in cadrul unor institutii ale administratiei publice. asigurarea bunei functionalitati a mecanismului fiscal si realizarea in ultima instanta a creantelor fiscale impun existenta. contabilitate si informatica financiar-contabila vol. Sistemul fiscal este notiunea cea mai cuprinzatoare care defineste cel mai bine aria de cuprindere a domeniului fiscal si care include si subantelege continutul celorlalte noţiuni utilizate in domeniul fiscal.Sistemul fiscal . Deci.reglementeaza si instituie impozitele si taxele considerate componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta al statului contribuabilului .care cuprinde totalitatea procedeelor. "un tot unitar" care Aplicarea legilor fiscale. sistemul fiscal cu toate implicatiile si functionalitatile sale. a unui aparat fiscal fara de care toate celelalte componente ale sistemului fiscal ar ramane inerte. asezarea si perceperea impozitelor. principii referitoare la dimensionarea. 1. Sistemul fiscal trebuie conceput si inteles ca cuprinde trei compartimente independente : a) legistlatia fiscala . tehnicilor si metodelor prin care se realizeaza notiunea de urmarire si percepere a impozitelor si taxelor .cuprinde organele specializate care pun in miscare mecanismul fiscal in scopul realizarii obiectivului fiscal . organizarea si activitatea unor organe specializate ale statului. urmaririi si perceperii impozitelor si taxelor si a controlului respectarii legalitatii in acest domeniu de activitate.credit. In mod corespunzator aparatul fiscal cuprinde organele de specialitate. 1981). nu ar putea fi pus in miscare fara existenta aparatului fiscal.urmarirea si perceperea veniturilor bugetare. El este necesar pentru aducerea la indeplinirea sarcinilor care decurg din activitatea 10 .reprezinta un ansamblu de cerinte.1. precum si la obiectivele social-economice urmarite de politica fiscala. c)aparatul fiscal . Prin urmare.(Lexiconul de finante.

in totalul veniturilor publice ele detin o pondere de 80-90%.venitul produs de acestea.profitul. pentru agentii economici . functionari . Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele urmarite de catre stat.salariu. de exemplu : toate persoanele fizice si juridice au nevoie de serviciile armatei unei tari si toti suporta in mod obligatoriu impozitele din care se vor acoperi aceste cheltuieli. Impozitele reprezinta forma de preluare a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Impozitele platite nu au legatura cu bugetul pe care platitorii il au de pe urma serviciului general public prestat de stat.fiscala a statului. ele au la baza capacitatea contributiva a platitorului. taxele. pentru proprietarii financiari . atat pe plan central cat si local. platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata. pentru muncitori. Aceasta sursa este. contributiile. legata de asezarea. Impozitele sunt percepute de stat pentru a asigura finantarea activitatii serviciilor publice generale care au caractere indivizibile. la introducerea lor este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de catre organele fiscale cat si de catre platitori. Micii meseriasi si liber -profesionistii suporta impozitele din venitul realizat de pe urma activitatii pe care o desfasoara. stabilita dupa marimea veniturilor sau averii si sarcinile sociale sau familiale ale acestuia. Cele mai importante surse financiare publice sunt de natura fiscala si anume impozitele. cu titlu nerambursabil. urmarirea si perceperea impozitelor. In schimbul acestora. in baza unor reglementari legislative. pentru detinatorii de harti de valori . 11 .renta. Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizează venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile legale in materie fiscala. Prelevarea unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispozitia statului se face in mod obligatoriu.

-obiectivul impunerii . termenele de plata. la impozitul pe profit . Subiectul impunerii este persoana fizica (care are capacitatea de exercitiu) sau juridica (cu personalitate juridica) obligata prin lege la plata unei taxe sau impozit. unitatea de evaluare) . specifice veniturilor bugetare sunt: . -cota impunerii (cuantumul unitar. in legea prin care se instituie un impozit se precizeaza :persoanele in sarcina carora cade plata impozitului. -inlesnirile. Astfel. determina. In realitate sunt frecvente 12 . urmării si realiza. -raspunderea platitorului. provenienta. fara de care nu s-ar putea planifica. drepturile si obligatiile platitorilor .denumirea. rolul lor s. denumite intr-un cuvant venituri bugetare se caracterizeaza fiecare in parte prin anumite trasaturi determinate de modul de asezare. Suportatorul (platitorul) impozitului este persoana fizica sau juridica care suporta efectiv impozitul (care plateste efectiv). Elementele comune. in exprimarea curenta. subiect al impozitului este muncitorul sau functionarul.mostenitorul. -termenele de plata . materia supusa impunerii. sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice sau juridice care nu-si vireaza obligatiile fiscale la termenele stabilite. In unele cazuri. -asieta .d. -perceperea (incasarea) .Deci. In mod normal subiectul impozitului ar trebui sa fie si suportatorul acestuia. -suportatorul . care trebuie sa se regaseasca in reglementarea fiecărui venit bugetar. -subiectul (platitorul). la impozitul pe succesiuni . -sursa impozitului (baza de calcul) -unitatea de impunere . subiectul impozitului mai este denumit si contribuabil.a. marimea relativa a impozitului. Exista insa anumite elemente comune sau specifice tuturor veniturilor. Impozitele si taxele. de exemplu. percepere.m.agentul economic. la impozitul pe salariu. sustrag materia impozabila de la impunere sau incalca alte dispozitii ale reglementarilor fiscale.

cazurile in care suportatorul impozitului este o alta persoana. Sunt cazuri in care obiectul venitului este acelasi cu sursa (exemplu: in cazul in care obiectul "impozitului" il reprezinta venitul. Impozitul poate fi stabilit intr-o suma fixa sau in cote procentuale care pot fi : proportionale. conduce la cuantumul global al venitului bugetar. valoarea. Pentru exprimarea dimensiunii obiectului. in cazul impozitului pe salarii subiectul este salariatul. deoarece exista diverse cai si mijloace pentru a transpune intr-o masura mai mare sau mai mica.baza capacitatea cilindrica).decat subiectul. Sursa impozitului (baza de calcul) arata din ce anume se plateste impozitul: din venit sau din avere. Reprezinta elementul concret. Obiectul impunerii il reprezinta materia supusa impunerii.venitul sau bunul impozabil sau taxabil care sta la baza venitului sau bunul impozabil sau taxabil care sta la baza asezarii acestuia si poate fi diferit de provenienta venitului. Este elementul care aplicat la baza de calcul. care poarta denumirea de unitate de impunere. hectarul la impozitul funciar. profitul sau tariful acesta este in acelasi timp si baza de calcul). metru patrat de suprafata utila la impozitul pe cladiri. scopul urmarit sau de natura venitului bugetar. Cota impozitului sau cuantumul unitar reprezinta impozitul unei unitati de impunere. iar suportatorul este unitatea la care salariatul realizeaza venitul. (Exemplu: in cazul impozitului pentru drepturile de autor.obiectul este mijlocul de transport. litru la unele taxe de consumatie.in cazul impozitului pe cladiri : iar cazul mijloacelor de transport. baza de calcul difera de obiect ( exemplu . kg. 13 . Drept unitate de impunere intalnim :unitatea monetara in cazul impozitului pe venit. impozitul foloseşte o anumita unitate de masura. progresive sau regresive. impozitele platite de unele persoane fizice sau juridice in sarcina altora. editura este cea care suporta acest impozit) . Reprezinta elementul pe care se fundamenteaza calculul venitului bugetar. In alte situatii. Acest lucru este posibil.

Termenul de plata . in functie de politica fiscala sau sociala promovata la un anumit stadiu. Inlesnirile.metoda plaţii directe .Prin asieta . in acest caz suma datorata este stabilita in conditiile legii. prin sau de la unitatile specializate (colaboratori externi.metoda retinerii si varsarii (stopajul de sursa) este folosita in cazul veniturilor impozabile realizate de catre persoanele fizice. amanari. Pentru incasarea veniturilor bugetare se folosesc. la termenele stabilite in contul bugetului de stat ( exemplu: impozitul pe profit) . Perceperea (incasarea) reprezinta realizarea efectiva a acestuia. de catre debitor. care are obligatia sa o verse din propria initiativa. Inlesnirile prevazute de lege sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma de reduceri.se intelege totalitatea masurilor care se iau de organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil. pentru identificarea obiectului impozabil.utilizata in special pentru veniturile provenite de la persoane juridice.indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului. stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului datorat statului. arta si stiinta). oameni de litere. eliberandu-se numai veniturile nete . bonificatii. Neachitarea impozitului pana la termenul stabilit prin lege atrage dupa sine obligatia contribuabilului de a plati si majorari de întârziere. sa retina si sa verse in contul bugetului de stat sumele datorate de acestia. scutiri. esalonari si au in vedere anumite situatii deosebite. . de exceptie. . drepturile si obligatiile debitorilor sunt elemente prevăzute prin acte normative care instituie veniuri bugetare. Unitatile in cauza au obligatia sa calculeze. de care se tine seama la evaluarea bazei de calcul.mod de asezare a impozitului .metoda aplicarii de timbre fiscale. 14 . urmatoarele metode: .

Drepturile si obligatiile platitorilor sunt reglementate in vederea asigurarii respectării legalităţii la stabilirea si incasarea obligatiilor bugetare. ofera posibilitati. Sistemul fiscal. De asemenea. sociale prin care sa influenteze activitatea agentilor economici. variind intre cinci si noua zecimi.financiare.administrative. potrivit cerintelor politicii sale economice. deoarece aceasta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. pe care organele statului le pot utiliza in vederea satisfacerii unor cerinte de interes general sau local. Debitorii. in cazul abaterilor administrative. sa ceara sa li se admita acordarea inlesnirilor legale. statul nu mai poate interveni in sectorul privat al economiei prin metodele administrative. economic si social. El are insa posibilitatea sa utilizeze anumite parghii economico . 15 . au dreptul sa ceara aplicarea corecta a normelor legale. ca si in conducerea activitatii economice si sociale. dar in mod diferit de la o etapa de dezvoltare la alta. amenzile contraventionale. au dreptul sa accepte compensari cu obligatii viitoare sau sa ceara respectarea lor. monetare. Platitorii sunt obligati sa puna la dispozitia organelor financiare toate informatiile cerute in vederea evaluarii corecte a bazei de calcul. ponderea impozitelor si taxelor cunoaste diferentieri mai mari in totalul resurselor financiar publice. Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar. financiare. Raspunderea platitiorului ( sanctiunea) reprezinta aplicarea formelor raspunderii juridico . in tarile in dezvoltare. patrimoniale si penale de plata. pentru platile efectuate in plus sau fara o baza legala. prin parghiile sale. sanctiunile prevazute sunt majorarile de intarziere. declararea obiectului si materiei impozabile. Rolul cel mai important al impozitelor se manifesta pe plan financiar. Astfel. Trasaturi si principii privind sistemul financiar In conditiile economiei de piata. plata in cuantumul si la termenele stabilite.

limita impozitelor este mai ridicata). 16 . prioritatile stabilite de stat in ceea ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa (in tarile in care cheltuielile cu educatia si ocrotirea sanatatii ocupa un loc mai important in cadrul cheltuielilor publice.nivelul produsului intern brut pe locuitor ( cu cat acesta este mai mare. intre persoane fizice si juridice. Limita impozitelor dintr-o anumita tara este influentata atat de factorii externi sistemului de impozitare cat si de factori interni (proprii ) ai acesteia. precum si prin majorarea cotelor de impunere.Caracteristic pentru evolutia impozitelor in perioada postbelica este tendinta de crestere absoluta si relativa a acestora. Din categoria factorilor interni sistemul de impozite. de impulsionare ori de ingradire a curentului exterior. care influenteaza limita impozitelor intr-o tara. impozitele se pot manifesta ca un instrument de stimulare sau de franare a unei anumite activitati. Pe plan social rolul impozitelor se caracterizeaza in faptul ca. statul procedeaza la redistribuirea unei parti importante din produsul intern brut intre clase si paturi sociale. se pot mentiona : . de crestere ori de reducere a productiei sau a consumului unui anumit produs. In unele tari poate fi remarcata o anumita accentuare a rolului impozitelor pe plan economic. extinderea bazei de impunere. Fara sa inceteze de a mai fi un mijloc de ocupare a cheltuielilor publice. In functie de intentia legiuitorului. natura institutiilor politice ( in tarile cu organe de conducere ale statului in mod democratic. venitul fiscal a devenit un mijloc de interventie economic si social. prin intermediul lor. nivelul mediu al impozitului si progresivitatea impunerii (tarile cu un grad redus de fiscalitate atrag capitalurile din tarile cu o fiscalitate ridicata). Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor. cu atat limita impozitelor poate atinge un nivel mai ridicat). Un economist francez referindu-se la rolul impozitelor sublinia ca impozitele pot fi folosite pentru a "incuraja" (sub forma exonerarii) sau descuraja ( pe calea suprataxării ) o anumita activitate economica. caracterizata in incercarile statului de a folosi impozitele ca mijloc de interventie in activitatea economica.

care influenteaza limita impozitelor. religios sau politic. 2) In procesul asezarii. urmaririi si perceperii impozitelor parghiile sistemului fiscal. controlul asupra economiei. 17 .da facilităţii un rol de universalitate. fara nici un fel de discriminare de ordin etnic. fara nici o discriminare de natura sociala sau subiectiva . 5) Aşezarea sarcinilor fiscale se face potrivit principiului justitiei sociale. Bugetele locale. locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere. dau posibilitatea ca prin aparatul sau specializat sa exercite. In categoria factorilor proprii sistemului de impozite. deci fiscalitatea are si un rol de a realiza si o unitate. Statul isi realizeaza resursele in cea mai mare masura pe seama impozitelor si taxelor peste 90 % se concentreaza in Bugetul de stat. in anumite limite. 3) Prin faptul ca un impozit este platit de catre toate persoanele care realizeaza venituri din aceeasi sursa sau poseda acelasi gen de avere si sa cuprinda intreaga materie impozabila . 4) Asezarea impozitelor se face pe criterii unitare pentru toti detinatorii aceluiasi obiect impozabil. Bugetul asigurarilor sociale de stat. Rolul fiscalitatii consta in: 1) Prin fiscalitate statul isi procura resursele necesare finantarii actiunilor.limita impozitelor este mai redusa comparativ cu aceea din statele cu regimuri totalitare).

1 AŞEZAREA ŞI ÎNCASAREA IMPOZITELOR DIRECTE ÎN SARCINA AGENŢILOR ECONOMICI Impozitele şi taxele sunt componente tot mai importante ale vieţii economice şi sociale. Stabilirea mărimii obiectului impozabil. prin intermediul lor acumulându-se şi repartizându-se resursele financiare la dispoziţia statului. determinarea cuantumului impozitului şi perceperea acestuia. Aşezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operaţii necesare stabilirii sumei de plată cu titlul de venit public. determinarea obligaţiei fiscale. Pentru ca venitul sau averea să poată fi supuse impunerii. Cu alte cuvinte. Ele reprezintă. evaluarea lui. mai întâi. deci. existenţa acestora.CAPITOLUL II IMPOZITELE DIRECTE PLĂTITE DE AGENŢII ECONOMICI DIN ROMÂNIA 2. aşezarea impozitelor implică stabilirea mărimii obiectului impozabil. totodată şi instrumentele de gestiune macroeconomică şi de asigurarea echilibrelor general economice şi financiare. prin aplicarea cărora să fie satisfăcute şi respectate principiile fiscale. tehnici şi de urmărire şi de control.se poate determina prin dimensionarea materiei impozabile. trebuie să se constate. aceasta putându-se realiza 18 . a unor metode. deci . Aşezarea şi perceperea impozitelor se pot realiza instrumente fiscale specifice desfăşurării activităţii prin utilizarea şi punerea în funcţiune a unui mecanism fiscal. urmând să se procedeze apoi la evaluarea lor.

19 . fără existenţa unei justificări economice (în cazul acestui impozit încălcîndu-se cerinţele echităţii fiscale).Evaluarea pe calea evaluării forfetare. spre exemplu. După stabilirea obiectului impozabil. presupune stabilirea unei sume forfetare de plată pe o perioadă de timp. dar şi dezavantajul că el conduce la o impunere inechitabilă. Impozitele se deosebesc în funcţie de modul de stabilire. bazată pe probe. Această evaluare se poate aplica numai la anumite categorii fiscale. Astfel. . ea fiind folosită în legislaţia noastră. Specifice acestui tip de evaluare sunt următoarele procedee: .Evaluarea administrativă. adică a declaraţiei de impunere. Este utilizat în ţara noastră. când organul fiscal stabileşte valoarea materiei impozabile. în cazul impozitului pe dividende. Procedeele prin care evaluarea directă se poate realiza sunt următoarele: .. se bazează pe informaţii colaterale. taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi a altor impozite şi taxe locale. în perioada feudalismului s-au practicat impozitele de repartiţie. . Prin modul de stabilire. impozitul de repartiţie prezintă mari variaţiuni de la o unitate administrativ-teritorială la alta. pe baza elementelor de care dispune.Pe baza declaraţiei unei terţe persoane. să calculeze şi să verse la bugetul de stat impozitul în cuantumul şi la termenele legale. Procedeul prezintă avantajul că este simplu şi puţin costisitor. Cea de-a doua metodă. spre exemplu. evaluarea indirectă. profitului. în cazul impozitului pe clădiri.Evaluarea pe baza semnelor (indiciilor) exterioare ale obiectului impozabil. impozitul pe teren. se trece la calcularea impozitului propriu-zis. . Este procedeul ce se utilizează în ţara noastră în materia impozitării veniturilor populaţiei. a mărimii acestuia.apelând la două metode: metoda evaluării indirecte. bazată pe prezumţie şi metoda evaluării directe.Pe baza declaraţiei contribuabililor. Această evaluare se poate aplica numai la anumite persoane. Prima metodă. etc. când societatea comercială este obligată să declare organelor fiscale. impunerea directă se realizează prin evaluarea directă a obiectului impozitului de către organele fiscale sau pe baza declaraţiei subiectului impozabil.

Plata veniturilor publice trebuie făcută la termenele de plată prevăzute de normele referitoare la scadenţa obligaţiilor fiscale. statul trebuie sa mobilizeze si sa faca cheltuieli banesti. izvoarele . de 20 . perceperea impozitelor se realizează direct de către organul fiscal de la agenţii economici. prin aplicarea unor cote procentuale asupra obiectului impozabil determinat pentru fiecare plătitor în parte. de categoriile sociale ale populatiei . Natura economica . s-a trecut la calcularea impozitelor de cantitate. taxele si celelalte sarcini fiscale specifice fiecarei tarii si fiecarei etape istorice. 2. marimea si rolul veniturilor bugetare sunt determinate de trasaturile oranduirii social – economice si de stat de formele de proprietate asupra mijloacelor de productie .Pentru a înlătura neajunsurile specifice impozitului de repartiţie. respectiv încasarea impozitelor.Mijlocul financiar si juridic prin care se realizeaza aceasta repartitie o reprezinta obligatia fiscala . spre deosebire de formele la care se apela în trecut: strângerea impozitului datorat statului de către unul dintre contribuabilii fiecărei localităţi prin intermediul unor concesionari (arendaşi).In acest scop statul procedeaza la repartitia sarcinilor publice intre persoanele fizice si persoanele juridice cat mai echitabil posibil. perceperea impozitelor se realizează printr-un aparat fiscal propriu. sistemul . în funcţie de mărimea obiectului impozabil şi ţinându-se seama de situaţia personală a plătitorului impozitului. fie prin stopaj la sursă. După stabilirea mărimii impozitului şi aducerea la cunoştinţa contribuabililor a cuantumului impozitului datorat statului şi a termenelor de plată a acestora se trece la perceperea.2 ANALIZA VENITURILOR FISCALE ALE BUGETULUI DE STAT PE PERIOADA 1998 . care indică periodicitatea plăţilor şi data până la care se efectuează acestea. de nivelul de dezvoltare al fortelor de productie . În prezent. adica impozitele . politice si juridice „ Pentru a-si realiza rolul si functiile sale. Intr-o forma mai concentrata se sustine ca finantele publice au ca obiect „ veniturile si cheltuielile bugetelor apartinand colectivitatilor publice” si care se exprima sub forme economice . fără a se suporta sancţiuni. ele stabilindu-se de regulă.2003 O componenta esentiala a mecanismului financiar o reprezinta finantele publice. În condiţiile existenţei acestui aparat specializat. încasarea impozitului de către aparatul fiscal al statului.

Pentru infaptuirea obiectivelor privind dezvoltarea economica si sociala a tarii este necesar ca bugetul de stat sa fie alimentat sistematic cu veniturile corespunzatoare. nu–si pot îndeplinii funcţiile lor economice si sociale fara sa-si elaboreze un program fiscal. indeplinirea indicatorilor economici cantitativi si calitativi. Finantele publice .actiunile legilor economice . creşterea productivităţii muncii si reducerea costurilor influenteaza nemijlocit volumul veniturilor bugetare. in care sa tina seama de nevoile publice ale perioadei respective si de veniturile necesare satisfacerii acestor nevoi . Sistemul veniturilor bugetare este astfel conceput incat sa stimuleze activitatea eficienta a agentilor economici . 21 . Problema fiscalitatii trebuie privita si prin structura impozitelor si taxelor. intarirea gestiunii economico – financiare .De aceea sistemul veniturilor bugetare trebuie sa fie astfel constituit incat sa stimuleze dezvoltarea activitatii economice si sociale.De regula .Este necesar sa se stie ce loc ocupa in totalul veniturilor fiscale încasările provenite din impozite si taxe directe . prin dimensiunile si complexitatea lor . de impulsionare sau de limitare a exportului si importului unor marfuri. se stabileste un raport intre veniturile publice si nevoile sociale .Sistemul veniturilor bugetare cuprinde instrumente deosebit de importante folosite pentru infaptuirea politicii economice . iar mecanismul fiscal functioneaza aproape perfect . in tarile unde sistemul fiscal este bine asezat . Dezvoltarea economiei nationale. Dezvoltarea economiei nationale si cresterea produsului intern brut au determinat realizarea unor venituri bugetare sporite de la an la an. dezvoltarea echilibrata a ramurilor economice si realizarea liberei initiative.Impozitele si taxele pot constitui instrumente de incurajare sau de franare a unor activitatii de crestere sau scadere a productiei ori a consumului anumitor produse . precum si de prerogativelr statului in economia de piata. pe timp determinat . precum si de posibilitatile reale pentru perceperea veniturilor publice.Importul este un instrument a statului in activitatea economica si sociala. Veniturile statului au o mare importanta nu numai ca sume ce alimenteaza bugetul ci si prin influenta pe care acestea o exercita asupra activitatii economice si sociale a tarii. In aceste tari . structura bugetului este total diferita de cea a Romaniei. sociale si financiare a statului.Prin acest program . urmarindu-se evitarea inechitatii in repartitia sarcinilor fiscale asupra membrilor societatii.

52 % in anul 2003 in veniturile bugetare totale. In structura veniturilor totale intra . 0.26% in 2001 si 0. 90. 99.93% in 2001. 01% in anul 2002). 0. Veniturile nefiscale detin o pondere redusa intre 3.28 % in anul 1998 6. incasarile din rambursarea imprumuturilor acordate ( 1.60% in anul 1998 la 16. Se constata restrangerea treptata a veniturilor de capital ( intre 8.77% in 2001. intr-o proportie foarte mica donatiile si sponsorizariile ( 0. 99. 25. 22% ) pe fondul cresterii ponderii veniturilor curente ( 89.95 % in 1998 .84 % in anul 2000 la 24. Sursa ( Bugetele de stat 1998-2003) In cadrul impozitelor directe se poate observa o crestere a impozitului pe profit ( de la 14. 50% in 1998 .11 % in 1999 .78% in 1998 .1 22 .67 2003.51% in 1999 . 0. 13% in anul 2000.99 % in 2003.18% in anul 2000)2 . 99.ponderea impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare este mai mare decat cea a impozitelor indirecte. fapt ce repercuteaza nefavorabil in cresterea gradului de fiscalitate si accentuarea apasarii fiscale asupra consumatorului fiscal.40% in 1999. 94. impozitele directe detineau ponderi de 26. Tabelul nr.92% in 2003 . Se evidentiaza de asemenea .51% in 2000 .Observam insa ca. ceea ce demonstreaza ca nu este o structura echilibrata . s-a constatat ca: in perioada analizata . % in In concluzie .16 % in 2002 si % in 2003. se poate aprecia ca sporirea apreciativa a ponderii impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare este favorabila datorita unei bune activitatii desfasurate de agentii economici. 94. rolul deosebit de important . 17.35% in 2002 si 0.22% in 1998 . 1. in Romania analizand evolutia ponderii principalelor grupe de impozite in totalul veniturilor pentru perioada 1998 – 2003 . 28.12% in 2001 .72 % si 9. 55 % in 2002 si 99.5 % in 2001 . 95. 2. Toate acestea influentiaza negativ o putere de cumparare a populatiei si implicit nivelul pe piata interna afectand nefavorabil vanzarile si veniturile din proprietatea de stat si cele din impozitul pe profit.18% in 2000 .36% in 21999.97% in 2000 .23 % in 2003 si a impozitului pe venit ( de la 13. 94.60% in 2002 si 20. 25. remarcandu-se o diminuare a ponderii impozitelor directe (17. preponderenta veniturilor fiscale in totalul veniturilor bugetare( 86. ) .09 % in 2003.

Impozitul pe salarii (%) .67 92.3 STRUCTURA IMPOZITELOR DIRECTE PLĂTITE DE AGENŢII ECONOMICI Satisfacerea nevoilor colective ale oricărei societăţi impune realizarea unor venituri publice. precum şi modul de aşezare şi percepere.40 12.97 17.13 95.1 100 98 96 94 92 90 88 86 84 1998 1999 2000 2001 2002 2003 89.77 14.12 94.Impozitul pe profit (%) .18 11.55 99. statul procedează la realizarea sarcinilor publice între membri societăţii.51 90.95 14.Venituri fiscale (%) a) Impozite directe (%) din care: . Pe venit (se scad) .17 2002 99.84 -10.55 94.99 -17.52 - - - - - 21.13 99.44 24.12 99.94 9.11 - 1999 94.94 0.22 26. 23 .98 13.67 20.58 - 2003 99.50 86.Impozitul pe venit (%) -Cote si sume defalcate din imp.50 28.93 16. Venituri curente(%) 1.51 Ponderea veniturilor curente 99.Cote si sume defalcate din impozitul pentru bugetele 1998 89. În consecinţă.16 25. instrumentul financiar şi juridic prin care se realizează această repartiţie constituindu-l obligaţia fiscală sub forma impozitelor fiecărei ţări sau etape în parte.VENITURI I.5 94.57 20.23 locale (se scad) Graficul nr.23 24.52 - 2000 99.11 25.96 2001 99.60 18. Evoluţia fiscală din fiecare ţară conduce la modificări în ceea ce priveşte categoriile de impozite şi taxe.67 2.92 16.60 11.

Este vorba de gruparea în: . Printre cele mai importante măsuri de constituire a unui sistem fiscal se numără şi adoptarea impozitul pe profit.1 IMPOZITUL PE PROFIT Reforma fiscală. 70/1994 privind impozitul pe profit. fiind adoptată o lege care aducea unele prevederi noi prin modul în care a fost reglementat impozitul pe profit . taxa firma şi altele. Noua reglementare a adus profunde 24 Legii privind .3. întâlnim cea mai importantă grupare a impozitelor şi taxelor.1994. Această lege asigură participarea echitabilă a tuturor agenţilor economici. echilibrat şi eficient pentru a putea face faţă cerinţelor tranziţiei la economia de piaţă.12. intrată în vigoare la 1 ianuarie 1995. Pentru a înţelege necesitatea instituirii acestor impozite şi taxe. atât din punct de vedere teoretic cât şi practic. impozitul pe dividende. Exemplu: impozitul pe profit. ele pot fi grupate în funcţie de mai multe criterii. impozitul pe clădiri. taxa asupra mijloacelor de transport.Impozite directe care au caracteristic faptul că se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau juridice. impozitul pe teren. 2. în funcţie de veniturile sau averea acestora. 12/1991.Ţinând seama de această mare varietate de forme pe care le-au avut şi le au impozitele şi taxele. După modul de percepere. A fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr. componentă a reformei economice şi sociale. consider necesară prezentarea câtorva dintre cele mai importante impozite directe şi taxe din ţara noastră. A fost reglementat de Legea nr. realizându-se o importantă simplificare legislativă. Impozitul pe profit este unul din principalele venituri bugetare. pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege. urmăreşte constituirea unui sistem fiscal coerent. persoane juridice la formarea veniturilor bugetului public în raport cu mărimea profitului obţinut. Instituirea acestui impozit a devenit necesară pentru a se crea un cadru juridic unitar privind impozitul pe profit datorat de persoanele juridice. care a fost în vigoare până la 31. Au fost abrogate numeroase reglementări anterioare. Ele se încasează direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite.

Astfel. remarcăm funcţia acestuia ca sursă certă de alimentare cu venituri a bugetului de stat în scopul asigurării mijloacelor financiare necesare îndeplinirii drepturilor fundamentale ale cetăţenilor cu privire la învăţământ. pentru veniturile realizate atât în România cat şi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice. permanent permanent. atât în România cât şi în străinătate. iar pentru agricultură la 25%. cultură. Prin reglementarea legală examinată sa realizat un sistem clasic al impozitului pe profit.. conform legilor fiscale în vigoare. inclusiv câştigul obţinut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale. În ceea ce priveşte rolul impozitului pe profit. se reţine şi se varsă de către persoana juridică. pentru profitul impozabil aferent acelui sediu sursă. 25 unui drept de proprietate deţinut la o persoană . veniturile obţinute ca urmare a exploatării resurselor naturale localizate în România. pentru profitul realizat în România. Persoanele juridice străine care realizează următoarele venituri se impozitează pentru profitul corespunzător acestora: veniturile obţinute din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România. inclusiv închirierea în scopul utilizării unei asemenea proprietăţi. sănătate.schimbări în concepţia de impunere a profitului: cota de impozit s-a redus de la 45% la 38%. ordine publică. o mare importanţă o prezintă stabilirea plătitorilor. apărare naţională. În mecanismul de aşezare şi percepere a impozitului pe profit. prin impozitarea integrală a profitului obţinut de agenţii economici şi separat. impozitarea profitului distribuit sub formă de dividende a acţionarilor sau asociaţilor societăţilor comerciale. Persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăşoară activităţi în România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană juridică romană într-o asociere sau o altă entitate ce nu dă naştere unei persoane juridice. precum şi pentru finanţarea unor acţiuni şi obiective economice de interes naţional. veniturile obţinute din înstrăinarea juridică romană. şi câştigul obţinut prin înstrăinarea unui drept asupra unei astfel de proprietăţi. În acest caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează. sunt plătitori: Persoanele juridice române pentru profitul impozabil obţinut din orice Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu în România. Persoanele juridice romane şi persoanele fizice rezidente.

respectiv asupra veniturilor înscrise in contul de profit si pierdere pentru microîntreprinderi.01. Cota de impozitare a profitului era o cotă de nivel relativ ponderat: 38%. cota de impunere este de 25% (conform O. precum şi cele autorizate. republicată. potrivit Legii învăţământului nr. privind impunerea microîntreprinderilor potrivit căreia impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 1.XII.84/1995. organizaţiile de nevăzători. 217/30.2000. potrivit legii. cu modificările şi completările ulterioare. potrivit Legii locuinţei nr. se impozitează cu o cotă de 10% Începând cu 1 septembrie 2001 a intrat in vigoare Ordonanţa Guvernului nr. uneori. special organizate.U. a cluburilor de noapte şi a cazinourilor plătesc o cotă adiţională de impozit de 25% asupra părţii din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor înregistrate din aceste activităţi în volumul total al veniturilor.5% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obţinute din orice sursa. pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult. De asemenea.1999).114/1996. microîntreprinderile sunt persoanele juridice care îndeplinesc cumulativ. pentru veniturile extrabugetare şi disponibilităţile realizate şi utilizate. la data de 31 decembrie a anului precedent.Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit: trezoreria statului. contribuabilii care obţin venituri din activitatea barurilor de noapte. Orice majorare a capitalului social efectuată prin încorporarea rezervelor. inclusiv pentru instituţiile publice. De la 01. Potrivit acestei Ordonanţe. cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate ale persoanelor cu handicap. nr. pentru profiturile realizate de unităţile economice fără personalitate juridică ale acestora. următoarele condiţii: 26 . cultele religioase. precum şi a profiturilor.24/26 iulie 2001. cu modificările şi completările ulterioare. după categoria de plătitori. de invalizi şi ale persoanelor cu handicap. asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari.G. În practica fiscală română până în anul 2000 cotele de impunere erau diferenţiate după natura veniturilor sau bunurilor impozabile şi. fundaţiile române constituite ca urmare a unor legate. republicată. instituţiile de învăţământ particular acreditate. pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune. fondurile publice constituite. cu excepţia rezervelor legale şi a diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului. pentru veniturile obţinute din activităţile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru îmbunătăţirea confortului şi a eficienţei clădirii. pentru veniturile utilizate.

b) c) d) au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv. din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile. În cazul în care. fără posibilitatea de beneficia pentru perioada următoare de prevederile ordonanţei.414/26 iunie2002 privind impozitul pe profit şi Hotărârea Guvernului nr. Guvernului nr. una dintre condiţiile impuse nu mai este îndeplinită. contribuabilul are obligaţia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat.2 DETERMINAREA PROFITULUI IMPOZABIL Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora.2003 şi potrivit prevederilor acesteia. La data de 1 iulie 2002 a intrat in vigoare Legea nr. valoarea bunurilor mobile pentru care s-a transferat dreptul de 27 desfăşoară .000 euro inclusiv. au capital integral privat. prestează servicii sau/si desfăşoară activitate de comerţ.04.3. au capital integral privat. Reflectarea corecta a profitului impozabil reiese dintr-o inregistrare in evidenta contabila cat mai corecta la venituri a contractarii bunurilor mobile livrate .111/02. denumite în continuare microîntreprinderi. au pana la 9 salariaţi. pot opta la plata unui impozit aplicat asupra veniturilor obţinute din orice sursă persoanele juridice. 571/2003. prestează servicii şi/sau activitate de comerţ. au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de până la 100.24/2001 a fost modificată prin Legea nr.a) b) c) d) Ordonanţa sunt producătoare de bunuri materiale. 414/2002 .000 euro inclusiv. 2. au realizat venituri reprezentând echivalentul in lei de pana la 100. care îndeplinesc cumulativ. lege care abroga Legea nr. următoarele condiţii: a) sunt producătoare de bunuri materiale.859/16 august 2002. modificata cu Legea Codului Fiscal nr. în cursul anului fiscal. dintr-un an fiscal. la data de 31 decembrie a anului precedent. chiar dacă ulterior îndeplineşte condiţiile menţionate mai sus.

precum si veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile. se reglementeaza cheltuielile ce se vor lua in calcul la stabilirea profitului impozabil . -rambursarile de cheltuieli nedeductibile . scontari . care cuprind venituri din participati. In contabilitate vom gasi inregistrarea urmatoarelor tipuri de venituri: . dobanzi . titluri de plasament. ca urmare a transferului de actiuni sau de parti sociale de la Fondul Proprietatii de Stat . precum si alte venituri sau castiguri din exploatare). servicii prestate . lucrari executate si alte activitatii .70 / 1994.dividendele primite de catre o persoana fizica romana de la o persoana juridica. indiferent de sursa de unde provin. dupa caz .G.diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor . astfel: 28 . privind impozitul pe profit . din operatiuni de capital ( subventii pentru investitii virate la venituri . conform O. conform conventiilor. respectiv cheltuielile .G. cu modificarile aduse de Legea 414/ 2002 . care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil. romana sau straina. nr. nr. marfuri . nr. . 402/2000 .veniturile . valoarea prestarilor de servicii si a lucrariilor executate si alte castiguri .proprietate .G. . aprobate prin H. aprobata prin H.. Veniturile neimpozabile Veniturile neimpozabile sunt acele venituri care sunt scutite de impozitare . Cheltuieli totale Prin instrucţiunile de aplicare a O. . din productia de imobilizari din subventii de exploatare . actiuni .venituri financiare . beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile. nr. creante .venituri exceptionale incasate din operatiunii de gestiune ( despagubiri si penalitati ) . 859/ 2002. diferente de curs valutar. .venituri din exploatare ( vanzari de produse .G. din productia stocata . imobilizari si alte venituri financiare. rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea creantelor .70/1994 cu modificarile ulterioare sunt considerate venituri neimpozabile urmatoarele : . venituri din cedarea activelor ) si alte venituri exceptionale.

. pierderi de creante legate din participatii . Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit . cheltuieli cu personalul . La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt disponibile numai daca sunt aferente realizarii veniturilor . care sunt aferente realizarii veniturilor si care se regasesc in costul produselor si serviciilor . stabilit precis prin actul constitutiv al acesteia (statut sau contract) nu sunt admise ca cheltuieli deductibile la calculul profitului fiscal impozabil. contributiile care conditioneaza organizarea si functionarea activitatiilor respective potrivit normelor legale in vigoare . taxele si varsamintele asimilate .cheltuieli financiare . respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate .Orice cheltuiala trebuie sa genereze direct sau indirect un anumit venit .In aceasta categorie se incadreaza si sumele platite pentru obtinerea unor autorizaţii de funcţionare .La stabilirea profitului impozabil se vor lua in calcul numai cheltuielile care concura direct la realizarea veniturilor si care se regasesc in contul produselor si serviciilor . sa fie aferenta veniturilor. dupa natura lor . cheltuieli cu dobanzile . cheltuieli cu amortizarea capitalului imobilizat .cheltuieli exceptionale . cheltuieli din diferente de curs valutar .La o unitate nu se admite a se inregistra in cheltuieli deductibile orice fel de cheltuiala. In cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ: . respectiv cheltuielile privind operatiunile de capital si cele privind operatiunile de gestiune. alte cheltuieli de exploatare. cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti . cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca .Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite ori de platit prevazute in legislatia in vigoare. cu conditia sa se regaseasca incorporate in pretul produselor si lucrarilor executate si in tariful serviciilor prestate. materiale si marfuri. . in limitele prevazute de legislatia in vigoare. 29 . acestea sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai daca sunt efectuate in scopul realizarii veniturilor. alte cheltuieli financiare.cheltuielile de exploatare . dar care se refera la perioade sau la exercitii financiare viitoare se inregistreaza in cheltuielile curente ale perioadelor sau exercitiilor viitoare. Acele cheltuieli care nu au legatura cu obiectul de activitate al unitatii . in limitele prevazute de legislatia in vigoare in cursul exercitiului financiar . respectiv cheltuieli cu materii prime . cheltuieli cu impozitele . Pentru a fi admise cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal acestea trebuie sa aiba legatura cu obiectul de activitate al unitatii .

-amenzile . confiscările. privind societatile comerciale .. Potrivit Legii 414/2002 modificata cu Legea nr 571/2003 sunt considerate cheltuieli nedeductibile urmatoarele: -cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat şi impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate.82/1991. conform Legii nr. cu excepţia celor create de bănci in limita a 2% din soldul creditelor acordate si a fondului de rezerva.414 / 27.cheltuielile de sponsorizare sau mecenat efectuate potrivit legii . -cheltuielile cu diurna care depăşesc limitele legale stabilite pentru instituţiile publice. -cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile. . -sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate deductibile. mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile de sponsorizare sau mecenat. cu modificările ulterioare. pana cand acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat . precum si pentru activele corporale pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare. -orice cheltuieli făcute in favoarea acţionarilor sau a asociaţilor. -sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale. in limita a 5% aplicata asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor . -cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului. condiţiile de document justificativ. 30 . -cheltuielile înregistrate in contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc. potrivit Legii contabilităţii nr.La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmatoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor: . conform legii bugetare anuale. inclusiv accizele . majorările de întârziere şi penalităţile datorate către autorităţile române şi străine.02.rezerva in limita de 5% din profitul contabil . -sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea peste limita legală a rezervelor şi provizioanelor. .cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2% .2002 privind impozitul pe profit). perisabilitatile in limitele prevazute in normele aprobate prin Hotararea Guvernului ( in cazul nostru Legea nr.31 / 1990 .

. În schimb. Cheltuieli financiare . Venituri financiare . după caz.Pentru evitarea impozitării repetate a dividendelor primite de o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română s-a reglementat neimpozitarea acestor venituri cu impozitul pe profit.Cheltuieli cu personalul. .Venituri din vanzarea marfurilor (a) . . . Contul de rezultate II. .Venituri din diferente de curs valutar. În scopul stimulării acţionarilor sau. .Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele. alte imobilizari financiare si creante imobilizate.Productia exercitiului (b+c+d). 31 . A. . . Venituri din exploatare . REZULTATUL DIN EXPLOATARE IV.Venituri din participatii . .Venituri din subventii de exploatare.Pierderi din creante legate de participantii.Cheltuieli privind titlurile de plasament . .Cheltuieli materiale. -Venituri din productia stocata (Sf+Si) – (c). .Venituri din productia de imobilizari (d). asociaţilor în constituirea unui capital social cât mai mare al societăţilor comerciale.Cheltuieli privind marfurile. dividendele primite de o persoană juridică română de la o persoană juridică străină se impozitează cu o cotă de 10%. aceasta aplicându-se şi în cazul plăţii de dividende către persoanele fizice române sau străine.Productia vanduta (b).Venituri din titluri de plasament. I.Cifra de afaceri (a+b) . .Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti.Alte cheltuieli de exploatare.Cheltuieli cu impozite . . precum şi majorarea capitalului pe seama aportului respectiv nu sunt supuse impozitării. cedate. taxe si varsaminte asimilate. aportul la capitalul unei persoane juridice. Cheltuieli pentru exploatare . -Alte venituri din exploatare. A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE III.

REZULTATUL BRUT AL . . B.Cheltuieli din diferente de curs valutar. . -Alte venituri din exploatare. .operatiile de capital. . . . REZULTATUL FINANCIAR C. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI F. Venituri exceptionale din: . . . taxe si varsaminte asimilate.Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele. .II. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I+III-II-IV) V.Cifra de afaceri (a+b) .Venituri din dobanzi. IMPOZIT PE PROFIT F.Cheltuieli privind marfurile. . I.Venituri din productia de imobilizari (d). .Cheltuieli materiale.Cheltuieli privind dobanzile.Venituri din provizioane.provizioane.REZULTATUL EXCEPTIONAL (V– VI) VII Venituri totale ( I + III + V ) E. .operatiile de gestiune.Productia vanduta (b).Alte cheltuieli de exploatare. .Venituri din subventii de exploatare. .Venituri din vanzarea marfurilor (a) . . REZULTATUL FINANCIAR C. D. Cheltuieli totale ( II+IV+VI ) E.operatiile de capital.Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti. D. .Cheltuieli cu personalul. .Alte cheltuieli financiare. . Venituri din exploatare .Productia exercitiului (b+c+d).Cheltuieli cu impozite . -Venituri din productia stocata (Sf+Si) – (c). . REZULTATUL BRUT AL B.amortizari si provizioane. . Cheltuieli pentru exploatare .Alte venituri financiare.REZULTATUL EXCEPTIONAL (V– VI) VIII.REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI (I+III-II-IV) VI. Cheltuieli exceptionale privind: . REZULTATUL NET AL (E – IX ) EXERCITIULUI (E – IX ) 32 . EXERCITIULUI (VII – VIII ) EXERCITIULUI (VII – VIII ) IX.operatiile de gestiune.Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele. .

Excedentul insuficienta exploatare brut alRezultatul exploatarii (profit sau pierdere) asupra brut bruta) (sau de SIG Marja comerciala Productia exercitiului. deAlte venituri din exploatare. Insuficienta bruta deExcedentul exploatare exploatarii. Productia imobilizata. . destinate sa indeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie si de finantare a activitatii viitoare . a stocurilor). Subventii de exploatare. Marja comerciala. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE CHELTUIELI VENITURI Costul de cumparare alVanzari de marfuri marfurilor vandute. de fapt. Cheltuieli cu personalul. exploatare.Structura contului de profit si pierdere pe cele trei tipuri de activitati permite degajarea unor solduri de acumulari banesti potentiale . rezultat curent si rezultat net al exercitiului.SOLDURILE INTERMEDIARE DIN STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT Soldurile intermediare de gestiune reprezinta . terti. rezultat al exploatarii. siValoarea adaugata. Consumuri provenind de laProductia exercitiului. Variatia in minus (reducereProductia vanduta. 33 exploatariiRezultatul curent(profit sau pierdere). palierele succesive in formarea rezultatului final. Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabila a contului de profit si pierdere pentru a pune in evidenta modul de functionare si rentabilitatea intreprinderii ca marja comerciala . taxe varsaminte asimilate. Productia stocata. Rezultatul exploatarii(pierdere). Valoarea adaugata. Rezultatul ( profit). valoarea adaugata . Alte cheltuieli provizioanelor. Amortizari si provizioaneReluari calculate. excedent brut de exploatare . denumite soldurile intermediare de gestiune (SIG). productie a exercitiului . Impozite .

În cursul anului fiscal. . să depună declaraţia de impunere pentru anul fiscal expirat. revine contribuabilului. urmând ca. scopul plăţii şi beneficiarul. cumulat de la începutul anului sau lunar. persoane juridice străine.a băncilor române şi a sucursalelor din România ale băncilor.R.CHELTUIELI VENITURI Cheltuieli financiare. după definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual. Tot organele fiscale sunt cele care stabilesc impozitul în cazul în care contribuabilul nu a completat declaraţia de impunere. Rezultatul curentRezultatul curent(profit) (pierdere) Cheltuieli exceptionale . contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv. În cazul în care organele fiscale apreciază că stabilirea impozitului pe profit nu a fost corespunzătoare. net al exercitiului (profit net sau Plata impozitului pe profit Plata impozitului pe profit se face trimestrial până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor. Termenul de prescripţie pentru stabilirea impozitului pe profit este de 3 ani. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor declarate şi pentru depunerea în termen a declaraţiei de impunere. Sarcina de a dovedi că impozitul stabilit de organul fiscal nu este real. Impozit pe profit Venituri exceptionale SIG Rezultatul pierdere). Contribuabilii sunt obligaţi să depună o dată cu declaraţia de impunere anuală şi o declaraţie privind plăţile sau angajamentele de plată către persoanele fizice şi/sau juridice străine. În acest scop profitul şi impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază trimestrial. 34 . urmărirea şi încasarea impozitului pe profit se face de organele fiscale ale Direcţiilor Generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţean sau a municipiului Bucureşti. fac un nou calcul pe care-l comunică în scris contribuabilului. care efectuează plăţi lunar. controlul. până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. cu excepţia B. în cazul băncilor. Venituri financiare. în monedă naţională. care să cuprindă sumele. Neplata la termenele stabilite a impozitului atrage calcularea de majorări şi penalităţi de întârziere.N. potrivit reglementărilor legale în vigoare. Constatarea. până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozit.

2. corectat in mod corespunzator cu elementele reintregrate si deduse definitiv. De aceea. 35 . Formula rezultata in acest sens este: Rezultatul = Rezultatul + Elementele fiscal contabil nedeductibil fiscal .3. relatia de calcul fiind": Rezultatul = Veniturile incorporate . 3)amenzile si penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine.reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar ce figureaza in contul 121 "Profit si pierdere".Elementele deductibile fiscal La rândul sau rezultatul contabil este calculat pe baza datelor lunar in contul 121 "Profit si pierdere ". Profitul impozabil se calculeaza pornind de la rezultatul contabil.Cheltuielile decontate asupra contabil in rezultat rezultatului Elementele nedeductibil fiscal se identifica in principal cu cheltuielile nedeductibile formate la randul lor din: 1) impozitul pe profit datorat si impozitul pe venitul realizat in strainatate . Rezultatul contabil . Calculul si contabilizarea operatiunilor privind impozitul pe profit Pentru impozitarea profitului. 2) amortizarea pe subactivitate ( subutilizarea ).3. subordonate imaginii fidele sunt convergente in totalitate cu principiile impunerii fiscale . inainte de impozitare . trebuie pornit de la realitatea ca nu in toate cazurile principiile contabile. trebuie facuta distinctie intre rezultatul contabil si rezultatul financiar.

6) cheltuielile pentru sponsorizare care depasesc 5% din venitul impozabil. suma ce depaseste limita de 20% se recupereaza in aceleasi conditii. lunar.Se precizeaza ca pentru aceasta ultima pozitie . Relatia de principiu. precum si pentru rezervele care depasesc 5 % din profitul contabil anual. impozitul datorat pentru luna in curs. protocol. iar anual se repartizeaza in anul urmator. cadouri. pana ce rezerva legala atinge a cincea parte din capitalul social . Limitele de cheltuieli deductibile se aplica. 7) cheltuielile cu dobanzile care depasesc suma veniturilor din dobanzi plus 20% din alte venituri ( venituri din exploatare + venituri exceptionale ) . cheltuielile deductibile = cheltuieli efective in limitele prevazute de dispozitiile legale. Rezultatul impozitului stabilit relatiei de mai sus se calculeaza lunar. luna de luna. cumulat de la inceputul anului fiscal. astfel incat la finele anului fiscal sa se incadreze in prevederile dispoziţiilor legale.4) cheltuielile care depasesc limitele (normativele) de cheltuieli pentru actiuni de reclama. distractii si alte asemenea ) prevazute in legea bugetara anuala. publicitate (mese. 36 . fara a depasi 36 de luni de la data inregistrarii acesteia. 5) sumele utilizate pentru constituirea de provizioane . In alte conditii. se determina pe baza relaţiei Impozitul datorat pe luna in curs = Impozitul pe profit calculat asupra profitului impozabil cumulat de la începutul anului Impozitul aferent profitului impozabil cumulat pana la sfârşitul lunii precedente Pierderea fiscala înregistrat[ se raportează luna de luna pana la recuperarea ei.

Pentru contribuabilii mici. iar sumele echivalente reducerii se folosesc cu aceeasi destinatie. calculul si decontarea impozitului pe profit se face lunar. pe baza : declaratiei de impunere " depusa la organele fiscale pana la 25 inclusiv a lunii urmatoare. In cazul pierderii avem inregistrarea: 441 Impozitul pe profit = 691 Cheltuieli cu impozit pe profit Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe profit s-au folosit urmatoarele conturi: 691 "Cheltuieli cu impozit pe profit" 37 . precum si pentru protejarea mediului inconjurator. extinderii activitatii in scopul obtinerii de profituri suplimentare. acela fiind si termenul de plata a impozitului. Inregistrarile se fac in acest sens sunt: 691 = 441 Impozitul pe profit Cheltuieli cu impozitul pe profit si plata: 441 Impozitul pe profit = 512 Conturi curente la banci Operatiile de compensare sau de restituire pentru contribuabilii mici se efectueaza luna de luna. se reduce cu 50%.Deducerile fiscale. brevete si licente destinate modernizarii tehnologiilor de fabricatie. cumulat de la inceputul anului. in Romania pentru achizitionarea sau realizarea in regie proprie de mijloace fixe. Din sfera deducerilor fiscale face parte impozitul aferent profitului folosit partial sau total.

512) Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate. In debitul acestui cont se inregistreaza: .691) In debitul contului 441 " Impozitul pe profit" se inregistreaza: -sumele virate la bugetul statului. Conform contului 441 "Impozitul pe profit" putem avea una din situatiile .impozit de recuperat sold creditor sold debitor 441 441 38 . iar soldul debitor sumele varsate in plus. In creditul contului 441 " Impozitul pe profit " se inregistreaza: -sumele datorate de unitate bugetului statului. Reflectarea bifunctionalitatii contului "441" Se explica in cazul in care dupa calculul impozitului pe profit la sfarsitul perioadei se observa ca suma impozitului datorat bugetului este mai mica decat suma virata anterior.impozit datorat . reprezentand impozitul pe profit (ct. reprezentand impozitul pe profit (ct. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit. aparand astfel necesitatea reflectarii diferentei de impozit varsat in plus sub forma unei creante de recuperat de la buget.441) 441 "Impozitul pe profit" Este un cont bifunctional. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu impozitul pe profit.Este un cont de activitate.valoarea impozitului pe profit (ct.

pana ce acestea vor atinge 20 % din capitalul social . cadouri. precum si impozitul pe venitul realizat in strainatate. h) cheltuielile cu dobanzile sunt deductibile in limita unei valori egale cu venituri financiare din dobanzi + 20% din alte venituri. cu exceptia rezervelor legale in limita a 5 % din profitul contabil anual. d) cheltuielile ocazionate de mese. b) amortizarea peste limitele prevazute in ordonanta . c) amenzile sau penalitatile datorate catre autoritatile romane sau straine . e) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si a provizioanelor. actualizat la inflaţie. distractii si alte asemenea ce depasesc limitele prevazute de lege pentru actiunile de protocol. 34/1994 privind sponsorizarea . g) cheltuielile cu reparatiile sau imbunatatirile aduse mijloacelor fixe sunt deductibile in limita a 5% din soldul subgrupei de la inceputul anului fiscal. reclama si publicitate. Pentru plata impozitului datorat se face înregistrarea : 691 Cheltuieli cu impozit pe profit si 441 Impozit pe profit 39 = 512 Conturi curente la banci = 441 Impozit pe profit . f) cheltuielile de sponsorizare care depasesc limita cotei prevazute in Legea nr.Cheltuieli pentru care nu se admite deducerea a) impozitul pe profit conform prezentei ordonante.

cu impozitul pe profit. este cea a luarii in considerare a profitului impozabil calculat lunar. analitic distinct "Impozit O varianta opozabila celei de mai sus.Daca contribuabilul se afla in situatia ca a platit in plus. = 512 Conturi curente la banci 40 . Diferenta platita in plus se compenseaza prin alte datorii fiscale sau se restituie la cerere. se face inregistrarea: 441 Impozit pe profit = 691 Chelt. 691 Cheltuieli cu impozit pe profit = 441 Impozitul pe profit analitic distinct "Impozit de plata" b) compensarea platilor efectuate in cursul anului : 441 Impozitul pe profit analitic distinct "Impozit de plata” = 441 Impozitul pe profit. inregistrarile sunt: a) impozit pe profit de plata. aflata in conul vizual al fiscalitatii din Romania. analitic distinct "Plati in avans" c) pentru diferenta de plata: 441 Impozitul pe profit. Daca plăţile anticipate s-au inregistrat prin contul 441. "Impozitul pe profit".

pentru veniturile obţinute atât în România. c) persoana fizică străină.73/1999 s-a renunţat la legislaţia care reglementa impozitul pe salarii. b) persoana fizică română fără domiciliu în România.7/2001. pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni. modificata cu Legea Codului Fiscal nr 571/2003. de asemenea. cât şi din străinătate.493/11 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. Noutatea adusă de noua reglementare este globalizarea veniturilor realizate de un contribuabil pe parcursul unui an. persoana fizică rezidentă.2.7/2001 privind impozitul pe venit. contribuabili. după caz. care realizează venituri din România în alte condiţii decât cele menţionate mai sus şi potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri. precum şi persoanele fizice străine. începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat. Impozitul pe venit a fost reglementat de Ordonanţa Guvernului nr. 41 . respectiv introducerea globalizării veniturilor şi calculul impozitului pe venitul global. pe baza venitului global. 4. pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni. Este subiect al impozitului pe venit. Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: a) venituri din activităţi independente. urmând ca impozitul total de plată pentru întregul an să se calculeze în anul următor realizării veniturilor. denumită contribuabil: a) persoana fizică română cu domiciliul în România. IMPOZITUL PE VENIT Pe linia realizării reformei fiscale în ţara noastră. O dată cu apariţia Ordonanţei Guvernului nr. b) venituri din salarii. indiferent de sursa realizării venitului.7/19 iulie 2001 şi Legea nr. începând cu 1 ianuarie 2000 a fost introdusă o variantă modernă privind aşezarea impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice. Sunt. începând sa sfârşind în anul calendaristic vizat. în conformitate cu Ordonanţa nr. persoanele fizice române fără domiciliu în România.

Venitul impozabil realizat pe o fracţiune de an se consideră venit anual impozabil. Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. g) alte venituri. prin ordin al ministrului finanţelor publice.000 lei pe lună. acordată cu titlu de cheltuieli profesionale. definite potrivit legii.000. după caz. Impozitul lunar menţionat mai sus se determină astfel: a) la locul unde se află funcţia de bază. prin aplicarea baremului lunar de impunere în vigoare. Sunt considerate venituri din salarii. obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă. care se actualizează. Venitul net din salarii se determină prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: contribuţiile obligatorii datorate. inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate de muncă. toate veniturile în bani şi/sau în natură. pentru protecţia socială a şomerilor. pentru suma ce depăşeşte 5. de maternitate şi pentru concediul de îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani. cât şi echivalentul în lei al veniturilor în natură. e) venituri din pensii. asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna respectivă. Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plăţi anticipate. contribuţia individuală de asigurări sociale. indiferent de perioada la care se referă. f) venituri din activităţi agricole. care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri. precum şi alte contribuţii obligatorii stabilite prin lege. 42 . d) venituri din dividende şi dobânzi. potrivit legii. Sunt cuprinse în categoria veniturilor atât veniturile în bani.c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor. de denumirea veniturilor sau de forma sub care se acordă. o dată cu deducerea personală de bază la acelaşi loc de muncă. o cotă de 15% din deducerea personală de bază. pentru asigurările sociale de sănătate. Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.

menţiunile referitoare la deducerile personale. 2. sub semnătură.1 Calculul si contabilizarea operatiunilor pricind impozitul pe salariu Se supun impozitului pe salarii veniturile realizate sub forma de salarii si alte drepturi salariale primite in cursul unei luni de un salariat. precum si veniturile realizate de colaboratorii de orice natura. Potrivit ultimelor reglementari. Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor din fişa fiscală. Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni. Veniturile constituite ca transe sunt. cu ocazia platii in cazul veniturilor din colaborari prin cumularea platilor facute in aceeasi luna si aceleasi persoane. precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare. cele lunare pentru salarii si alte drepturi salariale realizate de salariatii de la initatea unde isi desfasoara functia de baza. precum şi rezultatele regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub formă de salarii.. dupa caz. pe fiecare loc de realizare a acestuia. să recalculeze şi să regularizeze anual impozitul pe salarii. taxa de impozitare se micsoreaza cu sumele platite de salariati cu ajutorul de somaj ( 1%) si contributia la pensia suplimentara ( 3% ). la data efectuării plăţii acestor venituri. impozitul reţinut şi vărsat în cursul anului. Cotele de impozit sunt progresive pe transe de venituri. veniturile din salarii obţinute. care va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga perioadă de efectuare a plăţii salariilor.b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri. câte o copie pentru fiecare an până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate. 43 .4. Fişele fiscale sunt păstrate de plătitor pe întreaga perioadă a angajării şi se transmit organului fiscal competent şi angajatului.

sumele neridicate in termen legal de personal (426) . . contribuitia pentru pensia suplimentara (3%). Contul 421 "Personalul remuneratii datorate " este un cont pasiv In creditul contului 421 "Personalul remuneratii datorate" se inregistreaza: . 431.salariile si alte drepturi cuvenite personalului (641 ) In debitul contului 421 "Personalul remuneratii datorate" se inregistreaza : .pentru impozitul pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite salariatilor: 421 Personal remuneraţii datorate = % 444 Impozitul pe salarii 423 Personal-ajutoare materiale datorate 424 Participarea personalului la profit Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe salariu s-au folosit urmatoarele conturi : 421 "Personal remuneratii datorate " Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarii cu personalul pentru salariile cuvenite acestora in bani sau in natura. impozitul pe salarii. . inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din fondul de salarii. 444) . precum si alte retineri datorate unitatii (425. 437. 428.sumele nete achitate personalului (532) 44 . 427.Pentru impozitul datorat se fac inregistrarile : . sume opozabile salariatiilor datorate tertilor.retineri din salarii reprezentand: avansuri. contributia pentru ajutorul de somaj (1%).

în favoarea acţionarilor sau asociaţilor din profitul stabilit pe baza bilanţului contabil anual şi a contului de profit şi pierdere. proporţional cu cota de participare la capitalul social. Noua reglementare defineşte. 2. reprezentand impozit colaboratorii unitatii pentru platile efectuate catre acestia datorat de catre ( 401) . s-a realizat o reglementare cuprinzătoare a impozitului.sumele datorate bugetului reprezentand impozit pe salarii retinut din drepturi banesti cuvenite salariatiilor. noţiunea de dividend. renunţându-se la norme de trimitere. 40/1992 privind impozitarea dividendelor. potrivit legii (421.sumele retinute de unitate. 424) . ca în cazul Legii nr. .sumele virate la buget. din primul articol. o constituie impozitul pe dividende. 45 . 542). 423.sumele datorate bugetului statului. acesta incluzând orice distribuire în bani sau în natură. Contul 444 "Impozitul pe salarii" este un cont de pasiv In creditul contului 444 "Impozitul pe salarii" se inregistreaza : . reprezentand impozit sumplimentar datorat de unitate pentru depasirea fondului de salarii admisibil (631) In debitul contului 444 "Impozitul pe salarii " se inregistreaza: . IMPOZITUL PE DIVIDENDE Una din sursele de constituire a fondului bugetului şi în acelaşi timp o pârghie financiară prin care statul are posibilitatea să stimuleze dezvoltarea şi desfăşurarea activităţii economice. Prin Ordonanţa Guvernului privind impozitul pe dividende (nr. Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului. .Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate salariatiilor Contul 444 "Impozitul pe salarii" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta impozitului pe salarii si a altor drepturi similare datorate bugetului. reprezentand impozit pe salarii si alte drepturi similare (512. 26/1995) intrată în vigoare la data de 30 august 1995.5.

În cazul dividendelor în natură. s-a derogat de la principiul general privind distribuirea către acţionari sau asociaţi a întregului profit rezultat după deducerea impozitului pe profit.Impozitul pe dividende este datorat de acţionarii sau asociaţii societăţilor comerciale beneficiari de dividende. evaluarea produselor acordate ca plată în natură se face la preţul de vânzare practicat de unitate pentru produsele din producţia proprie sau la preţul de achiziţie pentru alte produse. Mărimea dividendelor este dependentă de volumul profitului net total şi cota de participare la capitalul social al subiectului impunerii. Începând cu anul 2000. cota de 10% este relativ redusă. pe baza tarifelor pentru aceste servicii. reţinerii de la subiectul impozabil şi vărsării impozitului pe dividende revine societăţilor comerciale distribuitoare de dividende. termenul de 46 . iar pentru dividendele distribuite şi neridicate de asociaţi până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil. fondului pentru cota de participare a managerului la profitul net şi a fondului cuprinzând sumelor pentru constituirea resurselor proprii de finanţare în proporţie de până la 50%. În ceea ce priveşte baza impozabilă.73/1999 privind impozitul pe venit şi Ordonanţei Guvernului nr. iar în cazul serviciilor. acesta fiind momentul care reprezintă termenul de plată a impozitului. Preţurile tarifare sunt cele practicate la data efectuării plăţii în natură. Astfel. Generalizarea impozitului pe dividende şi stabilirea acestei cote de impunere a eliminat discriminarea existentă anterior în acest domeniu. deci obligaţia calculării. dividendele sunt supuse impozitării cu o cotă de 5%. În raport cu nivelul impunerii din alte ţări. potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. Dividendele sunt supuse impozitării cu o cotă de 10% din suma acestora. Referitor la mărimea dividendelor la societăţile comerciale cu capital social integral sau majoritar de stat. realizându-se astfel aplicarea principiului tratamentului egal al străinilor şi naţionalilor beneficiari de dividende. s-au stabilit drept limite maxime de constituire din profitul net a surselor financiare necesare fondului de participare a salariaţilor la profit în cotă de 10%. impozitul se calculează în raport de suma totală pe care o reprezintă dividendele cuvenite fiecărui subiect al impunerii.7/19 iulie 2001 privind impozitul pe venit de la 1 ianuarie 2002. Impozitul se reţine de la acţionari sau asociaţi odată cu plata efectivă a dividendelor. Plata impozitului pe dividende se face în lei. Procedeul de impozitare a dividendelor este cel al reţinerii la sursă. urmărindu-se stimularea privatizării.

Fiscalitatea aplicată celor două venituri obţinute din deţinerea de acţiuni.plată al impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv. motiv pentru care este necesar ca statul să aplice o politică fiscală raţională. Politica de dividende. dividend. joacă un rol important în alegerea unei politici de dividend. se efectuează de către organele fiscale din subordinea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi ale municipiului Bucureşti. dividendul şi câştigul de capital rezultat din creşterea valorii acţiunilor. precum şi majorările de întârziere aferente. În cazul în care impozitul pe dividende nu este plătit la termen. Cointeresarea materială a unităţii economice. câştiguri de capital. pentru a crea condiţiile pentru o creştere economică corespunzătoare. Dacă rata de impozitare este aceeaşi. determină în principiu. Organele fiscale au dreptul de a controla operaţiile care au în vedere evitarea sau deducerea plăţii impozitului pe dividende. reinvestirea profitului. Constatarea. controlul. inclusiv. Opţiunea agenţilor economici între reinvestirea unei părţi cât mai mare a din profitului net al acţionarilor sau distribuirea acestuia sub formă de dividende defineşte politica de dividend. persoana juridică este obligată la plata majorărilor de întârziere începând cu ziua lucrătoare imediat următoare expirării termenului de plată şi cu data plăţii efective a impozitului. De asemenea. atunci politica de dividend poate fi considerată neutră. în raport cu rata de impozitare a câştigurilor de capital. etc. Reinvestirea din profitul întreprinderii va conduce la creşterea încrederii publicului faţă de întreprindere la creşterea valorii de piaţă a firmei.) decât rata de impozitare a profitului va încuraja reinvestirea profitului. O rată ridicată de impozitare a dividendelor. urmărirea şi încasarea impozitului pe dividende. atunci devine evident impactul politicii de dividend asupra valorii. 47 . o rată mai mare a impozitului pe totalitatea veniturilor (salarii. Termenul de prescripţie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de 5 ani. Dacă cele două surse de venit se impozitează diferit. precum şi a reţine extrase sau fotocopii ale documentelor care pot constitui dovezi în determinarea obligaţiei fiscale. prin autofinanţare pe seama profitului reprezintă calea principală de dezvoltare a acesteia.

457 Dividente de plata = % 446 Alte impozite.1. Dividentele de plata datorate asociatiilor. taxe si varsaminte asimilate ( impozitul pe dividente) 512 Conturi cuvenite la banci 531 Casa 3. taxe si varsaminte asimilate Pentru reflectarea in contabilitate a impozitului pe dividente am folosit conturile : 48 . Contabilizarea operatiunilor privind impozitul pe dividente : 1. La plata dividentelor se face inregistrarea. inclusiv unitatilor din cadrul grupului % 107 Rezultatul raportat 121 Profit si pierdere 129 Repartizarea profitului 2.5.2. Plata impozitului pe dividente datorat. 446 = 5121 Conturi curente la banci Dividente de plata 457 Alte impozite.

. reprezentand dividente ( 455). varsaminte din profitul net al regiilor publice. alte impozite si taxe. Contul 446 "Alte impozite. ICM inclusiv in facturiile emise inainte de 01.Contul 457 "Dividente de plata " Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta dividentelor datorate actionarilor sau asociatiilor potrivit aportului de capital . In debitul contului 457 "Dividente de plata" se inregistreaza : .sumele achitate asociatiilor sau actionariilor (512.sumele lasate in contul curent al asociatiilor. Contul 457 "Dividente de plata " este un cont pasiv. impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat. taxe si varsaminte asimilate ". In creditul contului 457 " Dividente de plata " se inregistreaza: . taxe si varsaminte asimilate" este un cont pasiv. 531 ) .impozitul pe dividente (446) . 49 contului reprezinta dividentele datorate actionariilor sau .dividente datorate actionariilor sau asociatiilor din profitul utilizat (129. Soldul asociatiilor. impozitul pe titeiul din productia interna si pe gaze naturale. taxele si varsamintele asimilate cum sunt : accizele.07.1993. 107). Contul 446 "Alte impozite. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele. impozitul pe dividente.

impozitul pe dividente datorat ( 457) . IMPOZITUL ŞI TAXELE LOCALE Finanţarea acţiunilor edililor gospodăreşti. taxa pentru folosirea locurilor publice. impozitul pe terenurile ocupate de clădiri şi alte construcţii.platile efectuate bugetului statului sau bugetelor locale privind alte impozite.valoarea altor impozite. 62/1998. .6. datorate statului ( 129. avizelor şi autorizaţiilor în domeniul construcţiilor şi alte taxe locale. dezvoltării reţelei de învăţământ.sumele restituite de la buget. 635) . 2.1994. creşterii gradului de urbanizare a oraşelor şi municipiilor. reclamă. necesită constituirea de venituri proprii provenind din impozite şi taxe locale. au fost stabilite o multitudine de impozite şi taxe cu caracter local. 27/17. dintre care se remarcă: impozitul pe clădiri. reprezentand varsaminte efectuate in plus din impozite. taxe si varsaminte asimilate. taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate.valoarea altor impozite. In debitul contului 446 "Alte impozite. taxe si alte varsaminte asimilate (512). . se inregistreaza. afişaj. taxe si varsaminte asimilate" se inregistreaza : . . taxa asupra mijloacelor de transport. modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. cultură şi artă. sănătate. taxa pentru eliberarea certificatelor. taxe si varsaminte asimilate. precum şi metodologia de calcul referitoare la acestea. taxe si varsaminte asimilate" se inregistreaza : . Prin Legea nr. taxe si varsaminte asimilate (512) Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.In creditul contului 446 " Alte impozite.05. 50 .

indiferent dacă persoanele fizice sau juridice sunt române sau străine.1995) pentru a se stimula reglementarea tuturor impozitelor şi taxelor locale. comune. pentru clădirile persoanelor juridice particulare. fundaţiilor. precum şi ale organizaţiilor politice şi obşteşti. aprobată prin Legea nr. precum şi pentru clădirile proprietate a statului sau autorităţilor administrativ teritoriale. Conform legislaţiei în vigoare (Legea 27/1994. unităţilor de cult. alţii decât persoane fizice. instituţiilor publice. sucursale reprezentanţele autorizate să funcţioneze pe teritoriul României. Pentru a evidenţia principalele elemente ale impunerii pentru fiecare obligaţie fiscală în parte. indiferent de destinaţia pentru care sunt utilizate.Începând cu 1 ianuarie 2003 a intrat în vigoare Ordonanţa Guvernului nr. în valoarea clădirilor fiind incluse şi elemente precum scări.193 din 25. Fac obiectul impunerii toate clădirile. persoanele fizice. valoarea impozitului este cea înscrisă în evidenţa contabilă a contribuabililor respectivi. 51 .. Astfel.G. terase. unităţile economice ale unor persoane juridice. modificată prin O. societăţilor comerciale. filiale. organizaţiilor cooperatiste şi altor organizaţii de interes colectiv. nr. etc. În mod concret. IMPOZITUL PE CLĂDIRI Impozitul pe clădiri a fost instituit pentru clădirile proprietate a persoanelor fizice situate în municipii. oraşe. voi insista asupra unora dintre impozitele şi taxele locale. sunt proprietarii de clădiri. indiferent de locul unde sunt situate şi de destinaţia acestora. holuri. subiecţii impunerii pentru toate impozitele şi taxele respective sunt definiţi în mod comun şi unitar. ascensoare.08.522/17 iulie 2002 privind impozitele şi taxele locale. au obligaţia de a plăti impozitele şi taxele locale. aparţinând persoanelor fizice şi juridice române şi străine şi altele similare. ale regiilor autonome. asociaţiile familiale. asociaţiile agricole. persoanele juridice. subiect al impunerii în cazul impozitului pe clădiri.36/2002. În cazul clădirilor ce aparţin contribuabililor.

înregistrată în contabilitatea acestora. în 4 rate egale. care poate fi cuprinsă între 0. Termenul de plată al impozitului pe clădiri este trimestrial. conform prevederilor legale în vigoare. oraşe şi comune are un volum redus în veniturile bugetelor publice. adică este stabilit prin Legea privind impozitele şi taxele 52 . Acest impozit are acelaşi temei legislativ ca şi impozitul pe clădiri. până la 15 iunie. Dacă persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor începând cu anul 1998 până la data de 1 ianuarie 2003. oraşe şi comune ocupate de clădiri şi alte construcţii.5% asupra valorii de inventar a clădirii. Impozitul pe clădiri este anual şi se stabileşte pe baza declaraţiei de impunere depuse de contribuabili. adică asupra valorii de inventar a clădirii.Cota de impozitare se stabileşte de către consiliile locale şi poate fi cuprinsă între 0.1% aplicată asupra bazei de impozitare. fac obiectul unui impozit local şi anume impozitul pe terenurile ocupate de clădiri şi alte construcţii. Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe clădiri se determină asupra valorii negociate între părţi şi înscrise în contract şi se datorează de către proprietar. până la 15 septembrie şi până la 15 noiembrie. etc. precum şi cultivarea spaţiilor disponibile (curţi. grădini.5% .5% şi 1. prin hotărâre a consiliului local. Începând cu 1 ianuarie 2003. Impozitul pe terenuri din municipii. în cazul persoanelor juridice se calculează prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale .). înregistrată în contabilitatea contribuabililor. IMPOZITUL PE TEREN Acest impozit are rolul de a schimba micşorarea suprafeţelor utilizate în scopuri neagricole. astfel: până la 15 martie. Subiecţi ai impunerii sunt atât persoanele juridice cât şi persoanele fizice care deţin în proprietate suprafeţe de teren ocupate de clădiri şi alte construcţii situate în municipii.522/17 iulie 2002 impozitul pe clădiri. oraşe şi comune. conform prevederilor legale în vigoare. impozitul se calculează prin aplicarea asupra valorii de inventar a clădirii a cotei stabilite între 3% şi 5% inclusiv.36/2002 şi a Legii nr. potrivit Ordonanţei nr. Suprafeţele de teren situate în municipii.

evidenţelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidenţe agricole ori cadastrale. pe zone. situate în municipii. se face de către consiliile locale. 53 . 193 din 25. sunt scutiţi de impozitul pe teren. nr. Contribuabilii sunt obligaţi să depună declaraţii de impunere la organele fiscale teritoriale pe raza cărora îşi au domiciliul. conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. în mod diferenţiat. în intravilanul localităţilor. în intravilan şi extravilan. acestea se vor supune impozitului pe teren situat în extravilan. Contribuabilii care deţin în proprietate suprafeţe de teren neocupate de clădiri şi alte construcţii. pe ranguri de localităţi şi categorii de folosinţă a terenurilor.locale (Legea nr. Nedepunerea la termen a obligaţiei de plată generează aplicarea majorărilor de întârziere. Pentru suprafeţele care depăşesc 1000 m2 se datorează impozit pe venitul agricol conform prevederilor legale.G. care includ şi lucrările de organizare de şantier. registrelor agricole.36/2002. în termen de 30 de zile de la data dobândirii terenurilor supuse obligaţiilor fiscale sau de la data la care au intervenit schimbări care duc la modificarea impozitului sau taxei locale. aferente curţilor în suprafeţe de până la 1000 m2 inclusiv. Începând cu 1 ianuarie 2003 intră în vigoare Ordonanţa Guvernului nr. Impozitul pe teren se stabileşte pe numele proprietarului şi se datorează de acesta de la data de întâi a lunii următoare începerii lucrărilor de construcţie. de reţelele edilitare. potrivit căreia impozitul pe teren se stabileşte anual. sediul sau se află bunurile impozabile. în funcţie de poziţia terenurilor faţă de centrul localităţii. 27/1994 şi O. în sumă fixă pe metru pătrat de teren. oraşe sau comune.08. Nivelul cotei majorărilor de întârziere se stabileşte prin hotărâre a guvernului la propunerea Ministerului Finanţelor corelat cu rata dobânzii de referinţă a BNR la care se pot adăuga cel mult 10 procente. iar în extravilanul localităţilor. Încadrarea terenurilor pe zone şi categorii de folosinţă. pe ranguri de localităţi şi zone.1995) şi Normele privind metodologia de calcul şi formularistică corespunzătoare referitoare la aşezarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale. În cazurile în care terenurile situate în intravilanul localităţilor sunt înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii.

Contribuabili pot fi atât persoanele juridice (de exemplu regii autonome. societăţi comerciale cu capital de stat. remorchere şi împingătoare. iahturi. autocare. 54 . motociclete. şalupe. motorete şi scutere( conform Ordonanţei Guvernului nr. poduri plutitoare. Termenul de prescripţie pentru dreptul de a cere executarea silită este de 5 ani. Pot forma obiect al impunerii atât mijloacele de transport cu tracţiune mecanică. Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcilor se dovedesc cuc cartea de identitate a autovehiculului. Impozitul pe teren este un impozit direct. pentru: autoturisme. TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT Taxa asupra mijloacelor de transport este reglementată de Legea privind impozitele şi taxele locale . tractoare înmatriculate. Contribuabilii sunt obligaţi să depune declaraţiile de impunere la organele fiscale teritoriale în termen de 30 de zile de la data dobândirii mijloacelor de transport sau de la data la care au intervenit schimbări care conduc la modificarea taxei locale. Taxa asupra mijloacelor de transport este anuală şi se stabileşte în sumă fixă în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 500 cmc sau fracţiune din aceasta. respectiv a remorcii. anual. autovehicule de până la 12 tone inclusiv.36/2002). cât şi mijloacele de transport pe apă. folosite în alte scopuri. organizaţiile cooperatiste). stabilirea sau modificarea impozitului pe teren se poate face pe 5 ani anterior celui în care s-a efectuat constatarea. datorat bugetelor locale. bărci cu motor. privat. La diferenţa de impozit stabilit se calculează majorări de întârziere de la data când impozitul era datorat. mixt ori cu participare străină. bărci fără motor.În situaţiile în care impozitele datorate nu au fost stabilite ca urmare a nedepunerii declaraţiei ori datele declarate nu corespund realităţii. Taxa asupra mijloacelor de transport pe apă se stabileşte anual pe fiecare mijloc de transport in parte: luntre. cu factura de cumpărare sau cu alte documente legale din care să rezulte acestea. microbuze. bacuri. autobuze. cât şi persoanele fizice române sau străine care posedă mijloace de transport cu tracţiune mecanică sau pe apă. având natura unui impozit direct instituit ca sursă a bugetelor locale.

Taxa asupra mijloacelor de transport este anuală. 55 . până la 15 noiembrie inclusiv. pentru compensarea sau restituirea lor la cerere. Stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport se face de către organele fiscale teritoriale pe baza declaraţiei de impunere. până la data de 15 martie. în cazul în care se constată diferenţe de taxă. ceamuri. la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului. Această taxă se datorează începând cu data de întâi a lunii în care au fost dobândite. dar se plăteşte trimestrial în sume egale. până la 15 iunie.. Organele fiscale au obligaţia de a verifica la persoanele fizice sau juridice realitatea declaraţiilor de impunere şi modul de aşezare şi de încasare a taxelor asupra mijloacelor de transport. până la 15 septembrie. se iau măsuri pentru recalcularea şi încasarea acestora potrivit legii sau. În cazul în care ultima zi a termenului de plată este o zi nelucrătoare. stabilirea sau modificarea taxelor se poate face pe 5 ani anterior celui în care a avut loc constatarea. Dacă taxele datorate nu au fost stabilite datorită nedepunerii declaraţiei de impunere sau datele declarate nu corespund realităţii. se vor aplica majorări de întârziere. Taxa datorată pentru mijloacele de transport dobândite în cursul anului se repartizează în sume egale. iar în cazul înstrăinării sau radierii în timpul anului taxa se dă la scădere începând cu data de întâi a lunii în care a apărut una din aceste situaţii. în funcţie de capacitatea de încărcare. după caz.vapoare. şlepuri şi baraje fluviale. În cazul neachitării la termen a taxelor. degradarea acestuia. Termenul de prescripţie pentru dreptul de a cere executarea silită este de 5 ani. plata impozitului sau a taxei se face fără majorări de întârziere în ziua lucrătoare imediat următoare. TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT ÎN ALTE SCOPURI DECÂT PENTRU AGRICULTURĂ SAU SILVICULTURĂ Scopul pentru care a fost instituită această taxă îl reprezintă folosirea cât mai eficientă a suprafeţelor de teren proprietate de stat şi a se înlătura risipa.

Plata taxei se face în patru rate trimestriale egale astfel: până la 15 martie. diferenţiată după cum urmează: pentru linii ferate normale. până la 15 iunie.. Impunerea se realizează pe baza declaraţiei de impunere şi copiei după actul prin care se face dovada acordului autorităţilor administraţiei publice cu privire la administrarea sau folosinţa terenurilor respective ce se depune la administraţiile publice locale pe raza cărora îşi au sediul unităţile plătitoare sau se află suprafeţele de teren taxabile. Obiectul impunerii îl formează terenurile proprietate de stat aflate în administrarea sau folosinţa subiecţilor impunerii în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură. în lei/km de drumuri şi cale ferată. inclusiv cele ocupate de iazuri. cantine. în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţelor solului. pe care le utilizează în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură. taxa este anuală. Încadrarea localităţilor rurale în zone de fertilitate este aceeaşi prevăzută de normele legale privind impunerea veniturilor realizate din activităţi agricole. pentru linii ferate inguste. precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol. pentru cluburi. până la 15 noiembrie. pentru drumuri. fiind stabilită în sumă fixă – lei/m. parcuri. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat nu se datorează pentru terenurile aflate în administrarea sau folosirea instituţiilor publice. balţi sau lacuri de acumulare. iar în cadrul localităţilor pe zone. societăţi comerciale cu capital de stat şi celelalte persoane juridice care deţin în administrare sau folosinţă terenuri proprietate de stat. Taxa este anuală. Pentru neplata la termen a taxei se datorează majorări pentru fiecare zi de întârziere la plată. Pentru terenurile ocupate de linii ferate şi drumuri. locuinţe.p. 56 .Subiecţii impunerii sunt regiile autonome. Terenurilor care prin natura lor şi prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură. până la 15 septembrie. etc. diferenţiată pe categorii de localităţi. Terenurile ce constituie obiectul impunerii sunt cele utilizate pentru construcţii de drumuri şi linii ferate.

7. format din contribuţia celor care angajează.) şi contribuţiile pentru fondul de ajutor de şomaj şi alocaţia de sprijin. Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi a alocaţiei de sprijin. mai exact contribuţia pentru asigurările sociale de stat (C. locul important pe care-l ocupă reforma asigurărilor sociale în cadrul reformei economico-sociale din ţara noastră. Conţinutul economic al asigurărilor sociale este determinat de natura relaţiilor de producţie. agricultorii. Fondul pentru plata pensiilor şi a altor drepturi de securitate socială a Fondurile private de pensii. Acest fond se foloseşte pentru plata de ajutoare de şomaj şi de alocaţii de sprijin. cuprinzând programe de securitate socială de stat şi programe de securitate socială ale unor organizaţii autonome. Asigurările sociale constituie unul din mijloacele de garantare. 57 . Principalele fonduri de securitate socială: Fondul asigurărilor sociale. Fondul asigurărilor sociale de sănătate. De aici. de realizare a drepturilor constituţionale ale populaţiei. care se cuprinde în bugetul asigurărilor sociale.A. angajaţilor. precum şi fondurile private. întreprinzătorii particulari în anumite situaţii în imposibilitatea de a mai presta o muncă în condiţii normale. membrilor cooperatori şi a subvenţiei de completare de la bugetul de stat. Sistemul de securitate socială este foarte complex. În continuare voi analiza contribuţiile ce se datorează pentru constituirea fondurilor enumerate.S. a căror soluţionare favorabilă şi echitabilă presupune adoptarea unor măsuri legislative de protecţie socială. CONTRIBUŢIA PENTRU SECURITATEA SOCIALĂ Tranziţia spre economia de piaţă prezintă numeroase şi diverse probleme sociale. agricultorilor.2. Necesitatea activităţi utile înfăptuirii asigurărilor sociale decurge din faptul că participarea cetăţenilor la desfăşurarea procesului de producţie a şi a oricărei societăţii omeneşti poate să pună salariaţii.

Veniturile asigurărilor sociale de stat sunt formate din contribuţiile datorate. Majorarea cotei de contribuţie a fost determinată de necesitatea păstrării echilibrului bugetului asigurărilor sociale de stat. la dispoziţia Ministerului Sănătăţii. contribuţia a fost stabilită diferenţiat pe grupe de muncă: 40% asupra câştigului brut pentru salariaţii încadraţi în grupa întâi de muncă. ţinându-se cont de grupa de muncă în care s-a lucrat. Începând din anul 1992. Contribuţia pentru asigurările sociale de stat se datorează de către persoanele juridice (regiile autonome. care în acest mod devenea 22%. Astfel.CONTRIBUŢIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE Principala sursă de alimentare a bugetului asigurărilor sociale de stat o constituie vărsămintele efectuate de persoanele juridice şi fizice care folosesc salariaţi. cât era până în anul 1989. care utilizează muncă salariată. prin legătură mai strânsă între contribuţia plătită în timpul activităţii şi prestaţiile obţinute la vârsta pensionării. iar diferenţa (până la 30%) de angajatori.). sub forma contribuţiei pentru asigurările sociale. etc. la 20% în anul 1990. Nivelul contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat a evoluat în timp de la 9% la 14%. contribuţia pentru asigurările sociale de stat ce se plătesc de către agenţii economici şi instituţii au fost majorate şi diferenţiate. potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. instituţiile publice.67%. banii rezultaţi constituindu-se într-un fond special. Stabilirea unor cote diferenţiate a fost necesară pentru realizarea unei echităţi sporite.147/31 octombrie 2002 pentru reglementarea unor probleme financiare şi 58 . persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente şi alte persoane fizice. în condiţiile nou create de efectele tranziţiei spre economia de piaţă. potrivit reglementărilor legale în vigoare (Legea bugetului asigurărilor sociale de stat anuală) asigurărilor sociale de stat. 35% asupra câştigului brut pentru salariaţii încadraţi în grupa a doua de muncă şi 30% asupra câştigului brut obţinut de salariaţii încadraţi în grupa a treia de muncă. Din 1991 s-au adăugat două procente contribuabililor pentru asigurări sociale. de asociaţiile familiale. Începând cu 1 ianuarie 2003. Din aprilie 2001. contribuţia pentru asigurările sociale se suportă de angajaţi în procent de 11. societăţile comerciale. Contribuţia pentru asigurările sociale de stat se determină prin aplicarea cotei de impunere asupra câştigului brut total realizat de salariaţii subiecţilor impunerii.

potrivit prevederilor Legii nr. precum şi potrivit legii nr. odată cu documentaţia pentru plata salariilor şi documentele necesare pentru plata contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale de stat şi a Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. care se plătesc de angajator asiguraţilor.19/2000. depun în bancă. 59 . generează aplicarea majorărilor de întârziere. contribuţia pentru asigurările sociale reţinută salariaţilor este de 9. diurnele de detaşare indemnizaţiile de transferare. De asemenea. 39% asupra câştigului brut obţinut de salariaţii încadraţi în grupa a-II-a de muncă şi 34% asupra câştigului brut obţinut de salariaţii încadraţi în grupa a-III-a de muncă. drepturile de autor sau de colaborator extern. Persoanele juridice care angajează personal. astfel: 42% asupra câştigului brut obţinut de salariaţii încadraţi în grupa I de muncă. în contul asigurărilor sociale. Sumele reprezentând majorări de întârziere se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat. indiferent de condiţiile de muncă. s-a schimbat şi contribuţia pe grupe de muncă. din fondurile şi asigurărilor sociale de stat.19/2000. (i) Calcularea şi plata contribuţiei se face lunar în contul asigurărilor sociale de stat. plăţile efectuânduse simultan sub control bancar( din 1999).5%. Neplata contribuţiilor datorate în termen de trei zile lucrătoare de la scadenţa obligaţiilor. se reţin de acesta din contribuţiile de asigurări sociale datorate pentru luna respectivă. Contribuţia pentru asigurările sociale nu se datorează şi nu se calculează asupra sumelor reprezentând: de drepturi plătite asiguraţilor deplasare.pentru modificarea unor acte normative. Sumele reprezentând prestaţii de asigurări sociale. sumele obţinute în baza unei convenţii civile de prestări de servicii sau executări de lucrări de către persoane care au încheiate contracte individuale de muncă. Diferenţa dintre cotele de contribuţii de asigurări sociale aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi cota de contribuţie individuală de asigurări sociale se suportă de angajator. indiferent de forma de proprietate. drepturi plătite potrivit dispoziţiilor legale în cadrul desfacerii contractului muncă. Încasarea contribuţiilor datorate bugetelor fondurilor ce compun asigurările sociale de stat se efectuează potrivit actelor normative care reglementează aceste surse financiare. sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit.

60 personală de a plăti contribuţia pentru fondul respectiv. 80/1992) s-au prevăzut condiţiile în care se dobândeşte calitatea de şomer şi limitele în care se acordă ajutorul de şomaj şi alocaţia de spijin.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă instituie cote proporţionale al căror nivel şi bază de impunere sunt diferite în raport cu subiecţii impunerii care datorează contribuţiile respective. Contribuţia pentru constituirea fondului necesar pentru plata ajutorului de şomaj şi a alocaţiei de sprijin se datorează de următorii: Persoanele fizice şi juridice române şi străine cu sediul în România care angajează personal român. Cotele şi baza de impunere sunt următoarele: O cotă de 5% din fondul de salarii lunar.3/1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor şi Legea nr. în valoare brută datorată de persoanele fizice şi juridice române şi străine cu sediul în România.86/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. Aceste persoane datorează contribuţia pentru întreg personalul salariat . Prin această reglementare (Legea nr.Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripţie de 3 ani. O cotă de 6% datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj. inclusiv contribuţiile care reprezintă sursele de formare a fondului respectiv.1 pentru modificarea şi completarea Legii nr. . CONTRIBUTIA PENTRU FONDUL DE SOMAJ SI ALOCATIA DE SPRIJIN Trecerea la democratizarea activităţii sociale şi condiţiile economicosociale apărute după 1989 au făcut necesară reglementarea protecţiei sociale a şomerilor şi reintegrarea lor profesională. constituirea şi utilizarea fondului necesar pentru plata ajutorului de şomaj şi a alocaţiei de sprijin. Salariaţii persoane fizice şi juridice menţionate mai sus au obligaţia Persoanele fizice autorizate să presteze o activitate individuală şi asociaţiile Membri cooperaţiei au obligaţia de a contribui la formarea fondului de Legea nr. şomaj. familiale. care angajează personal român.

salariul de merit şi alte drepturi salariale. Potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr.24/31 octombrie 2002 . indemnizaţia de conducere. Pentru neachitarea la termen a contribuţiilor prevăzute se aplică o majorare pentru fiecare zi de întârziere. un rol deosebit îl are contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate. iar bugetele acestora se aprobă prin legea bugetară anuală. iar cota de 6% la 4. centrelor de diagnostic şi tratament. dintre fondurile speciale. odată cu bugetul de stat. care nu pot fi finanţate integral de la bugetul de stat. Începând cu anul 1998 a intrat în vigoare Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. prin care ia fiinţă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate 61 . Execuţia bugetelor fondurilor speciale se efectuează potrivit Legii finanţelor publice nr. precum şi investiţiilor pentru lărgirea şi modernizarea bazei tehnico-materiale. funcţionării şi dotării dispensarelor medicale. Astfel. aplicată asupra: salariului de bază brut. care stabileşte categoriile de venituri şi cuantumul sumelor ce le alimentează. cu bugete proprii. care potrivit actelor normative fac parte din salariul de bază.- O cotă de 1% plătită lunar de salariaţi. Legea finanţelor publice permite constituirea şi în ţara noastră de fonduri băneşti speciale. corespunzător funcţiei îndeplinite. leagănelor de copii. spitalelor şi sanatoriilor.5%. 145/1997. a determinat instituirea unor fonduri extrabugetare sau speciale. Cheltuielile pentru sănătate sunt destinate plăţii personalului din sistemul medical.5%. Având în vedere aceleaşi necesităţi. Prin această lege s-a procedat la restructurarea fondurilor speciale şi a bugetelor aferente acestora. după caz. policlinicilor. dar nu mai mult decât totalul sumelor datorate. Constituirea unor astfel de fonduri este reglementată prin legi speciale. soldei brute lunare pentru militarii angajaţi pe bază de contract. precum şi principalele destinaţii ale cheltuielilor cu sumele aferente. la care se adaugă. întreţinerii. în cazul magistraţilor şi altor categorii de personal pentru care indemnizaţia lunară este unica formă de remunerare. indemnizaţiilor brute lunare ca unică formă de remunerare. finanţării acţiunilor antiepidemice. 73/1996. staţiilor de salvare. începând cu 1 ianuarie 2003 cota de 5% se reduce la 3. CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE Necesitatea unor fonduri importante în anumite ramuri sau activităţi economice şi sociale. bugetele locale sau bugetele asigurărilor sociale de stat.

2. Potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. cetăţeni români şi apatrizi care au reşedinţa în România. alte venituri. subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. 62 . Cuantumul contribuţiei băneşti lunare a persoanei asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 7% din venitul brut şi se scade din baza impozabilă pentru impozitul pe venit din salarii.şi casele de asigurări judeţene şi a municipiului Bucureşti. Sunt supuse în mod obligatoriu asigurării următoarele categorii de persoane: cetăţenii români cu domiciliul în ţară.5%. în părţi egale. Persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat au obligaţia să reţină şi să vireze casei teritoriale de asigurări de sănătate contribuţia pentru sănătate datorată pentru asigurarea sănătăţii personalului angajat şi contribuţia proprie a angajatorului de 7% la fondul de salarii. începând cu 1 ianuarie 2003 cota de 7% reprezentând contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate datorată de asiguraţi se reduce la 6.7. Toată problematica evaluării în contabilitate se intersectează cu fiscalitatea.24/31 octombrie 2002. Fondurile de asigurări de sănătate se utilizează pentru: plata medicamentelor şi a serviciilor medicale acordate cheltuielile de administrare şi funcţionare fondul de redistribuire fondul de rezervă Fondul de redistribuire de 7% se utilizează pentru susţinerea bugetelor caselor de asigurări de sănătate din judeţele cu dezechilibre financiare şi se constituie prin virarea acestei cote de fiecare casă judeţeană în contul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Calculul si contabilizarea operatiunilor privind alte impozite si taxe Sistemul contabil european. Fondul Casei Naţionale şi fondurile caselor judeţene se formează din: contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice. implicit noul sistem contabil din ţara noastră este alcătuit şi dominat de interese fiscale.1.

Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor care generează aceste obligaţii: 63 .În literatura de specialitate există şi opinia potrivit căreia interesul fiscal este un interes naţional şi deci. protecţie socială şi conturi asimilate” cuprinde obligaţiile sociale pe care le are întreprinderea de achitat şi reţinerea din salariile personalului angajat cu carte de muncă pe durată nelimitată. contribuţia unităţii la fondul de şomaj. 4311 „ Contribuţia unităţii la asigurări sociale” . Sistemul continental a fost preluat de ţări în care contabilitatea a servit şi serveşte încă unor interese fiscale. are capacitatea de a armoniza toate celelalte interese.Contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate”. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor care generează obligaţii sociale sunt: a)Constituirea obligaţiei de plată pentru asigurări sociale asupra salariului brut: 6451 Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurări sociale = 4311 Contribuţia unităţii la asigurări sociale b)Virarea sumelor la bugetul asigurărilor sociale de stat: 4311 Contribuţia unităţii la sociale asigurări = 5121 Conturi la bănci în lei Din punct de vedere fiscal.. I. s-au conturat modalităţi şi pârghii în vederea armonizării raporturilor dintre fiscalitate şi agenţii economici. Astfel. inclusiv cu contribuabilii. privind obligaţiile fiscale ale întreprinderii. Grupa 43 „Asigurări sociale.Pentru evidenţierea raporturilor între contabilitate şi fiscalitate. 4313 . 4312 „Contribuţia personalului pentru pensia suplimentară”. Contul sintetic de gradul 3 431 ”Asigurări sociale” este dezvoltat în mai multe subconturi de gradul II. se datorează de persoanele juridice care au salariaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată. au fost create conturi speciale în clasa IV.

stingerea obligaţiei fiscale: 441 Impozit pe profit = 5121 Conturi la bănci în lei Impozitul pe dividende este achitat de acţionari sau asociaţi din profitul net stabilit conform bilanţului contabil anual. fonduri speciale şi conturi asimilate”. astfel: 691 Cheltuieli privind impozitul pe = 441 Impozit pe profit profit b)Plata impozitului datorat. Grupa 44 „Bugetul statului. 1.a)Constituirea obligaţiei de plată a unităţii pentru fondul de şomaj 6452 Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru fondul de şomaj b) Stingerea obligaţiei fiscale se realizează odată cu plata salariilor. a) Cheltuieli cu impozitul pe profit se înregistrează în contabilitate. prin dispoziţia de plată virată la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale 4371 Fond de şomaj = 5121 Conturi la bănci în lei = 4371 Ajutor de şomaj II.5 Dividende de plată Impozit pe dividende b)Vărsarea impozitului până cel târziu la 31.12 pentru anul expirat: 446.5 = 5121 Impozit pe dividende Conturi la bănci în lei Înregistrarea în contabilitate a altor impozite evidenţiate în contul 446 se realizează astfel: Cheltuieli privind alte impozite şi taxe. Înregistrarea în contabilitate: a) Constituirea obligaţiei fiscale cu 5% din valoarea dividendelor: 457 = 446.Contabilitatea impozitului pe clădiri a) Înregistrarea obligaţiei de plată al impozitului pe clădiri: 64 .

taxe şi vărsăminte asimilate = = 446.2 Alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate 5121 Conturi la bănci în lei asimilate 3.3 Impozit pe teren = = 446. taxe şi vărsăminte asimilate 5121 Conturi la bănci în lei 65 .635 = 446.1 Impozit pe clădiri = 5121 Conturi la bănci în lei 2.Contabilitatea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decât pentru agricultură şi silvicultură a) Constituirea obligaţiei de plată: 635 Cheltuieli cu alte impozite. taxe şi vărsăminte asimilate b)Achitarea obligaţiei de plată: 446. taxe şi vărsăminte asimilate b)Vărsarea impozitului trimestrial: 446.2 Alte impozite.1 Cheltuieli cu impozitul pe clădiri Impozit pe clădiri b) Achitarea (trimestrială) a impozitului pe clădiri: 446.Contabilitatea impozitului pe terenuri a) Constituirea obligaţiei de plată: 635 Cheltuieli cu impozitul pe teren b) Plata impozitului pe teren: 446. taxe şi vărsăminte = = 446.3 Impozit pe teren 5121 Conturi la bănci în lei 4.Contabilitatea taxei asupra mijloacelor de transport a) Înregistrarea obligaţiei de plată: 635 Cheltuieli cu alte impozite.4 Alte impozite.4 Alte impozite.

Sos. 66 . societatea este titulara dreptului de proprietate. Pentru bunurile din patrimoniu înscrise în evidenţele contabile. STUDIU DE CAZ 3. prin aprovizionarea cu marfuri.preluarea. Respectarea obligatiilor asumate atât de salariati cât si de conducerea societăţii contribuie la menţinerea unui climat social favorabil spre convergenţa de interese ale celor două părţi. Societatea are in patrimoniu un magazin pentru prezentare si desfacerea marfurilor si sase autoturisme pentru a-si desfasura activitatea si a satisface cerintele clientilor sai. J21/289/1991.Semrom activitati comerciale atat in judet . . incheind contracte cu numeroase societati comerciale. S. Conform actului V-comert constitutiv de înfiinţare. salariaţi. cat si in afara judetului. prelucrarea si comercializarea seminţelor de cereale si plante tehnice.C. COMPLEX AGROSEM .1 PREZENTAREA SC “SEMROM MUNTENIA ” SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA Societatea comercială “SEMROM MUNTENIA SA SLOBOZIA este societate Registrului Unic Ialomita sub nr. inregistrata la Oficiul este o SC “ SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA persoană juridică română cu sediul în municipiul Slobozia. urmand ca pe perioada de vara sa fie Muntenia SA Complex Agrosem Slobozia desfasoara angajati si muncitori sezonieri.CAPITOLUL 3.2 . judeţul Ialomita. obiectul de activitate al societăţii îl constituie:achiziţionarea .Amara nr. în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea un număr de 20 de care sunt direct productivi . infiintata in anul 1991. Activitatea societăţii este organizată si se desfăsoară cu respectarea prevederilor Regulamentului de Ordine Interioară.

această activitate constituie o sursă suplimentară de venituri şi o posibilitate de reducere a cheltuielilor. SEMROM funcţionale. Toate acestea conduc la eficientizarea activităţii . MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA aprovizionare şi de desfacere sigură. O mare parte a operaţiunilor de aprovizionare-desfacere se realizează pe bază de comenzi.S. dar si la alte termene(7 . . care asigură elementele necesare luării deciziilor. 15 zile). Metodele practicate de echipa managerială sunt: . prin calitatea produselor . 67 .metoda de conducere prin indicatori. Cunoscând faptul că societatea utilizează parcul auto propriu pentru aprovizionare şi desfacere. MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA dispune de organigramă funcţională aprobată în care sunt stabilite subordonările ierarhice Structura organizatorică a societăţii cunoaşte periodic procese de adaptare în vederea asigurării unei conduceri cât mai elastice şi operative. modul de achizitionare . Livrarea se efectuează în special cu plata la preluarea mărfii. astfel că se poate vorbi de o veritabilă activitate în zonă.metoda de conducere prin buget de venituri şi cheltuieli. Conducerea societăţii comerciale este asigurată de conducerea unitati. fapt care reduce cheltuielile de transport. Personalul societati SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA urmăreşte in depozite pana la livrarea semintelor de cereale si plante tehnice modul in care acestea se păstrează . Activitatea de conducere este susţinută de un sistem informaţional. se industrializeaza si semiindustrializeaza . cât şi pentru realizarea unui echilibru concurenţial. Se remarcă o bună organizare a activităţii şi preocuparea de a se crea un climat favorabil muncii în echipă.C. valorificare si SC “ SEMROM si -a câstigat o piaţă de comercializare al semintelor de cereale si plante tehnice. factor important în creşterea productivităţii societatii. Prin ritmicitatea aprovizionărilor cu materiale si piese necesare serviceului. urmată de executare. O concluzie asupra pieţei de aprovizionare şi desfacere o constituie apropierea societăţii comerciale faţă de centrele de livrare şi desfacere.

420. sub forma impozitelor. Determinarea profitului impozabil se face prin scăderea din veniturile realizate din livrarea de bunuri mobile.2 CALCULAREA PRINCIPALELOR IMPOZITE DIRECTE Principala sursă de formare a veniturilor statului o constituie obligaţia fiscală.420.705 lei.185.5% contributia la asigurarile sociale.712 = 19. prin transferul drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile.5% fond sanatate.681.250. Pentru a înţelege cum se formează aceste venituri la dispoziţia statului. la care se adauga cheltuielile nedeductibile( impozitul de plată = 296. Cota de impozitare a profitului este de 25%.417 lei Profitul impozabil este constituit din profitul brut. impozitul pe profit aferent trim. pe exemplul SC “SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA .417 – 276. pe profit constituit + alte cheltuieli nedeductibile). Impozitul pe venituri din salarii retinut.668 × 25% = 296.430.959.668 lei Profit impozabil × cota de impozitare 1.681.705 lei Deci.460.3. Calculele s-au efectuat pe baza datelor aferente lunii decembrie. În grupa impozitelor directe.848 + 358.431.130lei.185. preluate din registrele contabile si balanţa de verificare pe anul 2003 . un rol deosebit de important îl ocupă impozitul pe profit. 9. din care se scad : 1% fond somaj. Profitul impozabil = = Impozitul pe profit = = Impozit pe profit Profit brut + Cheltuieli nedeductibile 827. constituit si virat pentru luna decembrie 2003 este in suma de 20. Impozitul pe venit din salarii se calculeaza lunar prin aplicarea unor cote procentuale stabilite prin prevederi legale ale Ministerului de Finante asupra veniturilor brute.820 = 1. cu condiţia ca acestea să nu facă parte din cele care nu sunt admise a fi deduse. am evidenţiat modul în care se calculează principalele impozite directe şi indirecte.460.IV 2003 este de 19. 6. prin prestări de servicii sau executări de lucrări a cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestora. 68 . taxelor şi altor sarcini fiscale. deducerea personala si deducerile suplimentare(unde este cazul).

în cazul SC “ SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA impozitul pe clădiri este: 264.12. Pentru a determina taxa aferentă lunii decembrie a anului 2003. La 31 decembrie 2003 societatea a efectuat reevaluarea construcţiilor prin intermediul unei firme specializate. . stabilit în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului. cas. Astfel.301 lei). În cadrul acestora am calculat impozitul pe clădiri. ca urmare a aplicării cotei de impozit pe cladiri de 1.881.417 lei/luna 2. deci in proportie de 32.725.647. 69 MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA .917.256 : 12 = 661. De asemenea.5% =9. valoarea clădirilor ajungând la 1.5% pentru cladirile reevaluate în perioada 31.986. Pentru a determina valoarea impozitului pe clădiri datorat de SC “ SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA în luna decembrie a anului 2003.510 lei :12 luni = 2.725. În cazul SC “ SEMROM de 891.295 lei/lună.638 x 3.352.5%(conform O.397 : 12 = 772116) Taxa asupra mijloacelor de transport este un alt impozit direct instituit ca sursă a bugetelor locale. această sumă se împarte la 12: 2. Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii totale a clădirilor înregistrate în evidenţa contabilă.12.638 × 1% = 2.36 din 2002 şi Hotărârii Consiliului Local ) pentru cele care nu au fost reevaluate din 1998.510 lei.049 lei reprezinta impozitele retinute salariatilor( impozit pe venituri din salarii.881.265.Din fondul de salarii pe luna decembrie 2003 in suma de 131. înregistrate în contabilitatea acesteia este aceasta fiind de 264.256 lei/an. vom efectua următorul calcul: 891.580. nr.725.68%. impozitul pe teren şi taxa asupra mijloacelor de transport.301 lei (264.116 = 1.638 lei.540 lei anual.814 lei/lună. Acest calcul al impozitului pe clădiri pe anul 2003 se efectueaza astfel : 1.2002 faţă de 3.647. O altă categorie de impozite directe o constituie impozitele şi taxele locale.540 : 12 = 74. Acest fapt are ca rezultat în anul 2003 creşterea capitalurilor proprii ale societăţii. care este un aspect pozitiv pentru obţinerea de imprumuturi la banci. societatea plăteşte impozit pe profit mai puţin cu suma de 395.000lei.075 lei lunar ( include in plus pe cheltuieli o suma lunara de 1. fond sanatate).986. taxa asupra mijloacelor de transport. 43.G.580. fond somaj.31.352.110.1998 . care se virează bugetelor locale.417 – 772.

precum şi destinaţiile pentru care pot fi utilizate sumele respective.Tot în cadrul impozitelor directe plătite de agenţii economici intră şi contribuţiile pentru protecţie socială. în toate formele sale.665 lei. asupra câştigului brut total (fondului de salariu) realizat de salariaţii subiecţilor impunerii în luna repectivă.5% se aplică asupra câştigului brut realizat de salariaţii încadraţi în grupa a-III-a de muncă. Pentru luna decembrie a anului 2003. SC “ SEMROM extrabugetare: MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA a contribuit în luna decembrie a anului 2003 la alimentarea următoarelor fonduri MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA bugetului asigurărilor sociale de stat pentru luna decembrie 2003 se calculează în felul 70 . Fondurile speciale reprezintă o altă formă a impozitelor directe plătite de agenţii economici. în valoare brută.510 lei. inclusiv contribuţiile pentru protecţia socială a şomerilor. Principala sursă de alimentare a bugetului asigurărilor sociale de stat o reprezintă vărsămintele efectuate de persoanele juridice şi fizice care folosesc salariaţi. române şi străine cu sediul în România care angajează personal român. iar începând cu 01.000 × 24.917.319. Contribuţia pentru fondul de şomaj şi alocaţia de sprijin datorată de SC “ SEMROM următor: 131917. fonduri ce dispun de bugete proprii.2004 această cotă conform Legii bugetului de stat /2004 este de 22%. În practica şi în doctrina fiscală modernă se analizează toate contribuţiile ce se plătesc pentru a se asigura securitatea socială.917. care stabileşte regimul lor juridic. Contribuţia pentru asigurările sociale de stat se determină prin aplicarea cotei de impunere. Contribuţia pentru fondul de ajutor de şomaj şi alocaţia de sprijin se determină prin aplicarea cotei de impunere asupra fondului de salariu realizat lunar. respectiv modul de constituire şi administrare. Acestea pot fi constituite numai în cazurile autorizate prin lege.5% = 32. Astfel. fondul de salarii a fost de 131.000 lei. CAS se determină: 131.000 × 3 % = 3. sub forma contribuţiei pentru asigurările sociale. Cota de 24. de persoanele fizice şi juridice.957. care diferă în funcţie de grupa de muncă.01.

Oricare ar fi modul de calcul al fluxului disponibil ce rămâne la dispoziţia societatii după încheierea unei perioade de gestiune. Datele au fost preluate din registrul “Cartea Mare” pe luna decembrie a anului 2003 şi balanţa de verificare pe acelaşi an.917.Fondul de asigurări sociale de sănătate. Prin fiscalitate la nivel de SUCURSALA se are în vedere tot ceea ce se prelevează pentru societate şi pentru stat din rezultatele activităţii agenţilor economici şi anume: impozitul pe profit. impozitarea veniturilor reprezintă o modalitate de influenţă certă. .5% = 8. Cuantumul contribuţiei băneşti lunare se stabileşte sub forma unei cote de 7% din fondul de salarii realizat lunar în valoare brută si 6. bugetului asigurărilor sociale de stat. Fluxurile economice sunt generate. pe exemplul SC “ SEMROM 71 MUNTENIA SA COMPLEX .Fondul de solidaritate..000 × 6. În prezentarea problematicii presiunii fiscale la nivel de firmă am surprins gradul de fiscalitate. 3.340 lei. taxa pe valoarea adăugată.917.3 STUDIEREA EVOLUŢIEI GRADULUI DE FISCALITATE LA SC “ SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA Societatea realizează operaţii economice şi financiare care se reflectă în documente contabile de sinteză. 131.234.000 × 2% = 2.605 lei 131. contribuţii pentru asigurări sociale.190 lei. sub forma fluxurilor şi stocurilor. pentru şomaj etc.5 % la venitul brut realizat de salariati.638. de trei domenii de activitate: de exploatare. Acestea sunt principalele impozite şi taxe.574. în principal.000 x 7% = 9.917. format din cota de 2% aplicată asupra fondului de salarii realizat lunar. impozitele şi taxele locale. bugetului local şi bugetelor fondurilor speciale. financiară şi excepţională. Astfel: 131. directe plătite de SC “ SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA bugetului de stat. Fiecare tip de activitate degajă un anumit rezultat (profit sau pierdere) stabilit ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune reflectate în cadrul contului de profit şi pierdere pe cele trei domenii de activitate.

ea fiind esenţială pentru estimarea locului întreprinderii.979 – 632.325. atât în mărime absolută. Pentru a avea o imagine concludentă asupra presiunii fiscale la nivelul societăţii SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA. a maşinilor şi utilajelor. reînnoirea stocurilor de materiale. prin agregarea valorilor adăuate ale întreprinderilor la nivel macroeconomic se obţine PIB.979 +0 +0 = 587.489 + 587. Cifra de afaceri încorporează componentele valorice necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu marfurile.AGROSEM SLOBOZIA . ca pondere în cifra de afaceri şi valoarea adăugată. am urmărit sarcina fiscală dimensionată în perioada 2001 – 2003. În acelaşi timp. Este criteriul de apreciere a societatii. Valoarea adăugată se calculează pornind de la producţia exerciţiului majorată cu marja comercială şi diminuată cu consumurile de bunuri şi servicii furnizate de terţi pentru această producţie. Cifra de afaceri este socotită indicatorul fundamental al volumului activităţii agentului economic. a capacităţii de a lansa şi dezvolta activităţi profitabile. Valoarea adăugată corespunzătoare anului 2001 este: Producţia exerciţiului Valoarea adăugată = Producţia vândută + Producţia stocată + Producţia imobilizată = 587. valoarea adăugată reprezintă un criteriu pentru aprecierea aportului specific al societatii la realizarea veniturilor sale. Valoarea adăugată realizează legătura între nivelul microeconomic şi macroeconomic. respectiv gradul de fiscalitate cuantificat prin prisma ponderii elementelor de fiscalitate în cifra de afaceri sau prin prisma ponderii aceloraşi elemente în valoarea adăugată. plata salariilor. vom utiliza datele furnizate de conturile de profit şi pierdere din anii respectivi. Pentru a determina valoarea adăugată a SC “ SEMROM COMLEX AGROSEM SLOBOZIA MUNTENIA SA pe perioada 2001 – 2003 şi cifra de afaceri. prezentând o semnificaţie deosebită în perspectiva distribuirii veniturilor acesteia.683 72 . a poziţiei sale pe piaţă.979 mii lei = 1. asociaţilor. respectiv capacitatea sa de vânzare. cât şi pentru acoperirea altor nevoi de dezvoltare şi stimulare a personalului. rambursarea creditelor. cât şi în mărime relativă. Ea evidenţiază performanţa comercială a întreprinderii. pentru plata furnizorilor de materiale şi echipamente.

894 – 928.854. 2 – Evoluţia cifrei de afaceri şi a valorii adăugate în perioada 2001-2003 la SC “ SEMROM .627.045 1.383 mii lei = 911.418.498 1.854.026.454.709 mii lei = 1.843 mii lei = 911.mii lei – INDICATORI Cifra de afaceri Valoarea adăugată 2001 7.135.709 MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA Graficul nr.434 = 1.035.627.780 + 3.383 + 1.280.627.280.780 mii lei = 1. 2a Mii lei 73 .383 + 0 + 0 Valoarea adăugată corespunzătoare anului 2003 este: Producţia exerciţiului Valoarea adăugată = 1.301.321 = 4.= 1.076 4.780 + 0 + 0 Tabel nr.871.250 – 2.843 2003 15.785 2002 11.785 mii lei Valoarea adăugată corespunzătoare anului 2002 este: Producţia exerciţiului Valoarea adăugată = 911.418.

360 74 2002. 2b Grad fiscalitate la SC SEMROM SA 20000000 15000000 10000000 5000000 0 2001 2002 2003 7454045 15035076 11301498 Cifra de afaceri Mii lei Pentru a evidenţia gradul de fiscalitate la nivelul SC “SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA vom utiliza tabelele nr.436 24.372 2.647 290 527 82.006 438. 3.137 2. 2002 şi 2003.351 2.647 500 884 110. precum şi valorile absolute înregistrate de acestea în anii 2001. Tabel nr.790 2003.450 26. 4 şi 5.037 41.749 27. respectiv valoarea adăugată.420 627.647 216 400 42.mii lei 296. bugetul local si bugetul asigurarilor sociale la SC “ SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM Slobozia în perioada 2001 – 2003 INDICATORI Impozit pe profit Taxa pe valoarea adăugată Impozit pe dividende Impozit pe cladiri Taxa asupra mijloacelor de transport Taxa firma Alte impozite şi taxe 2001.005 . 3 – Situaţia prelevărilor obligatorii la bugetul statului.Evolutia valorii adaugate 2001-2003 5000000 4000000 3000000 2000000 1000000 0 2001 2002 2003 1854843 1280785 Valoarea adaugata 4418709 Graficul nr.mii lei 204.mii lei 180. prin intermediul cărora am prezentat ponderea prelevărilor obligatorii în cifra de afaceri.

% I.52 0.386.865 307.701 1.822 284.71 Ponderea taxei pe valoarea adăugată 10. 4 Mii lei 75 .06 2002.28 transport Ponderea altor impozite şi taxe 0.55 2.3 Prelevări obligatorii la bugete 296420 752.665 Total prelevari obligatorii la bugetul450.55 36.60 32. INDICATORI Ponderea impozitului pe profit 3.26 2.87 Ponderea obligaţiilor fiscale totale 50.28 Ponderea contribuţiilor pentru asigurări3.037.414 1.05 0.008 Ponderea taxei asupra mijloacelor de0.75 6.78 Ponderea accizelor 34.59 2003.02 în perioada 2001 – Graficul nr.82 34.90 0.46 Ponderea impozitului pe teren 0.% 2.2 6.43 2. 4 – Ponderea obligaţiilor fiscale în cifra de afaceri la nivelul SC “ SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA 2003 2001.01 0.28 27.236 1.64 0.173 Contribuţii pentru asigurări sociale 170.78 sociale Ponderea prelevărilor obligatorii 54.078.Total obligaţii fiscale 280.16 19.17 Ponderea impozitului pe clădiri 0.% 0.838 statului Graficul nr.566 Mii lei 2003 204006 2002 180749 2001 0 50000 100000 150000 2001 200000 2002 2003 250000 300000 350000 Tabel nr.84 43.

04 2001 0 1 2 3 4 2001 5 2002 6 2003 7 8 9 10 Ca o primă concluzie se remarcă faptul că ponderea prelevărilor obligatorii totale. Dacă în 2001 TVA deţinea o pondere de 0.261 mii lei mai mari în 2003 faţă de 2002. ocupând primul loc în cadrul cifrei de afaceri. în 2003 ea înregistrează o creştere substanţială de 4.52% . SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA a înregistrat un profit în ultimii doi ani ai perioadei analizate. iar cheltuielile de exploatare cu 3. starea corespunzătoare a parcului auto.05%).29% . Aspectul negativ este diminuat.37% în cadrul cifrei de afaceri. necesar livrării mărfurilor la beneficiar.18 2003 2002 6. 9. cu 45. este relativ mica (6.30% mai mare în anul 2003 faţă de 2002.04% în 2001 la 9.04%.18%. Un aspect negativ îl constituie cresterea gradului de fiscalitate de la 6. lărgirea pieţei de desfacere datorită calităţii mărfurilor şi a nivelului ridicat de pregătire al compartimentului de service şi a celor ce iau contact direct cu clienţii .194 mii lei mai mari în 2003 faţă de 2002. de creşterea profitului în anii 2001. care satisface cele mai exigente pretenţii ale clienţilor. prin achiziţionarea de mijloace de transport moderne şi eficiente.22%). 2. Motivele care au condus la rezultatul pozitiv obţinut sunt următoarele: calitatea superioară a mărfurilor şi materialelor existente în stoc. 2.Ponderea obligatiilor fiscale in cifra de afaceri 9. 9.22% în 2003. 2002 si 2003. Veniturile din exploatare sunt cu 3. inclusiv a obligaţiilor fiscale în cifra de afaceri. Aceasta se explică prin profilul activităţii SC “ SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA.C. 76 . Se poate remarca şi ponderea contribuţiilor pentru asigurările sociale de stat.17%. profit datorat bunei organizări a activităţii de exploatare. însă. S.324. ele rămânând aproximativ constante (2.747. în perioada analizată.22 9.

92 77 .96 31.59 15.14 2.32 35.11 2.02 0.38 Ponderea impozitului pe profit Ponderea taxei pe valoarea adăugată Ponderea impozitului pe dividendelor Ponderea impozitului pe clădiri Ponderea taxei asupra mijloacelor de transport Ponderea taxei firma Ponderea altor impozite şi taxe Ponderea obligaţiilor fiscale totale Ponderea contribuţiilor pentru asigurări sociale Ponderea prelevărilor obligatorii Graficul nr.Pe ansamblu.38 35.03 3.33 55.31 21.04 6.06 0.92 2003 -%6.64 1.30 0. 5 Ponderea prelevărilor obligatorii în valoarea adăugată 31.88 13.71 14.19 0.14 0.2 2001 2002 2003 55. INDICATORI 2001 -%14. 5 – Ponderea prelevărilor obligatorii în valoarea adăugată la nivelul SC “ SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM Slobozia în perioada 2001 – 2003 I. Tabelul nr.02 0.02 0.21 0.00 23.46 40.02 2.01 0.03 4.20 2002 -%11.94 0.49 17. se apreciază că fiscalitatea ridicată conduce la limitarea dinamismului economic şi la sărăcirea societăţii în condiţiile în care inflaţia înregistrează cote ridicate şi valoarea leului scade.

fiscalitatea prin TVA evidenţiază o pondere a acestora în cadrul valorii adăugate de 2. 5 se poate aprecia că prelevările obligatorii la bugetul statului deţin o pondere ridicată în valoarea adăugată.Pe baza informaţiilor furnizate de tabelul nr. inclusiv a obligaţiilor fiscale în valoarea adăugată. iar în 2003 de doar 6. Ponderea contribuţiilor pentru asigurările sociale cunoaşte o creştere accentuată în 2001 de 13.92%. în 2002 de 15. de asemenea că nivelul ridicat al fiscalităţii înregistrat la S. acţionarii în contextul în care la numărul mare de impozite şi taxe şi cotele ridicate se adaugă şi efectele dobânzilor datorate băncilor şi ale inflaţiei. au procurat bugetului de stat venituri mai mari decât impozitele directe sau că ponderea impozitelor indirecte a depăşit pe cea a impozitelor directe atât în cifra de afaceri. SEMROM MUNTENIA SA COMPLEX AGROSEM SLOBOZIA pune sub semnul întrebării remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea societăţii.680 mii lei. de asemenea tendinţa de scădere a ponderii prelevărilor obligatorii totale. în ultimii doi ani ocupând primul loc în cadrul prelevărilor obligatorii datorate bugetului statului. în următorul an ea înregistrând o pondere de 11.64% şi 14. 23.20%). Se observă.11%).14%. iar în 2003 reuşeşte să realizeze un profit în sumă de 1. în 2002 acesta a crescut la 816. cât şi în valoarea adăugată.00%.185. ponderea prelevărilor obligatorii datorate la bugetul statului în valoarea adăugată depăşeşte cu mult pe cea în cifra de afaceri.33%.. Societatea a înregistrat în anul 2001 un profit impozabil în sumă de 475.19%.71%. Se poate aprecia.96%. respectiv 35. respectiv personalul. în anul 2003 (31. creditorii.32%. comparativ cu tendinţa de creştere în cazul ponderii în cifra de afaceri. Ca şi în cazul cifrei de afaceri.024 mii lei. Impozitul pe profit deţine un loc important în cadrul obligaţiilor fiscale totale în anul 2001(14. şi în special TVA. Toate acestea afectează agenţii economici. situându-se pe poziţia secundă în cadrul prelevărilor obligatorii totale.38%) înregistrându-se o scădere faţă de 2002 şi 2001 (55. 2002 şi 2003 impozitele indirecte. 78 .654 mii lei . În general. apoi o scădere de 6. Ca o concluzie generală care se poate desprinde în urma analizei sarcinii fiscale este aceea potrivit căreia în anii 2001.C. indiferent de mărimea firmei şi de ramura de activitate.

pana la noua zecimi din totalul veniturilor publice ale administratiei de stat centrale si locale. indiferent de nivelul lor de dezvoltare. functionari si alte categorii de asigurati. Diferentele sunt determinate de conditiile economice. In tarile cu economie de piata. taxele si cotatiile pentru asigurarile sociale furnizeaza in tarile de dezvoltare din punct de vedere economic. precum si cele de intreprinzatorii de stat.CAPITOLUL 4 ANALIZA INFLUENTEI IMPOZITELOR SI TAXELOR DIRECTE PENTRU ECONOMIA SOCIETATII 4. Impozitele. taxele.1. Mijloacele si metodele folosite pentru constituirea surselor banesti difera de la un stat la altul si de la o etapa la alta. cotatiile pentru asigurarile sociale.EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA REZULTATELOR INTREPRINDERII Volumul insemnat si tendinta de crestere continua a cheltuielilor publice ale tarilor dezvoltate si ale celor in curs de dezvoltare reclama cu necesitate diversificarea metodelor de mobilizare a unor importante surse banesti la dispozitia statului si a unor profesionisti capabili sa analizeze si sa administreze aceste cheltuieli. cotatiile pentru asigurarile sociale. suportate de muncitori. Impozitele. O sursa importanta de alimentare a fondurilor publice de resurse financiare o constituie pe langa impozite. politice si sociale specifice fiecarei perioade. principalul canal de procurare a veniturilor publice. impozitele constituie. veniturile 79 . de regula.

Rezultatele intreprinderii au alte dimensiuni atunci cand acestea beneficiaza de facilitati de ordin fiscal cum sunt: reducerile de impozit pentru profitul investit. Impactul acesta este favorabil atunci cand statul le foloseste ca instrument de impulsionare a activitatii economice . transferurile interne si externe reprezinta venituri curente sau ordinare. 80 . stabilirea unor taxe vamale mai mari decat importul unor produse de acelasi gen cu alte produse in unitatea in cauza. Activitatea si rezultatele unei unitati economice sunt influentate si de nivelul impozitelor si taxelor pe care acestea le varsa la buget. scutiri de taxe vamale la importul unor masini si echipamente necesare dezvoltarii activitatii. In general atunci cand nivelul impozitelor si taxelor este determinat de o cota fixa mare avantajeaza pe intreprinderile care le-au obtinut. Scopul activitatii oricarei intreprinderi il constituie obtinerea de profit. desfasurarea activitatii economice in conditiile de rentabilitatea economica. scutiri de la plata unor impozite indirecte (TVA – pentru export ). afectand negativ profitul net. in cazul impozitelor determinate in cote proportionale in functie de nivelul rezultatului – obtinerea unui rezultat peste o anumita limita decine neatractiva. Repercursiuni negative asupra rezultatului il au si sistemul de amenzi si penalitati care constituie cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal. reducerea taxelor vamale la importul unor produse destinate producerii de bunuri pentru export.nefiscale. se conduc in activitatea lor dupa principiul obtinerii unui profit cat mai mare si aprecierea performantelor lor economice se face dupa nivelul profitului net. ramuri sau subramuri economice. Rezultatul poate fi influentat si de masuri economice de tipul „dobanzi avantajoase pentru anumite tipuri de credite”. Intreprinderile private in special.

Aprecierea performantelor economice ale intreprinderilor publice trebuie facuta tinand seama de o serie de factori care influenteaza direct activitatea economica si comerciala a intreprinderii publice. producerea unor bunuri de importanta utila sau strategica. protejarea mediului ) s. nu intotdeauna activitatea lor poate fi apreciata din punct de vedere al nivelului rezultatelor financiare obtinute.Activitatea economica in general poate fi nefavorabil influentata si cand sisistemul fiscal este „greoi si birocratic” care obliga la evidente costisitoare. al profitului realizat. la necesitatea dezvoltarii economico – sociale a unor zone geografice din tara. Acesti factori se refera la politica statului in diferite domenii si ramuri de activitate. Nu de putine ori analistii economici .a Rentabilitatea intreprinderii publice este influentata intr-o mare masura de preturile si tarifele practice. Rezultatele intreprinderii sunt influentate pozitiv si de sistemul subventiilor. care de regula se primesc pentru realizarea unor programe de cercetare de interes national. ori. 81 . la dezvoltarea prioritara a anumitor ramuri si subramuri urmand obiectivele economice de importanta nationala (marirea independentei energetice. metode de evaluare. se stie ca uneori tarifele si preturile practicate se regiile autonome sau de societatile comerciale cu capital de stat sunt stabilite de catre autoritatea competenta dupa alte principii decat cele ale pietei. al contabilitatiin economice. pentru o analiza financiar obiectiva si comparabila in timp si spatiu conteaza rezultatul fiscal influentat in mod nod favorabil sau nu in functie de politica fiscala (amortizarea folosita sau admisa. in multe cazuri rentabilitatea comerciala este subordonata rentabilitatii nationale. preturile pot fi sub nivelul costurilor. contradictorii sau intr-o continua modificare cu atat mai mult cand are si efect retro.) In cazul intreprinderilor publice. nivelul dobanzilor etc. calculate complicat . sistemul de provizioane. Astfel. Influenta nefavorabila asupra rezultatelor intreprinderii au cheltuielile permise a fi deduse din baza impozabila.

Pentru aprecierea calitatii activitatii economice desfasurate de intreprinderile publice pot fi folositi diferiti indicatori economici si financiari. este cazul acelor intreprinderi care sunt sustinute la inceput. nu pot fi apreciate favorabile eforturile in directia micsorarii profitului pentru a plati la bugetul de stat un impozit pe profit mai mic. ele raspunzand si unor necesitatii fiscale. astfel de preturi sunt mai mari decat cele formate de piata.intr-o anumita perioada – a unor performante mai reduse . nu reprezinta un merit. prin acordarea de subventii pentru ca au pornit de la o situatie grea. judecarea si aprecierea performantelor lor economice se vor face diferentiat. pe masura privatizarii proprietetaii de stat. un efect al eforturilor intreprinderilor respective. In cazul altor produse preturile stabilite depasesc costurile si cuprind si un profit mare . Treptat insa. in cazul anumitor produse de prima necesitate pentru membrii societatii sunt stabilite preturi sub costurile medii spre a asigura posibilitatea procurarii lor si de catre cei care realizeaza venituri modice.Astfel. Aceste aspecte prezinta importanta in prezent cand societatile comerciale cu capital de stat detin ponderea cea mai mare in structura agentilor economici. Astfel . acestora li se cere inbunatatirea activitatii si atingerea indicatorilor realizati de intreprinderile private asemanatoare. de catre stat. Analiza activitatii unor intreprinderi publice poate conduce la acceptarea . Intreprinderiile publice practica preturi sub costuri nu pot fi apreciate ca avand o activitate necorespunzatoare deoarece pierderile inregistrate sunt datorate preturilor scazute stabilite de autoritatea publica. deoarece astfel se reduc resursele bugetare ale statului. mostenita din perioada anterioara. prin care enumeram : 82 . In aprecierea calitatii activitatii desfasurate de intreprinderile publice trebuie urmarita amortizarea intereselor generle ale statului cu cele ale agentilor economici si ale consumatorilor. la fel rentabilitatea mare obtinuta de regiile autonome sau societatile comerciale cu capital de stat care utilizeaza preturi peste nivelul recunoscut de piata.

De aici preocuparea ca fiecare întreprindere sa-si acopere nu numai cheltuielile dar sa realizeze si un profit economic pe masura potentialului de care dispune. fiind necesar asigurarea echilibrului intre venituri si cheltuieli banesti aferente activitatii de baza si respectiv altor activitatii. respectiv pentru minimalizarea cheltuielilor sale. Potrivit raportului intre venituri V si cheltuieli Ch. echilibru financiar la nivel de întreprindere se poate exprima cu ajutorul formulei : 83 . consumul specific de materii prime. Anormala este situatia in care veniturile abia acopera cheltuielile si cu atat mai mult in care cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. eficienta utilizarii fondurilor. Intrucat profitul este sursa reproductiei largite. Diferenta dintre venituri si cheltuieli reprezinta profit. randamentelor masinilor. 4. Imaginea cea mai concludenta a performantelor economice va fi ilustrata de acei indicatori care pot fi cuantificati a caror valoare (nivel) poate fi comparata cu a indicatorilor din alte intreprinderi de acelasi fel. productivitatea muncii beneficiului (profitului). Echilibru financiar La nivelul de întreprindere. gradul de utilizare a capacitatilor de productie. gradul de valorificare a materiei prime.2. rentabilitatea. Situatia normala este aceea in care veniturile banesti din activitatea economica depasesc ca volum cheltuielile aferente activitati. echilibru financiar trebuie realizat pe felurite activitati si pe categorii de fonduri. este imperios necesar ca echilibru dintre venituri si cheltuieli la unitatea de baza sa satisfaca aceasta cerinta.- cifra de afaceri. rata anuala de invoire a capitalului fix. Aceasta inseamna ca intreprindrile trebuie sa actioneze pentru maximizarea veniturilor brute (totale).POLITICI FISCALE LA NIVEL DE ÎNTREPRINDERE A. iar nivelul la care se constituieste echilibru financiar macroeconomic depinde de marimea profitului realizat in fiecare întreprindere. cu intreprinderi particulare si chiar intreprinderile din alte tari.

dimensiunea unor cazuri de dubla impunere economica sau juridica . intreprinderile trebuie sa actioneze din vederea asigurarii resurselor de care are nevoie sau pentru respingerea platilor. Ch = cheltuieli Activitatea intreprinderii indreptata spre asigurarea capacitatii de plata are un caracter previzional. fondurilor. felul impunerii . Intreprinderile prin politica financiara si economica pe care o practica trebuie sa aibă in vedere sistemul fiscal prin prisma tuturor consecintelor pe plan economic si social si nu numai in functie de numarul si tipul impozitelor utilizate. Aplicarea sistemului de facilitatii fiscale si vamale Facilitatile fiscale pot avea influente favorabile asupra : 84 . de modul cum se desfasoara notatia.V = Ch + P Unde : V = venit . beneficiarii impozitelor si taxelor . Asadar. de structura materiala a mijloacelor circulante si de gradul de lichiditate al acestora. P = profit brut . B. repercutarea impozitelor si taxelor . Aprecieri privind consecintele si implicatiile de ordin economico social ale unui sistem fiscal pot fi facute avandu-se in vedere : obiectul impunerii . categoriile sociale sau socio – profesionale supuse impunerii . capacitatea de plata a intreprinderii depinde de rigurozitatea cu care au fost intocmite lucrarile de planificare financiara. de eficienta cu care sunt folosite resursele materiale. de munca si banesti. Crescand din timp la ce date se profileaza dezechilibre intre resurse si nevoile de resurse.

bugetare (toate acestea reprezinta un credit fiscal ). acercetarii investiţiilor . agricole. taxa asupra mijloacelor de transport . echipamente ) 85 . pentru intreprinderile ce fac export. extinderea activitatii.- produselor industriale. a) Facilităţi fiscale referitoare la impozitul pe profit doar pana cand expira reducerea cu 50 % a impozitului pentru profit reinvestit in moderenizarea tehnologiilor de fabricatie. categoriile de cheltuieli care se scad din veniturile incasate : cheltuieli aferente activităţii desfăşurate care se regrasesc in costurile agentilor economici : taxa pentru folosirea terenurilor proprietatea de stat . comisioanele plătite agenţilor economici cu activitate de comert pierderile din anii precedenti . societatile agricole. a) Facilitati acordate la aplicarea TVA : rambursarea TVA aferente aprovizionarii destinate exportului . prelevările si donaţiile făcute in scopuri umanitarea conform legii exterior . protejarea mediului inconjurator . a prestarilor de servicii. unitati ce livreaza combustibil. instalatii. schimburilor comerciale cu strainatatea . TVA aferenta realizării investiţiilor se deduce din TVA colectata la Drept la rambursare in 30 de zile (de la data depunerii decontului ) livrarea bunurilor . cheltuielile cu pregătirea si perfecţionarea profesionala . energie electrica si termica pentru consumul casnic (spre deosebire de celelalte activitati unde dreptul de rambursare se realizeaza in 90 de zile) Bunuri importante ce nu sunt purtatoare de TVA (masini. perioada pentru cei infiintati la 31 decembrie 1994 : stiintifice aferente acestora .

Capacitatea de autofinantare a intreprinderii este constituita din beneficiul net si donatiile amortizailor si provizioanelor. Optiuni : a) optiunea intre capitaluri proprii si imprumuturi. Intreprinderile opteaza pentru recurgerea la imprumut avand in vedere efectul de levier al imprumutului asupra beneficiarului la dispozitia actionarilor . 86 . probabil foarte apropiat. acest decalaj in timp a platii impozitului aferent fiind considerat o sursa de finantare pe termen scurt . De asemenea. scontarea tratelor. Amortismentele angajate in asigurarea reinnoirii imobilizarilor maresc capacitatea de autofinantare in functie de economia de impozit realizata. credite pe termen lung. vor fi in mare parte reintegrate in rezultatele impozabile in momentul in care cheltuiala provizioanelor va fi realizata. decalajele posibile introduse de legislatia fiscala in baza de impozitare . fiind deduse din rezultatul impozabil. imprumuturile bancare. Pentru finantarea exploatarii (productiei ) intreprinderea poate apela la urmatoarele surse: creditul furnizorului. cresterea capitalului prin emisiunea de noi actiuni pe piata financiara. autofinantarea din beneficii conservate si reinvestite in întreprindere.a) Facilitatea si obtiunile de finantare a investitiilor Sursele de finantare a investitiilor sunt constituite din capitaluri proprii. Factorii care afecteaza volumul beneficiului net al intreprinderii : rata impozitului . provizioanele constituie pe seama unor cheltuieli pe care intreprinderea le va realiza in viitor. imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

. Re i = efectul negativ al indatoririi asupra rentabilitatii....„Influenta capitatului imprumutat ” numeste ” efectul de levier ” . P (profit realizat) asupra rentabilitatii economice se Q Rf =. asupra profitului impozabil si profitl net . a) Alegerea intre inchiriere si dobandire....Kp (capit.... variatiile dobanzii ce influenteaza asupra profilului .....Kp Re =. alaturi de dobanda si impozit pe profit.... Aceste cheltuieli beneficiaza de un tratament fiscal favorabil intreprinderii... Următoarea relaţie de calcul a rentabilitatii financiare scoate in evidenta influenta raportului dintre datorii (imprumuturi ) si capitaluri proprii ........ in sensul ca este deductibila din baza impozabila ajungandu – se la o economie de impozit.propriu) + D (capit.. In cazul stabilirii cheltuielilor de inchiriere fiind finantate din rentabilitatea proprie exploatarii bunului in cauza indatorarea este diminuata.... Imprumutat) In urmarirea efectelor capitalului imprumutat aupra rentabilitatii se va avea in vedere : dobanzile si paltile asimilate care influenteaza asupra rezultatului economic respectiv......( 1 x Ip ) -----Kp Re i = efectul de levier este pozitiv Re = i = nivelul de indatorare nu influenteaza asupra rentabilitatii . datorita primei de risc aplicata de banci .... D Rf = Re + ( Re x i ) ... 87 ..

alte forme de organizare = 150 . .societăţi comerciale pe actiuni = 134 . = 1103 . IALOMITA prezentam numarul total de persoane fizice si juridice inregistrate la data de 31 \ 12 \ 2003 : persoane fizice din care: -asociatii familiale si activitatii independente = 4864 .G. 88 .In cazul dobanzii avem aspectele : posibilitatea de dobândire este condiţionată de existenta unui pasiv echilibrat si o structura de indatorare rezonabila . posibilitatea alegerii intre amortizarea liniara si cea degresiva. . amortismentele sunt deductibile reducand bazele impozitare.degrevarea preţului pentru producătorul care utilizează multe furnituri in procesul productiei.societăţi agricole .Analiza şi impactul fiscalităţii la nivelul agenţilor economici ai judeţului Ialomiţa La nivel de D.au majorat capitalul social la limita minima prevazuta de lege = 1582 . .societăţi comerciale cu raspundere limitata = 4045 .3. realizandu.comercianti cazuti in faliment si societatile comerciale pe actiuni si cu raspundere limitata care nu si . avantaj .F.P. 4.societăţi comerciale in nume colectiv = 204 . dotatiile. .se astfel de impozit : Tot ca o politica fiscala – optiunea pentru a deveni platitor de TVA. -persoane juridice din care: .

550 584.400 1.A.05 100.P.12. Ialomita a contribuit la realizarea a 1049.189 11. mentionez ca in anul 2003 .7 % .M.587 1.600 15.R. S.92 100.92 % cu o depasire fata de plan 4956 milioane lei.F.L. CAZANESTI A.F.F. Ialomiţa 1103 31. cresc cu 3.016 74. 6 Nr.045. Realizarea programului pe organe fiscale teritoriale se prezinta astfel: Tabelul nr.A.P. URZICENI A.049.C.2003 150 134 204 4045 4864 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 Alte form e de organizare Soc.483 20. FETESTI A.08 100.5 %.S alaturi de celelalte structuri componente ale D. DRIDU TOTAL PLAN 2003 292. A.9 miliarde lei venituri la bugetul statului insemand o crestere fata de 2002 de 19.7 % si la T.F. 7 CONTRIB.V.F.F.200 20.2001 rambursarile de T.A.F. Fata de 31.I.47 Graficul nr. Cresterile cele mai insemnate s-au inregistrat la accize cu 20. Activitatea de colectare a veniturilor bugetului de stat A.684 46.92 100.P.lei PROCENT (%) 100. agenţi economici jud.956 Mil.Graficul nr. incasat cu 23.P. S. In ceea ce priveste realizarea programului de colectare a veniturilor bugetului de stat.A.12.875 15.450 74.150 11. SLOBOZIA A.122 588.V.P.61 100. MARI A.6%.2 100. D.P.P.650 46.V.TANDAREI A.F. iar impozitul pe profit inregistreaza o scadere cu 10.agricole S.37 101. 7 89 .G.N.000 REALIZAT 293.

..33..32..235.In anul 2003 in evidenta D...483 11.670 mii lei -majorari de intarziere :........65 20.12......729 mii lei -majorari de intarziere :..F...298.....664......798.............Ialomita s-au inregistrat debite in suma totala de 1...776....P..92 100..................546..........619 mii lei -penalitati de intarziere :....189 Realizat 2003 292.462....327....15 Plan 2003 200 AFP Slobozia 400 AFP Urziceni 600 AFP Feteşti 800 AFP Ţăndărei 1000 AFP Căzăneşti 1200 AFP Dridu Contribuabili mari B....... din care: -obligatii de baza : ..05 100...........118 329....220 mii lei Incasarile defalcate pe debite restante si debite curente se prezinta astfel: 90 .718 481...... din care: -obligatii de baza :.534.....273 32..844.684 20..........G.....133..440.................271.670 811....61 100.122 588.96%......1.133..555 3.568 mii lei....598..........464 1.....2.2 11. adica in procent de 63.....144........462......100...... 811....016 74....988.441...12.878..407 mii lei.....55 584.574 1............844........6 46....144.1........273 mii lei -penalitati de intarziere :..988.464 mii lei Defalcat pe obligatii de plata din anii precedenti si din anul curent.. Din totalul obligatiilor inregistrate s-au incasat pana la data de 31......45 74...92 100......833 Din care: -mii lei- C..440..2003 suma totala de 1.304 28.. 8 Total debite inregistrate in evidentele fiscale Obligatii de baza Majorari de intarziere Penalitati de intarziere TOTAL 1..........875 46...587 15.561......407 Restant la 31......2002 Anul curent 327. situatia se prezinta astfel: Tabelul nr..08 100....601........819.4 15.2 0 Procent 293........552 817..37 101........160 660.

407 1.988.171.122.183 Penalitati de intarziere 2.351.2003 % 662.807 1.695.271.536.068.071 D.819.475 526.961 62.2003 se inregistreaza un sold neincasat in suma totala de 716.703.619 8.245 1.20 42.396 172. Mai jos sunt prezentate rezultatele obtinute de cele sapte organe fiscale din cadrul directiei. 10 91 .220 129816 2.454 30.484 Majorari de intarziere 33.551 786.407 mii lei.646.453.822 62. in ce priveste gradul de colectare a impozitelor.601.271.96 55.440.858. 10 LOCUL OCUPAT 1 2 3 4 5 6 7 ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SLOBOZIA DRIDU SAMC TANDAREI URZICENI CAZANESTI FETESTI TOTAL DEBITE INCASARI -mii leiGRAD DE INREGISTRATE INREGISTRATE COLECTARE LA 31.2003 LA 31. reprezentand 36.132.776.568 79.44 64.96 Graficul nr.La data de 31.705.245.729 102.591.648.731 510.791.Tabelul nr.12.669 14.440. in suma de 1.497 1.41 69.416 37.03% din obligatiile bugetare inregistrate in anul 2003. 9 Total incasari -mii lei- Din care aferente: Debitelor din restante Debitelor anului curent Obligatii de baza 1.122 237.988.568 110.404 TOTAL 1.839 mii lei. taxelor si a altor venituri pe care le gestioneaza: Tabelul nr.441.277 34.436 25.12.631.819.620.12.50 63.259.235.066 101.161.228 21.065.79 39.66 36.988.060.174.

648.819.11 3.571.2003.166 19.83 18.598.486 13. din totalul majorarilor de intarziere in suma de 329.Gradul de colectare al impozitelor si taxelor 64. colectarea obligatiilor bugetare a inregistrat o evolutie nesatisfacatoare. gradul de colectare al acestora fiind de 16.96 79.664.552 mii lei s-a incasat pana la 31.210 9.561.12.737 20.497 16.065.335 3. Analizand situatia din punctul de vedere al naturii acestor obligatii.66 69.75%. din totalul penalitatilor de intarziere in suma totala de 3. gradul de colectare al acestora fiind de 31.758.5 55. situatia se prezinta astfel: Tabelul nr.54%.651.130.561.574 -mii leiINCASARI DIN GRAD DE RESTANTE COLECTARE % 52. 11 92 .453.75 Graficul nr.664 25.336 660. in suma de 660.245 mii lei.298. gradul de colectare al acestora fiind de 3.792 126.654 12.718 mii lei.648.410.79 39. s-a incasat suma de 129. gradul de colectare al acestora fiind de 2.858 46.2003.816 mii lei.44 36.323.319.2 Grad de colectare % 2003 0 Contribuabili mari AFP Slobozia 50 100 150 200 250 300 350 400 450 AFP Dridu AFP Urziceni AFP Feteşti AFP Ţăndărei AFP Căzăneşti In funcţie de vechimea obligatiilor bugetare se poate spune ca pentru soldul inregistrat la data de 31.314 150.37 7.866 38.54 21. 11 LOCUL OCUPAT 1 2 3 4 5 6 7 ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE SLOBOZIA DRIDU CAZANESTI TANDAREI FETESTI URZICENI SAMC TOTAL ARIERATE LA 31.12.30%.2003 113.085.11 110.19 2.12.642. am constatat ca din totalul creantelor de baza in suma de 327.594. Pe organe fiscale.41 42.270 227.993.13 4.2003.383 16. s-a incasat suma de 8.574 mii lei s-a incasat suma de 110.304 mii lei.12.497 mii lei.436 mii lei.428. in sensul ca din totalul arieratelor la 31.481. suma de 102.44%.

620.14 86.11 20 40 60 80 100 120 140 160 180 AFP Dridu AFP Urziceni AFP Feteşti AFP Ţăndărei AFP Căzăneşti In ce priveşte colectarea creanţelor bugetului de stat instituite in anul curent. gradul de colectare al acestora fiind de 5.883 INCASARI CURENTE -mii leiDIN GRAD % 83.534.132.662.77 56.12.161.833 mii lei.796 45.Situatia pe organe fiscale se prezinta astfel: Tabelul nr.161.S. in suma de 496.C.183 mii lei.485 17.709. adica un procent de 138.43 % 93 .250.44 DE COLECTARE Soldul neincasat la data de 31.100.327. s-a incasat suma de 2. .83 20. in suma totala de 716.798.416.763.500.839 mii lei este defalcat pe organe fiscale teritoriale astfel: 1. constatam ca din totalul obligatiilor constituite in anul 2003.17 91.28 87. 12 LOCUL OCUPAT 1 2 3 4 5 6 7 ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE URZICENI FETESTI SAMC SLOBOZIA DRIDU TANDAREI CAZANESTI TOTAL OBLIGATII CURENTE 87.Grad de colectare % 2003 -in functie de vechimea obligatiei 46. am constatat ca din totalul creantelor de baza in suma de 817. s-a incasat suma de 1.13 0 Contribuabili mari AFP Slobozia 3.484 mii lei.A. din totalul majorarilor de intarziere in suma de 481. din totalul penalitatilor de intarziere in suma de 28.546.523.2003.551.171.171.77 64.395 549.311.30%.424 503.062 48. Analizand situatia din punctul de vedere al naturii acestor obligatii.183 1.878.18%. reprezentand un procent de 87. in suma de 1.58% (acest sold este influentat de obligatiile curente in rosu la TVA.54 25.555 mii lei.940.30 82.404 mii lei.988.118 mii lei.461.596 17.631.071 95. reprezentand un procent de 9.149.327.878.487 473.265 21.909 mii lei reprezentand 38.732 1.11 12.306 mii lei inregistrate de SAMC) .275.23 91.535.160 mii lei.37 16.762 41.685 31.646.19 38.536. s-a incasat suma de 1.647 552. s-a incasat suma de 25.071 mii lei.44%.385 9.620.M.

dupa aparitia OUG nr.P.Cazanesti . dupa caz.87 % 9.977.080 recuperarea obligatiilor bugetare.40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare au fost aprobate un numar de 74 de dosare de inlesniri fiscale la plata obligatiilor bugetare pentru debitori persoane juridice.03 38. Dupa incheierea conventiilor intre D.43 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 Tandarei Fetesti Urziceni Slobozia SAMC Din analiza situatiilor prezentate de fiecare organ fiscal din cadrul directiei a reiesit ca incasarile raportate nu coincid cu executia contului de trezorerie.345.2003 1.D.S.12 % TOTAL : 716.Ialomita si debitori.Urziceni 4. fiind mai mari sau mai mici.G.650 mii lei reprezentand 18. 12 Sold neîncasat la 31.3 31.763.891 94 .30 % 6. pentru acesti debitori s-a luat masura continuarii sau inceperii.839 mii lei Graficul nr. au fost anulate un numar de 19 conventii.12 3.316.12.273 mii lei reprezentand 3.620.154 mii lei reprezentand 15.22.F.Valahorum SA Urziceni si G.Fetesti ) si 2 dosare pentru debitori persoane fizice.total din care: Suma acordata Sume pierdute 68.801.Tandarei 7.2. din care 2 cereri au fost aprobate de Ministerul Finantelor Publice ( S. a masurilor de executare silita pentru -mii leiSume in derulare 48.786.935.03 % 135.Dridu - 136.Fetesti 5.12.440.677 mii lei reprezentand 1. datorita nerespectarii conditiilor impuse (constituire garantie.C. Tabelul nr.25 % 27. plata obligatiilor curente ).2003 Dridu 3.365.87 Cazanesti 15.96 % 109.971 19.P.25 18.155 mii lei reprezentand 3.96 19. In cursul anului 2003. 13 Tipul inlesnirii fiscale Esalonari la plata .Slobozia 3. O analiza a incasarilor pe organe fiscale este ingreunata de lipsa unui cont de executie al bugetului de stat separat pentru marii contribuabili.021 mii lei reprezentand 19.

639 mii lei -impozit pe venit-15.693.733.221.113.822 cereri de restituire a sumelor platite in plus la bugetul de stat.498. In perioada de raportare s-au efectuat compensari din oficiu in suma totala de 5.146.767 44.315 mii lei pentru persoane juridice.959 0 4.000 lei ( pierduta ) -scutire la plata dobanzilor la taxa timbru.258.767.677.620 mii lei.847. Pe surse de venituri situatia sumelor restituite contribuabililor se prezinta astfel: -impozit pe profit-2.562 mii lei.400.560 lei Situatia compensarii obligatiilor datorate bugetului de stat In anul 2003 au fost inregistrate 2. inlesnirile fiscale acordate constau in : -esalonare la plata taxei de timbru in suma de 1.975 697303 28.904 3.210.541.427.036 mii lei pentru persoane fizice.269. -2.972 mii lei pentru persoane fizice. din care pentru mari contribuabili suma de 182. Activitatea de administrarea contribuabililor mari.621 cereri de compensare a obligatiilor datorate bugetului de stat pentru valoarea de 214.956.672.Obligatii de baza Accesorii Sume scutite (art.041.072 mii lei pentru persoane fizice. din care 1.373. art.845.14.684 6. din care 185.697 4. in suma de 7.080 mii lei.243. din care efectiv s-a compensat suma de 206.287 20.859.383 17.10) TOTAL 62.997.490 mii lei pentru persoane juridice.438 mii lei -alte venituri-19. astfel: -204.598 51.201.947 mii lei. art.326.044 mii lei pentru persoane juridice si 3. Situatia restituirii sumelor platite in plus la bugetul de stat In anul 2003 s-au solicitat un numar de 18. -16.28) Obligatii de baza amanate la plata Dobanzi si penalitati de intarziere amanate in vederea scutirii/reducerii (art.972. astfel: -215.337 70.390.376 Pentru debitorii persoane fizice.056.12.934 697303 32.639.345.314 mii lei.935 122.987 1.861 mii lei la mari contribuabili.711 cereri in cuantum total de 231. 95 .585.143 18.287 mii lei. din care s-au aprobat pentru restituire 18.

189 mii lei .577 mii lei 1.2000 s-au preluat spre administrare conform avizului M.777 mii lei 16.533.268.911 mii lei 17.279.2003 -total din care: -din restanta-din curent 2003-majorari 2.548 mii lei 21.724. 1173.2003.275. La data de 1. Impozit pe profit din care: .750 mii lei -total 57.Incepand cu anul 2000. In anul 2001 s-a hotarat includerea in cadrul raportarilor cuprinzand activitatea fiscala a marilor contribuabili si a punctelor de lucru stabile apartinand marilor contribuabili acestea ramanand in continuare in administrarea organelor fiscale de teritoriu. Analizate in structura.din restanta .646.P.809.095.12. de 52 agenti economici.688 mii lei 705.2003. La 1. pentru care s-au efectuat raportari. de 10 mari contribuabili persoane juridice si 11 sucursale si filiale. un nr.983 mii lei 20.F. se prezinta astfel: 1. s-a hotarat administrarea distincta a contribuabililor denumiti in functie de indeplinirea anumitor criterii -mari contribuabili.439 mii lei -total 9. care au reprezentat un nr. de 10 mari contribuabili -persoane juridice si un nr de 21 sucursale si filiale.12.079 mii lei 34.01.din curent 2002.381.majorări -Incasari din care: -din restanta-din curent 2003-majorari -Sold neincasat la 31. in anul 2003.F.352. conform O. Prin urmare.747 mii lei 30. de 43. au fost administrati ca mari contribuabili.668 mii lei -4.P. un nr.657. Lista Marilor Contribuabili a fost completata cu inca un nr. Impozit salarii: din care: 96 -total7. impreuna cu punctele de lucru stabile ale acestora. nr. obligatiile bugetare inregistrate de mari contribuabili la 31.10.172..531 mii lei 37.M. dupa felul lor.

12.139.538 mii lei 86.874.738mii lei 5.700 mii lei 606.192 mii lei 99.211 mii lei 6.577.385 mii lei 6.722.131.504 mii lei mii lei 14.749.164 mii lei 97 .Impozit venit salarii:-totaldin care: -din restanta -din curent 2003-majorari-Incasari din care: -din restanta-din curent 2003-majorari-total -total-total - 6.128 mii lei 83.2003 din care: -din restanta-din curent 2003-majorari 6.-din restanta -din curent 2003-majorari-Incasari din care: -din restanta-din curent 2003-majorari-Sold neincasat la 31. Alte impozite si taxe din care: -din restanta -din curent 2003-majorari- -total- 17.566.135 9.171.414.793 mii lei mii lei 40.364.mii lei 12.866 mii lei 88.651.139 mii lei 2.330.511 mii lei 5.668mii lei 6.164.12.848.mii lei 9.330.915.807 .477.105 mii lei -total- 47.2003 din care: -din restanta-din curent 2003-majorari 3.073 mii lei 140.399 mii lei 21.907.015.918 mii lei mii lei 14.901.433 mii lei -Sold neincasat la 31.328.800 mii lei 26.674 mii lei 104.

constatam urmatoarele: 1.2003. Impozit pe profit reprezinta 2. 25 mld.821. Ceilalti platitori in nr.441 mii lei 591.2003 din care: -din restanta-din curent 2003-majorari - Analizate din punct de vedere al ponderii pe care-l detine fiecare categorie de impozite si taxe in total obligatii neachitate la 31. Tandarei 60 mld. un nr.372 mii lei 554.12. astfel: 1.2003 cu obligatii bugetare de plata. Ultex -Tandarei 5.A. iar un nr. 8 mld.R.262 mii lei 10.909 mii lei 1. Un nr.6 mld.12.-Incasari din care: -total - 27. de 33 se inscriu la 31. Cerealcom -Slobozia 6.12. constatam ca: .603. Alte impozite si taxe 15% din total 30% 15% Din totalul de 52 agenti economici .un nr.763 8. 20 mld. . 23 mld.mari contribuabili. Ograda 68 mld.L. Andrias –Andrasesti Pana la 5 mld.461. Grupati dupa volumul de obligatii bugetare la 31. Ceres -Slobozia 7.2003. De 13 platitori se inscriu cu datorii la bugetul de stat intre 1 mld. 2.104 mii lei 19. 98 48 mld. De 11 inregistreaza obligatii bugetare intre 850 mii pana la 788 milioane lei.359 mii lei 25. 8 mld. Ulcom Slobozia 8. 6 mld. Impozit salarii 3. Horticons -Fetesti 4. 3. Suinprod – Cazanesti 9.12.060 mii lei -din restanta-din curent 2003-majorari-Sold neincasat la 31.738. Indagra Prod S. Agromixta S.310.873. de 19 platitori se inscriu la aceeasi data cu suprasolvire sau drepturi de recuperat. de 9 platitori reprezinta suma de 26.

pe categorii de impozite si taxe creantele bugetare se realizeza astfel: -Impozit pe profit 65% -Impozit venit salarii 27% -Alte impozite si taxe 57% Gradul de colectare a restantelor de 29 %. De 52 titluri executorii -s-au emis un nr. creantele bugetare se realizeza in procent de 72% din care: -din restante: 29 % -din curent: 110% -din majorari: 15%. Gradul de colectare a majorarilor de 15 % se realizeza astfel: -Impozit pe profit -Impozit salarii -Impozit venit salarii -Alte impozite si taxe Pentru incasarea 4% 0. se realizeza astfel: -Impozit pe profit -Impozit salarii -Impozit venit salarii -Alte impozite si taxe 18 % 2% 10% 6 %.27% 27% 11 %. De 98 titluri executorii 99 . Gradul de colectare a debitelor curente de 110% se realizeza astfel: -Impozit pe profit -Impozit salarii -Impozit venit salarii -Alte impozite si taxe 114 % 94% 96 %. creantelor bugetare.Pe total. In structura. 11/96.G. s-au intreprins masurile reglementate de O. inclusiv masurile de executare silita.s-au infiintat popriri la banci : -pentru un nr. In cursul anului 2003.

-nu s-au valorificat sechestre. acestea fiind: -B. In concluzie.A. -s-au infiintat popriri pe disponibilitatile aflate in casieria unor debitori -s-au emis instiintari de plata si s-au emis somatii -nu s-au efectuat cesiuni de creanta.A. a actelor de control cat si a actelor incheiate de alte organe de control abilitate.I. in aceasta perioada nu s-au constatat cazuri de prescriere a dreptului de a cere executarea silita. Dintre platitorii de impozite si taxe 6 se afla in stare de faliment declarat. Cazanesti -S. Comsuin S. Suinprod S. Slobozia . in anul 2003 s-au centralizat: .R. volumul datoriilor catre bugetul de stat in anul 2003 inregistreaza o usoara crestere fata de anul precedent. Astfel. Nu s-au organizat licitatii in cursul anului de raportare. Metodologia bilanturi a) Pe linia metodologiei bilanturi: S-a asigurat aplicarea in teritoriu a metodologiei privind intocmirea. -S. verificarea si centralizarea situatiilor financiare pe anul 2002 la agenti economici si persoane juridice fara scop lucrativ.A. Obligatiile bugetare s-au instituit in baza actelor declarative. Fetesti -Bankcoop Slobozia -Cerealcom S. 100 . iar ritmul recuperarii creantelor este in scadere.C.82/1991. precum si a raportarii pe semestrul I 2002 la agenti economici. S-a asigurat asistenta de specialitate privind modul de organizare si conducere a contabilitatii in conformitate cu obiectivele ce rezida din Legea nr. atat prin organizarea de instruiri cu personalul cu atributii de verificare situatii financiare din cadrul unitatilor fiscale teritoriale cat si prin acordarea de asistenta persoanelor juridice.C.4096 situatii financiare pe anul 2002 de la agenti economici si 231 declaratii.Ulcom International Slobozia Deasemeni.

lei % % % % mld.credite bancare + dobanzi -obligatii restante catre alti creditori .lei nr.de 311 au fost sanctionate cu avertisment.lei.209 2003 2.479 1. iar in 338 cazuri s-au aplicat amenzi contraventionale in suma de 1086 mil.de stat si local -“-“Nr.M.314/2001.lei nr.861 42 16 27 14 455 26.mediu salariati nr.impozite si taxe catre bug. mld. s-au urmarit masurile de sanctionare luate de unitatile fiscale teritoriale. 2.182 282 1.639 4.291 9.696 2. un nr. dar si mediatizarii obligatiilor pe care le au contribuabilii.3606 raportari contabile pe semestrul I 2003 ale agentilor economici si 155 declaratii. Astfel.779 35 24 31 10 422 34. 14 26011 1424 282 0 Profit net 3291 9639 4861 2003 34209 2533 1479 492 8201 4779 2002 10000 Pierdere neta 20000 Creante 30000 Datorii 40000 Plati restante 50000 60000 Nr.profit net . din numarul total de persoane juridice care nu au depus raportarile.lei mld.424 632 3.. .furnizori . 2002 Rezultatul exercitiului .crt 1 Tabelul nr. mld. Pentru agentii economici care nu au depus raportari contabile. 14 U.135 situatii financiare anuale ale persoanelor juridice fara scop lucrativ.533 8.201 4. dar si masurilor luate de personalul cu atributii in domeniu atat prin aplicarea masurilor contraventionale.lei mld. Reducerea procentului celor care nu s-au conformat prevederilor legale sa datorat atat radierii din oficiu a societatilor comerciale care nu si-au majorat capitalul social potrivit prevederilor legale conform Legii nr.lei mld. Din datele rezultate din centralizarea situatiilor financiare depuse de agentii economici. din care: . Mediu salariati 101 .011 5 Graficul nr.pierdere neta 2 3 4 Total creante Total datorii Plati restante total. principalii indicatori economico-financiari se prezinta astfel: Nr.667 492 1.

S-a intocmit si actualizat nomenclatorul agentilor economici pe unitati administrativ – teritoriale. urmarindu-se realizarea previziunilor bugetare la nivelul fiecarei unitati fiscale teritoriale.S-a efectuat analiza in dinamica a principalilor indicatori economicofinanciari obtinuti prin centralizarea datelor din raportarile contabile. precum si a altor dispozitii sau masuri pe linia contabilitatii si a asigurat instruirea pe probleme de specialitate a personalului din structura teritoriala a judetului.A. S-a transmis la Ministerul Finantelor Publice.A. respectiv la compartimentele de bilanturi a normelor metodologice si precizarilor emise de Ministerul Finantelor Publice. 102 . situatiile financiare anuale pe anul 2001 si raportarea semestriala 2002.I. ramuri si activitati C. A urmarit aplicarea reglementarilor in domeniul contabilitatii si s-a preocupat de Îmbunatatirea pregatirii profesionale prin insusirea noilor acte normative in special Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate b) Pe linia evaluarii veniturilor: Au organizat si intretinut baza de date statistice privind veniturile bugetului de stat prin elaborarea lunara a balantei de venituri la bugetul de stat pe surse si pe unitati fiscale. S-a stabilit necesarul de formulare de raportare pe judet si s-a asigurat procurarea si difuzarea acestora in teritoriu . referitoare la verificarea si centralizarea raportarilor agentilor economici. impreuna cu serviciul M. S-a asigurat transmiterea la unitatile fiscale teritoriale. centralizate la nivelul Directiei Generale a Finantelor Publice Ialomita. Au propus repartizarea pe unitatile fiscale teritoriale a sarcinilor de incasare a veniturilor bugetului de stat.N. si Registrul Comertului si s-a transmis in teritoriu.E. fata de perioadele precedente pe total si forme de proprietate. S-a verificat si centralizat situatiile financiare ale contribuabililor mari si agentii economici care aplica Standardele de Contabilitate. Au propus repartizarea pe luni a veniturilor bugetului de stat in functie de termenele legale de plata a impozitelor si taxelor.I.

S-au intocmit informari privind gradul de realizare a incasarii veniturilor la bugetul de stat fata de programul transmis de Ministerul Finantelor Publice; Incasarea veniturilor bugetului de stat pe anii 2002 – 2003, pe surse de venit se prezinta astfel: Tabelul nr. 15 Simbol cont 20.01.01 20.02.01 20.06.01 20.07.01 20.08.01 20.09.01 Denumire venituri Impozitul pe profit Impozitul pe salarii Impozitul pe venit Cote si sume def.din imp.venit Alte impozite directe Contributii 2002 124 7 214 -238 22 34 2003 111 3 232 -327 10 38 % 90 43 108 137 45 112 mld

Graficul nr. 15
Gradul de colectare 2002-2003

108

137

112

%

90

43

45

-327 -238

27,4

111

232

2003

10

3

124

214

2002

34 22

7

-400

-300

-200

-100

0

100

200

300

400

500

600

Impozit pe profit Impozit pe venit Alte impozite directe

Impozit pe salarii Cote şi sume def.din impozit pe venit Contribuţii

În vederea elaborarii prognozei pe anul 2003, s-au efectuat studii privind 103

evolutia surselor de venit la bugetul de stat pe fiecare sursa cat si in profil teritorial. S-au analizat fenomenele aparute in procesul de executie rezultate din aplicarea legislatiei fiscale de impozite si taxe, precum si impactul aplicarii reformei fiscale in anul 2003 asupra incasarii veniturilor la bugetul de stat; S-au verificat, centralizat si transmis periodic Ministerului Finantelor Publice, situatii cu privire la: - raportul trimestrial asupra incasarii veniturilor bugetului de stat; - s-au furnizat datele necesare serviciului de Analiza, Sinteza, Rapoarte siRelatii cu Mass-media in vederea fundamentarii deciziilor la nivel de Directie Generala; S-au întocmit si transmis situaţii si informări necesare atât conducerii cat si altor organisme referitoare la evoluţia principalilor indicatori economici obţinuţi din economia judeţului, precum si pe linia încasării veniturilor bugetului de stat in anul 2003.

CAPITOLUL 5
104

CONCLUZII ŞI PROPUNERI: POLITICA FISCALĂ DE RELAXARE A FISCALITĂŢII ASUPRA AGENŢILOR ECONOMICI

În perioada de tranziţie a ţării noastre spre economia de piaţă, nevoile publice au înregistrat o creştere semnificativă, când datorită reformei economice apar multiple dezechilibre sociale şi economice care necesită o intervenţie sporită a statului, concomitent cu restructurarea sistemului fiscal şi amortizarea legislaţiei fiscale prezente şi viitoare a României cu principiile şi procedurile adoptate de membrii Uniunii Europene, ca o condiţie importantă a integrării economice a ţării noastre în Uniune. Politica fiscală a statului este un factor determinant, în sensul că, atât executivul cât şi legislativul trebuie să stabilească sistemul fiscal pe care îl practică, cât şi strategia de urmat în cadrul administraţiei fiscale. Ca urmare, se impune de urgenţă reorganizarea întregului sistem fiscal pentru a răspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltării economice, de promovare a investirii în raport cu consumul, precum şi de îmbunătăţire generală a climatului de afaceri. Se consideră că începutul adevăratei reforme a sistemului fiscal, corespunzător exigenţelor cerute de economia de piaţă l-a constituit momentul introducerii taxei pe valoarea adăugată (1iulie 1993) şi instituirea unui nou sistem de percepere a accizelor la produsele din import şi din ţară. Totodată, au fost iniţiate şi promovate acte normative pentru completarea cadrului legislativ al taxei pe valoarea adăugată, punându-se accent pe corelarea acestui impozit cu condiţiile concrete de aplicare şi de asigurare a unor măsuri de protecţie socială. Adoptarea taxei pe valoarea adăugată în practica financiară a României poate fi considerată o premisă pentru stimularea disciplinei financiare, a exporturilor şi diminuarea importurilor, pentru accelerarea circuitului economic din întreprinderi, pentru stimularea investiţiilor, creşterea productivităţii muncii şi reducerea consumurilor, contribuind la disponibilizarea resurselor din

105

adică aceştia să participe la formarea resurselor financiare şi fiscale ale statului în raport cu mărimea profitului obţinut de fiecare parte. Pentru a se obţine unele rezultate reale ar trebui eliminate treptat aceste contribuţii ce se percep pentru alimentarea fondurilor speciale care cresc costurile şi influenţează presiunea fiscală şi modul de luare a deciziilor şi de gestionare a fondurilor agenţilor economici. eliminarea discreditărilor dintre societăţile cu capital de stat şi cele cu capital privat. De 106 . odată cu introducerea unor contribuţii pe care erau obligaţi să le plătească pentru constituirea fondurilor sociale extrabugetare. însă. se apreciază că interesul consumatorului este neglijat prin aplicarea unei cote deosebit de mari (19%) pentru condiţiile actuale ale economiei româneşti. Se apreciază. între proprietarii de bunuri impozabile care desfăşoară activităţi cu salariaţii sau în mod independent. care să asigure aplicarea principiului reformei fiscale de repartizare echitabilă a sarcinii fiscale asupra tuturor agenţilor economici. În vederea dezvoltării reformei fiscale şi a adaptării sistemului fiscal la condiţiile concrete ale economiei de piaţă. în general pentru îmbunătăţirea activităţii economico-financiară a agenţilor economici. impozitul pe profit a fost reglementat într-o concepţie nouă. În ciuda acestor avantaje. S-au prevăzut şi unele reduceri de impozit pe profit la activitatea de export şi reduceri de impozit la profitul reinvestit. Modificări importante s-au înregistrat şi la nivelul taxelor vamale. În acelaşi timp s-a actualizat metodologia de calcul a profitului impozabil şi a impozitului pe profit. în special prin sporirea impozitelor pe venit. în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de ţara noastră în domeniul liberalizării schimburilor economice externe. pentru a stimula activitatea de export şi cea de investiţii. În ultimii ani. cum sunt: fondul special pentru sănătate. fondul de risc pentru accidente de munca. fiind stimulativă pentru restructurare şi modernizare tehnologică. În acest scop. că introducerea cotei de impozit pe profit de 1.5% pentru microîntreprinderi poate contribui la dezvoltarea economică pe ansamblu şi sectorială. asigurându-se corelarea celor două sisteme de impozitare. Era necesară crearea unui cadru juridic unitar. care reflectă rolul pârghiilor financiare şi fiscale în condiţiile tranziţiei spre economia de piaţă. sarcina fiscală a agenţilor economici a crescut simţitor.economie. Prin reforma fiscală se tinde la îmbunătăţirea structurii impozitelor. s-a încercat. fondul de pensii şi asigurări sociale pentru agricultori. prin Legea impozitelor şi taxelor locale.

urmărirea şi evidenţierea concretă a vânzărilor de bunuri către populaţie prin constituirea obligaţiei agenţilor economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată de a emite bonuri fiscale utilizând aparate de marcat electronice fiscale. reglementarea fuziunii. mai buna cunoaştere a bazei impozabile şi intensificarea acţiunilor îndreptate spre încasarea veniturilor. perfecţionarea sistemului de marcare pentru ţigarete. întreprinderile din ţara noastră neatingând un nivel de dezvoltare care să justifice o asemenea măsură. lichidării şi divizării societăţilor comerciale. ci spre lărgirea bazei de impozitare se poate realiza o sporire a veniturilor publice şi a rentabilităţii. În cadrul reformei sistemului fiscal pot fi evidenţiate şi măsurile luate pentru: realizarea programului referitor la sistemul de gestiune a dosarelor fiscale. Totodată. formarea de noi locuri de muncă şi sporirea resurselor pentru dezvoltare şi protecţie socială. modificarea unor prevederi legale. adoptarea de reglementări privind impozitele şi taxele locale prin stabilirea unui nou sistem de impozitare pentru clădiri. acesta fiind singurul mijloc prin care se prevede creşterea investiţiilor în sectorul privat.asemenea. se poate spune că actualul sistem fiscal apasă inechitabil asupra diferitelor categorii sociale şi nu stimulează investiţiile care necesită calificare superioară. modificarea reglementărilor privind procedura de întocmire şi depunere a declaraţiilor de impozite şi taxe. 107 . a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite indirecte. Printr-o politică fiscală care să nu fie îndreptată către continua creştere a impozitelor. poate conduce la relansarea economiei. creînd mijloace de diminuare a veniturilor supuse impozitării. reglementarea instituţiei creditului ipotecar. Este necesar ca politica fiscală să stimuleze dezvoltarea sectorului privat ca efect al diminuării sarcinii fiscale. se consideră că anularea scutirilor temporare de impozit pe profit s-a produs prematur. terenuri şi alte bunuri. utilizarea impozitelor şi taxelor ca pârghii de influenţare a comportamentului macroeconomic. Astfel. produse din tutun şi băuturi alcoolice din import penrtu transformarea marcajelor cu caracter de control în marcaje cu caracter fiscal. ca la achiziţionarea marcajelor să plătească anticipat şi accizele aferente mărfurilor ce urmează să fie importate. cuantificarea şi completarea prevederilor privind regimul accizelor. totodată s-a stabilit obligativitatea importatorilor de astfel de produse. în sensul acceptării compensărilor reciproce a plăţilor restante între marile regii (companii naţionale şi Ministerul Finanţelor).

Toate aceste măsuri care s-au luat şi se vor mai lua în cadrul reformei fiscale au scopul de a oferi liantul procesului de reformă economico-socială şi să asigure în perspectivă scopurile de creştere a exporturilor. de accelerare a procesului de privatizare şi restructurare şi de reducere a fluctuaţiilor şi a instabilităţii economice.Adochitei si colectivul -“Finantele intreprinderii “. 1998 . asigurarea unei baze stabile de impozitare. se apreciază ca necesare creşterea transparenţei sistemului fiscal şi asigurarea unei baze stabile de impozitare.Pentru a se obţine unele efecte reale este necesară asigurarea unei stabilităţi a sistemului fiscal. M. Frecventele modificări şi completări ce se aduc reglementărilor fiscale crează dificultăţi în aprecierea corectă şi aplicarea unitară a legislaţiei ficale. În acest context. 108 . de limitare a inflaţiei. reducerea taxelor vamale şi uniformizarea tarifului vamal în conformitate cu acordurile internaţionale ale României. diminuarea discriminărilor şi exceptării de la plata impozitelor indirecte şi a taxelor. Bucuresti. De asemenea. perfecţionarea sistemului de administrare a colectării de taxe şi impozite şi reducerea costurilor acestuia (inclusiv prin pregătirea adoptării şi aplicării acquis-ului comunitar în privinţa administrării taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor). BIBLIOGRAFIE 1. reducerea şi prevenirea evaziunii fiscale. este necesară continuarea eforturilor în următoarele direcţii: creşterea transparenţei sistemului fiscal. Editura Didactica si Petagogica.

Stoian I. –“Fiscalitate – Concepte. Metode.Stancu Economica.Analiza si gestiune financiara”. Editura Era. 1999 . 2001.Raileanu.publicata in M. 2002 . Voicu M.Bucuresti. 6. Condor per4. Practici. 2001. Tatu L.Ghita 3. .Editura Era Bucuresti. -Legea bugetului de stat pe anul 2003 109 . Juravle V. 8. 10. –“Fiscalitatea aplicata in economie”. . I.Bucuresti – “Finante si gestiunea financiara”. Bucuresti.taxele si contributiile datorate de soanele juridice . –“Reforma sistemului fiscal din Romania” Editura Didactica si Pedagogica.Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. Bucuresti. –“Economia si gestiunea intreprinderii”.Nisulescu 11. 12. 1999. Juravle V. -“Impozitele.“ Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii”.*** nr. Bucuresti. 744/2001. Brezeanu P.643/2002. Editura Eficient.2000.785/11. V. – “Finante publice “.Gavrila T. -“ Finantele intreprinderilor. Editura Era. L.O. Olimid A. 2000 . economica.2001. Bucuresti. I. Bucuresti.12.Editura Rolcris. Voicu U. Nistoreanu V. Editura 5. Bucuresti. Editura Rolcris. Didactica si Petagogica. Vintila G. 13.1997 .V.*** nr. -“Control financiar “ . Editura Tribuna Economica. 9. 1995 . Editura – “ Gestiunea financiara a intreprinderii “Ed. 2002. Editura economica. 1998. curs si caiet seminar.2. –“Metode si tehnici fiscale . Bucuresti. 14.Boulescu M. M. 15. Mosteanu T. 7. 2000.

*** 507/2003. publicata in .*** locale 21.19/2002 privind sistemul de pensii si asigurari sociale.*** instructiunilor pe -O.06.493/2002 pentru aprobarea O.O.414/2002 privind impozitul pe publicata in M.640.*** profit.*** alte M.publicata in M.2002.O.*** 25.12.36/2002 privind impozitele si taxele publicata in M.H.O. nr. in M.O.08. nr. nr. privind Codul Fiscal.16. -Legea nr.nr.O. -Legea societatilor comerciale nr.*** in . nr.nr.2002.publicata M. 17. -Legea nr.859/2002 pt. 31/1990.2002.2003.02 22. nr.G.140/01.07. privind codul de ra fiscala. 24.126/17.11.2002. nr. -Ordonanta nr.543/25.*** privind 19.G. 92/2003.7/2001.456/27. 23. .O. 20.G.*** 18. aprobarea privind metodologia de calcul a impozitului profit. 7/2001 privind impozitul pe venit.actualizata pina la 2003. impozitul pe venit. 110 .02. nr.Legea nr.04.1990. 92/02. publicata in M. nr.29.G. -O.O. nr.Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr.Legea 571/2003.*** procedu- .853/02.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful