FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI SPECIALIZARE: ADMINISTRATIE PUBLICA

PROIECT :

MODA

STANCIU RALUCA MIHAELA GRUPA 105 AN I

2007) Paul Verlaine (1844-1896) Scurta istorie a modei Isaac Singer Charles Frederick Worth Regele Ludovic al XIV-lea Napoleon Bonaparte Politia modei Inceputul prezentarilor de moda .Cuprins: Definitie Moda definita de sociologii: Gabriel de Tarde (1843-1904) Herbert Spencer (1820-1903) Georg Simmel (1858-1918) J. M. Fluger (1939) W. Tchacheray Jean Baudrillard (1929. C.

stilul si materialul Rolul vestimentatiei in crearea primei impresii Relatia dintre vestimentatie si personalitate: Personalitate conservatoare Personalitate contradictorie Personalitate adaptabila si acomodabila Personalitatea “mereu tanara” Concluzii Bibliografie .Rolul vestimentatiei in cadrul socialului Vestimentatie si conformism Costumul-semn social Vestimentatia si alte fenomene sociale Rolul vestimentatiei in comunicarea organizationala Atributele vestimentatiei: culorile.

care aparține unor realități din trecut. care se folosește frecvent la un moment dat. clasele superioare sînt constrînse să inventeze noi semne de demarcaţie. Casă de modă (sau de mode) = atelier (de lux) unde se confecționează la comandă obiecte de îmbrăcăminte. deprindere colectivă. acceptare. desuet. supunere şi tendinţa de anticonformare. ca o expresie a stratificării sociale. spre deosebire de cutume care semnifică imitarea predecesorilor. Revistă (sau jurnal) de modă (sau de mode) = revistă care conține modele (noi) de îmbrăcăminte și de încălțăminte. La modă = a) care corespunde gustului într-un anumit moment. De modă veche = a) care nu mai corespunde cu gustul momentului. învechit. Fluger (1939) a încercat să sintetizeze cele două funcţii ale modei. mode. adj. alimentaţie. depășit. b) (despre oameni) cu concepții vechi. foarte cunoscut sau apreciat la un moment dat. specifică la un moment dat unui mediu social. lectură etc. móda. s. moda. Gabriel de Tarde (1843-1904) în lucrarea „Legile imitaţiei" (Les Lois de l'imitation. Moda definita de sociologi: Ansamblu de comportamente şi opinii colective care. acceptîndu-se în prezent că moda reprezintă o instituţie socială ce realizează un echilibru între tendinţa oamenilor de conformare. ♢ Expr. . care se conformează unui sistem sau unui principiu din trecut. moda era tratată ca o formă de reglare. demodat. 1. ngr. dar nu efemer. Herbert Spencer (1820-1903) şi Georg Simmel (1858-1918) au subliniat funcţia dublă a moda: tendinţa de uniformizare şi tendinţa de diferenţiere.f. gust. un capriciu iraţional şi arbitrar. mode. J. 2.Definitie: MÓDĂ. Semnele distinctive adoptate de clasele sociale superioare sînt preluate de clasele sociale de la baza societăţii. 1890) vedea moda ca o formă a imitaţiei. independenţă. ♢ Loc. depășite. este un fenomen social dinamic. (În sintagmele) Magazin de mode = magazin de pălării femeiești (și de obiecte mărunte de îmbrăcăminte femeiască). preferință generalizată la un moment dat pentru un anumit fel de a se îmbrăca. a imitaţiei contemporanilor. C. Obicei. coafură. fr. actual. arată preferinţa temporară pentru anumite practici expresive ale vieţii sociale (vestimentaţie. spec. nonacceptare. germ. modern. într-o cultură dată. Pentru a se diferenţia. ieșite din uz. b) (despre oameni) care se comportă conform gustului. Astfel m. preferințelor unui anumit mediu social (la un moment dat). În lucrările de sociologie mai vechi. Mode.) Moda este expresia simbolică a statusului social şi parte a unei culturi. de actualitate. ca un mecanism al schimbării sociale. – Din it.

iar moda este emblema lui. nasterea modei a fos initiata de un britanic. chiar de catre cei care le purtau. Departe de influentele externe. Tchacheray desemnînd pretenţia de originalitate a unor categorii de indivizi care resping moda. Si nu-i de tot aceeasi. Inainte de 1850. asa cum ar fi fost de asteptat. . Astazi. doua lucruri se intampla concomitent si ajuta la nasterea a ceea ce astazi se numeste "haute-couture": inventarea. d. considerînd-o în esenţa ei vulgară). Gospodina obisnuita isi croia hainele in functie de ce era acceptabil in tara si climatul in care locuia.. traducere de Maria Banus) Scurta istorie a modei: Desi oamenii au fost interesati de haine si moda de mii de ani. i-s drag.Nonacceptarea moda reprezintă un fenomen de contraimitaţie. a masinii de cusut cu impunsatura continua si popularitatea unui croitor numit Charles Frederick Worth. si nu-i de tot nici alta…… (Visul meu obisnuit. de fiecare data. nu de un francez. mi-e draga toata. Barbatii stiu cel mai bine cata nevoie de schimbare avem pentru a combate monotonia traiului zilnic. de catre Isaac Singer. 29 iulie 1929. et que j'aime et qui m'aime Et qui n'est. (Mon reve familier) Un vis adanc si straniu adesea imi revine E o necunoscuta. Paradoxal. " Modernitatea este un cod. chaque fois. plictiseala. " Jean Baudrillard (n. iar calitatea sa depindea de talentul cusatoresei. industria respectiva a inceput sa capete forma abia in jurul anilor 1850. ni tout a fait la meme Ni tout a fait une autre…. Imbracamintea era un produs ca oricare altul. astfel incat toti cei care locuiau intr-o anume regiune se imbracau la fel. circa 70% din haine erau cusute de mana. ducînd la snobism (termen lansat de W. 6 martie 2007) Moda este o reactie fireasca impotriva tocirii atentiei prin obisnuinta. precum si in functie de standardele comunitatii locale. Dupa sute de ani de imbracaminte opulenta. Paul Verlaine scria: Je fais souvent ce reve etrange et penetrant D'une femme inconnue. M. cu foarte mici diferente. stilurile de imbracaminte puteau ramane neschimbate timp de generatii – cum de altfel s-a si intamplat. aceste ramasite ale unor vechi stiluri sunt cunoscute sub numele de "costume regionale" sau "populare".

aceste papusi purtau haine identice pana la ultimul detaliu cu cele pe care croitorul respectiv le putea face pentru clientele sale. De fapt. Regele-Soare a schimbat croiala hainelor masculine de 63 de ori in timul domniei sale de 72 de ani (a urcat pe tron la varsta de 6 ani. oamenii stateau mai mult in orasul sau satul de origine si se foloseau doar de tesaturile disponibile local. unii inca o mai fac. Papusile imbracate si-au gasit curand drum catre alte tari si au devenit unul dintre cele mai populare modalitati de raspandire a modei. vestimentatia a devenit un semn al statutului social si marimii averii la fel ca si in ziua de azi. mai fine. Ludovic al XIV-lea avea buzunare adanci. hainele erau croite pe masura exacta a celui sau celei care le platea. Ca sa va faceti o idee. Regele-Soare. Aristocratii au fost intotdeauna consumatorii cei mai evidenti ai modei. in 1804. multe dintre ele primite cadou. o modalitate eficienta si economica de asi prezenta marfa: creau modele in miniatura ale croielilor. Acestea puteau studia papusile si alege stilurile care le doreau. mai bogate. cand regii si nobilii au devenit mai puternici si isi puteau apara mai usor domeniile. De jumatate sau o treime din inaltime normala a unei persoane. putere de concentrare scazuta si un ochi educat pentru estetica. cei mai ceruti si ocupati croitori din Franta dadusera peste o mina de aur. iar Bonaparte a incercat . Catre mijlocul secolului al XI-lea. au inceput sa fie transportate tesaturi noi. pe care le cumparau doar cei care si le permiteau. Economia franceza era o ruina dupa revolutie. Ulterior. Lider indiscutabil al modei europene. la fel ca si Diana. Ducesa de Devonshire (care facea parte din familia Spencer. motivul pentru care astazi apar tendinte noi in fiecare sezon este si motivul pentru care Parisul a fost considerat epicentrul modei timp de mai bine de 300 de ani: flamboaiantul si impopotonatul rege Ludovic al XIV al Frantei.000 de rochii. le placeau sa le primeasca in dar si iti tineau croitorii ocupati punandu-i sa copieze ultimele stiluri. Ca urmare. stilul vestimentatiei pentru barbati s-a schimbat doar de 3 ori in timpul domniei de 33 de ani a tatalui sau. el a fost cel care a introdus portul cravatei barbatesti. Daca Ludovic al XIV-lea purta ceva. Din moment ce toti aveau acces la aceleasi bunuri. cu care imbracau papusi. In anii 1500. Napoleon Bonaparte a continuat traditia instaurata de Ludovic XIV cand a venit la putere. rutele comerciale au fost imbunatatite. Monarhilor si curtierilor. Cele 30% dintre hainele care nu erau facute in casa. Din acest moment. erau cusute de croitori si cusatorese. distinctia se facea cu ajutorul bijuteriilor. De fapt. toata lumea il imita. de obicei pentru o clientela bogata. avea la dispozitie sute de artizani talentati si cu un simt innascut pentru stil. Printesa de Wales) a fost in anii 1770 ceea ce astazi am numi "trendsetter" orice imbraca devenea peste noapte parte din moda obligatorie. in particular. in 1644). Georgiana. mai costistoare. In acelasi timp. Se spune ca regina Elisabeta I ar fi avut peste 1.Datorita faptului ca in acele vremuri drumurile comerciale intre orase erau proaste si deseori atacate de hoti.

cum de aceasta practica a celor "bogati si celebri" a castigat teren si discipoli in randul clasei de mijloc? Simplu . Politia modei patrula strazile. imparatul a oprit importul tesaturilor englezesti si a relansat industria dantelariei de Valenciennes. Totusi. acest obicei se raspandeste in randul celorlalte case de moda. Intr-o perioada de numai 50 de ani. iar astazi prin show-uri televizate. reviste de specialitate si internet. in schimb exclusivitatea de a purta imbracaminte dupa ultima moda franceza i-a supravietuit. al XIX-lea. La mijlocul sec. Una dintre primele legi date de Napoleon interzicea doamnelor care veneau la curte sa poarte aceeasi rochie de 2 ori tinea cusatoresele ocupate. el angajand la mijlocul anilor 1860 cateva "demoiselles de magasins". Imperiul lui Napoleon nu a durat prea mult timp. de imagine. prin marketing. Cu toate acestea. termenul a aparut catre sfarsitul Evului Mediu. Treptat. facand apel la una dintre proverbialele "fabrici de bani" . devenise amprenta inaltei societati. industria haute-couture se nascuse iar posibilitatea de a cumpara rochii desavarsite. numite "les sosies" cu scopul de a "tine loc" de oglinda mai bogatelor cliente. amendand sau arestand pe cei ce incalcau codul vestimentar. Inceputul prezentarilor de moda Charles Frederic Worth este creatorul caruia istoricii i-au atribuit meritul de a fi prezentat pentru prima data moda pe manechine vii. dupa ce « legile somptuozitatii » (legi care restrictionau sau reglau extravagantele in materie de vestimentatie. conform unor principii religioase si morale ale vremii) au fost aprobate de nobilime pentru a se asigura ca anumite tesaturi si stiluri sunt rezervate celor care aveau « dreptul sa le poarte ». noi. iar revista L'Art et la mode . pentru a prezenta noutatile in materie de moda. "demoiselles de magasins". Acest lucru a creat o prapastie vizuala. in fiecare sezon. termen regasit in jurnalul fratilor Goncourt. Politia modei: Astazi termenul are o conotatie ironica care descrie o persoana care critica modul in care se imbraca ceilalti. intre cei avuti si cei mai putin avuti. Pe langa aceasta lege. reclama.si a reusit sa-si urneasca natiunea. industria modei. astfel incat tesaturi fine cum sunt tulul si batistul sa poata fi tesute local. obligand femeile bogate sa cheltuie bani. filme. La inceput prin intermediul articolelor din ziare si reviste despre ce poarta aristocratia si celebritatile. marile magazine apeleaza la tinere fete.

Ele erau denumite "les essayeuses" si purtau un furou de culoarea pielii sau negru. rotunda si dotata cu oglinzi si cu lumini de scena. pentru a se distinge clar de mai bogatele cliente. Alaturi de Worth. Hirsch & Cie (Bruxelles). Detaliile acestor "prezentari" raman incerte si nu se stie cat de mult semanau cu notiunea actuala de prezentare de moda. Cert este ca primele prezentari manifesta o legatura stransa cu teatrul. cu proscenium. iar manechinele defileaza pe muzica. In noile localuri londoneze ea organizeaza la data fixa adevarate prezentari intr-o sala conceputa ca o sala de spectacol. Herman Gerson (Berlin 1913) prezentarea Poiret. casa Paquin organizeaza la sfarsitul anilor 1890. Exemple de prezentari realizate de marile magazine americane si europene sunt: Harrod's (1909) . in saloanele proprii. Scena teatrului inspira organizarea prezentarilor de moda si astfel prin 1911 majoritatea caselor instalasera un podium in saloanele proprii. Astfel Redfern (1901) avea in cadrul casei de moda o camera construita ca un fel de sala de teatru. al XIX-lea marile magazine americane ca Wanamaker sau Gimbels realizeaza prezentari de moda sub forma unui "teatru" in care lumina atent aleasa punea in evidenta manechinele. si mai ales poze teatrale ale manechinelor. invitatii. Ritualul prezentarii dadea astfel colectiei unitatea pe care inca nu o are si permitea o vedere de ansamblu critica. In 1905 este organizat primul defileu spectacol "Gowns of Emotion". Peretele cu oglinzi va deveni in scurt timp o caracteristica a saloanelor de moda: la Drecoll usile cabinelor de proba aveau oglinzi exterioare. . In aceste defilee se prezentau modelele cumparate de la Paris si reproduse ulterior in atelierele magazinelor. actritele fiind importante cliente pentru casele de moda. In paralel cu sistemul couture parizian sau londonez. fiind prin amploarea spectacolului o sursa de publicitate importanta.descrie fetele care incercau modelele in saloanele de moda. Revistele de moda ofera ample reportaje despre evenimentele sale. cortina de scena. Acestea defilau in fata a cateva sute de cliente cu acompaniament muzical si in jurul unei teme. lumina. muzica. Casa londoneza de moda Lucile a declarat ca ar fi inventat defileul de moda sub forma unui "fashion-play" in jurul anilor 1897. La intrare un valet oferea doamnelor un program cu ordinea pasajelor.Theatre of Dress. Primele prezentari in afara Frantei cand papusa de moda (modalitate de promovare a modelelor la curtile regale) e inlocuita de personaje reale sunt descrise in L'Art et la mode (1896). deja de la sfarsitul sec. prezentari cotidiene la ore fixe. Actritele puteau testa efectul costumelor de scena. inspirata de palatul iluziilor de la Expozitia Internationala de la Paris (1900). la Chanel va exista celebra scara cu oglinzi. aducand teatrul in moda. Selfridge's (1912). Acesta se bucura deja de calitatea de a fi un loc predilect de expunere a noilor modele ca vector social. program.

De la un simplu instrument de vanzare defileul de moda devine odata cu anii '80 un adevarat spectacol cu o regie si scenografie elaborate pentru a traduce spiritul colectiei cu sume fabuloase in joc. La fel. de la 500 000 si 1 milion de EUR pana la 3-4 milioane EUR si chiar 5 milioane de EUR (prezentarea Victoria's Secret de la Cannes 2002. produsele haine. Grandoarea evenimentului este egalata poate doar de activitatea zilnica a casei de moda in care lucrau (in 1925) 100 de "vendeuses" care dispuneau de 30 de cabine de proba. El este un eveniment public si social predominand in baluri si gale si ilustrat de revistele de moda. descrise de revistele Femina sau Illustration. sunet. muzele designerului. sampanie si mici cadouri pentru femei. Accentul nu e pus numai pe produsul prezentat ci pe un ansamblu de elemente: loc. combinate cu moda orientala. un decor de nightclub cu mese. Toate au ca scop intarirea imaginii de marca prin generarea unei atmosfere unice dar si diferentierea fata de concurenta pentru a afirma singularitatea marcii. lumina. azi media este de 15 minute. machiaj. casele de moda incep a organiza prezentari special destinate lor si astfel in 1910 Camera Sindicala Haute Couture stabileste un calendar comun al celor doua prezentari anuale (februarie si august). Pe masura ce cumparatorii straini ai marilor magazine devin tot mai importanti. in anii 50 o ora. Odata cresterea puterii economice americane dupa primul razboi ele devin evenimente fixe in calendarul modei. iar defileele incepeau dimineata si durau pana seara. coafura. accesorile si look-urile create pentru eveniment. flori. Vedetele au locurile .Inainte de Primul Razboi Mondial tango-ul face senzatie la Paris si nu este de mirare ca in 1913 casa Paquin organizeaza o prezentare de moda tip "Tango Tea" in care manechinele defilau in ritmuri argentiniene. celebritatile scopul fiind de a ocupa spatiul mediatic pentru a creste vizibilitatea (prin intermediul presei). Defileul de moda adopta incepand cu ani 20 trasaturile unui spectacol de revista (La Grande Nuit de Paris 1927 ilustrat in Femina). In 1923 defileul este mod de promovare pentru Jean Patou care invita presa alaturi de clientele bogate intr-o ambianta musichall. Prezentarile sunt mai scurte ca in trecut. Publicul s-a schimbat si el: nu mai sunt clientii individuali sau cumparatorii care sunt privilegiatii ci presa. Straniile miscari. Lucile isi inaugureaza sucursala pariziana cu 4 manechine britanice care vor defila realizand poze dramatice pe scena si un mers in ritm de Tango. Daca la inceputul secolului dura 2-3 ore. casting. vor fi imortalizate de caricaturistul Sem in deja celebra lucrare "Le vrai et le faux chic".

dorinta omului de a se diferentia de animal. dorinta de a arata mai bine sau chiar vanitatea. De asemenea. Vestimentatia nu este una dintre temele fundamentale ale psihologiei sociale si prin urmare nici nu este supusa unei ”analize microscopice”a psihologilor sociali. O mare expozitie din urma cu cativa ani de la Muzeul Modei . Aparitiile orchestrate de ziaristi vor avea in final o influenta considerabila asupra vinzarilor la clientul final.asigurate si nu rar se intampla cand presa are dificultati in procurarea invitatiilor pentru intrare. Rolul vestimentatiei in cadrul socialului : Psihologia sociala se bucura de o varietate de teme fundamentale indeajuns de mare –omul nu numai ca este cea mai sofisticata existenta considerat la nivel individual ci mai mult. de a camufla. Rationalistii justifica utilizarea costumului ca fiind datorata necesitatii omului de a acoperi un corp fragil si in felul acesta de se apara de eventualele pericole. el stabileste raporturi sociale alcatuind grupuri. Gucci si Armani au inceput prezentarea cu un clip pentru noul lor parfum. il poate “transforma”pe diavol intr-un om admirabil: . Catalogul Showtime este un viu exemplu al importantei prezentarii de moda in aceasta industrie si o marturie a evolutiei sistemului modei. de la istoria lui. nu sunt omise nici necesitatea de estetic a omului. Psihanaliza aduce in prim plan ca si cauza. Un nou moment in istoria prezentarilor s-a scris in toamna 2007 la Milano. Haina are “talentul”nu numai de a ascunde. ci chiar acela de a crea impresii total eronate despre oamenii cu care intram in contact. au inceput modelele sa defileze. Motivul invocat de crestini pentrul faptul ca ne imbracam este pudoarea-legat de pasajul biblic in care Adam si Eva isi descopera nuditatea ca pe o rusine si se acopera cu frunze. in plus se afla intr-o permanenta schimbare-astfel incat micile semne care poate uneori chiar dezvaluie marile adevaruri nu se bucura de o atentie suficienta. la marile desfasurari de forta din perioada contemporana. abia dupa. Hainele sunt o prelungire a propriei fiinte. ca motive. cu imaginea pe care acesta o are despre sine-“imbracamintea este o conceptie despre sine pe care fiecare o poarta cu sine”(Henri Michaux) sau chiar cu o realitate sociala-vestimentatia vazuta ca oglinda a conformismului. Haina poate”converti” si sexul si de ce nu. Acest fapt insa nu contesta valoarea unui studiu al acesteia in sfera de preocupari a domeniului si nici legatura stransa care exista intre vestimentatie si realitatile sociale. "Showtime" prezenta un parcurs care punea in evidenta tot sistemul din jurul unui show de moda.Galliera din Paris onora prezentarile de moda.

Clasa sociala din care individul face parte ar putea fi de asemenea desemnata cu ajutorul vestimentatiei. este imbracata mecanic fara ca individul in cauza sa se gandeasca la faptul ca aceasta nu este poate pe gustul sau sau chiar nu este confortabila. automobil ce a devenit el. in schimb asistam la o adevarata parada de automobile. Luand in considerare confortul la care oamenii prezentului tin atat de mult ne-am putea intreba de ce in cele mai toride zile ale verii purtam haine desi ele reprezinta un real inconvenient si mai mult. o accepta rational. Prezenta acestuia ar putea explica totodata si de ce in prezent oamnenii se imbraca atat de variat. Pe acest fond de conformism vestimentar s-a manifestat insa si nonconformismul care de altfel ofera una din explicatii in legatura cu evolutia costumului de-a lungul timpului. prin calitatea sa. Pudoarea ar putea fi un raspuns la aceasta problema dar poate ca nu tocmai unul potrivit deoarece exista o multitudine de persoane la care nu intalnim aceasta trasatura in schimb le intalnim pe strada vestimentate si am putea concluziona ca fara un motiv sau mai cert.”MEFISTO: Da-mi repede scufia ta halatul Cu masca. Un alt aspect in legatura cu care ar putea fi pus in evidenta conformismul vestimentar il constituie uniforma care de asemenea. cauza o repreznta conformismul. Exista insa si nenumarate situatii in care costurile sunt mult mai mari decat beneficiile sau beneficiile sunt aproape inexistente ele fiind doar legate de dorinta unei majoritati calitative. Costumul-semn social Diferenta vestimentara poate fi observata pe clasele de varste. Astazi insa copiii sunt imbracati asemeni adultilor (fetitele au inceput sa poarte maieuri mulate pe corp si pantofi cu toc iar baieteii jeansi) fapt care indica nu doar precocitatea acestora ci si o erotizare prematura care poate deopotriva sa fie cauza alegerii unei astfel de vestimentatii dar care poate in acelasi timp sa fie influentata de vestimentatie. Acest fapt a influentat insa restrangerea portului costumului specific unei regiuni date. ele ulterior au inceput sa apara atat pentru fetite cat si pentru baieti. Daca in trecut aceasta diferentiere se facea fie prin croiala hainelor fie prin calitatea materialelor din care acestea erau croite. Daca initial nu existau haine speciale pentru copii. un semn al clasei sociale careia individul ii apartine. . am sa-arat incantator “ (“Faust”-Goethe) Vestimentatie si conformism Nu fara temei vestimentatia a fost considerata ca fiind o oglinda a conformismului. de multe ori. precum si caracterul mult mai confortant al hainelor prezentului. ne-am putea gandi la gestul automat al oamenilor de a se imbraca atunci cand intra in contact cu socialul fara a se intreba vreodata de ce fac de fapt acest lucru. astazi aceste diferente sunt mai putin sesizabile. Nediferentierea sociala la nivel vestimentar apartine regimurilor asa zis egalitare asa cum in China maoista barbatii si femeile se imbracau la fel pentru a impiedica la acest nivel diferentierea pe sexe. Existenta unei vestimentatii care sa nu diferentieze social in nici un fel indivizii este insa imposibila. Am putea aprecia ca in unele situatii uniforma este strict necesara iar indivizii ce o accepta.

. in lumea araba acesta era considerat a fi gura si in consecinta femeile erau vestimentate astfel incat sa-si ascunda aceste zone. Tiganii au fost si ei o categorie defavorizata fiind la randul lor obligati sa poarte pe piept o bucata de drap rosu. Daca in trecut vestimentatia era stabilita in asa fel incat individul avea prea putin libertatea de a o alege. Ocnasii purtau costume astfel create incat sa poata fi usor descoperiti. Costumul popular romanesc este unul din cele mai vechi costume din europa si reprezinta unul din cele mai elocvente exemple ale diferentierii regionale in privinta vestimentatiei Costumul a fost folosit in nenumarate randuri si ca semn discriminator.Diferentierea etnica s-a realizat insa intotdeauna si prin modul in care indivizii se vestimenteaza. In evul mediu dungile reprezentau alteritatea fiind specifice nebunilor. vestimentatia nu si-ar mai gasi nici un argument in triburi in care femeile poarta inele pe gat din ce in ce mai multe sau cercei foarte grei in urechi. Acest fapt permite o mai mare deschidere in a interpreta o persoana in functie de stilul vestimentar dar faciliteaza totodata si compararea sociala sub acest aspect. Uniforma reprezinta un semn de recunoastere simbolizand o anumita autoritate inainte de a fi costume functionale-pompierii din multe tari sunt echipati in tinute de tip militar folosind destul de putin descoperirile in materie de textile ignifuge. Astfel pentru Japonia este specific kimono-ul. Din costumul lor facea parte o bluza rosie si o pereche de pantaloni galbeni. Vestimentatia si alte fenomene sociale Modul in care individul este vestimentat ofera o sursa in plus de energie in vederea compararii sociale. Vestimentatia poate reprezenta totodata si un semn discriminativ pentru unele confreerii un exemplu in acest sens fiind reprezentat de membrii Ku-Klux-Klan-ului. Detasata de aceste simboluri. Asa cum costumul poate semnifica servitutea (cazul servitorilor imbracati distinct de la o familie la alta) el poate fi insa si o marca a discriminarii. Ei au fost obligati in evul mediu de Conciliul de la Latan sa poarte o bucata rotunda de panza galbena sau verde ce a devenit apoi rosie sau alba iar in timpul lui Hitler trebuia sa poarte renumita stea galbena ce le desemna pe viitoarele victime ale deportarii in lagarele de concentrare. Aceste diferente sunt profund legate de simboluri si credinte ce apartin diferitelor popoare. Tot Indiei ii este specific si cunoscutul piercing care a fost preluat insa si de europeni si lansat de Jean Paul Gaultier. pentru India-sari-ul si cercul de pe frunte ce poate fi albastru rosu sau negru. indicand apartenenta femeii la o casta sau religie. Astfel. Cel mai reprezentativ exemplu in acest sens il reprezinta poate evreii. astazi hainele cu care ne imbracam sunt in mare parte rodul propriei optiuni. Pentru a nu da nastere la noi victime leprosii purtau ca semn distinct o haina lunga cu gluga gri sau neagra si o caraitoare ce trebuia sa o agite ori de cate ori vedeau apropiindu-se oameni sanatosi . Realizarea compararii sociale atrage dupa sine de cele mai multe ori relizarea unei ierarhii din partea individului si situarea sa pe o pozitie in aceasta ierarhie el simtindu-se uneori agresat de pozitia celor mai favorizati. daca in China obiectul pudorii erau considerate a fi picioarele.

ei trebuie totusi sa faca distinctia intre munca si distractie si sa-si adapteze vestimentatia „atmosferei de afaceri create de patronul lor". .In acest context Karl Flugel realizeaza o tipologie a persoanelor in functie de rolul pe care vestimentatia il are pentru un individ sau altul. Tot vestimentatia poate crea unei persoane sentimentul de anonimat atunci cand fiind vestimentata asemanator celor din grupul din care face parte deindividualizarea se realizeaza mult mai lesne. tipul pudibond care se simte protejat de haine si tipul celui care se imbraca din datorie. Fenomenul autoconfirmarii profetiilor poate fi realizat si pe baza unei erori de interpretare vestimentara. devenind in cele din urma de conditie modesta. Un individ prost imbracat va fi interpretat ca neavand gusturi in timp ce el va crede despre sine ca este astfel vestimentat deooarece nu dispune de mijloace financiare. sustinea intr-o lucrare a sa ca. femei frumoase. Exista organizatii in care vestimentatia este impusa prin anumite regulamente interne pe care fiecare angajat trebuie sa le respecte. o inchisoare. ea putand fi adoptata doar pentru stilul ei si separat de normele grupului care o poarta in mod firesc. Fenomenul atribuirii se conduce dupa aceleasi legi si in cazul vestimentatiei. influentănd stima de sine a celor care le poarta si. femeile nu mai cumpara articolul vestimentar ci imaginea manechinului in articolul respectiv-la fel cum in reclame apar oameni veseli. Hainele sunt semne ale statutului social. individul investind bani in situatia fericita a celor din reclama si nu in produsul propriu zis. desi oamenii au dreptul sa adopte orice forma de imbracaminte doresc. simboluri ale puterii sociale. Rolul vestimentatiei in comunicarea organizationala Vestimentatia tinde sa fie un criteriu important de evaluare a angajatilor in cadrul organizatiilor. liderul cvasiunic al modei feminine timp de un secol. Richard Denny. Charles-Frederic Worth. De asemenea. a fost primul care a avut geniala idee de a-si prezenta modelele pe manechine vii. Dar vestimentatia poate oferi prin moda si sursa unei veritabile manipulari. tipul indiferent care abia realizeaza cu ce este imbracat. Astazi aceasta practica este pretutindeni raspandita avand o puternica influenta asupra cumparatorului. Astfel. tipul resemnat care este si cel mai raspandit. Fenomenele fundamentale studiate de psihologia sociala se afla prin urmare in stransa legatura si cu vestimentatia pe care individul o poarta-dar nu cu vestimentatia in sine ci cu vestimentatia ca proprie oglindire a personalitatii persoanei ce o poarta. Oferind o sursa de informatie precisa referitore la aprtenenta la un grup sau altul vestimentatia poate induce in eroare. de asemenea. O persoana imbracata lejer la un interviu poate fi considerata ca fiind de conditie modesta iar pentru aceasta i se poate refuza postul. vestimentatia poate fi si sursa unor false prejudecati. In cadrul acesteia el distinge tipul rebel pentru care vestmantul reprezinta o jena. In acelasi timp un individ imbracat cu gust va fi considerat astfel vestimentat dearece dispune de resurse financiare iar el va crede despre sine ca propriile alegeri au stat la baza look-ului agreabil. pentru a avea o constiina impacata. modul in care ceilalti se comporta fata de noi.

devotamentul. Atributele vestimentatiei: Culorile Alegerea unei culori pentru vestimentatia organizationala are la baza informatia simbolica pe care o trasmit culorile. Exista trei dimensiuni ale vestimentatiei organizationale: 1. Persoanele care prefera vestimentatia in tonuri de albastru sunt echilibrate.se refera la gradul de variatie in ceea ce priveste vestimentatia. printre membrii aceleiasi organizatii. neprihanirea si abnegatia. Este foarte important sa alegeti piesele cu atentie pentru nu a ajunge la cealalta extrema. iar pe de alta parte. Rosu Una dintre cele mai expresive culori. Albastru Inca din cele mai vechi timpuri a fost considerata culoarea puritatii . De asemenea. căt si presiuni informale . nelinistita si o fire dezechilibrata. din mediul socio-cultural. marketing. astepta sa fie respectate si stimate de cei din jur. siguranta.care isi au expresia in codurile si regulamentele interne -. rigida cu un caracter de dominare. virulenta. Interviurile de angajare. 3. . primele contacte cu colegii si sefii la un nou serviciu constituie situatii sociale in care efectul primei informatii poate avea o mare importanta asupra modului in care un angajat va fi apreciat. cumpatate si linistite. Se poate adauga ca semnificatiile transmise de culori sunt definite socio-cultural.care isi au expresia in anumite modele care se pot impune la un moment dat intr-o organizatie. Atributele vestimentatiei .Modul in care o persoana se imbraca contribuie la ceea ce in psihosociologie se numeste „efectul primei informatii" (primacy effect). Cei care poarta haine in aceste culori atrag usor atentia. le place sa traiasca intr-o armonie si un echilibru perfect. senzualitate si optimism. culoarea cerului senin fiind utilizata in picturile religioase simbolizand inocenta. Pe deoparte simbolizeaza vitalitatea. Vestimentatia organizationala este privita ca un indicator al influentelor atăt din interiorul organizatiei. veselia. materialele si stilul vestimentatiei. finante. 2. sa parcurga o cariera stralucita. Omogenitatea vestimentationala . pofta de viata si o usoara frivolitate. mai mult ca sigur este o persoana agitata. cat si din exteriorul acesteia. obtin mai tot timpul cea ce isi doresc. sugereaza o persoana egoista. datorita procesarii mesajului in functie de acestea. aceasta culoare este destul de controversata si ambigua. insa este total nepotrivita in cazul omenilor de afaceri. Acesta consta in influenta exercitata preponderent de primele informatii primite. Daca cineva evita sa poarte haine in tonuri de albastru. sugereaza energie. in vederea adoptarii unui anumit tip de vestimentatie. Vesmintele in nuante de albastru sunt recomandate celor care doresc sa reuseasca in viata. aroganta. Diferentierea .se refera la gradul de diferentiere a vestimentatiei angajatilor dintr-o organizatie in raport cu vestimentatia persoanelor din afara organizatiei.constau in culorile. doresc sa fie in centrul atentiei sunt persoane foarte hotarate. comparativ cu cele ulterioare. in interiorul unei organizatii exista atăt presiuni formale .

luciditatea. conferindu-va o aura enigmatica. se simt atrase de locuri indepartate. energie si armonie. aversiunea fata de mov indica o teama de dependenta sau erotism. Violet Culoare naturala placuta. puse mereu pe cearta. Negru O culoare deosebita care exprima atat durere dar sugereaza in acelas timp o atmosfera festiva. caldura. Maro Simbolizeaza fertilitate. mai mult ca sigur va puteti considera un adept sau o adepta a placerilor trupesti. este tot odata culoarea raului. emana calm. meditatie. Daca vestimentatia dumneavoastra este verde. dar in acelas timp si prea rigide. de forta de convingere. de necunoscut si se pot adapta foarte usor la schimbari. Aceste nuante se regasesc mai ales in garderoba femeilor si barbatilor cu o fire mai retrasa si solitara. Daca aceste nuante nu ii plac partenerului dumneavoastra este bine sa renuntati la ele. modestia. se asorteaza perfect cu toate culorile. Persoanele care prefera aceasta culoare sunt avide de libertate. Este culoarea recomandata mai ales pentru hainele purtate la munca. veti lasa impresia ca sunteti o persoana asezata si serioasa de incredere. Vestimentatia in tonuri de violet este foarte potrivita la aproape orice ocazie. deoarce exprima fidelitate. Cei imbracati in galben radiaza in jurul lor caldura si veselie este o culoare mai mult de vacanta. de o anumita doza de superficialitate. de siguranta si de un trai linistit si cumpatat. timp liber. ratiune si afectivitate. nervoasa. Nuantele de violet atrag imediat atentia asupra inteligentei si senzualitati dumneavoastra. solemna. intensificandu-le nuantele. soliditatea. culoarea impune respect. ce degaja puritate. crude si plate.Galben Culoarea soarelui si a verii. o fire agitata.Cei care poarta in exces aceasta culoare sunt caracterizati ca persoane incomode. Orce culoare pare mai profunda in combinatie cu alb. marcata. In general aceasta culoare este recomandata la diverse ocazii speciale si oficiale. Verde Simbolizeaza tineretea si prospetimea. dar trebuie asortata cu multa grija pentru a nu dobandi un aspect prea sters si sobru. incredere dar si o anumita doza de severitate. Alb Aceasta culoare exprima puritatea. Singurele persoane carora le sta cu adevarat bine in aceasta culoare sunt miresele. insa. Foarte important nu este recomandat sa combinati galben cu negru aceasta combinatie lasa o impresie de amenintare. Daca evitati cu premeditare aceasta culoare. Lenjeria intima de culoare neagra este excitanta si rafinata. exprima seninatatea. verticaliate si confera o aura de persona importanta care trebuie respectata. fidelitatea si buna dispozitie. movul este culoarea gratiei si a elegantei. Personele imbracate in alb vor lasa o impresie de luciditate. pacatului si a senzualitati. Vestimentatia de aceasta culoare se poate imbraca la orice ocazie si in oricare moment al zilei. .Aceasta culoare este lipsita de dinamism.

blugi etc. Stilul natural Se caracterizeaza prin comoditate si se potriveste in general persoanelor atletice.Stilul Stilul vestimentatiei este in strănsa legatura cu statusul si puterea intr-o organizatie. Stilul dramatic Este sofisticat. la culori inchise. Trebuie facuta diferenta intre imbracamintea formala si imbracamintea informala. Preferat de majoritatea oamenilor cu o personalitate puternica. vestimentatia din materiale naturale este specifica staff-ului managerial. persoanelor sigure pe fortele proprii. In cele mai multe cazuri. prin rafinament. adeptele stilului natural nu imbraca costume. Croielile care accentueaza talia sunt. Rolul vestimentatiei in crearea primei impresii Studiul realizat de psihologia sociala privind atat rolul primei impresii create cat si a celei formate ne arata cat de importanta este aceasta in atribuirea sensului lumii sociale. in timp ce in cazul uniformelor angajatilor de la baza ierarhiei manageriale se poate opta si pentru fibre sintetice. Persoanele „naturale" se ghideaza dupa confortul fizic atunci cand isi aleg hainele. o preferinta a adeptelor stilului romantic. Stilul clasic Este unul dintre cele mai elegante stiluri vestimentare. iar utilizarea unei vestimentatii din fibre naturale sugereaza un status social ridicat. iar femeile care apartin acestui stil vestimentar pot oscila. In cadrul organizatiilor. de la articole de imbracaminte in culori indraznete. de fapt. in viziunea multora. misterios si intrigant. ci articolele de imbracaminte separate: tricouri sport. pe langa eleganta. Astfel. utilizarea unei vestimentatii din fibre sintetice sugereaza apartenenta la clasa de jos. fara o logica anume. Ele poarta haine lungi (mai ales rochii) cu imprimeuri abstracte si geometrice. un stil vestimentar usor masculinizat. fuste lungi si largi. un stil dezordonat. de asemenea. modernism si simplitate. Stilul dramatic este. neutre. Persoanele „dramatice" sunt extrem de serioase si uneori lasa impresia de duritate. Luand in considerare ca o prima impresie formata este mai “rigida” decat impresiile ulterioare si tinand cont de faptul ca o prima impresie este in primul rand . Materialul Acest criteriu este important datorita asocierilor pe care le declanseaza. Aceeasi persoana poate adopta in momente diferite stiluri diferite de vestimentatie. Stilul natural poate fi. revere ascutite si decolteuri patrate. cu linii drepte. stilul clasic se caracterizeaza. Stilul romantic Este unul dintre cele mai feminine stiluri vestimentare.

conturata prin intermediul fizicului si implicit al hainelor. In acest sens. indiferent de varsta pe care o ai. margelele si colierele sunt “bogate” si foarte viu colorate. Personalitate adaptabila si acomodabila Aceste persoane se imbraca in functie de caz. la moda. Insa vestimentatia ne ofera o sumedenie de informatii atunci cand ne formam o prima impresie. Cateodata le plac combinatiile socante de culori. sau poate influenta tonurile de culoare alese in mod obisnuit. in mod special prin acest lucru: le plac combinatiile neasteptate de culori care socheaza. Ele se influenteaza si interconditioneaza reciproc. din diferite categorii sociale. de situatia in care sunt puse: acasa. Personalitate contradictorie Tipul de persoane care se incadreaza in aceasta tipologie. o stare de spirit negativa poate atenua pornirile avangardiste ale unei personalitati “mereu tinere” de exemplu. ce este “la moda” si incearca sa se comformeze acesteia. Ele sunt caracterizate de stilul clasic si cat mai comod in vestimentatie. In general ele poarta doar bijuterii veritabile. cerceii si bratarile la fel. Un alt lucru important ar mai fi cat de mult sunt oamenii dispusi sa cheltuiesca pentru a fi “la moda”. la ocupatie. atunci ne putem cu usurinta explica de ce la interviuri vestimentatia este indicat a fi impecabila. la plimbare in parc etc. iar alteori nu conteaza. iar atunci cand este necesar sunt capabile de reactii rapide si energice. Acestia. doresc sa se simta si sa fie apreciate drept promotoarii celui mai extravagant stil. deoarece atunci vor sa atraga atentia cuiva sau pur si simplu asa se simti bine. Relatia dintre vestimentatie si personalitate nu are un sens unidirectional. Ele pot castiga increderea aproape oricui. la pozitia sociala sau la originea etnica a individului. binevoitoare. ceea ce ii fac sa fii in centrul atentiei celorlalti. Au o receptivitate deosebita la schimbarile modei. ii accepta la fel de usor. dar numai cat se poate de discrete. Relatia dintre vestimentatie si personalitate Personalitate conservatoare Aici se incadreaza persoanele care nu se imbraca dupa moda sezonului. la randul lor. . deoarece au altceva mai bun de facut. sunt numai uneori interesate ce se poarta. orice-ar fi. Personalitatea “mereu tanara” Sunt mereu. Ele se refera in primul rand la sex. Ele stabilesc cu usurinta relatii cu cei din jur. regionale etc. deoarece considera ca nu este absolut necesar. deoarece sunt persoane calme. Aceste informatii furnizate au insa ca si consecinta diferentierea sociala. la serviciu. care stiu sa se stapanesca in anumite situatii.

. Astfel. Ea nu mai are nostalgia timpului pierdut. Astfel de interpretari par neverosimile insa cel mai elocvent exemplu in care stilul vestimentar este asociat conditiilor sociale si politice il constituie prezentul. ci evoca un timp regasit. schimbatoare. in cinematografie unde imaginile se succed rapid. Visand la splendorile trecute ale Bizantului. Libertatea pe care omul si-a castigat-o de-a lungul timpului pare a fi primita cu o oarecare ostilitate-in lipsa de o alegere buna individul alege extremul. Acest neasteptat nu se manifesta insa doar la nivelul modei ci se regaseste si in celelalte arte-in literatura unde insolitul socheaza prin fond. moda isi inventeaza o noua Varsta de Aur. Este plina de voluptate si arabescuri. in care femeia redevine creatura pretiosa. Ea poate oferi indicii clare despre conceptiile. aceasta descriere nu este nicidecum echivalenta cu barocul care a triumfat aproape doua secole si care si-a lasat amprenta in mod vadit ci se refera la acel sens al barocului descris ca reprezentand-“de un neasteptat care socheaza”. “Moda actuala este baroca. El va putea ramane in lumea creata de artist numai daca aceasta va fi capabila sa-l impresioneze indeajuns de puternic.Concluzii: Modul in care a evoluat vestimentatia de-a lungul timpului nu este un aspect tocmai de ignorat in studiul evolutiei individului atat la nivel spiritual cat si concret. senzuala si impertinenta. autorea cartii “Istoria vestimentatiei europene” realizeaza o asociatie intre locul unde este croita talia la femei si perioadele de liniste sau neliniste sociala. voluptuoasa. in muzica unde trecerile sunt bruste iar basul foarte puternic. ideile. considerand ca in perioadele de liniste aceasta era croita suprapus pe talia femeii iar in perioadele de neliniste ea era croita ori mai sus ori mai jos. post-moderni si mai ales deloc inocenti.” (Severine Jouve-Glamour). Se spune astfel ca epoca in care traim este baroca. Chiar si copiii prefera la carnavale mastile insangerate in locul celor cu personaje din povesti manifestandu-si parca ingrijorarea si neacceptarea societatii asa cum este. sentimentele si aspiratiile unei epoci fiind o sursa de inspiratie in acest sens asemnei artelor. deci daca va fi baroca. excesiva. Suntem departe de avangarde si de asceza lor. suntem luxosi. Daca ne uitam insa in jurul nostru vom observa ca ceea ce se creaza se preteaza exact pe structura omului modern care vietuieste in asa-numitul mileniu al vitezei si care nu mai are rabdare sa vizioneze un film cu cadre lungi si nici sa citeasca un autor clasic.

wordpress.fashionandbeauty.ro/fashion_de_adina_nanu_despre_moda.ht ml http://anatolbasarab.ro/fashion_editorial_moda_opinie_scandal_octavian_sever _coifan.psiho.wikipedia.dictsociologie.com/2010/03/24/relatia-dintre-vestimentatie-sipersonalitate/ http://www.htm http://alexandrahorecica.com/category/istoria-modei/ http://www.ro/femeia-de-criza-este-la-moda/ .fashionandbeauty.org/wiki/Jean_Baudrillard http://www.html http://www.ro/fashion_editorial_inceputul_prezentarilor_de_moda.eu/?p=3 http://www.raspunsuri.info/2009/01/haute-couture-scurta-istorie-a-modei/ http://www.ro/articol_8060/rolul_vestimentatiei_in_comunicarea_organizationala.com/M/Termeni/moda.html?tx_ttnews %5BpageNum%5D=1&cHash=67332cff8d http://www.ro/detalii/articole/istorie-moda-romania-1.haine-vintage.html http://www.wordpress.fashionandbeauty.wordpress.htm l http://www.unica.netfirms.codrosu.info/enciclopedie/enciclopedia-sanatatii-si-frumusetii/psihologiaculorilor-in-vestimentatie/ http://www.Bibliografie: http://ro.sfin.com/page/2/ http://alexandrahorecica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful