You are on page 1of 294

GEOGRAFIE TURISTICĂ – Partea I Conf.univ.dr.

ROMEO CĂTĂLIN CREŢU

MOTTO: „ Nu am moştenit pământul de la părinţii noştri, îl împrumutăm de la copiii noştri.” Lester Brown

-1-

PREZENTAREA GEOGRAFICĂ A JUDEŢELOR ROMÂNIEI ŞI A PRINCIPALELOR ATRACŢII TURISTICE

ALBA RESURSE NATURALE MUNŢI
1. MUNTELE MARE (Alba)

Masiv muntos situat în partea de E a Munţilor Apuseni. Este alcătuit predominant din şisturi cristaline, care au generat un relief cu forme greoaie, masive, cu interfluvii largi, separate de văi înguste şi adânci. Altitudinea maximă: 1826 m (vf. Muntele Mare).
2. MUNŢII BIHOR (Alba)

Masiv muntos situat în V României, constituind nucleul Munţilor Apuseni (Carpaţii Occidentali) şi totodată treapta montană cea mai înaltă a acestora. Altitudinea maximă: 1849 m (vf. Curcubăta Mare). Sunt alcătuiţi din roci cristaline, eruptive şi sedimentare.
3. MUNŢII METALIFERI (Alba)

Masiv muntos situat în partea de S a Munţilor Apuseni. Altitudinea maximă: 1170 m (vf. Fericeli). Cu toate că rocile calcaroase sunt dispersate, în arealul lor, relieful carstic este bine reprezentat (creste, abrupturi, chei spectaculoase, peşteri, podul natural de la Grohot ş.a.).
4. MUNŢII TRASCĂU (Alba)

Masiv muntos situat în partea de SV a Munţilor Apuseni. Prezintă un relief variat, concretizat prin numeroase forme carstice (Cheile Turzii, Cheile Râmeţului, Peştera Huda lui Păpară ş.a.), creste calcaroase de un remarcabil pitoresc (culmile Bedeleu şi Ciumerna, colţii Trascăului).

LACURI
-2-

LACUL DE ACUMULARE OAŞA (Alba»Şugag) Lac de acumulare. S-a format la confluenţa V. Frumoasei cu V. Sălanelor. Are o suprafaţă de 400 ha şi un baraj de beton armat înalt de 91 m, lăţimea de bază de 250m şi un coronament carosabil cu o lăţime de 10 m iar lungimea de 300 m. Lac populat cu peşte. RÂURI
1. ARIEŞ (Alba)

Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Lunca Mureşului (judeţul Alba). Are o lungine 166 km şi o suprafaţă a bazinului de 3005 kmp. Izvorăşte din N Masivului Bihor, de sub vf. Curcubăta Mare, de la 1195 m altitudine.
2. MUREŞ (Alba)

Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României.
3. TÂRNAVA (Alba)

Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp. Râul Târnava se formează din confluenţa, la Blaj, a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mică. PEŞTERI 1. BAZINUL HIDROGRAFIC AL ORDĂNCUŞII (Alba»Gârda de Sus) Fenomene carstice. Se dezvoltă în zona Văii Ordăncuşa, remarcându-se: - Platforma din cursul superior al Văii Ordăncuşa cu mici peşteri şi avene. - Cheile Ordăncuşii - foarte înguste şi lungi de 4 km. În pereţii cheilor se găsesc 40 peşteri de mici dimensiuni. 2. BAZINUL HIDROGRAFIC AL VĂII GÂRDA SEACĂ (Alba»Gârda de Sus) Fenomene carstice. Pe valea Gârda Seacă se întâlnesc: Cheile de la Dealul Jilip, Moara lui Filea, Cheile Tăuzului, Izbucul Tăuzului, Peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, Izbucul de la Coliba Ghiobului, Izbucul Gura Apei. Cea mai importantă este Peştera Gheţarul de la Vârtop la 1200m altitudine. 3. CHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Meteş)

-3-

Rezervaţie naturală - fenomene carstice. Chei pitoreşti lungi de cca 9 km săpate de V. Ampoiţei în calcare. Pe versantul stâng se află Peştera liliecilor - de mici dimensiuni. Valea este bogată în păstrăvi. 4. COMPLEXUL PLATOUL CARSTIC SCĂRIŞOARA (Alba»Gârda de Sus) Rezervaţie naturală (speologică, peisagistică). Se află la alt. 1100-1300 m, între Văile Gârda şi Ordâncuşa. Are o suprafaţă de 8 km2. Complexul cuprinde: - Peştera Gheţarul Scărişoara la alt. 1165 m. Intrarea în peşteră se face printr-un aven. Gheaţa este prezentă şi în fundul avenului. 5. PEŞTERA GHEŢARUL DE LA SCĂRIŞOARA (Alba»Gârda de Sus) Peştera Gheţarul de la Scărişoara este situată în partea de E-NE a Munţilor Bihor (Munţii Apuseni), la 1165 m altitudine, pe cumpăna de ape dintre bazinele văilor Gârda Seacă şi Valea Ocoale. 6. PEŞTERA VÂRTOP (Alba»Arieşeni) Peştera Vârtop, cunoscută şi sub numele de Peştera Gheţarul de la Vârtop, este situată în partea de Sud a Munţilor Bihor, la 1200 m altitudine, pe malul stâng al Văii Gârda Seacă, la o diferenţă de nivel de 170 m faţă de firul văii. MONUMENTE ALE NATURII
1. CHEILE RÂMEŢILOR (Alba»Aiud/Râmeţ)

Monument al naturii (Rezervaţie morfologică). În lungime de 3 km, sunt săpate de apele râului Stremţ în versantul Munţilor Trascău, au mai multe sectoare: - Cheile Mănăstirii - 400 m lungime. La intrarea în chei se află mănăstirea; - Cheile Râmeţilor Au aproximativ 3 km lungime.
2. IEZERUL ŞUREANU (Alba»Cugir)

Monument al naturii. Iezerul se afla într-o caldare glaciara la alt. de 1790 m. Are o lungime de 60 m, latime de 50m si o adâncime de 7,30 m. În jurul lacului se întâlnesc buiernisuri de munte si o mica turbarie care adaposteate specii rare în Carpati.
3. RÂPA ROŞIE - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Sebeş)

Monument al naturii (geologic). Fenomen unic în ţară. Se evidenţiază ca un perete înalt de 125 m şi lung de 800 m în care apar variate alternanţe de roci (pietrişuri, nisipuri

-4-

cuarţoase, gresii) asupra cărora au acţionat apele de şiroire provenite din ploi sau zăpezi.
4. REZERVAŢIA SCĂRIŞOARA BELIOARA (Alba»Poşaga)

Monument al naturii (Rezervaţie botanică). Masivul Scărişoara - Belioara - alt. 1353 m este rămăşiţa unui platou carstic al Munţilor Gilău. Rezervaţia cuprinde: rarităţi floristice şi unele plante endemice precum şi o pădurice de conifere. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE
1. AVENUL DIN PIATRA CEŢII (Alba»Întregalde)

Fenomene carstice. Avenul se află pe vârful Piatra Ceţii. Este înconjurat de poieni cu narcise.
2. BAZINUL HIDROGRAFIC AL ORDĂNCUŞII (Alba»Gârda de Sus)

Fenomene carstice. Se dezvoltă în zona Văii Ordăncuşa, remarcându-se: - Platforma din cursul superior al Văii Ordăncuşa cu mici peşteri şi avene. - Cheile Ordăncuşii - foarte înguste şi lungi de 4 km. În pereţii cheilor se găsesc 40 peşteri de mici dimensiuni.
3. BAZINUL HIDROGRAFIC AL VĂII GÂRDA SEACĂ (Alba»Gârda de Sus)

Fenomene carstice. Pe valea Gârda Seacă se întâlnesc: Cheile de la Dealul Jilip, Moara lui Filea, Cheile Tăuzului, Izbucul Tăuzului, Peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică, Izbucul de la Coliba Ghiobului, Izbucul Gura Apei. Cea mai importantă este Peştera Gheţarul de la Vârtop la 1200m altitudine.
4. CHEILE ALBACULUI ŞI ALE MÂNDRUŢULUI (Alba»Albac)

Rezervaţie naturală - fenomene carstice. Cheile Albacului sunt săpate în calcare dolomite şi cuartite de apele Arieşului Mare (4 km lungime în amonte de satul Albac). Sunt foarte pitoreşti, în versanţi fiind săpate o serie de peşteri. Cheile Mândruţului.
5. CHEILE AMPOIŢEI - REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Meteş)

Rezervaţie naturală - fenomene carstice. Chei pitoreşti lungi de cca 9 km săpate de V. Ampoiţei în calcare. Pe versantul stâng se află Peştera liliecilor - de mici dimensiuni. Valea este bogată în păstrăvi.
6. CHEILE ÎNTREGALDE ŞI REZERVAŢIA NATURALĂ ÎNTREGALDE

(Alba»Întregalde)
-5-

prezentând o spectaculoasă formaţiune vulcanică cu coloane aşezate în rânduri strânse. reprezintă o klippă de calcare jurasice ce se ridică în mijlocul formaţiunilor de fliş cretonic. RÂPA ROŞIE . CHEILE ALBACULUI ŞI ALE MÂNDRUŢULUI (Alba»Albac) Rezervaţie naturală .Fenomene carstice şi rezervaţie naturală. dând naştere unor frumoase forme piramidale de culoare roşie. Zona de apariţie a florii de colţ este cuprinsă într-o rezervaţie naturală în suprafaţă de 403 ha. Cheile Mândruţului amonte de cheile Albacului. Se evidenţiază ca un perete înalt de 125 m şi lung de 800 m în care apar variate alternanţe de roci (pietrişuri.fenomene carstice. realizând un contrast puternic între abrupturile sale şi culmile mai domoale din jur. gresii) asupra cărora au acţionat apele de şiroire provenite din ploi sau zăpezi.Detunata goală . dar maiestuoase.acoperită cu păduri de conifere. în versanţi fiind săpate o serie de peşteri. Cheile Albacului sunt săpate în calcare dolomite şi cuartite de apele Arieşului Mare (4 km lungime în amonte de satul Albac). Chei pitoreşti lungi de cca 9 km săpate de V. Fenomen unic în ţară.REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Meteş) Rezervaţie naturală . 2. Pe versantul stâng se află Peştera liliecilor .lipsită parţial de vegetaţie. 9. Ampoiţei în calcare. CHEILE AMPOIŢEI . MUNTELE VULCAN (Alba»Ciuruleasa) Rezervaţie naturală (geologică). CHEILE ÎNTREGALDE ŞI REZERVAŢIA NATURALĂ ÎNTREGALDE (Alba»Întregalde) -6- . Sunt foarte pitoreşti.de mici dimensiuni.REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Sebeş) Monument al naturii (geologic). mai puţin strâmte.3 km. Detunatele sunt formate din două stânci masive: .REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Bucium) Rezervaţie naturală (geologică şi peisagistă). sunt mai scurte dar pitoreşti. Versantul stâng cu numeroase scobituri şi mici peşteri iar cel drept acoperit cu păduri de fag şi brad. 3. Este situat pe cumpăna de ape dintre reţeaua hidrografică a munţilor Metaliferi şi bazinul hidrografic a Masivului Alb. DETUNATELE .Detunata Flocoasă . . 8. Valea este bogată în păstrăvi. Lungimea cheilor . REZERVAŢII NATURALE 1. 7. nisipuri cuarţoase.fenomene carstice.

5. Sistematizarea grădinii a fost făcută de academicianul Al. dar maiestuoase. . 4. peisagistică). Detunatele sunt formate din două stânci masive: . latime de 50m si o adâncime de 7. A fost amenajată în 1881-1883 şi îmbunătăţită ulterior delimitându-se partea didactică. Complexul cuprinde: . Lungimea cheilor . Iezerul se afla într-o caldare glaciara la alt. Are o lungime de 60 m.400 m lungime. GRĂDINA BOTANICĂ (din BLAJ) (Alba»Blaj) Prima grădina botanică şcolară din Europa. În jurul lacului se întâlnesc buiernisuri de munte si o mica turbarie care adaposteate specii rare în Carpati. chiparoşi etc. Printre speciile deosebite se remarcă: arborele trâmbiţă. 7. prezentând o spectaculoasă formaţiune vulcanică cu coloane aşezate în rânduri strânse. Intrarea în peşteră se face printr-un aven. Este situat pe cumpăna de ape dintre reţeaua hidrografică a munţilor Metaliferi şi bazinul hidrografic a Masivului Alb. au mai multe sectoare: .lipsită parţial de vegetaţie. sunt săpate de apele râului Stremţ în versantul Munţilor Trascău. DETUNATELE . 1100-1300 m. între Văile Gârda şi Ordâncuşa. de 1790 m.Cheile Mănăstirii .3 km. macul negru.Peştera Gheţarul Scărişoara la alt. MUNTELE VULCAN (Alba»Ciuruleasa) Rezervaţie naturală (geologică). IEZERUL ŞUREANU (Alba»Cugir) Monument al naturii.Fenomene carstice şi rezervaţie naturală. În lungime de 3 km. Borza.acoperită cu păduri de conifere. La intrarea în chei se află mănăstirea. 8.30 m. Versantul stâng cu numeroase scobituri şi mici peşteri iar cel drept acoperit cu păduri de fag şi brad. Se află la alt.Cheile Râmeţilor Au aproximativ 3 km lungime. 9.Detunata Flocoasă . Are o suprafaţă de 8 km2. CHEILE RÂMEŢILOR (Alba»Aiud/Râmeţ) Monument al naturii (Rezervaţie morfologică). 1165 m. mai puţin strâmte. 6. reprezintă o -7- . Gheaţa este prezentă şi în fundul avenului.REZERVAŢIE NATURALĂ (Alba»Bucium) Rezervaţie naturală (geologică şi peisagistă).Detunata goală . . COMPLEXUL PLATOUL CARSTIC SCĂRIŞOARA (Alba»Gârda de Sus) Rezervaţie naturală (speologică.

iar în 1713 a fost dărâmată de trupele austriece . Cuprinde iezerul Ighiel şi zona înconjurătoare.Bustul lui Horea. 2. În 1510 a revenit nobililor de Trascău. turnat în bronz. Doja. 10. REZERVAŢIA SCĂRIŞOARA BELIOARA (Alba»Poşaga) Monument al naturii (Rezervaţie botanică). Rezervaţia cuprinde: rarităţi floristice şi unele plante endemice precum şi o pădurice de conifere. REZERVAŢIA IGHIEL (Alba»Ighiu) Rezervaţie naturală complexă. 11.Bustul lui Horea realizat de Romulus Ladea în 1967 . Forma dominantă este melcul. pe dealul Ferice. PUNCTUL FOSILIFER DEALUL CU MELCI (Alba»Vidra) Rezervaţie naturală. A aparţinut familiilor nobililor de Trascău. CETATEA GREAVILOR (GROFILOR) (Alba»Gârbova) -8- . Este un lac de baraj natural. În 1514 a fost devastată de ţăranii conduşi de Gh. Nu are scurgere de suprafaţă ci se drenează subteran. 12. 1353 m este rămăşiţa unui platou carstic al Munţilor Gilău. . realizând un contrast puternic între abrupturile şi culmile mai domoale din jur. Recif senonian (cretacic superior). RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. 3. Rezervaţia are aproximativ 5 ha.închinat ţăranului de Cremene în faţa casei memoriale.alt. BUSTURILE LUI HOREA (Alba»Horea) Monumente de artă comemorativă: . În 1470 cetatea a fost confiscată de regele Matei Corvin şi dată voievodului Transilvaniei. renumit pentru marea densitate a organismelor (cochilii) păstrate într-un pachet de 8-10 m grosime. Are o suprafaţă de 5 ha şi o adâncime de 9 m. Masivul Scărişoara .Belioara .klippă de calcare jurasice ce se ridică în mijlocul formaţiunilor de fliş cretonic. CETATEA FEUDALĂ COLŢEŞTI (Alba»Colţeşti) Monument istoric. Adăposteşte alge verzi şi albastre şi o bogată faună de interes ştiinţific.

Doja. construită în jurul anului 1200 şi menţionată documentar în 1267 ca aparţinând conţilor Kelling. În centrul cetăţii se află un donjon. XV a fost vândută comunei. CETATEA GREAVILOR (GROFILOR) (Alba»Gârbova) Monument istoric şi de arhitectură laică. În 1510 a revenit nobililor de Trascău. XV a fost vândută comunei. Vestigiile cetăţii dacice indică prezenţa unei fortificaţii masive. Una din cele mai bine întreţinute cetăţi din Transilvania. MONUMENTE DE ARHITECTURĂ 1. 3. dominată de un puternic donjon (Turnul Siegfried) central. CETATEA CÂLNICULUI (Alba»Câlnic) Monument de arhitectură laică. o capelă şi două turnuri. 3. A fost construită de un nobil sas în 1241. VESTIGII ARHEOLOGICE 1. 1954) vestigiile unei puternice cetăţi dacice (sfârşitul secolului II î. A aparţinut familiilor nobililor de Trascău. 1083 m) s-au descoperit urmele unei cetăţi dacice şi ale uneia feudale. XV în turn-clopotniţă. În centrul cetăţii se află un donjon. 1942. În satul Căpâlna au fost descoperite (1939. În 1514 a fost devastată de ţăranii conduşi de Gh. CETATEA DACICĂ (din CĂPÂLNA) (Alba»Săsciori) Rezervaţie arheologică. compus din parter şi trei etaje pentru locuinţe. 2. CETĂŢILE DE PE PIATRA CRAIVII (Alba»Cricău) -9- . În 1470 cetatea a fost confiscată de regele Matei Corvin şi dată voievodului Transilvaniei. A fost construită de un nobil sas în 1241. lucrată în tehnica de construcţie murus dacicus. În sec. transformat în sec. iar în 1713 a fost dărâmată de trupele austriece. Una din cele mai bine întreţinute cetăţi din Transilvania. Pe înălţimea Piatra Craivii (alt. transformat în sec. XV în turn-clopotniţă. 2. În sec.) care era menită să supravegheze principalele treceri peste munţi. cuprinde o incintă de plan oval.Monument istoric şi de arhitectură laică. Hr -anul 106 d. Cetatea. CETĂŢILE DE PE PIATRA CRAIVII (Alba»Cricău) Monument de arhitectură laică. Hr. CETATEA FEUDALĂ COLŢEŞTI (Alba»Colţeşti) Monument istoric.

. Vestigiile cetăţii dacice indică prezenţa unei fortificaţii masive.canale. MUZEE 1. PODGORII ŞI CRAME CRAMA COMBINATULUI VITICOL (din JIDVEI) (Alba»Jidvei) Punct de degustare. Cramă amenajată în cadrul Podgoriei Jidvei (Fetească regală). lucrată în tehnica de construcţie murus dacicus. drapele. Profil: . COMPLEXUL MĂNĂSTIRII RÂMEŢ (Alba»Aiud/Râmeţ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Monument de arhitectură laică. construcţii hidrotehnice etc.Comemorativ . tunele.port. Are o sală de degustări de 20 locuri amenajată în stil popular.galeria romană. CATEDRALE ŞI MĂNĂSTIRI 11.10 - . arme. Profil: .Istoric . pasaje.Etnografic.Ştiinţă şi tehnică.fotografii. obiecte legate de ocupaţiile locuitorilor. documente referitoare la pregătirea şi desfăşurarea revoluţiei din Transilvania Etnografic . Pe înălţimea Piatra Craivii (alt. Profil . pluguri. documente de familie. revenind din nou mănăstire în 1982. Iancu. Biserica mănăstirii cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost distrusă sau transformată în mai multe rânduri. CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri. MUZEU MEMORIAL AVRAM IANCU (Alba»Avram Iancu) Muzeu comunal. vase specifice zonei. Ctitorie a călugărului Ghenadie şi Romulus zidită de călugări şi pustnici din ordinul eremiţilor. mineralogie: . subterană şi amenajată pentru vizitare. obiecte personale ale lui Avram Iancu .tunul şi săbiile lui A.Etnografic: port popular. fluiere. grape). MUZEU ETNOGRAFIC (în LUPŞA) (Alba»Lupşa) Muzeu comunal. BISERICI. Elemente din viaţa moţilor (tulnice. 1083 m) s-au descoperit urmele unei cetăţi dacice şi ale uneia feudale. MUZEUL MINERITULUI (din ROŞIA MONTANĂ) (Alba»Roşia Montană) Muzeu sătesc. Colecţie etnografică ilustrând ocupaţiile şi îndeletnicirile localnicilor.) LACUL DE ACUMULARE OAŞA (Alba»Şugag) . 3. Colecţie de icoane pe sticlă şi lemn din sec. 2. XVIII-XIX.

Frumoasei cu V.Cununa de la Lupşa (obicei tradiţional familial/de nuntă) . . serbarea folclorică păstoreasc㠄Zi Bade cu fluiera (luna mai). 4. documente de familie.Artă populară: port popular. CENTRU FOLCLORIC (în LUPŞA) (Alba»Lupşa) Creaţie populară Manifestări tradiţionale. CENTRU FOLCLORIC (în AVRAM IANCU) (Alba»Avram Iancu) Manifestări tradiţionale: Târgul de fete de pe muntele Găina (în iulie).11 - . obiceiuri tradiţionale calendaristice (Urcatul oilor la munte. Purtata de Haidău. S-a format la confluenţa V. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. formaţie de fluieraşi. obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare . Creaţie populară: formaţie de dansuri.Dansuri populare româneşti: Învârtita de pe Târnave. drapele. Purtata fetelor de pe Căpâlna. 3.Comemorativ .Celebrul ansamblu popular de dansuri Fetele de la Căpâlna.Târg anual. 2.tunul şi săbiile lui A. MUZEUL MINERITULUI (din ROŞIA MONTANĂ) (Alba»Roşia Montană) . Manifestări tradiţionale. Are o suprafaţă de 400 ha şi un baraj de beton armat înalt de 91 m. arme. Creaţie populară: Formaţie de tulnicărese. Sălanelor. Manifestări tradiţionale: .Istoric . Iancu. rapsozi populari. obiecte personale ale lui Avram Iancu . Rapsozi populari.port. grup de fluieraşi.Arhitectură populară: gospodării ţărăneşti tradiţionale specifice zonelor montane . vase specifice zonei. MUZEU MEMORIAL AVRAM IANCU (Alba»Avram Iancu) Muzeu comunal. 6. 5. Profil: . 7.Obiceiuri tradiţionale calendaristice (de iarnă). CENTRU FOLCLORIC (în ŞUGAG) (Alba»Şugag) Creaţie populară. CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA DE JOS) (Alba»Jidvei) Creaţie populară: . mobilier ţărănesc.Lac de acumulare. CENTRU ETNOGRAFIC (în ŞUGAG) (Alba»Şugag) Arhitectură şi artă populară: . Cântecele Iancului (în iunie). dansuri populare. documente referitoare la pregătirea şi desfăşurarea revoluţiei din Transilvania Etnografic . . Haidăul. Lac populat cu peşte. Chemarea la porunci) . lăţimea de bază de 250m şi un coronament carosabil cu o lăţime de 10 m iar lungimea de 300 m.fotografii.

Arhitectură populară: gospodării ţărăneşti tradiţionale specifice zonelor montane . Localitate cu largă circulaţie artistică.Ştiinţă şi tehnică. tulnice) . 2. SAT TURISTIC ALBAC (Alba»Albac) Artă populară: . ştergare). subterană şi amenajată pentru vizitare. mobilier). Case din lemn cu arhitectură tradiţională (acoperiş ţuguiat şi foarte înalt din şindrilă. pat).12 - . pat). laviţă. scaune. cerdac în faţa casei. . OCOALE (Alba»Gârda de Sus) Arhitectură populară şi artă populară: .Muzeu sătesc. 6. obiecte legate de ocupaţiile locuitorilor. cerdac în faţa casei. 8. Case de lemn din sec. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. CENTRU ETNOGRAFIC (în ŞUGAG) (Alba»Şugag) Arhitectură şi artă populară: . Case din lemn cu arhitectură tradiţională (acoperiş ţuguiat şi foarte înalt din şindrilă. . 3.Artă populară: mobilier (masă.Prelucrare artistică a lemnului (doniţe.Arhitectură populară: structura tradiţională a satelor din Ţara Moţilor.Artă populară: mobilier (masă. pirogravură) .Artă populară: port popular. CENTRU ETNOGRAFIC (în POIANA VADULUI) (Alba»Poiana Vadului) Artă populară: . . aflate pe străzi înguste specifice secolelor trecute . CENTRUL ETNOGRAFIC (în CÂMPENI) (Alba»Câmpeni) Artă populară: Sculptură artistică în lemn (artizanat) . XVIII-XIX. 4. mineralogie: . obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare . mobilier ţărănesc. laviţă. Profil: .Prelucrarea artistică a lemnului (obiecte de uz casnic.galeria romană. 5. OCOALE (Alba»Gârda de Sus) Arhitectură populară şi artă populară: .Sculptură artistică în lemn (încrustare. CASE DE LEMN (în ABRUD) (Alba»Abrud) Monumente de arhitectură populară laică. Ţesături şi cusături (feţe de masă.Etnografic: port popular. scaune.Arhitectură populară: structura tradiţională a satelor din Ţara Moţilor. .

MUNŢII CODRU MOMA (Arad) Masiv muntos situat în V Munţilor Apuseni. polii. laviţă. 2. Munţii Zarand domină Câmpia de V printr-un abrupt tectonic cu o denivelare de 300-400 m. platouri. Vârtop. Împrejurimile Arieşului. RÂURI 1. Munţii Codru Moma sunt alcătuiţi din calcare jurasice dure (în E). LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE OCOALE (Alba»Gârda de Sus) Arhitectură populară şi artă populară: . doline. . Cornul Berbecului. care au favorizat dezvoltarea unor fenomene carstice (chei. Ţapu.Arhitectură populară: structura tradiţională a satelor din Ţara Moţilor. Altitudinea maximă: 1112 m (vf. MUNŢII ZARAND (Arad) Culme muntoasă situată în SV Munţilor Apuseni. continuat cu un mic piemont deluros acoperit cu vii cultivate în terase. Spre V. cerdac în faţa casei. din şisturi cristaline (în V) şi roci vulcanice (în S). Berbeşti (vf.ALTE RESURSE ANTROPICE DOMENIU SCHIABIL (în ARIEŞENI) (Alba»Arieşeni) Domeniu schiabil situat la 830 m alt. ARAD RESURSE NATURALE MUNŢI 1. măguri). scaune. Pleşu).Artă populară: mobilier (masă. Zonă schiabilă: Curcubita.13 - . pat). Case din lemn cu arhitectură tradiţională (acoperiş ţuguiat şi foarte înalt din şindrilă. CRIŞ (Arad) .

Prezenţa laurului . dintre care 27. la 6 km ramificaţie din DN 67 şi aparţine de satul Bistriţa.arbore cu frunze veşnic verzi. Accesul spre gura de intrare se face din curtea Mănăstirii Bistriţa. MUREŞ (Arad) Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României. abruptă. Lucitoare. Este singurul loc din ţară unde se găseşte. de înălţime mică.289 kmp. format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. pe o potecă îngustă. pe o potecă îngustă. dintre care 761 km pe teritoriul României. după Dunăre. Are 803 km. abruptă. comuna Costeşti. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE PEŞTERA BISTRIŢA (LILIECILOR) (Arad»Moneasa) Peştera este situată pe drumul judeţean DJ 646.Râu. Accesul spre gura de intrare se face din curtea Mănăstirii Bistriţa.14 - . . la 6 km ramificaţie din DN 67 şi aparţine de satul Bistriţa. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 29. aducându-i-se transformări în stil neoclasic. 2. 2. Parcul dendrologic are o suprafaţă de 20 ha şi peste 2400 specii exotice şi autohtone. Suprafaţa rezervaţiei este 32 ha. Este de fapt o casă de vânătoare numită Castelul de la Vineşti. 3. Este înconjurat de un parc dendrologic cu arbori din flora arborescentă locală . Crişul Repede are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425 kmp. CASTELUL DE LA VINEŞTI CU PARC DENDROLOGIC (Arad»Săvârşin) Monument de arhitectură laică. XVII. REZERVAŢIA DOSUL LAURULUI (Arad»Zimbru) Rezervaţia naturală.890 kmp pe teritoriul României. ghimpos dinţate cu margine şi fructe roşii. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. ca lungime. Castelul a fost construit în sec. CASTELUL MACEA (CU PARC DENDROLOGIC) (Arad»Macea) Monument de arhitectură laică şi muzeu naţional. A fost construit la sfârşitul sec. comuna Costeşti. REZERVAŢII NATURALE 1. PEŞTERI PEŞTERA BISTRIŢA (LILIECILOR) (Arad»Moneasa) Peştera este situată pe drumul judeţean DJ 646. XIX.

Este de fapt o casă de vânătoare numită Castelul de la Vineşti. 3. 2. Datează din sec. Suprafaţa rezervaţiei de 248 ha.15 - . REZERVAŢIA NATURALĂ PĂDUREA RUNCU GROŞI (Arad»Groşii Noi) Rezervaţia naturală forestieră. CETATEA DEZNA (Arad»Dezna) Monument istoric. Monumentul a fost ridicat în 1974 pe locul în care în sept. CASTELUL DE LA VINEŞTI CU PARC DENDROLOGIC (Arad»Săvârşin) Monument de arhitectură laică. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. MONUMENTUL EROILOR DE LA PĂULIŞ (Arad»Păuliş) Monument comemorativ şi de artă. Iniţial a fost o cetate de pământ care a aparţinut voievodatului lui Menumorut (sec. De asemenea arbori de gârniţă şi tei argintii şi faună cinegetică. ZONĂ CINEGETICĂ (în SĂVÂRŞIN) (Arad»Săvârşin) Faună cinegetică: Cerb lopătar. XVI-XVII. Este înconjurat de un parc dendrologic cu arbori din flora arborescentă locală MUZEE .1944 trupele române au oprit înaintarea trupelor hortyste spre Transilvania. 5. Monumentul a fost realizat de arhitectul Miloş Cristea împreună cu sculptorii arădeni Emil Vitroel şi Ionel Munteanu. A fost construit la sfârşitul sec. MONUMENTE DE ARHITECTURĂ 1. ca fiind reşedinţa unei întinse formaţiuni administrative româneşti. X): Este atestată documentar până în 1536. A făcut parte din sistemul de apărare al vestului Transilvaniei. aducându-i-se transformări în stil neoclasic. XVII. CETATEA ZĂRANDULUI (Arad»Zărand) Monument istoric. Arborii seculari de gorun şi fag cu pătură ierbacee abundentă cu unele specii termofile.4.

Creaţie populară: cor ţărănesc. formaţie de muzică populară cu solişti vocali şi echipă de dansuri. MUZEUL VIEI ŞI VINULUI (din MINIŞ) (Arad»Miniş) Muzeu judeţean. afecţiuni hepatobiliare. Târgul Florilor).ansamblul Doina Crişului. Arhitectura populară: casă veche din lemn pe fundaţie din piatră de râu. Profil: Etnografic . LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE 1.) Baza de tratament principală are secţie de hidroterapie şi de fizioterapie.1. 2. CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC HĂLMAGIU (Arad»Hălmagiu) Artă. Creaţie populară: cor ţărănesc. colite. prelucrare artistică a lemnului. Arta populară: centru de cojocărit. hepatită cronică etc. Istoric .16 - . prelucrare artistică a lemnului. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1.Instalaţii privind istoricul cultivării viţei de vie şi a prelucrării vinului în Podgoria Arad. Arta populară: centru de cojocărit. Târgul Florilor). hipertensiune. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC HĂLMAGIU (Arad»Hălmagiu) Artă. arhitectură şi creaţie populară. fotografii privind istoria prelucrării vinului. Factori balneari: bioclimat sedativ. Arhitectura populară: casă veche din lemn pe fundaţie din piatră de râu. manifestări tradiţionale (Târgul Sărutului. manifestări tradiţionale (Târgul Sărutului. ACTIVITĂŢI ARTISTICE POPULARE (în INEU) (Arad»Ineu) Creaţie artistică populară . LIPOVA (Arad»Lipova) Staţiune balneară de interes general cu activitate permanentă (Alt. dansuri populare.Documente. tulburări ale intestinului gros.140m). ape minerale cu indicaţii terapeutice în cură externă (infarct miocardic. arhitectură şi creaţie populară. MONEASA (Arad»Moneasa) . 2. dansuri populare. recuperare) şi cură internă (gastrite.

LACURI 1. ale cărui ape pun în mişcare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW). Lacul se află la o altitudine de 850 m. ARGEŞ RESURSE NATURALE MUNŢI 1. MUNŢII FĂGĂRAŞ (Argeş) Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Meridionali. LACUL PECINEAGU (Argeş»Dâmbovicioara) Lac antropic. 2. neurologice centrale şi periferice. 3. alcătuit din şisturi cristaline. dar şi din calcare jurasice (spre zona culoarului Rucăr-Bran). conectată la sistemul energetic naţional la 9 decembrie 1966.Staţiune balneoclimatică de interes general cu activitate permanentă. afecţiuni ginecologice.0 mil. mc.cel mai înalt din ţară). cu o suprafaţă de 182 ha şi un volum de 63.17 - . LACUL VIDRARU (Argeş»Arefu) Lac antropic realizat prin bararea cursului superior al râului Argeş. are o lungime de 14 km şi o suprafaţă de 893 ha. metabolism. boli de nutriţie. reumatismale degenerative. 2. Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti (au 6 vârfuri de peste 2500 m). Mai este cunoscut şi sub denumirea de Iezer-Păpuşa. între Dâmboviţa (la E) şi Râu Doamnei (la V). MUNŢII LEAOTA (Argeş) Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor Meridionali. Este alcătuit predominant din şisturi cristaline. 3. Constituit în întregime din şisturi cristaline. MUNŢII IEZER (Argeş) Masiv muntos situat în SE Munţilor Făgăraş. Altitudinea maximă: 2544 m (vf. Indicaţii terapeutice afecţiuni ale aparatului locomotor. LACURI NATURALE (în NUCŞOARA) (Argeş»Nucşoara) . Moldoveanu . Zăcământ de ape minerale mezotermale (4 izvoare şi 3 foraje ).

LACURI NATURALE (în RUCĂR) (Argeş»Rucăr) Lacurile: Zârna (0. Hârtop V (1 ha).550 kmp. 2. Izvorul Muşeteică (0. curge mai întâi pe direcţia SV-NE. de la 300 m altitudine. VEDEA (Argeş) Râu în partea de S a României. Scărişoara Galbenă (2 ha). RÂURI 1. 4.50 ha). Are o lungime de 215 km şi o suprafaţă a bazinului de 5450 kmp. Lacurile: Iezer (0. 3.35 ha). iar apoi traversează Câmpia Găvanu-Burdea. străbate Câmpia Piteştiului pe direcţie NV-SE. desparte apoi Subcarpaţii Ialomiţei de Muscelele Argeşului şi Piemontul Cândeşti. unde face numeroase meandre înguste. unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE. NEAJLOV (Argeş) Râu. Jgheburoasa (2 ha).40 ha). DÂMBOVIŢA (Argeş) Râu în S României (268 km). străbate Câmpia Română şi trece prin Bucureşti. trece prin zonele derpresionare Rucăr-Dragoslavele. 4.30 ha). Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer.30 ha).18 - . traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra Craiului prin impresionantele chei ale Dâmboviţei. de dimensiuni mici.20 ha). Mănăstirii (0. unde are cursul canalizat. afluent al Dunării la Olteniţa. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12. de la 2240 m altitudine. PEŞTERI 1.6 ha). Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Gostinari (judeţul Giurgiu). Păpuşa. Izvorăşte din Câmpia înaltă a Piteştiului. Valea Rea (0. ARGEŞ (Argeş) Râu în S-SE României. afluent al Dunării pe teritoiul comunei Pietroşani (judeţul Teleorman).60 ha).Lacuri naturale. până în dreptul vf. Hârtop I (0.50 ha). Hârtop II (0. Are 150 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp. CHEILE MICI ALE DÂMBOVICIOAREI (Argeş»Dâmbovicioara) . Galbena IV (0. Buda (0.

la o altitudine de 861 m şi la un km Nord de satul Dâmbovicioara. Chei în lungime de circa 4 km.Structuri geologice. în amonte de Cheile Dâmbovicioarei. .Cheia Prepeleacului. pe malul stâng al râului Dâmbovicioara.Cheia Seaca Pietrelor. săpate în calcare jurasice din SE Munţilor Piatra Craiului de către Valea Dâmbovicioara. Ursita dacilor. Uluce) precum şi izvoare denumite de localnici gâlgoaie. în apropierea culoarului depresionar Rucăr Bran. Avem: . pe malul stâng al râului Dâmbovicioara. Chei în lungime de circa 4 km. în zona dinspre Leaota a culoarului Rucăr-Bran. 3. În pereţii abrupţi. . 2.Cheia Urdăriţii. Ursita dacilor. . la o altitudine de 861 m şi la un km Nord de satul Dâmbovicioara. aproape verticali ai cheilor se află mai multe peşteri (Urşilor. în apropierea culoarului depresionar Rucăr Bran. În pereţii abrupţi. 4. Chei săpate de Valea Dâmbovicioara în calcare jurasice din NV-ul Munţilor Piatra Craiului. Chei săpate de Valea Dâmbovicioara în calcare jurasice. PEŞTERA DÂMBOVICIOARA (Argeş»Dâmbovicioara) Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de SE a Munţilor Piatra Craiului. săpate în calcare jurasice din SE Munţilor Piatra Craiului de către Valea Dâmbovicioara. CHEILE DIN BAZINUL SUPERIOR AL VĂII DÂMBOVICIOARA (Argeş»Dâmbovicioara) Structuri geologice. Cheia Crovului.Cheia Strâmtă sau Cheiţa Brustruretului. PEŞTERA DÂMBOVICIOARA (Argeş»Dâmbovicioara) Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de SE a Munţilor Piatra Craiului. în amonte de Cheile Dâmbovicioarei. 2. Uluce) precum şi izvoare denumite de localnici gâlgoaie. .19 - . care împreună cu Cheia Strâmtă formează aşa numitele Chei ale Brusturetului. .are aspectul unor mici canioane.Cheia Rudăriţei . aproape verticali ai cheilor se află mai multe peşteri (Urşilor. CHEILE DIN BAZINUL SUPERIOR AL VĂII CHEII (Argeş»Dâmbovicioara) Structuri geologice. cu lăţimi relativ uniforme. CHEILE MICI ALE DÂMBOVICIOAREI (Argeş»Dâmbovicioara) Structuri geologice. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. Avem: .Cheia Lungă.

parcul a fost creat în anii 1895-1900. etc. Aici se află rezervaţia geologică (granitul de Albesti) şi paleontologică (calcarul de Albeşti . garofiţa alpină. Aici se află rezervaţia geologică (granitul de Albesti) şi paleontologică (calcarul de Albeşti . PĂDUREA IEDU-CERNAT (Argeş»Nucşoara) Rezervaţie naturală (forestieră). Are 300 ha şi este situată în masivul Iezer-Păpuşa. Cuprinde şi lacul glaciar Iezer. ienupăr de virginia etc. REZERVAŢII NATURALE 1. piciorul cocoşului. etc. PARC DENDROLOGIC (în MIHĂEŞTI) (Argeş»Mihăeşti) Rezervaţie naturală (parc dendrologic). Peisajul este completat de podul din beton care imită împletitura rădăcinilor şi crengilor copacilor. relict glaciar. arginţica.). pin. arici de mare.5 ha.punct fosilifer cu calcare numulitice în care se găsesc pietrificaţi crabi. cuprinde şi o rezervaţie naturală botanică cu specii exotice aclimatizate.). 3.Arăpilă).60 ha. arici de mare. arborele pagodelor. REZERVAŢIA ALBEŞTI (Argeş»Bughea de Sus) Rezervaţie geologică şi paleontologică. REZERVAŢIA ALBEŞTI (Argeş»Bughea de Sus) Rezervaţie geologică şi paleontologică. dinţi fosili de rechini. stejar roşu. cimbrişorul de munte. Pădure seculară de conifere. plantă ocrotită. REZERVAŢIA NATURALĂ IEZER (Argeş»Nucşoara) Rezervaţie naturală. 5. Întins pe o suprafaţă de 57.20 - . Cuprinde exemplare de brad caucazian. 6. 4. Aici se află bujorul de munte sau smirdarul. zâmbrul. 7. PARCUL ŞTEFĂNESCU (din CÂMPULUNG) (Argeş»Câmpulung Muscel) Parc dendrologic. Este amenajat din anul 1900. Iniţiat de inginerul silvic Vasile Golescu (fiul lui Alexandru Golescu . Aici se află restaurantul Cornul Vânătorului şi Grădina Zoologică. REZERVAŢIE FLORISTICĂ (în NEGRAŞI) (Argeş»Negraşi) . 2. PARCUL TRIVALE (din PITEŞTI) (Argeş»Piteşti) Parc dendrologic.punct fosilifer cu calcare numulitice în care se găsesc pietrificaţi crabi. dinţi fosili de rechini. cu o suprafaţă de 0.5. gorun.

cu o cornulă cu marginile roşii ce înfloresc la sfârşitul lunii aprilie şi ţin până la sfârşitul lunii mai. REZERVAŢIE FORESTIERĂ (în AREFU) (Argeş»Arefu) Rezervaţie naturală (forestieră). calcice. izvoare cu ape minerale sulfatate.21 - . 11. Zonă de plecare spre cheile şi peştera Dâmbovicioara spre crestele Munţilor Piatra Craiului. 13. Pădurea Arefu (257 ha). Peşti fosili din Oligocen.Rezervaţie naturală (floristică). sodice. Cerb lopătar. 9. 12.ZONĂ CINEGETICĂ (în MUŞĂTEŞTI) (Argeş»Robaia) Faună cinegetică.ZONĂ CINEGETICĂ (în LEREŞTI) (Argeş»Lereşti) Faună cinegetică. Factori de cură: climat submontan cu aer curat. ZONĂ CINEGETICĂ (în DÂMBOVICIOARA) (Argeş»Dâmbovicioara) Faună cinegetică.ZONĂ CINEGETICĂ (în RUCĂR) (Argeş»Rucăr) Faună cinegetică. lipsit de praf şi alergeni. ALTE RESURSE NATURALE RESURSE BALNEARE (în NUCŞOARA) (Argeş»Nucşoara) Resurse balneare. CASTRUL ROMAN JIDAVA (Argeş»Schitu Goleşti) . REZERVAŢIE NATURALĂ (în SUSLĂNEŞTI) (Argeş»Suslăneşti) Rezervaţie naturală (paleontologică). sulfuroase. RESURSE ANTROPICE VESTIGII ARHEOLOGICE 1. Cerb lopătar. Fosilele au o duritate foarte mare. declarată rezervaţie forestieră. 8. Exemplare foarte frumoase de cerb lopătar. Cerb carpatin (fond de vânătoare gospodărit de ocolul silvic Muşăteşti). A fost declarată rezervaţie floristică la 24 iunie 1966. bioclimat tonic. Pe o suprafaţă de 4. 10. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha.6 ha se găseşte o poiană cu narcise albe.

îndeplinind sarcina apărării trecătorii Bran. Fortificaţia a fost ridicată în timpul împăratului roman Septimiu Sever. CENTRU ETNOGRAFIC (în DRAGOSLAVELE) (Argeş»Dragoslavele) Creaţie populară: ţesături (covoare. artă populară. cunoscut în istoriografie sub numele de Radu I. stâlpi. sărare. furci de tors.22 - . cergi. port popular. fiind considerat cel mai mare castru.Rezervaţie arheologică. traforuri. din humă albă sau verde. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. se acoperă cu un smalţ incolor. lădari. oale de sobă. tipare de coş. XIV. linguri). ulcioare în forma de amforă. porţi monumentale cu decoraţie sculptată. 6. ţesături. Este construit din piatră. Potrivit legendei. fote cu motive geometrice lucrate în fir metalizat. Este orientat pe axa N-S. fruntarii. 5. Negru Vodă. 2. Centru de dulgherit şi prelucrarea artistică a lemnului. RUINELE CETĂŢII POIENARI (Argeş»Căpăţânenii Ungureni) Rezervaţie arheologică. bolduri. CENTRU ETNOGRAFIC (din MUŞĂTEŞTI) (Argeş»Robaia) Artă populară. LEREŞTI (Argeş»Lereşti) Arhitectură populară. CENTRU ETNOGRAFIC (în POIENIŢA) (Argeş»Băjeşti) Centru de olărit. 4. Arhitectura populară: case de piatră în stilul tradiţional muscelean argeşan. prispe. 2. MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în CÂMPULUNG) (Argeş»Câmpulung Muscel) . 3. ar fi aparţinut legendarului domn al Ţării Româneşti. Lutul este modelat în oale cu mănuşă. Prelucrarea artistică a lemnului: obiecte de uz casnic (tocuri de coasă. Ruinele Cetăţii Poienari sau Cetatea lui Negru Vodă datează din sec. Motivele decorative în vergi sau în şarpe. Prelucrarea artistică a lemnului: obiecte de uz casnic. CENTRU ETNOGRAFIC (în SĂLĂTRUCU) (Argeş»Sălătrucu) Artă populară. Artă populară: port popular. ştergare). Sat cu structură tradiţională.

Orchestra de muzică populară Doina Argeşului. cergi). Sat cu structură tradiţională. RUCĂR (Argeş»Rucăr) Artă şi arhitectură populară. Arhitectură populară: case ţărăneşti. . ţesături (placade. Artă populară: port popular tradiţional. Arhitectură populară: case ţărăneşti cu aspect de vilă. Sat cu structură tradiţională. ţesături (plocade. 9. RUCĂR (Argeş»Rucăr) Artă şi arhitectură populară.Târgul meşteşugarilor şi creatorilor populari din Muntenia (septembrie). 2. Artă populară: port popular. artă populară. Artă populară: port popular tradiţional.Manifestare populară tradiţională. instalaţii tehnice ţărăneşti (două dârste cu pive). SATUL TURISTIC PODU DÂMBOVIŢEI (Argeş»Dâmbovicioara) Arhitectură populară. dimie.târgul de vară (iulie) unde sunt desfăcute producţii ceramice din Argeş şi alte zone ale ţării. dimie. porţi din lemn frumos sculptate. marame). 7. . Ilie . ţesături (placade. Centru de dulgherit şi prelucrarea artistică a lemnului.). ţesături. 8. ţesături (fote. Centru de dulgherit şi prelucrarea artistică a lemnului. etc. STAŢIUNI BALNEARE BUGHEA DE SUS (Argeş»Bughea de Sus) . Centru de dulgherit şi prelucrarea artistică a lemnului. Artă populară: port popular. LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE 1. artă populară. Arhitectura populară: case de piatră în stilul tradiţional muscelean argeşan. cergi). porţi din lemn frumos sculptate. LEREŞTI (Argeş»Lereşti) Arhitectură populară. obiecte din lemn şi uz casnic. Târgul Sf. instalaţii tehnice ţărăneşti. MANIFESTĂRI POPULARE TRADIŢIONALE (în PITEŞTI) (Argeş»Piteşti) Manifestări populare tradiţionale. Arhitectură populară: case ţărăneşti cu aspect de vilă.23 - . instalaţii tehnice ţărăneşti (două dârste cu pive).

ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE BĂILE BRĂDETU (Argeş»Brădetu) Staţiune balneoclimaterică. Vaduri. MUNŢII GOŞMANU (Bacău) Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Orientali.ape minerale sulfuroase. 2.a. 3. pe cursul superior al râului Vâlsan.Staţiune balneoclimaterică. BACĂU RESURSE NATURALE MUNŢI 1. între râurile Trotuş (la V) şi Tazlău (la E) alcătuită din fliş. MUNŢII CIUCULUI (Bacău) Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. MUNŢII NEMIRA (Bacău) . clorurate. în depresiunea Brădetu. clorurate. cu activitate permanentă.24 - . MUNŢII BERZUNŢI (Bacău) Culme muntoasă cu orientare NV-SE. unele iodurate. la poalele de SE ale Munţilor Iezer. Important nod hidrografic (de aici izvorăsc râurile: Oanţu. sodice. cu activitate sezonieră. Secu.ape minerale sulfuroase. Factori balneari: . Trotuşului (la E) şi Uzului (la S). Staţiune balneoclimaterică de interes general. iar precipitaţiile medii anuale între 700-800 mm. hipotone. situată în E Carpaţilor Orientali. Factori balneari: . Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-9 grade Celsius. Altitudinea maximă: 1474 m (vf. Iapa. hipotone. sodice. Este situată la 590 m altitudine. SE. Geamăna). Este situată la 624 m altitudine.). 4. cu direcţia NV. Calu. Staţiune balneoclimaterică de interes local. având forma unei culmi prelungi. Măgura). Nechitu ş. Altitudinea amximă: 984 m (vf. între văile superioare ale Oltului (la V). alcătuit din depozite cretacice.

MONUMENTE ALE NATURII STEJARUL LUI ŞTEFAN CEL MARE (Bacău»Bogdana) . 5. Coza. conglomerate ş. Are 706 km. Toance. Munţii Nemira se individualizează printr-o masivitate accentuată.a. gresii. afluent al Dunării.0 ha şi un volum de 0.a. din care 559 km pe teritoriul României.).890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară. fragmentaţi de văi adânci (Putna. Crucea etc. MUNŢII TARCĂU (Bacău) Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. BISTRIŢA (Bacău) Râu.8% din suprafaţa României). Cârlibaba.). Năruja. LACURI LACUL BĂLĂTĂU (Bacău»Dărmăneşti) Lac de baraj natural. afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine.25 - . în alternanţă cu chei şi îngustări pitoreşti (Zugreni. din care 42. SIRET (Bacău) Râu în partea de E a României. care ocupă 18.). Ciocăneşti etc. bazinul hidrografic are 44. MUNŢII VRANCEI (Bacău) Munţii Vrancei sunt situaţi în Carpaţii de Curbură. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. Au aspectul unor munţi joşi. cu direcţie generală de curgere NNV-SSE. cu altitudini medii de 1100-1300 m. mc.Masiv muntos situat în partea de E-SE a Carpaţilor Orientali (parte componentă a Munţilor Trotuşului). Sunt alcătuiţi predominant din marne. 6.1 mil. RÂURI 1. cu o suprafaţă de 6. desfăşurându-se sub forma unei culmi principale (ale căror altitudini scad de la N la S). străbate apoi diferite formaţiuni geologice în care formează bazinete mai largi (Şesuri. Zăbala ş. 2. care fac trecerea de la zona internă la cea externă a flişului.835 kmp.

Stejar secular ocrotit de lege. Pădure de gorun în suprafaţă de 34. 3. 6. PARC DENDROLOGIC (în HEMEIUŞ) (Bacău»Hemeiuş) . REZERVAŢII NATURALE 1. PĂDUREA ARSURA (Bacău»Podiş) Rezervaţie naturală (forestieră). Roci vulcanice de natură deosebită. 2. Rezervaţie delimitată de Dealul Perchiu la 400m altitudine acoperită cu păduri caracteristice silvostepei: arbori şi arbuşti termofili (stejarul pufos. PĂDUREA DE LA IZVORUL ALB (Bacău»Dărmăneşti) Rezervaţie naturală (forestieră). CINERITELE DE NUTAŞCA RUSENI (Bacău»Cleja) Rezervaţie naturală. plante ierboase (astrogalus). carpen şi fag. Aici se găseşte un arbore îngemănat prin creşterea a două specii diferite de fag. PĂDUREA DE PINI (de la MOINEŞTI) (Bacău»Moineşti) Rezervaţie naturală. Înălţimea arborilor de tisă este de 6-7 m. DEALUL PERCHIU (Bacău»Oneşti) Rezervaţie naturală (botanică). FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE CINERITELE DE NUTAŞCA RUSENI (Bacău»Cleja) Rezervaţie naturală. 4. Suprafaţa rezervaţiei 57 ha. Pădure de tisă de 3 ha situată la o altitudine de 600-700 m pe un versant.5 ha cu multe exemplare seculare. migdalul pitic). 5. Pădure bătrână de gorun. CODRUL SECULAR RUNC (Bacău»Buhuşi) Rezervaţie naturală forestieră. Pădure de pini pe o suprafaţă de 15 ha 7.Monument al naturii. Roci vulcanice de natură deosebită.26 - .

cerb carpatin. BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din BORZEŞTI) (Bacău»Bogdana) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 11.Rezervaţie naturală. chiparos de baltă. Este realizată în stil moldovenesc. ALTE RESURSE NATURALE TÂRGU OCNA (Bacău»Târgu Ocna) Staţiune balneară cu activitate permanentă. peisagistică). RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. ZONĂ CINEGETICĂ (în SCUTARU) (Bacău»Scutaru) Faună cinegetică. PLAIURILE ŞI STÂNCĂRIILE NEMIREI (Bacău»Slănic Moldova) Rezervaţie naturală (botanică. 1994. BISERICA DIN LEMN Sf. portocaliu. brad duglas) etc. În jurul izvoarelor şi pe pajişti cresc specii rare de plante.27 - . cu ceramică smălţuită în culoare verde. STEJARUL LUI ŞTEFAN CEL MARE (Bacău»Bogdana) Monument al naturii. REZERVAŢIA DE ARINI (din DOFTEANA) (Bacău»Dofteana) Rezervaţie naturală. galben. Din 1894 funcţionează ca staţiune de interes local. mistreţ. Ctitorie din 1493-1494 a lui Ştefan cel Mare şi a fiului său Alexandru. 9. Voievozi (din TISA SILVESTRI) (Bacău»Tisa Silvestri) . căprior. cafeniu. Stejar secular ocrotit de lege. Primele analize ale apelor de aici au fost făcute în 1846. Profilul principal îl constituie tratamentul astmului realizat în sanatoriul din salină. 1924. Parc dendrologic de arini şi pini. 2. pinul de Himalaia. A fost restaurată în 1905. Fond de vânătoare pe o suprafaţă de 30000 ha . 8. Aici sunt şi două lacuri mici de baraj natural. Rezervaţia cuprinde păduri de molid şi pajişti subalpine. Parc dendrologic pe lângă Conacul Roşu în suprafaţă de 47 ha cu aproximativ 200 specii indigene şi exotice (larice. iar în Vîrful Nemira (1648 m) sunt Stâncăriile. 10. cu faţadele decorate.

28 - . Conacul datează de la sfârşitul sec. 11. Pod din piatră datând din sec. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI CAŞIN (Bacău»Mănăstirea Caşin) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. MONUMENTE DE ARHITECTURĂ 1. Monument comemorativ. Aici s-au dat lupte în primul război mondial. 4. XIX. Ştefan Voievod în 1656. CONACUL ROŞU (Bacău»Hemeiuş) Monument istoric şi de arhitectură laică + rezervaţie naturală. LOC ISTORIC . Biserica actuală a fost pictată în 1836 de Macarie Levantes. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI BERZUNŢI Adormirea Maicii Domnului (Bacău»Berzunţi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserică construită din lemn de stejar în 1723 de către răzeşii din localitate. Edificiu construit în 1898 situat într-un frumos parc dendrologic. Este identică cu biserica Golia din Iaşi. George Enescu a cerut să fie înmormântat la Tescani. 13. ctitorie a lui Bogdan Lăpuşneanu din 1572. al XV-lea reparat în anii 1840 şi 1903. PODUL LUI ŞTEFAN CEL MARE (Bacău»Bogdana) Monument istoric. VESTIGII ARHEOLOGICE . Aici venea foarte des George Enescu unde a şi creat opera Oedip. 3.MONUMENT COMEMORATIV (în OITUZ) (Bacău»Oituz) Loc istoric. 12. Monument ridicat în memoria soldaţilor români căzuţi în al doilea război mondial pe aceste locuri. La cota 600 m se află Statuia cavalerului în luptă. Biserica a fost ridicată de Gh. CONACUL ROSETTI-TESCANI (cu parcul dendrologic) (Bacău»Tescani) Monument istoric şi de arhitectură laică. MONUMENTUL EROILOR (din GHIMEŞ) (Bacău»Ghimeş-Făget) Monument comemorativ. în luptele pentru alungarea hitleriştilor. Clopotul datează din 1570. A fost restaurată în 1980. 5. Biserica a fost construită în 1774 pe locul unei biserici din lemn.Monument istoric şi de arhitectură religioasă.

CENTRU ETNOGRAFIC (din GHIMEŞ) (Bacău»Ghimeş-Făget) Arhitectură şi artă populară. Arhitectură populară: Structură tradiţională (sat adunat). Aşezare dacică de tip dava datând din sec. CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC. instalaţii tehnice populare.I d. AŞEZAREA DACICĂ ZARGIDAVA (Bacău»Brad) Rezervaţie arheologică. CENTRU ETNOGRAFIC (în CAŞIN) (Bacău»Caşin) Arhitectură. Arhitectură populară: gospodării cu structură tradiţională. 5.Prima variantă a Mioriţei.Decebal ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR CENTRU FOLCLORIC (în CLEJA) (Bacău»Cleja) Creaţie populară. Artă populară: prelucrare artistică a lemnului (porţi). (în BERZUNŢI) (Bacău»Berzunţi) Arhitectură şi artă populară. 2. confecţionat cojoace. arhitectură tradiţională. CETATEA DACICĂ TAMASIDAVA (Bacău»Răcătău de Jos) Rezervaţie arheologică. I î. ţesături. . prelucrarea artistică a pietrei (stâlpi pentru porţi). confecţionat instrumente muzicale. Ţesături (covoare sub formă de tablouri vivante redate stilizat) 4. textile. creaţie populară. CENTRU ETNOGRAFIC (în POIENI) (Bacău»Poieni) Arhitectură populară. Gospodării de structură tradiţională. Artă populară: Prelucrarea . Port popular cu influenţe transilvănene. Aici s-a găsit un bogat material arheologic. Sat cu arhitectură tradiţională. Cu un nivel de locuire din epoca bronzului şi unul dacic. artă populară. 3.1. Folclor epic . 2. confecţionat cojoace cu motive variate.29 - . ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. Aşezarea reprezintă civilizaţia geto-dacică în perioada de maximă dezvoltare din epoca statului condus de Burebista . Gospodării cu structură tradiţională.Hr. CENTRU ETNOGRAFIC (în GLĂVĂNEŞTI) (Bacău»Podu Turcului) Artă populară. Este situată pe malul stâng al Siretului.Hr.

fântâni cu mască). Parc aflat în lunca Bistriţei. . gorun).artistică a lemnului (porţi sculptate.30 - . Altitudinea maximă: 1849 m (vf. Sunt parţial împăduriţi (fag. ZONĂ DE AGREMENT GHERĂIEŞTI (Bacău»Bacău) Zonă de agrement. Măgura Mare). 2.zonă împădurită climat de veri răcoroase. extinsă pe direcţia NVSE. Altitudinea macimă: 918 m (vf. Este situată pe versantul estic al Carpaţilor Orientali.ichtiofaună . carpen. Munţii Plopiş sunt alcătuiţi din roci cristaline şi iviri de calcare. . MUNŢII BIHOR (Bihor) Masiv muntos situat în V României. ZONĂ DE AGREMENT (în SĂLĂTRUC) (Bacău»Dărmăneşti) Zonă de agrement.lacul de acumulare Poiana Uzului. mobilier. 2. ALTE RESURSE ANTROPICE 1. constituind nucleul Munţilor Apuseni (Carpaţii Occidentali) şi totodată treapta montană cea mai înaltă a acestora. . într-o pădure tip zăvoi. Curcubăta Mare). într-o regiune cu păduri de fag şi brad. în mijlocul unui parc naural amenajat. la o altitudine de 530 m. MUNTELE ŞES (PLOPIŞ) (Bihor) Culme muntoasă situată în partea de NV a Munţilor Apuseni. Microclimat propice recreerii. unelte agricole sculptate. BIHOR RESURSE NATURALE MUNŢI 1. LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE SLĂNIC MOLDOVA (Bacău»Slănic Moldova) Staţiune balneoclimaterică de interes general cu activitate permanentă. pe valea pârâului Slănic.

5. sub Varful Peleaga si Saua Bucurei. cu relief domol. dominată de mai multe vârfuri care depăşesc 1600 m altitudine. RÂURI 1. alcătuit din roci vulcanice. BARCĂU (Bihor) . mc a fost dat în folosinţă în anul 1973 pentru alimentarea hidrocentralei Leşu (3. MUNŢII VLĂDEASA (Bihor) Masiv muntos situat în partea de N a Munţilor Apuseni. MUNŢII CODRU MOMA (Bihor) Masiv muntos situat în V Munţilor Apuseni.00 ha. LACUL CICOŞ (Bihor»Săcueni) Rezervaţie naturală în suprafaţă de 10.4MW) intrată în funcţiune în anul 1977. doline.90 ha. platouri. şisturi cristaline şi local calcare jurasice. măguri). Este un masiv bine individualizat. 2.sud. Pleşu). 4. orientată NNE-SSV. LACUL BUCURA (Bihor»Brădet) Cel mai impunator lac alpin din Carpatii romanesti este situat in caldarea ce-i poarta numele.31 - . Munţii Codru Moma sunt alcătuiţi din calcare jurasice dure (în E). alcătuită predominant din calcare mezozoice şi marginal din roci vulcanice neogene. LACURI 1. Altitudinea maximă: 1112 m (vf. ce este orientată NV-SE.3 mil.3. 3. care au favorizat dezvoltarea unor fenomene carstice (chei. LACUL DE ACUMULARE LEŞU (Bihor»Bulz) Lacul de acumulare cu o suprafaţă de 148 ha şi un volum de apă de 28. din şisturi cristaline (în V) şi roci vulcanice (în S). Suprafata lacului este de 8. polii. orientat in directia nord . cu o culme centrală. lungimea de 550 m si latimea medie de 160 m. la altitudinea de 2040 m. MUNŢII PĂDUREA CRAIULUI (Bihor) Culme muntoasă situată în NV Munţilor Apuseni. teşită.

afluent al Crişului Repede. numită platoul calcaros Vaşcău. Peştera Câmpenească are un portal de 20 m înălţime. la circa 1 km amonte de cabana Meziad şi 4 km amonte de confluenţa cu pârâul Meziad (la 15 km de Remetea).IZBUCUL BOIU (Bihor»Vaşcău) Structuri geologice.000 mc. printr-un aven de 35 m adâncime. săpat în şisturi cristaline. PEŞTERA UNGURULUI (Bihor»Şuncuiuş) . Peştera descendentă adăposteşte o masă de gheaţă. 1 km. care are grosimea de circa 14 m şi un volum aproximativ de 12. Avenul este încadrat în aria carstică din M-ţii Codru-Moma. Peştera are o lungime de 2. străbate defileul de la Marca. 3. ca mărime după Scărişoara. Izvorăşte de sub vf. CRIŞ (Bihor) Râu. Ponor din E Munţilor Plopiş. Cetăţile sunt constituite din trei avene gigantice. CETATILE PONORULUI (Bihor»Pietroasa) Fenomene geologice. Intrarea în peşteră are dimensiuni reduse şi este situată la baza unui bloc de calcar. pe pârâul Valea Peşterii. Se deschide la o altitudine de 435 m în versantul drept al Văii Peşterii.357 m. PEŞTERA FOCUL VIU (Bihor»Chişcău) Structură geologică peştera este al doilea gheţar. format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. Reprezintă fenomenul carstic cel mai remarcabil din ţara noastră. 2. situate într-o depresiune împădurită cu diametrul de cca. Crişul Repede are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425 kmp. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei.32 - . PEŞTERI 1. În ea se pierd apele pârâului Ţarinii. 2. 5. apoi trece în zona de dealuri şi de câmpie. 6. Primul aven este sfârşitul Văii Cetăţii.Râu. flanchează marginea sudică a depresiunii Şimleu Silvaniei. PEŞTERA MEZIAD (Bihor»Remetea) Peştera Meziad se află în sudul Munţilor Pădurea Craiului. AVENUL CÂMPENEASCA . PEŞTERA GĂLĂŞENI (Bihor»Gălăşeni) Structură geologică Peştera poate fi vizitată pe întregul parcurs numai de turiştii care posedă mijloace speologice. 4.

la o altitudine de 482 m. PEŞTERA URŞILOR (Bihor»Chişcău) Peştera Urşilor este amplasată în partea de est a satului Chişcău (comuna Pietroasa. pe versantul stâng al Văii Crăiasa (afluent de dreapta al Crişului Negru).5 km distanţă de Peştera Vântului.5 km amonte de satul Vadu Crişului. Galeria cu Meandre si Marele Meandru Racoviţă. judeţul Bihor). foarte spectaculoasă.Peştera Ungurului se află la circa 1. PEŞTERA VADU CRIŞULUI (Bihor»Gălăşeni) Peştera Vadu Crişului este situată în zona centrală a Defileului Crişului Repede (între comuna Şuncuiuş şi Vadu Crişului). 10. Peştera se află în versantul stâng al Văii Iadului. fiind greu accesibilă. CETĂŢILE PONORULUI (Bihor»Chişcău) . în Defileul Crişului. înaltă de 4 m şi o lungime de 4. dar explorată prima oară în 1944. Cunoscută de la sfărşitul sec. PEŞTERA VALEA LEŞULUI (Bihor»Bulz) Structuri geologice. Are o înălţime de 365 m.70 ha. 11. PEŞTERA VÂNTULUI (Bihor»Şuncuiuş) Peştera Vântului a devenit în anul 2003 obiectiv turistic. XIX. CHEI DEFILEUL CRIŞULUI REPEDE (Bihor»Gălăşeni) Rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 219.500 m. Accesul se face pe o punte suspendată peste Criş. la 305 m altitudine şi la circa 2. prin amenajarea parţială a traseului principal.33 - . o intrare mare. cu o diaclază în centru. 7. la baza versantului de nord al Munţilor Pădurea Craiului (Munţii Apuseni). MONUMENTE ALE NATURII 1. având o deschidere de circa 25 m. 8. PEŞTERA VACII (Bihor»Roşia) Structură geologică Peştera are intrarea situată la circa 40 m deasupra albiei seci a Albioarei. 9.

este un interesant fenomen carstic. Cetăţile sunt constituite din trei avene gigantice. PEŞTERA URŞILOR (Bihor»Chişcău) Peştera Urşilor este amplasată în partea de est a satului Chişcău (comuna Pietroasa. 3. 7. Reprezintă fenomenul carstic cel mai remarcabil din ţara noastră. 6. la baza versantului de nord al Munţilor Pădurea Craiului (Munţii Apuseni).5 km amonte de satul Vadu Crişului.Fenomene geologice. Galeria cu Meandre si Marele Meandru Racoviţă. Situat la altitudinea de 398 m. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1.5 ha. AVENUL CÂMPENEASCA . IZBUCUL INTERMITENT DE LA CĂLUGĂRI (Bihor»Vaşcău) Monument al naturii. situate într-o depresiune împădurită cu diametrul de cca. păsări şi numeroase mamifere din Pleistocenul mediu. 2.IZBUCUL BOIU (Bihor»Vaşcău) . judeţul Bihor). 8. izbucnirile se succed la câteva minute. Primul aven este sfârşitul Văii Cetăţii. la 305 m altitudine şi la circa 2. pe versantul stâng al Văii Crăiasa (afluent de dreapta al Crişului Negru). la o altitudine de 482 m. cu o suprafaţă de 0. reprezentat printr-un izvor a cărui apă izbucneşte la suprafaţă cu intermitenţă. 5. LOCUL FOSILIFER DIN VALEA LIONII (Bihor»Peştiş) Punct fosilifer. 4.34 - .1 Mai) Dealul Şomleu cu resturi de reptile. prin amenajarea parţială a traseului principal. LOCUL FOSILIFER DE LA CORNIŢEL (Bihor»Corniţel) Rezervaţie naturală paleontologică. În anii cu pluviozitate ridicată. PUNCT FOSILIFER (în BETFIA) (Bihor»Băile Felix . cu resturi de reptile mezozoice (din Triasic). PEŞTERA VÂNTULUI (Bihor»Şuncuiuş) Peştera Vântului a devenit în anul 2003 obiectiv turistic. 1 km. PEŞTERA VADU CRIŞULUI (Bihor»Gălăşeni) Peştera Vadu Crişului este situată în zona centrală a Defileului Crişului Repede (între comuna Şuncuiuş şi Vadu Crişului).

1 km. roz ori violacee. printr-un aven de 35 m adâncime. LOCUL FOSILIFER DE LA CORNIŢEL (Bihor»Corniţel) Rezervaţie naturală paleontologică. situate într-o depresiune împădurită cu diametrul de cca.VALEA SEACĂ (Bihor»Nucet) Structuri geologice: Groapa Ruginoasă este o imensă ravenă. IZBUCUL INTERMITENT DE LA CĂLUGĂRI (Bihor»Vaşcău) Monument al naturii. LOCUL FOSILIFER DIN VALEA LIONII (Bihor»Peştiş) Punct fosilifer. 3. 6. izbucnirile se succed la câteva minute. reprezentat printr-un izvor a cărui apă izbucneşte la suprafaţă cu intermitenţă.750 m. 8. sala de gheaţă se termină în sala Falselor Culoare ce reprezintă septe de tavan care aproape că ating podeaua. În anii cu pluviozitate ridicată. CETĂŢILE PONORULUI (Bihor»Chişcău) Fenomene geologice.Structuri geologice. este un interesant fenomen carstic. 2. 9. Avenul este încadrat în aria carstică din M-ţii Codru-Moma. numită platoul calcaros Vaşcău. cu o suprafaţă de 0. Porţiunea care poate fi vizitată începe de la gura peşterii. Cetăţile sunt constituite din trei avene gigantice.40 ha. PEŞTERA FOCUL VIU (Bihor»Chişcău) . 4. Peştera Câmpenească are un portal de 20 m înălţime. După o porţiune de îngustare şi o lărgire. CALCARELE CU HIPURIŢI (Bihor»Bratca) Rezervaţie paleontologică Imens recif coralier cu lamelibranhiate marine de vârstă cretacică extins pe o suprafaţă de 0. 7. lată de circa 450 m şi adâncă de peste 100 m. 5.5 ha. cu resturi de reptile mezozoice (din Triasic). În ea se pierd apele pârâului Ţarinii. GHEŢARUL DE LA BARSA (Bihor»Chişcău) Structură geologică Lungimea peşterii este de 2. Situat la altitudinea de 398 m.35 - . Pereţii săi înclinaţi puternic sunt săpaţi în cuarţite dure de culoare roşie. Reprezintă fenomenul carstic cel mai remarcabil din ţara noastră. GROAPA RUGINOASĂ .

PEŞTERA GĂLĂŞENI (Bihor»Gălăşeni) Structură geologică Peştera poate fi vizitată pe întregul parcurs numai de turiştii care posedă mijloace speologice. 12. 10. având o deschidere de circa 25 m. 16. ca mărime după Scărişoara. care are grosimea de circa 14 m şi un volum aproximativ de 12. fiind greu accesibilă. PEŞTERA VACII (Bihor»Roşia) Structură geologică Peştera are intrarea situată la circa 40 m deasupra albiei seci a Albioarei.1 Mai) Dealul Şomleu cu resturi de reptile. o intrare mare.000 mc. PUNCT FOSILIFER (în LĂZĂRENI) (Bihor»Lăzăreni) Structuri geologice. Intrarea în peşteră are dimensiuni reduse şi este situată la baza unui bloc de calcar. Peştera se află în versantul stâng al Văii Iadului. 15. prin amenajarea parţială a traseului principal. CALCARELE CU HIPURIŢI (Bihor»Bratca) . rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 0. cu o diaclază în centru. PUNCT FOSILIFER (în BETFIA) (Bihor»Băile Felix .calcare tortoniene REZERVAŢII NATURALE 1. 13.500 m. Are o înălţime de 365 m. păsări şi numeroase mamifere din Pleistocenul mediu.Structură geologică peştera este al doilea gheţar. Galeria cu Meandre si Marele Meandru Racoviţă. PEŞTERA VALEA LEŞULUI (Bihor»Bulz) Structuri geologice. 14.36 - . Calcarele tortoniene de la Miheleu. PEŞTERA VÂNTULUI (Bihor»Şuncuiuş) Peştera Vântului a devenit în anul 2003 obiectiv turistic. PUNCT FOSILIFER (în TĂŞAD) (Bihor»Tăşad) Structuri geologice . Peştera descendentă adăposteşte o masă de gheaţă. 11.10 ha. înaltă de 4 m şi o lungime de 4.

LACUL CICOŞ (Bihor»Săcueni) Rezervaţie naturală în suprafaţă de 10. 9. DEFILEUL CRIŞULUI REPEDE (Bihor»Gălăşeni) Rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 219.1 Mai) Dealul Şomleu cu resturi de reptile. PUNCT FOSILIFER (în LĂZĂRENI) (Bihor»Lăzăreni) Structuri geologice. Parc dendrologic cu numeroase specii lemnoase autohtone şi exotice. păsări şi numeroase mamifere din Pleistocenul mediu. rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 0. 8. IZVOARELE DE LA RĂBĂGANI (Bihor»Vărăşeni) Rezervaţie naturală Ştrand cu apă mezotermală. Calcarele tortoniene de la Miheleu. Peisajul frumos constituie un prilej în plus de campare.10 ha. .00 ha. 10. PARCUL DENDROLOGIC (din BALC) (Bihor»Balc) Rezervaţie naturală.40 ha.Rezervaţie paleontologică Imens recif coralier cu lamelibranhiate marine de vârstă cretacică extins pe o suprafaţă de 0.37 - . 4.5 ha. POIANA CU NARCISE DE LA GORONIŞTE (Bihor»Tinca) Rezervaţie naturală în suprafaţă de 1 ha. 5. 7. cu o suprafaţă de 0. 3.00 ha. LOCUL FOSILIFER DE LA CORNIŢEL (Bihor»Corniţel) Rezervaţie naturală paleontologică. PUNCT FOSILIFER (în BETFIA) (Bihor»Băile Felix . 6. COMPLEXUL HIDROLOGIC VALEA RECE (Bihor»Sălacea) Rezervaţie naturală în suprafaţă de 2. 2.70 ha. Izvorul de la Răbăgani este căutat de specialiştii în ştiinţe biologice şi pentru speciile de gasteropode.

biserica cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil a fost construită în anul 1700 şi pictată în 1889. declarat monument al naturii. REZERVAŢIA PEŢEA (Bihor»Băile Felix . În apa termală a pârâului şi lacului Peţea (4 ha).11. XVIII. peştele endemic roşioara de apă caldă şi se dezvoltă o specie rară de nufăr de tip subtropical. CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri. CENTRU FOLCLORIC (în BOIANU MARE) (Bihor»Boianu Mare) .1 Mai) Rezervaţie naturală. trăiesc melcul Melanopsis parreyssi (relict terţiar). biserica are hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril.canale. pasaje. cu adăugiri din sec. BISERICĂ DE LEMN (în BOIANU MARE) (Bihor»Boianu Mare) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.aici se află renumita echipă feminină de dansuri populare Fetele de la Căpâlna ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. relict terţiar.3 mil. ACTIVITĂŢI ŞI MANIFESTĂRI CULTURALE CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA) (Bihor»Căpâlna) Manifestare populară . 2.4MW) intrată în funcţiune în anul 1977. construcţii hidrotehnice etc. BISERICA DE LEMN (din MARGINE) (Bihor»Margine) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XIX şi picturi din sec. tunele. crestate sau sculptate. mc a fost dat în folosinţă în anul 1973 pentru alimentarea hidrocentralei Leşu (3. Sub aspectul bogăţiei în ornamente cioplite. bisericile din lemn din Bihor depăşesc monumentele de acest gen din Europa. cu temperaturi constante de 30 grade Celsius. A fost construită în anul 1686. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1.38 - .) LACUL DE ACUMULARE LEŞU (Bihor»Bulz) Lacul de acumulare cu o suprafaţă de 148 ha şi un volum de apă de 28.

unice în ţară nu numai prin ornamentaţie cât mai ales datorită tehnicii de afumare a scândurilor de brad înainte de confecţionare. constituind un complex etnografic original. . CENTRU ETNOGRAFIC (în PIETROASA) (Bihor»Pietroasa) Artă populară: sculpturi în lemn. CENTRU ETNOGRAFIC (în SĂLACEA) (Bihor»Sălacea) Artă populară Centru de împletituri din papură. XIX şi începutul sec. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. 3. CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA) (Bihor»Căpâlna) Manifestare populară . mobilier ţărănesc. rotărit. scaune al căror spătare sunt reprezentări antropomorfe şi laviţe migălos dăltuite. linii întretăiate şi câteva motive fitomorfe stilizate (bradul. 2.Manifestări populare tradiţionale legate de anumite perioade şi date calendaristice. Muzeul prezintă mărturii ale culturii populare deosebit de valoroase. CENTRU ETNOGRAFIC (în DERNA) (Bihor»Derna) Tehnică populară În Derna se păstrează instalaţii tehnice de la vechile exploatări de bitum şi nisipuri bituminoase (datând din sec. ţesături şi costume populare. a fost organizat într-o concepţie ştiinţifică adecvată în clădirea ce a aparţinut doctorului Ioan Ciordaş.aici se află renumita echipă feminină de dansuri populare Fetele de la Căpâlna . deschis într-o primă formă în anul 1958. 4. provenite din satele depresiunii. CENTRU ETNOGRAFIC (în BUDUREASA) (Bihor»Budureasa) Tehnică populară: vestite lăzi de zestre ornamentate cu semicercuri. CENTRU ETNOGRAFIC (în BOIANU MARE) (Bihor»Boianu Mare) Arhitectură şi tehnică populară arhitectură populară: case ţărăneşti tradiţionale construcţie de suprafaţă cu un singur nivel. XX) şi numeroase pivniţe de vin.39 - . 2. mobilier tradiţional cu lăzi de zestre. 5. MUZEUL ETNOGRAFIC (din BEIUŞ) (Bihor»Beiuş) Muzeu etnografic. de anumite momente din viaţa omului. 3. spicul).

Vasele tradiţionale erau nesmălţuite. CENTRU ETNOGRAFIC (în VADU CRIŞULUI) (Bihor»Gălăşeni) Artă populară: singurul centru de ceramică albă din Europa.40 - . cu funcţionare permanentă. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE MARGHITA (Bihor»Marghita) Staţiune balneoclimaterică sezonieră. 2. la o altitudine de 140 m. Ea este de fapt o frumoasă poiană cu molizi răzleţi. Climă continentală moderată. Olarii din Vadu Crişului sunt pomeniţi în documentele medievale. fiind drenat axial de izvoarele Văii Iadului. mai umede din vest.5(C. de interes local. cu izvoare de ape minerale bicarbonatate. TINCA (Bihor»Tinca) Staţiune balneoclimaterică de interes general. XIX se practică pe scar . influenţat uşor de circulaţia maselor de aer oceanice. cu funcţionare permanentă. cu veri răcoroase şi ierni blânde.1 Mai) Staţiune balneoclimaterică de interes general. cu slabe influenţe oceanice dinspre vest..6.. hipertermale (64(C) indicate în tratarea unor deficienţe ale aparatului locomotor şi a unor tulburări funcţionale genitale la femei. BĂILE FELIX (Bihor»Băile Felix . cu climat moderat de câmpie. .. Temperatura medie anuală este de 10. clorurate. Este situată în NV-ul ţării. 7. CENTRU ETNOGRAFIC (în VALEA DE JOS) (Bihor»Chişcău) Artă populară Centru de pielărie şi cojocărit şi de ceramică populară albă şi roşie. după ardere ele capătă culoarea albă datorită faptului că din argilă lipsesc oxizii de fier. STAŢIUNI BALNEARE 1. LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI MONTANE STÂNA DE VALE (Bihor»Stâna de Vale) Staţiunea montană Stâna de Vale reprezintă un mic bazinet situat în jurul altitudinii de 1100 m. înconjurată de munţi cu păduri de molid şi fag. De la sfârşitul sec.

situat între valea superioară a Suciului (la V) şi cea a Sălăuţei (la E). 2. Suhard (la NE) şi Călimani (la S). 5. parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. MUNŢII CĂLIMANI (Bistriţa-Năsăud) Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali. aparţine lanţului muntos vulcanic. situaţi în N Carpaţilor Orientali. MUNŢII ROTUNDA (Bistriţa-Năsăud) Colină muntoasă alcătuită din roci cristaline foarte variate. Someşu Mare şi Depresiunea Maramureşului. LACUL COLIBIŢA (Bistriţa-Năsăud»Colibiţa) .41 - . între Sălăuţa. de râul Coşna (la NE) şi Valea Bistriţei ardelene (la S) şi străjuiţi de Munţii Rodna (la NV). MUNŢII ŢIBLEŞ (Bistriţa-Năsăud) Masiv muntos situat în partea de NV a Carpaţilor Orientali. 3. Munţii Rodnei ocupă un spaţiu vast. MUNŢII RODNA (Bistriţa-Năsăud) Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpaţlor Orientali. delimitaţi de cursul superior al râului Someşul Mare (la V şi NV). Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti. MUNŢII BÂRGĂU (Bistriţa-Năsăud) Munţi scunzi. 4. acoperită cu păduri de foioase şi conifere. LACURI 1. relicte glaciare. Ţibleş). Altitudinea maximă: 1839 m (vf. Acestora li se adaugă pinii strob. poieni şi păşuni alpine pigmentate cu blocuri de roci cristaline printre care se află tufe de afini şi smârdar.BISTRIŢA NĂSĂUD RESURSE NATURALE MUNŢI 1.

Crucea etc.42 - .Lac de acumulare situat la graniţa dintre Munţii Bârgăului şi Munţii Călimani. LACUL INEU (Bistriţa-Năsăud»Valea Vinului) Lac glaciar situat în Munţii Rodnei. 6. Are lungimea de circa 75 m şi lăţimea de 4 m şi este înconjurat de o frumoasă pădure de molid. 2. Are formă oval alungită o lungime de 227 m.). BISTRIŢA (Bistriţa-Năsăud) Râu. LACUL OCHIUL MĂRII (Bistriţa-Năsăud»Sărăţel) Lac de baraj cu apă sărată. lăţimea maximă de 64 m şi o adâncime de 4. LACUL CETĂŢELE (Bistriţa-Năsăud»Căianu Mare) Lac natural cu faună şi floră specifică.85 m. străbate apoi diferite formaţiuni geologice în care formează bazinete mai largi (Şesuri. cu o adâncime maximă de 0. format în spatele unui val de alunecare pornit din Dealul Cetăţele. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. Suprafaţa ocrotită este de 15 ha. TĂUL ZÂNELOR (Bistriţa-Năsăud»Colibiţa) Lac montan de baraj (alt. SOMEŞU MARE (Bistriţa-Năsăud) .40 m. are o suprafaţă de 5.6 m. 4. în alternanţă cu chei şi îngustări pitoreşti (Zugreni. 2. în Munţii Rodnei. LACUL LALA MICĂ (Bistriţa-Năsăud»Şanţ) Parte a complexului de lacuri glaciare LALA. Cârlibaba. Lacul sa format în spatele unui val de grohotiş. 1293 m) cu faună şi floră specifică lacurilor montane. 7. afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. Este alimentat cu apă din precipitaţii şi izvoare de fund. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine. şi adâncimea maximă este de 1. Ciocăneşti etc. 5.787 mp. LACUL LALA MARE (Bistriţa-Năsăud»Colibiţa) Parte a complexului de lacuri glaciare LALA. 3. Suprafaţa este de 8.). RÂURI 1.637 mp. în Munţii Rodnei. Toance.

sifoane aflate în lungul unui curs de apă. care izvorăşte din V Munţilor Suhard. la S de pasul Rodna (1271 m altitudine).43 - . la 1.269 m şi o diferenţă de nivel de 90. 3. Ele sunt străjuite de pereţi abrupţi de 300 m şi stânci semeţe. MONUMENTE ALE NATURII 1. cu cea mai mare extindere a cursului şi bazinului său pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud: 118 km. CHEI CHEILE BISTRIŢEI (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa Bârgăului) Cheile săpate în V. Izvorul râului ce curge prin peşteră este Izbucul Rece aflat în V. 2. Bistriţei ardelene au o lungime de 9 km. de sub vf.Râu în N României. Coşorba (1547 m altitudine). iar suprafaţa bazinului este 4490 kmp. sub vf.sedimentare cu numeroase resturi de floră miocen superioară. Telcişorului. cu pârâul Valea Smeului. Omu. de la 1551 m altitudine. MOLIDUL CANDELABRU (din MUREŞENII BÂRGĂULUI) (Bistriţa- Năsăud»Mureşenii Bârgăului) . în debite mari în perioadele ploioase.0 m. PEŞTERA JGHEABUL LUI ZALION (Bistriţa-Năsăud»Telciu) Structuri geologice. PEŞTERA MAGLIEI (Bistriţa-Năsăud»Rodna) Fenomen carstic situat pe versantul drept al paraului Izvorul Magliei. La intrarea în chei se află Cascada Diavolului.435 m altitudine. cu o lungime de 4. PEŞTERI 1. PEŞTERA ZÂNELOR (Bistriţa-Năsăud»Rodna) Este situată în Munţii Rodnei (Bazinul hidrografic al râului Rebra). Cheile sunt săpate în aglomerate vulcanice. cascade. a pârâului Maria. 4. Se formează prin unirea. Peşteră alcătuită din câteva lărgiri în formă de săli. al cărui izvor se află în E Munţilor Rodnei. PIATRA CORBULUI (Bistriţa-Năsăud»Budacu de Sus) Rezervaţie naturală Perete stâncos (Piatra Corbului constituie marginea vestică a eruptivului Călimanilor de NV la limita cu Bazinul Transilvaniei) alcătuit din depozite vulcanogen .

PEŞTERA JGHEABUL LUI ZALION (Bistriţa-Năsăud»Telciu) Structuri geologice. PETRELE TĂTĂRCII (Bistriţa-Năsăud»Colibiţa) Rezervaţia naturală geologică Peisaj de mărturii geologice în eruptivul Călimanilor de NV. În cadrul rezervaţiei se poate vizita: Peştera Izvoru Tăuşoarelor săpată în calcare în versantul stâng al Văii Tăuşoarelor la altitudinea 950 m. MASIVUL DE SARE (din SĂRĂŢEL) (Bistriţa-Năsăud»Sărăţel) Structuri geologice. Bistriţei ardelene au o lungime de 9 km. VULCANII NOROIOŞI (din MONOR) (Bistriţa-Năsăud»Monor) Fenomene geologice.44 - . Are caracter descendent fiind constituită dintr-o reţea de galerii (8. Telcişorului. legaţi genetic de o structură purtătoare de gaz metan. acoperit de depozite cuaternare subţiri. fenomen teratologic (monstru vegetal) 2. exemplar de peste 20 m înălţime. COMPLEXUL CARSTIC TĂUŞOARE-ZALION (Bistriţa-Năsăud»Gersa II) Structuri geologice.830 m lungime) dezvoltate pe diaclaze. Zonă mlăştinoasă cu vulcani noroioşi parţial activi. Tătărcii (1247 m). Peşteră alcătuită din câteva lărgiri în formă de săli. în debite mari în perioadele ploioase. Molid denumit şi regele brazilor. sifoane aflate în lungul unui curs de apă. cascade. de formă conică. S-au format în urma ieşirii gazului metan din adâncime. PIATRA CORBULUI (Bistriţa-Năsăud»Budacu de Sus) . Cheile sunt săpate în aglomerate vulcanice. CHEILE BISTRIŢEI (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa Bârgăului) Cheile săpate în V. 3.Monument al naturii. sarea masivă apărând la suprafaţă. 5. Masiv de sare. 2. care în câteva puncte sunt îndepărtate. 6. Ele sunt străjuite de pereţi abrupţi de 300 m şi stânci semeţe. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. La intrarea în chei se află Cascada Diavolului. care antrenează spre suprafaţă un noroi fluid. Izvorul râului ce curge prin peşteră este Izbucul Rece aflat în V. Pietrele Tătărcii reprezintă formaţiuni de eroziune cu forme curioase ce apar pe Vf. 4. cu ramificaţia ramurilor înghesuită asemănător unei tufe uriaşe. Suprafaţa ocrotită este de 500 ha.

legaţi genetic de o structură purtătoare de gaz metan.. Vale cu aspect de chei cu versanţi abrupţi şi cascade (Detunata şi Cormăiţa). carbogazoase. învolburat de numeroase blocuri de roci. Zonă mlăştinoasă cu vulcani noroioşi parţial activi. 8. Brâncuşi.Rezervaţie naturală Perete stâncos (Piatra Corbului constituie marginea vestică a eruptivului Călimanilor de NV la limita cu Bazinul Transilvaniei) alcătuit din depozite vulcanogen . RÂPA CU PĂPUŞI (Bistriţa-Năsăud»Domneşti) Rezervaţie naturală geologică Concreţiuni de forme diferite. denumite de localnici: Soldaţii. RÂPA VERDE (Bistriţa-Năsăud»Budacu de Sus) Rezervaţie naturală paleontologică Floră ponţiană în marne.ZĂVOAIELE BORCUTULUI (Bistriţa-Năsăud»Romuli) Rezervaţie naturală hidrologică Depunere de travertin şi tuf calcaros din care ies la suprafaţă ape minerale şi dioxid de carbon liber. ele amintind de sculpturile antice sau creaţiile lui C. desprinse din versanţi. REZERVAŢII NATURALE .. care antrenează spre suprafaţă un noroi fluid. bicarbonatate. 11.VULCANII NOROIOŞI (din MONOR) (Bistriţa-Năsăud»Monor) Fenomene geologice. VALEA CORMAIA (Bistriţa-Năsăud»Sângeorz Băi) Structuri geologice. cu un curs rapid. Au fost identificate 8 nivele floristice ce conţin specii Miocen superioare de arbuşti şi arbori. Peisaj montan deosebit de pitoresc pe o suprafaţă ce include numeroase rarităţi şi curiozităţi naturale.sedimentare cu numeroase resturi de floră miocen superioară. Şieu. Femeia de piatră etc. 12. 10. Flora este prezentă prin resturi incarbonizate de plante. Suprafaţa ocrotită este de 1 ha. Rezervaţia are o suprafaţă de 2 ha. magneziene. Ciupercile. 9. tufite andezitice.45 - . 7. marne tufotice şi tufite andezice. sodice. REZERVAŢIA COMARNIC (Bistriţa-Năsăud»Cuşma) Rezervaţie naturală paleontologică Floră miocen superioară în marne tufitice. Suprafaţa ocrotită este de 5 ha. Apele minerale sunt feruginoase. modelate în versantul V. Paleoflora de la Comarnic se aseamănă ce cea de la Râpa Verde din Budacu de Sus (resturi de plante: conifere şi angiosperme). S-au format în urma ieşirii gazului metan din adâncime.

MUNŢII ROTUNDA (Bistriţa-Năsăud»Valea Mare(Şanţ)) Colină muntoasă alcătuită din roci cristaline foarte variate.787 mp. poiană cu lalele pestriţe. Pietrele Tătărcii reprezintă formaţiuni de eroziune cu forme curioase ce apar pe Vf. iarba sărată. în care vegetează specia baltic .830 m lungime) dezvoltate pe diaclaze. avand peste 150 de specii de copaci si arbusti din cele mai variate parti ale lumii. Este alimentat cu apă din precipitaţii şi izvoare de fund. . Acestora li se adaugă pinii strob. format în spatele unui val de alunecare pornit din Dealul Cetăţele. LA SĂRĂTURĂ (Bistriţa-Năsăud»Blăjenii de Jos) Rezervaţie naturală botanică Păşune în suprafaţă de 20 ha. mlăştinoasă. cătina roşie. acoperită cu păduri de foioase şi conifere. LACUL CETĂŢELE (Bistriţa-Năsăud»Căianu Mare) Lac natural cu faună şi floră specifică. COMPLEXUL CARSTIC TĂUŞOARE-ZALION (Bistriţa-Năsăud»Gersa II) Structuri geologice. Are formă oval alungită o lungime de 227 m. 2. 6.46 - . aflată într-o pădure rară. alcătuită din specii de gorun şi stejar (exemplare de 60-80 ani). 7.1. lăţimea maximă de 64 m şi o adâncime de 4. PETRELE TĂTĂRCII (Bistriţa-Năsăud»Colibiţa) Rezervaţia naturală geologică Peisaj de mărturii geologice în eruptivul Călimanilor de NV. Suprafaţa ocrotită este de 500 ha.central europeană Armeria maritimă şi alte plante specifice sărăturilor: Săricica.85 m. PĂDUREA DIN ŞES (din ORHEIU BISTRIŢEI) (Bistriţa-Năsăud»Orheiu Bistriţei) Pădure de interes social recreativ. Are caracter descendent fiind constituită dintr-o reţea de galerii (8. PARCUL DEONTOLOGIC ARCALIA (Bistriţa-Năsăud»Blăjenii de Jos) Întins pe o suprafata de 16 ha. 5. poieni şi păşuni alpine pigmentate cu blocuri de roci cristaline printre care se află tufe de afini şi smârdar. 4. Suprafaţa este de 8. 3. Tătărcii (1247 m). relicte glaciare. În cadrul rezervaţiei se poate vizita: Peştera Izvoru Tăuşoarelor săpată în calcare în versantul stâng al Văii Tăuşoarelor la altitudinea 950 m. sărăturată.

Suprafaţa ocrotită este de 5 ha. parţial acoperit de pădure de molid şi poieni cu planta. Şieu.8. 11. Rezervaţia are o suprafaţă de 2 ha. PIATRA CUŞMEI (Bistriţa-Năsăud»Cuşma) Rezervaţie naturală botanică masiv stâncos. relict glaciar. marne tufotice şi tufite andezice. 10. Au fost identificate 8 nivele floristice ce conţin specii Miocen superioare de arbuşti şi arbori. tufite andezitice. Femeia de piatră etc. 9. Brâncuşi. 15. denumite de localnici: Soldaţii. RÂPA VERDE (Bistriţa-Năsăud»Budacu de Sus) Rezervaţie naturală paleontologică Floră ponţiană în marne. RÂPA CU PĂPUŞI (Bistriţa-Năsăud»Domneşti) Rezervaţie naturală geologică Concreţiuni de forme diferite. crucea pământului. REZERVAŢIA NATURALĂ BISTRICIORUL (Bistriţa-Năsăud»Colibiţa) . POIANA CU NARCISE (din MOGOŞENI) (Bistriţa-Năsăud»Mogoşeni) Rezervaţie naturală Suprafaţă de fâneaţă umedă foarte bogată în narcise.600 m. Suprafaţa ocrotită este de 1 ha. Suprafaţa ocrotită este de 10 ha. Saca la o altitudine de 1. 13. PIATRA CORBULUI (Bistriţa-Năsăud»Budacu de Sus) Rezervaţie naturală Perete stâncos (Piatra Corbului constituie marginea vestică a eruptivului Călimanilor de NV la limita cu Bazinul Transilvaniei) alcătuit din depozite vulcanogen . modelate în versantul V. REZERVAŢIA COMARNIC (Bistriţa-Năsăud»Cuşma) Rezervaţie naturală paleontologică Floră miocen superioară în marne tufitice. Linnaea borealis. Paleoflora de la Comarnic se aseamănă ce cea de la Râpa Verde din Budacu de Sus (resturi de plante: conifere şi angiosperme). 12.. 14. Flora este prezentă prin resturi incarbonizate de plante.47 - . în asociaţie dominantă de barba ursului. POIANA CU NARCISE (din VALEA VINULUI) (Bistriţa-Năsăud»Valea Mare(Şanţ)) Rezervaţie naturală botanică Poiană cu narcise pe versantul estic al M. Ciupercile. opaiţa multicoloră.sedimentare cu numeroase resturi de floră miocen superioară. Suprafaţa ocrotită este de 5 ha şi este acoperită şi de numeroase ochiuri de apă. Suprafaţa ocrotită este de 10 ha. ele amintind de sculpturile antice sau creaţiile lui C.

Călimani de NV. 17. VALEA REPEDEA (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa Bârgăului) Rezervaţie naturală Versanţi alcătuiţi din roci eruptive cu numeroase formaţiuni erozionale spectaculoase. STÂNCA IEDULUI-BUJDEIE (Bistriţa-Năsăud»Anieş) Rezervaţie faunistică naturală Stânca Iedului-Bujdeie din M.Rezervaţie naturală Jnepeniş relativ întins din M. Căliman şi M. CORMAIA SI TELCISOR (Bistriţa-Năsăud»Telciu) Situate în sate ale comunei Telciu. trăiesc un număr mare de cocoşi de mesteacăn. sodice. Apele minerale sunt feruginoase. la care se adaugă păduri de larice şi câteva specii de plante ocrotite.5 km şi lată de circa 200 m. ZĂVOAIELE BORCUTULUI (Bistriţa-Năsăud»Romuli) Rezervaţie naturală hidrologică Depunere de travertin şi tuf calcaros din care ies la suprafaţă ape minerale şi dioxid de carbon liber. bicarbonatate. ZONĂ CINEGETICĂ (în COLIBIŢA) (Bistriţa-Năsăud»Colibiţa) Fond cinegetic: cerb carpatin. jder. 19. Bistriţei şi are aspect de chei pe o lungime de circa 12 km. în care. cărora li se asociază grupuri de rododendron spre vârful muntelui. mistreţ. Mihăiasa (M.48 - . PODGORIA LECHINTA-TEACA (Bistriţa-Năsăud»Lechinţa) In podgoria Lechinta se produc numai vinuri albe. 2. Rodnei). magneziene. 16. 20. constituită din roci cristaline şi acoperită de o pădure de molid. 18. RESURSE ANTROPICE . cocoşul de munte. Jnepenii formează o fâşie continuă. PĂSTRĂVĂRIILE FIAD. urs. produc si vand peste. lungă de circa 1. Valea curge în apropierea limitei dintre M. ce se continuă cu păşuni şi o pădure de molid. ZONĂ CINEGETICĂ (în ILVA MARE) (Bistriţa-Năsăud»Ilva Mare) Faună cinegetică: cerb lopătar ALTE RESURSE NATURALE 1. carbogazoase. râs. spre vârf.

port popular. Profil: etnografie. În 1489 a intrat în posesia lui Ştefan cel Mare.49 - . CETATEA CICEU (Bistriţa-Năsăud»Ciceu-Giurgeşti) Vestigii arheologice. II-III). XIX. preotul Sebastian Coşbuc. X. RUINELE CASTRULUI Năsăud»Orheiu Bistriţei) ROMAN (din ORHEIU BISTRIŢEI) (Bistriţa- Vestigii arheologice. scrisori.VESTIGII ARHEOLOGICE 1. ladă de tezaur bogat decorată. Profil: memorial. documente şi alte obiecte care au aparţinut scriitorului Liviu Rebreanu. ce a avut un rol important in perioada Evului Mediu. scrisori. istorie. 3. ediţii ale operei sale. 4. 2. documente. Muzeul deţine peste 6000 piese. Castru roman de dimensiuni mari în care îşi avea garnizoana Cohors I şi aşezare civilă romană (sec. Muzeul este organizat în casa părintească. Etnografie: unelte agricole. Cetatea a fost construită în 1203-1204. mobilier din casa părinţilor. publicaţii. manuscrise. Colecţia cuprinde obiecte aparţinând poetului. cărţi. XIX de tatăl poetului. MUZEUL MEMORIAL LIVIU REBREANU (Bistriţa-Năsăud»Liviu Rebreanu) . Cu ajutorul colecţiei prezente s-a reconstituit atmosfera unei case de intelectuali de la ţară de la mijlocul sec. 3. Istorie: vase dacice. iar apoi a fost feudă a domnilor moldoveni până în timpul lui Alexandru Lăpuşneanu (1568). cărţi editate la Gherla. schiţe. RUINELE CETĂŢII RODNA (Bistriţa-Năsăud»Rodna) Cetate datând din sec. 2. MUZEUL MEMORIAL GEORGE COŞBUC (Bistriţa-Năsăud»Coşbuc) Muzeu memorial. construită în sec. hârtii. MUZEU SĂTESC (în MAIERU) (Bistriţa-Năsăud»Maieru) Muzeu etnografic. istoria literaturii: piese de mobilier. MUZEUL MEMORIAL ION POP RETEGANUL (Bistriţa-Năsăud»Reteag) Muzeu memorial. fiind amenajată ca reşedinţa domnească. MUZEE 1.

Ieşitul plugului întâi 6. Târg săptămânal unde se aduc pentru desfacere produse meşteşugăreşti.Muzeu memorial. 3. 2. Ansamblu coral. în luna iulie. CENTRU FOLCLORIC (în BISTRIŢA BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa Bârgăului) Manifestări populare tradiţionale . CENTRU FOLCLORIC (în ILVA MARE) (Bistriţa-Năsăud»Ilva Mare) Manifestări populare tradiţionale: cântece populare. ediţii din opera acestuia apărute în ţară şi străinătate. istoria literaturii. CENTRU FOLCLORIC (în JOSENII BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Josenii Bârgăului) Manifestare populară tradiţională: Alaiul Munţilor. ACTIVITĂŢI ŞI MANIFESTARI CULTURALE 1.50 - . 5. fotografii de familie. Teatrul folcloric Banda Jianului. CENTRU FOLCLORIC (în NĂSĂUD) (Bistriţa-Năsăud»Năsăud) Manifestări populare tradiţionale. unele fiind autentice creaţii de artă populară Reuniunea corală Doina someşană (mai). Serbare folclorică ce are loc anual. .unul din fraţii Rebreanu. dedicată obiceiurilor de nuntă din satele de pe Valea Bârgavelor (februarie). ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în BISTRIŢA) (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa) Manifestări populare tradiţionale: Festivalul internaţional de folclor Nunta Zamfirei. 4. 7. picturi în ulei şi acuarelă ale lui Virgil Rebreanu . Ansamblul folcloric Cununa de pe Someş. CENTRU FOLCLORIC (în MUREŞENII BÂRGĂULUI) (Bistriţa- Năsăud»Mureşenii Bârgăului) Manifestare populară tradiţională.obiceiuri calendaristice (de iarnă şi de Paşti) şi familiale (nunţi). Obiecte de mobilier. alte obiecte aparţinând scriitorului. Ansamblul folcloric Codrişorul. concursuri estivale de cântec. CENTRU FOLCLORIC (în MAIERU) (Bistriţa-Năsăud»Maieru) Creaţie populară: Ansamblul de dansuri şi cântece populare Cununa. instrumentişti. Profil: memorial. Obiceiuri populare: tradiţionale calendaristice . joc şi port popular.

Ansamblul folcloric Cununa de pe Someş.obiceiuri calendaristice (de iarnă şi de Paşti) şi familiale (nunţi). Teatrul folcloric Banda Jianului. CENTRU FOLCLORIC (în BISTRIŢA BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa Bârgăului) Manifestări populare tradiţionale . în luna iulie. CENTRU FOLCLORIC (în JOSENII BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Josenii Bârgăului) Manifestare populară tradiţională: Alaiul Munţilor. CENTRU FOLCLORIC (în MUREŞENII BÂRGĂULUI) (BistriţaNăsăud»Mureşenii Bârgăului) Manifestare populară tradiţională.8. MANIFESTARE ARTISTICĂ (în SATUL COŞBUC) (Bistriţa-Năsăud»Coşbuc) Manifestare artistică Festivalul naţional de poezie G. 3.51 - . formaţie corală. joc şi port popular.Ieşitul plugului întâi 6. Serbare folclorică ce are loc anual. Obiceiuri populare: tradiţionale calendaristice . ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în BISTRIŢA) (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa) Manifestări populare tradiţionale: Festivalul internaţional de folclor Nunta Zamfirei. 4. Ansamblu coral. dedicată obiceiurilor de nuntă din satele de pe Valea Bârgavelor (februarie). 9. . 2. Ansamblul folcloric Codrişorul. CENTRU FOLCLORIC (în MAIERU) (Bistriţa-Năsăud»Maieru) Creaţie populară: Ansamblul de dansuri şi cântece populare Cununa. Coşbuc (octombrie) ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. CENTRU FOLCLORIC (în ILVA MARE) (Bistriţa-Năsăud»Ilva Mare) Manifestări populare tradiţionale: cântece populare. 5. instrumentişti. jocului şi portului someşan (vara). concursuri estivale de cântec. CENTRU FOLCLORIC (în SÂNGEORZ-BĂI) (Bistriţa-Năsăud»Sângeorz Băi) Manifestări populare tradiţionale: Festivalul cântecului.

documente şi alte obiecte care au aparţinut scriitorului Liviu Rebreanu. adunate din toate satele năsăudene. CENTRU ETNOGRAFIC (în ILVA MARE) (Bistriţa-Năsăud»Ilva Mare) Arhitectură şi artă populară: port popular cu numeroase cusături multicolore. artă populară: port popular policrom. interioare tradiţionale. istorie. cusături şi ţesături din lână şi bumbac. jocului şi portului someşan (vara). CENTRU ETNOGRAFIC (în JOSENII BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Josenii Bârgăului) . formaţie corală. 9. 8. scrisori. schiţe. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. CENTRU ETNOGRAFIC (în BISTRIŢA BÂRGĂULUI) (Bistriţa-Năsăud»Bistriţa Bârgăului) Arhitectură şi artă populară Arhitectură populară: tradiţională (casă cu tindă la mijloc). hârtii. Profil: etnografie. Aici se află şi o originală colecţie de bâte ciobăneşti. CENTRU FOLCLORIC (în NĂSĂUD) (Bistriţa-Năsăud»Năsăud) Manifestări populare tradiţionale. 10.7. ladă de tezaur bogat decorată. Muzeul deţine peste 6000 piese. Exponatele sunt orânduite în câteva încăperi. Profil: etnografie: piese autentice foarte valoroase.MUZEU SĂTESC (în MAIERU) (Bistriţa-Năsăud»Maieru) Muzeu etnografic. unele fiind autentice creaţii de artă populară Reuniunea corală Doina someşană (mai). port popular.52 - . CENTRU FOLCLORIC (în SÂNGEORZ-BĂI) (Bistriţa-Năsăud»Sângeorz Băi) Manifestări populare tradiţionale: Festivalul cântecului. Istorie: vase dacice. prelucrarea artistică a lemnului (porţi) 3. Târg săptămânal unde se aduc pentru desfacere produse meşteşugăreşti. Etnografie: unelte agricole. iar în curte este amenajată o stână cu unelte şi ustensile pastorale caracteristice zonei. COLECŢIA ETNOGRAFICĂ ŞI DE ARTĂ POPULARĂ IOAN RUS (BistriţaNăsăud»Livezile) Muzeu etnografic. 2. documente.

Arhitectură şi tehnică populară arhitectură populară: deşi predomină casele noi. 8. pieptare (bărbăteşti cu ciucuri). pieptarele bărbaţilor. 5. Teatrul folcloric Banda Jianului. CENTRU FOLCLORIC (în MAIERU) (Bistriţa-Năsăud»Maieru) Creaţie populară: Ansamblul de dansuri şi cântece populare Cununa. CENTRU ETNOGRAFIC (în SATUL LIVIU REBREANU) (Bistriţa-Năsăud»Liviu Rebreanu) Artă populară Broderii fine cusute pe bluzele femeilor. în localitate mai există încă tipul de casă veche cu tindă la mijloc. creaţie populară . 4. artă populară: port popular original . chimire etc.XIX şi artă populară: ţesături şi cusături. 9. CENTRU ETNOGRAFIC (în MUREŞENII BÂRGĂULUI) (Bistriţa- Năsăud»Mureşenii Bârgăului) Artă populară: port popular deosebit de frumos cu cusături decorative în culori variate pe ii şi pânzături la femei. cămăşi cu bogate şi fine motive florale. cu amenajarea interiorului în maniera specifică tradiţiei locale. obiceiuri tradiţionale familiale. 7.Ieşitul plugului întâi 10. CENTRU ETNOGRAFIC (în LIVEZILE) (Bistriţa-Năsăud»Livezile) Arhitectură populară: case vechi din sec. 6. CENTRU ETNOGRAFIC (în ŞIEUŢ) (Bistriţa-Năsăud»Şieuţ) Arhitectură şi artă populară Arhitectură populară: stână de vară cu târlă organizată tradiţional. Deasupra se poartă pieptare de piele înflorate. Ansamblu coral. CENTRU FOLCLORIC (în ŞIEUŢ) (Bistriţa-Năsăud»Şieuţ) Tehnică populară .formaţii de dansuri populare. Obiceiuri populare: tradiţionale calendaristice . CENTRU ETNOGRAFIC (în NĂSĂUD) (Bistriţa-Năsăud»Năsăud) Artă populară: broderii fine. catrinţe cu ciucuri.53 - .unelte şi tehnici vechi de preparare a produselor lactate.cămaşă cu ciupag şi catrinţă. . curele late (chimire) împodobite. XVIII . chimire. pe cămăşi şi pieptare la bărbaţi.

BOTOŞANI RESURSE NATURALE LACURI 1. LACUL "STÂNCA COSTEŞTI" (Botoşani»Manoleasa Prut) . XIX. LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE SÂNGEORZ-BĂI (Bistriţa-Năsăud»Sângeorz Băi) Staţiune balneoclimatică de interes general. lungimea totală . COLECŢIA ETNOGRAFICĂ ŞI DE ARTĂ POPULARĂ IOAN RUS (Bistriţa- Năsăud»Livezile) Muzeu etnografic. sodice. iar în curte este amenajată o stână cu unelte şi ustensile pastorale caracteristice zonei. carbogazoase cu o mineralizaţie totală de 10-11 g/l. construcţie populară. clorosodice. calcice. LACUL "CAL ALB" (Botoşani»Havârna) Lac amenajat pentru piscicultură. POD DE LEMN (în ILVA MARE) (Bistriţa-Năsăud»Ilva Mare) Pod acoperit de lemn din sec. adunate din toate satele năsăudene. magneziene.54 - .6. Ape minerale bicarbonatate. 2.0 ha. ALTE RESURSE ANTROPICE DOMENIU SCHIABIL FÂNTÂNELE (Bistriţa-Năsăud»Fântânele) Caracteristici principale: suprafaţa . Profil: etnografie: piese autentice foarte valoroase.1000m. Aici se află şi o originală colecţie de bâte ciobăneşti. 12. Exponatele sunt orânduite în câteva încăperi.11.

LACUL HĂNEŞTI (Botoşani»Hăneşti) Lac amenajat pentru piscicultură (136 ha). 6. la graniţa cu Republica Moldova. afluent al Jijiei în amonte de Chipereşti (judeţul Iaşi). 4. LACUL MIHAI EMINESCU (Botoşani»Ipoteşti) Hidrografie (Lac natural) Numit şi Lacul Codrilor albastru.55 - . LACUL MILEANCA (Botoşani»Mileanca) Lac amenajat pentru piscicultură şi irigaţii.Lac de acumulare pe râul Prut. Are o lungime de 104 km şi o suprafaţă a bazinului de 1915 kmp. LACUL NEGRENI (Botoşani»Săveni) Lac antropic pe Valea Başeu. LACUL HĂVÂRNA (Botoşani»Havârna) Lac amenajat pentru piscicultură şi irigaţii. Eminescu 7. LACUL DRACŞANI (Botoşani»Copălău) Lac antropic. În apropiere este izvorul lui M.000 ha. LACUL STÂNCENI (Botoşani»Havârna) Lac amenajat pentru piscicultură. PRUT (Botoşani) . situat pe Valea Sitnei. 5. 9. afluent al Prutului pe teritoriul comunei Gorban (judeţul Iaşi). Are 440 ha. 3. 8. Are 307 km şi o suprafaţă a bazinului de 5850 kmp. este înconjurat de pădure şi acoperit cu nuferi. JIJIA (Botoşani) Râu în NE ţării. BAHLUI (Botoşani) Râu. RÂURI 1. 3. Are 140. 2. ce conferă o frumuseţe aparte. Are 304 ha.

890 kmp pe teritoriul României. Lungimea sa totală este de 953 km. Plante de turbărie. SIRET (Botoşani) Râu în partea de E a României.În peştera Stânca Ripiceni s-au depistat mai multe straturi de locuire paleolitică cu inventarele specifice precum şi vase. Are 706 km. 3. după Dunăre şi Mureş). afluent al Dunării. din care 42. PĂDUREA CIORNOHAL (Botoşani»Călăraşi) Rezervaţie naturală Pădurea se află pe dealul Ciornohal şi este alcătuită din stejar. Reprezintă limita estică de extindere a fagului.835 kmp. cu direcţie generală de curgere NNV-SSE. REZERVAŢII NATURALE 1. carpen. 5. RECIFELE DE LA RIPICENI (Botoşani»Ripiceni) . ruşcuţa de primăvară. dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării. ARINIŞUL DE LA HORLĂCENI (Botoşani»Horlăceni) Rezervaţie naturală. la 15 km E de Galaţi. Pădure de fagi seculari în suprafaţă de 60 ha. COMPLEXUL FORTIFICAT DE CETĂŢI DACICE (Botoşani»Lozna) Rezervaţie naturală (botanică). etc. În subarboret se mai găsesc: migdalul pitic. FAUNĂ CINEGETICĂ (în CERBU) (Botoşani»Copălău) Faună cinegetică Zonă propice pentru vânătoare de mistreţi şi iepuri 4. 6. PĂDUREA STUHOASA FĂGETUL SECULAR (Botoşani»Suharău) Rezervaţie forestieră. arţar şi jugastru.Râu în extremitatea de NE şi E a României. afluent al Dunării. din care 559 km pe teritoriul României. cireşul de stepă. 4. 2.56 - . bazinul hidrografic are 44. PEŞTERI REZERVAŢIA ARHEOLOGICĂ (din RIPICENI) (Botoşani»Ripiceni) Vestigii arheologice .

REZERVAŢIA ARHEOLOGICĂ (din RIPICENI) (Botoşani»Ripiceni) Vestigii arheologice . ca urmare a construirii lacului de acumulare Stânca Costeşti RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. au fost descoperite urme de paleolitic. Edificiul are formă de navă. O parte din aceasta a fost replantată aici de la Ştefăneşti pentru ocrotire. . XIX . PODUL DIN LEMN (din LOZNA) (Botoşani»Lozna) Monument istoric Datează din sec.Biserica din lemn . 2. Floră endemică.În punctul Ripiceni Izvor. cărţi) . 2. în suprafaţă de 50 ha. ale unor aşezări geto-dacice din epocile fierului şi bronzului. ctitor Iordache Panait.Casă memorială. expune obiecte şi materiale originale aparţinând lui M.Hr. Eminescu (fotografii.III î. . fiind conservat excepţional în turbăria din vecinătatea localităţii VESTIGII ARHEOLOGICE 1.n. COMPLEXUL MUZEAL MIHAI EMINESCU (Botoşani»Ipoteşti) Muzeul memorial .Biserica Adormirea Maicii Donmnului.57 - .construită în sec. II-III e. COMPLEXUL FORTIFICAT DE CETĂŢI DACICE (Botoşani»Ipoteşti) Vestigii arheologice Două cetăţi din sec. COMPLEXUL MĂNĂSTIRESC VORONA (Botoşani»Vorona) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Complexul se găseşte într-o pitorească poiană şi este compus din: . XX .Biserica din zid construită în sec. În interiorul cetăţilor s-au descoperit complexe de locuire formate din demibordeie precum şi din locuinţe de suprafaţă realizate din lemn şi lut. CASE MEMORIALE 1.Rezervaţia naturală complexă Calcare recifale de pământ. scrisori.În peştera Stânca Ripiceni s-au depistat mai multe straturi de locuire paleolitică cu inventarele specifice precum şi vase. Reconstruită în 1977 după originalul din 1849. VI . construită între 1783-1803.

58 - . Măcin. 3. CENTRU ETNOGRAFIC (în CORDĂRENI) (Botoşani»Cordăreni) Artă populară Ţesături şi cusături foarte valoroase 2. Zona de protecţie a digului este în cea mai mare parte plantată cu plop negru sau acoperită cu păduri naturale de Sălcii. cor bărbătesc. CENTRU FOLCLORIC (în CORDĂRENI) (Botoşani»Cordăreni) Manifestări tradiţionale Obiceiuri de iarnă. LACUL JIRLĂU . dansuri populare. Există un Ateleier de ceramică de 100 ani BRĂILA RESURSE NATURALE LACURI 1.ZONĂ DE PESCUIT SPORTIV (Brăila»Jirlău) Lac natural Liman fluviatil cu apă ce conţine sulfaţi. balade 3.ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. putându-se realiza excursii cu vaporul. LACUL NATURAL IANCA (Brăila»Ianca) . jocuri vechi. CENTRU ETNOGRAFIC (în MIHĂILENI) (Botoşani»Mihăileni) Artă populară Ceramică glazurată cu motive specifice zonei în culori calde. BALTA BRĂILEI (Brăila»Frecăţei) Balta Brăilei cu principalele artere hidrografice (Cremenea. 2. Are o suprafaţă de 9 kmp. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. Vâlciu) reprezintă un potenţial turistic deosebit. CENTRU FOLCLORIC (în FLĂMÂNZI) (Botoşani»Flămânzi) Centru folcloric Obiceiuri tradiţionale calendaristice. este alimentat cu apă de afluentul său Valea Mare sau Valea Boului.

după Volga.7 mii kmp pe teritoriul României.Lac natural Lac cu apă sărată (mineralizare 345 mg/litru).0 ha şi un volum de 0. Zona de protecţie a digului este în cea mai mare parte plantată cu plop negru sau acoperită cu păduri naturale de Sălcii. Vâlciu) reprezintă un potenţial turistic deosebit.22 kmp. sulfatată. suprafaţa 3. rămâne fără apă. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş.59 - . Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. LACUL SĂRAT (Brăila»Lacu Sărat Băi) Lac natural format în crovuri (depresiune de tasare). REZERVAŢII NATURALE BALTA BRĂILEI (Brăila»Frecăţei) Balta Brăilei cu principalele artere hidrografice (Cremenea. afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Măcin.8 kmp. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. Conţine apă sărată. BUZĂU (Brăila) Râu. DUNĂREA (Brăila) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. mc. hipotonă şi nămol sapropelic pe fund cu calităţii terapeutice. Lac sărat situat în Câmpia Brăilei. curge mai întâi spre N. Are o suprafaţă de 39. prin pâraiele Breg şi Brigach. cu importante rezerve de nămol sapropelic şi apă minerală sulfatată. Lac cu o mare concentraţie de clorură de sodiu. RÂURI 1. 2. În anii secetoşi. de sub vf. Suprafaţa 1. sodică. Ciucaş. pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE. Are 2860 km. LACUL SĂRAT MOVILA MIRESEI (Brăila»Movila Miresei) Lac natural. 4. sulfat de sodiu şi magneziu. din care 221. putându-se realiza excursii cu vaporul. 5. de la 1800 m altitudine. .2 mil. clorurată sodică. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp.

CATEDRALE ŞI MĂNĂSTIRI 1. sulfat de sodiu şi magneziu cu importante rezerve de nămol sapropelic şi apă minerală sulfatată. se află ruina sfintei mănăstri .unde Matei Basarab (1632-1654).RESURSE ANTROPICE BISERICI. sulfatată. clorurată. Ciucaş). MĂNĂSTIREA MĂXINENI Naşterea Sf. Este situată pe malul lacului cu acelaşi nume la 5 km de Brăila. cu funcţionare permanentă. . ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE CÂINENI-BĂI (Brăila»Câineni Băi) Staţiune balneară de interes local. Staţine sezonieră care are ca factor natural de cură apa lacului Câineni. clorurată sodică. Altitudine maximă: 1954 m (vf. la E de cursurile superioare ale râurilor Teleajen si Tărlung. la confluenţa râurilor Buzău şi Siret. sodică. pe direcţia Focşani. Lac cu mare concentraţie de clorură de sodiu. LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE LACU SĂRAT (Brăila»Lacu Sărat Băi) Staţiune balneară de interes general. MUNTII CIUCAŞ (Braşov) Munţii Ciucaş sunt situaţi în S Carpaţilor Orientali (în Carpaţii de Curbură). magneziană. Ioan Botezătorul (Brăila»Măxineni) Situată la 35 km de oraşul Brăila. în anul 1637. calcică şi nămolul sapropelic de pe fundul lacului.60 - . a ridicat una dintre cele mai mari şi frumoase mănăstiri ale Munteniei şi ca punct strategic militar. BRAŞOV RESURSE NATURALE MUNŢI 1.

Piatra Mare). Altitudinea maximă: 2544 m (vf. 8. extinşi pe direcţia NNE-SSV.) şi o mare suprafaţă de grohotişuri pe latura de E. formaţi din fliş. MUNŢII PERŞANI (Braşov) Sunt situaţi în SV Carpaţilor Orientali. Munţii Baiului se prezintă sub forma unei culmi principale cu direcţie NNE-SSV. Clima este răcoroasă. Altitudinea maximă: 1843 m (vf. 6. MUNŢII BAIULUI (Braşov) Complex de culmi muntoase în V Carpaţilor de Curbură (Carpaţii Orientali). peştera Mereşti etc. 5. MUNŢII PIATRA CRAIULUI (Braşov) Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor Meridionali. din care se desprind mai multe culmi secundare. Postăvaru. Altitudinea maximă: 2238 m (vf. Prezintă interesante forme carstice (Cheile Vârghişului. MUNŢII SIRIU (Braşov) Masiv muntos situat în SE Carpaţilor Orientali (Carpaţii de Curbură). în grupa Munţilor Buzăului. Este alcătuit din calcare jurasice. 3. Moldoveanu . 7. Mălâia). între valea Prahovei (la V) şi valea Doftanei (la E). 4. Sunt acoperiţi cu păduri de fag în amestec cu brazi seculari. MUNŢII BÂRSEI (Braşov) Munţii Bârsei sunt situaţi în S Depresiunii Bârsei (Piatra Mare. MUNŢII FĂGĂRAŞ (Braşov) Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Meridionali. doline. cu inversiuni de temperatură şi se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 2-6 grade Celsius. La Om sau Piscul Baciului). Prezintă numeroase forme carstice (peşteri. Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti (au 6 vârfuri de peste 2500 m). limitând partea de V a Depresiunii Braşov. molizi şi pini. chei.61 - . lapiezuri etc. Munţii Siriu sunt alcătuiţi din gresii dure.). MUNŢII ŢAGA (Braşov) . Constituit în întregime din şisturi cristaline.cel mai înalt din ţară). Măgura Codlei). şisturi şi marne cretacice. Altitudinea maximă: 1663 (vf.2.

Mlaştină bogată în izvoare reci care adăposteşte stânjenelul siberian etc. Teleorman).Masiv muntos situat în extremitatea de E a Carpaţilor Meridionali. în perimetrul căreia se află o mlaştină în care se întâlnesc o serie de specii rare: coada iepurelui de mlaştină. Ciucaş. afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. BUZĂU (Braşov) Râu. Are 193 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3738 kmp. Mureş şi Prut). de sub vf. MLAŞTINA EUTROFĂ DUMBRĂVIŢA BÂRSEI (Braşov»Dumbrăviţa) Rezervaţie naturală în suprafaţă de 0. fiind o continuare către E la o altitudine mai coborâtă a culmii Munţilor Făgăraş. respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare. curge mai întâi spre N.62 - . PRAHOVA (Braşov) Râu. după Dunăre. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice. MLAŞTINĂ EUTROFĂ (în PREJMER) (Braşov»Prejmer) Rezervaţie naturală. OLT (Braşov) Râu în partea centrală şi de S a României. RÂURI 1. 2. specii glaciare relicte. Condiţii de vizitare: se recomandă prima parte. De la izvor şi până la vărsare. de-a lungul celor 615 km (al patrulea râu al ţării.5 ha. PEŞTERI PEŞTERA VALEA CETĂŢII (FUNDATA) (Braşov»Râşnov) Rezervaţie naturală (speologică). 3. afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. odoleanul . Oltul străbate 7 judeţe . 2. bumbăcăriţa. cu direcţie predominantă de curgere N-S. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş. de la 1800 m altitudine. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei Adâncata (judeţul Ialomiţa). ca lungime. pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE.

63 - . între care: laleaua pestriţă. specii glaciare relicte. peisagistică). bumbăcăriţa. . Punct fosilifer celebru. în perimetrul căreia se află o mlaştină în care se întâlnesc o serie de specii rare: coada iepurelui de mlaştină. frasin la parterul căruia vegetează mai multe plante rare. MLAŞTINĂ EUTROFĂ (în PREJMER) (Braşov»Prejmer) Rezervaţie naturală. cu debit mare în perioadele ploioase. stânjenelul siberian. Suprafaţa rezervaţiei este de 1 kmp. cu debit mare în perioadele ploioase. în luna mai a narciselor. 3. 4. odoleanul etc. Mlaştina este alimentată de apa unor izvoare reci de terasă.etc. Mlaştină bogată în izvoare reci care adăposteşte stânjenelul siberian etc. Pădurea este prezentă la o altitudine relativ înaltă (600700 m) la care se dezvoltă stejarul. Exemplare seculare de stejar (circa 400 ani). PĂDUREA PREJMER (Braşov»Prejmer) Rezervaţie naturală. Condiţii de vizitare: se recomandă prima parte. respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare. Cu mai multe nivele litologice (gresii calcaroase. PEŞTERA VALEA CETĂŢII (FUNDATA) (Braşov»Râşnov) Rezervaţie naturală (speologică). calcare nisipoase) cu două nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode. MLAŞTINA EUTROFĂ DUMBRĂVIŢA BÂRSEI (Braşov»Dumbrăviţa) Rezervaţie naturală în suprafaţă de 0. 6. Mlaştina este alimentată de apa unor izvoare reci de terasă. PUNCTUL FOSILIFER VAMA STRUNGA (Braşov»Moieciu de Jos/de Sus) Rezervaţie naturală (paleontologică). Prezenţa lor este explicată prin existenţa unor condiţii de viaţă favorabile. PĂDUREA DE STEJAR (din CRISTIAN) (Braşov»Cristian) Rezervaţie naturală (forestieră). 5. caracterizate printr-o neobişnuită abundenţă. Pădure de stejari. 3. POIANA CU NARCISE DIN POIANA VADULUI (Braşov»Şercaia) Rezervaţie naturală (botanică. carpen. Pădure alcătuită din stejar. caracterizat prin prezenţa într-un depozit de circa 40-45 m grosime. REZERVAŢII NATURALE 1. dumbrăviţă printre care poieni mari. 2.5 ha.

calcare nisipoase) cu două nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode. transformată în stil gotic. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din FELDIOARA) (Braşov»Feldioara) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. REZERVAŢIA NATURALĂ DE PE MUNTELE TÂMPA (Braşov»Braşov) Rezervaţie naturală (botanică). RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. 3. 9. XVI-XVII. 2. frasinelul etc. Suprafaţa rezervaţiei este de 1 kmp. al XIII-lea. iar în partea sudică creşte pinul şi fagul. Rezervaţia ocroteşte pajişti stepice dominate de rogozul pitic. Biserica. 8. ce se dezvoltă în partea sudică a Dealului Cetăţii. BISERICA EVANGHELICĂ (din HĂLMEAG) (Braşov»Şercaia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Partea estică a dealului este acoperită de o pădure de gorun. biserica este un monument reprezentativ al arhitecturii transilvanene din perioada de tranziţie de la romanic la gotic. iniţial romanică. Punct fosilifer celebru.7. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din RÂŞNOV) (Braşov»Râşnov) . PUNCTUL FOSILIFER VAMA STRUNGA (Braşov»Moieciu de Jos/de Sus) Rezervaţie naturală (paleontologică). calia. REZERVAŢIA VÂRFUL CETĂŢII (Braşov»Sânpetru) Rezervaţie naturală (botanică). Pe versanţii Tâmpei se află rezervaţiile cu ochiuri de vegetaţie stepică (pajişti xerice dominate de rogozul pitic). carpen şi tei. caracterizat prin prezenţa într-un depozit de circa 40-45 m grosime. Construită în anii 1160-1190.64 - . cu incinta fortificată în sec. Cu mai multe nivele litologice (gresii calcaroase. ridicată în sec.

a cărei construcţie a început în 1657 din iniţiativa vornicului Preda Brâncoveanu şi a fost terminată în 1707. Fortificarea s-a realizat în sec.BISERICA ORTODOXĂ (Braşov»Feldioara) Sf. BISERICA ORTODOXĂ (Braşov»Cristian) Adormirea Maicii Domnului (din CRISTIAN) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. în 1821. Pereţii interiori ai corului sunt acoperiţi cu fresce în stilul Renaşterii. MĂNĂSTIREA SÂMBĂTA (Braşov»Voila) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. al XV-lea. ansamblu de dansuri populare maghiare.BISERICA ORTODOXĂ Sf. 4. Grup vocal. Mănăstirea cuprinde biserica Adormirea Maicii Domnului. 5. 9. germane şi româneşti. Biserica a fost restaurată în 1600. maialul de la Poiana Nouă. datând din 1500. în stil gotic. al XIV-lea. de Mihai Viteazul şi amplificată în 1770.65 - . al XVII-lea. reprezentând prima ctitorie a Basarabilor în Transilvania. în anul 1384. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. Iniţial cetate. Biserica a fost ridicată de fraţii Udrişte cu sprijinul Domnului Dan I. fanfară (în vechi tradiţii). cu 2 rânduri de ziduri. zidul de incintă fiind străbătut de guri de tragere. în stil neoclasic.Ioan Botezătorul (din FELDIOARA) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. executate de Stoica Popovici. aceasta cuprindea un post avansat de apărare. Bolţile naosului şi altarului sunt acoperite pe toată suprafaţa cu picturi murale. Biserica datează din sec.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. . Biserică construită în sec. Biserica a fost construită în 1795.CASTELUL BRAN (MUZEUL BRAN) (Braşov»Bran) Monument istoric şi de arhitectură laică muzeu naţional. Nicolae (din RÂŞNOV) (Braşov»Râşnov) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 7. 6. ACTIVITĂŢI ARTISTICE ŞI MANIFESTĂRI TRADIŢIONALE (în ORAŞUL CODLEA) (Braşov»Codlea) Manifestări tradiţionale.

Arhitectură populară: arhitectură tradiţională şi interioare tradiţionale. Arta populară: port popular. arhitectură tradiţională (locuinţa dezvoltată pe orizontală cu un singur nivel). . 3. 4. CENTRU ETNOGRAFIC (în MOIECIU DE SUS) (Braşov»Moieciu de Jos/de Sus) Arhitectură populară artă populară. ţesături. cojocărit şi pielărie. Obiceiuri tradiţionale: calendaristice. CENTRU FOLCLORIC (în POIANA MĂRULUI) (Braşov»Poiana Mărului) Creaţie populară: rapsozi populari. CENTRU ETNOGRAFIC (în BRAN) (Braşov»Bran) Arhitectură populară: structura tradiţională (tip risipit). Obiceiuri tradiţionale: calendaristice şi familiale. . ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. . . MUZEUL SĂTESC (din ŞIRNEA) (Braşov»Fundata) Muzeu sătesc. Profil: etnografie. Obiceiuri tradiţionale: calendaristice. ţesături.Artă populară: port popular. Manifestări tradiţionale: sărbătoarea crescătorilor de animale. 5. prelucrare artistică a lemnului. familiale. ţesături şi cusături. prelucrarea artistică a lemnului. CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE SUS) (Braşov»Moieciu de Jos/de Sus) Creaţie populară: cor ţărănesc. ţesături. cusături. echipă de dansuri şi obiceiuri populare. .2. cor ţărănesc.Artă populară: port popular tradiţional. 3. CENTRU FOLCLORIC (în MOIECIU DE JOS) (Braşov»Moieciu de Jos/de Sus) Creaţie populară: ansamblu folcloric (dansuri). ceramică interioare de locuinţe. familiale. CENTRU ETNOGRAFIC (în MOIECIU DE JOS) (Braşov»Moieciu de Jos/de Sus) Arhitectură populară artă populară. 2. ansamblu folcloric. Piese de port popular. piese de cult. cor ţărănesc. CENTRU FOLCLORIC (în BRAN) (Braşov»Bran) Creaţie populară: rapsozi populari. cojocărit. Obiceiuri tradiţionale: calendaristice.Arhitectură populară şi tradiţională.66 - . 6.

CENTRU ETNOGRAFIC (în SÂMBĂTA DE SUS) (Braşov»Voila) Artă populară. Climat de munte. Centru de pielărie şi cojocărie. 2. 5. 3. tonic. ALTE RESURSE ANTROPICE ZONĂ DE AGREMENT (în CODLEA) (Braşov»Codlea) Zonă de agrement. PREDEAL (Braşov»Predeal) Staţiune montană şi climatică de interes general.4. stări de suprasolicitare psihosomatică. anemie secundară. POIANA BRAŞOV (Braşov»Poiana Braşov) Staţiune montană şi climaterică de interes general cu activitate permanentă. stări de astenie psihică şi fizică. la 12 km V de Predeal şi 34 km SV de Braşov. stări de astenie psihică şi fizică. boli endocrine şi respiratorii. cu activitate permanentă. la 960 m altitudine. situată în zona Clăbucetelor Predealului. debilitate. Este recomandată în următoarele afecţiuni: nevroză astenică formă uşoară. debilitate. forme uşoare fără depresie şi anxietate pronunţată. LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI MONTANE 1. BUZĂU RESURSE NATURALE MUNŢI . Pădure de foioase în mijlocul căreia se află un ştrand care foloseşte apele unui izvor cu ape mezotermale. CENTRU ETNOGRAFIC (în POIANA MĂRULUI) (Braşov»Poiana Mărului) Arhitectură populară artă populară. PÂRÂUL RECE (Braşov»Predeal) Staţiune montană şi climatică de interes general cu activitate permanentă. Este indicată în următoarele afecţiuni: nevroză astenică.67 - . Mic lac amenajat pentru canotaj.

Are folosinţă complexă (economică. agricolă. 2. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. slab sulfurată. Are 123 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 1010 kmp. PEŞTERI 1. cu o suprafaţă de 1012. LACUL DE ACUMULARE SIRIU (Buzău»Siriu) Lac amenajat cunoscut sub numele de Lacul Vulturilor situat la 1420 m altitudine şi în suprafaţă de 350 ha.MUNŢII SIRIU (Buzău) Masiv muntos situat în SE Carpaţilor Orientali (Carpaţii de Curbură). 3. piscicultură). de la 1310 m altitudine. BALTA ALBĂ (Buzău»Balta Albă) Liman fluviatil. RÂMNICU SĂRAT (Buzău) Râu în partea de E a României. RÂURI 1. curge mai întâi spre N. caras. mc. la altitudinea de 1050 m. crap.1 mil. de sub vf. Mălâia). LACUL NEGRU (Buzău»Vadu Oii) Lac natural. BUZĂU (Buzău) Râu. Altitudinea maximă: 1663 (vf. Apa mineralizată a lacului este clorurată. LACURI 1. de la 1800 m altitudine. Munţii Siriu sunt alcătuiţi din gresii dure. Este acoperit tot cu plaur pe care s-au dezvoltat sălcii şi arini pitici. Ciucaş. în grupa Munţilor Buzăului. Se află într-o vale carstică oarbă. BLOCURILE DE CALCAR DE LA BĂDILA (SAREA LUI BUZĂU) (Buzău»Pârscov) .0 ha şi un volum de 5. Izvorăşte de pe pantele de E ale Muntelui Furu. slab magnezică. afluent al Siretului pe teritoriul comunei Năneşti (judeţul Vrancea). lipan. afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. şisturi şi marne cretacice. 2. pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş.68 - . Faună: păstrăv.

înglobate într-o masă argiloasă. pârâul Sărat. Se remarcă în cadrul lui 2 părţi (una fiind cea mai lungă în Europa. lapiezuri adânci. FOCUL VIU (din TERCA) (Buzău»Lopătari) Rezervaţie naturală (geologie). avenuri. ZONĂ DE CARST DEZVOLTAT PE SARE (în MÂNZĂLEŞTI) (Buzău»Mânzăleşti) Rezervaţie naturală geologică. pe ele dezvoltându-se doline. apar la suprafaţă în multe locuri din bazinele râurilor Jghiab. iar alta cu trei intrări). Emanaţie de gaz metan ce iese la suprafaţă prin fisurile scoarţei.5 m. rezervaţia Sarea lui Buzău este formată din 40 blocuri de calcar cu forme şi dimensiuni diferite. Suprafaţa rezervaţiei este de 1 ha. 2. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1.Rezervaţie naturală speologică. lapiezuri adânci. peşteri în masive de sare. Blocurile de sare. apar la suprafaţă în multe locuri din bazinele râurilor Jghiab. peşteri în masive de sare. FOCUL VIU (din TERCA) (Buzău»Lopătari) Rezervaţie naturală (geologie).69 - . se aprind şi ard cu flăcări ce se ridică la 0. Meledic.5 m. fenomenul fiind foarte atractiv noaptea. ZONĂ DE CARST DEZVOLTAT PE SARE (în MÂNZĂLEŞTI) (Buzău»Mânzăleşti) Rezervaţie naturală geologică. săpată în sare. Meledic. înglobate într-o masă argiloasă. 2. Blocurile de sare. Emanaţie de gaz metan ce iese la suprafaţă prin fisurile scoarţei. fenomenul fiind foarte atractiv noaptea. . pe ele dezvoltându-se doline. avenuri. Martor de eroziune format din marne albe. PLATOUL CARSTIC DE LA IZVORUL SĂRAT (MELEDIC) (Buzău»Mânzăleşti) Rezervaţie naturală (geologică). pârâul Sărat. 2. MONUMENTE ALE NATURII 1. se aprind şi ard cu flăcări ce se ridică la 0. GRUNJUL DE LA MÂNZĂLEŞTI (POARTA ALBĂ) (Buzău»Mânzăleşti) Rezervaţie naturală (geologică). 3. Platoul este format pe un masiv de sare care are legătură cu cel de la Slănic Prahova. Aceste blocuri aparţin Jurasicul superior.

rezervaţia Sarea lui Buzău este formată din 40 blocuri de calcar cu forme şi dimensiuni diferite. peisagistă. PĂDUREA BRĂDEANU (Buzău»Brădeanu) Rezervaţie naturală.70 - . Emanaţie de gaz metan ce iese la suprafaţă prin fisurile scoarţei. situat pe cursul inferior al Văii Buzăului. Cuprind vulcani noroioşi (fiebători) în activitate. Suprafaţa lor este de 5 ha. monument al naturii). LACUL AMARA (BALTA AMARĂ) (Buzău»Amara) Rezervaţie naturală.4. Liman fluviatil cu apă dulce. VULCANII NOROIOŞI (Buzău»Pâclele) Rezervaţie naturală (geologică şi floristică.5 m. reprezentând puncte de ieşire la suprafaţă a gazelor naturale. Pădure de stejar brumăriu în amestec cu ulm. fenomenul fiind foarte atractiv noaptea. 5. Suprafaţa rezervaţiei este de 1 ha. 2. Martor de eroziune format din marne albe. FOCUL VIU (din TERCA) (Buzău»Lopătari) Rezervaţie naturală (geologie). se aprind şi ard cu flăcări ce se ridică la 0. păr pădureţ. GRUNJUL DE LA MÂNZĂLEŞTI (POARTA ALBĂ) (Buzău»Mânzăleşti) Rezervaţie naturală (geologică). Are o suprafaţă de 900 ha. REZERVAŢII NATURALE 1. 6. PLATOUL CARSTIC DE LA IZVORUL SĂRAT (MELEDIC) (Buzău»Mânzăleşti) . PĂDUREA MILEA VIFORÂTA (Buzău»Siriu) Rezervaţie naturală / forestieră. 7. BLOCURILE DE CALCAR DE LA BĂDILA (SAREA LUI BUZĂU) (Buzău»Pârscov) Rezervaţie naturală speologică. Pădure de fag în amestec cu brad şi molid în care se găsesc mai multe exemplare seculare. Suprafaţa de 5 ha. Aceste blocuri aparţin Jurasicul superior. 4. 3. Rezervaţia există pe 193 ha. arţar tătăresc. Este situată la altitudinea de 1200m.

Cuprinde: . BISERICI RUPESTRE (în NUCU) (Buzău»Nucu) Monumente istorice. Cuprind vulcani noroioşi (fiebători) în activitate. 8. Se remarcă în cadrul lui 2 părţi (una fiind cea mai lungă în Europa. avenuri. 2. Meledic. Sunt bogat ornamentate şi greu accesibile. pe ele dezvoltându-se doline. soţia lui Mihnea Turcitul. Blocurile de sare. ZONĂ CINEGETICĂ (în LOPĂTARI) (Buzău»Lopătari) Faună cinegetică: Cerb lopătar.71 - . mistreţ. lapiezuri adânci. urs. săpată în sare. ZONĂ DE CARST DEZVOLTAT PE SARE (în MÂNZĂLEŞTI) (Buzău»Mânzăleşti) Rezervaţie naturală geologică. În zona localităţilor Nucu . peşteri în masive de sare. Platoul este format pe un masiv de sare care are legătură cu cel de la Slănic Prahova. urs.Biserica Veche . MĂNĂSTIREA CIOLANU (Buzău»Măgura) Monument de arhitectură religioasă. Este situată la 35 km NV de Buzău. mistreţ 12. monument al naturii). iar alta cu trei intrări). apar la suprafaţă în multe locuri din bazinele râurilor Jghiab.Colţi există 29 lăcaşuri de cult săpate în rocă. reprezentând puncte de ieşire la suprafaţă a gazelor naturale.Rezervaţie naturală (geologică). 9. mistreţi 11. înglobate într-o masă argiloasă. ZONĂ CINEGETICĂ (în SIRIU) (Buzău»Siriu) Faună cinegetică: cerb lopătar. Suprafaţa lor este de 5 ha. ZONĂ CINEGETICĂ (în PĂLTINIŞ) (Buzău»Păltiniş) Faună cinegetică: Cerbi Carpatini. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. pârâul Sărat. A fost ctitorită în sec XVI de Doamna Neagoe. urşi. VULCANII NOROIOŞI (Buzău»Pâclele) Rezervaţie naturală (geologică şi floristică. 10.

. . SCHITU ALUNIŞ TĂIEREA CAPULUI SF. ACTIVITĂŢI ŞI MANIFESTARI CULTURALE . geografie. CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri. Are folosinţă complexă (economică. Adăposteşte mostre de chihlimbar. XIX.canale. Profil: Şt. PODGORII ŞI CRAME CENTRU VITICOL ŞI DE VINIFICAŢIE (din PIETROASELE) (Buzău»Pietroasele) Zonă viticolă. . LACUL DE ACUMULARE SIRIU (Buzău»Siriu) Lac amenajat cunoscut sub numele de Lacul Vulturilor situat la 1420 m altitudine şi în suprafaţă de 350 ha. tunele. unelte. Staţiune experimentală viticolă în cadrul căreia au fost create mai multe soiuri de viţă de vie.Resturi de împrejmuire. Schitul cuprinde: Biserica săpată în stâncă Trei chilii săpate în stâncă. Muzeul conservă o veche exploatare petrolieră la care s-a folosit o metodă ingenioasă de extragere prin galerie şi puţ colector ca în minele de cărbuni. Important centru viticol şi de vinificaţie. material iconografic. piscicultură). MUZEUL MINA DE PĂCURĂ (Buzău»Sărata Monteoru) Muzeu comunal.Clopotniţa.Biserica de lemn.etc. Mănăstirea a fost ridicată în 1707. pasaje. 3.din sec. 4. remarcându-se Tămâioasa românească. construcţii hidrotehnice etc. IOAN BOTEZĂTORUL (Buzău»Aluniş) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. agricolă.datează din 1828 pictată de G.Din Deal . Tăttărescu în 1886. 2. etc. Din vechea ctitorie se mai păstrează: . MĂNĂSTIREA GĂVANU (Buzău»Mânzăleşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. . naturii. MUZEUL CHIHLIMBARULUI (Buzău»Aluniş) Muzeu comunal.) 1. În 1821 a fost incendiată de turci şi în 1828 a fost refăcută.Chiliile mănăstirii . MUZEE 1.Ruinele vechilor chilii şi a clădirilor anexe.72 - .

1.73 - . Ansamblu folcloric Cununiţa . CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC (în BISOCA) (Buzău»Bisoca) Arhitectură şi artă populară. CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC (în BISOCA) (Buzău»Bisoca) Arhitectură şi artă populară. creaţie. obiceiuri. manifestări populare tradiţionale. Funcţionează din 1969 cu caracter estival. sate cu case izolate. sate cu case izolate. creaţie. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1.cântece şi dansuri populare. Case ţărăneşti cu interioare tradiţionale. CENTRU FOLCLORIC (în ZIDURI) (Buzău»Ziduri) Creaţie populară. cătune şi gospodării risipite pe văi şi dealuri. 2. obiceiuri. Case ţărăneşti cu interioare tradiţionale. TABĂRA DE SCULPTURĂ MODERNĂ ÎN AER LIBER (de la MĂGURA) (Buzău»Măgura) Manifestare culturală. ALTE RESURSE ANTROPICE HERGHELIE DE CAI DE RASĂ (în RUŞEŢU) (Buzău»Ruşeţu) Herghelie de cai de rasă. 2. Arhitectură populară . Arhitectură populară . CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC (în BISOCA) (Buzău»Bisoca) Arhitectură şi artă populară.sat cu structuri tradiţionale. cătune şi gospodării risipite pe văi şi dealuri. 2. creaţie. Case ţărăneşti cu interioare tradiţionale. cătune şi gospodării risipite pe văi şi dealuri. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. manifestări populare tradiţionale. Arhitectură populară . manifestări populare tradiţionale. obiceiuri. .sat cu structuri tradiţionale. CENTRU ETNOGRAFIC (în CHIOJDU) (Buzău»Chiojdu) Arhitectură populară. artă populară.Casa Codrescu aceasta sintetizează modalităţile tehnice de realizare a curţilor din întreaga zonă (casă înaltă cu pridvor). Sat cu structură tradiţională .sat cu structuri tradiţionale. sate cu case izolate.

Are activitate sezonieră. Ichtiofaună: crap. IEZERU MOSTIŞTEA (Pescuit sportiv) (Călăraşi»Boşneagu) Lac natural. 2. Factori naturali de cură: ape minerale sărate.460 ha şi este folosit ca bazin piscicol (ichtiofaună: crap. lin. Se recomandă pentru tratarea bolilor reumatice. caras. sodice. CĂLĂRAŞI RESURSE NATURALE LACURI 1. Este folosit pentru piscicultură şi irigaţii. biban. Are o suprafaţă de 1. LACUL FRĂSINET (Călăraşi»Frăsinet) Lac antropic. Apa mineralizată a lacului este clorurată. etc. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE BALTA ALBĂ (Buzău»Balta Albă) Staţiune balneară. iodurate. ştiucă. caras. slab magnezică. Lacul are o suprafaţă de 1000 ha. Lac antropic creat pe cursul mijlocui al râului Mostiştea în arealul comunelor Frăsinet şi Valea Argovei. etc. caracudă. neurologice periferice. sulfuroase şi nămol sulfuros.74 - . slab sulfurată. plătică. biban.LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE SĂRATA MONTEORU (Buzău»Sărata Monteoru) Staţiune balneară de interes general. somn.6 km2 şi volumul de 16 mil m3 (rezultat din lucrările de amenajare pentru irigaţii). calcice. Liman fluviatil pe cursul inferior al râului Mostiştea cu suprafaţa de 18. magneziene. somn.) şi pentru irigaţii . cu funcţionare permanentă. ginecologice. bromurate.

2 ha). Are 2860 km. traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra Craiului. sodică. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. 2. de la 2240 m altitudine. ocroteşte o pădure de tip şleau de câmpie. cărpiniţă. vişin turcesc. ulm. prezentând interes cinegetic (iepuri.3 g/l). prin pâraiele Breg şi Brigach. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer. . Are o suprafaţă de 14 ha. DÂMBOVIŢA (Călăraşi) Râu în S României (268 km). carpen. tei. PĂDUREA CIORNULEASA (Călăraşi»Mitreni) Rezervaţie naturală (forestieră şi cinegetică). DUNĂREA (Călăraşi) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. Rezervaţia forestieră Ciornuleasa (75. ARGEŞ (Călăraşi) Râu în S-SE României. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. afluent al Dunării la Olteniţa. sulfurată şi cu nămol sapropelic pe fundul lacului. Pădure seculară de stejar 2. cu apă sărată (mineralizare 6. etc. LACUL VALEA ROŞIE (Călăraşi»Mitreni) Lac natural. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp. REZERVAŢII NATURALE 1. curge mai întâi pe direcţia SV-NE. alcătuită din stejar. PĂDUREA CAIAFELE (Călăraşi»Fundeni) Rezervaţie naturală (forestieră). din care 221. frasin pufos. PĂDUREA FUNDENI (Călăraşi»Fundeni) Rezervaţie naturală (forestieră). unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE. stejar brumăriu. până în dreptul vf.75 - . 3. după Volga. 3. fazani).550 kmp. Pădure de foioase.7 mii kmp pe teritoriul României. înfiinţată în anul 1954. Păpuşa. cu numeroase elemente sudice.3. cu valori terapeutice RÂURI 1.

Biserica are hramul Sf. PĂDUREA TĂMĂDĂU (Călăraşi»Călăreţi) Rezervaţie naturală. PĂDUREA VĂRĂŞTI (Călăraşi»Boşneagu) Rezervaţie naturală (forestieră). fost mare logofăt şi de fiul său. A fost reparată după 1680 de Pârvu Cantacuzino şi după 1723-1724. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI PLĂTĂREŞTI (Călăraşi»Fundeni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI NEGOEŞTI (Călăraşi»Negoeşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. . A fost refăcută în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele. 3. căutată de turişti pentru recreere. Pădure de stejari seculari ALTE RESURSE NATURALE PĂDUREA FLOROAICA (Călăraşi»Dragoş Vodă) Pădure.).76 - . când s-au prăbuşit bolţile. Restaurată în anul 1850. Constantin. carpen. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elina. 4. BISERICA MĂNĂSTIRII COBIA (CORNĂŢEL) (Călăraşi»Mânăstirea) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.biserica Sf. Este rezervaţie naturală 5. Biserica a fost construită în anul 1732 de Radu Dudescu. Pădure de foioase. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1642 de Matei Basarab. 2. A fost reparată în anul 1890. soţia sa Elina şi alţii. tei. Cuprinde: . A fost restaurată în anul 1938. stejar brumărin. Mercurie.4. zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile). construită între 1642-1646. Andrei (din FUNDENI) (Călăraşi»Fundeni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este un monument remarcabil prin clara compoziţie a formelor arhitecturale. etc. BISERICA Sf. Pădure de foioase (stejar. Nestor şi a fost construită în 1571-1572 de Badea Boloşin Stolnicul.

probabil şi Antonie Vodă din Popeşti. soţia sa Elina şi alţii. Clădirea a fost construită în anul 1897 în stil neoclasic MUZEE 1. MONUMENTE DE ARTĂ 1.460 ha şi este folosit ca bazin piscicol (ichtiofaună: crap.) LACUL FRĂSINET (Călăraşi»Frăsinet) Lac antropic. Profil: istorie. istoria literaturii. Refăcută în sec.5. CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri. Cuprinde: . ziare şi reviste la care scriitorul a colaborat. Lac antropic creat pe cursul mijlocui al râului Mostiştea în arealul comunelor Frăsinet şi Valea Argovei.biserica „Sf. PALATUL PREFECTURII (din CĂLĂRAŞI) (Călăraşi»Călăraşi) Monument de arhitectură laică. somn. 2. pasaje. ştiucă. A fost deschisă în anul 1957 în casa natală a scriitorului. Profil: memorial. BISERICA Sf. Nicolae (din POPEŞTI) (Călăraşi»Vasilaţi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. etc. etnografie Sunt prezentate documente.canale. A fost construită în anul 1660 de Radu Popescu şi alţii. Este un monument remarcabil prin clara compoziţie a formelor arhitecturale. MUZEU SĂTESC (în CĂLĂREŢI) (Călăraşi»Călăreţi) Muzeu sătesc. caras. Mercurie. Memorial: fotografii. obiecte care reflectă continuitatea neîntreruptă pe aceste meleaguri CASE MEMORIALE CASA MEMORIALĂ ALEXANDRU SAHIA (Călăraşi»Mânăstirea) Muzeu memorial. biban. construită între 1642-1646.) şi pentru irigaţii ACTIVITĂŢI ŞI MANIFESTARI CULTURALE MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în CĂLĂRAŞI) (Călăraşi»Călăraşi) .77 - . tunele. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI PLĂTĂREŞTI (Călăraşi»Fundeni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Are o suprafaţă de 1. Istoria literaturii: biblioteca scriitorului. documente care au aparţinut scriitorului. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1642 de Matei Basarab. XVIII şi 1864. construcţii hidrotehnice etc.

Artă populară: împletituri din răchită. de gorun şi fag.Manifestare populară tradiţională. în grupa Munţilor Banatului. 2. la N de Defileul Dunării. Profil: istorie. obiecte care reflectă continuitatea neîntreruptă pe aceste meleaguri.SEVERIN RESURSE NATURALE MUNŢI 1. MUZEU SĂTESC (în CĂLĂREŢI) (Călăraşi»Călăreţi) Muzeu sătesc. centru de ceramică ALTE RESURSE ANTROPICE HERGHELIE DE CAI (în DOR MĂRUNT) (Călăraşi»Dor Mărunt) Herghelie de cai de rasă CARAŞ . MUNŢII ALMĂJULUI (Caraş-Severin) Masiv muntos situat în SV României. etnografie Sunt prezentate documente.78 - . Zvinecea Mare). Anual are loc în luna septembrie festivalul-concurs internaţional Floarea de pe Bărăgan. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. constituit din roci cristaline cu intruziuni de granite şi calcare jurasice. Anual are loc în luna septembrie festivalul-concurs internaţional Floarea de pe Bărăgan . Altitudinea maximă: 1224 m (vf. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ CENTRU ETNOGRAFIC (în LEHLIU-GARĂ) (Călăraşi»Lehliu-Gară) Artă populară. MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în CĂLĂRAŞI) (Călăraşi»Călăraşi) Manifestare populară tradiţională. Munţii Almăjului sunt acoperiţi cu păduri de stejar pufor. .

79 - . şi o culme secundară (Culmea Cerni Vâr. Munţii Dognecea sunt acoperiţi cu păduri de gorun în amestec cu carpen.2. Prezintă un relief de culmi domoale. 5. MUNŢII CERNEI (Caraş-Severin) Culme muntoasă situată în extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali. MUNŢII POIANA RUSCĂI (Caraş-Severin) Masiv muntos situat în NE Munţilor Banatului. MUNŢII ŢARCU (Caraş-Severin) . Culmea Mare). larg ondulate şi nivelate. Sunt alcătuiţi din formaţiuni cristalino-mezozoice. cu înclinare către E-SE. cu nenumărate forme de relief glaciar. cu vârful omonim de 1365 m). Munţii Poiana Ruscăi sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi petice de calcare şi dolomite cristalnie. 8. altitudine şi masivitate reprezintă cea mai importantă subunitate din regiunea montană a Banatului. MUNŢII ANINEI (Caraş-Severin) Masiv muntos situat în partea de V a Munţilor Banatului. între văile Pogăniş (la N) şi Caraş (la S). fragmentate de văi adânci. 6. 3. situată între valea Belareca şi Depresiunea Domajnea. Altitudine maximă: 1160 m (vf. MUNŢII DOGNECEA (Caraş-Severin) Masiv muntos situat în NV Munţilor Banatului. MUNŢII SEMENIC (Caraş-Severin) Masiv muntos situat în SV României. În partea de N sunt despărţiţi de Munţii Semenic prin depresiunea Ezeriş şi râul Bârzava. 7. Prezintă culmi netede. Sunt alcătuiţi din calcare jurasice şi din fliş. Prin înfăţişare. Leordiş). paralelă cu valea Cernei. cu o largă dezvoltare a platformei de eroziune Borăscu. cu orientare de la NNV către SSV. cu direcţie N-S. cu aspect de platouri fragmentate de văi înguste sub formă de chei. Prezintă interfluvii înalte cu înfăţişare de poduri largi şi foarte puţin vălurite. Munţii Cernei au o culme principală. MUNŢII GODEANU (Caraş-Severin) Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali. 4. Altitudinea maximă: 617 m (vf.

DUNĂREA (Caraş-Severin) .000 mc. ZONĂ DE AGREMENT (în ANINA) (Caraş-Severin»Anina) Lacuri de acumulare şi de baraj. Caraş. LACUL BREAZOVA (Caraş-Severin»Văliug) Lac de acumuare pe Valea Bârzova. în zona de contact cu partea de S a Carpaţilor Occidentali. Se practică pescuitul sportiv. Are o lungime de 85 km şi o suprafaţă a bazinului de 1118 kmp. 3. unul din izvoarele V. afluent al Dunării. LACUL DRACULUI (Caraş-Severin»Caransebeş) Lacul Dracului fenomen carstic unic in tara noastra. trece prin Reşiţa şi Bocşa. Are o lungime de 84 km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp.70 mp.Masiv muntos situat în extremitatea de V a Carpaţilor Meridionali. Izvorăşte din Munţii Semenic.80 - . cu intruziuni de granite şi granitoide gnaisice. o parte a tavanului raminind deasupra lacului. dintre Munţii Godeanu şi Cerna (la V) şi Vâlcan şi Mehedinţi (la E). afluent al Timişului. BÂRZAVA (Caraş-Severin) Râu. Lacul Mărghitaş pe Valea Buhui. RÂURI 1. curge în mare parte pe linia tectonică. CARAŞ (Caraş-Severin) Râu.12 m. Izvorăşte din Masivul Godeanu. de la 700 m altitudine. 3.3 ha şi volum 600. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline.suprafaţa 11. cu direcţia NE-SV. Lacul s-a format prin prabusirea tavanului unei pesteri. 2. 2. CERNA (Caraş-Severin) Râu. 4. iar adincimea maxima de cca. iar în zona satului Caraşova formează un arc de cerc. Ichtiofaună: păstrăv. schimbându-şi direcţia spre SV. de la 2070 m altitudine. Lacul Buhui în amontele V. Suprafata lacului este de cca. Buhuiului . Izvorăşte de pe versantul vestic al Munţilor Semenic. Are 127 km (pe teritoriul României) iar suprafaţa bazinului este de 1020 kmp. are mai întâi o direcţie de curgere S-N. afluent al Dunării. LACURI 1.

Are o lungime de 125 km şi o suprafaţă a bazinului de 1365 kmp. prin pâraiele Breg şi Brigach. Semenic. Izvorăşte din partea de N a Munţilor Semenic şi drenează Dealurile Pogănişului. 7. Izvorăşte din partea centrală a Munţilor Semenic. 2. din care 221. MUNCEII DOMAN . POGĂNIŞ (Caraş-Severin) Râu.CUPTOARE (Caraş-Severin»Doman) Structuri geologice. NERA (Caraş-Severin) Râu în SV ţării. afluent al Dunării în aval de Belgrad.BEUŞNIŢA (Caraş-Severin»Sasca Montană) Rezervaţie naturală Rezervaţie în suprafaţă de 3. Cheile Susarei cu numeroase cascade şi peşteri. în zona de intrare a fluviului Dunărea în România. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp. Are 2860 km. Munceii dintre Doman şi Cuptoare se caracterizează printr-o largă dezvoltare a formelor exo şi endocastice: forme exocarstice: câmpuri de lapiezuri şi . PEŞTERI 1.81 - . Cheile sunt săpate de Valea Nerei pe o distanţă de 18 km lungime în calcarele din sudul Munţilor Aninei. CASCADE PLATOUL CARSTIC CĂRBUNARI (Caraş-Severin»Cărbunari) Structuri geologice.Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. de la 1135 m altitudine. doline. 6. de sub vf. Forme exocarstice şi endocarstice: lapiezuri. Are o lungime de 350 km (dintre care 242 km pe teritoriul României). CHEILE NEREI . de sub vf. afluent al Dunării pe teritoriul comunei Socol. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. afluent al Timişului pe teritoriul comunei Sacoşu Turcesc (judeţul Timiş). Are o lungime de 97 km şi o suprafaţă a bazinului de 667 kmp. după Volga. iar suprafaţa bazinului este de 5795 kmp. Izvorăşte de pe versantul de E-NE al Munţilor Semenic.368 ha cuprinde Cheile Nerei (cele mai mari din ţară) şi zona adiacentă. 5. de la 1340 m altitudine. Semenic. TIMIŞ (Caraş-Severin) Râu în SV României (în Banat).7 mii kmp pe teritoriul României.

FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. având interes turistic.doline (pe platoul Mărculeştilor). Forme exocarstice şi endocarstice: lapiezuri. văi şi râuri carstice (Valea Domanului. Peştera are mai multe intrări. MUNCEII DOMAN . 5. 3. etc. 2. Forme exocarstice şi endocarstice: doline. Valea Sodolu Mare şi Mic). Valea Baciului.). ELENA (Caraş-Severin»Coronini) Structuri geologice. 2. AVENUL PIN DIN POIANA GROPII (Caraş-Severin»Doman) Structură geologică Aven cu adâncime de 235 m. Cel mai adânc din ţară. Are o lungime de 3217 m şi 2 galerii. Peştera Gaura Haiducească. lapiezuri. PLATOUL CARSTIC CĂRBUNARI (Caraş-Severin»Cărbunari) Structuri geologice. Ravista şi Mărghitaş. CHEILE GÂRLIŞTEI (Caraş-Severin»Anina) . Cel mai adânc din ţară.CUPTOARE (Caraş-Severin»Doman) Structuri geologice. etc. doline. PLATOUL CARSTIC SF. Cheile Susarei cu numeroase cascade şi peşteri. AVENUL PIN DIN POIANA GROPII (Caraş-Severin»Doman) Structură geologică Aven cu adâncime de 235 m. Peştera de la Izvorul Mânzului etc. izvor al Caraşului. Valea Sodolu Mare şi Mic). În apropierea peşterii se dezvoltă platourile carstice Colonovăţ.82 - . 4. Valea Baciului. cea principală de 2100 m. Munceii dintre Doman şi Cuptoare se caracterizează printr-o largă dezvoltare a formelor exo şi endocastice: forme exocarstice: câmpuri de lapiezuri şi doline (pe platoul Mărculeştilor). văi şi râuri carstice (Valea Domanului. avene (Aven Vramovăţ) şi peşteri (Peştera Padina Matei. PEŞTERA BUHUI (Caraş-Severin»Anina) Structură geologică Peştera este drenată de Valea Buhui. MONUMENTE ALE NATURII 1.

cea principală de 2100 m. doline. DEFILEUL TIMIŞULUI (Caraş-Severin»Teregova) Formaţiune morfologică Chei în lungime de 7 km săpate de apele Timişului. CHEILE GRUIULUI (Caraş-Severin»Armeniş) Formaţiune carstică Chei în lungime de circa 1 km săpate de Valea Timiş în roci metamorfice. În versantul stâng se află Peştera Galaţiului de mici dimensiuni şi Peştera cu Apă cu galerii mai mari. Valea Baciului.CUPTOARE (Caraş-Severin»Doman) Structuri geologice. Forme exocarstice şi endocarstice: lapiezuri. acoperiţi parţial de vegetaţie. În apropierea peşterii se dezvoltă platourile carstice Colonovăţ. Au pereţii uşor înclinaţi. Versanţii văii sunt acoperiţi de păduri. Cu pereţi abrupte. deosebit de pitoreşti. 5. Peştera are mai multe intrări. PLATOUL CARSTIC CĂRBUNARI (Caraş-Severin»Cărbunari) Structuri geologice. săpate de Valea Gârliştei. PEŞTERA BUHUI (Caraş-Severin»Anina) Structură geologică Peştera este drenată de Valea Buhui. Ravista şi Mărghitaş. Cheile Susarei cu numeroase cascade şi peşteri. 9. izvor al Caraşului. ELENA (Caraş-Severin»Coronini) .5 km. MUNCEII DOMAN . 6. 8. etc. PLATOUL CARSTIC SF. 4. mojdreanul şi alte plante mediteraneene. pe care vegetează liliacul. 3. Munceii dintre Doman şi Cuptoare se caracterizează printr-o largă dezvoltare a formelor exo şi endocastice: forme exocarstice: câmpuri de lapiezuri şi doline (pe platoul Mărculeştilor). CHEILE RUDĂRIEI (Caraş-Severin»Eftimie Murgu) Structuri geologice. Versantul drept al văii este abrupt pe o lungime mai mare (circa 2 km). Are o lungime de 3217 m şi 2 galerii. Valea Sodolu Mare şi Mic). 7.83 - . săpate de Valea Rudăria în calcare. văi şi râuri carstice (Valea Domanului. având interes turistic.Formaţiune carstică Chei pitoreşti în lungime de 9 km. Chei în lungime de circa 1.

ultimul sector 2. IZVOARELE NEREI (Caraş-Severin»Borloveni / Prigor) Rezervaţie naturală. cea mai importantă din Europa. PUNCT FOSILIFER APADIA (Caraş-Severin»Apadia / Brebu) Rezervaţie naturală paleontologică Punct fosilifer bogat în lamelobranhiate şi gasteropode neogene.al 2-lea sector. care emite un sunet bizar când este bătută de vântul local Coşara. PUNCTUL FOSILIFER SOCENI (Caraş-Severin»Ezeriş) Rezervaţie naturală (paleontologică). Cheile Poneascăi . Prezente în 2 zăcăminte fosilifere sunt considerate ca fiind cele mai bogate din ţara noastră şi din Europa. lapiezuri. Rezervaţia are o suprafaţă de 2500 ha. 5. STÂNCA BABACAI (Caraş-Severin»Coronini) Formaţiune morfologică Stâncă solitară aflată în apele Dunării. săpate în calcare jurasice. 4. CHEILE MINIŞULUI (Caraş-Severin»Anina) Rezervaţia naturală (complexă).Structuri geologice. desfăşurate pe 14 km în cadrul cărora se disting: Cheile Minişului primul sector de chei. Forme exocarstice şi endocarstice: doline. . CHEILE NEREI . Succesiune de chei sălbatice şi pitoreşti. Formă fosilă Sarmaţiană şi Panoniană. Cheile sunt săpate de Valea Nerei pe o distanţă de 18 km lungime în calcarele din sudul Munţilor Aninei. Este cuprinsă între 800 -1400 m. Poiană cu narcise.BEUŞNIŢA (Caraş-Severin»Sasca Montană) ezervaţie naturală Rezervaţie în suprafaţă de 3. avene (Aven Vramovăţ) şi peşteri (Peştera Padina Matei. POIANA CU NARCISE (din BORLOVA) (Caraş-Severin»Borlova / Turnu Ruieni) Rezervaţie naturală. 11.). Peştera de la Izvorul Mânzului etc. Stânca se ridică cu 7 m deasupra apei.368 ha cuprinde Cheile Nerei (cele mai mari din ţară) şi zona adiacentă. 3. REZERVAŢII NATURALE 1. Masă compactă de făgete virgine. Peştera Gaura Haiducească. Cheile Bigărului cu cascada şi izbucul Bigărului .84 - . 10. din punct de vedere al abundenţei şi variaţiei specilor.

Are o suprafaţă de 218.9 ha. carpen care adăposteşte o specie mediteraneană prezentă numai în Defileul Dunării. Flora se remarcă prin plante rare: ghimpele. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. 4. MĂNĂSTIREA CĂLUGĂRA (Caraş-Severin»Ciclova Montană) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Drum pavat. Popovici în 1943. Drumul este păstrat intact pe o distanţă de 5 km. Formă fosilă Sarmaţiană şi Panoniană. tisă. bujorul bănăţean şi câteva specii de orhidee. ce lega castrele Berzolis-Lederata Tibiscum. Prezente în 2 zăcăminte fosilifere sunt considerate ca fiind cele mai bogate din ţara noastră şi din Europa. Iconostasul este sculptat de Aurel Cotârlă din Oraviţa şi pictat de N. mănăstirea a fost întemeiată în 1859. BAIA ROMANĂ (din BĂILE HERCULANE) (Caraş-Severin»Băile Herculane) Monument istoric. VALEA MARE (Caraş-Severin»Moldova Nouă) Rezervaţie naturală Pădure în suprafaţă de 480 ha alcătuită din frasin. Pe locul vechii mănăstiri s-a construit în 1782 actuala biserică de plan triconic. din punct de vedere al abundenţei şi variaţiei specilor. 2. pe locul unei străvechi chilii monahale. XIV.85 - . 7. amenajată iniţial de romani în 108-110 şi reconstruită în 1838 . 3. 8.6. Bazin placat cu travertin. Pictura datează din 1860 fiind realizată de Jivco Stroevici. VALEA CICLOVEI .ORAVIŢA (Caraş-Severin»Oraviţa) Rezervaţia naturală cuprinde zona muntelui Rol şi o parte din Muntele Simion constituit din calcare jurasice. Construcţia bisericii actuale s-a terminat în 1861. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ A MÂNĂSTIRII BAZIAŞ (Caraş- Severin»Baziaş) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Mănăstirea a fost fondată în sec. . cu turla pe navă şi naos supralărgit. PUNCTUL FOSILIFER SOCENI (Caraş-Severin»Ezeriş) Rezervaţie naturală (paleontologică). construit de romani. stejar. DRUMUL ROMAN (din BERZOVIA) (Caraş-Severin»Berzovia) Monument istoric.

Cetate amintită documentar la 1387. Cetate ridicată în sec. 11. Era înconjurată de un şanţ de apărare săpat în stâncă şi dominată de un turn haxagonal. mai multe monumente epigrafice. şi sec. XIII. IV d. PODUL DE PIATRĂ (din BĂILE HERCULANE) (Caraş-Severin»Băile Herculane) Monument istoric. XI şi XV având rol de apărare a Dunării. ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în BOCŞA) (Caraş-Severin»Bocşa) Manifestare populară tradiţională: Sărbătoarea Populară în ziua de Sf. În jurul lui s-a dezvoltat aşezarea romană Tibiscum în cadrul căreia s-au descoperit ruine de locuinţe. pentru ca. cu ziduri groase şi turnuri de apărare. Ilie (20 iulie) cu alaiul carelor. ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în MOLDOVA NOUĂ) (Caraş-Severin»Moldova Nouă) . RUINELE CETĂŢII FEUDALE PESCARI (Caraş-Severin»Coronini) Monument istoric. Muzică de fanfară.5. probabil. 12. Are formă aproximativ circulară. În 1595 a fost renovată de localnici. 6. CETĂŢI ŞI CASTELE 1.86 - . ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. 3. Castrul a fost construit în 3 faze între 101 d. RUINELE CETĂŢII FEUDALE (din MEHADIA) (Caraş-Severin»Mehadia) Monument istoric. RUINELE CETĂŢII CUIEŞTI (Caraş-Severin»Bocşa) Monument istoric. 2. în sec. XIV. În 1551 a fost cucerită de turci. Ansamblu de cântece şi dansuri populare Doina Banatului. RUINELE CASTRULUI ŞI AŞEZĂRII ROMANE TIBISCUM (Caraş- Severin»Jupa) Vestigii arheologice. în 1658 să fie redistrusă de turci . construită. Pod de piatră construit peste Valea Cerna în 1864. de cult şi funerare. Cetatea a funcţionat între sec. ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în CARANSEBEŞ) (Caraş-Severin»Caransebeş) Manifestări populare tradiţionale. fundaţiile unui templu.Hr.Hr.

6. serbare folclorică din Poiana cu narcise (mai). 4. CENTRU ETNOGRAFIC (în SATUL EFTIMIE MURGU) (Caraş-Severin»Eftimie Murgu) Arhitectură şi tehnică populară Arhitectură populară tradiţională: sălaje. feţe de mese. CENTRU FOLCLORIC (în BORLOVA) (Caraş-Severin»Borlova / Turnu Ruieni) Manifestări tradiţionale populare. istorie locală.87 - . CENTRU ETNOGRAFIC (în BORLOVA) (Caraş-Severin»Borlova / Turnu Ruieni) Arhitectură şi tehnică populară Arhitectură populară: instalaţii tehnice populare: văiegi. ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în REŞIŢA) (Caraş-Severin»Reşiţa) Manifestări populare tradiţionale: Creaţie artistică Festivalul obiceiurilor de primăvară Plaiul primăverii (aprilie-mai) Simpozion de sculptură în marmură (iulie) Sărbătoarea Cântecul Bârzavei (august). piue.Manifestări populare tradiţionale. vâltori. suitul oilor la munte). Ansamblu folcloric (formaţie de dansuri populare sârbeşti.Centru de ceramică nesmălţuită 2. 5. familiale (nunta). numismatică . cuverturi din cânepă cusături: piese de costum popular. CENTRU ETNOGRAFIC (în CARANSEBEŞ) (Caraş-Severin»Caransebeş) Artă populară Centru de cojocărie (preptar cu secară). ştergare. port popular. ceramică smălţuită. gospodărie cu ocol întărit construită în întregime din lemn. etnografie. 3. mori cu ciutură Artă populară: ţesături: covoare. Instalaţii tehnice populare. CENTRU ETNOGRAFIC (în BINIŞ) (Caraş-Severin»Biniş) Artă populară . MUZEU SĂTESC (în BĂNIA) (Caraş-Severin»Bănia) Muzeu sătesc Profil: Arheologie. etc. Obiceiuri populare calendaristice (măsuratul laptelui. muzică populară sârbească) şi Orchestra de tamburaşi. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. 4. Artă populară: ţesături şi textile de interior ALTE RESURSE ANTROPICE ZONA DE AGREMENT TEIUŞ (Caraş-Severin»Caransebeş) .

Lac LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI MONTANE 1. înconjurată de dealuri împădurite cu foioase şi conifere. lungime 2 km. Altitudinea: 850 m de interes general.climatul de adăpost.5°C.climat de munte cu influenţe submediteraneene. Atracţii turistice: peisajul . ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE . MUNTELE MIC (Caraş-Severin»Borlova / Turnu Ruieni) Staţiunea montană şi climatică de interes general. suprafaţa 52. media lunii ianuarie: -1 grad Celsius). cu temperaturi medii anuale în jur de 6. Altitudinea 1524 m.Pădure de arţari şi tei de interes social .cadru natural cu valenţe peisagistice (versantul de sud. cu activitate permanentă. 3. pe valea râului Cerna. STAŢIUNI BALNEARE 1.Lacul de acumulare Trei Ape de origine antropică.lacul de acumulare Văliug. Atracţii turistice . SEMENIC (Caraş-Severin»Brebu Nou) Staţiune montană de interes general cu activitate permanentă. apărată de vânturi. cu activitate permanentă. BĂILE HERCULANE (Caraş-Severin»Băile Herculane) Staţiune balneară situată în SV-ul României. 2. vestic al al Muntelui Mic . TREI APE (Caraş-Severin»Brebu Nou) Staţiune montană şi climatică. 2.poiană cu multă verdeaţă.Condiţii climatice favorabile activităţii turistice . Se practică pescuitul sportiv şi sporturi nautice. cu activitate permanentă. Atracţii turistice: . la 160 m altitudine. Pădure de foioase. Temperatura medie anuală este de 10 grade Celsius (media lunii iulie: 22 grade Celsius.recreativ.6 ha.domeniu schiabil. Atracţii turistice: . .Cadru natural cu valenţe peisagistice . .88 - . Climat de depresiune intramontană.Pante denivelate .Muntele Ţarcu) . CRIVAIA (Caraş-Severin»Văliug) Staţiune balneară de interes general.

orientată NNE-SSV. POIANA MĂRULUI (Caraş-Severin»Poiana Mărului) Staţiune climatică de interes general.Lacul de acumulare Secu. LACURI . CLUJ RESURSE NATURALE MUNŢI 1. alcătuit din roci vulcanice. Atracţii turistice: . MUNTELE MARE (Cluj) Masiv muntos situat în partea de E a Munţilor Apuseni.89 - . cu activitate permanentă. separate de văi înguste şi adânci.Pădure de foioase . teşită. Muntele Mare). care au generat un relief cu forme greoaie. 3. MUNŢII VLĂDEASA (Cluj) Masiv muntos situat în partea de N a Munţilor Apuseni.3 mil mc . 14. vol. Atracţii turistice: . Este alcătuit predominant din şisturi cristaline. masive. MUNŢII GILĂU (Cluj) Masiv muntos situat în NE Munţilor Apuseni. Este un masiv bine individualizat. şisturi cristaline şi local calcare jurasice. suprafaţa 101 ha.cadru natural cu valenţe peisagistice . dominată de mai multe vârfuri care depăşesc 1600 m altitudine. 2. Prezintă suprafeţe netede de nivelare (aici se remarcă bine nivelurile de eroziune Fărcaş şi Mărişel). Altitudinea maximă: 1826 m (vf. 2.Climat blând Bioclimat sedativ . cu interfluvii largi. cu o culme centrală.1.bioclimat (factor de cură). cu relief domol. alcătuit din şisturi cristaline şi depozite sedimentare vechi. SECU (Caraş-Severin»Secu) Staţiune de interes general cu activitate permanentă.

LACUL ŞI VALEA LEGII (Cluj»Geaca) Rezervaţie naturală zoologică. Ihtiofaună. 4. peisagistă). în arc de 97 de m. Suprafaţa de 180 ha. format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. loătarul). CRIŞ (Cluj) Râu. lungimea lacului de 8 km. păstrăv.5 km. 4. 2. călifarul roşu. mreană. LACUL ŞTIUCILOR (Cluj»Nicula) Rezervaţie naturală (zoologică.90 - . Are o lungine 166 km şi o suprafaţă a bazinului de 3005 kmp. La coada lacului se află gura galeriei de fugă a hidrocentralei Mărişel.22 ha. Versanţii lacului sunt abrupţi. 3.015 kmp (din care 14. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 15.. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României).464 kmp pe teritoriul României). SOMEŞ (Cluj) Râu în NV României. LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Drăganului) Lac de aumulare. Este domeniul preferat de păsările de apă migrătoare precum şi refugiu pentru anumite specii de broaşte ţestoase de apă. lung de 7. Lac în curs de formare în spatele unui baraj înalt de 70 m. Suprafaţă de 215 ha. RÂURI 1. botanică. 3. fiind format în spatele unui baraj. Crişul Repede are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425 kmp. 2. Rezervaţia are o suprafaţă de 26 ha din care lacul .1. SOMEŞU MARE (Cluj) . LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilău) Lacul este amenajat pe Valea Someşului Cald. ARIEŞ (Cluj) Râu. Biocomplex acvatic (vieţuitoare acvatice mărunte) şi loc de popas pentru păsările migratoare (egreta mare. Pădurea Legii şi lacul propriu zis. afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Lunca Mureşului (judeţul Alba). afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. călifarul alb. Are o suprafaţă de 300 de ha de păşune stepică.

cu întreg cursul şi bazinul său dezvoltate pe teritoriul judeţului Cluj.Cheile Răchiţele . Au o lungime de 1. cu o cădere de circa 20 m realizată peste două săritori.Cascada Răchiţele . Are 178 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 3733 kmp. săpate de Valea Stanciului în calcare albe. Îngustimea văii şi blocurile gigantice de stâncă crează un decor deosebit.5 km. CHEI 1. Cheile au fost fierăstruite de apele văii Tureni sau Rachişului (Racilor). Chei săpate pe Valea Popeşti pe o distanţă de 500 m.formează o treaptă intermediară de relief între Creasta Vlădeasa şi Valea Someşului Cald . CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Vişagului) Element morfologic . 2.Poiana Onceasa. CASCADE 1. FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Răchiţele) Formaţiuni cartice : . FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Beliş) Rezervaţie naturală .3 km amonte de sat. CHEILE BURU (Cluj»Buru) . iar suprafaţa bazinului este 4490 kmp.Peştera Onceasa (Peştera cu oase). cu cea mai mare extindere a cursului şi bazinului său pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud: 118 km.cascadă pe Valea Moara Dracului. 2. SOMEŞU MIC (Cluj) Râu în NV Podişului Transilvaniei.în marginea platoului . CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) Rezervaţie naturală (morfologică). Au o lungime de 500 m .91 - . 2. .Peştera Şura Ponorului . are înălţime de 50 m şi este formată din două trepte. CHEILE BACIULUI (Cluj»Coruşu) Rezervaţie naturală peisagistică. pereţii prăpăstioşi de 100-150 m înălţime şi sunt presăraţi de numeroase forme carstice.speologică. 5.3 km amonte de Chei. PEŞTERI 1. geologică.Râu în N României.

CASCADA MOARA DRACULUI (Cluj»Lunca Vişagului) Element morfologic . Au o lungime de 500 m . pereţii prăpăstioşi de 100-150 m înălţime şi sunt presăraţi de numeroase forme carstice. 3. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. săpate de Valea Stanciului în calcare albe. Defileul cu relief carstic în lungime de 3.Cascada Răchiţele . CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) Rezervaţie naturală complexă-geologică. FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Răchiţele) Formaţiuni cartice : . faunistică. cu o cădere de circa 20 m realizată peste două săritori.5 km săpat de râul Hăşdate în calcare jurasice ale Culmii Hăjdate (N-E Munţilor Trascău).în suprafaţă de 176 ha.5 km. arheologică . 2. botanică.3 km amonte de Chei. DEALUL CU MELCI (Cluj»Floreşti) Punct fosilifer.5 km săpat de râul Hăşdate în calcare jurasice ale Culmii Hăjdate (N-E Munţilor Trascău). Îngustimea văii şi blocurile gigantice de stâncă crează un decor deosebit. DEALUL CU MELCI (Cluj»Floreşti) Punct fosilifer. Cheile au fost fierăstruite de apele văii Tureni sau Rachişului (Racilor). faunistică. Calcare cu resturi de melci fosili (cochilii mari). 4.cascadă pe Valea Moara Dracului. 2. Calcare cu resturi de melci fosili (cochilii mari). CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) Rezervaţie naturală complexă-geologică. are înălţime de 50 m şi este formată din două trepte. CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) Rezervaţie naturală (morfologică).Cheile Răchiţele .92 - . arheologică . 3.în suprafaţă de 176 ha. Au o lungime de 1.3 km amonte de sat. . MONUMENTE ALE NATURII 1. Defileul cu relief carstic în lungime de 3. botanică.Chei spectaculoase în lungime de 3 km săpate de situri cristaline şi dacite.

FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Beliş) Rezervaţie naturală .) . 2.speologică.Poiana Onceasa.5 km săpat de râul Hăşdate în calcare jurasice ale Culmii Hăjdate (N-E Munţilor Trascău). Au o lungime de 500 m . pereţii prăpăstioşi de 100-150 m înălţime şi sunt presăraţi de numeroase forme carstice.5 km. Defileul cu relief carstic în lungime de 3.3 km amonte de sat.93 - . 6. alături de elementele mezofile (ierburi înalte şi arbuşti. CHEILE TURENILOR (Cluj»Tureni) Rezervaţie naturală (morfologică).în marginea platoului .3 km amonte de Chei. Rezervaţie în suprafaţă de 80 ha. etc. 3.Cheile Răchiţele . geologică. CHEILE BACIULUI (Cluj»Coruşu) Rezervaţie naturală peisagistică. săpate de Valea Stanciului în calcare albe. CHEILE TURZII (Cluj»Bogata) Rezervaţie naturală complexă-geologică. 4. Chei săpate pe Valea Popeşti pe o distanţă de 500 m. fâneţele reprezentând nuclee de vegetaţie de stepă unde se întâlnesc plante ale stepelor uscate din jurul Mării Negre cu specii pontico mediteraneene şi ale câmpiei Transilvănene. 5. Suprafaţa de circa 4 ha cuprinde feţele însorite ale unei porţiuni din dealul La Ţicle. Cheile au fost fierăstruite de apele văii Tureni sau Rachişului (Racilor). FORMAŢIUNI CARSTICE (în RĂCHIŢELE) (Cluj»Răchiţele) Formaţiuni cartice : .Peştera Onceasa (Peştera cu oase).Peştera Şura Ponorului . arheologică . FÂNAŢELE DE LA SUATU (Cluj»Suatu) Rezervaţie naturală botanică. are înălţime de 50 m şi este formată din două trepte. . faunistică. botanică.5.formează o treaptă intermediară de relief între Creasta Vlădeasa şi Valea Someşului Cald . Datorită microreliefului si topoclimatului se întâlneşte aici o asociaţie cu specii de plante specifice stepelor pontice din sudul Ucrainei şi ai stepelor pontico-mediteranee. Au o lungime de 1. REZERVAŢII NATURALE 1.Cascada Răchiţele .în suprafaţă de 176 ha. FÂNEŢELE CLUJULUI (Cluj»Cluj-Napoca) Rezervaţie naturală (botanică).

Borza a elaborat planul de reorganizare a unei noi grădini botanice.Peştera Onceasa (Peştera cu oase). Richter. 11.22 ha. LACUL ŞI VALEA LEGII (Cluj»Geaca) Rezervaţie naturală zoologică. LACUL ŞTIUCILOR (Cluj»Nicula) Rezervaţie naturală (zoologică. 9.6 ha prin grija prof.3 % la 9. Are o suprafaţă de 300 de ha de păşune stepică.în marginea platoului .94 - . peisagistă). loătarul). MOLHAŞUL MARE DE LA IZBUC (Cluj»Beliş) Rezervaţie naturală Are suprafaţa de 8 ha. Anul fondării grădiniii .6. Biocomplex acvatic (vieţuitoare acvatice mărunte) şi loc de popas pentru păsările migratoare (egreta mare.Peştera Şura Ponorului . 8. 12. Pădurea Legii şi lacul propriu zis. GRĂDINA BOTANICĂ (din CLUJ-NAPOCA) (Cluj»Cluj-Napoca) Muzeu naţional. Rezervaţia are o suprafaţă de 26 ha din care lacul . Amenajarea acesteia s-a realizat între 19201930. călifarul roşu.1872. geologică. În 1920 prof.formează o treaptă intermediară de relief între Creasta Vlădeasa şi Valea Someşului Cald .Poiana Onceasa. călifarul alb. 7.5 ha care adăposteşte o specie de orhidee ocrotită. 13. Al. . Este domeniul preferat de păsările de apă migrătoare precum şi refugiu pentru anumite specii de broaşte ţestoase de apă. Suprafaţa sa s-a mărit de la 4. papucul doamnei. univ. Pădure de liliac sălbatic la o altitudine de 774 m. botanică. FORMAŢIUNI CARSTICE (în SMIDA) (Cluj»Beliş) Rezervaţie naturală .speologică. A. PUNCT FOSILIFER în CORUŞU) (Cluj»Coruşu) Rezervaţie naturală paleontologică. REZERVAŢIA DUMBRAVA FILEI (Cluj»Bogata) Rezervaţie naturală botanică Rezervaţie în suprafaţă de 0. 10. 14. REZERVAŢIA DE LILIAC (în IZVORUL CRIŞULUI) (Cluj»Izvorul Crişului) Rezervaţie naturală botanică. STUFĂRIŞURILE DE SIC (Cluj»Sic) .

Construită în 1486-1488 pe locul uneia mai vechi probabil din lemn. iarba neagră. lipotone. BISERICA ORTODOXĂ Sf. TURBĂRIA DE LA CĂPĂŢÂNA (Cluj»Măguri Răcătău) Rezervaţie naturală (mlaştini turbuoase). ALTE RESURSE NATURALE BĂILE SOMEŞENI (Cluj»Cluj-Napoca) Resurse balneare. Este realizată în stilul bisericilor din lemn maramureşene. Factori de cură . Zonă de pasaj pentru egrete. ca reşedinţă a episcopiei . sulfatate. Sălaj). Depozitele de turbă au grosimi de 5-6 m. sodice. Suprafaţa 1 ha. în zona lacurilor sărate. specii de rogoz. Rezervaţia are o suprafaţă de 2 ha. 2. Activitate sezonieră. Paraschiva sau Adormirea Maicii Domnului (din FELEACU) (Cluj»Feleacu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA DIN LEMN (din CIUCEA) (Cluj»Ciucea) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Biserica datează din 1575 fiind adusă în Ciucea de O. 3. stârci. mesteceni şi molizi. 16.ape minerale bicarbonatate. Zonă mlăştinoasă pe care se dezvoltă vegetaţia iubitoare de umiditate: muşchi. cu sprijinul lui Ştefan cel Mare. 15. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI VAD (Cluj»Vad) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. nămol sapropelic. VALEA CĂPRIOAREI (Cluj»Feleacu) Rezervaţie naturală. Actuala biserică s-a construit cu sprijinul voievodului Ştefan cel Mare. Mănăstirea din Vad a fost întemeiată în jurul anului 1391 de doi voievozi maramureşeni ce aveau domenii aici. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1.95 - .Rezervaţie naturală zoologică. Goga din satul Gâlpaia (jud.

în arc de 97 de m.5 km. LACUL DRĂGANUL (Cluj»Valea Drăganului) Lac de aumulare. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. păstrăv. Suprafaţa de 180 ha. 2. CATATEA DĂBÂCA (Cluj»Dăbâca) Monument istoric. 5. Cetate de piatră de formă inelară din sec. CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri. Suprafaţa 8 kmp. După înfrângerea lui Gelu a urmat o perioadă de stagnare până în sec X când maghiarii au construit o fortăreaţă. lungimea lacului de 8 km. identificată ca reşedinţă a voievodului Gelu. tunele. 3. 4. lung de 7. IX. Era bine organizată şi avea o viaţă economică şi spirituală dezvoltată. construcţii hidrotehnice etc.) 1. Se presupune că a fost întemeiată în 1552. LACUL FÂNTÂNELE (Cluj»Beliş) Lacul de acumulare amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic pe cursul râului Someşul Cald. Lac în curs de formare în spatele unui baraj înalt de 70 m. canale. fiind format în spatele unui baraj. Broderii de mână. Versanţii lacului sunt abrupţi. La coada lacului se află gura galeriei de fugă a hidrocentralei Mărişel. Prelucrarea artistică a lemnului. lungime 13 km. MĂNĂSTIREA NICULA (Cluj»Nicula) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. pasaje. Barajul este amplasat la intrarea în defileul Someşului Cald.ortodoxe de Feleac. LACUL TARNIŢA (Cluj»Gilău) Lacul este amenajat pe Valea Someşului Cald. CENTRU ETNOGRAFIC (în CĂPUŞU MARE) (Cluj»Căpuşu Mare) Artă populară. Icoanele din biserixă au fost pictate în etape diferite. construită de pustnicul Nicolae în 1650. Ihtiofaună. construită în 1701 şi adusă din judeţul Bistriţa-Năsăud pentru a fi amplasată pe locul unei biserici din lemn. Suprafaţă de 215 ha. ţesături şi cusături cu motive româneşti şi maghiare. complexul fiind format din Biserica veche de lemn. mreană. .96 - . Biserica este realizată în stil gotic.

PARCUL ETNOGRAFIC ROMULUS VUIA (Cluj»Cluj-Napoca) Muzeu naţional. DOMENIUL SCHIABIL (în SATUL MUNTELE BĂIŞORII) (Cluj»Muntele Băişorii) Domeniul schiabil .97 - . bicarbonate (zona Izvorul Sărat . Staţiune de cură: lacuri cu apă sărată (15 lacuri provenite din surparea tavanelor vechilor exploatări de sare). neurologice periferice./oră LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE 1. categorie medie. CENTRU ETNOGRAFIC (în CIUCEA) (Cluj»Ciucea) Artă populară. ginecologice 2. ginecologice. Indicaţii terapeutice Afecţiuni ale aparatului locomotor. BĂILE TURDA (Cluj»Turda) Staţiune balneară. Dotări . Este organizat într-un parc de 75 ha după modelul Skansen din Stockholm. Factori terapeutici: Ape minerale . cardiovasculare.2 km de Gherla. ALTE RESURSE ANTROPICE 1. diferenţă de nivel 250 m şi respectiv 100 m. 1 teleski 450 pers. 300 m diferenţă de nivel. neurologice periferice. nămol sapropelic. Prelucrarea artistică a lemnului 3. DOMENIUL SCHIABIL (MUNŢII VLĂDEASA) (Cluj»Beliş) Domeniul schiabil Pârtia Fântânele. BĂILE BAIŢA (Cluj»Gherla . categorie medie 1050 m lungime.2 pârtii Lungimea celor două pârtii 1310 m. Ţesături port popular. Arhitectura populară transilvăneană. BĂILE COJOCNA (Cluj»Cojocna) .sulfuroase clorosodice. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE 1.3 teleschiuri şi 1 babyschi 2. posttraumatice. Indicaţii terapeutice afecţiuni ale aparatului locomotor.2.Băiţa) Staţiune balneară de interes local.

LACUL SIUTGHIOL (Constanţa»Mamaia) Lac natural. Lagună marină cu o suprafaţă de 19. LACUL MANGALIA (Constanţa»Mangalia) Lac. Iezerul Mangalia şi Comorova. Pe ţărmul vestic se află insula Ovidiu. mc. . căi respiratorii.Staţiune balneară de interes local cu activitate sezonieră. LACUL OLTINA (Constanţa»Oltina) Liman fluviatil. cu o suprafaţă de 17150. Pe malurile lui se găsesc numeroase izvoare cu ape sulfuroase mezotermale (21-28°C) cunoscute de pe vremea romanilor. Factori naturali de cură: Ape minerale (lacuri naturale formate pe locul vechilor exploatări saline). mc.0 ha şi un volum de 60. endocrine 2. posttraumatice ginecologice.lac cu apă sărată format pe o veche exploatare de sare Indicaţii terapeutice . 4. cu o suprafaţă de 132. Indicaţii terapeutice: afecţiuni ale aparatului locomotor. este bază nautică şi piscicolă a staţiunii Mamaia. neurologice.afecţiuni ale aparatului locomotor. Este un liman maritim. 2. 3.0 mil. nămol terapeutic. cu o suprafaţă de 2509.0 ha şi un volum de 210. adâncimea medie: 6-8 m. mc.6 mil.98 - . LACUL SINOIE (Constanţa»Istria) Lagună maritimă.56 kmp.7 mil. OCNA DEJULUI (Cluj»Dej) Staţiune balneară de interes local sezonieră. CONSTANŢA RESURSE NATURALE LACURI 1.0 ha şi un volum de 2. apă dulce. Factori balneari . ginecologice. 5. LACUL HAZARLÂC (Constanţa»Hârşova) Liman fluviatil.

cu o suprafaţă de 178. LACUL TECHIRGHIOL (Constanţa»Techirghiol) Lac natural. mc. din care 221. LACUL TĂBĂCĂRIEI (Constanţa»Constanţa) Lac natural. semne de orientare. roşioară etc. etc. 8. Peştera are o lungime de 3200 m. Adâncimea maximă: 3. LACUL TAŞAUL (Constanţa»Năvodari) Lac natural.0 ha şi un volum de 14. Este un liman fluvio-marin cu apă sărată. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp. Are o suprafaţă de 23. Are o suprafaţă de 11.5 m. caras. separat de Marea Neagră printrun cordon litoral pe care se află staţiunile Eforie Nord şi Eforie Sud. 9. Pe fundul lacului există nămol sapropelic de origine animală şi vegetală.61 kmp.45 kmp. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. lăţimea maximă 4 km. PEŞTERI 1.99 - . LACUL TATLAGEAC (Constanţa»Neptun) Liman fluvio-maritim. 2. Este bază de sporturi nautice şi piscicolă (biban. Apele sale sunt îndulcite de râul Casimcea care se varsă în lac. simboluri. devenind astfel favorabil pentru piscicultură şi irigaţii.7 mii kmp pe teritoriul României. PEŞTERA LIMANU (CARALILALA) (Constanţa»Limanu/2 Mai) Rezervaţie arheologică şi naturală (speologică). Liman fluvio-maritim salmastru situat pe ţărmul Mării Negre. Are o suprafaţă de 96 ha.) 7. RÂURI DUNĂREA (Constanţa) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. după Volga. Pe peretii pesterii si pe tavan se pot distinge o serie de desene de arta rupestre.6. prin pâraiele Breg şi Brigach.0 mil. PEŞTERILE DE LA GURA DOBROGEI (Constanţa»Cogealac) . Are 2860 km. lungime 10 km.

200 m. la 20 . PLAJA (din Cap Aurora) (Constanţa»Cap Aurora) Plaja. între faleza de la Capul Tuzla şi cea de la Olimp şi o lăţime de 100 . devenind o frumoasă promenadă. Peştera liliecilor are o lungime de 480 m. PLAJA (din Mamaia) (Constanţa»Mamaia) .100 - . Pentru peşteră s-a creat o rezervaţie de 5 ha. Plaja este acoperita cu un strat de 30 cm de nisip fin. Plaja reia ideea de descreştere în terase. in altele abrupt. atingând o lărgime maximă în partea de sud de 100 m si este apărată de şapte diguri transversale.Rezervaţie naturală (speologică. PLAJA (din Jupiter) (Constanţa»Jupiter) Plaja se întinde pe circa 1 km. LITORAL 1.30 m altitudine. la baza căreia sunt amenajate plaje mici. fiind obţinută prin construirea de diguri. Are un nisip fin si intrare lina in mare. Plaja este larga. alteori cu nisip si pietre mici. Intrarea in mare este lina in unele locuri cu nisip fin. paleontologică şi arheologică). fiind adăpostită de două diguri de larg. 6. PLAJA (din Olimp) (Constanţa»Olimp) Staţiunea Olimp se află pe o faleză înaltă. Deţine mari colonii de lilieci. PLAJA (din Costinesti) (Constanţa»Costineşti) Plaja din Costineşti (cu platformă amenajabilă prin retragerea falezei) are o lungime de circa 5 km. Faleza a fost amenajată. 3. reprezentată de o fâşie îngustă la piciorul talazului. PLAJA (din Eforie Sud) (Constanţa»Eforie Sud) Plaja de la Eforie Sud de întinde pe o lungime de circa un kilometru. Sunt peste 20 specii de fosile oxfordiene. fiecare platformă având funcţiuni diferite. 5. se întinde pe 500 m. iar intrarea in mare se face in unele locuri lin. PLAJA (din Eforie Nord) (Constanţa»Eforie (Eforie Nord)) Plaja se întinde pe o lungime de circa 3 km. cu nisip fin. amenajate prin crearea unor golfuri mici artificiale. 2. 7. intime. 4. fiind protejată în zona hotelurilor de pe faleză de un golf artificial.

între staţiunile Saturn şi Venus există o plajă naturală. amenajate pentru helioterapie şi talazoterapie pe malul unor mici golfuri artificiale marine. 8. Are nisip fin si intrare lina in mare.150 în lăţime).Plaja staţiunii se întinde pe circa 10 km. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE LACUL TECHIRGHIOL (Constanţa»Techirghiol) . fiind ocrotită de un golf larg ce se deschide între Capul Midia la nord şi Capul Siutghiol . pornind de la 15-20 m în nord (unde se reduce înălţimea falezei). unde apar izvoare minerale sulfuroase. PLAJA (din Saturn) (Constanţa»Saturn) În staţiune există plaje mici. cât prin nisipul mătăsos. PLAJA (din Vama Veche/2 Mai) (Constanţa»Vama Veche/2 Mai) Plaja maritimă are o lăţime variabilă.101 - . comună cu cea a staţiunii Jupiter. Lungimea plajei este de circa 700 m. foarte fin. 11. PLAJA (din Mangalia) (Constanţa»Mangalia) Plaja Mangaliei se impune nu atât prin dimensiunile ei (circa 600 în lungime şi 50 . extinsă pe circa 1. Plaja este acoperita cu un strat de 30 cm de nisip fin si protejata de 7 diguri. ajungând la 50-70 m în zona centrală şi reducându-şi lăţimea la 1530 m spre sud.la sud. 13. 12. Apa mării este lipsită de pietre. PLAJA (din Venus) (Constanţa»Venus) Plaja staţiunii se întinde pe circa 1. plaja fiind dominată de o faleză amenajată ca loc de promenadă. unde faleza începe să se înalţe. 10. având o adâncime şi pantă de imersiune favorabile şi transparenţă bună. Totodată. 9. se întinde pe o lungime de 2 km. PLAJA (din Năvodari) (Constanţa»Năvodari) Plaja din Năvodari este alcătuită din 2 sectoare: cea din perimetrul Taberei de copii (această porţiune este influenţată de prezenţa la nord a sistemului de diguri ale portului Midia) şi cea din zona Hanului Piraţilor. având 150 m lăţime. cu nisip fin. PLAJA (din Neptun) (Constanţa»Neptun) Plaja staţiunii.2 km la adăpostul a două golfuri.2 km lungime şi 200 m lăţime.

mistreţi. etc. varza de nisip etc. parc dendrologic.). Deţine mari colonii de lilieci. Deţine exemplare maiestuoase de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) etc.102 - . Are o suprafaţă de 11. Pentru peşteră s-a creat o rezervaţie de 5 ha. Pe peretii pesterii si pe tavan se pot distinge o serie de desene de arta rupestre. PEŞTERILE DE LA GURA DOBROGEI (Constanţa»Cogealac) Rezervaţie naturală (speologică. Peştera liliecilor are o lungime de 480 m. este ocrotită de lege din anul 1962. PĂDUREA NEGRU VODĂ (Constanţa»Negru Vodă) Rezervaţie naturală (cinegetică). REZERVAŢII NATURALE 1. Pe fundul lacului există nămol sapropelic de origine animală şi vegetală. tei. 4. şi are un covor ierbaceu variat. semne de orientare.VAMA VECHE (Constanţa»Vama Veche/2 Mai) Rezervaţie naturală complexă (morfologică şi botanică) de dune marine cu o suprafaţă de 50 kmp pe care cresc specii de plante endemice: cârcelul.NEPTUN (Constanţa»Neptun) Rezervaţie forestieră. PĂDUREA HAGIENI (Constanţa»Limanu/2 Mai) Rezervaţie naturală (forestieră). mesteceni etc. simboluri. PĂDUREA COMOROVA . cedri. pini. separat de Marea Neagră printr-un cordon litoral pe care se află staţiunile Eforie Nord şi Eforie Sud. paleontologică şi arheologică). 2. Se întinde pe o suprafaţă de 50 ha şi prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere cinegetic (căprioare.2 ha. volbura de nisip. Are o suprafaţă de 393 ha. 3. bogat în substanţe minerale. Are o suprafaţă de 1. REZERVAŢIA DE DUNE 2 MAI . Sunt peste 20 specii de fosile oxfordiene. Este un liman fluvio-marin cu apă sărată. 5. Parc dendrologic cu stejari. fazani etc. Peştera are o lungime de 3200 m. PEŞTERA LIMANU (CARALILALA) (Constanţa»Limanu/2 Mai) Rezervaţie arheologică şi naturală (speologică). chiparoşi. 6.Lac natural.61 kmp. .

Datează din anul 1685. CATEDRALA EPISCOPIEI TOMISULUI ŞI A DUNĂRII DE JOS Sf. 2. constituita dintr-o biserica cu compartimentare specific ortodoxa (altar. Este realizată în stilul romanic specific sec. În această pădure trăiesc numeroase broaşte ţestoase.MURFATLAR (Constanţa»Basarabi/Murfatlar) Rezervaţie naturală. COMPLEXUL MONASTIC BASARABI (Constanţa»Basarabi/Murfatlar) Monument istoric. din cărămidă aparentă. REZERVAŢIA DE DUNE MARITIME (Constanţa»Agigea) Rezervaţie naturală. 4. În cadrul ei se dezvoltă circa 120 de specii de plante caracteristice litoralului românesc.Hr. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. Mirea între anii 1895-1898. ce dateaza din sec. al XIII-lea. REZERVAŢIA FÂNTÂNIŢA . cuprinde picturi murale interioare realizate de D.7. Are o suprafaţă de 19. 3. Apostoli Petru şi Pavel (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. A fost renovată în perioada 1946-1951 şi repictată în stil bizantin. Are o suprafaţă de 17 ha şi a fost creată în anul 1939. monumentul fiind asemănător unor bazilici din nordul Italiei. Construită în perioada 1883-1885 după planurile arhitectului Ion Mincu în manieră tradiţională românească. sase cavouri si mai multe galerii de comunicatie sapate in creta. 8. doua paraclise. IX-X d. Asezare calugareasca rupestra. precum şi câteva plante extrem de rare pentru alte regiuni ale României cum ar fi: migdalul pitic. A fost construită în anul 1885 după planurile arhitectului Romano de Simon.. bujorul de stepă etc. Gheorghe (din MANGALIA) (Constanţa»Mangalia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.103 - . pronaos). modificări între 1914-1929. o biserica cu plan de bazilica. naos. . cimbrul.7 ha şi adăposteşte specii de plante endemice sau rare. BISERICA VECHE Sf. CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.

Hr. La ridicarea ei au fost folosite materiale scoase din ruinele Cetatii Tomis. după proiectul savantului Gogu Constantinescu.. BISERICA ORTODOXĂ Sf. Zidită între anii 1910-1912. Gheorghe (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) . GEAMIA ESMAHAN SULTAN (din MANGALIA) (Constanţa»Mangalia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. MONUMENTE DE ARTĂ 1. GEAMIA PRINCIPALĂ (din MEDGIDIA) (Constanţa»Medgidia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. FARUL GENOVEZ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric. In interior se afla o colectie muzeala. XIII. Farul are o inaltime de 8 m.104 - . Hr. A fost ridicat in anul 109 d. SCHITUL Sfântul Andrei (Constanţa»Ion Corvin) Monument istoric. fragmente din edificiul anticului Callatis si un sarcofag. A fost construita in perioada 1867-1868 in stil maur. 9. MAREA MOSCHEE (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. pentru a comemora victoria din anul 102 d. 10. genovezii au intemeiat o colonie. COMPLEXUL MONUMENTAL TROPAEUM TRAIANI (Constanţa»Adamclisi) Monument istoric. Sfantul Apostol Andrei a predicat Evanghelia. GEAMIA HUNCHIAR (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.5. Edificiu ce datează din anul 1590. au construit o schela noua si un far (1300) si au atribuit localitatii numele de Constanta. La sfarsitul sec. Are un minaret de 24 m inaltime. din initiativa imparatului roman Traian. A fost construita in perioada 1859-1865 in stil oriental. 7. potrivit traditiei. în stil maur. 6. In jurul monumentului se pastreaza pietre de mormant. 11. Infiintat in anul 1990. Program de vizitare: zilnic: 9-18 8. obtinuta de catre armatele romane asupra geto-dacilor. fiind amplasat pe locul unde. moscheea este o copie fidelă a moscheei Kansia din Anatolia (Turcia) cu un minaret de 50 m înălţime.

pronaos). al XIII-lea. Gheorghe (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) . CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. nealterat. Asezare calugareasca rupestra. MONUMENTE DE ARHITECTURĂ 1. un mozaic de 2000 mp compus din elemente florale şi geometrice. Este realizată în stilul romanic specific sec. doua paraclise. Edificiu impunător construit în anul 1908 in stil neogotic.Hr. BISERICA ORTODOXĂ Sf. III-IV şi reprezintă un edificiu cu trei nivele.Obiectiv de arhitectură religioasă. sase cavouri si mai multe galerii de comunicatie sapate in creta. Biserica a fost construită între 1905-1911. 2.105 - . La nivelul superior este conservat. Profil: arheologie Datează din sec. BISERICA GREACĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Obiectiv de arhitectură religioasă.. Biserica a fost construită în 1868. cu o lungime de peste 100 m şi o lăţime de peste 20 m. 4. naos. Vila a apartinut numismatului Mihai Sutu. Are temelii de piatra adanc infipte in malul marii. după planurile arhitectului I. o biserica cu plan de bazilica. din cărămidă aparentă. A fost construită în anul 1885 după planurile arhitectului Romano de Simon.Teodoride. 2. constituita dintr-o biserica cu compartimentare specific ortodoxa (altar. TEMPLUL EVREIESC (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Obiectiv de arhitectură religioasă. pictura murală interioară fiind realizată de Nicolae Tonitza. ce dateaza din sec. monumentul fiind asemănător unor bazilici din nordul Italiei. Constituie un rar exemplar de constructie in stil maur ce dateaza din anul 1899. VILA ŞUŢU (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument de arhitectură. EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Rezervaţie arheologică. IX-X d. COMPLEXUL MONASTIC BASARABI (Constanţa»Basarabi/Murfatlar) Monument istoric. 5. 6. 3.

Asezare calugareasca rupestra. doua paraclise. Renard. Semnalele farului ajung până la o distanţă de circa 36 km. Biserica a fost construită între 1905-1911. COMPLEXUL MONASTIC BASARABI (Constanţa»Basarabi/Murfatlar) Monument istoric. 5.. Construcţia a fost începută în anul 1904 după planurile arhitectului Petre Antonescu şi definitivată între anii 1907-1910 după planurile arhitectului D. 9. CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Datează din anul 1685. A fost construită în anul 1885 după planurile arhitectului Romano de Simon. Gheorghe (din MANGALIA) (Constanţa»Mangalia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. GEAMIA ESMAHAN SULTAN (din MANGALIA) (Constanţa»Mangalia) . Este realizată în stilul romanic specific sec. A fost construit în anul 1960. CAZINOUL (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument de arhitectură laică.Hr. constituita dintr-o biserica cu compartimentare specific ortodoxa (altar. cuprinde picturi murale interioare realizate de D. în stil secession. 4. A fost renovată în perioada 1946-1951 şi repictată în stil bizantin . 3. modificări între 1914-1929. Reprezintă emblema turistică a oraşului. pictura murală interioară fiind realizată de Nicolae Tonitza. Are înălţimea de 58 m. În timpul nopţii este luminat cu puternice lămpi electrice. 8. o biserica cu plan de bazilica. sase cavouri si mai multe galerii de comunicatie sapate in creta. IX-X d. 6. naos.106 - . BISERICA VECHE Sf. pronaos). din cărămidă aparentă.Obiectiv de arhitectură religioasă. monumentul fiind asemănător unor bazilici din nordul Italiei. 7. al XIII-lea. CATEDRALA EPISCOPIEI TOMISULUI ŞI A DUNĂRII DE JOS Sf. Apostoli Petru şi Pavel (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mirea între anii 1895-1898. Construită în perioada 1883-1885 după planurile arhitectului Ion Mincu în manieră tradiţională românească. FARUL NOU (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Lucrare de artă inginerească. ce dateaza din sec.

Are temelii de piatra adanc infipte in malul marii. 11. Construit din initiativa Patriarhului Justinian Marina in anul 1951. Este prima construcţie din beton armat executată în România. In jurul monumentului se pastreaza pietre de mormant. 14. Edificiu impunător construit în anul 1908 in stil neogotic.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica schitului este din lemn si a fost construita in anul 1750 de mesteri mureseni. 12. GEAMIA HUNCHIAR (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 15. A fost construita in perioada 1859-1865 in stil oriental. 13. Are un minaret de 24 m inaltime. La ridicarea ei au fost folosite materiale scoase din ruinele Cetatii Tomis. SCHITUL Sfânta Maria (din TECHIRGHIOL) (Constanţa»Techirghiol) Obiectiv de arhitectură religioasă. Edificiu ce datează din anul 1590.107 - . VESTIGII ARHEOLOGICE 1. după proiectul savantului Gogu Constantinescu. fragmente din edificiul anticului Callatis si un sarcofag. MAREA MOSCHEE (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Zidită între anii 1910-1912. A fost construita in perioada 1867-1868 in stil maur. în stil maur. In interior se afla o colectie muzeala. Vila a apartinut numismatului Mihai Sutu. 10. moscheea este o copie fidelă a moscheei Kansia din Anatolia (Turcia) cu un minaret de 50 m înălţime. COMPLEXUL ARHEOLOGIC ÎN AER LIBER (RUINELE CETĂŢII TOMIS) (Constanţa»Constanţa) . GEAMIA PRINCIPALĂ (din MEDGIDIA) (Constanţa»Medgidia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. VILA ŞUŢU (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument de arhitectură. Constituie un rar exemplar de constructie in stil maur ce dateaza din anul 1899. TEMPLUL EVREIESC (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Obiectiv de arhitectură religioasă.

cu o lungime de peste 100 m şi o lăţime de peste 20 m.Hr. Profil: arheologie Datează din sec. 6. Dateaza din sec al IV-lea î. Peştera liliecilor are o lungime de 480 m.108 - . 3. RUINELE CETĂŢII ANTICE HISTRIA (Constanţa»Istria) . Are un minaret de 24 m inaltime. MORMÂNTUL SCITIC (din MANGALIA) (Constanţa»Mangalia) Rezervaţie arheologică. In jurul monumentului se pastreaza pietre de mormant. GEAMIA PRINCIPALĂ (din MEDGIDIA) (Constanţa»Medgidia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Rezervaţie arheologică. PEŞTERILE DE LA GURA DOBROGEI (Constanţa»Cogealac) Rezervaţie naturală (speologică. La ridicarea ei au fost folosite materiale scoase din ruinele Cetatii Tomis. groase de 3 m. Sunt peste 20 specii de fosile oxfordiene. nealterat. Deţine mari colonii de lilieci. etc. 8. Pentru peşteră s-a creat o rezervaţie de 5 ha. GEAMIA HUNCHIAR (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. un mozaic de 2000 mp compus din elemente florale şi geometrice. Grupeaza vestigiile cetatii Tomis care cuprind: .Rezervaţie arheologică. simboluri. In interior se afla o colectie muzeala. 5. A fost construita in perioada 1859-1865 in stil oriental. La nivelul superior este conservat. primul document de acest gen din ţara noastră. III-IV şi reprezintă un edificiu cu trei nivele. A fost construita in perioada 1867-1868 in stil maur. Pe peretii pesterii si pe tavan se pot distinge o serie de desene de arta rupestre. Lângă scheletul celui înmormântat au fost găsite fragmente dintr-un papirus scris in limba greacă.fragmente din zidul de incinta roman construit in secolul III din blocuri de piatra legate cu mortar. 2. Peştera are o lungime de 3200 m. 4. paleontologică şi arheologică). Profil: arheologie. fragmente din edificiul anticului Callatis si un sarcofag. 7. PEŞTERA LIMANU (CARALILALA) (Constanţa»Limanu/2 Mai) Rezervaţie arheologică şi naturală (speologică). semne de orientare.

groase de 3 m. III-IV şi reprezintă un edificiu cu trei nivele. Grupeaza vestigiile cetatii Tomis care cuprind: . urmele digului genovez. 3. XIII). EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Rezervaţie arheologică. elenistice). RUINELE CETĂŢII ANTICE HISTRIA (Constanţa»Istria) Rezervaţie arheologică. vase ceramica. inscriptii. Complexul arheologic a fost amenajat in anul 1982. RUINELE CETĂŢII HÂRŞOVA (Constanţa»Hârşova) Rezervaţie arheologică. dateaza din sec.109 - . 10. Sala este pardosita cu placi de marmura alba. Fostele bai publice ale Tomisului.un sistem de incalzire propriu antichitatii. 11. pe sub care treceau canale si tuburi . TERMELE ROMANE (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Rezervaţie arheologică. . Complexul arheologic a fost amenajat in anul 1982. COMPLEXUL ARHEOLOGIC ÎN AER LIBER (RUINELE CETĂŢII TOMIS) (Constanţa»Constanţa) Rezervaţie arheologică. III-VI. cu o lungime de peste 100 m şi o lăţime de peste 20 m.). elenistice). portul antic Callatis. CETĂŢI ŞI CASTELE 1. Profil: arheologie (amfore. vase ceramica. un mozaic de 2000 mp compus din elemente florale şi geometrice. Profil: arheologie Datează din sec. Cetatea a fost amplificată de genovezi (sec. Profil: arheologie (amfore.Rezervaţie arheologică. urmele unei cetăţi romane. Din perioada romană au fost identificate numeroase resturi arhitecturale (coloane. inscriptii. Aici se află şi mormântul scitic (cu papirus). La nivelul superior este conservat. numit hypocaustum.fragmente din zidul de incinta roman construit in secolul III din blocuri de piatra legate cu mortar. capitele etc. 9. Profil: arheologie. 2. nealterat. RUINELE ORAŞULUI ANTIC CALLATIS (Constanţa»Mangalia) Rezervaţie arheologică. basoreliefuri. Hr. basoreliefuri. Din vechea cetate Callatis se mai vede: zidul de incintă Edificiul roman. Cetatea a fost ridicată pe temeliile vechiului castru roman Carsium construit în anul 103 d.

Mirea între anii 1895-1898. RUINELE CETĂŢII HÂRŞOVA (Constanţa»Hârşova) Rezervaţie arheologică. modificări între 1914-1929. Apostoli Petru şi Pavel (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este realizată în stilul romanic specific sec. portul antic Callatis. monumentul fiind asemănător unor bazilici din nordul Italiei. după planurile arhitectului I.4. A fost construită în anul 1885 după planurile arhitectului Romano de Simon.110 - . XIII). A fost renovată în perioada 1946-1951 şi repictată în stil bizantin 5. Datează din anul 1685. BISERICA VECHE Sf. Construită în perioada 1883-1885 după planurile arhitectului Ion Mincu în manieră tradiţională românească. BISERICI. BISERICA GREACĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Obiectiv de arhitectură religioasă. BISERICA ORTODOXĂ Sf. 5.Teodoride. CATEDRALA EPISCOPIEI TOMISULUI ŞI A DUNĂRII DE JOS Sf. Din perioada romană au fost identificate numeroase resturi arhitecturale (coloane. Cetatea a fost ridicată pe temeliile vechiului castru roman Carsium construit în anul 103 d. capitele etc. Aici se află şi mormântul scitic (cu papirus). urmele digului genovez. Biserica a fost construită în 1868. din cărămidă aparentă. al XIII-lea. cuprinde picturi murale interioare realizate de D. Biserica a fost construită între 1905-1911. urmele unei cetăţi romane. CATEDRALE ŞI MĂNĂSTIRI 1. Cetatea a fost amplificată de genovezi (sec. Hr. RUINELE ORAŞULUI ANTIC CALLATIS (Constanţa»Mangalia) Rezervaţie arheologică. Din vechea cetate Callatis se mai vede: zidul de incintă Edificiul roman. Gheorghe (din MANGALIA) (Constanţa»Mangalia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 3. CATEDRALA ROMANO-CATOLICĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. pictura murală interioară fiind realizată de Nicolae Tonitza. 4. Gheorghe (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Obiectiv de arhitectură religioasă.). . 2.

fiind amplasat pe locul unde. COMPLEXUL MONASTIC BASARABI (Constanţa»Basarabi/Murfatlar) Monument istoric. Zidită între anii 1910-1912. 11. sase cavouri si mai multe galerii de comunicatie sapate in creta. GEAMIA HUNCHIAR (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 7. GEAMIA ESMAHAN SULTAN (din MANGALIA) (Constanţa»Mangalia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Sfantul Apostol Andrei a predicat Evanghelia. GEAMIA PRINCIPALĂ (din MEDGIDIA) (Constanţa»Medgidia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. constituita dintr-o biserica cu compartimentare specific ortodoxa (altar. SCHITUL Sfântul Andrei (Constanţa»Ion Corvin) Monument istoric. TEMPLUL EVREIESC (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) . moscheea este o copie fidelă a moscheei Kansia din Anatolia (Turcia) cu un minaret de 50 m înălţime. Construit din initiativa Patriarhului Justinian Marina in anul 1951. A fost construita in perioada 1859-1865 in stil oriental.6. Infiintat in anul 1990. Are un minaret de 24 m inaltime. In interior se afla o colectie muzeala.111 - . 10. ce dateaza din sec.Hr. Asezare calugareasca rupestra. MAREA MOSCHEE (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. fragmente din edificiul anticului Callatis si un sarcofag. IX-X d. naos. o biserica cu plan de bazilica. în stil maur. 9. pronaos). 12. 13. SCHITUL Sfânta Maria (din TECHIRGHIOL) (Constanţa»Techirghiol) Obiectiv de arhitectură religioasă. Biserica schitului este din lemn si a fost construita in anul 1750 de mesteri mureseni. Este prima construcţie din beton armat executată în România. 8. Edificiu ce datează din anul 1590. A fost construita in perioada 1867-1868 in stil maur.. In jurul monumentului se pastreaza pietre de mormant. potrivit traditiei. La ridicarea ei au fost folosite materiale scoase din ruinele Cetatii Tomis. doua paraclise. după proiectul savantului Gogu Constantinescu.

în special din Delta Dunării. randunici de mare. Profil: stiintele naturii. MUZEUL DE ARHEOLOGIE CALLATIS (Constanţa»Mangalia) Muzeu orăşenesc. Profil: stiintele naturii Expozitia prezinta lumea cetaceelor din diverse mari. MUZEE 1.Obiectiv de arhitectură religioasă. Profil: ştiinţele naturii. forme oceanice (crustacee. fotografii si postere pe tema cuceririi Cosmosului. inventarul mormântului de papirus. minerale sub forma de cristale. MUZEUL DE ARTĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) .112 - . etc. Edificiu impunător construit în anul 1908 in stil neogotic. DELFINARIU (Constanţa»Constanţa) Muzeu judeţean. Sunt prezentate peste 130 specii de pesti. stiinta si tehnica. ACVARIUL PROFESOR ION BORCEA (Constanţa»Constanţa) Muzeu judeţean. În voliera sunt expuse păsări autohtone şi exotice. Prezinta forme specifice Marii Negre. specii de pesti din Delta Dunarii. A fost amenajat in anul 1958. foci si pinguini. A fost amenajat în anul 1983. MICROREZERVAŢIA DE ANIMALE ŞI VOLIERA DE PĂSĂRI EXOTICE ŞI DECORATIVE (Constanţa»Constanţa) Muzeu judeţean. pesti). getică şi greco-romană vase amorfe. 3. basoreliefuri. A fost amenajat in anul 1958. cea mai bogata colectie de sturioni din lume. moluste. Microrezervaţia este destinată celor mai reprezentative animale din Dobrogea. Profil: stiintele naturii. doua mori de vant din Dobrogea. In amfiteatrul cu piscina se organizeaza demonstratii cu delfini. recipiente de sticlă colecţie numismatică. 4. pesti exotici. COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINTE ALE NATURII (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Muzeu judeţean. 6. Profil: arheologie. crabi. 5. Arheologie peisagistică. Sunt prezentati sturioni in captivitate. 2. A fost amenajat in anul 1972.

Muzeul cuprinde 108 lucrari reprezentand sculpturi.Muzeu judeţean. MUZEUL MARINEI ROMÂNE (Constanţa»Constanţa) . Profil: stiintele naturii. uniforme. MUZEUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ ŞI ARHEOLOGIE (Constanţa»Constanţa) Muzeu naţional. A fost amenajat in anul 1971. port popular. ţesături. 13. Prezintă artă populară dobrogeană: ceramică. romană. Muzeul prezinta si geneza Marii Negre. etc. Cuprinde pictură şi grafică românească tablouri semnate de Theodor Aman. A fost amenajat in anul 1968. donate de Ion Jalea.113 - . Cuprinde colecţii de arheologie preistorică. scoarţe. reliefuri. Corneliu Baba. Profil: sculptura. fotografii. Profil: istorie militara. documente. podoabe. desene. istorie. Profil: artă plastică. MUZEUL DE SCULPTURĂ ION JALEA (Constanţa»Constanţa) Muzeu naţional. precum şi sculpturi de Ion Jalea. artă contemporană românească. busturi. 14. 10. Exista o bogata colectie de animale acvatice provenite din Oceanul Planetar. Colectia detine obiecte deistorie militara. Theodor Palady. 9. picturi. Profil: etnografie. Amenajat în anul 1878. numismatică. icoane pe sticlă şi lemn. Amenajat în anul 1990 în clădirea fostei Primării (1896). MUZEUL MĂRII (Constanţa»Constanţa) Muzeu naţional. 8. MUZEUL DE ISTORIE MILITARĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Muzeu naţional. 11. 7. A fost amenajat in anul 1985. medalii. Amenajat în 1961. Profil: ştiintele naturii. medievală. Profil: arheologie. MUZEUL DE ARTĂ (din MEDGIDIA) (Constanţa»Medgidia) Muzeu judeţean. Profil: artă plastică. textile. Prezintă exemplare de peşti specifici apelor Mării Negre şi Mării Mediterane. bizantină. Corneliu Medrea. Nicolae Grigorescu. metal. schite. greacă. 12. arme. MUZEUL DE FLORĂ ŞI FAUNĂ MARINĂ ION BORCEA (Constanţa»Agigea) Muzeu. MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Muzeu judeţean. diferite specii de păsări de apă şi alte vieţuitoare.

15. PODGORIA MEDGIDIA (Constanţa»Medgidia) Podgorie. De asemenea pot fi vazute sculpturi inspirate de cultura vitei de vie. PODGORII ŞI CRAME 1. MUZEUL VITICULTURII (din BASARABI) (Constanţa»Basarabi/Murfatlar) Muzeu orăşenesc. vase de baut si depozitat vinurile. vase de baut si depozitat vinurile. fotografii si exponate tridimensionale de cucerire a cosmosului de la NASA sau centre rusesti. Detine documente privind istoria viticulturii in Romania si a podgoriei Murfatlar. Profil: stiintele naturii. documente si fotografii. Profil: stiintele naturii. PODGORIA MURFATLAR (Constanţa»Basarabi/Murfatlar) Podgorie. Profil: stiinta si tehnica.Muzeu naţional. Profil: stiinta si tehnica. 3. picturi marine. resturi de nave. 2. utilaje de vinificatie din diferite epoci. Detine documente privind istoria viticulturii in Romania si a podgoriei Murfatlar. In cadrul planetariumului exista o colectie de instrumente folosite in astronomie. icoane pe . ceramica veche. Muscat Ottonel şi vinuri negre: Pinot Noire.114 - . istoria transporturilor. utilaje de vinificatie din diferite epoci. etc. Sunt expuse colectii de amfore grecesti. Podgoria este specializată în vinuri albe: Pinot Gris. 16. De asemenea pot fi vazute sculpturi inspirate de cultura vitei de vie. Prezintă artă populară dobrogeană: ceramică. Profil: etnografie. Chardonnay. MUZEUL VITICULTURII (din BASARABI) (Constanţa»Basarabi/Murfatlar) Muzeu orăşenesc. Tămâioasă românească. istoria marinei romanesti si a flotei comerciale. Predomină soiurile de struguri de masă. Cabernet etc ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Muzeu judeţean. Are o suprafaţă de 80 ha de viţă de vie selecţionată cu soiuri de calitate superioară: Pinot Gris. Chardonay. PLANETARIUL ŞI OBSERVATORUL ASTRONOMIC ŞI STAŢIA SOLARĂ (din CONSTANŢA) (Constanţa»Constanţa) Muzeu judeţean. Este staţiune experimentală hortiviticolă.

Plaja are circa 100 m lăţime şi 500 m lungime cu nisip fin. cură heliomarină talazoterapie. scoarţe. Staţiunea se află pe malul lacului Mangalia şi al Mării Negre. STAŢIUNI BALNEARE 1. 3. Climat continental de stepă cu influenţe marine. metal. Cadru natural: Marea Neagră. 2. port popular. Plaja este întinsă pe o lungime de 4 km cu o lăţime maximă de 150 m. VAMA VECHE (Constanţa»Vama Veche/2 Mai) Sat turistic cu specific de litoral.sticlă şi lemn. 2. podoabe. cu nisip fin natural. 2 MAI (Constanţa»Limanu/2 Mai) Sat turistic. Nu este amenajată. Factori naturali. faleza înaltă (15-20 m) amenajată pe toată lungimea (500 m). EFORIE NORD (Constanţa»Eforie (Eforie Nord)) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică de interes general.115 - . Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. NEPTUN (Constanţa»Neptun) . Climat de stepă cu influenţe marine.8 km lungime. ţesături. Faleza are aproximativ 0. MANGALIA (Constanţa»Mangalia) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică. Faleza este amenajată doar în zona plajei. Faleza este amenajată pe toată lungimea sa. cu activitate permanentă. Plaja are o lungime de 700 m şi o lăţime de circa 100 m. LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE 1. Climat continental de stepă cu influenţe marine. textile. Cadru natural: Marea Neagră. ALTE RESURSE ANTROPICE HERGHELIA MANGALIA (Constanţa»Mangalia) Herghelie pentru creşterea cailor din rasa arab pur sânge. Amenajat în anul 1990 în clădirea fostei Primării (1896).

cu activitate sezonieră. Factori naturali. TECHIRGHIOL (Constanţa»Techirghiol) Staţiune balneoclimaterică şi de litoral de interes general. 4. Plaja are lungimea de 1. 5. Factori naturali. CAP AURORA (Constanţa»Cap Aurora) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică de interes general. Cadru natural: litoralul Mării Negre. Cadru natural: Marea Neagră. cu activitate sezonieră. Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. Climat continental de stepă cu influenţe marine. Bioclimat excitant si solicitant pentru organism. Cadru natural: Marea Neagră. faleza înaltă (15-20 m) amenajată pe toată lungimea (500 m). 3. Climat continental de stepă cu influenţe marine. faleza înaltă de 25-30 m spre mare şi 8-10 m spre lac. Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. Plaja este întinsă pe o lungime de 4 km cu o lăţime maximă de 150 m.116 - . Climat continental de stepă cu influenţe marine. . cu activitate permanentă. adâncime mică. Nămol sapropelic din lacul Techirghiol. 2. lacul Neptun (folosit pentru sporturi nautice). cu activitate permanentă. cu nisip fin. pădurea Comorova. cu activitate sezonieră. EFORIE SUD (CARMEN SILVA) (Constanţa»Eforie Sud) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică. cu activitate permanentă. Cadru natural: Marea Neagră. Cadru natural: Marea Neagră. Lacul Costineşti (lagună maritimă cu o suprafaţă de 7 ha. cură heliomarină talazoterapie. Climat continental de stepă cu influenţe marine. Cadru natural: Marea Neagră. COSTINEŞTI (Constanţa»Costineşti) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică de interes general. 4. separat de mare printr-un cordon de nisip). STAŢIUNI DE LITORAL 1. Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. talazoterapie. OLIMP (Constanţa»Olimp) Staţiune de litoral şi climatică de interes general. EFORIE NORD (Constanţa»Eforie (Eforie Nord)) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică de interes general. lăţimea de circa 100 m. amenajată pentru helioterapie.5 km.Staţiune de litoral şi balneoclimaterică de interes general.

NĂVODARI (Constanţa»Năvodari) Staţiune de litoral şi climaterică de interes general. Factori naturali. cu activitate sezonieră. MANGALIA (Constanţa»Mangalia) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică. 10. pădurea Comorova. Climat de stepă cu influenţe marine. JUPITER (Constanţa»Jupiter) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică de interes general. bioclimatul este solicitant şi excitant pentru organism. Caracteristică este briza de uscat care bate dinspre uscat spre mare. cu activitate sezonieră. MAMAIA (Constanţa»Mamaia) Staţiune de litoral şi climaterică. Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. cu influenţe . Plaja are o lungime de 8 km şi o lăţime de 100-200 m cu o suprafaţă de 70 ha. Plaja are o lungime de 3 km şi o lăţime de 60-90 m. Climat continental de stepă cu influenţe marine. cu un nisip fin. Cadru natural: Marea Neagră. Climat continental de stepă. cu activitate sezonieră. SATURN (Constanţa»Saturn) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică de interes general. Cadru natural: Marea Neagră. cu activitate permanentă. Climat continental de stepă cu influenţe marine. 7. pădurea Comorova. Climat continental de stepă cu influenţe marine. radiaţii ultraviolete. Factori naturali. Plaja are circa 100 m lăţime şi 500 m lungime cu nisip fin. 9. Cadru natural: Marea Neagră. 6. NEPTUN (Constanţa»Neptun) Staţiune de litoral şi balneoclimaterică de interes general. Faleza este amenajată pe toată lungimea sa. Bioclimat solicitant şi excitant pentru organism. Cadru natural: Marea Neagră. Lacul Jupiter (folosit pentru sporturi nautice). aerosolii marini. Staţiunea se află pe malul lacului Mangalia şi al Mării Negre. OLIMP (Constanţa»Olimp) Staţiune de litoral şi climatică de interes general.117 - .5. 8. 11. aerosoli salini. Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. lacul Neptun (folosit pentru sporturi nautice). Climat de stepă cu influenţe marine. cu activitate sezonieră.

marine. Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. Faleza este amenajată pe toată lungimea ei.
12. TECHIRGHIOL (Constanţa»Techirghiol)

Staţiune balneoclimaterică şi de litoral de interes general, cu activitate permanentă. Factori naturali. Climat continental de stepă cu influenţe marine. Bioclimat excitant şi solicitant pentru organism. Nămol sapropelic din lacul Techirghiol.
13. VENUS (Constanţa»Venus)

Staţiune de litoral şi balneoclimaterică de interes general, cu activitate sezonieră. Factori naturali. Cadru natural: Marea Neagră, Lacul Venus. Climat continental de stepă, cu influenţe marine. Bioclimat excitant şi stimulent pentru organism. Faleza este amenajată pe toată lungimea.

COVASNA
RESURSE NATURALE MUNŢI
1. MUNŢII BARAOLT (Covasna)

Masiv muntos situat în partea de SV a Carpaţilor Orientali, având forma unui horst, îmbrăţişat de marele cot al Oltului la E şi V şi limitat de Depresiunea Baraolt la N şi Sf. Gheorghe la S. Sunt alcătuiţi din fliş, cu intruziuni de roci vulcanice. Altitudinea maximă: 1018 m (vf. Şugag).
2. MUNŢII BODOC (Covasna)

Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali, în grupa munţilor vulcanici. Are o culme centrală, orientată N-S, din care se detaşează câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m, vf. Pădurii: 1213 m, Cărpiniş ş.a.) legate prin înşeuări. Munţii Bodoc sunt alcătuiţi din fliş cu intruziuni vulcanice.
3. MUNŢII HARGHITA (Covasna)

Masiv muntos vulcanic, situat în partea de V-SV a Carpaţilor Orientali. Munţii Harghita se prezintă ca un platou înalt, cu orientare NNV-SSE, neted, dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic: 1589 m, Ascuţit: 1685 m, Cucu: 1558 m, ş.a.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice.
- 118 -

4. MUNŢII NEMIRA (Covasna)

Masiv muntos situat în partea de E-SE a Carpaţilor Orientali (parte componentă a Munţilor Trotuşului). Munţii Nemira se individualizează printr-o masivitate accentuată, desfăşurându-se sub forma unei culmi principale (ale căror altitudini scad de la N la S), din care se detaşează mai multe vârfuri.
5. MUNŢII SIRIU (Covasna)

Masiv muntos situat în SE Carpaţilor Orientali (Carpaţii de Curbură), în grupa Munţilor Buzăului. Munţii Siriu sunt alcătuiţi din gresii dure, şisturi şi marne cretacice. Altitudinea maximă: 1663 (vf. Mălâia). Sunt acoperiţi cu păduri de fag în amestec cu brazi seculari, molizi şi pini LACURI
1. LACUL BELIN (Covasna»Belin)

Lac natural. Lacul, în suprafaţă de 8 ha, este utilizat în scopuri piscicole. Oferă condiţii pentru practicarea pescuitului sportiv.
2. LACUL SURDUC (Covasna»Comandău)

Lacul are o suprafaţă de 100 ha, un volum de 165 mil m3. Oferă condiţii pentru pescuit sportiv (păstrăv). RÂURI
1. BUZĂU (Covasna)

Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km şi o suprafaţă a bazinului de 5264 kmp. Izvorăşte din N Masivului Ciucaş, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucaş, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzăului să facă o cotitură bruscă spre SE.
2. OLT (Covasna)

Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
3. RÂU NEGRU (Covasna)

Râu, afluent al Oltului în aval de comuna Chichiş (judeţul Covasna). Are o lungime de 97 km şi o suprafaţă a bazinului de 2320 kmp.
- 119 -

MONUMENTE ALE NATURII
1. BALTA DRACULUI (Covasna»Covasna)

Monument al naturii. Izvor cu apă carbogazoasă cu emanaţii de gaze şi vegetaţie de mlaştină.
2. MESTECĂNIŞUL DE LA RECI (Covasna»Reci)

Monument al naturii. Zonă de dune nisipoase cu înălţimi cuprinse între 3 şi 12 m, a căror orientare (NE-SV) se datorează vântului Nemira care bate în această zonă cu deosebită intensitate. Între dune sunt cantonate o serie de mlaştini şi lacuri având forme alungite. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE TURBĂRIA BOROŞNEUL MARE (Nămol terapeutic) (Covasna»Boroşneu Mare) Nămol de turbă. Turbărie cu nămol terapeutic, ce are o suprafaţă de 8,9 ha şi o grosime medie a stratului de turbă de 0,66 - 1 m. REZERVAŢII NATURALE MESTECĂNIŞUL DE LA RECI (Covasna»Reci) Monument al naturii. Zonă de dune nisipoase cu înălţimi cuprinse între 3 şi 12 m, a căror orientare (NE-SV) se datorează vântului Nemira care bate în această zonă cu deosebită intensitate. Între dune sunt cantonate o serie de mlaştini şi lacuri având forme alungite. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE
1. BISERICA FORTIFICATĂ (din BODOC) (Covasna»Bodoc)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserică construită în sec. XV.
2. BISERICĂ FORTIFICATĂ (din ZĂBALA) (Covasna»Zăbala)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica datează din sec. XIV. Consolele cu structuri figurale sunt unice în România. Vechiul tavan boltit a fost înlocuit în 1752
- 120 -

cu un tavan casetat (100 casete) şi pictat în stilul Renaşterii din Transilvania cu motive populare.
3. BISERICA ORTODOXĂ (în ARACI) (Covasna»Araci)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica, ctitorie din sec. XIV, realizată în stil gotic, conservă amvon, sculptat în piatră şi fragmente de frescă originale.
4. BISERICA ORTODOXĂ Adormirea Maicii Domnului (din BELIN)

(Covasna»Belin) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită din lemn în anul 1774.
5. BISERICA ORTODOXĂ Adormirea Maicii Domnului (din TÂRGU SECUIESC)

(Covasna»Târgu Secuiesc) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în anul 1743, iniţial din lemn, înlocuită cu actuala, din piatră, în anul 1781. Biserica deţine valoroase icoane pictate pe lemn.
6. BISERICA ORTODOXĂ Sf. Nicolae (din COVASNA) (Covasna»Covasna)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în anul 1800. Toate laturile şi tavanul bisericii sunt acoperite cu picturi murale originale.
7. BISERICA REFORMATĂ (din BIBORŢENI) (Covasna»Biborţeni)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în sec. XVI şi pictată în stilul Renaşterii italiene, într-o gamă cromatică, unică în România. Biserica este monument de arhitectură.
8. BISERICA REFORMATĂ (din SFÂNTU GHEORGHE) (Covasna»Sfântu

Gheorghe) Monument istoric de arhitectură religioasă. Construcţia datează din sec. XV-XVI. Întărită cu contraforturi, biserica reformată are ferestre gotice, tavan casetat şi pictat. Posedă orgă din 1894.
9. BISERICA REFORMATĂ (în ARACI) (Covasna»Araci)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din sec. XV.
10. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din BARAOLT) (Covasna»Baraolt)

- 121 -

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserică monumentală, a fost construită în anul 1690, în stil baroc. Este înconjurată de un impresionant zid de apărare, construit în 1818-1819, prevăzut cu un turn de pază. Orga datează din 1750.
11. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din TÂRGU SECUIESC) (Covasna»Târgu

Secuiesc) Monument istoric şi de arhitectură populară. Biserica a fost construită în perioada 17271795, în stil baroc.
12. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (în BELANI) (Covasna»Belani)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în sec. XIV, iniţial în stil gotic şi transformată ulterior în stil baroc.
13. CASE VECHI (în TÂRGU SECUIESC) (Covasna»Târgu Secuiesc)

Monumente istorice de arhitectură. - Casa de lemn, construită în anul 1817. - Casa de lemn, construită în anul 1845. - Casa de lemn din 1826, cu elemente decorative baroce la ferestre.
14. CASTELUL MIKO (Covasna»Bodoc)

Monument istoric şi de arhitectură laică. Castelul a fost construit în anul 1812. Are un interesant acoperiş mansardat, relativ înalt pentru o clădire cu un singur nivel. Este situat într-un frumos parc.
15. CETATE SĂTEASCĂ (în BĂŢANII MICI) (Covasna»Băţanii Mici)

Monument istoric de arhitectură religioasă. Cetate şi biserică sătească, construită în sec. XVI. Monument de arhitectură.
16. CETATE ŢĂRĂNEASCĂ (în AITA MARE) (Covasna»Aita Mare)

Monument istoric şi de arhitectură. Cetate ţărănească fortificată, cu turnuri de apărare (sec. XVI), în incinta căreia există o biserică în stil gotic (construită în anul 1541, unde se remarcă tavanul casetat şi pictat.
17. CETATE ŢĂRĂNEASCĂ (în BELIN) (Covasna»Belin)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Cetate şi biserică unitariană (sec. XVI).
18. CETATE ŢĂRĂNEASCĂ (în ILIENI) (Covasna»Ilieni)

- 122 -

CENTRU FOLCLORIC (în COVASNA) (Covasna»Covasna) Manifestare folclorică. cetatea a funcţionat ulterior ca garnizoană. CENTRU FOLCLORIC (în BELIN) (Covasna»Belin) Manifestare tradiţională.Monument istoric şi de arhitectură. 2. CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ (din CERNAT) (Covasna»Cernat) Monument istoric şi de arhitectură laică şi religioasă. cu biserică în incintă. CENTRU FOLCLORIC (în ÎNTORSURA BUZĂULUI) (Covasna»Întorsura Buzăului) . X. pe ruinele unei cetăţi dacice. care se ridica iniţial până la 20 m. CENTRU FOLCLORIC (în BARAOLT) (Covasna»Baraolt) Manifestări tradiţionale. în 1708. Farsang (sărbătoare tradiţională iarna) 3. Edificiul a fost construit în anul 1512 şi reconstruit în anul 1670. 19. XII ca refugiu în timpul năvălirii otomane. Dansuri populare secuieşti. XV. În incinta cetăţii se află o biserică construită în sec. În curtea interioară se află un puţ cu adâncime de 10 m. Se păstrează donjonul. Fortificată cu şanţuri de apărare. formaţie artistică. de către austrieci. 21. Cetatea a fost construită probabil în sec. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. CETATEA PĂGÂNILOR (Covasna»Balvanyos) Monument istoric. element principal al fortificaţiei. CONACUL KALNOKY (Covasna»Valea Crişului) Monument istoric şi de arhitectură laică. 4. 20. în stil neoclasic. dansuri populare.123 - . Nedeia mocănească de la Voineşti parodă a poetului popular din această zonă. precum şi o trecere în revistă a celor mai bune formaţii artistice de amatori. Dansuri populare ungureşti. Cetatea a servit în sec. obiceiuri populare calendaristice. a fost devastată de tătari în anul 1658. în prezent la 15-18 m. Cetatea ţărănească (1443).

124 - . Izvoare de ape minerale carbogazoase. FESTIVALUL CÂNTECULUI. cu funcţionare permanentă. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE 1. sodice. la o altitudine de 550-600 m. feruginoase. BALVANYOS (Covasna»Balvanyos) Staţiune balneoclimaterică. situată la poalele versantului vestic al Munţilor Breţcu. de interes local. Climat de depresiune intramontană. COVASNA (Covasna»Covasna) Staţiune balneoclimaterică cu funcţionare permanentă.Manifestare tradiţională. bicarbonatate. calcice. Festivalul cântecului. calcice. cu veri răcoroase şi ierni friguroase. JOCULUI ŞI PORTULUI POPULAR (în BALVANYOS) (Covasna»Balvanyos) Manifestare tradiţională. 2. tonic. CENTRU FOLCLORIC (în ZĂBALA) (Covasna»Zăbala) Creaţie artistică. Este situată în partea centralestică a României. Situată la poalele munţilor Bodoc şi Puciosu (Carpaţii Orientali). în Depresiunea Baraolt. clorurate. situată la o altitudine de 549 m. la 490 m altitudine. jocului şi portului popular (august) LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE 1. MALNAŞ (Covasna»Malnaş-Băi) . BODOC (Covasna»Bodoc) Staţiune balneoclimaterică. Dansuri populare secuieşti. carbogazoase. la 775-800 m altitudine. ansamblul folcloric Ciobănaşul 5. 6. Festivalul folcloric Ciobănaşul (septembrie). staţiunea dispune de numeroase izvoare cu ape minerale. dansuri populare româneşti. hipotone. 2. la poalele Munţilor Bodoc şi Baraolt. magneziene. în raza oraşului Baraolt. BIBORŢENI (Covasna»Biborţeni) Staţiune balneoclimaterică sezonieră. 3.

). ARGEŞ (Dâmboviţa) . feruginoase.0 mil. VÂLCELE (Covasna»Vâlcele) Staţiune balneoclimaterică de interes general.125 - . intrat în circuitul hidroenergetic şi de alimentare cu apă în anul 1974. LACURI 1. masivul Bucegi face parte din Carpaţii Meridionali. MUNŢII LEAOTA (Dâmboviţa) Masiv muntos situat în partea de E a Carpaţilor Meridionali. RÂURI 1. MUNŢII BUCEGI (Dâmboviţa) Masiv muntos situat în extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali. Din punct de vedere fizico-geografic (masivitate. mc. sodice. dar şi din calcare jurasice (spre zona culoarului Rucăr-Bran). cu funcţionare permanentă. în majoritate hipotone. magneziene. etc) 2. Factorii naturali de cură sunt climatul de cruţare şi izvoarele de apă minerală carbogazoase. cu funcţionare permanentă. Este alcătuit predominant din şisturi cristaline. LACUL VĂCĂREŞTI (Dâmboviţa»Văcăreşti) Lac antropic. 2. cu o suprafaţă de 234 ha şi un volum de 38. DÂMBOVIŢA RESURSE NATURALE MUNŢI 1. iar geologic este încadrat în Carpaţii Orientali (alcătuit predominant din gresii şi conglomerate. frecvente urme glaciare etc.Staţiune balneoclimaterică de interes general. vol. 8 mil. calcice. mc. bicarbonatate. 4. construit pe cursul superior al râului Ialomiţa. LACUL PUCIOASA (pe IALOMIŢA) (Dâmboviţa»Pucioasa) Lac antropic.

NEAJLOV (Dâmboviţa) Râu. REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI (Dâmboviţa»Moroeni) . curge mai întâi pe direcţia SV-NE. DÂMBOVIŢA (Dâmboviţa) Râu în S României (268 km). PEŞTERI 1. de la 300 m altitudine. în formă de semielipsă. Se află la 1660 m altitudine în Muntele Bătrâna. Are 144 km. 3. de sub vf. afluent al Dunării la Olteniţa. 2. PEŞTERA IALOMIŢA (Dâmboviţa»Moroeni) Peştera Ialomiţa este situată în Valea Superioară a râului omonim. IALOMIŢA (Dâmboviţa) Râu în SE României. Păpuşa. 5. Izvorăşte din Câmpia înaltă a Piteştiului. SABAR (Dâmboviţa) Râu. până în dreptul vf.350 kmp. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei. etc.550 kmp. afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). de la 2240 m altitudine. 4. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12. Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de 10. de la 450 m altitudine. Omu. afluent al Dunării. Izvorăşte din SE Piemontului Cândeşti. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer. Are 150 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp. 2. Piatra Obârşiei. iar apoi traversează Câmpia Găvanu-Burdea. străbate Câmpia Piteştiului pe direcţie NV-SE. de la 2395 m altitudine. de pe versantul sudic al masivului Bucegi. situată la 18 m deasupra fundului văii. se deschide pe o terasă orizontală. vale care reprezintă o treime din partea vestică a Bucegilor. afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Gostinari (judeţul Giurgiu). Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp. din apropiere de vf.Râu în S-SE României. unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE. Gura peşterii.126 - .

RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. Trei Ierarhi (din TÂRGOVIŞTE) (Dâmboviţa»Târgovişte) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. potenţial schiabil (peste 800 ha). Climat alpin şi subalpin. Cheile Dobreşti. potenţial schiabil (peste 800 ha). BISERICA ALBĂ Intrarea în Biserică şi Sf. Climat alpin şi subalpin.127 - . Peştera Ursului. Cheile Orzei. biserica prezinta interes deoarece aici se pastreaza sigiliul orasului incepand cu sec. Cheile Orzei. REZERVAŢII NATURALE 1. Biserica Sf. Monumentul adaposteste colectie de icoane din lemn. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI (Dâmboviţa»Moroeni) Rezervaţie naturală complexă. Climat alpin şi subalpin. tonic stimulent. potenţial schiabil (peste 800 ha). REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZIMBRI (Dâmboviţa»Bucşani) Rezervaţie naturală de zimbri (39 exemplare) în Pădurea Neagră. Cheile Dobreşti. ANSAMBLUL PALATULUI BRÂNCOVENESC (Dâmboviţa»Potlogi) Monument istoric şi de arhitectură. vânat mare. XVII. Palatul a fost construit in stilul caracteristic brancovenesc in perioada 1698-1699 de catre C. Peştera Ursului. Peştera Ialomiţei (400 m lungime).Rezervaţie naturală complexă. 2. Peştera Ialomiţei (400 m lungime). Dumitru 1683. Peştera Ialomiţei (400 m lungime). Brancoveanu. 2. tonic stimulent. Peştera Ursului. Ctitorie din 1781. vânat mare. vânat mare. Cheile Dobreşti. Cheile Orzei. REZERVAŢIA NATURALĂ COMPLEXĂ BUCEGI (Dâmboviţa»Moroeni) Rezervaţie naturală complexă. . tonic stimulent.

3. BISERICA ANDRONEŞTI SAU DOAMNEI Sf. Nicolae cel Vechi (din

TÂRGOVIŞTE) (Dâmboviţa»Târgovişte) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anul 1527 a marelui vornic Manea Persanu. Pustiita de turci in 1595, biserica a fost renovata in 1655 de doamna Elina, sotia lui Matei Basarab.
4. BISERICA CIOFLEC Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (din GĂEŞTI)

(Dâmboviţa»Găeşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anul 1776, biserica a fost renovata si zugravita in anul 1836.
5. BISERICA CREŢULESCU Adormirea Maicii Domnului (Dâmboviţa»Târgovişte)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1640, biserica a fost pictata in anul 1863 de Gh. Tattarescu.
6. BISERICA DIN LEMN Sf. Nicolae (din TITU) (Dâmboviţa»Titu)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserică construită în sec. XVIII.
7. BISERICA MITROPOLIEI TÂRGOVIŞTE Înălţarea Domnului

(Dâmboviţa»Târgovişte) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Construită în perioada 1890-1923, dupa planurile arhitectului francez Emile Andre Lecomte du Nouy, în stil bizantin, biserica a fost pictată în perioada 1930-1933.
8. BISERICA Naşterea Maicii Domnului (din DOICEŞTI) (Dâmboviţa»Doiceşti)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica construita in anul 1706, stil brancovenesc. Se pastreaza pictura murala de epoca (partial refacuta).
9. BISERICA Schimbarea la faţă (din GORGOTA) (Dâmboviţa»Răzvad)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anii 1554-1537 a domnului Pătraşcu cel Bun.
10. BISERICA Sf. Ierarh Nicolae şi Toţi Sfinţii (din BEZDEAL) (Dâmboviţa»Bezdead)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anul 1757, biserica a fost restaurată în anul 1893.
- 128 -

11. BISERICA Sf. Ioan Botezatorul (din BĂLENI) (Dâmboviţa»Băleni)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din sec. XIX, biserica a fost renovata de vornicul Grigore Baleanu in anul 1840. Picturi murale interioare executate de Gh. Tattarescu in anul 1858.
12. BISERICA TÂRGULUI (din TÂRGOVIŞTE) (Dâmboviţa»Târgovişte)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1654 a carturarului Udriste Nasturel, biserica este de dimensiuni relativ mari, cu pridvor adaugat in sec. XVIII. Valoroasa este decoratia interioara.
13. CAPELA MAUSOLEU (din GHERGANI) (Dâmboviţa»Răcari)

Monument de arhitectură religioasă. Ctitorie a arhitectului Grigore Cerchez, capela se remarca prin sculpturile realizate de italianul Pantazi, in marmura de Carara. Aici se odihnesc Al. Ghica, sotia si parintii poetului.
14. CASA GORAN OLĂNESCU (Dâmboviţa»Găeşti)

Monument istoric. Cladirea, monument de arhitectura din sec. XIX, a apartinut pasoptistului Pana Olanescu, prieten apropiat al lui Ion Ghica. Este inconjurata de un pitoresc parc, cu arbori considerati o raritate pentru aceasta zona.
15. COMPLEXUL MUZEAL CURTEA DOMNEASCĂ (din TÂRGOVIŞTE)

(Dâmboviţa»Târgovişte) Monument istoric şi de arhitectură laică şi religioasă. Complexul muzeal Curtea Domneasca, ctitorita de Mircea cel Batran si amplificata de ceilalti domnitori cuprinde: Biserica Domneasca (sec. XVI, ctitoria lui Petru Cercel), ruinele Palatului Domnesc (sec. XIV), capela bisericii (sec. XV), etc.
16. CONACUL GHICA (Dâmboviţa»Răcari)

Monument istoric şi de arhitectură laică. Ctitorie a familiei Ghica din anul 1859.
17. LOC ISTORIC (în FINTA) (Dâmboviţa»Finta)

Loc istoric. In acest loc, la 17 mai 1653, oastea Tarii Romanesti, condusa de Matei Basarab, a infrant armata moldoveneasca condusa de Vasile Lupu si sprijinita de cazacii lui T. Hmehitki. Fapta eroica este marcata cu o cruce de piatra ridicata de Matei Basarab.

- 129 -

18. MĂNĂSTIREA NUCET Sf. Gheorghe (Dâmboviţa»Nucet)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din sec. XV.
19. MĂNĂSTIREA STELEA Învierea Domnului (Dâmboviţa»Târgovişte)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anii 1644-1645, in stil moldovenesc, a domnului Vasile Lupu, biserica este lipsita de picturi originale, oferind in schimb un iconostas brancovenesc de o remarcabila valoare artistica.
20. RUINELE PALATULUI BRÂNCOVENESC (Dâmboviţa»Doiceşti)

Monument istoric şi de arhitectură laică. In anul 1706, Constantin Brancoveanu a initiat construirea unui palat pentru fiul sau, Mateias. Din vechiul palat brancovenesc, se pastreaza fragmente din zidul de incinta al curtii si fundatiile palatului.
21. SCHITUL BUNEA Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil (Dâmboviţa»Vulcana-Băi)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din 1654 a spătarului Bunea Grănişteanu. CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri, canale, pasaje, tunele, construcţii hidrotehnice etc.) LACUL PUCIOASA (pe IALOMIŢA) (Dâmboviţa»Pucioasa) Lac antropic, construit pe cursul superior al râului Ialomiţa, intrat în circuitul hidroenergetic şi de alimentare cu apă în anul 1974, vol. 8 mil. mc. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
1. MUZEU COMUNAL (în RĂZVAD) (Dâmboviţa»Răzvad)

Muzeu comunal. Pofil: etnografie, istorie. Colectii reprezentative zonei.
2. MUZEU ETNOGRAFIC (în GHEBOAIA) (Dâmboviţa»Finta)

Muzeu sătesc. Profil: etnografie. Sunt expuse obiecte din ceramica de uz casnic si decorativ precum si tesaturi, cusaturi, costume populare specifice zonei.
3. MUZEU ETNOGRAFIC (în MALU CU FLORI) (Dâmboviţa»Malu cu Flori)

Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie. Colectie mixta de istorie si etnografie cu obiecte din zona.
- 130 -

4. MUZEU ETNOGRAFIC (în MOROIENI) (Dâmboviţa»Moroeni)

Muzeu comunal. Profil: istorie, etnografie. Colectie mixta de istorie si etnografie reprezentand zona.
5. MUZEU ETNOGRAFIC (în PIETROŞIŢA) (Dâmboviţa»Pietroşiţa)

Muzeu comunal. Profil: etnografie, istorie. Colectia muzeala cuprinde peste 800 piese de arta populara si etnografie. Este amplasata intr-o casa taraneasca din sec. XIX
6. MUZEU SĂTESC (în BEZDEAL) (Dâmboviţa»Bezdead)

Muzeu sătesc. Profil: istorie, etnografie. Sunt prezentate exponate din zonă. LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE PUCIOASA (Dâmboviţa»Pucioasa) Staţiunea balneoclimaterică de interes general, cu funcţionare permanentă, oferă climat de deal, sedativ, izvoare cu ape minerale sulfuroase, de mare concentraţie, sulfatate, clorurate, slab bicarbonatate, magneziene, a căror analiză chimică a fost efectuată pentru prima dată în 1828. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE VULCANA-BĂI (Dâmboviţa»Vulcana-Băi) Staţiune balneoclimaterică de interes local, cu climat de dealuri, sedativ şi cu ape minerale de sondă, clorurate, sodice, calcice, iodurate, bromurate, magneziene, cu mineralizare totală de 73,59/litru, asemănătoare apelor minerale de la Băile Govora.

DOLJ
RESURSE NATURALE LACURI
- 131 -

LACUL BISTREŢ (Dolj»Bistreţ) Lac de luncă, cu o suprafaţă de 1867,0 ha şi un volum de 28,0 mil. mc. RÂURI
1. AMARADIA (Dolj)

Râu, afluent al Jiului în arealul comunei Cernele (judeţul Dolj). Are o lungime de 99 km şi o suprafaţă a bazinului de 870 kmp. Izvorăşte din E Dealului Cărbuneşti, de la 490 m altitudine şi are o direcţie predominantă de curgere N-S.
2. DUNĂREA (Dolj)

Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit, după Volga. Are 2860 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp, din care 221,7 mii kmp pe teritoriul României. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania, prin pâraiele Breg şi Brigach.
3. JIU (Dolj)

Râu în S-SV României, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Gighera, judeţul Dolj. Are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de 10.080 kmp. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE REZERVAŢIE NATURALĂ (în BUCOVĂŢ) (Dolj»Bucovăţ) Rezervaţie paleontologică. Punct fosilifer cu bogată faună fosilă de cochilii de moluşte datând din Pliocen. Rezervaţia este extinsă pe o suprafaţă de 4 ha. REZERVAŢII NATURALE
1. REZERVAŢIE FORESTIERĂ (în PLENIŢA) (Dolj»Pleniţa)

Rezervaţie naturală. Pădure (50 ha) de cer, gârniţă şi fag.
2. REZERVAŢIE NATURALĂ (în BUCOVĂŢ) (Dolj»Bucovăţ)

Rezervaţie paleontologică. Punct fosilifer cu bogată faună fosilă de cochilii de moluşte datând din Pliocen. Rezervaţia este extinsă pe o suprafaţă de 4 ha.
3. REZERVAŢIE NATURALĂ (în CIUPERCENII NOI) (Dolj»Ciupercenii Noi)

- 132 -

BISERICA HAGI ENUSI Toţi Sfinţii (Dolj»Craiova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Rezervaţie faunistică (ornitologică). În pronaos se află mormântul poetului Vasile Cârlova. Zidită în 1758. Ctitorie din 1730. ctitorie a boierilor Coţofeni. biserica păstrează picturi murale interioare originale. Ansamblul arhitectural este alcătuit din: . Ctitorie din anul 1793. ctitor fiind Matei Basarab. Ctitorie din anul 1794. Dumitru (Dolj»Craiova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Gheorghe şi Cuvioasa Parascheva (Dolj»Craiova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA Sf. BISERICA MADONA DUDU Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Nicolae (Dolj»Craiova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Biserica Adormirea Maicii Domnului. biserica păstrează picturi murale realizate în anul 1895. după planurile arh. francez Emile Decomte du Nory şi renovată în 1906. pictura fiind realizată în anul 1928. După cutremurul din 1838 (care i-a provocat mari stricăciuni) biserica a fost reconstruită integral în 1855-1889. 2. biserica a fost reconstruită în 1929-1942. . ctitor Mihai Coţofeanu. BISERICA BELIVACA Sf. Ctitorie din 1651-1652. 4. după planurile arh. ANSAMBLUL ARHITECTURAL COŢOFENI (Dolj»Coţofenii din Dos) Monument istoric şi de arhitectură.133 - . Numeroasele ostroave reprezintă un însemnat loc de cuibărit multor specii de păsări. ctitoria clucerului Constantin Fotescu.Conacul. 3. de aceea o suprafaţă de 500 ha a fost declarată rezervaţie ornitologică din anul 1972. construit în anul 1653. 5. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. BISERICA DOMNEASCĂ Sf. singurul colţ din lunca Dunării rămas neîndiguit. Are formă de bazilică. 6. Ion Trojănescu şi Sterie Becu. . Pantelimon (Dolj»Craiova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.

biserica a fost renovată în repetate rânduri (1805. Ctitorie din 1789 a slugerului Barbu Poienaru. Culă construită în sec. biserica a aparţinut fostei mănăstiri Obedeanu. Nicolae (din FILIAŞI) (Dolj»Filiaşi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Curtea. XVIII. Voievozi. P.Conacul. 1921). 8. 13. Pe lângă biserica acestei mănăstiri a funcţionat prima şcoală din Oltenia (înfiinţată în anul 1775). MĂNĂSTIREA SADOVA Sf. BISERICA Sf. 14. 1900. Construită în 1720 şi renovată în 1893 după planurile arh. CULA IZVORU (Dolj»Brabova) Monument de arhitectură populară laică. Springler. 10. 9. ctitorie din anul 1774. Construită în perioada 1748-1753. 12. Ilie (Dolj»Craiova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Împăraţi Constantin şi Elena (Dolj»Craiova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA Sf. Mina (Dolj»Craiova) Monument istroic şi de arhitectură religioasă. . BISERICA Sf. CURTE BOIEREASCĂ (în MELINEŞTI) (Dolj»Melineşti) Monument istoric şi de arhitectură. 15. păstrează picturi murale executate de Gheorghe Tăttărescu. construit în perioada 1695-1705. biserica păstrează un remarcabil tablou votiv realizat în anul 1789. XVII. BISERICA Sf. Ctitorie din anul 1731. Ctitoria lui Dumitru Filişteanu. Voievozi (din BRABOVA) (Dolj»Brabova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. construită în sec.Biserica Sf. Nicolae (Dolj»Sadova) .134 - . biserica păstrează picturi murale originare. BISERICA Sf. Îngeri (din ALMĂJ) (Dolj»Almăj) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.7. aparţinând boierului Cornea Brăiloiu cuprinde: . BISERICA Sf. biserica a fost construită în anul 1885. 11.

ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ MANIFESTARE CULTURAL-ARTISTICĂ (în BĂILEŞTI) (Dolj»Băileşti) Manifestare cultural-artistică. a boierilor Craioveşti. Are 2860 km. având acum o suprafaţă de 7. din care 221. BÂRLAD (Galaţi) Râu. parţial desecat. prin pâraiele Breg şi Brigach. 2. fiind folosit pentru piscicultură.7 mii kmp pe teritoriul României. ctitorie din anul 1672. Cuprinde biserica Sf. Lac de luncă. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp. Festivalul humorului Amza Pellea (octombrie) GALAŢI RESURSE NATURALE LACURI LACUL BRATEŞ (Galaţi»Galaţi) Lac natural.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Gheorghe. realizate în anul 1792. după Volga. de la 370 m altitudine. afluent al Siretului. Are 207 km şi o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul Galaţi). DUNĂREA (Galaţi) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. Păstrează fresca originală.135 - . SCHITUL TÂRNĂVIŢA (Dolj»Târnava) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania.400 ha. biserica păstrează picturi murale originale. . RÂURI 1. 16. din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ. Ctitorie din 1530. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc).

fixate cu plantaţii de salcâm.3 ha. Rezervaţia se află pe terasa inferioară a Bârladului. PRUT (Galaţi) Râu în extremitatea de NE şi E a României. RESURSE ANTROPICE . care ocupă 18.3.835 kmp. REZERVAŢII NATURALE 1. 3. afluent al Dunării. Suprafaţa bazinului este de 28. REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ (în TECUCI) (Galaţi»Tecuci) Rezervaţia paleontologică are o suprafaţă de 1.element aflat aici la limita nordică a arealului.element aflat aici la limita nordică a arealului.136 - . Rezervaţie de bujori întinsă pe o suprafaţă de 70 ha. Are 706 km. cu direcţie generală de curgere NNV-SSE. REZERVAŢIE NATURALĂ (în HANU CONACHI) (Galaţi»Hanu Conachi) Rezervaţie de dune de nisip ce ocupă o suprafaţă de 199. REZERVAŢIE NATURALĂ (în ROSCANI) (Galaţi»Oancea) Rezervaţie naturală. din care 42.5 ha.specie care atinge în România limita vestică a arealului său mondial şi şarpele de nisip .990 kmp pe teritoriul României).8% din suprafaţa României). bazinul hidrografic are 44. afluent al Dunării. In această rezervaţie trăiesc şopârla de nisip .396 kmp. din care 10. SIRET (Galaţi) Râu în partea de E a României. dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării. după Dunăre şi Mureş). FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE REZERVAŢIE NATURALĂ (în HANU CONACHI) (Galaţi»Hanu Conachi) Rezervaţie de dune de nisip ce ocupă o suprafaţă de 199. Lungimea sa totală este de 953 km. la 15 km E de Galaţi. la punctul La Rateş. fixate cu plantaţii de salcâm. In această rezervaţie trăiesc şopârla de nisip . 2. 4. din care 559 km pe teritoriul României.3 ha.specie care atinge în România limita vestică a arealului său mondial şi şarpele de nisip .890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară.

3. BISERICA MAVROMOL Adormirea Maicii Domnului (din GALAŢI) (Galaţi»Galaţi) Muzeu judeţean. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din GALAŢI) (Galaţi»Galaţi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. . Ansamblul folcloric Bujorelul. la 10/23 . Biserica a fost construită în sec.137 - . fusese contramandat. Monumentul îl reprezintă pe Ioan Vodă cel Viteaz. LOC ISTORIC . realizat de sculptorul Gh. a fost construită în anul 1669 din iniţiativa lui lui Gh. 2. biserica a fost renovată în anii 1813. rămasă fără urmări concrete. CENTRU FOLCLORIC (în INDEPENDENŢA) (Galaţi»Independenţa) Manifestare populară tradiţională. prezentând ziduri duble. Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anul 1652. 4. XVII.12/25 iulie 1917 a avut loc o puternică încleştare de artilerie (cea mai mare de pe frontul românesc) între armata română şi cea germană. Biserica.NĂMOLOASA (Galaţi»Nămoloasa) Loc istoric. A avut funcţie de apărare. coridoare şi metereze pentru luptă. deoarece atacul infanteriei. Turcu. MĂNĂSTIREA ADAM Adormirea Maicii Domnului (Galaţi»Adam) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.MONUMENTE ISTORICE 1. BISERICA PRECISTA Adormirea Maicii Domnului (din GALAŢI) (Galaţi»Galaţi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 6. MONUMENT COMEMORATIV (în ROSCANI) (Galaţi»Oancea) Monument comemorativ. 5. al cărui tragic destin s-a consumat în acest loc. cu prilejul împlinirii a 400 ani de la moartea voievodului. 1940 şi 1959. prevăzut pentru ziua de 13/26 iulie. în anul 1574. aparţinând fostei mănăstiri Mavromol (în limba greacă însemnând stâncă neagră). încăperi de strajă. Duca şi reconstruită între 1700-1702 de fiul său. Constantin. În această zonă. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. Biserica fortificată a fost construită în perioada 1645-1647 în timpul domniei lui Vasile Lupu.

Profil: istorie. Ansamblul folcloric Horincea. port popular. LACUL COMANA (Giurgiu»Comana) Lac natural. 4. Ichtiofaună.2. documente. Cor ţărănesc. . etnografie.138 - . Profil: istorie. Centru de olărit. ansamblul artistic de cântece şi dansuri populare tradiţionale Doina Covurului. Sunt expuse documente şi obiecte care atestă locuirea acestor meleaguri din cele mai vechi timpuri. Sunt expuse obiecte. MUZEUL COMUNAL (din BUCIUMENI) (Galaţi»Buciumeni) Muzeu comunal. GIURGIU RESURSE NATURALE LACURI 1. 5. Rapsozi populari. 6. 7. Are o suprafaţă de circa 100 ha. etnografie. obiecte de uz casnic. CENTRU FOLCLORIC (în NĂMOLOASA) (Galaţi»Nămoloasa) Manifestări populare tradiţionale. invadată în prezent de vegetaţie. MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în GALAŢI) (Galaţi»Galaţi) Manifestare populară tradiţională. 3. Ansamblul folcloric Doina Siretului. CENTRU FOLCLORIC (în SUCEVENI) (Galaţi»Suceveni) Creaţie populară. CENTRU FOLCLORIC (în TECUCI) (Galaţi»Tecuci) Manifestare populară tradiţională. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ CENTRU ETNOGRAFIC (în RĂDEŞTI) (Galaţi»Rădeşti) Artă populară. MUZEUL SĂTESC (din SUCEVENI) (Galaţi»Suceveni) Muzeu sătesc.

NEAJLOV (Giurgiu) Râu. curge mai întâi pe direcţia SV-NE. 5. unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE. LACUL DE ACUMULARE (ZONĂ DE AGREMENT) (Giurgiu»Mihăileşti) Lac de acumulare. Are 144 km. de la 2240 m altitudine.). 4. declarată în 1954 rezervaţie forestieră şi cinegetică. Este populat cu ichtiofaună (crap. 3. 2. roşioară.5 ha şi se extinde în perimetrele a trei comune: trupul . afluent al Dunării la Olteniţa. somn.3 mil. etc. după Volga. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. MONUMENTE ALE NATURII REZERVAŢIA COMANA (Giurgiu»Comana) Rezervaţie naturală (forestieră).139 - .7 mii kmp pe teritoriul României. m3. Lacul realizat în anii '80 are o suprafaţă de 1.550 kmp. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp. SABAR (Giurgiu) Râu. până în dreptul vf.2. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer.013 ha şi un volum de 76. Are 150 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3660 kmp. Rezervaţia Comana. are o suprafaţă de 630. ARGEŞ (Giurgiu) Râu în S-SE României. traversează extremitatea sudică a Munţilor Piatra Craiului. Păpuşa. prin pâraiele Breg şi Brigach. afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Gostinari (judeţul Giurgiu). afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). DÂMBOVIŢA (Giurgiu) Râu în S României (268 km). Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. Are 2860 km. DUNĂREA (Giurgiu) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. RÂURI 1. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12. din care 221. iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp.

2. Pădure de foioase (stejar) ce are o suprafaţă de 5. trupul Fântânele este în arealul comunei Călugăreni. iar trupul Padina Tătarului se află în raza comunei Mihai Bravu. PĂDUREA CĂSCIOARELE (ZONĂ DE AGREMENT) (Giurgiu»Căscioarele) Rezervaţie naturală. 4.. etc. Este dedicat eroilor căzuţi în timpul războiului de independenţă din 1877-1878. iar trupul Padina Tătarului se află în raza comunei Mihai Bravu. Pădure alcătuită predominant din tei. PĂDUREA FÂNTÂNELE (Giurgiu»Călugăreni) Rezervaţie naturală (forestieră). Vasile Gorduz. Declarată rezervaţie forestieră în 1954.5 ha şi se extinde în perimetrele a trei comune: trupul de pădure Oloaga Grădinari se află pe teritoriul comunei Comana. fiind alcătuită din stejar brumăriu în amestec cu cer. declarată în 1954 rezervaţie forestieră şi cinegetică. ANSAMBLUL MONUMENTAL (Giurgiu»Giurgiu) Monument istoric. păducelul etc.140 - . REZERVAŢII NATURALE 1.000 ha. PĂDUREA MANAFU (Giurgiu»Valea Bujorului) Rezervaţie naturală. 2. gârniţă şi salcâm plantat. Rezervaţia Comana. REZERVAŢIA COMANA (Giurgiu»Comana) Rezervaţie naturală (forestieră). Popovici. trupul Fântânele este în arealul comunei Călugăreni. Dintre arbuşti sunt prezenţi porumbarul. are o suprafaţă de 278 ha. C. Are o suprafaţă de 100 ha şi 60 ha pentru protecţia lăcrămioarelor . BISERICA Adormirea Maicii Domnului (Giurgiu»Mihăileşti) .de pădure Oloaga Grădinari se află pe teritoriul comunei Comana. Horia Flămându. 3. expune 23 busturi realizate de sculptori reputaţi: Boris Caragea. cer. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. are o suprafaţă de 630. care este parte componentă a rezervaţiei Comana. în amestec cu gârniţă.

este ctitorie a doamnei Elena (soţia lui Matei Basarab şi sora lui Udrişte Năsturel). Cantacuzino în 19391942. biserica a fost restaurată de arhitectul G.141 - . 10. din iniţiativa lui Gavriil Drugănescu. Biserica. BISERICA Sf. BISERICA DIN ZID Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Giurgiu»Căscioarele) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. astfel încât edificiul iniţial a devenit altarul noului monument. BISERICA DIN ZID Sf. A aparţinut fostei mănăstiri Căscioarele. Biserica a aparţinut fostei mănăstiri Strâmbul. 8. a suferit adăugiri în sec. BISERICA Sf. Ele unul din puţinele monumente medievale din Câmpia Română care îşi păstrează arhitectura originală. A fost construită în anul 1714. Nicolae (Giurgiu»Căscioarele) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 7. între care piatra de mormânt a stolnicului Neagoe. Construită în anul 1723. A fost construită în sec. BISERICA DRĂGULEŞTI Buna Vestire (Giurgiu»Stoeneşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. M. XVII-XIX. Voievozi (Giurgiu»Mihăileşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVI. a fost renovată în 1725 şi 1753. ctitorie din 1668-1669 a Ilincăi Cantacuzino (soţia lui Constantin Cantacuzino). BISERICA Sfânta Treime (Giurgiu»Mihăileşti) . construită în anul 1644. datând din anul 1504. 5. Ctitorie din 1521 a marelui vornic Drăghici Vintilescu. În biserică se păstrează pietre funerare din sec. 4. A fost renovată în anul 1833 de către prinţul sârb Milos Obrenovic. 9. Nicolae (Giurgiu»Mironeşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 6. XVII 3. Nicolae (Giurgiu»Floreşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica din zid. Voievozi (Giurgiu»Herăşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica din zid a cărei construcţie a început în anul 1679 (comisul Stoian Florescu) şi terminată în 1715 de către Voichiţă Florescu. BISERICA Sf.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA DIN ZID Sf. Întemeiată în anul 1431.

15. Gheorghe construită în anul 1840.Biserica Sf. Construită în anii 1688-1689 prin strădania marelui vistier Cristea Lopescu. a reputat o strălucită victorie asupra oastei otomane comandată de marele vizir Sinan Paşa. refăcută de Ştefan Cantacuzino. XVII a aparţinut postelnicului C. cu biserica Adormirea Maicii Domnului. MĂNĂSTIREA NEAJLOV (Giurgiu»Clejani) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. comandată de Mihai Viteazul.Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Biserica Sf. . RUINELE PALATULUI LUI CONSTANTIN CANTACUZINO (Giurgiu»Mironeşti) Monument istoric şi de arhitectură laică.142 - . 14. atribuite lui Pârvu Mutu. cu toate că acesta beneficia de superioritate numerică. Conacul familiei boiereşti Băleanu. 11. Cantacuzino ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR . Ctitorie a domnitorului Vlad Ţepeş (sec.. . cuprinde biserica Sf. a fost construit în sec. între care se remarcă un tablou votiv cu figura domnitorului Constantin Brâncoveanu. . . armata Ţării Româneşti. 12. reclădită de Nicodim Greceanul (1799). CONACUL BĂLEANU (Giurgiu»Bolintin Vale) Monument istoric şi de arhitectură laică. Palatul construit în sec. MĂNĂSTIREA COMANA (Giurgiu»Comana) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Biserica Smârda Sfânta Treime construită în anul 1864 . în 1588-1609. Nicolae construită în anul 1830 (în apropiere>a Turnului cu Ceas). păstrează picturi murale interioare originare. Nicolae ce a fost clădită din iniţiativa domnului Radu Şerban. XV). XVII 13. în 1699-1703 şi reconstruită în 1854.Biserica Adormirea Maicii Domnului construită în anul 1852. LOC ISTORIC (Giurgiu»Călugăreni) Loc istoric. A fost ctitorită de domnul Vlad Călugărul (1492-1493). La 13 august 1595. Restaurată şi zugrăvită în 1868. BISERICI DIN ZID (Giurgiu»Giurgiu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 16.

Profil: arheologie. de pescuit. MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ (Giurgiu»Herăşti) Muzeu de artă populară. XVIII. Taraf. MUZEUL COMUNAL (Giurgiu»Daia) Muzeu comunal. Artă populară: cusături. CENTRU FOLCLORIC (Giurgiu»Clejani) Creaţie populară. MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ A CÂMPIEI ROMÂNE (Giurgiu»Stoeneşti) Muzeu etnografic.depozit cu colecţii de feronerie şi mobilier popular românesc. de fierărie. Obiceiuri şi datini de iarnă. scoarţe. Ansamblu folcloric. piese de port popular 6. Taraf. 7. Muzeul este amenajat într-un vechi conac al familiei Drugănescu. etnografie Arheologie: unelte din silex. 3. 5. XIX. Construită în sec. Profil: etnografic Obiecte de port popular.1. creaţie populară. monumentul este apreciat de Nicolae Iorga drept o construcţie rară. CENTRU ETNOGRAFIC (Giurgiu»Ghimpaţi) Artă populară. ansamblu folcloric. 2. CENTRU FOLCLORIC (Giurgiu»Ghimpaţi) Creaţie populară. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ BISERICA DIN LEMN (Giurgiu»Călugăreni) Monument de arhitectură populară religioasă. CENTRU FOLCLORIC (Giurgiu»Stoeneşti) Creaţie populară. la începutul sec. Este filială a Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti. 4. etc. ţesături de interior.143 - . broderii. construit în stilul arhitecturii brâncoveneşti. obiecte de cojocărit. podoabe de ceramică din epoca fierului Etnografie: unelte agricole. . Profil: etnografie .

hornuri. cu o suprafaţă de 290 ha şi un volum de 120. MUNŢII PARÂNG (Gorj) Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Meridionali. Mare nod orohidrografic. MUNŢII CĂPĂŢÂNII (Gorj) Fac parte din Carpaţii Meridionali şi sunt cuprinşi între Olt şi Jiu. . pereţi abrupţi. acestea din urmă dând un relief specific de doline. Prezintă culmi netede. pe când cel sudic se prelungeşte prin culmi secundare. 2. MUNŢII GODEANU (Gorj) Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali. mc. mc. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice. Este alcătuit din roci cristalino-mezozoice. care domină Depresiunea Petroşani. Sunt alcătuiţi din formaţiuni cristalino-mezozoice. a cărui culme principală este dominată de numeroase vârfuri delimitate de versanţi abrupţi. lapiezuri. Sunt constituiţi din şisturi cristaline şi gnaise. cu o suprafaţă de 3. în partea de N şi din calcare jurasice în S. cu versantul nordic mai abrupt. acoperiţi cu grohotişuri: Parângul Mare (2519 m). 4.144 - . LACUL IOVAN (Gorj»Padeş) Lac antropic. cu nenumărate forme de relief glaciar. cu înclinare către E-SE.0 mil.GORJ RESURSE NATURALE MUNŢI 1. 2. Mohoru (2337 m). poduri suspendate (Casa de Piatră). cu o largă dezvoltare a platformei de eroziune Borăscu. fragmentate de văi adânci. calcare jurasice şi cretacice. LACURI 1. Au aspect disimetric. etc.1 mil. 3.0 ha şi un volum de 0. MUNŢII VÂLCAN (Gorj) Masiv muntos situat în partea de V-SV a Carpaţilor Meridionali. LACUL CÂLCESCU (Gorj»Novaci) Lac glaciar.

Izvorăşte din SV Munţilor Vâlcan. Are o lungime de 99 km şi o suprafaţă a bazinului de 870 kmp.080 kmp. străbate Subcarpaţii Olteniei. 2. 3. de la 490 m altitudine şi are o direcţie predominantă de curgere N-S. curge în mare parte pe linia tectonică. de sub vf.RÂURI 1. Izvorăşte din masivul Parâng. Are o lungime de 120 km şi o suprafaţă a bazinului de 1900 kmp. judeţul Dolj. etc. AMARADIA (Gorj) Râu. Are o lungime de 116. Are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de 10. de la 1230 m altitudine. Izvorăşte din E Dealului Cărbuneşti. dintre Munţii Godeanu şi Cerna (la V) şi Vâlcan şi Mehedinţi (la E). MOTRU (Gorj) Râu. afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoieşti (judeţul Mehedinţi). de la 2000 m altitudine. afluent al Dunării pe teritoriul comunei Gighera. 6. Igoiu-Micaia. străbate sectorul montan pe direcţia N-S. afluent al Jiului pe teritoriul comunei Ţânţăreni. drenând partea de V a Piemontului Olteţului. Oslea.145 - . afluent al Dunării. 4. de la 2070 m altitudine. JIU (Gorj) Râu în S-SV României. CERNA (Gorj) Râu. afluent al Oltului în cursul inferior. aflată între vf.2 km şi o suprafaţă a bazinului de 1360 kmp. Are 175 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460 kmp. 5. PEŞTERI 1. judeţul Gorj. Mândra. PEŞTERA GURA PLAIULUI (Gorj»Tismana) . de la 1600 m altitudine. Bou (1908 m) şi vf. OLTEŢ (Gorj) Râu. GILORT (Gorj) Râu. de sub vf. colectează apele de pe versantul sudic al acestuia. Izvorăşte de sub curmătura Olteţului. afluent al Jiului în arealul comunei Cernele (judeţul Dolj). cu direcţia NE-SV. Izvorăşte din Masivul Godeanu. Are o lungime de 84 km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp.

la intrarea în cheile Olteţului. fiind străjuite de pereţi aproape verticali. de circa 500 m. Săpate de apa cu acelaşi nume în masivul calcaros Polovragi Cernavodă. afluent al râului Tismana. 3. de circa 50 m.146 - . pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier. PEŞTERA MUIERILOR (Gorj»Baia de Fier) Peştera Muierilor este situată în nordul Olteniei. cu aspect sălbatic. Săpate de apa cu acelaşi nume în masivul calcaros Polovragi Cernavodă. pe o lungime de 2 km. pe teritoriul administrativ al Judeţului Gorj. bine conservate. 2. în versantul drept al pârâului Galbenul. de circa 50 m. de circa 500 m. S-a format în masivul de calcare situat pe bordura sudică a munţilor Parâng. CHEILE TISMANEI (Gorj»Tismana) Structuri geologice. Accesul spre chei se face prin comuna Polovragi. pe drum comunal. afluent al râului Tismana. remarcabile prin marea lor varietate. CHEI 1.Structură geologică. în lungul căruia a fost construit un drum forestier pe o lungime de 18 km. 2. PEŞTERA POLOVRAGI (Gorj»Polovragi) Peştera Polovragi este situată în partea de sud-vest a Munţilor Căpăţânii. PEŞTERA GURA PLAIULUI (Gorj»Tismana) . Chei săpate de Valea Dornei. pe o lungime de 2 km. CHEILE OLTEŢULUI (Gorj»Polovragi) Structuri geologice. în lungul căruia a fost construit un drum forestier pe o lungime de 18 km. judeţul Gorj. Se întind pe o suprafaţă de 10 ha. 2. impresionează prin sălbăticia şi îngustimea defileului. Galeriile sale adăpostesc numeroase concreţiuni calcaroase. Chei săpate de Valea Dornei. 3. cu aspect sălbatic. fiind străjuite de pereţi aproape verticali. CHEILE TISMANEI (Gorj»Tismana) Structuri geologice. CHEILE OLTEŢULUI (Gorj»Polovragi) Structuri geologice. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. impresionează prin sălbăticia şi îngustimea defileului.

S-a format în masivul de calcare situat pe bordura sudică a munţilor Parâng. . Se întind pe o suprafaţă de 10 ha. 4. Cuprinde: . 2. 4. biserica este ctitorie din anul 1747. susţinut material de Vladislav I Vlaicu. BISERICA NEGUSTORILOR SAU CATEDRALA DOMNEASCĂ Sf. ANSAMBLUL ARHITECTURAL CORNEA BRĂILOIU (Gorj»Târgu Jiu) Monument istoric şi de arhitectură. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. bine conservate. pe drum comunal. PEŞTERA MUIERILOR (Gorj»Baia de Fier) Peştera Muierilor este situată în nordul Olteniei. 5.biserica Adormirea Maicii Domnului. BISERICA Sf.147 - . remarcabile prin marea lor varietate. ctitor Radu I Paisie (1378). ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII TISMANA (Gorj»Tismana) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. pe teritoriul administrativ al comunei Baia de Fier. Accesul spre chei se face prin comuna Polovragi. la intrarea în cheile Olteţului. PEŞTERA POLOVRAGI (Gorj»Polovragi) Peştera Polovragi este situată în partea de sud-vest a Munţilor Căpăţânii. Ansamblul Mănăstirii Tismana a fost construit în perioada 1375-1378 din iniţiativa călugărului grec Nicodim. 3. în versantul drept al pârâului Galbenul. Voievozi (din TÂRGU JIU) (Gorj»Târgu Jiu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Structură geologică. Ansamblul arhitectural Cornea Brăiloiu cuprinde biserica Adormirea Maicii Domnului (1694-1700) şi casa banului Cornea Brăiloiu (1699-1710). Galeriile sale adăpostesc numeroase concreţiuni calcaroase. biserica a fost renovată în anul 1843 şi pictată în stilul Renaşterii în anul 1855. Construită în perioada 1748-1764. judeţul Gorj. Apostoli Petru şi Pavel (din TÂRGU JIU) (Gorj»Târgu Jiu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. pe teritoriul administrativ al Judeţului Gorj.

. Pictura are caracteristici proprii. cărţi vechi.Festivalul folcloric Izvoare fermecate (iunie). MĂNĂSTIREA STRÂMBA Sf. MĂNĂSTIREA LAINICI Intrarea în biserică a Maicii Domnului (Gorj»Pleşa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. biserica a fost pictată în anul 1897. Posedă muzeu cu colecţii de icoane. cusături. Treime (Gorj»Strâmba Jiu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. MĂNĂSTIREA POLOVRAGI Adormirea Maicii Domnului (Gorj»Polovragi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. muzeul cuprinde numeroase case ţărăneşti. SCHITUL LOCURI RELE (Gorj»Pleşa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. ceramică. TISMANA (Gorj»Tismana) . Extins pe o suprafaţă de 10 ha. 7. cu valoare de prototip. 3. SCHITUL CIOCLOVINA DE JOS (Gorj»Tismana) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. ţesături. obiecte de cult. Ctitorie din anul 1505. Faţadele sunt decorate cu o friză de panouri pictate. . restaurată în perioada 1690-1693 din iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu. Ctitorie boierească din perioada 18121817. crestături în lemn cu specific gorjenesc. Ansamblul folcloric Doina Gorjului. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. 9. iniţial din lemn. 6. Ctitorie din anul 1715. apoi din cărămidă. MUZEUL ETNOGRAFIC ÎN AER LIBER (din BUMBEŞTI JIU) (Gorj»Curtişoara) Muzeu etnografic. MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în TÂRGU JIU) (Gorj»Târgu Jiu) Manifestări popular-artistice. în cadrul cărora sunt expuse piese de port popular. Construit în anul 1860.Festivalul naţional de folclor Maria Lătăreţu (august). biserica păstrează picturi murale interioare executate în anul 1703. 2. biserica păstrează picturi murale interioare de factură postbrâncovenească. cu gospodăriile anexe. Ctitorie din anul 1599. instalaţii tehnice ingenioase. 8. etc.5.148 - .

Sat cu structură tradiţională.Artă şi arhitectură populară. Pădurii: 1213 m. MUNŢII BODOC (Harghita) Masiv muntos situat în S Carpaţilor Orientali. Sat cu structură tradiţională. MUNŢII CĂLIMANI (Harghita) Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali. orientată N-S. Vestit centru pentru produsele artizanale (covoare olteneşti) şi prelucrarea artistică a lemnului. Manifestare tradiţională. HARGHITA RESURSE NATURALE MUNŢI 1.149 - . Munţii Bodoc sunt alcătuiţi din fliş cu intruziuni vulcanice. . 2. Manifestare tradiţională. din care se detaşează câteva vârfuri (Bodoc: 1193 m. Festivalul de folclor gorjenesc Nedeie (15 august). Are o culme centrală. Vestit centru pentru produsele artizanale (covoare olteneşti) şi prelucrarea artistică a lemnului. Sat cu structură tradiţională. LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE TISMANA (Gorj»Tismana) Artă şi arhitectură populară.a. Festivalul de folclor gorjenesc .Nedeie (15 august).) legate prin înşeuări. în grupa munţilor vulcanici. vf. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti. Cărpiniş ş. Manifestare tradiţională. parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. Vestit centru pentru produsele artizanale (covoare olteneşti) şi prelucrarea artistică a lemnului. Festivalul de folclor gorjenesc Nedeie (15 august). ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ TISMANA (Gorj»Tismana) Artă şi arhitectură populară.

a. 5. Cucu: 1558 m. în zona cristalinomezozoică. Cupola centrală constituită din curgeri de lavă. Altitudinea maximă: 1792 m (vf. Din stâncile de sare izvorăsc mici firişoare de apă sărată. dominat de mai multe vârfuri (Muntele Mic: 1589 m. ş. DEALUL SĂRAT (Harghita»Praid) Dealul Sărat.3. la N-NV. DEALURI ŞI PODIŞURI 1. 4. chei). la V. situat între Munţii Căliman. MUNŢII GIURGEU (Harghita) Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. MUNŢII HĂŞMAŞ (Harghita) Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali şi este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare jurasice. masiv de sare. de circa 1000 m altitudine. DEALUL MELCULUI (Harghita»Corund) Dealul este constituit din lentile de aragonit rezultat din depunerea sedimentelor apelor sărate şi calcaroase. Munţii Hăşmaş. la NE şi E. Este afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri. MUNŢII HARGHITA (Harghita) Masiv muntos vulcanic. înalt de 576 m. cu direcţia NV-SE. . Apa de ploaie. Munţii Harghita se prezintă ca un platou înalt. cu orientare NNV-SSE. doline. la S-SE şi Depresiunea Giurgeu.150 - . Hăşmaşu Mare). iese la suprafaţă sub formă de izvor sărat.) care sunt resturi ale unor cratere vulcanice. Depresiunea Bihor şi Borsec. situat în partea de V-SV a Carpaţilor Orientali. 2. formează un podiş înalt. Culoarea uşor rozacee (care conţine şi cristale de calciu) se datorează compuşilor de fier existenţi sub diferite forme în el. MUNŢII CIUCULUI (Harghita) Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. 7. neted. între văile superioare ale Oltului (la V). MUNŢII GURGHIU (Harghita) Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Orientali. în şirul munţilor vulcanici. Trotuşului (la E) şi Uzului (la S). după ce dizolvă sarea. Ascuţit: 1685 m. alcătuit din depozite cretacice. 6. are pe panta lui numeroase grote săpate de ape.

LACURI
1. LACUL DRACULUI (Harghita»Izvoru Mureşului)

Lac natural. Turbărie aflată în pitoreasca zonă hidrografică a Munţilor Harghitei de Nord. Are o suprafaţă de 6 ha şi este situat pe coasta apuseană a vârfului Oştoriş. Flora sa, specifică mlaştinilor, cuprinde numeroase plante rare. La marginea turbăriei se află un izvor de apă minerală.
2. LACUL IEZER (Harghita»Bilbor)

Lac natural, situat la poalele vârfului Răchitiş, la altitudinea de 1750 m. Are o suprafaţă de 1.300 m2 şi o adâncime de 3-5 m.
3. LACUL RAT (Harghita»Porumbenii Mari)

Lac natural situat la 600 m altitudine. S-a format în spatele unui val de alunecare. Are o suprafaţă de 2,8 ha. Interesantă este fauna ornitologică.
4. LACUL ROŞU (Harghita»Lacu Roşu)

Lac natural. Este un lac de baraj natural care s-a format în anul 1837, în urma alunecărilor straturilor de pe coasta de NV a Munţilor Ucigaşului. O caracteristică a lacului o reprezintă cioturile copacilor ce acopereau creasta muntelui. Lacul se află la altitudinea de 983 m.
5. LACUL SFÂNTA ANA (Harghita»Băile Tuşnad)

Lac natural. Monument al naturii, este singurul lac din Europa Centrală şi de Est aşezat într-un crater vulcanic care s-a păstrat intact. Situat în partea centrală a Masivului Ciomatu, la alt. de 950 m, lacul este alimentat exclusiv de precipitaţiile atmosferice, apa lui fiind deosebit de limpede. RÂURI
1. MUREŞ (Harghita)

Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României, ca lungime, după Dunăre. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României.
2. OLT (Harghita)

- 151 -

Râu în partea centrală şi de S a României, cu direcţie predominantă de curgere N-S, afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
3. TÂRNAVA (Harghita)

Râu, afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp. PEŞTERI
1. CHEILE VÂRGHIŞULUI ŞI PEŞTERA MEREŞTI (Harghita»Mereşti)

Structuri geologice. Cheile Vârghişului s-au format printre stâncile de calcare jurasice aflate la cota 930 m şi au o lungime de 4 km. De-a lungul cheilor, pe ambele părţi ale acestora se află mai multe peşteri în care accesul se face pe scări.
2. PEŞTERA SUGĂU (Harghita»Voşlăbeni)

Structură geologică. Prima descriere a peşterii datează din 1930. Peştera are trei intrări superioare, mai multe săli mari (Sala cu scări, Sala Mare, Sala rădăcinii) şi galerii de legătură, in care se găsesc frumoase exemplare de stalactite şi stalagmite. CHEI CHEILE VÂRGHIŞULUI ŞI PEŞTERA MEREŞTI (Harghita»Mereşti) Structuri geologice. Cheile Vârghişului s-au format printre stâncile de calcare jurasice aflate la cota 930 m şi au o lungime de 4 km. De-a lungul cheilor, pe ambele părţi ale acestora se află mai multe peşteri în care accesul se face pe scări. MONUMENTE ALE NATURII
1. LACUL SFÂNTA ANA (Harghita»Băile Tuşnad)

Lac natural. Monument al naturii, este singurul lac din Europa Centrală şi de Est aşezat într-un crater vulcanic care s-a păstrat intact. Situat în partea centrală a Masivului Ciomatu, la alt. de 950 m, lacul este alimentat exclusiv de precipitaţiile atmosferice, apa lui fiind deosebit de limpede. .
2. PEŞTERA SUGĂU (Harghita»Voşlăbeni)

- 152 -

Structură geologică. Prima descriere a peşterii datează din 1930. Peştera are trei intrări superioare, mai multe săli mari (Sala cu scări, Sala Mare, Sala rădăcinii) şi galerii de legătură, in care se găsesc frumoase exemplare de stalactite şi stalagmite.
3. VULCANI NOROIOŞI (din FILIAŞ) (Harghita»Cristuru Secuiesc)

Fenomen geologic. Denumirea populară este „Colcăitor, „scormonitor de nămol sau „vărsător de nămol. Nămolurile de la Filiaş au apărut ca urmare unei explozii de gaze care a avut loc în 1913. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE
1. CHEILE VÂRGHIŞULUI ŞI PEŞTERA MEREŞTI (Harghita»Mereşti)

Structuri geologice. Cheile Vârghişului s-au format printre stâncile de calcare jurasice aflate la cota 930 m şi au o lungime de 4 km. De-a lungul cheilor, pe ambele părţi ale acestora se află mai multe peşteri în care accesul se face pe scări.
2. MLAŞTINA BORŞAROŞ (Harghita»Sâncrăieni)

Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 15 ha, cuprinde o mlaştină cutrofă, alimentată de 103 izvoare cu apă hipotermală (16-18 grade Celsius). Flora acesteia este bogată în specii rare din epoca glaciară (mesteacănul pitic, floarea cenuşie).
3. MLAŞTINA DE LA VALEA MIJLOCIE DIN TUŞNAD (Harghita»Tuşnadu Nou)

Rezervaţie naturală. Mlaştina se află la o altitudine de 637 m şi are o suprafaţă de 3 ha. În componenţa florei sale se întâlnesc specii de mesteacăn pitic, floarea cenuşie. În partea de sud a mlaştinei există trei izvoare de ape minerale. Apa minerală dintr-unul dintre izvoare este potabilă.
4. PEŞTERA SUGĂU (Harghita»Voşlăbeni)

Structură geologică. Prima descriere a peşterii datează din 1930. Peştera are trei intrări superioare, mai multe săli mari (Sala cu scări, Sala Mare, Sala rădăcinii) şi galerii de legătură, in care se găsesc frumoase exemplare de stalactite şi stalagmite.
5. PIATRA SINGURATICĂ (din BĂLAN) (Harghita»Bălan)

Formaţiune carstică. Constituie vârful cel mai cunoscut (alt. 1608 m) al Munţilor Hăşmaşul Mare. Oferă o frumoasă privelişte deasupra Depresiunii Ciucului. Stâncile sale, alcătuite din calcare jurasice sunt asemănătoare unor turnuri modelate de acţiunea ploilor şi aerului.
- 153 -

6. PIATRA ŞOIMULUI (Harghita»Băile Tuşnad)

Structură geologică. Stâncă în Munţii Harghita (716 m), în care creşte o specie endemică de vulturică (Hieracium telekianum).
7. TINOVUL LUCI (Harghita»Sâncrăieni)

Rezervaţie naturală. Este cel mai mare tinov (mlaştină) al Transilvaniei, suprafaţa sa fiind de 120 ha. S-a format în craterul unui vulcan, la 1080 altitudine. Bordura craterului se ridică cu 200 m deasupra tinovului.
8. VULCANI NOROIOŞI (din FILIAŞ) (Harghita»Cristuru Secuiesc)

Fenomen geologic. Denumirea populară este „Colcăitor, „scormonitor de nămol sau „vărsător de nămol. Nămolurile de la Filiaş au apărut ca urmare unei explozii de gaze care a avut loc în 1913. REZERVAŢII NATURALE
1. MLAŞTINA BORŞAROŞ (Harghita»Sâncrăieni)

Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 15 ha, cuprinde o mlaştină cutrofă, alimentată de 103 izvoare cu apă hipotermală (16-18 grade Celsius). Flora acesteia este bogată în specii rare din epoca glaciară (mesteacănul pitic, floarea cenuşie).
2. MLAŞTINA DE LA VALEA MIJLOCIE DIN TUŞNAD (Harghita»Tuşnadu Nou)

Rezervaţie naturală. Mlaştina se află la o altitudine de 637 m şi are o suprafaţă de 3 ha. În componenţa florei sale se întâlnesc specii de mesteacăn pitic, floarea cenuşie. În partea de sud a mlaştinei există trei izvoare de ape minerale. Apa minerală dintr-unul dintre izvoare este potabilă.
3. MLAŞTINA DUPĂ LUNCĂ (Harghita»Voşlăbeni)

Rezervaţie naturală. Rezervaţia are o suprafaţă de 60 ha şi se află la 770 m altitudine. Volumul turbei care se găseşte aici este de 700.000 m(. În mlaştină se întâlnesc o serie de relicve de plante din era glaciară, între care Viola Epipsila - o specie rară de viorea.
4. MLAŞTINA PÂRÂULUI DOBREANU (Harghita»Bilbor)

Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 3 ha, este situată pe malul drept al pârâului Dobreanu, la 910 m altitudine. Grosimea turbei este de 2,3 m.
5. PARC DENDROLOGIC (în GHEORGHENI) (Harghita»Gheorgheni)

- 154 -

Rrezervaţie naturală. Parcul, în suprafaţă de 13 ha, cu peste 2.500 specii de plante şi 185 specii de arbori.
6. POIANA NARCISELOR (din DEALU) (Harghita»Dealu)

Floră specifică. Poiana se află pe platoul vulcanic Laz, între vârfurile Fernic şi Buşnac, la o altitudine de 900-950. Poiana are o suprafaţă de cca 50 ha şi este populată cu narcise (Narcisus stellaris).
7. POIANA NARCISELOR (din VLĂHIŢA) (Harghita»Vlăhiţa)

Rezervaţie naturală. Poiana cu narcise se întinde pe o suprafaţă de 300 ha, fiind una dintre cele mai mari şi frumoase din ţară. În această poiană, narcisa are o densitate de 180-200 fire pe m2. Înfloreşte în luna mai.
8. POIANA NARCISELOR HĂGHIMAŞ (Harghita»Mereşti)

Floră specifică. Poiană cu o suprafaţă de peste 100 ha. Alături de narcise (Narcisus stelaris) se întâlneşte şi bujorul sălbatic (Trolius europeus).
9. REZERVAŢIA DUMBRAVA HARGHITEI (Harghita»Lueta)

Rezervaţia naturala Dumbrava Harghitei adaposteşte o serie de plante mlaştină, printre care se remarcă relictul glaciar Saxifgraga hiculus.
10. REZERVAŢIE NATURALĂ (în REMETEA) (Harghita»Remetea)

Rezervaţia naturală Mlaştina cea mare de la Remetea, are o suprafaţă de 4 ha.
11. TINOVUL LUCI (Harghita»Sâncrăieni)

Rezervaţie naturală. Este cel mai mare tinov (mlaştină) al Transilvaniei, suprafaţa sa fiind de 120 ha. S-a format în craterul unui vulcan, la 1080 altitudine. Bordura craterului se ridică cu 200 m deasupra tinovului.
12. TINOVUL MOHAŞ (Harghita»Băile Tuşnad)

Rezervaţie naturală. Rezervaţia are o suprafaţă de 100 ha. În tinov, pe lângă specia Sphagnum, cresc o serie de plante rare, printre care: tufe de rozmarin ruginiu. Acestor plante li se asociază pinii pitici de pădure.
13. ZONĂ CINEGETICĂ (în BĂILE TUŞNAD) (Harghita»Băile Tuşnad)

Fond cinegetic. Cerb lopătar, mistreţ, urs.
- 155 -

ZONĂ CINEGETICĂ (în VĂRŞAG) (Harghita»Vărşag) Fond cinegetic. 18. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. biserica ortodoxă a fost construită în sec. mistreţ. . Cerb lopătar. ZONĂ CINEGETICĂ (în GHEORGHENI) (Harghita»Gheorgheni) Fond cinegetic. Biserica a fost construită în sec. 19. XIX. ZONĂ CINEGETICĂ (în BORSEC) (Harghita»Borsec) Fond cinegetic. cerb carpatin. XV.14. cerb carpatin. Căpriori. Iepuri. cocoş de munte. cocoş de munte. Ichtiofaună (păstrăv).156 - . mistreţ. iepuri. cerb carpatin. Urs. urs. 20. ZONĂ CINEGETICĂ (în LĂZAREA) (Harghita»Lăzarea) Fond cinegetic. ZONĂ CINEGETICĂ (în TULGHEŞ) (Harghita»Tulgheş) Fond cinegetic. BISERICĂ DIN LEMN (din SÂNDOMINIC) (Harghita»Sândominic) Monument istoric si de arhitectură. lup. Cerb lopătar. Cuprinde zid de incintă şi turn de poartă. ALTE RESURSE NATURALE BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din VALEA STRÂMBĂ) (Harghita»Valea Strâmbă) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. ZONĂ CINEGETICĂ (în DEALU) (Harghita»Dealu) Fond cinegetic. cerb. urs. mistreţ. Cerb lopătar. cocoş de munte. ZONĂ CINEGETICĂ (în BILBOR) (Harghita»Bilbor) Fond cinegetic. mistreţ. 16. cerb carpatin. Cerb lopătar. 17. 15. mistreţ. cocoş de munte.

Biserica a fost construită în stil baroc. 4. înconjurată de un zid înalt de piatră. 3. în stil gotic. Lungimea edificiului. Pictura datează din sec. monumentală. 6. Biserica a fost zidită în sec. XIV. BISERICA REFORMATĂ (din MUGENI) (Harghita»Mugeni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. a fost construită în anul 1613. XIII. Are zid de incintă. monument istoric şi de arhitectură religioasă. XII. se păstrează şi astăzi în stare bună. BISERICA FORTIFICATĂ Sf.157 - . Biserica. XIII-XIV. Ioan (din DELNIŢA) (Harghita»Delniţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA FORTIFICATĂ (din DÂRJIU) (Harghita»Dârjiu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVII. BISERICA JIGODIN (din MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc) Monument de arhitectură religioasă. iniţial fiind construită în stil gotic târziu. Păstrează şi unele elemente de pictură din 1650. XV. Biserica-fortăreaţă de la Dârjiu. BISERICA FORTIFICATĂ (din DAIA) (Harghita»Daia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XV a fost amplificată. fiind realizată în stil baroc. Biserica a fost pictată în prima jumătate a sec. XIX. iar în absida altarului se găseşte o frescă ce datează din sec. . 7. Valoros este tavanul monumentului. Ulterior. BISERICA FORTIFICATĂ (din PORUMBENII MARI) (Harghita»Porumbenii Mari) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. între anii 1730-1734. 8.2. Biserica datează din sec. XVI. 5. BISERICA ARMENEASCĂ (din GHEORGHENI) (Harghita»Gheorgheni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este împrejmuită cu un zid de apărare. realizată în stilul Renaşterii târzii transilvănene. compus din 104 casete pictate în anul 1613. este de circa 30 m. iar în sec. Fortificaţiile au fost construite în sec. deosebit de valoroasă. Biserica a fost construită în sec. ca şi înălţimea turnului. biserica a suferit o serie de modificări şi adăugiri. Biserica datează din sec.

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ Sf. 16. . XI şi refăcută parţial în sec. ctitor fiind Iancu de Hunedoara. XV. în stil gotic. 14. în stil gotic. BISERICA REFORMATĂ (din PRAID) (Harghita»Praid) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.158 - . 15. XV. BISERICA UNITARIANĂ (din CRISTURU SECUIESC) (Harghita»Cristuru Secuiesc) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. biserica a fost construită in sec. XV. Tavanul este casetat. 10. Pictura aparţine Renaşterii târzii. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din SÂNCRĂIENI) (Harghita»Sâncrăieni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. biserica are zid de incintă. XIII. Construită în sec. Ctitorie din sec. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din CUŞMED) (Harghita»Cuşmed) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în sec. XV.9. Biserica are tavanul casetat din 1714 şi zid de incintă ridicat în sec. ctitorie din sec. iar zidul de incintă a fost realizat în 1813. BISERICA-CETATE (din LĂZAREA) (Harghita»Lăzarea) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 11. Biserica a fost construită în anul 1235. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (în SÂNDOMINIC) (Harghita»Sândominic) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Apostoli Petru şi Pavel (din MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în anul 1781. Biserica a fost construită în sec. cu modificări ulterioare. XVIII. XV. BISERICA REFORMATĂ (din ODORHEIU SECUIESC) (Harghita»Odorheiu Secuiesc) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. biserica a fost renovată în stil baroc în anul 1804. 12. 13.

Anton (din MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.159 - . MĂNĂSTIREA FRANCISCANĂ LĂZAREA (Harghita»Lăzarea) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVI. 21. A fost construită în anul 1500. 19. 22. fiind bogat ornamentată şi fortificată în sec. CAPELA ROMANICĂ (Capela lui Isus) (din ODORHEIU SECUIESC) (Harghita»Odorheiu Secuiesc) Monument istoric şi de arhitectură. în stilul goticului târziu. ctitorită de Iancu de Hunedoara în anul 1444 şi terminată în 1448. 23. Cetate ţărănească cu o biserică de tip sală. suferind în timp anumite transformări (1773). XVIII. lărgit şi îmbogăţit într-o perioadă de aproape 3 secole. Capela este una din cele mai vechi construcţii ecleziastice din judeţ şi datează din sec. CASTELUL LAZAR (Harghita»Lăzarea) Monument istoric şi de arhitectură laică. 18. Castelul face parte din cele mai semnificative monumente din bazinul Gheorghenilor. fiind reconstruită în stil renascentist în sec. Este construit pe ruinele unui castru roman. 20. cu puternice influenţe baroce. în stil neoclasic. CETATE ŢĂRĂNEASCĂ (în CÂRŢA) (Harghita»Cârţa) Monument istoric şi de arhitectură. Capela a fost construită în anul 1661. Biserica. după înfrângerea răscoalei secuilor din 1562. cetatea a fost locuită de călugări.17. XIII. Până în anul 1562. pe la mijlocul sec. Forma actuală a căpătat-o sub principele Ioan Sigismund. CAPELA Sf. XV. A fost construit. A fost demolată în 1802 şi reconstruită în perioada 1804-1835. fiind realizată în stil baroc. Primul bastion a fost construit de familia contelui Lazar. MĂNĂSTIREA FRANCISCANĂ ŞUMULEU (din MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea datează din perioada 16691752. . CETATEA BUD (Harghita»Odorheiu Secuiesc) Monument istoric şi de arhitectură.

se pare că a fost întemeiat de Doamna Safta. Profil: istorie. 3. Acest aşezământ monastic. biserica din lemn „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.festival folcloric desfăşurat în luna mai. o parte din clădirile anexe fiind constituite în perioada 1973. dansuri populare secuieşti. etnografie. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. soţia domnului Gheorghe Ştefan. 5. MĂNĂSTIREA PÂRÂUL DOAMNEI (Harghita»Topliţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Formaţie de dansuri populare secuieşti.24. MANIFESTĂRI POPULARE TRADIŢIONALE (în MIERCUREA CIUC) (Harghita»Miercurea Ciuc) Manifestări populare tradiţionale. . COLECŢIE SĂTEASCĂ (în LĂZAREA) (Harghita»Lăzarea) Colecţie sătească. 2. XVIII în stilul arhitecturii secuieşti. cu exponate din zonă. Berbunc. carnavalul popular cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Primăvara harghiteană . CENTRU FOLCLORIC (în VĂRŞAG) (Harghita»Vărşag) Manifestări populare tradiţionale. CENTRU FOLCLORIC (în CÂRŢA) (Harghita»Cârţa) Manifestare populară tradiţională.160 - . etc) 4. Case de piatră construite în sec. CENTRU FOLCLORIC (în LUETA) (Harghita»Lueta) Manifestări populare tradiţionale. 7. datează din anul 1658. Creaţie populară. 6. MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în VOŞLĂBENI) (Harghita»Voşlăbeni) Manifestare populară tradiţională. Dansuri populare tradiţionale maghiare (Ungureasca. împletituri din paie şi pănuşi de porumb. CENTRU ETNOGRAFIC (în PORUMBENII MARI) (Harghita»Porumbenii Mari) Artă şi arhitectură religioasă. Ansamblu vocal folcloric.

9. MUZEUL TEHNICII POPULARE (în CRISTURU SECUIESC) (Harghita»Cristuru Secuiesc) Muzeu etnografic. Sunt expuse ţesături. 10. LACU ROŞU (Harghita»Lacu Roşu) . MUZEUL ETNOGRAFIC (în SÂNDOMINIC) (Harghita»Sândominic) Muzeu etnografic. MUZEUL ETNOGRAFIC (din PRAID) (Harghita»Praid) Muzeu etnografic. obiecte din lemn. Profil: etnografc. Profil: istorie şi etnografie.8. cu funcţionare permanentă. 2. instalaţii tehnice populare şi costume populare secuieşti. Profil: etnografie. Profil: etnografie. MUZEUL ETNOGRAFIC (în REMETEA) (Harghita»Remetea) Muzeu etnografic. 13. în SE Depresiunii Giurgeu. MUZEUL ETNOGRAFIC (din TOPLIŢA) (Harghita»Topliţa) Muzeu etnografic. Climă de munte. Profil: etnografie. Profil: etnografc. Staţiune montană (climatică şi de odihnă) de interes general. IZVORU MUREŞULUI (Harghita»Izvoru Mureşului) Staţiune montană. cu veri răcoroase (iulie 14(C) şi ierni friguroase (-6(C). 12. 14. situată în raza comunei Voşlăbeni.161 - . la poalele Munţilor Hăşmaş. Festivalul folcloric „Seiche. la 891 m altitudine. LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI MONTANE 1. MUZEUL ETNOGRAFIC (din SĂRMAŞ) (Harghita»Sărmaş) Muzeu etnografic. 11. MANIFESTĂRI POPULARE TRADIŢIONALE (în ODORHEIU SECUIESC) (Harghita»Odorheiu Secuiesc) Manifestări populare tradiţionale.

3. STAŢIUNI BALNEARE 1. 2. Hăşmaş şi Giurgeu (Carpaţii Orientali). bicarbonatate. Dispune de un climat moderat de depresiune intracolinară. BRADU (Harghita»Topliţa) Staţiune balneoclimaterică de interes local. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE 1. situată pe malul stâng al Oltului. magneziene. BĂILE SEICHE (Harghita»Odorheiu Secuiesc) Staţiune balneoclimaterică de interes local. izvoare de ape minerale carbogazoase. pe malul lacului Roşu. la poalele Munţilor Harghita.162 - . PRAID (Harghita»Praid) Staţiune balneoclimaterică sezonieră. recunoscute şi recomandate pentru acţiunea lor tămăduitoare încă din 1594. de adăpost. iar precipitaţiile însumează cca 800 mm anual. 2. cu climat de depresiune intramontană. calcice. cu izvoare de ape minerale carbogazoase. cu veri răcoroase (iulie 18oC) şi ierni friguroase (ianuarie -5oC). la o altitudine de 980 m. JIGODIN-BĂI (Harghita»Jigodin-Băi) . la 756 m altitudine. 4. cu funcţionare permanentă. alcalino-feroase. cu veri răcoroase (iulie 17 grade Celsius) şi ierni friguroase (ianuarie -4 grade Celsius). 3. hipotone. situată într-o mică depresiune străjuită de Munţii Tarcău. cu funcţionare permanentă. BĂILE TUŞNAD (Harghita»Băile Tuşnad) Staţiune balneoclimaterică de interes general. dominat de munţii din jur. de interes local. cu funcţionare sezonieră. BĂILE HOMOROD (Harghita»Băile Homorod) Staţiune balneoclimaterică sezonieră. la 650 m altitudine. Renumită staţiune balneoclimaterică de interes general. sedativ. cu funcţionare permanentă. cu climă moderată. Temperatura medie anuală este de 7 grade Celsius. BORSEC (Harghita»Borsec) Staţiune balneoclimaterică. Relief depresionar. acoperiţi de molid şi fag. calcice şi magneziene.Staţiune montană de interes naţional.

climat de depresiune intramontană. Sunt alcătuiţi din formaţiuni cristalino-mezozoice. . REMETEA (Harghita»Remetea) Staţiune balneoclimaterică. MUNŢII METALIFERI (Hunedoara) Masiv muntos situat în partea de S a Munţilor Apuseni. cu aspect de platouri fragmentate de văi înguste sub formă de chei. etc. MUNŢII GODEANU (Hunedoara) Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali.163 - . Munţii Poiana Ruscăi sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi petice de calcare şi dolomite cristalnie. Mare nod orohidrografic. 4. 4. cu o largă dezvoltare a platformei de eroziune Borăscu. fragmentate de văi adânci. acoperiţi cu grohotişuri: Parângul Mare (2519 m).). MUNŢII PARÂNG (Hunedoara) Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Meridionali. larg ondulate şi nivelate. Cu toate că rocile calcaroase sunt dispersate. pe dreapta râului Olt. 2. Prezintă un relief de culmi domoale. MUNŢII POIANA RUSCĂI (Hunedoara) Masiv muntos situat în NE Munţilor Banatului. la poalele Munţilor Harghita. a cărui culme principală este dominată de numeroase vârfuri delimitate de versanţi abrupţi. Fericeli). abrupturi.a. Mohoru (2337 m). cu nenumărate forme de relief glaciar. chei spectaculoase. relieful carstic este bine reprezentat (creste. Prezintă culmi netede.Staţiune balneoclimaterică sezonieră. 3. cu funcţionare permanentă. Este alcătuit din roci cristalino-mezozoice. de interes local. cu înclinare către E-SE. podul natural de la Grohot ş. peşteri. în arealul lor. HUNEDOARA RESURSE NATURALE MUNŢI 1. la 654 m altitudine. Altitudinea maximă: 1170 m (vf. de interes local. situată în depresiunea Ciuc.

mreană. mc.5. MUNŢII ŞUREANU (Hunedoara) Masiv muntos situat în partea central-nordică a Carpaţilor Meridionali. orientate E-V. crap. MUNŢII RETEZAT (Hunedoara) Masiv muntos situat în partea de V a Carpaţilor Meridionali.5 ha şi un volum de 0. mc.suprafaţa 5 ha. mc.5 km. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline cu intruziuni granitice. Munţii Retezat prezintă peste 20 de vârfuri care depăşesc 2000 m altitudine. lungime 2. 6. RÂURI . LACURI 1.0 ha şi un volum de 1. 2. Este populat cu o bogată ichtiofaună: crap. LACUL VALEA DE PEŞTI (Hunedoara»Uricani/Câmpu lui Neag) Lac de acumulare . MUNŢII VÂLCAN (Hunedoara) Masiv muntos situat în partea de V-SV a Carpaţilor Meridionali. vol 4. Barajul are o înălţime de 48 m. clean 5.lungime 2. În SV-ul lor apare o arie largă de calcare jurasice şi cretacice.5 km. cu o suprafaţă de 9. 4. LACUL ZĂNOAGA MARE (Hunedoara»Alun) Lac format în circuri glaciare. 7. Ichtiofaună: ştiucă. 3. LACUL GURA APEI (Hunedoara»Râu de Mori) Lac antropic. în grupa Munţilor Parâng.5 mil. LACUL DE ACUMULARE CINCIŞ (Hunedoara»Cinciş Cerna) Lac de acumulare . Sunt constituiţi din mai multe creste alpine aliniate de 2 şiruri aproape paralele.0 mil. suprapuse pe alocuri de granite şi gnaisuri. cu o suprafaţă de 10. LACUL BUCURA (Hunedoara»Râu de Mori) Lac glaciar.0 mil. somn.5 mil mc.164 - . somn. ştiucă. calcare jurasice şi cretacice. cu o suprafaţă de 420 ha şi un volum de 210. Este alcătuit din şisturi cristaline.

dintre care 761 km pe teritoriul României.la NV de chei. PEŞTERI 1. Din peşteră izvorăşte pârâul Galbina. De asemenea. 4. dintre care 27.de asemenea de dimensiuni reduse. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. PEŞTERA BOLII (Hunedoara»Băniţa) Rezervaţie naturală speologică. săpate în calcare jurasice de apele Văii Mada.289 kmp.1. ca lungime. Are o lungime de 339 km şi o suprafaţă a bazinului de 10. CHEILE CRIVADIEI (Hunedoara»Băniţa) Rezervaţie naturală (geologică. PEŞTERA CIOCLOVINA USCATĂ (Hunedoara»Ciclovina) .165 - . Peştera zidită . Crişul Repede are 148 km lungime şi suprafaţa bazinului de 2425 kmp. Are 803 km. 500 m 2. judeţul Dolj.de dimensiuni reduse . 2. Chei cu pereţi verticali în care se observă formaţiuni carstice specifice (Peştera Ioanei. Peştera în pereţi) şi o floră specifică zonelor calcaroase. se remarcă şi cheile Crăciuneştilor în lungime de cca. CRIŞ (Hunedoara) Râu. 5. după Dunăre. 3. format prin unirea Crişului Repede cu Crişul Alb. 3. MUREŞ (Hunedoara) Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României. JIU (Hunedoara) Râu în S-SV României. afluent al Dunării pe teritoriul comunei Gighera. Peştera Dosu Madei la SV de localitate . la N de localitate. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 29. CHEILE MADEI (Hunedoara»Mada) Formaţiuni carstice. Cascadele de la Stânca Comărnicelu. CALCARELE DIN DEALUL MĂGURA (Hunedoara»Băiţa) Rezervaţie paleontologică Peşteri de mari dimensiuni pe formaţiuni calcaroase reduse.890 kmp pe teritoriul României. Cheile Madei au o lungime de 3 km.080 kmp. Intrarea în peşteră se face printr-o arcadă cu o înălţime de 46 m. botanică).

coloanele stalagmitice de mărimi impresionante. Pe aici curge râul Ponor. PEŞTERA ZEICULUI (Hunedoara»Uricani/Câmpu lui Neag) Rezervaţie naturală . Bulz în calcare. Chei cu pereţi verticali în lungime de circa 3 km. 7. Gura peşterii se află la alt. Peştera este închisă. chihlimbar.suprafaţă de 1 ha. Este o peşteră fosilă descendentă bogat ornamentată şi lungă de 485 m. sticlă. de 849 m. Aici a fost găsită o cutie craniană de tip homo sapiens fosilis. este formată dintr-o galerie orizontală fosilă cu porţiuni concreţionare.Rezervaţie naturală speologică Lungime 450 m. 2. Se află în munţii Sebeş la altitudinea la 926 m. Are o lungime de 7. ceramică. CHEI 1. Peştera este marcată de o despicătură uriaşă în stânca de calcare jurasice (altitudine 460 m).0. 8. 9. PEŞTERA CIZMEI (Hunedoara»Bulzeştii de Jos) Rezervaţie naturală speologică în suprafaţă de 1ha. PEŞTERA PONORICI (Hunedoara»Ciclovina) Rezervaţie naturală speologică. 6. PEŞTERA ŞURA MARE (Hunedoara»Ohaba Ponor) Rezervaţie naturală. care curge subteran. PEŞTERA TECURI (Hunedoara»Băniţa) Rezervaţie naturală speologică. 10. 11. PEŞTERA CU CORALI (Hunedoara»Uricani/Câmpu lui Neag) Rezervaţie naturală . Se remarcă în mod deosebit cristalele de calcită precum şi stalactitele.166 - . Este a şasea peşteră ca mărime din ţară. săpate de V. afluent al Streiului.890 m şi 174 m denivelare. CHEILE MADEI (Hunedoara»Mada) . CHEILE BULZEŞTI (Hunedoara»Bulzeştii de Jos) Fenomen carstic. Sistem carstic de mari dimensiuni din M-ţii Şureanu. În peşteră s-au descoperit podoabe de bronz.5 ha suprafaţă.

CALCARELE DE LA FAŢA FETEI (Hunedoara»Râu de Mori) Rezervaţie naţională botanică Are o suprafaţă de 3 ha. Peştera Dosu Madei la SV de localitate . retezatensis). originea arborelui fiind din America de Nord. Copacul înfloreşte din patru în patru ani. Cascadele de la Stânca Comărnicelu. Chei cu pereţi verticali în lungime de circa 3 km. Peştera în pereţi) şi o floră specifică zonelor calcaroase. la N de localitate. CHEILE MADEI (Hunedoara»Mada) . Peştera zidită . 2.de dimensiuni reduse . se remarcă şi cheile Crăciuneştilor în lungime de cca. 4. valoroasă şi pitorească colecţie de plante lemnoase din ţară. ARBORETUL SIMERIA (Hunedoara»Simeria) Monument al naturii (parc dendrologic). MONUMENTE ALE NATURII 1. Chei cu pereţi verticali în care se observă formaţiuni carstice specifice (Peştera Ioanei. Cea mai veche (1760).167 - . Este situat la altitudinea de 200 m şi are o suprafaţă de 70 ha. CHEILE CRIVADIEI (Hunedoara»Băniţa) Rezervaţie naturală (geologică.Formaţiuni carstice. CHEILE BULZEŞTI (Hunedoara»Bulzeştii de Jos) Fenomen carstic. botanică). CALCARELE DIN DEALUL MĂGURA (Hunedoara»Băiţa) Rezervaţie paleontologică Peşteri de mari dimensiuni pe formaţiuni calcaroase reduse. 2. Bulz în calcare. COPACUL PURTĂTOR DE LALELE (Hunedoara»Aninoasa) Copacul purtător de lalele (Liridendronum tulipifera) a fost adus în 1880 de Anna Margarette Madesprach de la Paris. Aici se întâlneşte planta endemică (centaurea pseudophrigia ssp.de asemenea de dimensiuni reduse. Cheile Madei au o lungime de 3 km.la NV de chei. De asemenea. săpate în calcare jurasice de apele Văii Mada. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. 5. 500 m 3. săpate de V.

chelonieni) în depozite continentale. Ulterior au mai fost scoase la iveală (iulie august 1994) mai multe schelete şi ouă de dinozauri. 7. brahiopode. crocodili. Dealul se desprinde din M-ţii poiana Ruscă şi are formă conică fiind alcătuit din roci eruptive de vârstă miocenă. la N de localitate.1000 m. Suprafaţă de 320 ha care cuprinde V. Ohaba Ponor). MĂGURA UROIULUI (Hunedoara»Uroi) Rezervaţie naturală (geologică). Situat la 371 m deasupra mării şi la 184 m faţă de oraş.OHABA PONOR (Hunedoara»Ciclovina) Fenomene carstice.168 - . PLATOUL CARSTIC LUNCANI . Platoul aflat la altitudinea de 800 .Formaţiuni carstice. botanică. avene. peisagistică). PUNCTUL FOSILIFER DE LA LĂPUGIU (Hunedoara»Lăpugiu de Sus) Rezervaţie naturală (paleontologică). DEALUL CETĂŢII (în DEVA) (Hunedoara»Deva) Rezervaţie naturală (geologică.1929 au fost descoperite aici numeroase resturi de reptile (dinozauri. REZERVAŢII NATURALE 1. Are o suprafaţă de 20 ha. 9. 6. Pârâul Crişnicului. Delimitează un con vulcanic de pe culmile căruia se deschide o frumoasă privelişte asupra împrejurimilor.de asemenea de dimensiuni reduse. ponoare. săpate în calcare jurasice de apele Văii Mada. Pârâul Munteanului.de dimensiuni reduse . Cheile Madei au o lungime de 3 km.la NV de chei. 10. 8. argile şi nisipuri cu o foarte bogată faună marină de corali. PODUL NATURAL DE LA GROHOT (Hunedoara»Bulzeştii de Jos) Rezervaţie naturală geologică. văi oarbe. Aici se întâlnesc gresii. are o morfologie variată în cadrul căreia se remarcă peşteri (Cioclovina. Peştera zidită . doline. 11. moluşte etc. Între 1889 . Coşului. LOCUL FOSILIFER CU DINOZAURI DE LA SÂNPETRU (Hunedoara»Sânpetru) Rezervaţie naturală (paleontologică). ARBORETUL SIMERIA (Hunedoara»Simeria) . rezervaţia are 5 ha. Peştera Dosu Madei la SV de localitate .

FÂNEŢELE CU NARCISE (din NUCŞOARA) (Hunedoara»Nucşoara) Rezervaţie naturală botanică Fâneţe cu specii interesante xerofile şi cu o abundenţă de narcise.Monument al naturii (parc dendrologic). Cea mai veche (1760). Între 1889 . valoroasă şi pitorească colecţie de plante lemnoase din ţară. chelonieni) în depozite continentale. 8. DEALUL CETĂŢII (în DEVA) (Hunedoara»Deva) Rezervaţie naturală (geologică. 9. botanică). FÂNAŢELE PUI (Hunedoara»Pui) Rezervaţie naturală (botanică). Chei cu pereţi verticali în care se observă formaţiuni carstice specifice (Peştera Ioanei. 7. Fânaţe cu specii de plante cu caracter hidrofil cu abundenţă de narcise. De asemenea. botanică. 6. se remarcă şi cheile Crăciuneştilor în lungime de cca. 5. crocodili. Aici se întâlneşte planta endemică (centaurea pseudophrigia ssp. Cascadele de la Stânca Comărnicelu. retezatensis). CHEILE CRIVADIEI (Hunedoara»Băniţa) Rezervaţie naturală (geologică. Este situat la altitudinea de 200 m şi are o suprafaţă de 70 ha. 500 m 4. LOCUL FOSILIFER CU DINOZAURI DE LA SÂNPETRU (Hunedoara»Sânpetru) Rezervaţie naturală (paleontologică). CALCARELE DIN DEALUL MĂGURA (Hunedoara»Băiţa) Rezervaţie paleontologică Peşteri de mari dimensiuni pe formaţiuni calcaroase reduse. peisagistică). 2.1929 au fost descoperite aici numeroase resturi de reptile (dinozauri. Suprafaţa de 13 ha. MĂGURA UROIULUI (Hunedoara»Uroi) . CALCARELE DE LA FAŢA FETEI (Hunedoara»Râu de Mori) Rezervaţie naţională botanică Are o suprafaţă de 3 ha. Peştera în pereţi) şi o floră specifică zonelor calcaroase.169 - . Situat la 371 m deasupra mării şi la 184 m faţă de oraş. 3. Dealul se desprinde din M-ţii poiana Ruscă şi are formă conică fiind alcătuit din roci eruptive de vârstă miocenă. Ulterior au mai fost scoase la iveală (iulie august 1994) mai multe schelete şi ouă de dinozauri.

Din peşteră izvorăşte pârâul Galbina. peisagistică) Rezervaţie a biosferei. 15. Iniţial au fost aduşi din Polonia doi zimbri. A fost una din rezervaţiile cunoscute de zimbri. actualmente numărul zimbrilor este în scădere. PEŞTERA BOLII (Hunedoara»Băniţa) Rezervaţie naturală speologică. 11. Are o suprafaţă de 50 ha şi are rol de filtru natural al emnaţiilor industriei siderurgice şi chimice de la Hunedoara. PĂDUREA BEJAN (Hunedoara»Deva) Rezervaţie naturală forestieră Are o suprafaţă de 70 ha cuprinzând aproape toate speciile de stejar existente în România: gorunul. PARCUL NAŢIONAL RETEZAT (Hunedoara»Clopotiva) Rezervaţie naturală (geologică. Din 1980 a fost inclus în reţeaua mondială a rezervaţiilor biosferei. Adăposteşte o colonie naturală de zimbri şi cerbi. forestieră.Rezervaţie naturală (geologică).170 - . PĂDUREA CHIZID (Hunedoara»Hunedoara) Rezervaţie naturală forestieră. Pădurea de stejar în suprafaţă de 40 ha. cer. faunistică. 10. Delimitează un con vulcanic de pe culmile căruia se deschide o frumoasă privelişte asupra împrejurimilor. Mlaştină aflată la 480 m altitudine. 13. PEŞTERA CIOCLOVINA USCATĂ (Hunedoara»Ciclovina) . stejar pedunculat. stejarul pufos etc. Are o suprafaţă de 54.4 ha. PĂDUREA SLIVUŢ (Hunedoara»Haţeg) Rezervaţie naturală (forestieră şi faunistică). Intrarea în peşteră se face printr-o arcadă cu o înălţime de 46 m. 16. invadată cu numeroase plante de mlaştină. Are o suprafaţă de 20 ha. 12. MLAŞTINA DE LA PEŞTEANA (Hunedoara»Densuş) Rezervaţie naturală (botanică). 14. Înfiinţat în 1935 din iniţiativa savanţilor Emil Racoviţă şi Alexandru Borza. botanică. gârniţa. Se remarcă etajarea vegetaţiei.

Aici a fost găsită o cutie craniană de tip homo sapiens fosilis. 21. 22. 19. este formată dintr-o galerie orizontală fosilă cu porţiuni concreţionare. moluşte etc. Are o lungime de 7. Pârâul Munteanului. afluent al Streiului. care curge subteran. În apropiere se află şi o serie de peşteri în care s-au găsit urme ale omului preistoric 24. PODUL NATURAL DE LA GROHOT (Hunedoara»Bulzeştii de Jos) Rezervaţie naturală geologică. de 849 m. . Pe aici curge râul Ponor. Gura peşterii se află la alt. Coşului. ceramică. PEŞTERA PONORICI (Hunedoara»Ciclovina) Rezervaţie naturală speologică.5 ha. În peşteră s-au descoperit podoabe de bronz. TUFURILE CALCAROASE DIN VALEA BOBÂLNA (Hunedoara»Bobâlna) Rezervaţie naturală în suprafaţă de 12. chihlimbar. 17.890 m şi 174 m denivelare. Suprafaţă de 320 ha care cuprinde V.Rezervaţie naturală speologică Lungime 450 m. 20. 18.aici fiind cea mai mică altitudine unde se găseşte. PEŞTERA ŞURA MARE (Hunedoara»Ohaba Ponor) Rezervaţie naturală. sticlă. brahiopode. Peştera este închisă. PEŞTERA ZEICULUI (Hunedoara»Uricani/Câmpu lui Neag) Rezervaţie naturală . PUNCTUL FOSILIFER DE LA LĂPUGIU (Hunedoara»Lăpugiu de Sus) Rezervaţie naturală (paleontologică). Peştera este marcată de o despicătură uriaşă în stânca de calcare jurasice (altitudine 460 m).suprafaţă de 1 ha. Este a şasea peşteră ca mărime din ţară. 23. Aici se întâlnesc gresii.171 - . argile şi nisipuri cu o foarte bogată faună marină de corali. Sistem carstic de mari dimensiuni din M-ţii Şureanu. PEŞTERA CIZMEI (Hunedoara»Bulzeştii de Jos) Rezervaţie naturală speologică în suprafaţă de 1ha. rezervaţia are 5 ha. Pârâul Crişnicului. REZERVAŢIA ZAM (Hunedoara»Zam) Rezervaţie naturală botanică Rezervaţia delimitează un teritoriu în care creşte floarea de colţ .

26. BISERICA DE ZID Adormirea Maicii Domnului (din CRIŞCIOR) (Hunedoara»Crişcior) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Ctitorie din 1404 a cneazului Bâlea şi a soţiei sale cu fragmente de picturi murale originale. Vegetaţie de stâncărie. 5. având mai multe etape de construcţie. fiind construită în stil romanic. nu se cunoaşte anul creaţiei. ZONĂ CINEGETICĂ (DIN COSTEŞTI) (Hunedoara»Costeşti) Faună cinegetică: cerb carpatin RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. refugiu pentru elemente floristice xerice.172 - . 4. IV). Acoperişul acesteia are formă de piramidă octogonală. CASTELUL CORVINEŞTILOR (HUNIAZILOR) (Hunedoara»Hunedoara) . dar se presupune că este anterioară arhitecturii romanice (sec. Pe alocuri se păstrează porţiuni din pardoseala originală. La clopotniţă se remarcă existenţa a trei etaje. BISERICA REFORMATĂ (din SÂNTĂMĂRIA ORLEA) (Hunedoara»Silivaşu de Sus) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Biserica datează din jurul anului 1300. BISERICA DE PIATRĂ Sfântul Nicolae (din DENSUŞ) (Hunedoara»Densuş) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Una dintre cele mai vechi biserici din România. 3. BISERICA ORTODOXĂ Sfântul Nicolae (din HUNEDOARA) (Hunedoara»Hunedoara) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Biserica a fost construită pe timpul lui Matei Corvin. Pictura este slab conservată din cauza depunerii fumului. Biserica a fost construită în trei etape. VÂRFUL POIENI (Hunedoara»Ohaba de sub Piatră) Rezervaţie naturală (botanică). Turnul datează din 1827.25. Se remarcă tabloul votiv şi scena Judecata de apoi pe peretele nordic. 2.

6. 1.Monument istoric şi de arhitectură laică Cel mai important monument de arhitectură gotică laică din Transilvania. LOC ISTORIC . Păstrează fragmente de picturi murale realizate în anul 1759. XII ridicată la rândul ei pe locul unei întărituri romane (ale cărei urme . MANASTIREA PRISLOP (Hunedoara»Silivaşu de Sus) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Ctitorie din 1564 a Domniţei Zamfira. ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în DEVA) (Hunedoara»Deva) Creaţie artistică şi manifestări artistice . sub gorunul lui Horea. Aici au avut loc lupte în timpul răscoalei lui Horia Cloşca şi Crişan în 1784 şi în timpul revoluţiei din 1848 7. Mormântul lui Avram Iancu înmormântat în cimitirul din Ţebea în 1873. fiica lui Moise Vodă domn al Ţării Româneşti (1529 . cenacluri literare.valuri de pământ se mai văd şi acum). Festivalul internaţional de folclor. monument comemorativ. 2. MORMÂNTUL LUI AVRAM IANCU ŞI GORUNUL LUI HOREA (Hunedoara»Ţebea) Monument istoric. Festivalul de muzică şi dansuri populare româneşti în aer liber. Se desfăşoară în luna septembrie ARHITECTURA ŞI TEHNICĂ POPULARĂ CENTRU ETNOGRAFIC (în DĂBÂCA) (Hunedoara»Dăbâca) . Manifestări culturale ale orchestrelor şi tarafelor de muzică populară. CREAŢIE POPULARĂ (în ŢEBEA) (Hunedoara»Ţebea) Manifestare tradiţională Târgul de fete de pe muntele Găina (alt.ŢEBEA (Hunedoara»Ţebea) Loc istoric. Edificiul este ridicat pe locul unei cetăţi din sec. cinematografe.Teatru de estradă.se desfăşoară anual la mijlocul lunii iulie.1530). serbările latinităţii. Din ordinul generalului austriac Bukow în 1762 a fost incendiată.173 - . 8. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1.486 m) .

bicarbonatată. LACUL AMARA (Ialomiţa»Amara) Liman fluviatil.5 km. situat în Lunca Văii Ialomiţei. suprafaţa de 159 km2. adâncime maximă 3 m. mc. lungime 9. calcică. LACUL STRACHINA (Ialomiţa»Valea Ciorii) Liman fluvial pe cursul inferior al Văii Ialomiţa. cu o suprafaţă de 132. pe malul stâng. traiste. Lacul Jilavele. ginecologice. lungimea de 6 km. lăţime maximă 1. cu activitate permanentă Factori terapeutici: Izvoare cu ape minerale sulfuroase. VAŢA DE JOS (Hunedoara»Vaţa de Jos) Staţiune balneoclimatică de interes general. sulfuroasă. termale. brăcinari) LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE 1.0 ha şi un volum de 2. calcice. sodice. climat sedativ Indicaţii terapeutice: tratarea afecţiunilor reumatismale. 2. periferice. Factori de cură: bioclimat. neurologice. desagi. hipotonă. mezotermală). ape minerale (15 izvoare + 7 foraje . 2. cu activitate permanentă. piese de costum popular.5 km.Artă populară: cusături şi ţesături (ţesături de interior. are suprafaţa de cca 4. Bază piscicolă. covoare. ihtiofaună.5 km2. adâncimea 3 m.174 - .6 mil. clorurate.apă oligominerală. LACURILE JILAVELE ŞI RATCA (PESCUIT SPORTIV) (Ialomiţa»Jilavele) Lacuri naturale. GEOAGIU BĂI (Hunedoara»Geoagiu-Băi) Staţiune balneoclimatică de interes general. Lac folosit . 3. magneziană. Ichiofaună. posttraumatice. IALOMIŢA RESURSE NATURALE LACURI 1.

Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei. Lângă biserică se află cavoul lui Barbu Catargiu (om politic). Are 2860 km. de sub vf. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp.pentru irigaţii şi piscicultură. 2. Lacul Ratca. Are 193 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3738 kmp.350 kmp.7 mii kmp pe teritoriul României. după Volga. Omu. DUNĂREA (Ialomiţa) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din URZICENI) (Ialomiţa»Urziceni) . de la 2395 m altitudine. IALOMIŢA (Ialomiţa) Râu în SE României. afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei Adâncata (judeţul Ialomiţa). prin pâraiele Breg şi Brigach. din apropiere de vf. afluent al Dunării.175 - . Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de 10. ALTE RESURSE NATURALE ZONĂ DE AGREMENT (în SINEŞTI) (Ialomiţa»Hagieşti) Păduri de interes socio-recreativ. afluentul stâng al Ialomiţei. Piatra Obârşiei. 2. RÂURI 1. Biserica a fost construită în anul 1778 de Pană Filipescu şi restaurată în anul 1862. PRAHOVA (Ialomiţa) Râu. 3. Pădure cu o suprafaţă de 304 ha. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. din care 221. situat în Lunca Sărată. de pe versantul sudic al masivului Bucegi. gârniţă şi salcâm. BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din MAIA) (Ialomiţa»Brazii) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. alcătuită din stejar.

biserica păstrează fresce originale în pridvor şi picturi murale interioare. 5. BISERICA Sf. LOC ISTORIC . Nicolae (din HAGIEŞTI) (Ialomiţa»Hagieşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 7. Ioan Botezătorul (din JILAVELE) (Ialomiţa»Jilavele) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Matei Basarab a ridicat aici o biserică. Conacul a fost construit între 1869-1874 de meşteri italieni.NENIŞORI (Ialomiţa»Nenişori) În noiembrie 1639 oastea lui Matei Basarab a învins-o pe cea moldoveană. Matei Basarab a fost confirmat la domnie de către Poarta Otomană. 4. Biserica a fost construită în anul 1697 şi restaurată între 1844-1872. În urma bătăliei. Ansamblul folcloric „Floricica Bărăganului LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE AMARA (Ialomiţa»Amara) Staţiune balneară de interes general. BISERICA Sf.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. cu funcţionare permanentă. climat continental. 6. Biserica a fost construită în anul 1828. de . ctitor fiind Matei Basarab. Ctitoria lui Grigore Şuţu (1791). care s-a retras în dezordine.176 - . BISERICA Mucenic Procopie (din NENIŞORI) (Ialomiţa»Nenişori) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în SLOBOZIA) (Ialomiţa»Slobozia) Manifestare artistică. a lui Vasile Lupu. Biserica a fost construită în anul 1641. 3. CONACUL MIHAIL MARGHILOMAN (Ialomiţa»Hagieşti) Monument istoric şi de arhitectură laică.

396 kmp. afluent al Prutului pe teritoriul comunei Gorban (judeţul Iaşi).8% din suprafaţa României. bazinul hidrografic are 44. după Dunăre şi Mureş). Are o lungime de 216 km şi o suprafaţă a bazinului de 4326 kmp. Lungimea sa totală este de 953 km. 2.990 kmp pe teritoriul României.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară.câmpie. afluent al Dunării. din care 42. MOLDOVA (Iaşi) Râu. la 15 km E de Galaţi. Suprafaţa bazinului este de 28. dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării. JIJIA (Iaşi) Râu în NE ţării.835 kmp. 3. PRUT (Iaşi) Râu în extremitatea de NE şi E a României. cu direcţie generală de curgere NNV-SSE.3 grade Celsius. Are 706 km. afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. 5. care ocupă 18. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE DEALUL REPEDEA (Iaşi»Bârnova) . afluent al Dunării. afluent al Jijiei în amonte de Chipereşti (judeţul Iaşi). din care 559 km pe teritoriul României. BAHLUI (Iaşi) Râu.177 - . cu veri călduroase. Are 307 km şi o suprafaţă a bazinului de 5850 kmp. Temperatura medie anuală este de 10. IAŞI RESURSE NATURALE RÂURI 1. Are o lungime de 104 km şi o suprafaţă a bazinului de 1915 kmp. uneori toride şi ierni reci. din care 10. 4. SIRET (Iaşi) Râu în partea de E a României.

Rezervaţie în suprafaţă de 38. peisagistică). PĂDUREA HUMOSU (Iaşi»Deleni) Rezervaţie naturală (forestieră).fag. precum şi unele rarităţi faunistice. 4. 2. carpen. 6.5 ha. Cuprinde depozite sarmaţiene cu o bogată faună. Păduri de foioase cu arbori seculari. Este organizată pe 10 compartimente: . forestieră.3 ha şi este situată la o altitudine de 410-470 m.pentru plante tropicale subtropicale şi mediteraneene. 3. unele rarităţi floristice pentru România. aflate la limita occidentală a arealului lor de răspândire. Cuprinde şi vegetaţia forestieră (foioase) care acoperă dealul. Pădure cu arbori seculari . Cuprinde şi vegetaţia forestieră (foioase) care acoperă dealul. forestieră. frasin. PĂDUREA DUMBRAVA ROŞIE (Iaşi»Cepleniţa) Rezervaţie naturală forestieră. DEALUL REPEDEA (Iaşi»Bârnova) Rezervaţie naturală complexă (geologică.Complexul de sere . paltin. PĂDUREA DE SALCÂMI (din VALEA LUNGĂ) (Iaşi»Valea Lungă) Rezervaţie naturală (botanică). Rezervaţie de salcâm galben şi specia euroasiatică continentală. REZERVAŢII NATURALE 1. PĂDUREA CĂTĂLINA (Iaşi»Cotnari) Rezervaţie naturală (forestieră) Pădure de foioase cu arbori seculari 5. Cuprinde aproape 400 specii de plante cu flori. Rezervaţie în suprafaţă de 38. tei argintiu. peisagistică). Suprafaţa sa este de 50 ha. .178 - . naturalistul şi filantropul academician Anastasie Fătu (1816-1886). Are o suprafaţă de 73. CUZA (din IAŞI) (Iaşi»Iaşi) A fost fondată în 1856 de către medicul.Rezervaţie naturală complexă (geologică. GRĂDINA BOTANICĂ A UNIVERSITĂŢII Al. Are o suprafaţă de 80 ha. 7. FÂNTÂNELE DE PE VALEA LUI DAVID (Iaşi»Leţcani) Rezervaţie naturală (botanică).I. Cuprinde depozite sarmaţiene cu o bogată faună.5 ha.

8.căprior şi iepuri. frasin. BISERICA SF. 3. Biserica originară a fost ctitorită de Ştefan cel Mare. la care se adaugă speciile submeditaraneene: cărpiniţa etc. frasin. cu arbori seculari Faună cinegetică . 2. PĂDUREA URICANI (Iaşi»Uricani) Rezervaţie naturală (forestieră). arţar. BISERICA MĂNĂSTIRII TREI IERARHI (Iaşi»Iaşi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Unul dintre cele mai frumoase monumente de artă feudală din ţară. Biserica Trei Ierarhi . NICOLAE DOMNESC (din IAŞI) (Iaşi»Iaşi) Monumet istoric şi de arhitectură religioasă. Elemente recreative 9. Pridvorul de pe faţa sudică a fost construit ulterior. .cel mai mare turnat în Danemarca. Rezervaţie seculară de stejar în amestec cu carpen. Pădure de foioase cu arbori seculari. 1820 şi 1844. Este zidită din piatră. Cel mai vechi monument al Iaşilor păstrat sub forma unei copii aproximativ exacte. suprafaţa 68 ha.Pădure alcătuită din stejar.179 - . gorun. 10. 11. ulm. Sava (din IAŞI) (Iaşi»Iaşi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Construită în 1583 şi restaurată în 1625.aduce elemente noi în arhitectura moldovenească. Ctitorie a lui Vasile Lupu (1635-1639) Biserica a făcut parte dintr-un complex mănăstiresc. PĂDUREA ROŞCANI (Iaşi»Trifeşti) Rezervaţie naturală (forestieră). RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. pe el înălţându-se clopotniţa cu 5 clopote . BISERICA Sf. PĂDUREA POIENI (Iaşi»Poieni) Rezervaţie naturală (forestieră) Pădurea este o veche plantaţie de pin în amestec cu larice şi molid. PĂDUREA SOCI (Iaşi»Strunga) Rezervaţie naturală (forestieră).

Conacul este o construcţie a sec. CASA DOSOFTEI (din IAŞI) (Iaşi»Iaşi) Monument istoric şi de arhitectură laică.180 - . Restaurat în 1967-1969. XX de arh. 8. refăcut în 1808. 11. A adăpostit o vreme tiparniţa mitropolitului Dosoftei. Grigorie Sturza.P.zidit în 1786. având un foişor cu cabane din piatră şi bogat decor sculptat 7. CUZA (din IAŞI) (Iaşi»Iaşi) Monument de arhitectură laică Edificiu clădit între 1893 . Elementele decorative ale bisericii prezintă o serie de aspecte de influenţă rusească.I. În 1791 a fost sediul plenipotenţiarilor ruşi şi turci care la sfârşitul războiului au semnat pacea de la Iaşi. realizată la mijlocul sec. CLĂDIREA UNIVERSITĂŢII Al. Turnul clopotniţă . Pompilian. Îmbină stilul bizantin cu cel romantic În 1779 a fost reparată de spătarul Iordache Cantacuzino 6.P. CARP (Iaşi»Ţibăneşti) Monument istoric şi de arhitectură laică P. CONACUL LUI P. XIX Cahlele sobelor din interior sunt cumpărate de la Viena. 10. construit după arhitectura bisericească rusă.1897 după planurile arh. BISERICA Sfântu Gheorghe (din HÂRLAU) (Iaşi»Hârlău) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Ctitorie din 1527-1538. CASA CANTACUZINO-PAŞCANU (Iaşi»Paşcani) Monument istoric şi de arhitectură laică Construită între 1640-1650 cu două nivele. 1541-1546 a lui Petru Rareş. Realizată în stilul caselor negustoreşti cu portice spre stradă. Cel mai vechi edificiu ieşean (1677). MĂNĂSTIREA DOBROVĂŢ (Iaşi»Dobrovăţ) . Carp este unul din fondatorii Societăţii Junimea.4. BISERICA SF. 9. XVIII. 5. Aparţine lui Alecu Mavrocordat. Ctitorie din 1807 a lui M. Louis le Blanc şi continuat în deceniul 3 al sec. CASA MAVROCORDAT (din IAŞI) (Iaşi»Iaşi) Monument istoric şi de arhitectură laică Una dintre cele mai vechi clădiri. Casă cu arcade. SPIRIDON (din IAŞI) (Iaşi»Iaşi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.

XV. PALATUL UNIRII (din IAŞI) (Iaşi»Iaşi) Monument istoric Clădirea a fost zidită în 1808 pentru familia lui Costache Catargiu. Se remarcă tabloul votiv în care apare portretul lui Vasile Lupu. Biserica mănăstirii a fost renovată din iniţiativa domnului Vasile Lupu şi pictată ulterior în frescă cu cheltuiala lui Ştefăniţă-Lupu. Mânăstirea ctitorită de Ştefan cel Mare din anul 1504 ca mărime este a doua după cea de la Neamţ. Ctitorită de Domniţa Maria Zoltan fiica lui Petru Şchiopul. 14. Cuza l-a cumpărat în 1862. 15. PALATUL STURZA (din MICLĂUŞENI) (Iaşi»Miclăuşeni) Monument istoric şi de arhitectură laică. A fost reparat în 1847.I. RUINELE BISERICII CATOLICE (din COTNARI) (Iaşi»Cotnari) . clădirea a fost închiriată pentru a servi ca locuinţă domnitorului. După desăvârşirea Unirii Moldovei cu Ţara Românească. armuri medievale. dictoane latineşti înscrise pe pereţi. Actualmente aici este amenajat Muzeul Unirii. Influenţele culturale occidentale se regăsesc în decoraţiuni cum ar fi: turnuleţe gotice.181 - . MĂNĂSTIREA HLINCEA (Iaşi»Hlincea) Monument istoric şi de arhitectură. Între 1936-1944 a fost spital. Al.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. A fost refăcut în 1904. Acesta a fost construit în 1384 de Petre I în 1486 este reconstruit de Ştefan cel Mare. 16. Pictura interioară realizată pe timpul lui Petru Rareş (1527-1530). I. CUZA (Iaşi»Ruginoasa) Monument istoric şi de arhitectură laică. PALATUL AL. PODUL DE PIATRĂ (din CÂRJOAIA) (Iaşi»Cârjoaia) Monument istoric. Palatul a fost refăcut în 1624 de Radu Mihnea. Palatul a fost construit între 1800-1811 în stil neogotic de Săndulache Sturdza. sec. sală de manej. 12. 13. Pod de piatră construit la sf. ca reşedinţa sa. Edificiu datează din 1752 fiind o copie a castelelor feudale apusene. A mai aparţinut lui Moruzzi Brătianu. RUINELE ANSAMBLULUI CURŢII DOMNEŞTI (din HÂRLĂU) (Iaşi»Hârlău) Monument istoric În ansamblul curţii domneşti se remarcă Palatul Domnesc. 17. 18. etc.

2. . obiceiuri de iarnă: jocul caprei . Este posibil ca unele din aceste pivniţe să dateze din vremea lui Ştefan cel Mare. Obiceiuri populare calendaristice. hipotone. sulfatate.I. 2. sodice. PODGORII ŞI CRAME 1. Cuza LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE STRUNGA (Iaşi»Strunga) Staţiunea balneară de interes local. CENTRU FOLCLORIC (în RUGINOASA) (Iaşi»Ruginoasa) Obiceiuri populare tradiţionale calendaristice (datini şi obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă).măştile de capră sunt unice în ţară fiind realizate din spic de stuf. Se păstrează mai multe pivniţe. Pe lângă ea a funcţionat colegiul latin fondat în 1562 sub conducerea lui Ioan Sommer În 1873 biserica a fost distrusă de un incendiu. Grasa de Cotnari. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. RUINELE CASELOR DOMNEŞTI (din COTNARI) (Iaşi»Cotnari) Monument istoric Casele domneşti au fost construite în jurul anului 1491. Feteasca. Tămâioasa Românească. XV. Manifestări tradiţionale legate de unirea principatelor şi domnitorul A. CENTRU FOLCLORIC (din IEPURENI) (Iaşi»Iepureni(Andrieşeni)) Obiceiuri populare tradiţionale. cunoscută din sec. bicarbonatate. Este cunoscută din 1830 când s-a făcut prima analiză a apelor minerale Factorii naturali de cură sunt climatul de cruţare şi izvoare cu ape minerale sulfuroase. 19. Predomină soiurile indigene. Biserica a fost construită în stil gotic între 1561-1563. PODGORIA COTNARI (Iaşi»Cotnari) Podgorie veche şi renumită. calcice. magneziene.182 - . Frăncuşa (vinuri albe şi rose). PODGORIA BOHOTIN (Iaşi»Bohotin) Podgorie renumită pentru vinul Busuioacă de Bohotin (demisec rose).Monument istoric.

până în dreptul vf. LACUL CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Grădiştea) Liman fluviatil. Are 417 km iar suprafaţa bazinului este de 10. Izvorăşte din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei. Izvorăşte din partea central-vestică a culmii principale a Munţilor Făgăraş prin doi afluenţi: Buda şi Capra. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Iezer. 100 mil. cu o suprafaţă de 224. are o suprafaţă de 103 ha. 4. mc. 2.ILFOV RESURSE NATURALE LACURI 1.550 kmp. 2.350 kmp. LACUL MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia) Lac amenajat. mc.5 mil. curge mai întâi pe direcţia SV-NE. de pe versantul sudic . 3. de la 2240 m altitudine. Păpuşa. afluent al Dunării la Olteniţa. LACUL SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului) Lac natural.183 - . din care 40 ha asanate şi un volum de apă de circa 2. Lungimea lacului este de 13 km. ARGEŞ (Ilfov) Râu în S-SE României. DÂMBOVIŢA (Ilfov) Râu în S României (268 km).5 mil. Lac de origine antropică. 3. RÂURI 1. mc apă. LACUL ŢIGĂNEŞTI (BĂLTENI SCROVIŞTEA) (Ilfov»Periş) Lac amenajat. Liman fluviatil lung de mai mulţi kilometri. suprafaţa 570 ha. afluent al Dunării. IALOMIŢA (Ilfov) Râu în SE României. unde brusc îşi schimbă direcţia către S-SE.0 ha şi un volum de 4. Are 350 km iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 12.

arţar tătăresc etc. iar suprafaţa bazinului este de 2376 kmp. afluent al Argeşului pe teritoriul comunei Hotarele (judeţul Giurgiu). O suprafaţă de 100 ha pe malul lacului care cuprinde insulele de fag este considerată zonă ştiinţifică. Suprafaţă de 468 ha pădure. SABAR (Ilfov) Râu.Palatul . pini. Pădurea are o suprafaţă de 54 ha şi este alcătuită din stejar.184 - . PĂDUREA SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului) Rezervaţie naturală.al masivului Bucegi. tei. Ansamblu arhitectonic format din: .zidită în 1688.Biserica . formată predominant din stejar. ulm şi salcâm. Arbori monumentali: stejar. Numele derivă de la aspectul noduros al copacilor care au pe scoarţă mulţi licheni şi muşchi. paltini. stejari etc. ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. reprezentând un rest din vechii codrii ai Vlăsiei. 4. Pădurea se întinde pe o suprafaţă de 20 ha fiind alcătuită din brazi. amestec cu cer. ANSAMBLUL ARHITECTONIC MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia) Monument istoric de arhitectură. 4. Piatra Obârşiei. din apropiere de vf. REZERVAŢII NATURALE 1. Omu. În interiorul ei se dezvoltă o abundenţă de arbuşti şi un variat covor vegetal. Rămăşiţă a vechiului codru al Vlăsiei. suprafaţă de 10 ha. Într-un colţ al pădurii este amenajat parcul Snagov. PĂDUREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Grădiştea) Rezervaţie naturală. 2. 3. . mesteceni. Are 144 km.. . frasin. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. de la 2395 m altitudine.construit în 1702 tot de Constantin Brâncoveanu în stil brâncovenesc. carpen. PĂDUREA RÂIOASA (Ilfov»Buftea) Rezervaţie naturală.. PĂDUREA MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia Rezervaţie naturală (forestieră). de sub vf. arţar.

clădită pe un ostrov. domnitor al Ţării Româneşti în 1733-1735 şi 1748-1752. Biserica mănăstirii Sf. stăreţia trapeza. A fost ridicată de Matei Basarab în 1638 şi refăcută în mai multe rânduri. Clădirea construită în 1736 de Grigore II Ghica. 6. atelierele de ţesătorie şi 80 chilii pentru maici. Construit în 1696 înconjurat cu zid de incintă. 7. biserica mică. XV. MĂNĂSTIREA CĂLDĂRUŞANI (Ilfov»Moara Vlăsiei) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. fiind restaurată în 1781. Iniţial a fost destinată bolnavilor de ciumă. MĂNĂSTIREA ŢIGĂNEŞTI (Ilfov»Ciolpani) Monument istoric de arhitectură religioasă. cimitir. CONACUL CANTACUZINO (Ilfov»Afumaţi) Monument istoric de arhitectură laică. important centru al culturii Ţării Romăneşti în epoca feudală. Nicolae . Ctitorie a sec. apoi a funcţionat ca spital de boli incurabile. clopotniţa.2. Lăcaşul de cult a fost construit în 1813 de către arhimandritul Timotei şi reconstruit în 1847 de arhimandritul Calinic. Mănăstirea este situată la 35 km N de Bucureşti. MĂNĂSTIREA PASĂREA (Ilfov»Brăneşti) Monument istoric de arhitectură religioasă.zidită în 1815 la iniţiativa stareţului Timotei. punct de batere a monedei. loc de supliciu. Ctitorie din 1608 a vornicului Cernica Ştirbei. Ansamblul mănăstirii a fost realizat în anul 1812 de banul Radu Golescu şi este format din biserica mare.185 - . Pictura a fost realizată de aceiaşi meşteri ca la Cernica (Fotache şi Nicolae Polcovnicul). 3. 8. 4.Biserica „Sf. MĂNĂSTIREA CERNICA (Ilfov»Cernica) Monument istoric de arhitectură religioasă. Cuprinde: . COMPLEXUL LEBĂDA (Ilfov»Pantelimon) Monument istoric de arhitectură laică. bolniţa. arhondăria. . MĂNĂSTIREA SNAGOV (Ilfov»Siliştea Snagovului) Monument istoric de arhitectură religioasă. 5. a aparţinut stolnicului Cantacuzino.

a. sporturi nautice. 3.) 1. ALTE RESURSE ANTROPICE ZONA DE AGREMENT (din SILIŞTEA SNAGOVULUI) (Ilfov»Siliştea Snagovului) Zonă de agrement. Lac de origine antropică. Ţigani (1224 m) ş. Sunt alcătuiţi dintr-o culme principală. pescuit sportiv. Someşu Mare şi Depresiunea Maramureşului. Pleşca Mare (1291 m).186 - . între Sălăuţa. tunele. plajă. MUNŢII MARAMUREŞ (Maramureş) Grup de munţi situat în extremitatea de N a Carpaţilor Orientali. pasaje. MARAMUREŞ RESURSE NATURALE MUNŢI 1. Liman fluviatil lung de mai mulţi kilometri. Munţii Rodnei ocupă un spaţiu vast. are o suprafaţă de 103 ha. . Gutâi). Vaser. 2. mini vacanţe.CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri. lac. în cadrul munţilor vulcanici. Ruscova ş. Rotunzilor (1241 m).a. LACUL ŢIGĂNEŞTI (BĂLTENI SCROVIŞTEA) (Ilfov»Periş) Lac amenajat. Pădure. 2. În cadrul Munţilor Gutâi se individualizează câteva vârfuri semeţe: Igniş (1307 m).5 mil. mc. MUNŢII GUTÂI (Maramureş) Masiv muntos situat în NV Carpaţilor Orientali. la graniţa cu Ucraina. LACUL MOGOŞOAIA (Ilfov»Mogoşoaia) Lac amenajat. construcţii hidrotehnice etc. din care 40 ha asanate şi un volum de apă de circa 2. din care pornesc mai multe culmi secundare separate de văile râurilor Tâşla. orientată NV-SE. canale. MUNŢII RODNA (Maramureş) Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpaţlor Orientali. Altitudinea maximă: 1443 m (vf. odihnă la sfârşit de săptămână.

. Cheile sunt săpate de V. Izvorăşte din partea centrală a Munţilor Lăpuş. CHEILE TĂTARULUI (Maramureş»Mara) Structuri geologice.4. afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. curge mai întâi pe direcţie N-S. Cheile. MUNŢII ŢIBLEŞ (Maramureş) Masiv muntos situat în partea de NV a Carpaţilor Orientali. CHEI 1. LĂPUŞ (Maramureş) Râu.. Altitudinea maximă: 1839 m (vf. Cheile se caracterizează prin pereţi abrupţi. au pereţi abrupţi.464 kmp pe teritoriul României). în suprafaţă de 15 ha. în platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Are o lungime de 112 km şi o suprafaţă a bazinului de 1820 kmp. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României).. puternic fragmentaţi şi prezenţa unor blocuri masive de andezit dispu .1022 m). Ţibleş). 3.187 - . Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. BISTRIŢA (Maramureş) Râu. situat între valea superioară a Suciului (la V) şi cea a Sălăuţei (la E). de la 1200 m altitudine. DEFILEUL VASERULUI (Maramureş»Vişeu de Sus) . afluent al Someşului pe teritoriul comunei Ardusat din Depresiunea Baia Mare. de sub vf. 2. RÂURI 1. în lungime de cca 25 km. 3. CHEILE LĂPUSULUI (Maramureş»Groape) Structură geologică. cuprinse într-o rezervaţie geologică. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine. Runcu . Chei săpate de Valea Mara. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. 2. Văratec. Lăpuş în calcarele cristaline ale Culmii Preluca. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 15. versantul stâng al lor având în zonă Capul Podului ( 540 m).015 kmp (din care 14. aparţine lanţului muntos vulcanic. în cursul său superior. SOMEŞ (Maramureş) Râu în NV României.

în lungime de cca 25 km. lung de 50 m. MLAŞTINA POIANA BRAZILOR (Maramureş»Săpânţa) . Runcu ..5 ha. Piatra Făinii (1. delimitează o zonă în care s-a descoperit cel mai bogat depozit de fosile din ţara noastră.283 m) . DEFILEUL VASERULUI (Maramureş»Vişeu de Sus) Fenomene carstice. MLAŞTINA POIANA BRAZILOR (Maramureş»Săpânţa) Rezervaţie naturală. între Vf. Lăpuş în calcarele cristaline ale Culmii Preluca. în cursul său superior. Chei săpate de Valea Mara. MONUMENTE ALE NATURII REZERVAŢIA NATURALĂ CHIUZBAIA (Maramureş»Baia Sprie) Monument al naturii. Cheile sunt săpate de V. REZERVAŢIA NATURALĂ Rozeta de piatră de la Ilba (Maramureş»Ilba) Rezervaţie naturală (geologică). 5. în platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Are o suprafaţă de 3 ha.Vişeu de Sus. Cheile. Defileu. între Vf. lung de 50 m. CHEILE TĂTARULUI (Maramureş»Mara) Structuri geologice. este unică în ţară prin existenţa jepilor.1022 m).Vişeu de Sus. Defileu. CHEILE LĂPUSULUI (Maramureş»Groape) Structură geologică. Piatra Făinii (1.188 - . au pereţi abrupţi. versantul stâng al lor având în zonă Capul Podului ( 540 m). FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. 3.Fenomene carstice. în suprafaţă de 15 ha. săpat de Valea Vaserului în coloanele Munţii Maramureşului. 2. 4. REZERVAŢII NATURALE 1. Are o suprafaţă de 0. săpat de Valea Vaserului în coloanele Munţii Maramureşului. Rezervaţie în suprafaţă de 50 ha.283 m) . care aici vegetează la cea mai joasă altitudine din Carpaţi (270 m). cuprinse într-o rezervaţie geologică.

ce conservă o pădure renumită pentru calitatea excepţională a lemnului de gorun. 6. PĂDUREA COMJA (Maramureş»Seini) Rezervaţie forestieră.900 m. cea mai întinsă în zonă. Are o suprafaţă de 3 ha.Rezervaţie naturală. 4. aflată la altitudinea de 1. Are o suprafaţă de 0.5 ha. Rezervaţie în suprafaţă de 50 ha. 8. PĂDUREA CRĂIASA (Maramureş»Ocna Şugatag) Rezervaţie naturală (forestieră). care aici vegetează la cea mai joasă altitudine din Carpaţi (270 m). REZERVAŢIE NATURALĂ (în BORŞA şi împrejurimi) (Maramureş»Borşa) Rezervaţie naturală. REZERVAŢIA NATURALĂ Rozeta de piatră de la Ilba (Maramureş»Ilba) Rezervaţie naturală (geologică). Are o suprafaţă de 62 ha. POIANA CU NARCISE (din REPEDEA) (Maramureş»Repedea) Rezervaţie botanică. Pădurea Crăiasa are o suprafaţă de 44 ha. delimitează o zonă în care s-a descoperit cel mai bogat depozit de fosile din ţara noastră. Pietrosu Mare (3300 ha). 2.700 .Zâmbroslavele (rezervaţie botanică). REZERVAŢIA NATURALĂ CHIUZBAIA (Maramureş»Baia Sprie) Monument al naturii. Pădurea Comja sau Pădurea Mihai Eminescu are o suprafaţă de 0. este unică în ţară prin existenţa jepilor. Stâncăriile Sâlhoi . RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1.5 ha. 7.1. Poiană cu narcise în suprafaţă de 100 ha. PĂDUREA RONIŞOARA (Maramureş»Rona de Sus) Rezervaţie naturală (forestieră). ANSAMBLUL MONUMENTAL (din MOISEI) (Maramureş»Moisei) . 3.189 - . 5. Piatra Rea.

Monument comemorativ. realizat în anul 1967. Deţine o valoroasă colecţie de icoane pictate pe lemn.190 - . este alcătuit din 12 siluete de bărbaţi (sculptate în lemn) dispuse în cerc. Ctitorie din anul 1796. opera sculptorului Vida Gheza. foişorului şi a coamei faţă de acoperiş. a fost construită în anul 1760. Monument de arhitectură. Monument istoric. una din cele mai reprezentative biserici din lemn din Maramureş. 5. Ctitorie din anul 1442. BISERICA DIN DEAL Naşterea Maicii Domnului (din IEUD) (Maramureş»Ieud) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. Ansamblul. BISERICA DE LEMN Adormirea Maicii Domnului (din LĂPUŞ) (Maramureş»Lăpuş) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. BISERICA DIN LEMN Adormirea Maicii Domnului (din SĂCĂLĂŞENI) (Maramureş»Săcălăşeni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 7. Este închinat celor 29 ţărani ucişi mişeleşte de trupele fascisto-hortiste în octombrie 1944. 4. BISERICA DIN LEMN Cuvioasa Parascheva (din BUDEŞTI) (Maramureş»Budeşti) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. Biserica. Aceasta este una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Maramureş (datează din anul 1364). Biserica a fost construită în anul 1650. biserica se distinge prin armonia îmbinărilor şi a decoraţiilor sculptate. 2. BISERICA DIN LEMN Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (din BÂRSANA) (Maramureş»Bârsana) . BISERICA DIN LEMN Cuvioasa Parascheva (din BOTIZA) (Maramureş»Botiza) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. 6. în jurul unei mese din piatră. în tempera. BISERICA "Sfânta Paraschiva" (Maramureş»Deseşti) Construită în anul 1770 şi pictată de Radu Munteanu (autor de fresce şi reprezentant important al picturii religioase postbizantine). prin proporţia turnului. 8. 3. Pictura interioară datează din anul 1767 şi este executată pe lemn.

Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" a fost construită în anul 1720 şi a suportat fenomenul "mutării" dintrun loc în altul. 3. 7. Ctitorie din 1663. CENTRU FOLCLORIC (în ŞUGATAG-SAT) (Maramureş»Ocna Şugatag) .Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. dansuri şi cor. Obiceiuri tradiţionale calendaristice. Cântec instrumental. Obiceiuri tradiţionale calandaristice (de iarnă). 9. Formaţie artistică cu activitate naţională. Formaţie artistică. BISERICA DIN LEMN Naşterea Maicii Domnului (din CĂLINEŞTI) (Maramureş»Călineşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Formaţie artistică (dansuri populare). Obiceiuri tradiţionale calendaristice (Cununa grâului. Rapsozi populari. CENTRU ETNOGRAFIC (din ROGOZ) (Maramureş»Rogoz) Manifestări populare tradiţionale. 4. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. Festivalul cântecului. CENTRU FOLCLORIC (în BÂRSANA) (Maramureş»Bârsana) Manifestări tradiţionale. rapsozi populari (lirică populară cu motive tematice vechi) 5. dansului şi portului lăpuşan (iulie). Rapsozi popular. CENTRU ETNOGRAFIC (din STOICENI) (Maramureş»Târgu Lăpuş) Manifestări populare tradiţionale. Formaţie artistică. formaţie artistică de copii. Udătorii) 2. CENTRU FOLCLORIC (din BORŞA) (Maramureş»Borşa) Manifestare populară tradiţională.191 - . CENTRU FOLCLORIC (în VADU IZEI) (Maramureş»Vadu Izei) Manifestări populare tradiţionale. CENTRU FOLCLORIC (în IEUD) (Maramureş»Ieud) Manifestări tradiţionale. Monument UNESCO. Festivalul folcloric „Maramureşul muzical (iulie) 6. Obiceiuri calendaristice: Sărbătoarea Sânzienelor (iunie). Rapsozi populari.

Sat cu structură tradiţională.20 m. Instalaţii tehnice ţărăneşti (mari). STAŢIUNI MONTANE BORŞA (Maramureş»Borşa) Staţiune montană şi balneoclimaterică de interes general. 2. cu funcţionare permanentă. Prelucrarea artistică a lemnului. monument istoric şi de arhitectură populară. ALTE RESURSE ANTROPICE GRĂDINA MORII (din SIGHETU MARMAŢIEI) (Maramureş»Sighetu Marmaţiei) Parc natural în lunca Izei. „Tânjana (sâmbra oilor) se desfăşoară în luna mai. arbori seculari). Porţi maramureşene din lemn. Instalaţii tehnice ţărăneşti (mari). monument istoric şi de arhitectură populară. IEUD (Maramureş»Ieud) Sat cu structură tradiţională. cu numeroase şi valoroase specii (plop înalt de 40 m şi circumferinţa de 8. Instalaţii tehnice ţărăneşti. la măsuratul laptelui. Amplasată la o altitudine de 700-850 m. calcice. Port popular. Port popular. Casa Iurca. magneziene STAŢIUNI BALNEARE . 8. Port popular.192 - . LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE 1. Artă populară (centru de prelucrare artistică a lemnului). Aici este locul unde se organizează serbările tradiţionale de iarnă. feruginoase. bicarbonatate. Casa Iurca. DESEŞTI (Maramureş»Deseşti) Arhitectură populară tradiţională. staţiunea dispune de izvoare cu ape minerale carbogazoase. construită din lemn de stejar în 1792. DESEŞTI (Maramureş»Deseşti) Arhitectură populară tradiţională. construită din lemn de stejar în 1792. Sat cu structură tradiţională. Artă populară (centru de prelucrare artistică a lemnului).Manifestare populară tradiţională. pe valea superioară a Vişeului.

situată la poalele Munţilor Gutâi. prezintă un relief accidentat. cu veri răcoroase (în iulie temperatura medie este de 18 grade Celsius). şisturi cristaline şi gresii. LACUL ZATON (Mehedinţi»Ponoarele) Lac format într-o depresiune carstică. de interes general. Sunt alcătuiţi predominant din calcare. mc. mc. RÂURI 1. cu un abrupt foarte pronunţat spre valea Cernei.0 ha şi un volum de 1.000 ha şi un volum de 800.OCNA ŞUGATAG (Maramureş»Ocna Şugatag) Staţiune balneoclimaterică cu funcţionare permanentă.0 mil. MEHEDINŢI RESURSE NATURALE MUNŢI MUNŢII MEHEDINŢI (Mehedinţi) Grup de munţi situaţi în partea de SV a Carpaţilor Meridionali. LACURI 1. CERNA (Mehedinţi) .0 mil. cu o suprafaţă de 20. având orientare NE-SV. cu o suprafaţă de 40. Deşi au altitudini mici (1000-1400 m). ierni reci (în ianuarie -4 grade Celsius) şi precipitaţii moderate (750 mm anual).193 - . ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE IZVOARELE (Maramureş»Izvoarele) Staţiune climatică şi de odihnă. cu funcţionare permanentă. 2. climat de depresiune intramontană. LACUL OSTROVU MARE (Mehedinţi»Ostrovu Mare) Lac antropic. la 916 m altitudine.

Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. Izvorăşte din Masivul Godeanu. faună cavernicolă Câmpul Peşterii . 2. Peştera Topolniţa. în lungime de 9 km. Localitatea fiind situată în Pod. 2. străbătută de V. după Volga. curge în mare parte pe linia tectonică. etc. adăposteşte o bogată faună cavernicolă doline. cuprinsă între localităţile Dubova (în amonte) şi Eşelniţa (în aval). MOTRU (Mehedinţi) Râu. Cireşul şi Ponovăţul. Mehedinţi este înconjurată de formaţiuni carstice interesante: Peştera Balta . CAZANELE DUNĂRII (Mehedinţi»Dubova) Monument al naturii. Topolniţa. pe care se întâlnesc numeroase forme carstice de mare originalitate. Are 2860 km.Râu.în lungime de 600 m. Peştera Curecea în lungime de 2. afluent al Dunării. Coşuştea cu o temperatură constantă de 10 grade Celsius. COMPLEXUL CARSTIC TOPOLNIŢA (Mehedinţi»Godeanu) Complexul carstic este cuprins într-o rezervaţie de 50 ha. 3. PEŞTERI 1. de la 2070 m altitudine. .200 m. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp.un platou calcaros. 3.194 - . 4. apă curgătoare. cu direcţia NE-SV. izbucul Isverna sub Dealul Cornetu. DUNĂREA (Mehedinţi) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. Are o lungime de 84 km şi o suprafaţă a bazinului de 1433 kmp. FORMAŢIUNI CARSTICE (în BALTA) (Mehedinţi»Balta) Structuri geologice. Zonă a defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi.7 mii kmp pe teritoriul României. la formarea căreia au conlucrat văile Topolniţa. din care 221. Are o lungime de 120 km şi o suprafaţă a bazinului de 1900 kmp. dintre Munţii Godeanu şi Cerna (la V) şi Vâlcan şi Mehedinţi (la E). FENOMENE CARSTICE (în ISVERNA) (Mehedinţi»Costeşti) Structuri geologice: Peştera Isverna situată în malul stâng al obârşiei V. afluent al Jiului pe teritoriul comunei Butoieşti (judeţul Mehedinţi). cu concreţiuni calcaroase. prin pâraiele Breg şi Brigach.

versanţii lor fiind acoperiţi cu o bogată vegetaţie submediteraneeană. MONUMENTE ALE NATURII . Peştera este formată din 3 galerii înalte de circa 30 m situate la nivele diferite. peşteri şi izbucuri străbătute de apele Bulbei.Epuran.5. Cheile în lungime de circa 20 km. cuprins într-o rezervaţie naturală în suprafaţă de 50 ha. ramificată. are mai multe sifoane. de tip compus. frumos concreţionate. suborizontală. 6. subfosil şi fosil. 7.195 - . PEŞTERA GURA PONICOVEI (Mehedinţi»Dubova) Peştera este opera pârâului Ponicova. Reprezintă un interesant canion calcaros cu pereţi înalţi. galeriile sale fiind dispuse pe 2 etaje (fosil şi activ). este o peşteră gigantică. PEŞTERA BULBA (Mehedinţi»Baia de Aramă) Structură geologică. 3. Ponorâtului. Este o peşteră mixtă formată dintr-o reţea de galerii dispuse pe trei niveluri: activ. ornamentate cu stalactite şi stalagmite. Peştera are o lungime de 3. CHEILE COSTEŞTILOR (Mehedinţi»Costeşti) Structuri geologice. Peştera Topolniţa reprezintă una din formele carstice cele mai importante din ţara noastră. dezvoltată pe un sistem de diaclaze şi fracturi. 2. Lungimea totală a peşterii este de 1. PEŞTERA TOPOLNIŢA (Mehedinţi»Godeanu) Amplasamentul peşterii face parte din zona carstică Mehedinţi. 8.5 km.666 m şi altitudinea relativă de 60 m. PEŞTERA LUI EPURAN (Mehedinţi»Cireşu) Peştera. Galeriile sunt întrerupte de mai multe săli. CHEILE TOPOLNIŢEI (Mehedinţi»Baloteşti) Structuri geologice. CHEILE BULBA (Mehedinţi»Baia de Aramă) Structuri geologice. Defileu sălbatic săpat de râul Costeşti. Galeria activă. CHEI 1. aflată pe V. străbătută de un pârâu.860 m. face parte din complexul carstic Topolniţa . situată în podişul omonim. Peştera are o lungime de 4. sunt deosebit de înguste.

izbucul Isverna sub Dealul Cornetu. Coşuştea cu o temperatură constantă de 10 grade Celsius. Cireşul şi Ponovăţul. cuprinsă între localităţile Dubova (în amonte) şi Eşelniţa (în aval). FENOMENE CARSTICE (în ISVERNA) (Mehedinţi»Costeşti) Structuri geologice: Peştera Isverna situată în malul stâng al obârşiei V. pe care se întâlnesc numeroase forme carstice de mare originalitate.în lungime de 600 m. CHEILE TOPOLNIŢEI (Mehedinţi»Baloteşti) Structuri geologice. Localitatea fiind situată în Pod. cu vegetaţie interesantă şi cu numeroase unităţi floristice. Topolniţa. etc. FORMAŢIUNI CARSTICE (în BALTA) (Mehedinţi»Balta) Structuri geologice. semeţe. Reprezintă un interesant canion calcaros cu pereţi înalţi. apă curgătoare. faună cavernicolă. Defileu sălbatic săpat de râul Costeşti. endemice. Zonă a defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi. 2. 5.1. 2. 4. la formarea căreia au conlucrat văile Topolniţa. COMPLEXUL CARSTIC TOPOLNIŢA (Mehedinţi»Godeanu) Complexul carstic este cuprins într-o rezervaţie de 50 ha. sunt deosebit de înguste. CAZANELE DUNĂRII (Mehedinţi»Dubova) Monument al naturii. adăposteşte o bogată faună cavernicolă doline. CHEILE COSTEŞTILOR (Mehedinţi»Costeşti) Structuri geologice. Mehedinţi este înconjurată de formaţiuni carstice interesante: Peştera Balta . peşteri şi izbucuri străbătute de apele Bulbei. străbătută de V. 6. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. VÂRFUL LUI STAN (Mehedinţi»Brebina) Monument al naturii şi rezervaţie naturală Vârf cu creste calcaroase. Peştera Topolniţa. Peştera Curecea în lungime de 2. Cheile în lungime de circa 20 km. versanţii lor fiind acoperiţi cu o bogată vegetaţie submediteraneeană. CHEILE BULBA (Mehedinţi»Baia de Aramă) Structuri geologice. 3.200 m. cu concreţiuni calcaroase. în lungime de 9 km.196 - . .

PEŞTERA BULBA (Mehedinţi»Baia de Aramă) Structură geologică. face parte din complexul carstic Topolniţa . PEŞTERA GURA PONICOVEI (Mehedinţi»Dubova) Peştera este opera pârâului Ponicova. Peştera are o lungime de 4. străbătută de un pârâu. PEŞTERA LUI EPURAN (Mehedinţi»Cireşu) Peştera. REZERVAŢIA NATURALĂ PONOARELE (Mehedinţi»Brebina) Rezervaţia naturală are o suprafaţă de 100 ha. Peştera are o lungime de 3. Galeria activă. Izvor carstic cu stâncării şi debit mare. denumit şi Podul uriaşilor sau Podul lui Dumnezeu.Epuran. 13. 9.5 km. 10. ornamentate cu stalactite şi stalagmite. REZERVAŢII NATURALE . aflată pe V. 12. 11. IZVORUL CARSTIC DE LA COMĂNA (Mehedinţi»Gornenţi) Structuri geologice. ea cuprinzând o serie de formaţiuni carstice cu valoare de unicat în ţară. Pe crestele M. care a luat naştere prin prăbuşirea tavanului unei peşteri. Este o peşteră mixtă formată dintr-o reţea de galerii dispuse pe trei niveluri: activ. Galeriile sunt întrerupte de mai multe săli. Peştera este formată din 3 galerii înalte de circa 30 m situate la nivele diferite.860 m. Ponorâtului. subfosil şi fosil. Punctul cel mai reprezentativ al rezervaţiei îl constituie Cariera Curchia.7.197 - . Lungimea totală a peşterii este de 1. are mai multe sifoane. cuprins într-o rezervaţie naturală în suprafaţă de 50 ha. 8. Ciucaru Mare şi Mic se dezvoltă formaţiuni exocarstice ca: doline şi lapiezuri. pe pârâul Lespezi. RELIEFUL EXOCARSTIC DE PE MUNŢII CIUCARU MARE ŞI MIC (Mehedinţi»Dubova) Structuri geologice. PUNCTUL FOSILIFER BAHNA . frumos concreţionate.666 m şi altitudinea relativă de 60 m. printre care: podul natural. galeriile sale fiind dispuse pe 2 etaje (fosil şi activ).VÂRCIOROVA (Mehedinţi»Bahna) Rezervaţie naturală paleontologică cu o suprafaţă de 10 ha în cadrul cărora se află depozitele cele mai bogate în fosile miocene din ţară.

8.VÂRCIOROVA (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii) Rezervaţie naturală cu floră specifică Rezervaţia are o suprafaţă de 3. CAZANELE DUNĂRII (Mehedinţi»Dubova) Monument al naturii. 3. în lungime de 9 km. Cuprinde o asociaţie vegetală originală cu specii rare. 6. printre altele. Punctul cel mai reprezentativ al rezervaţiei îl constituie Cariera Curchia. În pătura ierbacee vegetează . 5. PUNCTUL FOSILIFER BAHNA . 9. ca: Prangos carinata. REZERVAŢIA BOTANICĂ SVINIŢA (Mehedinţi»Sviniţa) Rezervaţia cuprinde exemplare de smochin şi o frumoasă volbură. Rubus severinensis (endemisme locale). laleaua galbenă. PĂDUREA DE LILIAC PONOARELE (Mehedinţi»Brebina) Rezervaţie naturală forestieră.pădure de luncă alcătuită din stejar. 7. ghimpe. REZERVAŢIA LUNCA VÂNJULUI (Mehedinţi»Vânju Mare) Rezervaţia naturală Lunca Vânjului . REZERVAŢIA NATURALĂ PONOARELE (Mehedinţi»Brebina) . pădurea se întinde pe o suprafaţă de circa 20 ha. Este alcătuită din liliac (Syringa vulgaris) în asociaţie cu cărpiniţă şi frasin. arţar tătăresc. 2. mărgăritarul.198 - . Peştera este formată din 3 galerii înalte de circa 30 m situate la nivele diferite. pe pârâul Lespezi. peste 100 specii rare. fiind singurul loc din ţară unde se găseşte această specie floristică.030 ha.1.VÂRCIOROVA (Mehedinţi»Bahna) Rezervaţie naturală paleontologică cu o suprafaţă de 10 ha în cadrul cărora se află depozitele cele mai bogate în fosile miocene din ţară. Lungimea totală a peşterii este de 1. ocrotită de lege. 4. PĂDUREA BÂLVĂNEŞTI (Mehedinţi»Bâlvăneşti) Pădure de interes social-recreativ cu specii de pin negru de Banat. REZERVAŢIA BOTANICĂ GURA VĂII . cuprinsă între localităţile Dubova (în amonte) şi Eşelniţa (în aval). smochin . ornamentate cu stalactite şi stalagmite. PEŞTERA GURA PONICOVEI (Mehedinţi»Dubova) Peştera este opera pârâului Ponicova.666 m şi altitudinea relativă de 60 m. Zonă a defileului Dunării la trecerea prin Carpaţi. frasin.

ALTE RESURSE NATURALE 1. ZONĂ CINEGETICĂ (în IEŞELNIŢA) (Mehedinţi»Ieşelniţa) Fond cinegetic: căprior. PĂDUREA DRĂGHICEANU (Mehedinţi»Brebina) Pădure de fag în amestec cu alun turcesc. endemice. 4. ea cuprinzând o serie de formaţiuni carstice cu valoare de unicat în ţară. denumit şi Podul uriaşilor sau Podul lui Dumnezeu. 5. iepure.faună cinegetică: mistreţ. printre care: podul natural. Are formă de navă şi este acoperită cu şiţă. căprior.199 - . care a luat naştere prin prăbuşirea tavanului unei peşteri. BISERICA DE LEMN Sf. căprior. VÂRFUL LUI STAN (Mehedinţi»Brebina) Monument al naturii şi rezervaţie naturală Vârf cu creste calcaroase. mojdrean şi liliac de interes social-recreativ 2. Nu are turlă. ZONĂ CINEGETICĂ (în SVINIŢA) (Mehedinţi»Sviniţa) În pădurea Şirina . reprezentativă pentru bisericile de lemn din Oltenia. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. 3. .Rezervaţia naturală are o suprafaţă de 100 ha. căprior. nuc sălbatic. 10. cu vegetaţie interesantă şi cu numeroase unităţi floristice. cerbi. ZONĂ CINEGETICĂ (în PUNGHINA) (Mehedinţi»Punghina) Fond cinegetic: cerb lopătar. mistreţ. Apostoli Petru şi Pavel (din BREBINA) (Mehedinţi»Brebina) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. semeţe. ZONE CINEGETICE (în DUBOVA) (Mehedinţi»Dubova) Fond cinegetic: mistreţi. Biserica datează din 1757.

de zugravii Neagoe şi Partenie de la Tismana. 24 Voievozi (din BAIA DE ARAMĂ) (Mehedinţi»Baia de Aramă) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. În incinta mănăstirii există: Biserica actuală Cuvioasa Parascheva. MĂNĂSTIREA GURA MOTRULUI (Mehedinţi»Gura Motrului) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Mănăstirea a fost întemeiată în 1512 1521 de Harvat.1370 de călugărul Nicodim. fiind realizată în stil brâncovenesc. 3. Voievozi (din GODEANU) (Mehedinţi»Brebina) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă Biserica datează din 1783 . 5. Pictura interioară datează din 1892. Biserica a fost zidită în 1699-1703.1752 de Grigore Ghica Voievod. Ea a fost ridicată în perioada 1364 . 7. biserica a fost construită în 1663 şi reconstruită în 1748 . 8. 6. BISERICA GRECESCU (din DROBETA-TURNU SEVERIN) (Mehedinţi»Drobeta-Turnu Severin) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Biserica a fost construită în 1803. BISERICA FOSTEI MĂNĂSTIRI Sf. MĂNĂSTIREA VODIŢA (Mehedinţi»Porţile de Fier I / Gura Văii) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Are turn . BISERICA DE LEMN Sf.200 - . este una din cele mai vechi ctitorii voivodale ale ţării. mare logofăt pe vremea lui Neagoe Basarab. Se remarcă clopotniţa masivă ce pare un turn de cetate. Treime (din CERNEŢI) (Mehedinţi»Şimian) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.1786. Tătărescu. 4. construită în 1653. 9. Pictura murală valoroasă datează din 1827. BISERICA DOMNEASCĂ Sf. etc.2. XVIII). MĂNĂSTIREA-CETATE STREHAIA (Mehedinţi»Strehaia) . BISERICA DE LEMN Sf. Voievozi (din ISVERNA) (Mehedinţi»Costeşti) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă Biserica a fost construită în 1783 şi refăcută în 1823. pictura fiind realizată de Ghe. realizate în 1703. Păstrează un ansamblu de picturi murale.clopotniţă pe pronaos şi pridvor închis. Aici a existat prima şcoală mehedinţeană (sec.

ginecologice şi ale aparatului locomotor. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1.15-16 mai. Brâncoveanu a refăcut biserica şi i-a adăugat un pridvor. cu izvoare de ape minerale sulfuroase.5 . nedeie LOCALITĂŢI TURISTICE ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE BALA (Mehedinţi»Bala) Staţiunea balneară Bala. etc. 10. Este opera sculptorului Francisc Severin şi este realizat din piatră cu basoreliefuri din bronz.5 grade Celsius) şi nămol terapeutic este indicată pentru tratarea afecţiunilor reumatismale. precum şi a gastritelor. C.29. Festivalul concurs de muzică şi dansuri populare Plaiurile Cloşanilor . Mănăstirea a fost construită probabil în jurul anului 1500 şi reclădită în forma ei de astăzi de Matei Basarab în anul 1645. calendaristice (de iarnă) şi familiale. A fost ridicat pe locul unde se afla casa lui T. MUREŞ RESURSE NATURALE MUNŢI . oligominerale. Vladimirescu în Cerneţi cu ocazia sărbătoririi centenarului revoluţiei. CENTRU FOLCLORIC (în ISVERNA) (Mehedinţi»Costeşti) Manifestări populare tradiţionale.201 - . MONUMENTUL COMEMORATIV AL REVOLUŢIEI DE LA 1821 (din CERNEŢI) (Mehedinţi»Şimian) Monument comemorativ. termale (23. CENTRU FOLCLORIC (în OBÂRŞIA-CLOŞANI) (Mehedinţi»Brebina) Manifestări populare tradiţionale: dansuri. 2. de interes zonal. CENTRU FOLCLORIC (în BAIA DE ARAMĂ) (Mehedinţi»Baia de Aramă) Manifestare populară tradiţională. În 1690.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. insuficienţei hepatice. 3.

Cupola centrală constituită din curgeri de lavă. afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba). două sisteme hidrografice mari. păstrăvi. 2. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 29. MUNŢII GURGHIU (Mureş) Masiv muntos situat în partea central-vestică a Carpaţilor Orientali. Ihtiofaună. dintre care 761 km pe teritoriul României. cu caracteristici hidrologice de podiş. în şirul munţilor vulcanici. MUREŞ (Mureş) Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României. paralele.8 km şi volum 43 mil. cu direcţia NV-SE. lipan. a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mică. TÂRNAVA (Mureş) Râu. formează un podiş înalt. la Blaj. ca lungime. MUNŢII CĂLIMANI (Mureş) Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali. de circa 1000 m altitudine.lac în lungime de 3. mc. de o netezime remarcabilă ("Platoul vulcanic"). după Dunăre. Defileu săpat de Mureş la traversarea munţilor vulcanici Căliman Gurghiu pe care îi separă. Are 803 km.1. CHEI DEFILEUL TOPLIŢA . RÂURI 1. Au o lungime de 50 m şi lăţime de 80-100 m fiind tăiat în andezite şi piroclastite. parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp. 2. La ieşirea din Defileu Mureşul îşi schimbă direcţia spre sud ..DEDA (Mureş»Deda) Traseu spectaculos. . LACURI LACUL RĂSTOLIŢA (Mureş»Răstoliţa) Lac de acumulare .202 - . dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României.289 kmp. Râul Târnava se formează din confluenţa.sudvest. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti.

3.FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE DEFILEUL TOPLIŢA . alunul turcesc. Parc înfiinţat în sec.DEDA (Mureş»Deda) Traseu spectaculos. La ieşirea din Defileu Mureşul îşi schimbă direcţia spre sud . Se întind pe mai multe hectare. 6. Aici vegetează bujorul de stepă . PĂDUREA SĂRĂŢENI (Mureş»Sărăţeni) Rezervaţie naturală forestieră. REZERVAŢII NATURALE 1. PĂDUREA MOCIAR (Mureş»Solovăstru) Rezervaţie naturală: pădure seculară de stajari desfăşurată pe 50 ha de terenuri înmlăştinate. XVIII.sudvest. Au o lungime de 50 m şi lăţime de 80-100 m fiind tăiat în andezite şi piroclastite.5 ha. Vârsta copacilor este de 400-500 de ani 2. Are peste 200 specii rare: arborete de plută.203 - . POIANA CU NARCISE (din GURGHIU) (Mureş»Gurghiu) Rezervaţie naturală (botanică. Defileu săpat de Mureş la traversarea munţilor vulcanici Căliman Gurghiu pe care îi separă. peisagistică) Într-o pădure umbroasă se află o poiană cu narcise şi lalele pestriţe (bibilice). PARC DENDROLOGIC (în GURGHIU) (Mureş»Gurghiu) Rezervaţie naturală (forestieră peisagistică). 5. PĂDUREA STEJĂRIŞ (Mureş»Sighişoara) Rezervaţie naturală (forestieră) Pădure de stejari cu arbori seculari 4. 7. Pădure de stejari seculari.specie pontobalcanică fiind singurul loc din interiorul arcului carpatic în care creşte compact. salcâmul japonez. POIANA DE BUJORI (din ZAU DE CÂMPIE) (Mureş»Zau de Câmpie) Rezervaţie naturală (floristică). REZERVAŢIE DE CĂPRIOARE (în GĂIEŞTI) (Mureş»Găieşti) Rezervaţie naturală (zoologică) Păduri de foioase cu căprioare ALTE RESURSE NATURALE . Are 2.

cerb. Din fosta fortificaţie se mai păstrează fundaţiile zidurilor vechi şi 3 bastioane întregi. urs. municipiul Sighişoara).XVII stilul renascentist. lipan RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. Ultima dată înscrisă pe construcţie este 1693. La sf. XV mănăstirea a fost transformată într-o cetate castel. cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenească din Transilvania. Biserica a fost construită în sec. sec.ZONĂ CINEGETICĂ ŞI DE PESCUIT SPORTIV (la SOVATA) (Mureş»Sovata-Băi) Faună cinegetică şi ihtiofaună Căprior. Cetatea Sighişoara (judeţul Mureş. XV . În prezent se păstrează doar un fragment din vechea frescă.204 - . mistreţ şi păstrăv. 2. oferind vizitatorului şansa rară de a realiza o întoarcere în timp. în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani. CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ (din SASCHIZ) (Mureş»Saschiz) Monument istoric şi de arhitectură religioasă Cetatea ţărănească din Saschiz este o cetate de refugiu (secolul XIV). Se pare că zidurile exterioare au fost acoperite în întregime cu picturi ca la mânăstirile bucovinene. arată astăzi ca un veritabil oraş-muzeu. XIV în stil gotic. El a fost construit în etape diferite de către familia Bethlen. 3. castelului i s-a imprimat de-a lungul sec. construită de comunitatea germană din localitate pe o înălţime la vest de sat. CETATEA MEDIEVALĂ (din TÂRGU MUREŞ) (Mureş»Târgu Mureş) Monument istoric Cetatea a fost construită în jurul unei mănăstirii ridicată de călugări francescani între 1316-1442. 5. 4. . BISERICA REFORMATĂ (din SÂNGEORGIU DE PĂDURE) (Mureş»Sângeorgiu de Pădure) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. având ziduri din piatră înalte de 7-9 m şi turnuri de apărare de formă pătrată. CETATEA SIGHIŞOARA (Mureş»Sighişoara) Rezervaţie de arhitectură. CASTELUL BETHLEN (în CRIŞ) (Mureş»Criş) Monument istoric şi de arhitectură laică Operă a mai multor generaţii concepută după modelul burgurilor germane.

Printre revoluţionarii căzuţi eroic aici s-a numărat şi Petöfi Sändor.lac în lungime de 3. CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri. MUZEU DE ETNOGRAFIE (în REGHIN) (Mureş»Reghin) Muzeu orăşenesc Profil .Târg anual de cai (iulie) 2. construcţii hidrotehnice etc. port şi obiceiuri de pe Valea Superioară a Mureşului. Aici au avut loc în 31 iulie 1840 luptele între forţele revoluţionare maghiare şi armatele ţariste intervenţioniste.Monument comemorativ. Monument închinat eroilor căzuţi în luptele de la Oarba de Mureş . păstrăvi.205 - .8 km şi volum 43 mil. rusalii. mc. CENTRU FOLCLORIC (în SÂNPETRU DE CÂMPIE) (Mureş»Sânpetru de Câmpie) Manifestări tradiţionale .etnografie.) LACUL RĂSTOLIŢA (Mureş»Răstoliţa) Lac de acumulare . LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE SOVATA (Mureş»Sovata-Băi) Staţiune balneoclimatică de interes general cu activitate permanentă. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. 7. În aer liber este prezentată evoluţia de unelte şi obiecte populare. În aceste lupte a murit logodnicul Ecaterinei Teodoroiu (eroina de la Jiu).Urcatul la munte) Târgul fetelor Dansuri populare tradiţionale 3. instalaţii şi procedee tehnice. lipan. MONUMENTUL EROILOR (din OARBA DE MUREŞ) (Mureş»Iernut) Loc istoric . pasaje. canale. arhitectură populară Peste 4500 obiecte grupate pe meşteşuguri. MANIFESTĂRI POPULARE (în GURGHIU) (Mureş»Gurghiu) Obiceiuri populare tradiţionale: calendaristice (iarnă. LOC ISTORIC ŞI OBELISC (în ALBEŞTI) (Mureş»Albeşti) Loc istoric şi obelisc. Ihtiofaună. tunele.6. udatul nevestelor tinere) Serbarea populară Răvăşitul oilor (mai . situată pe versantul .dealul Sângeorgiu în septembrie 1944.

6 grade Celsius. peisagistică). Climat de dealuri. limitat de valea superioară a Moldovei. sunt străpunşi în partea lor nordică de valea Bistriţei. . Are climat de dealuri sedativ şi izvoare de ape clorurate sodice hipertonice indicate în tratarea unor deficienţe ale aparatului locomotor. MUNŢII CEAHLĂU (Neamţ) . Masivul Munticelu prezintă câteva formaţiuni carstice remarcabile: Cheile Şugăului . la V. MASIVUL MUNTICELU ŞI CHEILE ŞUGĂULUI (Neamţ) Rezervaţie naturală (geologie. Înălţime maximă 1387 m. în N.vestic al Munţilor Gurghiului. la E şi Munţii Călimani şi Depresiunea Dornelor. la S. Constituită din calcare masive alb-cenuşii. la 471-530 m altitudine. situată la intrarea în Chei.206 - .Peştera Piatra Glodului . fante sălbatice. SÂNGEORGIU DE MUREŞ (Mureş»Sângeorgiu de Mureş) Staţiune balneoclimatică de interes local cu activitate permanentă. NEAMŢ RESURSE NATURALE MUNŢI 1. lărgime de 3-4 m. 2.foarte decorată cu stalactite şi stalagmite. valea Bistricioarei. cu pereţi sculptaţi până la o înălţime de 30 m. Factorii naturali de cură sunt elementul de cruţare şi izvoarele de apă minerală clorurată sodică iodurată sulfatată. suprafaţa de 90 m. cu ierni relativ blânde şi veri răcoroase. Temperatura medie anuală este de 7. . IDECIU DE JOS (Mureş»Ideciu de Jos) Staţiune balneoclimatică de interes zonal.lungimea 350 m. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE 1. Climat de depresiune colinară.Peştera Munticelu . sedativ.foarte frumos decorată cu stalactite şi stalagmite. sistem de masive muntoase în N Carpaţilor Orientali. 3. 2. Munţii Stânişoarei. MUNŢII BISTRIŢA (Neamţ) Munţii Bistriţei.

Vaduri. LACURI LACUL DE ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI (Neamţ»Bicaz) Lac de acumulare. gresii şi mai ales conglomerate calcaroase). care fac trecerea de la zona internă la cea externă a flişului. mici depresiuni şi sectoare de vale lărgite şi umanizate (Pipirig. afluent al Siretului. A fost amenajat în scop hidroenergetic şi turistic. MUNŢII HĂŞMAŞ (Neamţ) Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali şi este alcătuit din şisturi cristaline şi calcare jurasice. Geamăna). Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central . marne. 6. MUNŢII STÂNIŞOAREI (Neamţ) Masiv montan situat la N de Bistriţa. la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul Galaţi). 505 m altitudine. Altitudinea maximă: 1792 m (vf. şisturi. Important nod hidrografic (de aici izvorăsc râurile: Oanţu. cu direcţia NV. Altitudinea maximă: 1907 (vf. conglomerate. Sunt alcătuiţi din roci variate (marno-calcare. Ocolaşu Mare). Are 207 km şi o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp.a. MUNŢII TARCĂU (Neamţ) Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. Nemţişor). având forma unei culmi prelungi. SE. Lac construit în 1960 pe Valea Bistriţei la poalele muntelui Ceahlău şi ale muntelui Stânişoarei. argile.207 - . cu altitudini medii de 1100-1300 m. Este afectat de frecvente fenomene carstice (lapiezuri.Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali. pe care s-au dezvoltat culmi joase. Altitudinea maximă: 1474 m (vf. ce dau vârfuri şi culmi înalte. MUNŢII GOŞMANU (Neamţ) Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Orientali. Secu. Alimentează printr-un tunel pe sub munte hidrocentrala Stejaru. BÂRLAD (Neamţ) Râu. 7.). Hangu. argile. Calu. Secu. şisturi argiloase. 5. doline. 4. Au aspectul unor munţi joşi. RÂURI 1. Hăşmaşu Mare). Nechitu ş. 325 kmp suprafaţă. Iapa. alcătuit din gresii. chei).

Izvorăşte din NE Obcinei Mestecăniş. până la Gura Humorului. pe direcţie N-S. iar în aval de comuna Fundu Moldovei face o cotitură spre E. cu direcţie generală de curgere NNV-SSE. Crucea etc. care ocupă 18. Lucina. Are 706 km. 3. Are o lungime de 216 km şi o suprafaţă a bazinului de 4326 kmp. MOLDOVA (Neamţ) Râu. străbate apoi diferite formaţiuni geologice în care formează bazinete mai largi (Şesuri. cu 7 compartimente. din punct de vedere hidrologic este inactiva. afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. de la 1250 m altitudine. 2. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp.8% din suprafaţa României). ce isi anunta prezenta cu mult înainte de a fi vazuta. din care 559 km pe teritoriul României. bazinul hidrografic are 44. Ciocăneşti etc. CASCADE CASCADA DURUITOAREA (Neamţ»Durău) Este situata in Masivul Ceahlau. PEŞTERI PEŞTERA TOSOROG (Neamţ»Bicaz Chei) Pestera Tosorog. cu o cadere de 25 m. din care 42. singura pestera cunoscuta pe teritoriul judetului Neamt este localizata pe clina ENE a muntelui Tosorog (Cheile Bicazului) la o altitudine de 965 m .). Toance.208 - . afluent al Dunării. străbate mai întâi formaţiunile de fliş ale unui culoar larg. facand parte din categoria peserilor fosile. ce separă Obcina Mestecăniş (din V) de Obcina Feredeu (din E). formata pe Paraul Rupturii. 4.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară.). de la 370 m altitudine. afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. traversând perpendicular flişul paleogen.835 kmp. BISTRIŢA (Neamţ) Râu. de sub vf. Izvorăşte de pe versantul de N al Munţilor Rodna prin două pâraie (Bistricioara şi Putreda) de la 1930 m altitudine. printr-un vuiet care înfioara. . din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ). în alternanţă cu chei şi îngustări pitoreşti (Zugreni.Moldovenesc). (la 1.021 m altitudine). Cârlibaba. SIRET (Neamţ) Râu în partea de E a României.

PIETRICICA. STÂNCA MĂGURA ŞERBEŞTI (REZERVAŢIE NATURALĂ) (Neamţ»Cârligi) Rezervaţie naturală (geologică). floristică. PIATRA TEIULUI (REZERVAŢIE NATURALĂ) (Neamţ»Poiana Teiului / Largului) Rezervaţie naturală (geologică). Chei formate de cursul superior al râului Bicaz modelate în calcarele masivilor Hăşmaş între comuna Bicaz chei şi Staţiunea Lacu Roşu. Pereţi abrupţi cu înălţimi de peste 200 m. floristică. de vârstă sarmaţiană. 2.209 - . faunistică). pe o lungime de 8 km. la contactul Podişului Moldovei cu Subcarpaţii.CHEI 1. Calcarele au o înălţime de 23 m şi sunt situate pe terasa de 5-8 m a Bistriţei.p. Are 100 m. pe o lungime de 8 km. REZERVAŢII NATURALE 1. DEFILEUL BISTRIŢEI AURII (Neamţ»Farcaşa) Defileul Bistritei Aurii este taiat în rocile dure ale Muntilor Bistritei. CHEILE BICAZULUI (Neamţ»Bicaz Chei) Rezervaţie naturală complexă . 3. . faunistică). CHEILE BICAZULUI (Neamţ»Bicaz Chei) Rezervaţie naturală complexă . Reprezintă un martor de eroziune alcătuit din calcare recifale compacte de vârstă cretacică. Este constituită din bancuri de gresii dure redresate până aproape de verticală. CERNEGURA (Neamţ»Piatra Neamţ) Rezervaţie naturală (paleontologică). Chei formate de cursul superior al râului Bicaz modelate în calcarele masivilor Hăşmaş între comuna Bicaz chei şi Staţiunea Lacu Roşu. Se identifică 38 specii de peşti fosili etc. Faună de peşti fosili din Oligocen în coloniile Cozla.(peisagistică. PUNCTELE FOSILIFERE COZLA. Petricica.(peisagistică. 2. Cernegura ce înconjoară Piatra Neamţ. apele sale navalnice linistindu-se abia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Pereţi abrupţi cu înălţimi de peste 200 m. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1.

PIATRA TEIULUI (REZERVAŢIE NATURALĂ) (Neamţ»Poiana Teiului / Largului) Rezervaţie naturală (geologică). Vârsta stejarilor este de 150-275 ani. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE . Păduri alcătuite din arbori de tisă în amestec cu pin. 3. REZERVAŢIA DE ZIMBRI (de la MĂNĂSTIREA NEAMŢ) (Neamţ»Mănăstirea Neamţ) Rezervaţie naturală (zoologică). Suprafaţa de 171 ha. 7.3 ha alcătuită din mesteceni. carpen.Pădurea de argint .4 ha cu arbori seculari de gorun. brad şi molid. cu arborete secular de fag. PĂDUREA PÂNGĂRAŢI (Neamţ»Pângăraţi) Rezervaţie naturală (forestieră). PĂDUREA DE STEJAR (de la MĂNĂSTIREA NEAMŢ) (Neamţ»Mănăstirea Neamţ) Rezervaţie naturală (forestieră).2. . PĂDUREA GOŞMAN (Neamţ»Tarcău) Rezervaţie naturală (forestieră).Codru secular de stejar pedunculat (98%). Are 100 m. Este constituită din bancuri de gresii dure redresate până aproape de verticală. molid. PĂDUREA DE ARAMĂ ŞI DE ARGINT (Neamţ»Văratec) Rezervaţie naturală (forestieră). STÂNCA MĂGURA ŞERBEŞTI (REZERVAŢIE NATURALĂ) (Neamţ»Cârligi) Rezervaţie naturală (geologică). de vârstă sarmaţiană. fag. Reprezintă un martor de eroziune alcătuit din calcare recifale compacte de vârstă cretacică. brad. 6.p. În pădure se află şi un loc cu ichtiofaună 8. Rezervaţie forestieră în Munţii Goşman.suprafaţă de 9. la contactul Podişului Moldovei cu Subcarpaţii. 5.suprafaţă de 1. 4.Codrii de aramă .210 - . . Sector de pădure în care au fost civilizaţi zimbrii aduşi din Polonia. Pădurea în suprafaţă de 55 ha . Calcarele au o înălţime de 23 m şi sunt situate pe terasa de 5-8 m a Bistriţei.

211 - . în care uneori a locuit. CETATEA NEAMŢ (Neamţ»Târgu Neamţ) Monument istoric. Mănăstirea este situată într-o pădure de fagi şi brazi. Arhangheli Mihail şi Gavril (din RĂZBOIENI) (Neamţ»Războieni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ruinele Curţii Domneşti: Ctitorie realizată de Ştefan cel Mare.RĂZBOIENI (Neamţ»Războieni) Loc istoric. a avut loc bătălia de la Valea Albă în care oastea condusă de Ştefan cel Mare şi fiul său Alexandru a fost înfrântă de armata otomană condusă de Mahomed II. Arhangheli Mihail şi Gavril . . A fost terminată în 1521 de Ştefăniţă Vodă şi înfrumuseţată de Petru Rareş. 7.construită în 1498 de călugării de la mănăstirea Bistriţa. Mănăstirea cuprinde: . Pe teritoriul actual al comunei Războieni. BISERICA Sf. 6. Este de dimensiuni mari. A luat fiinţă în 1498. XIX şi restaurată în 19731974.Biserica Buna Vestire . Datorită fortificaţiilor sale cetatea nu a putut fi cucerită niciodată. 2. A fost refăcută de Ştefan cel Mare în 1475-1476 şi de Vasile Lupu în 1645-1646. Se pot vedea fragmente din zidurile cu metereze şi o pivniţă cu bolţi şi arcade. Biserica a fost construită în 1495-1496 de Ştefan cel Mare. în 1476. În componenţa sa se află: . 3.Biserica Sf.1. CETATEA NOUĂ A ROMANULUI (Neamţ»Gâdinţi) Monument istoric. Cetate construită în întregime de Ştefan cel Mare între 1466-1483 pe care a numit-o Cetatea Nouă a Romanului ea având rol de avanpost al Cetăţii Suceava. Cetatea a fost ridicată în timpul lui Petru I (1374-1394) pe locul unei cetăţi dacice sau romano-slavă.zidită 1642-1647 din iniţiativa fratelui domnitorului Vasile Lupu. 5. MĂNĂSTIREA BISERICANI (Neamţ»Bisericani) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 4. MĂNĂSTIREA AGAPIA (Neamţ»Agapia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. pictată în interior în sec. LOC ISTORIC . pe locul în care au fost îngropaţi ostaşii moldoveni căzuţi la Războieni în 1476. COMPLEXUL MONUMENTAL FEUDAL DIN TIMPUL LUI ŞTEFAN CEL MARE (Neamţ»Piatra Neamţ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.

canale. MĂNĂSTIREA SECU (Neamţ»Leghin) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Biserica nouă Adormirea Maicii Domnului. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1564 de vistiernicul Zosim şi cuprinde: . pasaje. Dumitru . A fost refăcută de Ştefan cel Mare în 1467 şi 1497 (după victoria de la Codrul Cosminului). Ea cuprinde: . Ştefan cel Mare şi Petru Rareş au înnoit şi împodobit biserica în 1494 şi respectiv în 1546.) LACUL DE ACUMULARE IZVORUL MUNTELUI (Neamţ»Bicaz) . bisericii i s-a adăugat un pridvor.incendiată în 1476 şi refăcută în 1560 de Al. XIV de Petru I Muşat. În 1821 a fost incendiată şi refăcută. MĂNĂSTIREA BISTRIŢA (Neamţ»Bistriţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ea cuprinde: . Lăpuşneanu în stil arhitectural religios din Moldova. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1402 de Alexandru cel Bun. 13. Mănăstirea a fost întemeiată în 1461 la iniţiativa lui Ştefan cel Mare.212 - . XVIII. 12. MĂNĂSTIREA VĂRATEC (Neamţ»Văratec) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. construcţii hidrotehnice etc. Ioan Botezătorul construită în 1602 de Nestor Ureche. ginerele acestuia a împrejmuit-o cu ziduri de apărare înalte de 8 m. Întemeiată în sec. În sec. 9. Este o biserică de zid construită în 1639 de fratele lui Vasile Lupu.8.Biserica Adormirea Maicii Domnului ctitorită de Alexandru cel Bun în 1402. PALATUL CNEJILOR (Neamţ»Durău) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 11. pictată în interior în 1841 şi repictată în 1882. MĂNĂSTIREA NEAMŢ (Neamţ»Mănăstirea Neamţ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost întemeiată în 1785 de călugăriţa Olimpiada. Construită în 1808-1812. CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri. MĂNĂSTIREA PÂNGĂRAŢI (Neamţ»Pângăraţi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.Biserica Tăierea Capului Sf. În 1676. Ea cuprinde: .Biserica Sf. tunele. 10.

ţesături. prelucrare artistică a lemnului. . 2. Sat cu largă circulaţie turistică. Lac construit în 1960 pe Valea Bistriţei la poalele muntelui Ceahlău şi ale muntelui Stânişoarei. CENTRU FOLCLORIC (în TÂRPEŞTI) (Neamţ»Târpeşti) Creaţie populară. Teatru folcloric (Haiducii). 3. VĂRATEC (Neamţ»Văratec) Localitate cu largă circulaţie turisică. 505 m altitudine. Obiceiuri tradiţionale calendaristice (sărbători de iarnă.213 - . jocul ursarilor. Prelucrare artistică a pielii. prelucrare artistică a lemnului. Prelucrare artistică a pielii. STAŢIUNI MONTANE DURĂU (Neamţ»Durău) .Lac de acumulare.Ţesături (covoare. 3. . Alimentează printr-un tunel pe sub munte hidrocentrala Stejaru. AGAPIA (Neamţ»Agapia) Artă populară. LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE 1. ouă încondeiate. 2. BISTRIŢA (Neamţ»Bistriţa) Sat cu largă circulaţie turistică. ştergare în culori). ouă încondeiate. Colecţii de obiecte de artă populară şi port popular din zonă. Sat cu largă circulaţie turistică. AGAPIA (Neamţ»Agapia) Artă populară. COLECŢIE MUZEALĂ (în CEAHLĂU) (Neamţ»Durău) Muzeu sătesc.Prelucrare artistică a lemnului. A fost amenajat în scop hidroenergetic şi turistic. jocuri cu măşti). 325 kmp suprafaţă. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. Artă populară. scoarţe. ţesături. Obiceiuri populare tradiţionale.

214 - . 2. LACUL IPOTEŞTI (Olt»Milcov) Lac antropic. Cadrul natural. mc.0 mil.0 mil. cu activitate permanentă. mc. posttraumatice. climatul şi bioclimatul. STAŢIUNI BALNEARE BĂLŢĂTEŞTI (Neamţ»Bălţăteşti) Staţiune balneară de interes general cu activitate permanentă. LACUL IZBICENI (Olt»Izbiceni) .0 mil. Cadrul natural. cu o suprafaţă de 1280 ha şi un volum de 96. 3. Existenţa izvoarelor de apă minerală sărată au creat condiţiile formării unei staţiuni balneare de interes general. climatul şi bioclimatul o indică pentru odihnă precum şi pentru tratarea nevrozelor. dermatologice. surmenaj. anemii. OLT RESURSE NATURALE LACURI 1. cu o suprafaţă de 1080 ha şi un volum de 76. endocrine. Este situată la 800 m altitudine. neurologice periferice. recomandă această staţiune în tratarea afecţiunilor reumatismale. mc. cu o suprafaţă de 1692 ha şi un volum de 110. LACUL DRĂGĂNEŞTI (Olt»Drăgăneşti Olt) Lac antropic. stărilor de debilitate. LACUL FRUNZARU (Olt»Sprâncenata) Lac antropic. Aici se pot trata diverse forme de reumatism. apele minerale cunoscute în această zonă.Staţiune montană şi climatică de interes general. 4. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE OGLINZI (Neamţ»Oglinzi) Staţiune balneară.

. prin pâraiele Breg şi Brigach. Bou (1908 m) şi vf. OLT (Olt) Râu în partea centrală şi de S a României. ca lungime. după Volga. REZERVAŢII NATURALE 1. 3. Are o lungime de 215 km şi o suprafaţă a bazinului de 5450 kmp. cu o suprafaţă de 2204 ha şi un volum de 202. Izvorăşte de sub curmătura Olteţului. OLTEŢ (Olt) Râu. Are 2860 km. Igoiu-Micaia. 2. după Dunăre. mc. LACUL STREJEŞTI (Olt»Strejeşti) Lac antropic realizat în scop hidroenergetic (1975-1978). Are 175 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460 kmp. de-a lungul celor 615 km (al patrulea râu al ţării. Are o suprafaţă de 121 ha. Oltul străbate 7 judeţe. VEDEA (Olt) Râu în partea de S a României. De la izvor şi până la vărsare.215 - . Are o suprafaţă de 40 ha. Mureş şi Prut). iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp. 4. mc. cu direcţie predominantă de curgere N-S. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. REZERVAŢIA DE ARBORETE DE GÂRNIŢĂ (Olt»Poboru) Rezervaţie naturală. afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. afluent al Dunării pe teritoiul comunei Pietroşani (judeţul Teleorman).7 mil. 2. din care 221.0 mil. DUNĂREA (Olt) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. afluent al Oltului în cursul inferior. Teleorman). cu o suprafaţă de 1095 ha şi un volum de 74. PĂDUREA CĂLUGĂREASCĂ (Olt»Crăciunei) Rezervaţie naturală.Lac antropic.7 mii kmp pe teritoriul României. RÂURI 1. aflată între vf. de la 1600 m altitudine. 5.

odată cu repararea bisericii. BISERICA Sf. Este în formă de cruce. La exterior. MĂNĂSTIREA HOTĂRANI (Olt»Hotărani) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. adăugat în anii 1707-1708. în 1669 când a refăcut integral Biserica Mare cu hramul „Adormirea Maicii Domnului. biserica are elemente decorative formate din brâuri. 2. În pisania scrisă deasupra uşii se confirmă ca an al construirii 1818. Ctitorie din anul 1529 a familiei Buzescu. 3. păstrează unul dintre cele mai vechi pridvoare de zid din Ţara Românească. refăcută şi fortificată de către Matei Basarab în 1634-1640 (când i s-a adăugat turnul clopotniţă) şi apoi de către Constantin Brâncoveanu. refăcută de boierii Craioveşti şi terminată şi înfrumuseţată între 20 aprilie şi 8 iunie 1588 de fraţii Buzeşti.216 - . Voievozi. 5. REZERVAŢIA DE BUJORI A ACADEMIEI (Olt»Stoicăneşti) Rezervaţie naturală. A fost construită în anul 1494. Ctitorie din anul 1588 a vornicului Mitrea şi a jupâniţei Neaga. MĂNĂSTIREA CĂLUI (Olt»Călui) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Parascheva (din IANCU JIANU) (Olt»Iancu Jianu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. .3. BISERICA DIN ZID Toţi Sfinţii (din CARACAL) (Olt»Caracal) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. a cărei biserică având hramul „Sf. Are o suprafaţă de 54. MĂNĂSTIREA BRÂNCOVENI (Olt»Brâncoveni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.90 ha. monumentul fiind însă cu cel puţin două secole mai vechi. 4. cu fragmente de picturi murale în frescă realizate la începutul sec. XVIII de zugravul Statie din Craiova. ocniţe şi picturi murale. Întemeiată în 1516-1521. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. în timpul domniei lui Nicolae Basarab (1512-1521) de către banul Vlad şi fraţii săi Dumitru şi Balica.

Ctitorie din anii 1515-1518 a marelui clucer Manea Perişanu. 3. era cunoscută sub numele de Sucidava. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. 8. Festivalul folcloric „Corabia de Aur. 1665). cu biserica având hramul Adormirea Maicii Domnului a cărei înfăţişare actuală datează din anii 1668-1671.217 - . datând din a doua jumătate a epocii fierului. Adăposteau Curtea Domnească a lui Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu (sec.6. 1607. VESTIGIILE CETĂŢII SUCIDAVA (Olt»Corabia) Cetatea. 1578. 7. 9. Festivalul folcloric „De la Drăgăneşti la Vale. 1620. 10. cu zid de incintă (1634) şi biserica paraclis „Sf. CENTRU FOLCLORIC (în CRĂCIUNEI) (Olt»Crăciunei) Manifestare populară tradiţională. cu pridvor deschis şi picturi murale interioare 1854. CENTRU FOLCLORIC (în CORABIA) (Olt»Corabia) Manifestări populare tardiţionale. RUINELE CURŢII DOMNEŞTI (din BRÂNCOVENI) (Olt»Brâncoveni) Monument istoric. 2. „Sărbătoarea bujorului. construit probabil de călugări. Schitul (amintit în documentele anilor 1478. Se află în apropierea mănăstirii Hotărani (construită în anul 1588) şi se presupune că datează din aceeaşi perioadă. MĂNĂSTIREA SEACA-MUŞETEŞTI (Olt»Seaca(Poboru)) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. este ctitoria episcopului Serafim al Râmnicului. având plan triconic. XVII-XVIII). mormântul tatălui lui Constantin Brâncoveanu. cuprinde biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului. Arhangheli Mihail şi Gavriil construită în 1634 şi renovată în 1881. 1531. SCHITUL STREHAREŢ (Olt»Slatina) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. servind totodată şi de clopotniţă. MANIFESTARE TRADIŢIONALĂ (în SLATINA) (Olt»Slatina) . De la înălţimea turnului se puteau supraveghea drumurile. TURNUL MEDIEVAL (din HOTĂRANI) (Olt»Hotărani) Monument istoric.

ce se caracterizează prin folosirea de motive fito şi zoomorfe. prispă sau pridvor orientate cu latura îngustă spre stradă şi cu faţa către curte. la E de cursurile superioare ale râurilor Teleajen si Tărlung. Se remarcă lapiezurile de sare formate prin dizolvarea acesteia. Profil: arheologie. PRAHOVA RESURSE NATURALE MUNŢI 1. Case cu două. Altitudine maximă: 1954 m (vf. la sfârşitul lunii august (în ultima sâmbătă şi duminică). MUNTELE DE SARE (Prahova) Rezervaţie naturală (geologică şi botanică). 3.Muntele de sare . trei camere. numismatică. provenind din săpăturile de la castrul Slăveni.218 - . Rezervaţia este întinsă pe 1. stilizate geometric şi cu o cromatică cu tonuri vii. înalt de câţiva zeci de metri. interior tradiţional.Anual. are loc Festivalul folcloric Căluşul. MUNTII CIUCAŞ (Prahova) Munţii Ciucaş sunt situaţi în S Carpaţilor Orientali (în Carpaţii de Curbură). CENTRU ETNOGRAFIC (în SCORNICEŞTI) (Olt»Scorniceşti) Arhitectură şi artă populară. 4. 2. cusături. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. Ciucaş). ţesături. 2. CENTRU ETNOGRAFIC (în OBOGA) (Olt»Oboga) Creaţie populară. MUZEU SĂTESC (în SLĂVENI) (Olt»Slăveni) Muzeu comunal.8 ha şi cuprinde: . MUNŢII BAIULUI (Prahova) . Centru de ceramică.masiv de sare la suprafaţa pământului.

2. Are 193 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 3738 kmp. între valea Prahovei (la V) şi valea Doftanei (la E). care izvorăşte de la poalele Munţilor Jepi şi se varsă în Prahova. PRAHOVA (Prahova) Râu. Izvorăşte de sub pasul Predeal. LACURI LACUL PALTINUL (Prahova»Valea Doftanei) Lac de acumulare. Izvorăşte din Munţii Ciucaş. Numele ei este legat nu numai de zgomotul apelor de la cascadă. înălţime 108 m. Are 113 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 1644 kmp.Complex de culmi muntoase în V Carpaţilor de Curbură (Carpaţii Orientali). din care se desprind mai multe culmi secundare. de la 1600 m altitudine CASCADE CASCADA URLĂTOAREA (Prahova»Buşteni) Situată pe versantul de E al Munţolor Bucegi. Munţii Baiului se prezintă sub forma unei culmi principale cu direcţie NNE-SSV. TELEAJEN (Prahova) Râu. 4.219 - . pe pârâul Urlătoarea. lungime 460 m. CHEI CHEILE DOFTANEI (Prahova»Şotrile) . de la 1020 m altitudine. afluent al Prahovei pe teritoriul comunei Dumbrava (judeţul Prahova) în Câmpia Gherghiţei. Suprafaţa de 157 ha. afluent al Ialomiţei pe teritoriul comunei Adâncata (judeţul Ialomiţa). RÂURI 1. MUNŢII BUCEGI (Prahova) Masiv muntos situat în extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali. ci şi de vuietul celor intermitente care pornesc năvalnice după ploile repezi. Este realizat în formă de arc cu dublă curbură.

8 ha şi cuprinde: .Muntele de sare . crustacee. socul negru şi roşu).Muntele de sare . coada cocoşului. Chei spectaculoase săpate de Valea Doftanei în conglomerate dure. 4. Rezervaţia are 6 ha. înalt de câţiva zeci de metri. morfologică. Se remarcă lapiezurile de sare formate prin dizolvarea acesteia. MUNTELE DE SARE (Prahova»Slănic) Rezervaţie naturală (geologică şi botanică).Fenomen carstic.masiv de sare la suprafaţa pământului. PARCUL NAŢIONAL BUCEGI (Prahova»Sinaia) Rezervaţie naturală (complexă. Succesiune de formaţiuni de fliş cretacic. PĂDUREA GLODEASA (Prahova»Valea Doftanei) Rezervaţie naturală (forestieră). botanică. 3. azi drumul comunal. brebenei. speologică). PUNCTUL FOSILIFER PLAIUL HOŢILOR (Prahova»Sinaia) Rezervaţie naturală (paleontologică). cu pereţi aproape verticali formând un adevărat tunel prin care trecea calea ferată îngustă. CHEILE DOFTANEI (Prahova»Şotrile) Fenomen carstic. . Parc naţional declarat în 1990. versantul prahovean şi cel dinspre Valea Ialomiţei. cu o lungime de 300 m şi strâmte de 15-20 m. cefalopode etc. Rezervaţia este întinsă pe 1. Chei spectaculoase săpate de Valea Doftanei în conglomerate dure.masiv de sare la suprafaţa pământului. Din pătura ierbacee sunt abundente floarea paştelui. Rezervaţia este întinsă pe 1. azi drumul comunal. Se remarcă lapiezurile de sare formate prin dizolvarea acesteia. REZERVAŢII NATURALE 1. MUNTELE DE SARE (Prahova»Slănic) Rezervaţie naturală (geologică şi botanică). Cuprinde rezervaţiile existente pe platoul munţilor Bucegi. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. 2.8 ha şi cuprinde: . 2.220 - . Cuprinde 528 ha. cu o lungime de 300 m şi strâmte de 15-20 m. În formaţiuni se găsesc olistolite de calcare bogate în faună: gasteropode. laptele cucului. alcătuită din fag şi brad cu subarboret (alunul. cu pereţi aproape verticali formând un adevărat tunel prin care trecea calea ferată îngustă. înalt de câţiva zeci de metri.

Biserica a fost construită în jurul anului 1711 din iniţiativa spătarului Toma Cantacuzino. 4. PARCUL NAŢIONAL BUCEGI (Prahova»Sinaia) Rezervaţie naturală (complexă.221 - . Iconotas cu decor sculptat (1688). bradul. BISERICA DIN ZID Trei Ierarhi (din FILIPEŞTII DE PĂDURE) (Prahova»Filipeştii de Pădure) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. În formaţiuni se găsesc olistolite de calcare bogate în faună: gasteropode. Biserica a fost construită în 1828 şi a fost refacută în 1887. PUNCTUL FOSILIFER PLAIUL HOŢILOR (Prahova»Sinaia) Rezervaţie naturală (paleontologică). carpeni şi mai rar pinul. speologică). zada. BISERICA DIN ZID Sf. crustacee. Rezervaţia are 6 ha. REZERVAŢIA NATURALĂ ANINIŞUL DE LA SINAIA (Prahova»Sinaia) Rezervaţie naturală .4 ha în care este ocrotit pâlcul de pădure de foioase.3. Parc naţional declarat în 1990. 3. Treime (din CÂMPINA) (Prahova»Câmpina) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.botanică. Ctitorie din 1688 a Doamnei Balaşa Cantacuzino. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. 2. în acesta predominând aninul (almus incana). Procopie (din GHERGHIŢA) (Prahova»Gherghiţa) . Se mai întâlnesc paltini. cefalopode etc. BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Succesiune de formaţiuni de fliş cretacic. morfologică. cu picturi murale din 1692 executate de zugravul Pârvu Mutu. versantul prahovean şi cel dinspre Valea Ialomiţei. molidul. Rezervaţia are o suprafaţă de 1. Se remarcă tabloul votiv reprezentând familia marelui agă Matei Cantacuzino şi a soţiei sale Bălaşa. botanică. Actualmente este în ruină. BISERICA DE LA HAN Adormirea Maicii Domnului (din CÂMPINA) (Prahova»Câmpina) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 4. Cuprinde rezervaţiile existente pe platoul munţilor Bucegi. 5.

222 - . 6. Pictură în frescă valoroasă. Biserica a fost construită în 1714. Pictura a fost realizată de Gh. 10. XX. Grigorescu . 7. acoperişul de ţiglă smălţuită şi turla. Complex de pavilioane cu 1-2 etaje construit la sf. cand acesta avea 15 ani. Aici se pastreaza picturi murale executate in 1853 de N. Ipsilanti. 5. Ctitorie din 1641 a domnitorului Matei Basarab. Tăttărescu. XIX. MĂNĂSTIREA BREBU (Prahova»Brebu) . Renovată în 1895. Cuprinde în interior picturi murale ce au fost refăcute în sec. A fost afectată de cutremurele anterioare. XVIII de spătarul Pană Filipescu. faţade ornamentate cu elemente clasice. restaurat în 1929. Este decorata in interior cu picturi murale interesante. Bibescu. 11. Trei Ierarhi (din SLĂNIC PRAHOVA) (Prahova»Slănic) Monument istoric şi de arhitectură religioasă construit în 1799-1800. 9. Biserica cu infatisare rustica. Lucrare neterminată. Casă construita in 1641de Matei Basarab. Nicolae (din BREAZA) (Prahova»Breaza) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Clădiri cu mici balcoane.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. înconjurat cu zid de incintă. 8. Se remarcă pridvorul cu coloane torsionate. CASA DOMNEASCĂ MATEI BASARAB (Prahova»Brebu) Monument istoric şi de arhitectură laică. CONACUL FILIPESCU (Prahova»Filipeştii de Târg) Monument istoric şi de arhitectură laică. COMPLEXUL PALATUL CANTACUZINO (Prahova»Floreşti) Monument istoric şi de arhitectură laică. A fost restaurata in 1843 de domnitorul Gh. ctitorie din 1777 a domnitorului Al. BISERICA Sf. Restaurat în 1968. 12. sec. cu un foisor ridicat deasupra pivnitelor. Împăraţi Constantin şi Elena (din BĂICOI) (Prahova»Băicoi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA Sf. Remarcabil pridvorul cu capiteluri sculptate şi arcade. BISERICA Sf. BISERICA FOSTULUI SCHIT SLOBOZIA (din CÂMPINA) (Prahova»Câmpina) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construita in 1853 de printesa CleopatraTrubetkoi. Construit în sec.

Arhangheli Mihail şi Gavriil este înconjurată de ziduri de apărare înalte de 6. Urlaţi. Biserica actuală a fost construită în 1858-1863. Crucea este construită din oţel şi are o înălţime de 33 m. Palatul a fost construit intre 1843-1848 de domnul Gh. . prin strădania stareţilor Eftimie şi Antonie. Suprafaţa de 157 ha. erou din primul război mondial. Săhăteni şi Pietroasele . CONSTRUCŢII TEHNICE (poduri. Este realizat în formă de arc cu dublă curbură.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Bibescu . PALATUL BIBESCU (Prahova»Breaza) Monument istoric şi de arhitectură laică. Înălţat între anii 1926-1928 la iniţiativa reginei Maria şi închinat eroilor români căzuţi în luptele primului război mondial. 16. Este realizat in stil neoclasic si este inconjurat de un frumos parc. 15. Mănăstire întemeiată de Matei Basarab în 1650 şi terminată în 1960 în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu. reprezentându-l pe caporalul Muşat. Operă în bronz a sculptorului Dimitriu-Bârlad din 1928. canale. Ceptura.centru viticol. pasaje. având o dezvoltare mai mare la Valea Călugărească. Biserica care poartă numele Sf.5 m. Este luminată noaptea. tunele. 13.223 - . Mănăstirea a fost întemeiată în 1817 de către ieromonahul Arsene de la Cernica pe un loc cedat în 1814 de Uţa Cantacuzino Corneanu. Plantaţie de vii ce acoperă Dealul Mare între Valea Călugărească şi Pietroasele. 14.) LACUL PALTINUL (Prahova»Valea Doftanei) Lac de acumulare. MĂNĂSTIREA GHIGHIU Izvorul Tămăduirii (Prahova»Bărcăneşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. MONUMENTUL ULTIMA GRENADĂ (Prahova»Buşteni) Monument comemorativ. PODGORII ŞI CRAME PODGORIA DEALUL MARE (Prahova»Valea Călugărească) Podgorie. construcţii hidrotehnice etc. Tohani. MONUMENTUL CRUCEA EROILOR DIN CARAIMAN (Prahova»Buşteni) Monument comemorativ.

costum mocănesc de Breaza.artă decorativă . Profil: etnografie. ceramică. BREAZA (Prahova»Breaza) Staţiune montană şi climatică de interes naţional cu activitate permanentă. la o altitudine de 895-950 m. 3. covoare de mare valoare. ţesături din zona Cricovului. Indicaţii terapeutice: ameliorarea stărilor de debilitate. MUZEUL DE ARTĂ POPULARĂ (din BREAZA) (Prahova»Breaza) Muzeu orăşenesc. Până în 1881 s-a numit Întreprahove. etnografie . port popular. lucrări de lemn. Se află aici: covoare.Este situată la o altitudine de 380-450 m. monument de arhitectură laică.mândră grădină. AZUGA (Prahova»Azuga) Staţiune montană şi climatică cu activitate permanentă. Este situată la poalele Munţilor Bucegi.mobilier. Festival de interpretare a muzicii populare româneşti Prahovă . altitudine 880. monument de arhitectură laică.224 - . BUŞTENI (Prahova»Buşteni) Staţiune montană şi climatică de interes naţional cu activitate permanentă. MUZEUL DE ETNOGRAFIE AL VĂII TELEAJENULUI (Prahova»Vălenii de Munte) Muzeu orăşenesc. 2. Situată la poalele Munţilor Bucegi (masiv Caraiman) şi a Munţilor Baiu (Zamora). Climat temperat de deal. Profil: . cu veri răcoroase şi ierni blânde. MANIFESTARE TRADIŢIONALĂ (în ORAŞUL BREAZA) (Prahova»Breaza) Creaţie artistică. a surmenajelor şi nevrozelor. 2. LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI MONTANE 1. porţelan. cusături. 4. ţesături. MUZEUL DE ETNOGRAFIE (din URLAŢI) (Prahova»Urlaţi + Albeşti) Muzeu orăşenesc.piese ce ilustrează vechimea viticulturii practicată în zonă. 3. XIX. broderii. pictură românească din sec.ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. costume prahovene vechi.

carpen. suprasolicitare etc. MUNŢII MESEŞ (Sălaj) . CHEIA (Prahova»Cheia) Staţiune montană şi climatică de interes general. cu un climat sedativ de dealuri. 4. stări de suprasolicitare psihomotorie. Situată la alt. 6. debilitate.225 - . depresii. Este situată la o altitudine de 880 m. stări de astenie. gorun).940 m. Sunt parţial împăduriţi (fag. POIANA ŢAPULUI (Prahova»Poiana Ţapului) Staţiune montană şi climatică de interes general. Climat tonic stimulent. cu activitate permanentă. Indicaţii terapeutice: nevroze astenice. debilitate. climat montan puternic ozonat. extinsă pe direcţia NVSE. Măgura Mare). astenie. STAŢIUNI BALNEARE SLĂNIC PRAHOVA (Prahova»Slănic) Staţiune balneară de interes general. cu activitate permanentă. Este situată la 871 m altitudine şi beneficiază de un climat tonic stimulent cu aer puternic ozonizat. 2. MUNTELE ŞES (PLOPIŞ) (Sălaj) Culme muntoasă situată în partea de NV a Munţilor Apuseni. Munţii Plopiş sunt alcătuiţi din roci cristaline şi iviri de calcare. SĂLAJ RESURSE NATURALE MUNŢI 1. Altitudinea macimă: 918 m (vf. SINAIA (Prahova»Sinaia) Staţiune montană şi balneoclimatică de interes general cu funcţionare permanentă. Cadru natural reconfortant. Indicaţii terapeutice: nevroză astenică. de 413 m. 5.

cu orientare NE-SV şi altitudini de 700-800 m.. SOMEŞ (Sălaj) Râu în NV României. Are o suprafaţă de 1.20 ha. RÂURI 1. Izvorăşte de sub vf.50 ha.000 . Are 140.10. situată la N de valea Crişului Repede şi la V de valea Agrijului.015 kmp (din care 14.4 km.226 - . 2. flanchează marginea sudică a depresiunii Şimleu Silvaniei. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României). de floră şi faună. Este rezervaţie mixtă. Are o suprafaţă de 18. MONUMENTE ALE NATURII POIANA CU NARCISE (din RACÂŞ) (Sălaj»Racâş) Monument al naturii (Rezervaţie botanică). apoi trece în zona de dealuri şi de câmpie. CRASNA (Sălaj) Râu în NV României. 3. Hr). săpat în şisturi cristaline. LACURI BALTA CEHEI (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Se mai numeşte şi Lacul fără fund. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. În interiorul peşterii au fost identificate picturi rupestre datând de la sfârşitul Paleoliticului (circa 12.000 î. Poiană cu narcise. Ponor din E Munţilor Plopiş.Culme muntoasă în partea de N a Munţilor Apuseni. din care 121 km pe teritoriul României. FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE .464 kmp pe teritoriul României). BARCĂU (Sălaj) Râu. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 15. iar suprafaţa bazinului este de 2140 kmp. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. străbate defileul de la Marca. PEŞTERI PEŞTERĂ (în CUCIULAT) (Sălaj»Cuciulat) Structură geologică. afluent al Crişului Repede.

PĂDUREA DE CASTANI (din ROGNA) (Sălaj»Bizuşa-Băi) .20 ha. Dispune de două sere cu peste 500 specii florale. 3. 5. GRĂDINA BOTANICĂ (din JIBOU) (Sălaj»Jibou) Floră specifică şi rezervaţie naturală.000 . 4. Are o suprafaţă de 18. 3. STÂNCILE MOŞU ŞI BABA (Sălaj»Someş Guruslău) Structuri geologice. cuprinse într-o rezervaţie naturală de 0.1. CALCARELE DE RONA (Sălaj»Jibou) Rezervaţie geologică.227 - . LUNCA CU LALEA PESTRIŢĂ . Are o suprafaţă de 1 ha. 6. Stânci calcaroase cu forme caracteristice. Are o suprafaţă de 0.20 ha. 2. Este rezervaţie mixtă. 4. PEŞTERĂ (în CUCIULAT) (Sălaj»Cuciulat) Structură geologică. 2. Are o suprafaţă de 0. CALCARELE DE RONA (Sălaj»Jibou) Rezervaţie geologică. Grădina botanică are o suprafaţă de 13 ha şi este amenajată în perimetrul parcului dendrologic.VALEA SĂLAJULUI (Sălaj»Cehu Silvaniei) Rezervaţie naturală. Hr). GRESIILE DE PE STÂNCA DRACULUI (Sălaj»Baica) Rezervaţie geologică. GRESIILE DE PE STÂNCA DRACULUI (Sălaj»Baica) Rezervaţie geologică.000 î.10.50 ha.50 ha. În interiorul peşterii au fost identificate picturi rupestre datând de la sfârşitul Paleoliticului (circa 12. REZERVAŢII NATURALE 1. de floră şi faună. BALTA CEHEI (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Se mai numeşte şi Lacul fără fund. Are o suprafaţă de 1 ha. Se întinde pe o suprafaţă de 10 ha.

Rezervaţie naturală.20 ha. 2.50 ha.2. Are o suprafaţă de 1. căprioare. ZONĂ CINEGETICĂ (în PĂDURILE CEHEI şi ŞIMLEULUI) (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Fond cinegetic. căprioară. iepuri. Are o suprafaţă de 7. POIANA CU NARCISE (din RACÂŞ) (Sălaj»Racâş) Monument al naturii (Rezervaţie botanică). ZONĂ CINEGETICĂ (în TREZNEA) (Sălaj»Treznea) Fond cinegetic. remarcându-se prin acurateţea formelor arhitectonice. ALTE RESURSE NATURALE 1. mistreţ. REZERVAŢIA PEISAGISTICĂ TUSA-BARCĂU (Sălaj»Preoteasa) Rezervaţie naturală. iepure. STEJĂRIŞUL PANIC (Sălaj»Panic) Rezervaţie naturală (forestieră). RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1.80 ha.228 - . Faună cinegetică: cerb lopătar. căpriori. Duh (din FILDU DE SUS) (Sălaj»Fildu de Sus) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. Faună cinegetică: fazani. 9. 8.70 ha. Stejărişul Panic . 2. BISERICA DE LEMN Pogorârea Sf. BISERICA DIN LEMN (din CIZER) (Sălaj»Cizer) . Cerb carpatin şi lopătar. ZONĂ CINEGETICĂ (în COSNICIU DE SUS) (Sălaj»Cosniciu de Sus) Fond cinegetic. Este una dintre cele mai desăvârşite realizări ale arhitecturii populare din lemn din România. fazani. 3. mistreţi. Se întinde pe o suprafaţă de 15 ha. iepuri. Poiană cu narcise. 7. Stejărişul de baltă Panic 1. Biserica a fost construită în 1727 şi pictată în 1856.

Turnul datează din 1614. XVI. XVIII. transformări din 1793. 3. Biserica a fost construită în anul 1771. 10. 1845 şi 1905. 8. BISERICA DIN LEMN Sf. A fost construită în anul 1700. iar picturile interioare au fost realizate în anul 1801. 7. 6. 1925 şi restaurată în 1965. 9. cu absida adăugată în anul 1800. Construită în perioada 1260-1300. 1891. refăcută în sec. BISERICA REFORMATĂ (din CEHU SILVANIEI) (Sălaj»Cehu Silvaniei) Monument istoric şi de arhitectură laică. cu adăugiri în anii 1801. Datează din anul 1773 şi a fost construită de o echipă de meşteri din Ţara Moţilor. BISERICA REFORMATĂ (din IP) (Sălaj»Ip) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este realizată în stil romanic. A fost pictată în 1771-1772 de zugravul Nichita. Este realizată în stil gotic. BISERICĂ FORTIFICATĂ (în UILEACU ŞIMLEULUI) (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Datează din sec. A fost construită în anul 1519. BISERICA ORTODOXĂ Naşterea Maicii Domnului (din PĂUŞA) (Sălaj»Păuşa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. fiind pictată pe pereţii interiori şi exteriori de vestitul zugrav Ioan Pop din Românaşi în anul 1800. condusă de Vasile Ursu Nicula (cunoscut sub numele de Horea). BISERICA REFORMATĂ (din MESEŞENII DE JOS) (Sălaj»Meseşenii de Jos) . are hramul Sf. fiind ctitorie a familiei Dragu (catolicizată şi maghiarizată cu numele de Dragfi).229 - . Construită în anul 1763. Pe una din grinzile bisericii se află incizată inscripţia lucrat Ursu H.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. reparată în 1842. Arhangheli Mihail şi Gavriil. BISERICA DIN LEMN Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (din DERŞIDA) (Sălaj»Bobota) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Arhangheli Mihail şi Gavriil (din CIUMĂRNA) (Sălaj»Ciumărna) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 5. A fost construită în anul 1730. turn clopotniţă din 1825 şi casă parohială (1751). cu portic adăugat în 1622. BISERICA ORTODOXĂ DIN LEMN (din CEHEI) (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 4.

pe locul de desfăşurare a luptei. CASTELUL BATHORY (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Monument istoric şi de arhitectură laică. Castelul a fost construit în anul 1526 de comitele Dragfi Janos. A fost construită în anul 1249. pe locul unei vechi cetăţi amintită documentar în 1351. Monument închinat celor 86 de locuitori ucişi cu o barbarie greu de imaginat de armata hortystă la 9 septembrie 1940. A aparţinut regelui ungur Carol I Robert de Anjou. MONUMENTUL EROILOR (din TREZNEA) (Sălaj»Treznea) Monument memorial (comemorativ). 13. Sculptorul Victor Saga a realizat un monument comemorativ. A fost devastată în anul 1670 de turci. cetatea a fost şi în posesia lui Petru Rareş (1545-1546). MONUMENTUL MARTIRILOR (din IP) (Sălaj»Ip) . cu bastioane. fiind considerată una din cele mai reprezentative edificii bisericeşti în stil gotic. În perioada 15511556 cetatea a fost asediată şi cucerită de trupele habsburgice care au distrus-o cu ocazia retragerii lor. CETATEA DE PĂMÂNT (din CEHU SILVANIEI) (Sălaj»Cehu Silvaniei) Monument istoric.GURUSLĂU (Sălaj»Hereclean) Loc istoric. a fost construit în 1532 de Ştefan Bathory. Aflată în proprietatea voievozilor Transilvaniei. CASTELUL DRAGFI (din CEHU SILVANIEI) (Sălaj»Cehu Silvaniei) Monument istoric şi de arhitectură laică. impunător prin proporţii şi realizare artistică. Biserica a fost construită în jurul anului 1500. 12. 11.230 - .Monument istoric şi de arhitectură religioasă. este menţionată documentar în anul 1319. 15. LOC ISTORIC . 14. Aici oastea voievodului Mihai Viteazul a obţinut o victorie strălucită în faţa oştii conduse de Sigismund Bathory la 3 august 1601. Construită din lemn şi pământ. CETATEA ALMAŞULUI (Sălaj»Almaşu) Monument istoric. 16. Castelul familiei Bathory. ziduri de incintă şi poartă. 17.

folclorică. CENTRU FOLCLORIC (în DERŞIDA) (Sălaj»Bobota) Creaţie populară. nuntă. Vatră folclorică: lirică. şezători) şi calendaristice (obiceiuri de iarnă). Puşcaş din Şimleu Silvaniei şi a poetului Adrian Păunescu. . Formaţiuni de dansuri populare de renume naţional. CENTRU FOLCLORIC (în ALMAŞU) (Sălaj»Almaşu) Manifestare populară tradiţională. cor ţărănesc mixt pe 4 voci. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. Manifestarea Cetatea Almaş. CENTRU FOLCLORIC (în CĂPÂLNA) (Sălaj»Căpâlna) Creaţie populară.Monument memorial (comemorativ). ţesături şi cusături specifice zonei. Cor ţărănesc înfiinţat din anul 1948. obiceiuri tradiţionale de familie (descântece. pe generaţii. CENTRU FOLCLORIC (în GIURTELECU ŞIMLEULUI) (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Creaţie populară. 6. magice (descântece). botezuri. petreceri).231 - . CENTRU FOLCLORIC (în BUCIUMI) (Sălaj»Buciumi) Creaţie populară. 7. dansuri. Port popular românesc. ce se desfăşoară în prima decadă a lunii iunie. Dansuri populare tradiţionale. 2. 3. CENTRU ETNOGRAFIC (în MESEŞENII DE SUS) (Sălaj»Meseşenii de Sus) Artă populară. Vatră folclorică cu bogate tradiţii privind obiceiurile tradiţionale familiale (nunţi. calendaristice (obiceiuri de iarnă). Cor bărbătesc înfiinţat în 1954. 8. I. CENTRU FOLCLORIC (în CIZER) (Sălaj»Cizer) Creaţie populară. Festivalul Castrul roman în prima decadă a lunii august. Dansuri populare tradiţionale. formaţiune de fluieraşi şi tulnicărese. Monumentul (Piatră funerară) a fost ridicat în anul 1993 în memoria celor peste 150 martiri sfârtecaţi de hortyşti în 1940. 5. constituite pe generaţii. dansurile şi cântecele populare. cântece populare. CENTRU FOLCLORIC (în MESEŞENII DE JOS) (Sălaj»Meseşenii de Jos) Creaţie populară. A fost ridicat prin strădania dr. creaţie populară. 4.

. calendaristice (obiceiuri de iarnă). LOCALITĂŢI TURISTICE ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE 1.Manifestare folclorică Măsurişul ce are loc la sfârşitul lunii aprilie începutul lunii mai. petreceri). 13. CENTRU FOLCLORIC (în NUŞFALĂU) (Sălaj»Nuşfalău) Creaţie populară. mistice (descântece). originale dansuri jucate de femei. Ansamblul folcloric de cântece şi dansuri populare al Casei de Cultură Rapsodia Sălajului. 10.232 - . Important centru folcloric al maghiarilor: teatru popular. obiceiuri tradiţionale familiale (nuntă. Ansamblul folcloric de dansuri. Formaţie de fluieraşi. CENTRU FOLCLORIC (în VALCĂU DE SUS) (Sălaj»Valcău de Sus) Creaţie populară. BIZUŞA BĂI (Sălaj»Bizuşa-Băi) . 15. MANIFESTĂRI POPULARE TRADIŢIONALE (în ZALĂU) (Sălaj»Zalău) Manifestări populare tradiţionale. CENTRU FOLCLORIC (în PRIA) (Sălaj»Pria) Creaţie populară. 14.9. Dansuri specifice localităţii: „Muiereasca pe sărite. 12. MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în JIBOU) (Sălaj»Jibou) Manifestare populară tradiţională. Ansamblul folcloric al Întreprinderii de Armături Metalice. Serbare populară ce se desfăşoară în luna septembrie. CENTRU FOLCLORIC (în MESEŞENII DE SUS) (Sălaj»Meseşenii de Sus) Creaţie populară. 11. taraf muzical. la care participă formaţii artistice din judeţ şi împrejurimi. obiceiuri tradiţionale (Nunta de pe Someş). dansuri şi instrumente populare. când oile sunt scoase la păşune şi se face separarea oilor de miei. SERBAREA PIERSICILOR (din ŞIMLEU SILVANIEI) (Sălaj»Şimleu Silvaniei) Manifestare populară tradiţională.

233 - . 2. Pleşca Mare (1291 m). sodice. SATU MARE RESURSE NATURALE MUNŢI 1. Are izvoare cu ape minerale sulfuroase. de interes local. magneziene.Staţiune balneoclimaterică permanentă. Oferă condiţii de practicarea activităţilor de agrement nautic şi pescuit sportiv. . Rotunzilor (1241 m). MUNŢII OAŞ (Satu Mare) Unitate montană sub forma unei culmi prelungi. bicarbonatate. cu izvoare cu ape minerale sulfuroase. cu înălţimi relativ mici (400-800 m). Pădure de stejar cu exemplare de dimensiuni spectaculoase şi de vârstă multiseculară. de interes local. hipotone. Lac de acumulare amenajat în 1971 cu o suprafaţă de cca 2 ha. între graniţa de NV a ţării şi Pasul Huta (587 m). Are o suprafaţă de 364 ha. în cadrul munţilor vulcanici. Altitudinea maximă: 1443 m (vf. bicarbonatate. situată la 240 m altitudine. Ţigani (1224 m) ş. situată în extremitatea de NV a României. sodice. ZONĂ DE AGREMENT (în CĂLINEŞTI OAŞ) (Satu Mare»Călineşti) Lacul de acumulare Călineşti se află într-o zonă deosebit de pitorească. 2. cu extindere NV-SE. BOGHIŞ (Sălaj»Boghiş) Staţiune balneoclimaterică sezonieră. MUNŢII GUTÂI (Satu Mare) Masiv muntos situat în NV Carpaţilor Orientali.a. termale (43 grade Celsius). hipotone. în lanţul vulcanic din NV Carpaţilor Orientali. Gutâi). 2. LACURI 1. ZONA DE AGREMENT VALEA MĂRIEI (Satu Mare»Negreşti-Oaş) Pădure şi lac de acumulare. În cadrul Munţilor Gutâi se individualizează câteva vârfuri semeţe: Igniş (1307 m).

MONUMENTE ALE NATURII 1. 2. PĂDUREA SANISLĂU (Satu Mare»Sanislău) Monument al naturii . .015 kmp (din care 14. iar suprafaţa bazinului este de 2140 kmp. unele rarităţi pentru flora dendrologică a ţării.4 km. 3. CRASNA (Satu Mare) Râu în NV României. Pădure în suprafaţă de 38. PĂDUREA SANISLĂU (Satu Mare»Sanislău) Monument al naturii . Are o suprafaţă de 15 ha. Pădure de salcâm cu o suprafaţă de 60 ha într-o zonă de dune. Are 140. Datează de la sfârşitul sec. Păduri în suprafaţă de 8 ha. din care 121 km pe teritoriul României. Păduri în suprafaţă de 8 ha. SOMEŞ (Satu Mare) Râu în NV României. REZERVAŢII NATURALE 1. Pădure de salcâm cu o suprafaţă de 60 ha într-o zonă de dune.234 - . afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. PĂDUREA FOIENI (Satu Mare»Foieni) Monument al naturii . Specii exotice şi autohtone.RÂURI 1. PĂDUREA FOIENI (Satu Mare»Foieni) Monument al naturii . 2. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 15.Rezervaţie forestieră.Rezervaţie forestieră.Rezervaţie forestieră.Rezervaţie forestieră. PĂDUREA URZICENI (Satu Mare»Urziceni) Monument al naturii (Rezervaţie forestieră). 4.2 ha. afluent al Tisei pe teritoriul Ungariei. XVII şi cuprinde peste 250 specii.464 kmp pe teritoriul României). PARCUL DENDROLOGIC (din CAREI) (Satu Mare»Carei) Monument al naturii (Arborete). 2. Are 435 km (din care 376 km pe teritoriul României).

Biserica actuală cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril (din CORUND) (Satu Mare»Corund) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. este grandios. Mănăstirea a fost întemeiată în 1695. al XIV-lea.2 ha. Ruinele ce se văd astăzi sunt însă ale cetăţii construite în stil gotic în 1481 de către o familie nobiliară. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. BISERICA DE LEMN Sf. MONUMENTUL OSTAŞULUI ROMÂN (din CAREI) (Satu Mare»Carei) Monument de artă ridicat în memoria ostaşilor români căzuţi în toamna anului 1944 în timpul eliberării oraşului Carei de sub dominaţia armatei fascisto-hortyste. în stilul bisericilor maramureşene. Cetatea este menţionată în documente din 1215. A fost ridicat pe locul unei cetăţi de pământ în sec. Biserica a fost construită în 1723. Impresionează prin proporţiile arhitecturale. Arhangheli Mihail şi Gavril a fost zidită în 1711. În sec. MĂNĂSTIREA BIXAD Sf. restaurată. CETATEA MEDIEVALĂ ARDUD (Satu Mare»Ardud) Monument istoric şi de arhitectură laică. Pădure în suprafaţă de 38. 2.235 - .1987.3.. În 1620-1657 a fost construit castelul actual. decoraţiile sculpturale din exterior şi pictura interioară. IX-XI. . s-a ridicat o cetate regală cu ziduri de piatră. CASTELUL LONYAI (Satu Mare»Medieşu Aurit) Monument istoric. la care se remarcă faţada principală cu valoroase ancadramente de piatră. Vasile (Satu Mare»Bixad) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 4. repictată şi mobilată în 1980. PĂDUREA URZICENI (Satu Mare»Urziceni) Monument al naturii (Rezervaţie forestieră). obeliscul fiind înalt de 15 m. Pictura a fost executată în 1798. 5. Monumentul realizat în 1964 în travertin de un colectiv condus de sculptorul Vida Geza. 3. S-a constituit ca una din cele mai puternice cetăţi nobiliare din nordul Transilvaniei.

Localitatea este păstrătoarea unor bogate tradiţii privind: . Localitate păstrătoare de bogate tradiţii: hora duminicală la ciupercă. Artă populară: Centru specializat în realizarea obiectelor din lemn (mici ţesături de in cu ornamentaţii deosebite. doine cu modulaţii. folclor literar (balade). ţesut scoarţe. CENTRU FOLCLORIC (în HUTA CERTEZE) (Satu Mare»Certeze) Creaţie artistică şi manifestări tradiţionale populare. CENTRU FOLCLORIC (în NEGREŞTI-OAŞ) (Satu Mare»Negreşti-Oaş) Creaţie populară. Ansamblul de cântec şi dansuri Codruleţul 2. Folclor coregrafic . straiţe. care au loc în puncte anume amenajate cunoscute sub numele de „ciupercă. Folclor muzical codrenesc. preluate în formă de teatrul popular.danţuri.dansuri codreneşti. 4. Săptămânal se desfăşoară „horele specifice Oaşului. obiceiuri tradiţionale familiale (nunţi. ţipurituri. CERTEZE (Satu Mare»Certeze) . în a treia duminică din luna mai . 3. Festivalul obiceiurilor de iarnă care valorifică obiceiuri de sezon din zona Oaş. CENTRU FOLCLORIC (în HOMOROADE) (Satu Mare»Homorodu de Mijloc(de Sus)) Creaţie populară.dans mixt. joc . 5. . roata.ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. Anual are loc serbarea folclorică Sâmbra oilor. CENTRU ETNOGRAFIC ŞI FOLCLORIC (în CĂLINEŞTI) (Satu Mare»Călineşti) Artă populară şi manifestări tradiţionale. Folclor muzical şi coregrafic (dansuri ) specifice zonei Someşului inferior. CENTRU FOLCLORIC (în CERTEZE) (Satu Mare»Certeze) Creaţie şi manifestări tradiţionale populare. ACTIVITĂŢI ARTISTICE (în ORAŞUL TĂŞNAD) (Satu Mare»Tăşnad) Creaţie artistică. 8.folclorul muzical (ţipurituri). balade. hore cu strigături. doine.236 - . şezători) şi calendaristice (sâmbre) ansamblul folcloric de dansuri şi muzical. 6. danţuri oşeneşti. Cor mixt.la Hanul Sâmbra oilor. ceramică. CENTRU FOLCLORIC (în APA) (Satu Mare»Apa) Creaţie populară. 7.

Localitate cu largă circulaţie turistică.arhitectură veche (case vechi mici din lemn) . femeieşti) . feţe de mese) .textile . CERTEZE (Satu Mare»Certeze) Turism..arhitectură veche (case vechi mici din lemn) .ţesături (ştergare. feţe de mese) .port popular oşan (costume bărbăteşti. HUTA CERTEZE (Satu Mare»Certeze) Turism. În localitate se păstrează nealterate elemente de: . straiţe. Indicaţii terapeutice: în cură internă. etc.. hepatobiliare. Port popular specific oşan.ţesături (ştergare. de nutriţie şi metabolism.Turism. Localitate cu largă circulaţie turistică. straiţe.237 - . bolile tubului digestiv. Localitate cu largă circulaţie turistică. arhitectură şi artă populară. femeieşti) . SIBIU RESURSE NATURALE . În localitate există ape minerale evidenţiate prin 4 foraje şi 1 izvor captat într-un puţ. lepedee. cardiovasculare. LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE 1. ALTE RESURSE ANTROPICE ZONA DE AGREMENT VALEA MĂRIEI (Satu Mare»Negreşti-Oaş) Pădure şi lac de acumulare.. arhitectură şi artă populară. lepedee. 2. arhitectură şi artă populară. Pădure de stejar cu exemplare de dimensiuni spectaculoase şi de vârstă multiseculară. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE BIXAD (Satu Mare»Bixad) Ape minerale. În localitate se păstrează nealterate elemente de: . Lac de acumulare amenajat în 1971 cu o suprafaţă de cca 2 ha. Caracteristic localităţii este modul de împletire a părului şi găleata tradiţională de nuntă.port popular oşan (costume bărbăteşti.

. 2. hidrologică). Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti (au 6 vârfuri de peste 2500 m). LACUL BÂLEA (Rezervaţie naturală) (Sibiu»Cârţişoara) Rezervaţie naturală complexă (peisagistică. MUNŢII FĂGĂRAŞ (Sibiu) Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Meridionali. LACUL MÂŢELOR (Sibiu»Ocna Sibiului) Lac antropic. un volum de 6. Altitudinea maximă: 2242 m (vf.MUNŢI 1. 3. 4.3 milioane m3. LACURI 1.5 m. adâncimea maximă fiind de 74. Moldoveanu . . LACURILE DE ACUMULARE (dinSADU) (Sibiu»Sadu) Lacuri antropice. situat la 2034 m altitudine. Constituit în întregime din şisturi cristaline.Lacul de acumulare Sadu V are o suprafaţă de 35 ha. Lac glaciar în Munţii Făgăraş. MUNŢII CINDREL (Sibiu) Masiv muntos situat în partea central-nordică a Carpaţilor Meridionali.5 m adâncime este de 323 g/l. MUNŢII LOTRULUI (Sibiu) Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Meridionali. Este alcătuit din roci metamorfice.238 - . barajul are 30 m înalţime. botanică. Lacul are o suprafaţă de 2000 m2 şi o adâncime de 34. Altitudinea maximă: 2544 m (vf. Este puternic fragmentat de Lotru şi afluenţii săi. Cindrel). . 3. 2.cel mai înalt din ţară). Are o suprafaţă de 1. barajul are 65 m înălţime. un volum de 700 000 m3 . Manifestă pregnant fenomenul de heliotermie. Ştefleşti). Suprafaţa: 0. Altitudinea maximă: 2244 m (vf. LACUL FĂRĂ FUND (Sibiu»Ocna Sibiului) Rezervaţie naturală hidrologică. iar la 8.Lacul de acumulare Sadu II are o suprafaţă de 4 ha.7 m.232 ha.46 km2. salinitatea apei la suprafaţă este de 34 g/l. adâncimea maximă: 11 m.

60 ha în Munţii Cindrel. păstrăvi). OLT (Sibiu) Râu în partea centrală şi de S a României. belemniţi. din cretacicul superior. Calcarele numulitice sunt de vârstă eocenă. Are o suprafaţă de 1 ha. Se întinde pe o suprafaţă de 609. corali. botanică. adâncimea maximă fiind de 74. coborând de la circa 2230 m la 1450 m. TÂRNAVA (Sibiu) Râu. brahiopode. iar la 8. Teleorman). CALCARELE NUMULITICE (EOCENE) DE LA TURNU ROŞU . alături de ele găsindu-se o bogată faună fosilă: circa 180 forme de foraminifere.Lacul Glaciar Iezerul Mare (3 ha şi 13. 2. 3.PORCEŞTI (Sibiu»Turnu Roşu) Rezervaţie naturală (paleontologică). FENOMENE ŞI STRUCTURILE GEOLOGICE 1. 3. LACUL MÂŢELOR (Sibiu»Ocna Sibiului) Lac antropic. peisagistică. cu direcţie predominantă de curgere N-S. Are o lungime de 249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 kmp. CIBIN (Sibiu) Râu. amoniţi. 2.3 m adâncime. prin două pârâuri (Râul Mare şi Râul Mic) care îşi au obârşia în lacurile glaciare Iezerul Mare şi Iezerul Mic. afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba).232 ha. afluent al Oltului la Turnu Roşu. echinoderme. gasteropode.5 m adâncime este de 323 g/l. REZERVAŢIA NATURALĂ IEZERELE CINDRELULUI (Sibiu»Gura Râului) Rezervaţie naturală complexă: geomorfologică. . CALCARELE CU HIPPURITES (Sibiu»Cisnădioara) Rezervaţie geologică şi monument al naturii. în care au fost identificate fragmente de corali. RÂURI 1. salinitatea apei la suprafaţă este de 34 g/l. Izvorăşte din N Munţilor Cindrel.5. Are o suprafaţă de 1.239 - . Are o lungime de 80 km şi o suprafaţă a bazinului de 2237 kmp.7 m. afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. faunistică. unele foraminifere. Aici se află un bloc masiv de calcar. Cuprinde: . Se întinde pe 60 ha. reptile şi peşti.

Manifestă pregnant fenomenul de heliotermie. 2. Aici se află un bloc masiv de calcar. LACUL BÂLEA (Rezervaţie naturală) (Sibiu»Cârţişoara) Rezervaţie naturală complexă (peisagistică. 5. iar cel mare are un diametru de 50 m şi o înălţime de 6-8 m. situat la 2034 m altitudine. unele foraminifere.Lacul Glaciar Iezerul Mare (3 ha şi 13. Ei sunt legaţi de zona de masive de sare. 3. coborând de la circa 2230 m la 1450 m. din cretacicul superior. faunistică. REZERVAŢIA NATURALĂ IEZERELE CINDRELULUI (Sibiu»Gura Râului) Rezervaţie naturală complexă: geomorfologică. brahiopode. Are o suprafaţă de 1 ha. peisagistică. Lac glaciar în Munţii Făgăraş. În parc se află Muzeul Civilizaţiei Populare Astra. alături de ele găsindu-se o bogată faună fosilă: circa 180 forme de foraminifere. păstrăvi). 4. 5. în care au fost identificate fragmente de corali.240 - . Se întinde pe 60 ha. LACUL FĂRĂ FUND (Sibiu»Ocna Sibiului) Rezervaţie naturală hidrologică.3 m adâncime. hidrologică). Calcarele numulitice sunt de vârstă eocenă. belemniţi. adâncimea maximă: 11 m. botanică. din care 2 conuri sunt mai mici. gasteropode. Se întinde pe o suprafaţă de 609. Se disting 3 conuri.60 ha în Munţii Cindrel. Are o suprafaţă de 993 ha. amoniţi. PARCUL NATURAL DUMBRAVA SIBIULUI (Sibiu»Sibiu) Rezervaţie naturală. botanică. Fenomen geologic. reptile şi peşti. .4. Cuprinde şi un lac amenajat de 16 ha. REZERVAŢII NATURALE 1. echinoderme. corali.5 m.PORCEŞTI (Sibiu»Turnu Roşu) Rezervaţie naturală (paleontologică).46 km2. CALCARELE NUMULITICE (EOCENE) DE LA TURNU ROŞU . Suprafaţa: 0. VULCANII NOROIOŞI DE LA HAŞAG (Sibiu»Haşag) Rezervaţie naturală (geologică). Cuprinde: . Vulcanii noroioşi sunt situaţi pe depozite sarmaţiene. Lacul are o suprafaţă de 2000 m2 şi o adâncime de 34. CALCARELE CU HIPPURITES (Sibiu»Cisnădioara) Rezervaţie geologică şi monument al naturii.

pontice şi mediteraneene. 8. porc mistreţ. ZONĂ CINEGETICĂ (din SĂLIŞTE) (Sibiu»Sălişte) Fond cinegetic. 3. urs. Cerb lopătar. sitari. Se întinde pe o suprafaţă de 609. porc mistreţ.6. iepure. păstrăvi). 9.60 ha în Munţii Cindrel. ZONĂ CINEGETICĂ (din RĂŞINARI) (Sibiu»Răşinari) Faună cinegetică. din care 2 conuri sunt mai mici. botanică. 4.Lacul Glaciar Iezerul Mare (3 ha şi 13. 2. ZONĂ CINEGETICĂ (din BIERTAN) (Sibiu»Biertan) Fond cinegetic. REZERVAŢIA NATURALĂ IEZERELE CINDRELULUI (Sibiu»Gura Râului) Rezervaţie naturală complexă: geomorfologică. Ei sunt legaţi de zona de masive de sare. ALTE RESURSE NATURALE 1.241 - . faunistică. Urs. 7. 5. cerb carpatin. Se disting 3 conuri. peisagistică.3 m adâncime. Cerb lopătar. Vulcanii noroioşi sunt situaţi pe depozite sarmaţiene. cerb carpatin. Aceasta cuprinde cenoze tipice de stepă. mistreţ. porc mistreţ. SUVARA SAŞILOR (Sibiu»Tălmaciu) Rezervaţie naturală. . Fenomen geologic. sitari. ZONA CINEGETICĂ (din SADU) (Sibiu»Sadu) Faună cinegetică. cerb lopătar. caracterizate prin prezenţa unui număr mare de specii sud-est-europene. Rezervaţia are o suprafaţă de 11 ha. Căprior. VULCANII NOROIOŞI DE LA HAŞAG (Sibiu»Haşag) Rezervaţie naturală (geologică). Cuprinde: . urs. REZERVAŢIA DE STEPĂ DIN VALEA SÂRBĂ (Sibiu»Slimnic) Rezervaţie naturală. iar cel mare are un diametru de 50 m şi o înălţime de 6-8 m. coborând de la circa 2230 m la 1450 m. ZONĂ CINEGETICĂ (din MERGHINDEAL) (Sibiu»Merghindeal) Faună cinegetică. Cerb lopătar. capră neagră. Se întinde pe o suprafaţă de 20 ha.

BISERICA CETATE (din CISNĂDIE) (Sibiu»Cisnădie) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Construită în sec. urs. Cerb lopătar. porc mistreţ. 3. ZONĂ CINEGETICĂ (în TĂLMACIU) (Sibiu»Tălmaciu) Faună cinegetică. cu o biserică în stil gotic. cerb carpatin. cerb carpatin. Este înconjurată de o centură de ziduri şi străjuită de turnuri de apărare. XV. iniţial a fost bazilică romanică.242 - . ZONĂ CINEGETICĂ (în MOŞNA) (Sibiu»Moşna) Fond cinegetic. Este un complex mănăstiresc. Cerb lopătar. 7. 2. ANSAMBLUL FOSTEI MĂNĂSTIRI CISTERIENE (Sibiu»Cârţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 10. urs. 11. Cerb lopătar. 9. Cerb lopătar. XV. urs. porc mistreţ. întemeiat de călugării cisterieni în anul 1202. căprior. Păstrează fragmente de picturi murale de la sfârşitul sec. BISERICA DE LEMN Adormirea Maicii Domnului (din POIANA SIBIULUI) (Sibiu»Poiana Sibiului) . cerb carpatin. porc mistreţ. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. porc mistreţ. fiind cea mai veche din România. urs. ZONĂ CINEGETICĂ (în CÂRŢIŞOARA) (Sibiu»Cârţişoara) Faună cinegetică. fiind transformată în stil gotic la sfârşitul sec. ZONĂ CINEGETICĂ (în GURA RÂULUI) (Sibiu»Gura Râului) Faună cinegetică. porc mistreţ. folosită şi azi. ZONĂ CINEGETICĂ (în PORUMBACU DE JOS) (Sibiu»Porumbacu de Jos) Faună cinegetică. 8. XIII. Cerb lopătar.6. Cerb lopătar. ZONĂ CINEGETICĂ (în AŢEL) (Sibiu»Aţel) Faună cinegetică.

cu modificări renascentiste şi fortificaţii din 1519 şi cu unele refaceri şi transformări din 1797 şi 1859. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din BAZNA) (Sibiu»Bazna) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Are orgă acţionată pneumatic. XV. 5. BISERICA DIN COPŞA MARE (Sibiu»Biertan) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din AVRIG) (Sibiu»Avrig) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din BUZD) (Sibiu»Buzd) . BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din AŢEL) (Sibiu»Aţel) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. dublat în 3 părţi cu turnuri. Din vechiul edificiu se mai păstrează doar turnul-clopotniţă şi portalul romanic. în stil romanic. Biserică în stil gotic (sec. Turnul-clopotniţă are 3 nivele. XV în stil gotic târziu. fiind fortificată în anul 1524. Are ancadramentele ferestrelor bogat ornamentate.243 - . A fost construită în sec. A fost construită în perioada 1265-1270. Datează din sec. 8. A fost construită în stil gotic în sec. cu modificări la sfârşitul sec. Pictura interioară a fost realizată în 1771 de Simion Zugravul din Craiova şi Constantin Zugravul. cu transformări din 1504-1506 ce i-au dat înfăţişarea de biserică-sală. 6. Zidul de incintă este de formă ovală. XIV.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. construită în anul 1402 în stil romanic. BISERICA EVANGHELICĂ (din DÂRLOS) (Sibiu»Dârlos) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 10. 4. Casa parohială a bisericii datează din 1826. instalată în 1731. XVIII. aparţinând goticului târziu. Iconostasul a fost realizat în 1801 de Vasile Munteanu din Sălişte. Este de tip hală. XIV). A fost construită în anul 1730 din bârne de brad. este fortificat şi are galerii de apărare şi acoperiş piramidal. 7. BISERICA EVANGHELICĂ (din DUPUŞ) (Sibiu»Dupuş) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 9. XV. Biserică fortificată de mari dimensiuni. fără turn. XVI (în anul 1506 a fost fortificată) şi sec. cu transformări din sec.

În sec. 11. XVII a fost înconjurată de o puternică centură de ziduri. A fost construită în anul 1414 şi fortificată în sec. în jurul bisericii s-a ridicat o puternică fortificaţie. Biserica datează din sec. în stil gotic. XVI. 14. Au . Are turn (sec. 16. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din ŞAROŞ PE TÂRNAVE) (Sibiu»Şaroş pe Târnave) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. a fost transformată într-o biserică de tip hală cu trei nave. Biserica are frumoase ancadramente gotice. XVIII. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din MOŞNA) (Sibiu»Moşna) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Accesul se face pe o scară spirală construită într-un mic turn aflat pe latura nordică. Reconstruită între anii 1468-1498. XV) şi casă parohială cu transformări în sec. Acesteia i s-a adăugat un turn masiv de apărare. A fost construită în sec. XIV (13501400). BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din CRISTIAN) (Sibiu»Cristian) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este una dintre cele mai reprezentative şi frumoase biserici fortificate din Transilvania. întărită cu turnuri de apărare.244 - . Iniţial a fost biserică romanică (prima jumătate a sec. 15. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din IGHIŞU NOU) (Sibiu»Ighişu Nou) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. În sec. de la sfârşitul sec. XVI. XV. XIV). Este o bazilică gotică timpurie. fiind realizată în stil gotic. cu cor flancat de două capele. XVI şi a suferit unele modificări în sec. Fortificaţia s-a realizat pe la 1330 în jurul unei biserici existente. aşezat pe porţiunea de navă vecină cu corul. 12. XIII. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din RICHIŞ) (Sibiu»Richiş) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. A fost fortificată în sec. 13. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din SATUL AXENTE SEVER) (Sibiu»Axente Sever) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Turnul clopotniţă a fost ridicat în anul 1515. A fost zidită între anii 1480-1486.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. ceea ce o deosebeşte de celelalte biserici din Transilvania. XIX.

foarte valoroasă. 22. BISERICA EVANGHELICĂ Sf. 20. Arhangheli Mihail şi Gavriil (din OCNA SIBIULUI) (Sibiu»Ocna Sibiului) . 17. cu pridvor pătrat şi cu turnul clopotniţă pe pronaos. BISERICA ORTODOXĂ Cuvioasa Parascheva (din RĂŞINARI) (Sibiu»Răşinari) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Pictura interioară şi exterioară. în stil bizantin. construită în secolul XIII în stil romanic. Picturile murale au fost efectuate în anul 1805. Petru" este un monument istoric şi de arhitectură religioasă de mari dimensiuni.fost realizate transformări în sec. A fost construită în 1790. 23. XVIII-XIX. Este cea mai veche biserică romanică din România. Biserica este ctitorie din anul 1653 a domnitorului Matei Basarab. fiind amplificată şi fortificată în secolele XV-XVI cu o centură de ziduri groase şi înalte de 8 m. de locuitorii satului. BISERICA ORTODOXĂ Buna Vestire (din CRISTIAN) (Sibiu»Cristian) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este de plan dreptunghiular. Au fost făcute unele modificări în sec. Mihail (din CISNĂDIOARA) (Sibiu»Cisnădioara) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. străjuite de turnuri de apă. Forma actuală datează de la reparaţia din 1840. pe locul unei biserici mai vechi ce data din anul 1383. Remarcabile sunt decorurile exterioare. de mari dimensiuni. BISERICA Sf. XV şi XIX. BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ Sf. BISERICA ORTODOXĂ Duminica Floriilor (din AVRIG) (Sibiu»Avrig) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. în stil baroc. pictura. a fost realizată în 1762 de zugravii Ionaşcu şi Pană. 19. menţionată documentar în anul 1223. BISERICA ORTODOXĂ Sf. Nicolae (din TURNU ROŞU) (Sibiu»Turnu Roşu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 18. 21. A fost construită în anul 1755. Biserica. a fost construită între anii 1752-1758.245 - . în stil baroc. Petru (Sibiu»Valea Viilor) Biserica evanghelică fortificată cu hramul "Sf.

Aici se păstrează o colecţie de icoane pe lemn şi sticlă. precum şi multe cărţi vechi. Anton (din MEDIAŞ) (Sibiu»Mediaş) Monument istoric. 30. cu navă centrală având bolţi gotice pe nervuri în reţea din sec. Biserica a fost construită în anul 1742 de fraţii Cândeşti. XV. Biserica ortodoxă a fost construită în perioada 1697-1701 prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. BISERICA-CETATE (din OCNA SIBIULUI) (Sibiu»Ocna Sibiului) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 29. BISERICA Sf. cât şi în exterior. Ioan Botezătorul (din SĂLIŞTE) (Sibiu»Sălişte) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. fiind amintită documentar în anul 1322. 28. A fostonstruită între anii 1785-1795. 27. A fost construită în stil romanic. CASA EPISCOPIEI ORTODOXE (în RĂŞINARI) (Sibiu»Răşinari) Monument istoric şi de arhitectură laică. de pictorul Vicentius Cibiniensis. CASTEL-FORTIFICAŢII IN ZONA CENTRALĂ (din MEDIAŞ) CATEDRALA ARMENEASCĂ (din DUMBRĂVENI) (Sibiu»Dumbrăveni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. CĂMINUL Sf. XIII.246 - . în perioada 1240-1280. Este pictată atât în interior. Este fosta reşedinţă a episcopilor sârbi stabiliţi aici pe la 1700. 25. CETATEA SĂTEASCĂ CU BISERICĂ (din DEALU FRUMOS) (Sibiu»Dealu Frumos) . Picturile murale interioare au fost executate în anul 1522 în stilul Renaşterii. Turnul-clopotniţă a fost construit în anul 1816. 24. Construcţia datează din sec. pe locul bisericii de lemn ctitorită de Mihai Viteazul în 1599 după lupta de la Şelimbăr. Cetatea a fost zidită probabil la finele sec. XVI. în stil baroc şi neoclasic.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 26. CETATEA SALGO (CETATEA SIBIEL) (Sibiu»Sibiel) Monument istoric şi de arhitectură.

XVIII prin adăugarea zidurilor de cărămidă ce închid un spaţiu de formă trapezoidală cu 2 curţi. XIV-XVI şi refăcută în sec. Ansamblul de la Biertan este situat pe o colină în mijlocul oraşului şi se află într-o stare foarte bună de conservare. iniţial romanică. A fost transformată în sec. Cetatea are ziduri din piatră brută unită cu mortar. CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICĂ (din MIERCUREA SIBIULUI) (Sibiu»Miercurea Sibiului) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. amplificată în sec. iniţial fiind bazilică romanică. 36. Biserica din interiorul ei datează din anul 1502. CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICA EVANGHELICĂ (din AGNITA) (Sibiu»Agnita) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. fiind construită în stil gotic. 31. transformată ulterior în stil gotic. A fost începută în sec. CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICA EVANGHELICĂ (din BIERTAN) (Sibiu»Biertan) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. CETATEA SĂTEASCĂ CU BISERICĂ EVANGHELICĂ (din CURCIU) (Sibiu»Dârlos) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. ea fiind refăcută în stil baroc.247 - . Cetatea datează de la începutul sec. XVI în jurul bisericii ridicate la sfârşitul sec. XV în biserică-hală în stil gotic. XV şi amplificată succesiv până în sec. Biserica a fost realizată în sec. XVI. 34. 4 turnuri şi 2 bastioane.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Cetate cu biserică evanghelică de incintă ce datează din sec. Păstrează fragmente de pictură originală (cu refaceri din 1718). XIII (azi biserică evanghelică). XV-XVI. aspectul sitului nefiind modificat de clădirile supradimensionate de dată mai recentă. . Cetatea a fost construită în sec. 35. CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICĂ (din ALMA) (Sibiu»Alma) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. În interiorul cetăţii se află o biserică evanghelică (15001525). A fost realizată în sec. CETATEA SLIMNICULUI (STOLZEMBURG) (Sibiu»Slimnic) Monument istoric. 32. XVII. Din construcţia iniţială a bisericii se mai păstrează doar turnul clopotniţă. 33. XIII în stil romanic. XIII.

41.Sibiu. CENTRU ETNOGRAFIC (în JINA) (Sibiu»Jina) Arhitectură şi artă populară. Se compune dintr-o incintă flancată de bastioane. XVIII. 38. SCHITUL FLOREŞTI (Sibiu»Sălişte) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 39. zugrăveala albastră. Pe faţadele ei sunt înscrise numele eroilor sălişteni din timpul primului război mondial şi al ctitorilor. 40. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. Din anul 1908 a devenit sanatoriu. având rolul de a bara Oltul în punctul unde trecătoarea se deschide spre Transilvania. în stil baroc. Clădirea vechiului oficiu poştal a fost construită între anii 17561760. Avea rol de tranzit pe drumurile Braşov . CLĂDIREA VECHIULUI OFICIU POŞTAL (din PORUMBACU DE JOS) (Sibiu»Porumbacu de Jos) Monument istoric. A fost ridicat în anul 1932 în amintirea victoriei obţinute de Mihai Viteazul în lupta cu oastea lui Andrei Bathory. Fortificaţie medievală ce a fost ridicată după 1453 de Iancu de Hunedoara. A fost construit în anul 1762. . 42. Loc în care armata condusă de Mihai Vieazul a învins (la 18-28 octombrie 1599) oastea transilvană a principelui Andrei Bathory. ca reşedinţă de vară a baronului Samuel Brukenthal. Are un frumos parc. Este realizat după modelul Palatului Schonbrunn din Viena. LOC ISTORIC . Biserica a fost construită în sec. colibe din hotarul satului. MONUMENT COMEMORATIV (în ŞELIMBĂR) (Sibiu»Şelimbăr) Monument comemorativ. Arhitectură populară: case vechi din lemn cu arhitectură tradiţională (acoperiş cu site. ferestre mici. după dărâmarea de către acesta a cetăţii de la Tălmaci (1370). RUINELE CETĂŢII TURNU ROŞU (Sibiu»Boiţa) Monument istoric. pentru iernarea animalelor. Această bătălie a deschis drumul stăpânirii Transilvaniei de către voievodul român.Făgăraş . PALATUL BRUKENTHAL (Sibiu»Avrig) Monument istoric şi de arhitectură laică. porţi din lemn).37.248 - .ŞELIMBĂR (Sibiu»Şelimbăr) Loc istoric.

Obiceiuri tradiţionale calendaristice: Blumentag . COLECŢIE ETNOGRAFICĂ (în JINA) (Sibiu»Jina) .Jinăreasca. Obiceiuri populare tradiţionale: dansuri populare ciobăneşti. CENTRU FOLCLORIC (în JINA) (Sibiu»Jina) Creaţie populară. Dansuri săseşti.2. CENTRU FOLCLORIC (în GALEŞ) (Sibiu»Sălişte) Manifestări populare tradiţionale. cor mixt. CENTRU FOLCLORIC (din SĂLIŞTE) (Sibiu»Sălişte) Creaţie populară. obiceiuri populare legate de practicarea păstoritului. 9. bătuta. fomaţie de dansuri populare (Jieneasca . 8. 6. obiceiuri populare legate de practicarea păstoritului. cântece). Renumit cor bărbătesc ţărănesc. CENTRU FOLCLORIC (în COVEŞ) (Sibiu»Coveş) Creaţie populară. Ansamblu folcloric (dansuri.ziua florilor. festivalul folcloric „Sus pe muntele din Jina (iulie). ce se desfăşoară în luna februarie. botezuri).iunie şi iulie. 3. sărbătoarea înverzirii fagului . CENTRU FOLCLORIC (în CÂRŢA) (Sibiu»Cârţa) Creaţie populară. 10. obiceiuri tradiţionale populare săseşti (nunţi. CENTRU FOLCLORIC (în POIANA SIBIULUI) (Sibiu»Poiana Sibiului) Creaţie populară. Hodăitele (focuri făcute de băieţi pe dealuri.249 - . 4. Manifestări tradiţionale („Maialuri . CENTRU FOLCLORIC (în RĂŞINARI) (Sibiu»Răşinari) Creaţie populară. Prinsul văruţelor (martie). sărbătorile de iarnă). Folclor muzical. Ansamblu coral (înfiinţat în anul 1883). 7. calendaristice (Paşte. învârtita). Nedeie (15 august). formaţie de fluieraşi. Obiceiuri populare tradiţionale: formaţie de fluieraşi (cântece păstoreşti bătrâneşti). folclor săsesc.aprilie). CENTRU FOLCLORIC SĂSESC (în SATUL AXENTE SEVER) (Sibiu»Axente Sever) Creaţie populară. Dansuri populare. la care se strigau numele fetelor de măritat). 5.

istorie locală. ţesături. Sunt prezentate: unelte legate de agricultură. Profil: etnografie şi artă populară. icoane pe sticlă. cărţi vechi bisericesti. Profil: etnografie. MUZEU SĂTESC (în SIBIEL) (Sibiu»Sibiel) Muzeu sătesc. port popular. bâte ciobăneşti şi tahorci ciobăneşti (cojoace). MUZEUL ETNOGRAFIC (din BOIŢA) (Sibiu»Boiţa) Muzeu etnografic. icoane pe sticlă. agregate ale oieritului vechi. documente. creşterea animalelor. Profil: etnografie.250 - . prelucrarea fibrelor textile şi a ţesăturilor. XVIII-XIX). unelte de păstorit. 15. pive şi vâltori. istoricul localităţii . Sunt prezentate: vase de lemn. lăzi de zestre. Sunt prezentate unelte legate de creşterea vitelor. 17. 13. 18. COLECŢIE MUZEALĂ (în SATUL VALE) (Sibiu»Sălişte) Muzeu etnografic. pomicultură. păstorit. carte rară. Unele sunt piese rare sau unicate: obiecte folosite de localnici în pregătirea păstoritului şi agriculturii. Profil: etnografie. 16. Sunt expuse icoane pe sticlă şi lemn (sec. Sunt expuse: unelte.Muzeu sătesc. tăierea şi prelucrarea lemnului. fabricarea uleiului. mobilier sătesc. furci cu coarne. Sunt expuse ţesături şi piese de port popular. varietate de fluiere. Profil: etnografie şi artă populară. ceramică. obiecte de uz gospodăresc. Prezintă exponate de artă populară specifice mărginenilor din împrejurimile Săliştei. mobilier vechi. MUZEU ETNOGRAFIC (în POIANA SIBIULUI) (Sibiu»Poiana Sibiului) Muzeu comunal (etnografic). obiecte din ceramică specifică artei populare locale (circa 1. obiecte de uz casnic. MUZEU ETNOGRAFIC (în RĂŞINARI) (Sibiu»Răşinari) Muzeu etnografic. 12. arta cojocăritului. 14. Profil: etnografie. MUZEU ETNOGRAFIC (în GURA RÂULUI) (Sibiu»Gura Râului) Muzeu etnografic. 11. MUZEU SĂTESC (în GALEŞ) (Sibiu»Sălişte) Muzeu comunal.200 exponate). mobilier). acte de cancelarie. icoane pe sticlă. etc. icoane. ceramică. textile. Sunt expuse unelte şi obiecte din lemn sculptat (furci de tors. Profil: etnografie şi artă populară. MUZEUL ETNOGRAFIC (din CISNĂDIOARA) (Sibiu»Cisnădioara) . etc. ceramică.

ţesături. Prelucrarea artistică a lemnului. Clima este tipic montană cu temperaturi medii de 4 grade Celsius (12 grade Celsius în iulie. 20. Sunt prezentate elemente de port popular. STAŢIUNI BALNEARE . STAŢIUNI MONTANE PĂLTINIŞ (Sibiu»Păltiniş) Staţiune montană. Sunt prezentate piese etnografice şi de artă populară din zonă (predomină ţesăturile). Prelucrarea artistică a lemnului. Port popular. Obiceiuri tradiţionale calendaristice (Junii satului) şi familiale (nunta). LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE SIBIEL (Sibiu»Sălişte) Sat turistic.251 - . Profil: etnografie. unelte de lucru. Ţesături şi cusături. Ţesături şi cusături. Sat cu structură tradiţională. obiecte de uz gospodăresc. tradiţionala cunună pusă pe căpriorii casei în construcţie. MUZEUL SĂTESC (din CRISTIAN) (Sibiu»Cristian) Muzeu comunal etnografic. modalităţi arhaice de spălat rufele la râu. 21. cu funcţionare permanentă. -6 grade Celsius în ianuarie) şi precipitaţii abundente (peste 1000 mm anual). Profil: etnografie. situată la 1450 m altitudine.Muzeu etnografic. Port popular. Sunt prezentate: aspecte specifice locale ale casei tradiţionale. ceramică de Cârţişoara. moară cu trei roţi cu cupe încă în funcţiune. mobilier. SIBIEL (Sibiu»Sălişte) Sat turistic. Obiceiuri tradiţionale calendaristice (Junii satului) şi familiale (nunta). climaterică şi de odihnă de interes general. Sat cu structură tradiţională. 19. toate ilustrând viaţa şi activitatea saşilor de aici. MUZEUL ETNOGRAFIC AL CÂRŢIŞOAREI (Sibiu»Cârţişoara) Muzeu etnografic.

SUCEAVA RESURSE NATURALE MUNŢI 1. nămol mineral. Factori de cură: . MUNŢII BISTRIŢA (Suceava) Munţii Bistriţei. OCNA SIBIULUI (Sibiu»Ocna Sibiului) Staţiune balneoclimaterică. bioclimat sedativ de cruţare. Staţiune balneoclimaterică de interes general. de cruţare. parte componentă a lanţului de munţi vulcanici. cu activitate sezonieră. bromurate. 2. sunt străpunşi în partea lor nordică de valea Bistriţei. Munţii Stânişoarei. limitat de valea superioară a Moldovei. . sistem de masive muntoase în N Carpaţilor Orientali. cu funcţionare permanentă.BAZNA (Sibiu»Bazna) Staţiune balneoclimaterică. situată la 230 m altitudine. MUNŢII CĂLIMANI (Suceava) Masiv muntos vulcanic situat pe rama internă a Carpaţilor Orientali. la V. valea Bistricioarei. iodurate. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE 1. cu funcţionare permanentă.nămol sapropelic. . MIERCUREA BĂI (Sibiu»Miercurea Sibiului) Staţiune balneoclimaterică de interes local. cu climat de depresiune intramontană colinară. la S. iodurate. Munţii Călimani constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din Carpaţii româneşti. sodice concentrate. la E şi Munţii Călimani şi Depresiunea Dornelor. slab bromurate.252 - .bioclimat sedativ. situată la 408 m altitudine. hipertone. situată la 321 m altitudine.ape minerale clorurate. în N. Factori naturali de cură: izvoare de ape minerale cloruro-sodice. . Staţiune balneoclimaterică de interes general. 2. sulfuros.

cu o creastă principală care coboară de la 1932 m în NV (vf. 4. între Sălăuţa. MUNŢII RODNA (Suceava) Cel mai mare dintre toate masivele cristalino-mezozoice ale Carpaţlor Orientali.253 - . Secu. MUNŢII SUHARD (Suceava) Masiv muntos situat în partea de N a Carpaţilor Orientali. MUNŢII STÂNIŞOAREI (Suceava) Masiv montan situat la N de Bistriţa. şisturi. MOLDOVA (Suceava) Râu. Munţii Rodnei ocupă un spaţiu vast. ce dau vârfuri şi culmi înalte. umplut cu calcare mezozoice care stau pe un suport de roci cristaline. masivul Rarău corespunde unui sinclinal suspendat. Hangu. afluent al Dunării. Omu. marne. Nemţişor).3. pe care s-au dezvoltat culmi joase. Are 706 km. bazinul hidrografic are . din care 559 km pe teritoriul României. afluent al Siretului în aval de municipiul Roman. BISTRIŢA (Suceava) Râu. alcătuit din gresii. altitudinea maximă a masivului) la 1639 m în SE (vf. cu direcţie NV-SE. afluent al Siretului la 10 km aval de Bacău. 6. conglomerate. argile. Are o lungime de 216 km şi o suprafaţă a bazinului de 4326 kmp. Munţii Suhard au aspectul unei culmi prelungi. RÂURI 1. mici depresiuni şi sectoare de vale lărgite şi umanizate (Pipirig. SIRET (Suceava) Râu în partea de E a României. cu direcţie generală de curgere NNV-SSE. Ouşoru). între văile Moldovei (la N) şi Bistriţei (la S). 2. MUNŢII RARĂU (Suceava) Masiv muntos situat în partea de N a Munţilor Bistriţei (Carpaţii Orientali). Situat la marginea externă a zonei cristalinomezozoice. 3. Someşu Mare şi Depresiunea Maramureşului. Are 283 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 7039 kmp. 5. alcătuit din şisturi cristaline şi dolomit.

REZERVAŢIE DENDROLOGICĂ (în VATRA DORNEI) (Suceava»Vatra Dornei) Parc naţional. adevărate dantelării de calcar. fagul. Cheia are un traseu sinuos.8% din suprafaţa României). FENOMENE ŞI STRUCTURI GEOLOGICE 1. care ocupă 18. pe râul Bistriţa. 5. CHEI CHEIA ZUGRENI (Suceava»Vatra Dornei) Se află la 20 km de Vatra Dornei.835 kmp. 4. REZERVAŢIA NATURALĂ CODRUL SLĂTIOAREI (Suceava»Slătioara) Rezervaţie naturală (forestieră). ce domină întreg peisajul montan. REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ (la POJORÂTA) (Suceava»Pojorâta) . bradul.254 - . afin). SOMEŞU MARE (Suceava) Râu în N României. Pădure în suprafaţă de 393 ha cu specii cum ar fi: molidul.890 kmp pe teritoriul României (cel mai mare bazin hidrografic din ţară. Are 173 km lungime si o suprafaţă a bazinului de 2298 kmp.44. exemplare rare de tisă precum şi arbuşti (ienupăr. Cheia are o suprafaţă de 100 ha şi este declarată rezervaţie geologică şi floristică. MONUMENTE ALE NATURII 1. pinul. prezentând în amonte o despletire de braţe care prind între ele o stâncă de peste 60 m. 2. Parc dendrologic amenajat în anul 1962 pe o suprafaţă de 50 ha. cu cea mai mare extindere a cursului şi bazinului său pe teritoriul judeţului Bistriţa Năsăud: 118 km. SUCEAVA (Suceava) Râu în NE României. Rezervaţie naturală întinsă pe o suprafaţă de 568 ha. afluent al Siretului pe teritoriul comunei Liteni. pe teritoriul judeţului Suceava. salcia căprească. 2. din care 42. iar suprafaţa bazinului este 4490 kmp. la o altitudine de 1647 m. carpen de munte. REZERVAŢIA "PIETRELE DOAMNEI" (Suceava»Câmpulung Moldovenesc) Pietrele Doamnei sunt situate în Masivul Rarău.

8. REZERVAŢII NATURALE 1. REZERVAŢIE NATURALĂ (în LUNCA) (Suceava»Zamostea) . Pădure în suprafaţă de 393 ha cu specii cum ar fi: molidul. bradul. pinul. carpen de munte. REZERVAŢIA CINEGETICĂ GIUMALĂU (Suceava»Gura Humorului) Rezervaţie cinegetică ce se întinde pe o suprafaţă de 211 ha. PARCUL NATURAL (Suceava»Vatra Dornei) Parc amenajat în anul 1862. salcia căprească. afin). Mlaştină de turbă unde vegetează pinul şi relicte glaciare: mesteacănul pitic. REZERVAŢIA FORESTIERĂ FĂGETU DRAGOMIRNEI (Suceava»Mitocu Dragomirnei) Rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 131 ha. 3. 5. 4. REZERVAŢIE DENDROLOGICĂ (în VATRA DORNEI) (Suceava»Vatra Dornei) Parc naţional. pinul şi peştera Luanei. Ocroteşte plante rare. cu o suprafaţă de 50 ha.255 - . aflat în dreapta râului Dorna. 9. fagul.Rezervaţie paleontologică (1 ha ) cu urme de corali. 6. 7. REZERVAŢIA FLORISTICĂ RĂCHITIŞU-GLODU (Suceava»Panaci) Are o suprafaţă de 177 ha. REZERVAŢIA NATURALĂ CODRUL SLĂTIOAREI (Suceava»Slătioara) Rezervaţie naturală (forestieră). REZERVAŢIE NATURALĂ (în COŞNA) (Suceava»Dorna Candrenilor) Rezervaţie naturală. REZERVAŢIA NATURALĂ TINOVUL ŞARU DORNEI (Suceava»Şaru Dornei) Rezervaţie naturală (35 ha) în cadrul căreia vegetează muşchiul de turbă. exemplare rare de tisă precum şi arbuşti (ienupăr. cum sunt: strugurele ursului. 2. muşchiul frunzos. roua cerului etc. Rezervaţie dendrologică. Parc dendrologic amenajat în anul 1962 pe o suprafaţă de 50 ha.

raţe sălbatice. REZERVAŢIE NATURALĂ (în SALCEA) (Suceava»Salcea) Rezervaţie naturală complexă de nuferi albi şi galbeni. 12.Cea mai veche clădire bisericească de zid din Moldova. Este alcătuită din stejeret de luncă şi plante ocrotite. numeroase alge şi o specie rară de rogoz. Biserica este atribuită lui Ştefan cel Mare care ar fi ctitorit-o în 1467 după victoria asupra lui Matei Corvin. relict glaciar. Are o înfăţişare simplă asemănătoare caselor ţărăneşti bucovinene. laleaua pestriţă ş. Nicolae) (Suceava»Rădăuţi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA CATOLICĂ Maica Domnului (din SIRET) (Suceava»Siret) . Rezervaţia Răchitişu Mare 177. BISERICA BOGDANA (Sf. Ctitorie a domnitorului Bogdan I . 10. 14. Gheorghe) (din BAIA) (Suceava»Baia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 2. BISERICA ALBĂ (Sf. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. 3. 11. acoperită cu exemplare rare de pin cu un strat de muşchi de turbă. Mlaştină oligotrofă (677 ha).a. REZERVAŢII NATURALE (în MOLDOVA SULIŢA) (Suceava»Moldova Suliţa) Rezervaţii botanice Rezervaţia Tinovu Găina: cu mesteacăn pitic. REZERVAŢIE NATURALĂ TINOVU MARE (Suceava»Poiana Stampei) Rezervaţie naturală. REZERVAŢIE PALEONTOLOGICĂ (la POJORÂTA) (Suceava»Pojorâta) Rezervaţie paleontologică (1 ha ) cu urme de corali. stuf.256 - .5 ha cu plante rare (strugurii ursului). REZERVAŢIE NATURALĂ (la POJORÂTA) (Suceava»Pojorâta) Rezervaţie naturală de molidişuri seculare (290 ha) pe Valea Putnei. 13. între care papucul doamnei.Rezervaţie naturală (botanică). Restaurată în 1967.

BISERICA Sfânta Cruce este ctitoria domnitorului Ştefan cel Mare din anul 1487. IOAN BOTEZĂTORUL (din ARBORE) (Suceava»Arbore) . Ctitorie din anul 1487 a lui Ştefan cel Mare. 4. Biserică construită în perioada 1672-1674 prin osârdia domnitorului Ştefan Petriceicu. 9. Treime (din SIRET) (Suceava»Siret) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie atribuită de unii cercetători voievodului Sas (1354-1358).a avut sediul episcopia catolică. Este prima biserică de plan triconic din Moldova construită din piatră brută cu decor de ceramică smălţuită pe faţade. 10. ce impresionează prin armonia desăvârşită a proporţiilor. iar de alţii domnitorului Petru I Muşat (1375-1391). 5. BISERICA Înălţarea Sfintei Cruci (din PĂTRĂUŢI) (Suceava»Pătrăuţi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. pe locul unei vechi biserici zidite de Margareta Muşat (mama lui Petru Muşat) înainte de anul 1384. În anul 1503 Ştefan cel Mare a început construcţia bisericii în amintirea tatălui său. Ioan Botezătorul (din SIRET) (Suceava»Siret) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. biserica a fost construită în 1468 pe locul uneia din 1353 (atribuită lui Dragoş Vodă) cu pridvor adăugat în 1778 şi abside în 1781. BISERICA TĂIEREA CAPULUI SF. 7. decoraţia foarte simplă şi de dimensiuni reduse. BISERICA DIN ZID TĂIEREA CAPULUI SF. BISERICA Sf. fiind terminată în anul 1504 de către fiul său Bogdan al III lea cel Chior. stilizarea formelor. BISERICA DIN LEMN (din PUTNA) (Suceava»Putna) Monument istoric de arhitectură religioasă. 8. BISERICA MILIŞĂUŢI Sf. BISERICA Sf.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. ION BOTEZĂTORUL (din REUSENI) (Suceava»Udeşti/Reuseni) Monument istoric de arhitectură religioasă. Biserică construită în 1371 în cadrul căreia şi. 6.257 - . După 1646 biserica a rămas în ruină. biserica a fost distrusă de armata austriacă în timpul primului război mondial. Procopie (Suceava»Milişăuţi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.

XVI. Construcţia datează din timpul domniei lui Petru I Muşat. Aici a murit în 1504. la iniţierea portarului (persoană însărcinată cu paza Curţii Domneşti) Luca Arbore (înmormântat în incinta ei).Biserica mică din cimitir zidită în 1602. CHILIA SF. Mănăstirea Probota este o ctitorie din anul 1530 a domnitorului Petru Rareş. Mănăstirea Humor (de maici) a fost întemeiată înainte de anul 1415 de vornicul Ivan Oană. a fost construita in sec. a rezistat multor atacuri otomane şi ale polonilor. 13. 17. o turlă înaltă de 42 m.5 km de Putna. MĂNĂSTIREA HUMOR (Suceava»Mănăstirea Humorului) Monument istoric de arhitectură religioasă. CETATEA SUCEAVA (Suceava»Suceava) Monument istoric şi de arhitectură laică. biserica şi chiliile s-au prăbuşit. Ştefan cel Mare şi Vasile Lupu au adus unele îmbunătăţiri clădirii. 15. Ctitorie a lui Petru Muşat din 1388. . 11. 12. Legenda spune ca domnitorul Stefan cel Mare se sfatuia adesea cu sihastrul Daniil.Biserica mare ridicată în 1608-1609 cu o linie arhitectonică suplă. DANIIL SIHASTRU (Suceava»Putna) Situata la 1. rămânând în ruină.258 - . construită în stilul arhitecturii munteneşti. MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA (Suceava»Mitocu Dragomirnei) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 14. Cuprinde: . Ctitorie din 1602-1609 a mitropolitului Anastasie Crimca. CURTEA DOMNEASCĂ (Suceava»Suceava) Situată în perimetrul vechiului oraş medieval. MĂNĂSTIREA MOLDOVIŢA (Suceava»Vatra Moldoviţei) Monument istoric de arhitectură religioasă. la începutul sec. . 16. întărită în două rânduri de Ştefan cel Mare. Ştefan cel Mare. Zidită între 2 aprilie şi 29 august 1503. XV. cu sprijinul lui Ştefan cel Mare. Mănăstirea Moldoviţa (de maici) este o ctitorie din anii 1402-1410 a lui Alexandru cel Bun.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Din cauza unor ploi torenţiale ce au determinat alunecări de teren. MĂNĂSTIREA PROBOTA (Suceava»Probota) Monument istoric de arhitectură religioasă.

ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR . Cuprinde: . MĂNĂSTIREA SLATINA (Suceava»Slatina/Praxia) Monument istoric de arhitectură religioasă. Reînfiinţată în 1997 în prezenţa Prea Fericitului Teoctist. Biserica mănăstirii Sf.Biserica Schimbarea la faţă: În pronaosul ei se află un tablou votiv ce înfăţişează întreaga familie a lui Alexandru Lăpuşneanu.259 - . Cuprinde: . A funcţionat în anul 1785 când a fost temporar desfiinţată de austrieci. În 1611-1617 s-a construit pridvorul mare al bisericii. MĂNĂSTIREA SUCEVIŢA (Suceava»Suceviţa) Monument istoric de arhitectură religioasă. MĂNĂSTIREA SOLCA (Suceava»Solca) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. MĂNĂSTIREA RARĂU (Suceava»Broşteni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea Voroneţ (de maici) cu biserica "Sfântul Gheorghe" este o ctitorie de mari dimensiuni a domnului Ştefan cel Mare. ridicată pe locul unui vechi schit din lemn. MĂNĂSTIREA Sf.18. MĂNĂSTIREA VORONEŢ (Suceava»Voroneţ) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 19. construită în 1466-1469. 24. a fost refăcută de Ştefan cel Mare în 1481 din cauza unui cumplit incendiu. Prezintă picturi murale bine păstrate realizate de pictorul grec Stamatello Cotronas. Ctitorie din anii 1612-1622 a domnitorului Ştefan II Tomşa. Nicolae (din RÂŞCA) (Suceava»Râşca) Monument istoric de arhitectură religioasă. pe locul unei biserici vechi a fostei sihăstriei Dodu (sf. MĂNĂSTIREA PUTNA (Suceava»Putna) Monument istoric de arhitectură religioasă. XV). 21. Prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare.Biserica Adormirea Maicii Domnului. Ioan Bogoslavul construită potrivit legendei de către Petru Rareş în timpul celei de a doua domnii. 23. 20. 22. Biserica a fost restaurată în anii 1901-1902 şi 1985-1990. iar chiliile în 1821-1842. Ctitorie din anii 1554-1561 a lui Alexandru Lăpuşneanu. Ctitorie din anii 1581-1584 a lui Gheorghe Movilă cu adăugiri (pridvor. Ctitorie a lui Petru Rareş (1540-1542). ziduri de incintă şi turnuri de apărare) ale fratelui acestuia Ieremia Movilă. sec.

Centru de ţesături populare (scoarţe. VAMA (Suceava»Vama) Localitate cu largă circulaţie turistică. Centru de ceramică populară 6. SUCEVIŢA (Suceava»Suceviţa) Localitate cu o largă circulaţie turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale. 4. Artă populară. a bundiţelor şi chimirelor.CASA ATELIER COLIBABA (Suceava»Rădăuţi) Atelierul produce ceramică în stilurile zonei. STAŢIUNI MONTANE VATRA DORNEI (Suceava»Vatra Dornei) . dar încearcă şi o tradiţie modernă a unor vechi motive preistorice (în special ceramică pictată în Cucuteni). Important centru de dulgherit şi de confecţionare a uneltelor casnice. Artă şi arhitectură populară. MĂNĂSTIREA HUMORULUI (Suceava»Mănăstirea Humorului) Localitate cu largă circulaţie turistică. prelucrarea artistică a lemnului. Artă şi arhitectură populară: cusături. VATRA MOLDOVIŢEI (Suceava»Vatra Moldoviţei) Localitate cu largă circulaţie turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale. VORONEŢ (Suceava»Voroneţ) Localitate cu largă circulaţie turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale. case cu arhitectură populară tradiţională.) 2. 3. etc. Piuă pentru bătut sumane.260 - . ţesături. 5. Artă populară. REUSENI (Suceava»Udeşti/Reuseni) Localitate cu largă circulaţie turistică şi structuri arhitecturale tradiţionale. ştergare. LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE 1.

Ichtiofaună: crap. cu veri răcoroase şi ierni friguroase. volumul: 18 mil. Datorită calităţilor gustative aceste ape sunt utilizate în special ca ape de masă. situată într-una din cele mai pitoreşti depresiuni din Carpaţii Orientali. DUNĂREA (Teleorman) . lungimea: 5 km. cu activitate permanentă. TELEORMAN RESURSE NATURALE LACURI LACUL SUHAIA (Teleorman»Suhaia) Lac natural. Climat continental de depresiune intramontană.Staţiune balneară şi montană de interes general. situată într-una din cele mai pitoreşti depresiuni din Carpaţii Orientali. calcice. analizate pentru prima oară de geologul austriac Richard Hacquet. magneziene. hipotone. Ţara Dornelor. STAŢIUNI BALNEARE VATRA DORNEI (Suceava»Vatra Dornei) Staţiune balneară şi montană de interes general. la 808 m altitudine. la 808 m altitudine. ştiucă. cu activitate permanentă. cu veri răcoroase şi ierni friguroase ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE ŞARU DORNEI (Suceava»Şaru Dornei) Staţiune balneară recunoscută pentru apele sale minerale carbogazoase. Climat continental de depresiune intramontană. bicarbonate. Suprafaţa: 10. sodice. m3. Ţara Dornelor. somn. lăţimea: 2 km.261 - .94 km2. RÂURI 1.

biserica păstrează pictura murală interioară realizată de Gh. ctitoria lui Matei Basarab din anul 1647. OLT (Teleorman) Râu în partea centrală şi de S a României. Biserica. VEDEA (Teleorman) Râu în partea de S a României. Biserica. după Volga.7 mii kmp pe teritoriul României. BISERICA DIN LEMN Cuvioasa Parascheva (din VIDELE) (Teleorman»Videle) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Pantelimon (din VEDEA) (Teleorman»Vedea) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVI. 3. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp. ctitorie din sec. păstrează pictura murală realizată în sec. din care 221. 3. Construită în anul 1845. Arhangheli Mihail şi Gavriil (din VIDELE) (Teleorman»Videle) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Teleorman). Are o lungime de 215 km şi o suprafaţă a bazinului de 5450 kmp. COMPLEXUL FORTIFICAT La Ziduri (din TĂTĂRĂŞTII DE SUS) (Teleorman»Tătărăştii de Sus) . Biserica a fost construită în anul 1759. Biserica a aparţinut fostei mănăstiri Ţigănia-Drăgăneşti. 4. Dumitru (din COŞOTENI) (Teleorman»Vedea) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA Sf. Are 2860 km. BISERICA Sf. 2. prin pâraiele Breg şi Brigach. BISERICA DIN ZID Sf. cu direcţie predominantă de curgere N-S. afluent al Dunării pe teritoiul comunei Pietroşani (judeţul Teleorman).262 - . 2. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud.Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit. Aici au funcţionat primele şcoli din Teleorman. când i-au fost smulse uşile şi o parte din turlă. Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. a fost deteriorată de o puternică furtună în anul 1997. XIX. Tăttărescu. 5.

3. port popular. XIX de Ioniţă Bălăceanu. Locul în care în iulie 1848 I. Ţesături (borangic şi lână).IZLAZ (Teleorman»Islaz) Loc istoric. arhitectură populară tradiţională. ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ 1. Împletituri artistice din răchită. Ţesături de interior din lână şi bumbac. TIMIŞ . MĂNĂSTIREA PLĂVICENI-ALUNIŞ (Teleorman»Dudu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. a fost renovată la începutul sec. Port popular. Biserica-paraclis. gospodării cu structură tradiţională interioare tradiţionale. gospodării cu structură tradiţională. CENTRU ETNOGRAFIC (în SUHAIA) (Teleorman»Suhaia) Artă şi arhitectură populară.Monument istoric şi de arhitectură. CENTRU ETNOGRAFIC (în TĂTĂRĂŞTII DE SUS) (Teleorman»Tătărăştii de Sus) Artă şi arhitectură populară. instrumente muzicale (cobze). Evenimentul este marcat printr-un monument comemorativ. ţesături de interior (lână. construită în anul 1798. Cuprinde: Ruinele caselor boiereşti. H. care ce au aparţinut familiei Bălăceanu şi au fost construite în sec. 2. XVIII. Ţesături de interior. 4. CENTRU ETNOGRAFIC (în CONŢEŞTI) (Teleorman»Conţeşti) Artă şi arhitectură populară. 5. Mănăstirea a fost înfiinţată în anul 1646 de marele vornic Dragomir. bumbac). CENTRU ETNOGRAFIC (în SCRIOŞTEA) (Teleorman»Scrioştea) Artă şi arhitectură populară. Rădulescu a citit „Proclamaţia de la Islaz.263 - . 7. CENTRU ETNOGRAFIC (în VEDEA) (Teleorman»Vedea) Artă populară. 6. port popular. LOC ISTORIC .

289 kmp. 5.264 - . cu aspect de platouri fragmentate de văi înguste sub formă de chei. Prezintă un relief de culmi domoale. BEGA (Timiş) Râu cu o lungime de 255 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 2362 kmp. Munţii Poiana Ruscăi sunt alcătuiţi din şisturi cristaline şi petice de calcare şi dolomite cristalnie. Suprafaţa bazinului hidrografic este de 29. MUREŞ (Timiş) Cel mai mare afluent al Tisei şi al doilea râu al României. 3.RESURSE NATURALE MUNŢI MUNŢII POIANA RUSCĂI (Timiş) Masiv muntos situat în NE Munţilor Banatului. 4. Izvorăşte din Munţii Semenic. TIMIŞ (Timiş) . trece prin Reşiţa şi Bocşa 2. ca lungime. dintre care 761 km pe teritoriul României. afluent al Timişului pe teritoriul comunei Sacoşu Turcesc (judeţul Timiş). larg ondulate şi nivelate.890 kmp pe teritoriul României. după Dunăre. are altitudinea de 2010 m. dintre care 27. Are 803 km. BÂRZAVA (Timiş) Râu. afluent al Timişului. De forma trapezoidal neregulata cu marginile sinuoase. Are o lungime de 97 km şi o suprafaţă a bazinului de 667 kmp. POGĂNIŞ (Timiş) Râu. lacul este orientat pe directia vest . RÂURI 1.est si are lungimea de 182 m si latimea maxima de 101 m. LACURI LACUL AVRIG (Timiş»Poieni) Asezat intr-o caldare suspendata sub varfurile Ciortea. Are 127 km (pe teritoriul României) iar suprafaţa bazinului este de 1020 kmp.

Peştera prezintă o galerie aproape dreaptă din care se desprind mai multe culoare laterale. PUNCT FOSILIFER RĂDMĂNEŞTI (Timiş»Rădmăneşti) Rezervaţie naturală. PEŞTERA PIETROASA (Timiş»Poieni) Structură geologică. PĂDUREA CĂTĂLINA (Timiş»Hezeriş) . Rezervaţia conţine circa 12 specii de moluşte. Are o suprafaţă de 4 ha.265 - . PEŞTERA CU APĂ (din ROMÂNESTI) (Timiş»Româneşti) Structură geologică. având lungimea de aproximativ 340 m. Săpată în versantul nordic al Dealului lui Filip (Dosul Peşterii) este de mărime mijlocie. PEŞTERI 1. 2. iar suprafaţa bazinului este de 5795 kmp. între care unele rare sau unice. afluent al Dunării în aval de Belgrad. Peştera este unică în felul ei. datorită unei dominante cromatice numită de speologi albastru de Pietroasa FENOMENE ŞI STRUCTURI GEOLOGICE 1. Peştera este unică în felul ei. Este considerată printre cele mai interesante depozite cu faună ponţiană din întregul bazin Panonic. Peştera prezintă o galerie aproape dreaptă din care se desprind mai multe culoare laterale. Săpată în versantul nordic al Dealului lui Filip (Dosul Peşterii) este de mărime mijlocie. REZERVAŢII NATURALE 1. Cuprinde: insula Igriş (3 ha). INSULA IGRIŞ ŞI MOVILA SISITAK (Timiş»Sânpetru Mare) Rezervaţie naturală. Are o lungime de 350 km (dintre care 242 km pe teritoriul României). datorită unei dominante cromatice numită de speologi albastru de Pietroasa 3. PEŞTERA PIETROASA (Timiş»Poieni) Structură geologică. 2.Râu în SV României (în Banat). movila Sisitak (0. PEŞTERA CU APĂ (din ROMÂNESTI) (Timiş»Româneşti) Structură geologică.5 ha) 2. având lungimea de aproximativ 340 m.

Este considerată printre cele mai interesante depozite cu faună ponţiană din întregul bazin Panonic.Rezervaţie naturală (forestieră) 3. PĂDUREA CENAD (Timiş»Cenad) Rezervaţie naturală (forestieră). în care se află laleaua pestriţă (fritilaria maleagris). Rezervaţia conţine circa 12 specii de moluşte. 9. 1. REZERVAŢIE NATURALĂ (în BERINI) (Timiş»Berini) . 11. 8. Rezervaţie de soluri sărăturoase. Aici se află un complex de lacuri şi mlaştini (40 ha.Are o suprafaţă de 20 ha. ce are o suprafaţă de 279. PĂDUREA DUMBRAVA (Timiş»Buziaş) Rezervaţie forestieră. REZERVAŢIA SLATINA (SĂRĂTURILE DE LA DINIAŞ) (Timiş»Diniaş) Rezervaţie naturală (floristică). REZERVAŢIE NATURALĂ (FLORISTICĂ) (în DUBOZ) (Timiş»Duboz) Rezervaţie floristică.20 ha. 4. PAJISTEA CU NARCISE BĂTESTI (Timiş»Făget) Rezervaţie naturală.266 - .5 m adâncime). PARC DENDROLOGIC (în SURDUCU MIC) (Timiş»Surducu Mic) Parc dendrologic cu peste 500 de exemplare de arbori. REZERVAŢIA NATURALĂ (ORNITOLOGICĂ) DELTA BANATULUI (Timiş»Satchinez) Rezervaţie naturală (ornitologică). PUNCT FOSILIFER RĂDMĂNEŞTI (Timiş»Rădmăneşti) Rezervaţie naturală. Are o suprafaţă de 4 ha. între care unele rare sau unice. Rezervaţie forestieră (stejari). 6. 7. Pădurea Dumbrava este declarată rezervaţie forestieră 5. adăposteşte un mozaic de plante halofile care alcătuiesc vegetaţia de sărătură caracteristică acestei părţi din Câmpia Banatului 10.

267 - . Interiorul impresionează prin bolta semicilindrică. În biserică se află mormântul lui Ghiarturs. Are o suprafaţă de 70 ha în care creşte laleaua pestriţă. BISERICA DE LEMN Cuvioasa Parascheva (din BĂTESTI) (Timiş»Făget) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în sec. ALTE RESURSE NATURALE BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din CENAD) (Timiş»Cenad) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. întărită cu cinci cercuri duble. Biserica datează din anul 1179 2. cu refaceri şi picturi din 1783 executate de Gh. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ Sf. BISERICA CISTERIANĂ (în SÂNPETRU MARE) (Timiş»Sânpetru Mare) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA ORTODOXĂ (din SÂNNICOLAU MARE) (Timiş»Sânnicolau Mare) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. după sistemul de construcţie ceh. 4. BISERICA SÂRBEASCĂ Adormirea Maicii Domnului (din SÂNNICOLAU MARE) (Timiş»Sânnicolau Mare) . Deţine vitralii de o rară frumuseţe. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. Biserica a fost construită în anul 1776 5. Tereza (din LENAUHEIM) (Timiş»Lenauheim) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVI. REZERVAŢIE NATURALĂ (în LUCAREŢ) (Timiş»Lucareţ) Rezervaţie naturală (botanică). A fost construită în anul 1899. Are o suprafaţă de 2 ha. XIX (pe locul unei mănăstiri ortodoxe din 1002-1028).Loga 3.Rezervaţie naturală (botanică).14 m lăţime şi 12 m înălţime). 12. Biserica datează din sec. declarată plantă ocrotită. Diaconovii . Are dimensiuni de catedrală (34 m lungime.

reconstruită în sec. Este înconjurat de un parc dendrologic. Este decorat cu embleme nobiliare şi sculpturi heraldice. Construit în perioada 1307-1318 din iniţiativa lui Carol I Robert de Anjou. Biserica. unul dintre comandanţii săi. cuprinde picturi murale din 1770-1780. Este de fapt o casă nobiliară fortificată. BISERICA SÂRBEASCĂ Maica Domnului (din CIACOVA) (Timiş»Ciacova) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. remarcabilă prin caracterul bizantin şi o cruce sculptată în lemn (1760). BISERICA Sf.268 - . construită în perioada 17461768. MĂNĂSTIREA IZVORUL MIRON (Timiş»Româneşti) . XIII.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. MĂNĂSTIREA Adormirea Maicii Domnului (din HEZERIŞ) (Timiş»Hezeriş) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. LOC ISTORIC . iconostas pictat în 1771 de Dimitrie Popovici şi picturi murale din 1902-1903 (executate de Şt. la Morisena a murit voievodul Ahtum. 10.CENAD (Timiş»Cenad) Loc istoric. CASTEL (în BANLOC) (Timiş»Banloc) Monument Istoric şi de arhitectură laică. XVII şi picturi realizate în 1770-1779. 12. Construită în 1750-1753. A fost construită între 1783-1878. Arhangheli Mihail şi Gavriil (din BANLOC) (Timiş»Banloc) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. fapt ce l-a determinat pe regele ungur Ştefan cel Sfânt să atribuie localităţii numele trădătorului. Alexic) 7. căreia i s-a săpat un şanţ de apă şi s-au ridicat turnuri cu creneluri. Construit în anul 1750. XVI şi desfiinţată în 1777 din ordinul Imperiului Habsburgic) 8. Aici a existat mănăstirea Partoş (întemeiată în sec. de la care derivă numele actual 11. refăcut în 1790-1793. în lupta cu armata regelui ungar. poleită cu filigran de aur 6. Biserica are două piese valoroase: o icoană adusă de la Muntele Athos. în stil baroc. Mănăstirea deţine o biserică din lemn construită în sec. din iniţiativa lui Marcu Muţiu. În anul 1028. în stil baroc. 9. refăcut şi amplificat de voievodul Iancu de Hunedoara în perioada 1443-1447 şi restaurat între 1852-1856. CASTELUL HUNIAZILOR (Timiş»Timişoara) Monument istoric şi de arhitectură laică. fiind trădat de Cianadinus.

Mănăstirea ortodoxă (transformată ulterior într-una catolică) a fost sediul primei şcoli de pe teritoriul actual al României. cuprinde biserica cu hramul „Sf. având o înălţime de 30 m 17. MĂNĂSTIREA SĂRACA (Timiş»Şemlacu Mic) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. ctitorie din anul 1911 a Episcopului Miron Cristea (viitorul Patriarh din 1925 al Bisericii Ortodoxe Române). renovată şi pictată în anul 1730. dar cu o existenţă anterioară acestei date. Mănăstirea construită în jurul anului 1020. 14. cu biserica ce are hramul „Schimbarea la Faţă a fost rezidită în anul 1443 de ieromonahul Macarie. restaurată în 1980. MARIA (Timiş»Timişoara) Monument istoric. din care se mai păstrează un turn de apărare (donjon). ţesături tradiţionale de interior. menţionată la jumătatea sec. RUINELE CETĂŢII FĂGET (Timiş»Făget) Monument istoric. Ilie. Cetate construită în anii 1390-1394. Tradiţia fixează aici locul îngrozitoarei torturi a lui Gh. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. CENTRU ETNOGRAFIC (în CHIZĂTĂU) (Timiş»Chizătău) Artă populară: port popular românesc. Doja. A fost sfinţită în 1931. 2. Ioan Botezătorul. apoi repictată şi sfinţită în 1991. RUINELE CETĂŢII FEUDALE (din CIACOVA) (Timiş»Ciacova) Monument istoric şi de arhitectură laică. Monumentul a fost realizat de sculptorul Strobl. dispus pe trei nivele. RUINELE CETĂŢII ŞI MĂNĂSTIREA CENAD (Timiş»Cenad) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. căpetenia răscoalei iobagilor de la 1514. Cetatea. 15. MONUMENTUL RUGUL LUI DOJA SAU MONUMENTUL SF. Mănăstire.269 - . 13. a constituit unul dintre punctele de rezistenţă împotriva turcilor 16. CENTRU ETNOGRAFIC (în RECAŞ) (Timiş»Recaş) . Mănăstirea are biserica cu hramul Sf.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVI. amintită documentar în 1270.

printre colinde o variantă a Mioriţei). Cor mixt.Creaţie populară.Formaţii de căluşari.Ansamblu folcloric: cor bărbătesc folcloric. 5. Sunt prezentate osbiecte. 6. MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în CENAD) (Timiş»Cenad) Manifestare populară tradiţională. Profil: etnografie.270 - . CENTRU FOLCLORIC (în CHIZĂTĂU) (Timiş»Chizătău) Creaţie populară. . EXPOZIŢIA DE VITICULTURĂ (din TEREMIA MARE) (Timiş»Teremia Mare) Muzeu etnografic. materiale ce ilustrează istoria viticulturii în zona Teremia Mare. Velceanu.Obiceiuri tradiţionale calendaristice (de iarnă: colindat cu dubele.Festivalul cântecului.a. Port popular românesc şi şvăbesc (german). . MUZEU SĂTESC (din CENAD) (Timiş»Cenad) Muzeu sătesc. documente descoperite pe teritoriul acestei localităţi. LOCALITĂŢI TURISTICE STAŢIUNI BALNEARE 1. CENTRU FOLCLORIC (din FĂGET) (Timiş»Făget) Creaţie populară. V. ş. Profil: istorie. 3. Musicescu. . . Branişte. 8. înfiinţat în anul 1857.Obiceiuri tradiţionale calendaristice (colinde) . cu funcţionare permanentă (din 1819) situată la 128 m altitudine. cu medii termice în jur de 0 grade Celsius şi veri plăcute cu temperatura medie de 21 grade Celsius). La unele festivităţi organizate de acest cor au participat mari personalităţi ale culturii româneşti: S. Festivalul cântecului şi dansului românesc (mai). CENTRU FOLCLORIC (în TOMESTI) (Timiş»Tomeşti) Manifestări populare tradiţionale. I. Sunt prezentate unelte. jocului şi portului popular de pe Valea Begheiului. Ciprian Porumbescu. BUZIAŞ (Timiş»Buziaş) Staţiune balneoclimaterică de interes general. grup vocal femeiesc 4. Climatul este sedativ (ierni blânde. . 7.

5. LACUL JIJILA (Tulcea»Jijila) Lac natural. Verile sunt răcoroase şi iernile blânde.4 km. excitant-solicitant. Lac de luncă cu o suprafaţă de 12. mc. CĂLACEA BĂI (Timiş»Călacea Băi) Staţiune balneoclimaterică. adâncime maximă 3. Temperatura medie anuală este în jur de 11 grade Celsius.415 kmp.2. LACUL GORGOVA (Tulcea»Maliuc) Lac în Delta Dunării.119 kmp.7 kmp.8 km.271 - . Lacul Zmeica . COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE (RAZELM) (Tulcea»Jurilovca) Lac natural. LACUL FURTUNA (Tulcea»Maliuc) Lac în Delta Dunării. crap etc. .6 kmp. cu funcţionare permanentă situată la 117 m altitudine. lungime 8.171.8 mil. lăţime 3. cu o suprafaţă de 2170. crap. 3. mc. Climatul este continental moderat de câmpie.8 mil. Comunică cu Dunărea prin intermediul pârâului Gârla Mare. Suprafaţa totală este de 868 kmp. şalău.5 ha şi un volum de 13. pe ţărmul Mării Negre.54.0 ha şi un volum de 21.5 km. mc. ştiucă. 5 kmp. şalău. Lacul Sinoe . 6.7 mil. cu o suprafaţă de 977. cu o suprafaţă de 1377.5 ha şi un volum de 9. 4. Este alcătuit din Lacul Razim propriu-zis . LACUL DRANOV (Tulcea»Murighiol) Lac în Delta Dunării. LACUL BABADAG (Tulcea»Babadag) Lac natural.32 kmp. TULCEA RESURSE NATURALE LACURI 1. Ihtiofauna: somn. Liman fluvio-maritim la vest de lacul Razim. Complex lagunar. Lacul Goloviţa . Ichtiofauna: somn. cu influenţe sudice. cel mai întins din ţară. ştiucă. 2. Suprafaţa 24. de interes general.

RÂURI DUNĂREA (Tulcea) Dunărea este al doilea fluviu în Europa ca lungime şi debit.9 mil. mc. 11. LACUL MERHEI (Tulcea»C. Lacul Sărătura II .Rosetti) Lac în Delta Dunării. după Volga. Gârla Păpădia. Gârla Şontea.punct de plecare în Delta Dunării.5 mil. spre Lacul Fortuna. LACUL LUMINA (Tulcea»Crişan) Lac în Delta Dunării. II. cu o suprafaţă de 219. 13. adâncime maximă 0. cu o suprafaţă de 1057. mc. Lacul Sărătura III .Rosetti) Lac în Delta Dunării. iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kmp. Lacuri sărate în suprafaţa de 75 ha: Lacul Sărătura I . Are 2860 km. 9.5 ha şi un volum de 20.0 ha şi un volum de 2.5 ha şi un volum de 9. 12. 8. mc. mc. LACUL MATIŢA (Tulcea»C. cu o suprafaţă de 652.8 mil. LACUL ROŞU (Tulcea»Crişan) Lac în Delta Dunării. 10. PUNCT TURISTIC MALIUC (Tulcea»Maliuc) Punct turistic . Izvorăşte din E Munţilor Schwarzwald (Pădurea Neagră) din Germania. PLAJA (din Sf.12 m. cu o suprafaţă de 1445. în care există depozite de nămoluri negre sapropelice cu calităţi terapeutice. mc. cu o suprafaţă de 1367. III (Tulcea»Murighiol) Lacuri şi rezervaţii naturale.A.Gheorghe) (Tulcea»Sf. Lacul Gorgova.7 mii kmp pe teritoriul României.56 ha.5 ha şi un volum de 15.7 mil. din care 221.4 ha.0 mil.A.0 ha şi un volum de 21. LITORAL 1. Canal Litcov etc.45-1.7.272 - . Gheorghe) . LACUL ROTUND (Tulcea»Isaccea) Lac de luncă.15 ha. Pescuit sportiv şi vânătoare sportivă. LACURILE SĂRĂTURA I. prin pâraiele Breg şi Brigach.

15 ha. Lacuri sărate în suprafaţa de 75 ha: Lacul Sărătura I . Este alcătuit din Lacul Razim propriu-zis . 5 kmp. Pădurea apare ca o succesiune de benzi late de 10-250 m numite de localnici. stejarul brumăriu.45-1.171.Rosetti) Rezervaţie naturală (forestieră). şi o lungime amenajabilă de circa 6 km. III (Tulcea»Murighiol) Lacuri şi rezervaţii naturale.119 kmp. Pădurea Letea sau Hasmacu Mare are o suprafaţă de 700 ha şi 7 km lungime. REFUGIUL SĂRĂTURILE (Tulcea»Murighiol) . PĂDUREA CARAORMAN (Tulcea»Crişan) Rezervaţie naturală.56 ha. PLAJA (din Sulina) (Tulcea»Sulina) Plaja maritimă are o lăţime mare.A. în care vegetează şi unele elemente sudice: frasinul cu frunza îngustă. Plaja este dotată cu grupuri sanitare şi duşuri si este situată la 2 km depărtare de oraş. 6. LACURILE SĂRĂTURA I. Nisipul este fin.Plaja maritimă are o lăţime variabilă. Complex lagunar. cel mai întins din ţară.6 kmp.12 m. Lacul Goloviţa . element pontic.100 m. Lacul Sărătura III . POIANA KIORUM (Tulcea»Babadag) Rezervaţie naturală (botanică).75 . Lacul Sinoe . precum şi plopul. Teritoriu cu Saphora Jaubertii. 4. II. adâncime maximă 0.4 ha. pe ţărmul Mării Negre.273 - . 2. Suprafaţa totală este de 868 kmp. în care există depozite de nămoluri negre sapropelice cu calităţi terapeutice. endemic. cuprinsă între 40 .54. PĂDUREA LETEA (Tulcea»C.50 m) constituie un rezervor pentru reîmprospătarea şi amenajarea plajei. de circa 100 m. 2. Lacul Sărătura II . Pădure relicta de stejar dezvoltată pe grindul Caraorman.1. REZERVAŢII NATURALE 1. Lacul Zmeica .415 kmp. 5. Pădure dezvoltată în depresiunile dintre dunele de nisip aflate pe grindul fluvio-maritim Letea. hasmacuri. iar dunele de nisip (înalte de 0. COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE (RAZELM) (Tulcea»Jurilovca) Lac natural. în descreştere spre sud şi o lungime de circa 4 km. 3. Nisipul are granulaţie fină şi este amestecat cu scoici şi diverse reziduuri aruncate de apa mării.

pelicani etc.PORTIŢA (Tulcea»Jurilovca) Rezervaţie naturală care ocupă o suprafaţă de 3900 ha.. unde cuibăresc egrete mari şi mici. Gheorghe) Rezervaţie naturală care are o suprafaţă de 14. REFUGIUL UZLINA (Tulcea»Murighiol) Rezervaţie naturală (zoologică). ghioluri etc. gorunul. teiul argintiu. lacuri izolate. Este unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din Romania. mălaiul cucului etc.HRECISCA (Tulcea»Chilia Veche) Rezervaţie naturală (botanică. dune de nisip.LEAHOVA . 8. În această rezervaţie se întâlnesc biocenoze dezvoltate pe nisipuri scăldate de apele mării sau ale lacului Razelm. CIŞMEAUA KALAIGI (Tulcea»Babadag) . stârci lopătari. jugastrul. Biserica datand din sec. feriga. REZERVAŢIA SF. REZERVAŢIA PERITEASA .2 ha este formată predominant din fag. cu turla hexagonala si cu fatadele decorate cu firide pe toata inaltimea. 9.ZĂTOANE (Tulcea»Sf. oferind condiţii optime de viaţă pentru păsări.200 ha şi cuprinde o succesiune de grinduri.PERIŞOR .Rezervaţie naturală (zoologică). XIII.274 - . 11. Refugiu în care cuibăresc cataliga şi ciocintorsul.BUHAIOVA . Plantele ierboase sunt: mierea ursului.GHEORGHE . vinariţa. Găzduieşte una din cele mai mari colonii de Ardeide. 2. zone mlăştinoase. 7. REZERVAŢIA ROŞCA . BISERICA Sf Atanasie (din NICULIŢEL) (Tulcea»Niculiţel) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. din care aproape jumătate este acoperită de apă. 10. Alături de fag se mai întâlnesc carpenul. bălţi. Este situată în delta fluvială şi ocupă o suprafaţă de 15-400 ha. Nucleul rezervaţiei îl constituie bălţile stuficole Roşca şi Buhaiova. REZERVAŢIA NATURALĂ VALEA FAGILOR (Tulcea»Luncaviţa) Rezervaţia naturală forestieră cu o suprafaţă de 154. lebede. zoologică).

5 km de tarmul marii. sfânt mahomedan. seci. XVIII -XIX şi 1977. CRIŞAN (Tulcea»Crişan) Sat turistic în care se desfăşoară activităţi turistice precum: pescuit sportiv. Punct de plecare în partea de N a Canalului Sulina (Lacul Lecleanca. XVII. Farul a fost construit in 1802. gastronomie tradiţională (peşte). . Edificiul datează din sec. al XVII-lea. vânătoare sportivă. Canalul Litcov. Lacul Obretinul Mare şi Mic. Construita la sfarsitul sec. de catre pelerinii musulmani. Specific pescăresc şi sporturi nautice. 4. 3. La vremea respectiva se afla in apropierea punctului de varsare a Dunarii in mare. XV cu refaceri din sec. LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE 1. 2. Dunărea Veche. Lacul Iacob. sporturi nautice. Merlot. FARUL VECHI (GENOVEZ) (din SULINA) (Tulcea»Sulina) Monument istoric şi de arhitectură laică. PODGORII ŞI CRAME PODGORIA SARICA-NICULIŢEL (Tulcea»Niculiţel) Podgorie cunoscută prin producţia de vinuri superioare. Mormântul lui Sari Saltak.Monument istoric. 5.275 - . Minaretul are 23m inaltime. Riesling şi Fetească Regală şi rolii: Cabernet Sauvignion. din soiurile albe: Aligote. GEAMIA ŞI MORMÂNTUL LUI ALI GAZA-PAŞA (din BABADAG) (Tulcea»Babadag) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. MILA 23 (Tulcea»Crişan) Sat turistic. Pinot Noir şi Burgundia Mare. Lacul Bogdaproste). Se dezvoltă pe pantele Dealului Sarica. vânătoare sportivă. Astazi se afla la peste 1. Cismeaua a fost sapata la sfarsitul sec. de atunci fiind reconstruit de doua ori. MAUSOLEUL LUI SARI SALTAK (Tulcea»Babadag) Monument comemorativ. Sauvignion. Este punct de plecare spre Sulina.

Este puternic fragmentat de Lotru şi afluenţii săi. Specific: pescăresc. Sunt constituiţi din şisturi cristaline şi gnaise.3. Altitudinea maximă: 2544 m (vf.. alcătuit din gnaise. MUNŢII CĂPĂŢÂNII (Vâlcea) Fac parte din Carpaţii Meridionali şi sunt cuprinşi între Olt şi Jiu. sporturi nautice. etc. poduri suspendate (Casa de Piatră). Altitudinea maximă: 2242 m (vf. "Haiducul". "Ursul". pereţi abrupţi. hornuri. "Ciobănaşul". MURIGHIOL (Tulcea»Murighiol) Sat turistic. SF. . MUNŢII FĂGĂRAŞ (Vâlcea) Masiv muntos situat în partea central-estică a Carpaţilor Meridionali.cel mai înalt din ţară). MUNŢII LOTRULUI (Vâlcea) Masiv muntos situat în partea centrală a Carpaţilor Meridionali. Moldoveanu . Constituit în întregime din şisturi cristaline. Ştefleşti). ca de pildă: "Sfinxul Coziei". 2. 4. VÂLCEA RESURSE NATURALE MUNŢI 1. creste zimţate. acestea din urmă dând un relief specific de doline.276 - . MUNŢII COZIA (Vâlcea) Masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş. mici escavaţii de peşteri. 4. Munţii Făgăraş sunt cei mai masivi şi mai înalţi din Carpaţii româneşti (au 6 vârfuri de peste 2500 m). 3. Gheorghe) Sat turistic. turnuri. gresii şi calcare. gastronomie specifică (peşte). şisturi cristaline. sporturi nautice. vânătoare sportivă. cu forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi. plajă.GHEORGHE (Tulcea»Sf. Activităţi turistice: pescuit sportiv. lapiezuri. în partea de N şi din calcare jurasice în S. forme antropomorfe.

aflată la intrarea în chei şi peşteră. RÂURI 1. Ichtiofaună. OLT (Vâlcea) Râu în partea centrală şi de S a României. Sunt cele mai înguste din ţară. Peştera Bistriţei este săpată în calcare. suprafaţă 940 ha.0 mil. Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. a fost construită în anul 1633 de mitropolitul Teofil. Lac antropic fondat în 1972. LACUL VIDRA (Vâlcea»Voineasa) Lac de acumulare. Are 175 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 2460 kmp. Cheile săpate de Valea Bistriţei în lungime de 600 m. 2. OLTEŢ (Vâlcea) Râu. Teleorman). aflată la intrarea în chei şi peşteră. LACUL BRĂDIŞOR (Vâlcea»Malaia) Lac antropic. cu direcţie predominantă de curgere N-S. volum 340 mil.LACURI 1. afluent al Oltului în cursul inferior. CHEI COMPLEXUL CHEILE BISTRIŢEI (Vâlcea»Bistriţa) Structuri geologice.277 - . REZERVAŢII NATURALE . Sunt cele mai înguste din ţară. Biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. lungime 9 km. 2. a fost construită în anul 1633 de mitropolitul Teofil. Peştera Bistriţei este săpată în calcare. Lacul este înconjurat de păduri de molid. PEŞTERI COMPLEXUL CHEILE BISTRIŢEI (Vâlcea»Bistriţa) Structuri geologice. afluent al Dunării pe teritoriul comunei Islaz (jud. m3. cu o suprafaţă de 230 ha şi un volum de 8. mc. Cheile săpate de Valea Bistriţei în lungime de 600 m.

ctitoria lui Vlad Dracul. ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII COZIA (Vâlcea»Călimăneşti-Căciulata) Monument istoric şi de arhitectură religioasă.1. Ctitorie din anul 1388 a domnitorului Mircea cel Bătrân. PIRAMIDELE DIN VALEA STĂNCIOIULUI (Vâlcea»Râmnicu Vâlcea) Rezervaţie geologică. 3. BISERICA Sf. 2. Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ. Grigore Decapolitul Eleonul (din BISTRIŢA) (Vâlcea»Bistriţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. 5. Este cel mai mare ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Ţara Românească şi reprezintă principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu.278 - . XV. 6. 2. Pădurea Latoriţa (690 ha) este alcătuită din arbori seculari de larice şi zimbru. ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII GOVORA (Vâlcea»Baile-Govora) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA Sf. 4. construit în prima jumătate a sec. executată în 1390-1391 în stilul picturii monastice paleologice. Îngeri (din ROMANII DE JOS) (Vâlcea»Horezu) . Ansamblul monahal. biserica păstrează fresce originare. cuprinde picturi originale. BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din BUJORENI) (Vâlcea»Bujoreni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. a fost rezidit în anii 1492-1496 de Vlad Călugărul şi terminat de Radu cel Mare. ctitor Preda Brâncoveanu. PĂDUREA LATORIŢA (Vâlcea»Voineasa) Rezervaţie forestieră. XV. A fost mărită în 1866 şi repictată în 1925. rezervaţia este extinsă pe o suprafaţă de 12 ha. Ctitorie din sec. ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII HUREZ (Vâlcea»Horezu) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. biserica păstrează în pronaos fragmente din pictura originară. Biserica datează din 1812.

biserica păstrează picturi murale originale. CULA DUCA (Vâlcea»Horezu) Monument istoric de arhitectură. Păstrează fragmente din picturi murale realizate în anul 1807. CULA GRECEANU (Vâlcea»Horezu) Monument istoric şi de arhitectură. Construită în perioada 1823-1827. 10. BISERICA VIOREŞTI Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vâlcea»Goruneşti(Slătioara)) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. MĂNĂSTIREA "DINTR-UN LEMN" (Vâlcea»Surpatele) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. a fost construită pe locul unui aşezământ monahal mai vechi. MĂNĂSTIREA FRĂSINEI (Vâlcea»Muereasca) . Construită în anul 1718. MĂNĂSTIREA ARNOTA (Vâlcea»Bistriţa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. are 2 etaje. foişor la ultimul etaj şi arcade pe coloane scunde de cărămidă. BISERICA Sf. 13. Biserica a fost construită în anul 1781. 11. 8. Mănăstirea este ctitoria lui Preda Brâncoveanu (nepot de văr al lui Matei Basarab şi bunicul lui Constantin Brâncoveanu) şi a fost întemeiată la sfârşitul sec. Ctitorie din anii 1633-1636 a lui Matei Basarab. 12.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din anul 1715 9. cula are foişor la etaj. XVI (1635). la parter cu pivniţă. (datând din sec. Nicolae (din BĂILE OLĂNEŞTI) (Vâlcea»Băile Olăneşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVIII) cu aspect de fortăreaţă.279 - . Voievozi (din CĂLIMĂNEŞTI) (Vâlcea»Călimăneşti-Căciulata) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. BISERICA Sf. Cula. biserica păstrează picturi murale executate în anul 1757. 14. 7. Ctitorie din anul 1700.

1824. MĂNĂSTIREA STĂNIŞOARA (Vâlcea»Călimăneşti-Căciulata) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Monumentul. soţia lui Constantin Brâncoveanu. Biserica Schitului Corneţu a fost construită în anul 1666. Ctitorie din anul 1747 16. SCHITUL CORNEŢU Tăierea Capului Sf.Monument istoric şi de arhitectură religioasă.280 - . unde este amenajat şi un parc cu cca 50 de specii de arbori şi arbuşti. SCHITUL PAHOMIE Sf. XVIII realizată pe locul uneia mai vechi (ctitoria lui Mircea Ciobanu . biserica păstrează picturi murale interioare realizate în anul 1760. Ioan Botezătorul (Vâlcea»Brezoi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 17. cea mai semnificativă realizându-se în anul 1752). SCHITUL TURNU Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vâlcea»Călimăneşti- Căciulata) . 20. ctitor episcopul Calinic al Râmnicului. Mănăstirea. cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf. de călugări. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului. Ctitorie din anul 1520 a monahului Pahomie. 15. SCHITUL IEZERU Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Vâlcea»Băile Olăneşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 19. Ctitoria lui Neagoe Basarab (1522).1559). cea mai importantă fiind realizată în perioada 1703-1706 din iniţiativa Doamnei Maria. reprezentant arhitectonic de seamă al epocii lui Matei Basarab a fost restaurat în anul 1960. Prooroc Ilie (Vâlcea»Băile Olăneşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din sec. Pictura interioară a fost realizată în anul 1956. Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863). MĂNĂSTIREA SURPATELE (Vâlcea»Surpatele) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 18. biserica a suferit de-a lungul vremii mai multe restaurări (1684. SCHITUL OSTROV Naşterea Maicii Domnului (Vâlcea»Călimăneşti-Căciulata) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVI a fraţilor Teodor şi Stanciu Frâncu. 21. ansamblul monahal a suferit în timp mai multe restaurări. Ctitorie de la începutul sec.

ţesături. Riesling. Profil: etnografie. veri . XIX). port popular specific zonei. XIX). Sunt expuse obiecte de arhitectură populară. instrumente muzicale. prelucrarea artistică a lemnului. darac şi piuă din sec. 3. Este cunoscută din timpul romanilor. cu climat de depresiune intramontană. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. Instalaţii tehnice populare (tăbăcărie. cusături. Fetească regală. LOCALITĂŢI TURISTICE SATE TURISTICE VAIDEENI (Vâlcea»Vaideeni) Sat turistic. Instalaţii tehnice populare (tăbăcărie. etc. confecţionat cojoace (pieptare). instrumente muzicale. darac şi piuă din sec. ţesături. Soiuri de struguri: Sauvignon. fiind menţionată documentar din timpul lui Mircea cel Bătrân. port popular ciobănesc cu influenţe transilvănene. PODGORII ŞI CRAME PODGORIA DRĂGĂŞANI (Vâlcea»Drăgăşani) Podgorie. Ansamblu folcloric. moară de apă. VAIDEENI (Vâlcea»Vaideeni) Sat turistic. MUZEU ETNOGRAFIC (în MĂLDĂREŞTI) (Vâlcea»Horezu) Muzeu etnografic. 2. situată la poalele sudice ale Munţilor Lotru (600-700 m altitudine).281 - . CENTRU FOLCLORIC (în BĂRBĂTEŞTI) (Vâlcea»Bărbăteşti) Creaţie populară. cu activitate permanentă.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Muscat-Otonel. sărbătoarea folclorică Brâul de aur. port popular ciobănesc cu influenţe transilvănene. ţesături. grup vocal. Ctitorie din anul 1676 a mitropolitului Varlaam. STAŢIUNI MONTANE VOINEASA (Vâlcea»Voineasa) Staţiune climatică de interes general. artă medievală. confecţionat cojoace (pieptare). moară de apă. prelucrarea artistică a lemnului.

răcoroase (temperatura medie a lunii iulie 14 grade Celsius) şi ierni friguroase (-7 grade Celsius). Este situată în Depresiunea Olăneşti. OCNELE MARI (Vâlcea»Ocnele Mari+Ocniţa) Staţiune balneară de interes local cu funcţionare sezonieră. STAŢIUNI BALNEARE 1. 2. BĂILE GOVORA (Vâlcea»Baile-Govora) Staţiune balneoclimaterică de interes general. BISTRIŢA (Vâlcea»Bistriţa) Staţiune balneoclimaterică sezonieră.282 - . Staţiunea este situată la o altitudine de 450 m. ierni blânde (ianuarie -2 grade Celsius) şi precipitaţii moderate (700 mm anual). la 260 m altitudine. Climat moderat sedativ. Este situată la 21 km de Râmnicu Vâlcea. Lac cu apă sărată (216. cu funcţionare permanentă. ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE 1. cu veri răcoroase (iulie 20 grade Celsius). Este situată pe malul drept al Oltului. sedativ (temp. CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA (Vâlcea»Călimăneşti-Căciulata) Staţiune balneoclimaterică de interes general cu funcţionare permanentă. Climat continental de coline. cu funcţionare permanentă. 2. BĂILE OLĂNEŞTI (Vâlcea»Băile Olăneşti) Staţiune balneoclimaterică de interes general.3 g/l) cu nămol sapropelic. Climat continental moderat de coline. cu ierni blânde şi veri răcoroase. VASLUI . 3. caracterizat prin veri reci (19 grade Celsius în iulie) şi ierni blânde (-3 grade Celsius în ianuarie). medie anuală este de 8 grade Celsius). la poalele Munţilor Căpăţânii (430-475 m altitudine). climat de dealuri. de interes local. la o altitudine de 360 m.

RESURSE NATURALE LACURI
1. LACUL PUŞCAŞI (Vaslui»Laza)

Lac antropic, cu o suprafaţă de 230 ha şi un volum de 8,0 mil. mc.
2. LACUL SOLEŞTI (Vaslui»Soleşti)

Lac antropic cu o suprafaţă de 452 ha şi un volum de 15,8 mil. mc. RÂURI
1. BÂRLAD (Vaslui)

Râu, afluent al Siretului, la 4 km aval de comuna Lieşti (judeţul Galaţi). Are 207 km şi o suprafaţă a bazinului de 7220 kmp. Izvorăşte din Dealul Bour (Podişul Central Moldovenesc), de la 370 m altitudine, din amonte de comuna Valea Ursului (judeţul Neamţ).
2. PRUT (Vaslui)

Râu în extremitatea de NE şi E a României, afluent al Dunării, la 15 km E de Galaţi. Lungimea sa totală este de 953 km, dintre care 742 km pe teritoriul României (al treilea râu ca lungime al ţării, după Dunăre şi Mureş). FENOMENE ŞI STRUCTURI GEOLOGICE
1. PUNCT FOSILIFER (în MĂLUŞTENI) (Vaslui»Măluşteni)

Rezervaţie naturală (paleontologică) Punct fosilifer cu numeroase resturi de mamifere din Pliocen. Aici au fost descoperite oasele de mamut reconstituite la muzeul Grigore Antipa REZERVAŢII NATURALE
1. COASTA RUPTURILE (Vaslui»Tanacu)

Rezervaţie botanică.
2. FÂNEŢELE DE LA GLODENI (Vaslui»Negreşti)

Rezervaţie naturală.
- 283 -

3. PĂDUREA BĂLTENI (Vaslui»Bălteni)

Rezervaţie naturală. Pe teritoriul satului se află o pădure de luncă în suprafaţă de 649 ha, în care predomină stejarul pufos, precum şi frasinul şi ulmul.
4. PUNCT FOSILIFER (în MĂLUŞTENI) (Vaslui»Măluşteni)

Rezervaţie naturală (paleontologică) Punct fosilifer cu numeroase resturi de mamifere din Pliocen. Aici au fost descoperite oasele de mamut reconstituite la muzeul Grigore Antipa
5. REZERVAŢIA MOVILA LUI BURCEL (Vaslui»Micleşti)

Rezervaţie naturală. Rezervaţie botanică. ALTE RESURSE NATURALE PĂDUREA BĂDEANA (Vaslui»Bădeana) Pădure alcătuită din stejar pufos - suprafaţă 126,7 ha.

RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE
1. BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Gheorghe (din BÂRLAD) (Vaslui»Bârlad)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă Ctitorie din 1496 a domnitorului Ştefan cel Mare Biserica a fost reconstruită de Vasile Lupu în 1636
2. BISERICA DOMNEASCĂ Sf. Ioan Botezătorul (Vaslui»Vaslui)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este una din cele 44 de ctitorii ale lui Ştefan cel Mare, ridicată în memoria celor ce s-au jertfit în bătălia de la Vaslui. Construită în numai 5 luni (aprilie-septembrie 1490) biserica a fost renovată în 1820, 1924-1925.
3. BISERICA EPISCOPALĂ Sf. Apostoli Petru şi Pavel (din HUŞI) (Vaslui»Huşi)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica a fost construită în anul 1495 din iniţiativa lui Ştefan cel Mare cu prilejul întemeierii Episcopiei din Huşi şi reconstruită în 1596- 1599 de către Ieremia Movilă.
- 284 -

4. CASTELUL ROSETTI - SOLESCU (Vaslui»Soleşti)

Monument istoric şi de arhitectură laică. Castelul a fost construit în sec. XIX. Aici s-a născut şi este înmormântată Elena Cuza, soţia domnitorului A.I. Cuza
5. CODRII COSMINULUI (Vaslui»Crasna)

Loc istoric. Aici au avut loc lupte între Bogdan II şi oastea polonă (1450).
6. LOC ISTORIC - VASLUI (Vaslui»Vaslui)

Loc istoric În ianuarie 1475 au avut loc lupte importante între oastea moldovenească condusă de Ştefan cel Mare şi turci. Locul a fost marcat printr-o statuie înfăţişându-l pe Ştefan cel Mare care măsoară 15 m (inclusiv soclul).
7. MÂNĂSTIREA MELINEŞTI (Vaslui»Gârceni)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă Mânăstirea cuprinde biserica din lemn Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, construită la sf. sec. XVIII, reconstruită în 1830 şi restaurată în 1925 - 1928
8. MAUSOLEUL PENEŞ CURCANUL (Vaslui»Vaslui)

Monument comemorativ Înălţat în 1934, mausoleul glorifică faptele de arme ale sergentului Constantin Ţurcanu şi ale celorlalţi vasluieni în războiul de neatârnare (1877-1878), în luptele de la Plevna. În prim planul grupului arhitectonic se află mormintele celor zece.
9. PALATUL CUZA (Vaslui»Barboşi)

Monument istoric şi de arhitectură laică Palat construit în sec. XIX în stil neoclasic LOCALITĂŢI TURISTICE ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE DRÂNCENI (Vaslui»Albiţa (Drânceni)) Staţiune balneoclimaterică. Sursele de ape minerale sulfuroase cloruro-sodice, bicarbonatate şi iodurate sunt indicate în tratarea bolilor reumatismale, digestive, hepatobiliare şi ginecologice.

- 285 -

VRANCEA
RESURSE NATURALE MUNŢI MUNŢII VRANCEI (Vrancea) Munţii Vrancei sunt situaţi în Carpaţii de Curbură. Sunt alcătuiţi predominant din marne, gresii, conglomerate ş.a, fragmentaţi de văi adânci (Putna, Coza, Năruja, Zăbala ş.a.). LACURI
1. LACUL MOTOC (Vrancea»Răcoasa)

Lac natural care are o suprafaţă de 600 mp şi este înconjurat de pădure. Surprinde prin atmosfera de izolare şi prin senzaţia de linişte deplină.
2. LACUL VERDE (Vrancea»Tulnici)

Lac de baraj în suprafaţă de 1,5 ha, rezultat în 1971 în urma unor alunecări de teren. Adâncimea este de 4 m. Din apele lacului ies numeroase trunchiuri de copaci. Lacul îşi menţine în permanenţă o culoare verzuie, de la care şi-a luat numele. RÂURI
1. PUTNA (Vrancea)

Râu în partea de E a României, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Năneşti (judeţul Vrancea), la 8 km aval de confluenţa Bârladului cu Siretul. Are 144 km şi o suprafaţă a bazinului de 2740 kmp.
2. RÂMNICU SĂRAT (Vrancea)

Râu în partea de E a României, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Năneşti (judeţul Vrancea). Are 123 km lungime şi o suprafaţă a bazinului de 1010 kmp.
3. SIRET (Vrancea)

Râu în partea de E a României, cu direcţie generală de curgere NNV-SSE, afluent al Dunării. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României; CASCADE
- 286 -

REZERVAŢIA NATURALĂ CASCADA PUTNEI (Vrancea»Tulnici) Rezervaţie naturală (peisagistică, floristică, geologică). Rezervaţia are o suprafaţă de 10 ha şi cuprinde o porţiune a defileului. Spectaculozitatea cascadei se datorează detaliilor albiei modelată prin eroziunea selectivă a rocilor şi tectonizarea formaţiunilor geologice. PEŞTERI GROTA TOJANULUI (Vrancea»Paltin) Formaţiune morfologică. Grotă cu intrare largă cu înălţime de circa 2 m şi lungimea de 15 m. Plafonul grotei este format dintr-o aglomeraţie de stânci, iar pereţii laterali sunt tăiaţi în stâncă. CHEI
1. CHEILE COZEI (Vrancea»Tulnici)

Formaţiune morfologică. Cheile săpate de pârâul Caza au lungimea de 2 km, pereţii fiind verticali. În sedimentele de aici este conservată o bogată faună fosilă de peşti, de vârstă oligocenă.
2. CHEILE TIŞIŢEI (Vrancea»Tulnici)

Formaţiune morfologică. Cheile sunt săpate de Valea Tişita Mare, pe o distanţă de 1 km. Pereţii abrupţi dau impresia unei alcătuiri bizare de aschii de gresii care au o susţinere precară. REZERVAŢII NATURALE
1. REZERVAŢIA NATURALĂ CASCADA PUTNEI (Vrancea»Tulnici)

Rezervaţie naturală (peisagistică, floristică, geologică). Rezervaţia are o suprafaţă de 10 ha şi cuprinde o porţiune a defileului. Spectaculozitatea cascadei se datorează detaliilor albiei modelată prin eroziunea selectivă a rocilor şi tectonizarea formaţiunilor geologice.
2. REZERVAŢIA NATURALĂ FOCUL VIU (Vrancea»Andreiaşu de Jos)

Rezervaţie naturală (geologică). Este declarată monument al naturii, constând din emanaţii de gaze ce pătrund prin crăpăturile scoarţei terestre şi care ard în permanenţă,
- 287 -

2. REZERVAŢIA NATURALĂ LEPŞA . Sunt atribuite de traditia locala lui Stefan cel Mare. BISERICA DE LEMN Cuvioasa Parascheva (din VALEA SĂRII) (Vrancea»Valea Sării) . Hrubele sunt sapate la 24 m adancime.Rezervaţia naturală Cenaru I delimitează o pădure seculară de brad. în mai multe sectoare. a apelor de munte şi lacurilor de acumulare. fag şi tisă în suprafaţă de 149. . în suprafaţă de 233. BECIUL DOMNESC (din PANCIU) (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos) Monument istoric. RESURSE ANTROPICE MONUMENTE ISTORICE 1. fiind o importantă sursă de aprovizionare cu păstrăvi Curcubeu şi argintiu de Vrancea. 3. . RESURSE BALNEARE (în LEPŞA) (Vrancea»Tulnici) Ape minerale. Hrube stravechi. brad în vârstă de 80-100 ani. REZERVAŢIILE NATURALE CENARU I ŞI CENARU II (Vrancea»Andreiaşu de Jos) Rezervaţii naturale forestiere. cu origine necunoscuta. fara captuseala de piatra sau caramida. clorosodică. sulfuroasă zona de apariţie a izvoarelor minerale se află în apropierea schitului Lepşa.Rezervaţia naturală Cenaru II delimitează o pădure seculară de fag şi brad cu exemplare de tisă. Izvoare cu apă minerală. Crescătoria de păstrăvi este una dintre cele mai mari din ţară.4 ha. cu peretii de pamant. CRESCĂTORIE DE PĂSTRĂVI (Vrancea»Tulnici) Ichtiofaună. Are o suprafaţă de 210.ZBOINA (Vrancea»Tulnici) Rezervaţie naturală (forestieră).formşnd flăcări slab colorate de 30-50 cm înălţime.7 ha şi delimitează o pădure de făgete. Rezervaţie naturală extinsă pe o suprafaţă de 12 ha.8 ha. ALTE RESURSE NATURALE 1.288 - . Se mai găsesc moliduri şi arborete de molid. 4. 2.

al XVIII lea. asezare monahala disparuta la sfarsitul sec. BISERICA DIN ZID (din SCÂNTEIA) (Vrancea»Jariştea) . Nicolae (din VARNIŢA) (Vrancea»Răcoasa) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 6. Construită din lemn în anul 1783. 8. Biserica a fost construita din barne de stejar in anul 1704. 5. ctitorie din sec. BISERICA DIN LEMN (din CÂMPURI) (Vrancea»Câmpuri) Monument istoric şi de arhitectură populară. BISERICA DIN LEMN (din VIZANTEA MÂNĂSTIREASCĂ) (Vrancea»Vizantea Livezi) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. Biserica datează din 1663. BISERICA DIN LEMN Sf. Nicolae (din VRÂNCIOAIA) (Vrancea»Vrâncioaia) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. biserica posedă o bogată decoraţie sculptată. Pereţii din bârne sunt pictaţi în tempera. BISERICA DIN LEMN Sf. fiind cea mai veche construcţie religioasă de pe Valea Suşiţei. Iniţial. al XVI-lea. Biserica a fost reconstruita in sec.289 - . 9. A apartinut initial manastirii Varnita. 4.Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. A fost repictată în anul 1820. BISERICA DIN LEMN Sf. XIX-lea. Biserica datează din anul 1794. Nicolae (din STRĂOANE) (Vrancea»Străoane) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Parascheva (din CRUCEA DE JOS) (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos) Monument istoric şi de arhitectură populară religioasă. biserica a aparâinut unei mănăstiri şi este asemănătoare cu arhitectura bisericilor ridicate în timpul lui Ştefan cel Mare. fiind o remarcabilă creaţie a arhitecturii populare. pe un soclu inalt din caramida. BISERICA DIN LEMN Sf. 3. 7. Biserică ce a aparţinut fostei mănăstiri Vizantea. pe locul uneia vechi ce fusese construita in anii 1477-1478 de catre fratii Stroe (comandanti de osti in armata lui Stefan cel Mare). din lemn de stejar pe temelie de piatră. Biserica a fost construită în anul 1773. Fiecare stâlp al bisericii este sculptat diferit de celălalt.

broderii. Intemeiat ca schit in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea. 10. probabil in anul 1464. vesminte. fiind refacuta din lemn in anii 1930-1936. ctitoria domnului Constantin Cantemir. MONUMENTUL DOMNITORULUI ŞTEFAN CEL MARE (Vrancea»Bârseşti) . in stil moldovenesc. In trapeza este amenajat un atelier de tesaturi si covoare. Schitul a fost desfiintat de autoritatile comuniste in 1959 si reinfiintat in 1990 ca manastire. Este inzestrata cu obiecte de cult.290 - . biserica a fost reconstruita in anii 1850-1854 de niste calugari greci. ce a construit biserica din lemn in perioada 1683-1685. MĂNĂSTIREA COTEŞTI Sf. carti bisericesti din sec. Este o manastire fortificata. Biserica manastirii a fost construita intre 1720-1757 de catre Stefan al II-lea. Biserica a apartinut unui schit construit in anul 1730 de familia Stamatinesti. episcop de Buzau. Mănăstire construită în perioada 16851692. 12. MĂNĂSTIREA POIANA MĂRULUI (Vrancea»Jitia) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. 14. Prima biserica a fost construita din lemn. a ars. 13. 16. 15. 11. Este inconjurata de zid de incinta. Biserica a fost reparată în anul 1710 şi restaurată între 1802-1804. BISERICA DIN ZID Sf. Manastirea a fost intemeiata in anul 1730. fiind refacuta in 1784. Treime (Vrancea»Coteşti) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVII a lui Ieremia Movila. MĂNĂSTIREA RECEA Naşterea Maicii Domnului (Vrancea»Dumbrăveni) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie din sec. Pictura este realizata in tempera. Cruce (din VIZANTEA MÂNĂSTIREASCĂ) (Vrancea»Vizantea Livezi) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. XVII. MĂNĂSTIREA MERA (Vrancea»Mera) Monument istoric şi de arhitectură religioasă. MĂNĂSTIREA LEPŞA (Vrancea»Tulnici) Monument istoric.Monument istoric şi de arhitectură religioasă. biserica a fost demolata in anul 1927.

al XVI-lea (1589). Festivalul folclorului vrâncean (21-25 iulie). obiceiuri populare tradiţionale. Hrube stravechi. de datini şi obiceiuri populare. Programul de vizitare: zilnic 9 -17. Riesling italian şi Muscat Otonel. Riesling italian). BECIUL DOMNESC (din PANCIU) (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos) Monument istoric. 4. PODGORIA PANCIU (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos) Podgoria Crucilor (cartiere ale oraşului Panciu) era cunoscută din sec. cu peretii de pamant. precum si prin arta si arhitectura populara. 3. cu origine necunoscuta. COLECŢIE MUZEALĂ (în VULCĂNEASA) (Vrancea»Mera) Muzeu sătesc. CENTRU FOLCLORIC (în TULNICI) (Vrancea»Tulnici) Manifestări tradiţionale. 2. Hrubele sunt sapate la 24 m adancime. Este primul monument ridicat de tarani in tara noastra. creaţie populară. Rapsozi populari (balade haiduceşti.Monument comemorativ. Muscat Hamburg) şi vinurile albe (Muscat Otonel. Profil: etnografie. Predomină soiurile de struguri pentru vinuri albe: Fetească. PODGORIA COTEŞTI (Vrancea»Coteşti) Podgoria este renumită pentru strugurii de masă (Chasselasdore. Colectia de etnografie este bine reprezentata prin costumele de port popular. CENTRU FOLCLORIC (în PALTIN) (Vrancea»Paltin) Manifestări tradiţionale. ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR 1. PODGORII ŞI CRAME 1. Sunt atribuite de traditia locala lui Stefan cel Mare. COLECŢIE MUZEALĂ SĂTEASCĂ (în COTEŞTI) (Vrancea»Coteşti) . pastorale). Fetească albă şi neagră. creaţie populară. 3. Festivalul formaţiilor de instrumente populare. 2. fara captuseala de piatra sau caramida. ştiinţele naturii. Festivalul folclorului vrâncean (iulie). Monumentul a fost ridicat de vranceni in anul 1904 cand s-au implinit 400 ani de la moartea lui Stefan cel Mare.291 - .

În marginea crângului se află secţia de arhitectură şi tehnică populară. cât şi în cura externă pentru tratarea tuturor formelor de reumatism. sodice. cu veri răcoroase (în iulie temperatura medie 18 grade Celsius) şi ierni friguroase (în ianuarie: 4-5 grade Celsius) şi izvoare cu ape minerale cu compoziţie chimică diferită (sulfuroase. Crângul Petreşti este o pădure în suprafaţă de 130 ha. clorurate. dar şi pentru ameliorarea bolilor sistemului nervos periferic. Crângul reprezintă principalul loc de recreere a locuitorilor municipiului Focşani. LOCALITĂŢI TURISTICE ALTE STAŢIUNI ŞI LOCALITĂŢI TURISTICE VIZANTEA MÂNĂSTIREASCĂ (Vrancea»Vizantea Livezi) Staţiune balneoclimaterică de interes local. cu funcţionare permanentă.Muzeu comunal. a bolilor metabolice şi de nutriţie. Profil: etnografie. sedativ. a bolilor alergice. renale.292 - . . Este alcătuită preponderent din stejar. an după care staţiunea a fost cunoscută şi frecventată. Eficacitatea curativă a apelor minerale de aici a fost constatată în 1882. Apele minerale de aici sunt indicate atât în cură internă pentru tratarea afecţiunilor aparatului digestiv. a celor hepato-biliare. iodurate). ARHITECTURA ŞI TEHNICA POPULARĂ ZONĂ DE AGREMENT (în PETREŞTI) (Vrancea»Vânători) Zonă de agrement. cu climat de depresiune intradeluroasă. Colectia adaposteste in special obiecte privind producerea vinului.

2003 3. *** .breviar statistic” 2000-2007. Meteor Press.Ghidul Pensiunilor. Cocean Pompei. *** . Ed. 2005 12. 2000 2.293 - .Revista Turism.Revista Vacanţe la Ţară. *** . *** . C. D.ro . Negoescu Bebe – „Geografia Generală a turismului”. 2002-2004 9.BIBLIOGRAFIE 1. Ed. Ed.Revista Vacanţe şi Călătorii. Neacşu Nicolae – „Turismul şi dezvoltarea durabilă”. Neguţ Silviu – „Geografia turismului”.Ghidul Turistic al României. Bucureşti.Revista Vacanţe în România.*** . ANTREC. 1999 4. Vlăsceanu Gheorghe. 2006 11.site I. Expert. 2003 5. Bucureşti. „Turismul României. Ed. Bucureşti. Ed.Institutul Naţional de Statistică. Glăvan Vasile – „Turismul în România”. 2002-2007 7.T . Bucureşti. Publirom. Meteor Press.*** .2007 8. 2004 . *** .*** . 2002 10. 6. N. Economică.

Referatul va avea aproximativ 20 de pagini (inclusiv fotografii şi hărţi) şi va fi prezentat pe un CD.TEMĂ REFERAT: DESCRIEŢI PRINCIPALELE ATRACŢII TURISTICE DIN LOCALITATEA DE DOMICILIU.294 - . Referatul reprezintă 30% din nota finală. .