Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt:  personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.  nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică de predicat.

Modurile personale I. Modul indicativ

sunt: - indicativul - conjunctivul - condiţionalul optativ - imperativul

- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

 Prezent
- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

 Trecut
- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii. - trecutul are mai multe timpuri:

- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

• Imperfectul

- exprimă o acţiune terminată în trecut, fără precizarea momentului. - într-o naraţiune, se foloseşte pentru a prezenta acţiunile, evenimentele. - este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat. Ex. eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers - formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară: „Semănat-am grâu de vară, A ieşit numai negară” 1

• Perfectul compus

. eu am să învăţ. Ex. este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând. • Viitorul anterior .este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat. „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. .este un timp verbal învechit. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră • Mai mult ca perfectul  Viitor . „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. Ex. „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex. . tu o să înveţi etc.exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând. .sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu.este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat.exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute. 3.zis 1. .exprimă o acţiune viitoare. tu ei învăţa etc. eu o să învăţ. care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis. tu ai să înveţi etc. eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră • Perfectul simplu . Ex. este timpul povestirii la persoana a III-a.indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.în limba vorbită. 2. eu oi învăţa. forme ale vb. eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers 2 . Ex. terminată înaintea altei acţiuni viitoare.. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge • Există şi forme de viitor popular (limba vorbită): • Viitorul propriu.

indică o acţiune desfăşurată în trecut . Ex. eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge .indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor.este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat. un îndemn.este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat. Ex. Ex.are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural. Ex. .indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor. .exprimă o acţiune posibilă. 3 .indică o acţiune defăşurată în trecut.II. eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă.are două timpuri: .verbele la modul imperativ exprimă o poruncă. .este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat. eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers • Perfect III. realizabilă. Modul imperativ .se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent. . • Prezent • Perfect IV.exprimă o condiţie sau o dorinţă. . Modul condiţional-optativ .are două timpuri: . un sfat sau o rugăminte. eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă • Prezent . . Modul conjunctiv .

. la.  Are două timpuri: • Prezent: a citi • Perfect: a fi citit II. voi fi citit. . timp prezent) Nu citi! (mod imperativ. .supin: de citit. . iubind) .verbele la modul imperativ pot avea formă: o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat! o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte! ! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv.denumeşte acţiunea.participiul . ca şi infinitivul.şi adverbul „mai” (nemaivăzând) III.care apare singură: A citi e o plăcere.exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru.indicativ.supinul I. .gerunziul . adăugat participiului: de nemâncat. timpul perfect: să fi mers.Ex.cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) . (cu prepoziţia „a”) Pot merge. . de obicei: Interpretarea operei este minunată. timpul prefect: a fi citi.este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi. timpul viitor anterior: voi fi mers. Modul gerunziu . la citit. .este alcătui din prepoziţiile de. . (fără prepoziţia „a”) .infinitivul .exprimă numele acţiunii. timpul perfect: aş fi mers. de negaţie „nu” + infinitivul verbului. pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit. Modul supin .  Are două forme: .forma negativă se obţine cu prefixul ne. aş fi citit. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi) . Modurile nepersonale Sunt: . dormind) şi –ind (citind.conjunctiv. după.formă scurtă: . . . să fi citit. starea.formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: . am citit. IV. Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă.forma negativă se obţine cu prefixul ne-. Modul infinitiv .infinitiv. timp perfect compus: am mers.forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-.ajută la formarea modurilor: .se formează cu sufixele – ând (văzând. 4 .(nevăzând) sau cu prefixul ne.exprimă acţiuni în desfăşurare. indicativ) Aş citi. al stării.condiţional-optativ. (viitor. pentru citit. (mod condiţional. formă negativă) . Modul participiu .cu valoare substantivală.indicativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful