Istoria comunicarii Octombrie 2011

Ferdinand Tonnies Walter Lippmann John Dewey

Ferdinand Tonnies
• Comunitate si societate – subcapitol (2 pag) Opinia publica (1887) • Critica opiniei publice (1922)

Comunitate vs. Societate
Comunitatea
- dominante relatiile de ordin emotional, statusuri bine definite, omogenitate - existenta laolalta a membrilor, ca intr-o familie - dominante credintele, aspectele religioase ale vietii, impartasirea unor valori comune

Societatea
- asociata cu urbanismul, productia industriala, eterogenitatea, impersonalitatea - individul traieste in societate “ca intr-o tara straina” - importante domeniile comertului, muncii, stiintei

. influentarea => batalie pentru opinii => ziarul devine o tribuna care se adreseaza unui mare numar de cititori pentru a-i influenta. pentru a le hrani opiniile sau pentru a-i converti. miturilor etc. are ca scop convingerea. persuadarea.Comunicare in comunitate si in societate • In comunitate: asigura transferul traditiilor. care are in vedere audiente dispersate. • In societate: devine dominanta comunicarea scrisa. credintelor.

Opinia publica • opinia publica vs. Opinie Publica • opinia publica: neunitara. nearticulata. care nu s-au cunoscut niciodata. asumata de membrii unui public • Opinia Publica se formeaza pornind de la opinii comune impartasite de mai multi cetateni. conglomerat de opinii. intamplatoare. => agregare a unor judecati independente (vezi publicul la Tarde) . opinia exprimata in public • Opinia Publica: “in mod esential o vointa exprimata prin intermediul unei judecati”. fara a fi in legatura directa (persoane dispersate spatial. dar care sunt legate prin convingerile pe care le au). coerenta.

Stadiile de agregare ale opiniei publice • Stadii de agregare – Solid (acord intre membrii publicului in legatura cu un fapt. superficiala. un proces. evolueaza rapid. sub impresia zilei etc. plina de prejudecati. pripita. opinia se schimba. asa cum se intalneste in viata de zi cu zi) => caracteristici: schimbatoare. nestatornica. nu se sedimenteaza) – Gazos (opinia publica obisnuita. capricioasa. o opinie) – Lichid (probleme controversate. .

journalist. Acest “mediu de fictiuni” este o imagine subiectiva.Oamenii construiesc un pseudomediu si actioneaza pe baza lui in lumea reala.Walter Lippmann .Publicul este o “fantoma” incapabila sa influenteze activitatea guvernelor . biasata a lumii. critic media si filozof (stiinte politice) .Public Opinion (1922): primul studiu complex despre opinia publica . => “Oamenii traiesc in aceeasi lume. dar gandesc si simt in lumi diferite” .The Phantom Public (1925): problema democratiei .

spargerea oglinzii . reflectare individuala a lumii reale – Harti mentale • Exemple: Lippmann: I RM.Imaginile din mintea noastra • Definitie -> realitate secunda.

Propaganda. imagini despre sine. de a inlocui un model social cu un altul?” Ce este opinia publica? “Imaginile din mintea fiintelor umane. despre necesitatile. despre altii. Acele imagini care sunt inraurite de catre grupuri de oameni sau de catre indivizi care actioneaza in numele unor grupuri constituie Opinia Publica cu majuscule” . scopurile si relatiile lor sunt opiniile lor publice. Opinia publica Ce este propaganda? “dar ce este propaganda daca nu efortul de a schimba imaginea la care raspund oamenii.

prefigurand raspunsuri “mai intai definim si apoi vedem” – de explicat Exemple (Lippmann): p. 95 Exemplu: amfiteatru .Stereotipurile Definitie – structuri mentale care selecteaza si stocheaza informatia.

Ti le vand ieftin. bijuteriile. titlurile bancare. Dar tine minte: zece se scrie cu un zero. Cade o omida pe american. iar evreul spre somalez: . cat ai cerut.Exemple actuale: Stereotipurile si bancurile • Un american. 30 de taxiuri.. tata. asta pe evreu.Va intereseaza o omida? Un evreu se afla pe patul de moarte si-i spune singurului sau fiu: Isaac. asta pe somalez. somalezul o ia si o mananca. . un neamt.. Un scotian ii scrie fiului sau: Iti trimit zece dolari. sculpturile. Asta o arunca pe neamt. mai am putin si mor si vreau sa stii ca cele 7 vile.. mi le lasi? . 8 magazine. cele 2 ferme.. valorile. nu cu doi! • • . fabrica de imbracaminte. Cade alta omida pe american. foarte ieftin.. un evreu si un somalez prin padure.Da. Asta o arunca pe neamt. 3 locuri. asta pe evreu.

Exemple actuale: Stereotipurile si filmele • Ex: Native Americans .

Exemple actuale: Stereotipurile si imaginea de tara .

Exemple actuale: Stereotipurile si publicitatea .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

De ce folosim stereotipuri • Din nevoia de orientare • Din nevoia de economie • Din nevoia de clasificare .

de a orienta perceptia sociala a diverselor fenomene => responsabilitate imensa • Versiunea reporterului este construita pe baza propriilor imagini din minte si sub presiunea intereselor proprii si a intereselor trusturilor de presa .Lippmann despre Presa • Opinie critica: contribuie la aparitia si permanentizarea unor boli ale opiniei publice • Rolul presei: de a organiza pentru societate informatiile.

Subiecte preferate: democratie. activism politic si social etc. . educatie. umanism.John Dewey • Unul dintre parintii intemeietori ai pragmatismului american (alaturi de Charles Sanders Peirce si William James) .The Eclipse of the Public .Jurnalism: The Public and Its Problems (1927) .

Comunitate vs. dezvoltarea tehnologica fara precedent Rolul comunicarii in trecerea de la Marea Societate la Marea Comunitate: comunicarea ca ritual . Societate Context istoric: Chicago (isi dubla populatia la fiecare zece ani).

Experienta emotionala a votului 50% din votanti merg la vot din obisnuinta si/sau din traditie si nu din alegere rationala De cele mai multe ori publicul voteaza impotriva a ceva decat pentru ceva Candidatii nu sunt alesi pentru merite personale. => indiferenta din partea publicului . portretul candidatului cu maxilare proeminente etc. ci din motive uneori absolut irelevante: sotia si copiii.

Lipsa resurselor • Lipsa resurselor mediatice => Nevoia de experti: – Rolul social al expertului: viziune iluminista – Optimizarea comunicarii intre experti si public. mai ales prin intermediul presei .

iar noua epoca nu are simboluri consonante cu activitatile ei • => Importanta comunicarii (legata de educatie) .Rolul simbolurilor • Simbolurile controleaza sentimentele si gandurile.

Our Babel is not one of tongues but of the signs and symbols without which shared experience is impossible. lipsit de substanta Publicul in eclipsa: “Till the Great Society is converted into a Great Com-munity. Communication can alone create a great community.Publicul in Eclipsa Publicul amorf. the Public will remain in eclipse. pasiv.“ .

Intrebari • Despre Comunitate vs. Societate? • Despre opinia publica? • Despre imaginile din mintea noastra? • Despre stereotipuri? .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful