PROTECŢIE ŞI SECURITATE SOCIALĂ

– CURS –

1

2

INTRODUCERE

Cel mai adesea, protecţia socială este definită ca un ansamblu de politici, măsuri, instituţii, organisme persoanelor care şi asigură grupurilor sprijinul aflate în

dificultate şi care nu pot să realizeze prin efort propriu condiţii normale, minime de viaţă. Prin sistemul de protecţie socială se caută posibilităţi către de redistribuire şi umane persoane a ale şi resurselor colectivităţii materiale

acele

grupuri aflate în dificultate în vederea eliminării decalajelor mari dintre aceştia şi populaţia majoritară. Protecţia socială are ca obiectiv nu crearea unei stări cronice de dependenţă a celor în nevoie, ci reintegrarea lor în viaţa normală prin
3

stimularea

forţelor

active,

a

creşterii

capacităţilor lor de a face faţă acestor probleme, a scăderii perioadelor de criză prin mobilizarea eforturilor proprii. În sens general, protecţia socială reprezintă un set de măsuri orientat spre asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale. De asemenea, protecţia socială poate să aibă în vedere satisfacerea unor nevoi colective care nu se pot realiza corespunzător prin efort propriu prin intermediul pieţei libere (ex. sprijinirea sistemului de educaţie şi învăţămînt pentru toţi, promovarea culturii, asigurarea unui grad corespunzător de sănătate publică, protecţia mediului etc.)

4

Protecţia socială poate să fie plasată la niveluri distincte: • la nivelul întregii colectivităţi populaţiei minime (ex. de pe protejarea consum, veniturilor unor

inflaţie, asigurarea unui nivel minim de venituri familie, protejarea populaţiei în cazuri de calamităţi naturale sau sociale, protecţia faţă de criminalitate, violenţe, conflicte etnice, îmbolnăviri în masă, protecţia la locul de muncă, protecţia drepturilor asupra proprietăţii, protecţia împotriva corupţiei, alienării politice, împotriva drogurilor şi abuzurilor, etc.); • la nivelul diferitelor categorii (copii, vîrstnici, handicapaţi, şomeri etc.);

5

2005. Eşecul pieţei libere de a asigura resurse economice corespunzătoare pentru întreaga colectivitate a făcut necesar ca în toate ţările dezvoltate să apară un sistem de protecţie socială care să asigure sprijinul şi ocrotirea indivizilor în toate situaţiile în care ei nu mai dispun de resurse materiale şi nu mai sînt capabili să-şi obţină prin eforturi proprii mijloacele necesare unui trai decent. p.) Sistemul economic. în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori). 235 6 . Aceste situaţii pot fi foarte diferite. fundat pe piaţa liberă. Iaşi. normal1.• la nivel personal (rezolvarea unor probleme personale legate de starea individului la un moment dat. editura Polirom. Dicţionar de sociologie. având în vedere toate riscurile care apar sau pot să apară în ciclul vieţii. 1 Elena Zamfir. nu e capabil prin el însuşi să asigure un venit satisfăcător pentru toată populaţia.

handicap. În cazul asigurărilor sociale. 7 . Fondurile asigurărilor sociale se obţin prin contribuţii sistematice ale populaţiei active care se întorc apoi la cei care au contribuit. şomaj. ajutor de şomaj. moartea membrilor activi economici din familie etc. în funcţie de contribuţia lor. sub formă de pensii. Pentru a asigura o protecţie socială în toate aceste situaţii de risc pentru persoane sau grupuri în nevoie. dar acum sînt în nevoie. sînt utilizate în principal două tipuri (modalităţi) de sprijin: • sistemul asigurărilor sociale • sistemul asistenţei sociale. prestaţia este în funcţie de contribuţie. boală. accident. ajutor de boală şi îngrijire medicală etc.Ele se referă la bătrîneţe.

social. În acest caz. Din fonduri bugetare de stat sau din fonduri obţinute voluntar de la indivizi sau de la comunitate sunt sprijinite acele persoane. să se încadreze social. prestaţia se face în funcţie de nevoie. psihologice. bazându-se pe principiul solidarităţii. grupuri în dificultate. să-şi recupereze capacitatea de funcţionare normală în urma unui ajutor financiar. Ajutorul aici are în vedere o perioadă limitată de timp pînă cînd persoanele cu nevoi speciale îşi găsesc resurse materiale. material.Sistemul asistenţei sociale funcţionează pe baza unui alt principiu. În cadrul acestui sistem de asistenţă socială cei în nevoie sunt ajutaţi să aibă un mod de viaţă decent. vulnerabile în funcţie de necesităţile lor. sociale de a 8 . defavorizate. nu de vreo contribuţie personală anterioară.

cu disabilităţi. activi. tot mai frecvent este utilizat în acest cadru termenul de „reţea de securitate. şomeri. prin intermediul unor instituţii şi activităţi. bolnavi.putea să-şi desfăşoare o viaţă normală. Un instrument important al politicii de protecţie socială îl reprezintă sistemul securităţii sociale. (siguranţă) socială” (safety net) ca 2 Ibidem. Sfera sistemului protecţiei sociale este mai largă decît cea a asistenţei sociale. Resursele văduve. 49 9 . fonduri ale asigurării de stat precum şi din sistemul de taxe şi fonduri speciale. acestui program de sprijin vin din contribuţiile celor angajaţi. asigură un larg program de ajutor pentru cei bătrîni. În ultimul timp. Aceasta. financiare copii ale abandonaţi care nu beneficiază de un venit corespunzător. autosuficientă2. p.

un component de bază al securităţii sociale3. beneficii minime pentru familii cu mulţi copii. Iaşi. 2005. 412 10 . La acestea se mai adaugă ajutorul financiar înalt focalizat pe persoane. În această reţea de securitate socială sînt incluse măsuri speciale ce vizează politici sociale active ca: salarii minime. p. ajutor de şomaj corespunzător. editura Polirom. împiedicîndu-se astfel instalarea sărăciei. ajutor pentru handicapaţi care să le permită un nivel minim decent de viaţă. grupuri defavorizate social şi uman deasupra pragului de sărăcie. asigurarea unui venit minim pe familie. pensii minime. bazat pe testarea 3 Călin Anastasiu. Acest termen se referă la un set de măsuri publice şi private orientate spre asigurarea unui nivel minim decent de trai pentru toţi membrii colectivităţii. alocaţii pentru copii. în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori). oficial stabilit. capabile să situeze aceste persoane. Dicţionar de sociologie.

Problemele protecţiei sociale în prezent în România sînt gestionate în principal de cîteva ministere. 4 Alina Mungiu. Calificarea pentru un asemenea sprijin se bazează pe analiza veniturilor familiei. instituţii locale şi naţionale. Aceste beneficii pot fi monetare (în bani) sau în natură (bunuri şi servicii) După revoluţia din decembrie 1989. în România s-a fixat ca un obiectiv major al reformei socio-economice a perioadei de tranziţie şi realizarea unei reforme globale a sistemului de protecţie socială4. 37 11 . p. Humanitas. Ministerul sănătăţii. 1995. Românii dupa`89 (Istoria unei neîntelegeri). Ed.mijloacelor de trai ale familiilor cu venituri scăzute. Ministerul învăţămîntului. organizaţii: Ministerul muncii şi protecţiei sociale. Bucuresti. comisii. care se plasează sub pragul sărăciei oficial stabilit. în ciuda beneficiilor obţinute prin sistemele mai generale („means tested benefits”).

Ca parte integrantă a politicii de protecţie socială. apare cerinţa elaborării unei concepţii generale care să stea la baza dezvoltării sistemului de protecţie socială pe termen scurt şi termen lung. p.Secretariatul de stat pentru handicapaţi. conceptul de securitate socială este 5 Elena Zamfir. stabilirea oferite unor în priorităţi în sfera protecţiei sociale.. evaluarea periodică a programelor de protecţie socială5. handicapaţi. şomeri.. trecerea de la măsuri pasive la măsuri active. 57 12 . analiza resurselor economice protecţia diferitelor grupuri. vîrstnici. Comisia naţională pentru adopţii. un program de dezvoltare a sistemului tuturor administrativ. săraci etc. de fixare a unor măsuri şi strategii coerente care să aibă în vedere: un program legislativ de perspectivă. copii. În acest context.cit. Ministerul justiţiei etc. op.

instituţii şi activităţi destinate asistării persoanelor afectate de anumite riscuri la care este expusă.conturat sub forma unui sistem de legi. văduvie.) şi prin care se alocă resurse în aceste scopuri cu titlu de drepturi prevăzute de lege şi nu ca ajutor filantropic. bătrîneţe etc. în principiu. întreaga populaţie (şomaj. maternitate. boli profesionale sau de altă natură.a. fie sub forma unor ajutoare naturale (societăţi de prevedere ale muncitorilor). Istoric primele măsuri de protecţie socială (a muncitorilor în special) au fost de tip restrictiv: limitarea muncii femeilor şi a copiilor. Cele dintîi măsuri pozitive s-au datorat iniţiativei private. accidente de muncă. invaliditate. fie sub o formă paternalistă în cazul unor întreprinderi mari şi 13 . sărăcie. reducerea timpului de lucru ş.

În prima jumătate a secolului nostru.prospere care au alocat resurse pentru ajutorarea propriilor salariaţi. şi în mod deosebit după cel de-al doilea război mondial6. doctrinară mai pronunţată în domeniul s. Sistemele actuale de finanţare au ca principale surse vărsămintele întreprinderilor. • instituirea unei legislaţii cu un mai accentuat caracter pozitiv. se are în vedere o redistribuire a veniturilor între 6 lărgită atît în privinţa sferelor de aplicare cît şi sub aspectul ibidem 14 . (principii. obiective). contribuţiilor individuale ale populaţiei şi alocaţiile bugetare. • socializare finanţării. În principiu.s. se constată: • sistematizare teorii.

între diferitele niveluri ierarhice şi de venituri (în anumite limite).categoriile active şi cele inactive. 15 . pe de o parte. pe de alta) etc. şi agricultură. între populaţia sănătoasă şi cea afectată de anumite maladii sau incapacităţi fizice. între sectoare economice (de regulă între industrie şi comerţ. între celibatari şi cei care au de întreţinut familii numeroase.

cât şi la evaluarea diferitelor condiţii sau sfere ale vieţii: calitatea mediul ambiant. valorile. calitatea relaţiilor interpersonale. grupuri sociale. a propriei vieţi. aspiraţiile umane. colectivităţi o duc).CONCEPTUL DE „CALITATE A VIEŢII” Calitatea vieţii reprezintă pentru om semnificaţia vieţii sale. calitatea vieţii de familie. Se referă atât la evaluarea globală a vieţii (cât de bună. fiind rezultanta raportării condiţiilor de viaţă şi a activităţilor care compun viaţa umană. satisfăcătoare este viaţa pe care diferitele persoane. rezultat al evaluării globale. din punctul de vedere al persoanei umane. calitatea umană a muncii (calitatea vieţii de muncă). Calitatea vieţii este un concept evaluativ. la necesităţile. 16 .

Calitatea vieţii reprezintă o reluare, dar dintr-o altă perspectivă, a conceptului de fericire7. Dacă fericirea se referă la starea subiectivă rezultată din trăirea propriei vieţi, calitatea vieţii se referă atît la condiţiile obiective în care viaţa umană se constituie, cât şi la modul subiectiv în care fiecare îşi evaluează propria sa viaţă stare de satisfacţie, fericire, împlinire. Dacă fericirea era asociată cu o perspectivă predominant etică - ce strategii trebuie să adopte individul pentru a maximiza fericirea sa -, calitatea vieţii este asociată mai mult cu o perspectivă sociologico-politică. Interesul cade în primul rînd pe determinarea factorilor obiectivi care sînt responsabili de variaţia calităţii vieţii, şi a strategiilor
7

social-politice

de

acţiune

în

vederea sporirii acesteia.
Cătălin Zamfir, în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori), Dicţionar de sociologie, editura Polirom, Iaşi, 2005, p. 131

17

Tematica calităţii vieţii s-a dezvoltat rapid în anii '60, ca o reacţie la criza abundenţei în ţările dezvoltate. Pe de o parte, anii '60 au conştientizat artă parte, efectele s-a devastatoare estimarea ale că creşterii economice asupra mediului. Pe de conturat prosperitatea economică nu asigură automat, prin ea însăşi, şi prosperitatea umană8. Presupoziţia conform căreia creşterea economică duce prin ea însăşi direct şi neproblematic la o creştere a bunăstării colective este supusă la multiple critici. În societăţile dezvoltate se simte tot mai mult nevoia unui corector al creşterii economice, tematica calităţii vieţii îndeplinind o asemenea funcţie. În România anilor 70-'80 problematica calităţii vieţii a devenit populară ca o formă
8

Valentin Naumescu, Introducere în studiul politicilor sociale, editura Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 2002, p. 36

18

mascată de critică a performanţelor umane scăzute ale sistemului socialist şi ca o încercare de a presa asupra acestuia de a lua în considerare cît mai mult nevoile şi aspiraţiile populaţiei. Se pot desprinde trei mari funcţii ale tematicii calităţii vieţii: • definirea obiectivelor economice;

mai

operaţională dezvoltării

a

social social-

feedback

al

activităţii

economice: eficienţa ultimă, umană a acesteia este dată de efectul ei asupra calităţii vieţii şi

instrument de evaluare operaţională a progresului social: putem vorbi despre un progres efectiv doar în măsura în care s-a înregistrat o creştere a calităţii vieţii.
19

În sociologie, tematica calităţii vieţii joacă un rol important, dezvăluind o nouă ipostază a omului în cadrul sistemelor sociale: nu numai ca membru al sistemelor sociale, integrat, modelat şi controlat de logica acestora (viziunea holistă), dar şi ca obiectiv ultim al tuturor activităţilor sociale9. Dezvoltarea cea mai spectaculoasă a tematicii calităţii vieţii s-a produs în sfera indicatorilor de calitate a vieţii. În ultimele decenii există intense cercetări în acest domeniu, desfăşurate în două direcţii: a. analiza indicatorilor social-economici existenţi în ceea ce priveşte semnificaţia şi deci şi utilizabilitatea lor pentru analiza calităţii vieţii; b. dezvoltarea unor indicatori specifici ai calităţii vieţii. Dificultatea principală a constituirii acestor indicatori stă în structura lor
9

ibidem

20

complexă. Un indicator de calitate a vieţii reprezintă rezultatul combinării unui indicator de stare (starea mediului ambiant, a relaţiilor interpersonale, a tipurilor de muncă oferite etc.) şi a unui indicator al criteriului de evaluare (al necesităţilor, aspiraţiilor umane). Punctul cel mai dificil îl constituie tocmai determinarea acestei din urmă componente. Calitatea vieţii implică o teorie asupra naturii umane, a sistemului de necesităţi umane, a factorilor care guvernează dinamica acestora. În practica cercetării sînt folosite următoarele tipuri de indicatori ai calităţii vieţii: indicatori ai stării diferitelor componente ale vieţii umane (indicatori ai mediului natural, ai condiţiilor de locuinţă, de muncă, de educaţie etc.); indicatori ai necesităţilor/aspiraţiilor - ce tipuri de muncă doresc oamenii, ce tipuri de
21

.gradul estimat de satisfacţie cu viaţa. Două direcţii distincte se pot desprinde: umane şi a. indicatori ai calităţii percepute a vieţii . boli mentale. O altă direcţie de cercetări se referă la căile prin care se poate realiza creşterea calităţii vieţii. b. perfecţionarea perfecţionarea 22 condiţiilor stilurilor şi obiective de viaţă în perspectiva necesităţilor . în fine.determinarea modului în care membrii unei colectivităţi evaluează componente ei ale înşişi vieţii calitatea lor.locuinţă etc. alienare. indicatori complexi rezultaţi din raportarea stării la necesităţi. ca indice sintetic al efectului subiectiv al calităţii vieţii. indicatori ai unor simptome critice ale calităţii vieţii: indicatori de sinucideri. optimism/pesimism. diferitelor de indicatori satisfacţie cu viaţa .

modurilor de viaţă. 23 . fapt de natură a maximiza calitatea vieţii în condiţiile existente la un moment dat.

Pe de altă parte. acţiunile şi ale organizaţiilor persoanelor nonguvernamentale individuale. cît şi ceea ce nu fac 24 . privat şi voluntar. se atrage atenţia asupra faptului că. programele şi acţiunile îndreptate spre rezolvarea diferitelor probleme sociale. fiind vorba de o politică publică.POLITICI MENITE SĂ ASIGURE PROTECŢIA SOCIALĂ În sensul cel mai general. Politica socială cuprinde deopotrivă implicarea autorităţilor publice. reunind sectoarele public. politica socială include atît ceea ce fac autorităţile. Uneori există tendinţa de a limita politica socială la ceea ce întreprind autorităţile publice. prin politici sociale se au în vedere atitudinile.

cum ar fi securitatea (protecţia) socială cu cele două componente de bază -asigurările şi asistenţa. securitatea personală etc. serviciile sociale publice şi personale. grupuri. 156 25 . mediul înconjurător. participarea delincvenţa. potrivit căreia politica socială priveşte numai 10 Ioan Mihăilescu. valorilor şi tradiţiilor ce guvernează relaţiile sociale dintre indivizi. 2005. În fapt. educaţia. Politica socială se defineşte în cadrul principiilor. în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori). editura Polirom. se oscilează între o accepţie restrânsă. sănătatea. comunităţi şi instituţii cu referire la distribuţia resurselor şi nivelul bunăstării populaţiei. şi distribuţia statusul puterii. social. O altă strategie de definire a politicii sociale constă în enumerarea domeniilor în atenţie. p. Iaşi. Dicţionar de sociologie. locuinţa. fie că ignoră) într-un anumit domeniu al vieţii sociale10.(fie că se abţin.

Combinînd cele două strategii de definiţie a politicii sociale vom avea ca primă delimitare instituţiile oficiale ale bunăstării sociale.. a problemelor sociale de interes11. op. iar pe de altă parte asistăm la încercări de a reuni în cadrul politicii sociale factori şi acţiuni diverse din sfera socialului. Dealtfel.instituţiile bunăstării sociale şi o enumerare. dacă avem în vedere multiplele interferenţe şi intercondiţionări (cel mai adesea mijloacele de realizare a unei politici sociale sunt de natură economică). 87 26 . putîndu-se 11 Valentin Naumescu. de exemplu) este dificilă. p. mai exact sistemul securităţii (protecţiei) sociale promovat de autoritatea publică.cit. delimitarea strictă a politicii sociale în raport cu alte politici publice (economice. care se vrea a fi exhuastivă. Diferite modele de politici sociale se asociază cu anumite concepţii.

distinge trei mari orientări. politica socială este coercitivă. a serviciilor medicale şi sociale depinde de sistemul productiv şi puterea individuală de negociere în relaţiile de piaţă. Distribuţia veniturilor. doar atunci cînd nivelul de trai se situează sub minimul de subzistenţă sau este ameninţată societatea. Potrivit concepţiilor de dreapta nu există o bază morală pentru sacrificarea distribuţiei ce rezultă din mecanismul pieţii. Poziţia unui individ pe piaţă reflectă productivitatea lui. stînga şi centrul politic. Distribuţia bunăstării nu se poate realiza din perspectiva 27 . respectiv dreapta. Orientările de dreapta se sprijină pe laissez-faire. Statul intervine. pentru a-i proteja pe cei slabi şi a-i înfrîna pe cei puternici. punînd accent pe maximizarea bunăstării ca efect al libertăţii. a educaţiei.

economice şi sociale. deoarece aceasta ar fi neproductivă şi afectează drepturile şi libertăţile individuale. 1998.morală. de pe poziţii de dreapta reducerea se va argumenta necesitatea public. p. economice şi politice pentru a-i permite fiecăruia să acceadă la un nivel de 12 Pierre Rosanvallon. impozite mici şi neprogresive. statul este răspunzător pentru organizarea relaţiilor sociale. Noua problema sociala. orientările de stânga accentuează valorile egalităţii şi drepturile tuturor cetăţenilor de a lua parte la activităţile politice. ceea ce nu este posibil pentru cineva aflat în stare de sărăcie. Iasi. În acord cu aceste orientări. dimensionării la minim a cheltuielilor sociale. Prin urmare. importanţei sectorului inclusiv în domeniul social. o bună societate trebuie să fie productivă şi liberă12. Institutul European. 23 28 . La rândul lor. Or.

13 ibidem 29 . Responsabilitatea guvernului (a statului) trece însă dincolo de a asigura doar nivelul de subzistenţă.trai în acord cu demnitatea umană. Aşa zisa orientare de stânga reuneşte modele diferite de politici sociale. Se are în vedere asigurarea unui minim social de trai. Politica socială cuprinzătoare nu este atît un element de generozitate cât unul al bunei funcţionări a sistemului social. Cât priveşte orientările de centru. uneori aflate în opoziţie. ele acordă importanţă atît libertăţii individuale. social-democratice sau creştin sociale13. cît şi pieţei ca mijloc de distribuţie socială. factor de menţinere a păcii sociale şi cadrul activităţii economice. dacă avem în vedere concepţiile socialiste (comuniste). care să permită implicarea activă a individului în societate.

45 30 .De-a lungul timpului s-a înregistrat o evoluţie a politicilor sociale: de la iniţiativele caritabile complexe. 1998. ALL. Poenaru. partidele şi statul. aproape indiferent de partidele care s-au succedat la putere14. Bucuresti. Ed. Democraţiile occidentale au ajuns să aloce resurse importante pentru bunăstarea socială. de existenţa sectorului public (de stat) şi realizarea prin intermediul instituţiilor publice şi administrative. Din punct de vedere istoric. izolate Sursele la programe care au sociale alimentat dezvoltarea politicilor şi programelor sociale sunt de natură umanitară şi pragmatică în încercarea de rezolvare a problemelor existente şi a asigura pacea în societate. iar acţiunile sunt stimulate de competiţia electorală. Factorii de acţiune în favoarea politicilor sociale ample au fost şi sînt sindicatele. p. 14 M. Politica sociala si indicatori sociali.

alte forţe sociale şi politice. 31 . liberalismul moderat. cu Casele de muncă). Modelul individualismului represiv a fost caracteristic începuturilor industrialismului reluat într-o anumită măsură de nouă dreaptă. creştinism. dar şi pe responsabilitatea lui pentru eşec.se înregistrează o evoluţie a politicilor sociale de la modelul individualismului represiv. la modelul individualismului liberal şi apoi la modelul universalist al statului bunăstării sociale. social democraţie. susţinut social de sindicate. din 1834. Sărăcia este considerată deopotrivă un păcat şi un act delincvent ce trebuie pedepsit (Ilustrarea modelului individualismului represiv este Legea săracilor din Marea Britanie. Modelul respectiv se bazează pe libertatea de acţiune a individului.

Anii '80 au înregistrat critică modelului universalist. care sunt gândite la nivelul prosperităţii. reproşânduse lipsa de performanţă. Statul este răspunzător de bunăstarea cetăţenilor săi. abuzul de protecţie şi beneficierea de ajutoare 32 . al statului bunăstării. pensii). risipa de resurse. Sistemul de piaţă este considerat prosperităţii. ceea o ce impune puternică o la politică adresa amplă de redistribute a veniturilor. eficienţa scăzută a programelor sociale.Modelul individualismului liberal crează primele calea elemente morală şi ale justă statului de bunăstării obţinere a sociale. Modelul universalist are în vedere o viziune largă asupra nevoilor umane. dar apar şi victime ale jocului pieţii. şomaj. boală. ceea ce face necesară asigurarea de risc (accidente.

critici făcute de pe poziţiile liberalismului conservator. promotor al unui model rezidual de politică socială.nemeritate. potrivit căruia cheltuielile sociale trebuie menţinute la un nivel scăzut pentru a încuraja efortul individual. În ultimele decenii Marea Britanie a trecut de la modelul universalist la cel rezidual. Dealtfel. în timp de Italia a parcurs traseul de 33 . Pentru modelul rezidual valoarea relativă a cheltuielilor se situează în jur de 20%. iar pentru modelul universalist se depăşeşte 30%. Introducerea sectorului privat în domeniul serviciilor sociale asociată cu atenţia sporită faţă de eficienţa programelor constituie direcţii importante de reformă a politicilor sociale. distincţia dintre modelele rezidual şi universalist se face în ultimă instanţă prin ponderea cheltuielilor sociale în PIB.

Ed. Fundatiei pentru Studii Europene.la modelul de rezidual marea la cel universalist. cu economia socială de piaţă din anii '50). sau al celui German. a ţărilor promovat majoritate occidentale. potrivit căreia politica socială specifică modelului universalist s-a vrut şi a reuşit să fie o alternativă reformistă la modelul comunist de „rezolvare” a problemelor sociale15. ca efect al dezvoltării economice la care au ajuns ţările occidentale. dar ulterior s-a generalizat din intenţia de a asigura o calitate a vieţii înaltă pentru întreaga populaţie. 15 Nicolae Păun. Cluj-Napoca. nu lipsită de realism. p. Uneori se face afirmaţia. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că modelul universalist de politică socială a fost adoptat în perioade de criză (aşa a fost cazul modelului suedez al anilor '30. Istoria constructiei europene. 1999. al celui britanic din timpul războiului (1942). 71 34 .

Pentru ţările foste socialiste. se pune problema adoptării unui model de politică socială în acord cu noile caracteristici ale societăţii. 35 . în care se înlocuieşte proprietatea de stat cu proprietatea privată. aflate în tranziţie la economia de piaţă.

dupa aproape un secol de studii de politica sociala.Ce este politica sociala ?" au încercat sa ofere.. mai multi autori apartinând unor scoli si curente de gândire diferite. de-a lungul timpului. . Nici astazi. nu se poate spune ca s-a ajuns la un consens absolut privind ariile de acoperire sociala (deci continutul concret al politicilor sociale) în cadrul mai larg al 36 politicilor publice.CONCEPTE FUNDAMENTALE ŞI INSTITUŢII IMPLICATE ÎN STRUCTURAREA POLITICILOR DE PROTECŢIE ŞI SECURITATE SOCIALĂ Conceptul general de politică socială şi politicile sociale sectoriale Un raspuns la întrebarea .

spuneam. Chiar si acesta este. internele. având în vedere în primul rând interdependentele accentuate între politicile economice si cele sociale. între care tot mai greu se pot trasa granite precise. sau consecintele sociale care decurg uneori 37 .. Exista în schimb un consens relativ în ceea ce priveste politicile guvernamentale (publice) care nu pot fi considerate politici sociale: politica externa. politica de aparare. un consens relativ. de-a lungul ultimelor decenii.Dificultatea de a încadra cu precizie obiectul politicii sociale. provine pe de o parte din traditiile culturale si politice diferite la nivelul continentului si pe de alta parte din dinamica pe care .socialul" a cunoscut-o ca semnificatie si ca impact. chiar la nivelul aceleiasi societati. justitia si politicile economice. ca parte a politicilor publice.

Cluj-Napoca. care sa atinga nucleul comun al tuturor tipurilor posibile de politica sociala..prin excludere": este de domeniul politicilor sociale tot ceea ce ramâne din politica unui guvern sau a unor autoritati locale. afirmativa. Istoria constructiei europene. decât în mica masura cerintelor studiului politicii sociale. 16 Nicolae Păun. 1999 38 . dupa excluderea politicilor publice fara impact social O direct (vezi enumerarea definitie nu anterioara). dupa evenimentele din 1989)16. Ed. Mai utila pentru întelegerea acestor preocupari ar fi o definitie pozitiva. în mod evident.din politica externa si de aparare a unei tari (de exemplu. asemenea raspunde însa. influenta sociala a restructurarii complexului militar-industrial al fostei Uniuni Sovietice. o prima definitie a politicii sociale ar putea fi încercata . Fundatiei pentru Studii Europene. Astfel.

promoveaza functia de .. iar abordarea pragmatica. se disting doua abordari în privinta motivatiei care sta la baza unei politici sociale. Londra.. abordarea ideologica este în conformitate cu ipoteza întemeierii statului bunastarii pe ..Obiectivul esential al politicii sociale în secolul XX este asigurarea bunastarii cetatenilor”17. 23 39 . 1950. În general.societatile capitaliste 17 T. Marshall defineste pe cât de simplu pe atât de cuprinzator semnificatia acestui concept: .ratiuni politice" (legate de doctrina si praxis în acelasi timp). Marsând evident pe prima directie. Citizenship and Social Class. neo-marxistii din democratiile occidentale afirma ca . Marshall. mult mai recenta. p.H.Sociologul britanic T..social problems solving" a politicii sociale. H. În mod traditional. golind-o astfel de continut ideologic si conferindu-i solide valente tehnocratice.

Univ. pentru asi asigura o forta de munca cu standarde acceptabile de educatie si sanatate”18. Findings.avansate au nevoie de o infrastructura a politicilor de bunastare pentru a mentine ordinea sociala. Comparative Social Policy: Theory. . s-a mers pâna la a se considera ca politicile bunastarii nu sunt sustinute din ratiuni umaniste si pentru a întâmpina nevoile reale ale muncitorilor.capitalismul bunastarii" (Welfare Capitalism) sugerând o forma de control social. Methods. ci doar pentru a 18 Harold Wilensky.. 45 40 . Mai mult decât atât. Pentru teoreticienii are binenteles neo-marxisti. Press. p. pentru a mitui muncitorii si a-i determina sa nu recurga la proteste. de masuri menite sa combata dezordinea si crima la fel ca masurile adoptate de politie sau de justitie si nu în ultimul rând având rolul de a legitima si promova sistemul capitalist. Calif. IIS. 1985. o conotatie termenul peiorativa.

87 20 Liliana Mihut şi Bruno Lauritzen. Ed.Politica sociala este. 1972. aceasta abordare este sintetizata de Liliana Mihut astfel: .. descarcata de continuturi doctrinare. Didactica si Pedagogica. Piven şi R. respectiv ale anumitor grupuri mai riscuri”20. Între cele doua mari conceptii exista 19 R. Non-ideologica. . a problemelor sociale. Bucuresti. sau ar trebui sa fie. New York. abordarea pragmatica pune accentul pe rezolvarea tehnica. Regulating the Poor: the Functions of the Public Welfare. Cloward. Modele de politici sociale/Models of Social Policy. 59 41 . Random.raspunde - conjunctural - unor nelinisti sociale.. p.Politicile sociale sunt initiate sau extinse în timpul exploziilor de nemultumire si dezordine sociala din timpul somajului masiv. 1999. un raspuns la problemele expuse în sociale ale unei mare masura anumite diferitelor comunitati. În literatura româneasca de specialitate. p. apoi ele sunt abolite sau restrânse când stabilitatea politica a fost reinstaurata”19. punctuala.

în care trebuie sa se acorde atentie legaturii complexe care apare între obiectivele politicile si actorilor care influenteaza consecintele interventiilor lor21. dezvoltare ce trebuie sa se întemeieze pe o viziune globala si sa se aiba un sens bine precizat.fireste si abordari intermediare. încercari de a concilia ideologia cu pragmatismul. 1991. stabilite prin decizie politica. Cambridge. The Three Worlds of Welfare Capitalism.. 43 42 . pare destul de justificat sa credem ca interventia sociala nu poate fi desprinsa de un set de obiective majore. principiile cu solutiile. p. Într-adevar.rezolvarea problemelor comunitatii" prin actiune sociala concreta nu poate fi rupta de o anumita directie de dezvoltare a societatii în ansamblu. 21 Gosta Esping-Andersen. legitimat politic. Joan Higgins sugereaza ca ambele variante se sprijina totusi pe modele rationale de actiune politica. dupa cum si . Polity Press.

România în context european"). masurilor si activitatilor întreprinse în principal de stat (dar posibil si de alti agenti interesati) în scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei comunitati. etc. burse. în hotarâri politica prevederi si sociala se concretizeaza specifice. legislative reglementari administrative. 1995. Ed. alocatii. Bucuresti.. Politici sociale: România în context european. într-un sens considerat dezirabil la un moment dat22. respectiv pensii. p. din cadrul 22 Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir. programe sociale. Altfel spus. taxe. transferuri de venit (impozite. 98 43 .Politici sociale.Într-o carte de referinta pentru dezvoltarea studiilor de profil în România postcomunista (. îndemnizatii. Alternative. care a marcat perioada de debut a fundamentarii politicii sociale ca disciplina de studiu. profesorul Catalin Zamfir afirma ca politica sociala poate fi înteleasa ca ansamblul reglementarilor.

existând tari si momente ale istoriei în care politica sociala se suprapune cu . Univ. dupa cum exista contexte în care politica sociala se reduce considerabil. asa cum s-a mentionat anterior. Bucuresti. din raportarea la un context politico-economic 23 24 Ioan Mărginean. putem descrie pe coordonatele spatiu-timp o varietate aproape infinita de abordari. p. 1985. producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie. CIDE. Marginean în 199423. 78 44 . Diferentele în delimitarea politicii sociale provin. Press. Comparative Social Policy: Theory. limitându-se la acordarea unor beneficii minimale pentru persoanele fara venituri. 23 Harold Wilensky.peste trei sferturi din ceea ce face un guvern”24. p.sistemelor de asigurari si asistenta sociala) finantarea. Politica sociala si tranzitie la economia de piata în România. 1994. Findings. Calif. Cât priveste anvergura acestei politici. Methods.. conform unei definitii .. IIS.de dictionar" formulata de I.

Social Security: Perspectives for Reform. cu referire stricta la . asistenta sistemul medicala. 87 45 . aceeasi semnificatie restrictiva o are politica sociala si în Statele Unite.cinci servicii fundamentale": securitatea sociala (în sensul mentinerii unui minim de venit prin alocatiile de somaj si sistemul de pensii). 1982. public. Brookings Institution. Washington DC. politica educationala. Pentru exemplificare.welfare" învatamântul (asistenta sociala în întelesul american) si asigurarea locuintelor pentru persoanele fara venituri25. politica în domeniul sanatatii. În principiu. 25 Joseph A. . Pechman..variabil în timp dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a fiecarei societati. politica locuintelor sociale si serviciile de asistenta sociala.. p. în Marea Britanie se confera acestei politici un înteles mai restrâns si bine precizat. incluzând doar sistemul pensiilor.

. privind politica protectia transporturilor. apar deseori ca .politica sociala" ocupa o plaja mai larga (îmbogatita în special de traditia franceza).. politica privind promovarea culturii si chiar politica privind petrecerea timpului liber.leisure policy" (politica agrementului).apanaje" ale politicii sociale politica privind angajarea fortei de munca..În schimb. În afara preocuparilor mentionate în dreptul sistemelor britanic si nord-american. incluzând o gama variata de initiative si programe ale statului. politica mediului (politica ecologica). Fireste. deci cu impact asupra bunastarii colective.. în Europa. . 46 . punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi decât existenta unor cheltuieli publice îndreptate pe directia cresterii calitatii vietii si confortului cetatenilor.

cu denumirea în limba engleza si cu echivalentul în limba româna..social policy". în menţinerea principal prin veniturilor politica sociala peste politica pensii şi alocaţii de şomaj) 47 .politică". se poate totusi afirma ca o abordare atât de larga aproape ca suprapune publica.securitate socială (în înţelesul de . având în vedere necesitatea compatibilizarii termenilor: security social . În finalul acestei treceri în revista a principalelor domenii de activitate în politica sociala. acceptate mai mult sau mai putin în sfera conceptuala si practica legata de .Fara a fi negate implicatiile sociale ale politicilor mai sus mentionate.. propunem o enumerare a politicilor sociale sectoriale.

politica locurilor de muncă policy (politica muncă) 48 politica pentru îngrijirea sănătăţii (termenul nou) housing .health-care .employment .social work (social assistance) policy welfare .politica locuinţelor (sociale) .- education .politica educaţională policy .asistenţă socială ocupării forţei de .. .asistenţă socială (în Statele Unite.welfare" se referă strict la acordarea unor ajutoare sociale) .politica asistenţei medicale policy (termenul vechi) policy .

. în mod evident.politica pentru tineret Statul bunăstarii şi securitatea socială Seria clarificarilor conceptuale din perimetrul politicii sociale nu poate ocoli.politica în domeniul culturii .Esenta statului bunastarii este garantarea guvernamentala a unor standarde minime privind venitul.environment policy policy . 49 asigurate fiecarui . .politica mediului (ecologică) culture . educatia si locuinta. doua concepte majore ale acestui domeniu de studiu: modelul Welfare State (statul bunastarii) si securitatea sociala. alimentatia.youth policy . sanatatea.

p. considerîndu-se standardele sociale minime mai sus-amintite nu pot fi periclitate decât în cazul pierderii veniturilor. 22 27 Harold Wilensky..cetatean ca drepturi sociale”26... Univ. boli profesionale. Press. Se poate usor deduce ca cele doua notiuni sunt interdependente. practic securitatea sociala fiind produsul politicilor aplicate în cadrul unui stat al bunastarii. p.. Desi originile 26 Harold Wilensky. Univ. batrânete”27. 1975. Calif. Findings.10 de ani mai târziu . Methods.urmatoarele precizari: . deci la persoanele ramase fara loc de munca. 1985. The Welfare State and Equality: Structural and Ideological Roots of Public Expenditures. Press. Calif. adesea cuprinse sub denumirea de securitate sociala au luat forma unei asigurari sociale contra riscurilor somaj. 54 50 . IIS.cele mai multe din aceste garantii. de baza ale vietii industriale: ca accidente la locul de munca. Legat de aceasta definitie. Harold Wilensky face . Comparative Social Policy: Theory.

respectiv lordului W.acestui sistem dateaza de la stârsitul secolului al XIX-lea.Keynes.Welfare State" este relativ recenta. denumirea . autorii francezi au completat lista sinonimelor pentru noul sistem care se nastea: statul-providenta (l'etat-providence) sau asistential. autorii germani. Acestia au dat o replica modelului razboinic . occidentale Ulterior.M.. de Marea Britanie si de numele al economistului J. utilizând mai putin 51 ..stat social".Beveridge.. În fine. mult mai reticenti în a atribui denumiri entuziaste (în special dupa frenezia care marcase perioada de vârf a nazismului) s-au limitat la a aprecia acest model drept . fiind legata de perioade anilor '40.H.Warfare State" si au prefigurat dupa evolutia încheierea democratiilor razboiului.

1993 . nu este nici el scutit de nuante si interpretari.toate masurile colective stabilite prin legislatie pentru a mentine venitul individual ori al familiei sau pentru a asigura un venit atunci când unele sau toate sursele de venit au fost pierdute ori epuizate sau în situatiile în care trebuie sa se faca fata unor cheltuieli copiilor 28 sporite sau (de exemplu: îngrijirii cresterea plata 52 medicale)”28.termenul interpretarea munca. Citând o voce autorizata. conceptul Workfare conditionând beneficiile sociale de La rândul sau. de stat al bunastarii de (Wohlfahrtsstaat).27. conceptul la care ne referim cuprinde .. vol. The New Encyclopaedia Britanica. În Statele Unite domina republicana. conceptul de securitate sociala. desi frecvent utilizat în limbajul politic sau în mass-media.

cu referire principala asupra sistemului federal de asigurari sociale si în mod deosebit asupra sistemului de pensii.Mergând aproape în paralel cu dimensiunile statului bunastarii. .. fiind bine dezvoltata în Franta si Germania si aproape împinsa la paroxism în unele tari scandinave. printre care Danemarca si Suedia. În Europa continentala (excluzând Marea Britanie al carei model se apropie mai mult de cel american) securitatea sociala se extinde în mod considerabil. în . de exemplu. În Statele Unite. În pofida acestor diferente notabile. Administratia Securitatii Sociale a Statelor 53 Unite încearca. securitatea sociala se largeste sau se îngusteaza conform cu modelul de politica sociala aplicat.The Social Security Act" din 1935 consacra un model restrictiv dar eficient.

invaliditate. în evolutia lor de-a lungul secolului XX. în SUA de pilda lipsind multa vreme alocatiile familiale29. ca cele doua concepte abordate împreuna (statul bunastarii si securitatea sociala) contureaza. descriind cinci categorii de programe pentru acordarea beneficiilor sociale în urmatoarele situatii: 1) batrânete 2) somaj 3) maternitate 4) accidente de munca.. Fireste.rapoartele periodice pe care le da publicitatii. identificarea unui nucleu comun de preocupari în domeniul securitatii sociale la nivel mondial. 1993 54 . Totusi.cetatenie sociala" în traditia natiunilor europene. Se poate afirma. boli profesionale 5) alocatii familiale. generic vorbind. utilizarea termenului de cetatenie în sens strict (juridic) nu este 29 Social Security Programs Throughout the World. aceste programe sunt inegal dezvoltate de la o tara la alta. ideea de .

The Welfare State and Equality: Structural and Ideological Roots of Public Expenditures. pornind de la efectele adverse ale programelor sociale care acorda beneficii neconditionate.posibila decât acolo unde avem de-a face cu o acoperire universala în domeniul beneficiilor (drepturilor) sociale. 1975 55 . asa cum demonstreaza multi autori adversari ai socialdemocratiei de tip suedez. Press. Univ. Înscriindu-se pe aceeasi linie. Calif. fara nici un fel de conditii restrictive privind accederea la beneficii (vezi definitia data de Wilensky statului bunastarii universalist. Chiar daca secolul XX a marcat o dezvoltare evidenta în domeniul drepturilor sociale. politica sociala a Uniunii 30 cu referire la acordarea drepturilor sociale constitutionale. acoperirea universala nu este pe deplin si peste tot în Europa realizata. deci tuturor Harold Wilensky. Ea nu este nici macar dezirabila. cetatenilor)30.

Europene face referire doar la drepturile .Charta Sociala". dublata de un caracter evident dinamic. daca nu s-ar fi ajuns la ideea de a defini simplu si concis Europa 31 vezi . Aceasta preocupare reflecta practic dimensiunea sociala a integrarii comunitare.lucratorilor" (workers) si nu la drepturile sociale ale cetatenilor sai. autoritatile supranationale de la Bruxelles au încercat sa formuleze si sa puna în aplicare o politica sociala comuna la nivelul Uniunii Europene. 1989 56 . Cu siguranta acest concept ar fi avut parte de o definitie vaga. fiind sintetizata prin conceptul relativ recent de Europa sociala.31 Dimensiunea sociala a integrarii europene Pornind de la modelele de politici sociale ale statelor componente...

odata cu relansarea integrarii la mijlocul anilor '8032 preocuparile pentru dimensiunea sociala s-au intensificat si 32 momentul a coincis cu instalarea lui Jacques Delors la presedentia Comisiei Europene.Single European Market) în care concurenta si comertul liber sa fie principiile de baza si se dorea ca acestea sa nu fie afectate de bariere nationale. Totusi. în domeniul politicii sociale (acquisul social). în procesul de constructie a Comunitatii Europene. prin care s-a înfiintat Comunitatea Economica Europeana. Însusi Tratatul de la Roma (1957). obiectivele economice au fost întotdeauna prioritare. Este un adevar binecunoscut faptul ca. vorbea de necesitatea unei piete europene unice (în continuare SEM . în 1985 57 . Aspectele sociale au fost înca de la început trecute întrun plan secundar.sociala ca suma acumularilor Uniunii Europene la un moment dat.

au culminat cu elaborarea Chartei Sociale. nu a putut fi totalmente înlaturata tensiunea ideologica în relatia dintre stat si piata. în 1989. mai exact între dimensiunea sociala si cea economica a procesului de integrare. respectiv Maastricht (1992) si Amsterdam (1997). Anii '90 au marcat o noua dezvoltare a politicii sociale la nivel supranational. Aceasta tensiune a fost cel mai acut reflectata în refuzul premierului britanic conservator Thatcher de a semna Charta Sociala. cel mai remarcabil succes fiind includerea acestui domeniu în tratatele de baza ale Uniunii Europene. care a fost semnata în decembrie 1989 de unsprezece din cei doisprezece membri ai Comunitatii. Cu toate progresele facute dupa razboi în Europa occidentala în privinta standardelor de viata. 58 .

eficienta economica si coeziunea sociala. Pentru ca 59 . dumpingul social si turismul social.. a. Cu toate acestea.Trebuie remarcat ca revigorarea proiectului de integrare europeana. au existat patru argumente majore în favoarea unei politici sociale comune a Uniunii Europene: libera circulatie a muncitorilor. au avut loc într-o perioada în care liberalismul politic si economic domina agenda europeana iar eforturile principale se concentrau în directia consolidarii SEM. Libera circulatie a muncitorilor (termenul oficial . inclusiv pasii facuti în domeniul politicii sociale.workers" se refera la toate categoriile de lucratori. indiferent de domeniu si de nivelul de calificare) decurge în mod evident din principiul fundamental al liberei circulatii a persoanelor în Uniunea Europeana.

Aceasta mobilitate în domeniul pietei muncii -labour mobility.. Didactica si Pedagogica. înca nu se punea problema ci unei doar politici a sociale supranationale.transferabilitatea drepturilor lucratorilor dincolo de granitele nationale”33. Fireste. astfel încât persoanele care se angajeaza într-o alta tara sa nu-si piarda securitatea sociala de care s-au bucurat în tara lor de origine.acest principiu sa fie deplin functional era nevoie sa se asigure .. sub efectul Tratatului de la Roma. în anii '60.coordonarii" Liliana Mihut şi Bruno Lauritzen. Ed.este poate singura masura sociala importanta pe care o prevedea Tratatul de la Roma în art. p. 33 . 77 60 . Bucuresti. în sensul ca muncitorii care se muta dintr-o tara în alta vor beneficia de drepturile sociale existente în tara gazda. Modele de politici sociale/Models of Social Policy. 1999. 48-51.

În contextul disparitiei frontierelor. ca riscuri majore ale inegalitatilor privind standardele de viata din tarile membre. au aparut in anii '60 si s-au intensificat în anii '70-'80 tocmai ca urmare a realizarii liberei circulatii a muncitorilor pe teritoriul Uniunii Europene.sistemelor nationale de securitate sociala în sensul reducerii incompatibilitatilor.. tarile cu nivele joase de protectie sociala puteau efectiv sa-si . prin aceasta forma de turism 61 .exporte" surplusul de forta de munca interna spre tarile puternic dezvoltate. Aceste situatii au fost semnalate de tarile puternic dezvoltate din nord-vestul continentului. care s-au vazut nevoite sa faca fata unui val de muncitori din regiunile sudice ale Europei. b. Dumpingul social si turismul social.

în deceniul urmator. acestea sa exercite presiuni pentru adoptarea unei politici sociale rezonabile la nivel comunitar. sa produca un nou val de dumping social. Prin serviciile 62 . prin reprezentantii lor în Comisia Europeana. Admiterea în anii Greciei. eficienta economica a constituit un argument serios în favoarea dezvoltarii politicii sociale a Uniunii Europene. daca nu se adopta din timp masurile necesare pentru reducerea inegalitatilor socioeconomice existente în prezent. '80 în Spaniei si Portugaliei Comunitatea Economica Europeana a sporit teama tarilor bogate din nord-vestul Europei si a facut ca. Este de prevazut ca largirea spre Est a Uniunii Europene.social. Desi poate parea paradoxal. c. Eficienta economica.

o forta de munca mai sanatoasa si mai bine educata. politica sociala poate însemna. Coeziunea sociala . Acest urias domeniu de 63 . pe lânga legitimitate politica pentru regimul industrial-capitalist. în mod evident de inspiratie neo-marxista. d.cel mai recent si mai cuprinzator concept de la baza politicii sociale.specifice pe care le asigura. Acest argument. ceea ce se traduce într-o crestere a eficientei economice. a sensibilizat totusi factorii de decizie din Europa occidentala si a condus în timp la adoptarea unui buget sporit si a unor masuri stimulative care au crescut considerabil performantele în educatie si medicina. sustine în fapt o politica mult mai larga a Uniunii Europene: politica de coeziune (cohesion policy). conform Tratatului de la Amsterdam (1997).

de exemplu. Ed. din cele 24 de directii generale existente.4 miliarde euro ! În structura Comisiei Europene34.activitate structurale: este - finantat Fondul din 3 fonduri pentru European Dezvoltare Regionala ( ERDF ) . Istoria constructiei europene. directia generala V (DG V) poarta responsabilitati 34 Nicolae Păun. Fundatiei pentru Studii Europene. Cluj-Napoca.Ghidare" (asistenta) si Garantare Agricola (FAGGF) Fondurile structurale reprezinta peste o treime din bugetul total al Uniunii Europene. ajungânduse în 1999 la alocari de 27. este finantarilor decalajelor comunitare importante) existente între regiunile Europei. aceste cheltuieli Motivatia reducerea nu depaseau 5% (înca din buget..Fondul European pentru .Fondul European Social ( ESF ) . în timp ce în anul 1975. 1999 64 .

. Primele tratate. în primele decenii a ale fost constructiei putin interesata sale. prioritare fiind criteriile si masurile economice. de Comunitatea atingerea unor obiective sociale. implicit a muncitorilor (oricum mobilitatea putea fi interpretata mai degraba ca o prevedere politica decât ca una sociala) se refereau vag la îmbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca ale lucratorilor. cele de la Paris (1951) si Roma (1957).sociale explicite: . Industrial Relations and Social Affairs". O scurta istorie a politicii sociale a Uniunii Europene indica suficient de clar faptul ca. În acest sens. pe lânga libera circulatie a persoanelor.Employment. se prevedea ca muncitorii imigranti sa primeasca beneficiile sociale ale 65 .

desi 66 .tarii gazda si. odata cu lansarea Programului de Actiune Sociala (Social Action Programme = SAP) dar rezultatele concrete ale celor 3 programe anti-saracie pe care le cuprindea SAP au dezamagit atât structurile decizionale cât si opinia publica.119 al Tratatului Comunitatii Economice Europene stipula ca . Art. în plus.. Abia dupa instalarea socialistului francez Jaques Delors la sefia Comisiei. Multa vreme acestea au constituit singurele prevederi de politica sociala din tratatele comunitare iar progresele înregistrate în crearea unei dimensiuni sociale a integrarii au fost modeste.barbatii si femeile vor primi salariu egal la munca egala". în 1985. O încercare de revigorare a ideii de politica sociala a avut loc în 19741975.

1989). cu exceptia Marii Britanii. Devenise clar faptul ca noul acord va constitui 67 .dezbaterile de fond erau dominate de ideologia liberala renascuta în Europa. La început mai discret. acest document a fost semnat în decembrie 1989 de reprezentantii celor 12 state membre. Cunoscuta sub denumirea scurta de Charta Sociala. câteva referiri directe la necesitatea unor obiective de politica sociala fiind prezente în preambulul Actului European Unic (Single European Act. politica sociala a început sa prinda contur. 1987) apoi acest domeniu a constituit obiectul unui document european Drepturilor special: Charta Comunitara ale a Fundamentale Lucratorilor (Community Charter of the Fundamental Rights for Workers.

28 . 14 . 12 . 12 prevederi fundamentale din Charta Sociala faceau referire la: 1) Libertatea de miscare a muncitorilor (par. 22 .. 9 .30) 12) Persoanele cu deficiente (par.13) 4) Protectia sociala (par. 19 .8) 2) Angajrea si remunerarea (par.piatra unghiulara" a viitoarei politici sociale comune a Uniunii. 16 18) 6) Pregatirea profesionala (par. consultarea si participarea muncitorilor (par.23) 9) Conditii de sanatate si securitate la locul de munca (par. 31) 68 . 25 -27) 11) Persoanele vârstnice (par.15) 5) Libertatea de asociere si negociere colectiva (par.. 21) 8) Informarea.11) 3) Îmbunatatirea conditiilor de munca si viata (par. 1 .20) 7) Învatamântul egal pentru femei si barbati (par. 24) 10) Protectia copiilor si adolescentilor (par.

. solid ancorata pe terenul calculelor economice. Tratatul de la Amsterdam (1997) a fost..Europei sociale". 1989).lucratorilor" si nu de drepturile sociale ale tuturor cetatenilor Uniunii... o presiune pentru continuarea si adâncirea procesului de 69 .Charta Sociala". a reprezentat un mic dar important pas spre constructia . Ceea ce trebuie sesizat cu prioritate este ca documentul vorbeste exclusiv de drepturile . protocol bazat pe .cetatenie sociala" nu corespunde înca realitatii europene. Protocolul Politicii Sociale anexat Tratatului de la Maastricht..Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor". Oricum. ceea ce demonstreaza ca notiunea de . rezultatul unui compromis aparut între doua politici: pe de o parte. la rândul sau.(.

Compromisul întarire: politici atât a a constat într-o dubla competentelor cât si a structurilor principiului executiv- Uniunii Europene în domeniul elaborarii de generale. cu acumularea cât mai multor competente decizionale în institutiile comunitare si o alta presiune. parea sa 70 . antagonista la prima vedere. în functie de natura problemei. în subsidiaritatii domeniul administrativ. Aceasta dubla întarire. cât mai apropiat de cetateni.integrare. în sens contrar. având ca efect slabirea principiului suveranitatii nationale. venita din partea celor care se temeau de concentrarea unor puteri prea mari la Bruxelles. principiu care se refera la adoptarea deciziilor specifice la un nivel cât mai jos posibil.

Totusi. Pentru a exemplifica. aducând un progres important în domeniul unificarii pietei muncii. dând posibilitatea tarilor membre sasi dezvolte o strategie comuna a angajarii. vom arata doar ca aceasta strategie comuna prevedea ca tinerii someri sa primeasca un loc de munca sau cel putin o oportunitate educationala în termen de 6 luni de când au devenit someri. se considera ca si Tratatul de la Amsterdam a reprezentat o etapa utila pe drumul sinuos al coordonarii politicilor sociale. Un nou capitol a fost adaugat. în timp ce somerii adulti vor 71 ..developing a common European employment strategy").complice si mai mult adoptarea unei politici sociale comune. formarii si ocuparii locurilor de munca (în Tratat: .

72 .redeveni activi în maxim 1 an de la pierderea ultimului job.

73 . Daca pentru secolul nostru raspunsul la "problema sociala" l-a constituit se pare statul-bunastarii. secolului ampla lansata IX sub influenta marxismului si a socialismului utopic amorsa dezbatere intelectuala si politica in privinta dividendelor dezvoltarii industrial-capitaliste si a distributiei juste a veniturilor în societate.SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE Noua problema sociala Prin analogie cu sintagma "problemei sociale" provocator pentru a (la la question sfârsitul o sociale). Pierre Rosanvallon repune în discutie tema unei alte abordari a socialului. în celebra sa carte "Criza statului-providenta" din 1981.

si-a epuizat resursele si nu mai poate supravietui în absenta unei profunde refome de conceptie35.Rosanvallon considera ca acest model. fiind descrise o dimensiune financiara. considerând ca "ideologia statului 35 Pierre Rosanvallon. Noua problema sociala. publicata în 1995 la Paris si tradusa în româneste în 1998. Criza este în fapt una multipla. Ideea fundamentala a întregii lucrari este "dezagregarea principiilor de organizare ale solidaritatii si esecul conceptiei traditionale despre drepturile sociale. Institutul European. 1998 74 . Despre aceasta criza filosofica a statului-bunastarii la sfârsitul secolului XX vorbeste o alta carte a aceluiasi autor." În fapt. una ideologica (de legitimitate politica) si nu în ultimul rând o dimensiune filosofica. Iasi. în viziunea sa traditionala. Rosanvallon respinge nu numai modelul liberal.

stimuleaza separarea economicului de social. fostele mecanisme ale solidaritatii sunt pe punctul de a disparea. Abordarea crede actuala a drepturilor Rosanvallon. finantând practic excluderea de pe piata muncii. definitiv. probabil. pe motivul ca: ." Astfel conceput.ultraminimal a iesit din moda" iar "interventia publica si-a gasit într-adevar justificarea deplina" dar si modelul conservator bazat pe sistemul asigurarilor sociale. astfel ca statulprovidenta putea fi asimilat unui tip de societate asiguratorie. sistemul securitatii sociale functioneaza ca o "masina de plati" de tip compensator. sociale. Ele se bazau pe sistemul de asigurari sociale: solidaritatea era întemeiata pe reciprocitatea crescânda a riscurilor sociale. acordând compensatii financiare celor inactivi. 75 ..

mâna nevazuta a asigurarilor avea sa patrunda totusi cu destula greutate în constiinta vechii Europe..Prospect pentru înfiintarea asigurarilor de viata". când Claviere a propus un proiect amplu (. pe care autorul o vede în declin în special în Franta si Germania si mai putin în Statele Unite. Istoria intelectuala a asigurarilor a parcurs un traseu accelerat începând cu sfârsitul secolulului al XVIII-lea.în loc sa se concentreze pe activarea lor prin masuri de reinsertie sociala. Desi interpretata de sustinatori ca parte a contractului social. Critica politicilor pasive ale statului-bunastarii decurge în paralel cu un atac virulent la adresa societatii asiguratorii. suspectata fiind de a favoriza nepasarea si 76 . 1788) considerat manifestul programatic al societatii asiguratorii.

Liberalii. Dupa Revolutia Franceza. încep sa înteleaga ca sistemul asigurarilor sociale putea proteja 77 . mai mult decât atât. ambele acceptate si promovate de doctrina iluminista a noii Europe care se nastea pe ruinele Bastiliei. una din marile dileme ale filosofiei politice a fost punerea în acord a principiului solidaritatii (societatea are o datorie fata de membrii ei) cu principiul responsabilitatii (fiecare individ e stapân pe propria-i existenta si trebuie sa se întretina). încep sa înteleaga treptat necesitatea unei diferentieri a celor loviti de o nenorocire fata de . în timp ce prevederea erau si responsabilitatea individuala vazute drept cele mai demne forme de realizare a bunastarii.. care avusesera cele mai mari reticente fata de asigurari.lenesii neprevazatori" si.lenea.

1865. arata ca :. p. Laurent. Cluj-Napoca. accidentele. Bazându-se pe o dimensiune probabilistica si statistica a socialului (riscul e masurabil). respectiv a marxismului odata cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea. abordarea în termenii riscului asigurat oferea avantajul net de a putea fi apreciate global diverse probleme: batrânetea.asigurarea poate patrunde peste tot: bazându-se pe legea majoritatii. ea poate îmbogati economiile.. editura Universităţii Babeş-Bolyai.regimul capitalist de amenintarea socialismului. aparând principiile mutualismului. Asumptia de baza era ca riscurile sunt absolut întâmplatoare si pot fi în consecinta participantii împartite la în mod În egal între Emile sistem36. somajul. 2002. 45 78 . boala. poate determina victoria sanselor de reusita asupra nereusitelor si 36 Valentin Naumescu. Introducere în studiul politicilor sociale.

" Dincolo de aprecierile de ordin filosofic. un ajutor benevol si neconditionat (cum era asistenta sociala). decât riscul. ale carui deconturi sociale au depasit în deceniile postbelice posibilitatile de acumulare economica reala. în sfârsit. pentru o alta abordare a politicilor bunastarii.. În acest fel. culminând cu statul-providenta keynesian. poate elimina hazardul. poate regla nesiguranta.pierderilor.. conceptul central îl constituie mai curând precaritatea sau vulnerabilitatea. se produc mutatii profunde în plan juridic." Cu aceste cuvinte îsi începe Rosanvallon pledoaria pentru un nou tip de interventie sociala. . De la Bismarck începând.. beneficiile sociale nemaifiind un act caritabil. pentru un nou tip de drepturi sociale. consfiintind regimul de indemnizare sociala în cazul concretizarii unui risc acoperit.Astazi. poate introduce ordine în dezordine. în domeniul social. Considerând ca vechile instrumente 79 . asigurarea devine o institutie a contractului social. ci executarea unui contract în care cetatenii si statul sunt angajati în mod egal. statul modern european îsi asuma o parte din ce în ce mai mare a garantiilor de bunastare pentru cetatenii sai.

concomitent.categorii de riscuri colective”37. existând grupuri dezavantajate sau marginalizate în mod constant. ducând la o conceptie mai individualista si.. riscul de catastrofa etc. care demonstreaza stiintific ca riscurile îmbolnavirii nu sunt egal împartite si. au aparut o serie de riscuri noi : delicventa urbana. ca întreg edificiul asigurarilor sociale de sanatate tinde sa-si piarda caracterul unificator. . Amintind de minoritati si de cultura marginalului. subculturile agresive. În plus. vorbind chiar de unele . în consecinta. amenintarile internationale... fata de care sistemul traditional al asigurarilor (centrat pe instabilitatea economica si pe pierderea capacitatii de munca) nu are solutii. autorul afirma ca socializarea riscurilor nu mai este operanta. Rosanvallon se apropie de abordarile specifice antropologiei americane contemporane.Progresele geneticii determina o reevaluare totala a analizei riscurilor de sanatate. mai determinista a socialului..de gestionare a socialului sunt depasite si ca riscul nu mai este uniform distribuit în societate.Acolo unde 37 ibidem 80 . terorismul. O tema provocatoare în discursul sau este si invocarea rezultatelor extraordinare ale geneticii medicale.

conducând la o segmentare progresiva a socialului.sanctionare" sociala a comportamentelor cu risc dovedit (ex: fumatorii sau marii consumatori de alcool vor trebui sa plateasca suprataxe la asigurari sau sa-si deconteze singuri serviciile 81 . singurul lucru acceptabil fiind acela ca solidaritatea va trebui regândita. Concluzia ar fi ca se impune o personalizare a riscurilor. fiind semnalate în sistemul asigurarilor de sanatate din anumite tari masuri concrete de . atunci însasi ratiunea asigurarilor sociale dispare. medicina genetica dezvaluie cauze organice previzibile. Rosanvallon recunoaste ca nu se poate merge atât de departe. având în vedere ca nu mai este vorba de hazard iar deteminarile sunt individuale.." Totusi. " Putem spune ca semnele aparitiei claselor de risc exista deja. Aceasta adevarata .revolutie a cunoasterii destinului" va introduce probabil clase de risc.. . în sensul unei mai bune cunoasteri a sanselor si limitelor fiecaruia.nu aveam decât hazardul si nesansa." Logica pare simpla: daca ceea ce este congenital primeaza în raport cu ceea ce este dobândit.. . daca toti oamenii ar fi perfect circumscrisi naturii lor.N-ar mai fi nimic de mutualizat..

costul social al atitudinilor individuale va impune o exigenta mai mare în controlul comportamentelor. Aici vede Rosanvallon punctul de plecare al declinului societatii asiguratorii. generând nemultumiri si de o parte si de cealalta..solidaritatea si libertatea vor merge din ce în ce mai putin în acord" . în opinia lui Rosanvallon. Simplu spus." Astfel. Considerând ca statul-providenta functiona asemenea unei . Schimbarile demografice (în special îmbatrânirea populatiei si inversarea piramidei vârstelor) reprezinta un alt factor de disolutie a logicii asiguratorii.gigantice masini de transferuri între generatii". ceea ce înseamna ca universul asigurarilor în vechea sa formula este serios zdruncinat. consumul medical între 20 si 60 de ani (vârsta cotizatiilor) este în medie de trei ori mai mic decât în cazul vârstelor de 80-90 de ani. se apreciaza ca una din finalitatile prestatiilor era garantarea reportului pe durata unui ciclu de viata. concentrarea resurselor nu se mai realizeaza în timpul vietii active iar segmentul de populatie cotizanta beneficiaza foarte 82 . s-a calculat ca la nivelul tarilor OECD .. În prezent.medicale în cazul unei îmbolnaviri cauzate de toxice).. în faptul ca .

pe când cei trecuti de 60 de ani beneficiaza simultan de un nivel mediu al pensiilor cel mai ridicat din istorie. notiunea de echitate intergenerationala poate fi privita în sensul echilibrarii 83 . de un nivel fara precedent de îngrijiri sustinute de comunitate. improbabil de repetat peste 10-15 ani. si de veniturile considerabile ale unui patrimoniu concentrat în mare parte în mâinile lor." Fara a împartasi în totalitate viziunea autorilor francezi. mergând pâna la sugerarea spectrului unui razboi al vârstelor. datorita faptului ca tinerii si maturii .generatia sacrificata: 20-45 de ani" (Christian Saint-Etienne). când cotizantii de astazi vor dori si ei aceleasi drepturi sociale. cea mai ridicata din istoria noastra [n. trebuie totusi recunoscut ca sistemul traditional al asigurarilor si al protectiei sociale în vestul Europei favorizeaza net vârstele a treia si a patra...putin de bugetele asigurarilor.a..suporta povara impozitelor obligatorii. Acest consum disproportionat face sa se vorbeasca de . Deci..-se refera la Franta] si cea mai grea dintre marile tari industrializate. care se bucura acum de o bunastare apreciabila si de un consum al resurselor fara precedent în istorie..

.sanselor în timp si nu numai în întelesul traditional al egalitatii sanselor începutului-aceasta este opinia autorilor francezi de stânga cu privire la transferul resurselor pe verticala în sistemul asigurarilor.Marshall. Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii). Rawls. În volumul .H.în ce priveste conflictele societatii 38 Ralf Dahrendorf. T.nou crez politic al liberalilor" în secolul XX. Humanitas.Sanse de viata" publicat în 1979 . deputat în Bundestag si pentru o vreme secretar de stat la Ministerul Culturii.. idee din care autorul german încearca sa faca un adevarat . a carui filosofie sociala a primit de-a lungul timpului cele mai înalte recunoasteri academice si stiintifice internationale.. Sintetizând prin excelenta modelul intelectualului angajat al anilor`60-7038.) opusa la fel de faimoasei scoli de la Frankfurt (Habermas.. Nozick etc. Ideea fundamentala în opera lui Dahrendorf o constituie maximizarea sanselor de viata individuale. Raymond Aron. O viziune liberala inedita asupra noii probleme sociale întâlnim la Ralf Dahrendorf. Bucuresti. membru important al Partidului Liberal German. 1996 84 .. Marcuse etc). Dahrendorf a reprezentat în acelasi timp un creator de scoala sociologica si de filosofie sociala liberala (alaturi de Karl Popper. Dahrendorf scrie:.. Ed.

. la rândul lor.În Statele Unite a domnit multa vreme un concept precum cel de sansa. p. Se adunau în conceptul american de libertate drepturile fundamentale civile. si mai simplu. sau.moderne. 67 85 .Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii)".. Dahrendorf revine pe larg într-o alta carte. 1950.aceasta este intentia politicii libertatii”39. Londra. Marshall. 39 40 ibidem T. H. functionalitatea drepturilor sale. Marshall. avem de a face cu sanse de viata. Sansele de viata. Citizenship and Social Class. . sunt indisolubil legate de optiuni si ligaturi. spunând: . a carei versiune în limba româna a vazut lumina tiparului în 1996: . Prin optiuni autorul întelege proportionalitatea între îndreptatiri si oferta.. Asupra sanselor de viata si raportului dintre îndreptatiri si oferta. Aici Dahrendorf se apropie de T. Optiunile sunt posibilitati de alegere date în cadrul structurilor sociale.H. prin care se întelege în mod restrictiv egalitatea conditiilor de start si în mod extensiv posibilitatile de alegere ale cetateanului. Mai multe sanse de viata pentru mai multi oameni. valoarea pozitiva. alternative ale actiunii”40. cu alte cuvinte ceea ce poate face concret un individ cu libertatile (îndreptatirile) pe care le are.

. Cei saraci primesc ajutor daca se ajuta singuri. circumstantele lor de viata îi privesc. În Europa . dar nu mai 41 ibidem 86 . acesta este înca valabil si astazi...." Pornind de la asumptia ca sansele de viata nu sunt distribuite în mod egal. Este o îndreptatire în sensul pe care l-am expus”41. secolul XX a cunoscut o alta dezvoltare. dupa expresia lui Marshall.. Pâna într-un anumit grad.s-a impus parerea ca membrii societatii au nevoie de mai mult decât de drepturi civile si politice. Definirea idealului liberal contemporan se face în termenii urmatori: .Noua libertate este o politica a conflictului regularizat si o economie sociala a maximizarii sanselor de viata individuale. în rest.inegalitatea este un mijloc al libertatii... atâta vreme cât ea ramâne o inegalitate a ofertei si nu se extinde asupra îndreptatirilor. inegalitatile ofertei nu mai reusesc sa faca istorie. care nu este masurat dupa valoarea de piata a celui caruia îi este destinat..drepturile politice si granitele deschise. Dahrendorf afirma ca: . Când îndreptatirile tuturor cetatenilor sunt garantate. Ele ofera doar prilej de invidie. Drepturile sociale si-au facut si ele aparitia.un drept universal la venituri reale.

atunci se instaureaza un vacuum.. Societatea civila poate numai partial sa umple acest vacuum. falsii zei nu sunt departe.. Oamenii îsi pierd echilibrul pe care numai 87 .. progresul drepturilor de la sfera civila la cea politica si apoi la cea sociala reprezinta un lucru bun în optica filosofului german.Se poate ca sinuciderea în masa a celor 916 discipoli americani ai pastorului Jones din Guyana sa fie un simbol si un simptom al unei lumi fara ligaturi. .] legaturi culturale adânci pe care oamenii le transfera în diferite situatii pentru a-si gasi drumul în lumea optiunilor. . pentru ca a atenuat conflictul de clasa si a slabit însasi notiunea de clasa sociala.. Unul dintre pericolele la care este expusa societatea civila este anomia. (generând o eliberare incontestabila a individului) dar a creat simultan premisele unei alienari fara precedent în istorie.La sfârsitul acestei lumi fara ligaturi." Din acest motiv.. Dahrendorf îsi explica la fel de plastic si de sugestiv viziunea asupra semnificatiei sociale a ligaturilor...duc la conflicte de clasa.Ligaturile sunt [..Când ligaturile absolute ale timpurilor precedente se distrug. " Modernitatea a slabit sau în unele cazuri a distrus vechile ligaturi.

în aceasta expunere seducatoare asupra ligaturilor. profund. Nimeni nu stie exact care dintre drumuri duce inainte. Ies la iveala si amintiri din sânul istoriei. . cu toate acestea. Humanitas.legaturile culturale adânci îl pot conferi. iar aceia care pretind ca 42 Ralf Dahrendorf. Si nu numai seducatorii au succes. adica indiferent. încercam lucruri noi si cadem în eroare. p. Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii). dar faptul ca în filosofia sa accentul cade totusi pe optiuni (asa cum a precizat el însusi în numeroase ocazii) îi garanteaza plasarea în familia gândirii liberale.. Traim într-o lume a incertitudinii. amintiri despre caldura pierduta a cuibului în vechile orânduiri sociale.. Bucuresti. Viziunea asupra noii probleme sociale se completeaza cu o reafirmare a discursului de tip Popper. la fel ca si profesiunile absolute de credinta”42. Originile redevin interesante. Vremurile de anomie sunt timpuri de nesiguranta extrema în viata cotidiana. Oamenii îsi cauta sprijin acolo unde cred ca îl pot gasi. 87 88 . Fireste.Mesajul lui Popper este simplu si.. Dahrendorf se apropie mult de conservatorismul lui Edmund Burke. la sfârsit nimic nu mai merge si totul devine la fel de valabil. Ed. 1996.

conflict si schimbare.. politicile progresiste au fost cele ale solicitarii mai multor drepturi. Platon a desenat imaginea statului guvernat de filosofii regi. conflictul si schimbarea sunt libertatea noastra. gândirea inovativa despre politica si societate a venit dinspre dreapta si nu dinspre stânga”. visul certitudinii a însotit realitatea incertitudinii. cea mai fina sinteza pe care am identificat-o este transferul accentului de la politica îndreptatirilor la politica ofertei. si dupa el Marx au pretins ca vorbesc în numele istoriei . Dahrendorf scrie ca se face simtita acum: . Hegel. de aici. Pentru prima data în istoria contemporana.. cel putin în ultimele doua secole.. Încercând sa concluzionam opinia lui Dahrendorf asupra tendintelor societatii contemporane. De fapt. fara ele nu poate exista libertate”. în care cuvântul îl au aceia care stiu adevarul. O atare incertitudine este greu de suportat.o rasturnare de tendinta.. Nu poti sti ceea ce noi. ceilalti . nu stim.Acestia sunt însa falsi profeti... În lumea reala exista mereu conceptii diferite si. 89 . Acceptând ideea ca.poseda o astfel de stiinta se pot însela. De-a lungul istoriei.

în forma sa actuala. Politica asigurarilor între considerente sociale si constrângeri economice Meritul istoric al sistemelelor de asigurari a constat în concilierea functiei de acoperire a riscurilor sociale cu logica profitabilitatii financiare.Pierre Rosanvallon si Ralf Dahrendorf exprima în mod evident doua conceptii diferite asupra noii probleme sociale. Zona socialului european este în prezent supusa unor presiuni reformiste venind din sensuri opuse iar dezbaterile intelectuale si politice se concentreaza pe problema centrala a politicior sociale: dozarea raportului rezonabil între alocarea de resurse publice si eficienta consumului acestora. nici 90 . Primii doresc mai multa raspundere a statului si mai multe garantii de bunastare. nemultumeste atât familia gândirii de stânga cât si pe liberali. ceilalti opteaza pentru stimularea ofertei. a alternativelor. a initiativei particulare. Statul-providenta. Astfel s-a realizat ceea ce nici economistii liberali din secolele XVIII-XIX.

. au determinat ca statul bunastarii sa functioneze o buna perioada pe principiul . considera Rosanvallon. acest lucru a devenit imposibil. suficiente atât pentru acordarea de garantii privind compensatiile banesti (în cazul pierderii veniturilor individuale sau al unor nevoi crescute) cât si pentru obtinerea unui profit la administrarea fondului pe termen lung.socialistii si marxistii ultimei jumatati a secolului al XIXlea nu au vazut posibil: rentabilizarea socialului. Indivizii sunt diferiti iar sansele lor 91 . În prezent. Mai buna cunoastere a sanselor si diferentelor între indivizi face ca . Prin mecanismul contributiilor generalizate s-a ajuns treptat la acumularea unor fonduri impresionante..valul ignorantei" sa fie rupt iar abordarea socialului sa se faca produca . principiul asigurarilor presupunea egalitatea tuturor participantilor la sistem în fata diferitelor categorii de riscuri sociale si asumarea unei solidaritati depline a indivizilor în fata acestor riscuri. Opacitatea socialului precum si convingerea ca riscul e absolut aleatoriu.sub soarele cunoasterii". Desigur. sansele de aparitie a unei crize fiind egal împartite între persoanele asigurate.valului ignorantei"..

Capacitatea si limitele lor sunt deasemenea marginalizare durata.stim dinainte cine este câstigator si cine pierde.. chiar în societatile cele mai dezvoltate. aceste interogatii grave bulverseaza la sfârsitul secolului XX încrederea publica si mai ales stiintifica în sistemul universal al asigurarilor. somajul de lunga financiara. al calculului probabilistic si al socializarii 43 44 Pierre Rosanvallon. 1998. Antropologia a demonstrat ca exista discriminare perspective inegalitati acumulare persistente. cine sunt bogatii si cine sunt saracii?" Conform lui Rosanvallon44. Institutul European. cum ar fi: saracia cronica. p. blocarea oportunitatilor educationale etc. lipsa diferite. sociala. Iasi. Genetica a aratat si ea ca predispozitiile noastre în fata bolilor nu sunt egale. sistem construit cu un secol în urma pe principiul egalitatii. 53 Ibidem. Se mai poate vorbi în noile circumstante de distributia egala a sanselor si riscurilor? Ce se întâmpla în acest caz cu baza de calcul a politicii de redistribuire a resurselor? Cum abordam problema sociala si sistemul asigurarilor atunci când .de viata sunt diferite. p. Noua problema sociala. 78 92 . oricarei putând fi masurate si de sau prognozate43.

uneori acestea pot fi chiar anticipate. în timp ce în asigurarile sociale (denumite si . În principiu. El este valabil cu precadere în asigurarile private. Nu putem fi în totalitate de acord cu acest punct de vedere. Fireste.raspunderii. având în vedere proportiile imense ale sistemului si obligativitatea contributiilor. acelasi pentru toti membrii fondului. exista inegalitati importante între performantele indivizilor. fiecare persoana asigurata poate beneficia de o indemnizatie egala cu produsul dintre suma cotizata de-a lungul timpului si un coeficient de multiplicare. incluzând în mod evident performantele în administrarea fondului. E drept. dar politica asigurarilor vine sa garanteze un suport de bunastare proportional cu nivelul contributiilor reale platite în timpul vietii active. mai riguroase din punct de vedere financiar.. opereaza principiul garantarii unui minim 93 . nu întotdeauna functioneaza acest principiu.de stat"). În acest fel se realizeaza cea mai ale fidela pietei legatura între în mecanismele economice (reflectate acumularile de resurse) si necesarul social (reflectat în alocarea de compensatii banesti pe baze contractuale). Principiul societatii asiguratorii ar fi în consecinta depasit.

deci a nivelului cheltuielilor cu nivelul contributiilor. Analizând argumentele criticii severe la care Pierre Rosanvallon supune sistemul asigurarilor sociale si mai ales observând . În ceea ce priveste opinia despre stadiul actual al 45 Valentin Naumescu. Compensatiile banesti acordate (beneficiile sociale) se bazeaza în acest caz pe legea numerelor mari si pe convingerea ca un anumit tip de risc nu se poate obiectiva simultan la toti asiguratii.. 56 94 .de servicii (ex: servicii medicale) în caz de nevoie. 2002. altfel spus înlocuirea asigurarilor realizate prin contributii la fonduri autonome cu un impozit general platit la bugetul statului). editura Universităţii Babeş-Bolyai. Introducere în studiul politicilor sociale.iesirilor" (output) din sistem cu .intrarile" (input). Cluj-Napoca. aceleasi pentru toti asiguratii. indiferent de suma reala cotizata si de timpul care s-a scurs de când persoana respectiva s-a asigurat împotriva unui risc.solutia" pe care acesta o întrevede (trecerea de la cetateanul asigurat -traditional în societatea occidentala-la statutul de contribuabil.. realizându-se de fapt amortizarea .. deducem optiunea puternic etatista a autorului francez si viziunea sa politica de orientare socialista45. p.

opunându-i pe cei mari celor mici. înainte de toate. a fost exprimata epuizarea viziunii socialiste traditionale. criticând rigiditatea de care au dat dovada dupa razboi socialistii si invitându-i la o reconsiderare profunda a atitudinilor: . În loc sa priveasca societatea reala în toata complexitatea ei. Astfel. Din acelasi motiv. stânga a fost. pe burghezi proletariatului. fara mijloace de a iesi din oscilatia mortala între o ideologie depasita si un pragmatism flotant. în mod aproape rusinos. de o reprezentare dualista a societatii. Rosanvallon pledeaza pentru o reconstructie pragmatica a stângii.. stânga n-a fost capabila sa actioneze asupra acesteia. facând societatea sa se întoarca spre un soi de 95 . Accentuarea excluderii invita oare la schimbarea acestui rationament. pe capitalisti clasei muncitoare.Conceptia traditionala a socialismului a fost legata.socialismului în Europa si în mod special în Franta. din punct de vedere istoric. în anii 1980. prizoniera propriilor mituri. În modul cel mai limpede cu putinta. De aici decurge si importanta prabusirii mitului reformei fiscale ca operator central al schimbarii sociale. ea n-a putut gândi solidaritatea în mod practic si a trecut pe tacute de la fantasma la realitate.

" Statul bunastarii de inspiratie liberala este deci selectiv. Într-un raport oficial al Uniunii Europene din 1993. Selectarea beneficiarilor de servicii sociale se face în acest caz pe 46 Pierre Rosanvallon. 34 96 . . întelegerea si actiunea?”46 Problema solidaritatii sociale este reluata astazi sub o puternica restrictie politica si economica.înauntru" si un . p. predomina dorinta de a focaliza în mai mare masura prestatiile pentru cei mai defavorizati.. Noua problema sociala. asa cum am vazut în capitolul precedent. putând fi identificate doua aspecte care intra în discutie: selectivitatea crescânda a prestatiilor si redefinirea structurii prelevarilor.fragmentare simpla si arhaica între un . înca o data. Iasi. Selectivitatea beneficiilor sociale este.rezidual" (în comparatie cu cel social-democrat care a avut pretentia expansiunii pâna la garantarea universalitatii prestatiilor).Pe timp de criza. reprezentând o solutie pentru criza financiara a statului-providenta. deschizându-si punga numai celor lipsiti efectiv de resurse. se spune: ..afara" ce ar dirija. minimalist si considerat ..cheia de bolta" a abordarii socialului în varianta liberala. resursele fiind rare iar nevoile considerabile. Institutul European.. 1998..

fixând... în pofida orientarii sale socialiste..selectivitate sociala moderata". a lua prin impozite de la cei mai înstariti. 45 97 . lovituri dure inclusiv din partea teoreticienior de stânga. ea a cerut abrogarea conditionarilor de resurse si generalizarea accesului la prestatii. Mai pragmatica.Stânga a denuntat mereu selectivitatea..means testing". nevoiti sa accepte treptat o abordare mai liberala (selectiva) a sistemului social. pe de alta. p. procedura numita . În mod constant. . aducând critici la adresa atitudinilor . Pierre Rosanvallon.Iata pozitia constanta a stângii în acest domeniu: pe de o parte. . dreapta s-a multumit sa introduca o . statul-providenta 47 Ibidem.. acuzata ca i-ar stigmatiza pe saraci si ar provoca întoarcerea la vremurile moralizatoare ale asistentei.traditionale" adoptate sub influenta ideologiei de stânga. în anii 1970.. face din nou o analiza lucida a statului-providenta.. plafoane relativ ridicate pentru atribuirea celor mai multe dintre prestatiile sociale privitoare la familie”47. la sfârsitul secolului XX.În timpul crizei. Universalismul de tip keynesian al bunastarii primeste deci..baza unei verificari riguroase a tuturor veniturilor realizate. a da tuturor prin prestatii sociale si...

Securite sociale: le mythe de l`assurance" în Droit social. detinatorii veniturilor celor mai ridicate. pentru a primi mai putin”48. e inechitabil si cauzator de somaj. Aceasta tendinta s-a facut simtita în ultimii 10-15 ani si este caracteristica în primul rând serviciilor medicale (care s-au scumpit de peste 3 ori numai în ultimul deceniu!) facând ca balanta sistemului 48 Nicolas Dufourq. Ceilalti. Bazat pe o prelevare a gabelei sociale la o rata uniforma.egalitar nu mai poate fi modelul de referinta. datorita diversificarii nevoilor populatiei si complexitatii provocarilor la care este supusa bunastarea.. având ca prim exponent scumpirea serviciilor. pe oricare venit. p. Problema de fond pare a deveni asadar . în afara de acoperirea cotei principale din cheltuielile de sanatate. privilegiind nevoile din straturile medii si joase ale clasei mijlocii. .explozia cheltuielilor" în sistemul social. vor trebui sa accepte a contribui mai mult. el neglijeaza nevoile proprii ale celor mai saraci si se loveste de logica resurselor. 32 98 . legata de folosirea incompleta a mâinii de lucru la a carei aparitie a contribuit.. fondat pe tratamentul egal al tuturor francezilor. martie 1994. Explozia cheltuielilor si necesitatea scaderii impozitelor pe salariile mici impun acum o discriminare pozitiva între francezi. Paris.

daca adaugam ca ea nu reprezinta decât 5% din totalul prestatiilor sociale ale statului catre familiile franceze vom deduce dimensiunile uriase. de pilda) economisirea neta ar fi de 14 miliarde de franci anual! Desi suma este impresionanta. Solutia reechilibrarii poate fi cresterea prelevarilor din veniturile segmentului activ (varianta socialista) sau scaderea consumului social prin introducerea selectivitatii (varianta liberala). formula aleasa trebuie sa tina cont de logica resurselor. solidaritatii sociale în primul caz. la care au ajuns cheltuielile de bunastare.sa se dezechilibreze în mod amenintator. 99 . Si într-o abordare si în cealalta. Daca s-ar conditiona acordarea acestei alocatii de nivelul veniturilor si s-ar suprima plata în cazul a doar 15% din familiile cele mai înstarite (cadre superioare si profesii liberale. respectiv pe principiul responsabilitatii individuale doilea Constrângerea economica este elementul comun. Vom da ca exemplu pentru cele spuse anterior efectul în plan financiar al introducerii unei selectivitati moderate. luând în discutie alocatia familiala din Franta. diferenta constând în accentul în pus al pe principiul caz. aberante aproape.

Institutul European. îl nelinisteste pe Rosanvallon. o reluare a mitologiei bogatilor care pot plati totul (versiunea stângii)”49. p. . Aceasta ar însemna o întoarcere. sunt culturale inseparabile si politice. care 49 Pierre Rosanvallon. Una din posibilele solutii este CSG (contributia sociala generalizata). puternic redistributiva si având un caracter juridic hibrid. desi recunoscuta ca necesara din punct de vedere financiar. o reducere a statuluiprovidenta la un sistem de asistenta a celor mai saraci (versiunea dreptei asupra ideologiei selectivitatii) sau. invers. 98 100 .Considerentele finalmente de cele economice sociale. Redefinirea solidaritatii în pragul secolului XXI si reforma asigurarilor sociale a trezit interesul pentru dezbateri aprinse. Noua problema sociala. ar aparea într-adevar riscul de a face din selectivitate un principiu filosofic. Introducerea selectivitatii.. animate de dorinta partilor angajate de a propune solutii cât mai ingenioase la criza financiara pe care o traverseaza sistemul. introdusa la începutul anilor`90 în Franta. 1998. CSG este o noua forma de prelevare. care nu înceteaza sa critice abordarile clasice ale celor doi poli ideologici. Iasi.Dincolo de cautarea neîncetata a economiilor bugetare.

în încercarea de a transforma cheltuielile pasive în cheltuieli active.. a beneficiilor. boala. De partea cealalta. introducerea RMI (venitul minim de insertie) a însemnat cel putin încercarea de a da o noua semnificatie culturala ajutorului social. pensie)". compensând pierderile de venit (somaj. Spirala denaturata în care s-a intrat în ultimele decenii a condus la aparitia fenomenului de 101 . asa cum am mai afirmat. Dilema statului-providenta consta. Întrebarea fireasca pe care si-o pun specialistii este daca n-ar fi mai bine sa se subventioneze ocuparea deplina a fortei de munca. în loc sa se acorde faimoasele indemnizatii de somaj? Chiar daca aceste întrebari fac în mod evident trimitere la Keynes si Beveridge si la principiile economiei politice. altfel spus. sau.. deci de a creste eficienta consumului de resurse publice.între un drept si un contract". finantând excluderea de pe piata muncii. platindu-se pâna la urma salarii normale pentru munca normala.masina de indemnizare. oferind ceva .îmbraca aspectul intermediar între un impozit si o cotizatie sociala. trebuie recunoscut faptul ca în prezent statul-bunastarii functioneaza ca o .

. Cluj-Napoca. care traiesc efectiv din venitul minim garantat. a doua jumatatate a anilor`80 si anii`90 au marcat în mod firesc încercarea 50 Valentin Naumescu. Din acest motiv. care a facut ca eforturile de armonizare a imperativelor sociale si demersurile de respectare a exigentelor economice sa se neutralizeze reciproc. Constrângerile financiare la care este astazi supus sistemul securitatii sociale se datoreaza în parte si fenomenului de separare a economiei de societate (indus de statul-providenta din anii`60-`70). Numai în Franta exista 7-8 milioane de asistati social.deflatie sociala": un numar tot mai mare de persoane inactive sunt întretinute de un numar tot mai mic de persoane active. 2002 102 .. miscarea de disociere (aproape institutionalizata) a economicului de social si încercarea de a indemniza excluderea de pe piata muncii s-au soldat în mod nefericit si cu cresterea somajului în tarile OECD (peste pragul psihologic de 10%) si cu un decalaj de competitivitate economica a Europei fata de Statele Unite si Japonia.autodistrugerea solidaritatii"(1994)50. Privita dupa razboi ca un semn al progresului. editura Universităţii Babeş-Bolyai. Introducere în studiul politicilor sociale. ceea ce îl face pe Jean-Francois Revel sa vorbeasca de ..

externalizând pe cât posibil costurile sociale. economiile occidentale -sub influenta keynesianismului si a garantiilor statuluiinternalizau la nivelul întreprinderilor o parte a costului social global. În anii`80. Vom insista acum asupra unei analize a contextului economic al statelor europene ale bunastarii. diferite categorii de salariati etc. cât si eficienta politicior sociale (printr-o mai mare exigenta în acordarea beneficiilor).) sau în redistribuirea resurselor între generatii. Pâna în anii`60. Aceasta internalizare consta în subventii încrucisate (între diferite sectii.. firmele au început sa caute cu prioritate competitivitatea economica si sporirea profitului. a privatizarilor masive si a .europenilor de a-si îmbunatati atât performantele economice (prin masuri de liberalizare). sub influenta Noii Drepte.revolutiei thatcheriste". punctând doua trasaturi ale marilor procese economico-sociale din deceniile 8 si 9: externalizarea si diferentierea. Restructurarile interne severe si declararea eficientei drept unicul criteriu demn de interes pentru manageri au dus la o mai mare lejeritate în a face 103 . prin intermediul traditionalului spor de vechime.

ci a statului." În multe cazuri. Pe de alta parte. stabilite pe unitate sau pe ramura de activitate) la evaluarea si salarizarea performantelor individuale. Prin disocierea registrelor competitivitatii de cele ale solidaritatii sociale.somajul nu e problema întreprinerilor. societatii în ansamblu si bineînteles a indivizilor însasi. formula la moda a devenit: . Nivelul managerial a optat pentru remunerarea fiecarui angajat în functie de productivitatea (performanta) lui reala. fara sa mai tina cont de vechime.concedieri si la o mult mai mica disponibilitate de a suporta. Diferentierea a presupus trecerea de la evaluarea globala a valorii muncii (facuta prin negocieri centralizate si grile salariale fixe. fie si partial. avantajând în mod logic salariatii cu o calificare mai buna si crescând decalajele de venit între acestia si muncitorii necalificati.. conform teoriei economice clasice (liberale). cresterea inegalitatilor salariale 104 . efectele au fost benefice pentru firme si au contribuit substantial la depasirea crizei economice din anii`70. chiar daca sindicatele si muncitorii în general le-au criticat cu vehementa. cheltuieli sociale suplimentare cotelor obligatorii impuse de stat.

dar atât segmentarea socialului -urmata de multiplicarea fireasca a nevoilor. fara sa afecteze în mod considerabil încrederea populatiei în cea mai solida forma de solidaritate sociala sau sa conduca la înlocuirea acesteia -asa cum prevedea Rosanvallon.a spulberat totusi imaginea 105 .a fost urmata si de descarcarea . considerentul social major al asigurarilor a ramas vointa unei acoperiri maximale a situatiilor de risc.-salutata de liberali. În principiu. Restrângerea generozitatii sistemelor de asigurari începând din anii`80.cât si constrângerile financiare severe din ultimele decenii (ca sa nu mai punem la socoteala tentativele de fraudare din partea clientilor) au obligat conducerea fondurilor la o politica mult mai atenta de distribuire a compensatiilor banesti.balastului social" din întreprinderi. Companiile de asigurari au trebuit sa raspunda tuturor acestor provocari ale mediului economic si mai ales sa faca fata schimbarilor profunde survenite în tipologia riscului social. cea mai importanta dintre aceste schimbari fiind chiar diversificarea riscului. prin adaptarea organigramelor la strictul necesar..

Valentin Naumescu. finantarea publica a ne-muncii. Departe de a putea rezolva totul. a 51 Cf. 2002 106 . Implicatii politice ale reformei sociale51 A devenit aproape un loc comun a afirma ca societatea de indemnizare pasiva si-a epuizat resursele.utopica si vechea credinta ca asigurarile reprezinta panaceul universal pentru problemele societatii. Prabusirea unui mit si subordonarea fata de logica resurselor nu înseamna sfârsitul povestii. editura Universităţii Babeş-Bolyai.. o revarsare a . fiind condamnata la o reforma profunda si neîntârziata a sistemului beneficiilor sociale.cornului abundentei". sistemele de asigurari (sociale sau private) au încetat sa mai fie considerate o forma a providentei coborâte pe pamânt. ci doar acceptarea unei realitati mai austere si mai putin spectaculoase.supus în întregime regulilor eficientei si profitabilitatii. Promovata în ultima jumatate a secolului XX de ideologia universalista a statului-providenta. Introducere în studiul politicilor sociale. devenind pur si simplu expresia unui business -cu o incontestabila functie sociala. ClujNapoca.

atât dinspre dreapta cât si dinspre stânga spectrului. plecând de la elaborarea pe baze noi a unor strategii si programe de politica sociala pragmatice. Fireste. asa cum am vazut în capitolele precedente. În unele cazuri se vorbeste chiar despre un început de deschidere.excluderii sociale (generoasa si neconditionata dar finalmente contra-performanta) este astazi sever criticata. Nimic nu mai este astazi posibil fara a tine cont de logica resurselor. toate gruparile democratice din Europa sustin promovarea unei solidaritati sociale reinterpretate.liberalizare" a programelor partidelor socialiste. liberalismul este mult mai aproape de aceasta interpretare actualizata decât socialismul. masura salutata de liberali si criticata de socialisti. În principiu. nevoite sa accepte realitati putin favorabile dogmelor ideologice. Acesta pare a fi motivul pentru care se manifesta în prezent tentatia inversa: adoptarea unei politici de separare totala a obiectivelor si parametrilor performantei economice din interiorul întreprinderilor de criteriile generale ale solidaritatii sociale (alimentata prin co-interesare si pluralismul surselor). Aceasta 107 .. eficiente si performante. de flexibilizare sau .

vârsta de aur" a bunastarii sociale a apus si ca s-a intrat efectiv într-o 108 . Asumarea cu prioritate a criteriilor de eficienta si profitabilitate în sistemul de asigurari creaza poate un sentiment de nesiguranta sociala. de teama. de erodare a temeliei securitatii sociale în întelesul ei reconfortant. pe piata muncii sau decurgând din prestarea unei activitati în folosul comunitatii). mai mult ca oricând. estompeaza totusi (în mare parte) o serie de vechi dispute care marcau dezbaterile publice în Europa occidentala. Solutiile politice propuse au consecinte diferite în plan social si economic. se cere tot mai insistent ca beneficiile sociale sa fie selective si conditionate de un efort personal (educational. keynesian. Astazi.convergenta doctrinara (deviata spre polul liberal). fara pretentia de a fi foarte recenta sau de a anula diferentele traditionale existente între gândirea liberala si cea socialista. Avem deci toate argumentele sa credem ca . În plus. se cere ca plata fiecarui beneficiu social sa aiba acoperire financiara iar solutia cresterii datoriei interne (realizata prin împrumuturi intergenerationale girate de stat) este din ce în ce mai putin acceptata..

Modernizarea structurilor sociale în majoritatea tarilor occidentale si cresterea influentei politice. Marea Britanie si Germania. respectiv 16 ani! La rândul lor. în care constrângerile tonul. partidele au trebuit sa tina cont de fortificarea clasei mijlocii si sa-si construiasca oferta politica în functie de aspiratiile economice si socioculturale ale acestui segment de populatie.liberal-conservator". s-au suprapus peste un climat politic liberal (sau .noua etapa a distributiei resurselor în societate. În ansamblu. partide care au realizat guvernari compacte de 12. economice si culturale a clasei mijlocii începând din anii`80. conform terminologiei propuse de Milton Friedman).. dominat de Partidul Republican în SUA. 18. dezvoltarea clasei mijlocii a întretinut un climat 109 financiare. concurenta pe piata si evaluarea riguroasa a performantelor individuale vor da . cele doua procese s-au alimentat reciproc: pe de o parte. în special în Statele Unite. Aceasta situatie a corespuns unui context politic de dreapta. Partidul Conservator în Regatul Unit si Uniunea Crestin-Democrata în RFG.

. apoi se atenueaza si dispar. economice sau socio-culturale. Mega-tendintele se înscriu în teoria ciclurilor istorice de dezvoltare. ascensiunea partidelor de dreapta părea să se fi oprit. de o mega-tendinta în ceea ce priveste liberalizarea. Totusi. proces care a urmat la nivel mondial unei lungi perioade de hegemonie a socialdemocratiei de tip keynesian. Ele sunt precedate de . La sfârsitul anilor `90.semne premonitorii". dureaza în medie 10-15 ani. efectele reformelor liberale din anii`80 si prima parte a anilor`90 persista. cel mai des limitându-ne la a spune ca a fost vorba de un complex de împrejurari. produc efecte (aproape) inevitabile. nu putine fiind 110 . de crize sau perioade de stagnare. fiind urmate de noi curente politice.politic favorabil partidelor de orientare liberala. În majoritatea tarilor vesteuropene guverneaza din nou forte socialiste sau socialdemocrate. de obicei în sens contrar. pe de alta parte guvernarile de dreapta au stimulat competitia valorilor si implicit au favorizat ascensiunea clasei mijlocii. Fara îndoiala ca în asemenea situatii e greu de apreciat care a fost cauza si care este efectul.

contracting out" în domeniul serviciilor sociale etc. în care statul este doar unul din actorii sociali implicati în garantarea 111 . participarea (parteneriatul) guvernamental. Implicatiile politice ale reformei sociale nu înceteaza sa se faca simtite.cazurile în care noile cabinete au mentinut principalele repere de eficienta. Practic. se poate afirma ca statul bunastarii -în forma în care l-au proiectat Keynes si Beveridge. de la dreapta la stânga esicherului. eficienta consumului de resurse publice. co-interesare. sectorului privat si a celui nonde privatizarea sau procedura . Discursul politic a pierdut mult din accentele ideologice de altadata. liderii care le-au pus în aplicare au parasit viata politica iar partidele lor sunt acum în opozitie.. pluralismul surselor finantare. piata libera si competitivitate trasate sub influenta Noii Drepte..marketizare".societate a bunastarii". Ia luat locul o . prezentându-se astazi.. managementul serviciilor sociale. într-o forma mai flexibila notiuni si ca mai pragmatica.nu mai exista. Programele politice de înglobeaza tot mai frecvent în capitolul bunastarii sociale . În mare parte.

bunastarii cetatenilor. dar nu singurul si câteodata nici cel mai important. 112 .

fără un ajutor economico-material sau fără un suport fizic. situaţiilor anormale de viaţă care pot să apară 113 . decent de viaţă. prin serviciile şi activităţile ei specializate ajută persoane şi grupuri în nevoie nu numai să facă faţă momentelor dificile. în criză şi deci vulnerabile. aflate temporar în dificultate. de criză. biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a se integra prin mijloace şi eforturi proprii în colectivitate. auto-suficientă. socio-culturală. moral. social din exterior. activităţi profesionalizate de protejare a unor persoane.SISTEMUL ASISTENŢEI SOCIALE În sensul ei cel mai general. programe. Acestea. comunităţi cu probleme sociale. ca mod operativ de punere în aplicare a programelor de protecţie socială precum şi ca un component esenţial al acesteia. Pentru o anumită perioadă de timp. în limitele unui mod normal. ele nu pot duce o viaţă activă. grupuri. măsuri. Asistenţa socială. datorită unor motive personale de natură economicomaterială. asistenţa socială delimitează un ansamblu de instituţii.

45 114 . care ajutor. economie. voluntare şi a eforturilor comunităţii. Iaşi. curtural. dar ea susţine. asistentul social are nevoie de o combinaţie de cunoştinţe specializate de psihologie socială. p. reprezintă un fundal teoretic general indispensabil specializate pentru intervenţie şi terapie în situaţiile concrete de criză. De aceea.. pedagogie. prin crearea unor condiţii socioculturale favorabile. metodelor psihopatologie. refacerea capacităţilor proprii de integrare socioculturală normală a categoriilor defavorizate52. Se elimină astfel treptat situaţia lor de dificultate. politic. posedînd cunoştinţe atît despre dezvoltarea lui umană. prin mobilizarea resurselor instituţiilor de stat. asistentul social trebuie să aibă în vedere permanenta interacţiune dintre cei doi factori: individul şi mediul lui de viaţă socio-economic. 2005. editura Polirom. sociologie. Asistenţa socială oferă celor în nevoie posibilităţi de cunoaştere şi de acces la servicii specializate de 52 Elena Zamfir. în Lazăr Vlăsceanu şi Cătălin Zamfir (coordonatori). familial.pentru o anumită perioadă de timp. medicină. Dicţionar de sociologie. despre personalitatea lui cît şi despre contextul socio-curtural şi moral în care el trăieşte. moral etc.. Din acest punct de vedere. şi tehnicilor antropologie etc.

a problemelor de rezolvat prin diagnostic diferenţiat. abuzaţi. b. fără ajutor din familie. a bătrînilor cu pensii mici.psihologic sau moral pentru indivizi sau grupuri. de evaluare a posibilităţilor de intervenţie rapidă prin căutarea unor soluţii specifice 115 . material.protecţie socială. stresante economic. de identificare a cazurilor. moral. Ea furnizează celor în nevoie ajutor financiar. îi orientează către înţelegerea şi utilizarea cadrului legislativ de protecţie socială. Având în vedere situaţii din cele mai complexe şi diferite din domeniul asistenţei sociale centrate pe protecţia copiilor abandonaţi. activităţi care pot fi adesea mai puţin costisitoare decît terapia propriu-zisă. a cuplurilor dezorganizate etc. cu dizabilităţi fizice sau psihice.. psihoterapie. asistenţa socială şi-a dezvoltat încă de la începutul acestui secol un ansamblu de metode şi tehnici proprii: a. mobilizează comunitatea. bolnavi. cultural. neglijaţi. În cadrul programelor de asistenţă socială se înscriu şi acele activităţi de prevenire a unor situaţii de viaţă dezechilibrante. persoanele şi grupurile în dificultate de a influenţa activ politicile sociale. vagabonzi. consiliere. a săracilor. a şomerilor pe termen lung.

eficient pentru acele persoane şi grupuri care nu pot dispune conform cadrului legislativ de venituri.şi alegerea unor metode adecvate pentru cazurile particulare. Prin ansamblul său de metode. fie din contribuţiile voluntare individuale sau 116 . cu risc crescut pentru grupuri şi indivizi. de pensie socială. Sprijinul dat persoanelor în nevoie prin sistemul de a. programe şi măsuri specializate. ci prin analiza de ia caz la caz a situaţiilor de viaţă pe baza anchetelor sociale efectuate de profesionişti. nu este stabilit prin lege. de promovare a unor strategii de prevenire (prevenţie) a situaţiilor defavorizante. de suport fizic sau moral etc. de asigurare a unor condiţii speciale pentru respectarea cu stricteţe a standardelor etice specifice profesiei de asistent social. asistenţa socială oferă un sprijin direct.s.. d. de resurse economice şi bunuri suficiente. Sprijinul financiar sau în produse (bunuri materiale) destinat asistenţei sociale provine fie de la bugetul de stat (fonduri speciale pentru asistenţă socială). c. strategii de acţiune. de îngrijire medicală. tehnici de intervenţie. ori acestea nu sînt corespunzătoare în raport cu necesităţile lor de bază.

„community work and community development”). Asistenţa socială este o profesie pronunţat aplicativă. • incluzîndu-se aici sfera serviciilor. la nivel de comunitate (munca cu acele comunităţi în nevoie pentru refacerea resurselor necesare integrării lor normale. universitar. „group work”). activităţilor practice desfăşurate în vederea soluţionării cazurilor la nivel individual (munca cu „clientul". a sistemului instituţional-admînistrativ. colegiu. cu un statut propriu. Asistenţa socială poate fi privită din mai multe perspective: • a profesiei ca atare. cu scopuri şi caracteristici distincte. „case work”. • a formării specialiştilor în asistenţă socială. la nivel de grup (munca cu grupurile în dificultate. individul cu probleme. ca sistem educaţional-formativ.comunitare şi este acordat celor în nevoie în funcţie de necesi-tăţile lor urgente. Ea foloseşte mijloace complexe de socio şi 117 . postuniversitar). cu nivele distincte de educaţie şi calificare (ex: nivel postliceal.

pedagogie. de promovare. deprinderi. termenul de „acţiune afirmativă" („affirmative action") care se referă la un complex de măsuri. psihologie socială. pe de o parte. în acelaşi timp. instituţiilor sau colectivităţii de natură a elimina discrepanţele. abilităţi practice (îndemnuri de a comunica şi lucra cu persoane şi grupuri în dificultate). dezavantajate şi populaţia majoritară. sex.). 1997 118 . limbă. norme. medicină internă şi socială. The IEA Health and Welfare Unit. Mead. în scopul integrării lor normale în comunitate. sociologie. şi nu în ultimul rînd. fără deosebire de rasă. un set de valori. Londra. cu semnificaţie apropiată. principii. vîrstă. From Welfare to Work (Lessons from America). profesionale. pe de altă parte. psihopatologie.psihoterapie. Uneori. inegalităţile în relaţiile dintre grupurile minoritare. drept etc. de activităţi organizate la nivelul organizaţiilor. mai este utilizat şi termenul de „discriminare 53 Lawrence M. cunoştinţe teoretice din domeniul ştiinţelor socioumane (psihologie. antropologie. economie. În acest cadru se utilizează frecvent în ultimul timp. de a creşte oportunităţile lor educaţionale. reguli morale (cod deontologic al profesiei care asigură respectarea drepturilor omului. religie etc. culoare. Asistenţa socială presupune.)53.

legate de ocrotirea celor în impas (orfani. Alternative. Ea şi-a conturat treptat o arie problematică relativ autonomă (un profil profesional distinct) sprijinită pe metode şi tehnici de înţelegere. văduve etc. Bucuresti. profesia de asistent social implică o filosofie proprie centrată umanist. ale instituţiilor religioase. Asistentul social are o dublă responsabilitate: faţă de cei în neyoie şi faţă de instituţia pe care o deserveşte54. asistenţa socială dobîndind un înalt nivel de profesionalitate. în impas. 1996 119 . Ed. de fapt forme primare în practica asistenţei sociale au apărut încă din cele mai îndepărtate timpuri. 54 Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir. în contextul sporirii serviciilor publice şi sociale.pozitivă". Actele de caritate orientate spre cei neajutoraţi. p. Politici sociale: România în context european. săraci. În ultimele decenii. vulnerabili55. Londra. 1995. De o dezvoltare a profesiei de asistent social se poate vorbi la începutul acestui secol. terapie şi sprijin a celor defavorizaţi. Prentice Hall.) de către biserici. De aceea. comunicare. se asistă la o explozie de activităţi de ocrotire socială a celor în dificultate. 14 55 Michael Hill. Social Policy: A comparative Analysis. bolnavi. apar ca prime acţiuni în reţeaua de asistenţă socială. disperaţi. Primele încercări de ajutor a persoanelor în nevoie.

Londra. Social Policy in the European Union. continuînd cu rezolvareaproblemelor interpersonale (terapia familiei. Macmillan Press. Asistenţa socială abordează probleme la diferite niveluri. comunităţi. 1995 120 .Profesia de asistent social a evoluat rapid. a relaţiilor dintre soţi. părinţi şi copii. asistentul social este cel care poate ajuta grupuri. pînă la conştientizarea persoanelor în nevoie de drepturile şi posibilităţile lor de sprijin. indivizi în identificarea problemelor nevralgice. atît în extensie cît şi în instrumentajul ei de lucru (metode şi tehnici din ce în ce mai specializate şi mai sofisticate): de la asistenţa individului cu mijloace sociale şi psihologice clasice.). trecînd la nivelul activităţii profesionale (terapia persoanelor cu probleme de integrare în muncă şi a şomerilor) şi sfârşind cu nivelul comunităţii (rezolvarea conflictelor etnice. grupale. De asemenea. mobilizarea 56 Linda Hantrais. a resurselor materiale şi umane disponibile. precum şi în proiectarea strategiilor colective de rezolvare a situaţiilor de criză56. relaţii în cadrul cuplului etc. începînd cu cel individual. la terapia specializată a grupurilor defavorizate sau a comunităţilor în dificultate.

1978. Bucuresti. sau că ar putea fi asociată cu un statut minor în raport cu alte profesii ca dreptul medicinal. Politici sociale: România în context european. Asistenţa socială în fostele ţări socialiste prezintă semne specifice ale subdezvoltării. 1995 121 . sistemul protecţiei sociale în regimul trecut se caracteriza prin: • politica de utilizare integrală a forţei de muncă şi caracterul larg comprehensiv al sistemului de pensii. creînd cvasiau-tomat celei mai mari părţi din populaţie resurse de 57 58 Ibidem. În timpul regimului comunist. Alţii au pus la îndoială specificitatea şi autonomia ei pînă tîrziu (Epstein & Conrad. 1982)59.energiilor individuale şi colective pentru rezolvarea problemelor comune). Unii autori au apreciat ia începutul acestui secol că asistenţa socială nu beneficiază de un domeniu propriu57 sau că ea ar trebui considerată doar ca o quasi profesie58. De fapt. p. Cohen & Wagner. Au existat numeroase discuţii în jurul statutului asistenţei sociale ca profil distinct. 23 ibidem 59 Apud Elena Zamfir şi Cătălin Zamfir. Alternative. asigurări de boală. Ed. asistenţa socială în România avea o pondere extrem de redusă. prezentînd un caracter pasiv şi birocratic.

îngrijire sanitară gratuită etc. Specialiştii au fost înlocuiţi de funcţionari. orientată spre rezolvarea problemelor umane urgente a fost desfiinţată. personalizată. alocaţii pentru copii. considerîndu-se că mecanismele birocratice de stat şi cele politico-administrative sînt capabile să rezolve toate problemele. în 1952 (el a funcţionat între 1929-1952). Asistenţa socială. ca parte integrantă a protecţiei sociale suportă şi 122 . primind un caracter mai mult formal şi birocratic. dacă nu eliminată complet. • modul generalizat de acordare a acestui suport cuplat cu iluzia că socialismul rezolvă prin el însuşi dificultăţile social-economice a făcut ca asistenţa socială să fie marginalizată.reducerea la minimum a serviciilor de asistenţă socială.viaţă. reducându-l apoi la un nivel postliceal (1952) şi desfiinţat şi acesta în 1969. dar relativ sigure: salarii.deprofesionalizarea completă a sistemului de asistenţă socială. . În fapt asistenţa socială calitativă. Efectul a fost dublu: . deşi minime. Pe această linie se înscrie şi desfiinţarea învăţămîntului de grad universitar. pensii de bătrîneţe sau de boală.

lipsa unei democraţii reale. de în România. naive ale construcţiei unui „nou tip de societate". la jumătatea anului 1990 s-a pus problema formării profesionale a asistenţilor sociali în 123 . Cauzele care pot explica această situaţie în România sînt: • natura opresivă a fostului sistem comunist. • prezenţa teoriei conform căreia problemele umane se rezolvă prin mecanisme politice şi administrative. După revoluţie. a creat conştiinţa necesităţii dezvoltării unui sistem de asistenţă socială modern. rezultată din sacrificiul individului în raport cu obiectivele utopice. reformă mecanismelor democratice şi a pieţei libere. pe baza programul de reconstrucţie. oarecum automat. orientat spre soluţionarea problemelor sociale şi umane specifice.ea limitele subdezvoltării. • indiferenţa practică faţă de om. activ. în acest context. înalt profesionalizat. datorită orientării „umaniste" a sistemului. Aceasta a reprezentat mai mult o ideologie justificativă decît un factor explicativ real.

în România a existat un sistem bun de formare a specialiştilor în asistenţă socială. din anul 1992. reculul economic a avut 124 socială funcţionează ca o specializare . apoi a unui colegiu universitar şi. în universităţile noastre s-a dezvoltat un program complex de pregătire a specialiştilor la nivelul standardelor internaţionale. laşi. începând din anul 1929 când se înfiinţează Şcoala Superioară de Asistenţă „Principesa Ileana”.cadrul unei şcoli post-liceale. În trecut. în ultimul an. Astfel. Învăţămîntul de asistenţă socială a funcţionat pe baza unor bune tradiţii până în 1969. în marile centre universitare din ţară: Bucureşti. De asemenea în cadrul institutelor teologice asistenţa distinctă. Timişoara. Sprijinindu-se pe modele profesionale de vîrf din ţările cu o bogată experienţă în formarea asistenţilor sociali. psihologie. folosindu-se experienţa acumulată în cadrul şcolii sociologice. Atât formarea şi educaţia asistenţilor sociali cât şi tipurile de activităţi pe care trebuie să le realizeze trebuie privite în contextul nevoilor şi problemelor concrete ce apar la noi. pedagogie. Cluj. a unei secţii universitare în cadrul facultăţii de sociologie.

neîncrederea în instituţiile şi personalităţile politice. lipsa de transparenţă a conducerii politice în unele situaţii. dar şi pe termen lung. Având în vedere prima perspectivă.efecte dramatice directe şi indirecte asupra standardului de viaţă al unor largi categorii de oameni. accentuarea unor conflicte etnice. marginalizarea unor grupuri sociale etc. social-culturale şi morale. competenţa asistentului social trebuie definită numai în contextul provocărilor specifice. creşterea în masă a sărăciei. corupţia accentuată datorată lipsei controlului. demoralizarea datorată lipsei formelor eficace de participare la viaţa social-politică. se poate aprecia că societatea noastră trece printr-un proces de reaşezare a tuturor structurilor economice.. ridicarea ratei şomajului. a abuzurilor şi a violenţei de tot felul. 125 . Procese sociale ca scăderea rapidă a veniturilor reale. sînt alarmante pentru asistentul social. De aceea. alienarea politică a unei părţi largi a populaţiei. creşterea insecurităţii locului de muncă. iar dezvoltarea sistemului de asistenţă socială trebuie gândită atât dintr-o perspectivă pe termen scurt şi mediu. creşterea ratei criminalităţii şi a delincventei.

Situaţia României din acest punct de vedere este complet diferită de cea a ţărilor în care structurile sociale şi economice sînt relativ stabile. 126 . În aceste din urmă ţări există probabil o tendinţă justificată ca asistentul social să trateze mai mult cazurile reziduale în care sistemul social eşuează. de tip manipulativ. procesele de reconstrucţie socială se combină cu cele de dezorganizare socială şi cu vechile mentalităţi şi practici ale unei culturi opresive. Asistentul social apare aici ca având o funcţie mai mult corectivă şi compensatorie.proces afectat negativ de criza economică care este încă în curs de adîncire. Aceasta întrucît în nevoie şi vulnerabilă este nu numai o minoritate împinsă la marginea societăţii. De aceea. în sprijinirea indivizilor şi a colectivităţii în încercarea de a face faţă schimbărilor şi problemelor dificile. aici asistentului el trebuie social să îi revin sarcini în suplimentare: intervină activ conştientizarea acestor procese. chiar de a iniţia schimbări într-o manieră pozitivă. ci în diferite grade şi sfere întreaga colectivitate. În situaţia noastră.

un nou fenomen .Procesul de tranziţie la o economie de piaţă. mari mase de oameni împinse rapid în sărăcie şi nevoi actuale.„copiii străzii". trebuie cultivată iniţiativa fiecăruia de a-şi defini o activitate utilă care să-i ofere şi resursele necesare existenţei sale demne. În acest context. sprijinind adaptarea unor indivizi şi grupuri la schimbări economice structurale. Toate acestea nu mai reprezintă dificultăţi marginale ale unor persoane vulnerabile. Şomajul reprezintă un adevărat şoc psihologic şi cultural pentru oamenii obişnuiţi în trecut să aibă un loc de muncă găsit cu uşurinţă şi menţinut cu o şi mai mare uşurinţă. Au apărut fenomene noi explozive. ci însăşi colectivitatea. orientarea activă către menţinerea sau căutarea unui loc de muncă. afectează mari grupuri profesionale şi chiar întregi comunităţi. 127 . ci mai degrabă probleme cruciale ale colectivităţii însăşi. Nu numai unii indivizi sînt în nevoie. Schimbarea atitudinii faţă de muncă. cu profundele restructurări pe care le implică. Se asistă la o creştere masivă a delincventei juvenile. Mai mult. reconversia profesională reprezintă un obiectiv pe care asistentul social îl poate realiza prin consiliere.

să aibă în vedere nu numai acţiunea asupra efectelor patologilor sociale şi umane ci să vizeze şi cauzele care le-au generat. În sistemul trecut. terapia trebuie. Pe lîngă ajutorarea săracilor de a trăi mai bine în condiţii de sărăcie. diferenţele sociale s-au accentuat rapid. însă. Există pericolul ca sărăcia să se transforme dintr-o stare individuală comunităţile adaptative al în una pot colectivă. dezvolta rezultat atingînd mecanisme este grupuri şi comunităţi mari. De asemenea. Sărăcia absolută era un fenomen individual. afectate masiv de sărăcie. asistentul social 128 . Grupurile şi defensivşi căror perpetuarea extinderea stării de sărăcie. peste 90% din populaţie trăia în condiţii modeste. Aici terapia individuală trebuie suplimentată cu terapia de grup şi la nivel de colectivitate. practicându-se o filosofie a egalitarismului.asistentul social este mult mai mult decît un reprezentant al colectivităţii care asistă persoane izolate. Eliminarea cauzelor trebuie să cîştige în importanţă în raport cu minimizarea efectelor. dar relativ egale. în nevoie. puţin răspîndit. În ultimii doi ani. el reprezintă totodată colectivitatea care vrea să se asiste şi să se sprijine pe ea însăşi. socialist.

culturale. Realitatea noastră socială este caracterizată printr-o explozie a problemelor sociale. De aceea. Asistentul social nu apare ca un simplu consilier sau terapist pentru cei în dificultate.trebuie să-i sprijine pentru a depăşi situaţiile care-i fac săraci. ci trebuie gîndită totodată şi ca un instrument eficient al schimbărilor sociale. în condiţiile actuale de la noi. morale. El trebuie să se considere un asistent al proceselor democratice prin care colectivitatea însăşi îşi creează formele sale decente de viaţă. dar şi printr-o cronică frustrare generată de incapacitatea moştenită din trecut de a face faţă acestora. ci şi ca un actualizator al unor posibile schimbări alternative pe care colectivitatea şi indivizii pot să le aleagă ei înşişi. ajufînd pe cei vulnerabili. asistenţa socială în România nu trebuie să se limiteze în a sprijini indivizi şi grupuri în nevoie să se adapteze la condiţiile existente date. În aceste condiţii de ce asistentul social nu şi-ar asuma şi funcţia de catalizator al unor procese şi schimbări democratice orientate umanist? Asistentul social. În această perspectivă largă. nu poate să refuze o asemenea provocare. sistemul de 129 .

asistenţă socială în România. nu face decît să anuleze din start o asemenea şansă. dar şi a unei şanse istorice de dezvoltare într-o direcţie care este «nu numai necesară. este în faţa nu numai a unei provocări generate de numeroase probleme socio-umane. aflat la începuturile sale. 130 . dar şi realizabilă. Prudenţa conservatoare. aici.

131 . Utilizarea propriu-zisă a acestor resurse pentru infăptuirea obiectivelor cuprinse în programele guvernamentale privind activitatea socială. statul acoperă necesităţile publice de bunuri şi servicii considerate prioritare în fiecare perioadă. desfăşurată pentru realizarea acestora se reflectă în cheltuielile publice. întretinerea armatei şi a întregii activităţi desfăşurate în domeniul militar. Cheltuielile publice se finalizează în plăţi efectuate de stat din resurse mobilizate pe diferite căi.CHELTUIELILE PENTRU SECURITATE SOCIALĂ Cheltuielile publice concretizează cea de-a doua fază a funcţiei de repartiţie a finanţelor publice. pentru achiziţii de bunuri sau prestări de servicii necesare pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului: servicii publice generale. securitate socială. acţiuni socio-culturale. acţiuni economice etc. Prin cheltuieli publice. ordinea publică internă. economică şi de altă natură. aceea a repartizării resurselor financiare publice pe diverse destinaţii.

există o serie de nevoi sociale a căror stisfacere reclamă organizarea de către autorităţile publice centrale şi locale a unor acţiuni cu ajutorul anumitor instituţii publice. a calităţii vieţii fiecărui individ60.O componentă importantă a politicii sociale a statelor o reprezintă satisfacerea nevoilor cu caracter social. se influenţeaza evoluţia demografică. deoarece pe seama resurselor alocate de stat se asigura: educaţia şi instrucţia copiilor şi a tinerilor. sănătatea. ce presupune folosirea pe scară largă a resurselor financiare publice in scopul imbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale populaţiei. Ele se realizează pe perioade mari de timp şi reclamă importante resurse băneşti din partea societăţii. p. ridicarea calificării profesionale. Cheltuielile publice pentru acţiuni social-culturale indeplinesc un important rol economic şi social. Ed. cultura. se asigură un sistem de protecţie socială. Alături de nevoile indivizilor cu caracter individual şi care sunt satisfăcute pe seama bunurilor private procurate prin mecanismul pieţei. 34 132 . ridicarea nivelului 60 Cătălin Zamfir.a. îndeosebi din partea statului. Expert. protecţia socială ş. Aceste nevoi sociale vizează învăţământul. Politici sociale în România. 1999. Bucuresti. asistenţa medicală a îndivizilor.

diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale. Securitatea socială cuprinde ansamblul acţiunilor întreprinse de societate pentru prevenirea. riscuri economice (care împiedică o persoană să exercite o activitate producătoare de venit-şomajul) sau riscuri sociale (care diminuează în mod substanţial veniturile persoanelor şi implicit mijloacele de subzistenţă). Cheltuielile pentru acţiuni social-culturale se refera la: • învăţământ. stimulează sporirea producţiei. • cultură. acţiuni sportive şi de tineret. • sănătate. În acelaşi timp. Riscurile implicate sunt de natură fizică (cele care afectează parţial sau total capacitatea de muncă).cultural. 133 . în sensul că influenţează cererea de bunuri de consum şi . pe această cale. rolul economic al acestor cheltuieli se manifestă şi în acţiunea lor asupra consumului. artistic şi de civilizaţie al membrilor societăţii. religie. • securitate socială. care repercutează negativ asupra vieţii şi nivelului de trai al cetaţenilor.

• situarea la baza acţiunilor privind asigurarea securităţii sociale a principiilor: mutualităţii. insă. Edimpress. 61 Orio Giarini şi Walter Stahel. • universalizarea acordării ajutoarelor sau prestaţiilor sociale. În acest sens. Limitele certitudinii. cuprinzând acţiuni care diferă. de la o ţară la alta. unor categorii de persoane confruntate cu dificultăţi materiale majore61. diferitele state finanţează cheltuieli cu o structură diversă în care se ramarcă acordarea de ajutoare. 1996 134 . În prezent. echităţii şi asigurării. mecanismele financire pentru realizarea securităţii sociale în diferite ţări dezvoltate se caracterizeaza prin: • plata unor cotizaţii sociale. salariale şi patronale pentru constituirea fondurilor securităţii sociale. alocaţii. indemnizaţii etc. • existenţa unor instituţii şi în sectorul privat care furnizeaza prestaţii sau servicii sociale(raportul intre ele şi sectorul public). solidarităţii sociale.Securitatea socială este o componentă de mare importanţă a politicilor sociale promovate de toate statele lumii. Bucuresti.

În acelaşi timp. Bucureşti.Didactică şi Pedagogică. De aceea.• existenţa(sau nu) a unui venit minim garantat. pag. ducând chiar la o încetinire a creşterii economice. cum concretizarea ar fi cele unor privind În ţările dezvoltate. Aceste resurse contribuie la ajutorarea şi ameliorarea situaţiei indivizilor respectivi şi caută să prevină producerea altor riscuri în societate. 2003.218 ibidem 135 . deoarece se consideră că ele reprezintă o redistribuire a veniturilor realizate de către cei productivi în favoarea celor neproductivi. în ţările dezvoltate se acordă 62 63 Iulian Văcărel. a familiilor cu mulţi copii etc.”62 sociale sociale reprezintă vaste. ed. ajutorarea persoanelor cu handicap. Finanţe publice. lichidarea şomajului. În România se apreciază că 45% dintre cetăţeni beneficiază de transferuri sociale pe lini securităţii sociale (inclusiv pensii)63. o data cu aceste ajutoare. Securitatea socială a devenit astăzi un element esenţial al societăţii moderne: în SUA unul din 6 americani benficiază de securitate socială şi unul din 3 beneficiari nu este pensionar. statele iniţiază şi măsuri de stimulare a muncii în general. resursele finaciare destinate securităţii programe combaterea sărăciei.

salariaţi şi nesalariaţi. pentru că uneori programe sociale bine intenţionate produc efecte contrare celor aşteptate. sociale sau de altă natură. în loc ca aceasta să fie eradicată. Ed. în deceniul 80. 1994 . există riscul permanetizării sărăciei. iniţiate de stat pentru a garanta membrilor societăţii. atunci cand sunt acordate ajutoare în bani săracilor. protecţia socială se referă la ansamblul acţiunilor şi masurilor economice. unor produse băneşti şi servicii acordate compensaţii 136 Francis Fukuyama. destinate 64 subvenţionarea populaţiei. În afara conceptului de „securitate socială” se întâlneşte adesea şi acela de „protecţie socială”. apararea faţă de fenomene şi acţiuni al căror efect se răsfrânge nefavorabil asupra situaţiei lor. Astfel. poate duce la creşterea divorţurilor (de exemplu. Astfel. în SUA s-a constatat o explozie a familiilor monoparentale)64. Sfârsitul istoriei ?. Sfera de cuprindere a acţiunilor pe lini protecţiei sociale depaşeşte sfera acţiunilor cuprinse în securitatea socială.multă atenţie acestor forme de ajutoare. Vremea. acordarea de ajutoare substanţiale. mamelor singure cu copii. Bucuresti. În cadrul măsurilor de protectie socială se cuprind: crearea de noi locuri de muncă.

asigurările sociale ş.a. Cheltuieli pentru asistenţă socială. • • Cheltuieli pentru protecţie socială. unele ţări practică „impozite negative” care reprezintă sume băneşti acordate de stat unor persoane defavorizate indiferent de statutul lor în scopul de a le asigura un venit minim. Rezultă că pentru protecţie socială. din 1988. se efctuează şi cheltuieli cu caracter economic sau de altă natură. 137 .persoanelor cu venituri fixe în cazul creşterii preţurilor la asistenţa socială. s-a introdus un venit minim de integrare (revenu minimum d’insertion) care este asimilat unui impozit negativ şi se stabileşte în funcţie de pragul de sărăcie. Clasificarea cheltuielilor pentru securitate socială Cheltuielile pentru securitatea socială se clasifică în: • Cheltuieli pentru asigurările sociale. De exemplu. Cheltuielile pentru asigurările sociale reprezintă cpmponenta principală a cheltuielilor publice pentru securitatea socială. În Franţa. alături de cheltuielile socialculturale.

cultura. primesc de asemenea ajutoare. a săracilor. indemnizaţii prin asistenţă socială65. Locul cheltuielilor pentru securitatea socială în bugetul public Pe langă finanţarea unor acţiuni importante. handicapaţilor. 84 138 . 1999. foştii combatanţi. In cadrul combatanţi. Alte categorii de persoane defavorizate. orfanii etc. Polirom. Elemente de asistenta sociala. cum ar fi: invalizii de război. O altă categorie de ajutoare în cadrul asistenţei sociale se acordă bătrânilor sau altor persoane marginalizate social. pentru calitatea vieţii membrilor societăţii ca învaţământul. pondere importantă o deţin alocaţiiile pentru familii. emigranţilor etc. p. sănătatea. servicii sau plasamente în instituţii specializate.Cheltuielie ocrotirea şi pentru susţinerea asistenţă materială foştilor socială a vizează si a finanţarea acţiunilor întreprinse de societate pentru familiilor persoanelor în vârstă şi fără venituri. Iasi. care pot fi sub forma unor sume de bani sau a unor prestaţii. stalele moderne îndreaptă importante 65 Cristian Bocancea. Ed. văduvele. o acestora. invalizilor. şi George Neamţu.

1999. ele reprezintă intre 50 si 80% din totalul cheltuielior social-culturale. copiii. de orientarea politicii sociale.resurse financiare publice pentru securitatea socială66. persoanele cu handicap. In majoritatea ţărilor dezvoltate. tinerii). conceptul de securitate socială include atât asigurările sociale cât si asistenţa socială. Formele actuale ale securităţii sociale s-au dezvoltat si diversificat în special după cel de-al doilea Război Mondial. 73 139 . Polirom. Iasi. Mărimea cheltuielilor cu securitatea socială variază de la o ţară la alta în funcţie de potenţialul economic. 66 Dumitru Sandu. de sistemul de asigurări sociale. Conform Codului European de Securitate Socială. În cadrul acestei grupe de cheltuieli social-culturale se cuprind cheltuielile pentru acordarea de ajutoare. invalizii. alocaţii. unor personae salariate sau nesalariate(în categoria celor din urmă sunt incluşi batrânii. şomerii. Ed. p. Spatiul social al tranzitiei. ocupând un loc însemnat şi in ansamblul chletuielior publice. fapt ce a dus la alocarea in acest scop a circa 25% din PIB sau 60% din totalul cheltuielilor publice. de numărul şi structura populaţiei. Asigurările sociale reprezintă componenta cea mai importantă a securitătii sociale. femeile. in schimb. pensii. îndemnizaţii.

staul alocă sume mari pentru acţiuni economice şi dezvoltarea infracstructurii. Diferenţierea importantă între cele două grupuri de ţări trebuie pusă în primul rand. ajutoare şi alte îndemnizaţii). ceea ce reprezintă o opţiune firească. cu plată redusă sau sub formă de transferuri băneşti( alocaţii bugetare. volumul si ponderea lor sunt mai reduse67.în ţările in curs de dezvoltare. Astel s-a conturat ca o caracteristică faptul că în majoritatea ţărilor slab dezvoltate. pe seama nivelului diferit de dezvoltare. De prestaţiile social-culturale beneficiază anumite categorii sau grupuri sociale. pensii. Finanţare (surse ale finanţării) Cheltuilelile publice pentru acţiuni social-culturale sunt îndreptate spre realizarea de servicii în mod gratuit. în unele cazuri 67 ibidem 140 . care impune limite de redistribuire a PIB şi priorităţi diferite în alocarea resurselor respective pe categorii de cheltuieli. dar implicaă alocaţii mai mici şi ponderi mai reduse în PIB ale altor categorii de cheltuieli.

Sursele de finanţare a cheltuielior cu securitatea socială. deşi prezintă diferenţieri. 141 . din fonduri speciale precum şi a resurselor provenite din donaţii.chiar întreaga populaţie. pot fi sintetizate în raport cu categoriile de acţiuni finanţate astfel: • Cheltuielile pentru asigurările sociale se finanţează pe seama contribuţiilor salariaţilor. la care se mai pot adăuga subvenţiile de la bugetul de stat din fondurile asigurărilor sociale. • Cheltuieli pentru asistenţă socială se acoperă în principal pe seama resurselor din fondul bugetar. lichidarea şomajului. contribuţii voluntare. etc. a persoanelor cu handicap etc. Resursele financiare destinate securităţii sociale reprezintă ( în ţările dezvoltate) concretizarea unor vaste programe sociale. ajutorarea familiilor cu mulţi copii. a liber profesiniştilor şi a patronilor. cele mai semnificative fiind legate de combaterea sărăciei. • Cheltuielile pentru ajutorul de şomaj sunt finanţate din contribuţiile salariaţilor la fondul pentru ajutorul de şomaj.

susţinerea sistemului de protecţie a dreptrurilor copilului si a persoanelor cu handicap. de exemplu. pensii. ajutoare sau sponsorizări. copiilor orfani şi fără întreţinători. familiilor cu mulţi copii. ajutoare sociale. indemnizaţii pentru nevăzători. ajutoare speciale. persoanelor cu handicap. alocaţii suplimentare pentru familii cu copii. ajutoare. îndemnizaţii. vârstnicilor. pensii pentru militari. centre de primire-triere. şi pentru veteranii de război. alte cheltuieli privind acţiuni sociale precum şi cheltuielile 142 . veteranilor de război. ajutoare pentru plasamentele familiale. alocaţii de stat pentrun copii şi pentru familiile cu mai mulţi copii. concedii plătite pentru creşterea copiilor până la 2 ani. Prin sistemul bugetului de stat sunt asigurate. centre de cazare a persoanelor refugiate.Fondurile pentru asigurarea necesarului de resurse financiare pentru finanţarea acestui gen de acţiuni sunt asigurate atât prin bugetul de stat cât şi prin bugetele locale şi într-o mai mică măsură sin veniturile proprii. ajutoare pentru soţiile militarilor in termen. o multitudine de acţiuni şi ajutoare destinate celor neajutoraţi.

68 69 Cătălin Zamfir. Didactică şi Pedagogică. pentru încălzirea locuinţei sau pentru susţinerea protecţiei copilului. căminele-spital pentru copii cu handicap sau pentru recuperarea neuropsihomotorie a copiilor aflaţi în această sitaţie precum şi pentru bolnavii cronici. 1997.indemnizaţii de nastere.209 143 . Prin bugetele locale se asigură. pag. ed. cantinele de ajutor social. de asemenea finanţarea unor acţiuni care au in vedere: căminele de bătrâni. Bugetul statului şi agenţii economici. Politici sociale în România.pentru întreţinerea şi funcţionarea organelor centrale si a serviciilor lor descentralizate. „O formă specială de asistenţă destinată persoanelor si familiilor cu venituri mici este şi ajutorul social acordat de stat din sumele defalcate din impozitul pe venit prin intermediul bugetelor locale. 1999 Teodora Vâşcu Barbu. Expert. Bucuresti. protecţia copilului precum şi alte acţiuni privind protecţia socială68. Ed.”69 La aceste resurse interne se adaugă şi unele resurse externe provenite de la organisme internaţionale specializate ( de exemplu fondul social constituit in 1978 în Uniunea Europeană pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor şi femeilor). Bucureşti.

a nationale. iar celelalte pe finanţări bugetare. intre ele neexistând o linie de demarcaţie strictă. a agricultorilor. Primele se bazează pe plata de cotizaţii sociale. Influenţa categoriilor de cheltuieli pentru securitate socială asupra economiei Asigurările sociale reprezintă acea parte a relaţiilor social conomice băneşti cu ajutorul cărora. Se constată că ambele sisteme se confruntă în prezent cu serioase probleme pe linia asigurării echilibrului financiar.societatile comerciale. a mestesugarilor cu cu ateliere proprii. se repartizeaza. se constată existenţa a două sisteme principale de finanţare: contributive si necontributive. a avocatilor. a 144 .din reteua cooperatiei membrilor mestesugaresti si ai asociatiei agricole.regiile cooperatiei autonome.Analizând sursele de finanţare a cheltuielilor pentru securitatea socială în diferite ţări. se gestioneaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor de consum si din de comaniile credit.in procesul repartiţiei produsului national brut –se formeaza.

pentru concedii de materniate şi ingrijire a copiilor. a slujitorilor cultelor. pensiile de asigurări sociale pentru agricultori. ajutoare acordate pensionarilor şi asiguraţilor pentru decese şi proteze. sprijin financiar pentru tratament balnear şi de odihnă. precum şi pentru concediile plătite pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani. a personalului casnic care lucreaza la persoane fizice. Locul principal între acestea. indemnizatiile pentru incapacitate temporară de muncă din cauză de boala sau accident.in caz de batranete si in alte cazuri prevazute de lege. Cheltuielile publice de această natură vizeză pensiile de asigurări sociale de stat. cât şi prin proporţiile deţinute în cadrul cheltuielilor publice cu securitatea socială. prin 145 .De asemenea.intreprinzatoriilor particulari. a persoanelor care deservesc blocuri de locatari. Cheltuielile pentru asigurarile sociale reprezintă componenta principală a cheltuielilor publice pentru securitate socială atât prin aria de cuprindere. aflate in incapaciatate temporara sau permanenta de munca.asigurarile sociele ocrotesc si membrii familiilor persoanelor de mai sus.

a pensionarilor si a membrilor lor de familie. Bucuresti.Acestea se materializeaza prin acordarea de catre stat sau anumite organizatii de indemnizatii de ajutoare. in incapacitate de munca sau in alte cazuri cand ajutorarea este necesara. a securitatii si protectiei muncii. agricultorii. cooperatorii.trimiteri la odihna.ponderea mare şi numarul de persoane beneficiare revine cheltuielilor cu acordarea de pensii. p. la tratament balnear si alte gratuitati in perioada in care se gasesc. respectiv celor cu acordarea de indemnizaţii sau ajutoare70. particulari in anumite situatii – cu toate masurile care se iau pentru asiguararea igienei. Ed. intrprinzatorii. Politici sociale în România. temporar sau definitiv.pensii. Cheltuielile pentru asiguarari sociale au un impact pozitiv asupra cetatenilor activi. precum si pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor etc – in imposibilitatea de a mai presta o munca in conditii normale. 1999. Expert. Deoarece cetatenii pot sa ajunga in imposibiliatatea de a mai munci si deci de a-si 70 Cătălin Zamfir. 55 146 . Necesitatea cheltuielilor pentru asiguarari sociele decurge activitati din utile fapul ca participarea poate sa cetatenilor puna la desfasurarea procesului de productie si a oricarei societatii salariatii.

coiii militarilor)sunt ocrotiti cu ajutorul fondurilor de asigurari sociale. cum sunt: accidentele. maternitatea.din contributia baneasca a asociatilor si.dobandi prin munca bunurile si serviciile necesare traiului lor si al familiilor din diverse cauze.respectiv.invalizi. intreprinzatorii particulari sa ia din timp masurile asigurandu-le cu veniturile necesare traiului lor si al familiilor acestora. protectiei intreprinderile cetatenilor private. companiile nationale. De asemenea.cat si prin fondul de rezerva pentru consumul alimentar constituit in anii cu recolta bogata si .partial. bolile. Avocatii-membrii ai barourilor de avocati-sunt ocrotiti prin asigurarile sociale distincte. unitatile si organizatiile cooperatiste. societatile comerciale. asociatiilor agricole.copiii orfani. invaliditatea precum si ca urmare a atingerii unei anumite limite de varsta cand omul nu mai poate munci cu plenitudinea fortelor sale. este necesar ca statul.exista si asigurari sociale pentru personalul diferitelor culte 147 . corespunzatoare Membrii asociatiile. regiile autonome.agricultorii gospodarie proprie inapti de munca(batrani.formate in mod special pentru sprijinirea acestor categorii de persoane. a agricultorilor.

Fondurile pentru plata pensiilor si a indemnizatiilor slujitorilor cultelor se constituie din contributiile de asigurari sociale calculate asupra fondului de salarii folosit de institutiile respective. cantareti bisericesti).invaliditatii. 152 148 .Pensiile sunt drepturi banesti lunare ce se acorda persoanelor care isi inceteaza activitatea datorita atingerii unei anumite limite de varsta. p.Acest principiu stimuleza perfectionarea pregatirii angajatilor si crestrea aportului lor la dezvoltarea economico-sociala a tarii.pe timpul vietii de la pensionare. Principiul calauzitor al sistemului de pensionare il constituie imbunatatirea raportului dintre pensii si salariul tarifar. Pensiile reprezinta forma principala de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale. Ed.copiilor urmasi pana la o anumita varsta si sotului supravietuitor care are caliatatea de urmas pentru a li se asigura acestora conditii decente de viata71. Sistemul de pensii din Romania este intemeiat pe principiul echitatii sociale.(preoti.ele fiind stabilite in concordanta cu contributia fiecarui cetatean la dezvlotarea economico-sociala a tarii 71 Dumitru Sandu. Polirom.adica realizarea unei corelari juste intre nivelul pensiilor si cel al salariilor. Spatiul social al tranzitiei. Iasi. 1999.

In conditiile manifestarii procesului inflationist din economia romaneasca pe fundalul liberalizarii preturilor au fost luate masuri pentru indexarea si majoararea periodica a tuturor categoriilor de pensii.Dreptul la pensie nu poate fi cedat nici total nici partial. pe de o paret sa se reglementeze un mecanism de indexare care sa asigure corectare promta a veniturilor din pensii cu cresterea 149 .culturale precum si realizarea unor proportii echitabile intre diferitele categorii de pensii.de asemenea pensiile pana la un anumit nivel si actele procedurale pentru dobandirea pensiilor sunt scutite de impozite si taxe.acesta este un drept personal menit sa asigure pensionarului conditii materiale si spirituale decente de a trai.realizand in acelasi timp un raport echitabil intre veniturile care provin din salarii si cele care se obtin din pensii astfel incat sa se asigure stimularea persoanelor care lucreaza in diferite domenii economice. Totodata cheltuiele pentru acordarea de pensii stimuleza realizarea unei vechimi cat mai mari in munca.Atata vreme cat se mentine inflatia si rata sa ridica este necesar.O persoana poate primi o singura pensie de baza integrala de asigurari sociale. sociale .

iar pe de alta parte sa se mentina un raport echitabil intre pensii si salarii.constituie o forma de protectie sociala concretizata in suma de bani ce se acorda prin asigurarile socialede stat pe toata perioada in care salariatii permanenti. temnporari si sezonieri. să contribuie la refacerea şi la întărirea sănătăţii acestora şi să înlesnească luarea de masuri la locul de munca pentru cu preintampinarea de imbolnavirilor pe si accidentelor. Indemnizatia se acorda salariatilor contracte munca durata nedeterminata si determinata. Prin asigurările sociale de stat se acordă următoarele ţii şi ajutoare: • indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă . isi pierd temporar capacitatea de munca. 150 .urmăresc să asigure existenţa salariaţilor. Indemnizaţiile şi ajutoarele de sigurări sociale constituie o altă formă de ocrotire a cetăţenilor. • indemnizaţii în caz de incapacitate temporară de muncă .preturilor si tarifelor. aflati in perioada de proba.

indiferent daca sunt sau nu asigurate. indemnizaţii de naştere . • • indemnizatia pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani – reprezinta o forma de sprijin banesc ce se acorda mamelor salariate care au copii in 151 . precum si pe tota durata covalescentei pana la insanatosirea sau pensionare. a unui accident in afara de munca sau a unei boli obisnuite. de medicamente si de internare in maternitati sau case de nasteri in mod gratuit. Femeile insarcinate incadrate in munca au dreptul la un concediu de maternitate de 126 de zile calendaristice. viu sau mort.femeile insarcinate beneficiaza de asistenta medicala.din cauza unei boli profesionale sau a unui accident de munca.este o forma de incurajare de catre stat a natalitatii. numai la nasterea celui de-al doilea copil si pentru fiecare copil nascut ulterior. se acorda mamelor. • indemnizaţii în caz de maternitate .

dupa caz. pana la implinirea de catre copii a varstei de doi ani. curatorul. Trimiterile la tratament balneoclimateric si la odihna constituie o forma de ocrotire a cetatenilor prin asigurarile sociale de stat. sotul supravietuitor. a salariatilor si a membrilor lor de familie. • indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului bolnav – este un sprijin material acordat mamelor si un concediu platit pentru ingrijirea copilului pana cand acesta implineste varsta de 7 ani. Pot beneficia de acesta indemnizatie si persoanele care adopta copii. mostenitorul sau persoanele care dovedesc ca au suportat cheltuielile ocazionate de deces. tutorele. sau au fost numite tutore. 152 . parintele. • ajutorul in cazul de deces – se acorda unei singure persoane care poate fi. copilul. in refacerea si intarirea pensionarilor. ele au un rol important in prevenirea imbolnavirilor.varsta de pana la doi ani. iar in cazul copilului cu handicap pana cand acesta implineste 18 ani.

ar determina o crestere a natalitatii in cadrul societatii romanesti. fara ocupatie si venituri datorita lipsei locurilor pe piata muncii sau pregatirii profesionale 153 . salariatii si pensionarii sunt trimiti la odihna si la tratament balneoclimaterice. abandonului. care nu exercita o munca retribuita sau nu sunt lucratori independenti. De exemplu. neglijentei in familie etc.Pe baza prescriptiilor medicale. Asigurarile sociale constituie unul dintre mijloacele de garantare. de realizare a drepturilor constitutionale ale poporului. Cheltuieli pentru ajutorul de şomaj şi alocaţia de sprijin şi impactul lor Ajutorul de somaj reprezinta o forma de sustinere materiala a persoanelor peste o varsta stabilita legal. ceea ce va duce la suprapopulare si eventual la cresterea saraciei. acordarea unor indemnizatii prea mari. cum ar fi cele pentru ingrijirea copilului pana la 2 ani. ele reprezinta numai o parte din complexul de masuri luate pentru realizarea unei vieti decente si civilizate a poporului roman. Cheltuielile pentru asigurari sociale trebuie sa fie limitate.

Protectia sociala a somerilor se realizeaza in tarile Uniunii Europene printr-un sistem ce cuprinde atat asigurari de somaj cat si asistenta sociala pentru someri. tinerilor care inaintea stagiului militar nu erau incadrati cu contract de 72 Teodora Vâşcu Barbu. Ele se finanteaza dintr-un fond financiar constituit din contributii obligatorii ale salariatilor si ale patronilor (firmelor) si in completare. Ajutorul de somaj se poate acorda in principu absolventilor institutiilor de invatamant cu varsta de peste 18 ani. Bucureşti. Alocatiile de asistenta sociala pentru someri se acorda din resursele bugetului de stat. ea nu ofera protectie tuturor celor ramasi fara loc de munca. care nu realizeaza venituri. 1997. nu sunt limitate in timp si de ele pot beneficia si alte categorii defavorizate ale populatiei. editura Didactică şi Pedagogică. 28 154 . din subventii alocate din fonduri bugetare72. ea se finanteaza din cotizatii platite de salariati si patroni.neadecvate. in caz de nevoi. Asigurarea de somaj nu este universala. Bugetul statului şi agenţii economici. p. Asigurarea de somaj protejeaza indivizii impotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor si asigura o anumita rata de inlocuire a salariului anterior.

ajutorul se calculeaza la salariul de baza brut dintr-o perioada anterioara pierderii locului de munca in cazul benficiarilor cu o vechime de peste 5 ani. spre deosebire. sa nu refuze locuri de munca adecvate pregatirii si starii de sanatate sau cursuri de recalificare profesionala si sa nu fi indeplinit conditiile de obtinere a unei pensii. 73 ibidem 155 . Cheltuiala sub forma ajutorului de somaj reprezinta o suma de bani lunara.munca si care nu s-au incadrat in termen de 30 de zile de la lasarea la vatra. de care beneficiaza categoriile de persoane mentionate in cuantum calculat ca procente din salariul minim pe economie diferentiate pentru: cele care provin din randul absolventilor scolilor. In principiu. respectiv in cazul absolventilor din invatamantul superior. starea sanatatii sa le permita incadrarea in munca. ajutorul de somaj se acorda persoanelor care indeplinesc urmatoarele conditii: sa fie inscrise la oficiile fortelor de munca unde isi au domiciliul sau resedinta. cele cu o vechime in munca de sub un an. sa nu poata obtine venituri din alte surse legale. persoanele a caror contract de munca a fost desfacut din cauze neimputabile lor sau celor incadrate in munca pe o perioada determinata73.

inclusiv pentru persoanele cuprinse in cursuri de recalificare pana la data repartizarii in munca. dar sunt in continuare lipsiti de mijloace de trai. 156 . pot primi o alocatie de sprijin stabilita ca marime procentuala din salariul de baza minim pe economie pentru inca o perioada determinata. Politicile sociale privind somerii cuprind 2 categorii de masuri: • Pasive – sunt cele care constau in acordarea de asigurari de somaj sau alocatii pentru someri. Persoanele care au beneficiat de ajutorul de somaj pe intervalul de timp prevazut prin lege si nu au putut sa se angajeze. acestea detin locul prioritar in fondurile alocate pentru combaterea somajului si sunt practicate in cele mai multe tari.Ajutorul de somaj se plateste pentru o perioada de 270 zile calendaristice. Lipsa mijloacelor de intretinere se considera a fi in situatia cand sunt indeplinte cumulativ urmatoarele conditii:nu detin impreuna cu mambrii familiei terenuri agricole. nu realizeaza impreuna cu ceilalti mebri ai familiei un venit lunar de 40% din salariul minim pe economie.

la reconversie profesionala sau cele prin care se ofera facilitati pentru cei care angajeaza someri. În mod corect se considera ca pentru reducerea somajului este nevoie de cresterea masurilor active: orice marire a nivelului ajutorului de somaj va conduce.• Active . Aplicarea de masuri active reclama transferarea de resurse banesti de la plata ajutoarelor de somaj catre directiile amintite. in cazul in care este nevoie de completare ale acestor fonduri se utilizeaza 157 . cum ar fi: reducerea nuvelului asigurarii si a perioadei de acordare. in multe tari au impus recurgerea la conditii mai restrictive pentru acordarea dreptului la asigurarea de somaj. la scaderea ratei somajului. pe cand crearea de noi locuri de munca si recalificarea somerilor vor conduce la absorbirea lor. ca si rata ridicata a somajului. Cifrele alarmante ale numarului somerilor in Uniunea Europeana. conditionarea primirii alocatiei de o perioada minima de cotizare. la cresterea ratei somajului. pe termen lung. incadrarea platii ajutoarelor doar in fondurilor create pe baza cotizatiilor.sunt cele care conduc la crearea de noi locuri de munca.

din sursele financiare constituite in cadrul bugetului asigurarilor pentru somaj se pot acorda si palti compensatorii (pentru salariatii care sunt disponibilizati 74 M. Ed. obligativitatea inscrierii la birourile de plasare a fortei de munca. care reprezinta 75% din salariul de baza minim brut pe tara. Indemnizatia de somaj se acorda pe perioade stabilite diferentiat. ALL. 1998. stimularea ocuparii fortei de munca si protectia persoanelor in cadrul asigurarilor pentru somaj. Nivelul indemnizatiei de somaj este o suma fixa. Bucuresti. În Romania. p.resurse de la buget care ar putea fi recuperate ulterior din viitoarele cotizatii sau vor ramane ca subventii. neimpozabila. In afar indemnizatiei de somaj. in vigoare la data stabilirii acesteia. legislatia actuala in domeniul somajului reglementeaza o arie mai larga de probleme si obiective cum sunt: prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia (prin servicii de preconcediere). 200 158 . intr 6 si 12 luni. in functie de stagiul de cotizare. o anumita vechime in munca74. Politica sociala si indicatori sociali. Poenaru. incadrarea si rincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca. reflectand interventia statului in aceasta directie. lunara.

Introducere în studiul politicilor sociale.prin concedieri colective efectuete in procesele de restructurare. p. Din bugetul asigurarilor pentru somaj se stimuleaza angajatorii pentru incadrarea in munca a somerilor prin subventionarea locurilor de munca. societati comerciale)75. De asemenea se mai acorda cheltuielilor cu finantarea serviciilor si activitatilor de formare profesionala. acordarea de credite in conditii avatajoase in vederea crearii de locuri de munca sau alte facilitati(reducerea contributiei pentru somaj). indemnizatii. Cheltuieli pentru asistenţă socială şi impactul lor Cheltuielile cu asistenta sociala de stat cuprin de fapt masuri de aparare sociala. plata contributiilor pentru asigurarile de snatate si asigurarile sociale ale baneficiarilor de indemnizatii de somaj. ansamblul de actiuni organizate si 75 Valentin Naumescu. regii autonome. privatizare sua lichidare de catre companii nationale. 2002. editura Universităţii Babeş-Bolyai. cum sunt : un sistem de pensii. reorganizare. cheltuielile cu organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. 65 159 . Cluj-Napoca.

ingrijirea si ocrotirea invalizilor de razboi. accidentatilor si vaduvelor de razboi. de sustinatori legali. ranitilor si urmasilor celor cazuti in Revolutia anticomunista din decembrie 1989.finantate integral sau in cea mai mare proportie din fondurile statului. persoanele cu venituriinsuficiente pentru asigurarea unui minimum de 160 . n-au sustinatori legali si au nevoie de absoluta de sprijinul societatii in vederea asigurararii unei vieti demne. De asistenta sociala mai beneficiaza: persoanele lipsite de posibilitati materiale. urmasilor celor decdati in timpul indeplinirii serviciului militar. invalizilor din nastere sau din accidente in timpul copilariei. fostilor detinuti politici. precum si cei care provin din familii lipsite de posibilitati de intrtinere. copiilor orfani si celor cu deficiente psihice sau senzoriale si persoanelor in varsta care nu au fost incadrate in munca si care nu au mijloace de trai. eroilor-martiri. membrilor de familie ai acestora. dcente si civilizate. bolnavilor cronici. magistratilor inlaturati din justitie pe motive politice. prin intermediul carora statul ia masuri pentru intratinerea. bolnavi cronici care nu se pot ingriji si au nevoie de supraveghere permanenta.

161 . nu se pot autogospodari. din diferite motive.intrtinere sau care.

. industrializarea. 3. democratizarea politica a Europei76. The Development of Welfare States in Western Europe. Practic. Aparitia si mai târziu consolidarea statelor europene.The Nation-State”). p. Procesul de formare a Statului Modern Centralizat (. . 1985. ocupând propriu-zis perioada dintre formarea statelor nationale (german si italian) si primul razboi mondial. sub raportul cuceririlor sociale si politico-juridice ale umanitatii.. denumite ulterior ale bunastarii (în continuare WS . constituie un element esential al transformarii Europei. secolul XVIII a adus drepturile civile. 46 162 . 2.DEZVOLTAREA COMUNITARĂ – CĂTRE O NOUĂ STRATEGIE DE CREARE A BUNĂSTĂRII A devenit aproape un loc comun a afirma ca.Welfare State). secolul XIX pe cele politice iar secolul XX a fost marcat de dezvoltarea drepturilor sociale. Modelarea istorica a WS are la baza trei repere fundamentale: 1. În sens strict. proces început odata cu Revolutia Industriala si cu cea Franceza. putem 76 Peter Flora.schitarea" institutionala a WS începe însa abia în a doua jumatate a secolului al XIX-lea. New Brunswick.

. relatiile cu cetatenii sai.clase muncitoare industriale". . Nu exageram daca facem afirmatia ca modernizarea Europei (politica. specifica statului-natiune de secol XIX. abordând si asumând de o maniera noua. argumentând legatura strânsa a sistemului prosperitatii nationale cu economia de piata capitalista si cu democratia politica . clasa care avea sa reprezinte 163 .de masa". Statul este cel care preia. Industrializarea a adus cu sine aparitia unei . comunitare. economica si socioculturala) a evoluat în paralel cu procesul de constructie (institutionalizare) a WS.. pur liberala" afirma Peter Flora. o serie întreaga de functii pâna atunci fragmentate. acesta este un produs al capitalismului modern vest-european.. Obligatiile si drepturile care rezultau din sistemul institutiilor feudale. unul dintre cei mai cunoscuti specialisti germani în politica sociala din anii '70 .spune ca prin cele trei procese care definesc originea WS.'80. în a doua parte a secolului trecut..Esenta WS este. principii promovate de liberalismul secolului al XIX-lea. familiale sau religioase ale vechii Europe trec acum sub . contrar asteptarilor.jurisdictia statului".

Practic. era cunoscut consensul teoreticienilor (atât conservatori cât si marxisti).. somaj sau batrânete. Cluj-Napoca.incompatibile" de organizare sociala. 2002. Mill si Tocqueville 77 Valentin Naumescu. p. în ceea ce priveste contradictia de principiu dintre capitalism si democratie. ca forme . sistemul securitatii sociale bazat pe asigurari domina înca mecanismele .. De exemplu.pentru o lunga perioada de timp categoria sociala dominanta (cel putin din punct de vedere numeric) în Europa. boala. David Ricardo)77 cu un principiu nou. Nu este de aceea surprinzator sa constatam ca WS modern . 99 164 . Din perspectiva filosofiei politice a secolului XIX. editura Universităţii Babeş-Bolyai. strâns legat de ideea de dezvoltare generala: asigurarile sociale. invaliditate. spre deosebire de sistemul american care mai cresterea oportunitatilor economice si educationale ale cetatenilor sai.mizeaza" de functionare mult pe ale WS european contemporan. Solutia care se întrezarea era înlocuirea vechilor legi europene .a atacat" frontal tocmai problemele comune ale noii clase sociale: pierderea venitului provocata de accident...ale saracilor" (vezi Robert Malthus. Introducere în studiul politicilor sociale.

Offe. un sistem bazat tocmai pe inegalitatea sociala de clasa?”79 Explicatia pare sa fie aparitia si consolidarea WS. Citizenship and Social Class. H. Cambridge. retoric. 1950. ceea ce l-a facut pe cunoscutul autor britanic Marshall sa se întrebe. Cu toate acestea. pentru ca acesta asigura un nivel suficient de profitabilitate si un surplus economic pe baza caruia se pot pune în aplicare programe sociale. capitalismul si democratia au continuat sa coexiste. p. p. în 1950: .Cum este posibil? Cum poate egalitatea cetatenilor sa coexiste cu capitalismul. în timp ce Marx formal deasemenea puterea recunoaste în ca introducerea fostei clase Constitutiei democratice franceze de la 1848 a transferat politica mâinile subordonate78. 78 79 C. 29 165 . ca sistem garant al bunastarii colective. Londra. WS realizeaza un compromis (compatibilizare) între capitalism si democratie. care trebuie înteles astfel: muncitorii accepta legitimitatea sistemului capitalist. Contradictions of the Welfare State. 36 T.atrag atentia ca democratizarea politica de masa va conduce la o societate în care legiferarea va fi facuta de majoritatea needucata si lipsita de proprietate.. Deci. Marshall. MIT Press. 1984.

dupa Marx.stadiile cele mai avansate" si unde.. Interesant este însa faptul ca. Institutiile si politicile WS s-au consolidat prioritar în tari cu grad ridicat de dezvoltare economico-sociala. 80 C. Contradictions of the Welfare State. activitatile statului în societatea capitalista ar putea fi îndreptate simultan spre nevoia mentinerii profitabilitatii economice si spre nevoia asigurarii armoniei sociale. echilibrata si multumita80.pervertire" a modelului ideal.. pentru ca aceste beneficii sociale mentin o clasa muncitoare sanatoasa.Capitalistii. accepta necesitatea asigurarii unor venituri minimale si a cheltuielilor pentru bunastare. Offe. mari A fost oare a WS instrumentul magic prin care capitalismul a reusit sa supravietuiasca provocari istoriei. proletariatul ar fi trebuit sa rastoarne pe cale revolutionara orânduirea si sa preia puterea din mâna unei burgheziei. MIT Press. p. fiecare vazând în acest sistem o . În acest mod. în pofida acestui compromis care salveaza coabitarea capitalismului cu democratia. deci exact acolo unde capitalismul a atins . la rândul lor. 1984. 51 166 . WS a fost intens criticat atât de liberalii radicali cât si marxisti. Cambridge.

. programul german lansat de Bismarck are în primul rând o valoare simbolica.paternitatea" asupra WS! 167 . Administratia Bismarck lanseaza în Germania anului 1883 primul program social concret mentionat în literatura de specialitate:asigurarile de boala si accident. 4. continuând pâna în prezent). Acest program fusese precedat de alte câteva masuri izolate si.mituire a clasei muncitoare"? Se descriu patru mari etape ale constructiei (institutionalizarii) sistemului de securitate sociala: 1. Criza si reforma sistemului social (dupa 1975. chiar daca avea acoperire limitata si un caracter restrictiv de accedere la beneficii. Faza consolidarii (1920-1945).. 3. istoric vorbind.despagubiri" pentru muncitorii industriali. dreptul de a-si revendica . El demonstreaza ca solutia instituirii unor politici sociale guvernamentale cu rol protector a provenit din zona dreptei politice si ca aceasta are. 2.. constituie totusi prima încercare de institutionalizare a unui sistem de .îndepartând riscul propriei sale disparitii tocmai prin aceasta inspirata . Faza experimentala (1870-1920). Faza expansiunii (1945-1975). Tocmai din acest motiv.

bunastarea colectiva". oarecum surprinzator. În Germania si în alte tari vest-europene recent industrializate care se aflau în plina crestere economica. Democratizarea politica si extinderea dreptului de vot pâna la . The Development of Welfare States in Western Europe.dezvoltarea economica autoritara" de care era acuzat cu protectia sociala... 1985 168 . New Brunswick.sufragiul universal" au obligat puterea politico-economica a sfârsitului de secol XIX sa adopte masuri în favoarea muncitorilor. consolidarea prin 81 Peter Flora. statul (identificat cu interesele capitalistilor) dorea sa reduca amenintarea din ce în ce mai clar formulata a stângii proletare si sa arate ca este capabil sa asocieze .. Competitia electorala pe care o instituie democratizarea Europei occidentale reprezinta catalizatorul care accelereaza reactia industriasilor si a institutiilor statului-natiune de a pune în aplicare programe sociale menite sa asigure . Faza a doua a dezvoltarii programelor de securitate marcheaza. de care vorbea Peter Flora81.Este deci un motiv în plus sa vedem cu claritate în trecutul sistemului securitatii sociale originea sa liberala (în termenii vremii: conservatoare).

fiind citat în acest sens primul document cu caracter politico-legislativ coerent si unitar din întreaga .preistorie" a WS: .. este asociata frecvent cu istoria propriuzisa a statului bunastarii în Europa postbelica si cu modelul social-democrat keynesian (KWS).. aparitia si augmentarea unei birocratii specifice dar si.. sub influenta unor noi curente de gândire politica si 169 .. zece ani mai târziu. functiilor si serviciilor sociale oferite de stat. conceptualizarea .transferul . sub raport teoretic.decenii de aur" ale capitalismului modern occidental aduc cu sine o dezvoltare fara precedent a institutiilor..dezmetici". Dupa 1975 si cu precadere în anii '80 sistemul creat în jurul KWS aluneca într-o criza profunda (recunoscuta chiar si de cei mai înversunati aparatori ai conceptului) din care cu greu se va . expansiunea.The Social Security Act" (1935).centrului de greutate" al politicilor sociale peste Atlantic. Cele 3 . America se arata în perioada interbelica mai interesata chiar decât europenii în adoptarea unor masuri protectoare..Europei sociale". A treia mare etapa în evolutia politicii sociale.

. . fara a mai face însa concesii în ceea ce priveste competitivitatea si eficienta generala a sistemului.economica.. clasicul KWS a supravietuit realmente pragmatism socului..Perioada de aur a capitalismului" (The Golden Age). institutiile si serviciile sociale se multiplica fara încetare.securitate sociala".. costurile programelor cresc de la un an la altul.The Golden Age" Între 1947 (lansarea planului investitional Marshall pentru reconstructia Europei occidentale) si 1973-1974 (socul petrolier) este cuprinsa asa numita . pendulând încearca între sa accente neo-liberale. care constituie indubitabil apogeul dezvoltarii teoretice si al aplicarii modelului KWS în practica politico-administrativa a societatilor vest-europene.. identifice solutiile optime pentru salvarea pe termen lung a însusi conceptului de . 170 . 1947-1973: . birocratia se extinde.Coma" din anii '80 a dus la o atât de dramatica schimbare a filosofiei si practicii în politica sociala vest-europeana încât cu greu se mai poate spune ca traditionalul.. Functiile. si Noul model.

p. ocupând aproape în întregime Europa occidentala.cuceresc" tara dupa tara. o perioada a consumului dar si a cresterii economice. Cresterea continua a GDP = PIB (Gross Domestic Product) dar si consecintele structurale indirecte (de exemplu.perioada fericita". Univ. IIS. îmbatrânirea populatiei ca efect al cresterii 82 83 Harold Wilensky. Methods. 1985. Exista doua mari categorii de explicatii pentru acest fenomen: teoriile socio-economice si teoriile politice82. Fara a putea fi precis delimitata.partidele social-democrate si socialiste . Calif. perioada expansiunii (revendicata de data aceasta cu autoritate de social-democratie) pare a fi. Findings. Comparative Social Policy: Theory. Press.. I) Interpretarile socio-economice ale evolutiei WS scot în evidenta impactul cresterii economice asupra societatii precum si corelatiile demografice si organizational-birocratice ale acestui proces83. 85 ibidem 171 .. Acest set de studii indica faptul ca dezvoltarea economica dar mai ales implicatiile demografice si birocratice ale acesteia ar constitui cauzele majore ale expansiunii KWS. analizându-i însa doar suprafata. o .

al educatiei si al nivelului de asistenta medicala. p. Practic. accident.. la începutul anilor '70. invaliditate.calitatii vietii) au avut un efect pozitiv (stimulator) asupra eforturilor sociale ale statului. pentru copii etc. Cutright a aratat ca în cazul a 76 de natiuni (din afara Africii) experienta în programe de asigurari este strâns corelata cu nivelul de dezvoltare economicosociala. somaj. Ca indicator pentru stadiul WS poate functiona si .. Expansiunea postbelica a KWS a facut ca. 88 172 . alocatii familiale. putem afirma ca esenta statului bunastarii si a conceptului de securitate sociala este garantarea guvernamentala a unui minim în domeniul venitului.experienta în programe de asigurari sociale”84 adica numarul de ani în care o natiune a beneficiat de programe operationale cu acoperire generala. cheltuielile publice pentru programe de bunastare sa depaseasca 20% din GDP în 13 tari 84 Ibidem. maternitate. Exista aproape un consens al autorilor în a afirma ca nivelul economic este un determinant de baza al dezvoltarii statului bunastarii. al hranei si al locuintei. cum ar fi cele pentru situatii de boala. batrânete.

Did capitalists shape social security?" în An. Mutatiile profunde survenite în structurile sociale datorita industrializarii. Olanda). Belgia. 9 173 . Skocpol şi E. caruia nici modernizarea tehnologica. Multiplicarea si extinderea birocratiei din serviciile publice a avut la început un efect pozitiv. în care se ajunsese ca unul din doi indivizi sa nu munceasca... urcând în câteva cazuri spre 30% (Suedia. Practic. 1985.. Rev. la începutul anilor '60 cheltuielile pentru programe sociale se situau la cca 15% din GDP85.deblocarea" tinerei generatii.. nici cresterea continua a productivitatii nu reuseau sa-i mai faca fata.gâtuita".sa poarte în spate" o categorie pasiva de pensionari si someri (fara a lua în calcul populatia sub 18 ani) aproape egala numeric cu prima! Este de la sine înteles ca o astfel de economie. ultracostisitor..supraîncarcare sociala a sistemului".europene. permitând 85 T. . Chiar si în Statele Unite. p. urbanizarii. au determinat o . sufocata de un efort social urias. categoria activa a populatiei a ajuns în anii '70 . cresterii nivelului de educatie precum si îmbatrânirea populatiei ca urmare a cresterii generale a calitatii vietii. sa fie cu timpul .. Amenta. corelate cu politicile de pensionare timpurie (în jurul vârstei de 60 de ani) pentru . Sociol.

IIS..modernizarea reduce diferentele între tari" si ca. 1985.. rezolvându-se o alta problema sociala traditionala: somajul excesiv în rândul femeilor. Calif.. II) Încercând sa ne mutam dinspre explicatiile socioeconomice spre cele politice. Methods. de-a lungul timpului. p.modelul" sau . 74 174 . Univ. putem traduce ca . Findings.. Comparative Social Policy: Theory. Press.civilizatia occidentala".cresterea spectaculoasa a numarului de . în Suedia ajungându-se la situatia limita în care 60( din forta de munca activa era ocupata în administratia KWS! Teoria convergentei afirma ca dezvoltarea economico-sociala face ca tari cu traditii culturale si politice diferite sa construiasca institutii similare si sa adopte treptat masuri asemanatoare în ceea ce priveste asigurarea unui standard minimal de viata86.. Practic.job" -uri relativ bine platite în institutii administrative si în consecinta scaderea somajului. Astfel a fost posibila angajarea unui mare numar de femei. societatile vesteuropene au parcus traiectorii convergente spre ceea ce numim astazi . .Reversul medaliei" a fost însa ponderea exagerata a birocratilor. gasim cu surprindere ca acest câmp este mult mai sarac în studii. Teoriile politice cauta sa acrediteze ideea ca dezvoltarea WS poate fi 86 Harold Wilensky.

IIS.Guvernul este dator sa vegheze ca fiecare cetatean sa aiba un loc de munca bun si un standard de viata corespunzator" sau . Findings. Tarile.abordata pe doua nivele majore de întelegere: ideologia elitelor (exprimata prin retorica oficiala) si ideologia maselor (exprimata prin opinia publica). Coughlin. Calif. Methods. 1982. egalitarism. Comparative Social Policy: Theory. De exemplu. tipuri si grade de corporatism. Press.Guvernul trebuie sa lase pe fiecare sa se descurce asa cum poate"88. competitia electorala87. majoritatea cetatenilor din 87 88 F. afirma ca ideologia societatilor moderne este de un amestec meritocratie complex si de teme de contradictorii. individualism si colectivism. 85 Harold Wilensky. spune Coughlin. The Impact of Parties on Public Expenditures. trebuie sa aleaga între urmatoarele doua alternative: . crede el. Aceste niveluri de abordare trimit la urmatoarele continuturi: 1.. Harold Wilensky afirma ca valorile statului bunastarii sunt peste tot în lume în conflict cu ideologia meritocratiei si cu individualismul. 79 175 . Sage Publications. 3. p. Univ.. p. 2. Castles. De exemplu. Londra. 1985. sistemul de partide si influenta politica. G. dimpotriva. Ponderea celor doua componente în cadrul acestui amestec depinde de traditiile si de cultura politica a fiecarei natiuni.

Aceasta influenta dominanta. 1982 176 . Prentice Hall. 77 90 F. 1987. Sage Publications.Statele Unite. Canada sau Marea Britanie manifesta rezerve serioase fata de eficienta compensatiilor pentru somaj si sunt de-a dreptul ostili fata de serviciile de asistenta sociala de tip european89.efortului de bunastare" (cota din GDP repartizata pentru programe sociale) în tarile scandinave este asociata cu dominatia stângii în cadrul sistemului de partide. face ca dreapta divizata sa nu poata opune o rezistenta serioasa la politica de redistribuire a social-democratilor. obtinuta prin unitatea stângii sociale care colecteaza peste 60 ( din voturi. din punct de vedere ideologic.. Londra. The Impact of Parties on Public Expenditures. p. New York . Wilensky încearca în 1985 sa defineasca larg. Citizens` encounters with welfare state bureaucracies. În general vorbind. G. Bazându-se pe conceptul ideologic. ascensiunea partidelor socialdemocrate este vazuta de toti analistii ca fiind elementul aflat în cea mai strânsa conexiune cu expensiunea postbelica a KWS90. Castles argumenteaza ca nivelele înalte ale . Castles. un partid de stânga ca fiind o formatiune politica ce foloseste aparatul de stat pentru redistribuirea masiva si sistematica a venitului national 89 Yeheskel Hasenfeld.

pacea sociala si cresterea economica occidentala93. Findings. Istoria politicilor sociale. Partidele catolice (crestin-democrate). Institutul European.. mai greu de definit ideologic datorita . Press. Univ. Alianta . Calif.caracterului vag al platformelor lor" sunt vazute de acelasi Wilensky prin prisma trasaturilor simultan anti-marxiste si anti-liberale (antipiata)92. Comparative Social Policy: Theory.. în scopul reducerii inegalitatilor economice.o fericire fara de sfârsit". p.. 1998. 52 177 .straturile de jos ale societatii".spre ... Acest model al WS. bazat pe doua componente fundamentale: cresterea economica si ocuparea cvasi-totala a fortei de munca (. 91 92 Harold Wilensky. 1985 ibidem 93 Francis Demier. IIS. Methods. întemeiat pe ideile lui Keynes si Beveridge. parea sa fi adus vest-europenilor . Iasi. sociale si politice care decurg din mecanismele pietei si liberei concurente91. Nimic nu parea sa tulbure la începutul anilor '70 bunastarea.strategica" între partidele de stânga democratice si cele catolice (vezi cazul Germaniei) a contribuit în primele trei decenii postbelice la realizarea asa-numitului consens keynesian.full employment").

Înainte de socul petrolier. Raportul a fost scris în cele din urma de 178 . în constiinta cetatenilor. pe canalele de televiziune.. indica istoria în având aproape unei un caracter fara economia premonitoriu. alimentele.rasfatate" (marcata acum puternic de aparitia primelor simptome ale crizei) cât si la nivelul elitelor intelectuale si politice care încep sa fie . Studiul a fost sponsorizat de Clubul de la Roma si efectuat de 17 cercetatori din diverse discipline. în 1972.bântuite" de o anumita neliniste.Anii '80: Criza sistemului WS Mijlocul anilor '70 gaseste lumea occidentala într-o stare de confuzie. poluarea. resursele naturale. careia mondiala nu parea a-i mai putea face fata cu vechile instrumente. atât la nivelul opiniei publice . populatia. aparea în Europa faimosul raport al Clubului de la Roma: Limitele cresterii. existenta provocari postbelica. în tonul declaratiilor liderilor politici si sindicali.. Acestia au elaborat un model computerizat cu cinci variabile: investitiile. Aceasta precedent lucrare. Fiorul crizei îsi face loc treptat în paginile ziarelor. sub coordonarea lui Dennis Meadows.

ca o sfidare a incertitudinii si ca filosofie pentru stimularea progresului”95. Orio Giarini scrie: .Meadows într-o forma accesibila nespecialistilor în sisteme dinamice si a fost publicat în 37 de limbi (nu si în româneste!) si în peste 12 milioane de exemplare94.Dezvoltarea moderna societala si a economiei depinde nu atât de realizarea unor obiective perfecte. editura Universităţii Babeş-Bolyai. dar care reiau ideile si temele majore ale schimbarii. Cluj-Napoca. De exemplu. Dialog asupra avutiei si bunastarii (1980) si Limitele certitudinii (1989).Limitele cresterii". determinate si sigure. Mesajul studiului este clar: .Nu e vorba numai de limitarea cresterii economice în general. p.. 76 95 ibidem 179 .. cât mai curând de dezvoltarea activitatilor creatoare într-o lume în care 94 Valentin Naumescu. nu atât de celebre ca . ci de limite aparute într-o anumita scoala de gândire în explicarea situatiei. În urmatorii ani au aparut si alte studii ale Clubului de la Roma. Introducere în studiul politicilor sociale. In a doua carte mentionata. sustinând ca avem de-a face cu trecerea de la economia industriala la economia serviciilor si de la o abordare a economiei în care se cauta certitudinea si înlaturarea riscurilor la acceptarea incertitudinii si la asumarea riscurilor. 2002..

p. Referindu-ne strict la criza statului bunastarii în Europa (fara a o desprinde însa de contextul mondial) putem descrie cu destula claritate o criza multidimensionala: a) Criza economica propriu-zisa. c) Criza socio-demografica. generatoare de posibilitati negative dar si de sanse reale”96. Din punct de vedere economic. Edimpress. economica si sociala. probabilitatea si riscul constituie conditii date.incertitudinea. Criza din anii '80 a KWS este deci plasata sub auspiciile sumbre ale unei crize mult mai ample si mai adânci: criza sistemului mondial de organizare politica. cu toate riscurile care decurg dintr-o astfel de organizare a lumii. 1996. Schimbarea sistemului mondial de organizare implica mutatii profunde în mai multe sfere de activitate. 43 180 . d) Criza politica (eurostagnarea). Bucuresti. Limitele certitudinii. complexitatea si instabilitatea. e) Criza generala de sistem (criza sistemica). luându-se însa ca punct de plecare caracteristicile lumii contemporane: incertitudinea. KWS începuse înca de la sfârsitul anilor '70 sa nu mai produca acel 96 Orio Giarini şi Walter Stahel. b) Criza fiscala si birocratica.

toate acestea au de firma si al facut ca Europa occidentala sa piarda serios teren în competitia cu Statele Unite si cu tarile din Asia de Sud-Est. Criza fiscala si birocratica s-a manifestat printr-o crestere continua a rezistentei populatiei si agentilor economici fata de nivelele .efortului de bunastare". În majoritatea statelor vest-europene cresterea economica atinsese nivele de 1-2% sau chiar devenise nula.. al managementului tehnologiei. lansându-se conceptul înselator de crestere zero.surplus" suficient de mare pentru a putea asigura continuarea . mai competitive si mai flexibile... orientarea politicilor industriala macro-economice si ignorarea îndelungata a exclusiv spre crestere tertiar.sufocante" de impozitare si prin refuzul societatii civile de a se mai supune regulilor 181 . Scaderea nivelului investitional prin demotivare fiscala. mult mai dinamice. care nu tinuse pasul cu schimbarile rapide survenite în domeniul marketingului. în sectorului supraîncarcarea organigramelor întreprinderi si dificultatile de desfacere pe piata mondiala a unei productii traditionale.. aplicarea rigida a vechilor scheme si strategii manageriale.

îmbatrânirea populatiei a devenit în anii '80 unul dintre cele mai discutate fenomene din arealul cercetarilor întreprinse în domeniul crizei WS. Aparitia evaziunii fiscale si scaderea dramatica a investitiilor.din ce în ce mai complicate impuse de birocratia de stat. aceasta forma de manifestare a crizei a trecut multa vreme neobservata. Dupa ce sociologii au tras semnalul de alarma. Un aspect foarte interesant l-a constituit . pentru a se putea mentine pe linia de plutire) iata câteva din fenomenele conexe crizei economice propriu-zise. fiind estompata de criza economica.descoperirea" dimensiunii socio-demografice a crizei. simptomatic. Cresterea sperantei de viata la 77 de ani pentru barbati si 79 pentru femei (în tarile scandinave chiar mai mult).. la care începea sa se adauge cota în crestere a somajului (industria avea sa arunce ..peste bord" în numai câtiva ani aproximativ 10% din forta de munca. asociata cu politicile de pensionare timpurie (în medie la 60 de ani) au determinat în anii "70 182 care agravau si mai mult tabloul . Aflata timp de câteva decenii în stare latenta.

Numarul mare de pensionari. invaliditate. nivelul ridicat al pensiilor si alungirea perioadei de inactivitate a acestora la 15-20 de ani au adus în pragul falimentului sistemul de pensii si asigurari sociale (cum ar fi cele corespunzatoare situatiilor de boala.. batrânete. Inversarea piramidei demografice si . manifestat printr-un foarte modest progres în ceea ce priveste pasii si deciziile majore ce trebuiau adoptate pentru unificarea 183 Europei. criza de copii de care se vorbise la început în gluma devenind cu timpul o realitate sociala dureroasa si jenanta. anii '80 au adus fenomenul numit eurostagnare.subtierea" drastica a bazei (generatia tânara) au condus la sporuri naturale negative în multe tari vest-europene.supraîncarcarea sociala a sistemului. multe companii solicitând cu insistenta regândirea întregului sistem de asigurari. Aceasta . Criza politica s-a manifestat atât la nivel comunitar cât si national. Dezechilibre sociale grave au aparut si atunci când s-a pus problema asigurarii coerentei. a transferului între generatii. La nivelul constructiei institutiilor comunitare. recuperare sau tratament cronic îndelungat).

Eurostagnarea avea sa fie depasita dupa 1985.paguboasa. indiferent de orientare. semnat si apoi ratificat de parlamentele nationale în 1992. intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993). odata cu relansarea generala a procesului de integrare si cu aparitia primelor semne ale revigorarii economiei europene. Criza politica interna s-a exprimat în tarile vesteuropene prin spargerea consensului postbelic (de tip keynesian) care facuse posibila sustinerea programelor de bunastare de catre marea majoritate a partidelor. preocuparile concentrându-se cu prioritate spre rezolvarea crizei economice. document care a deschis practic calea spre Tratatul de la Maastricht (negociat înca din 1989. Criza economica prelungita a facut ca partidele de dreapta sa devina din ce în ce mai vehemente în a critica politica .. falimentara" a social-democratilor. În 1987 a fost ratificat Actul European Unic (The Single European Act).. Sindicatele de asemenea au încetat sa mai sprijine 184 . laburistilor si socialistilor.lâncezeala" si lungile discutii sterile erau în fapt consecinta scaderii interesului tarilor membre pentru problemele comunitare..

. adoptând un model de centru.. în special în economie. Italia. În 1979 se produce prima fisura în blocul politic de stânga care guvernase multa vreme Europa. Spania. În fine.guvernele si vechea clasa politica cerând înnoire si modernizare. dublata de guvernarea republicanilor conservatori ai lui Ronald Reagan în Statele Unite (1980-1988) au adus la conceptualizarea Noii Drepte si la revenirea în forta a liberalismului.vechi traditii socialiste": Franta. Nemultumirea devenise cvasi-generala. Germania si-a continuat cresterea economica sub guvernarea crestindemocratilor si a liberalilor. chiar si de cele cu . Politica liberala si reformista a premierului Margaret Thatcher (care avea sa locuiasca în 10 Downing Street pâna în 1990!). conceptul de criza sistemica a fost rezultatul unei evaluari generale a sistemului de organizare 185 . echilibrat.The German Middle Way"). cu o economie liberala si un sistem de protectie sociala bine pus la punct (. Modelul neo-liberal a fost ulterior preluat si de alte tari europene. prin revenirea la putere a Partidului Conservator în Marea Britanie.

profunda si radicala a întregului sistem institutional. Devenise imperios necesara reforma la toate nivelele si în toate sectoarele de activitate. ca simpla reducere a impozitelor nu era suficienta pentru deblocarea situatiei si ca era obligatorie o înnoire complexa. Acesti autori afirma ca social-democratia si keynesianismul au intrat deja în istorie. S-a ajuns la concluzia ca nu numai economia trebuia restructurata si eficientizata.politico-economica si a structurilor sociale produse de-a lungul timpului de KWS. Reforma statului bunastarii sub influenta Noii Drepte (Thatcher-Reagan) Majoritatea specialistilor afirma ca modelul european al statului bunastarii în sens traditional (keynesian) a disparut definitiv odata cu marea criza din anii '80 si cu politicile neo-liberale lansate în forta de Noua Dreapta în timpul deceniului amintit. realitatile 186 complexe ale lumii . pentru ca Europa occidentala sa recupereze deficitul de dezvoltare si competitivitate fata de Statele Unite si Japonia.

contemporane rejectând ideologia de stânga si politicile excesiv redistributive si protectioniste practicate de ,,Statul Providenta". În mare parte, acest sfârsit de secol confirma apusul doctrinelor etatiste si impunerea si cadrului concurential liber. Globalizarea, internationalizarea capitalului mondializarea economiei, la care se adauga revolutia tehnologica, au constituit tot atâtea provocari majore carora WS nationale, închise si rigide, nu le-au putut face fata. În literatura britanica de specialitate a anilor '90 este deja consacrata formula de model post-fordist al statului bunastarii. În volumul ,,Towards a Post-Fordist Welfare State" (1994), Roger Burrows si Brian Loader caracterizeaza modelul traditional (fordismul) ca fiind tabloul rezultat din productia de serie, consumul de masa (omogen si steorotip), modernism cultural si un puternic sector public. Conform acelorasi autori, postfordismul ar fi ,,coalitia" între o productie flexibila, consumuri diferentiate si segmentate, post-modernismul cultural si un sistem al bunastarii restructurat, eficientizat97.
97

Roger Burrows, şi Brian Loader, Towards a Post-Fordist Welfare State?, Londra, Routledge, 1994

187

Noul model socio-economic ar trebui deci sa raspunda urmatoarelor solicitari majore: flexibilizare, debirocratizare si descentralizare administrativa, dereglementare, relansare investitionala prin reducerea fiscalitatii, eficientizarea managementului, asumarea noilor tehnologii, privatizarea unor companii, societati si chiar a unor servicii publice. Judecând în termeni economici, criza pare sa fi trecut. Majoritatea tarilor din Uniunea Europeana înregistreaza cresteri economice anuale între 3-5(. Din punct de vedere politic, neo-liberalismul s-a impus treptat ca doctrina de referinta pentru procesul constructiei europene si chiar acolo unde guverneaza social-democratii sau socialistii, s-a adoptat o politica economica mult mai liberala decât în trecut. Un fenomen important si benefic s-a petrecut la nivelul conceptiei generale asupra rolului statului si al societatii civile, al relatiilor formale si informale dintre acestea. Fenomenul pare sa fie una dintre consecintele ,,americanizarii" Europei. Practic, în toate tarile Europei occidentale puterea si functiile explicite sau implicite ale statului sunt în declin. Asistam la
188

transferul centrului de greutate al bunastarii colective spre comunitatile locale, din ce în ce mai puternice si mai influente. Fenomenul, denumit revolutia comunitatilor98 se încadreaza în procesul mai larg de emancipare a comunitatilor locale si al deplasarii accentelor dinspre stat spre societatea civila. În termenii bunastarii, aceasta mutatie este cuprinsa în sintagma: ,,from welfare state to a welfare society"99. Fireste, în tot acest proces de restructurare a WS din ultimii ani trebuie sa tinem cont si de contextul politic international si în mod particular de schimbarile majore survenite în relatia dintre Vestul si Estul Europei dupa încheierea Razboiului Rece. Nu mai este astazi un secret pentru nimeni faptul ca programele de bunastare aplicate în tarile occidentale si însusi conceptul de securitate sociala au avut, printre altele, rolul de a tine cetatenii acestor tari cât mai departe de ,,cântecele de sirena" ale comunismului sovietic. Dupa 1989, caderea Cortinei de Fier dintre cele doua sisteme si încercarea sincera de apropiere a unor ,,lumi" pâna nu demult separate de Zidul Berlinului,
98 99

Cătălin Zamfir, Politici sociale în România, Bucuresti, Ed. Expert, 1999, p. 126 Gosta Esping-Andersen, Welfare State in Transition (National Adaptations to Global Economies), Londra, Sage Publications, 1996, p. 45

189

au condus la deplasarea accentului spre un efort mai mare de integrare a Estului. În multe privinte, tarile din Europa centrala si rasariteana au început sa priveasca spre Vest si sa copieze modelul occidental de organizare politico-economica. Desi ideea în sine de copiere institutionala sau sistemica deranjeaza mândria esticilor, totusi trebuie spus clar ca acesta a fost în cele mai multe cazuri sensul transformarilor de dupa prabusirea comunismului. Si în ceea ce priveste politica sociala, tendinta generala a fost de a se ,,importa" cât mai repede modelul statului bunastarii si al securitatii sociale. Dorinta muncitorilor din Est a fost de a beneficia înca din primii ani de aceleasi avantaje ca si colegii lor de breasla din tarile occidentale, desi era evident pentru toata lumea ca economia estica depasita din punct de vedere tehnologic nu putea fi competitiva la nivel mondial în conditiile liberei concurente. Au urmat, firesc, frustarile si seria de proteste sociale vehemente (stimulate si de nostalgia ,,gratuitatilor" comunismului), care au facut ca mersul reformei economice sa fie greoi si nu de putine ori întrerupt de sincope dureroase.
190

În ansamblu, vointa politica a Estului s-a manifestat pe directia restructurarii sistemului (în unele tari mai repede si mai ferm, în altele mai încet si mai ezitant) încât pâna la urma corpul social al acestor societati a parcurs un proces complex de maturizare si asumare a necesitatii modernizarii generale. Chiar daca legislatia sociala a început sa reproduca în linii mari tiparele statului-bunastarii din Europa occidentala, aceste reglementari nu vor avea consistenta reala decât atunci când economia Estului va produce suficiente resurse pentru alimentarea programelor sociale. Modelul social-democrat Vorbind despre regimurile politice ale bunastarii sociale, Gřsta Esping-Andersen realiza în 1991 o clasificare devenita în scurt timp ,,clasica" în studiul politicilor sociale comparate, conform careia se descriu trei viziuni majore asupra bunastarii: - modelul socialdemocrat; - modelul conservator; - modelul liberal100. Chiar daca aceasta clasificare s-a dovedit imperfecta si a cunoscut de-a lungul anilor mai multe
100

Gosta Esping-Andersen, The Three Worlds of Welfare Capitalism, Cambridge, Polity Press, 1991

191

scandinav" (Erikson.. Acest model mai este cunoscut sub denumirea de . Totusi. Polity Press. 1987). pentru a respecta adevarul stiintific. 1958)101 sau pur si simplu .suedez" (mass-media). 1991. criza economica ce a urmat îndepartând-o întrucâtva de la forma .. Danemarca si Norvegia. Suedia figureaza în mod traditional drept cap de lista pentru grupul tarilor care aplica viziunea keynesianista asupra politicilor social-economice.tentative de amendare. 70 192 . Conform teoriei lui Esping-Andersen..ortodoxa'' de Welfare State si ducând la adoptarea în anii '80 a unor 101 Citaţi de Gosta Esping-Andersen.un stat al bunastarii prin excelenta". modelul social-democrat îsi gaseste cel mai fidel caracteristicile în legislatia si structura administrativa a securitatii sociale din Suedia. p. ea ramâne si în prezent un instrument util pentru întelegerea marilor tipologii politice si socio-culturale care fundamenteaza optiunile nationale în privinta bunastarii.. fiind .. În ceea ce priveste istoria proiectului social-democrat. trebuie spus ca Suedia a corespuns modelului social-democrat de o maniera maximala doar între 1960 si 1970.institutional-redistributiv" (Titmuss. . Cambridge. The Three Worlds of Welfare Capitalism.

Acestor trasaturi li se adauga o birocratie masiva si un set de programe publice printre cele mai costisitoare din lume. regimul social-democrat se defineste prin nivele înalte ale cheltuielilor sociale. altfel spus. Marshall. p. Danemarca pare sa fi preluat stafeta modelului scandinav traditional. garantate tuturor cetatenilor unei tari102. fiscala. apropiindu-se cel mai mult de idealul social-democratiei europene si asta pentru ca sistemul danez a fost caracterizat mai degraba de stabilitate decât de schimbare. Pe scurt. În ultimul deceniu. cuprinzând multiple categorii ale populatiei. Asa cum vom vedea la analiza celorlalte modele. H. a drepturilor sociale constitutionale. Londra. sector public extins si o protectie sociala larga. conservatorii resping acest principiu oferind varianta sistemului participativ102 T.masuri reformiste cu tenta liberala. a) Dimensiunea juridica este orientata în sensul respectarii principiului universalismului politicii sociale sau. 1950. sociala si ocupationala. vom descrie acum detaliat principalele caracteristici ale acestuia. fiscalitate ridicata. Revenind la modelul politic social-democrat. Citizenship and Social Class. insistând asupre dimensiunilor: juridica. 129 193 .

b) Dimensiunea fiscala a bunastarii socialdemocrate se bazeaza pe un sistem de taxare (impozitare) generala si progresiva. finantarea serviciilor sociale este în principiu publica si se face de la bugetul statului sau al comunitatilor locale. spre deosebire de situatia asigurarilor sociale de tip german. îngrijirea vârstnicilor sau copiilor este delegata familiei. unde beneficiile sunt proportionale cu contributiile. În timp ce în alte tari dezvoltate ale Europei.welfare" furnizate de autoritatile publice. mai degraba decât pe contributiile angajatilor si angajatorilor la sistemul asigurarilor sociale.contributiv (sistemul asigurarilor) iar liberalii resping si ei universalitatea beneficiilor sociale oferind solutia asistentei minimale si selective bazata pe testarea veniturilor si pe responsabilitatea individului de a munci sau de a se instrui în schimbul ajutorului primit. În consecinta. având o puternica tendinta redistributiva si egalizatoare. c) Dimensiunea sociala se refera la portofoliul bogat al serviciilor de tip . de la copii pâna la persoane vârstnice. care prin diversitatea si caracterul generos (cuprinzator) al ofertei acopera largi segmente ale populatiei.. sectorului 194 .

în anii '20.voluntar sau privat. Rezumând. d) Dimensiunea ocupationala se realizeaza printr-o politica activa în domeniul pietei muncii si printr-o preocupare constanta a autoritatilor pentru angajarea cvasi-completa a fortei de munca. în tarile scandinave sectorul public este cel care îsi asuma raspunderea pentru toata aceasta gama de servicii specializate. Hegemonia politica a partidelor socialdemocrate a început în aceste tari dupa primul razboi mondial. chiar cu pretul unei relative egalizari a veniturilor prin redistributie. Este interesant de analizat contextul politic. economic si socio-cultural al Peninsulei Scandinave. Acest interes special a fost mentinut cu bune rezultate chiar si în timpul crizei economice din anii '70-'80. vom spune ca filosofia bunastarii în Nordul Europei consta în efortul sistematic de a include integral cât mai multe persoane si grupuri în fluxul social normal si de a aboli saracia. fiind unul din punctele forte ale sistemului scandinav. pentru a întelege suportul larg pe care îl are aici modelul social-democrat. practic sirul guvervarilor de centrustânga fiind rareori si pentru perioade scurte intrerupt de 195 .

guvernari liberale. Astfel, optiunea majora a nordicilor ramâne în favoarea solidaritatii si a drepturilor sociale acordate tuturor cetatenilor, în favoarea redistribuirii veniturilor spre categorii dezavantajate, în favoarea unui stat puternic si ,,dinamic", de în favoarea reducerii piata. inegalitatilor provocate economia de

Debarasata de marxism abia în deceniile postbelice, social-democratia scandinava se face remarcata în Europa prin persistenta unei ponderi insemnate a ,,votului de clasa"103, chiar daca acest fenomen electoral rudimentar a început sa descreasca în ultimul deceniu104. ,,Relativa slabiciune a dreptei politice"105 ar putea fi explicata si prin existenta unor importante partide agrariene de centru, care împiedica formarea unui pol puternic de centru-dreapta prin coalizarea clasei mijlocii si a ,,micilor burghezi", asa cum se întâmpla în Anglia, Germania sau Franta. Aceste partide de centru ale fermierilor sustin interventia si subventiile statului în special în economia agrara, preferând de cele mai multe ori sa se alieze cu social-democratii decât cu liberalii. Tot în dreptul
103

Liliana Mihut şi Bruno Lauritzen, Modele de politici sociale/Models of Social Policy, Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 1999, p. 137 104 ibidem 105 F. G. Castles, The Impact of Parties on Public Expenditures, Londra, Sage Publications, 1982, p. 65

196

contextului politic trebuie mentionat si consensul realizat înca din anii '30 în privinta dezirabilitatii unui sistem universal al bunastarii. Desigur, consensul politic constituie piatra de temelie pentru dezvoltarea modelului ,,Welfare State" nu numai în Scandinavia, ci în toata Europa occidentala, dar pentru nordici acest consens a aparut înainte de 1945 si în principiu se pastreaza pâna astazi, desi dezbaterile privind reforma statului bunastarii din anii '80 nu au ocolit nici tarile scandinave. Termenii consacrati pentru desemnarea consensului politic centrat pe notiunea de ,,Welfare State" sunt ,,The Politics of Compromise" (Politica compromisului) sau ,,Consensual Democracies" (Democratiile consensuale). În categoria determinantilor istorici si socio-culturali trebuie precizate valorile pe care este cladita societatea scandinava, pe lista carora egalitatea ocupa detasat primul loc. ,, ... Valorile nordice implica asumptia ca egalitatea este o situatie absolut corecta si justificata, un deziderat politic sau chiar un imperativ. Ea prevaleaza, chiar atunci când întra in conflict cu alte valori"106. În acest sens, cel mai citat exemplu din cultura si
106

Gosta Esping-Andersen, Welfare State in Transition (National Adaptations to Global Economies), Londra, Sage Publications, 1996

197

mentalitatea

colectiva

care

domina

micile

orase

scandinave este ,,Legea lui Jante" (Janteloven), o formula traditionala care desemneaza resentimentul si chiar reactia comunitatilor locale împotriva indivizilor sau familiilor non-conformiste. Mentinerea propriu-zisa veniturilor (conform sau securitatea sociala britanice) terminologiei

reprezinta ,,punctul forte" al programelor de bunastare în toate tarile scandinave. La acest titlu se detaseaza sistemul de pensii pentru persoane vârstnice, unul dintre cele mai generoase din lume. Danemarca, de exemplu, a introdus pensia de batrânete înca din 1891, fiind a doua tara (dupa Germania) care a introdus aceste beneficii. Spre deosebire însa de Germania, unde pensiile au o baza ocupationala si se platesc în functie de contributiile la fondul de asigurari, în Danemarca acestea au fost recunoscute ca drepturi sociale, constitutionale, deci au fost acordate tuturor cetatenilor danezi care împlinesc o anumita vârsta (variabila de-a lungul ultimului secol), indiferent de contributiile la sistemul asigurarilor.

198

Dintre

toate

tipurile

de

pensii

acordate

în

Danemarca, cea mai cunoscuta, cea mai veche si cea mai interesanta ramâne pensia populara (People's Pension) - în fapt, ,,piatra ungiulara" a politicii pensiilor din aceasta tara - desi s-a remarcat în ultima perioada o crestere a ponderii pensiilor ocupationale si private, dupa modelul german. Pensia populara pastreaza însa urmatoarele caracteristici: este non-contributiva, bazata pe principiul universalismului, solidaritatii si egalitatii si se acorda în mod nediscriminatoriu tuturor cetatenilor danezi în vârsta de peste 67 de ani, cu conditia sa fi fost rezidenti ai acestei tari în ultimii 40 de ani. Vârsta limita si valoarea absoluta se pot modifica de catre guvern, cu acordul parlamentului. La 1 aprilie 1998, de exemplu, valoarea lunara a pensiei populare pentru persoane singure era de 1170 USD iar în cazul cuplurilor reveneau 845 USD/persoana. Asa cum am precizat, pe lânga pensia universala de stat, functioneaza pensiile ocupationale si private, conditionate de contributiile platite în timpul vietii active. Încercarea de a introduce un sistem de pensii corelate cu veniturile, cum se întâmpla dealtfel în marea
199

majoritate a tarilor Europei, a avut efecte diferite în tarile scandinave. În 1959, Suedia introduce în premiera o schema de diferentiere a pensiilor de stat dupa veniturile avute în timpul vietii, iar în 1960 Danemarca încearca acelasi lucru, dar aici experimentul esueaza în 1967, datorita lipsei de sustinere politica în cadrul Partidului Social-Democrat si a ostilitatii opiniei publice majoritare. În timp ce în Suedia si în Norvegia politica pensiilor a avut un ,,trend" continental, apropiindu-se treptat de modelul european bismarckian, în Danemarca situatia a ramas în mare masura neschimbata în ceea ce priveste pensiile publice. În mod compensator, în aceasta tara a început sa se dezvolte un sistem de pensii private suplimentare, ca raspuns la rigiditatea sistemului de stat egalizator si la dorinta persoanelor cu venituri peste medie În de a beneficia la batrânete mentinerea de drepturi veniturilor diferentiate. cazul somerilor, functioneaza pe doua nivele: ,,nivelul superior", care asigura beneficii pentru persoanele asigurate (fondurile sunt administrate de asociatiile sindicale) si ,,nivelul inferior", destinat persoanelor
200

neasigurate

care

Având în vedere acest plafon. cu obligatia de a se activa într-un program profesional sau educational la cel mult 2 ani de la intrarea în somaj. Contributiile la fondul asigurarilor de sanatate sunt mai putin relevante.beneficiaza totusi de asistenta sociala oferita de stat. În acest fel. Mentionam ca beneficiile se ridica la 90( din ultimul venit realizat prin munca. (plafon valabil la 1 aprilie 1998). Pentru a se califica la nivelul superior. neputând depasi totusi plafonul maxim de 1750 USD/luna. orice cetatean danez devenit somer este îndreptatit sa primeasca beneficii timp de 5 ani consecutiv. practic întregul cost al 201 . un somer trebuie sa fie membru al unui fond de asigurare al persoanelor angajate si sa fi avut venituri din munca cel putin 52 de saptamâni în ultimii 3 ani. solidaritatii si accesului liber la serviciile medicale. aflat sub salariul mediu. în caz contrar pierzându-si drepturile specifice. Tendinta egalizatoare este si în acest caz evidenta. ca si în cazul pensiilor de stat pentru batrânete. Politica ocrotirii sanatatii se bazeaza pe principiile universalismului. se ajunge la situatia ca majoritatea somerilor sa primeasca aceleasi drepturi sociale.

asistenta medicala nu a înregistrat în Scandinavia nivele spectaculoase ale alocarilor procentuale bugetare. Trebuie retinut ca descentralizarea serviciilor sociale este trasatura neta a modelului scandinav. prin bugetele locale.asistentei medicale fiind suportat din surse publice. existând demarcatii traditionale foarte precise..co-platile" pentru populatie.6% din PIB (Suedia). În pofida sustinerii publice cvasi-totale.6%.3% din PIB (Danemarca) sau 9. dar responsabilitatea pentru finantarea si organizarea distributiei serviciilor medicale catre populatie revine consiliilor locale. si între coordonarea serviciilor de politica catre guvernamentala finantarea comunitate. unde în ultimii ani au fost introduse . 202 . Gratuitatea ocrotirii sanatatii în Scandinavia poarta însa în spate povara impozitarilor crescute. fiind în realitate o forma de redistributie financiara în favoarea cetatenilor cu venituri scazute. fiind citate ponderi de 6. Ministerul Sanatatii este fireste autoritatea sanitara principala. Decontarea publica este totala în Danemarca si partiala în Suedia. în timp ce media tarilor OECD indica o cota de 7. iar în SUA este de peste la 10% din PIB.

conform datelor oferite în 1993 de Asociatia Consiliilor Locale si Regionale. evidentiat de ponderea asistentei medicale specializate a scazut 1980-1990.. coborând astfel costurile de ansamblu ale sistemului considerabil sanitar. dotat cu o puternica retea de medici de familie (generalisti) a caror activitate previne interventia medicala secundara (de specialitate). Consecinta pozitiva a acestei restructurari o reprezinta fireste economia bugetara importanta pe care o realizeaza . între De exemplu.Explicatia acestor cheltuieli publice moderate în domeniul sanatatii în pofida asigurarii unor servicii (aproape) gratuite.6 zile (1980) la 7 zile (1990) si de reducerea numarului de paturi cu peste 25( în deceniul mentionat. reducerea timpului mediu de spitalizare de la 9. fapt în Danemarca. rezida probabil în existenta unei culturi medicale avansate si a unui extrem de dezvoltat sistem al asistentei medicale primare. în timp ce consecinta negativa pare a fi o relativa deteriorare a indicatorilor starii de sanatate a populatiei.subtierea" sectorului spitalicesc si accentul pus pe latura preventiva sau pe tratamentul la domiciliu. la care se adauga caderea Danemarcei de pe locul 5 203 .

107 Liliana Mihut şi Bruno Lauritzen. resursele care se dovedesc întotdeauna insuficiente. 1999. societatea daneza s-a adaptat din mers si a reactionat de o maniera compensatorie. dezvoltând un sistem medical privat foarte competitiv. p.. lentoarea si birocratia serviciilor medicale oferite de autoritatile locale.pacientii chiar mor asteptând sa le vina rândul" pentru a fi internati107. Didactica si Pedagogica. toate acestea la un loc fac ca bolnavii sa astepte uneori luni de zile pâna la momentul spitalizarii si nu putine sunt cazurile în care starea sanatatii lor se deterioreaza sau . Alternativa privata se bazeaza însa pe suportarea integrala de catre pacienti a costului serviciilor de asistenta sanitara (de obicei prin polite de asigurare private) si este accesibila persoanelor cu venituri peste medie.. 1994). Capacitatea limitata a spitalelor publice. În fata unor astfel de disfunctionalitati ale sistemului public. Bucuresti. Un aspect mult mai grav îl reprezinta însa în ultimii ani aparitia si extinderea .listelor de asteptare" pentru spitalizarea în sistemul public gratuit.ocupat în 1970 la capitolul sperantei de viata pe locul 20 în 1990 (Ministerul Afacerilor Sociale. Ed. Modele de politici sociale/Models of Social Policy. 67 204 .

asa cum am mai afirmat. universalismul egalitatea beneficiilor.. care constituie . persoanelor cu deficiente. masuri concentrate pe doua directii principale: 1) în cazul somerilor. 2) în cazul 205 . În 1994 Reforma Pietei Muncii iar în 1998 Reforma Bunastarii Sociale au introdus masuri de restructurare a sistemului de securitate sociala din Danemarca. Reforma politicii sociale în acest deceniu a atins si tarile scandinave. În afara pensiilor si a veniturilor asigurate în cazul somajului.miezul" bunastarii scandinave.etc. cu care individul sasi poata gasi un loc de munca stabil. exista si alte reglementari importante în favoarea copiilor si tinerilor. preocuparea dominanta este asigurarea unei pregatiri în vederea obtinerii unei calificari profesionale. persoanelor singure care au în întretinere mai multi copii.Politica scandinava a bunastarii se caracterizeaza. prin diversitatea si si generozitatea serviciilor sociale. persoanelor necalificate sau care ocupa sporadic locuri de munca. descentralizarea cvasi-totala si prin existenta unui sector public foarte dezvoltat finantat din impozitarile generale.

Ca parte a Reformei Bunastarii Sociale functioneaza. rata somajului în Danemarca este de doar 6. în pofida ajutorului de somaj de peste 1500 USD/luna.Activarea prin Masuri Guvernamentale Locale" (Activation by Local Government Act) prin care mentinerea beneficiilor sociale pe durata maxima prevazuta de lege este conditionata de activitatea individuala într-o schema educationala. una dintre cele mai scazute din Uniunea Europeana. de la 1 iulie 1998. programul .. a reformei care a dinamizat si flexibilizat în ultimul deceniu domeniul redistribuirii veniturilor.persoanelor angajate. 206 .3% (iunie 1998). având în vedere ca economia tarilor nordice este structurata în jurul unor activitati care necesita nivele ridicate de calificare profesionala. Aceasta performanta se datoreaza unei politici sociale active. accentul cade pe pregatirea continua si pe perfectionarea profesionala la locul de munca sau în scurte stagii de pregatire finantate de institutia angajatoare. Trebuie retinut ca. de pregatire profesionala sau prin prestarea unor servicii în folosul comunitatii.

. 207 1991).În concluzie. fiscalitatea înalta si serviciile publice costisitoare. alte trasaturi fiind: finantarea publica prin impozitari generale si mai putin prin contribitii la fondurile de asigurari. în timpul administratiei cancelarului Bismarck (1883). birocratice. fondat în Germania sfârsitului de secol XIX. . retinem modelul social-democrat al bunastarii ca fiind preocupat de universalism si egalitate în domeniul beneficiilor sociale. avea sa domine autoritar politica sociala practicata în Europa de-a lungul secolului nostru. cunoscut sub denumirile de . reprezentând si astazi una din optiunile majore în privinta bunastarii sociale la nivelul continentului. Sistemul national al asigurarilor sociale.conservator-corporatist" (Esping-Andersen. Modelul conservator Vorbind despre politica sociala germana. nu se poate începe decât printr-o fireasca referire la primele programe de asigurari initiate de stat. Modelul german. garantarea unor standarde minime de venit (mai mari decât în celelalte tari europene).

spre deosebire de modelul social-democrat universal si egalitarist practicat în tarile scandinave.continental" (Mangen. 142 208 . 1995). Acest tipar al bunastarii sociale are o identitate bine conturata (. citati de Lauritzen (1999)108 se detaseaza de celelalte modele prin accentul categoric pus pe mecanismul asigurarilor sociale. unul din punctele cheie ale politicilor germane. modelul german al bunastarii are în consecinta o baza ocupationala... trebuie adaugat si principiul subsidiaritatii.The German Middle Way") facându-se remarcat printr-o continuitate impresionanta.bismarckian".. Fiind finantat în principal din contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile de asigurari. . este direct participativ si aduce beneficii sociale diferentiate (proportionale cu contributiile). 1991) sau .. p. stabilitate si coerenta istorica. rezistenta la presiuni 108 Ibidem. Pe lânga distinctia clara care se face între beneficiile rezultate din dimensiunea contributiva (foarte apreciata în Germania) si ajutoarele provenite din asistenta sociala non-contributiva (prost vazuta de majoritatea populatiei)..crestin-democrat" (Van Kersbergen.

p. mai degraba decât reducerea sau prevenirea saraciei . se poate deduce ca . national-socialismul si dezastrul din timpul razboiului. unificarea din 1990).economice si politice. eficienta sociala si profitabilitate financiara pe termen lung. Introducere în studiul politicilor sociale. 79 209 .primul obiectiv al politicii sociale germane este mentinerea statusului sau . Astfel. ClujNapoca.. editura Universităţii Babeş-Bolyai. nu principial) de-a lungul secolului XX. 1993)109.ca în regimurile liberale . prevederile programelor de bunastare sunt îndreptate cu prioritate pe directia conservarii statusului social avut în timpul 109 Valentin Naumescu. Având în vedere filosofia sistemului securitatii sociale din Germania.protectia veniturilor. Trebuie recunoscut faptul ca modelul german a fost cel mai stabil sistem de organizare a bunastarii sociale din lume si a suferit modificari minime (de ordin tehnic. rezistând unor socuri istorice si unor perioade de mari transformari politice (Republica de la Weimar.exprimat într-o maniera pozitiva . 2002.sau redistributia. ca în regimurile socialdemocrate" (Spicker. enuntata anterior. reconstructuia sub influenta planului american Marshall.

rezultând o reflectare fidela si constanta a diferentierilor (ierarhizarilor) socioprofesionale. aceasta cooperare tripartita reprezentând . Desi Germania este divizata din punct de vedere confesional între catolici si protestanti. Uniunea Crestin-Sociala Idealul bunastarii viziunea catolicismului social a fost cel mai bine exprimat de ideea parteneriatului social guvern-patronat-sindicate.vietii active si al mentinerii beneficiilor la un nivel cât mai apropiat de veniturile din munca. putem afirma ca în privinta politicii bunastarii dominanta este doctrina sociala a Bisericii Catolice. 210 . având ca vehicule politice traditionale (CSU).cheia de bolta" a strategiei socio-economice germane la nivel macro. Faptul ca dorinta de conservare a statusului social este deosebit de puternic imprimata în cultura clasei mijlocii germane este demonstrat de rezistenta acestui model costisitor de politica sociala în deceniile postbelice.. Uniunea Crestin-Democrata corporatiste (CDU) în si corespondentul sau bavarez. în pofida unor politici economice liberale aplicate de guvernele de centru-dreapta.

Organizarea federala a Germaniei. decât în situatia exceptionala în care unitatile sociale mici sunt incapabile sa raspunda propriilor necesitati"110.Principiul subsidiaritatii este al doilea reper major al modelului german care decurge din doctrina sociala a catolicismului si care a ajuns sa fie impus nu numai în Constitutia Germaniei ci si în Tratatele Uniunii Europene. de sustragere cvasitotala a statului promovata de curentul Noii Drepte în anii '80. .unitatile sociale mai largi nu pot asuma responsabilitatile decizionale ce revin unitatilor mai mici.. începând din 1949.naturale".. atât la abuzurile regimurilor totalitare cât si la reactia contrarie. fiind ridicat la rangul de politica oficiala comunitara. Conform acestiu principiu de guvernamânt. Societatea si ordinea subsidiara ar corespunde asadar situatiei în care deciziile sunt adoptate cât mai jos posibil. cât mai aproape de nivelul cetateanului. Inclusiv Suveranul Pontif a subliniat în repetate rânduri în anii '80 si '90 ca interferenta exesiva a statului priveaza familia si comunitatile locale de functiile lor . subordonate. a suprapus benefic peste corporatismul social 110 ibidem 211 . reiterând principiul subsidiaritatii ca pe un raspuns considerat optim.

Aceasta . capitalismul de tip renan (potrivit terminologiei utilizate de Michel Albert în . Franta. Polonia. iar modelul ..landuri" în cazul Germaniei). Croatia. Slovacia. în acord cu doctrina sociala a Bisericii Catolice.a treia cale". Slovenia. Ungaria. Belgia. respinge în principiu atât capitalismul de tip .. Aceasta combinatie inedita face ca sistemul actual sa raspunda simultan exigentelor politice ale democratiilor avansate cât si nevoii de bunastare sociala prezenta în cultura germana. fiind întâlnit (cu inevitabile variatii de nuanta) în numeroase tari europene din jurul Germaniei: Austria...laissez-faire" cât si marxismul. Discursul de tip crestindemocrat asupra bunastarii. Modelul conservator de politica sociala este în fapt un model continental.. Italia. lansat de CDU la sfârsitul anilor '40.Capitalism contra capitalism") s-a dovedit în fapt o 212 .Welfare" din aceasta tara sa fie mai putin atomizat decât cel din Statele Unite. punând în schimb accentul pe valorile educatiei si ale moralitatii si pe conceptul Economiei Sociale de Piata.consacrat al natiunii germane traditia politica a guvernamântului american descentralizat si diferentiat pe state (. Olanda si mai nou în tarile Europei Centrale: Cehia.

banci si burse puternice exista în ambele forme de capitalism identificate de Michel Albert. de concurenta si politici economica. Conform aceluiasi autor. flexibilitate si adaptare din mers la 111 Michel Albert. versus tentatia câstigurilor rapide si spectaculoase din economia americana. pe termen lung. acumularile lente dar sigure în sistemul german. dublata însa de o preocupare culturala si politica pentru societate în ansamblu. Desigur.forma autentica de piata libera. pentru standarde sociale înalte. Bucuresti.. în comparatie cu bursa pe care o considera prototipul institutiilor economice specifice capitalismului american (capitalism de cazino).peste noapte''111. Capitalism contra capitalism. banca este institutia reprezentativa a capitalismului bunastarii de tip german. speculatia si riscul de partea cealalta. 1994. dar aceasta extrapolare vine sa sugereze miezul filosofic al prosperitatii în cele doua culturi: siguranta si stabilitatea de o parte. având la baza o viziune pe termen scurt. Humanitas. înclinatia spre proiecte solide. pentru conservarea structurilor si ierarhiilor rezultate prin munca sustinuta mai degraba decât prin speculatii si averi facute .business"-urile rapide. 59 213 . modernizare tehnologica investitionale solide. Ed.. p. în comparatie cu .

p.Cea mai buna politica sociala este o politica economica eficienta" -spunea dupa razboi cancelarul Erhard.. Acest lucru a fost sensibil pe linie economica.contexte politice si socio-economice variabile. Totusi. coalitia de guvernamânt de centru-dreapta a abolit keynesianismul social -democratilor si a impus un accent conservator în politica Germaniei. în pofida faptului ca în politica sociala cabinetele Kohl nu au reusit între 1982-1998 sa reduca 112 Ibidem. În special dupa victoria lui Helmut Kohl în 1982 si instalarea sa în pozitia de cancelar. Desi sistemul german postbelic a fost conturat de coalitia SPD-FDP (social-democrati plus liberali) în anii '50 . îndepând cu mijlocul anilor '70112. 62 214 . totusi identitatea si performantele deosebite ale Germaniei Federale de astazi au fost adâncite si cristalizate în timpul coalitiei CDU/CSU + FDP.'60. principiile si criteriile liberalismului economic la baza cheltuielilor ridicate din politica sociala. . filosofia sociala asupra bunastarii recunoaste si în Germania rolul primordial al cresterii si eficientei economice. punând astfel valorile. definind practic optiunea liberala a noii Germanii în privinta ordinii economice capitaliste.

.costul reunificarii" si evaluat la aproape 800 miliarde de marci!) a mentinut si chiar a ridicat în anii '90 nivelul . Exista însa teorii si autori care considera Marea Britanie 215 drept . cu riscul de a fi contestat. alaturi de Canada.regimul liberal al bunastarii" este centrat în jurul Statelor Unite.model mixt al .deductiilor pentru bunastare".nivelul total al cheltuielior. precum si responsabilitatea nominalizarii unui reprezentant al modelului liberal de politica sociala în Europa. Asumându-si responsabilitatea identificarii unui corespondent european al liberalismului. Modelul liberal În clasificarea lui Esping-Andersen din 1991. chiar fortând putin apropierea de SUA.. autorul cercetarii de fata a inclus Marea Britanie în categoria tarilor care aplica viziunea ... dupa 1990 (cunoscut sub denumirea de . Hong-Kong sau Noua Zeelanda. .de tip liberal" asupra politicilor publice si asupra programelor de bunastare.. Efortul urias al Germaniei de Vest pentru absorbtia decalajelor fostei RDG. Australia.

. non-keynesiana. Este stiut faptul ca pâna în anii '60 au existat proiectii de identificare doctrinara a keynesianismului cu liberalismul social si cu neo113 Gosta Esping-Andersen.republicanismului" american si .conservatorismului" britanic. în timp ce conotatia termenului . p. A doua precizare importanta legata de terminologie este necesara pentru a clarifica si utilizarea . Polity Press. deci al unei politici de dreapta care promoveaza sectorul privat.liberalism" în tarile de limba engleza este în prezent mai degraba a unei politici de si stânga. umaniste. Cambridge. corespunzând . socialegalitariste corespunzând democratiei europene.liberalism".neo-liberalismului" tot într-o acceptiune de dreapta. cu accente progresiste. facem precizarea ca termenul este utilizat aici în întelesul european (continental)...bunastarii". Cât priveste notiunea de . piata libera si responsabilitatea individuala.. 89 216 . deosebirilor acordând dintre astfel si o mai mare Unit atentie decât SUA Regatul asemanarilor dintre ele si minimalizând diferentele poate la fel de notabile dintre Suedia si Danemarca (modelul social-democrat) sau dintre Germania si Franta (modelul conservator)113.. The Three Worlds of Welfare Capitalism. 1991.

social-democrat" erau membri ai Partidului Liberal englez. din 217 . adica acolo unde s-a nascut si unde are cea mai adânca traditie. În cazul particular al Marii Britanii. Ulterior s-a revenit iar neo-liberalismul este înteles tocmai ca o replica viguroasa la principiile economiei politice. piata si concurenta libera..liberalismul.la el acasa" (în tarile de limba engleza).Keynes .M.. Referindu-se la acest paradox. model pe care astazi îl consideram în analize drept tipic .. situatia este si mai complicata.. redistributiei si interventiei de orice fel a statului în economie si implicit ca o revenire la principiile liberalismului clasic promovat într-un discurs modern si actualizat de Noua Dreapta. . în dorinta de a risipi o posibila confuzie. ale planificarii. Milton Friedman afirma . ca liberalismul sa nu mai însemne libertati si responsabilitati individuale.fondatorii ideologiei statului bunastarii în Europa postbelica. Aceste precizari terminologice sunt întotdeauna necesare atunci când se ia în discutie modelul liberal european în comparatie cu cel anglo-american. având în vedere ca atât lordul William Henry Beveridge cât si economistul J... capitalism si prosperitate prin initiativa particulara chiar .

Capitalism si libertate. împotriva carora lupta liberalismul clasic”114. pe stimularea performantelor individuale si 114 Milton Friedman. Deci... ].. selectivitate sociala si exigente economice. Acest model este bazat pe statul minimal. 1995.. ]. ideile ce sau format în trecut sub aceasta denumire sunt. etichetate drept conservatoare [ . fie ca alternative ale libertatii. convenim ca sensul . p. liberalismul secolului XX a ajuns sa favorizeze o reînviere a acelor politici de interventie si de paternalism ale statului. Bucuresti. Ed. în prezent. astfel încât liberalismul a capatat în Statele Unite un înteles cu totul diferit de cel pe care îl avea în secolul XIX sau îl are astazi pe o mare parte a continentului european [ . schitat de Hayek si Friedman si promovat în anii '80 de guvernarea conservatoare Thatcher si de administratia republicana Reagan. liberalul secolului XX priveste bunastarea si egalitatea fie ca premise. Liberalul secolului XIX privea extinderea libertatii ca pe cea mai eficienta cale pentru promovarea bunastarii si egalitatii. Enciclopedica.liberalismului" (acelasi cu al neoliberalismului) în cercetarea de fata este cel antikeynesian. 68 218 .. pentru a încheia acest cadru introductiv. În numele bunastarii si al egalitatii.cauza degenerarii termenului de liberalism.

acceptarea

diferentelor

rezultate

în

urma

liberei

concurente de pe piata. Pentru a ajunge însa la modelul liberal actual, Marea Britanie postbelica - ne vom referi în acest subcapitol exclusiv la reprezentantul european al liberalismului si la evolutia sa de dupa razboi - a parcurs în ultima jumatate de secol un traseu sinuos, marcat de doua puncte de inflexiune majore. Prima schimbare importanta a avut loc în timpul guvernarii laburiste din 1945-1951, când au fost puse bazele modelului ,,Welfare State", sub influenta ideilor lansate de economistul britanic John Maynard Keynes în ,,Teoria generala a ocuparii fortei de munca, dobânzii si banilor" (1936) si de lordul W.H.Beveridge în ,,Raport asupra asigurarilor sociale si serviciilor conexe" (1942), ambii membri ai Partidului Liberal. Noua ideologie ,,welfare", o combinatie coerenta între o doctrina economica si o filosofie sociala, venea sa raspunda nevoilor legitime de bunastare si prosperitate ale cetatenilor britanici iesiti dintr-un razboi epuizant si, într-un fel, a fost perceputa chiar ca un gest de recunostinta al statului fata de generatia eroica a combatantilor din anii '40. Experienta
219

dramatica a razboiului si a marilor dificultati economice care au urmat a socat societatea britanica - pâna atunci adepta a conservatorismului de tip ,,victorian" - inducând o stare de spirit favorabila unui nou tip de idealism social, bazat pe solidaritate si pe dorinta de a reconstrui o societate mai justa: ,, o casa potrivita pentru eroi (a home fit for heroes) ". Natiunea britanica era mai unita ca oricând. În acest context, al unei largi sustineri din partea populatiei si a succesului ideilor de solidaritate, universalism si justitie sociala, inclusiv a bunastarii minimale garantate de stat tuturor cetatenilor, guvernul laburist a promovat într-un termen scurt o serie de masuri fundamentale în arhitectura securitatii sociale: instituirea alocatiilor familiale în 1945, înfiintarea asigurarilor nationale de somaj si pensie în 1946 si a Serviciului National de Sanatate (NHS) în 1948, care era destinat sa furnizeze servicii medicale tuturor cetatenilor britanici pe baza accesului egal (nediscriminatoriu) si liber (gratuit). Astfel, la sfârsitul anilor '40, Marea Britanie devenea primul stat modern al bunastarii, în care guvernul îsi
220

asuma o parte importanta a responsabilitatii si costurilor privind calitatea vietii cetatenilor sai. În jurul sistemului ,,Welfare State" de tip keynesian, care se dezvolta dealtfel cu repeziciune în întreaga Europa occidentala, societatea si clasa politica britanica au realizat un consens care avea sa dureze pâna la începutul crizei economice din anii '70. Reaparitia dificultatilor economice si ,,umilirea" guvernarii laburiste din 19741979, care a fost nevoita sa apeleze la ajutorul Fondului Monetar International (FMI), a determinat opinia publica sa-si piarda încrederea în sistemul ,,welfare" si sa ceara cu insistenta reforme pentru relansarea economica a Marii Britanii, apropiindu-se tot mai mult de Partidul Conservator si de programele Noii Drepte. Dealtfel, chiar laburistii au initiat începând cu 1976 o serie de reforme liberale în sensul unei strategii monetare mai exigente si al operarii unor reduceri în planul cheltuielilor publice, masuri care s-au dovedit însa insuficiente si tardive. Societatea britanica dorea din nou schimbarea. Victoria categorica a Partidului Conservator în alegerile din 1979 si instalarea premierului M.Thatcher au marcat al doilea punct de inflexiune în evolutia
221

postbelica a Marii Britanii si despartirea (se pare definitiva) de keynesianism. Sub deviza ,,rolling back the frontiers of the Welfare State", noua administratie conservatoare a demarat un proces energic de restrângere a competentelor si atributiilor economicosociale ale statului, transferând treptat responsabilitatea bunastarii spre sectorul privat si non-guvernamental. Aceasta descarcare a statului (si implicit a bugetului) a fost asociata cu un pachet de masuri stimulative pentru cresterea performantei în sectorul privat. De exemplu, scaderea presiunii fiscale a permis relansarea investitiilor private mici si mijlocii, coborând pâna la nivelul firmelor ,,de familie", al micilor ,,business"-uri care s-au înmultit ,,peste noapte", contribuind la consolidarea ofertei pe piata. Acest climat favorabil în mediul afacerilor, la care s-a adaugat desfiintarea salariului minim pe economie a facut ca somajul sa scada în câtiva ani de la 12% la 3-4%, pe fondul a ceea ce s-a numit ,,the British Job Miracle". În domeniul bunastarii publice, cabinetul Thatcher a operat de asemenea câteva reforme importante. Sistemul pensiilor de stat (SERPS - State Earnings
222

Related Pension Scheme), înfiintat spre finalul ultimei legislaturi din laburiste restul (1978), fiind si-a diminuat prin efortul pensii compensator de la 25( la 20( din venitul anterior iesirii activitate, compensat ocupationale si private optionale. Totusi, încercarea conservatorilor de a privatiza SERPS a esuat în 1985. Beneficiul social în cazul somajului, rebotezat ,,Alocatia pentru cautarea unui loc de munca" (JSA Jobseeker's Allowance) a fost diminuat, tocmai pentru a motiva somerii sa caute si sa accepte locurile de munca, indiferent de nivelul salarizarii, în contextul în care reamintim ca salariul minim fusese desfiintat. Durata acordarii acestui beneficiu a fost scurtata de la 12 la 6 luni, iar valoarea a fost stabilita la 39,85 lire sterline/saptamâna în cazul tinerilor între 18-24 ani, respectiv 50,35 lire sterline/saptamâna dupa împlinirea vârstei de 25 de ani (Departamentul Securitatii Sociale, 1998). Sistemul Creditului Familial a fost introdus în 1992, în cazul familiilor cu copii dependenti, ca o oportunitate pentru depasirea eventualelor dificultati financiare temporare. Dintre politicile sociale sectoriale, singura
223

La fel ca în Danemarca. Serviciile de asistenta medicala sunt furnizate în cadrul renumitului NHS (National Health Service).8% 224 . fondat de laburisti în 1948.6% (!) spre deosebire de 10. Ne vom referi în continuare doar la NHS..care nu corespunde modelului liberal este politica în domeniul sanatatii. care reprezinta si astazi un punct de referinta si de unicitate pentru bunastarea britanica. Spre deosebire de sistemele sanitare din majoritatea tarilor europene si din Statele Unite. foarte competitiv dar în acelasi timp unul dintre cele mai scumpe din lume. e drept . garantând accesul universal si gratuit al populatiei. Fireste. cel din Regatul Unit nu este organizat pe baza asigurarilor sociale si a contributiilor. pe lânga sistemul public NHS s-a dezvoltat un excelent sistem medical privat. ci este finantat de stat din impozitarile generale (ca în modelul socialdemocrat). desi sistemul de ocrotire a sanatatii furnizeaza servicii complete la preturi foarte joase (în ultimii ani s-au introdus.co-plati" modice pentru populatie) cota din PIB repartizata sanatatii este de doar 6. ca parte a politicii de bunastare a guvernului britanic.

fara sa demoleze vechiul NHS. Dintre dezavantajele sistemului public sunt citate reticenta GP-istilor de a înscrie pe listele lor persoane cu sanatatea deteriorata sau cu risc mare de îmbolnavire. mentin sanatatea populatiei la standarde ridicate prin depistari precoce. a reusit sa introduca o serie de masuri de reforma în politica sanatatii. motivul este constrângerea bugetara.. fapt care a condus în scurt timp la aparitia concurentei benefice 225 .. în care medicii de familie generalisti (GP.bugete de practica" pentru liste de 7000 de persoane.General Practitioners).8% în Statele Unite. profilaxie sau tratamente în fazele initiale ale bolii. incluzând .în Germania sau 13. Explicatia este si în acest caz legata de existenta unui foarte dezvoltat nivel al asistentei medicale primare. precum si fenomenul listelor de asteptare pentru intrarea în asistenta medicala secundara (internarea în spitale).autonomizarea bugetara" a spitalelor. În ambele cazuri. Ideea fundamentala a fost crearea unei piete interne în cadrul NHS. în sensul eficientizarii manageriale a actului medical. dotati cu . reducând astfel costul general al serviciilor. Guvernarea conservatoare.

pe lânga faptul ca a însemnat privatizarea întregului domeniu de activitate (1.000 de locuinte sociale au fost cumparate între 1979-1997) si acumularea unor resurse substantiale la dispozitia 226 . Conceputa de laburisti ca un domeniu de activitate finantat exclusiv din surse publice (bugetele consiliilor locale). în conditii speciale. dar cu timpul rezistenta mentala la principiul concurentei profesionale s-a redus. Diferentierea finantarii în functie de performante a produs la început o reactie de ostilitate din partea managerilor si a medicilor.. opinia publica si furnizorii de servicii au acceptat reforma si performantele sistemului au crescut. housing policy a intrat în atentia cabinetului Thatcher înca din 1980.Dreptul chiriasilor de a cumpara". De fapt. conservatorii si-au facut din politica locuintelor un adevarat . .între institutiile prestatoare de servicii medicale. locuintele sociale asupra carora detineau contracte de închiriere.port drapel" al reformelor derulate sub doctrina Noii Drepte.. Politica locuintelor sociale a suferit de asemenea transformari importante dupa instalarea guvernului conservator.500.

iar cele care erau bine cotate si solicitate obtineau finantari suplimentare. datorita deprecierii lor în cataloagele publice de audit. Se acorda scolilor o mult mai pregnanta libertate în procesul de selectie a elevilor si profesorilor. Scolile care pierdeau numeric elevi.Actul Reformei Educationale" din 1988.. find în acest fel sanctionate de Ministerul Educatiei.pilon" al politicii sociale britanice) acopera în practica o 227 . În fine. La un interval de 5 ani fiecarei scoli îi venea rândul sa fie auditata de o comisie independenta de experti iar rezultatele evaluarii erau publicate în cataloage speciale. dovedindu-se si un succes electoral. pierdeau în consecinta si o parte din finantarea de la buget. serviciile sociale personale (al 5-lea . autonomie financiara si dreptul de a concura pe piata resurselor pentru finantari extra-bugetare. Politica educationala a Noii Drepte a însemnat o liberalizare a competitiei între scoli. a adus un numar mare de voturi conservatorilor.consiliilor locale. Programul si masurile noii politici a învatamântului britanic au fost cuprinse în . puse la dispozitia parintilor.. promovarea educatiei în sistem privat si introducerea selectiei elevilor în functie de statutul scolii.

. 1995 228 . pentru a folosi un termen hibrid evocat si de Milton Friedman115) al carei epicentru este plasat fara îndoiala în Statele Unite.liberal-conservatoare". în acest caz acordându-se unele stimulente financiare. Politica sociala a Marii Britanii respecta în linii mari tiparele modelului liberal. Capitalism si libertate. Bucuresti. în fapt. guvernarile conservatoare Thatcher (1979-1990) si apoi Major (1990-1997) au actionat pe linia flexibilizarii. persoanelor cu deficiente fizice sau psihice. În plus. reglând finantarile pe baza mecanismelor de licitatie a programelor.community care". eficientizarii 115 Milton Friedman. etc. cât si firme private sau ONG-uri de profil. vârstnicilor. servicii specializate de asistenta sociala bazate pe principiul . Ea raspunde de altfel unei culturi politice liberale (sau . guvernul a introdus o serie de masuri reformiste în stil neoconservator. la care puteau participa atât agentiile publice locale (specializate).diversitate de activitati suportive. punând accentul pe îngrijirea asumata de propria familie. Doctrina liberala a Noii Drepte a introdus piata si dimensiunea privata a serviciilor inclusiv în acest domeniu. care confera sprijin social copiilor.. Timp de 18 ani. Enciclopedica. Acestea sunt. Ed.

problema desfiintarii pietei interne din cadrul NHS si a reformei educationale. Evolutia viitoare va confirma.. coroborata cu apropierea mai . unele modificari în politica sociala britanica. dar amploarea reformelor laburiste nu pare pâna acum semnificativa si de natura sa scoata Marea Britanie din modelul liberal. S-a pus. privatizarii (contractarii) serviciilor sociale. de exemplu. speram. aceasta viziune asupra liberalismului societatii britanice. bazata pe testarea veniturilor.manageriale.. Finalitatea acestor demersuri nu o cunoastem înca. Victoria laburistilor si instalarea cabinetului Blair.marketizarii" bunastarii publice si selectivitatii în acordarea beneficiilor sociale. e drept. 229 .sincera" de Uniunea Europeana si semnarea Cartei Sociale (respinsa în 1989 de Margaret Thatcher) ar putea aduce. a .

politica sociala a statului bunastarii a raspuns cu succes în primele trei decenii postbelice nevoii de consens politic si social a democratiilor occidentale. edificat în Europa occidentala postbelica sub influenta keynesianismului. deci instituirea cetateniei sociale) cât si prin amploarea resurselor angajate (urcând în medie spre 30% din PIB). Criza economica de la începutul anilor`70 a pus însa capat .perioadei de aur" a generosului sistem al bunastarii pentru toti. trebuie totusi spus ca sistemul securitatii sociale dezvoltat de vest-europeni dupa 1945 nu are precedent în istorie si nu poate fi comparat cu nici un alt model de bunastare din lume. se dovedeşte a fi cel mai reprezentativ model de politică socială activă de până acum. Ascensiunea politica a Noii Drepte 230 .CONCLUZII Modelul Welfare State.. Fara a uita traditia germana a programelor de asigurari (lansate de Bismarck în 1883). Atât ca obiectiv politic general (asigurarea universala a unor drepturi sociale. inducând ideea unor necesare reforme structurale.

Fara îndoiala ca . Humanitas.. cu inevitabile variatii nationale. Bucuresti. pe fondul convergentei si 116 Ralf Dahrendorf.rolling back the frontiers of the Welfare State". 95 231 . pe care l-a considerat întotdeauna costisitor si contra-performant.în Marea Britanie si Statele Unite a condus la adoptarea în actul de guvernare -începând cu 1980..disputa între social-democrati si neo-liberali. Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii). Ed. 1996.a unui set de masuri liberale. de relansare investitionala si de reducere a exageratelor cheltuieli publice ale statului bunastarii. Modelul neoliberal global (pe care îl vedem impunându-se treptat în politica mondiala) se aseaza implicit pe reforma profunda conceputa în anii`80 de guvernarile de dreapta. Margaret Thatcher a guvernat 11 ani sub deviza sugestiva . de-a lungul întregii Europe occidentale. tendinte care s-au extins în câtiva ani. p. Chiar daca ultimii 20 de ani par sa fi adus un pronuntat accent liberal în practica decizionala a guvernelor occidentale. Criticând dur temelia ideologica a modelului keynesian de organizare. altfel spus între keynesieni si friedmanieni”116 se deruleaza si pe terenul politicii sociale.

regimul conservator (german) si regimul social-democrat (scandinav)117. asa cum am vazut. Polity Press. Vom starui putin asupra acestor modele. 1991 232 . Cambridge. 117 Gosta Esping-Andersen. se pot înca distinge trei mari tipuri de regimuri politice ale bunastarii (Welfare State Regimes): regimul liberal (american). The Three Worlds of Welfare Capitalism. (.. Conform clasificarii lui Gosta Esping-Andersen din 1991.H. poate mai putin utilizate în studiul politicii sociale dar la fel de utile. corespunzator statelor dezvoltate ale Uniunii Europene).liberalizarii treptate a discursului politic la nivel mondial (inclusiv al partidelor de centru-stânga). din care o amintim doar pe cea a Lindei Hantrais din 1994: modelul nordic si anglosaxon regimului (corespunzator modelul conservator regimului continental german) si social-democrat (corespunzator modelul mai sudic putin scandinav). Modelul social-democrat se bazeaza. modelul bunastarii nu este totusi unitar. nu înainte de a mentiona ca exista si alte clasificari în domeniu.rudimentar". pe spiritul keynesian al anilor`40-50 si încorporeaza urmatoarele elemente: universalitatea drepturilor sociale (sustinuta de sociologul englez T.

Marshall în 1950118). Citizenship and Social Class. H. securitatea sociala este finantata nu din impozite platite statului ci din contributiile angajatilor si angajatorilor la fondurile autonome de asigurari. ponderea dominanta revenind sectorului privat (sanatate. are o pronuntata baza ocupationala si asigura proportionalitatea beneficiilor sociale cu veniturile directe obtinute din munca. Modelul liberal este caracterizat de o responsabilitate mai redusa a statului în garantarea bunastarii. asigurari). finantarea predominant bugetara a beneficiilor sociale (pe baza unui nivel general înalt de impozitare) si o puternica birocratie care sa deserveasca reteaua serviciilor publice. învatamânt. Londra. Fiscalitatea este rezonabila iar politicile economice au un pronuntat caracter liberal. interventia planificatoare a statului în economie pentru asigurarea ocuparii depline a fortei de munca. egalitatea beneficiilor sociale (indiferent de nivelul veniturilor realizate în timpul vietii active). Având în centrul sau sistemul traditional al asigurarilor. 1950 233 . Marshall. aplicat în majoritatea tarilor europene în frunte cu Germania. Modelul conservator. sectorului non118 T.

guvernamental (servicii sociale personale sau comunitare) si evident individului însusi. urmând ca statul sa intervina de o maniera minimala. prin acordarea de asistenta sociala non-contributiva. numai în ajutorul celor efectiv saraci. respectiv în cazul tarilor din Asia de Sud-Est. bazata pe testarea riguroasa a veniturilor (means testing). Nivelul general de impozitare este scazut iar managementul serviciilor publice a fost debirocratizat si orientat spre eficienta. însa repere importante de liberalism întâlnim si în Marea Britanie. semnat pe 25 martie 1957. Prototipul acestui model îl reprezinta Statele Unite. Filosofia beneficiilor sociale este selectiva si restrictiva. Aceste dispozitii si recomandari faceau referire în 234 . Australia. Canada. O interesanta dezbatere se poarta în prezent în jurul interogatiei cu privire la existenta unui model european de politica sociala. Trebuie precizat însa ca politica economica a fost întotdeauna prioritara în Comunitatea Europeana iar abordarile sociale s-au limitat la unele dispozitii comune cu caracter general si la recomandari adresate guvernelor statelor membre. Primele preocupari explicite în domeniul politicii sociale au fost stipulate în Tratatul de la Roma.

Totusi. administrat direct de Comisie -cu avizul consultativ al Comitetului Economic si Social. fiind umbrita de refuzul premierului conservator Thatcher de a semna documentul mentionat. Un important pas înainte a fost facut prin adoptarea Cartei sociale în 1989.în scopul compensarii inegalitatilor sociale existente între regiunile Europei.special la mobilitatea lucratorilor europeni în interiorul granitelor Comunitatii. Ideea Europei sociale prindea contur. Între timp. la necesitatea unor conditii de munca decente si la principiul egalitatii salarizarii (pentru munca egala) în cazul barbatilor si femeilor. 235 . cel de la Maastricht din 1992 si cel de la Amsterdam din 1997 au asumat prevederi mai consistente cu privire la elaborarea unei politici sociale comune. care prevede compatibilizarea si convergenta treptata a politicilor sociale nationale. Marea Britanie a semnat Carta sociala. Tratatele de baza ale Uniunii Europene. reusita europenilor de a formula programe si standarde sociale comune a fost atunci doar partiala. A fost de asemenea înfiintat Fondul Social European (unul din cele trei fonduri structurale ale Uniunii).

119 Pierre Rosanvallon. europeana. formulata de Keynes si Beveridge. 1998 236 . prin generarea unor forme flexibile de finantare si gestionare a resurselor destinate comunitatilor119. de care vorbeste Pierre Rosanvallon în . o criza de legitimitate si de performanta politica si nu în ultimul rând o criza filosofica.În abordarea sa traditionala. Reforma statului bunastarii. punea pentru prima data hotarât problema restrângerii responsabilitatilor si cheltuielilor acestei complicate masinarii birocratice..chiar în tara fondatorilor sai. schimbarea accentelor în mecanismul de garantare a bunastarii a vizat dezetatizarea securitatii sociale si un grad mai mare de responsabilizare a societatii. Descarcarea treptata a statului de functii sociale a corespuns principiu care în acelasi timp principiului în politica de subsidiaritatii.Noua problema sociala". cât mai aproape de cetatean.jos" posibil. În principal. Declinul sever din anii`70 si contestarile puternice care au urmat tradau o multipla criza: o criza financiara. Institutul European.. larg acceptat presupune transferul responsabilitate si adoptarea deciziilor cât mai . Noua problema sociala. declansata aparent paradoxal . Cu alte cuvinte. Iasi. modelul Welfare State pare sa-si fi spus ultimul cuvânt.

dar sa creeze cadrul optim pentru ca aceste unitati sociale autonome sa poata sa functioneze eficient. evitarea posibilelor abuzuri administrative ale statului si pe de alta parte un risc diminuat de manipulare a resurselor destinate bunastarii sociale în scopuri politice. Una din consecintele tendintei de reducere a efortului social bugetar a fost aparitia pluralismului bunastarii.. pe de o parte.state dependency culture") a fost intens si motivat criticata de Noua Dreapta. a ceea ce s-a numit cultura dependentei de stat (. locale. eventual familiile si indivizii însisi în procesul de gestionare a problemelor care-i privesc direct.. datorita .mix public-privat" în ceea ce priveste finantarea serviciilor destinate comunitatii si.este de dorit ca statul sa nu substituie structurile sociale mai mici. regionale.efectului de bumerang" pe care îl produce: cu cât statul 237 . pe fondul expansiunii statuluiprovidenta în anii`50-60. adica a unui . în general vorbind. Dezvoltarea. a securitatii sociale. Aceasta cointeresare a sectorului privat si a celui tertiar (nonprofit) în probleme de bunastare înseamna..

permeabilizarea" frontierelor. Mai recent.americanizarea" culturala a lumii sau strict de integrarea politica europeana. Am afirmat în cuprinsul lucrarii ca tendintele consacrate de globalizare si de extindere a paradigmei neo-liberale în societatea contemporana sunt nu numai compatibile ci si reciproc dependente. fie ca e vorba de mondializarea capitalului. în anii`80 a aparut în Statele Unite si Marea Britanie conceptul-replica de workfare. internationalizarea crescânda a intereselor. de . profesorul american Lawrence Mead vorbeste chiar despre Work Enforcement. desemnând bunastarea întemeiata pe munca si nu pe bunavointa statului. O astfel de lume globala (satul planeta) nu 238 . Din acest motiv. înseamna pâna la urma disolutia autoritatii absolute a statelor nationale si . adica necesitatea stimularii muncii prin conditionarea acordarii beneficiilor sociale de prestarea unei activitati în folosul comunitatii (Mead.. concept specific Noii Drepte. 1997).ofera mai mult celor cu venituri mici (prin redistribuirea resurselor publice). cu atât motivatia oamenilor de a munci scade si cererea de welfare va fi mai mare.. Într-adevar.

. Consecintele corespund asadar urmatoarelor tendinte: contestarea statului-providenta.. trebuie spus ca Uniunea Europeana a devenit o entitate suficient de bine definita pentru a pastra în interiorul ei o cultura a bunastarii si un sistem propriu de organizare politico-economica. Prin urmare. respectiv a capitalului multinational. modelul european (inclusiv dimensiunea sa sociala) trebuie luat în considerare ca model de referinta pentru 15+10 state ale lumii. care realizeaza împreuna circa 37% din 239 . la rândul lor generatoare de integrare si convergenta atât pentru statele membre cât si pentru cele care îsi negociaza deja aderarea..refluxul" proprietatii de stat si extinderea sectorului privat. în care principiile si valorile fundamentale cu care se opereaza sunt preluate din modelul în democratiilor planul politicii liberale sociale de statavansate. revizitarea conceptului natiune. dezvoltarea societatii civile si .revolutia comunitatilor locale". Cu toata convergenta pe care o presupune globalizarea (ai carei principali promotori ramân incontestabil nord-americanii).poate functiona decât într-un cadru liberal.

bazate pe liberalismul politicilor economice. deschiderea si competitivitatea europeana. abia spre finalul deceniului aparând semnele unei astfel de conceptii. Eficienta.pompieristica". sunt asociate cu o preocupare constanta pentru parametrii vietii sociale. populista si . care asteapta un nou val 240 . în special în învatamânt. de acompaniere a politicii economice.produsul mondial desi nu reprezinta decât 8% din populatia lumii. sanatate si pensii. preocupare ce face ca Europa sa fie continentul cu cea mai solida traditie în jurisdictia securitatii sociale. În acest fel devine limpede ca politicii sociale i-a fost atribuit un rol secundar. pentru a da satisfactie anumitor grupuri contestatare sau pentru a compensa unele efecte ale restructurarii economiei.. este evident ca masurile adoptate în anii`90 nu corespund decât în mica proportie unei strategii coerente de reforma sociala pe termen lung. politicile sociale au fost decise într-o maniera haotica. caracterul dominant fiind acela de politica pasiva. În ceea ce priveste politica sociala din România. de pe o zi pe alta. De cele mai multe ori.

de scumpiri pentru a acorda o indexare cu câteva procente a veniturilor. greva foamei.obisnuitele" greve care paralizeaza productia. scutiri. 241 .. transportul sau alte servicii publice fundamentale (si care.în strada" unele facilitati.nu vor înceta decât dupa rezolvarea integrala a revendicarilor") pâna la blocarea drumurilor nationale. De la . subventionari sau cresteri salariale prin forme radicale de protest este mai încetatenit la noi decât oriunde în Europa. autoincendierea sau. toate aceste forme organizate sau spontane de protest au adus pagube imense economiei. dimpotriva. amânari. . Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca rezistenta la schimbare a societatii românesti a fost mai acerba decât în alte tari. ca aceasta atitudine de împotrivire a fost încurajata la începutul anilor`90 prin repetatele cedari si compromisuri guvernamentale (de dragul procentelor electorale) iar obiceiul de a revendica si de a obtine . suportate finalmente de întreaga populatie... mineriadele. luarea ca ostateci a directorilor. conform liderilor sindicali. a excesului de zel.

Întemeiata pe educatie. având ca cu politica compatibilizarea standardele comunitare în toate domeniile de activitate. Este.orice abordare trebuie facuta în context european. momentul sa se înteleaga ca inclusiv în politica sociala . Tema sincronismului este mai actuala ca oricând.asta merge la ei. dar la noi nu se poate". 242 .reteta" care ar putea moderniza în timp util societatea noastra. singura .. luându-se ca repere criteriile si tendintele exprimate la nivelul continentului si renuntându-se la traditionala scuza . pe baza unor eficiente demersuri politice si de constientizare sociala. apropiind-o de principiile.Este momentul ca România sa asume cu fermitate. pe prioritatea absoluta acordata drepturilor omului si pe preocuparea orientare pentru bunastare dominanta sociala.. valorile si standardele Uniunii Europene. administrativa si socio-culturala. optiunea liberal-europeana. solutia liberal-europeana provoaca România la un efort de accelerata modernizare economica. pe respectul fata de lege si fata de proprietatea privata. de asemenea. pe programe de investitii si modernizare tehnologica.

Nimeni nu poate nega ca prioritatea momentului o constituie depasirea crizei economice. 243 . a conditiilor de locuit si a conditiilor la locul de munca nu poate decât facilita proiectul general de transformare a societatii românesti spre modelul liberaleuropean. centrata pe ideea modernizarii si dezvoltarii sociale în sensul ameliorarii indicatorilor educationali. încheiem prin a afirma ca o politica sociala activa. a celor de sanatate publica. Totusi.

Bucuresti. Roger. CLARKE. Humanitas. Londra. F. Nicholas. 1995. 5. Ralf. 1994. Londra. Conflictul social modern (Eseu despre politica libertatii). BOCANCEA. Iasi. Comparing Welfare States: Britain in International Context. 3. Bucuresti. BARR. 1994. The Impact of Parties on Public Expenditures. 1996. LOADER. John. 1. Bucuresti. Humanitas. Capitalism contra capitalism.BIBLIOGRAFIE ALBERT. Ed. 4. Routledge. 1993. Elemente de asistenta sociala. BURROWS. 1982.. Michel. NEAMTU George. Cristian. Brian. Sage Publications. 1999. 2. Sage Publications. Polirom. 7. Ed. Ed. DAHRENDORF. COCHRANE. CASTLES. Towards a Post-Fordist Welfare State?. G. Londra. 6. 244 . Allan. Pietele fortei de munca si politica sociala în Europa Centrala si de Est.

1991. 1996. Polity Press. 1979.. Francis. Vremea. Limitele certitudinii. The Three Worlds of Welfare Capitalism. martie 1994. 9.8. Peter. New Brunswick. The Development of Welfare States in Western Europe. Ed. Edimpress. Istoria politicilor sociale. Bucuresti. Bucuresti. 16. ESPING-ANDERSEN. Cambridge. Welfare State in Transition (National Adaptations to Global Economies). 1996. ESPING-ANDERSEN. Milton.. 1996. GEORGE. 1995. STAHEL. FRIEDMAN. GIARINI. 10. Paris. 245 15. FLORA. Vic. Capitalism si libertate. Nicolas. European Welfare Policy (Squaring the Welfare Circle). GOUGH. The Political Economy of the Welfare State. Londra. Sage Publications. Macmillan. Iasi. 17. TAYLOR-GOOBY. DEMIER. 11. 14. 13. DUFOURQ. I. Ed. . Londra. Macmillan. 1998. Orio. Londra. Gosta. FUKUYAMA. Gosta. 1994.Securite sociale: le mythe de l`assurance" în Droit social. . Peter. 1985. Francis. Bucuresti. Enciclopedica. Institutul European. Walter. Sfârsitul istoriei ?. 12.

HASENFELD. Michael. 20. 1981. A. 1995. 1993. HEIDENHEIMER. Stephan. 23. 26. Michael. Blackwell. New Brunswick. Prentice Hall. 1996. St. Social Welfare: Structure and Practice. Social Policy: A comparative 19. Allan. 246 . Routledge. Macmillan Press. Citizens` encounters with welfare state bureaucracies.. LAVALETTE. 1995. HILL. Towards a European Welfare State. Analysis.18. PRATT. David. New York . Sage Publications. HILL. HANTRAIS. 21. Linda. J. A.J. Social Policy in the European Union. Londra. Sage Publications. LEIBFRIED. 1993. HEIDENHEIMER. MACAROV. 1997. 1987. 24. Oxford. Understanding Social Policy. Social Policy: A Conceptual and Theoretical Introduction. Londra. 1990. 22. Michael. Martin`s Press. Londra. Yeheskel. Education and social security entitlements in Europe and America. 25. Londra. Prentice Hall.. New York. Comparative Public Policy. Londra.

. Politica sociala si tranzitie la economia de piata în România. Bucuresti. 29. 1999. politicilor sociale. editura Universităţii Babeş-Bolyai. From Welfare to Work (Lessons from America). MIHUT.. MARGINEAN. MUNGIU. 2002. Martin`s Press. 1994. Bruno. Liliana. 247 . Ed. O`CONNOR. Citizenship and Social Class. Ed. 1996. 32. MEAD. The Fiscal Crisis of the Welfare State. MARSLAND. Bucuresti. J. 33. Humanitas. Londra. Welfare or Welfare State? (Contradictions and Dilemmas in Social Policy). Ioan. Macmillan Press. Valentin. Bucuresti. 34. 31. Modele de politici sociale/Models of Social Policy. Cluj-Napoca. Didactica si Pedagogica. 1995.. David.27. 30. 1950. Introducere în studiul 28. Londra. St. 1973. Românii dupa`89 (Istoria unei neîntelegeri). LAURITZEN. 1997. New York. Alina. CIDE. NAUMESCU. The IEA Health and Welfare Unit. Londra. H. T. Lawrence M. MARSHALL.

Dumitru. Ed. Social Security: DC. 42. Regulating the Poor: the Functions of the Public Welfare. R. Fundatiei pentru Studii Europene. 1999. .. 248 . POENARU. PAUN. New York. T.35. Finanţe publice.. Spatiul social al tranzitiei. CLOWARD. Pierre. 38. Institutul European. OFFE. 43. Nicolae. Contradictions of the Welfare State. Polirom. 1972. Ed.. editura 39. 1985. PIVEN. ALL. Washington Brookings Institution. R. Cluj-Napoca.Did capitalists shape social security?" în An. Cambridge. Didactică şi Pedagogică. Rev. Sociol. E. ROSANVALLON.. 1982. Noua problema sociala. 1998.. AMENTA. Ed. 41. 1984.. 2003. 37. 1999. Iasi. Perspectives Joseph for A. Iulian.. 1998.. MIT Press. Reform. PECHMAN. VĂCĂREL. Istoria constructiei europene. Bucuresti.. 36. Bucureşti. Random. Iasi. C. Politica sociala si indicatori sociali. SKOCPOL. SANDU. M. 40.

VLĂSCEANU. Harold. 2005. Politici sociale în România. Ed. . 45. Bugetul statului şi agenţii economici. 249 49. ZAMFIR. Calif. 1997. Politici sociale: România în context european. Ed. 1975. Dicţionar de sociologie. WILENSKY. IIS. Bucureşti. Bucuresti. WILENSKY.44. Teodora. The Welfare State and 47. Calif. Harold. Comparative Social Policy: Theory. Alternative. 46. Expert. Press. Bucuresti. 48. 1999. Bucuresti. VÂŞCU BARBU. Methods. Catalin. Equality: Structural and Ideological Roots of Public Expenditures. 1997. Press. Iaşi. Elena. Catalin. ZAMFIR. Lazăr şi ZAMFIR. Comisia Nationala pentru Statistica. ZAMFIR. Cătălin (coordonatori). 1995. editura Didactică şi Pedagogică. 50. editura Polirom. Univ. 1985. Findings. Alte surse Anuarul statistic al României. Univ.

60. 62. Washington DC. Legea învatamântului. Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor. Legea asigurarilor sociale de sanatate. Business Central Europe. 1999.27. Raportul Comisiei Europene. Macropaedia. 65. Social Security Programs Throughout the World. 1989. 56. 1998.II. 64. 63. Legea privind salarizarea demnitarilor si a personalului bugetar. 250 . 1997. Statutul personalului didactic. 1993. 1997. Social Security Programs Throughout the World. vol. 55. 58. 1997. US Department of Health and Human Services. Legea privind somajul. 1993. Legea tichetelor de masa. 1999. Rapoartele OECD din perioada 1990-1998. nr.51. The New Encyclopaedia Britanica. Le Grand. 61. 57. 52. 1997. 1995. Londra. 59. 53. 1990. 1994. Departamentul securitatii sociale al Statelor Unite. 54. 1995. 1991. 1998. Legea învatamântului.

251 .

46) Cheltuielile pentru securitate socială (p. 15) • • Statul bunăstării şi securitatea socială (p. 15) • fundamentale şi instituţii implicate în structurarea politicilor de protecţie şi securitate socială Conceptul general de politică socială şi politicile sociale sectoriale (p. 43) Sistemul asigurărilor sociale (p. 22) Noua problemă socială (p. 11) Concepte (p. 55) • Clasificarea cheltuielilor pentru securitate socială (p. 35) Implicaţii politice ale reformei sociale (p. 28) • • • Sistemul asistenţei sociale (p. 3) Conceptul de „calitate a vieţii” (p. 28) Politica asigurărilor. 8) Politici menite să asigure protecţia socială (p. între considerente sociale şi constrângeri economice (p. 19) Dimensiunea socială a integrării europene (p.CUPRINS Introducere (p. 58) 252 .

• Locul cheltuielilor pentru securitate socială în bugetul public (p. 58) Finanţare (surse ale finanţării) (p. 84) Modelul conservator (p. 96) • • • Concluzii (p. 69) • • • • Dezvoltarea comunitară – către o nouă strategie de creare a bunăstării (p. 61) Cheltuieli pentru ajutorul de şomaj şi alocaţia de sprijin şi impactul lor (p. 66) Cheltuieli pentru asistenţa socială şi impactul lor (p. 104) Bibliografie (p. 74) Anii ’80: Criza sistemului WS (p. 115) 253 . 111) Cuprins (p. 70) • • • 1947 – 1973: „The Golden Age” (p. 78) Reforma statului bunăstării sub influenţa Noii Drepte (Thatcher – Reagan) (p. 59) Influenţa categoriilor de cheltuieli pentru securitate socială asupra economiei (p. 92) Modelul liberal (p. 82) Modelul social-democrat (p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful