____________________________________________________________________ECONOMIA COMERTULUI

Fundaţia Universitară Alma Mater – Universitatea Alma Mater din Sibiu Facultatea Stiinte Economice, Sociale si Juridice Bacau Departamentul Stiinte Economice şi Juridice

ECONOMIA COMERTULUI - suport de curs -

AUTOR
Lector univ. dr. Vasile FLOREA

2010- 2011 CAPITOLUL I.

ECONOMIA COMERTULUI

LOCUL ŞI ROLUL COMERŢULUI IN ACTIVITATEA ECONOMICA ŞI SOCIALA

1.1. NOTIUNILE DE DISTRIBUTEE ŞI COMERT Economia nationala este cel mai complex organism social, in cadrul caruia se desfaşoara un ansamblu de activitati de productie, distributie, circulatie şi consum, istoriceşte determinate şi care sunt generate de diviziunea naturala şi sociala a muncii. DISTRIBUTIA poate fi definita ca sistemul de forme institutionalizate, organizat sub forma unei retele, menite sa asigure deplasarea marfurilor sau serviciilor din sfera producerii lor catre consumatorul final, urmand un contact direct şi permanent intre partenerii implicati, astfel incat procesul in ansamblu sa se desfaşoare in conditii optime. Distributia marfurilor, moment al reproductiei largite, al carei obiect de activitate il reprezinta transferul bunurilor materiale din sfera productiei in cea a consumului, cuprinde: ■ distributia mijloacelor de productie, destinate consumului productiv distributia bunurilor de consum, destinate consumului individual. Distributia acestor bunuri genereaza multiple raporturi şi acte de schimb care se realizeaza pe principiul vanzarii - cumpararii prin intermediul banilor. In practica economica, distributia marfurilor are ca sfera de cuprinde urmatoarele domenii: ■ comertul en gros interindustrial (fosta aprovizionare tehnico materiala); ■ valorificarea produselor agricole; ■ comertul interior; ■ comertul exterior. COMERTUL reprezinta o categorie economica, proprie productiei de marfuri, care exprima relatiile economice ce se stabilesc intre oameni in cadrul schimbului de marfuri şi de activitati. Comertul a aparut odata cu autonomia producatorilor, cu cea de-a treia diviziune sociala a muncii, care corespunde cu aparitia negustorilor, ca o clasa ce nu se mai indeletniceşte cu producerea, ci numai cu schimbul marfurilor produse de altii, şi odata cu aparitia banilor metalici (moneda batuta), care faciliteaza realizarea schimbului, prin descompunerea lui in acte - vanzarea (marfa-bani) şi cumpararea (bani-marfa) ce pot fi separate in timp şi spatiu. Comertul este activitatea de mijlocire a schimbului, separata de productia propiu-zisa, avand ca functie principala infaptuirea distributiei marfurilor potrivit relatiei: bani-marfa-bani (B-M-B). Comertul ca forma de schimb a marfurilor reprezinta o necesitate obiectiva, deoarece existenta productiei de marfuri, determinata pe de o parte, de existenta mai multor forme ale proprietatii asupra mijloacelor de productie şi asupra produselor muncii, in mod obiectiv, impune mentinerea tuturor categoriilor economice specifice, şi anume: marfa, pret, bani, comert etc. 1.2. ROLUL şI FUNCTIILE DISTRIBUTIEI IN ECONOMIA DE PIATA Distributia reprezinta o ramura distincta a economiei nationale ce face parte din sfera muncii productive, este unul din momentele reproductiei sociale şi are ca obiect de activitate transferul bunurilor materiale din sfera productiei in cea a consumului.

-2 -

ECONOMIA COMERTULUI

In cadrul acestui circuit (producator - consumator final), distributiei li revin functii specifice, dintre care cele mai importante sunt: ❖ Functia de disponibilizare vizeaza aducerea produsului in fata consumatorului in momentul in care acesta are nevoie de el, in locuri accesibile, intro modalitate care sa permita trecerea rapida a produsului in posesia sa. ❖ Functia de informare care priveşte fluxul de informatii al intreprinderii in dublu sens: de la producator la consumator (serviciile prestate de distributie pentru a pune bunurile la dispozitia utilizatorului final) şi de la client spre producator (noi piete potentiale, probleme curente ale comercializarii, activitatea concurentei). ❖ Functia de creare de cerere se realizeaza prin acordarea de servicii comerciale, prin asigurarea unui nivel corespunzator de servire a clientilor, prin utilizarea metodelor de convingere in sensul achizitionarii produselor firmei respective. Serviciile comerciale pot reprezenta un determinant pentru cumparator, in special atunci cand include servicii de reparatii şi intretinere, facilitati privind returnarea şi schimbarea marfurilor, extinderea creditului asupra cumparatorului sau livrarea rapida. Prin asigurarea unui nivel de servire corespunzator se intelege activitatea desfacerilor in scopul reducerii efortului depus de cumparator pentru achizitionarea produselor necesare satisfacerii trebuintelor personale. Acesta poate circumscrie: localizarea punctelor de desfacere cu amanuntul, existenta unui sortiment disponibil in fiecare punct de desfacere, amenajarea interioara a magazinului in scopul sporirii eficientei cumparatorului etc. ❖ Functia de gros consta in a cumpara marfuri, in mod continuu şi in cantitati importante, de la producatori sau importatori, in a stoca aceste marfuri pentru a aproviziona la cerere, utilizatorii profesionali (comercianti, industrial, meşteşugari etc.). Prin urmare, grosistul nu satisface nevoile consumului individual (personal). De altfel, se intampla ca grosistul sa nu existe, dar functia insaşi ramane, fiind asigurata, in acest caz, de catre producator in contact direct cu detailistul. Grosistul indeplineşte urmatoarele functii principale: - cumpararea ferma in mari cantitati de produse (dispune de mijloace de transport şi depozite adecvate); - selectia marfurilor in vederea constituirii unei oferta diferitelor categorii de clienti; stocajul produselor intre perioada de fabricatie şi momentul cand sunt cerute de catre consumatori sau utilizatori; formarea sortimentului comercial in functie de necesitati ferme ale comertului de detail; - revanzarea implicand formarea, mentinerea şi dezvoltarea unei clientele. Comertul de gros ocupa deci un loc important intre productie şi consum, rolul sau armonizator fiind cu atat mai accentuat cu cat productia şi consumul sunt sezoniere sau cu cat se intensifica procesul de concentrare a comertului de detail prin aparitia marilor magazine de specialitate (cu o oferta de marfuri foarte diversificata). ❖ Functia de detail consta in aprovizionarea cu diferite marfuri pentru a le revinde consumatorului final. Comertul de detail reprezinta veriga finala a distributiei prin care se realizeaza contactul cu consumatorul. Diversitatea sa de forme de organizare evidentiaza cele doua functii principale pe care le indeplineşte: cumpararea şi revanzarea. Detailistul cumpara marfuri intr-o diversitate sortimentala care sa acopere nevoile consumatorilor, ele la randul lor fiind foarte variate. A revinde clientelei inseamna nu numai sa puna marfurile la dispozitia acesteia, ci, in egala masura, sa-i furnizeze anumite servicii: sfaturi in procesul alegerii marfii dorite, livrarea la domiciliu, serviciu post - vanzare etc. 1.3. ROLUL ECONOMIC şI SOCIAL AL COMERTULUI

-3 -

ECONOMIA COMERTULUI

Obiectul activitatii comerciale il constituie marfa şi operatiunile de vanzare -cumparare aferente ei. Pentru a raspunde in egala masura atat intereselor producatorilor de marfuri cat şi celor ale cumparatorilor, comertul trebuie sa indeplineasca un rol economic şi social bine precizat, care se concretizeaza intr-o serie de functii specifice. Rolul sau functiile economice ale comertului vizeaza in principal mişcarea fizica a marfurilor şi procesele complexe de vanzare - cumparare ale acestora, in timp ce rolul sau functiile sociale sunt legate de satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei. I. Functiile economice ale comertului 1) Functia de realizare a marfurilor caracterizeaza insuşi continutul activitatii comerciale. Prin functia de realizare a marfurilor, adica prin vanzarea lor catre consumatori, comertul recupereaza in forma baneasca, cheltuielile materiale şi cele de munca vie efectuate in procesele de productie şi distributie, asigurand astfel premisele necesare pentru realizarea complexului de operatii (un nou ciclu economic). Functia de realizare a marfurilor asigura nu numai o circulatie monetara sanatoasa (preturile finale la care se vand marfurile contin elemente de valoare datorate bugetului statului (impozite indirecte) şi profitul cuvenit participantilor la proces) dar şi dezvoltarea şi diversificarea activitatilor economice şi sociale. Functia de realizare a marfurilor , in functie de modul in care ea se indeplineşte, influenteaza durata noilor cicluri economice, cunoscut fiind faptul ca timpul de circulatie constituie o importanta componenta a acestora. Modificarea dimensiunilor şi structurii unui ciclu economic se obtine prin: accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor, scurtarea cailor de distributie şi promovarea formelor rapide de vanzare. Realizarea acestei functii presupune asigurarea unei depline concordante intre masa şi structura marfurilor aduse in circulatie şi necesitatile reale de consum ştiut fiind faptul prin vanzare marfurile se realizeaza nu numai ca valori economice dar şi ca valori de intrebuintare (satisfacerea unor nevoi de consum). Rolul acestei functii sporeşte in importanta pe masura creşterii şi diversificarii productiei bunurilor de consum, ridicarii puterii de cumparare şi accentuarii exigentelor cumparatorilor. 2) Functia de echilibrare a ofertei cu cererea de marfuri. (a)Realizarea acestei functii presupune in primul rand studierea continua a evolutiei cererii de marfuri (volum şi structura in timp şi spatiu), astfel incat pe aceasta baza comertul sa exercite o influenta corespunzatoare asupra productiei pentru a o determina sa se adapteze la nevoile de consum. Aceasta influenta se realizeaza prin: - contractele economice incheiate intre comert şi productie; - participarea specialiştilor din comert la elaborarea standardelor de calitate şi la omologarea produselor. (b)Realizarea acestei functii face ca pe de alta parte, comertul sa caute sa influenteze consumul pentru a-l ridica la nivelul posibilitatilor tot mai largi care decurg din continua dezvoltare şi perfectionare tehnologica a productiei. Lipsa unei legaturi directe intre productia fizica şi consumul propiu-zis obliga comertul (ca factor de echilibru) sa acumuleze şi sa pastreze cantitati importante de marfuri, sub forma de stocuri cu care sa satisfaca cererea pe distanta şi intervalul de timp ce despart productia de consum. Echilibrul intre oferta şi cererea de marfuri vizeaza nu numai ansamblul economic national, dar şi fiecare zona geografica in parte, cu importante implicatii in profil teritorial. ■=> In actiunea de prevenire a dezechilibrului posibil intre cererea şi oferta de marfuri, comertul desfaşoara o serie de activitati specifice precum: - studierea continua a cererii de marfuri a populatiei şi cunoaşterea preferintelor acesteia in vederea influentarii productiei de bunuri de consum;

-4 -

ECONOMIA COMERTULUI

- urmarirea atenta a stocurilor proprii de marfuri (existente deja in reteaua comerciala) in scopul cunoaşterii cantitatilor şi sortimentelor necesare pe fiecare grupa de marfuri; - distributia judicioasa a fondului de marfa in spatiu şi timp, tinandu-se cont de particularitatile teritoriale ale cererii populatiei şi de specificul fiecarui sezon sau perioade din an; - asigurarea ritmicitatii proceselor de aprovizionare, prin intermediul contractelor economice şi prin mentinerea unui contact permanent cu furnizorii traditionali; - informarea curenta a producatorilor despre cererea potentiala, precum şi a consumatorilor despre produsele ce urmeaza a fi introduse in circulatie, actiune dublata de orientarea cererii spre anumite sortimente pentru care exista conditii mai bune de productie şi facilitati de desfacere. => Trebuie avut in vedere de asemenea ca raportul dinte cererea de marfuri şi oferta este o conditie esentiala pentru mentinerea echilibrului financiar, monetar şi valutar. Daca oferta nu corespunde cererii ca volum şi structura, exista riscul sa ramana marfuri nerealizate, disponibilitati baneşti nefolosite şi o parte din cererea de marfuri sa ramana nesatisfacuta. 3) Functia de organizare a mişcarii marfurilor este o functie economica a comertului impusa de faptul ca productia este separata de consum, atat in spatiu cat şi in timp. Satisfacerea consumatorilor şi desfacerea marfurilor presupun o deplasare obligatorie a acestora de la locurile de productie la cele de consum, in volumul, sortimentul şi in momentul in care se manifesta cererea populatiei. In conditiile economiei de piata, prin organizarea mişcarii marfurilor, comertul infaptuieşte distribuirea echilibrata a fondului de marfa in profil teritorial şi pe sisteme comerciale, printr-un mecanism specific de autoreglare bazat pe concurenta şi pe obtinerea de profit. 4) Functia de productie, legata de pregatirea marfurilor pentru vanzare, reprezinta de fapt o continuare a procesului de productie in sfera circulatiei. Pregatirea marfurilor pentru vanzare consta in sortarea sau gruparea acestora dupa anumite criterii, alcatuirea sortimentului comercial ce urmeaza a fi oferit consumatorului, finisarea aspectului exterior, divizarea cantitativa in anumite proportii, ambalarea şi preambalarea etc. Aceste operatiuni conditioneaza procesul de comercializare putand influenta volumul şi structura desfacerilor de marfuri.
II. Functiile sociale ale comertului. In completarea rolului sau economic, comertul indeplineşte şi o serie de functii cu caracter social, reprezentand un fenomen economico-social ce nu poate fi rupt de viata şi activitatea oamenilor. l.Functia de aprovizionare cu marfuri a populatiei. Prin contactul direct şi permanent cu masa larga a cumparatorilor, comertul este in masura sa cunoasca operativ nu numai trebuintele de ordin financiar, dar şi pe cele de ordin estetic, spiritual şi cultural ale populatiei. El poate şi trebuie sa vina in intampinarea acestor cerinte, oferind o gama cat mai diversificata de marfuri, de calitate superioara - solutia in acest sens fiind specializarea unitatilor comerciale (obiect de activitate ) ca şi extinderea şi diversificarea serviciilor post-vanzare. 2.Functia formativ-educativa - vizeaza modelarea cumparatorilor şi a gusturilor acestora, orientarea lor catre acele sortimente de marfuri care raspund cerintelor unui mod de viata civilizat. Un important rol in acest proces revine reclamei comerciale care trebuie sa fie activa (nu agresiva), stimulatoare (nu incitanta) şi corecta (nu derutanta). Actiunea educativa asupra cumparatorului are in vedere formarea unui comportament economic adecvat economiei de piata. Formarea sitului economic al

-5 -

una din parti işi fundamenteaza existenta pe exercitarea unei activitati comerciale.ECONOMIA COMERTULUI cumparatorilor se gaseşte intr-o relatie directa cu nivelul de cultura şi civilizatie şi trebuie orientata catre un consum rational. in cazul in care prin natura sa.cu conditia ca respectivele -6 - . desfaşurate in conditii civilizate. practicarea unor forme şi metode adecvate de vanzare. in functie de formula utilizata (de exemplu scrisoarea de schimb) sau de obiectul activitatii (de exemplu. Succesul afacerilor trebuie sa se bazeze in primul rand pe ridicarea activitatilor economice la un nivel superior. etc. Unele dintre aceste acte sunt considerate comerciale si atunci cand autorii. Activitatea acestora consta in a interveni intre cumparator si vanzator. Deci. Literatura de specialitate distinge urmatoarea structura a actelor de comert: • acte de comert naturale. Actele de comert naturale . efectuat in vederea revanzarii sau inchirierii marfurilor respective.sunt reprezentate de acele activitati care prin ele insele reprezinta comert. 3. fie transformate. pentru a reprezenta un act de comert. pe competenta şi competitivitate. este suficienta pentru a constitui un act de comert. curtierii. Activitatile interpuşilor dintre participantii la tranzactiile comerciale. care sunt excluse din cadrul actelor comerciale. dand profilul profesiunii celor implicati in realizarea lor. In cadrul acestei categorii sunt cuprinse şase tipuri de acte comerciale si anume: 1.1. pentru a-i pune in relatii si pentru a le facilita realizarea tranzactiilor impuse de transferul marfurilor ce formeaza obiectul actului de vanzare-cumparare. In mod exceptional. Mentionam ca o singura operatiune de cumparare. presupune intentia realizarii unui beneficiu. Actul de cumparare trebuie sa se refere la marfuri sau la alte valori. Functia de afirmare a principiilor de concurenta loiala . pe cinste şi corectitudine. • acte de comert formale. cum ar fi: brokerii.ce face referire la producatorii de marfuri. Marfurile cumparate pot fi revandute sau inchiriate fie in starea in care au fost achizitionate. Actul de cumparare. A. Exceptie fac operatiile care se refera la tranzactiile imobiliare. 2. nefiind necesar sa existe neaparat o repetitie a acesteia. CAPITOLUL II. 3. efectuata in scop lucrativ. ele avand un alt regim juridic. Pentru aceasta activitate acesti agenti percep un comision ce reprezinta baza existentei lor si in acelasi timp o sursa de profit. comercianti dar şi la cumparatori. ca titlurile de renta. vanzarea trebuie sa aiba ca obiect marfuri cumparate cu intentia e a fi revandute. Totalitatea cumpararilor de marfuri in vederea revanzarii sau inchirierii lor . Transformarea materiilor prime in obiecte de consum .are ponderea cea mai ridicata. poate fi calificat drept act de comert si un act care a avut loc intre noncomercianti. brevetele de inventie. Aceasta face ca in unele cazuri vanzarea anumitor produse sa reprezinte un act civil pentru unul din parteneri si un act comercial pentru celalalt partener. Concurenta loiala intre comercianti este in beneficiul cumparatorilor şi implica o atitudine plina de solicitudine. operatiunile bancare publice) realizeaza operatiuni de schimb care privesc transferul titlului de proprietate in scopuri lucrative. fie fasonate si puse in functiune. ştiintific determinat. ACTELE DE COMERT Actul de comert reprezinta o actiune realizata in procesul exercitarii unei profesiuni comerciale. • acte de comert potrivit teoriei accesoriei. ACTELE DE COMERT şI COMERCIANTUL 2.

etc. -7 - . reprezinta pretul capitalurilor imprumutate. agentiile de turism. in cumpararea diverselor mijloace imobiliare. reprezentari in justitie. birourile de afaceri. cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale. Activitati diverse . Un asemenea mestesugar cauta sa-si asigure traiul cotidian si mai putin sa realizeze un beneficiu. etc.este inclusa in categoria actelor de comert.operatiunile realizate sub forma scrisorii de schimb sunt considerate de catre codul comercial ca acte de comert. 5. masini. B. Actele de comert in virtutea teoriei accesoriei Aceasta grupa cuprinde toate operatiunile ce se refera la acte care.Agentul A (comerciant sau nu) datoreaza 10 milioane lei agentului B (comerciant sau nu) care la randul sau datoreaza o suma asemanatoare agentului C.care pot consta in cumpararea unui imobil pentru uzul personal sau chiar pentru exercitarea activitatii sale comerciale. In acest caz. Activitatea bancara .. Intr-o asemenea situatie. care efectueaza operatiuni variate in favoarea altor intreprinzatori (cumparari si vanzari de mijloace comerciale. Tot in aceasta grupa. Ele efectueaza operatiuni comerciale. spre pietele si locurile de transformare sau de consum prin grija transportatorilor. pentru asigurarea existentei sale. Actele de comert formale sau acte de comert pro forma (acte a caror substanta e generata de forma lor). toate pentru uzul sau personal. Exemplu: . etc. Drept urmare. 6. redactandu-se respectiva scrisoare de schimb. pentru aceasta fiind necesara o anumita repetabilitate. C. 4. nu sunt deci acte de comert transformarile efectuate de catre un meserias. care lucreaza cu concursul unui personal redus. respectivele comisioane si dobanzi reprezinta surse de profit pentru intreprinzatorii financiari.ca cele desfasurate de agentiile de schimb valutar.) sunt considerate acte de comert naturale. o singura operatiune nu constituie un act de comert.sunt considerate prin natura lor tot acte de comert In acest caz. Oricare ar fi calitatea semnatarului . la o data fixata suma de 10 milioane lei. investind mijloace cumparate pentru a fi inchiriate si utilizate de catre negustori. Principala activitate a bancilor consta in a aduna si concentra fondurile de la diversi particulari pentru a le pune la dispozitia industriasilor si comerciantilor. Activitatile de transport .datorie comerciala sau nu . cinematografele. in fond. care efectueaza astfel acte de comert aducatoare de profit.comerciant sau nu . Concluzii: In virtutea celor prezentate putem concluziona ca intreprinzatorul comercial poate efectua in cadrul activitatii sale: ♦ acte civile . Este vorba de o categorie restransa de operatiuni si anume cele realizate sub acoperirea sau prin intermediul "scrisorilor de schimb ". varsamantul acoperind in acest caz stingerea sau achitarea a doua datorii. pur civile prin natura lor.ECONOMIA COMERTULUI transformari sa fie efectuate de catre o intreprindere care are drept scop asigurarea unui anumit beneficiu din realizarea acestor operatiuni. O asemenea operatiune se va cere in scris. care. se pleaca de la premiza ca marfurile sunt orientate si expediate la punctele de productie. cum ar fi teatrele.sau natura cauzei angajamentului . agentul B poate cere agentului A sa plateasca agentului C.. sunt cuprinse si activitatile intreprinderilor de spectacole publice. iar prin natura lor. incasarea unor creante. etc. intrucat pentru respectiva activitate percep anumite comisioane si dobanzi. devin comerciale daca sunt facute de catre un comerciant.

COMERCIANTUL.fabricatia . a unui computer. dubioase prin comportament.ECONOMIA COMERTULUI ♦ acte comerciale . b) Comertul bancar . De asemenea. pentru a fi considerat comerciant. Potrivit acestui criteriu se disting: ♦ comertul propriu-zis ♦ comertul bancar. un agent economic trebuie sa indeplineasca potrivit Codului Comercial.2.consta in a colecta. ❖ stabilirea incompatibilitatilor. urmatoarele conditii: ♦ sa realizeze acte de comert in mod obisnuit. acest tip de comert a luat o amploare deosebita. sa impiedice patrunderea in cadrul ramurii a unor persoane necorespunzatoare. DEFINIREA NOTIUNII DE COMERCIANT Notiunea de comerciant are in vedere persoana fizica sau juridica a carei profesie este comertul. precum si relatiile dintre intreprinzatorii insasi. a) Comertul propriu-zis . dintre intreprinzatori si consumatori. c) Comertul transporturilor .are in vedere totalitatea actelor de vanzare si cumparare a produselor naturale. ♦ sa transforme realizarea actelor respective in profesia sa de baza sau accesorie.). etc. transformate sau fabricate. a concentra si a pune la dispozitia comerciantilor fondurile provenite. Cunoasterea detaliata a structurii actelor de comert permite o noua clasificare a activitatilor de comert.exista un aparat comercial. ♦ sa actioneze in numele sau personal.cuprinde totalitatea actelor de comert care privesc operatiunile care asigura orientarea si deplasarea marfurilor din centrele de productie catre locurile de transformare sau punctele de vanzare. Deci. • operatiuni devenite acte de comert in virtutea teoriei accesoriei achizitionarea unei mobile de birou. toate tarile civilizate sau ingrijit sa-si asigure o legislatie specifica domeniului respectiv.distributia . in principal din depozitele clientilor. ♦ comertul asigurarilor. 2. sau nesanatoase.1.din grupa celor naturale sau a celor proforma (cumparari si revanzarii de marfuri. Restrictii cu privire la libertatea de a exercita diverse activitati comerciale Tinand seama de complexitatea activitatii comerciale. . schimbari de creante. Comertul respectiv cuprinde doua ramuri distincte care pot coexista in cadrul aceleiasi intreprinderi: . 2. In ultimul timp. prin extinderea creditului. O asemenea legislatie are menirea sa asigure statutul comerciantilor. legislatia are in vedere reglementarea relatiei dintre intreprinzatori si organele puterii publice. mijlocite de plata unei prime de asigurari. etc. ca parteneri si agenti de piata. ceea ce implica repetabilitatea operatiunilor respective.are in vedere toate operatiunile referitoare la actele de asigurare a unor riscuri. -8 - . Restrictii referitoare la persoanele care urmeaza sa efectueze acte de comert şi desfaşoara o activitate de comert In acest caz se ridica doua aspecte importante: ❖ determinarea si stipularea incapacitatilor. dupa obiectul afacerilor. care ar putea pune in pericol sanatatea publica. Din cadrul sistemului de restrictii prevazut de legislatie. prezentam doua mari grupe de restrictii si anume: A. ♦ comertul transporturilor. d) Comertul de asigurari .exista un aparat de productie.2.

indiferent de natura intreprinzatorului: comertul cu stupefiante. negustor de plante medicinale. etc. functionar public.ECONOMIA COMERTULUI Cu privire la incapacitati: Legislatia tarilor cu o economie de piata avansata stipuleaza ca nu au voie sa faca comert: ❖ persoanele afectate de interdictii legale. farmacist. statul instituind un aşa zis monopol legal Situatia respectiva poate fi intalnita in doua cazuri: a) In scopuri fiscale . reglementari speciale sau autosesizari. intre principalele obligatii stipulate cu privire la cei ce exercita actul de comert figureaza cele cu privire la organizarea sistemului de relatii. comertul cu lucruri de ocazie (consignatie).adica statul urmareste sa-si procure resurse financiare proprii prin intermediul vanzarii anumitor produse supuse monopolului. Activitati comerciale care se pot desfaşura pe baza unei autorizatii administrative speciale. cum ar fi: comertul cu arme. Obligatiile şi prerogativele comerciantului Obligatiile comerciantului Potrivit prescriptiilor Codului Comercial si ale prevederilor legislatiei din majoritatea tarilor cu o puternica economie de piata. etc. ❖ minorii sub 18 ani. baterea monedelor. etc. tigari. 2. 2. sau persoane alienate mintal. notar. este vorba de interdictii complete. etc. legislatia mai prevede separat si situatia cetatenilor straini care vor a desfaşoare o activitate comerciala. Restrictii referitoare la modul de organizare a diferitelor tipuri de comert. datorita faptului ca s-a constatat a fi foarte risipitori. -9 - . comertul cu timbre si efecte postale. Astfel. etc. ❖ persoanele care au suferit anumite interdictii judiciare. precum si activitatea magazinelor universale. Legislatia comerciala prevede ca un strain a carui sedere e autorizata in tara respectiva poate sa exercite o anumita activitate comerciala numai daca obtine in plus fata de actul sau de sedere si un act profesional care sa poarte mentiunea de "comerciant".). activitatea comertului mobil realizata prin intermediul camioanelor sau autobuzelor "magazin".2. activitatea intreprinderilor de spectacole. (desi mai nou se discuta de problema privatizarii si in acest domeniu). Sectoarele de comert reglementate şi controlate Aceasta restrictie priveste toate acele sectoare in cadrul carora activitatea comerciala se desfasoara sub restrictia respectarii unor conditii speciale. 3. produse care au la baza tehnologii privind recuperarea unor deseuri nocive. activitatea unitatilor de transport rutier si aerian. atestat sau o diploma (de exemplu. eliberate de catre un organ guvernamental. etc. b) Stabilirea unor obiective de interes general . cum ar fi: competenta profesionala a intreprinzatorului comercial. Adica. cum ar fi vanzarile de tutun. O asemenea situatie se intalneste in toate tarile membre ale Comunitatii Economice Europene. Branşe sau sectoare de comert a caror organizare este interzisa intreprinzatorilor particulari. Intr-o serie de tari occidentale. a agentiilor de voiaj. consemnata printr-un titlu. Cu privire la incompatibilitati: Legislatia stipuleaza ca exercitarea comertului este incompatibila cu realizarea concomitenta a unor profesii: avocat. responsabilitatea fiscala si calitatea de patron. Mai sunt cuprinse aici si alte ramuri de comert. comertul cu bijuterii. B. etc.cum ar fi: fabricarea pulberilor explozibile. magistrat. ca urmare a unor condamnari suferite pentru crime sau delicte fiscale si economice. servicii de asigurari. Se are in vedere in acest caz activitatea unitatilor ce comercializeaza bauturi alcoolice. activitatea brutariilor. In aceeasi categorie intra şi sectoare de comert interzise complet.2. supermagazine. prefecturi sau organe municipale. in carul activitatii comerciale se pot intalni restrictii si anume: 1. militar.

-10 - . orice intreprinzator comercial este obligat sa cunoasca si sa aplice prescriptiile Codului Muncii referitoare la contractul de munca. 2) Obligatiile fiscale. care au in vedere: ♦ plata impozitelor speciale. ce privesc sistemul de relatii in raporturile cu salariatii folositi. sau a regimului judiciar in cazul suspendarii unei plati. in cadrul carora locul principal revine taxei pe valoarea adaugata. cat şi pentru a se putea apara in cazul unor conflicte sau al aparitiei anumitor daune. ♦ taxele asupra cifrei de afaceri. contractelor de inchiriere a spatiilor in care se desfasoara actele de comert. In acest caz. ♦ deschiderea unui cont in cadrul unei banci. prin care sa se angajeze ca in cazul ivirii unor diferende sa accepte decizia unui arbitru desemnat. ♦ dreptul de a contesta anumite hotarari si invocarea in cadrul unor asemenea contestatii a probei cu martori. Intre acestea amintim: ♦ existenta de drept a calitatii de elector si posibilitatile eligibile in cadrul camerelor de comert si in cadrul tribunalelor de comert. ♦ suportarea consecintelor falimentului. ♦ posibilitatea de a acorda sau de a contracta in propriul interes.ECONOMIA COMERTULUI 1) Obligatii referitoare la respectarea sistemului de relatii specific fiecarei ramuri şi a modului e desfaşurare a activitatii comerciale Este vorba de obligatii privind: ♦ tinerea evidentelor primare si contabile. 3) Obligatii ce revin comerciantului in calitate de patron. evitand astfel cheltuielile de procedura. ♦ impozitele pe beneficiile comerciale. precum si conservarea tuturor documentelor comerciale. imprumuturi comerciale la un nivel nelimitat. ♦ posibilitatea de a beneficia de masuri speciale cu privire la urmarirea contractelor comerciale. ♦ posibilitatea inserarii in contractele sale a unei clauze de arbitraj. reglementarea timpului si natura muncii. a celor privind locatia de gestiune. respectiv lichidarea bunurilor intreprinderii. intocmirea si tinerea evidentei cartilor de munca. igiena si securitatea sociala. Prerogativele comerciantului (privilegii şi avantaje) Prerogativele comerciantului se refera in principal la o serie de drepturi prin care se statueaza posibilitatile acestuia atat de a actiona in interesul atingerii obiectivelor sale de afaceri. etc.

de credit. trebuie sa se aiba in vedere transformarile pe care le cunoaste societatea in perioada analizata si in perspectiva. constituind astfel premise favorabile facilitarii procesului de cumparare a marfurilor. care pot fi intreprinderi de stat sau cooperatiste.1. comertul interior va avea ca obiect al actelor sale de vanzare-cumparare atat bunurile de consum individual. care prin continutul. LOCUL RELATIILOR CU CONSUMATORII IN ANSAMBLUL ACTIVITATII COMERCIALE Ca purtator al cererii de marfuri. salarizare.ECONOMIACOMERTULUI CAPITOLUL III. furnizori.11 - . Aceste relatii imbraca forme diferite. La stabilirea locului pe care il ocupa relatiile cu consumatorii in ansamblul activitatii comerciale. constituind in acelasi timp elementul e referinta al tuturor actiunilor intreprinse atat de producator cat si de comerciant Sistemul de legaturi organizat de comert. forma de prezentare si operativitatea lor vor marca in mod favorabil sistemul de relatii dintre comert si toate tipurile sale de consumatori. firme particulare sau populatie. ❖ modificari in nivelul si in stilul de viata al populatiei. organe financiare. sporind mereu in importanta datorita unor factori cum ar fi: ❖ cresterea gradului de privatizare a unitatilor economice. exigentele fata de marfurile si serviciile comerciale. ❖ cresterea contributiei comertului la satisfacerea diferitelor tipuri de nevoi ale populatiei sau a celorlalti cumparatori industriali. precum si cu beneficiarii. compozitie socio-profesionala. . prin sporirea continua a suprafetei comerciale. ❖ imbunatatirea sistemelor de informare a consumatorilor şi operationalizarea unor practici promotionale moderne. ❖ a doua categorie cuprinde relatiile externe. prestatori de servicii sau unitati administrative. cat si diferitele tipuri de produse destinate utilizarii productive. vor determina in continuare modificari in structura consumatorilor sub aspectul nivelului de instruire. organe administrative de stat. ❖ se are in vedere faptul ca in viitor. etc. precum si mutatiile pe care respectivele transformarile importantifactori sunt: ❖ sporirea dimensiunilor comertului interior si a ariei sale de preocupari. pe care comertul le are cu diferiti colaboratori. influentandu-le optiunea de cumparare. imbunatatirea amplasarii teritoriale si dotarea cu utilaje moderne. in cadrul carora se evidentiaza legaturile succesive dintre activitati. va contribui la sporirea comertului fata de consumatori. punandu-se accentul mai ales pe laturile calitative. Deci. organizare. sau bunei functionari a unor unitati sociale si a administratiei de stat. RELATIILE COMERTULUI CU CONSUMATORII 3. in calitatea sa de intermediar intre producatori si consumatori. relatiile comertului cu consumatorii fac parte din sistemul de relatii externe sustinute de unitatile din aparatul comercial. consumatorul joaca un rol important in cadrul mecanismului de piata. unitati de transport. cuprinde doua categorii de relatii si anume: ❖ prima categorie cuprinde sistemul raporturilor interne. educatie. venituri. Importantele transformari sociale si economice ce vor avea loc in societate. ❖ introducerea şi extinderea permanenta a unor forme de vanzare. care sa asigure un grad ridicat de accesibilitate a cumparatorilor la o gama variata de produse. destinate satisfacerii trebuintelor populatiei. ❖ dezvoltarea şi modernizarea retelei comerciale. probleme de personal. ❖ liberalizarea schimburilor. care. organizarii prestatiilor de servicii.

mai luxoase. Organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii presupune cunoasterea unor forme mai complexe. In ultima analiza. In aceasta privinta. Aceasta noua cerere se va referi in permanenta la produse noi. consumatorul este omniprezent. mai perfectionate. Trecerea de la actul izolat al consumului la un sistem de consum reprezinta un alt fenomen important in organizarea cadrului de dialogare cu consumatorii. orice tip de reglementare va genera diferite tipuri de reactie pentru fiecare consumator. Acest dublu fenomen. dar ca dezechilibrul nevoi-mijloace face ca unele produse sau servicii sa fie preferate la un moment dat. Indiferent de ocupatia fiecarui individ. precum si diferitele aspecte administrative. CONTINUTUL RELATIILOR COMERTULUI CU CONSUMATORII Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii poate fi descompus in trei domenii principale: ❖ organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii. consumatorul trebuie sa-si largeasca continuu posibilitatile de exprimare libera si in consecinta.12 - . productia. toti si toate apar in cadrul pietei si in calitate de consumatori. A. ❖ crearea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzare-cumparare. ❖ realizarea unor intalniri periodice cu consumatorii. . ❖ asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumatori. bugetul. putand sa le propuna o gama tot mai larga de produse. ce asigura un anumit standard de viata sau un anumit nivel de activitate utila. apare ca deosebit de important pentru comert in procesul de dialogare cu cumparatorii. Relatia dintre consumator şi societate poate constitui cadrul general in care urmeaza sa se circumscrie intregul sistem de relatii comert-consumator. Un asemenea cadru general are in vedere ca prin modul de organizare a macrosistemul unei societati. reprezinta o functie a modului in care asemenea decizii sunt coroborate cu cele privind organizarea sistemului de relatii al comertului cu consumatorii. concretizata in alcatuirea unor organisme de consultare independente. ❖ trecerea de la actul izolat al consumului la un sistem de consum. chiar valoarea sociala si economica a bunurilor depinde de nivelul de consum efectiv al sortimentelor pe care comertul le ofera consumatorilor. ci cel mai adesea grupuri sau organizatori. este de subliniat si faptul ca toate trebuintele sunt incadrate de catre consumatori intr-un proces de satisfacere simultana. Analizele efectuate asupra procesului de comercializare si a factorilor sai de influenta au evidentiat faptul ca interlocutorul vanzatorului nu este intotdeauna consumatorul.2. unde succesul final al tuturor deciziilor privind aprovizionarea. specialistul din comert trebuie sa ştie ca nevoia este pivotul central al unei aşa-zise "grupe de nevoi". intr-un cadru organizat de discutii. Cu privire la tendinta de trecere de la actul independent de cumparare a unui produs la optimizarea acestuia in cadrul unui ansamblu de produse. si ca decizia de cumparare se ia tot mai putin in functie de un produs si tot mai mult in raport cu ansamblul produselor. sau pe langa anumite institutii social-administrative. ca acest interlocutor nu este intotdeauna un individ. de substitutie si de complementaritate. Ca forme structurale ale cadrului de dialogare cu consumatorii pot fi folosite: ❖ consultarea. sau trecerea de la cumpararea independenta a unui produs la achizitionarea optimizata in cadrul unui ansamblu de produse. indiferent de profilul unei firme.ECONOMIACOMERTULUI 3. ce privesc: ❖ relatia dintre consumator si societate. O asemenea situatie se rasfrange asupra activitatii tuturor firmelor si unitatilor publice sau particulare. aparitii şi disparitii succesive in cadrul cererii pentru anumite produse. ceea ce genereaza fenomenul de complementaritate şi de substitutie in procesul de satisfacere şi o serie intreaga de remodelari. aceasta nu va fi niciodata "identica" cu cea care ar fi trebuit satisfacuta daca anterior ar fi existat venitul necesar. urmand ca orice modificare ulterioara a venitului sa antreneze aparitia unei asa-zise "cereri de reamplasare". Mai mult.

Pornind de la aceste aspecte. orientandu-l si determinandu-i noi dimensiuni. exigentele si reprezentarile lor. a unor consultatii sau demonstratii in mari magazine de specialitate. satisfacerea complexa a nevoilor populatiei.i cumparatori Reprezinta componenta de baza in sistemul relatiilor comert-consumator. 3. BAZA MOTIVATIONALA A RELATIILOR COMERT-CONSUMATORI Comportamentul consumatorului reprezinta totalitatea actelor. ❖ cel de-al doilea are in vedere prezentarea si intretinerea unitatilor comerciale. sociali şi psihologici. cum ar fi televanzarea. aptitudinilor şi deciziilor acestuia privind utilizarea veniturilor sale pentru cumpararea de marfuri şi servicii. la unitatile de desfacere. printr-o combinare corespunzatoare a mijloacelor publicitare. prin comportamentul sau si prin atitudinea fata de munca pe care o desfasoara in relatiile directe cu consumatorii. cuprinzatoare si operativa a cumparatorilor. aceasta avand menirea de a asigura un cadru ambiental corespunzator nivelului ridicat de exigenta al cumparatorilor. ❖ realizarea unor actiuni de testare a produselor noi. cat şi de actiunea unor factori externi cum sunt factorii economici. asigura materializarea actiunilor ce dau continutul celorlalte doua componente ale sistemului de relatii comertI I -T I I consumatori: organizarea cadrului de dialog si crearea ambiantei favorabile realizarii actelor de vanzare-cumparare. orientarea consumului.3. C. Asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial s. B. ❖ introducerea unor tehnici si forme moderne de vanzare. in care trebuie sa tinem seama de faptul ca reactiile şi atitudinile consumatorilor sunt determinate atat de nevoile şi trebuintele proprii fiecarui individ. avand in acest caz o importanta mai mare in concretizarea manifestarilor de consum. Imbinarea acestor doua cai de actiune este un proces complex. b) initierea unor programe de masuri menite sa influenteze comportamentul respectiv. personalul comercial. dorintele. ca instrumente de stabilire a volumului structurii cererii de marfuri. Influenta factorilor subiectivi si ai mediului inconjurator devine tot mai puternica si mai complexa.13 - . educarea gusturilor. In acest sens. Se creeaza astfel la consumatori o anumita atitudine de ansamblu fata de produs si fata de unitatea comerciala. Se are in vedere informarea larga. ❖ utilizarea mijloacelor mass-media pentru actiuni de informare si publicitate comerciala. Drept urmare. la serviciile asigurate si la activitatea comerciala in general. Activitatea pe care personalul comercial o desfasoara in fata cumparatorului (uneori chiar ca participant la decizia de cumparare) contribuie la formarea reprezentarilor consumatorului cu privire la produsele oferite spre vanzare. precum şi pentru economii. comertul actioneaza in organizarea sistemului de relatii cu consumatorii pe doua cai: a) utilizarea in organizarea diferitelor actiuni comerciale a caracteristicilor psihologice si psiho-sociologice ale consumatorilor.ECONOMIACOMERTULUI ❖ organizarea unor panele de consumatori in profil macroeconomic. . in raport cu nevoile si trebuintele. Crearea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzarecumparare Reprezinta o latura importanta a sistemului de relatii comert-consumator. sau pe zone de consum. etc. ❖ organizarea unor conferinte periodice. se au in vedere doua grupuri de actiuni: ❖ primul se refera la imbunatatirea sistemului de informare a consumatorilor.

Decizia de cumparare reprezinta un act de alocare a resurselor. Pornind de la aceste considerente. el actioneaza in spiritul unei "imagini de produs". In abordarea deciziei de cumparare este necesar sa se porneasca de la motivatia actului de cumparare. In conditiile in care apar o serie de diferente intre anticipatie si satisfactia reala. confuz.14 - . cu gradul sau de instruire. Pentru comert.1. adica stabilirea unei structuri de preferinte. Aceasta decizie reprezint. cat şi motivatii emotiv-psihologice. conturand aşa-zisa "satisfactie anticipata". Astfel. stabilirea unei "ordini" intre bunurile din randurile carora cumparatorul urmeaza sa aleaga. Aceasta deoarece.are in vedere satisfactia obtinuta.posterioara cumpararii . doar un moment dintrun proces global de cumparare. intalnire ce creeaza o stare de tensiune care nu dispare decat in momentul satisfacerii nevoii. ❖ ❖ ❖ Procesul global al cumpararii cuprinde trei faze principale: in prima faza are loc o intalnire intre nevoie şi produs. daca in cadrul comparatiilor facute de consumator intre satisfactia anticipata si satisfactia reala. COMERTUL CU RIDICATA 4. la randul sau. de ordin economic. familia din care face parte. consumatorul va putea incerca din nou atractia pentru produs. insa. consumatorul facand comparatie intre utilitatea produsului cumparat si satisfactia anticipata. in procesul de organizare a relatiilor comert-consumator. Concretizarea unei asemenea motivatii implica. diferentiata in raport cu locul pe care fiecare individ il ocupa in societate. in cadrul caruia intervin atat motivatii rationale. va aparea un fenomen de repulsie ce va dauna atat produsului cat si unitatilor comerciale. de mare atentie se bucura cercetarea reactiilor consumatorilor si a motivatiilor acestor reactii in vederea adoptarii deciziilor de cumparare. marca sau unitate comerciala. CONTINUTUL ACTIVITATII DE COMERT CU RIDICATA . care simbolizeaza ansamblul dorintelor şi aspiratiilor continute de nevoie.15 - CAPITOLUL IV. ezitant. faza a treia . . contradictoriu şi fluctuant. fapt ce conduce la asa-zisul "obicei de cumparare". aceasta faza este deosebit de importanta pentru asigurarea continuitatii si perspectivei activitatii sale. in raport cu pretul şi veniturile sale. in faza deciziei de cumparare. cat si evolutiv. respectiv sa maximizeze satisfactia sa in alegerea produselor cu cea mai mare utilitate relativa. nu exista diferente. care se concretizeaza in final intr-o decizie de cumparare ce poarta amprenta comportamentului respectiv. Dat fiind faptul ca fiecare nevoie se traduce printr-un ansamblu de caracteristici fizice si psihologice. Teoria clasica (G. pentru ca intentia de cumparare sa se transforme intr-un act de cumparare. Katona) subliniaza faptul ca in aceasta privinta consumatorul cauta sa maximizeze utilitatile. proces pe care comertul trebuie sa-l cunoasca foarte bine atat sub aspect structural. pe care consumatorul doreste sa si le regaseasca in obiectul dorit. si altele. el evidentiaza si explica diversitatea de manifestari ale oamenilor si chiar ale acelorasi persoane in ambiante diferite. consumatorul trebuie sa fie supus unor stimuli concurentiali. pentru a-si putea organiza sistemul de relatii cu consumatorii. comerciantul trebuie sa stie ca. sau acestea sunt slabe.ECONOMIACOMERTULUI Comportamentul consumatorului este rezultatul acumularii unei experiente de viata. Din confruntarea motivatiei cu structura de preferinte bunurilor oferite rezulta un comportament progresiv.

cand o parte din marfurile ce formeaza obiectul tranzactiilor trebuie stocate un timp mai indelungat. el intra in relatii comerciale cu agentii economici de pe piata bunurilor si serviciilor. cat şi de cei externi. avand astfel o viteza de circulatie mai lenta. cat si relatiile financiar-bancare de pe piata capitalurilor. In conditiile in care un producator este situat intr-o alta tara. Spre deosebire de activitatea ce se desfasoara in cadrul comertului cu amanuntul. Specializarea respectiva e generata de natura produselor care formeaza obiectul tranzactiilor realizate de intreprinderi. ceea ce influenteaza atat relatiile economice din cadrul pietei bunurilor si serviciilor. cat si cu agentii economici care actioneaza in cadrul pietei schimburilor monetare. optice. informatice. grosistii nu-si pot permite greseli asupra cantitatilor. De asemenea. fractionarea partitiilor. Intr-o astfel de ipostaza. prin care sa acopere platile catre productie si multiplele cheltuieli de depozitare si stocare. veriga comerciala cu ridicata genereaza o serie de imobilizari de fonduri. Deci. unde cumparatorul marfurilor este nemijlocit consumatorul. Intr-adevar. ❖ A treia caracteristica este data de faptul ca intreprinderile de comert cu ridicata intervin atat in cadrul fluxului produselor realizate de producatorii indigeni. deoarece orice familie de produse ridica probleme specifice de stocaj. calitatii. platii personalului. Pe de alta parte. Tinand seama de locul pe care comertul cu ridicata il ocupa in procesul miscarii marfurilor. sau a serviciilor anexe furnizate de catre producator. De asemenea. intreprinderile ce actioneaza in cadrul comertului cu ridicata se caracterizeaza si ele printr-o serie de trasaturi distincte. iar esalonarea comenzilor are in vedere si perioade afectate de sezonalitate. ❖ activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor.15 - . data fiind importanta comenzilor.ECONOMIACOMERTULUI Comertul cu ridicata prezinta un stadiu al circulatiei marfurilor in cadrul carora au loc operatiuni de cumparare-vanzare a marfurilor. in cazul activitatii de comert cu ridicata. marfurile nu se vand de catre intreprinderile cu ridicat direct consumatorilor. cat si de incapacitatea de a contracta credite pe termene mai mari. intermediarul cu ridicata trebuie sa dispuna atat de fonduri proprii. produsele de inalta tehnicitate (electronice. sau diferite organizatii economice. sau reprezentantul acestuia. sortarea si asortarea marfurilor. necesita multa forta de munca . in scopul revanzarii lor ulterioare. atat cumparatorul. ❖ O ultima caracteristica se refera la existenta unor servicii comerciale bine puse la punct şi incadrate cu un personal de inalta calificare. atat cumpararile cat şi vanzarile de marfuri se realizeaza in partitii mari. si anume: ❖ O prima caracteristica a intreprinderilor de comert cu ridicata se refera la faptul ca acestea trebuie sa fie firme cu o mare acoperire financiara. precum si aprovizionarea comertului cu amanuntul. necesare intretinerii retelei de depozite. activitatea traditionala a comerciantilor cu ridicata fiind cea de intermediari intre producatori si comerciantii cu amanuntul. etc. sociale si din administratia publica. depozitare si conservare a valorilor de intrebuintare. Purtand amprenta activitatii pe care o desfasoara. ❖ O a doua caracteristica are in vedere specializarea activitatii de comert cu ridicata pe familii de produse. cat si vanzatorul marfurilor sunt intreprinderi. marfurile raman o perioada de timp mai indelungata in sfera circulatiei. cheltuieli materiale si banesti. Tinand seama ca intregul volum de tranzactii comerciale se refera la partitii mari de marfuri. activitatea care se desfasoara in cadrul acestei verigi prezinta cateva trasaturi specifice si anume: ❖ actele de vanzare-cumparare au loc intre intreprinderi economice. ci mijloceşte doar legatura intre productie şi veriga comerciala cu amanuntul. intreprinzatorul cu ridicata poate deveni importator direct.) reclama specialisti de o calificare deosebita. trecand prin veriga comerciala cu ridicata. Interpunandu-se in drumul marfurilor de la productie la consum. etc. sub aspectul achizitionarii marfurilor necesare aprovizionarii comertului cu amanuntul. ❖ in cadrul activitatii de comert cu ridicata. din cadrul tertelor piete externe.

in cantitatile exacte pe care acestia le pot stoca . alaturi de diferite categorii de revanzatori. de a antrena. documentatii. comertul cu ridicata asigura producatorilor multiple servicii logistice. Ori.16 - . d) Comertul cu ridicata . numai comerciantii cu amanuntul din afara marilor aglomeratii sunt slab informati sau total ignorati de catre producatorii indigeni. B. cat si pentru circuitul economic general din cadrul pietei. adica ajuta la cunoasterea bazei motivationale a pietei. Aceste avantaje sunt urmatoarele: *. Pentru toate acestea. prin cunostintele sale. comercial si financiar. si de forta de munca generata de procesul de stocare. evitandu-se astfel orice stagnare a productiei ce s-ar interpune intre momentul realizarii produselor si momentul asigurarii vanzarii acestora. financiare. si intr-un mod general. prin alimentarea constanta a fluxurilor financiare (datorita faptului ca lanseaza si plateste comenzi care se refera la partizii mari de marfuri) sa-şi continue fara intrerupere activitatea. la unitatile apropiate. f) Comertul cu ridicata poate participa la campaniile de promovare a vanzarilor. prin documentatiile realizate si prin diverse cataloage elaborate. in ultima instanta. cat mai ales de catre cei straini. cercetari de piata. O asemenea esalonare a comenzilor. care se aprovizioneaza vagonabil. Aceste avantaje sunt urmatoarele: a) Comertul cu ridicata permite producatorilor. c)Comertul cu ridicata işi eşaloneaza comenzile in timp. In cadrul unui comert descentralizat. ROLUL ECONOMIC AL COMERTULUI CU RIDICATA A. sistemul de relatii bazat pe prezenta comertului cu ridicata ofera o serie de avantaje care asigura continuitatea activitatii comerciale si o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste orientarea marfurilor in raport cu cererea.-*----------------------l i a) Comertul cu ridicata joaca un rol foarte important in ceea ce priveşte informarea detailiştilor. b) Grosiştii. scutindu-i de cheltuieli materiale. Fata de comertul cu amanuntul. sau a unei suprasolicitari bruste a productiei. bazat pe mecanismul pietei. fractioneaza respectivii partizii de marfuri si livreaza comertului cu amanuntul. deci. cu privire la evolutia si oscilatiile in timp ale consumului. 4. capabili sa argumenteze la fel de bine pe plan tehnic.2. b) Stocand mari cantitati de produse. se are in vedere ca detailistii trebuie sa fie prospectati. sau cu mijloace auto la intreaga capacitate.ECONOMIACOMERTULUI bine calificata. grosistii ii informeaza permanent si ii ajuta in obtinerea partitiilor de marfuri necesare. sensibilizati si convinsi pentru a deveni clientii diversilor grosisti. este nevoie ca in cadrul serviciilor comerciale sa existe o puternica forta de vanzare si o anumita retea de reprezentanti. pornind de la informatiile pe care le obtin prin intermediul unitatilor cu amanuntul. stabilind si realizand cataloage. e) Avand interes e ca produsele producatorilor cu care colaboreaza sa se vanda in permanenta. evitarea rupturilor de stoc. rolul economic al comertului dat cu ridicata este -----------------------de o serie de avantaje care prezinta importanta atat pentru intreprinzatori ce actioneaza in domeniul respectiv. cat si previziunile pe care le elaboreaza cu privire la viitoarele evolutii ale consumului. la toate formele de actiune capabile de a ajuta detailistii.ca mijloc de legatura intre comertul cu amanuntul si producatori -permite acestora din urma sa aiba informatii pretioase asupra modului in care sunt primite produsele. In plus. contribuie la regularizarea productiei. consumatorul. comertul cu ridicata participa activ la schimbarea vanzarilor respective. prospectand detailistii.. In raport cu producatorii. etc.

catre detailisti. ce genereaza costuri foarte ridicate. model. Transformarea sistemului industrial. precum şi a altor categorii de cumparatori. trebuie subliniat ca acestuia ii revin urmatoarele functii specifice: A. ele trebuind astfel incluse in pretul de vanzare a marfurilor. FUNCTIILE COMERTULUI CU RIDICATA Tinand seama de locul comertului cu ridicata in cadrul circuitelor comerciale si de rolul sau economic. a tuturor produselor stocate.3.). diverselor situatii conjuncturale. comertul cu ridicata permite detailiştilor sa beneficieze de preturi mai joase decat daca s-ar aproviziona direct de la producator. format din partizii mari de produse de un anumit fel (marime. ca urmare a sezonalitatii productiei. in partizii mici. ❖ sa doteze depozitele cu instalatii speciale. etc. in vederea aprovizionarii fara intrerupere şi in sortiment variat a comertului cu amanuntul. grad de luminozitate si de umiditate constanta. sau pe cele stocate. etc. ca urmare a sistemelor de remize care nu se acorda decat pentru achizitionarea unor cantitati foarte mari. livrate de fabrici. societatile din carul comertului cu ridicata trebuie: ❖ sa-si imobilizeze mari sume de bani. grosistii fractioneaza partizii mari de marfuri primite de la producator.17 - . Pentru aceasta. culoare. corespunzator valorilor din stoc. D. lipsei de informatii. Cercetarea permanenta a pietei şi studierea indeosebi a evolutiei cererii de marfuri a populatiei si a utilizatorilor industriali sau asimilati acestora in vederea informarii . ❖ sa asigure depozite de mare volum sau suprafata. ❖ sa asigure energia necesara. Un asemenea procedeu permite o amortizare rapida in caz de nevoie. precum si procurarea si utilizarea instalatiilor speciale. pe baza de comenzi. Revanzarea marfurilor in cantitati mai mici catre comerciantii cu amanuntul. in sortiment comercial corespunzator varietatii cererii populatiei. corespunzator posibilitatilor financiare. necesare conservarii in bune conditii de temperatura. d) Prin faptul ca se pot adresa unui singur grosist si nu unei multimi de furnizori. Cumpararea unor partitii mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar mare si divers de producatori din cadrul pietei interne sau de pe diverse piete externe. comerciantii cu amanuntul au si avantajul simplificarii muncii administrative şi o reducere a cheltuielilor. blocaje financiare in cadrul intreprinderilor producatoare. prin eliminarea rupturilor intervenite in procesul de aprovizionare. pe care le distribuie.ECONOMIACOMERTULUI sau le pot vinde intr-o unitate de timp. C. Stocarea unor mari cantitati de marfuri in vederea asigurarii unei eşalonari normale a fluxului de produse catre detailişti şi a fluiditatii vanzarilor catre consumatori. E. B. Concomitent cu transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial. indiferent de locul in care acestia isi au resedinta si raza de activitate. c) Datorita capacitatii sale de stocaj. 4.

Data fiind natura circuitelor comerciale pe care le realizeaza comertul industrial si specificul functiilor ce ii revin. TENDINTE IN EVOLUTIA COMERTULUI CU RIDICATA PE PLAN MONDIAL Tendintele respective pot fi impartite in doua mari categorii: o prima grupa cuprinde diferitele aspecte prin care se incearca consolidarea actualelor pozitii de intermediar ale comertului cu ridicata. Suedia. Olanda. literatura de specialitate a inserat respectiva categorie de grosisti sub denumirea de enclave. orientarii fluxurilor de marfuri. imbunatatirea structurii distributiei. apar fie noi societati comerciale integrate. In cadrul comertului cu ridicata. ♦ o a doua categorie. fie de catre producatori. ♦ I. tari. In ambele cazuri. ca intreprinderi specializate care distribuie industriasilor sau utilizatorilor profesionali (mestesugari. cat si comertul cu amanuntul. ele se materializeaza intr-o tendinta de mentinere a ciclului clasic al circuitelor lungi de distributie. Amintim dintre acestea experienta firmelor din Canada. II.Comert cu ridicata . fie mari lanturi comerciale de magazine care au integrate si activitati de comert cu ridicata.Comert cu amanuntul Consumator In legatura cu aceasta tendinta se impun totusi doua observatii generale. 4. fata de cele anterioare. sau zone ale lumii. furnituri industriale. in al doilea rand. etc.A. si anume: a) In primul rand. in realizarea logisticilor comerciale specifice fiecarui produs. Japonia. F. etc. este vorba de preluarea sub aspect juridic a comertului cu ridicata. In ceea ce priveste prima categorie de aspecte. Referitor la cea de-a doua grupa de tendinte care se contureaza ca tendinte in . Functia grosistilor industriali. fluxuri de marfuri si informatii.18 - . S. Belgia. pentru gasirea unor solutii care sa duca la o crestere generala a capacitatii de adaptare a acestuia la o serie de situatii ce apar in diverse localitati. Franta.ECONOMIACOMERTULUI producatorilor. re in vedere preocuparile pentru cautarea unor noi solutii cu privire la perfectionarea circulatiei marfurilor cu ridicata si asigurarea unei fluiditati rationale a fluxului de produse de la producator la consumator. legaturi de integrare sau asociere. in cadrul carora intervin ca intermediari atat comertul cu ridicata. b) In al doilea rand. militand pentru mentinerea circuitului clasic de distributie. respectiv: Producator . reparatori si instalatori. precum si pentru realizarea unor previziuni care vor sta la baza propriei activitati in perioadele viitoare. a .4. Anglia.1 8 mijloacelor e promovare. fie de catre comerciantul cu amanuntul. sunt preocupati in acelasi timp. produse semifinite si chiar materii prime. etc. consta in primul rand in a asigura circuitul de distributie al produselor respective si. Astfel de fenomene sunt intalnite in marea majoritate a tarilor dezvoltate din punct de vedere economic. potrivit carora respectiva tendinta va deosebi evolutiile viitoare ale comertului cu ridicata.. o sectiune aparte o formeaza comertul industrial.U.) diferite produse tehnice. activitatea in sine ramanand insa in continuare. Au aparut noile forme de actiune. referitoare la evolutia comertului cu ridicata. se are in vedere ca agentii economici antrenati in activitatile de intermediere.

etc. preocupandu-se de comercializarea anumitor produse sau de produsele anumitor producatori. in diferite zone ale lumii fenomenele sunt mai complexe. Alte solutii interesante sunt legate de crearea unor mari societati comerciale care organizeaza fie magazine.. Asemenea grupari asociate nu privesc decat comercializarea produselor nealimentare destinate aprovizionarii marelui public. 2. In cadrul acestui sistem de organizare. marfurile cumparate de comerciantii cu amanuntul se platesc in numerar. nu se asigura transportul marfurilor la magazinele cu amanuntul. fiind vorba de solutii care privesc atat perfectionarea circulatiei marfurilor. Sub aspectul organizarii. 6. cat si marfuri nealimentare (pana la 25. 1. precum si pe cele traditionale ale comertului cu ridicata. in scopul obtinerii celor mai bune conditii de vanzare din partea furnizorilor interesati in livrari mai importante. Deosebit de interesanta apare si experienta din unele tari cu privire la organizarea unor forme specializate in crearea de magazine-depozite cu ridicata. Acestea. intreprinzatorii din cadrul comertului cu ridicata simt nevoia sa se grupeze in diferite asociatii. care opereaza pe baza sistemului "cash and carrying".000 (in jur de 10.000 de articole). comerciantii cu amanuntul independenti intrand in depozitele cu ridicata dupa bunul lor plac.O solutie aparuta in cadrul comertului japonez care se contureaza si ea ca tendinta.000 articole). Germania. Sistemul este larg practicat in S.U. Este vorba de aparitia si dezvoltarea asa-zisului "comert de gros cu autoservire".de reprezentante ale diferitilor producatori sau grupuri de producatori. intreprinderile comerciale cu ridicata au un dublu rol: . sau micii detailisti isi cumpara marfurile necesare in limita numerarului disponibil si a mijloacelor de care dispun. se refera la crearea unor firme specializate in organizarea unor depozite cu mica ridicat. care isi desfasoara activitatea in sistem de autoservire. Anglia. reprezentantii comertului cu amanuntul.A. Sub aspectul sortimentului. indicand marfurile necesare.19 - . refera la crearea unor mari intreprinderi comerciale strict specializate. In cadrul unor asemenea depozite. in cadrul carora comerciantii cu ridicata se unesc cu mici comercianti cu amanuntul independenti. O alta tendinta conturata in ultimele decenii si care s-a dovedit deosebit de utila. 4. pentru promovarea unor politici de grup care sa vizeze imbunatatirea vanzarilor printr-o modernizare a structurilor de distributie. cat si o modernizare si fluidizare a procesului de aprovizionare. O alta solutie privind perfectionarea comertului cu ridicata are in vedere crearea unor firme de comert cu ridicata prin organizarea comerciantilor cu amanuntul independenti sub forma unor cooperative. oferind diverse avantaje in fluidizarea fluxului de marfuri. Caracteristic pentru aceste lanturi cu sucursale multiple apare faptul ca incearca sa imite trasaturile caracteristice ale supermagazinelor in lant. ce se ocupa cu vanzarile de gros. ce işi desfaşoara activitatea in baza a trei sisteme: cu autoservire. altul decat cel al utilizatorilor industriali si asimilatilor acestora. mentinand in acelasi timp avantajele comerciantilor cu amanuntul independenti.ECONOMIACOMERTULUI evolutia comertului cu ridicata. evidentiind o serie de probleme care prezinta un interes deosebit pentru tarile in curs de tranzitie spre economia de piata. a modalitatilor de gestionare a marfurilor. Franta. asemenea unitati comercializeaza atat marfuri alimentare (in jur de 10. pe baza de mostre şi combinat. 5. 3. comandand si platind. cat si marfuri nealimentare (pana la 25. desfasurarea procesului de comercializare a marfurilor nu necesita comenzi prealabile.000 de articole). o mai buna participare la promovarea produselor. fie lanturi de unitati cu sucursale multiple. organizate in cascada (trepte). in lant. .

prin . marile unitati. in cadrul verigii comertului cu ridicata se disting doua tipuri de intreprinderi comerciale: a) intreprinderi comerciale cu ridicata principale. Intre cele doua verigi ale comertului cu ridicata japonez exista. Aceasta deoarece. care se aprovizioneaza de la cele principale (deci nu direct e la producatori) si vand catre micile firme in comertul cu amanuntul. iar micile unitati.ECONOMIACOMERTULUI - de veriga intermediara in cadrul circuitelor de distributie. b) intreprinderi comerciale secundare. in virtutea principiilor gravitatiei comerciale atrag mari mase de vizitatori.20 - . pe langa relatiile e subordonare si o stransa colaborare.20 . reusind sa asigure aparitia simultana a articolelor comercializate in cadrul intregii retele comerciale cu amanuntul si intrun sistem de apropiere deosebit de ridicat fata de consumator. asigurand aprovizionarea comertului cu amanuntul. care se aprovizioneaza de la producatori si vand numai catre mari firme din comertul cu amanuntul. Potrivit acestui sistem.

De asemenea.ECONOMIACOMERTULUI supletea posibilitatilor de amplasare. automatizarea pregatirii comenzilor. 7. imbunatatirea secventiala a circulatiei marfurilor cu amanuntul si structurarea. dar se va impune in viitor. este aparitia unor intreprinderi comerciale cu ridicata. Ca o tendinta ce se contureaza mai greu. Principalele probleme pe care le ridica organizarea unor intreprinderi. sunt prezentate in imediata apropiere a consumatorilor. acelasi sistem e organizare in cascada. se refera la automatizarea gestiunii stocurilor. . asigura o buna gestionare a stocurilor de marfuri si o valorificare profitabila a fiecarui produs ce face parte din sistemul comercializat. schematizarea si reglementarea fluxului miscarii marfurilor. schematizarea si automatizarea sistemului de service proprii proceselor de aprovizionare cu marfuri. a caror activitate se bazeaza pe depozite complet automatizate.21 - .

pe care apoi le vand catre consumatori. instalarea si garantiile post-cumparare. si implicit.1. diverse organizatii obşteşti. etc. marfurile parasesc sfera circulatiei marfurilor. 2.. Specificitatea comertului cu amanuntul este data de urmatoarele elemente: marfurile care se vand prin comertul cu amanuntul sunt destinate in cea mai mare parte consumului individual. alimentatie publica. in cadrul desfacerilor cu amanuntul se cuprind urmatoarele categorii de operatiuni comerciale: 1. in general in cantitati mici şi in stare de a fi intrebuintate. bancare. intr-o anumita perioada de timp. pe langa relatiile economice de schimb. corespunzator consumului unei persoane sau familii. el fiind direct conectat cu toate cele patru componente ale pietei globale: piata bunurilor si serviciilor. 3. ROLUL ECONOMIC şI FUNCTIILE CU AMANUNTUL Comertul cu amanuntul reprezinta o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali. coafura. CONTINUTUL COMERTULUI ACTIVITATII. Vanzarile de tiparituri (ziare. prin vanzarea lor. diverse servicii personale (frizerie. comertul cu amanuntul presupune si relatii juridice. Vanzarile de marfuri alimentare. cooperative. cat si e o serie de servicii ce sunt asigurate impreuna cu alte unitati de specialitate. ajustajul unor produse. structura si marimea acestora) se aprovizioneaza cu marfuri de la comertul cu ridicata sau de la producatori. Este vorba atat e servicii pe care le pot realiza insisi comerciantii cu amanuntul. piata capitalurilor. la cresterea gradului de satisfacere a acestora.) pe baza de abonament. realizate prin reteaua comerciala. piata schimburilor monetare si piata fortei e munca. intreprinderile comerciale cu amanuntul (indiferent e forma de proprietate. determinandu-l ca alaturi e vanzarea propriu-zisa.). Pentru a asigura oferta de marfuri in carul pietei. nealimentare. asociatii. ❖ ❖ ❖ ❖ Corespunzator caracteristicilor enuntate. comertul cu amanuntul se integreaza mecanismului de piata. cu plata in numerar sau pe credit. cum sunt cele privind asigurarea transportului marfurilor la domiciliul consumatorilor. Comertul cu amanuntul este infaptuit de societati comerciale cu capital public sau privat. tipul. apartenenta. reviste. vanzarea-cumpararea are loc prin intermediul relatiilor banesti. etc. -22 - . Data fiind complexitatea activitatii care se desfasoara in acest domeniu. prestari de servicii. cum ar fi cele e consulting. precum si relatii de munca. COMERTUL CU AMANUNTUL 5. intrand in sfera consumului. etc. Prin intermediul unor asemenea relatii. marfurile se desfac in partitii mici.ECONOMIACOMERTULUI CAPITOLUL V. asistenta sociala. etc. formeaza in unitatile lor stocurile de marfuri. sa includa in preocuparile sale si realizarea unor servicii care sa duca la imbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau a utilizatorilor finali. unitati proprii ale producatorilor. regii autonome. Economia moderna a generat insa noi exigente fata de comertul cu amanuntul. Vanzarile de bunuri efectuate prin magazine de consignatie in depunerile de obiecte facute de populatie.

Faptul ca prin activitatea desfasurata. TIPOLOGIA ACTIVITATII COMERCIALE CU AMANUNTUL -SECTORIZAREA ACTIVITATII COMERCIALE CU AMANUNTUL Universalitatea marfurilor ce formeaza oferta comertului cu amanuntul. kilogramului). si anume: I. Fiecare dintre aceste forme prezinta o serie de particularitati in ceea ce priveste reteaua de unitati de desfacere. materiale de intretinere. fie impreuna cu comertul cu ridicata. Omniprezenta unitatilor comerciale cu amanuntul presupune atat o amplasare a acestora in toate punctele de consum. -23 - . 6. comertul cu amanuntul reprezinta o legatura intre consumator si producator. Asigurarea prezentei unitatilor sale in toate zonele. dintre care trei functii reprezinta o importanta deosebita. Prin intermediul acestei functii. 5. se asigura cumparatorilor atat posibilitatile maxime de aprovizionare cu marfurile necesare sau dorite. formele de organizare a muncii. 5. Livrarile e energie electrica si termica prin intermediul unor unitati specializate in distribuirea unor asemenea servicii (vanzarile de combustibili solizi sau lichizi sunt incluse in structura vanzarilor de marfuri nealimentare). utilajul comercial folosit. etc. deoarece. cat si deschiderea acestora in toate zilele din cursul anului. spitale. partizii care apoi sunt descompuse. III. Unele vanzari ocazionale. localitatile si punctele populate. fie in calitate de veriga intermediara independenta. prin intermediul acesteia.). Asigurarea unui sortiment foarte larg şi extrem de complex. In virtutea acestei functii. potrivit unui program corespunzator solicitarilor segmentelor de consumatori aprovizionati. crese. litrului. conditiile specifice de comercializare a fiecarei grupe de marfuri.ECONOMIACOMERTULUI 4. produsele sunt puse la dispozitia consumatorilor acolo unde acestia se gasesc si unt oferite conform posibilitatilor de cumparare ale acestora. comertul cu amanuntul cumpara marfuri in partizii care sa corespunda capacitatii de stocare a fiecarei unitati din reteaua de distributie. unele piese de mobilier. genereaza o serie de functii specifice ale acestuia in cadrul circulatiei marfurilor. Vanzarea unor produse specifice aprovizionarii unor categorii de mestesugari sau cu regim special de aprovizionare. marfurile respective fiind puse la dispozitia diferitelor categorii de clienti in cantitati mici si foarte mici (submultiplii metrului. cat si largi posibilitati de alegere a produselor pe care le considera ca fiind cele mai adecvate satisfacerii nevoilor sale. productivitatea muncii si nivelul cheltuielilor de risc. mijloacele de realizare a relatiilor de schimb genereaza forme variate de exercitare a comertului cu amanuntul. care au in vedere o serie de produse alimentare destinate consumurilor sociale (cantine. punand la dispozitia populatiei absolut toate produsele realizate de producatorii industriali sau agricoli. efectuate e catre diferite tipuri de institutii si intreprinderi publice sau private. etc.2. cum sunt viteza de circulatie a marfurilor.) cat si unele produse nealimentare ce formeaza asa-zisul consum gospodaresc al institutiilor si intreprinderilor respective (furnituri de birou. indiferent de conditiile de acces specifice localitatilor sau zonelor geografice in care sunt amplasate. Analiza rolului economic al comertului cu amanuntul trebuie sa plece de la ideea ca vanzarea cu amanuntul este indispensabila in viata economica a unei societati. precum si niveluri diferite ale unor indicatori calitativi ai activitatii economice. II. gradinite. Cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati mici.

etc. dar predomina ideea potrivit careia activitatea acesteia sa fie cat mai descentralizata si mai segmentata. Procesele de productie ce se desfasoara in cadrul alimentatiei publice. pestele. cu existenta unor mici unitati specializate si de completare. ea imbinand procesul de productie cu cel de vanzare catre consumatorii finali. cum ar fi: painea. de mare serie. conditii speciale de vanzare. Activitatea comerciala clasica. sa asigure desfacerea permanenta a produselor proaspete. laptele. Comertul alimentar Are ca obiect vanzarea marfurilor a caror cerere este curenta. fiecare dintre ele prezentand caracteristici specifice. Astfel. prin intermediul actului de vanzare. legumele si fructele. organizate pe principii industriale. adica preparatele de bucatarie. Marfurile din aceasta categorie se asociaza in consum. pot exista: comert alimentar general şi comert alimentar specializat pe vanzarea anumitor produse care necesita. pe langa sortimentul general de marfuri alimentare in stare naturala. prin natura lor. iar altele devin comestibile numai ca rezultat al respectivelor prelucrari. fie in ceea ce priveste tehnologiile de comercializare. a caror cumparare se realizeaza de catre consumatorii cu o frecventa relativ constanta pe tot parcursul anului.ECONOMIACOMERTULUI Tinand seama de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri care formeaza obiectul activitatii comertului cu amanuntul. B. Drept urmare. sa integreze mai rapid noile tehnologii comerciale si sa dea o mai mare importanta informarii consumatorilor. In cadrul alimentatiei publice se desfasoara urmatoarele activitati: 1. Asemenea trasaturi fac ca sectorul marfurilor alimentare sa se caracterizeze printr-o larga varietate de forme de distributie. procese de productie mecanizate sau automatizate. c) desfacerea şi a unor marfuri complementare sau a unor produse prelucrate industrial. iar majoritatea dintre ele sunt usor alterabile. etc. Modul de organizare a comertului alimentar si directionarea activitatii desfasurate difera de la o tara la alta. care sa comercializeze intregul univers de marfuri alimentare. Alimentatia publica reprezinta o forma de activitate mai complexa in cadrul comertului cu amanuntul. cofetarie. Alimentatie publica. alimente dietetice). asigurand astfel cumparatorilor posibilitatea procurarii produselor necesare intr-un timp redus si in imediata apropiere a punctelor de consum. Comertul nealimentar. produsele semipreparate sau chiar nepreparate sunt puse la dispozitia cumparatorilor si transferate in sfera consumului. b) o rationala combinare a diferitelor tipuri de mari suprafete comerciale. sau implica existenta unor termen de garantie. care consta in transformarea unor materii prime alimentare in preparate culinare sau de cofetarie. publicitatii si promovarii vanzarii. carnea. pe langa marile magazine generale. Caracteristic e faptul ca o parte dintre materiile prime transformate sunt in acelasi timp si bunuri de consum ce se pot utiliza fara prelucrari prealabile. Aici este cuprinsa activitatea restaurantelor. barurilor. Comertul alimentar. fie cu privire la personalul folosit si la formele de distributie (exemplu: peste. care. Activitatea de productie. -24 - . 2. predominante intr-o anumita zona. comertul nealimentar specializat. literatura de specialitate grupeaza activitatea lui in trei domenii distincte: ♦ ♦ ♦ A. cunosc si ele o mare diversitate si anume: procese artizanale (similare cu cele din gospodariile casnice). comertul cu marfuri alimentare se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: a) existenta unei retele de mari unitati generale. din care. rotiseriilor. cofetariilor.

etc. consultatii de specialitate. se datoreste capacitatii sale de a satisface asteptarile unei grupe omogene de -25 - . tehnologiilor comerciale. Toate aceste aspecte. asigurarea unei ambiante placute (confort. Prestatiile de servicii din alimentatia publica au in vedere asigurarea unor conditii corespunzatoare si civilizate de consum. formare a sortimentelor si tehnologii comerciale cu o pregatire complexa.ECONOMIACOMERTULUI 3. pe grupe de marfuri. a semipreparatelor.se reinnoiesc intr-un ritm mai lent. in tarile occidentale si indeosebi in S. muzica. prin intermediul carora sunt comercializate diferite grupe de marfuri care implica o prezentare deosebita. In ultimele doua decenii. etc. marea varietate a sortimentelor de marfuri nealimentare a impus structurarea acestui comert pe subramuri. Activitatea de prestari de servicii e legata de vanzarea preparatelor. cu produse metalochimice. deosebit de complex. . si o retea larga de unitati mai mici. comertul cu marfuri nealimentare are in vedere domenii foarte variate. Datorita acestui fapt. Comertul cu marfuri nealimentare Reprezinta sub aspectul dimensiunilor si structurilor sale sectoral cel mai important din cadrul comertului cu amanuntul. cu articole electrotehnice si electronice. etc.. C. articole culturale. pe cand alte articole. marfurile comercializate de unitatile respective fiind greu substituibile. alaturi de unitati cu mari suprafete de vanzare. insotita de o sporire considerabila a rentabilitatii firmelor. cum ar fi: pregatirea mesei.) Tinand seama de aceste trei laturi ale activitatii ce dau profilul alimentatiei publice. in vederea consumului pe loc a acestora. constituindu-se in acest timp si ca factori de influenta a procesului de comercializare a marfurilor nealimentare. prin cresterea si diversificarea serviciilor oferite consumatorilor. program de divertisment. care presupun sisteme de aprovizionare. echipamentul casnic.A. servirea mancarurilor si produselor complementare. se poate spune ca aceasta este o forma a comertului cu amanuntul care realizeaza transferarea marfurilor si a preparatelor obtinute din cadrul ramurilor producatoare sau din activitatea proprie. in functie de caracterul cererii populatiei. Astfel. de proprietatile merceologice ale produselor si de varietatea sortimentelor ce caracterizeaza fiecare grupa de marfuri. au generat si sisteme distincte de organizare a marfurilor. ambianta in procesul de cumparare (blanuri. care au venit sa asigure un nivel superior de organizare in acest domeniu. a nepreparatelor si a bauturilor. unele confectii.U. ca de exemplu. al formelor de aprovizionare. precum si prin promovarea unor noi metode de vanzare.mobila. cum sunt: comertul cu textile si incaltaminte. deoarece produsele ce fac obiectul activitatii respective urmeaza sa satisfaca in consum cerinte foarte variate. caracteristic apare si faptul ca procesul de innoire a marfurilor nealimentare. unitatile comerciale cu amanuntul nealimentare se confrunta cu segmente de populatie a caror cerere se caracterizeaza printr-o mare mobilitate. cum sunt magazinele universale. Acest fenomen a fost generat de penetrarea puternica a tehnologiilor moderne oferite de noile evolutii ale progresului tehnic si mai ales a proceselor manageriale. cu mobila. etc. De asemenea. fenomen ce ofera cumparatorului posibilitatea de a proceda la multiple si frecvente inlocuiri in procesul de consum. Fiecare dintre aceste subramuri are particularitatile sale sub aspectul organizarii retelei. Comertul cu produse nealimentare foloseste. asigurand concomitent si prestarea serviciilor necesare in incinta propriilor unitati. o serie de articole de imbracaminte se reinnoiesc de la un sezon la altul.). o mai buna capacitate de a gestiona suprafata de vanzare a marilor magazine. s-a conturat o tendinta de afirmare a unui puternic comert specializat in cadrul comertului cu amanuntul nealimentar. cat si o vasta si eterogena retea de desfacere cu amanuntul. cum sunt cele destinate confortului . Evolutia alimentatiei publice din ultimul deceniu s-a caracterizat printr-un puternic proces de industrializare a activitatii de productie. variind in limite foarte largi de la o grupa la alta. In cadrul pietei. in sfera consumului. etc. pe baza actelor de vanzari. bijuterii. Extinderea acestei forme de comert si indeosebi succesul sau deosebit.

are in vedere segmentarea pietei pe grupe de varsta si retinerea pentru aprovizionare numai a unei parti dintre acestea. 5. realiza si propune oferte specifice (exemplu: magazine de moda feminine. d) Specializarea monotema are in vedere axarea activitatii comerciale pe anumite teme sau obiective (exemplu: comercializarea produselor puternic tehnologizate. Conceptul respectiv are in vedere lanturi de magazine specializate.nunti). Printre avantajele propuse. cum ar fi: evolutia comportamentului consumatorului. Ea se caracterizeaza si prin aceea ca a introdus forme de vanzare si tipuri de unitati caracteristice altor sectoare de marfuri.reprezinta o formata mai elastica in sistemul de abordare. etc.3.ECONOMIACOMERTULUI consumatori. un sistem de preturi scazute pe tot timpul anului. puternic personalizata. permitandu-i a reactiona rapid si a aloca resurse in functie de noile prioritati. Principalele directii de specializare a comertului nealimentar sunt urmatoarele: a) Specializarea monoprodus . . telefoane in cabinele de incercare. c) Specializarea monoclientela . pot fi amintite: utilizare functiei de vanzatorconsilier. STRUCTURA FORMELOR DE VANZARE UTILIZATE IN COMERTUL CU AMANUNTUL Formele de vanzare reprezinta elemente de profil ale activitatii comerciale. liber service-uri la un larg sortiment de produse. propunand superete (ca magazine). sau pentru aceste grupe de populatie care exprima nevoi suficient de marcante pentru a se contura. legati de mutatiile intervenite in mediul social-economic. modelele si tesaturile posibile. oferind o categorie mai larga de produse si intr-un sortiment extensiv. livrarea produselor la domiciliu. Specializarea multisectoriala prezinta o serie de avantaje foarte importante. e) Specializarea multisectoriala reprezinta un concept de comert specializat pe aplicarea unei strategii multisectoriale. orare de functionare corelate cu posibilitatile de vizitare ale clientelei vizate. au in vedere importanta service-ului pentru o clientela cu un inalt standard de viata).autonomia divizionara si repartizarea riscului comercial. preluari de comenzi prin telefon. fara ca acestia sa corespunda unei anumite grupe de varsta. etc. ce au ca obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea mai multor ramuri de comert specializat. . magazine de desfacere a costumelor de baie. etc. mariajuri .asigurarea unei flexibilitati ridicate pentru intregul sistem.) b) Specializarea monosector . . -26 - . Sistemul este folosit si dezvoltat numai in aceste sectoare. Ea limiteaza preocuparile firmei la asigurarea sortimentului unui singur produs pe care il declina in mai multe directii sau puncte de referinta (exemplu: organizarea unui magazin numai de plusuri. La aceasta se adauga si o serie de alti factori. Asemenea puncte de vanzare. dar care are in vedre toate culorile. O asemenea forma de specializare este prezenta pe majoritatea pietelor si inregistreaza un puternic proces de extindere. comercializare produselor dietetice. O alta directie in acest domeniu. Trasatura caracteristica a comertului specializat de marfuri nealimentare consta in aceea ca foloseste forme si strategii foarte variate de comercializare.posibilitatea ca fiecare diviziune sa profite de tendintele favorabile ale specializarii.). etc. (exemplu: unitati specializate in vanzarea anumitor sortimente de marfuri femeilor cu inalte responsabilitati in societate si care dispun de un timp foarte limitat. dintre care amintim: . orientandu-i intregul proces managerial. evolutia concurentei.aparitia si dezvoltarea pe parcurs a unui proces de stimulare intersectoriala.constituie forma cea mai raspandita. care favorizeaza dezvoltarea de ansamblu. are in vedere servirea unor categorii speciale de consumatori. cu produse de moda pentru copii intre 2-12 ani. situate in marile orase. evolutia produselor si a tehnologiilor de realizare.

care in momentul de fata. Caracteristica acestui tip de comert este faptul ca prin unitatile sale asigura conditiile necesare pentru o larga expunere a sortimentului. etc. detine o pondere extrem de mica. principalele avantaje se materializeaza in comoditatea si rapiditatea cu care isi pot procura produsele dorite.ECONOMIACOMERTULUI Diferite forme de activitate comerciala sunt structurate in functie de doua criterii: I. lame si aparate de ras de unica folosinta.punctele de vanzare ofera un sortiment de marfuri foarte restrans. Metode utilizate in procesul de vanzare. IN FUNCTIE DE TIPUL RETELEI DE UNITATI PRIN CARE SE REALIZEAZA VANZAREA MARFURILOR. batiste. Comertul mobil reprezinta o varianta a activitatii comerciale cu amanuntul. precum si eficienta ridicata a activitatii comerciale respective. In cadrul comertului respectiv se folosesc tehnici comerciale deosebit de complexe si metode de vanzare foarte variate.realizat prin intermediul unor puncte de vanzare in continua miscare. ♦ pentru comercianti. ceea ce duce la amortizarea rapida a automatelor respective si la o crestere considerabila a profitului. -27 - . pentru o alegere neingradita a marfurilor de catre consumatori. etc. precum si vanzarea prin sistemul liber-service-ului. precum si prin faptul ca deservirea se realizeaza nonstop. Comertul stabil poate fi realizat in doua sisteme: comertul desfasurat prin intermediul unitatilor clasice de desfacere si comertul prin automate. cat si pentru comercianti. etc. aprovizionarea pe masura diminuarii stocurilor din automate.).sunt utilizate tehnologii comerciale automatizate atat la distribuirea produselor. Acest tip de comert se realizeaza prin intermediul unei largi retele de unitati comerciale de diferite profiluri si marimi. cat si la manipularea numerarului realizat. a)Comertul stabil desfasurat prin intermediul unitatilor clasice se prezinta ca forma cea mai obisnuita de comert.realizat printr-o retea de unitati bine delimitate din punct de vedere al amplasarii si al perioadei de functionare. precum si pentru prestarea unor servicii comerciale care contribuie la ridicarea confortului procesului ce cumparare. aeroporturi). asigura o cifra de afaceri ridicata. I. sau cu cerinte deosebite (gari si autogari. cum ar fi: vanzarea clasica (cu tejghea si vanzator). II. b)Comertul stabil realizat prin intermediul retelei de automate reprezinta o forma de vanzare cu rol de completare in cadrul activitatii de ansamblu comertului cu amanuntul. . paine.activitatea se desfasoara non-stop. Principalele caracteristici ale acestui tip de vanzari cu amanuntul sunt: . B. Daca automatul sau bateria de automate este bine plasata. . peste tot in lume. reprezentand in jur de 2% din volumul vanzarilor cu amanuntul. scoli. principalul avantaj consta in usurinta exploatarii (sortiment simplu. reprezentand faza comertului cu amanuntul. tinand seama ca personalul comercial nu intervine decat in procesul de aprovizionare. ♦ comertul fara magazine A. INTALNIM: ♦ comertul stabil . sau de completare in situatii comerciale (ciorapi. amplasarea se face in locurile de trafic maxim.) Acest tip de comert prezinta avantaje importante atat pentru cumparatori. adica autoservirea. si anume: ♦ pentru cumparatori.poate rezolva unele necesitati de baza (diverse bauturi racoritoare.). sandviciuri. ♦ comert mobil . Tipul retelei de unitati prin care se realizeaza vanzarea marfurilor. .

aplicandu-se la numeroase grupe de marfuri. autobuzele magazin. CU AMANUNTUL INTALNIM: A.in functie de tipul intreprinderii comerciale: intreprinderi a caror activitate principala o constituie comertul fara magazine si intreprinderi comerciale in cadrul carora comertul fara magazine reprezinta o activitate secundara sau paralela.se poate utiliza in procesul de comercializare a oricarui tip de produs. vanzari traditionale fara magazine. o oferta extrem de variata. etc. Vanzarea clasica . DUPA MODUL DE VANZARE.ofera o mare varietate de posibilitati de materializare. Avantaje: prezinta marfurile la vedere si in calea trecatorilor. si anume: a) deplasarea itineranta. aparate electronice. pentru aprovizionarea populatiei cu marfuri de cerere curenta (paine. care ofera un sortiment foarte restrans de produse.). -28 - . pot aparea: vanzari prin curier. in zilele de targ din localitatile servite. poate oferi marfuri in stare proaspata. avand programe stabile de deplasare. sau articole de noutate. in prima aparitie. ♦ ♦ ♦ ♦ II. un sistem de vanzare cu amanuntul in cadrul caruia comerciantul apeleaza la un larg evantai de relatii comerciale pentru a pune la dispozitia cumparatorului marfurile de care au nevoie. cat si pe o zona mai larga de localitati. Comertul fara magazine reprezinta o latura importanta a activitatii comerciale cu amanuntul si este de fapt. Vanzarea prin sistemul liber-service-ului (autoservirii) . Poate fi folosit in interiorul localitatilor. etc. autobarurile. IN CADRUL COMERTULUI vanzare clasica.ECONOMIACOMERTULUI Se utilizeaza tonetele fixe sau mobile. oferind bunuri de folosinta indelungata (covoare. etc. si anume: . in cadrul pietelor obişnuite de marfuri. vanzarea electronica. produse electrotehnice.realizata prin intermediul magazinelor. . B. a unor vanzatori ambulanti. oferind sortimente similare cu cele din reteaua stabila. cu orare de oprire si de functionare pentru fiecare zona sau localitate de pe itinerarul stabilit. Acest tip de vanzare se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte: . fara a necesita prezenta acestora in magazine sau in alte puncte de vanzare. legume. este cea mai veche forma de vanzare. etc. vanzare prin sistem liber-service (autoservire). fructe. ea detinand si astazi o importanta pondere in cadrul comertului cu amanuntul. . folosind diferite criterii de segmentar. . sifoane. . Piata vanzatorilor fara magazine poate fi segmentata in diverse moduri. constituind astfel.in functie de mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor. bine adaptate si amenajate. el devenind chiar mai important decat insusi produsul. furgonetele si autofurgonetele.). ce au un program cotidian. pe distante mici. Ca sistem de organizare si desfasurare a activitatii comerciale se pot avea in vedere mi multe variante. C. lapte. O asemenea concentrare poate avea in vedere zeci si chiar sute de unitati. vanzari electronice. d) organizarea unui comert mobil itinerant. cu mijloace de transport speciale. in cele mai frecvente cazuri un singur articol satisfacand cerinte intamplatoare ale unor persoane. vanzari prin telefon. b) gruparea unor unitati mobile de diferite specializari.vanzatorul este elementul esential in cadrul actului de comert. c) concentrarea unitatilor mobile in anumite zone.in functie de tipul cumparatorilor: consumatori individuali si intreprinderi.reprezinta o forma de vanzare ce a cunoscut o rapida dezvoltare in ultimele doua decenii.

imbracaminte. pentru a le revinde la altii. .in sistemul autoservirii se vand produse alimentare si de consum curent. ❖ sistemul intalnirilor cu consumatorii. ce dispun in structurile lor de sectii specializate in comertul prin corespondenta. toate intr-o gama sortimentala redusa.cresterea costului carburantilor.intreprinderi comerciale care gestioneaza mari magazine sau lanturi specializate. si pe o publicitate la locul vanzarii bine structurata si programata.. formarea si supervizarea vanzatorilor. . fixarea adreselor disponibile. care deseori se simt agasati si deranjati. dar care astazi tind sa comercializeze toate tipurile de produse (tigari si produse de tutun. parfumerie. b) Vanzarea prin corespondenta şi pe baza de catalog .cresterea populatiei active feminine. preselectati. magazin drugstore . precum si o serie de combinatii produs-servicii. descresterea costurilor informatiilor. care deseori practica metode neloiale pentru a influenta deciziile de cumparare. magazine discount. larga raspandire a cartilor de credit. utilizandu-se publicitate directa si care comporta expedierea marfurilor de catre vanzatori la cumparatori. a) Vanzarea la domiciliu are in vedere o tranzactie comerciala de bunuri sau servicii realizate prin intermediul unui vanzator care viziteaza la resedinta lor particulara cumparatorii potentiali. proces in cadrul caruia toate operatiunile se efectueaza prin scris. hipermagazine.intreprinderi de comert specializate in comertul prin corespondenta. sau chiar a produselor). ❖ existenta unei legislatii mai rigide in unele tari cu privire la aceasta forma de comert.accentul se pune pe ambalarea. imbatranirea populatiei. Factorii care au generat succesul vanzarilor prin corespondenta. ❖ atitudinea negativa a consumatorilor. etc.factori externi . cresterea numarului e resedinte ale unei persoane. care cer unitati specifice. Principalele caracteristici ale acestui tip de vanzari. poate fi grupat in trei categorii: . in functie de volumul vanzarilor. deoarece este platit din comisioane. .intreprinderi producatoare. la domiciliul acestora.amplasarea adecvata a raioanelor si dispunerea corespunzatoare in spatiu a marfurilor. papetarie. ❖ este considerata ca o modalitate agresiva. favorizeaza vanzarile piramidale (este vorba de acele produse care constau in a genera cumparari de marfuri din stoc. Practica comerciala a scos in evidenta ca aceasta forma de comercializare a produselor prezinta o serie de avantaje.reprezinta un proces de comercializare fara contactul verbal dintre vanzator si cumparator. sunt urmatoarele: . prezentarea. .magazine create initial pentru a vinde produse farmaceutice. Aceasta forma de vanzare este practicata in magazine de toate marimile si tipuri posibile: supermagazine. etalarea produselor. -29 - . atrasi de noutatea sistemului serviciilor. jucarii. cum ar fi cele de alimentatie publica.factori social-economici . Avantaje: ❖ personalul folosit la vanzari este mai motivat si mai persuasiv decat personalul folosit in magazinele clasice.ECONOMIACOMERTULUI . Limite: ❖ dificultati in recrutarea. . bunuri de folosinta indelungata. ziare. reviste si carti. Vanzarile traditionale fara magazine cuprind in structura lor: vanzarile la domiciliul si vanzarile prin corespondenta.absenta vanzatorului si libertatea clientului de a-si alege singur produsele. Vanzarea prin corespondenta poate fi realizata de: . cresterea veniturilor discretionare. C. dar si multe limite.

Metoda respectiva stimuleaza vanzarile pentru articole de mai mica valoare si pentru preturi unitare scazute.ECONOMIACOMERTULUI . dificultatile de acces si de stationare in centrele oraselor. Avantaje: ❖ cresterea fara prea mari eforturi din partea firmelor comerciale a numarului de cumparatori pe baza de catalog.V. calitatea mediocra a serviciilor acordate de personalul comercial din magazine. in principal. -30 - . aplicarea electronicii in comercializarea produselor. Inconveniente: ❖ Termenele de livrare sunt in unele cazuri mai lungi. ❖ Cumpararea nu implica deplasarea solicitatorului.este realizata printr-un sistem interactiv de comunicatii. ❖ Disponibilitatea imediata a produselor. Inconveniente: ❖ gradul de returnare a marfurilor este mai ridicat decat in cazul comertului cu amanuntul traditional. sau alte mici obiecte decorative si ustensile de bucatarie. in cadrul unui program practic nelimitat. Avantaje: ❖ Comanda poate fi facuta la orice ora din zi si din noapte. fie seara tarziu. realizate cu consumatorii. prin intermediul careia consumatorul telespectator isi poate alege si cumpara produsele necesare dintr-un sortiment foarte larg de marfuri. au facut ca penetrarea metodei respective in practica desfacerilor cu amanuntul sa inregistreze un ritm destul de lent. Metoda are o serie de avantaje si anume: ❖ sistemul este simplu si prezinta o mare suplete in procesul de utilizare. dar si inconveniente.cunoscuta in Occident sub denumirea americana de home-video-shoping. sunt difuzate fie la ore de maxima audienta. vor cunoaste in viitor cresteri foarte mari. generata de publicitatea televizata are in vedere folosirea spotului publicitar ca suport al tranzactiilor imediate. Mesajele publicitare au o durata de 15 -45 secunde. cum sunt cartile. generate de publicitatea televizata. in mod cert. ❖ suplete redusa in sortimentele propuse si in preturile practicate intre doua publicatii de cataloage. videocasetele inregistrate. care. atat sub forma unor comisioane asupra vanzarilor. ❖ Aparitia frecventa a unor probleme legate de service-ul de vanzare.factori concurentiali: orarele limitate de functionare a magazinelor.informeaza asupra caracteristicilor produsului si a avantajelor sale. b) Vanzarea prin videotext . ❖ Lipsa de incredere in cazul unor operatiuni.convingerea telespectatorului de a trece la achizitia produselor. reprezinta o forma mai recenta de comercializare a produselor. c) Vanzarea prin T. Firmele comerciale remunereaza posturile de televiziune dupa caz. ❖ posibilitatea de adaptare a programelor de marketing. precum si schimbarea modului de viata si al reducerii timpului afectat gospodariei au favorizat puternic dezvoltarea vanzarilor electronice. cat si sub forma unor taxe fixe. apeland imediat dupa mesaj la numarul de telefon pus la dispozitie. care permite vanzatorului si cumparatorului sa schimbe informatii in timp real sau "on line". D. discurile si casetele. sub forma vanzarilor directe.ca o componenta a comertului fara magazine. cablata . In acest caz. şi aceasta forma de vanzare prezinta o serie de avantaje. Vanzarea electronica . mesajul publicitar este compus din doua parti si anume: . Mutatiile intervenite in evolutia tehnologiei. . a vanzarilor prin videotext si a vanzarilor prin televiziunea cablata. ❖ nivelul mult mai scazut al costurilor logistice si de stocaj fata de reteaua clasica de magazine. prin intermediul unui telefon si a cartii sale de credit. neputandu-se vorbi de o adevarata afirmare. Tehnologia foarte complicata si indeosebi costurile ridicate pentru clientii doritori a utiliza acest sistem. se realizeaza. a)Vanzarea directa.

4. ci numai un telefon si o carte de credit. b) Sporirea puterii de cumparare favorizeaza evolutia comertului cu amanuntul in sensul maririi capacitatii de desfacere. Comertul cu amanuntul a fost puternic influentat in evolutia sa de o multitudine de fenomene care pot fi impartite in doua categorii: I.extinderea comertului prin corespondenta. la randul lor. . precum si influenta puternica a informaticii in activitatea manageriala. in sensul modernizarii sale sub toate formele. crearea unor unitati care vor atrage cumparatorii prin ambianta si serviciile asigurate.urbanizarea crescanda a mediului rural. implantarea unor cartiere anexe la periferia marilor oraşe.extinderea puternica a supermagazinelor.reducerea timpului afectat cumparaturilor a generat dezvoltarea deosebita a liber-service-ului (adica a autoservirii) si concentrarea sortimentului.recunoasterea rolului comertului ca determinant in evolutia economica a diferitelor tari. rationalizarea tuturor muncilor fizice si a sistemelor e utilizare a personalului ce urmeaza a fi comandat. introducerea unor noi forme de vanzare. a noi sisteme de aprovizionare.ECONOMIACOMERTULUI ❖ consumatorul nu plateste abonament pentru a avea acces la serviciul respectiv.Fenomene generate de insugi sistemul de distributie a marfurilor Pot fi grupate. Factorii de influenta a evolutiei comertului cu amanuntul pe plan mondial Un studiu realizat in anul 1987. c) Transformarile intervenite in modul de viata au multiple influente asupra evolutiei de perspectiva a comertului cu amanuntul. si anume: . in mod continuu. precum si cresterea ponderii comertului mobil. fenomene care duc la aparitia unor noi sisteme de conducere a activitatii comerciale.dinamizarea puternica a comertului de catre tehnica electronica si indeosebi de cea informatica. necesitatea apelarii la noi metode de vanzare. fenomenele se refera la: imbunatatirea sistemelor si mijloacelor de transport. In acest sens. a) Modificarea structurii pe varste a populatiei genereaza.reorientarea si extinderea comertului prin automate. TENDINTE IN EVOLUTIA COMERTULUI CU AMANUNTUL PE PLAN MONDIAL 5. aparitia unor oraşele satelit ale marilor aglomeratii urbane.Influente care vin din partea cumparatorilor Sunt generate de mutatiile intervenite in structura pe varste a populatiei.dezvoltarea puternica a comertului specializat. a) aspecte de ordin managerial au in vedere penetrarea si extinderea unor metode moderne de gestionare.4. mecanizarea si automatizarea manipularii marfurilor. a scos in evidenta o serie de elemente care vor caracteriza si in viitor evolutia comertului cu amanuntul. . crearea de noi cai de acces. trebuie avute in vedere: . au generat o noua orientare a retelei comerciale stabile. in cresterea puterii de cumparare si in transformarile continue care intervin in modul de viata. precum si a noi sisteme de plata ale cumparatorilor (carti de credit). de catre o comisie de specialitate a Organizatiei Natiunilor Unite. . -31 - . material si comercial. . noi exigente cu privire la evolutia comertului. indeosebi prin gusturile si motivatiile fiecarei categorii de consumatori.1. ❖ clientul poate cere si alte informatii pentru a cunoaste in intregime produsul ❖ persoana respectiva nu trebuie sa aiba vreo pregatire deosebita.motorizarea crescanda a populatiei genereaza aparitia a noi spatii de parcare. . II. b) Pe plan material. in fenomene de ordin managerial. 5. . reorganizarea amplasarii magazinelor. .

agentii comerciale straine pentru comercializarea marfurilor alimentare.4. adica firmele comerciale vor incerca prin asemenea actiuni sa-si transforme magazinele in centre de atractie a populatiei. ♦ promovarea diferitelor forme de vanzare bazate pe acordurile de franciza. C. utilizarea designului si merchadesignului. si o serie de elemente specifice generate de concurenta. pret.ECONOMIACOMERTULUI comercial. ♦ internationalizarea unor tipuri de comert. precum si promovarea continua a acelor metode de vanzare care sa atraga clientela. cumparatorul putand consulta reteaua televiziunii de specialitate. care permit promovarea unor tehnologii moderne de conditionare. drugstore. ca factori de influenta a viitoarelor evolutii ale comertului cu amanuntul. b) Crearea de noi concepte de distributie .2. combinate a) -32 - . prezentare si etalare a marfurilor si chiar de vanzare a diverselor produse. b) Organizarea diferitelor tipuri de vanzari aşa-zise "tehnicoinformatizate". mod de utilizare. care obliga la cunoasterea si satisfacerea diferentiata a fiecarui segment de cumparatori. ♦ crearea continua de noi tipuri de comert. etc.vor fi create noi tipuri de magazine specializate pe expozitii cu vanzare. Dezvoltarea si perfectionarea conceptelor manageriale Perfectionarea continua a procesului managerial se va contura ca una dintre cele mai importante te3ndinte ale viitoarelor evolutii ale comertului cu amanuntul pe plan mondial. c) Fenomenele de ordin comercial. care sa practice sistemele de discount. au in vedere trecerea la aplicare ape scara larga a tehnicilor de marketing. deplasarea la cumparaturi fiind determinata de marea imagine a respectivelor unitati comerciale. ♦ concentrarea conducerii activitatii comerciale. B. fenomen ce se va materializa in: ♦ scaderea numarului e unitati si cresterea sensibila a suprafetei medii a acestor magazine. pot fi consemnate: a) Imbunatatirea conceptelor de distributie existente are in vedere identificarea si adoptarea unor proceduri si metode care sa duca la atragerea si permanentizarea a noi contingente de consumatori prin integrarea de noi tehnologii. prin redefinirea sistemelor de informare a clientelei. Promovarea unor noi practici si tehnologii comerciale Intre practicile si tehnologiile comerciale care specialistii apreciaza ca se vor constitui in tendinte ale evolutiei comertului cu amanuntul. 5. sa o satisfaca si sa o permanentizeze. adica folosirea unor metode de vanzare care sa transforme magazinele intr-un fel de sali de expozitie cu vanzare. O latura importanta ce contribuie la conturarea noilor tendinte in evolutia comertului pe plan mondial. pe langa orientarea integratoare. care va asigura informarea cu privire la marca. calitate. etc. perfectionarea sistemului de prezentare a marfurilor. de ansamblu a comertului in evolutia mecanismului de piata si fundamentarea intregii sale dezvoltari pe baze stiintifice. realizarea diferitelor studii de piata si motivatie in vederea cunoasterii si atragerii clientilor. c) Integrarea functionala a practicilor de marketing in activitatea comertului cu amanuntul Procesul are in vedere. adica o serie de cumparaturi vor putea fi efectuate de acasa. aparitia de noi materiale si tipuri de ambalare a marfurilor. prin renovarea magazinelor. Tipologia tendintelor conturate cu privire la viitoarele evolutii ale comertului cu amanuntul A. c) Promovarea unor metode de vanzare practice şi rapide. o constituie mutatiile care vor interveni in tipologia vanzarilor Comertul stabil va inregistra cele mai semnificative transformari. si anume: Asigurarea unor actiuni comerciale de tipul "cumparare-spectacol".

32 cu denumirile practice pentru familiarizarea consumatorilor (cumparatorilor) cu produsele oferite. se disting doua forme de contact direct cu consumatorii finali (populatia): ♦ contactul localizat sau punctul de vanzare. tratarea acestora si pregatirea marfurilor pentru expediere. mai degraba.Intrepatrunderea tuturor metodelor de vanzare caracteristice comertului fara magazine.va cunoaste si el transformari radicale. . Comertul mobil . sau la intamplare. b. cu sistemele. Comertul fara magazine Principalele tipuri de comercializare care vor cunoaste mutatii esentiale sunt vanzarile prin corespondenta si vanzarile electronice. In legatura cu acestea. CAPITOLUL VI. etc. Incercarea de a se asigura treptat o impletire intre practicile comerciale sau diversele forme de vanzare fara magazine.vanzarea la domiciliu. Un exemplu in acest sens il poate constitui penetrarea tot mai puternica a telematicii (ca metoda de vanzare electronica) in cadrul vanzarilor prin corespondenta. trebuie remarcate trei tendinte. preparate culinare. Modernizarea mai accentuata a celor doua metode de vanzare. avand domenii de exploatare necunoscute pana de curand. Extinderea automatelor comerciale . si anume: a. Se poate defini punctul de vanzare ca fiind "magazinul" sau. Astfel.ECONOMIACOMERTULUI .mediatic: telecumparare (televanzare). care acopera multiple canale: . produse congelate. Sortimentul de marfuri la care se poate aplica este foarte larg: produse de panificatie. neadmitandu-se fluxuri inverse. de patiserie.marketingul direct: vanzarea prin telefon sau in sistem minitel. precum si cateva grupe de produse nealimentare. produsele de echipament casnic si intretinere. automate pentru vanzarea diferitelor tipuri de programe destinate procesului de utilizare a calculatoarelor personale existente in dotarea populatiei sau a unor mici firme particulare. . astfel incat sa ofere posibilitatea clientilor de a trece in linie. printr-o extindere a tehnicilor computerizate in procesul de primire a comenzilor. cat si sub aspectul orelor de oprire si a timpului de stationare in fiecare dintre punctele stabilite pentru zonele aprovizionate. ♦ contactul de localizat. reusind o crestere a operativitatii si o valorificare mai eficienta a valentelor moderne oferite de metoda vanzarilor electronice. atat sub aspectul itinerarului. atat prin fata marfurilor exprese. locul de vanzare permanent in care patrunde clientul si unde isi efectueaza cumparaturile. ATRIBUTELE UNUI PUNCT DE VANZARE Daca se are in vedere dimensiunea spatiala a distributiei. in cadrul carora predomina bunurile de folosinta indelungata. procedurile şi metodele de vanzare realizate prin intermediul marilor suprafete comerciale in cadrul comertului stabil. c. se preconizeaza tendinta de a se trece la distribuirea marfurilor pe baza unui program bine organizat. precum si in cadrul procesului de decontare si plata a cumparaturilor pentru clienti. Acesta poate fi un centru de decizie autonom (comerciant -33 - . intr-o singura directie. prin asimilarea de noi materiale de automate comerciale. cat si prin fata casei de marcaj. care vor dispune de un sistem de inregistrare a masurilor proprii fiecarui cumparator. Automagazinele vor practica metoda autoservirii si vor avea stabilit un flux unic. legume si fructe proaspete. ca de exemplu: automate de vanzare a diferitelor articole vestimentare. d) d.

costul investitiei. aria de piata este spatiul vast. cu marimea zonei comerciale. ♦ Produsul . spatii de parcare. relativ autonom in plan comercial. Principalele componente ale unui punct de vanzare sunt in numar de patru: ♦ Localizarea . pe de o parte. de componente constituie 6.respectiv serviciile pe care le asigura punctul de vanzare. constituit din zone unde o populatie bine determinata geografic se aprovizioneaza.publicitatea la locul vanzarii. de asemenea. Aceasta arie poate fi un oras. . 3analiza punctului de vanzare. care poate sa exploateze diferite forme de organizare a activitatii de comert cu amanuntul: magazin. Studiul de localizare a unui nou punct de vanzare sau de analiza a unui punct de vanzare existent necesita parcurgerea a patru faze de incredere: 1determinarea ariei de piata in care va opera puntul de vanzare. numai una din entitatile spatiale aflate in posesia unei firme comerciale. la fel ca si un produs. posibilitati de alegere. alte diverse servicii comerciale). are succes daca raspunde nevoilor pietei.definita printr-un pachet de atribute. prestare de servicii.angajarea financiara pe termen lung. 4previziunea vanzarilor. dotarea tehnicii. un punct de vanzare este frecventat mai ales pentru serviciile pe care le ofera (accesibilitate. adapost. Altfel spus. ♦ Nivelul preturilor practicate ♦ Politicile promotionale pentru atragerea consumatorilor. mai rar el este frecventat pentru el insusi. ❖ daca un produs se cumpara pentru utilitatile pe care le ofera (hrana. . de ceea ce se poate numi marketingul spatial al unei firme comerciale. un judet. concretizate in: marimea si structura ofertei de marfuri si servicii.arta de a vinde. produsele si punctele de vanzare au destule elemente comune: ❖ un punct de vanzare.ECONOMIACOMERTULUI independent). Localizarea unui punct de vanzare este o etapa esentiala in perceperea si acceptarea pozitionarii lui pe piata. confort). Analizate intr-o optica de marketing. intra in balanta satisfactiilor clientelei: . magazin-depozit. dar poate fi. forme de vanzare. . deoarece are si importante implicatii financiare generate de: . Caracterul deosebit al acestei decizii este dat de natura actiunilor pe care le reclama. Acest pachet de atribute sunt corelate.diferitele campanii publicitare. . Determinarea ariei de piata Aria de piata este definita ca fiind distanta maximala pe care consumatorul doreste sa o parcurga pentru a obtine un bun. Aceste politici au in vedere diverse actiuni si mijloace care favorizeaza actul de cumparare al unui produs ori serviciu si. LOCALIZAREA PUNCTULUI DE VANZARE Selectionarea si stabilirea locului de amplasare a unui punct de vanzare este una din deciziile cele mai importante pe care le ia un detailist.etalarea si prezentarea marfurilor. imbracamintea. totodata.1. 2definirea ariei de atractie propriu-zise a punctului de vanzare. o -34 - . In literatura de specialitate acest cvartet marketingul-mix al punctului de vanzare. iar pe de alta parte cu nivelul cotei de piata (prin cifra de afaceri) si dimensiunea suprafetei.

3. in esenta. • densitatea populatiei. aria de piata este constituita din zone comerciale mai mult sau mai putin suprapuse. in principal.formarea unor criterii proprii de apreciere a teritoriului. aria de atractie a punctului de vanzare. care sa ofere ulterior inf ormatii privind conditiile si specificul local al cererii cumparatorilor potential! Experienta demonstreaza ca factorii majori care influenteaza marimea ariei de atractie sunt: •talia punctului de vanzare. Aria de piata a unui punct de vanzare se delimiteaza fie cu ajutorul unor modele matematice gravitationale sau probabilistice.cunoasterea teritoriului orasului. Se pune problema de a delimita o arie comerciala in care mai multe puncte de vanzare isi atrag clientela proprie. determinata de limitele in cadrul carora este economic . in functie de care se poate stabili potentialul economic global al comertului cu amanuntul dintr-un perimetru bine delimitat (exemplu un oras) sunt prezentate in tabelul nr. fie cel mai adesea . Comitetul de definitii al Asociatiei Americane de Marketing.sub aspectul volumului activitatii si al cheltuielilor . Prin urmare. Abordarile teoretice ce au drept scop definirea comportamentului consumatorului plecand de la distanta pe care acesta o parcurge de la domiciliu pana la punctul de vanzare -se pot grupa in doua tipuri de analiza spatiala: • teoria polarizarii economice. analiza comportamentului spatial al populatiei. In cazul amplasarii unui nou punct de vanzare sau a remodelarii unuia existent.pe baza sondajelor in randul cumparatorilor din reteaua comerciala existenta. care.pentru un magazin. stabilirea limitelor de atractie a unui punct de vanzare permite in ultima analiza. obiective si subiective. existenta la un moment dat. precum si fundamentarii unor solutii de tehnologie comerciala. •importanta punctelor de vanzare care sunt preponderente din punctul de vedere al cotei de piata (pentru ca anumite magazine nu au o zona comerciala proprie si profita de atractia altor puncte de vanzare). factorii exogeni . Prin urmare. se reduce la trei faze componente si anume: . . strazi comerciale si puncte de vanzare. conditionat de aspectele economice legate de distanta. Factorii determinant! ai ariei de piata. Utilizarea unor astfel de metode impune. In ultima instanta acesta adauga si o serie de elemente necesare determinarii marimii suprafetei. Asadar. fiind locul de intalnire a ofertei si a cererii de marfuri. un grup de unitati sa desfaca sau sa livreze un bun ori un serviciu". Comportamentul fiecarui individ este rezultatul unui proces de evaluare a teritoriului.ECONOMIACOMERTULUI regiune sau o parte a unei aglomerari urbane. fiind compusa dintr-un sir de zone concentrice a caror cota de participare in numarul total al clientilor se diminueaza direct proportional cu cresterea distantei pana la magazin. a cifrei de afaceri. Alaturi de acesti factori se mai au in vedere: -35 - . abordand aria de atractie de pe pozitiile intereselor comerciale o considera ca fiind "o zona teritoriala a carei marime este. • nivelul veniturilor populatiei de servit.trebuie admisi ca o premisa reala in functie de care urmeaza sa fie stabiliti factorii endogeni.care conditioneaza volumul si structura cererii de marfuri a populatiei din perimetrul ariei de atractie . mai exact a structurii urbanistice. realizarea cumparaturilor in anumite centre. dupa care distanta ce urmeaza a fi parcursa de consumator este apreciata de acesta in functie de mai multe criterii. are o anumita intindere in spatiu.1. Aria de atractie nu trebuie inteleasa ca un spatiu compact. ca o conditie necesara. respectiv factorii interni ai magazinului. • teoria alegerii punctului de vanzare. isi asigura desfacerea. Stabilirea limitelor ariei de piata a unui punct de vanzarea permite cunoasterea relatiilor teritoriale intre oferta de marfuri si cererea clientului pe care urmeaza a o satisface. de obicei. Definirea ariei de atractie a unui punct de vanzare Aria de atractie a unui punct de vanzare este acel spatiu delimitat geografic din care isi "atrage" clientii si implicit. . delimitarea unei zone functionale de consum. care are ca punct de plecare ipoteza potrivit careia comportamentul consumatorului este.definirea constienta sau perceperea intuitiva a nevoilor sale de deplasare in spatiu.

nivel de instruire). care cauta sa stabileasca o relatie de proportionalitate empirica intre cota de piata a unui magazin. •dinamismul administratiei publice locale si al agentilor economici. sportive. transport in comun).atractia cumulativa (numar cumparatori comuni.ECONOMIACOMERTULUI •facilitatile de circulatie: cai si mijloace de comunicatie. b) principiul de atractie cumulativa: o regrupare de puncte de vanzare antreneaza o atractie cumulata superioara sumei de atractii individuale ale punctelor de vanzare localizate izolat. . • proximitatea unei arii de piata mai atractiva sau a unor arii mai restranse dar mai dinamice. Metoda analogiei. tinand seama de concurenta. Principiile de localizare sunt urmatoarele : a) principiul de interceptare: capacitatea de interceptare sau de "acrosaj" a consumatorului se masoara prin volumul de trafic existent in vecinatatea locului de amplasare a punctului de vanzare respectiv. . . configuratia intersectiilor). Printre metodele care faciliteaza luarea deciziei si. etc. tipul vehiculelor). • punctele de atractie ale ariei de piata care constituie obiectul de analiza.. c) principiul de compatibilitate: magazinele care ofera marfuri complementare permit o mai buna atractie.estimarea zonei comerciale. numarul de intersectii. unele in raport cu altele. acces la locuri. de barierele naturale etc. nivel de salarii. se remarca metoda listei de control. de distanta intre limitele perimetrale ale zonei si locul de amplasare al magazinului. .parcare (numarul locuri. varsta.concurenti (numarul si talia concurentilor. Previziunea vanzarilor . activitati culturale. distanta de magazin). .odata stabilita aria de atractie a punctului de vanzare se urmareste estimarea vanzarilor sale. . In acest scop exista mai multe metode de previziune: Raportul vanzari / suprafata. Criteriile de evaluare a locului de amplasare a unui punct de vanzare existent sunt: .trafic automobilistic (numarul de vehicule / ora. mai ales. -36 - . in functie de volumul vanzarilor iar pe de alta parte. . tipul de persoane). Pentru fiecare criteriu se acorda un numar de puncte si un coeficient de ponderare a factorilor. spatii de parcare etc. in functie de marimea suprafetei acestuia. Raportul vanzari / suprafata este metoda cea mai simpla..trafic pietonal (numarul de persoane / ora. d) principiul de accesibilitate: consumatorul trebuie sa poata penetra. nivel de preturi). evaluata pe de o parte. . Aceasta metoda permite evaluarea locurilor de amplasament. Modelele gravitationale. traversa si iesi usor din perimetrul care delimiteaza locul de amplasare a punctului de vanzare in cauza. Analiza amplasamentului punctului de vanzare Aprecierea valorii comerciale a locului de amplasare a unui punct de vanzare se face prin evaluarea proportiei in care anumite criterii (*) raspund principiilor de localizare.. grad atractie). •topografia terenului.populatia (numarul de locuitori. viteza limita.). servicii.accese (accesibilitate ridicata. Operarea cu aceasta metoda se face in trei etape: . etc. Zona proximala.mediul (tipuri de magazine. care permit clasificarea diferitelor locuri de amplasament retinute in urma studiilor intreprinse. confirmate de practica comerciala si sustinute de unii specialisti.accesibilitate (numarul de artere de circulatie.

stabilirea relatiilor intre vanzarile cu amanuntul si veniturile din aria de piata si din fiecare zona (daca este posibil). si consta in delimitarea zonei comerciale si apoi in estimarea penetratiei concurentilor pe piata. de la parte la intreg. Ea vizeaza identificarea zonei geografice unde viitorul punct de vanzare va avea un avantaj asupra concurentilor. numar case marcat. doua sunt care abordeaza intr-o relatie sistemica. raioanele unde sunt efectuate cumparaturile. Aceasta metoda se recomanda a fi utilizata atunci cand zona comerciala este usor de delimitat si se suprapune cu teritoriul intregii localitati. Metoda analogiei este o metoda empirica. Legea lui Reilly poate sta la baza deciziilor de localizare a unor centre comerciale. etc. estimarea vanzarilor totale din aria de piata pe un mp suprafata comerciala. din fiecare zona astfel definita. si de comportamentele de cumparare observate la cumparator (mijlocul de transport folosit. . In acest scop se impune ca proiectul de implantare a unui centru comercial sa urmareasca succesiunea fazelor secventiale. identificarea categoriilor de produse vandute.ECONOMIACOMERTULUI . concluzii asupra fezabilitatii proiectului. repetarea analizei utilizand datele estimate pentru perioada de perspectiva. Previziunea vanzarilor se fundamenteaza pe studiul caracteristicilor consumatorilor si ale obiceiurilor lor de cumparare. frecventa de efectuare a cumparaturilor).o zona secundara (care asigura 15-25% din vanzarile supermagazinului).2.I SERVICII Inainte de a aborda problematica asortimentului de marfuri si servicii. Aceasta metoda tine seama de caracteristicile magazinului (suprafata de vanzare. . daca la nivelul unei piete. -calculul indicilor si al cotelor de absorbire pentru fiecare zona. cantitatea de bunuri si servicii existente la un moment dat pe piata. ASORTIMENTUL DE MARFURI S.o zona primara.). Este cazul oraselor mici si mijlocii Metoda zonei proximate. -multiplicarea cotei de absorbire cu vanzarile cu amanuntul din fiecare zona a ariei de piata studiata. -37 - . locurile de vanzare).analiza punctelor de vanzare din proximitate (suprafata. cifra de afaceri. estimarea vanzarilor prin comertul cu amanuntul din fiecare zona. ca atribut al unui punct de vanzare. determinarea populatiei si a veniturilor sale (pe un individ sau o familie). Vanzarile potentiale se evalueaza prin analogie: se calculeaza "puterea de atractie" sau "cota de absorbire" a fiecarui magazin. Metodele gravitationale ale lui Reilly şi Huff permit atat delimitarea zonei comerciale. dupa cum urmeaza: determinarea zonei comerciale. Astfel. . bazata pe ipoteza centrului cel mai apropiat. bine delimitate din punct de vedere geografic. este o aplicatie a teoriei locurilor centrale. impartirea ariei de piata in zone geografice omogene. delimitata in jurul centrului de greutate al ariei de atractie de unde magazinul isi asigura cea mai mare parte a cifrei de afaceri (pentru un supermagazin este de 60-70 %). identificarea concurentei prezente si viitoare. Printre diferitele definitii propuse de catre dictionarele economice de specialitate. marimea centrelor din fiecare zona si timpul de acces intre fiecare dintre ele. se opereaza cu categoria de oferta.culegerea informatiilor necesare evaluarii potentialului de vanzare (de la bancile de date oficiale sau prin intermediul societatilor specializate). cat şi estimarea cererii ce urmeaza sa fie absorbita de punctul de vanzare care constituie obiectul studiului de piata. de factorii pietei (nivelul veniturilor. se cuvine a-l defini conceptual. 6. Se distinge: .o zona tertiala (sau marginala) care reprezinta diferenta vanzarilor pana la 100%. fidelitatea. imaginea magazinelor).

masura activitatii economice a punctului de vanzare. Asortimentul este definit ca un ansamblu de articole şi servicii prezentate şi vandute intr-un punct de vanzare. bucatarie). mobilierul si utilajele comerciale).ocupa un loc dominant in politica comerciala a unei firme. securitatea financiara si de personal. • Referinta. b) o politica de diferentiere. Avand in vedere vocabularul curent folosit pentru descrierea subdiviziunilor unui asortiment cuprinde: • Produsul. la nivelul microeconomic al firmei comerciale se opereaza cu conceptul de asortiment. -38 - . rentabilitatea capitalului investit. de designul folosit. . care este veriga de analiza cea mai mica. in functie de materia prima. permanent. 6.1. • Modelul. cresterea cotei de piata. care raspunde unitatii de vanzare dintr-o referinta particulara data. ❖pe de o parte. de bunuri materiale puse la dispozitie clientelei unui punct de vanzare . de exemplu: scaune de bucatarie fabricate din lemn. a unor bunuri si servicii destinate consumului. intr-un anumit spatiu. Strategia asortimentului urmareste stabilirea marilor linii ale politicii comerciale. talia si culoarea unui anumit model dintr-un produs. care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre consumator in vederea satisfacerii unei nevoi. acceptandu-se: a) o politica de imitare. In fata diversitatii nevoilor clientelei. respectiv aceleasi nevoi (camasi pentru barbati. • Piesa sau articolul.2. comerciantul stabileste un asortiment printr-o reunire de produse particulare.ECONOMIACOMERTULUI aceasta avand un caracter colectiv. in a utiliza aceleasi tehnici de vanzare si a promova aceleasi servicii. Exemplu: bluza.segmentul de utilizatori caruia se adreseaza. a preturilor si a politicilor promotionale. intre cerintele clientelei si limitele impuse de factori endogeni (indeosebi dimensiunile suprafetei. care corespunde individualizarii unui produs. este vorba de problemele politicii comerciale. pentru ca ea identifica marca. cravata. Prin natura produselor din care este constituit. care pot fi rezolvate doar prin raportarea la piata. Oferta punctului de vanzare este rezultatul unui proces complex de cautari pentru gasirea unui echilibru dinamic. fiind rezultatul unui proces de alegere din volumul total de bunuri si servicii care constituie oferta globala dintr-o anumita arie de piata. Stabilirea asortimentului de marfuri si servicii pune doua mari tipuri de probleme. global in raport cu cererea populatiei. ❖pe de alta parte. Clasificarea şi dimensiunile asortimentului Asortimentul de marfuri . haina. el defineste: . rochii clasice). care cauta sa consolideze o imagine specifica. exista o serie de probleme legate de rentabilitatea suprafetei care nu pot fi rezolvate decat prin cunoasterea structurii detaliate a ofertei. Asortimentul este o maniera de a asambla produsele şi serviciile de aceiaşi natura sau raspunzand aceleiaşi nevoi de consum. Aceste politici se coreleaza cu politica generala a unei firme comerciale prin care se stabilesc obiectivele pe termen lung: procentul de crestere al vanzarilor. care consta in a cuceri aceleasi piete si aceleasi segmente tinta ca cele ale concurentilor.in forma sa concreta. Produsul este vandut sub un nume care ii individualizeaza starea si uneori calitatea. care desemneaza un ansamblu de produse susceptibile sa raspunda unei finalitati globale identice. Astfel. asortimentul este mai mult decat o forma concreta de existenta. scaune. actionandu-se asupra modului de organizare interioara. • Categoria de produs.

Un asortiment se caracterizeaza in general prin trei dimensiuni: largimea. > preocuparea consumatorului pentru comparatii "calitate-pret" este nesemnificativa. de locul si momentul cand este realizata cumparatura. anumite marfuri cu destinatie speciala ce se vor comercializa in timpul campaniilor promotionale in puncte de vanzare organizate pentru acest scop. Formula sortimentala stabilita pentru un punct de vanzare este elastica. Asortimentul este constituit din combinarea diferitelor varietati sub care se regasesc produsele colectiei. > durata de consum medie. cuprinzand. cu asigurare a sortimentului prin service-ul pentru care se angajeaza. • bunuri specifice pentru care consumatorul: > are o scala de preferinte deja formata. constituita din marfuri de impuls. ceea ce determina un timp de alegere limitat. Comerciantul propune un asortiment profund si practica marje ridicate (o strategie ofensiva si de atractie). > trebuie sa faca un efort de alegere pentru a dobandi produsele inscrise in aceasta scala de preferinte. Utilitatea unui produs nu este unidimensionala. cadru asupra caruia isi vor pune amprenta factorii locali ce definesc marimea ariei sale de atractie. > slaba cota de service. se caracterizeaza prin: > eforturi de alegere si de informare pentru a construi scala de preferinta fata de actul de cumparare.produs" si de strategiile promovate de catre o firma este definita urmatoarea tipologie a bunurilor de consum care pot constitui asortimentul unui punct de vanzare: • bunuri comparative. magnetofoanele. Acest numar depinde de dimensiunile si caracteristicile asortimentului. > frecventa de cumparare slaba. definesc largimea asortimentului. radiourile. mobila. > un risc legat de decizia de cumparare. profunzimea si coerenta: • Largimea: corespunde numarului de diferite nevoi oglindite prin categoriile de produse. atributele sale fiind diverse si in mod direct percepute de catre consumator. ea constituind o limita. care. fie direct de catre vanzatori. In cazul acestor bunuri comerciantul poate sa opteze fie pentru o strategie defensiva. • colectia sezoniera. Exemplu: pentru un magazin care comercializeaza articole destinate echiparii locuintelor. • bunuri de comoditate caracterizate prin: > frecventa ridicata de cumparare. formata din asa-zisul sortiment standard (obligatorie si permanenta). fara un efort deosebit in alegere din partea consumatorului. fie pentru o strategie de depanare.. oferta de marfuri poate fi mai restransa sau mai larga: • Profunzimea: se masoara prin numarul de referinte prezentate pentru fiecare categorie de produse si raspunzand nevoilor consumatorilor. etc. Se pot obtine astfel mii de combinari. care desemneaza un simplu esantion destinat a fi prezentat. masinile de spalat. practicand cote de adaos comercial convenabile.ECONOMIACOMERTULUI De retinut: Termenul de asortiment nu trebuie confundat cu cel de "colectie". aspiratoarele. produse ca: televizoarele. in functie de psihologia acestuia. in raport cu consumatorul. In acest caz. de "moda" si "speciale". In exemplul -39 - . la care asortimentul permite sa se raspunda. • colectia selectiva. alaturi de unele produse de baza. In contextul amenajarii unui punct de vanzare este utila si urmatoarea clasificare a asortimentului de marfuri: • colectia de baza. In functie de numarul categoriilor de produse. In functie de relatia "consumator . fie prin intermediul unui reprezentant al comerciantului. comerciantul adopta o strategie ofensiva sau de atractie.

Anumite servicii sunt direct legate de vanzarea produselor (servicii endogene).servicii tehnice (livrare. 6.servicii asupra produselor proprietate personala (repararea de autoturisme.servicii legate de distributie. expeditie. Mult timp s-a crezut ca asortimentul trebuie sa fie corect in raport cu produsele. altele depind de modul de organizare a magazinului (servicii exogene).2.servicii de confort sau psihologice. • Asortiment larg si profund: asigura o mare posibilitate de alegere a articolului prezentat in game diferite. dar mai ales eterogenitatea serviciilor oferite in comert fac necesara stabilirea unei tipologii in functie de anumite criterii: □ dupa natura lor: . Un numar mai mare de referinte determina o reducere a eforturilor consumatorului pentru informare si comparatie in procesul de alegere a produsului dorit. . • Asortimentul restrans si profund: este specific unui magazin specializat care ofera o gama de articole raspunzand unei nevoi precise. Aceste definitii se pot completa cu precizarea ca serviciile oferite de comert reprezinta "suma satisfactiilor sau utilitatilor pe care un magazin le ofera clientelei sale. care raspund catorva nevoi bine definite. Este specific tipului de magazin care raspunde asteptarilor consumatorului pentru o cumparatura nespecializata (supermagazin.servicii legate de productie. • Coerenta: masoara omogenitatea produselor realizate avand aceiasi utilizare finala. • Asortimentul larg si putin profund: gama articolelor este larga si destinata sa acopere nevoile clientelei cu manifestarile cele mai curente. Alegerea bogata de articole pentru aceleasi nevoi si competenta vanzatorului constituie elementele atractive ale magazinului specializat (de exemplu: magazin de incaltaminte.tip: • Asortimentul restrans si putin profund constituit din articole putin numeroase. reconditionarea incaltamintei). Asortimentul larg si profund a luat nastere odata cu cresterea suprafetelor de vanzare. de TV). Acest tip de asortiment se regaseste la concesionarii care au exclusivitatea unei marci. reparare). . -40 - . □ dupa functia lor: . televizoare portabile din marca B etc. instalare. fie prin folosirea unui bun al carui beneficiar al serviciului a dobandit posesia sau dreptul de a-l utiliza".servicii de inchiriere (inchirieri de autoturisme.). dar in contextul abordarii problematicii tehnologiei comerciale se face referire la urmatoarele: • Asociatia Americana de Marketing defineste serviciul ca: "activitatea oferita la vanzare care da avantaje si satisfactie fara sa antreneze un schimb fizic sub forma unui bun". mari magazine.servicii legate de vanzare (parcare. aparand noi tipuri de magazine ca: hipermagazine. . magazin popular). • In Dictionarul Academiei de ştiinte Comerciale serviciile sunt: "ansamblul avantajelor sau satisfactiilor procurate fie direct de catre o persoana fizica.ECONOMIACOMERTULUI dat: in grupa televizoare sunt oferite televizoare stationare din marca A de culoarea X. Amploarea. . □ dupa domeniul de origine: . Diferitelor optiuni strategice si financiare ale punctului de vanzare le corespund urmatoarele asortimente . livrare).2. Tipologia serviciilor specifice punctelor de vanzare Exista numeroase definitii ale serviciilor. coerente in raport cu clientii. de tricotaje etc. care au permis regruparea sub acelasi acoperis a echivalentelor a numeroase magazine specializate. Profunzimea asortimentului este raspunsul comerciantului la problemele de alegere a consumatorului care cauta sa-si satisfaca o nevoie precisa. astazi se fundamenteaza tot mai mult strategii ale asortimentului.

in comert sunt preponderente cladirile pentru magazine si depozite. pe de o parte. BAZA TEHNICO-MATERIALA A COMERTULUI 7. depozitarea si pregatirea marfurilor pentru vanzare.servicii paracomerciale (agentie de voiaj. agentie de decoratiuni). are loc un proces de segmentare sau de selectie a clientelei. Terenurile reprezinta pentru comert o componenta a cladirilor pe care sunt situate si a depozitelor de tip deschis (de exemplu depozitele pentru combustibil sau pentru materiale de constructii). cifrei de afaceri. pe de alta parte. nici un punct de vanzare nu poate sa intereseze pe toata lumea. De fapt. in functie de asortimentul de marfuri si formele de vanzare practicate. care reprezinta numai o entitate din populatia privita in ansamblul ei. . pastrarea. In ceea ce priveste structura lor. punctele de vanzare difera unele fata de altele din punctul de vedere al nevoilor consumatorilor. NOTIUNEA DE BAZA TEHNICO-MATERIALA A COMERTULUI Baza tehnico-materiala a comertului cuprinde totalitatea mijloacelor fixe (inclusiv terenurile) şi a obiectelor de inventar necesare efectuarii operatiunilor comerciale. pentru ca. O asemenea abordare este cu atat mai necesara cu cat principalul mijloc de justificare economico-sociala a oricarui punct de vanzare este raportarea acestuia la un anume segment de utilizatori. intre utilajele comerciale si specificul marfurilor comerciale. Ele isi transmit treptat valoarea asupra marfurilor vandute si sunt recuperate pe seama amortizarilor cuprinse in cheltuielile de circulatie. 6. -41 - . • magazine de atractie cu dominanta alimentara. dar. Ele sunt evaluate in patrimoniul unitatilor. serviciilor practicate si adaosurilor practicate. Cunoscand partile componente ale tehnologiei comerciale se pot identifica directiile de actiune pentru adaptarea acesteia la specificul fiecarui tip de magazin. CAPITOLUL VII. si anume: • magazine de proximitate. de regula nu sunt supuse amortizarii. Terenurile şi mijloacele fixe sunt denumite contabil imobilizari corporale. altfel spus. asortimentului. > asigurarea unui raport judicios intre efectivul personalului comercial si cel al vizitatorilor magazinului. dar complementare. • magazine de atractie cu dominanta nonalimentara.servicii financiare (credite. avand insa o pondere redusa in totalul imobilizarilor corporale. Ea este o parte a resurselor materiale ale comertului. > determinarea necesarului de utilaje comerciale. in proiectare urmarindu-se cu deosebire: > stabilirea celor mai adecvate solutii pentru vehicularea. Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de valoare mare şi durata de functionare indelungata (ani de zile). fiecare punct de vanzare are o clientela potentiala. in afara de cazurile in care pentru amenajarea lor s-au facut investitii.3 CATEGORII FUNDAMENTALE DE PUNCTE DE VANZARE Prin prisma consumatorului. Astfel. > alegerea celor mai rationale forme de expunere si vanzarea marfurilor. de regula.1. dupa frecventa de cumparare a produselor pot fi puse in evidenta trei categorii fundamentale de magazine diferentiate ca profil. clientelei. firme de credit).ECONOMIACOMERTULUI .

Spatiile mai mari. ca raport intre marimea uzurii fizice si valoarea lor initiala. Datorita schimbarii in timp a preturilor. circuite. Reteaua de unitati cu amanuntul (magazine. de apropiere cat mai mult a marfurilor si retelei de consumatori. ramanerea in urma intr-una dintre ele rasfrangandu-se negativ asupra intregului circuit. Mijloacele fixe au o exprimare cantitativa şi una calitativa. Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mica. iar in cadrul fiecarei localitati. indiferent de valoarea lor. Dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale a comertului este o cerinta prioritara pentru ridicarea nivelului deservirii comerciale. In comert. definite de parametrii de functionare. restaurante. de utilaje. 7. Cerintele rationalizarii circulatiei marfurilor impun o concordanta intre nivelul dezvoltarii bazei tehnico-materiale şi volumul activitatilor economice in toate etapele circulatiei marfurilor. . etc.ECONOMIACOMERTULUI O alta grupare a mijloacelor fixe se face dupa rolul lor in circulatia marfurilor. etc. prin gradul de uzura a mijloacelor fixe. capacitatea mijloacelor de transport in tone. au fost compartimentate si amenajate dupa criteriul profitului maxim pe termen scurt. s-au rasfrant asupra nivelului investitiilor in comert si a calitatii bazei tehnico-materiale. 4. pentru a nu intrerupe lantul e vehiculare mecanizata a marfurilor. delimitandu-se: 1. raportand performantele lor la progresul tehnic contemporan. Valoarea lor se recupereaza integral la darea in folosinta. luate in locatie de la societatile comerciale de catre unii salariati. sau esalonat. reprezentand valoarea de intrare (valoarea initiala) a mijloacelor fixe.) 2. echipamentul de protectie al salariatilor. pe seama cheltuielilor de circulatie. sau cu o durata de serviciu mai mica de un an. aparitia micului comert privat. mijloacele fixe sunt reevaluate la diferite termene. si anume de difuzare larga a marfurilor in toate localitatile tarii. 5. ca si lipsa marelui capital comercial. Exprimarea cantitativa se face: . respectiv valoarea dupa scaderea amortizarii la zi. pe mai multi ani. Mobilierul si utilajul comercial. ducand la profiluri de unitati nedefinite si cu o structura eterogena a sortimentului. Schimbarile intervenite in formele de proprietate in comert in ultimii ani. Mijloacele de transport. prin gradul de modernizare a mijloacelor fixe.in unitati fizice: numar de magazine. etc.2. adaugandu-se la acestea retinerea de a investi cu amortizare pe termen lung. chioscuri. adica valoarea la punerea in functiune si valoarea ramasa. Spatiile comerciale sunt in buna parte inchiriate. adica in lei. Reteaua de depozite. se includ in aceasta categorie: utilajul marunt (de utilizare). Alte mijloace fixe. iar costul chiriei este foarte ridicat. etc. 3. Exemplu: Utilizarea paletelor in miscarea marfurilor prin depozite trebuie insotita de adaptarea corespunzatoare a conditiilor de transport si de primire a marfurilor in acest sistem la magazine. capacitatea spatiului de depozitare in mc. lipsit de o baza tehnico-materiala adecvata. BAZA TEHNICO-MATERIALA A COMERTULUI CU AMANUNTUL Marimea si structura bazei tehnico-materiale a comertului cu amanuntul trebuie sa raspunda cerintelor acestei forme de comert.in unitati de marime: suprafata comerciala in mp. indiferent de durata de serviciu. ceea ce afecteaza cheltuielile de circulatie si pretul de vanzare.in unitati valorice. . Aceasta este asigurata prin -42 - . pentru a se putea stabili mai exact marimea amortizarii sau valoarea de piata cu care ele pot fi eventual instrainate. Exprimarea calitativa a mijloacelor fixe se face prin performantele lor de exploatare.

reteaua este formata in majoritate din unitati mici. despecializate si larg raspandite teritorial. uneia din cele trei trepte de amplasare: centru comercial pentru un ansamblu de locuinte. etc. incaltaminte. nivelul tehnic de dotare a lor. In aceasta conceptie. tonete si mijloace mobile de prezentare si vanzare a marfurilor.) creste. si cu grad mai ridicat de specializare. care comercializeaza intregul sortiment de bunuri alimentare.) isi dovedesc eficienta daca sunt amplasate cat mai aproape e consumatori.ECONOMIACOMERTULUI varietatea de tipuri de unitati ca profil si marime. care se solicita impreuna cu cumpararile zilnice ale consumatorilor. etc. Numarul. Specializarea se asociaza insa si cu concentrarea retelei. cosmetice. Evident ca profilul unitatilor. raspunzand astfel specificului asezarilor rurale. in principal cele de consum individual. ❖ in mediul urban. -43 - . Magazinele alimentare specializate (de paine. Reteaua de unitati de desfacere a marfurilor cu amanuntul Unitatile de desface cu amanuntul reprezinta componenta operativa a societatilor si firmelor comerciale cu acest profil. prin intermediul carora bunurile. datorita schimbarilor in structura cererilor populatiei din acest mediu. marimea si varietatea lor. I. Distributia teritoriala a retelei comerciale sau densitatea teritoriala a retelei este pusa in evidenta de indicatorul "suprafata comerciala la 1000 de locuitori". ca si locul de amplasare. tipurile de unitati corespund. In interiorul localitatilor. au o raza de activitate mai mare si isi dovedesc eficienta daca sunt amplasate in cartiere sau centrul orasului. amplasarea in interiorul localitatilor şi numarul de locuitori pe care il deserveste fiecare unitate. depind si de concurenta aflata intr-o anumita zona. fiecare unitate presupunand un volum de desfacere care sa-i asigure un profit. Reteaua de unitati cu amanuntul are particularitati sub aspectul tipurilor. in mediul rural. marile magazine universale oferind un sortiment larg din toate grupele de marfuri. sunt specifice magazinele generale. cu profiluri variate. Gradul de dezvoltare a retelei comerciale reflecta in buna parte nivelul calitativ al comertului cu amanuntul. ❖ in comertul nealimentar. etc. ❖ II. care compun reteaua comerciala si printr-o dotare specifica proceselor operative cerute de desfacerea marfurilor. legume. ajung la consumatori. si in comertul rural au aparut mari magazine (tip supercoop. chioscuri. Utilitatile care desfac marfuri de cerere curenta (magazine generale de marfuri alimentare. varietatea de tipuri de unitati. centru comercial de cartier si centru comercial al localitatii. A. depind de marimea capitalului societatilor comerciale. raspunzand necesitatilor formarii si expunerii unui sortiment larg de produse. marimii si amenajarii interioare a acestora pe ramuri de comert şi pe cele doua medii social-economice. magazinele specializate reusind sa ofere sortimentul larg al acestor produse. gradul de specializare a unitatilor pe grupe si subgrupe de marfuri (confectii. unitatile sunt de dimensiuni mai mari. pentru aprovizionarea cu marfuri de cerere periodica si ocazionala. urban şi rural: ❖ in comertul alimentar. fructe. Ele cuprind magazine de diferite profiluri si marimi. Totusi. inclusiv unele produse nealimentare de uz curent gospodaresc. reteaua comerciala se amplaseaza potrivit unor principii definite de urbanismul comercial. articole electrocasnice. ca profil si raza de atractie a consumatorilor. Ele atrag in buna parte si populatia sateasca. cu suprafete de peste 1000 mp). produse lactate. de paine de carne. corespunzand cererii diversificate a multiplelor categorii socio-profesionale din acest mediu. de natura sortimentului comercializate si de cerintele eficientei economice. carne. in raioane specializate. in timp ce unitatile care desfac marfuri de cerere periodica si ocazionala. de dimensiuni mari (tip supermarket). restaurante si alte unitati de alimentatie publica.) formeaza reteaua complementara a marilor magazine.

pe baza de catalog. Mobilierul si utilajul comercial tind tot mai mult sa se adapteze circuitului mecanizat al produselor (in special in comertul alimentar). Promovarea conceptiei de urbanism comercial in organizarea şi amplasarea retelei comerciale In marile orase au aparut centre comerciale in zonele marginale ale localitatilor. il detine utilajul frigorific. hipermagazine.3. pentru a raspunde solicitarilor diferentiate ale consumatorilor.i utilajul comercial In comertul cu amanuntul. se inregistreaza o tendinta de scadere a importantei centrului comercial al orasului pentru aprovizionarea cu marfuri de cerere curenta sau periodica.). Imbinarea specializarii cu despecializarea pietei dupa criterii noi Specializarea se extinde de la magazine cu profil de grupe si subgrupe. respectiv primirii si pastrarii marfurilor. Mobilierul s. etc. Despecializarea consta in largirea sortimentului cu grupe eterogene. precum si inzestrarii tehnice a lucratorilor. Un loc aparte in cadrul utilajului comercial. mobilierul si utilajul din depozit sunt dimensionate in raport cu cerintele activitatii economice a acestora. 3. la magazine cu profil asociat dupa criteriile cererii. pentru a putea fi expusa intreaga bogatie de sortimente comerciale. Cladirile pentru depozite. instalatiile. . videotext. BAZA TEHNICO-MATERIALA A COMERTULUI CU RIDICATA Caracteristicile comertului cu ridicata. pregatirii comenzilor si expedierii produselor catre -44 - . in unitati mari. iar datorita utilizarii curente a autoturismului pentru efectuarea cumparaturilor. Extinderea formelor de vanzare fara magazine Prin deservirea clientilor la domiciliu. vehicularea marfurilor in partitii mari. 4. 2.Cresterea marimii societatilor comerciale sub aspectul capitalului si a numarului unitatilor comerciale. gari. etc. se rasfrange si asupra structurii bazei sale tehnico-materiale. Modernizarea interioara a unitatilor 6. aeroporturi. pastrarii stocurilor de rezerva in depozitele anexa sau in spatiile frigorifice. B. magazine discount. situate la 5-12 km. Se disting astfel. si in primul rand. 7. ca expresie a creşterii puterii economice a societatilor comerciale şi a concurentei de piata Concentrarea imbraca doua forme: . 5. mobilierul si utilajul trebuie sa raspunda cerintelor prezentarii (etalarii) marfurilor in unitati. adaptate tehnologiei impuse de comercializarea fiecarei grupe de marfuri. se foloseste o mare varietate de tipuri de mobilier si de utilaje. televiziune prin cablu. magazine specializate ale micilor intreprinzatori si altele. miscarii marfurilor in interiorul magazinelor. Diversificarea retelei Prin organizarea de magazine de tipuri tot mai variate ca profil si nivel de preturi. In acest scop.Cresterea suprafetei magazinelor. tendinta de dezvoltare a unor mari centre comerciale in zone din afara metropolelor. incarcaturile paletizate expunandu-se direct din mijloacele de transport in magazine. 7.ECONOMIACOMERTULUI Tendinte in evolutia contemporana a unitatilor comerciale cu amanuntul 1. constituind mobilier al acestora. tipuri de unitati cum sunt: magazine universale. Tendinta de concentrare a activitatii comerciale. Extinderea larga a comertului prin automate comerciale Acestea completeaza reteaua de unitati fixe si asigura extinderea functionarii acesteia peste programul obisnuit si in locuri cu o cerere aparte (scoli. supermagazine. pentru a castiga o tot mai numeroasa clientela. superete.

executarii şi evidentei comenzilor de la beneficiari. Ele pot sa apartina intreprinderilor comerciale cu ridicata. cai ferate.000 mc).). 5. constand in vehicularea marfurilor cu ajutorul paletelor sau containerelor in intreg circuitul de primire. macarale. etc. in special in comertul exterior. comerciale. de transport-expeditie si de serviciu. natura produselor care formeaza obiectul acestora. reconditionarii.sunt cele mai raspandite si apartin in cea mai mare parte comertului cu ridicata cu bunuri de larg consum. Ele deservesc insa si circulatia unor produse de echipament industrial. in principal in sistem mecanizat. Formele circulatiei marfurilor. Depozitele de transport-expeditie . fiind amplasate la intrarea sau iesirea din halele de productie si sunt organizate pentru deservirea fluxului de fabricatie. 3. export) pe masura solicitarii lor. acestea avand posibilitatea de a utiliza mijloace mecanizate de transportare orizontala si verticala a marfurilor si de a micsora timpul de efectuare a unei operatiuni. Reteaua de depozite Depozitele sunt unitati comerciale in care se desfasoara procesele tehnicoeconomice legate de primirea. A. 2. formarii loturilor de expeditie a produselor finite si livrarii acestora catre beneficiari. Utilajul si mobilierul comercial -45 - . le stocheaza de obicei un timp scurt. Practica mondiala consemneaza cateva tendinte deosebit de importante in constructia. pentru a elimina circulatia pe verticala a produselor. adica folosind containere. cu consecinte asupra costurilor de pastrare. ❖ folosirea pe scara larga a mijloacelor mecanizate de vehiculare a marfurilor in depozite: electrocar. benzi transportoare. amenajarea şi dotarea depozitelor: ❖ construirea unor depozite de mare capacitate (cu suprafata de 2500030000 mp si capacitatea de cel putin 12. ❖ depozitele beneficiaza de o infrastructura economica (sosele. umiditate. Pastrarea indelungata a produselor agricole impune asigurarea unor conditii de microclimat (temperatura. determina tipuri specifice de depozite. Ele primesc marfuri de la producatori. Depozitele de serviciu . ❖ organizarea depozitelor in principal pe un singur nivel. precum si procesele economice care le caracterizeaza. ajungandu-se chiar la automatizarea depozitelor.apartin unor agenti economici care ofera servicii e depozitare pe termen lung beneficiarilor care nu dispun de posibilitati de depozitare. Ele intra in componenta acestora. cu amanuntul. Datorita utilajelor cu putere mare de ridicare. ❖ mecanizarea complexa a activitatii in depozite. 1. comercianti detailisti. Se disting astfel.apartin unor agenti economici care mijlocesc (deservesc) schimbul. Depozitele de pastrare a produselor agricole .sunt destinate primirii unor mari cantitati de produse agricole (cereale. sau producatorilor. pastrarii indelungate si livrarii catre beneficiari (fabrici. etc. 4. depozitare si livrare a marfurilor. etc. In cadrul lor are loc transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial si livrarea acestuia catre beneficiarii detailisti.. Sistemul de organizare difera in functie de particularitatile sortimentale ale diverselor grupe de marfuri. B. legume. si le expediaza din porturile sau garile unde sunt amplasate catre beneficiari.ECONOMIACOMERTULUI beneficiari. Depozitele comerciale .sunt destinate aprovizionarii cu materii prime si livrarii produselor finite ale fabricilor. depozite industriale. palete si mijloace de transport adaptate vehicularii acestora. sau a unor bunuri de consum intermediar. ❖ informatizarea preluarii. pastrarea si livrarea marfurilor in partizii mari. ventilatie) care determina un mod specific de amenajare si utilare. de pastrare (insilozare) a produselor agricole. depozitele isi sporesc capacitatea in cresterea inaltimii stelajelor. Depozitele industriale . amenajari edilitare.) in perioada recoltarii lor. fructe.

se intelege raportul dintre efortul economic depus şi rezultatele obtinute de un agent economic şi de comert. şi in interiorul ramurii comertului. de dimensiuni si inaltimi variabile. Forma de depozitare a acestora o reprezinta magazinajul.). macarale. depozitare si livrare a marfurilor in depozite. promovarea progresului tehnic. etc. hangare. Stocarea in incarcaturi unitare este specifica produselor care se pot constitui in grupuri din punct de vedere al formei. formeaza sistemul de manutentiune specific fiecarui tip de depozit şi grupe de marfuri. Locul celor doi termeni. si anume: • in principiu se raporteaza efortul la rezultate. in fose (gropi). electrocare. cum ar fi cresterea profitului sau a productivitatii muncii. etc. tevi pentru instalatii. in incarcaturi unitare si in incarcaturi diverse. silozuri. containere. etc.). EFICIENTA ACTIVITATII COMERCIALE 8. electrostivuitoare. unde la distributia produselor participa mai multi intermediari. etc. cartofi. lichide si gaze lichefiate. reprezinta raportul dintre rezultate şi efort. diverse masini cum sunt: electrocare. in situatia in care resursele economice sunt prioritare prin caracterul lor limitat in deciziile conducerii. • dimpotriva. efort si rezultate in exprimarea eficientei. adica pastrarea marfurilor in rafturi si rastele. urmarindu-se a se evidentia consumul acestora pe unitatea de rezultat. necesitand de aceea mijloace specifice de depozitare (exemplu: confectii. macarale. resursele disponibile urmand a fi folosite in acest scop.). se raporteaza rezultatele la consumul de resurse. sau alte efecte calitative ale activitatii economice. buldozere. carbuni. Stocarea se face in gramezi. in speta a comertului. Efortul se masoara prin consumul de resurse economice (materiale. Stocarea in vrac este specifica produselor granulate. respectiv stocarii in vrac. rezervoare. macarale pe sine sau roti. pentru incarcarea si evacuarea locurilor de depozitare folosindu-se benzi transportoare. Drept criterii de apreciere a eficientei de ansamblu a activitatii comerciale se folosesc o serie de indicatori li anume: -46 - . altfel spus. zahar. care constituie ansambluri omogene si sunt in cantitati mari (exemplu: cereale. pentru situatia in care atingerea unui nivel al activitatii economice constituie obiectul deciziei.ECONOMIACOMERTULUI Efectuarea operatiilor de primire.1 CONTINUTUL EFICIENTEI ACTIVITATII COMERCIALE şI CRITERIILE DE APRECIERE Prin eficienta activitatii economice. etc. umane li financiare). CAPITOLUL VIII. poduri rulante. prin volumul desfacerilor. greutatii si conditiilor de ambalaj (exemplu: placi de piatra pentru constructii. petrol. iar rezultatele. Ansamblul operatiunilor tehnice de deplasare a produselor in interiorul depozitelor şi a mijloacelor utilizate pentru efectuarea acestora. Stocarea in incarcaturi diverse se refera la produsele care se prezinta sub forme foarte variate ca dimensiune si greutate. cat si pentru ansamblul comertului. eficienta trebuie privita atat pentru fiecare intreprindere. iar pentru vehiculare. necesita utilaje si mobilier adecvat vehicularii si stocarii marfii. in ansamblul sau. are semnificatia sa. folosindu-se palete si containere. pentru a suporta paletele folosite la transportul marfurilor in interiorul depozitelor. reducerea nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie. articole electrocasnice. Mobilierul si utilajul comercial fac parte din sistemul de manutentiune si este adaptat procedeelor de stocaj folosite in depozite. Sistemul de manutentiune consta in stivuirea acestora. Se folosesc carucioare manuale.

teoria si practica activitatii comerciale delimiteaza si eficienta sociala sau eficienta pentru cumparatori. care prin puterea ei de cumparare determina volumul capacitatii ei economice. STRUCTURA S. serviciile comerciale diferite in unitati. Productivitatea factorilor de productie (nr. 8. in principal cele provenite din impozitul pe profit. in situatia in care stocajul reprezinta o conditie a consumului. reflectand in dinamica schimbarile in calitatea distributiei. este apreciata pe baza urmatoarelor criterii: • eficienta utilizarii resurselor economice (materiale. cheltuielile la 1000 lei desfaceri fiind diferentiate pe agenti economic de acelasi profil in functie de felul in care isi gospodaresc resursele. I Cheltuielile de circulatie reprezinta consumul e resurse economice. constand in calitatea deservirii comerciale. • comerciantii distribuitori. CHELTUIELILE DE CIRCULATIE IN COMERT CLASIFICAREA - CONTINUTUL. care pastreaza produsele cumparate pana in momentul utilizarii lor. care cresc pe masura sporirii eficientei activitatii si micsorarii consumului de resurse. Ea poate fi comparata cu productivitatea factorilor de productie din industrie si exprima in dinamica. comparativ cu timpul mediu de productie al marfurilor respective. evaluate in bani. Eficienta sociala e apreciata prin indicatori privind marimea resurselor materiale şi umane folosite de comert in raport cu numarul de locuitori deserviti (exemplu: suprafata comerciala la 1000 locuitori). 2. Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie caracterizeaza complexitatea si rationalitatea distributiei. Costul circulatiei (sau cheltuielile de circulatie) si rentabilitatea reprezinta criterii de apreciere a eficientei globale a activitatii economice a unei societati comerciale. se pot folosi indicatori care exprima coeficientii de utilizare a unor resurse in raport cu potentialul lor. Complementar. Numarul de personal din comert fata de totalitatea populatiei active sau a salariatilor . ca expresie a minimizarii cheltuielilor sau a maximizarii rezultatelor. calculata ca raport intre volumul activitatii şi fiecare din factorii respectivi. • rentabilitatea activitatii economice. Ca atare. nivelul deservirii comerciale. umane si financiare). Eficienta utilizarii resurselor economice se exprima prin indicatori in care resursele economice (ca efort) se raporteaza la rezultatele economice (ca efect). schimbarea raportului dintre cei ce produc si vand un volum de marfuri dat. gradul de diversificare a sortimentului. pentru infaptuirea circulatiei marfurilor de la producatori la consumatori. • costul circulatiei marfurilor. Un nivel ridicat al deservirii comerciale determina formarea pentru fiecare unitate comerciala a unei clientele stabile. capital social). 5. de personal. Alaturi de eficienta economica. sau exprima schimbarile in eficienta muncii lor. Printr-un raport invers se obtin rezultatele la o unitate de efort.ECONOMIACOMERTULUI 1. -47 - . care cumpara produsele de la producatori si le vand consumatorilor. Asemenea cheltuieli privesc activitatea tuturor agentilor economici care participa la procesul realizarii marfurilor. Eficienta activitatii unei societati comerciale. Timpul mediu de circulatie a marfurilor (calculat ca raport dintre stocurile medii la diferite la diferite grupe de marfuri şi desfacerile medii zilnice). 4. ele sunt efectuate de: •producatori.2. 3. care desfac produsele prin relatii directe cu consumatorii. Veniturile la bugetul de stat aduse de comert.indicatorul caracterizeaza in mare masura eficienta sociala a comertului. calitatea relatiilor cu publicul si altii. • consumatori (in special productivi). obtinandu-se consumul de resurse la o unitate de rezultat.

pierderi naturale la marfurile pastrate. etc. circulatia cu ridicata se realizeaza cu un nivel mai mic de cheltuieli decat circulatia cu amanuntul. b. taxe catre institutiile publice.Cheltuieli cu circulatia cu ridicata.Cheltuieli cu alimentatia publica. sunt diferite de la o ramura la alta. c. C. Cheltuieli exceptionale: valoarea despagubirilor platite. etc. Dupa grupele de produse avem: a. debite prescrise. desi peste o anumita limita a activitatii ele pot sa creasca. transportul marfurilor. -48 - . In principal. pierderi din calamitati. chirii.Cheltuieli cu circulatia cu amanuntul. O prima clasificare structureaza cheltuielile de circulatie dupa forma de comert: a. amenzi. materiale de intretinere.ECONOMIACOMERTULUI Analizand continutul cheltuielilor de circulatie dupa natura proceselor economice si a mijloacelor care le genereaza. etc. Cheltuieli cu personalul: salarii si contributii la asigurarile sociale. e. Cheltuieli cu produse agricole. O asemenea clasificare raspunde cerintelor unei politici de diferentiere a cotelor de adaos comercial pe forme de comert li pe grupe de marfuri. c. energie. a. D. b. b. Dupa dependenta de volumul activitatii economice se disting doua categorii de cheltuieli: variabile şi constante. b. f. Dupa stadiile de circulatie a marfurilor avem: a. Impozite li taxe: taxa pe valoarea adaugata. cu salariile. cheltuieli cu publicitatea. cu pierderile naturale la marfurile pastrate. ca li nivelul lor relativ. odata cu evolutia volumului activitatii (exemplu: cheltuielile cu transportul marfurilor. prime de asigurare. apa. Cheltuieli materiale: combustibili. posta si telecomunicatii. Cheltuielile variabile se modifica (proportional sau neproportional). Potrivit specificului fiecarei ramuri de comert. Cheltuieli cu materii prime si echipament industrial. B. Cheltuielile constante sunt independente de volumul activitatii economice. Cheltuieli cu comercializarea produselor alimentare b. Cheltuieli cu comercializarea produselor nealimentare c. se delimiteaza urmatoarele categorii de cheltuieli (structura): a. comisioane la cumpararea sau vanzarea titlurilor de valoare. Lucrari şi servicii executate de terti: intretinere si reparatii. ponderea grupelor de cheltuieli. provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale si pentru creante neincasabile. etc. uzura obiectelor de inventar. Cheltuieli cu bunuri de consum individual. iar comercializarea marfurilor alimentare este nai costisitoare decat cea a marfurilor nealimentare. si anume: A. d. astfel incat acestea sa asigure conditiile de eficienta in comercializarea oricarei grupe de marfuri. Clasificarea cheltuielilor de circulatie in comert Se face dupa mai multe criterii de clasificare. donatii. Cheltuieli cu amortizarea şi provizioane: amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale. cheltuieli pentru servicii bancare.).

concretizata in marimea numarului de rotatii a stocurilor. b. De marimea vitezei de circulatie depinde amploarea procesului de stocare. De exemplu: cheltuielile de transport se repartizeaza dupa cantitatea (valoarea) aprovizionarii fiecarei unitati. deoarece sporeste masa marfurilor transportate. Modul de distributie a marfurilor. volumul absolut al cheltuielilor creste neproportional cu desfacerile. naval). deoarece nu toate cheltuielile se afla in aceeasi relatie de determinare. dupa volumul desfacerilor sau numarul de personal. iar in structura marfurilor alimentare. auto. Cresterea volumului cheltuielilor nu este insa proportionala cu cresterea volumului activitatii economice. b. In aceste conditii. In scopul urmaririi eficientei economice pe fiecare unitate operativa. F.Cheltuieli de circulatie pe unitati operative. influenteaza atat volumul. se urmaresc distinct: a. cheltuielile de intretinere si chiriile de marimea suprafetei comerciale. Volumul desfacerilor sau intr-o interpretare mai larga volumul activitatii economice Cresterea volumului desfacerilor determina obiectiv marimea volumului absolut al cheltuielilor. etc. a. b. stocare. pe cand cele constante raman neschimbate. repartizarea pe fiecare unitate facandu-se dupa diverse criterii de repartizare.se pot identifica pe fiecare unitate dupa elementele pe care le determina. cat şi dinamica cheltuielilor de circulatie. De exemplu: cheltuielile cu salariile sunt determinate de marimea si structura personalului. cheltuielile generale ale societatii. sporeste fondul de salarii. Viteza de circulatie a marfurilor. marfurile alimentare se comercializeaza cu cheltuieli mai mari decat celelalte grupe de produse.se efectueaza de catre o societate comerciala pe ansamblul unitatilor care o compun. deci trec de la producator la consumator. respectiv timpul in care marfurile parcurg sfera circulatiei. se efectueaza cheltuieli mai mari cu stocarea marfurilor. 8. determina sporirea volumului desfacerilor. uzura ambalajelor de circulatie si altele.ECONOMIACOMERTULUI E. FACTORII CARE INFLUENTEAZA MARIMEA SI DINAMICA CHELTUIELILOR DE CIRCULATIE Principalii factori care actioneaza asupra ansamblului cheltuielilor de circulatie sunt urmatorii: a. in final inseamna reducerea nivelului lor relativ. Dupa structura organizatorica. Astfel. etc. Cheltuielile directe . iar accelerarea vitezei de circulatie. legumele si fructele reclama cheltuieli de circulatie mai mult decat dublu fata de cele provenite din industria alimentara. distantele de la furnizori la beneficiari. -49 - . c. care presupune formele de miscare (directa sau prin intermediari). ceea ce. numai cheltuielile variabile sunt influentate de cresterea desfacerilor. Structura desfacerilor pe grupe de marfuri şi schimbarea acestora in timp.3.Cheltuieli generale ale societatii comerciale. cheltuielile de circulatie se grupeaza in directe şi indirecte. etc. care influenteaza categoriile de cheltuieli legate de transport. felul transporturilor (cale ferata. depozitare. d. numarul de verigi intermediare. Cheltuielile indirecte .

Modernizarea comertului duce la marirea cheltuielilor de circulatie. etc.datorita unor imprejurari favorabile in activitatea acestuia. se determina ca diferenta intre suma veniturilor (incasarilor) si suma cheltuielilor efectuate cu activitatea economica. Profitul primit . Profitul admis .4. precum si diverse masuri de politica economica a statului pot influenta. in cea mai mare parte. f. a particularitatilor mediului economico-social in care isi desfasoara activitatea fiecare agent economic si a modului in care isi gestioneaza resursele. Profitul caştigat . 2. determinand astfel indirect. Pentru acoperirea cheltuielilor de circulatie si asigurarea profitului. inclusiv TVA si accize percepute la vanzarea marfurilor. la nivelul societatilor comerciale. cum ar fi: puterea de cumparare a populatiei. Rentabilitatea se exprima prin doi indicatori: profitul si rata profitului sau rata rentabilitatii. numarul de personal care deserveste publicul. influenteaza direct nivelul cheltuielilor de circulatie. Totodata. energie electrica si termica. insa acest spor este in mare parte compensat prin cresterea volumului desfacerilor. Continutul şi indicatorii rentabilitatii Rentabilitatea se defineste prin capacitatea unei societati comerciale de a obtine din activitatea pe care o desfaşoara un profit sau un beneficiu. Profitul. adica nivelul de dezvoltare a retelei comerciale. Anumite conditii conjuncturale de piata. Veniturile (incasarile) obtinute prin activitatea economica. cu consecinte directe asupra ansamblului cheltuielilor de circulatie. Se disting astfel. e.veniturile din vanzarea marfurilor (cu ridicata si cu amanuntul). cresterea ei duce la marimea volumului desfacerilor. Profitul comercial este. O cota de adaos prea mare poate sa duca la lipsa de competitivitate a produselor. 3. pentru o anumita ramura de activitate el tinde sa se apropie de cele mai mici costuri de productie si de circulatie. etc. fiecare intreprinzator comercial aplica la valoarea marfurilor cumparate de la furnizor un adaos comercial de marimea caruia depinde pretul cu care işi vinde produsele. rata dobanzilor bancare. chirii. varietatea sortimentului oferit. la pretul care include si adaosul comercial. RENTABILITATEA ACTIVITATII COMERCIALE 8.1. -50 - . de fond de salarii.. Cresterea productivitatii muncii duce la o economie relativa de personal si deci.4. datorita cresterii pretului de vanzare. trei tipuri de profit: 1. g. gama de servicii comerciale oferite la vanzarea marfurilor. astfel ca. A.prin initiativa proprie a fiecarui intreprinzator.). tarifele pentru serviciile de gospodarire comunala (apa. cuprind: . 8. legati de mediul economicojuridic li administrativ in care functioneaza unitatile comerciale. marimea profitului. marimea cotelor de adaos ce pot fi practicate. datorita specificului distributiei din fiecare ramura. insa.potrivit unor reglementari ale puterii publice Gradul de rentabilitate este diferit pe societati comerciale si pe ramuri de comert. Nivelul pretului este supus insa concurentei. Complexitatea activitatii comerciale. Factori externi ai activitatii comerciale. Productivitatea muncii este un factor cu actiune directa asupra cheltuielilor cu salarizarea personalului.ECONOMIACOMERTULUI care reprezinta un factor de crestere a tuturor cheltuielilor de circulatie. forma proprie de valorificare a factorilor de productie din interiorul comertului.

Prin scaderea din venituri a cheltuielilor se obtine profitul brut sau impozabil.cheltuielile financiare (cu dobanzile bancare. amenzi. incasarile din dividende pentru actiunile detinute la alte societati. pierderi din calamitati. diferenta de curs valutar). In domeniul circulatiei marfurilor. sub forma unei cote procentuale reglementata prin lege. una negativa. prin castigarea unor noi segmente de consumatori. respectiv a desfacerilor. provizioane neutilizate). Rata rentabilitatii se poate exprima si ca raport intre profit si marimea fiecarui factor de productie. diferentele de curs valutar). profitul net sau profitul diminuat cu prelevarile pentru diverse fonduri. rata rentabilitatii in cazul din urma avand semnificatie pentru marimea dividendelor ce pot fi acordate actionarilor. prin promovarea de noi produse pe piata.cheltuielile de circulatie. In acest fel. Ambele sunt pentru intreprinzatori marimi variabile. ponderea hotaratoare in venituri o detine adaosul comercial. in timp ce cheltuielile de circulatie. sau a diverselor elemente care compun patrimoniul.venituri exceptionale (valoarea bunurilor valorificate din dezmembrarea unor fonduri fixe casate. . valoarea debitelor prescrise sau a debitelor insolvabile. Profitul luat in calcul poate fi profitul brut. cheltuielile de circulatie. .ECONOMIACOMERTULUI . penalizari incasate. pierderi prin creante.veniturile din alte activitati (productie. ca raport intre efectele si eforturile economice. deci si cu cel imprumutat. fiecare intreprinzator acopera o parte din piata. el fiind produsul acestor doua elemente. influentate de factorul obiectiv si subiectiv. Ramanand neschimbate cotele de adaos Cheltuielile efectuate pentru activitatea economica includ: -51 - . Asupra acestuia se aplica impozitul pe profit.2. B. care la randul lor sunt determinate de puterea de cumparare a populatiei. . diferenta dintre cele doua marimi reflectand contributia adusa la cresterea rentabilitatii de catre resursele suplimentare de capital. Rata rentabilitatii.cheltuielile pentru alte activitati (costul produselor sau serviciilor realizate complementar activitatii de baza). . Adaosul comercial (reprezentand veniturile) are o influenta pozitiva asupra profitului. Factorii care determina marimea profitului Fiind o diferenta intre venituri si cheltuieli. Acesta capata destinatiile prevazute in statutul de functionare a societatii. obtinandu-se profitul net. se determina ca raport procentual intre marimea profitului si volumul activitatii comerciale. sau prin schimbare insasi a structurii cererii in favoarea produselor pe care o anumita firma le comercializeaza. .cheltuieli exceptionale (despagubiri.) Volumul adaosului comercial depinde de volumul si structura aprovizionarilor de la furnizori si de cotele de adaos comercial pe grupe de marfuri. respectiv din participatii sau imprumuturi acordate. Astfel: • volumul şi structura aprovizionarilor depinde de volumul si structura cererii populatiei. Se calculeaza astfel rata rentabilitatii in raport cu capitalul propriu sau cu totalul capitalului utilizat.4. prestari servicii). . obtinandu-se expresii semnificative ale eficientei. Profitul va fi cu atat mai mare cu cat va creşte adaosul comercial şi se vor micşora cheltuielile de circulatie. definita prin cota sa de piata.). Relatiile de dependenta a profitului de cele doua elemente sunt urmatoarele: a. iar in cheltuieli. 8. profitul este influentat de factori care actioneaza asupra acestor doua marimi. etc.costul marfurilor vandute (costul platit furnizorului).veniturile financiare (incasarile din dobanzi pentru sumele din conturi bancare. . care poate fi sporita pe seama concurentilor.

fie din minimizarea eforturilor. prima destinatie pe care o capata o reprezinta formarea fondului de dezvoltare pentru autofinantarea investitiilor si a cresterii necesarului de mijloace circulante si formarea fondului de rezerva (valori materiale) pentru prevenirea dezechilibrelor. obligatiuni) la alte societati. cum sunt: premiile. distribuirea gratuita de actiuni salariatilor. etc. si anume: • Fond de participare a salariatilor la profit. din negocierea preturilor intre producatori si distribuitori. dar prin scopul lor devin premiza viitoarei cresteri superioare a activitatii economice. Acesta este denumit profitul admis si face parte din parghiile de actiune a statului in cadrul mecanismului pietei. firmele practica si alte forme de cointeresare a salariatilor (inclusiv a managerilor) in rezultatele activitatii lor.. etc. pentru obtinerea unui rezultat. • cotele de adaos comercial se diferentiaza pe grupe de marfuri. b. fiind deci partial legat de efortul intreprinderii. pentru unele intreprinderi sau grupe de marfuri. acre ii aduc dividende sau dobanzi. in masura in care societatea detine titluri de plasament (actiuni. 8. asigurarile pentru salariati. Repartizarea profitului Profitul este considerat un rezultat al participarii factorilor de productie la activitatea economica si un drept al acestora. datorita unor conditii favorabile in evaluarea activului si pasivului bilantului intre inceputul si sfarsitul anului. In afara dividendelor. 8. • Fond pentru actiuni social-culturale (constructii de locuinte. Societatile comerciale pe actiuni recompenseaza participarea capitalului la obtinerea profitului prin acordarea de dividende populatiei. O prima cale de sporire a eficientei economice o constituie creşterea volumului desfacerii -52 - .ECONOMIACOMERTULUI comercial. subventii acordate de stat. •Alte fonduri hotarate de adunarea generala a actionarilor. altor societati. marimea profitului rezulta din anumite reglementari de preturi de catre stat. In afara profitului castigat prin initiativa proprie. in functie de marimea cheltuielilor de circulatie si de prezenta sau absenta taxei pe valoarea adaugata. pentru actiunile detinute.3.) Cheltuielile de circulatie sunt influentate de volumul si structura desfacerilor si nivelul relativ al cheltuielilor pe grupe de marfuri. profitul este influentat si de veniturile si cheltuielile financiare li de veniturile si cheltuielile exceptionale. Cum prosperitatea unei firme depinde de investitiile de capital. cresterea volumului aprovizionarilor duce la marirea volumului adaosului comercial. sau statului. Din profitul ramas se constituie o serie de fonduri pentru recompensarea factorilor de productie la obtinerea profitului. denumit profit primit. De asemenea. precum si disponibilitati in conturile bancare. Regiile varsa diferenta ramasa dupa formarea acestor fonduri la bugetul statului. CAILE DE SPORIRE A EFICIENTEI ECONOMICE Din insusi continutul eficientei economice rezulta ca sporirea acesteia consta fie din maximizarea rezultatelor la un anumit efort economic. organizarea de actiuni culturale) •Fond de premiere. Aceste fonduri micsoreaza in mod firesc beneficiile care revin proprietarilor factorilor de productie. care pe langa sporirea capacitatii de lichiditate ii aduc dobanzi. volumul total al cheltuielilor fiind produsul dintre aceste doua marimi.4. Volumul global al adaosului comercial creste daca structura desfacerilor se schimba in favoarea marfurilor cu adaos mare. in activitatea societatii comerciale poate aparea si un profit suplimentar. indemnizatiile pentru consiliile de administratie. a cheltuielilor de resurse. 1.5. Alaturi de veniturile si cheltuielile din activitatea de baza. din reglementari de taxe vamale. Profitul creste astfel.

Ed. Adascalitei. in raport cu activitatea economica. . Cresterea productivitatii factorilor de productie (numarul de personal. are loc cresterea masei profitului. deoarece aceasta conditioneaza.Studierea fenomenului atractiei comerciale şi amplasarea magazinelor. Aceasta se realizeaza prin modernizarea proceselor de transport. posibilitatea cresterii ei cantitative. I. 1997 2. 3. altfel spus. 1995 4. Stanescu. A. in ultima instanta. Desigur. Bucuresti 1992.Cea de-a doua cale de sporire a eficientei. rationalizarea diferitelor categorii de cheltuieli.. Cresterea volumului desfacerilor de capacitatea pietei si de concurenta si ea trebuie sa fie insotita de o schimbare calitativa continua a activitatii economice.Bazele comertului.. Bucuresti. Patriche. . capital banesc) are drept consecinta micsorarea consumului acestora pe unitate de rezultat. respectiv al procesului de luare a deciziilor cu privire la alocarea resurselor si la modernizarea activitatii economice. 2. diminuarea acestora poate fi realizata prin folosirea intensiva a bazei tehnico-materiale existente. Printre principalele cai de rationalizare a cheltuielilor. cu consecinte directe asupra cheltuielilor. BIBLIOGRAFIE 1. b. O alta cale de crestere a eficientei economice o reprezinta perfectionarea sistemului de conducere economica. ASE. -53 - .. Cum modernizarea presupune investitii de capital. perfectionarea acestor procese se face cu cheltuieli mai mari. la un anumit rezultat. ASE. . Accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor conduce la micsorarea timpului in care marfurile parcurg sfera circulatiei. D. insotita de procedee moderne de amenajare interioara si de desfasurare a activitatii unitatilor operative.ECONOMIACOMERTULUI (a activitatii economice) care conduce direct la marirea profitului. 1995 5. Bucuresti.a. Ed.-Economia comertului..V. Institutul National "Virgil Madjearu". dar prin accelerarea vitezei de circulatie se mareste numarul de circuite ale capitalului rntr-o perioada data. .. Bucuresti. 1993 3. pastrare si vanzare a marfurilor. o constituie minimizarea consumului de resurse. D.Economie comerciala. Didactica si pedagogica. fizica sau valorica a lor. Bucuresti. Sporirea randamentului factorilor de productie este conditionata de modernizarea bazei tehnico-materiale a comertului. si ca urmare. Ristea. amintim: a. Ed. Pentru a obtine insa o rata a rentabilitatii superioara. Diminuarea consumului de resurse nu trebuie inteleasa ca o scadere absoluta. ş. suprafete comerciale. ci una relativa. EXPERT.. Patriche. trebuie ca ritmul de sporire a profitului sa il devanseze pe cel al desfacerilor.Tehnologie comerciala. depozitare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful