UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA Centrul de Formare Continuă şi Învăţământ la Distanţă Facultatea de Istorie şi Filozofie Specializarea: Managementul

securităţii în societatea contemporana Disciplina: Managementul securităţii ecologice

Impactul activitatii de minerit asupra mediului inconjurator in judetul Suceava.

Autor: Student Adrian HALIP, IDD Cj, anul II

la AntileştiFălticeni. Cele doua categorii de resurse naturale care abunda. minereu uranifer. biodiversitatea. Ciocăneşti) şi Arşiţa (com.preparare a substantelor minerale utile. aerul.Iunie. apa. de mangan. După cel de-al doilea război mondial a început o activitate deosebit de susţinută pentru cercetarea geologică a zonei cristalino-mezozoice a Carpaţilor Orientali pentru clarificarea problemelor teoretice şi practice în vederea valorificării potenţialului. Iacobeni). nu s-a dovedit a fi rentabilă economic. se află sub o presiune puternică.C. între 1950. În judeţul Suceava există însemnate zăcăminte de minereuri cuprifere. aparţinând de S. padurile si una neregenerabila. însă.1970 s-au executat.firesc. să existe o veche tradiţie în minerit. Natura substratului geologic face ca. atât ca domeniu de aplicare a noutăţilor ştiinţifice şi tehnice. ape minerale. În prezent sunt în exploatare zăcămintele Ulm (com. Prin exploatarea zăcămintelor de mangan. sare. cât şi ca furnizor de materii prime necesare dezvoltării ramurilor industriale şi transporturilor. roci de construcţie. pădurile. sulf. Dorna Arini). 2011 Impactul activitatii de minerit asupra mediului inconjurator in judetul Suceava Resursele planetei. Vatra Dornei şi Fundu Moldovei a devenit cel mai important furnizor de mangan şi pirită pentru industria de armament. MINBUCOVINA S. gaze naturale. Mineritul a avut întotdeauna un dublu rol în dezvoltarea industrială. turbă.la dezvoltarea preponderenta în judetul Suceava a doua ramuri de activitate: cea de exploatare si prelucrare a masei lemnoase si cea de exploatare. de substanţe minerale utile cantonate în formaţiunile acestuia. pirită şi calcopirită bazinul Vatra Dornei cu localităţile Iacobeni. în judeţul Suceava. atât resursele neregenerabile cât şi cele regenerabile.A. baritină. au dus . pe măsură ce creşterea populaţiei şi modelele actuale ale dezvoltării economice conduc la solicitări crescute de astfel de resurse. din Vatra Dornei. industria metalurgică şi cea petrolieră. minerala. în toate 2 . Oiţa (com. cercetările punând în evidenţă şi existenţa unui zăcământ de huilă a cărui exploatare. fiind un factor decisiv în dezvoltarea unor zone geografice. În vederea determinării rezervelor de substanţe minerale utile şi pentru o mai bună cunoaştere a zăcămintelor. precum solul.una regenerabila.

precum si s-a dezvoltat mult activitatea miniera mai ales in bazinul Dornelor. s-a exercitat o actiune directa de eroziune. Activitatile de exploatare a minereurilor corelate cu cele de preparare. îndeosebi cea de preparare a minereurilor. În cariera Negoiul Românesc s-au evidentiat acumulari subterane de apa în cursul excavatiilor de pe flancul sudic al carierei. a naturii mediului geologic. Acest fapt coroborat cu defrisarile pentru constructiile miniere care 3 .în masivul Calimani. Instalaţiile de preparare au fost dimensionate la capacităţi mari şi cu extracţii importante de metale. suitori.bazinele miniere ale României. variaza functie de natura rocilor pe care le strabat. Prin desfasurarea activitatilor miniere. apa cantonata în formatiunile cristaline din perimetrul minier Lesu Ursului.Tarnita este caracterizata de prezenta ionilor metalici ce provin din alterarea sulfurilor polimetalice. Fundu Moldovei zone pe care le cunosc mai bine si la care ma voi referi in prezenta lucrare. o seama de probleme de mediu au aparut si se resimt mai mult sau mai putin acut: -degradarea peisajelor naturale. dezechilibre în mediul geologic prin: defrisari masive. Compozitia chimica a acestor ape. Astfel. cladiri industriale. În alte perimetre miniere. transport. concentratia ionica a apelor de mina se încadreaza în tipul sulfato. Acestea împreună cu lucrările de cercetare geologică efectuate în subteran au dus la acumularea de date suficiente pentru o bună cunoaştere a subsolului ţării şi a resurselor sale dar au si afectat mediul inconjurator. sedimentare si consum de masa geologica. de exemplu. diguri.economica . impact negativ asupra ecosistemelor terestre si acvatice. cu sulfuri care reprezinta un real factor de risc pentru populatie Activitatea miniera. La apele subterane se adauga apele de infiltratie care patrund de la suprafata în lucrarile subterane. au condus la schimbari. insuficient epurate. S-au construit în această perioadă instalaţiile de preparare de la Tarniţa şi Fundu Moldovei. Prin executarea lucrarilor de constructie a minelor (galerii. Ostra. situate pe amplasamente foarte apropiate din necesitati economice. precum si efecte de natura socio. dar si o actiune indirecta de transformare. a sanatatii populatiei. este mare consumatoare de apa. administrative.magnezian. poluarea apei si aerului.depozitarea deseurilor la suprafata sau în spatii subterane). câteva mii de foraje de la suprafaţa terenului însumând mai mult de un milion de metri liniari de gaură de sondă. în zona izvoarelor. voita sau involuntara. Ca în toate amplasamentele unde se rea lizeaza exploatarea si prepararea unor resurse minerale.bicarbonic.ceea ce presupune si evacuarea unor cantitati însemnate de ape contaminate. puturi) se produce asecarea si detensionarea orizonturilor acvifere freatice si de adâncime.. în roca silicioasa cu caolin si andezite alterate. locuinte. excavari subterane.calco. executarea de fundatii si lucrari de constructii (baraje. în apele naturale. denumite „ape de mina”.

cu pâraie cu debit semnificativ si cu bazine de receptie întinse. depozitele de concentrate si microiazurile (care preluau sterilul uzinal în momentul aparitiei de disfunctionalitati la conductele de transport al acestuia de la uzina spre iazurile de decantare) situate pe malul drept al p.modifica regimul de curgere. valorile masurate în punctele de observatie Câmpulung si Pojorâta au aratat ca ploile acide se datoreaza activitatii industriale conexe mineritului din aceasta zona. datorita faptului ca majoritatea proceselor tehnologice de concentrare a substantelor minerale uti le se realizeaza în mediu umed. Având în vedere ca activitatea de preparare a sarurilor de mangan de la Fundu Moldovei a fost de foarte scurta durata (cca 3 ani). toate acestea reprezinta potentiale. Reteaua hidrografica de altfel este densa în arealul uzinei. precum si pozitionarea depozitelor de steril (fie pe cursuri de apa. debitul si chimismul apelor de suprafata si subterane.si reale -surse de poluare a apelor de suprafata si subterane. 4 . solului Impactul poluantilor specifici asupra aerului Dintr-un studiu efectuat de o agentie specializata în anul 2000. Brateasa. conduc la degradarea ecosistemelor acvatice si terestre (fapt demonstrat îndeosebi de studiile de caz efectuate de ICAS Câmpulung Moldovenesc la explotarile miniere din zona). apelor. Determinarile efectuate de catre APM Suceava în perioada 1992. Impactul poluantilor specifici asupra apei Ramura prepararii minereurilor utilizeaza cantitati importante de apa. În ceea ce priveste aciditatea precipitatiilor. cum sunt iazurile de decantare Tarnicioara si Valea Strajii. principala noxa potential poluanta din cadrul obiectivului o constituie pulberile în suspensie degajate de la operatiile de prelucrare a minereului de mangan. a rezultat faptul ca cel mai important agent poluant din zona îl constituie pulberile în suspensie provenite de la sterilul depozitat . Acest an coincide cu reducerea substantiala a activitatii în acea sta incinta.2008 pentru urmarirea calitatii precipitatiilor din zona releva faptul ca dupa anul 2006 acestea nu au mai avut caracter acid. fie în imediata vecinatate a acestora. noxele eliminate în atmosfera în cursul procesului productiv. cum sunt iazurile de decantare Ostra si Poarta Veche). apartinând uzinei de prelucrare Tarnita. Amplasamentul instalatiilor de flotare a minereului polimetalic si a baritinei. asupra aerului. Impactul poluantilor specifici asupra aerului. pe ambele maluri ale pârâului Brateasa. si la o capacitate mica de productie.

deseurile solide (de productie. Metode de reducere a impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile Odată cu trecerea României. 5 . pentru a evidentia efectul scurgerilor de steril uzinal si de material antrenat de pe platforma industriala.). Aceste concentratii se datoreaza antrenarilor de material din microiazuri si din depozitul de decantare. după anul 1989. utilizat la centrala termica si de la operatiile de alimentare a mijloacelor auto si a utilajelor terasiere stationare.sterilul depus în iazurile de decantare a tulburelii rezultate de la flotatiile de minereuri neferoase si de barita. . la economia de piaţă.pulberile sedimentabile antrenate de pe platformele de depozitare a concentratelor. . . . nu a însemnat si stoparea impactului asupra mediului.S-au efectuat studii . . din microiazuri. este improriu a se urmari o reconstituire a calitatii initiale a arealului afectat de activitatea miniera (daca se are în vedere numai antropizarea solului. de combustibil lichid usor. Restructurarea sectorului minier.pulberile sedimentabile antrenate de pe plajele si digurile iazurilor de decantare. slamul de carbid de la generatoarele de acetilena. Impactul poluantilor specifici asupra solului Sursele potentiale de poluare a solului din cadrul arealului ocupat de activitatea de prelucrare a minereurilor . În urma investigatiilor efectuate si a prelucrarii rezultatelor analizelor. . etc. din cauza nerentabilitatii sale economice si a reducerii subventiilor bugetare. activitatea minieră a fost supusă mai multor restructurări. de mediu şi de guvernanţă inerente acestui concept-. de pe depozitele de concentrate de zinc si pirita.scurgerile accidentale de produse petroliere de la depozitele de carburanti. la indicatorul zinc aratând o crestere constanta dupa închiderea activitatii.namolul de la statiile de epurare a apelor industriale si menajere. ci doar o diminuare a acestuia. sunt urmatoarele .pulberile sedimentabile de la operatiile de sfarâmare (antezdrobire) a minere ului neferos si a baritinei. şi în spiritul asimilării conceptului de dezvoltare durabilă şi în industria minierăindustrie care trebuie să demonstreze că poate îndeplini cerinţele economice. Desigur. . asa cum s-a vazut si din analiza calitatii mediului în arealul unitatilor de prelucrare a minereurilor în judetul Suceava. în vederea eficientizării acesteia. este de remarcat faptul ca rezultatele analizelor pentru indicatorii cupru si zinc arata depasiri constante ale acestor parametri. menajere. sociale.

contaminarea solului cu produse petroliere. privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului si 1403/ 2007. enumar câteva: Alegerea unor metode neconventionale de reabilitare ecologica. acolo unde a mai ramas steril nevalorificat vegetatia s-a f ixat abundent. Pentru limitarea impactului activitatii de preparare a substantelor minerale utile. poate ajuta mai bine la stabilizarea în timp si integrarea în peisaj Consolidarea potentialului de aplicare a tehnicilor durabile de remediere a mediului. Iacobeni. Un prim pas îl constituie aparitia a doua Hotarâri de Guvern: 1408/ 2007. unde mestecenii avanseaza pe taluz. b) Pe termen mediu. 6 .implementând programe pentru a stimula cresterea economica în localitatile miniere si a absorbi angajatii redundanti din industria miniera. Guvernul a trebuit sa se concentreze asupra restructurarii facilitatilor de productie ale caror operatiuni vor înceta. Masuri strict necesare pe termen scurt. Dupa anul 2006. depozitari de deseuri miniere. atenuând costul social asociat procesului de restructurare. redistribuind resursele financiare minelor cu potential de profitabilitate. privind refacerea zonelor în care solul. sau iazul de decantare Pârâul Cailor.) dar o remediere în sensul îmbunatatirii calitatii sitului poate ajuta regenerarea naturala. acolo unde conditiile pedoclimatice i-au permis integrarea în peisaj a zonelor afectate de activitati miniere închise: iazul de decantare Valea Hajului. si dezvoltând . Guvernul trebuie sa implementeze actiuni si masuri pentru a asigura reabilitarea adecvata a mediului.mod ificarea morfologiei zonei prin excavari. mediu si lung de limitare a impactului activitatilor de exploatare si preparare a substantelor minerale utile asupra mediului inconjurator Dintre masurile pe care le consider necesare a) Pe termen scurt cred ca se se impune: • Reevaluarea legislatiei si realizarea unui pachet legislativ unitar care sa stabileasca un cadru de implementare a strategiei globale care va facilita trecerea sectorului minier la economia de piata. acolo unde acest lucru este posibil. Deosebit de eficace se dovedeste a fi însasi viata naturala. subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate. ma terii prime nevalorifica te. care ar putea fi de interes pentru sectorul privat. oferind protectie sociala personalului minier disponibilizat. etc. va promova un proces de restructurare transparent si participativ si va specifica drepturile si raspunderile comunitatilor miniere. unde.

dar cu repercusiuni pozitive si asupra calitatii mediului. din punctul de vedere al starii mediului si al starii segmentului social în domeniul industriei miniere. la informatiile curente. . .Întocmirea. prin plantare cu vegetatie lemnoasa. se distrug. pe cât posibil. de catre operatorii minieri a Planului de gestionare a deseurilor si a Planului de prevenire a accidentelor majore. de catre fiecare operator minier. în perioada de (practic) abandonare dintre momentul sistarii activitatii si cel al aplicarii masurilor de remediere ecologica. sunt necesare masuri imediate de limitare. perimetre pentru care sunt emise Hotarâri de Guvern de sistare a activitatii.De asemenea .etc. .accentuarea severa a saraciei dupa închiderea unitat ilor miniere (cum este localitatea Ostra).O alta masura pe care o consider strict necesara vehiculata.reconstructie ecologica a haldelor de steril. consumuri mici de apa.economica a starii comunitatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte. ideea de „turism minier”. în parteneriat public –privat.Pâna la alocarea fondurilor pentru reabilitarea ecologica a siturilor miniere. de „geoparcuri”. energie. de actiuni de ecologizare a zonei. a scurgerilor active de 7 . comentata dar nepusa în practica. a unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu în aria sa de activitate si facilitarea accesului public. . este si cea a dezvoltarii unui mediu de afaceri atractiv în fostele regiuni miniere. . însa fonduri s-au alocat pentru reabilitarea ecologica a doar 21 perimetre (doua proiecte sunt în derulare: unul pentru perimetrul minier Pietricelu.La închiderea unei unitati miniere ramân infrastructuri care. Deosebit de utila este si elaborarea/ implementarea unor metode ecologice de remediere a locatiilor miniere în care a fost sistata activitatea.Negoiu Românesc. prin reducerea emisiilor si gasirea unor solutii de valorificare a deseurilor miniere.Totusi. În acest sens. în primul rând al comunitatilor locale.elaborarea si implementarea. în timp ce ar putea fi utilizate pentru localizarea si dezvoltarea unor afaceri care ar ocupa for ta de munca disponibilizata din minerit. . o evaluare socio. c) Pe termen lung . consider deosebit de importanta colaborarea dintre institutiile de cercetare si operatorii mineri în vederea identificarii tehnologiilor celor mai performante din punct de vedere al eficientei economice (randamente mari.Ca limani si unul vizând doar un segment din arealul Uzinei de Preparare Tarnita si anume iazul de decantare Tarnicioara).). . ar putea fi mult mai bine fructificata.care este un potential pericol pentru populatia din zona Sunt zone unde dezvoltarea monoindustriala a dus la . în momentul de fata situatia este dezastruoasa. În judetul Suceava s-au închis 71 de perimetre miniere dupa 1991.

8 . în industria miniera. . Siturile respective ramân în continuare surse de poluare si de risc. la cca.material steril antrenat de pe iazurile de decantare si de observare a nivelului freatic în corpul depozitelor de steril uzinal. reziduuri petroliere. . fie din punct de vedere ecologic. 10 ani de la închiderea activitatii în incinta miniera Calimani). ulei uzat.exploatare. în care dezvoltarea monoindustrialaactivitatea miniera.preparare a substantelor minerale utile. fie direct asupra comunitatilor omenesti .economica a starii comunitatilor din zonele în care activitatea miniera a fost închisa. . trebuie aplicate în toate fazele si pe toata perioada duratei de cercetareprospectare.Dialog permanent între factorii implicati în proiecte de reabilitare ecologica si comunitate. cat si pe perioada postinchidere a unitatilor miniere Poluarea si riscul pentru comunitatile umane sau pentru ecosistemele naturale din siturile miniere nu dispar odata cu încetarea activitatii de exploatare si preparare a substantelor minerale utile ci continua si dupa încetarea acestora. preparatelor chimice sau reziduurilor periculoase ramase în incintele unitatilor de preparare (cum s-au descoperit. azbest.a dus la accentuarea saraciei dupa închiderea unitatilor miniere). ar putea fi baza de plecare pentru implementarea unor proiecte. Neluarea în seama a acestor riscuri a condus uneori la înregistrarea unor accidente sau chiar catastrofe. în parteneriat public –privat de dezvoltare a acestor regiuni (în judet este tipica situatia comunei Ostra. In final constat si afirm ca preocuparile privind protectia mediului.Evaluarea socio.Inventarierea tuturor substantelor.

1993 Rolul factorilor climatologici în poluarea si depoluarea atmosferei în Muntii Calimani”. L. I . Analele Universitatii Oradea Damian Gh Oros (2000) Reabilitarea ecologica si managementul siturilor degradate din industria miniera Ed. „Anuar privind calitatea mediului în judetul Suceava 1991-2003 Agentia pentru Protectia Mediului Suceava„ Raport privind starea mediului 2004. Universitatii de Nord Baia Mare Ditoiu Valeria (2001 Contributii privind stabilirea impactului produs de activitatea miniera asupra ecosistemului din zona Calimani Institutul de Cercetari Biologice Iasi -1996 Impactul activitatilor desfasurate la Uzina de Preparare Tarnita. Pârvulescu. Incinta Frasin si Autobaza Frasin asupra unor factori de mediu sol.Bibliografie selectiva Agentia pentru Protectia Mediului Suceava.. Bilanturi de mediu pentru UP Iacobeni si UP Fundu Moldovei Apostol.aer -Arhiva APM Suceava Porof M -2004 Studiul geochimic al apelor de suprafata si subterane din judetul Suceava –teza de doctorat 9 .2008” ANDEZITUL SRL Câmpulung Moldovenesc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful