S.C. E ECO SIMP PLEX NO OVA S.R. .L.

Punct d lucru: C de Calea Vacar resti, nr. 34 42 se ector 4, Bu ucuresti Tel.: 021 330 11 16 T Fax: 021 30 85 80 F 01 GSM 0722 4 10 67 G 43 0726 6 86 92 68

www.e ecosimplexnova.ro fice@ecosim mplexnova. .ro e – mail: offi ecosimpl lexnova@y yahoo.com

PL LAN DE AME ENAJAR A TERITO RE ORIULU ZON UI NAL – INTER RJUDE ETEAN A RAU ULUI O OLT, PE SECT E TORUL IZBIC CENI – DUNA ARE C.H H.E. IS SLAZ

- 2010 -

Benefic ciar SC S HIDRO OELECTRICA SA Bu ucuresti

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

COLECTIV DE ELABORARE

expert cheie nr. 1 – biolog Dr. Simona Mihailescu expert cheie nr. 2 – Prof. Univ. Dr. Ioan Cristurean

Personal suport: - Prof. Univ. Dr. Lotus Mester - biolog Jozsef Szabo - biolog Dr. Viorica Honciuc - geograf Stela Capra - ecolog Cristina Olteanu - ecolog Viorel Olteanu - ing. ecolog Mariana Duluta

Director Stela Capra

2

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

CUPRINS INFORMATII GENERALE .............................................................................................................5 CAPITOLUL 1. Informatii privind Planul supus aprobarii .........................................................7 1.1. Obiectul contractului ................................................................................................................7 1.2. Date tehnice despre Plan……………………………………………………………………..9 1.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 70………25 1.4. Modificari fizice ce decurg din implementarea P.A.T.Z.-I.J……………………………….33 1.5. Resurse naturale necesare implementarii Planului………………………………………….34 1.6. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Planului………………………………………………….34 1.7. Emisii si deseuri generate prin implementarea Planului……………………………………34 1.8. Cerinte legate de utilizarea terenului……………………………………………………….38 1.9. Servicii suplimentaresolicitate de implementarea Planului, respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar………………………………………………………………………………………..41 1.10. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare…………………………………………………………………………………….42 1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii Planului………………………43 1.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu Planul si care pot afecta Siturile de Importanta Comunitara……………………...44 CAPITOLUL 2. Informatii privind Siturile de Importanta Comunitara ..................................45 2.1. Metodologie generala……………………………………………………………………….45 2.2. Caracterizarea principalelor grupe de specii si habitate…………………………………….52 2.3. Fauna de vertebrate din cursul inferior al Oltului - confluenta cu Dunarea………………...67 2.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar………….116 2.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar…………………….120 2.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate………………………...121 2.7. Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea Siturilor de Importanta Comunitara……………………………………………………………………………………..121 2.8. Obiective de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara, stabilite prin planuri de management…………………………………………………………………………………….122 2.9. Descrierea starii actuale de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara……………124
3

conservarea habitatelor naturale.. Monitorizarea biodiversitatii………………………………………………………………149 CAPITOLUL 5. Evaluarea semnificatiei impactului cumulativ……………………………………………. – O.G.4. 57/2007 (art..2.U. 4 . IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN SITURILE NATURA 2000…………………………………………129 3. 28) privind regimul ariilor naturale protejate.142 CAPITOLUL 4 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI……………………………….146 4. a florei si faunei salbatice. Evaluarea semnificatiei impactului Planului propus………………………………………136 3.163 Domeniul de reglementare – Ordin nr.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 3.129 3. CONCLUZII………………………………………………………………….1. Evaluarea impactului Planului Propus……………………………………………………. Evaluarea impactului cumulativ al Planului propus cu alte planuri din zona…………….142 3. nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.1.3. cu modificarile si completarile ulterioare.

Baza de date ECO SIMPLEX NOVA S. Adresa: Bucuresti.ro  Informatiile utilizate la elaborarea studiului de evaluare adecvata: . 5 . Jozsef Szabo. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE C.L. 020491  Realizator documentatie mediu: S.R. Formularul standard din OM nr. Tel: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 E-mail: office@ecosimplexnova.Formularul standard Natura 2000 din HG 1284/2007. martie 2010.L. IZLAZ  Proiectant general: S. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S. Informatii de la institutii si organizatii relevante pentru conservarea naturii. ECO SIMPLEX NOVA S. C.A.E.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA INFORMATII GENERALE  Denumire plan: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTERJUDETEAN A RAULUI OLT. Raportul privind starea mediului pentru judetul Teleorman.C. 1964/2007. Str.R.P. pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE.H.C. Vasile Lascar nr. Studii de teren efectuate de evaluatorii de mediu. pentru situl ROSCI0044 CORABIA – Studiul de biodiversitate intocmit de expertul atestat in conservarea biodiversitatii ROSPA0106 TURNU MAGURELE. pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE. VALEA OLTULUI INFERIOR. ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR. 5-7.

1196 din 30 decembrie 2005).privind protectia mediului.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Legislatie de protectia mediului  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.Of. 1581/2005. nr.2010). H. Partea I.01.pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 .pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (M. a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr.II. (M. conservarea habitatelor naturale. 154/2008 . Of. 739 din 31 octombrie 2007). Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice – Directiva Pasari. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M. aprobata cu modificari prin Legea nr. cu modificarile si completarile ulterioare. nr. 82/8. 19 din 13.  Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.Of. 407/2006.  Hotararea de Guvern nr. 1143/2007 6 . nr. H.. nr. 195/2005 . Of. 265/2006. cu modificarile si completarile ulterioare (M. Legislatia specifica de instituire a regimului de arie protejata la nivel national .G.G. conservarea habitatelor naturale.privind regimul ariilor naturale protejate. 442 din 29 iunie 2007). a florei si faunei salbatice. 98 din 7 februarie 2008).Of.    Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica – Directiva Habitate.2010 .  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M. nr.Legea 5/2000. nr.  Ordin nr.  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.

Str. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE Beneficiar: SH Slatina Comanda / contract: 666 I / 88 Faza de proiectare: studiu Titlul documentatiei: PLAN DE AMENAJARE INTERJUDETEAN A TERITORIULUI ZONAL – Investitia “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt. CHE Rusanesti. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE Denumirea Proiectului: AMENAJAREA HIDROENERGETICA A RAULUI OLT. CHE Izbiceni ” judetele Olt si Teleorman.O. Indicatorii tehnico .H. prin HG 455 / 01. AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE A RAULUI OLT. respectiv CHE Ipotesti.J.P. 020491 Denumirea Planului: P. urmand a fi echipate cu acelasi tip de hidroagregat (bulb reversibil) ca si centrala hidroelectrica Islaz. Pana in momentul de fata. Islaz ” urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si Teleorman. au fost retehnologizate si puse deja in exploatare toate cele patru hidroagregate (tip bulb reversibil) la CHE Ipotesti.2004 publicata in M.11. Acestea vor fi retehnologizate.C.2004.O. CHE Draganesti.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 1. 327 / 15 aprilie 2004 au fost aprobati indicatorii tehnico – economici ai obiectivului de investitie: “ Cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare la centralele hidroelectrice Olt inferior.T. 7 . publicata in M. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII 1.A.04.economici ai acestui obiectiv de investitie au fost aprobati prin HG 1929/10. – I. 5-7. Obiectul contractului Proiectant: S. respectiv CHE Draganesti si doua hidroagregate la CHE Frunzaru. Vasile Lascar nr. Anterior. nr. pe sectorul Izbiceni - Dunare C.A.1. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S.J. CHE Frunzaru. Bucuresti.1056 / 15 noiembrie 2004.E. nr. C.

Izbiceni . in centralele de pe cascada Ipotesti – Izbiceni se va realiza o productie suplimentara de energie electrica de cca. in CHE Islaz se va realiza o productie de energie electrica.retehnologizarea centralelor hidroelectrice din amonte . importante suprafete de teren (cca. in special cele legate de buna functionare a Sistemul Energetic National. 8 .Ipotesti.se vor diminua. din sursa regenerabila. ► asigurarea irigarii unor importante suprafete agricole (in conditiile reabilitarii sistemelor de irigatii din zona). prin realizarea investitiei CHE Islaz si pe masura identificarii unor resurse financiare disponibile ale unor investitori interesati. 155 GWh/an (cca. Bineinteles si beneficiile investitiilor efectuate pana in prezent . pana in acumularea Ipotesti.aflate in diferite faze de executie). Draganesti. vor putea fi atinse si celelalte obiective avute in vedere in momentul proiectarii amenajarii complexe a raului Olt. oportunitatile mentionate mai sus nu vor mai putea fi valorificate integral. nepoluanta de cca. 215 GWh/an. pe sectorul Slatina – Dunare: ► navigabilizarea cursului inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in conditiile realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Finalizarea acestor investitii va permite atat turbinarea debitelor afluente pe raul Olt cat si realizarea pompajului apei din Dunare catre lacurile de acumulare existente in amonte de Islaz. De asemenea. Rusanesti. ► prin pompaj. 4000 ha) vor fi protejate impotriva inundatiilor. Frunzaru. ► in ambele alternative. In conditiile in care aceasta investitie nu se va realiza. odata cu finalizarea investitiei. 125 GWh/an din stoc natural + cca. In ambele alternative. 375 GWh/an si implicit o buna functionare a Sistemului Energetic National. 30 GWh/an din pompaj). asa incat: ► prin realizarea pompajului pe sectorul Dunare – Ipotesti se va asigura in golurile de sarcina un consum de energie electrica de cca.

interjudetean. iar pe de alta parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1.03.5/02. din informatiile disponibile sunt prevazute astfel de lucrari doar pe teritoriul satului cu acelasi nume. Conform site-ului primariei Izbiceni si aici sunt prevazute a se realiza in viitor astfel de investitii.H.Dunare C. in conformitate cu prevederile legale. 9 . Lita. Investitiile respective se vor realiza pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan. Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu Magurele. In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti.H.2010) s-a impus intocmirea unui plan de amenajare a teritoriului zonal . Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura in exclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan. titularul acesteia (SC Hidroelectrica SA Bucuresti prin Sucursala Hidrocentrale Slatina) a solicitat celor doua consilii judetene emiterea certificatelor de urbanism. respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt). In ceea ce priveste comuna Lunca. pe sectorul Izbiceni . Date tehnice generale despre Plan Investitia Teleorman. cat si prin cel emis de Consiliul Judetean Teleorman (nr. In vederea demararii lucrarilor la aceasta investitie. In vederea realizarii “Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal – Interjudetean (PATZ–IJ) aferent investitiei “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt. pe sectorul “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt.E. atat prin cel emis de Consiliul Judetean Olt (nr. Islaz si Lunca (jud.C. Teleorman). aceasta zona ocupa doar o parte din teritoriile unitatilor administrative mentionate anterior.12.197/11. considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale amenajarii.2009). Lita si Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor.E. pe teritoriul satului Prundu (din zona amenajarii) nu sunt prevazute a se realiza astfel de investitii.2. Islaz ” urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si Izbiceni – Dunare.Islaz” s-a stabilit o “zona de studiu” / “zona de oportunitate”.

..distanta fata de izvor.Izbiceni) a fost instituit deasemenea regim de arie naturala protejata...................... denumirea sitului fiind „ROSPA 0106 Olt inferior” ▬ ulterior.....7 mc/s In aceasi sectiune.10. zona in care urmeaza a se realiza investitia a fost inclusa in situl „ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare” pentru care a fost instituit astfel regim de arie naturala protejata. In sectiunea (Islaz).......2008) pentru o parte din zona aval in care urmeaza a se realiza investitia...... ▬ prin acelasi act normativ..02....E......................670 km ................................ s-a instituit regim de arie naturala protejata ca sit de importanta comunitara sub denumirea „ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele ” (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior)....... dupa cum urmeaza : ▬ prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 ( privind “ declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M.12..O....ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Din informatiile pe care le detinem.625 mdm .altitudinea medie..1 4954 Qmax cu asigurarea (%) de : 0......... debitele maxime cu diferite asigurari sunt: c O..O..........180 mc/s ....... in anii 2007 .....debitul lichid minim multianual. principalele caracteristici morfometrice si hidrologice sunt: .. prin ord...2007 (privind “instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M.... la peste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico ............. La momentul actual.... Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative....2007.......................... in interiorul “zonei de studiu” nu mai sunt prevazute alte investitii....... pentru zona situata in amonte care include lacurile de acumulare de pe Olt (Rm Valcea ... Islaz ” in zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate. pentru nici-una dintre aceste investitii nu s-au realizat studii de prefezabilitate/fezabilitate.............. C.....1 + ΔQ 5600 0..suprafata bazinului........debitul lichid mediu multianual.5 1 2 5 10 2015 10 3890 3480 3000 2460 .... 1964 / 13....... 739 / 31.... pe sectorul Izbiceni – Dunare......2008.........64......................economici ai investitiei “Amenajarea hidroenergetica a raului Olt..H. MMDD nr........24010 kmp ...... 98 / 07..

Izbiceni .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1. • pierderea posibilitatii de amenajare a navigabilitatii (in scop de agrement. Frunzaru. Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii.1. • lipsa oportuniatilor de crestere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin posibilitatile de dezvoltare a zonei industriale. deci impactul este zero. 1200 ha din stocul propriu al raului Olt cat si prin pompaj din fluviul Dunarea. • neprotejarea impotriva inundatiilor a unor suprafete de peste 400 ha. Rusanesti. • pierderea oportunitatii de asigurare a apei pentru irigarea unor importante suprafete de teren arabil – aprox. in cazul acestei alternative nu se produc modificari ale peisajului. care ar asigura continuitatea cailor rutiere din lungul Dunarii si lipsa oportunitatii pentru modernizarea acestora. lipsa posibilitatii de navigatie pe cursul inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in conditiile realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci . • pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor. ● + pompaj) – cca.1.aflate in diferite faze de executie).2. 11 . Principalele elemente componente ale amenajarii hidroenergetice 1. speciilor si habitatelor si a relatiilor functionale dintre acestea. a zonelor destinate serviciilor si a zonelor de agrement.2.Ipotesti. • pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local. in perimetrele cu aceasta destinatie) cursului inferior al raului Olt intre Dunare si orasul Slatina. Principalele aspecte asociate adoptarii alternativei „zero” sunt: • pierderea unei capacitati de productie de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (prin valorificarea stocului natural 150GWh/an. • nerealizarea unei treceri peste nodul hidrotehnic Islaz. Alternativa “0” – varianta neimplementarii planului Alternativa “0” – varianta nerealizarii planului propus a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se compara celelalte alternative.1. Draganesti.

barajul a fost dimensionat la debitul de calcul (Q 1% = 3480 mc/s) si la debitul de verificare (Q 0. .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1.5 km de confluenta cu Dunarea – figura 2. Digurile (perimetrale / de remuu) se vor realiza din umplutura de material eterogen si material drenant.alternativa II……………………0. In conformitate cu prevederile STAS 4068 – 87.43) mp. Lungimea acestora variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: mal stang (m) alternativa I alternativa II alternativa III 13700 15900 10445 mal drept (m) 14000 16150 12300 Cota coronamentului acestora urmareste cota remuului pentru debitul de verificare. 12 .5: stavile segment cu clapeta .75 mdMB. Alternativele de lucru I.2. .[16 × (7.25 mdMB.00 x 9.83. . care difera prin locul de amplasare a nodului hidrotehnic: La solicitarea custodelui ariei naturale protejate (ROSPA0024: confluenta Olt – Dunare) s-a mai studiat o alternativa (III).1. Cota coronamentului barajului deversor este de 34.33+2. . cota pragului deversor este de 21.2.alternativa III………………… 4.1% + ΔQ = 5600mc/s).5 km de confluenta cu Dunarea – figura 3.in deschiderile 1. cota pragului deversor este de 34. fiind echipat cu 5 stavile segment actionate .10)] mp. au fost luate in calcul initial un numar de doua alternative.alternativa I…………………….25 mdMB.in deschiderile 3.(16. In conformitate cu prevederile STAS 4273 .4: stavile segment . in care nodul hidrotehnic este amplasat in amonte de pozitia din alternativa initiala (I).5 km de confluenta cu Dunarea – figura 1.2. Prezentarea caracteristicilor pentru toate cele trei alternative: electromecanic cu lant: Barajul deversor este tip stavilar. barajul deversor a fost incadrat in clasa a-II-a de importanta. II si III pentru implementarea planului Pentru investitia propusa a se realiza.3.

65 MW)].110 kV. ventilatie.5. . Aceasta este amplasata in frontul de retentie. Centrala va fi prevazuta cu o serie de instalatii proprii: sanitare. avand latimea la baza variabila si care va asigura tranzitarea apelor mari (Q 1%). . Qi = 400 mc/s (4 x100 mc/sec)] cat si in regim de pompa [ 26. electrice. Taluzele aval se vor imbraca cu pamant vegetal. pe malul drept. urmand a se inierba. cand se va pompa 9 ore. avand spre malul stang barajul deversor. 13 . care au rolul de-a colecta apele provenite din infiltratii si precipitatii si de-a le transporta in regularizarea aval.c. La digurile perimetrale. Etansarea de profunzime se va face cu ecran de etansare tip Kelly incastrate in roca de baza si pinteni de beton (spre amonte). Centrala va fi echipata cu un numar de 4 hidroagregate tip bulb reversibil.in timpul saptamanii: 6 ore / noapte. fie intrun bazin etans vidanjabil. se excepteaza lunile aprilie si mai. fie intr-o statie de epurare monobloc.in zilele de sambata si duminica:12 ore.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In sectiune transversala digurile au forma trapezoidala. cu latimea coronamentului de 4. etansarea de suprafata a paramentului amonte se va face cu pereu de beton armat.00 m latime la baza taluzului aval. a debitelor uzinate si a debitelor pompate din Dunare. care vor functiona atat in regim de turbina [(Pi = 32.6 MW (4 x 6. Pomparea apei din Dunare spre lacul Ipotesti se face cind debitul pe Dunare este mai mare de 3500 mc/sec dupa urmatorul program: .23 MW). exterioare de alimentare cu apa si canalizare. fiind prevazute cu o banda de circulatie de 4. apele uzate menajere vor fi evacuate prin reteaua de canalizare. Regularizarea aval este un canal cu sectiune transversala trapezoidala. stins incendii. Panta paramentului amonte este de 1:2. La piciorul aval al digurilor sunt prevazute contracanale. iar cea a paramentului aval este de 1: 3. In toate cele trei alternative echiparea si regimul de functionare al centralei hidroelectrice si de pompaj sunt identice.9 MW (4 x 8. Qp = 220 mc/s (4 x 55 mc/sec)]. etansarea rosturilor se va face cu masticuri bituminoase aditivate.00m. energia electrica produsa va fi transportata in SEN prin intermediul unei LEA d. Din statia de transformare de 110 kV amplasata pe malul drept .

statie de spalare .de la nodul hidrotehnic pana la confluenta Oltului – Dunarea variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: lungimea (km) alternativa I alternativa II alternativa III 3. fie vor fi realizate bazine etanse vidanjabile.Turnu Magurele) este necesar a se realiza urmatoarele lucrari specifice: deviere drum actual mal drept. fie se va monta o statie de epurare monobloc. In vederea asigurarii .sortare agregate. depozite de materiale. Realizarea investitiei presupune amenajarea atat a unei organizari tehnologice cat si a unei organizari sociale.a circulatiei publice pe DN 54 (Islaz .dupa finalizarea investitiei . Se va asigura alimentarea cu energie electrica. precum si din excavatiile utile de la baraj si centrala. fabrica de betoane si laborator de incercari. a regularizarii aval. pod peste vechiul brat al Oltului (in alternativa I).50 4. platforma parc auto.00 0. organizarea tehnologica necesara realizarii unei investitii de asemenea amploare va cuprinde: sediu santier. diverse platforme si ateliere. cantina. dimensionarea si amplasarea exacta a componentelor acestora va fi realizata de catre executant. digurile perimetrale si centrala hidroelectrica vor fi echipate cu diverse aparate de masura si control.50 In vederea urmarii comportarii constructiilor in exploatare. In ceea ce priveste apele uzate menajere.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Lungimea acesteia . 14 . apa potabila si tehnologica. barajul deversor. In toate alternativele. pod peste nodul hidrotehnic. dispensar. Lungimea totala a drumului astfel deviat variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: lungimea (m) alternativa I alternativa II alternativa III 2700 6800 2200 Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor cat si obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase din cuveta viitoarei acumulari. carburanti si lubrifianti. racord cu drumul actual.

840 824.680 28.N.000 15.24 827 506 Din punct de vedere juridic. in principiu.09 239 162 Total (ha) 606. In toate alternativele analizate.75 NMaxE .240 15 . aceasta va fi amplasata la malul stang. Se apreciaza ca durata de executie a uvrajelor amenajarii va fi de cca. II si III la amenajarea hidroenergetica. aceasta va cuprinde: blocuri locuinte. Olt (ha) 228. ocoalelor silvice si unor particulari. retea de canalizare (inclusiv statie de epurare monobloc). Suprafata totala de teren ce va fi ocupata prin realizarea investitiei este repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza: jud.2. dupa finalizarea amenajarii hidroenergetice.25 VOLUM TOTAL (mil mc) 0. in functie de resursele financiare existente se va putea realiza si ecluza de navigatie. in bieful aval. Alternativa I COTA (mdMB) talveg .240 28. terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea /proprietatea A.75 NmE .75 NNR .19. instalatii de alimentare cu apa potabila.30.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In functie de raportul dintre personalul de executie din zona si cel din afara zonei se va dimensiona si organizarea sociala.920 41.000 13.2. Principalele caracteristici ale acumularilor propuse pentru alternativele I.15 588 344 jud. spatii comerciale. Teleorman (ha) alternativa I alternativa II alternativa III 378. primariilor respective.28. pentru fiecare dintre acestea 1.830 VOLUM UTIL (mil mc) 0.1.32. cabinet medical.150 SUPRAFATA (ha) 507. cantina – restaurant.375 894. centrala termica.”Apele Romane.1. 5 ani.

30.2.5 km. 5000m mai mica decât cea a digurilor din alternativa II.2. .765 SUPRAFATA (ha) 584.90 NmE .32. alternativa II necesita o suprafata suplimentara pentru defrisare decat in cazul celorlalte alternative. Alternativa II COTA (mdMB) talveg .590 48. 1.910 34. .250 948. 200 ha mai mica decât cea din alternativa II.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA → Argumente pentru implementarea Alternativei I la Plan: .suprafata total ocupata este mai mare decat in cazul celorlalte alternative.lungimea totala a digurilor este mai mare decat in cazul celorlalte alternative.în alternativa I.750 1028. vor fi păstrate neamenajate (în starea actuală) meandrele Oltului situate aval de baraj. lungimea totală a digurilor este cu cca. . . 4100 m mai mica decât a drumului deviat în alternativa II.445 - VOLUM UTIL (mil mc) 0.000 20.28. lungimea devierii DN 57 este cu cca. va fi mai mica in cazul adoptarii alternativei I.lungimea regularizarii aval de baraj.în alternativa I. 70 ha).prin adoptarea alternativei I la Plan. 16 .lungimea devierii DN 54 este mai mare decat decat in cazul celorlalte alternative.75 NNR . cu 1.în ceea ce priveşte fondul forestier.în alternativa I.75 NMaxE .1. alternativa I necesită o suprafaţă mult mai mica destinata defrisarii (cca. . . . fapt ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care urmeaza a fi extras din albia Oltului. ceea ce implică în mod evident şi un necesar mult mai mic de balast ce urmează a fi extras din albia Oltului. fata de cea din alternativa III. decat in cazul alternativelor II si III.in ceea ce priveste fondul forestier.2.370 → Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa II: .25 VOLUM TOTAL (mil mc) 18.18. . suprafaţa totala ocupată este cu cca.090 34.

0 mc/s.000 12.00 mdM in timp ce regularizarea aval variaza intre 15.00 mdM.2.660 23.75 NMaxE . Subliniem faptul ca inclusiv in alternativa III.290 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA VOLUM UTIL (mil mc) 0. Prezentarea comparatiei dintre cele trei alternative: Din punct de vedere al alimentarii meandrei de pe malul stang a Oltului. debitele uzinate vor fi tranzitate integral prin regularizare (contracanal si ape mari) si in niciun caz nu vor putea alimenta direct meandra Oltului.410 804. . provenite atat din infiltratiile din acumulare cat si de pe terenurile adiacente.costurile necesare realizarii investitiei pentru alternativa III vor fi mai mari decat cele din alternativele I si II.75 NNR .ECO SIMPLEX NOVA 1. . 17 . Mentionam ca buna functionare a centralei Islaz in conditii de pompaj impune ca in bazinul de linistire al acesteia sa se realizeze cota 15. .00 mdM la 20.25 VOLUM TOTAL (mil mc) 11. Debitul minim estimat este de cca.00 mdM in amonte la 14.marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN. unica sursa de alimentare a meandrei sunt debitele din contracanalul mal stang.2.835 752.adoptarea alternativei III ar conduce la necesitatea identificarii unei alte surse de materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor. In ambele situatii.1.440 35. trebuie sa remarcam faptul ca talvegul acesteia variaza de la 22. mentionam ca debitul de dimensionare al contracanalelor este de 49.5 – 2.245 → Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa III: .marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv. agregate).1.28. Alternativa III COTA (mdMB) talveg .780 24.20.510 - SUPRAFATA (ha) 473.30.32.28 mdM la confluenta cu Dunarea. .9 mc/s (Q1%).3.conditiile dificile pe care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a raului Olt.15 NmE .

o priza de alimentare a acesteia. . . prin debitul astfel prelevat direct din acumulare se va putea asigura in perioadele deficitare. suprafata total ocupata este cu cca. . etc) este posibil a se realiza in digul mal stang. respectiv cu cca. 200 ha mai mare decat cea din alternativa I.in alternativa II.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Avand in vedere ca pot aparea situatii in care alimentarea meandrei sa devina temporar deficitara (contracanal colmatat. Din punct de vedere al costurilor necesare realizarii investitiei. agregate) si implicit la cresterea costurilor transportului acestora la locul de punere in opera. avand in principal rol de stabilizare a acesteia. lungimea totala a digurilor este cu cca. . in ambele alternative. respectiv cu cca. existenta pragului va putea asigura si un minim nivel de apa pe meandra care sa contribuie la asigurarea conditilor de existenta a componentelor ecosistemului nou instalat in zona. 18 .modificarea amplasamentului nodului hidrotehnic va conduce la necesitatea identificarii unei alte surse de materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor.in alternativa II . in conditiile dificile pe care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a raului Olt. 5000 m mai mare decat cea a digurilor din alternativa I. 9000 m mai mare decat cea din alternativa III. lungimea devierii DN 54 este cu cca. seceta. . ceea ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care urmeaza a fi extras din albia Oltului.in alternativa II. conditiile minime necesare tuturor componentelor noului ecosistem ce se va instala in meandra si pe malurile acesteia. a fost prevazut un prag aval.marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN.modificarea sistemului de etansare a incintei de executie. respectiv cu 320 ha mai mare decat cea din alternativa III. Comparatia cu alternativa II: . In zona de debusare a meandrei in regularizarea aval (canal de fuga si ape mari). valoarea totala pentru alternativa III este mai mare decat cea din alternativa II din urmatoarele cauze: . 4600 m decat cea aferenta drumului deviat in alternativa III. 4100 m mai mare decat a drumului deviat in alternativa I.marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv. cu toate ca lungimea totala a digurilor in alternativa III este mai mica decat cea din alternativa I.

rezultatele unor determinari efectuate in urma cu mai multi ani in zona in care se va realiza amenajarea.83 251 208 606. ►Consideratii privind impactul asupra mediului In functie de alternativa analizata. regimul de scurgere actual se va modifica. Concluziile comparatiei intre alternative:  Tinand cont pe de o parte atat de energia consumata in golurile de sarcina cat si de cea produsa. se propune a fi promovata solutia corespunzatoare alternativei I. au indicat o apa ce putea fi considerata relativ curata.in ceea ce priveste fondul forestier. deci impactul este redus. 25.24 827 506 Total (ha) Zona de interes a amplasamentului viitoarei amenajari hidroenergetice se gaseste la nivelul terasei inferioare a raului Olt (cca. trecandu-se la un regim fluvio-lacustru. In sectiunea Islaz. debitul lichid mediu multianual al Oltului este de 180 mc/s.21 135 66 pasune (ha) 68.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . iar pe de alta parte de costurile aferente realizarii investitiei.76 124 75 neproductiv (ha) 290. speciilor si habitatelor si a relatiilor functionale dintre acestea. de cca. din punct de vedere al categoriei de folosinta.  Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii. dupa finalizarea investitie.00 mdMB). sectorul respectiv se prezinta ca un teren stabil. prezentand si unele brate vechi. In ceea ce priveste calitatea apelor Oltului. in cazul alternativei I se produc modificarile cu impactul cel mai mic asupra peisajului.45 ha in raport cu cea din alternativa III. slab impurificata. moarte ale raului. terenurile ocupate definitiv vor fi repartizate dupa cum urmeaza: teren arabil (ha) alternativa I alternativa II alternativa III 63.00 ÷ 27. alternativa II necesita o suprafata suplimentara pentru defrisare.70 ha in raport cu cea din alternativa I. respectiv cca.67 317 157 fond forestier (ha) 182. 19 .

in afara perimetrului amenajarii.in toate cele trei alternative consumul de energie realizat in golurile de sarcina este practic acelasi (cca. dupa intrarea in exploatare. este de asteptat ca populatiile de pasari prezente in zona. sa fie deranjate de specificul activitatilor desfasurate pe santier. Pasarile nedependente de mediul acvatic isi vor gasi un habitat favorabil atat in formatiunile paduroase aflate in apropiere. o parte dintre terenurile posibil a fi impadurite sunt mentionate in planul anexat.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In ceea ce priveste fondul forestier ce va fi afectat. majoritatea acestora se vor indeparta temporar din aceasta zona. cat si in formatiunea paduroasa compacta de pe insula (ostrovul) Calnovat. Majoritatea pasarilor din zona au ca habitat preferat luciul de apa.alternativa I.7 % . tinand cont de mobilitatea lor ridicata. ci din mai multe “petice”. schemele si tehnologiile de impadurire. vor fi impadurite terenuri neproductive. prin care vor fi stabilite compozitiile. Terenurile respective urmeaza a fi identificate de catre titularul investitiei impreuna cu autoritatile competente. 20 . in special pe lacurile de acumulare din amonte. Ulterior. acvatice si nu numai.5 % alternativa III ) in raport cu suprafata ocupata de padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ariei protejate ROSPA 0024. pasarile isi vor gasi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate. in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de aceasta. atat luciul de apa cat si zonele litorale de mica adancime ale lacului unde se vor instala formatiuni tipice vor deveni habitate favorabile pasarilor. care nu sunt considerate specii protejate sau prioritare. Se va intocmi in prealabil un proiect tehnico-economic pentru instalarea culturilor forestiere. comparand alternativele analizate se constata: . 7. In vederea compensarii suprafetelor defrisate. Trebuie subliniat faptul ca suprafata ce va defrisata in vederea realizarii amenajarii hidroenergetice este redusa (cca 5. In perioada executiei lucrarilor. 375 GWh/an). ponderea cea mai mare de-a lungul sectorului de vale care urmeaza a fi amenajat o au zavoaiele de plopi si salcie.8 % alternativa II si 6. in timp. In ceea ce priveste consumul de energie realizat in golurile de sarcina cat si productia de energie realizata. Un alt aspect ce trebuie mentionat este faptul ca suprafata respectiva nu este constituita dintr-un corp compact de padure.

productia de energie electrica (din sursa regenerabila. nepoluanta) ce va fi obtinuta in CHE Islaz este practic aceeasi in toate cele trei alternative (cca. in centralele de pe cascada Ipotesti – Izbiceni se va realiza si o productie suplimentara de energie electrica (cca. 30 GWh/an din pompaj). 21 . . aceeasi in toate cele trei alternative.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . 215 GWh/an). 125 GWh/an din stoc natural + cca.prin realizarea pompajului. 155 GWh/an din care: cca.

ECO SIM MPLEX NOVA A STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Figura nr. 1 – Alterna ativa I 22 .

2 – Alte ura ernativa II STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 23 .ECO SIM MPLEX NOVA A Figu nr.

ECO SIM MPLEX NOVA A STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Figura nr. 3 – Alternativa I III 24 .

pantele scazand chiar sub valori de 1 – 2 m/km. Teleorman). Cygnus cygnus (lebada de iarna). 3 km amonte de confluenta raului Olt cu fluviul Dunarea In aceasta zona Oltul strabate zona de contact a piemontului Getic.6%) si Teleorman (70. respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt). In vederea realizarii “Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal .H. Lita. Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic). ca in final sa patrunda in campia propriu-zisa. Himantopus himantopus (piciorongul). Localizarea geografica si administrativa.H. in anii 2007 .Interjudetean (PATZ–IJ) aferent investitiei “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1. min. Izlaz va fi ultima hidrocentrala de pe raul Olt si va fi amplasata la cca. Islaz ” in zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate. cu precizarea coordonatelor STEREO `70 Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu Magurele. prezinta multe meandre si brate parasite. judetele Olt (29. C.E. pe sectorul Izbiceni – Dunare. Islaz si Lunca (jud.Islaz” s-a stabilit o “zona de studiu” / “zona de oportunitate”. Nycticorax nycticorax (starc de noapte). Picus 25 . dupa cum urmeaza : ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE • • • • • Localizare-lunca inferioara a Dunarii. Chlidonias hybridus (chirighita cu obraz alb). 53m. medie 29m) Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE -Alcedo atthis (pescarel albastru).E. sector in care albia Oltului se largeste mult. pe sectorul Izbiceni – Dunare. Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului).4 ha Regiunea biogeografica – continentala Altitudine .E. Dendrocopos medius (ciocanitoarea de stejar). Coracias garrulus (dumbraveanca).H. Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative. C. Chlidonias niger (chirighita neagra). la peste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico .C.2008.(max.4%) Suprafata -21285. considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale amenajarii.economici ai investitiei “Amenajarea hidroenergetica a raului Olt. 3m.3.

E Amenajare ea CHE ISLA AZ 26 . In pr prezent es admin ste nistrata d catre custodele Asociat Echilib de le tia ibru. Sterna hi irundo (chi de balta ira a). Sterna albifrons (chira a s mica). Cora acias garru ulus (dumb braveanca). 1284/20 007).000 de exe mult emplare de pasari e de balta. Situl e pelica lebede.Tringa g glareola (fluierar de mlastina). sitului Natu 2000 R ura ROSPA0024 Confluen Olt-Dunare (prelu 4 nta uata din anexa la Harta s H. m • Calita si imp ate portanta: Situl este imp portant pe entru pop pulatiile cu uibaritoare ale spec ciilor urm matoare: p (cormoran mic). 0003/19 9. ani.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA canus (gheonoa sura).02. Platalea leucorodia (lopataru s aia a ul). Phalacrocorax pygmaeus ( este impor rtant in pe erioada de migratie si iernat p e pentru spe eciile: rate. cu lim mitele in coordonate STEREO 7 cu figurarea amenajarii CHE Islaz 70.G. in ur rma inch heierii co onventiei de custo todie nr. gaste. .2010 cu Min 0 nisterul Mediului si Padurilo – Direct Biodiv Me i or tia versitatii. In per rioada de migratie sit gazduie m tul este mai m de 20.

Mergus albellus (ferestras mic). Coracias garrulus (dumbraveanca). Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic). este administrata de catre S. Cygnus cygnus (lebada de iarna).C.5%) si Valcea (17. Burhinus oedicnemus. Compania de Servicii si Consultanta S. Larus minutus.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Biodiversitatii. Circus cyaneus.286m. Mergus albellus.07. 21m. 27 . Cygnus cygnus (lebada de iarna). Philomachus pugnax (bataus). Anser albifrons (garlita mare).. Coracias garrulus.ECO SIMPLEX NOVA ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR • STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Localizare-Albia Oltului si se suprapune peste 3 judete:Olt (63. medie 95m) Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE -Botaurus stellaris. Mergus albellus (ferestras mic). toate speciile de rate. • • • • • In prezent ROSPA 0106. Lanius minor. Cygnus cygnus. . Philomachus pugnax. Calitate si importanta: -Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Aythya nyroca (rata rosiatica). Recurvirostra avosetta.In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20. Ciconia ciconia (barza alba).A. Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului).9%) Suprafata -54074.(max.000 de exemplare de pasari de balta. Egretta alba. Ixobrychus minutus. min.8 ha Regiunea biogeografica – continentala Altitudine .3%). -Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus (pelican cret). Ciconia ciconia. Ixobrichus minutus (starcul pitic). Teleorman (18. ca urmare a incheierii Conventiei de custodie nr. 191/14. Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic).

cu figurarea amenajarii CHE Islaz u z Amenajarea A CHE ISLAZ C Z situata in afa ara sitului 28 .G.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Harta sitului Na atura 2000 ROSPA Va alea Oltulu Inferior (preluata d anexa la H. cu limitele in coordo e onate STER REO 70. ui din 12 284/2007).

Gobio kessleri (porcusor de nisip). aceste zavoaie de salcie si plop.lunca inferioara a Dunarii. Zingel streber (fusar mic). Alosa pontic (scrumbie de Dunare).In acest sector inferior al Dunarii. Zingel zingel (pietrar). Alnion incanae.continentala Tipuri de habitate naturale de interes comunitar prezente in sit: -6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii -91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion. Gymnocephalus baloni (ghibort de rau). totodata prezentand o importanta din punct 29 . cu o importanta ecologica deosebita.92A0). Gymnocephalus schraetzer (raspar). Rhodeus sericeus amarus (boarta). judetele Olt (33%) si Teleorman (67%) Suprafata -7024 ha Regiunea biogeografica . reprezentand totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE • • • • Localizare . Misgurnus fossilis (tipar). Ulmus laevis. Cobitis taenia (zvarluga). Aspius aspius (avat).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice. din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) -92A0 Zavoaie cu Salix alba (salcie alba) si Populus alba (plop alb) • Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Spermophilus citellus (popandau) • Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Bombina bombina (buhai de balta).Salicion albae) -91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur. • Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Theodoxus transversalis  Calitate si importanta: . Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia. Pelecus cultratus (sabita). Triturus dobrogicus (triton dobrogean) • Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Gobio albipinnatus (porcusor de ses). . habitatele ramase in stare naturala si seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale.

EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA de ve edere al b biodiversitatii.2010 cu Min 0 nisterul Mediului s Padurilo – Dire Me si lor ectia Gen nerala Pro rotectia N Naturii si Managem mentul Ar riilor Natu urale Prot tejate. cu lim mitele in co oordonate S STEREO 70 cu figura 0. egasesc in anexa I a Directivei Pasari: ntors (Recu urvirostra a avosetta). sta arcul galbe (Ardeo ralloide en ola es). Harta sitului Nat tura 2000 ROSCI004 Corabia – Turnu M 44 Magurele (p preluata din n nexa la O. in ur rma inch heierii co onventiei de custo todie nr.M 1964/20 M. 007). piciorongu (Himanto ul opus hima antopus). area amen najarii an CH Islaz HE Amena ajarea CHE ISLAZ 30 .02. sta arcul de no oapte (Nyc cticorax corax). ch mica ( hira (Sterna alb bifrons). mai ales avifaun nistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunita ce se re s ar. c chira de ciocin balta (Sterna hirundo). 0003/19 9. In pr prezent es admin ste nistrata d catre custodele Asociat Echilib de le tia ibru. egreta mica (E a Egretta ga arzetta). lopataru (Platalea leucorodia ul a a). nyctic egreta mare (Eg a gretta alba).

43 47 75071.74 47 74982.47 4 484157.09 4 483900.95 483894.25 4 484028.08 2 256991.45 47 76092.30 0 474959.97 257527.30 257685.52 257364.83 257685.19 258120.46 47 77008.10 27 28 29 30 31 DR RUM 249 9359.htm m).49 9 474088.61 E 47 74689.69 249 9428. r Limite siturilor Natura 2 ele 2000 utiliz zate sunt cele existe ente pe site-ul Ministerului Me ediului si P Padurilor (h http://www w.29 4 484084.88 47 74959.82 47 75180.96 6 474949.20 0 474065.54 257467.14 4 31 .00 47 77383.05 2 258007.54 257779.75 47 74915. cu prec Na 00 cizarea coo ordonatelor STEREO `70.37 47 74856.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Local lizarea ge geografica si admi a inistrativa a Plan va nului inca adrat in s siturile Natura 200 .40 47 75526.27 258206.58 249 9438.59 258018.53 257947.31 4 66 67 68 69 70 DIG D 258205.06 2 257999.31 249 9418.10 258172.52 258232.mmediu. Coord donatele Planului in S STEREO 70 0 pu unct 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 LAC C N 258390.23 249 9351.53 2 257038.84 2 473774.81 47 77205.ro/protecti ia_naturii/p protectia_n naturii.35 47 75899.

59 256097.02 476427.40 483183.15 478830.33 482170.16 257400.27 248082.78 254487.83 477532.97 481859.18 248852.61 476326.96 475039.01 482035.21 249346.21 477845.49 482103.70 476876.58 249580.45 249269.23 249510.79 255563.52 257379.28 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 32 .22 480471.20 483546.27 257424.24 249529.41 247810.00 477164.35 247778.51 257574.39 477311.29 256226.34 476967.80 257675.09 248144.20 482470.02 483765.48 475839.73 482901.59 258032.69 482616.14 251714.16 476321.19 476021.29 248696.47 253964.63 482267.44 479198.03 257532.36 248820.64 256521.53 478683.09 257608.07 256606.50 479856.55 482737.52 483180.80 253476.52 482794.54 478503.73 475708.98 477744.14 478238.92 249869.51 254919.69 257580.16 482813.46 483040.38 256969.40 479254.65 253686.52 257536.49 256540.54 477641.25 482228.42 476590.18 248403.33 251437.50 249258.77 476328.36 481606.34 248319.52 256045.25 482360.50 253760.83 251193.ECO SIMPLEX NOVA 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 256260.79 479951.22 482816.86 483306.74 253825.41 249341.52 249270.

retele de utilitati) si a proiectului propriu-zis.  Modificarea proceselor pedogenetice.  Modificarea proprietatilor hidrofizice.  Modificarea proprietatilor fizico – mecanice ale solului: textura. de aerare si termice. etc si suprafete inundate – lac de acumulare. realizarea infrastructurii (drumuri. in judetul Olt. Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor. in calitatea acestuia. Programul de lucrari va cuprinde activitati de constructie si activitati de exploatare. frecarea interna. coeziunea. Activitatea de constructie consta in amenajarea organizarii de santier.15 ha. starea de afanare (tasare). Modificari fizice ce decurg din implementarea Planului. o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului freatic. 33 . in judetul Teleorman. De asemenea. . Activitatea de exploatare se refera la activitatile specifice desfasurate in cadrul unui astfel de obiectiv. Modificarile fizice ce au loc in faza de exploatare a obiectivului se refera la faptul ca dupa finalizarea investitiei suprafetele de teren agricol. vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona.378. microfaunei si mezofaunei. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie a unui asemenea obiectiv.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1. pasuni naturale si padure vor fi inlocuite cu suprafete construite – baraj. Dupa realizarea obiectivelor. Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete de 606.4. fiind astfel afectat un volum strict necesar de sol/subsol. taluzuri. si prin care se va interveni in structura naturala a solului.09 ha.24 ha: .228. se va realiza refacerea ecologica a suprafetelor de teren ocupate temporar in cadrul organizarii de santier si redarea acestora folosintei de zona verde. Modificarile fizice ce au loc in faza de executie se refera la modificarile produse de excavatiile executate pentru fundatii sau pentru pozarea in subteran a instalatiilor edilitare. prin intreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei.

0 – 7.7. Emisiile generate de implementarea Planului se impart in:   emisii care au loc in timpul constructiei (estimata la 5 ani). Resursele naturale necesare implementarii Planului Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor cat si in vederea obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase din cuveta viitoarei acumulari.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Implementarea Planului propus include actiuni de constructie care duc la schimbarea modului de utilizare (functiunea) a unor suprafete de teren din cadrul siturilor de protectie speciala amintite. fara infrastructura. Acesta este urmat in adancime pana la roca de baza. combustibili. argile prafoase – nisipoase. tinand cont de dotarile actuale ale constructorilor din tara acesta poate fi exploatat pana la adancimi de cca. precum si din excavatiile utile. de un orizont aluvionar alcatuit din nisipuri medii grosiere la partea superioara cu trecere la nisip cu pietris si rar bolovanis la partea inferioara.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Planului Resursa naturala principala utilizata in functionarea obiectivului vizeaza apa raului Olt – utilizata pentru alimentarea lacului de acumulare al hidrocentralei. 1. nisipuri prafoase sau argiloase pana la argile. Planul propus nu implica folosirea altor resurse naturale (sol.0. 34 .5.6. 1. Conform litologiei intalnite in forajele de studii executate in ampriza analizata. 1.0 m care este alcatuit din materiale diferite : de la nisipuri.0 m. 6. etc. Emisii si deseuri generate de Planul analizat Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu nedezvoltat.). emisii care au loc in timpul exploatarii acestuia. neechipat edilitar. aer. la suprafata apare stratul de coperta cu grosimi cuprinse intre 4.

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot. NOx. Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra faunei si vegetatiei din zona.  Emisii in aer Emisiile atmosferice de poluanti (pulberi. CO.etc. dar si asupra personalului muncitor datorita expunerii mai indelungate. terasamente. In perioada de executie (de implementare a planului) vor fi luate toate masurile necesare pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic: . Nu se cunoaste daca implementarea planului propus presupune utilizarea de substante toxice sau periculoase. prin protejarea in timpul transportului si la depozitare. Pentru perioada de exploatare.) generate de sursele nedirijate si aleatorii (lucrari de excavatii.producerea de energie electrica obtinuta prin caderea apei.evitarea antrenarii in atmosfera a materialelor de constructie si deseurilor pulverulente. respectarea termenelor de revizie tehnica periodica. . SO2.utilizarea in executie a utilajelor si mijloacelor de transport cu emisii reduse de poluanti atmosferici. manipularea materialelor de constructie pulverulente) sau mobile (utilaje de constructie si transport) in perioada de executie sau de sursele stationare (instalatiile de ardere pentru incalzire sau preparare hrana) si traficul rutier in perioada de explotare. . pentru fiecare factor de mediu.umectarea suprafetelor supuse lucrarilor de tereasamente in perioadele secetoase. emisiile de poluanti in aerul atmosferic vor fi reduse avand in vedere profilul de activitate al obiectivului . . vor fi limitate prin impunerea unor masuri de protectie.limitarea timpului de functionare a utilajelor de constructie si transport. Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare. 35 . Se vor respecta conditiile de calitate a aerului zonelor protejate prevazute de STAS 12574/87.

pentru salariatii sai dar si pentru nevoile tehnologice. poate fi asigurata de reteaua de alimentare cu apa ce va fi amenajata pentru perioada de santier. subsolului si a apelor subterane. canalizare ape uzate menajere si pluviale) vor respecta conditiile impuse de A. In faza de exploatare. cu mijloace tehnice adecvate. precum si spalarile de utilaje/mijloace de transport in cadrul santierului. dinamica. surse difuze – depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac. Deseurile rezultate de pe santier vor fi colectate de catre o firma specializata. Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere evacuate de pe amplasament. preconizam ca impactul asupra factorului de mediu apa. Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. in situatia in care ar fi spalate de apele pluviale. se vor incadra in limitele impuse prin NTPA 002/2005. dar si a apei subterane. Alimentarea cu apa a santierului. pentru a se evita poluarea solului. pot fi clasificate in: surse punctiforme – evacuarile de ape menajere de la organizarea de santier si punctele de lucru. cantitatea si calitatea apelor Prin respectarea recomandarilor anterioare. principalele surse de poluare a apei raului olt. Materialele de constructii in vrac vor fi depozitate in spatii inchise sau acoperite. iar normele europene interzic constructia acestora. prin Avizul de Gospodarire Ape. intrucat la terminarea lucrarilor vor fi foarte greu de dezafectat.ECO SIMPLEX NOVA  Emisii in apa STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In perioada de constructie. poate fi redus. Nu se vor accepta fose vidanjabile.Sistemul de Gospodarire a Apelor Teleorman si Olt. Apele Romane . Lucrarile de drenaj pot afecta punctual subterane. 36 . Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit. care pot fi spalate de apele pluviale.N. in timpul lucrarilor de constructie. Spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului se vor face obligatoriu in spatii special amenajate pentru astfel de operatiuni (inafara zonei protejate). dotarile hidroedilitare (retelele de alimentare si pentru stingerea incendiului.

pot fi reprezentate de: excavatiile realizate pentru executarea lucrarilor de constructii.  Modificarea proceselor pedogenetice. 37 . Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor. depozitarea materialelor de constructie se va realiza in spatii special amenajate. frecarea interna. Impactul asupra solului si subsolului va fi semnificativ diminuat prin masurile adoptate pentru reconstructia ecologica a terenului. acoperite si betonate. principalele surse posibile de poluare. solul/pamantul excavat se va depozita in loc special amenajat si se va folosi la constructia digurilor de protectie si la refacerea terenului dupa incheierea lucrarilor de constructie. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie. Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate. fiind astfel afectat un volum minim de sol/subsol.  Modificarea proprietatilor hidrofizice. depozitarea deseurilor se va realiza in spatii special amenajate. scurgerile accidentale de produse petroliere. in cadrul santierului. de aerare si termice. starea de afanare (tasare). microfaunei si mezofaunei. astfel incat sa se asigure protectie pentru sol si subsol. sau pentru pozarea in subteran a instalatiilor edilitare se va interveni in structura naturala a solului. Prin excavatiile executate pentru amenajarea lacului de acumulare.ECO SIMPLEX NOVA  Emisii in sol STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In faza de executie.  Modificarea proprietatilor fizico – mecanice ale solului: textura. in calitatea acestuia. Se vor lua masuri pentru protectia factorului de mediu „sol”: activitatea de excavare va fi supravegeata atent. dupa care vor fi preluate de firme specializate. depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructie. prin intreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei. coeziunea. depozitarea necorespunzatoare a deseurilor. ca urmare a unor defectiuni ale autovehiculelor ce tranziteaza santierul. a barajului. racordarea defectuoasa la canalizarea organizarii de santier.

- se vor utiliza numai mijloacele de transport materiale de constructie. depozitarea deseurilor generate se va face in mod controlat. pentru evitarea poluarii solului si panzei freatice. Cerinte legate de utilizarea terenului. necesare pentru executia investitiei. iar pe de alta parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu.12 ha). dotate cu mijloace de protectie impotriva imprastierii incarcaturii pe traseele de circulatie. Lunca (0. ce se vor face in spatii amenajate in organizarea de santier.55 ha). cu un operator de salubritate autorizat.ECO SIMPLEX NOVA - STUDIU DE EVALUARE ADECVATA amplasarea unor depozite temporare de carburanti si lubrifianti se va face numai pe platforme betonate.13 ha) 38 . 1. lucrarile pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit. cat si in faza de exploatare. impactul asupra factorului de mediu „sol” va putea fi semnificativ redus. a organizarii de santier si punctelor de lucru. sa va interzice pe santier efectuarea de reparatii a utilajelor sau mijloacelor de transport. In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti. In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor. Se va incheia un contract pentru preluarea deseurilor.8. pentru a se evita pierderile in sol. cu mijloace tehnice adecvate. Lita si Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor.24 ha repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza: .35 ha). Depozitarea temporara a deseurilor menajere si cele asimilate cu tipul stradal se va face in europubele. cu exceptia celor de intretinere.  Deseuri Atat in faza de executie. Islaz (246. Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete totale de 606. Lita (79.15 ha din care: Turnu Magurele (52.judetul Teleorman – 378. cu respectarea normelor si legislatiei nationale referitoare la gestionarea deseurilor. pe categorii de deseuri. in spatii special amenajate.

d..83 ha. In acest scop.52 ha.99 ha) Din punct de vedere juridic.teren arabil…… 63.98 ha. impreuna cu reprezentantii ROMSILVA in teritoriu. . In vederea compensarii suprafetelor defrisate.v.Tarlaua 142/II = 20.. al categoriei de folosinta. Ion Ciocarlan – sef Ocolul Silvic Corabia. .neproductiv…. primariilor respective. 0.228. terenuri aflate limitrof unor trupuri de padure existente.Tarlaua 141/I = 2.Tarlaua 99/2 = 20.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ..76 ha. ocoalelor silvice si unor particulari. 290. cele 606.p. .pasune…………68. au identificat unele terenuri agreate de acestia pentru compensare.77 ha .Tarlaua 103/1 = 1..fond forestier…182. terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea / proprietatea A.21 ha.09 ha din care: Izbiceni (18..N. 39 ..96 ha. ing.judetul Olt . reprezentantii Sucursalei Hidrocentrale Slatina.Tarlaua 141 = 49.. vor fi impadurite terenuri neproductive. ………………………………………………. Dumitru Marin – sef Ocolul Silvic Turnu Magurele si dl.10 ha).14 ha. de preferat in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de aceasta. → D.”Apele Romane.24 ha ce vor fi ocupate definitiv sunt repartizate astfel: . . si anume dl.Tarlaua 142/I = 40. .67 ha. ..vita de vie. Ing. ..79 ha. astfel: → In judetul Teleorman: a) Pe teritoriul administrativ al municipiului Turnu Magurele: ..6 ha b) Pe teritoriul administrativ al comunei Islaz: . Total = 114.87 ha. Giuvarasti (209. Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura in exclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan.

prin reprezentantul sau dl.08 ha. Total = 405.Tarlaua 99/4 = 71. STUDIU DE EVALUARE ADECVATA .Tarlaua 13 .94 ha teren silvic. . in vederea compensarii. = 35.Tarlaua 103/2 = 9.Tarlaua 97.Tarlaua 93/5 = 34.43 ha.16ha.94 ha.98 ha.44 ha.84 ha.28 ha.31 ha. .ECO SIMPLEX NOVA .97 ha.47 ha.Tarlaua 32 = 2. amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA. = 57. ing. In conformitate cu bilantul teritorial.76 ha. ………………………………………………. .Tarlaua 39/3 = 19. Total = 193. .Tarlaua 93/4 = 43.74 ha.32 ha.79 ha. ……………………………………………….69 ha. .65 ha.Tarlaua 301 = 9.Tarlaua 313 = 50.04 ha.Tarlaua 300 = 5. .Tarlaua 33/2 = 7. . . . . .Tarlaua 306 = 15.Tarlaua 305 = 40.Tarlaua 33/1 = 3.02 ha.60 ha. Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari.Tarlaua 33/4 = 16.57 ha. .Tarlaua 99/41 = 14. . .Tarlaua 33/3 = 15. investitia va ocupa pe teritoriul judetului Teleorman suprafata de 132.38 ha Total judetul Teleorman 519.Tarlaua 302 = 36. .5 ha 40 . 98 Bloc fizic 563 – Vodaci = 25.91 ha. . . → In judetul Olt: a) Pe teritoriul administrativ al comunei Izbiceni:: . ce au fost pusi in posesie in perioada 1990 – 2010.Tarlaua 93/8 = 26.Tarlaua 26 . Dumitru Marin.Tarlaua 303 = 36.21 ha.

→ in perioada de executie a proiectului. Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000.. ce nu sunt considerate specii protejate sau prioritare. vor fi impadurite terenuri dl. vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. pentru realizarea proiectului este redusa: . in interiorul ariei naturale protejate. respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru asigurarea utilitatilor unui astfel de edificiu. ce au fost pusi in posesie in perioada 1990 – 2010. cu exceptia celor care deservesc efectiv 41 . cum ar fi dezafectarea/reamplasarea de conducte. in vederea compensarii. → fondul forestier afectat va fi reprezentat. se va restrictiona amplasarea de retele aeriene. defrisate. → o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului freatic. in realitatete va fi defrisata efectiv o suprafata mai mica ) . implementarea Planului implica servicii suplimentare. → pentru conpensarea suprafetelor neproductive.9. Ion Ciocarlan. intrucat in zona amplasamentului infrastructura este slab dezvoltata. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Planului.cca 5. → suprafata ce va fi defrisata.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In conformitate cu bilantul teritorial. Implementarea Planului presupune amplasarea de conducte pentru asigurarea cu utilitati. investitia va ocupa pe teritoriul judetului Olt suprafata de 49. in principal de plantatiile de plop si salcie si salcam.88 ha teren silvic. etc. ing. amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA. trecandu-se la un regim fluvio-lacustru. Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari. indiguiri. speciile de pasari vor fi deranjate si se considera ca ele vor ocupa habitate acvatice invecinate. in raport cu suprafata ocupata de padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ROSPA 0024. linii de tensiune. prin reprezentantul sau ► Impact: → dupa finalizarea investitiei. 1. regimul de scurgere actual se va modifica.7% (suprafata fond forestier.

sau alte actiuni care duc la distrugerea unor habitate de reproducere pentru unele specii. Durata constructiei.10. ce se vor intocmi anual. desecari. Datele rezultate din masuratori vor fi permanent analizate in cadrul documentatiilor de analiza a comportarii constructiilor. Aparitia acumularii Izlaz va conduce la instaurarea unui regim fluvio-lacustru pe lungimea celor 15 km ai acesteia. Pentru diminuarea influentei si luarea unor masuri in timpul exploatarii CHE Izlaz.diminuarea gradului de interactiune dintre apele subterane si apele de suprafata. in conformitate cu HG 768/1997. proectul prevede monitorizarea fenomenului enuntat prin intermediul forajelor hidrogeologice executate la fiecare 700 – 800 m. Lucrarile pentru asigurarea utilitatilor se vor realiza ingrijit.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA santierul si ulterior vor asigura evacuarea in SEN a energiei produse. 1. Ca masura de protectie a siturilor de importanta speciala avifaunistica (pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor). Prin realizarea amenajarii hidroenergetice pe sectorul Izbiceni – Dunare se vor produce modificari a regimului apelor subterane cu posibile implicatii asupra nivelurilor freatice: variatii ale nivelului freatic din zona adiacenta lacului sub influenta directa a regimului de exploatare a acestuia. care are clasa de importanta II si categoria de importanta A.aparitia unei zone de influenta dintre acviferul freatic si lac ce va fi sub forma unei fasii cu latimi variabile in functie de conditiile morfo-litologice. beneficiarul este obligat sa asigure urmarirea speciala pe toata durata de existenta a acesteia. fara a afecta integritatea ariei naturale protejate. cu mijloace tehnice adecvate. Pentru amenajarea Izlaz. . functionarii. dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare Durata aproximativa a etapei de constructie a fost estimata la 5 ani. . se vor face in 42 . Prin crearea acumularii Izlaz vor aparea fenomene caracteristice zonei de lac ce constau in depuneri aluvionare la coada lacului si inmlastiniri ce se pot forma in exteriorul digurilor (in zonele unde acest fenomen exista si in regim natural). In acest sens organizarea lucrarilor de executie ce includ activitati de defrisare de arbori. se va realiza o planificarea adecvata a lucrarilor de constructii.

imbunatatirea cailor de transport in zona.).irigatii – peste 1200 ha. Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie. amenajarea propriu-zisa a lacului de acumulare si barajului aferent. 1. pe cascada Ipotesti-Islaz. . diguri. Implica lucrari de anvergura pentru realizarea infrastructurii (drumuri. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii Planului Implementarea P.apararea impotriva inundatiilor a suprafetelor de teren limitrofe amenajarii . dar si lucrari de refacere ecologica pentru limitarea impactului pe perioada exploatarii. 150GWh/an.A. . retea de alimentare cu apa. atat pe perioada de constructie. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE. prin pompajul apei din Dunare .cca. canalizare. A 43 . Durata de functionare/exploatare nu este limitata in timp si nu se pune problema dezafectarii proiectului dupa o anumita perioada.J. 240 GWh/an. .productie de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (prin valorificarea stocului natural + pompaj) – cca. 4000 ha. gaze. activitatea de producere a energiei – in perioada de exploatare. etc. .cca. – I. . AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE RAULUI OLT.11. sau nu sunt in migratie (in speta pasarile). va genera doua tipuri de activitati: activitati de constructie – in perioada de executie.J.productie suplimentara de energie electrica. Prin implementarea planului se va realiza: . Pentru ambele tipuri de activitati au fost identificate principalele efecte ce pot fi generate asupra factorilor de mediu si au fost propuse masuri de protectie a siturilor de importanta avifaunistica din zona amplasamentului.T. energie electrica.crearea de noi locuri de munca. nefiind limitata pe o anumita perioada de timp.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere (martie – iunie). cat si pe cea de exploatare.

2 009 Primaria Islaz 10.A.2010. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente. de pe pagina web a APM Teleorman (http://www.A.apmtr.11. urmatoarele planuri/programe au fost avizate: a) Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului ( EIA) analizate in Regiunea 3 Sud Muntenia – 2009-2010 Proiectul face/nu face obiectul procedurii transfrontiera Data si locul dezbaterii publice Data Locul dezbate dezbate rii rii publice publice Decizi a etape i de analiz a Acordu l de mediu Nr.-ul care sunt avizate si care pot afecta Siturile de Importanta Avifaunistica din zona studiata Informatii despre proiecte care trebuie corelate cu actualul PP obtinute in 5.php) Din informatiile pe care le detinem. ce pot genera impact cumulativ cu P.T.01 2010 9. la momentul actual. propuse sau aprobate.2009 - b) Planuri privind utilizarea terenurilor si alte planuri relevante existente.R.06. Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Teleorman .12.09. 15.-I.Z. in zona ariilor naturale protejate de interes comunitar./dat a Nr crt Denumirea proiectului Titularul Data proiectulu depunerii i solicitarii Decizia etapei de incadrare Judetul Teleorman Indiguire rau Olt pe sectorul de Izlaz – Moldoveni A. 1.N. 44 .2010 Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt – 2009-2010. DIRESCT IA APELOR OLT Proiectul se supune evaluarii impactului 30.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA .ro/eia. 2009 1/19.J.2009.dezvoltarea economica a localitatilor din zona prin includerea obiectivului in sistemul de taxe si impozite.12.

perspectivele viitoare. habitatul speciei. mentionate 45 . sonde de sol. 57/2007. Metodologia care respecta prevederile Uniunii Europene cu privire la monitorizarea speciilor si habitatelor de interes comunitar in vederea stabilirii starii favorabile de conservare.  Echipamente Echipamente specifice activitatii de monitorizare a starii de conservare a diferitelor tipuri de habitate: masina de teren. listate in anexele OUG nr. verificarea si analiza datelor privind arealul. evolutia. Metodologie generala DE INVESTIGARE A SPECIILOR VEGETALE SI ANIMALE SI A HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR . B. distributia.1. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 2.  Conditii generale Monitorizarea s-a concentrat asupra speciilor si habitatelor de interes. Metodologia generala de investigare a speciilor si habitatelor Se vor corela doua metodologii: A. Urmatoarele conditii generale si specifice s-au impus pentru a asigura consistenta si focalizarea asupra monitorizarii speciilor si habitatelor de interes comunitar. siturile Natura 2000 intersectate de plan.DE EVALUARE A POPULATIILOR DE PASARI IN ARIILE DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA (SPA) 2. adaptata conditiilor din Romania si pentru prezentul contract . Monitorizarea a presupus colectarea. populatia. 19/2010).1.1. suprafata. starea de conservare. Metodologia care respecta Ghidul metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (OM nr.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 2. pentru anterior.

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Echipamente de teren: rucsaci. etc. in cazul in care este potrivit. busole mulifunctionale. saci de dormit.GPS (5-10m precision). reptile. blitzuri.  Masuri pentru evitarea deteriorarii habitatelor si a perturbarii speciilor Descrierea generala a principalelor masuri luate la nivel national: descrierea a fost sumara si s-a detaliat pentru cazurile siturilor in parte.  Masuri de management S-au avut in vedere urmatoarele aspecte: .masurile prevazute in Planurile de Management ale ariilor naturale protejate.  Masuri pentru asigurarea protectiei speciilor  Masuri pentru protectia stricta a speciilor: Masurile necesare pentru stabilirea unui sistem de protectie a speciilor au fost listate pe grupe de specii (ex: amfibieni. s-a facut referire la rapoarte publicate si pagini web. In cazul in care a fost relevant. plante vasculare. 46 . obiective pentru camere foto digitale. . filtre pentru balansul de alb. pantaloni.alte instrumente de management prevazute de legislatia in vigoare.  Masuri de conservare si evaluarea impactului lor asupra statutului de conservare Impactul acestor masuri aspura statutului de conservare: s-a prezentat o vedere generala la nivel national/regional/local. polar.  Colectare/explorare/recoltare: Au fost prezentate principalele masuri pentru a reglementa colectarea/explorarea/recoltarea in natura a specimenelor speciilor. trepiede. lanterne cap. telemetru laser. corturi. saltele. indicand speciile sau habitate afectate de masuri. set de curatat lentile. Echipament digital de cartografie: Spatial data collecting system . jachete. huse si genti pentru camere foto digitale. bocanci. reportofoane. acumulatori pentru camere foto digitale. impactul asupra statutului de conservare si suprafata in cauza.) sau pe specii. Echipament foto: camere foto digitale. binocluri. suporturi de memorie pentru camere foto digitale. izoprene. etc.

In selectarea speciilor cheie s-au luat in considerare urmatoarele: . regionale. “rau”. “Buna” – ex. diferite studii si publicatii. La finalul studiului. rezultatele evaluarii parametrilor pentru SCF sunt prezentate utilizand cele patru categorii disponibile: “favorabil”. “nefavorabil”. “necunoscut”. pe baza unor inventarieri vaste. observatiile in teren.1. locale. Metode pentru aceasta evaluare au fost: opinia expertului. fapt ce presupune ca statutul de conservare a speciilor cheie (tipice) ale habitatului respectiv sa fie favorabil. Metodologia generala de evaluare a speciilor de plante si a tipurilor de vegetatie/habitate Surse de informare Inventarieri nationale.1. atlase. CONCLUZII Aceasta sectiune cuprinde evaluarea starii favorabile de conservare (SCF). Acesta trebuie sa ramana favorabil. colectarea in sit a unor fragmente pentru determinare si date din Lista Rosie si/sau Cartea Rosie pentru speciile de interes conservativ. inventarieri nationale.1. 47 . Hartile disponibile de distributie a vegetatiei/habitatelor. “Moderata” – ex. Specii cheie (tipice) pentru tipul de vegetatie/habitat Unul din parametrii care s-a evaluat pentru prezentul studiu este statutul de conservare a habitatelor pentru care s-a desemnat situl. fotografiile. “Slaba” – ex. . . pe baza unor date partiale extrapolate.gradul de flexibilitate in selectarea speciilor a fost restrans de necesitatea de consecventa in utilizarea speciilor caracteristice sau speciilor cheie (care influenteaza in mod semnificativ structura si functia habitatului). pe baza unor date incomplete sau parerea expertului. 2.detectarea speciilor cheie s-a realizat prin metode nedestructive si necostisitoare. adaptata conditiilor din Romania si pentru prezentul contract.speciile sa fie bune indicatoare pentru calitatea favorabila a habitatului.ECO SIMPLEX NOVA  Calitatea datelor STUDIU DE EVALUARE ADECVATA S-au prezentat informatii privind calitatea datelor utilizate in calcularea arealului actual si caracterizarea biodiversitatii.

2006 pentru echivalarea sistemelor folosite in Romania si in Europa). Perioadele de prelevare au fost stabilite in functie de ciclul biologic al speciilor vizate. fara a cauza moartea exemplarelor recoltate. cand are loc depunerea pontelor. Recoltarea pestilor din apele de ses se recomanda a se realiza cu ajutorul aparatelor de pescuit electric (electrofishing). 2005. cat si pe baza pontelor si larvelor acestora.cea a releveurilor fitosociologice (ridicarilor fitocenologice). s-a folosit lucrarea Habitatele din Romania. 2. perioada in care are loc migratia de reproducere a adultilor catre habitatele acvatice (in special balti) si cand speciile pot fi identificate atat pe baza adultilor reproductivi. in general s-au efectuat studii de teren in primavara. Observarea (studiul vizual) exemplarelor prezente in habitatul specific s-a facut pe toata perioada primavara-toamna.1.Montpellier sau central-europeana). Amfibieni. vara si toamna pentru a surprinde intreaga diversitate a nevertebratelor.ECO SIMPLEX NOVA Metoda Braun-Blanquet STUDIU DE EVALUARE ADECVATA S-a utilizat metoda de esantionaj . Aceasta metoda necesita echipamente care permit realizarea unei inventarieri totale a resurselor acvatice. Metodologia generala de evaluare a grupelor de animale Nevertebrate Metodologia de investigare a nevertebratelor a presupus confirmarea prezentei/ absentei unor specii cheie din siturile studiate (date calitative) precum si evaluarea habitatului specific necesar pentru reproducerea si dezvoltarea speciei. Identificarea speciilor se face in teren pe baza caracterelor de morfologie externa. de putere diferita. In cazul amfibienilor metoda a constat in inventarierea si observarea habitatelor acvatice de reproducere si a celor terestre inconjuratoare. Pentru majoritatea speciilor. 48 .2. Inventarierea amfibienilor se face cu precadere primavara. Vertebrate Pesti. a habitatelor prioritare. perioada optima de studiu este martie-mai. Astfel. functie de debitul apei si caracteristicile conductivitatii apei. in mod special.1. metoda conceputa de Braun-Blanquet si perfectionata de scoala floristicafitocenologica (de la Zürich . In prealabil s-a realizat consultarea bibliografiei si a hartilor disponibile si s-a planificat un traseu de inventariere ce a putut fi parcurs pe jos. Special pentru habitatele incluse in Natura 2000 s-a consemnat prezenta/absenta habitatelor de interes conservativ si.

timpul observatiei si miscarea pasarilor pe harta. Metodele de inventariere s-au bazat in principal. O exceptie o reprezinta mamiferele mici.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Reptile. teritoriile si terenurile de hranit. noteaza speciile observate. perioada in care speciile isi fac aparitia dupa hibernare (martie-aprilie). S-au notat si s-au analizat informatii rezultate din interpretarea semnelor (urme lasate de animale pe sol moale. Observatorii vegheaza cu binocluri si telescoape pasarile cu zbor planat.1. urme de hranire. 2. Majoritatea mamiferelor sunt destul de greu de observat in habitatele pe care le populeaza. este ideal daca de pe punctul respectiv se poate vedea la o distanta de 2-3 kilometri. identificate si eliberate. care este cea mai eficienta metoda. excremente. 1: Evaluare directa din puncte de observare elevate Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita pentru evaluarea populatiilor de pasari de talie mare. marcare a teritoriului. dupa care se deplaseaza cu zbor planat.1.).  Metoda nr. ingluvii etc. Din miscarea lor in perioada de reproducere se pot trage concluzii cu privire la numarul perechilor.3 Metodologia generala de evaluare a populatiilor de pasari din Ariile de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) Pentru pasari. fiind perioada de activitate si deci de vizibilitate maxima. De asemenea. Inventarierea reptilelor s-a facut cu precadere primavara. pe identificarea semnelor sau pe metode de captura-marcare pentru studii de monitorizare si populationale. de aceea si numararea si estimarea numarului lor este o procedura dificila. Datorita acestui comportament tipic sunt usor de observat si de identificat de la o distanta semnificativa. Mamifere. Observatorii stau pe o inaltime (culme de deal) de unde au o vedere buna asupra ariei cercetate. Observarea (studiul vizual) exemplarelor prezente in habitatul specific s-a facut pe toata perioada primavara-toamna. Pentru mamiferele mari. berze etc. ce pot fi capturate. cu zbor planat (rapitoare. Aceste pasari folosesc coloane de aer cald pentru a se inalta. Fiindca aceste pasari pot fi observate si identificate de la distante mari. In prealabil s-a realizat consultarea bibliografiei si a hartilor disponibile si s-a planificat un traseu de inventariere ce a putut fi parcurs pe jos. s-a folosit metoda culegerii datelor de-a lungul unor transecte. 49 . s-au notat observatiile directe asupra indivizilor.). s-au detaliat mai multe metode deoarece studiul s-a desfasurat in situri/sau limitrof cu Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA).

Rallus) Metoda aplicata: Aceasta metoda trebuie aplicata special cristelului de camp. Traseul va fi parcurs si noaptea intre orele 23-03 (perioada de activitate maxima a masculilor cantatori).ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Observatiile sunt efectuate simultan de pe culmi diferite. locatia si numarul teritoriilor lor (a perechilor cuibaritoare). Cristeii sunt pasari foarte teritoriale. 2. intre orele 5 si 9 dimineata. Astfel se vor cunoaste speciile prezente. pasari cantatoare) si poate fi aplicata atat in padure cat si pe teren deschis. pozitia masculului va fi aproximata cu aparatul GPS sau pozitionata cu ajutorul busolei prin triungulare si notata pe harta. astfel terenul poate fi explorat in benzi late de 700 m respectiv 1 km. Precizia metodei: Rezulta date precise despre marimea populatiei respective. pe baza caruia se poate aprecia foarte exact numarul perechilor cuibaritoare din zona respectiva. Punctele de observatie sunt asezate intr-o retea dreptunghiulara. la care masculul raspunde. Beneficiul acestei metode consta in faptul ca cu efort relativ mic se poate stabili eficient populatia de pasari cu zbor planat de pe o arie relativ mare. 2: Recensamantul cristelului si alte specii inrudite (Porzana. cu ajutorul unui audio player portabil va fi difuzat sunetul speciei. 50 . Cu ajutorul unui aparat GPS si a unei harti detaliate in timpul zilei va fi stabilit traseul de parcurs noaptea. unde distanta dintre puncte este de 250 m. In fiecare punct vor fi petrecute cinci minute cu observarea vizuala si ascultarea vocalizarii sau ciocanitului pasarilor. Precizia metodei: Rezulta date precise despre marimea absoluta a populatiei respective. astfel se pot observa toate pasarile de pe terenul respectiv. Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimeaza marimea populatiei respective. cand pasarile sunt active (si activitatea nu se schimba semnificativ in cursul implementarii).  Metoda nr. 1. poate fi apropiat la 15-20 m. Evaluatorii trebuie sa se apropie de fiecare punct al habitatului speciei la aproximativ 350m (protocolul nr. care este o specie nocturna periclitata pe plan global. (ciocanitoarele.).) sau 500 m (protocolul nr. Numarul masculilor cantatori ne arata numarul teritoriilor ocupate. Acest traseu alcatuit din puncte trebuie parcurs primavara.  Metoda nr. 3: Recensamant din puncte fixe (point count) Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita pentru recensamantul pasarilor de talie mica.

Perioada de activitate a acestei specii este maxima incepand cu trei ore inaintea apusului de soare pana la lasarea serii. locatia si numarul teritoriilor lor (a perechilor cuibaritoare). este insa corespunzatoare pentru evaluarea populatiilor din portiunea izolata de drum. pasarile observate vor fi notate iar pozitia lor va fi trecuta pe harta. Iarna este evaluat SPA Valea Oltului precum si Confluenta Olt-Dunare. Aceasta metoda nu da rezultate atat de precise ca metoda nr. terenuri arabile etc. In acest interval de timp poate fi usor detectata si determinata de la distante mari. 5: Recensamint de rapitoare in timpul iernii Metoda aplicata: Aceasta forma a evaluarii este folosita pentru estimarea numarului atat cantitativ cat si calitativ al speciilor care ierneaza pe lacurile precum si pe raul Olt. Pe ambele parti ale traseelor vor fi stabilite benzi cu latimi diferite. mlastini. Astfel se vor cunoaste speciile prezente. 3. 4: Evaluare pe trasee lineare Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita in terenuri deschise pentru recensamantul pasarilor de talie mica. tufe pentru innoptare.  Metoda nr. Aceasta specie cuibareste in nordul Europei. Intr-un km2 dis de dimineata (de la 5 la 9) vor fi parcurse doua trasee cu lungimea de 1 km. In timpul lucrarilor se poate veghea deasemenea miscarea berzelor pe zona respectiva. Metoda va fi folosita si pentru estimarea populatiilor de erete vanat – Circus cyaneus care ierneaza in zonele adiacente. 51 . O intalnim pe terenuri deschise (pajisti. Evaluarea va incepe cu trei ore inaintea apusului de soare. iar pozitiile exacte ale pasarilor vor fi trecute pe harta.) unde sunt si cativa copaci. in tara noastra este oaspete de iarna.ECO SIMPLEX NOVA  STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Metoda nr. In cazul fiecarui specimen observat va fi notata distanta acestuia fata de traseu. Precizia metodei: Rezulta date precise despre efectivele care ierneaza in zona afectata. Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimeaza marimea populatiei respective.

2. u e Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa.1. Carac .  V Vegetatia palustra Reune este veget tatia stufar risurilor.2. Sp peciile palu ustre ce i intra in co omponenta acestui tip de veget tatie. pa apurisurilor si a rogo ozurilor ina alte.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA 2. in canale ele colmat tate sau in lungul apelor cu urgatoare. utesc la su uprafata ap si sunt purtate de curenti. sunt dependen de apa ele dezv t nte a. Vege etatie acv vatica si p palustra ( (pe malul apelor cu urgatoare si a baltilor e temp porare/ pe ermanent te)  V Vegetatia acvatica Reune este fitocenozele rea alizate de p plantele ac cvatice nat tante. Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv. liber care plu re. cterizare principalelor grupe d specii si habit ea de i tate 2. Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv. ce u at e s ativ al au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. pe aluviu unile permanent um mede sau baltite. ce u at e s ativ al au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. voltandu-se numai e in lacurile cu umiditate in exces. za s e Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa. In aceasta grupare sunt incad pei e a drate si asociatiile rea alizate de plantele a acvatice su ubmerse fix xate la inc ceput de substrat iar mai apoi unele s i. Foto – Balta formata pe un vechi meandru al Oltului e 52 . canto onata in mi icrodepresiunile cu apa perm manenta. ozele se caracterizeaz printr-o structura simpla si sunt sarace in specii. su rupte d curentii care se formeaza la suprafata sau in inte unt de eriorul ape Fitoceno ei.

us s gla aucus Sib bth.) Schleid. s v. (p papura). Butomus um mbellatus L (rosatea crin de balta). dar care au f r fost inlocuit de cele mai multe ori. Bidens tripar rtita L. Ty ypha latifo olia L. a. em Fieber.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Sp peciile de p plante iden ntificate: Phrag gmites aus stralis (Cav Stend. za. ( J. (bros us scarita). de p te. e rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor este ridicata. St. (otratel). (lintita or a). Sp pirodela po olyrhiza (L. (lintita). (R limosus Thuill.) Palla ( ni (pipirig ma are). (trestie.) (pipirig mic). (papura).C. Juncus effusus L. ogetum pusillus L.) Palla (pipirig mare). deoare s-au ece Valoarea conser co onsemnat h habitate de interes co e onservativ comunitar r. Elodea v nu uttallii (Pla anch. ( plectus Schoenop la acustris (L. (de entita). (iarba cam mpului). (co osor). Poly ygonum hy ydropiper L (piperul baltii). in mar parte re cu specii car au fost p u re plantate pe entru stabilizarea ter renurilor di albia rau si in sp in ului pecial a dig gurilor. (penita Potamo m m a). tufarisuri si pla antatii in fo ond forestier. Iris pseudaco s orus L. 53 . Ru umex palus stris Sm.) (s R. (sta anjenei galbeni de ba alta). Potamoge etum crispu L. pipirig mic). (broscarita). My L. Utricularia vulgaris L. eratophyllu demers um sum L.Gmel. Foto .) stuf). (speteaz e . e e plantatii de plop. stevie).Vedere generala asupra z o e a zonei de confluența Olt-Duna a are cu habitatele naturale existent te  V Vegetatie lemnoasa (semi-n a naturala s cultivata si a) Este r reprezenta de zavo ata oaie. Agro ostis stolon nifera L. a re de e t ire Exista exemplar putine d specii de arbori care au avut in trecut o raspandi mult ma ampla in zona cerc ai n cetata. Ce L. Juncu inflexus L. Sc choenoplec ctus tabern naemontan (C. tum perfoliatus L. Typh angustif ha folia L. yriophyllum spicatum L.) H. John (ciuma ap pelor). Potamoget m. Le emna mino L.

alba si neteda pana tarziu si ritidom pietros.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Nu s-au consemnat specii de plante de interes conservativ.24 ha (conform Formularului Sandard al ROSCI044). In zona de confluenta a Oltului cu Dunarea. dar mai bogata decat la ceilalti plopi. cilindrica. situandu-se la limita sa de suportanta. Scoarta contine tanin si salicina in cantitati mari.5 m in diametru). 54 . ramificata viguros si neregulat. cu textura usoara. in fruntea plopilor indigeni si in ceea ce priveste exigentele fata de sol. suprafata ocupata de acest habitat este de aproximativ 2 ha. vegeteaza foarte slab. Suprafata totala ocupata de habitatul 92A0 in situl ROSCI044 este de aproximativ 70. se intalneste tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 – Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. are scoarta caracteristica. Coroana. dar mai putin decat salciile si nu suporta apa stagnanta. Tulpina groasa. cu troficitate ridicata. el este evident mai exigent fata de caldura estivala. cum sunt cele cu humus brut hidromorf sau pe solurile turboase. ramanand totusi o specie heliofila – subheliofila. adanc brazdat. puternic ramificata. cum sunt. neutre-alcaline. destul de luminoasa. salinizate. Pentru o buna dezvoltare are nevoie de soluri profunde. Inradacinarea este relativ profunda.) are o amplitudine climatica larga. in schimb. negricios la batranete. Are temperament mai de umbra decat plopul negru. Comparativ cu acestia. Rezista la inundatii. desi ramane in urma celorlalti plopi indigeni din acest punct de vedere. de exemplu. mai ales pe malurile Dunarii. de 3-4 mm lungime. satisfacator pe soluri alcaline. in zona in care planul (PATZ-ul) se suprapune cu situl. cele aluvionare din lunci. Mugurii sunt alterni. umede – ude. afanate. fara a egala insa capacitatea de adaptare pe saraturi a salcioarei sau a catinei rosii. Pe solurile cu descompunere greoaie a resturilor organice. in conditii improprii pentru ceilalti plopi. ovoconici. cu numeroase radacini laterale. Plopul alb realizeaza dimensiuni mari (pana la 30-35 m inaltime si peste 1. Lujerii anuali si mugurii tineri sunt acoperiti cu un toment albicios-cenusiu. Plopul alb (Populus alba L. cu 3-5 solzi. fiind arbore mai sudic si mai de campie. Se poate dezvolta. De asemenea. In perimetrul sitului ROSCI044. se situeaza.

la baza tru m . pe margini n numai sinu uat-dintate sau lobu e ulate. In tara alie no oastra cres prin lunci si dep ste presiuni um mede.0. d de culo dar oare cenus sie.00 5 . la c campie si c coline. e. lung p petiolate. ovate os.01mm)) Frunz zele. a tometo ana b alb oase pe do cele de pe lujerii scurti sun mai mici. pe etiolate si t tomentoase pe fata in e nferioara. (Cre eşterea medie ra adială.0131x3 .56 073x 6. e nt pa ana la obl longi. lizată de exemp plarele de PLOP ALB cu vârst medie de 20 ani din zona P ta an nalizată y = 0.43 + 923.01 mm) 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2001 1999 1997 1995 19 1991 198 1987 198 993 89 85 2003 2 Anii A Creşterea medie radială. Foto . d dimorfice: cele de pe lujerii lungi si de p lastari d 5-12 e pe de cm lungime. de ta mare.01mm) ) Poly.39 3x R² = 0.238 Creşterea medie radială anuală (0.3758x4 + 7. ovate pana la rotund – ovate. Urc mai mu de-a ca ult 55 .Plop alb Plop negru (Populus nigra L. anuală (0.534x2 + 184.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Creşterea medie radia anuală real ală. de asemenea lunga. a unchiate pa la slab cordate.) este un a pul s ) arbore indigen. anuală a (0. 3-5 palmat-lobate acute.

afanate. neregulata. cu muguri caracteristici. daca apa nu stagneaza. conici-alungiti-ascutiti.1. Comparativ cu acesta. rombic-ovate.0007x5 + 0.01mm) Poly. gros. mari.41x + 1012. bogate in elemente minerale si bine aprovizionate cu apa. galbeniverzui. galbeniverzui. usoare. Este arbore de marimea I. Participa. este format de timpuriu. apropiati de lujer. la baza latcuneate sau evident cuneate.2201x3 + 12. cu inaltimi pana la 30-35 m si diametre de peste 1 m. este totusi mai putin pretentios fata de clima. Are temperament pronuntat de lumina. Coroana este asimetrica.0504x4 . Poate suporta chiar si inundatii de lunga durata. Sub aspect edafic. cu umflaturi inspre baza – aglomerari de muguri dorminzi – din care lastareste abundent. ca si anumite deficiente in continutul de substante nutritive. dovedind rezistenta sporita la geruri si pretentii relativ reduse fata de caldura din sezonul de vegetatie. vascosi-aromatici (cei floriferi sunt ovoizi si stau mai departati de lujer). profunde.672x2 54. iar pe dos glabre si de Creşterea medie radială. rara. suportand in grad mai mare argilozitatea si compactitatea solului.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA lungul vailor decat plopul alb. Din punct de vedere al cerintelor ecologice. plopul negru se apropie mai mult de plopul alb. de-a lungul soselelor. lung acuminate. Ritidomul negricios.4429 Creşterea medie radială. (Creşterea medie radială. se arata de asemenea mai putin exigent. Frunzele sunt lung petiolate. de 1-2 cm lungime. Cresteri viguroase nu prezinta insa decat tot pe soluri aluvionare. pe margini marunt crenat-serate. anuală (0. Pe portiunile acoperite de aluviuni apar radacini adventive. anuală realizată de exemplarele de PLOP NEGRU cu vârsta medie de 26 ani din zona analizată Creşterea medie radială anuală (0. Tulpina este dezvoltata adeseori neregulat.01mm)) 2003 2000 1997 1994 1991 1988 1985 1982 1979 Anii 56 .01 mm) 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 y = -0. numai cu varful putuin recurbat spre exterior. anuală (0. Este folosit in aliniamente. iar lujerii sunt rotunzi. de 5-10 (12) cm lungime si 4-8 (9) cm latime. la constituirea zavoaielor. de asemenea. glabri.7 R² = 0. larga. adanc brazdat.

Populus x canadensis Moench (P. caracterele morfologice definitorii ale plopilor negrii hibrizi sunt: lujeri vigurosi. frunzele au forme si marimi variabile. glabri sau dispers pubescenti. cu fototropism accentuat. din cv Deltoides – 227 (incrucisare cu cv. indigeni sau 57 . bine aprovizionate cu apa. din regiunile inundabile ale Dunarii sau ale raurilor interioare din campie. Cultivarele sunt cele mai vechi linii de hibridare obtinute prin incrucisarea speciilor si varietatilor pure. Acesti hibrizi se situeaza in fruntea arborilor repede crescatori. care nu suporta pentru dezvoltare nici macar umbrire laterala. punandu-si in valoare potentialul lor biologic si productiv pe soluri fertile. si P. cele de pe brahiblaste au dimensiuni ceva mai reduse. nigra – de sex femel. Clonele identificate fac parte din cv. Totodata sunt arbori de lumina. afanate. Cetate. scvamele sunt laciniate si cad in timpul infloririi. x euramericana Guinier). Robusta – R20. muguri asemanatori ca forma si marime cu ai plopului negru. plantierensis x P. Marilandica) si din cv. astfel: Robusta este obtinut prin hibridarea P. Sunt iubitori de caldura si se dezvolta bine la campie si dealuri. „Serotina” x P. obisnuit muchiati. deltoides Marsh. cu marginea ciliata la inceput si cu una sau doua glande roscate sub baza limbului. iar la baza sunt trunchiate sau rotunjite. Cresterile sunt exceptional de rapide. fapt demonstrat prin analiza cresterilor radiale anuale. mai pretentiosi decatplopii indigeni. aluvionare.) Fata de conditiile stationare se dovedesc. exotici introdusi la noi. Angulata Ait. nisipoase. nigra var. angulata – de sex mascul. In general. Marilandica este obtinut prin hibridarea P. mai rar lat cuneata. profunde. asa ca nu se pot regenera decat pe cale vegetativa. dar ceva mai departati de lujer. Sunt hibrizi de un singur sex. cu cicatrice mari. larg cordata sau foarte larg sagitata. trilobate. Realizeaza cresteri remarcabile. in general. unde au la dispozitie un sezon de vegetatie lung. mai adesea insa deltoide. cu baza trunchiata.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA culoare verde-palida. sunt arbori rezultati din hibridarea plopului negru european cu plopii negri americani (P.

osi ti. fertile. Ri itidomul es cenusiu. acom modandu-s mult m bine se mai de ecat plopii eurameric cani pe solurile argiloase. fle exibili. in Salcia alba (S sp pecial in lu unca inund dabila a D Dunarii si a principal lelor rauri interioare unde fo e. Prefer solurile afanate sau mode ra erat compa acte. for ste c rmat de la varste a mi Coroan este ner ici. adanc crapat. alungit alipiti de lujeri. globuloasa. Are tem mperamen pronunta de lumin nt at na. alburiu-mat tasosi-paro in tinerete. ormeaza arborete pur sau de a re amestec cu plopii (za u avoaie). ga 58 .) in tar noastra este o sp a ra pecie comu una la cam mpie. rara. unde se dezvol luxurian e lta nt. Tulpin este sin na nuoasa.Plo canadia op an a Salix alba L. uneo puternic pseudog ori gleizate sa chiar au gle eice. verz zi-galbui sau bruni. tiva inregis streaza pe solurile uvionare d lunca. da in regiun monta inferioa apare n Salcia alba denota o amp a plitudine te ermica larg rezistand bine la gerurile m ga. In lungul va n ailor urca d destul de f frecvent ar nea ana ara numai dise eminat. na regulata. bin si cons de ne stant aprov vizionate c apa din panza f cu n freatica.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Foto . Manif festa insa pretentii mai mari fata de i iar caldura din s sezonul de vegetatie Stare de vegetatie foarte act e e. iar lu ujerii sunt subtiri. nef fiind egala in aceasta privin nici de plopii e ata nta euramerica ani. Mugurii sunt mici. a mari de rna. dar si la inghet turile tarzii sau timp purii. alu ne eutre – alca aline. Se sit tueaza in f fruntea spe eciilor lemnoase indigene in pr rivinta supo ortarii inun ndatiilor de lunga du e urata. e albui-roscat ti. la dealuri.

(Creşterea medi radială. ( ie anuală (0.0058x5 .) si catina m all. mica (Myri icaria germ manica (L.7866 Creşterea medie radială anuală (0. car pe lang aspectu estetic placut in timpul re ga ul inf floririi. cu exe ie emplare 59 . na a.) Desv.6898x3 .01mm)) ă 199 93 1991 1989 Foto .24 x 4. Bieb.. Tamarix te a g T etrandra Pa Ex.01 mm) 1400 1 1200 1 1000 1 800 600 400 200 0 2003 2001 19 999 1997 1995 Anii Creşte erea medie radia anuală ală. mai ales in con nditiile in care raul nu a fost c reg gularizat. osie si catina mica au fost plan u ntate in per rimetrul ca va fi are In zon studiata catina ro afe ectat de o organizarea de santi a ier.01m mm) Poly.2 2 R² = 0.21 193x4 + 2.0.).EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA C Creşterea medi radială.S Salcie alba a risurile Tufar Catin rosie (T na Tamarix ra amosissima Lebed. anua realizată de exemplarele d SALCIE AL ie ală e de LBĂ cu vârsta medie de 15 ani di zona analiza in ată y = 0. Tamarix gallica L. in mod sp pontan. (0.. M. for rmeaza tu ufarisuri in lunca ra n aurilor.8. au u rol impo un ortant in fixarea malu urilor. Tufaris surile de c catina rosi sunt rare.573x + 1012.083x2 .

( x a (catina ros sie). (maces).Acer camp pestre L.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA izo olate de ca atina mica. s corn). ce Valoarea conser au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar.. (sa nus anger). si nu la pla antatii. Popu ulus alba L (plop alb). gherg ghinar).(frasin). M. Salix alba L.. (sp o marix sp. c r a care se re efera la ve egetatie n naturala pontana). (fra us or asin).Fraxinu excelsio L. Cra ataegus mo onogyna Jacq. (plop cenu usiu). Rosa canina L. (plop ne L.Tilia tomentosa Mo oench. (tei argintiu). T Tamarix ge ga allica L.) Foto . Tama arix ramosi issima Leb bed.) Desv.. rach hita).Catina rosie (Tam rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa. P us L. (corc E codus). (steja ar). Prunus ce erasifera Ehrh. Acestea n pot fi incadrate nu in tipul core espunzator de habitat Natura 2000. (j jugastru). Tamarix tetrandra Pall. us L egru) x canescens (A Aiton) Sm. (salcam Cornus mas L.. (lemn caine ( esc).Robinia ps seudacacia L. u at e s ativ al Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv. M Myricaria ermanica (L. (catina mi ica). care in tim s-au in mp ntegrat in e ecosistem. Lig gustrum vu ulgare L. Corn sanguinea L. Populus P 60 . (c m). Bieb. (ca atina rosie). Frax xinus angu ustifolia Va ahl. Sambucu nigra L (soc). Ex. (padu ucel. . peciile de p plante iden ntificate: Sp Querc cus robur L. Populu nigra L. (sa alcie. (catina rosie).

ECO SIMPLEX NOVA  Vegetatie terestra herbacee

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

In zona studiata, in special in perimetrele care vor fi afectate de organizarea de santier si de formarea viitorului lac de acumulare, nu au fost identificate tipuri de vegetatie care sa poata fi incadrate in tipurile corespunzatoare de habitate Natura 2000, care se refera la vegetatie naturala si semi-naturala (spontana). Valoarea conservativa a tipului de vegetatie/habitatelor este redusa, deoarece nu sau consemnat habitate de interes conservativ national sau comunitar. Nu s-au consemnat specii de plante de interes conservativ. In cadrul acestei categorii de vegetatie, vom face referire la : vegetatia pajistilor mezofile, a pajistilor xerofile, vegetatia segetala si ruderala. Vegetatia pajistilor mezofile Vegetatia mezofila si mezohigrofila este putin reprezentata in aceasta regiune. Vegetatia mezofila se poate dezvolta numai in perimetre restranse, in compozitia lor fiind multe specii ruderale, caracteristice acestor terenuri. Vegetatia mezofila este fragmentara si se intinde ca o fasie in lungul raului Olt. Vegetatia pajistilor xerofile Fitocenozele de pajisti xerofile reprezinta asociatiile reunite in Clasa Festuco – Brometea si au in structura lor floristica specii adaptate la un regim de xerofitism deosebit de accentuat. In prezent suprafetele de pajisti xerofile sunt reduse, dispuse sub forma de petece pe pantele abrupte ale teraselor raului si pe locurile improprii pentru agricultura. Fitocenozele vegetatiei xerofile desi sunt de mici dimensiuni cuprind in structura lor taxonii caracteristici care permit incadrarea acestora la asociatii specifice. Vegetatia segetala Reprezinta vegetatia antropofila, nitrofila, caracteristica terenurilor cultivate, a parloagelor si a terenurilor necultivate de la capetele ogoarelor dar puternic influentate in timpul lucrarilor agricole. Zona este prin excelenta agricola si ca urmare vegetatia segetala este bine reprezentata, in special, de vegetatia ruderala de pe terenurile agricole limitrofe bazinelor acvatice si a celor folosite ca pasune.

61

EC SIMPL CO LEX NOVA A Vege etatia rude erala

STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA

Reune este asocia atiile nitrofile, care se dezvolta pe solurile bogate in azot provenit din e e su ubstantele organice in curs d descom de mpunere. Vegetatia ruderala se dezvo olta pe ter renurile ba atatorite de pe marginea drum e murilor, imp prejurimile locuintelor sau pe iz r zlazurile int tens pasun nate. Solul este nisip pos sau lu uto-nisipos batatorit dar dest de per s, t tul rmeabil, fa avorabil de ezvoltarii p plantelor r ruderale ca aracteristic ale ca ce, aror asocia sunt cuprinse in Clasa atii c n Pla antaginete majoris. ea Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa, ce au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. u at e s ativ al Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv.

Foto – Dig pe malul Oltului g

Specii de plant identific iile nte cate:
Aegilo ops cylind drica Host (ciucure t. e), Agrost tis stolonifera L. ( (iarba cam mpului), Ag gropyron cristatum L. Gaertn. ( (pir crestat Bromus sterilis L. (obsiga), Bromus te t), s ectorum L. (obsiga), Bromus ine ermis Leys (obsiga, tarsaca), Bromus Commutatus Schrad, Bromus ss. , ordeaceus L., Bromu arvensis L., Bromu squarosu L., Cyno us us us odon dacty ylon (L.) Pe (pir ers. ho gros), Calam magrostis a arundinace (L.) Rot (trestioa ea th ara), Calam magrostis e epigejos (L Roth L.) restie de c camp), Dac ctylis glom merata L. (golomat), Dichantium ischaem ( mum (L.) R Roberty (tr (barboasa), Festuca pulchra Sch (F. pse hur eudovina) ( (paiusca), Festuca v valesiaca Sc chleich.
62

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

(paius de stepa), Festuca pratensis Huds. (paius de livada), Hordeum murinum L. (orzul soarecilor), Lolium perenne L. (iarba de gazon, raigras), Poa pratensis L. (firuta), Poa bulbosa L. (firicea, firuta bulboasa), Sclerochloa dura (L.) Beauv., Vulpia myuros (L.) Gmel. (fulfuca), Lotus corniculatus L. (ghizdei), Medicago falcata L. (culbeceasa), Medicago lupulina L. (trifoi marunt), Medicago minima (L.) L., Medicago sativa L. (lucerna), Trifolium aureum Pollich (T. strepens), Trifolium campestre Schreb. (trifoias), Trifolium fragiferum L. (trifoi fragut), Trifolium patens Schreb., Trifolium pratense L. (trifoi rosu), Trifolium repens L. (trifoi alb tarator), Trigonella procumbens (Besser) Rchb. (molotru), Vicia cracca L. (mazariche), Vicia hirsuta (L.) S.F.Gray (cosita), Vicia peregrina L. (mazariche), Vicia sepium L. (mazaroi salbatec), Vicia tenuifolia Roth (mazariche), Achillea setacea Waldst. et Kit. (coada soricelului), Anthemis arvensis L. (romanita de camp), Anthemis austriaca Jacq., Arctium lappa L. (brusture), Artemisia absynthium L.(pelin), Artemisia austriaca Jacq. (pelinita), Carduus acanthoides L., Carduus nutans L. (ciulin), Chondrilla juncea L. (rasfug), Cichorium intybus L. (cicoare), Cirsium arvense (L.) Scop. (palamida), Crepis foetida L. (galbenus), Crepis setosa Haller f. (galbenus), Lapsana communis L. (zgrabuntica, salata cainelui), Onopordum acanthium L. (scai magaresc), Senecio vernalis Waldst. et Kit. (spalacioasa), Sonchus arvensis L. (susai), Tanacetum vulgare L. (vetrice), Taraxacum officinale Weber ex F.H. Wigg. (papadie), Xanthium spinosum L. (holera), Xanthium strumarium L. (scaietele popii, cornuti), Adonis aestivalis L. (cocosei de camp), Consolida orientalis (Gay) Schrodinger (nemtisor), Consolida regalis S.F.Gray (nemtisor de camp), Ranunculus repens L. (piciorul cocosului tarator), Ranunculus sardous Chrantz (piciorul cocosului), Papaver rhoeas L. (mac de camp), Polygonum aviculare L. (troscot), Polygonum bistorta L. (raculet), Polygonum persicaria L. (ardeiul broastei), Polygonum lapathifolium L. (iarba rosie), Rumex Crispus L. (dragavei), Alyssum alyssoides (L.) L. (ciucusoara, albita), Capsella bursa-pastoris (L.) Medik. (traista ciobanului), Cardaria draba (L.) Desv. (urda vacii), Descurainia Sophia (L.) Webb. ex Prantl (voinicica), Erysimum diffusum Ehrh., Lepidium perfoliatum L., Rorippa austriaca (Crantz) Besser (galbinea), Rorippa silvestris (L.) Besser (boghita), Sisymbrium loeselii L. (voinicica), Sisymbrium officinale (L.) Scop. (brancuta), Thlaspi arvense L. (pungulita), Fragaria viridis (Duchesne) Weston (F. Collina) (capsuni de camp), Potentilla anserina L. (coada racului), Potentilla incana P. Gaertn. (P.arenaria) (buruiana junghiului), Potentilla reptans L. (cinci degete), Potentilla supina L., Euphorbia amygdaloides L. (alior), Euphorbia cyparissias L. (alior, laptele cainelui), Arenaria serpyllifolia L. (studenita), Cerastium glomeratum Thuill. (cornuti), Cerastium semidecandrum L., Holosteum
63

re). (ce eapa ciorii) Ornithogallum oreo ). Planta lanceo ago olata L. V es da m a Veronica an nagalis-aqu uatica L. Litho ospermum arvense L. (iarba bivolului Carex h us i).) L Later (salat mielului). ulpina L. (ro ogoz). ( (rogoz). Dipsacu fullonum L. a) ontanea Vavilov) Ser rebr. (cuisorita). Veronica polita L. Ve eronica hed L. (urzica m moarta). Urtica dioic L..) Hill (och sarpelu Verbas hiul ui). Verbascum thapsus L. Foto . hirta L. Geranium pu usillum Bur f.. Juncu bufonius L. Glecho oma hirsut Waldst. (boz). (cu ucuta. (mei pas L saresc). ta derifolia L (doritoar (si ilnic). (is sma). M a Malva silve estris L. Ve erbascum phlomoide L. et Kit. Viola arve ia sr. evipes Opiz (smanta z anica). (urzica m . Urtica urens L. (scaiul dr racului). Pla antago me edia L. (pa atlagina). (so oparlita. (buch rm het). S Salsola kal L. Dipsacus laciniatus L. spo ).. (lipicioasa). (nalba). As sparagus v verticillatus L. Lam mium ample exicaule L. (urzica U ca a mi ica). (C.. Eryn ngium cam mpestre L. Dau ucus carrot L. (pa atlagina (V ing gusta). moarta). ). Sam ne mbucus eb bulus L. (coad vacii). (sarici li ica). (ciocul berzei). (nalba mica). Lychnis coronari (L. (urzica). Cynogloss ati sum officin nale L. Erod dium cicuta arium (L. ruderalis). Veronica chamaed a drys L. (D. (volbura) Cannabis sativa L (canepa ssp. ensis Murr (trei ray fra patati). Ge eranium dis ssectum L. (coada vacii).) L ‘Herit.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA um mbellatum L. Gagea pratensis (Pers. Malva pusilla S a Sm. Car ovalis G rex Gooden (C leporina) Carex vu C.) s a Du umort. ( (varga cio obanului). (mor ta rcov). Me entha long gifolia L. (ara ariel). st tejarel). .Exe F emplu de h habitat inf fluentat an ntropic (cul ltura de flo oarea-soar relui) in ap propiere de Izbiceni e 64 . buc cinis). Valeri ianella locu usta (L. My yosotis arv vensis (L. (lum um manarica pe estilor). ( (nalba ma are).) Des (flocos). (pliscul cuc ( coarei). Cruciata le O. ta us m sy ylvestris). Oxali Fontana Bunge is a (O stricta). oides Zahar. La amium pur rpureum L.Veronica ar rvensis L. scum nigru L. Conium macula atum L. Con nvolvulus a arvensis L. Galium aparin L. (scaiet te). Alt thaea offic cinalis L. L.

nor Me loc calizate in malul inalt lutos. Natrix natrix – sarpe de casa).: Ardea cinerea – starc ce enusiu. existenta un colonii de prigorii si lastuni de mal o).: Rana r ridibunda – broasca de lac). na aturale sau antropizate. in dreptul lo t. pesti (ex. a entionam ( (atasat foto in mod special. V Vanellus va anellus – nagat. reprez m ng zinta areal de hra lul ana.: dibunda – broasca d lac). e am mfibieni (ex.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA  E Efectul anticipat al activitati ilor propu in Plan use Mentinerea veg getatiei exi istente. speciile acv vatice eme erse si submerse numai s subm mersum. od dihna si supravietuir pentru specii de pasari acvatice (e re e ex.: Merops apiaste – prigor si ( er rie. Chlidonias leu ucoptera – chira cu aripi albe chirighita reptile (ex. a). ul n ocalitatii Islaz. bala etc. Lepomis gibbosus . e. n Ceratophyllum C 65 .: Coluber ca C aspius – sarpe rau) s pasari (ex. aflat pe malu stang al Dunarii. Elodea nuttallii. (Le emna minor.biban so oare).). cere si sup pravietuire pentru sp pecii de am mfibieni (ex Rana rid x. pe malul stan al Oltului. rep de ptile (ex. reproducere. A ex ba arajul Izbic ceni. Aceste perimetre din aval de ast. Foto . este absolut ne u ecesara de eoarece ac cest biotop reprezint arealul de hrana. reproduc p ta . vor disparea microhabitatele a de reprezentate de apele permanen -balti pe e nte ermanente aparute ca urmare a excavat ee tiilor de xploatare a agregatelor minerale (nisip. Spirodella po olyrhiza. pietris.Co olonie de p prigorii si la astuni de mal m Odata cu amenajarea lacului d acumulare. Riparia riparia – lastun de mal). Hym manthopus hymanth s hopus – pi iciorong. Din p punct de vedere al v v vegetatiei.

Potamogeton crispus. urmand a se deplasa in alte zone limitrofe. (catina rosie). Veronica anagallis-aquatica. o Exemplarele din speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate efectiv in interiorul sitului ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele au fost identificate in teren. etc. parte a ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele. 66 . Pentru construirea barajului si a podului peste raul Olt. PATZ-ul nu afecteaza direct malul Dunarii in dreptul Ostrovului Calnovat. Typha angustifolia. mai ales pe malurile Dunarii. Aceste formatiuni vegetale sunt aparute secundar. etc. Rorripa sylvestris. o Nu este afectat direct tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 – Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. Plantatia de salcam este in varsta de 8-10 ani si va fi defrisata o suprafata de maxim 2 ha. o Dupa cum se poate observa din planuri. Aceste habitate nu pot fi considerate de interes protectiv.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Myriophyllum spicatum. s-a constatat prezenta in zona vizata a speciei Robinia pseudacacia (salcam alb). aflat in zona de confluenta a Oltului cu Dunarea. Rumex palustris.) vor putea coloniza noul biotop reprezentat de lacul de acumulare.2%. Planul se deruleaza atat in perimetrul sitului cat si in imediata vecinatate a acestuia. Bidens tripartitus. dar se vor produce tulburari in ritmul de viata al biocenozei.) nu se vor putea adapta la noile conditii ale biotopului (lac de acumulare cu malurile betonate). in conditiile respectarii tehnologiilor de lucru si a executarii tuturor amenajarilor pentru protectia factorilor de mediu. Butomus umbellatus. Vor mai fi defrisate: 3-5 exemplare de Populus canadensis (plop canadian) si un numar de 20-30 arbusti (plantati) de Tamarix sp. datorita mobilitatii. in proportie de 18. Potamogeton luscens. Speciile caracteristice malurilor sau zonei umede (ex. in urma interventiilor umane datorate excavarii agregatelor minerale. si nu pot fi asimilate habitatelor naturale incluse in Natura 2000. mediul inconjurator va fi afectat in limite admise. cu caracteristici asemanatoare. In timpul desfasurarii activitatilor de defrisare si transport a masei lemnoase.  Concluzii o Planul se suprapune cu ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele. Speciile de fauna.

menajere și naturale datorata eutrofizarii și colmatarii) și mai ales biologica (noi structuri calitative și cantitative ale biocenozelor pelagica și bentonica. In secțiunile din amonte de lacurile de baraj de altitudine mare sau medie. In cursul ultimilor ani.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA o Deasemenea. fie distrugandu-le direct. aridizarea microclimatelor terestre din cauza ecranelor de beton care impiedica infiltrarea apei. luminozitații). substituția unei vegetații xerofile la vegetația higrofila originala (trestii. cu repercusiuni asupra compoziției calitative și cantitative a asociațiilor biologice caracteristice raurilor.3. regimul reofil fiind inlocuit de unul lacustru. un impact nesemnificativ. 2. chimica (creșterea poluarii industriale. ultima avand un caracter intermediar intre biocenoza reofila și cea a lacurilor naturale). luandu-se in considerare masurile si recomandarile ce se impun. in timp ce in secțiunile din aval prezinta un caracter lacustru. a turbiditații. o Apreciem ca implementarea Planului. Fauna de vertebrate din cursul inferior al raului Olt – confluenta cu Dunarea Amenajarile hidrotehnice au determinat schimbari profunde in anumite medii reofile. s-a schimbat raportul calitativ și cantitativ intre populațiile de organisme (de fapt a avut loc o saracire a genofondurilor). Au loc modificari de natura fizica (modificarea cuvetei. deoarece marile și frecventele oscilații de nivel ale apei. dispariția majoritații apelor 67 . reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului situate inainte de zona de regularizare. a regimului termic. va induce sitului Natura 2000 ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele. De aceea. punand periodic pe uscat mari suprafețe ale zonei litorale. fie izolandu-le. energetica populațiilor acestor ecosisteme depinde in mare masura de aportul in substanța organica alohtona. condițiile de viața și structura biocenozelor sunt similare cu cele ale raurilor de origine. in timp ce gradul ridicat al turbiditații apei este nefavorabil dezvoltarii microfitelor planctonice. din modificarile planului (PATZ). apariția lor fiind datorata in primul rand intreruperii regimului dinamic . Lacurile de baraj sunt ecosisteme antropizate. Vechiul echilibru este distrus și se stabilește un echilibru nou. stuf). a malurilor. nu permit instalarea macrofitelor. a substratului. Producatorii primari (fitoplanctonul și mai ales macrofitele bentonice) sunt mai slab reprezentați decat in lacurile naturale.

condițiile de viața fiind mai favorabile speciilor reofile. patul raului in aval de baraj ramanand pe uscat sau cu foarte puțina apa. Acest lucru inseamna a renunța la construcția anumitor lacuri preconizate in „planul integral de amenajare”. peștii de talie mare. unde apa curge in permanența. aceste oscilații nu au nici un raport cu creșterile periodice ale apelor. trebuie lasata o anumita cantitate de apa („debit de servitute”) sa curga in permanența (inclusiv in perioada de uscaciune) pe patul raului. amonte de lacuri. tronsoane destul de lungi in regim natural. iar apa fiecarui lac se scurge in lacul situat in aval. apa curge destul de repede. totodeauna in albia raului. fara a fi totuși respectata in toate cazurile. ca Thymallus. la care apa se scurge. Nu raman practic deloc tronsoane unde apa curge in permanența. poate permite supraviețuirea intregii faune. inclusiv Romania. Barbus barbus. in compoziția sa inițiala. care practic a devenit tronson de rau profund de campie. experiența acumulata impunand pe viitor soluționarea amenajarilor hidrotehnice intr-o maniera ecologica. cand curentul inceteaza aproape complet și pe patul lacului se depun aluviuni fine. cu excepția unor lacuri inguste și alungite in regiunile cu panta accentuata. In cazul in care nu se asigura debitul de servitute. Lacuri situate pe patul raului.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA temporare stagnante. Nivelul apelor lacului este supus la oscilații neregulate in funcție de necesitațile economice. dupa o scurta trecere prin turbine. In ansamblu. Lacuri din care apa este condusa prin tunele in alte lacuri sau rauri. Exista 3 tipuri de lacuri de baraj: 1. de exemplu lacul Daești din Defileul Oltului. Chondrostoma nasus. ce nu poate fi decat mult mai mic decat debitul normal al raului. determinand moartea oualor și a alevinilor. Pentru a utiliza la maxim potențialul energetic al raului. tronsoanele din amonte iși reiau caracterul inițial de rauri. Pentru a preveni dispariția totala a faunei acvatice. condițiile de viața in raurile trransformate in „cascade de lacuri” nu sunt favorabile speciilor reofile și majoritatea populațiilor sfarșesc prin dispariție totala. 2. dar și specii mai mici (Gobio 68 . se construiesc baraje la scurta distanța. Aceasta obligație a fost legiferata in numeroase țari. Singura soluție de a asigura supraviețuirea speciilor reofile in astfel de rauri este de a lasa. Este iluzoriu sa se creada ca un debit de servitute. Cand nivelul apelor lacului este scazut. Dar aceste perioade sunt foarte scurte și alterneaza intr-un ritm prea rapid cu perioadele de nivel inalt al lacurilor. la care speciile s-au adaptat și care declanșeaza migrațiile de reproducere.

in aval de orașul Lugoj. mai ales efemeroptere. chiar in absența debitului de servitute. compoziția genetica a anumitor specii care supraviețuiesc se schimba rapid. ce a determinat. Se pare ca ihtiofauna originala supraviețuiește atat in lacuri. in aval de baraj. prin intermediul debitului de servitute: stratificarea termica (apa din paturile profunde fiind mai rece) și aglomerarea resturilor organice pe fundul lacurilor. ca și in patul raului. In lipsa debitului de servitute si in conditiile scaderii dramatice a nivelului apei in perioadele de seceta prelungita. 3. kessleri. G. Exista un numar de 2 fenomene care se manifesta in lacurile de baraj au o influența negativa asupra raurilor. ce asigura. lasa un debit suficient. inlocuirea faunei inițiale oligosaprobe. Prizele de apa alimentand debitul de servitute sunt amplasate la baza barajelor. dar in timpul sezonului uscat nu curge nimic și 69 . In anumite cazuri debitul de servitute a fost eficient pentru protecția faunei. Bega. Este și cazul debitului lasat pe patul raului Buzau. supraviețuirea peștelui endemic Romanichthys valsanicola. de peste 20 de ani. in alte cazuri a daunat calitații apei. Zingel zingel) și insecte acvatice. nu vor putea supraviețui.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA uranoscopus. pe care se lasa un debit de servitute. Salmo trutta fario) și mai ales structura zoocenozelor (care se manifesta in raportul numeric intre speciile componente) se modifica profund. Diferite exemple de situtii aparute ca urmare a realizarii unor baraje in Romania Debitul de servitute eficace – o captare de apa (nu un lac de baraj veritabil) pe raul Valsan. Supraviețuirea perfecta a faunei in absența debitului de servitute – raul Timiș in Banat a fost barat. pentru a-l face navigabil. Volumul de apa scazand. mai ales toamna. apare nanismul (Leuciscus cephalus. apa care se scurge este rece și potential poluata. In timpul perioadelor de inundații de primavara. sunt lacuri alungite. Lacurile sunt betonate. in timp ce in altele fauna autohtona reofila a supraviețuit bine. unde se descompun. apa curge acolo in permanența. In acest fel a inceput amenajarea raului Buzau. dar lent. Debitul de servitute daunator faunei – apa care se scurge din mai multe lacuri de baraj ale bazinului Argeș este bogata in substanțe organice. unde apa se scurge prin intermediul turbinelor. Lacuri succesive. cea mai mare parte a apei fiind dirijata printr-un canal in raul vecin. in a doua jumatate a secolului XIX la Costei. lacurile fiind paralele cu patul raului. debitul de servitute fiind suficient. poluarea naturala (datorata mai ales aglomerarii de frunze moarte) se accentueaza. cantitați imense de apa debordeaza de la baraj și se scurg in Timiș. cu o fauna mezo sau chiar polisaproba.

raul se reface rapid. daca este sau nu necesar sa se lase un debit de servitute in aval de barajul respectiv. cateva zeci de metri in aval. conținand intre altele și lipan. Timișul nu primește decat un singur afluent.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA patul raului. grație aportului afluenților . Totuși. Concluzie: Implementarea planului se incadreaza in cea de-a treia categorie. pe cursul inalt al caruia s-a construit un lac mare de baraj. meandrele raului Olt. Timișul este un rau ce adapostește una dintre cele mai bogate și mai diversificate faune de pești. la nivelul orașului Timișoara (la aproape 30 km in aval de baraj). Un exemplu similar e furnizat de raul Dragan din Munții Apuseni. alimentat de panza freatica. Fara cantitați mari de apa ce curg in fiecare primavara in timpul inundațiilor deasupra barajului. In aval de baraj. a lacurilor succesive. pe care se lasa un debit de servitute. este uscat. Daca numeroșii afluenți ai Draganului ar fi captați. debitul raului ar diminua sensibil și fauna ar suferi. Nu s-a lasat un debit de servitute (cel puțin vara și toamna) și totuși. in tronsonul din aval al cursului inferior debitul sau pare același ca inainte de construcția barajului și fauna sa de pești și de nevertebrate este bogata. 70 . panza freatica a Timișului nu ar fi așa de bogata pentru a alimenta și a reface raul in lunile de vara și de toamna. unde apa se scurge prin intermediul turbinelor. moluște și insecte acvatice din Romania. Studii amanunțite de hidrologie permit sa ne dam seama. in fiecare caz particular. apare un fir de apa. imediat in aval de baraj. Pe tot acest transect. destul de mic – apa raului provine aproape exclusiv din panza freatica. se vor pastra fara modofocari majore. lacurile fiind paralele cu patul raului. in timp ce mai in aval. dupa cațiva kilometri este deja un rau mic.

practicarea pescuitului si a braconajului cinegetic conduce la penetrarea vegetatiei si realizarea cararilor in stuf.3. avand ca rezultat fragmentarea habitatelor speciilor de pasari protejate. Conserv.practicarea pasunatului pe pajistile si culturile agricole din zona de confluenta a raului Olt cu fluviul Dunarea. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 15 b) numar de alte specii migratoare. .incendierea anuala pe suprafete variabile.  Importanta din punct de vedere avifaunistic Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. a stufarisului si in general a vegetatiei uscate. Izolare Global D D D D D D D D D B D D D D D C C C C C C C C C B C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C Alcedo atthis 4-6p Burhinus oedicnemus 4-10p Chlidonias hybridus Chlidonias niger Coracias garrulus 16-20p Cygnus cygnus Dendrocopos medius 6-10p Himantopus himantopus Nycticorax nycticorax 12-20p Phalacrocorax pygmeus 350-450p Picus canus 6-10p Platalea leucorodia Sterna albifrons Sterna hirundo Tringa glareola 80-150i 50-100i 1-5i 2-10i 30-60i 70-140i 200-400i 5001000i  Vulnerabilitate Principalele acivitati cu impact asupra speciilor de pasari protejate sunt: .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2. Avifauna Oltului – confluenta cu Dunarea Caracterizarea siturilor de protectie speciala avifaunistica → RO SPA 0024 – Confluenta Olt-Dunare Cod A229 A133 A196 A197 A231 A038 A238 A131 A023 A393 A234 A034 A195 A193 A166 Specie Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop. listate in anexele Conventiei asupra speciilor 71 migratoare (Bonn): 66 . .1.

pelicani.000 de exemplare de pasari de balta. . In prezent este administrata de catre custodele Asociatia Echilibru.02. pentru speciile: rate.ECO SIMPLEX NOVA c) numar de specii periclitate la nivel global: 3. gaste. 72 .2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Generala Protectia Naturii si Managementul Ariilor Naturale Protejate. STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Phalacrocorax pygmaeus.tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate sitului. in urma incheierii conventiei de custodie nr. Coracias garrulous. Situl este important in perioada de migratie si pentru iernat. D D C C B C B B C B C C C C C C C C C C C C C C C C C C Global C C C C C B C C C C C C C A021 Botaurus stellaris A133 Burhinus oedicnemus A031 Ciconia ciconia A082 Circus cyaneus A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A027 Egretta alba A022 Ixobrychus minutus A339 Lanius minor A177 Larus minutus A068 Mergus albellus A151 Philomachus pugnax A132 Recurvirostra avosetta 30-60p 70-82p 10-30p 240-310i 30-50i 40-50p 30-90p 300-800i 10002000i 12002000i 8-10p 700-800i 20-40i D D C B D D D D D D D  Vulnerabilitate Activitatile care pot avea impact asupra populatiilor de pasari din sit ar putea fi : . 0003/19. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20. → RO SPA 0106 – Valea Oltului Inferior Cod Specie Cuibarit Iernat 6i Pasaj Sit Conserv Izolare Pop. lebede.

C. Philomachus pugnax.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Biodiversitatii.  Importanta din punct de vedere avifaunistic Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Compania de Servicii si Consultanta S. solului si panzei freatice: batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase provenite de la S. C4. C6. C2. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus.S. Mergus albellus.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . Cygnus cygnus Phalacrocorax pygmeus. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1. Cygnus Cygnus. in urma incheierii Conventiei de custodie nr. S.07.A. Phalacrocorax pygmeus. este administrata de catre S. toate speciile de rate. (stanga tehnic al Raului Olt.C. Coracias garrulous. Ixobrichus minutus. listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 81 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2.000 de exemplare de pasari de balta.A.A. 73 . Ciconia ciconia. Burhinus oedicnemus. Oltchim S.zone cu impact negativ datorat impurificarii cu poluanti a apei.C. Mergus albellus. C3. 191/14.. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.si U. In prezent ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 13 b) numar de alte specii migratoare. deversarile de ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici si organici. zona Bercioiu -Cremenari). (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in apropierea cursului de apa).A. depozitul de cenusa al S. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Aytya nyroca.G. Anser albifrons. CET S.

EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA 2.000 de perechi. c pecii ce co ormoranul m mare si dif feritele spe de starc Se hran ecii ci. Juv venilii sunt maro inc t chis pe sp pate. c corpul negr ru-verzui s stralucitor. Ha abitat: Pre efera regiu unile cu ml lastini si ba de apa dulce sau semi-sara alti u ata. Cu uibareste in colonii. anul mic s deosebe se este de ce elelalte spe de cor ecii rmoran. Cuibareste in numar b ma in Delt Dunarii s localizat in cateva colonii de-a lungul D are ta si c Dunarii. ava 50 de c lungimea and cm corpului. Ierne eaza de-a lungul u unor rauri din peninsula Balcanica. bia a l nuante maro-rosi iatice.3. Popula atia din Ro omania cu cei 11. esti e Di istributie: Este prezent in ap : propierea baltilor. pop pulatia din Europa fiind situa intre 2 n at 28-39.. In mig gratie de m multe ori e este prezen si in apr nt ropierea ap pelor incet curgatoa t are. neste cu pe de talie mica. Capul este mai mic. In pe enajul nup ptial capul si gatul sunt ma aro-castaniu inchis. e Ef fectul ant ticipat al a activitatil propuse: In inci lor inta sitului „Valea Olt tului” Corm moranul mi folosest habitat ic te tele cu a apa deschisa.500 0-14. Cormora datorita dimensiu a unilor mult mai mic ale cor ci rpului. pe copa (primor aci rdial salcie de multe ori cu alte sp e). Ev valuarea s speciilor d pasari pentru ca au fos desemn de are st nate Situr de rile Impo ortanta Av vifaunistica  Cormora mic – Phalacroco an P orax pygme eus Este cel mai mic dintre corm l d morani. cu si nul ase ul barbia s abdomen albicioa si ciocu galbui.1. In timp verii pul aceste pete dispa iar barb devine albicioasa si pieptul capata ar. In situl „ „Confluenta Olt-Duna a are” cuiba aresc 350-450 de pe erechi pe in nsula de pe Dunare. pre ecum si datorita proportio a onarii difer rite. habitatele din de si brate lente a raurilor m elta ele mari. desi dupa observati noastre numarul indivizilor care iernea in zona poate . an Re elevanta sitului pe entru spec cie: Zonele umede d sit sunt folosite d cateva sute de din t de ex xemplare in timpul migratiei. ciocul mai scurt. a iile e aza a unge la 6000 de ex xemplare.1. raurilor mai mari.000 d perechi este cea m import de mai tanta popu ulatie nationala pe pla global. pr rezente la ambele sexe. cu pete mici lun nguiete alb bicioase. In situl „ „Confluenta Olt-Duna a are” cuiba aresc 350-450 de aju 74 . Aici nu este mentiona ata ca si specie calificatoare. ia coada m ar mult mai lu unga. Po opulatia d Romania: Speci a carei populatie c din ie p cuibaritoare globala este conce e e entrat in Eu uropa.

Pon isi dep nta pune in stuf luna mai. am mfibieni. vechi. Avan in vede insa. 75 . Cuib bareste izo olat in mai mic rep farisurile si papurisurile dese. probabilitate ca speci sa fie afectata est foarte m ea ia te mica.000 de perechi si este d un dintre c nul cele mai im mportante populatii p plan Eu pe uropean (c mai imp cel portant din UE) si n es concent ste trat (din pu unct de ved dere nume eric) in Delta Dunarii.00059 90. Chiar la bataia va antului. la apro opierea pri imejdiei. Di istributie: Este prez : zent in apr ropierea ba altilor si raurilor de s in habit ses tate cu stu ufarisuri de diferite d e dimensiuni.000 de exemplare Populatia din Europa fiind sit e. Populatie pro obabil afec ctata 0 pe erechi im mpact nesem mnificativ. St a tarcul pitic. la sfartitul lunii aprilie. cu o populatie p m putin cunos scuta situa intre 8 ata 82. . ia. Cuibarest in numa mare in Delta Dun te ar narii si in h habitatele propice in zonele um mede de ses dar in numar mai redus si in hab n s bitatele pr ropice din zonele olinare. atia omania este de 8. acestea nu trebuie D sp de eranjate pe parcursu lucrarilor de amen e ul najare. Prefera stufa arisurile de ense. in habitat. rte ut e Ha abitat: Pre efera aproape exclus zonele intinse de stufaris cu apa dulce sau semisiv i u e -sarata. fa nd ere aptul ca pecia folos seste ca lo de hra oc anire baltile din apr ropierea Dunarii. insula nefiind deranj e. o pozitie im mobila. deoarece dungile d vert ticale de p gat imi tulpinile stufarisu pe ita e ului intre c care se afla. Se hraneste c pesti. O uibareste in perechi izolate in s n stuf sau tu ufisuri. ince eputul lunii mai in multe balti cu stufarisuri din tara. Penajul are un colorit ge n eneral galb negru pe spate f bui. ca si Buhaiul de balta.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA pe erechi pe i insula de pe Dunare Astfel. jata pe pa arcursul luc crarilor. Cu etc c. reu de observat.50 e 00-10. co Po opulatia d Romania: Specie cu o dist din tributie glo obala imensa. a tuat intre 60-120.  Starc pit – Ixobr tic brychus min nutus Star rcul pitic apare p primavara. pas sarea se leagana od data cu carea stuf fului. cuibari intr-o z ind zona de ap proximativ 10 milioane de km2. fiind cel prezentant al starc cilor. Dato orita traiului perman nent in stuf este misc foar rar vazu de catre om. com mplet vertic cala.000 de perec este 6 0 chi im mportant pe plan glob Popula din Ro e bal. cu un nivel scaz de apa si cu tufis n zut a suri/copaci de salcii s arin sau Ocazional ocupa si tufarisuri dense de pe marg e ginea rauri ilor sau la acurilor. cu cioc cul in sus fiind gr s. in cu nsecte.

reptile. stufarisurile dense. In repaus sta nemiscat. pasari. nu vor afecta aceste ba impact amenaja  Buhai de balta – Botaurus s e stellaris Bu uhaiul de balta are penajul ruginiu ga albui cu p pete de c culoare inc chisa. de multe ori asocia cu alte s te va e at specii de st tarci. ator unui fir de trestie e. In caz de pe ericol adop o pozit rigida. ca la specii de star mici. Di istributie: Este prez : zent in apr ropierea ba altilor si raurilor de s in habit ses tate cu stu ufarisuri int tinse (pest 20 de hectare). isi t tine gatul tras pe sp pate. Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Starcu pitic cuibareste in situl „Con ul nfluenta Olt-Dunare” in stufaris surile de pe margine baltilor. Populatia din Rom an .500 0-2. etc. bine a ile rci scuns in st tufaris. de Po opulatia d Romania: Specie cu o dist din tributie glo obala imensa. P Populatia d Europa fiind situa intre 34-54. In zbor. popula atie care n este nu im mportant pe plan natio e onal. cu uibaresc intre 40-50 de perechi in situl Valea Olt tului inferior. 76 . amfib bieni. Prefera s .000 de ex xemplare. Se hraneste cu pesti. I migratie apare si in zone siv In e cu stufaris u u unde nu c cuibareste.000 de perechi e din a at e este impor rtant pe pla global. cu o pop ne pulatie glob bala situata intre 110 a 0. avand cap si gatu perfect pta tie pul ul as rid dicat in sus asemana s.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pe baza doc cumentatie de dese ei emnare a sitului. iar b bataile de aripi sunt ra apide si re egulate. . cu un nivel scazut de apa e (aprox. a mania cu cei 1. Picioarele si ide entificare l labele sunt verzi-alb bastrui. In cazul in care lucr ea n rarile de in ndiguire u a alti tul arilor va fi practic nesemnificativ.000-340. 30cm cu fluctuatii redus in nivelu apei. Cuiba areste in perechi izo p olate in stu insa in zone fav uf. Ha abitat: Pre efera apro oape exclus zonele intinse de stufaris. si c un mixt de zone c stuf nou si stuf m) se ul cu t cu u scat. C te h Cuibareste in numar mare in D Delta Dunar si in habitatele rii propice in zo onele umed de ses. inse u ecte.000 de perechi nu este foarte d se emnificativa pe plan E a European ( (insa este probabil su ubapreciat) si este co ) oncentrat i Delta in Du unarii. cuibari intr-o z ind zona de ap proximativ 10 milioan de km2. n vorabile oc cazional fo ormeaza us co olonii razlet de catev perechi.

De c cele mai m multe ori il i intalnim pe terenuri agricole si pasuni.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pe baza doc cumentatie de dese ei emnare a sitului. tie nu im mportanta p plan na pe ational (sub 1% a po b opulatiei Ro omane) din punct de vedere n e numeric ins reprezin o populatie impor sa nta rtanta la m marginea di istributiei. pe islazuri pasuni e i. Ef fectul an nticipat al activita a atilor pro opuse: A Activitatile prevazute nu vor afecta e ha abitatele iernare a bu uhaiului de balta . Pop pulatiile din sudul nt rcetate.impact nesem mnificativ. Di istributie: Cuibarest in afara curburii c : te a carpatilor.  Pasarea ogorului – Burhinu oedicnem a i us emus Ha abitat: Cu uibareste in regiuni deschise. fiind o specie su udica se presupune c populati cea mai insemnata se gases in Dob ca ia a ste brogea. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: In situl Olt e sc Confluenta O Dunare cuibares 4-10 pe erechi. sun putin cer Po opulatia d Roma din ania: : Pop pulatia din Romania este estim mata in jur de 3000 p perechi. tia a. cu ve egetatie na aturala. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un efect nega asupra ativ a ac cestei speci . iar i situl Vale Oltului inferior int 30-60 d perechi. in s special pas suni. iar in Europa se afla la 39 000 – 60000 pe r a erechi cu u trend po un opulational puternic negativ de perechi c e cuibaritoare dar foar probabil acest num este rezultatul u e. ier rneaza pe este 6 exe emplare in situl Va alea Oltului inferior populat care n este r. Olteniei.impact nesemnifica ii n ativ. De ensitatea speciei: a aproximati 2 perech pe km2 u iv hi unde isi ga aseste habitat propice e. un cuibar e nde reste pe so ol. 77 . la noi in ta ara. in ea tre de Ha abitatul preferat in zona potentia afectat al ta: Teren nuri agrico ole. rte mar r unei suprae evaluari se emnificative anterioar Populat din tara este aparent stabila e re. eventual cu copaci iz u zolati si tuf fisuri. islazu sau tere uri enuri cu ve egetatie ste epica (habi itat primord dial).

arin) uneori cu alti starci Se hrane ). in salcii sau stufaris u cuiburi. pe copaci (sa Di istributie: Este pre : ezent in apropierea baltilor. uri. Po opulatia d Roma din ania: In E Europa cui ibareste in numar relativ mic (60. Vaneaza si pe penajul u intuneric si in amurg. te ar ativ a lungul Dun l narii si in Delta Dunar D rii. De multe o este a ori prezent si in apropiere apelor in n ea ncet curga atoare (rau canale) Cuibares in colon mici. stu ufarisuri si salcii. Ef fectul an nticipat al activita a atilor pro opuse: A Activitatile prevazute nu vor afecta e pe erechile cui ibaritoare a starcului de noapte din SPA c e colonia fiin localizat pe insula de pe nd ta a Du unare – impact estim a implementarii planului. de multe o si in ai e ori ve ecinatatea unor zone umede art tificiale (ex elestee). und isi insta de aleaza colo oniile de Cuibareste in colonii s simple sau mixte.500 0-10.000 pe erechi). C vechi. raurilor ma mari. C de Coloritul corpului este cenu usiu. u i. Puii se se u Schimbar catara pe crengi in e nainte de a deveni capabili d zbor. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Popula cuibari atia itoare din situl Conflu s uenta Olt-D Dunare. clocitul este . Puii au d uniform caf feniu. cu p pete marun albicioa nte ase. rea sotilor la clocit s face cu un ritual deosebit. este cu pes mici. Cuibul cuprinde 3— oua ve —5 erzi-albastr rui.000 de perech este im hi mportant p plan pe eu uropean. a de asigurat de ambii parteneri. incubatia dureaza 21—22 d zile. Po opulatia ro omana cu cei 8. bros scute. 78 .000-1 n 120. . ins sti secte. Ha abitat: Pre efera regiu unile cu m mlastini si b balti de apa dulce sau sarata. ne mat esemnificat tiv. Cuibarest in numa semnifica dex. es ste de apr roximativ 12-20 de perechi c ceea ce e este important in s special din cauza n dim minuarii ala armante a populatiilo satelit din afara De or eltei Dunar rii. ste nii e alcie.Nycticora nycticora e ax rax STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Starcul d noapte este o s de specie acva atica care se intaln e neste in tinuturi cu balti. crest tetul si sp patele fiind negre.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Starc de noapte . ).

da in stufa sunt si cativa cop aca aris paci (salcie arin). in prezen cuibares 900n nt sc 10 de pere 000 echi.Egr gretta alba STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Are aproximativ aceleasi dimensiuni cu ale starc a c cului cenus dar siu. Ha abitat: Cu uibareste d destul de rar in colo in stuf onii farisurile in ntinse si in ntacte. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Terenurile agricole respectiv zo onele ume ede din ap propierea a apelor stata atoare din situl Valea Oltului In a nferior sun zone de hranire in timpul nt n mi igratiei si a iernarii pe entru 200 de egrete mari. In perioada de i 0 iarna insa numarul acestora in realitate e este mult m mare. baza c ciocului est galbena si varful n te negru. Indivizii clocitori a degetele de culoar inchisa.00 perechi) dar in e 00 ) cre estere mas siva. pene ornamenta pe cap. tanta. plet ficare alb. e. de la dist are a. Din cauza lipsei stufarisurilor n ma si nede ari eranjate. Deseori si pe sistem de elest mari. P me tee Prefera. Numa arul egrete elor mari c creste si in Romania. mai Ef fectul ant ticipat al activitat l tilor prop puse: Po opulatiile d Egreta mare nu vor fi de u afe ectate de i investitia p preconizata . iar tibia m i au e re marogalbuie sau rosiat tica. ciocul es galben.impact n a nesemnific cativ. picio oarele par negre.000-24.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Egreta m mare . ter renurile ag gricole inve ecinate marilor corpuri de apa. 79 . pe malurile raurilor sau pe c tin . Di istributie: Cuibares in num mare i Delta D : ste mar in Dunarii. iar in re estul anului. Pasarile im ste mature au tibia de culoa inchisa astfel ca. ale are in p Portiune golasa din jurul oc ea d chilor este verde-alba astru. cu scapula alungit si nu are te penajul este comp identif penajul nup ptial. In af fara perioa adei de inm multire poa fi intalnit pe lacu ate urile mari cu apa put adanca. In perioada cuibaritu ului. de eltele si lag gunele din sud-estul Europei. situl a fost des smnat pent o populatie de tru 50 ex. mla astinile. nu prea c cuibareste in alte re egiuni ai t tarii. Po opulatia d Romania: Populatia europ din peana este mica (11.

zona obra ful azului. spre deosebire de s s starci. a su uferit o diminuare m majora in perioada 1 1970 – 19 990. es stimata intr re2500 – 3000 de pe 3 erechi. In zbor. ulterio populat fiind or. mlastinoas aflate in apropierea coloniei de cuibarit se d t. Po opulatie: In Romani cuibaresc in preze intre 90 – 1300 de perechi (conform AIA). populat cunoast un cont 00. In Eu uropa.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Lopatar – Platalea leucorodia a ia STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Lo opatarul ar penajul alb. tia te tinuu decli fiind in. a oc chilor si ba arbia fiind lipsite de p puf. a unt avand varf matasos si de culoare alba. de enumirea p populara a speciei. La adulti pic e cioarele sun lungi si negre. Impact un efectiv c ne esemnificat tiv. In p perioada 19 990 – 200 in Rusia. intins cu stufa compact. Ju nt uvenilii au v varfurile aripilor neg gre. Di istributie: Populatia europea : a ana este e estimata intre 8900 si 15000 de pere 0 0 echi. e undabila a Dunarii in situl „Conf fluenta Olt – Dunare ca si loc de hranire iar in situl Valea Oltului este rara cu t e” e. in locuri m pe . Ciocul est roz. Ha abitat: Pre efera lacur si baltile putin adanci. tia sta abila. ent 00 Re elevanta s siturilor p pentru sp pecie: Apare in pasaj foloseste lunca inu j. ia. te itia rt. clampane e ste ar. de culoare a e alb-crem. cioc lat si f re cul foarte lung latit la capat – de unde provine g. In pe enajul nupt prezint un mot lung de pe pe cea si un „colan” de pene galbenauriu tial ta ene afa pe piept. de culoare carnii. Puii su acoperiti cu puf. n cuibaritor (intr-o colonie mixta de starc de apo a ci) oximativ 3 perechi. 80 . este. de culoare ga alben-pal. Picio te oarele si la abele. Inaint de apari penelor apare si un rand de puf scur gros. De obicei es tacut da uneori. Se hran rile se aris neste in ap cu adancime mica. s spre gri. tine gatul int e tins.

datorita mai ales desecarii ex . m xcesive a z zonelor um mede in multe parti a tarii ale opulatia a s suferit o diminuarea accentuata a. case. cla pomi. ulatii mai insemnate are in partea de ve a tarii (jud. 5500 perechi in tara. Pasar tinere au ciocul negru in primele sap rile p ptamani. d t -se de co onsiderăm că proiectul va avea un impac nesemnificativ. t 0 n In Romania. Es o pasa de balta de talie mare. d.în ariile vizate d plan. In ultimel 4 decenii au incep sa-si co aie. iar co oada este relativ sc curta si alb Degete picioarelor sunt ba. Tim etc. Ciocul si p e nt predominant alb. e pa asune. c penaj ste are cu t e emigelor primare si secundare care sun negre. ele pic leg gate printr membr r-o rana. cosuri. insa sexele nu se pot dife s erentia pe ter ren. Masculul este de obicei mai mare si mai gr e i e reu.pe s ate sura.) respectiv in sud-est Transilv mis. care traieste aproape e in exclusivitate in apropierea o omului. Nu e exista dimorfism sex xual in penaj. Br rasov. in lui r flă nte zo localitatilor Giuvarasti si Lun ona nca. Di istributie: Este rasp : pandita in toata tara dar popu a. tul vaniei (jud Sibiu. po Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pop pulatia din situl Valea Oltului Inferior (70-82 n pe erechi) este unul sem e mnificativ pe plan regi e ional. Satu est u-mare. Po opulatia d Roman din nia: Confo orm ultimului recensa amant sunt cca. le put onstruiasca cuibul a pe stalpi de joasa tensiune. cu exceptia re cioarele lungi sunt r rosii. c culoarea ac cestuia se schimba tre eptat in ros pana in iarna. ruine sau pe stanci. ţin a ct nând cont că cea ma mare ai po opulaţie din situl Natu 2000 V n ura Valea Oltul Inferior SPA se af în amon pe râul Olt. Harg ghita). su Ha abitat: Cu uibareste a aproape in exclusivita in zone antropizate . Ef fectul ant ticipat al a activitatil propus Deşi barza alba e lor se: este o pasă care fo ăre oloseşte zo onele agricole în mod frecvent şi a fost observată hranindu. Supravietu e t uirea pe t termen lu ung a spe eciei depin nde de me entinerea in stare cat mai nat turala a lo ocurilor de hranit pr e referate de berze – fanete. zone umede in apropiere locurilor de cuibar e n ea r rit. femel si masc la culul sunt ide entice.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Barza al lba – Cicon ciconia onia a STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ba arza alba e este singur specie d pasare d talie ma din Ro ra de de are omania. 81 .

poate fi intal r l lnita pe lac curi natura sau art ale tificiale put deranja aflate in stare se tin ate emi-natura in num mai ala. Nu se intreva efecte n u ad negative as supra aces specii . mar ma in Delt Dunarii. e 82 .impact ne stei esemnificativ. Nu a m vizibil intre mascul s femela. flu uviale. iar obicei mai m mare ca si masculul. de eseori se hraneste pe terenuri a e arabile. iar exemplarele tin nere au o culoare de gri cen d nusiu. Pe u e entru iernat prefera h t habitatele u umede. Desi acest numar ui t es relativ m este im ste mic. insa in tara no oastra este in declin. iar hra consta. femela este deo Ha abitat: Cu uibareste in extremit tatea nordica a Euro opei.F Ferestrasi m si Fer mari restrasi mic iarna pe Olt ci. are ta Po opulatia d Roma din ania: Efec ctivul popu ulatiei care ierneaza la noi est apreciat intre e te ta 20 000 – 4500 de indiv 0 viduali. pul ei ste e e.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Lebada de iarna – Cygnus c cygnus STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA specie de talia aproape cea m mare dintre speciile e Este s de le ebede de la noi. mportant. f fiindca pop pulatia mon ndiala este in declin. Pref fera lacurile inconju urate cu st sau pa tuf adure. Ad dultii sunt uniform albe. estuar In timp migratie urmares coastele maritime retele re. in resturi vegetale si mai cu seama in graul de t ana toamna. in tundra pe la acuri cu ve egetatie ac cvatica den nsa si mla astini. lagu une. e Ef fectul ant ticipat al activitatilor propuse: In timpul ierni Lebada de iarna prefera ii. sau retele de lacuri. Di istributie: In Romania este o : oaspete destul de rar in timpul iernii. Pop pulatia car ierneaza in Europ este sta re a pa abila.  Ferestra mic – Mergus albe as M bellus Foto . lac curile intinse. e si exista dimorfism sexual v insa fiecare ex xemplar are desen unic pe cioc. dar poate r cu uibari si pe rauri. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: 240-3 indivizi folosesc a 310 acest sit ca loc de od a dihna in tim mpul migra atiei si in timpul iernii in special in situl Va l alea Oltulu Inferior.

In numar mai mare ierneaza pe Dunare si Olt. Poate fi intalnita oriunde in tara pe elestee sau rauri. rosu . de la cioc la ochi.impact nesemnificativ. Efectul anticipat al activitatilor propuse: Investitia nu va afecta ferestrasul mic din sit. langa ape mici si mijlocii statatoare sau lin curgatoare. Ciocul este putin latit. prefera apa dulce. Zborul este rapid si agil.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Este cel mai mic dintre ferestrasi. La masculul predomina culoarea alba. pe ceafa. Habitat: Cuibareste in taigaua nordica in paduri batrane si nederanjate in scorburi de copaci. Picioarele si ciocul sunt negricioase.maroniu. Ierneaza pe rauri si lacuri. Aceasta populatie este foarte importanta. Populatia din Romania: La noi ierneaza aproximativ 1400-2600 de exemplare. fiindca in majoritatea tarilor europene ierneaza efective mult mai mici. cu varful incovoiat si prezinta margini zimtate. ocazional in golfuri. Pescuieste in zonele mai putin adanci. dar prezinta o pata neagra in zona oculara. Distributie: In Romania este oaspete de iarna rara cu o distributie relativ uniforma. lacuri. Relevanta sitului pentru specie: Habitatele cu luciu de apa deschis din acest sit sunt folosite de specie ca loc de odihna si de hranit in timpul migratiei respectiv in timpul iernii cu un efectiv de pana la 2000 de exemplare in Valea Oltului Inferior. Iarna pe bazine de acumulare. pe aripi si pe spate. Pe cap are un mot alb marginit de pene negre. si populatia din Rusia este in declin puternic. Femelele si juvenilii se disting prin obrajii albi si crestetul capului inchis la culoare. 83 . dar poate fi intalnita si pe mare. aceasta populatie este in usoara crestere. Evita apele repezi. lungimea corpului ajunge la 40 cm. fiindca aceasta pasare in timpul migratiei si iernarii prefera suprafetele deschise de apa . de asemeni este marcat cu dungi negre caracteristice. Obrajii si gatul sun albe.

Di istributie: distributia speciei n este un : nu niforma. care este unul din princip palele loc de iern al erete vanat. Cunoscand fa e aptul ca ac ceste pasari rapitoar folosesc areale v re c vaste pentru hranire si ca pri impleme e in entarea pla anului vor fi ocupate suprafete foarte mic din habit ci tatul prefe erat pentru hranire a acestei u 84 . ona afica. exemplare/ 2 (Craig /km ghead & Craighead. care se s stei . Po opulatia d Roma din ania: Nu e exista informatii bine fundamen ntate cu pr rivire la efe ectivele care ierneaza in Roman a nia.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Erete va anat – Circ cyaneu cus us STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ha abitat: Sp pecia cuibareste in no ordul Europ fiind o pei. Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ popu ulatia cuiba aritoare a acestei spe ecii. dintr-o zo geogra ate din ca . 1956).3 e 50 . pr referand an numite zon traditionale de ne ier rnat. fiind o oaspete de iarna. in nu umar redu insa po us oate sa ap para in orice zona a tarii cu exceptia zonelor mu untoase inalte. Ie R erneaza in zone desc chise. D acest m curi nat ei Din motiv aceste date sun mult mai mari deca cele e nt at din tara noas n stra. prefe erand habit tate bogate in rozato oare ca tere enuri agric cole si pajis sti. De ensitatea speciei: T Terenul de hranit in timpul iern al unui e e nii exemplar variaza intr 16 si v re 25 hectare. ui Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: T Terenurile a arabile. Din p pacate nu s sunt date e exacte desp efectiv pre velor de ere vanat c ete care ier rneaza in R Romania. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Situl este intre primele 30 Arii de Protectie S P Speciala Av vifaunistica ca import a tanta pent efective de iern tru ele nare a aces specii. situeaza la pana la 40 de indiviz in situl V 0 zi Valea Oltulu Inferior. oaspete de iarna in Romania. Ace este da provin d Americ de Nord. pas sunile si ter renurile ag gricole cu zone cu veg z getatie nat turala sunt locuri bun de hran pentru e t ne nit eretele va anat. medianul fiind 3.

s ipi un ng. P ul r ne Prefera zonele de si desert. este raspa andit in re egiunea mediteranea ana si zone mai ele calde ale Eurasiei cu climat temp perat. ct zat. elestee. Impac prognoz nesemnificativ. con nsideram c impactul asupra po ca l opulatiei ac cestei spec va fi unu nesemni cii ul ificativ. in realitate a re” e aceasta cu uibareste in sit. ele rate sunt lagunele. dar tolera bin vantul puternic. ap pare in situ Confluen Olt cu 10 indivizi in pasaj. bo ogate in se apele p ne evertebrate Habitate prefer e. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Conf form documentatiei de desmn nare a SPA A-urilor. mlastinile delte. nici ac ceasta specie nu a av loc prie vut elnic de cu uibarit in ac ceasta ultima locatie Avand in vedere im e. adap ptat pentru vanarea animalelor mici ascunse in m si sub u mal asc pie etre. pr care rin me eandrul ve echi al Oltului va fi pastrat precum si masurile de reduc cere a imp pactului propuse.  Picioron . dar poate fi intalnit si in zone cu v vegetatie de stepa vita climatu rece si ploios. d nul datorita niv velului cres scut al Oltu ului. 85 . estuare. Prezinta u cioc lun drept. Se hr raneste cu nevertebr u rate mici. Bune zbur ratoare pe distante e scu urte. de orez) e ate etc.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA sp pecii (pajist intinse). Conform observatiilor noastre in unii ul nta i e an cuibarest cu efect ni te tive de pes 200 de perechi in Valea Oltu Inferio ste ului or. rte r s Penajul este alb cu ari negre. rosii inchis sau roz. ara Po opulatia d Roma din ania: In t tara noast cuibare aproxim tra esc mativ 400 0-600 de p perechi.Himan ng ntopus him mantopus Se recunoast repede dupa picio e te oarele foar lungi. ac cest efectiv este in crestere uso v oara. putin adanci statatoa sau lin curgatoare cu prod are n ductivitate mare. In an 2010. Cuibu si perechi clocitoare au fos observat in extre n uri st te emitatea ve estica a sit tului precum si pe pru undisurile de pe malu Oltului c un efect de pana la 10 pere ul cu tiv a echi. n mplementa area Alternativei I. Ef fectul ant ticipat al activitat l tilor prop puse: Des specia apare in documentatie de si de esemnare a sitului „C Confluenta Olt-Dunar ca si o specie de pasaj. Ev es. populati cea ma mare ia ai cu uibareste in Delta Dun n narii. Di istributie: Specia s concent : se treaza in parte sud dica a tarii. dar e este prezen si in vale Dunarii si pe elest nt ea teele mai m din mari Ta Romaneasca. prognozam ca nu se vor prod ti m e duce schim mbari ale po opulatiei d erete de va anat. Ha abitat: Pr refera climatul cald. ter renuri iriga (de ex. e e. subtire si cutit.

Ii pla ace climat contine tul ental foarte cald si u e uscat. in la agune si pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). in confor observa nsa rm atiilor noas stre acest numar oate sa ajunga pana la 200 de p perechi. Pic e cioarele alb bastruie si ciocul inc covoiat in s sunt caracteristic si fac specia inconfundabila cu alti sus ce a reprezentant din fauna tarii. D e Desi situl „ „Confluenta Olt-Duna a are” nu es desmnat pentru specie. eram ca im mpactul as supra popu ulatiei acest specii v fi nesem tei va mnificativ. dar in numar mic cuibar n m reste si in zonele um mede aflate in apropierea Duna e arii.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Ciocanto – Recu ors urvirostra a avocetta STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ar un color predomi re rit inant alb c crestet. este prezent si la altitu e udini mai m mari. de a. pop pulatia este stabila. ul tre Av vand in ve edere imple ementarea Alternativ I. Ro Di istributie: In Roma : ania ciocan ntorsul cuib bareste in numar mai mare D Delta Duna si in arii lag gunele. Fem ti a mela nu po oate fi deos sebita de m mascul Ha abitat: Cu uibareste in colonii de n estul de mari. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. cioc si anu cu umite pene din aripa negre. Po opulatia d Roma din ania: Popu ulatia europ peana este mica (sub 57000 d perechi) dar in e de ) us soara crestere. dar cuibarest si in zo r te one de coa asta cu climatul ocea anic. Daca conditiile sunt adec a e cvate. prin care mea a vei andrul vech al Oltului va fi hi pa astrat prec cum si ma asurile de reducere a impactului propus conside se. lac curile de s saratura d Dobrog din gea. ste ebuie men ntionat ca acesta cui ibareste oc cazional pe prundisu format pe cursul Oltului. in golf furile marin putin ad ne danci. In Romania cuib baresc 300-500 de pe erechi. e Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Conform docume entatiei de desemnare cuibares pana e sc la 10 perech in Valea Oltului I hi a Inferior. u e n unde prefera bancurile de nisip sau de pi p ietris. In omania cuibareste pe elestee putin adanc cu vegeta natura lacuri d saratura e ci atie ala. po Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit. 86 .

rele lungi g galben – ve erzui cu sp patele pata si cu spranceana vizibila.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Fluierar de mlast tina . de ta sp Ha abitat: Es o specie nordica d ste e destul de comuna in mlastini s cu rogoz de asemenea in c si z. Po opulatia d Roma din ania: Sunt putine d t date despre numarul fluierarilo de mlas or stina in pa asaj. colinare si de ses. pul gatului. Ma asculii. Di istributie: Nu este o specie cuibaritoar in Roma : re ania. poseda in perioada rutului u guler i jurul n a un in e dica in timp ritualului nuptial. dar in timpul migratiei p poate fi int talnit oriun pe tere nde enuri umed de. este f foarte greu estimarea marimii p u a populatiei c care migreaza deasup tarii no pra oastre. pr or recum si co oada alb v vargata. pa adurile ume de me ede esteacan di regiunile montane de pe taig De obicei. Re elevanta sitului p pentru specie: Hab bitatele de eschise si umede al acestui s sunt sit im mportante p pentru apro oximativ 50 00-1000 de fluierari de mlastina care se o e opresc aici pentru i a se hrani in timpul m n migratiei. ste stinile si ba altile cu ve egetatie scunda din z zonele mun ntoase. De ulte ibareste si pe pajisti umede in a apropierea lacurilor. Este numeros in pasaj pe malurile mlastinoase ale lacu e p urilor. intalnita si la noi.  Bataus . cuibar in e e ga. In z at zbor este ca aracteristic burta s dedesub ca si btul aripilo laba.Are un sunet caracteris cea ce poate fi e t stic e o cheie de determina usoara avand in vedere ca este o are a n pecie care se sperie d prezent omului. care p prezinta cel mai pu uternic dim morfism sex xual dinord dinul din ca face are parte. int Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ popu ulatia migr ratoare a s speciei in sit. ocaz zional in sto oluri de pa la 30-4 de exmp ana 40 plare. neavan efecte negative a nd asupra hab bitatelor preferate de specie . de regula de talie mai mare decat e e femelele. a mu ori cui 87 . I zona un In nde se pre econizeaza investitia specia nu a fost u talnita de n (de altf nici nu e noi fel este propic pentru a ce aceasta sp pecie).Philomac chus pugna ax Este o spe ecie de lim micola. in numar mai mare in tu e undra nord dica.Tring glareola nga a STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Este o spec cu coic relativ lun picioar cie c ng.im mpact nese emnificativ v. reste pe sm mocuri de r rogoz. pe care il rid Ha abitat: Es o specie comuna in Europa Cuibares in mlas ste a.

De ensitatea speciei: Nu putem estima o densitate reala insa in stoluril mixte cu specii m a le u de chirighite pe parcur e rsul migratiilor apare regulat si aceasta sp pecie. este in pa asaj in tara noastra in numar mare num in timp migratie Nu sun cunoscute date a mai pul ei. Acea asta specie nu cuibareste in Romania. Migr e reaza in nu umar mare si prin Delta Dunare si pe litor e ral. pas sunile ume ede Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit. Te echirghiol. Po opulatia d din Roma ania: Pop pulatia eur ropeana es estima la 200 ste ata 0.000 de pe erechi si su ufera un d declin pute ernic. ter renurile ag gricole. mai cu se . Po opulatia d Roma din ania: Popu ulatia ce tr raverseaza Romania poate fi e a estimata la 3000a 40 000 de ind divizi pe se ezon. eama pe m malul marii respectiv lacurile lag gunare.000-510. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: In timpul migr ratiei situl este vizita de apro at oximativ 10 000-1200 e exemplare din aceas specie.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Di istributie: In timpul migratiei poate fi in : l ntalnit pest tot in ta langa c te ara corpurile m mari mai de apa. insa numere insemnate (peste i 10 000) apar n numai in Dobrogea. te Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: A deschis Ape se. Pop pulatiile europene cu uibaritoare 12000-25 5000 cu un trend n foa arte pozitiv in ultimii ani. nt ex xacte. care se opresc pentru hranire la lacuri si pe sta . 88 . neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. Im mpact nese emnificativ. v Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Valea Oltului Inf ferior gazdu uieste 300-800 indivi antrizi o perioada d migratie iar Conflu p de e uenta Olt-D Dunare nu indeplinest pragul. Di istributie: In Roma : ania apare ca specie migrato e oare.  Pescarus mic – La arus minu utus Ha abitat: Es ste o spe ecie nordic care s ca strabate R Romania pe parcurs migrati p sul iilor de primavara – toamna.

 Chirighita neagra – Chlidon a nias niger ghita neag gra este c cea mai comuna sp c pecie din Chirig familia lui. In afara per n rioadei de cuibarit po oate fi intal de-a lu lnit ungul coast telor. Imp nesem pact mnificativ. Re elevanta s sitului pe entru spec cie:. Po opulatia d Romania: Popul din latia europ peana este de 83000 de perech si este in declin hi. pa da barire dete erminarea aceste specii po ei oate sa pre ezinte o di ificultate p pentru cei mai putin initiati in de ale ornit tologiei din cauza tudinii cu celalalte d doua speci de care poate fi ii similit distins observan numai u s nd unele difern foarte subtile. dar cuibareste in ta nu umar mic s in alte ha si abitate acv vatice adecvate bine c conservate de exem e. inclusiv Ro ea omania. Di istributie: Populatia din tara n : a noastra se concentreaza in Delt Dunarii. neafectand in mod direct sa indirect habitatele frecvent e d au t tate de ac cesta. dar ocazional este preze si la si e ent alt titudini ma mari. golfu urilor. In tara noas n stra cuibar resc aproximativ 120 00-2500 e de perechi. Primavara poat fi recunoscuta dup colorit a te pa inchis insa dup perioad de cuib s. Prefera apa curata dulce sa semi-s ai a au sarata cu o adanci ime de ap proximativ 1-2 m si cu vegetatie acvatica densa. plu e utitoare. mplu in vest tarii.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un efect nega asupra ativ a po opulatiei ac cestei spec deoarec prin imp cii. ce plementare planului si ulterior prin realizarea ea inv vestitiei se vor crea s spatii intins cu luciu de apa (la se acul de acu umulare). habitat pre h eferat de aceasta s e specie. Impa progno act ozat. raurilor si lacur rilor mai m mari. nesem mnificativ. In SP – ul „Co PA onfluenta O Olt-Dunare” apar efec ” ctive de pa la 100 indivizi in perioada d migratie ana de e Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit. n in majoritate tarilor. nte Ha abitat: Cu uibareste c colonial pe mlastini s lacuri de ses. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. tul sau pe dealu ungul Duna arii. 89 .

insa dup perioad de cuib orit pa da barire dete erminarea acestei sp pecii poate sa prezint o dificul te ltate pentr cei mai putin initia in de ale ornitologiei din ru ati cauza similit tudinii cu c celalalte do specii de care po oua oate fi dist tins observ vand numa unele ai fernte foar subtile. Po opulatia d Romania: Popul din latia europ peana este de peste 80000 de perechi. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: In SPA – ul „Confluenta O A Olt-Dunare” apar efec ” ctive de pa la 150 indivizi in perioada d migratie ana de e. inclu usiv Roman In tara noastra cuibaresc a nia. raurilor si lacur rilor mai m mari. Impa nesemn act nificativ. ac 90 . tul sau pe dealu ungul Duna arii. golfu urilor. dar ocazional este preze si la si e ent alt titudini ma mari. Pr rimavara p poate fi rec cunoscuta dupa colo inchis. rte dif Ha abitat: Cu uibareste c colonial pe mlastini s lacuri de ses. mplu in vest tarii. neafectand in mod direct sa indirect habitatele frecvent e d au t tate de cesta. a c aproximativ 1000v 25 de pere 500 echi. In afara per n rioadei de cuibarit po oate fi intal de-a lu lnit ungul coast telor. Prefera apa curata dulce sa semi-s ai a au sarata cu o adanci ime de ap proximativ 1-2 m si cu vegetatie acvatica densa. Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA  Chirighita cu obra albi – Chlidonias hybridus aji s Chirig ghita cu ob braji albi e este specie o comun din fam e na milia lui. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. si este in 8 de eclin in maj joritatea ta arilor. Di istributie: Populatia din tara n : a noastra se concentreaza in Delt Dunarii. plu e utitoare. dar cuibareste in ta nu umar mic s in alte ha si abitate acv vatice adecvate bine c conservate de exem e.

In R R Romania su estimat aproxima 400 de perechi c unt te ativ e clocitoare in lunca Du unarii si in Dobrogea. Re elevanta sitului p pentru spe ecie: Pop pulatiile cu uibaritoare in situl „ „Confluenta Olt – a Du unare” ajung la 4-6 perechi iar populatia care apa in pasa a fost es a are aj stimata la 70-140 ind divizi. po opulatia clo ocitoare es estimata la apro ste oximativ 35 5. po de oate realiza plonjari bruste. c ciocul negru si picioar u rele galben Coada este scurta si adanc scobita ne. Ha abitat: Pr refera tarm murile apel dulci s lor sau sarate. ui. Pic cioarele de tip palm sunt ga e mat albene. Ca alota capul este ne lui eagra. 91 . cu ei pa astrarea ve echiului me eandru al raului Olt in aval de b n baraj. p pana in su udul si sud – estul A d Asiei. pr recum si in apropiere marii.000 de p perechi. raurilor. a la mijloc. pret-pret”. insa in a 2009 s 2010. din reg giunea palearctica. In R Romania es raspan ste ndita in sp pecial in Dobrogea. ag a gitate in uccesiune r rapida. au cuibarit 1 respect 60 de p u 140 tiv perechi. ra. sunt sanse ca aceasta sp t pecie sa rea apara in ef fective mai mari si im mpactul sa fie nesimn nificativ. care a aparu in urma scaderii niv ut veluilui. une lacuri a fost partial golite iar pe pru ele au undisul. Zb borul este rapid cu b batai iuti d aripi. Po opulatia d Roma din ania: In E Europa. prezenta in a apropierea lacurilor. cu ocazia itul e u anii si u un lucrari de intretin nor nere a bar rajelor. Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Prin a adoptarea Alternative I a Planului. e n. Uc i craina si Rusia. su as scutite si as spre: „cri-ic „chiri-chiri” sau „p c”. Spania. cu efective fo oarte mari in Italia.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Chira mica – Stern albifron rna ns STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Este c cea mai m mica dintre toate spe e eciile de c chire si isi pastreaza fruntea a a alba tot tim mpul anulu Ciocul este galben cu varful negru in timpul primaverii si la inceputul verii. pen najul fiind alb. J Juvenilii p prezinta pe ete intune ecate pe partea su uperioara a aripilor. i estul in Mu unteniei. Este o specie activa si z e zgomotoas ce emite o gama variata de sunete sa. n ea Di istributie: Arealul de raspand : d dire este discontinuu. cu pa artea supe erioara a aripilor c cenusie. . p precum si p valea Ol pe ltului. mlastini cu vegetatie palustr Este . In si „Valea Oltului de regula nu cuibareste.

Di istributie: Are o distributie r : relativ uniforma. Prefer mlastinile. lacurile. deci prognozam un impactul nesimnificativ. Concentratiile ce mai ma le intaln in Delt Dunarii. tia sta abila. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii ale c lun ncile raurilo mari. costale bog gate in pes stisori. propor respec dupa cu ctiv uloarea ros a ciocului. al coloritului alb al cor rpului si a aripelor. lagunele c ra . es i sau colonii m mici.S e Sterna hiru undo STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA a e te Cea mai comuna specie de chira de la noi. cu ei pa astrarea ve echiului me eandru al ra aului Olt in aval de b n baraj. insa este mai frecve ele ari nim ta enta pe m malurile rau urilor de 92 . In situl „V 00 Valea Oltului de regu nu cuib ula bareste. cu oc cazia unor lucrari de intretinere a baraj e jelor. or Po opulatia d Roma din ania: In R Romania cu uibaresc 5 5500-7500 de perech populat este hi. dupa forma corpu rtional mai mare. m  Pescarel albastru – Alcedo atthis u o Ha abitat: Cu uibareste in malurile i n inalte ale riurilor. unele lacuri au fost par rtial golite iar pe e prundisul. Poat fi recunoscuta in ului asema anatoare cu randunica dar zbor.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Chira de balta . ca a apa are arut in urm scader niveluilu au cuib ma rii ui. in perechi izolate ana e e. barit 400 respectiv 260 de erechi. sunt sanse ca p populatia a aceastei sp pecii sa crea asca. Re elevanta sitului p pentru spe ecie: Pop pulatiile cu uibaritoare in situl „ „Confluenta Olt – a Du unare” ajung la 10-2 perechi iar popula care a 20 atia apare in pa asaj a fost estimata la 200t 40 indivizi. pe Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Prin a adoptarea Alternative I a Planului. r Di istributie: Cuibarest frecvent pe malurile ririlor in afara etajului mont : te t n tan. sie Ha abitat: Pr refera o ga ama larga de habita de la r ate regiunile co ostale si la acuri continentale pa la cele semi-aride si tropice Cuibareste mai ale in zonele de ses. este prezent in toata tara in h t habitate ac cvatice nat turale si se emi-natura intinse. in in anii 2009 si 20 nsa 010.

Re elevanta sitului p pentru sp pecie: In situl Conf fluenta Olt – Dunare cuibare esc 4-6 pe erechi. Zborul ate ro . care A prevede pastrarea vechiului mea andru al Oltului. tec ctricele alar sunt alb re bastru stra alucitor. asemanator cu zborul a na agatului. Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: M Malurile abr rupte . Penajul es foarte variat. gatul s pieptul f si fiind dunga cu mar cenusiu. iar remigele mari sunt negre. J Juvenilii au un colorit mai sters si mai ma u t s aro. cotofana si stancuta. ancuta. Zb borul nuptial este for rmat din plonjari si inlinari a corpului intr-o p i ale parte si alta. Scoate au su unete asem manatoare c gaita. gatul si partial coada sun albastru deschis. decat sta ste pid e . cu 93 . iar seara albastru verzui. Po opulatia d Roman din nia: : Populatia din R Romania e este in jur de 4000 pe d erechi. pr recum si pe lunca Du e unarii ca sp pecie cuibaritoare. me ste de eoarece in bataia so oarelui par albastru intens u re u ultramarin. ea e diacente Oltului. nu anticip cie u pam un im mpact semn nificativ ina as supra popu ulatiei de pe escarel alb bastru. ciocul este pute ernic si are culoare a e albastra spre violet. Spatele nt es brun de ste eschis. De ensitatea speciei: In situl Co onfluenta Olt-Dunare gasim in partea in e n nferioara a sitului.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA se decat celor din zon dealurilo Pe Vale Oltului Inferior cuibareste pe raurile ad es na or. Cap este m pul mare. Po oate fi obs servata sta and pe sarmele de telegraf sa cioturi de copac. r t Co oada este de un alb bastru foar intens cu reflexe violet iar picioarele sunt de culoare rte e e ga albena. ap proape de D Dunare.  Dumbra aveanca – Coracias garrulus s s Este o pasare de marim medie. a Pa artea inferi ioara a co orpului. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Prin ad a lor se: doptarea Alternativei I a Planului. cap pul. aval de baraj. meandru c prezinta maluri ce a alte prefer rate de ac ceasta spec pentru cuibarit. cu corpul robust. es mai rap si cu batai mai viguroase din aripi.

nesem mnificativ. Ef fectul ant ticipat al activitatil propuse: Este fo a lor oarte putin probabil ca aceasta specie n a sa fie afecta de inve ata estitie. a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a p e pesticidelor. e Po opulatii semnificative pot cuib e barii si in paduri de lunca.000 ste e de perechi. P e Pasunile im mpadurite pot fii co onsiderate c habitat secundar pentru spe ca ecie. deo oarece hab bitatul pref ferat (padu batrane si rare cu arbori uri e u gaseste in zona Pla n anului. Dim 0 minuarea efectivelor se datoreaza si distru s ugerii habit tatelor. Di istributie: Specie cu o distrib : u butie larga in Roman in unele zone po nia.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ha abitat: Pr refera padurile batra ane si rare cu arbor scorburo din zon e ri osi nele de campie si lun nca. In R Romania su intre 46 si 6500 de perechi clocitoar unt 600 0 re Re elevanta sitului pe entru specie: In sit “Valea O tul Oltului Infe erior” cuib baresc 10 – 30 de pe erechi iar in situl “Con n nfluenta Olt – Dunare 16-20 de perechi e” De ensitatea p populatei: Pretutinde eni. e Re elevanta s sitului pe entru spec cie: In sit c cuibaresc 6 6-10 perec chi.000 – 60. C mai ma populat clocitoa este pr Cea are tie are rezenta in Rusia si Tu urcia. vul timate la 50. nu se reg umbravean nca. hiar Po opulatia d Romania: populatia din R din Romania es apreciat a fi intre 45.000 – 110. m e ecari de ter ren. fiind pre .000 perechi clo ocitoare. 94 . ezent in special in paduri dominate de fag sau stejar. Imp pact progn nozat asup popula pra atiei de scorburosi). oate fii con nsiderat ch comuna. Populeaza si malu si urile lutoas precum si zonele cu alune se. clocest intr-un numar foa te arte mic. du  Ghionoa sura – Picus can aie nus Ha abitat: sp pecia este considerat ca una specializat pe padurile de fo ta ta oioase din regiuni co olinare si m muntoase. a aproximativ 2 – 3 v pe erechi la 10 km2. dar s din livezi. Di istributie: In Europ efectiv clocitor este est : pa.

hab bitate cu tu si arbo mai grot care+si p ufe ori ti permit con nstruirea cu uibului. Altitudinile la care cuibareste u re n us su unt si ei d determinat de prez te zenta habi itatelor cu stejar sau gorun. fiind locali izate in principal la c 200 – 600 m. dar si la inaltim mai joase in Dobr cc. Po opulatia d Romania: 20. 6 mi rogea si pe Campia d Vest. este foarte probabil ca popula ciocani atia itoarei de s stejar a fos in regre numeric in ultimele decenii.mod ne -un efavorabil.  Ciocanit toare de stejar .). In ultimele decenii res stituirile de paduri in Transilva e ania.00 – 24. Fiind spe st es c ecialist si preferand c p copaci batr rane cu cre engi moar rte. 95 . e de Di istributie: In Roma : ania cele mai semnificative populatii cu uibaritoare pot fii ga asite in zo onele colinare de pe podisul T e Transilvaniei respect in goru tiv unetele din Dobroge dar ea. k 1 Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un impact semnificativ asupra ac cestei speci ii. 1980).5-2 km2 (Glutz & Bauer.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: D Desi prefera padurile inchise si m a mai ba atrane de f si stejar. tatele subo optimale (in cazul ostru din lipsa padurilor intinse inchise s lipsa arb e. sp pecia apare in majorit e tatea zonelor unde habitatele d descrise sunt bine rep prezentate.De s Dendrocopo medius os Ha abitat: Este un adev varat speci ialist. pa arcuri sau p pasuni imp padurite cu exemplar batrane de stejar sau gorun (Quesrcu sp. De ensitatea speciei p baza li pe iteraturii: In padurile ideale p : pentru ghio onoaia sura poate a sa atinga de ensitati de 10 perech hi/km2 (Glutz. si ex xploatarile necontrola de mu ate ulte ori ileg gale au afe ectat popu ulatiile intr.00 perechi. 1962) In habit ). fiind atasat de paduri. ocaziona poate sa cuibareas si in ter fag al a sca renuri agricole cu veg getatie na aturala. Desi nu c din 00 00 cunoastem date cu privire la po opulatiile is storice din Romania. nu es ste deloc favorizat de silvicu ultura mod derna. si borilor mai in varsta) un teritor este ) riu no ap proximativ de 1.

ca locul favorit de cuiba sunt l arit plo de pe marginea drumurilo pe care le intalnim peste to in tara. Popula ul atia este to otusi important in str ructura me etapopulati ionala a po opulatiei na ationale. Fav vorizeaza z zonele cald de ses. Po opulatia d Roman din nia: : Populatia din R Romania e este estima intre 36 ata 64000 . gr n cu e e rupuri de c copaci). Niciunde n este opii or.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Situl nu prezint o impor ta rtanta spor rita pentru specie u nu umarul per rechilor cuibaritoare fiind destu de redusa. e. cui ibareste ex xclusiv in habitate un se gas h nde sesc stejar batrani. unde cuibares in grupu mici de copaci. Ha abitatul p preferat in zona po n otential a afectata: Ciocanitoa area de ste ejar este o specie foa arte specia alizata. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un impact semnificativ asupra ac cestei speci ii.4 pe erechi/km2 (Robles & Olea.  Sfrancio cu frun oc ntea neagra – Laniu minor us Ha abitat: Cu uibareste in regiuni deschise cu copaci izo n olati si tufis suri. rte mar r unei suprae evaluari se emnificative Populatia din tara este apare stabila. sistemele nu tocmai ideale densitatea es mai ste mi ica. dar este ma frecvent in Tara R ai t Romaneasc si Dobro ca ogea. e m ot nu ab bundent.857000 de perechi c e cuibaritoare dar foar probabil acest num este rezultatul u e. 2007 In ecos e 7). fiindca prefera zonele a de ses mai c e calde.2 e pe erechi/km2 (Robles et al. Di istributie: Se distrib : buie uniform in tara d datorita faptului.. ha abitate cu t tufe si arbo tineri da gasest cativa st ori aca te tejari batra ani. 200 03). Deseori ri cu uibareste in terenuri agricole c zone de vegetatie naturala (livezi. a ent 96 . de. dar si aceasta densitate a fost masu d urata in pa aduri. 2. De ensitatea speciei: In habitate optime ( e (padure de stejar) de e ensitatea m medie este de 5. De multe ste uri e e ori il intalnim in copacii de pe ma m arginea sos selelor. De ce mai multe ori il ele int talnim pe t terenuri ag gricole si pa asuni.

Dintre acestea. enumeram in continuare pe cele mai reprezentative: CODSPEC 20 30 40 70 90 ORDO GAVIIDAE GAVIIDAE GAVIIDAE PODICIPEDIDAE PODICIPEDIDAE NUME Gavia stellata Gavia arctica Gavia immer Tachybaptus ruficollis Podiceps cristatus Podiceps grisegena Podiceps auritus Podiceps nigricollis Phalacrocorax carbo Pelecanus onocrotalus Pelecanus crispus Ixobrychus minutus NUME R Cufundar mic Cufundar polar Cufundar mare Corcodel mic Corcodel mare Corcodel cu gat rosu Corcodel de iarna Corcodel cu gat negru Cormoran mare Pelican comun Pelican cret Starc pitic OI OI Er OV. Alte specii de pasari intalnite in zona Valea Oltului Inferior – Confluenta Olt . habitate cu tufe si arbori tineri. OI Er OV. OI TIP l l l WBD Bern II II ll ll lll 100 110 PODICIPEDIDAE PODICIPEDIDAE P Er l ll ll 120 720 880 890 980 PODICIPEDIDAE PHALACROCORACIDAE PELECANIDAE PELECANIDAE ARDEIDAE RI OV. In SPA-ul Piemontul Fagaras Sfranciocul cu fruntea neagra este o specie sporadica cu o populatie mica. Efectul anticipat al activitatilor propuse: Nu anticipam impact semnificativ asupra populatiei acestei specii.2. 2. 1970). OI OV. dar au fost observate cateva zeci de perechi.3. OI OV l l l ll lll II II II 97 . Densitatea speciei: 10 perechi/km2 in habitatele optime (Averin & Ganya.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Relevanta sitului pentru specie: Nu s-a facut o inventariere exacta a perechilor cuibaritoare din cele doua situri Natura 2000. in special in copacii de pe marginea drumurilor. Habitatul preferat in zona potential afectata: Terenuri agricole cu vegetatie naturala.1. dar si in plantatiile de plop si in grupuri mici de arbori. deoarece habitatul preferat de specie nu va fi notabil modificat.Dunare In afara de speciile de pasari enumerate in formularul standard al siturilor. in zona studiata pot fi observate multe alte specii de pasari.

OI Er Er l l l l l l II lll II II II lll II lll lll II ll 1790 1820 1840 1860 1890 1910 1940 ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Anas penelope Anas strepera Anas crecca Anas platyrhynchos Anas acuta Anas querquedula Anas clypeata OI OV P OI MP OI P OI OV P P. OI OV OI OI Er Er OI OI ll/lll III III l III lll II/2&III/2 III lll II/2 III lll lll 98 .ECO SIMPLEX NOVA 1190 1220 1240 1310 1360 1520 1530 1590 1610 1710 1730 ARDEIDAE ARDEIDAE ARDEIDAE CICONIIDAE THRESKIORNITHIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Egretta garzetta Ardea cinerea Ardea purpurea Ciconia nigra Plegadis falcinellus Cygnus olor Cygnus bewickii Anser albifrons Anser anser Tadorna ferruginea Tadorna tadorna STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Egreta mica Starc cenusiu Starc rosu Barza neagra Tiganus Lebada cucuiata Lebada mica Garlita mare Gasca de vara Califar rosu Califar alb Rata fluieratoare Rata pestrita Rata mica Rata mare Rata sulitar Rata caraitoare Rata lingurar Rata cu cap castaniu Rata cu ciuf Rata rosie Rata motata Rata cu cap negru Rata de gheturi Rata catifelata Rata sunatoare Ferestras motat OV OV RI P P P. OI II/1&III/2 ll lll III lll lll III III lll 1960 1960 2020 2030 2040 2120 2150 2180 2210 ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Aythya ferina Netta rufina Aythya nyroca Aythya fuligula Aythya marila Clangula hyemalis Melanitta fusca Bucephala clangula Mergus serrator MP P. Er MP OI OI P.

ECO SIMPLEX NOVA
2230 2310 2430 2600 2620 2630 2670 2690 ANATIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE Mergus merganser Pernis apivorus Haliaeetus albicilla Circus aeruginosus Circus macrourus Circus pygargus Accipiter gentilis Accipiter nisus Accipiter brevipes Buteo buteo Buteo rufinus Buteo lagopus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Ferestras mare Viespar Codalb Herete de stuf Herete alb Herete sur Uliu porumbar Uliu pasarar Uliu cu picioare scurte Sorecar comun Sorecar mare Sorecar incaltat Acvila tipatoare mica Acvila tipatoare mare Acvila de camp Uligan pescar Vanturel rosu Vanturel de seara Soim de iarna Soimul randunelelor Soim calator Potarniche Prepelita Fazan Carstel de balta Crestet pestrit OI OV OI OV RI P P S S OI lll II II II II II ll ll

l l l l l

2730 2870 2880 2900

ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE

OV MP P OI

l

II ll

l

II ll

2920

ACCIPITRIDAE

Aquila pomarina

OV

l

II

2930 2950 3010 3040 3070 3090

ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE PANDIONIDAE FALCONIDAE FALCONIDAE FALCONIDAE

Aquila clanga Aquila heliaca Pandion haliaetus Falco tinnunculus Falco vespertinus Falco columbarius

Er Er P MP P OI

l l l

II II II II II

l

II

3100 3200 3670 3700 3940 4070 4080

FALCONIDAE FALCONIDAE PHASIANEIDAE PHASIANEIDAE PHASIANEIDAE RALLIDAE RALLIDAE

Falco subbuteo Falco peregrinus Perdix perdix Coturnix coturnix Phasianus colchicus Rallus aquaticus Porzana porzana

OV Er S OV S MP P l l ll/lll

ll II III III lll III II 99

ECO SIMPLEX NOVA
4100 4240 4290 4500 4670 RALLIDAE RALLIDAE RALLIDAE HAEMATOPIDIDAE GLAREOLIDAE Porzana parva Gallinula chloropus Fulica atra Haematopus ostralegus Glareola pratincola Charadrius dubius Charadrius hiaticula Charadrius alexandrinus Pluvialis apricaria Pluvialis squatarola Vanellus vanellus Calidris minuta Calidris temminckii Calidris ferruginea Calidris alpina Philomachus pugnax Lymnocryptes minimus Gallinago gallinago Limosa limosa Numenius phaeopus Numenius arquata Tringa erythropus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Crestet cenusiu Gainusa de balta Lisita Scoicar Ciovlica ruginie Prundaras gulerat mic Prundaras gulerat mare Prundaras de saratura Ploier auriu Ploier argintiu Nagat Fugaci mic Fugaci pitic Fugaci roscat Fugaci de tarm Bataus Becatina mica Becatina comuna Sitar de mal Culic mic Culic mare Fluierar negru P OV, OI MP OV Er l II lll lll lll ll

4690

CHARADRIIDAE

OV

ll

4700

CHARADRIIDAE

P

ll

4770 4850 4860 4930 5010 5020 5090 5120 5170 5180 5190 5320 5380 5410 5450

CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE

Er Er Er OV P P P P P P P P P P P II/2 II/2 II/2 I & II/2 II/1&III/2 I&II/2&III/2

II III lll lll ll ll ll II III III lll III III III III

5460 5470

SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE

Tringa totanus Tringa stagnatilis

Fluierar cu picioare rosii Fluierar de lac

P P

II/2

III II

5480

SCOLOPACIDAE

Tringa nebularia

Fluierar cu picioare verzi

P

III 100

ECO SIMPLEX NOVA
5530 SCOLOPACIDAE Tringa ochropus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Fluierar de zavoi Fluierar de mlastina Fluierar de munte Pietrus Pescarus asiatic Pescarus cu capul negru Pescarus razator Pescarus sur Pescarus negricios Pescarus argintiu Pescarita razatoare Pescarita mare Chirighita cu obraji albi Chirighita cu aripi albe Porumbel de scorbura Porumbel gulerat Gugustiuc Turturica Cuc Cius Cucuvea Ciuf de padure Drepnea neagra Prigorie Pupaza Capintortura Ghionoaie verde P II

5540 5560 5610 5730

SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE LARIDAE

Tringa glareola Actitis hypoleucos Arenaria interpres Larus ichthyaetus Larus melanocephalus Larus ridibundus Larus canus Larus fuscus Larus cachinnans Gelochelidon nilotica Sterna caspia Chlidonias hybridus Chlidonias leucopterus

P P P Er

l

II ll ll lll

5750 5820 5900 5910 5920 6050 6060

LARIDAE LARIDAE LARIDAE LARIDAE LARIDAE STERNIDAE STERNIDAE

Er P OI OI S OV P

l

II lll

II/2 II/2

III

lll l l II II

6260

STERNIDAE

P

l

II

6280

STERNIDAE

P

ll

6680 6700 6840 6870 7240 7390 7570 7670 7950 8400 8460 8480 8560

COLUMBIDAE COLUMBIDAE COLUMBIDAE COLUMBIDAE CUCULIDAE STRIGIDAE STRIGIDAE STRIGIDAE APODIDAE MEROPIDAE UPUPIDAE PICIDAE PICIDAE

Columba oenas Coumba palumbus Streptopelia decaocto Streptopelia turtur Cuculus canorus Otus scops Athene noctua Asio otus Apus apus Merops apiaster Upupa epops Jynx torquilla Picus viridis

P P S OV OV OV S S OV P OV P S

II/2 ll/lll

III lll lll

II/2

III lll II II ll lll II ll II II

101

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 8760 PICIDAE Dendrocopos major Dendrocopos syriacus Dendrocopos minor Galerida cristata Alauda arvensis Riparia riparia Hirundo rustica Delichon urbica Anthus campestris Anthus trivialis Anthus pratensis Anthus cervinus Anthus spinoletta Motacilla flava flava Ciocanitoare pestrita mare Ciocanitoare de gradini Ciocanitoare mica Ciocarlan Ciocarlie de camp Lastun de mal Randunica Lastun de casa Fasa de camp Fasa de padure Fasa de lunca Fasa rosiatica Fasa de munte Codobatura galbena Codobatura cu cap galben Codobatura alba Ochiuboului Brumarita de padure Macaleandru Privighetoare roscata Codros de munte Maracinar mare Maracinar negru Pietrar sur Mierla Cocosar S ll 8780 8870 9720 9760 9810 9920 10010 10050 10090 10110 10120 10140 PICIDAE PICIDAE PASSERIFORMES/ ALAUDIDAE PASSERIFORMES/ ALAUDIDAE HIRUNDINIDAE HIRUNDINIDAE HIRUNDINIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE S S S MP OV OV OV OV P P P P l II ll III II/2 III II II ll l II ll II ll ll 10171 MOTACILLIDAE OV ll 10180 10200 10660 10840 10990 MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE TROGLODYTIDAE PRUNELLIDAE TURDIDAE Motacilla citreola Motacilla alba Troglodytes troglodytes Prunella modularis Erithacus rubecula Luscinia megarhynchos Phoenicurus ochruros Saxicola rubetra Saxicola torquata Oenanthe oenanthe Turdus merula Turdus pilaris Er OV OV P OV RI ll ll lll II II 11040 11210 11370 11390 11460 11870 11980 TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE OV OV OV OV OV MP MP OI II ll II II ll III III 102 II/2 II/2 .

ECO SIMPLEX NOVA 12000 12010 12020 12370 12380 TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE Turdus philomelos Turdus iliacus Turdus viscivorus Locustella fluviatilis Locustella luscinioides Acrocephalus melanopogon Acrocephalus shoenobaenus Acrocephalus palustris Acrocephalus scirpaceus Acrocephalus arundinaceus STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Sturz cantator Sturz de vii Sturz de vasc Grelusel de zavoi Grelusel de stuf Privighetoare de balta Lacar mic Lacar de mlastina Lacar de stuf Lacar mare Frunzarita galbena Silvie mica Silvie cu cap sur Silvie de zavoi Silvie cu cap negru Pitulice sfaraitoare Pitulice mica Pitulice fluieratoare Ausel cu cap galben Muscar sur Pitigoi de stuf Pitigoi codat Pitigoi sur Pitigoi de bradet Pitigoi albastru Pitigoi mare OV P P P OV II/2 II/2 II/2 III III III II II 12410 12430 12500 12510 12530 12590 12740 12750 12760 12770 SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE P OV OV OV OV OV OV OV OV OV l ll II II II ll II ll II II II Hippolais icterina Sylvia curruca Sylvia communis Sylvia borin Sylvia atricapilla Phylloscopus sibilatrix Phylloscopus collybita Phylloscopus trochilus 13080 13110 SYLVIIDAE SYLVIIDAE P P II ll 13120 SYLVIIDAE P ll 13140 13350 13640 14370 14400 14610 14620 14640 REGULIDAE MUSCICAPIDAE TIMALIIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE Regulus regulus Muscicapa striata Panurus biarmicus Aegithalos caudatus Parus palustris Parus ater Parus caeruleus Parus major OI OV Er S P P P S II II ll lll ll ll II ll 103 .

ECO SIMPLEX NOVA 14790 14860 STTIDAE CERTHIIDAE Sitta europaea Certhia familiaris Certhia brachydactyla Remiz pendulinus Oriolus oriolus Lanius collurio Garrulus glandarius Pica pica Corvus monedula Corvus frugilegus Corvus corone cornix Corvus corax Sturnus vulgaris Passer domesticus Passer hispaniolensis Passer montanus Fringilla coelebs Fringilla montifringilla Carduelis chloris Carduelis carduelis Carduelis spinus Carduelis cannabina Pyrrhula pyrrhula Coccothraustes coccothraustes Emberiza citrinella Emberiza cirlus Emberiza hortulana Emberiza schoeniclus Emberiza melanocephala STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Ticlean Cojoaica de padure Cojoaica cu degete scurte Boicus Grangur Sfrancioc rosiatic Gaita Cotofana Stancuta Cioara de semanatura Cioara griva Corb Graur Vrabie de casa Vrabie negricioasa Vrabie de camp Cinteza Cinteza de iarna Florinte Sticlete Scatiu Canepar Mugurar Botgros Presura galbena Presura barboasa Presura de gradina Presura de stuf Presura cu cap negru S S ll ll 14870 14900 15080 15150 15390 15490 15600 CERTHIIDAE REMIZIDAE ORIOLIDAE LANIIDAE CORVIDAE CORVIDAE CORVIDAE S P OV OV S S S II/2 l II lll ll II lll lll 15630 15673 15720 15820 15910 CORVIDAE CORVIDAE CORVIDAE STURNIDAE PASSERIDAE S OI S S MP S lll lll lll lll lll 15920 15980 16360 16380 16490 16530 16540 16600 17100 17170 18570 18580 PASSERIDAE PASSERIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE EMBERIZIDAE EMBERIZIDAE OV S MP OI S S OI P P P S S P lll lll III lll II ll II II lll ll II II 18660 18770 EMBERIZIDAE EMBERIZIDAE OV MP l III ll 18810 EMBERIZIDAE OV II 104 .

mai putin de 5 observatii in 10 ani.morunas Pelecus cultratus . a fost descris ca fiind ocazional prezent in tributarii din cursul inferior al Dunarii Familia Esocidae Esox lucius . Banarescu in 1964 privind fauna de pești a Romaniei. Speciile de pești identificate in cursul inferior al raului Olt Specii Familia Acipenseridae Acipenser ruthenus – cega.stiuca Familia Cyprinidae Rutilus rutilus – babusca Leuciscus cephalus – cleanul Leuciscus idus – vaduvita Scardinus erythrophthalmus .cosac Vimba vimba carinata . P – specie de pasaj.batca Abramis brama – platica Abramis sapa . Ben – Conventia de la Berna cu numarul anexelor unde specia figureaza.boarta Gobio gobio obtusirostris .rosioara Aspius aspius – avatul Alburnus alburnus . Er – specie eratica. o parte a populatiei migreaza.2.oblete Alburnoides bipunctatus . prezenta pe tot parcursul anului (implicit claocitoare).porcusorul 105 . Ihtiofauna Oltului – confluenta cu Dunarea Cea mai mare parte a cercetarilor efectuate privind compoziția ihtiofaunei din bazinul inferior al raului Olt au fost sintetizate in monografia pulbicata de P. Bonn – Conventia de la Bonn cu numarul anexelor unde specia figureaza 2.beldita Blicca bjoerkna . MP – categorie intermediara intre cele de mai sus.ECO SIMPLEX NOVA 18820 EMBERIZIDAE Miliaria calandra STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Presura sura MP III S – pasare sedentara.scobar Rhodeus sericeus amarus . OV – oaspete de vara – cuibaritoare.3. OI – oaspete de iarna.sabita Chondrostoma nasus . WBD – Wild Birds Directive – Directiva de pasari.

stiuca Familia Cyprinidae Carassius auratus gibelio – caras argintiu Leuciscus cephalus – clean Aspius aspius . O specie importanta prezenta in zona și cu populații mari este Romanogobio albipinnatus. fusar mare In urma cercetarilor de teren și discuțiilor cu pescarii locali au fost identificate specii comune de pești.somn Familia Percidae 106 .platica Cyprinus carpio .somn Familia Gadidae Lota lota .mihalt Familia Percidae Perca fluviatilis . Specii de pești identificate in zona de studiu Specii Familia Esocidae Esox lucius .raspar Stizostedion lucioperca .fusar Zingel zingel – pietrar. 13/1993.porcusor Scardinus erythrophthalmus .biban Acerina cernua . Aceasta specie este protejata prin Legea nr.avat Alburnus alburnus . fara un statut conservativ deosebit (urmatorul tabel).ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Romanogobio albipinnatus – porcusorul de vad Barbus barbus .crap Chondrostoma nasus .salau Aspro streber .ghibort Acerina schraester .zvarluga Familia Siluridae Silurus glanis .mreana Cyprinus carpio .oblete Abramis brama . Directiva Habitate 92/43/EEC și este listata in Lista Roșie IUCN (LC) ca avand un trend descrescator al populațiilor. in zona existand habitate naturale tipice pentru specie aflate intr-o buna stare de conservare. avand atat conectivitate longitudinala cat și transversala (vezi harta).rosioara Romanogobio albipinnatus – porcusorul de ses Familia Siluridae Silurus glanis .scobar Gobio gobio .crap Familia Cobitidae Cobitis taenia .

DP 1970.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Pe erca fluviat – biban tilis n St tizostedion luciperca – salau n Gy Gymnocepha baloni – ghibort de rau halus ni Fa amilia Cent trarchidae Le epomis gib bbosus – biban soare Utili izarea tere enurilor in zona de studiu. obs servata in meandrele și balțile permane e ente cu su ubstat nisip sau pos ma alos forma de raul Olt in cu ate ursul sau inferior. Ac ceasta spe ecie este cunoscuta c fiind ca foa arte adapt tabila. scara 1:100000) 000 cție . supr raviețuind fara proble eme atat in habitate reofile cat și lacustre unde n t e. r 107 . co oncureaza p pentru hrana cu spec ciile indigene și se hr ranește cu icrele și alevinii altor pești. co onform da atelor COR RINE LAND DCOVER 20 (proiec Stereo. De as semenea in timpul de n eplasarilor de teren a fost ident tificata și o specie inv vaziva – Le epomis gib bossus. .

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

2.3.3. Herpetofauna Oltului – confluenta cu Dunarea Herpetofauna Oltului inferior și zonei de confluența cu Dunarea a fost foarte puțin investigata, cele mai concludente date in acest sens provenind din monografiile publicate de Fuhn (1960) și Fuhn & Vancea (1961) privind amfibienii și reptilele de pe teritoriul Romaniei. In momentul de fața respectivele date nu mai pot fi considerate „la zi” avand doar rol orientativ pentru investigarea herpetofaunei zonei. Date mai recente privind amfibienii și reptilele din bazinul raului Olt sau tributarii acestuia au fost publicate de Ghira et al. (1999) și Iftime & Iftime (2007), dar studiile respective s-au axat in principal pe bazinul superior și mediu al raului. Formularele NATURA 2000 completate in scopul desemnarii siturilor de importanța comunitara (SCI) enunța doar 2 specii de amfibieni de importanța pentru situl ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele – Triturus dobrogicus și Bombina bombina. Pe parcursul deplasarilor de teren au fost identificate 9 specii de amfibieni și reptile aparținand herpetofaunei indigene in zona de studiu (urmatorul tabel). Specii de amfibieni și reptile identificate in zona de studiu Specii Amphibia

Triturus dobrogicus – tritonul cu creasta dobrogean Bombina bombina – izvorasul cu burta rosie Pelophylax ridibundus – broasca mare de lac Pelophylax kl. esculentus – broasca mica de lac
Reptilia

Darevskia praticola* - soparlita de padure Podaricus tauricus – soparla de iarba Lacerta viridis viridis – gusterul Natrix natrix – sarpele de casa Natrix tessellata – sarpele de apa Dolichopis caspius – sarpele rau Coronella austriaca* - sarpele de alun Zamenis longissimus* - sarpele lui Esculap
*

specii care nu au fost identificate in timpul deplasarilor de teren, dar au fost semnalate

anterior pentru zona de studiu

108

EC SIMPL CO LEX NOVA A

STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA

Bomb bina bombi ocupa i special z ina in zone joase de campie sau dealu pana la maxim e uri
30 ri e. ct re rtanței pen ntru conser rvare, B. b bombina 73 de metr altitudine Din punc de veder al impor es listata in Anexa II a Directiv Habitat a Conv ste I vei te, venției de la Berna și a OUG 57 l i 7/2007. Sp pecia depin nde de exi istența zon nelor umed a balți de, ilor tempo orare, semi i-permanen sau nte pe ermanente pentru rep producere, principale amenin , ele nțari fiind d degradarea fragmentarea și a, dis strugerea h habitatelor r.

Foto - Ex xemplar de Bombina bombina (izvoraș c burta r e a a cu roșie) in z zona de stu udiu.

Tritur dobrog rus gicus este p prezent do in cursul inferior al raurilor Dunarea și Tisa, oar r
sub 300m. Specia es listata in Anexa 2 a Conve . ste enției de la Berna, D a Directiva la altitudini s abitate și OUG 57/2 2007. La nivel internațional, IUCN eva alueaza sp pecia ca a aproape Ha am menințata (NT), efec ctivele fiind consider d rate in sca adere. Prin ncipalele a amenințari pentru su upraviețuire speciei in arealul sau de dis ea stribuție su distruge unt erea rapida a habitat a telor ca urmare a ac ctivitaților a antropice ( special desecarea zonelor umede și bararea cu (in a u b ursurilor UCN 2009) și poluarea habitat telor acvat tice cu fer rtilizanți or rganici utilizați in raurilor) (IU gricultura. ag ștele de la (Pelophy ac hylax ridibu undus, Pel elophylax kl. esculen ), ca ș unele k ntus și Broaș pecii de rep ptile (Lace erta viridis viridis, Po s odarcis tau uricus, Nat natrix) sunt spec cu o trix ) cii sp pla asticitate e ecologica ri idicata, ocu upand o m mare varieta de hab ate bitate dispo onibile.

109

EC SIMPL CO LEX NOVA A

STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA

Foto - Broasca mare de lac (P. ridibund ) in zon de de m dus na meandre

Mascul de gușter (La acerta virid ) identific in zona de studiu dis cat a u Foto - M

ba rcis us vat in apr ropierea Foto - Mascul de șoparla de iarb (Podarc tauricu ) observ loc calitații Izla az
110

In cadrul observațiilor de teren am identificat in premiera specia pentru județul Teleorman (Sahlean et al. CarașSeverin. iar habitatele specifice acestor specii exista inca și sunt intro stare buna de conservare. Deși nu au fost identificate in cursul deplasarilor de teren. Strugariu et al. Teleorman) vine in confirmarea acestei ipoteze. 2008). Identificarea speciei in apropierea localitații Islaz (jud.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Dolichophis caspius prezinta un areal de distribuție foarte larg in sudul Europei. ocupand habitatele stepice din aceasta zona. In sudul țarii specia fost observata in sudul Moldovei. Toate cele 4 specii au fost semnalate anterior in zona de studiu (Fuhn & Vancea 1961). Caspius este foarte rar și critic periclitat (CR) (CovaciuMarcov & David 2010). caspius este considerata specie de importanța comunitara ce necesita o protecție stricta. Ialomița și Olt. Din punct de vedere al importanței conservative. din Ungaria in vest pana in Caucaz in est și pe raul Volga pana la paralela de 50o. dar distribuția speciei in restul țarii este puțin cunoscuta. In Romania. D. fiind listata pe Anexa 4 a Directivei Habitate și pe Anexa 4A a OUG 57/2007. Darevskia praticola. in curs de publicare). urcand in unele zone pe cursurile afluenților fluviului. 111 . consideram ca in zona sunt prezente și speciile Ablepharus kitaibelii stepaneki. șarpele rau este o prezența comuna in Dobrogea (Covaciu-Marcov et al. Coronella austriaca și Zamenis longissimus. Covaciu Marcov & David (2010) considera ca specia are un areal de distribuție continuu in sudul Romaniei de-a lungul Dunarii. Dolj. dupa cum s-a observat in timpul deplasarilor. 2010. D. 2006. Mehedinți.

Locali itate noua. 7. 03. fara Do spius dul obrogea: Dist Locali itați citate anterior: (Covaciu-Marcov et al. Teleor rman.Masc de Doli 112 . 2009 Covaciu-Marcov & David t 9. 2008. prezentul studiu: Is . Lazar et al. oto cul ichophis ca aspius iden ntificat in p premiera in zona de s studiu Fo . slaz. 2010.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA tribuția spe eciei Dolich hophis casp in sud Romaniei. hlean et al. Iftime 200 Iftime & Iftime 2007. 2005. Struga & Ghe ariu erghel 2007 2008). Sah .

Sp a pitzenberge (2001) p er prezinta cateva specii de rozato cii entificate pe cursul Dunarii și Popesc et al.Exemp de șarp de casa (N. cat ș pentru c s și cele terest tre. ș ec n șoareci). D asemene Popesc & Murar (2001) descriu oare identi ificate de-a lungul Dunarii. natrix) din apropierea loca 2. raporteaza s 113 . (1975) l cu cateva spec de mamifere ide speciile de mamifere din zona P Porților de Fier. c caspius) in vecinatate localitaț Islaz n ea ții to plar pe a x alitații Izbic ceni Fot . putand sap ușor p pa tunele in so olul nisipos sau argilos. șobolani. care gasesc su uficiente daposturi in padurile din lunca inundabila. De ea. ad Datele privind fa e auna de m mamifere a zonei au f fost sintetiz zate in mo onografia d seria din 0. n .Habitat s specific pen ntru șarpele rau (D. Faun de mam na mifere a O Oltului – c confluent cu Duna ta area In zo ona de stu udiu.3. habit tatele prez zente ofera condiții bune de v a viața atat pentru ma amiferele care petre viața in subteran (cartițe.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Foto .4. cu riu „Fauna Romaniei” (Murariu 2000 2004).

Leporidae Lepus europaeus – iepure de camp Ord. Arvicolidae Muscardinus avellanarius – pars de alun Arvicola terrestris – sobolan de apa Microtus arvalis – soarece de camp M. kuhlii – pipistrelul lui Kuhl Miniopterus schreibersii Ord. Soricidae Crocidura leucodon – chitcan de camp Crocidura suaveolens – chitcan de gradina Crocidura russula – chitcan de casa Neomys anomalus – chitcan de mlastina Sorex araneus – chitcan de padure Sorex minutus – chitcan pitic Ord. Rhinolophidae R. Specii de mamifere semnalate in zona Oltului inferior . Fam.Dunare Specii Ord. daubentonii – liliac de apa M. rossiaemeridionalis – soarece rasaritean de camp Pitymys subterraneus – soarece subpamantean Ondatra zibethicus – bizam Fam. Fam. Insectivora. mehelyi – rinologul lui Mehelynus Fam. hipposideros – liliac mic cu potcoava R. Chiroptera.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Conform acestor studii. emarginatus – liliac cu urechi crestate Plecotus auritus – liliac urecheat roscat Vespertilius murinus – liliac bicolor Nyctalus noctula – lilac de seara roscat N. Myoxidae Fam. Rodentia. nathusii – pipistrelul lui Nathusi P. in cursul inferor al Oltului – confluența cu Dunarea sunt prezente 46 de specii de mamifere (urmatorul tabel). Fam. Vespertilionidae Myotis myotis – liliac comun mare M. Lagomorpha. Erinaceidae Erinaceus concolor – arici Talpa europaea – cartita Fam. lasiopterus – liliac de seara mare Pipistrellus pipistrellus – liliac pitic P. Sciuridae Sciurus vulgaris – veverita Spermophillus citellus – popandau Fam. Muridae Rattus norvegicus – sobolan cenusiu Mus musculus – soarece de casa Apodemus agrarius – soarece vargat de camp 114 . Fam.

caprior Micromamiferele au o mare importanța in relațiile trofice din biocenozele existene in cursul inferior al Oltului. Felidae Felis silvestris – pisica salbatica Ord. 115 . in timp ce mamiferele de talie medie și mare sunt atat de interes faunistic cat și de importanța economica sau sportiva. Mustelidae Meles meles – bursuc Lutra lutra . ariciul este o specie rara in zona de studiu. Fam. Fam.mistret Fam. Artiodactyla. putorius .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Apodemus sylvaticus – soarece de padure A.dihor Fam. erminea – hermina M. Pentru protecția speciei este necesara conservarea zonelor umede și evitarea defrișarilor. Ariciul este o specie prezenta atat in padurile foioase cat și in zonele agricole.nutrie Ord.vidra Mustela nivalis – nevastuica M. Carnivora. Canidae Canis aureus – sacal Vulpes vulpes . Myocastoridae Myocastor coypus . flavicollis – soarece cu gat galben A.vulpe Fam. Spalacidae Spalax microphthalmus – orbete mare Fam. pentru a asigura litiera suficienta pentru refugii. Comparativ cu alte specii de micromamifere. cu o densitate de 1-2 indivizi/5 ha (Murariu 2005). Suidae Sus scrofa . uralensis – soarece mic de camp Micromys minutus – soarece pitic Fam. Cervidae Capreolus capreolus .

este una foarte diversa. In partea finala a prezentului contract. In cazul realizarii investitiei situl “Confluenta Olt – Dunare” isi va modifica caracteristicile. hranire si adapost pe care le ofera acestea. acest efect va avea consecinte pe toata lungimea digurilor ce 116 . iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. Prin adoptarea alternativei I a Planului (PATZ) propus.U. Putem anticipa ca. a florei si faunei salbatice. precum si planul de monitorizare a speciilor si habitatelor pentru lucrarile de executie/implementare a PATZ-ului si ulterior incheierii executiei. pentru ca populatiile de pasari din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor. in special cele cuprinse in Directiva Pasari (79/409 EEC) si O. cum ar fi eutrofizarea apelor din cauza cresterii nivelului de nutrienti proveniti din utilizarea ingrasamintelor in agricultura. din acest motiv. Zona este foarte valoroasa din punct de vedere al biodiversitatii si. precum si alte activitati perturbatoare. va pierde naturaletea raului Olt si o parte din padurea (plantatie realizata in deceniile anterioare) care este pe marginea cursului actual. datorita conditiilor prielnice de cuibarit. o parte din speciile care cuibaresc in aceasta fasie isi vor pierde habitatul. impactul preconizat va fi aproape de 0. conservarea habitatelor naturale. Discutii si recomandari In ceea ce priveste situl „Valea Oltului inferior”. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora Functiile ecologice si importanta lor corelata cu realizarea investitiei: AVIFAUNA Avifauna situtilor „Valea Oltului Inferior” si „Confluenta Olt – Dunare” . odata micsorat acest habitat. O atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate prin lege. deversari de ape uzate menajere.4. privind regimul ariilor naturale protejate. situl invecinat. se vor detalia masuri de conservare adecvate. 57/2007. este foarte importanta inlaturarea oricaror factori negativi.G. reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului in aval de baraj.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2. Situl “Confluenta Olt – Dunare”. Aceasta modificare va fi acoperita prin masurile de reducere a impactului. pe termen mediu si lung.

 Herpetofauna zonei este reprezentata de numeroase specii de amfibieni si reptile conservate prin OUG 57/2007 si Directiva Habitate. lacurile de baraj fiind in general populate de specii de pesti comune. 117 . dar si specii cu o valoare ecologica mare si cu importanta in vederea conservarii (ex. multe din ele fiind listate in Anexele II si IV.: Romanogobio albipinnatus). a fost mentionata in studiul de impact pentru realizarea investitiei. fara preferinte ecologice stricte). Crearea acestei zone.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA vor fi construite. ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE FAUNA  Zona de studiu (cele 3 arii protejate. lacurile de baraj favorizeaza dezvoltarea speciilor invazive. atat in perioada de constructie (distrugerea populatiilor aflate in meandrele Oltului). ceea ce inseamna o diminuare a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop. In cazul in care se va alege Alternativa 1. Pasarile si alte specii carcteristice acestui habitat vor parasi zona pentru ca efectul de margine (mal de apa) va disparea. pentru speciile limnicole dar si pentru altele.  Din punct de vedere ihtiofaunistic au fost identificate in principal specii de pesti comune. Astfel. existand un numar mare de vertebrate cu importanta ecologica ridicata si de mare valoare in vederea conservarii. efectivele chirelor. efectele negative vor fi diminuate mult. De asemenea. se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit. situri Natura 2000) prezinta o diversitate faunistica mare. in zona de studiu fiind identificat bibanul soare (Lepomis gibbosus) in cursul deplasarilor de teren.  Ihtiofauna va suferi un impact important prin construirea barajului. dar modificarea cursului raului Olt v-a avea un efect de recreere de noi nise ecologice odata cu realizarea lacului de acumulare si plantarea de vegetatie arborescenta in perimetrele propuse pentru plantatii. semnificativ in perimetrul lacului de acumulare. existand habitatele naturale specifice si o conectivitate longitudinala si transversala buna.  Prin construirea barajului supravietuirea acestor specii este pusa in pericol. pescarusilor si de Anseriforme vor creste. cat si in faza de utilizare (barajul va favoriza explozia demografica a speciilor comune. in populatii numeroase. cu o plasticitate ecologica ridicata. probabil. pentru speciile migratoare. dar valoare ecologica redusa.

In acest sector inferior al Dunarii. prin distrugerea habitatelor specifice necesare pentru reproducere. egreta mica (Egretta garzetta). Aceste zavoaie de salcie si plop. cu o importanta ecologica deosebita. existand o diversitate mare de specii in zona de studiu. reprezentand totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 . aceste zavoaie de salcie si plop (cod Natura 2000 . atat in randul mamiferelor mari. totodata prezentand o importanta din punct de vedere al biodiversitatii. au o importanta ecologica deosebita. chira mica (Sterna albifrons). egreta mare (Egretta alba).92A0).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice. hranire si  In faza de utilizare impactul este semnificativ asupra amfibienilor din aceleasi motive prezentate mai sus si redus asupra reptilelor. ce se regasesc in anexa I a Directivei Pasari: ciocintors (Recurvirostra avosetta). Dintre habitate. FLORA si HABITATELE . Pentru existenta lor. dar exista riscul intreruperii fluxului de gene intre populatii si consangivinizarea acestora. . in cazul in care cei ce monitorizeaza siturile vor constata marirea riscurilor de deteriorare a acestor ecosisteme. consideram necesara nu numai asigurarea unui debit de apa permanent si suficient dar si dotarea cu vane de reglaj la captari. supravietuire. cat si a micromamiferelor. favorizand stabilitatea malurilor. 118 . pentru a putea interveni in regimul viitor de functionare. mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunitar. piciorongul (Himantopus himantopus). lopatarul (Platalea leucorodia). habitatele ramase in stare seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale. habitatele din zona fiind marginite in principal de terenuri agricole sau cu utilizare in activitati economice.Atragem atentia asupra speciilor si habitatelor cu statut de protectie in reteaua europeana Natura 2000. padurile de esenta moale. Pentru acestea trebuie sa se creeze conditiile de existenta perena. starcul de noapte (Nycticorax nycticorax). . chira de balta (Sterna hirundo). starcul galben (Ardeola ralloides).ECO SIMPLEX NOVA  STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Impactul in faza de constructie este semnificativ in special asupra amfibienilor.  Mamiferele gasesc conditii optime pentru supravietuire in lunca Oltului inferior. in special in zona de confluenta a Oltului cu Dunarea.92A0).

Este factorul de risc cu cea mai mare sansa si frecventa de producere. cu asigurarea respectarii conditiilor impuse pentru protectia ecosistemelor acvatice. trebuie prevazut debitul salubru la captarea hidroenergetica si trebuie asigurat acest debit in continuare pentru tot raul Olt. Riscuri generate de dezastre naturale Situatii de inundatii: Situatiile de ape mari. flora si fauna protejata si corelat cu Legea apelor). cat si pe maluri. in conditiile in care se accepta varianta de transport a apei uzinabile pe conducta.inundatii pot afecta acumularea pentru CHE Islaz si zona adiacenta datorita plutitorilor si aluviunilor pe care cursul de apa le poate transporta.  Biodiversitatea poate fi afectata de nerespectarea debitului salubru sau de lipsa monitorizarii lui. De aceea. Concluzie: Chiar daca habitatele din zona studiata a bazinului Oltului nu adapostesc o flora rara si ea nu este inclusa in listele de specii periclitate. care sunt create natural pe sector Izbiceni – Islaz .Dunare. aceste pericole pot fi evitate prin respectarea legislatiei de protectie in vigoare (prevederile cu privire la ariile protejate. atat in apa. fiind important sa se asigure mentinerea lor. fauna.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Conform legislatiei in vigoare din Romania. in zonele umede. complexele biocenoza + biotop = habitate.  Bazinul raului Olt are o flora. toate raurile trebuie sa aiba debite salubre obligatorii. pana la intrarea in CHE Islaz. Situatii de seceta CHE Islaz nu poate functiona decat cu restrictii in situatiile de seceta pentru a nu afecta ecosistemele acvatice si ripariene precum si alimentarea cu apa a localitatilor din amonte. in vederea utilizarii ei numai pentru acest scop. 119 . habitate si grupari microbiotice foarte diverse. sunt incluse in listele de protectie speciala prin includerea lor in siturile NATURA 2000 si acesta pentru ca se gasesc in situatia in care sunt puse in pericol prin schimbari ale regimului hidric.

).2008) pentru o parte din zona aval in care urmeaza a se realiza investitia.2007. 739 / 31.10. denumirea sitului fiind „ROSPA 0106 Olt inferior” ▬ ulterior. copaci de la marginea raului si a fluviului (salcii. dar si pe perioada de exploatare. s-a instituit regim de arie naturala protejata ca sit de importanta comunitara sub denumirea „ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele ” (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior). sunt cele din apropierea raului Olt si a confluentei acestuia cu Dunarea. 1964 / 13.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2.5. ▬ prin acelasi act normativ. prin ord. zona in care urmeaza a se realiza investitia a fost inclusa in situl „ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare” pentru care a fost instituit astfel regim de arie naturala protejata. 98 / 07. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar In zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate. Astfel. 120 . pentru zona situata in amonte care include lacurile de acumulare de pe Olt (Rm Valcea . Amplasamentul Planului se inscrie in habitatele preferate de speciile pentru care au fost desemnate sitrile. masuri cumulate cu activitati de monitorizare a sanatatii acestor ecosisteme naturale. plopi. MMDD nr. papurisul.12. Stufarisurile. atat in faza de implementare a planului. luciul de apa. se impune luarea unor masuri concrete de protectie.02. mlastinile. dupa cum urmeaza : ▬ prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 ( privind “ declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M.O.O. Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care au fost desemnate siturile.Izbiceni) a fost instituit deasemenea regim de arie naturala protejata.2007 (privind “instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M.

consideram ca habitatele sunt suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente. Ulterior.temporar . atat luciul de apa cat si zonele litorale de mica adancime ale lacului unde se vor instala formatiuni tipice vor deveni habitate favorabile pasarilor. Tinand cont de mobilitatea lor ridicata.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2. este de asteptat ca populatiile de pasari prezente in zona. nu putem da exemplul pestilor fara sa mentionam existenta apelor curate.6. In perioada executiei lucrarilor. in afara perimetrului amenajarii. Evaluand datele mentionate anterior. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea Sitului de Importanta Speciala Avifaunistica Speciile si habitatele prezente in valea Oltului inferior si confluenta Oltului cu Dunarea si care au determinat desemnarea siturilor Natura 2000. padure. dupa intrarea in exploatare. pasarile de apa se hranesc cu pesti. relativ izolat de presiunea antropica. iar lacurile sunt direct legate de padurile 121 . Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare. La randul lor. pajiste).7. in special pe lacurile de acumulare din amonte. Majoritatea pasarilor din zona au ca habitat preferat luciul de apa. acvatice si nu numai. Aceste zone reprezinta un mozaic de habitate (acvatic. se va produce ridicarea nivelului freatic. fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. 2. Pasarile nedependente de mediul acvatic isi vor gasi un habitat favorabil atat in formatiunile paduroase aflate in apropiere. cat si in formatiunea paduroasa compacta de pe insula (ostrovul) Calnovat.din aceasta zona. majoritatea acestora se vor indeparta . Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate Consideram ca implementarea Planului propus nu va afecta numeric si structural nici una din populatiile speciilor protejate aferente siturilor Natura 2000 si care se gasesc in habitatele invecinate. sa fie deranjate de specificul activitatilor desfasurate pe santier. Planul propus nepericlitand existenta speciilor de animale din zona amplasamentului. pasarile isi vor gasi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate. in timp. Astfel. se afla intr-o stransa interdependenta unele cu altele.

cand dezvoltarea economica este un deziderat care se doreste sa fie indeplinit. Astfel s-a nascut conceptul de „dezvoltare durabila”. micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. de multe ori cu pretul distrugerii valorilor naturale. marea provocare este ca dezvoltarea sa continue sa se faca in armonie cu natura. Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii. conservarea biodiversitatii. care detin sau care administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate. sub toate formele ei. stabilite prin planuri de management Documentele principale care stau la baza gospodaririi sau administrarii siturilor Natura 2000 sunt Directiva Habitate si Pasari ale Uniunii Europene. diminuarea folosirii resurselor neregenerabile. Consideram ca Planul propus nu va duce la fragmentari ale habitatelor. 2. 57/2007) si la nivel local foarte important este elaborarea unui plan de management. apelul la resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse. Legea ariilor naturale protejate (OUG nr. Planul de management este un document care exprima clar obiectivele ariei protejate (in cazul nostru mentinerea starii favorabile de conservare a speciilor si habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000) si ce anume trebuie facut pentru realizarea obiectivelor. 122 . Asemenea exemple pot continua. nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestuia. Obiective de conservare a Siturilor de Importanta Speciala Avifaunistica. In prezent.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA existente in zona. paduri care dreneaza apele si asigura un debit constant al acestora.8. precum si pentru persoanele fizice si juridice. Respectarea planului de management este obligatorie pentru administratorii ariei naturale protejate.

atat a celor de la marginea sitului cat si a celor din sit.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Custodele siturilor ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE si ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE este Asociatia Echilibru. Compania de Servicii si Consultanta S. se va desfasura intr-o maniera nedistructiva. 191/14. ca urmare a incheierii Conventiei de custodie nr.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Generala Protectia Naturii si Managementul Ariilor Naturale Protejate. 0003/19. si se vor avea in vedere masuri pentru protejarea siturilor Natura 2000.07. in urma incheierii conventiei de custodie nr. 123 . acesta va fi adus la cunostiinta titularilor de planuri/proiecte dezvoltate sau care urmeaza sa se dezvolte in zona sitului. Datorita faptului ca activitatea rezultata ca urmare a implementarii planului propus. si care au obligatia sa-l respecte. consideram ca Planul propus nu poate sa contravina obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate sau a viitorului plan de management.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Biodiversitatii.C. Pentru toate cele trei situri nu exista pana in prezent un plan de management cu obiective de conservare definite precis. La realizarea planurilor de management ale ariilor se va tine cont de dezvoltarile urbanistice ale zonei.. La momentul finalizarii planului de management. ROSPA 0106 VALEA OLTULUI INFERIOR este administrata de catre S. Custozii au obligatia de a intocmi planul de management al siturilor.A.02.

gestionarea defectuoasa a deseurilor. Salicion albae) Paduri ripariene mixte cu Quercus robur.9. din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Codul european al habitatului 6440 Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X Defavorabil Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X Defavorabil Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 Buna 91EO X X Buna 91FO X X Buna 92AO X X Buna 124 . Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia. Ulmus laevis.ROSCI 0044 Corabia . Consideram ca prin derularea activitatilor prevazute in cadrul planului propus.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2. Pericolele majore si riscurile tin de educatia ecologica precara. EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR . valorificarea insuficienta si necorespunzatoare a resurselor locale de dezvoltare durabila. Descrierea starii actuale de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara In prezent putem spune ca starea actuala de conservare a ariei naturale protejate este buna. nivelul accentuat de saracie in localitatile rurale. corelate cu anumite masuri de protectie. efectele asupra mediului si asupra siturilor de importanta comunitara vor fi nesemnificative. Alnion incanae.Turnu Magurele Evaluare/bilant al habitatelor naturale de interes comunitar (anexa 1 Directivei Habitate 92/43/CCE) Pajisti aluviale din Cnidion dubii Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (AlnoPadion.

Turnu Magurele Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (anexa 2 Directiva Habitate 92/43/CEE) Spermophilus citellus (popandau) Bombina bombina (buhai de balta) Triturus dobrogicus (triton dobrogean) Gobio albipinnatus (porcusor de ses) Zingel streber (fusar mic) Pelecus cultratus (sabita) Rhodeus sericeus amarus (boarta) Misgurnus fossilis (tipar) Cobitis taenia (zvarluga) Gymnocephalus schraetzer (raspar) Zingel zingel (pietrar) Alosa pontica (scrumbie de Dunare) Aspius aspius (avat) Gobio kessleri (porcusor de nisip) Gymnocephalus baloni (ghibort de rau) Theodoxus transversalis Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Defavorabil Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X X X X Defavorabil Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 1335 1188 1993 1124 1160 2522 1134 1145 1149 1157 1159 2491 1130 2511 2555 4060 Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 125 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .ROSCI 0044 Corabia .

ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (Anexa I Directiva Pasari 79/409/ECC) Botaurus stellaris (buhai de balta) Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului Ciconia ciconia (barza alba) Circus cyaneus (erete vanat) Coracias garrulus (dumbraveanca) Cygnus cygnus (lebada de iarna) Egretta alba (egreta mare) Ixobrychus minutus (starc pitic) Lanius minor (sfrancioc cu fruntea neagra) Larus minutus (pescarus mic) Mergus albellus (ferestras mic) Philomachus pugnax (bataus) Recurvirostra avosetta (avoseta) Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil X Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 126 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .

Dunare Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (Anexa I Directiva Pasari 79/409/ECC) Alcedo atthis (pescarel albastru) Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului) Chlidonias hybridus (chirighita cu obraz alb) Chlidonias niger (chirighita neagra) Coracias garrulus (dumbraveanca) Cygnus cygnus (lebada de iarna) Dendrocopos medius (ciocanitoarea de stejar) Himantopus himantopus (piciorongul) Nycticorax nycticorax (starc de noapte) Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic) Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil Favorabil X X X X X X X X X X X X X X X X Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil Favorabil X X X X Evolutia starii de conservare in anul N + 5 A229 A133 A196 A197 A231 A038 A238 A131 A023 A393 Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 127 .ROSPA 0024 Confluenta Olt .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .

cat si in timpul executarii lucrarilor si post constructie (minim 2 ani dupa realizarea investitiei). pentru a se stabilii starea initiala a populatiilor si a habitatelor. dar si zonele cheie care necesita o atentie sporita. 128 .ECO SIMPLEX NOVA Picus canus (gheonoaie sura) Platalea leucorodia (lopatar) Sterna albifrons (chira mica) Sterna hirundo (chira de balta) Tringa glareola (fluierar de mlastina) A234 A034 A195 A193 A166 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA X X X X X X X X X X Buna Buna Buna Buna Buna Nota: Monitorizarea speciilor se va face atat in perioada premergatoare inceperii lucrarilor.

Barajul este situat la 300 m aval de actuala ruta a DN 54 (3. 3. mentina si refaca arealele cheie pentru protejarea speciilor de fauna si flora salbatica. Scopul Retelei Natura 2000 este sa opreasca declinul biodiversitatii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase si periclitate specii si habitate de interes european. Evaluarea impactului Planului propus Principalul criteriu de evaluare a impactului asupra speciilor de pasari pentru care au fost desemnate cele doua situri Natura 2000 – Valea Oltului Inferior si Confluenta Olt – Dunare. a fost supafata de habitat preferata de fiecare specie (pentru cuibarit. ce fac posibila migratia si schimbul intre populatiile diferitelor habitate. in aval de baraj. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN SITURILE DE IMPORTANTA SPECIALA AVIFAUNISTICA ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE.5 km confluenta cu Dunarea) Aceasta alternativa prevede pastrarea vechiului meandru al raului. pe malurile Oltului adapostesc colonii de Lastun de mal – Riparia riparia specie inclusa in anexa I al Directivei „Pasari”. Pentru aceasta este necesar sa se identifice. dupa cunostintele noastre. Coloniile din aceasta zona sunt.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 3.1. Vechiul meandru al raului va fi alimentat de catre canalul de fuga. prin implementarea Planului. cele mai mari de pe cursul raului Olt. hranire si odihna in pasaj) (provizoriu sau permanent). dirijand apa care se varsa din baraj intr-un canal care face legatura intre baraj si Dunare. respectiv Directivei Habitate . insumand un numar de 129 . ► Alternativa I . ce va fi pierduta Impact prognozat In situatia actuala.este ca aceste zone sa asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabila” a speciilor pentru fiecare sit in parte care a fost desemnat. precum si coridoarele de legatura dintre acestea. ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR Obiectivul principal al retelei Europene de zone protejate NATURA 2000 desemnate pe baza Directivei Pasari.

prin mentinerea malurilor loessoide ale meandrului. ca loc de cuibarit si Dumbraveanca . In aceasta alternativa vechiul meandru al Oltului va fi pastrat si prin el vor fi directionate apele din contracanal. de aproximativ 600 de perechi. iar aceste colonii au fost distruse partial de puterea apelor. Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior: Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 700-800 i 20-40 i 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 130 . In cazul speciilor care cuibaresc in padurile de lunca putem preconiza ca populatia de Sfrancioc cu frunte neagra Lanius minor. Datorita ploilor din a doua jumatate a lunii iunie. nu se vor diminua semnificativ. ocazional foloseste malurile abrupte. efectivele acestor specii de pasari vor creste. Alcedo atthis. Mentionam ca pe parcursul observatiilor de teren au fost observate si alte specii care cuibareau in loessul de pe malurile abrupte ale Oltului: Merops apiaster. Prin urmare.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA perechi la inceputul lunii iunie 2010. Cursul vechiul meandru al Oltului trebuie amenajat astfel sa existe prundisuri destul de intinse si inconjurat de ape incat sa permite cuibaritul speciilor de Chire si de Burhinus respectiv celelalte specii care isi gasesc habitatul in asemenea zone. situatie in care malurile abrupte ale menadrului vor ramane neatinse si vor permite conditii pentru cuibaritul speciilor si supravietuirea acestor colonii. precum si Falco tinnunculus si Falco subbuteo.Corracias garrulus. De asemenea. nivelul apei a crescut. insa acest fapt nu inseamna ca zona si-a pierdut potentialul de a oferi loc de cuibarit pentru aceasta specie.

Potrivit acestei alternative cursul vechi al raului Olt.Barajul lacului de acumulare este situat mult in aval de ruta actuala a DN 54 (500 m de confluenta cu Dunarea). fapt ce va duce inevitabil la disparitia coloniilor 131 . Aceasta alternativa prevede construirea barajului lacului de acumulare in apropierea Dunarii. in aval de podul DN 54 existent. In acest caz se preconizeaza: o amenajare mult mai agresiva a vechiului meandru nepermitand pastrarea vechilor loessuri de pe malurile Oltului. va fi partial inglobat in lacul de acumulare respectiv amenajat pentru canalul care colecteaza apele adiacente denumit generic – contracanal.ECO SIMPLEX NOVA A151 A132 Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1200-2000 i 8-10 p 0 0 Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari din sitului Confluenta Olt – Dunare: Cod Specie A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola Rezidentă Populaţie: Cuibărit 4-6 p 410 p 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Iernat Pasaj Populatie potential afectata 0 0 ► Alternativa II .

de Lastun de mal Riparia riparia si alte specii Corracias garrulus. Alcedo atthis. specii cum ar fi Lanius minor. Falco subbuteo si Falco tinnunculus. odata cu largirea lacului de acumulare se vor ocupa suprafete semnificativ mai mari de paduri de lunca ceee ce ar conduce la efecte semnificative asupra speciilor care cuibaresc actualmente in aceasta zona.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA actuale. si a potentialelor locuri de cuibarit. Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior: Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i 1200-2000 i 8-10 p 700-800 i 20-40 i Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 132 . Merops apiaster. aceasta alternativa exclude posibilitatea crearii insulelor de prundis care ofera loc de cuibarit pentru alte specii acvatice care isi gasesc habitatul in aceste zone.

specii cum ar fi Lanius minor. Alcedo atthis. 0 0 0 0 0 0 0 0 A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i ► Alternativa III . Merops apiaster. Falco subbuteo si Falco tinnunculus. In acest caz se preconizeaza: o amenajare mult mai agresiva a vechiului meandru nepermitand pastrarea vechilor loessuri de pe malurile Oltului. fapt ce va duce inevitabil la disparitia coloniilor actuale. de Lastun de mal Riparia riparia si alte specii Corracias garrulus.Barajul lacului de acumulare este situat in amonte de ruta actuala a DN 54 (4. organizarea de santier foarte aproape de zonele cele mai sensibile.5 km de confluenta cu Dunarea) Aceasta alternativa prevede construirea barajului lacului de acumulare in amonte de podul DN 54 existent.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari din sitului Confluenta Olt – Dunare: Cod Specie Populatie Rezidenta Cuibarit 4-6 p 4-10 p Iernat Pasaj Populatie potential afectata 4-6 p 0 0 0 0 0 Apr 2 p. si a potentialelor locuri de cuibarit. odata cu largirea lacului de acumulare se vor ocupa suprafete semnificativ mai mari de paduri de lunca ceee ce ar conduce la efecte semnificative asupra speciilor care cuibaresc actualmente in aceasta zona. 133 .

cel putin in faza de constructie.ECO SIMPLEX NOVA - STUDIU DE EVALUARE ADECVATA aceasta alternativa exclude posibilitatea crearii insulelor de prundis care ofera loc de cuibarit pentru alte specii acvatice care isi gasesc habitatul in aceste zone. Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior: Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 700-800 i 20-40 i 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i 1200-2000 i 8-10 p Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari asupra sitului Confluenta Olt – Dunare: Cod Specie Populatie Rezidenta Cuibarit 4-6 p 4-10 p Iernat Pasaj Populatie potential afectata 5-6 p 0 0 0 0 0 Apr 3 p. 0 0 0 134 A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p .

efectivele chirelor. Putem anticipa ca. odata micsorat acest habitat. In cazul in care se va alege Alternativa I. pentru speciile migratoare. impactul preconizat va fi aproape de 0. o parte din speciile care cuibaresc in aceasta fasie isi vor pierde habitatul. fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate umede pentru fauna din zona. se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit. probabil. pentru ca populatiile de pasari din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor. semnificativ in perimetrul lacului de acumulare. efectele negative vor fi diminuate mult. acest efect va avea consecinte pe toata lungimea digurilor ce vor fi construite. se va produce ridicarea nivelului freatic. situl invecinat. nu va fi afectata cu absolut nimic. In cazul realizarii investitiei situl “Confluenta Olt – Dunare” isi va modifica caracteristicile. iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare. iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. pentru speciile limnicole dar si pentru altele. In ceea ce priveste situl „Valea Oltului inferior”. dar modificarea cursului raului Olt v-a avea un efect de recreere de noi nise ecologice odata cu realizarea lacului de acumulare si plantarea de vegetatie arborescenta in perimetrele propuse pentru plantatii. pescarusilor si de Anseriforme vor creste.ECO SIMPLEX NOVA A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i 0 0 0 0 0 Concluzii: Valea Oltului inferior. Situl “Confluenta Olt – Dunare”. Pasarile si alte specii carcteristice acestui habitat vor parasi zona pentru ca efectul de margine (mal de apa) va disparea. a fost mentionata in studiul de impact pentru realizarea investitiei. Astfel. ceea ce inseamna o diminuare a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop. Crearea acestei zone. 135 . va pierde naturaletea raului Olt si o parte din padurea (plantatie realizata in deceniile anterioare) care este pe marginea cursului actual. incat populatiile din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor. Aceasta modificare va fi acoperita prin masurile de reducere a impactului. situl invecinat.

reprezentand 1. → pentru ROSPA 0024.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In cazul in care se va alege Alternativa 1. se recomanda implementarea alternativei I. Evaluarea semnificatiei impactului Planului propus asupra Situilor Natura 2000 Suprafetele zonei studiate / arii naturale: → pentru ROSPA 0106. 136 . In urma analizei alternativelor propuse. include cele 1277 ha comune celor doua arii ce se suprapun partial. Suprafata totala (8877ha) rezultata din cumularea suprafetelor studiate in fiecare arie protejata.2%. 3. reprezentand 32.4ha. se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit dar si pentru migratie pentru speciile limicole dar si pentru altele. o suprafata de 1277 ha. prin care nu se anticipeaza efecte negative asupra speciilor de pasari aferente ROSPA 0024 si ROSPA 0106. din totalul de 7024ha. din totalul de 54 704. Totalul suprafetei zonei studiate este de 7600 ha. se suprapune cu PATZ-ul. efectele negative vor fi diminuate mult.8ha.5%. o suprafata de 678 ha. → ROSCI 0044. se suprapune cu PATZ-ul. reprezentand 18.2.25%. din totalul de 21 285. se suprapune cu PATZ-ul. o suprafata de 6922 ha (include si cele 1277 ha din ROSCI 0044 cu care se suprapune).

prin emisii in aer. cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta cel mult 2. distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Schimbari in densitatea populatiilor (nr. odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere.85 % din suprafata habitatelor de interes comunitar Procentul din suprafata habitatelor de interes comunitar care va fi pierdut la nivelul sitului Procentul ce va fi modificat din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana. Evaluarea impactului Planului propus.ECO SIMPLEX NOVA ROSCI 0044 Corabia .Turnu Magurele STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Indicatori cheie Evaluarea impactului Planului propus. Nu se poate estima la acest moment. care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Pe termen scurt si lung Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor. de indivizi/suprafata) Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare. Pe termen scurt si lung Pe termen scurt si lung Nu se poate estima la acest moment. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. Planul propus provoaca modificarea unor habitate prin inlocuirea partiala a unor habitate existente cu altele generate de prezenta lacului de acumulare. zgomot sau lumina. fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate naturale si influentate antropic (tipurilor de vegetatie). apa. Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor. In lipsa unor reglementari clare. sau perturbarea prin zgomot sau lumina. etc. Pe termen lung. Pe termen lung. 137 .sol/subsol. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei.

024 % 1 0.24 70.024 % 1 0.24 1 1 Intre 0 si cel mult 2 <2. din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92A0 . Ulmus laevis. Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia.Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion. Alnion incanae.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Stare actuala Suprafata totala in situl NATURA 2000 Pierdere Suprafata ramasa in permanenta prin situl NATURA 2000 implementarea dupa planului implementarea planului ha 0 0 % 0 0 ha 70.Pajisti aluviale din Cnidion dubii 91E0* . Salicion albae) 91F0 .24 7.Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 70.24 0.97 138 .24 7.85 68.24 70.1 1 0 0 70.Paduri ripariene mixte cu Quercus robur.1 ha Tip de habitat 6440 .

Pe termen mediu si lung.sol/subsol. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor.ECO SIMPLEX NOVA ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Indicatori cheie Evaluarea impactului Planului propus. apa. Pe termen scurt si lung Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana. Evaluarea impactului Planului propus. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare. distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei.25 % din suprafata habitatelor care reprezinta aria de hrana. In lipsa unor reglementari clare. fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate care reprezinta aria de hrana. prin emisii in aer. viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere. cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta 1. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor.. 139 . sau perturbarea prin zgomot sau lumina. odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. Pe termen mediu si lung. zgomot sau lumina. etc. care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Impactul produs se va reduce prin implementarea unor masuri de protectie a speciilor si habitatelor.

Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor.. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare. Pe termen scurt si lung Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana. de indivizi/suprafata) Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata. Pe termen lung. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor.Dunare STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Indicatori cheie Evaluarea impactului Planului propus. Pe termen scurt si lung Pe termen lung. fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate care reprezinta aria de hrana.ECO SIMPLEX NOVA ROSPA 0024 Confluenta Olt . odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Schimbari in densitatea populatiilor (nr. viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere. etc. 140 . In lipsa unor reglementari clare.5 % din suprafata habitatelor care reprezinta aria de hrana. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei. apa. care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Impactul produs se va reduce prin implementarea unor masuri de protectie a speciilor si habitatelor. prin emisii in aer.sol/subsol. zgomot sau lumina. Evaluarea impactului Planului propus. sau perturbarea prin zgomot sau lumina. cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta 32. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei.

* * va vi afectata de Planul propus va avea ca efect fragmentarea habitatelor de interes 141 . si a compensarilor suprafetelor ocupate de obiectiv. vor conduce la pastrarea unei stari de echilibru a ecosistemelor ce compun situl ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE si implicit la o buna comuniune a omului cu natura. prin aplicarea practica a masurilor de protectie. implementarea Planului nu va produce modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar. Se apreciaza ca. 4.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA * Integritatea Siturilor protejate Natura 2000. implementarea Planului va avea ca efect reducerea suprafatei habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar. implementarea Planului nu va avea impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. deoarece: 1. impactul asupra ecosistemului natural din zona amplasamentului studiat. aplicarea unor masuri de protectie adecvate. 3. va fi nesemnificativ. cumulat cu respectarea restrictiilor impuse. in ansamblu. Se apreciaza ca aplicarea unui sistem de monitorizare a activitatilor antropice. 2. implementarea Planului comunitar.

DIRESCT IA APELOR OLT 15. dar si de natura elementului considerat.N. limitrof raului Olt si a unei zone cu elemente de vegetatie dominata de arbori si arbusti.2010. Indiguire rau Olt pe sectorul de Izlaz – Moldoveni A.3. Amprenta acestor transformari ca si durata efectelor depind de intensitatea interventiilor.2009 Proiectul se supune evaluarii impactului 30.12./dat a Judetul Teleorman 9. aproape imposibil de evitat.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 3. ramase ca urmare a multiplelor incercari de stabilizare a malurilor raului cu plantari de esente lemnoase (salcam si plop).2009 Primaria Islaz 10. O analiza sintetica a impacturilor ne arata: A. Evaluarea impactului cumulativ al Planului propus cu alte planuri din zona APM TELEORMAN .06. de pe pabina web a APM Teleorman (http://www.11. Evaluarea semnificatiei impactului cumulativ Reducerile de debit de pe o mare lungime a raului Olt prin amenajarile hidroenergetice existente nu pot sa nu afecteze mediul natural local.apmtr. cat si celelalte componente biogeografice. Aceasta nu poate ocupa 142 . Tocmai pentru a diminua intensitatea impacturilor trebuie manifestata mare prudenta in dimensionarea debitelor de servitute care sa asigure si exploatarea potentialului energetic dar si a celui reologic al raului.ro/eia.php) Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului ( EIA) analizate in Regiunea 3 Sud Muntenia – 2009-2010 Nr cr t Denumirea proiectului Titularul proiectulu i Data depunerii solicitarii Decizia etapei de incadrare Proiectu l face/nu face obiectul procedu rii transfrontier a Data si locul dezbaterii publice Data Locul dezbaterii dezbateri publice i publice Decizi a etapei de analiz a Acordul de mediu Nr. Pe termen scurt Principala modificare. atat in ce priveste echilibrul hidrologic. Este vorba de santierul pentru realizarea CHE Islaz.Informatii despre proiecte care trebuie corelate cu actualul PP obtinute in 5.0 1 2010 3. este cea privitoare la organizarea si functionarea santierului. 2009 1/19.09.4.A. care va fi amplasata pe un teren agricol.R.

uneori mai sever decat cel generat de vehicule sau utilaje. Sunt amenintate de acest pericol malurile Oltului situate in apropierea amplasamentelor de constructie propuse. acestea constau in modificarea a doua componente de baza a mediului. a zgomotului si a factorului vizual. Traficul aferent constructiei si posibil.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA mai putin de 0. distrugerea temporara (poate chiar definitiva) a unor biocenoze de pajiste. una de natura fizico – geografica (realizarea lacului de acumulare in amonte) si a doua de natura functionala ce priveste circuitul apei la scara locala (in amonte si in aval). disipatorul de energie. de material steril provenit de la sapaturi. pe amplasamentul unde se vor construi barajul si cladirile. Situatiile conflictuale care vizeaza flora si fauna acvatica. cat si distrugerea malurilor si a vegetatiei ripariene vor reduce valoarea de habitat pentru fauna si flora acvatica. malurile lacului fiind betonate vor impiedica dezvoltarea unei vegetatiii caracteristice 143 . etc. in urma lucrarilor. dupa desfintarea santierului sa fie urgentata refacerea covorului vegetal. cladiri si magazii. tufarisuri si taieri de arbori. Astfel de efecte ar putea fi atenuate prin limitarea activitatilor de constructie la anumite sezoane. de catre utilajele de constructie prin intermediul gazelor de esapament. albia raului se va modifica. Aceasta va duce la: dislocari de sol (si roci) pentru realizarea de fundatii.5 ha de teren. sunt generate de cresterea cantitatii de suspensii solide odata cu derularea activitatilor de constructie si de poluarea apei. prezenta lucratorilor poate constitui un factor cu impact major negativ (de exemplu: daca lucratorii omoara voit animale pe care le considera periculoase. Un alt tip de impact generat in faza de constructie il constituie deranjarea animalelor. constructia pe timpul noptii) vor genera perturbari suplimentare. iluminatul (de exemplu. In particular. pe care vor fi construite barajul. Atat turbiditatea si poluarea crescuta a apei. B. Sunt impacturi fara importanta ecologica deosebita avand in vedere marea capacitate a naturii de a-si vindeca singura ranile. cum sunt serpii.  Dupa cum s-a mai aratat. cu conditia ca.). chiar numai temporare. Pe termen lung In esenta. depozitari. insa punerea in practica a unor astfel de masuri nu este realista. incastrarea barajului si construirea denisipatorului. in special a pasarilor cuibaritoare si a celor care se odihnesc.

etc. Apele pluviale vor spala praful depus si noroiul de pe suprafata drumului. Modificarea suprafetei luciului de apa (ca albie) reprezinta o pierdere economica (diminuare piscicola in momentul executiei urmata de restrictii in circulatia populatiilor de pesti). greu de controlat.). efemeride etc. Iluminarea podului. In aval. se poate preconiza generarea unui impact hidraulic si chimic asupra faunei si florei din canalele de drenaj. puieti de subarbusti si arbori (catina. dar si o importanta crestere a entropiei ambientale locale. musculite. se pot inregistra fluctuatii ale numarului de exemplare in perioada constructiei (exemplu: unele specii de pesti si baza lor trofica). Scurgerile de suprafata contaminate sunt de regula evacuate in canale de drenaj si/sau in corpurile naturale de apa. unele chiar segetale. ecologica si estetica. ruderale.  De ambele parti ale podului ce va traversa raul Olt. Insectele atrase de corpurile de iluminat sunt abatute de la traseele lor de zbor. de depuneri de particule generate de abraziunea anvelopelor si a ferodourilor. Sunt de retinut in continuare si alte cateva efecte mai importante:  Cel mai insemnat impact se produce. asupra ecosistemelor acvatice si a faunei acvatice. rotindu-se in jurul lampilor pana mor. dar se va mentine in continuare o stare de echilibru ecologic fragil. plop.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA malurilor unui rau. prin parcurgerea unei perioade mai lungi sau mai scurte se va trece printr-o serie succesionala (de la eceza la stadiu de vegetatie pioniera) si se va ajunge la acoperirea acestei suprafete cu ierburi pioniere. pasarile insectivore si carnivore colecteaza animalele cazute pe carosabil. va exista un coridor afectat permanent de zgomot. a barajului si a infrastructurii va atrage numeroase insecte (fluturi. pentru hranire. Astfel. salcii. precum si una dintre cele mai importante trasaturi negative a lucrarilor realizate pe apele curgatoare in diferite scopuri inclusiv cel hidroenergetic. 144 . se naste un risc suplimentar de coliziune sau de prabusire pentru ambele grupuri. Pentru unele specii. Mai mult decat atat. ceea ce desigur va schimba fata terenului. Fara luarea unor masuri de diminuare.). expunandu-se ele insele unor riscuri. de gaze de esapament. Unele insecte se aseaza in vecinatatea conului de lumina – adesea pe suprafata incalzita a drumului. Ambele modele de comportament sunt utilizate de animale insectivore cum ar fi liliecii sau broastele. prin modificarea suprafetelor acvatice existente si prin inlocuirea unor nise ecologice cu altele noi.

145 . fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. se va produce ridicarea nivelului freatic. Ambele procese au intensitate semnificativa si pot influenta caracterul general al microclimatului. pe plan local. Ceea ce vrem sa subliniem aici este ca deprecierea priveste nu numai parametrii ecologici si estetici. apar specii noi. in elementele si substantele nutritive foarte necesare faunei si florei acvatice. Degradarea peisajului geografic din aval de investitie.ECO SIMPLEX NOVA  STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Modificarea adancimii apei ca si extinderea suprafetei acvatice (formarea lacului) vor putea avantaja amfibienii si reptilele care se vor folosi de extinderea habitatului umed. numarul de specii reprezentative se poate reduce. atat cantitativ. ●   Scaderea bazei trofice a raului din aval de captari. O crestere a acesteia se produce insa.  Modificari in circuitul apei. mai productive si mai valoroase. dar vor ramane limitati de malurile betonate. cat si calitativ. ci si biologici: flora si microfauna devin mai sarace si mai putin productive. dispar speciile nedorite. pe suprafata lacului de acumulare. din cauza reducerii evaporatiei directe de la suprafata libera a raului in momentul executarii lucrarilor. venite odata cu lucrarile de santier. cu timpul aceste mari disfunctionalitati se corecteaza. natura lucrand in sensul scaderii entropiei. Din fericire. scade biodiversitatea. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare. in compensare.

terasele. 33. se va restrictiona amplasarea de retele aeriene in interiorul siturilor de interes comunitar. perturbarea intentionata. vor utiliza suprafate minime necesare amenajarii drumurilor. mai ales in sectoarele de mare valoare floristica si faunistica (malurile Oltului.U. In acest sens. Pentru a fi cunoscute de personalul angajat. deteriorarea.) catre limita raului. sa fie minim. crangurile si plantatiile forestiere). respectiv de protectie in special a ecosistemelor SPA-urilor si a speciilor ce ocupa acest habitat. violete si ultraviolete. detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea. in perioada de exploatare. pentru toate speciile de pasari protejate sunt interzise: uciderea sau capturarea intentionata indiferent de metoda utilizata. asupra ecosistemelor sitului. masuri care sa fie adoptate inca din faza de proiectare si care vor consta in: proiectarea constructiilor sa va realiza astfel incat impactul produs de constuirea infrastructurii de acces si cea utilitara. etc. evitandu-se folosirea radiatilor albastre. iluminarea corespunzatoare a barajului si a podului peste Olt. canalele. se recomanda utilizarea 146 .G. distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor sau oualor din natura. de crestere si migratie. culegerea oualor din natura si pastrarea acestora chiar daca sunt goale. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI In conformitate cu O. detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii in stare vie ori moarta sau a oricaror parti provenite de la speciile protejate.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 4. amplasamentele de constructie (inclusiv cele de organizare de santier). 57/2007. nu vor fi amplasate echipamente edilitare generatoare de zgomot (electropompe. in special in perioada de reproducere. propunem prezentarea intr-un panou la loc vizibil. in perioada de constructie si de catre cei ce vor lucra in cadrul acumularii. a fotografiilor cu speciile de pasari ce trebuiesc protejate. portiunile de pasune umeda. art. pentru a evita pierderile de biotopuri. astfel incat prejudiciile aduse mediului natural sa fie minime. Implementarea planului propus impune o serie de masuri de protectie a mediului. comercializarea.

. sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA lampilor cu vapori de sodiu de mare presiune (NaHPL) in locul celor cu vapori de mercur. se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica. este esential ca in cadrul compensarii suprafetelor impadurite ce vor fi ocupate definitiv. capturare. filtre cu nisip si separatoare de ulei. se vor amenaja bazine de decantare. . nu se vor instala surse generatoare de lumina puternica in apropierea zonelor impadurite si a zonelor de cuibarit. in afara celor proiectate si aprobate. orice forma de recoltare. sau orice interventie umana care ar putea perturba echilibrul ecologic al biodiversitatii din zona. chiar daca se afla in afara siturilor de importanta comunitara. sa se adopte solutia plantarii de specii de arbori autohtone. Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie. sau nu sunt in migratie (in speta pasarile). traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele existente si la un program de lucru care sa nu creeze disconfort ecosistemelor naturale din zona. ucidere. in faza de exploatare se impun de asemenea o serie de masuri de protectie dintre care mentionam: nu se vor indeparta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit. sunt interzise. Dupa implementarea planului. iar in ceea ce 147 . In acest sens organizarea lucrarilor de executie se va face in lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere. sau pentru a crea alte cai de acces pentru transportul materialelor si persoanelor. planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor. desecare.talvegul canalelor va fi protejat in timpul lucrarilor pentru a asigura continuitatea hidrocoridoarelor si comunicarea neintrerupta intre populatiile de specii acvatice (nu se vor utiliza conducte temporare). in vederea protejarii mediului acvatic. nu se vor efectua lucrari speciale de dragare. pentru captarea scurgerilor de suprafata de la amplasamentele de constructie. fara a folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate. distrugere. in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic.

Zonele care vor fi compensate precum si masurile ce se impun in vederea optimizarii efectelor acestor actiuni au fost descrise la subcapitolul 1. de asemenea specii care sunt prezente si sunt tipice pentru zona. anumite tipuri de impact negativ si permanent asupra comunitatilor vegetale si habitatelor animale nu vor putea fi evitate. cat si pentru arbusti. reimpadurirea zonelor de parloaga si a amplasamentelor de constructie. Pentru impadurirea zonelor ce au fost selectate pentru compensarea suprafetelor defrisate. Se recomanda ca plantarile sa se efectueze in prezenta reprezentantilor custozilor (acolo unde este cazul) si prin implicarea personalului silvic specializat de la Directia Silvica (Ocolul Silvic). etc. ulm.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA priveste componenta specifica a arbustilor se vor folosi. Din acest motiv. Habitatele de tipul crangurilor si padurilor ripariene naturale sunt extrem de slab reprezentate. Lunca inundabila a Oltului este supusa in prezent unei intensive exploatari agricole.). frasin. precum si modificarea plantatiilor de padure. atractivitatii si impactului vizual pozitiv si al restabilirii coridoarelor. se impune implementarea anumitor masuri. vor fi selectionate pentru plantare specii care exista in habitatele semi-naturale prezente in sit. cu material vegetal de provenienta autohtona. plop. plantarea speciilor de arbori va fi efectuata pe terenuri deja curatate sau puternic influentate antropic (perturbate) si nu pe terenuri care poseda deja o functionalitate ecologica. In cele mai multe cazuri. 148 . in vederea refacerii habitatelor specifice zonelor ripariene sau a padurilor de lunca (salcie.8. Aspecte generale privind masurile de compensare a suprafetelor ce vor fi defrisate In ciuda masurilor de diminuare propuse. in vederea compensarii pierderilor sau deteriorarii comunitatilor vegetale si a functiilor habitatelor. Nu se recomanda introducerea in siturile Natura 2000 a unor specii care nu sunt autohtone. Obiectivele revegetarii sunt de a spori numarul arborilor si densitatea covorului vegetal natural. constituie masuri de compensare adecvate. Pentru implementarea cu succes a acestor masuri este important ca antreprenorul constructiei sa includa aceste masuri in specificatiile de proiectare. atat pentru arbori. Plantatiile vor genera modificari corespunzatoare ale covorului vegetal. in scopul cresterii biodiversitatii. Din acest motiv.

Trebuie sa se tina cont de existenta posibilitatii de a fi afectat statutul favorabil de conservare a speciilor de pasari din cele doua situri de protectie avifaunistica. pentru ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior si ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare si conform Anexei II a Directivei 92/43/CEE conform Formularului Standard Natura 2000. specii migratoare. tinand cont de obiectivele urmarite. Conventia de la Bonn si Conventia de la Berna. Monitorizarea biodiversitatii va include toate perioadele fenologice. eventual numarul de cuiburi folosite. Frecventa observatiilor: se va desfasura pe toata perioada anului. compozitia speciilor pe parcursul sezoanelor unui an. de folosirea siturilor de catre pasari. specii care ierneaza. Parametrii ce vor fi monitorizati: numarul speciilor. in particular de catre specii de pasari vulnerabile.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 4. inaltimea de zbor.1. intensitatea folosirii siturilor de catre pasari. pentru ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele) si concentratiei acestora. directia de zbor. 149 . numarul de exemplare din aceiasi specie. Subiectul observatiilor: componenta habitatelor naturale. a florei si a faunei salbatice. → Monitorizarea in timpul constructiei si post constructie (minim 2 ani dupa realizarea investitiei). populatiile speciilor cheie (conform Anexei I a Directivei Pasari 79/409/ECC. mai frecvente in perioadele de migratie si iarna. rapitoare. conform Formularului Standard Natura 2000. concentratii de populatii ce folosesc situl pentru odihna sau hranire. Monitorizarea biodiversitatii → Programul de monitorizare va incepe cu cel putin un an inainte de inceperea lucrarilor de executie. In perioada de reproducere a pasarilor se vor monitoriza speciile care cuibaresc in zona.

 Monitorizarii mortalitatilor.  Gradului de deranjare a speciilor de pasari.  Schimbarii in intensitate a folosirii ariei de catre pasarile cheie fata de perioada de dinainte realizarii investitiei. Se va monitoriza. Nota: Evaluarea directa a coloniilor. deasemenea dinamica speciilor si asociatiilor vegetale.  Compararii datelor din aceleasi puncte. cu un aparat optic de mare performanta (telescop). ci mai degraba de la o distanta de la care se poate aprecia prezenta si sau absenta cuiburilor cunoscute.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Monitorizarea biodiversitatii se va realiza in scopul verificarii/evaluarii impactului investitiei asupra caracteristicilor initiale ale habitatelor si a speciilor.  Modificarilor microclimatice din zonele imediat invecinate investitiei propuse.  Modificarilor caracteristicilor structurale initiale ale habitatelor.  Schimbarilor in compozitie si populatii a speciilor cheie. in special asupra:. nu se face prin intrarea directa in coloniile de cuibarit a pasarilor. 150 . unde acest lucru este precizat. daca este cazul.

a). modernizarea drumurilor. Aceasta va fi realizata de catre titularul planului cu ajutorul specialistilor (biologi. cum ar fi cormoranii.1.1. intrucat acestea se afla pe insulele de pe Dunare. Aceste schimbari vor avea un impact serios si pe habitate naturale si pasari. 151 . ocupa suprafete mari in habitate diferite si sunt bioindicatori sensibili. Pe parcursul monitorizarilor se va folosi de urmatoarele metode. berze etc. ornitologi s. pentru a detecta procesele negative si a interveni in caz de nevoie. De aceea este nevoie mai mare ca oricand pana acum. Rapoartele monitorizarilor se vor inainta catre A.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 4. Pasarile reprezinta un grup ideal pentru studiul acestor probleme. agricultura etc. 1: Evaluare directa din puncte de observare elevate Aceasta metoda este folosita pentru evaluarea populațiilor de pasari de talie mare.). cum ar fi numararea cuiburilor.P. de date precise si concrete despre starea populatiilor de plante si animale. deoarece sunt bine cunoscute.M si catre Asociatia Echilibru – custodele ariilor naturale protejate. Desi nu s-a anticipat ca planul va avea un efect negativ semnificativ asupra speciilor de pasari si nici ca supravietuirea populatiilor va fi amenintata de implementarea planului. trebuiesc folosite metode mai directe decat cea mentionata mai sus. La unele specii. insa cum coloniile de starci si cormorani nu vor fi afectate de implementarea planului.N. dupa caz: Metoda nr. se va evita deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului. este necesara monitorizarea lor si compararea trendurilor cu cele din zona neafectata. Monitorizarea populatiilor de pasari in siturile Natura 2000 si in vecinatatea amplasamentului Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va fi posibila folosirea unori fonduri considerabile pentru dezvoltari infrastrucutrale in domeniul constructiilor. Plan de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii A. cu zbor planat (rapitoare.

s. Picus canus. l r e (ci iocanitoare ele. zona recomanta a fi ata mo onitorizata pentru sp peciile de Coracias g garrulus. s Meto oda nr. Dendr rocopos me edius. pasari cantatoare) si poa fi aplic ate cata atat in padure cat si pe teren e e de eschis. in deosebi ace elea care se afla la m e marginea cursului rau c ului. Fig. 2: Recensam mant din puncte fi ixe Aceas sta metod este fo da olosita pe entru recensamantul pasarilor de talie mica. cat si zonele um mede adiace ente baraju actual de la Izbic ului ceni. – Z Zona padur cu aria sensibila („hot-spot incercu rii t”) uita. Riparia ripa R aria.a.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Pe pa arcursul monitorizarii speciilor de pasari trebuie a m i avute in ve edere acele „hotsp poturi” care au tendinta prin definitie sa gazduiasc o divers e ca sitate de s specii mai ridicata cu ar fi lizierele de pa um aduri. 152 .

oda nr. 3: Evaluare pe trasee lineare e Meto Aceas metoda este folos in terenuri desch sta a sita hise pentru recensam mantul pasa arilor de tal mica.Zona barajului de la Izbice loc prielnic pen e eni. cial ul e precum Dum mbraveanca sau Pescarelul alba a astru. mla astinile adiacente fiin identifica ca si zo sensib nd ate one bile. ntru monit torizarea s speciilor ac cvatice. 153 . lie dele mai s sus mentio onate vor fi aplicate la monit e torizarea s speciilor in timpul Metod ex xecutarii lu ucrarilor ca si in perioada pre at emergatoar pentru a stabilii z re zonele che care eie ne ecesita o a atentie spo orita. dar si alte specii al. .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Fig. in sensul in care unele specii ci e rip pariene isi schimba lo ocul de cu uibarit anua in spec Lastunu de mal. Ne r referim aic la zone cheie.

. ele au tendinta anual sa-si mut coloniile in functie de curs raului c e te e sul care se remodeleaza foarte fre a ecvent) si t trebuie avut in vede ca lucra ere arile sa nu se suprap pune cu pe erioadele de cuibarit. 154 Cod Specie Cuib barit Ierna Pasaj H at Habitat 4-6 p 4-10 p 0 Ac A Ag A 80-150 i A Ac 50-100 i A Ac A229 Alced atthis do A133 Burh hinus oedic cnemus A196 Chlid donias hybridus A197 Chlid donias nige er .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA e zare pentr Lastunu de mal (1).Zonele de monitoriz Du umbravean (3) nca Trebu inventariate cu gr coloniile de lastuni de mal (desi este cunoscuta locatia uie rija a ac cestora. toamna primavar ra. Pescar albastru (2) si ru ul ( rel u Fig. Metoda de M motiring 1 si 3 2 2 2 oada de Perio monitoring Martie – August Martie – August primavar ra. abelul de mai jos redam lis sta speciilor care in opinia noastra trebuie In ta mo onitorizate pe parcur e rsul lucraril cat si dupa implem lor mentarea p planului.

155 . primavara si toamna se refera perioadele de migratie de toamna si primavara. insa este de la sine inteles ca si celalalte specii trebuie monitorizate. F – forestier. toamna Legenda: Ac – acvatic. Desi planul de monitorizare de mai sus se refera cu precadere la acele specii pentru care siturile au fost desemnate. toamna primavara. toamna Martie – August Martie – August Martie – August primavara. toamna primavara. Metoda de monitoring: Cifrele reprezinta metoda de monitoring propus asa cum a fost descris mai sus Perioada de monitoring: Se refera la perioada propusa in care se va efectua monitorizarea speciilor de pasari. Monitorizarea trebuie sa aiba ca scop identificarea zonelor sensibile si diminuarea efectelor lucrarilor prevazute. toamna primavara.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA toamna A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A238 Dendrocopos medius A131 Himantopus himantopus A023 Nycticorax nycticorax A393 Phalacrocorax pygmeus A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A195 Sterna albifrons A193 Sterna hirundo A166 Tringa glareola 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p Ag – F Ac F Ac Ac Ac Ag – F 30-60 i Ac 70-140 i Ac 200-400 Ac i 5001000 i Ac 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Mai – August Iarna Martie – August primavara. Ag – agricol.

cat si pe sectorul de rau aflat pe suprafata amplasamentului. In cazul urodelelor se pot folosi capcane pentru capturarea indivizilor si a avea o imagine mai buna asupra structurii si marimii populatiei. Pe langa aceasta metoda pot fi folosite plasele reofile si navoade pentru capturarea pestilor si amfibienilor. deoarece servesc ca habitate de reproducere. Speciile propuse pentru o monitorizare atenta sunt: Specie Pisces Directiva Habitate Anexa 2 Anexa 2 OUG 57/2007 Anexa 5A Anexa 3 Anexa 3 Anexa 3 Cartea Rosie a Vertebratelor VU 156 Acipenser ruthenus Aspius aspius Pelecus cultratus Rhodeus sericeus . in amonte. De asemenea in cadrul monitorizarii vor fi incluse si meandrele si baltile temporare cu o marime semnificativa (minim un diametru de 2m). in decurs de maxim 10 minute acestia intorcandu-se la activitatea normala. acestea fiind importante in special pentru amfibieni. personalul specializat poate realiza scufundari subacvatice pentru monitorizarea directa a speciilor de pesti si amfibieni in perioadele cu conditii de turbiditate scazuta a apei.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA B. Aparatul de electronarcoza emite un curent slab ce ameteste pestii pentru o scurta perioada de timp pentru a putea fi prinsi. Monitorizarea speciilor de pesti si amfibieni de pe suprafata amplasamentului si din ariile NATURA 2000 invecinate Pentru monitorizarea pestilor si amfibienilor de importanta comunitara de pe suprafata amplasamentului si din siturile NATURA 2000 invecinate se vor fixa statii reprezentative pentru prelevarea materialului biologic. De asemenea. eficienta in special in perioadele de reproducere a diferitelor specii de anure. Principala metoda nedistructiva folosita pentru prelevarea materialului biologic este capturarea pestilor cu electrofishing-ul. Pentru monitorizarea amfibienilor se va folosi si metoda transectelor auditive. pentru a acoperi toata gama de preferinte ecologice a speciilor de amfibieni si reptile din zone. Aceste statii vor fi amplaste in aval.

fara a intreprinde observatii in restul habitatelor. dar se acorda un timp mai indelungat de observatii anumitor habitate. ci vor fi investigate doar habitatele favorabile pentru speciile avute in vedere. in sensul ca se parcurg traseele vizate. C. 157 . AA – aproape amenintata. la distante de maxim 250m departare intre ele. Aceasta metoda este utila mai ales pentru determinarea compozitiei herpetofaunei din zona de studiu. Folosind aceasta metoda. Adeseori aceasta metoda este combinata cu cea a transectelor vizuale. nu vor fi stabilite trasee de parcurs.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA amarus Romanogobio albipinnatus Barbus barbus Cobitis taenia Lota lota Zingel streber Zingel zingel Gymnocephalus baloni Amphibia Anexa 5 Anexa 2 Anexa 2 Anexa 5 Anexa 5A Anexa 3 Anexa 4B Anexa 3 Anexa 4A Anexa 4A VU P VU VU Anexa 2 Anexa 3 - Triturus dobrogicus Bombina bombina Anexa 2 Anexa 2 Anexa 3 Anexa 3 P AA Legenda: VU – vulnerabila. Metoda transectelor vizuale se bazeaza pe luarea unor puncte de reper si apoi parcurgerea unor trasee in suprafata delimitata. Cautatul in habitate specifice este o metoda foarte utila pentru a stabili prezenta/absenta unei specii anume din zona de studiu si pentru determinarea marimii populatiei. cat si din siturile NATURA 2000 invecinate se va face folosind 2 metode principale: metoda transectelor vizuale descrisa de Cogalniceanu (1997) si cautarea in habitatele specifice. in functie de numarul de refugii si locuri de insorit disponibile in habitat. P .periclitata. Monitorizarea speciilor de reptile de pe suprafata amplasamentului si din ariile NATURA 2000 invecinate Monitorizarea speciilor de reptile din zona de studiu.

Specii monitorizate Monitorizarea trebuie sa aiba in vedere toate speciile de pesti. Speciile propuse pentru o monitorizare atenta sunt: Specie Reptilia Directiva Habitate OUG 57/2007 Anexa 4B Cartea Rosie a Vertebratelor VU 158 Darevskia . si anume martie-octombrie (februarie-octombrie). in timp ce observatiile din vara sunt folositoare pentru a determina habitatele de hranire ale diferitelor specii.0. pentru a nu fi afectate semnificativ ecosistemele naturale existente sau pentru a reduce la minim impactul lucrarilor asupra acestora. sunt vulnerabile la degradarea habitatelor sau au un grad de vulnerabilitate crescut. In cadrul fiecarui grup de vertebrate dintre cele discutate exista specii de importanta comunitara sau nationala pentru care trebuie acordata o atentie deosebita in timpul monitorizarilor. in cazul in care vor fi recapturati. Observatiile cele mai valoroase sunt cele efectuate in perioada de reproducere in cazul tuturor grupelor de vertebrate avute in vedere. ambele metode. Perioada de monitorizare Monitorizarea este recomandat sa aiba loc pe toata perioada de activitate a animalelor. in cazul reptilelor. si in special cea a cautatului in habitate specifice. acestea fiind sensibile la impactul antropic.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Pentru a obtine o estimare populationala mai buna si pentru a avea o imagine cat mai apropiata de realitate. Tehnica este neinvaziva si nedistructiva si presupune. Observatiile din perioada de reproducere si de retragere la hibernacule ofera o intelegere mai buna privind utilizarea habitatelor de catre speciile de amfibieni si reptile. si in perioada de reproducere si retragere catre hibernacule in cazul amfibienilor si reptilelor. amfibieni si reptile din perimetrul zonei de studiu si din siturile NATURA 2000 invecinate. Estimarile populationale ulterioare se fac folosind software-ul Distance 5. sunt combinate cu o tehnica de marcare-recapturare. in care indivizii capturati sunt marcati specifici pentru recunoastere ulterioara. cliparea unui solz sau a unei anumite combinatii de solzi. au preferinte stricte de habitat. fiind conditionata in special de regimul climatic din anul respectiv.

In tabelul urmator. la marginea drumurilor cu minim 100 m. la marginea drumurilor 3 zone cu minim 100 m. speciile de reptile considerate important a fi monitorizate pe parcursul lucrarilor cat si dupa implementarea planului. la marginea drumurilor minim 100 m. linear.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA praticola Podarcis tauricus Lacerta viridis Natrix tessellata Dolichophis caspius Coronella austriaca Zamenis longissimus Legenda: VU – vulnerabila. la marginea drumurilor 3 zone cu minim 100 m. linear Perioada de observare aprilie – august orele 10 . Lungimea si forma Specie Zone de observatii minim speciei 3 zone traseului de observare cu minim 100 m.12 aprilie – august orele 10 – 12 aprilie – august orele 10 – 12 aprilie – august orele 10 – 12 aprilie – august orele 10 – 12 Anexa 4 Anexa 4A VU Anexa 4 Anexa 4A VU Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4A Anexa 4A Anexa 4A Anexa 4A AA AA VU Darevskia praticola Podarcis tauricus observari anterioare ale minim speciei observari anterioare ale Lacerta viridis minim speciei observari anterioare ale Natrix tessellata minim 3 zone de-alungul unui mal de apa Dolichophis caspius minim speciei 3 zone observari anterioare ale 159 . linear. linear. linear. AA – aproape amenintata.

in general. celelalte specii majoritare. Polygonum lapathifolium. Lycopus europaeus. Indicatori: pastrarea. Perioada de monitorizare: cel mai bine se pot monitoriza in perioada de anteza. Cyperus fuscus (caprisor oaches). 160 . Monitorizarea speciilor de plante superioare Nu s-au consemnat specii de plante superioare. national sau comunitar. Setaria viridis (mohor). se monitorizeaza geofitele. Salix purpurea. oleracea (iarba grasa). minim 3 zone cu la marginea drumurilor la liziere de padure sau tufisuri Coronella austriaca observari anterioare ale speciei aprilie – august orele 10 – 12 Zamenis longissimus observari anterioare ale speciei aprilie – august orele 10 . Alaturi de aceasta intalnim: Portulaca oleracea var. minim 3 zone cu la marginea drumurilor la liziere de padure sau tufisuri minim 300 m. Iva xantiifolia. linear. Xanthium italicum. pe cat posibil. poate fi expusa extinderii speciei invazive: Amorpha fruticosa. de interes conservativ la nivel local. diversitatii specifice si a unui echilibru populational la nivelul covorului vegetal.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA minim 300 m. speciile de plante caracteristice si dominante care definesc tipurile de habitate prezinta importanta pentru monitorizare. in functie de sezonalitatea speciei. Lithrum salicaria. in sezonul de vegetatie: primavara – toamna. primavara timpuriu si toamna. linear. Speciile de plante superioare cu caracter invaziv: Portiunea din imediata apropiere a apei (in special la confluenta Oltului cu Dunarea). cu toate acestea. stratului arbustilor si arborilor. Crypsis alopecuroides. Aceaste categorii de specii sunt importante deoarece intra in compozitia tipurilor de habitate de interes protectiv. Salix triandra.12 D.

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

In zona care va fi destinata organizarii de santier, este instalata specia care poate manifesta caracter invaziv: Sambucus ebulus (boz). In zona cercetata, in compozia floristica sunt prezente specii de plante cu caracter invaziv: Xanthium spinosum, Urtica dioica, Amorpha fruticosa (salcam pitic) (pe malul Oltului, unde incepe sa se instaleze formand benzi). Perioada de monitorizare: speciile arbustive, pot fi usor identificate si se pot monitoriza pe tot parcursul anului. Speciile anuale, se monitorizeaza in perioada de vegetatie: primavara – toamna, in mod special in perioada antezei. Fenomenul de invadare este destul de greu de controlat. Masuri de diminuare a impactului si control al fenomenului de extindere prin ocupare de noi suprafete, pot fi: indepartarea arbustilor, a tufelor si a indivizilor speciilor ierboase, prin taiere. Nu se recomanda folosirea ierbicidelor. evitarea depozitarii arbustilor si materialului vegetal taiat, mai ales in perioada cand se pot inmultii prin seminte care pot fi transportate/raspandite de lucrarile si activitatea umana de pe santier. E. Monitorizarea habitatelor Habitatele de interes conservativ la nivel local, national sau comunitar sunt situate mai ales pe malurile si in imediata apropiere a apei (in special la confluenta Oltului cu Dunarea). Compozitia specifica a acestora, data de prezenta speciilor de plante caracteristice si dominante, care definesc tipurile de habitate, prezinta importanta pentru monitorizare. Perioada de monitorizare: cel mai bine, habitatele se pot monitoriza in perioada de vegetatie: primavara –toamna. Indicatori: pastrarea, pe cat posibil, a diversitatii specifice si a unui echilibru populational la nivelul covorului vegetal, stratului arbustilor si arborilor, pentru a nu se modifica tipul fundamental de vegetatie.

161

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Note: ► Conform H.G. 1076/2004, Art.27, alin.3, implementarea Programului de Monitorizare este responsabilitatea titularului planului, fiind obligat sa depuna anual rezultatele programului de monitorizare la autoritatea pentru protectia mediului care a emis avizul de mediu. ► In cuprinsul aceleiasi hotarari, Art.27, alin.5, este prevazut faptul ca monitorizarea se poate realiza si pe seama programelor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii acestora. ► Cunoscut fiind faptul ca cele doua situri Natura 2000 (ROSPA 0024 Confluenta Olt- Dunare si ROSCI 0044 Corabia-Turnu Magurele) , in arealul carora va fi implementat Planul, au fost atribuite spre administrare aceluiasi custode aflat in proces de intocmire a Planurilor de Management, propunem incheierea unui protocol intre administratorul siturilor mentionate si titularul de proiect. Acest protocol va stipula clar obligatiile fiecarei parti si apreciem ca va conduce la implementarea corecta a Programului de Monitorizare.

162

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

CAPITOLUL 5. CONCLUZII
1.

Desi schimbarea destinatiei terenului si a peisajului este majora, PATZ-ul se incadreaza in exceptiile prevazute de OUG nr. 57/2007 (art. 28) cu modificarile si completarile ulterioare, (inclusiv OUG nr. 154/2008), numai in ceea ce priveste realizarea amenajarii hidroenergetice a raului Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunare.

2. Din punct de vedere a consideratiilor privind impactul asupra mediului, a caracterizarii principalelor grupe de specii si habitate, precum si a conditiilor impuse pentru realizarea investitiei, se recomanda alternativa I pentru a fi promovata. 3. Planul se suprapune cu ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele, in proportie de 18,2% Planul se deruleaza atat in perimetrul sitului cat si in imediata vecinatate a acestuia. 4. Nu este afectat direct tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 – Zavoaie

cu Salix alba si Populus alba, aflat in zona de confluenta a Oltului cu
Dunarea, mai ales pe malurile Dunarii; 5. Exemplarele din speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate efectiv in interiorul sitului ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele au fost identificate in teren. Pentru construirea barajului si a podului peste raul Olt, s-a constatat prezenta in zona vizata a speciei Robinia pseudacacia (salcam alb). Plantatia de salcam este in varsta de 8-10 ani si va fi defrisata o suprafata de maxim 2 ha. Vor mai fi defrisate: 3-5 exemplare de Populus canadensis (plop canadian) si un numar de 20-30 arbusti (plantati) de Tamarix sp. (catina rosie); 6. Cu exceptia habitatului 92A0, in zona studiata, in special in perimetrele care vor fi afectate de organizarea de santier si de formarea viitorului lac de acumulare, nu au fost identificate tipuri de vegetatie care sa poata fi incadrate in tipurile corespunzatoare de habitate Natura 2000, care se refera la vegetatie naturala si semi-naturala (spontana) de interes conservativ comunitar. 7. In perimetrul sitului ROSCI044, in zona in care planul (PATZ-ul) se suprapune cu situl, nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar sau specii de plante de interes conservativ national (nu sunt consemnate in Lista Rosie sau Cartea Rosie). 8. Dupa cum se poate observa din planuri, PATZ-ul nu afecteaza direct malul Dunarii in dreptul Ostrovului Calnovat, parte a ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele.
163

este afectat direct.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 9. Prin pastrarea in stare naturala a meandrei raului Olt. ce va fi afectat de acest plan. pentru: ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele. Deasemenea. si 3. specia Alcedo atthis (pescarel albastru) ce cuibareste in malurile naturale ale raului Olt. reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului situate inainte de zona de regularizare. cuprinse in Formularul standard care a stat la baza desemnarii celor doua situri Natura 2000 . este afectat direct. dar care consideram ca necesita protectie: Riparia riparia (lastun de mal) si Merops apiaster (prigoria). este afectat direct. din modificarile planului (PATZ). in proportie de 1. evaluare prezentata la subcapitolele 2. preconizam ca fiind afectata de implementarea Planului. In ceea ce priveste stabilirea procentului (%) din cadrul fiecarei arii naturale protejate.1. 164 . doar cu respectarea conditiilor prevazute in legislatia in vigoare.25 % ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare.1.1. 11. in proportie de cel mult 2.85 % ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior.ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior si ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare. cu privire la conservarea speciilor si a habitatelor lor. Asa cum reiese din evaluarea impactului asupra speciilor de pasari.3. in proportie de 32. PATZ-ul poate fi luat in considerare pentru aprobare. aval de baraj.5 % 12. La aceasta se adauga doua specii care nu se regasesc in formularul standard al celor doua situri. consideram ca impactul prognozat asupra acestor specii va fi nesemnificativ. 10.

a raului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunare C.A.J.T.Z. Imagine satelitara Amenajare hidroelectrica Izlaz – Alternativa I.E. Plan de amplasament – Scara 1: 20000.-I. Islaz - 165 . aferent investitiei A.H.E. Plan de amplasament – Scara 1: 10000.H. P.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ANEXE: Nodul hidrotehnic Olt Inferior – Plan de ansamblu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful