S.C. E ECO SIMP PLEX NO OVA S.R. .L.

Punct d lucru: C de Calea Vacar resti, nr. 34 42 se ector 4, Bu ucuresti Tel.: 021 330 11 16 T Fax: 021 30 85 80 F 01 GSM 0722 4 10 67 G 43 0726 6 86 92 68

www.e ecosimplexnova.ro fice@ecosim mplexnova. .ro e – mail: offi ecosimpl lexnova@y yahoo.com

PL LAN DE AME ENAJAR A TERITO RE ORIULU ZON UI NAL – INTER RJUDE ETEAN A RAU ULUI O OLT, PE SECT E TORUL IZBIC CENI – DUNA ARE C.H H.E. IS SLAZ

- 2010 -

Benefic ciar SC S HIDRO OELECTRICA SA Bu ucuresti

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

COLECTIV DE ELABORARE

expert cheie nr. 1 – biolog Dr. Simona Mihailescu expert cheie nr. 2 – Prof. Univ. Dr. Ioan Cristurean

Personal suport: - Prof. Univ. Dr. Lotus Mester - biolog Jozsef Szabo - biolog Dr. Viorica Honciuc - geograf Stela Capra - ecolog Cristina Olteanu - ecolog Viorel Olteanu - ing. ecolog Mariana Duluta

Director Stela Capra

2

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

CUPRINS INFORMATII GENERALE .............................................................................................................5 CAPITOLUL 1. Informatii privind Planul supus aprobarii .........................................................7 1.1. Obiectul contractului ................................................................................................................7 1.2. Date tehnice despre Plan……………………………………………………………………..9 1.3. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor STEREO 70………25 1.4. Modificari fizice ce decurg din implementarea P.A.T.Z.-I.J……………………………….33 1.5. Resurse naturale necesare implementarii Planului………………………………………….34 1.6. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Planului………………………………………………….34 1.7. Emisii si deseuri generate prin implementarea Planului……………………………………34 1.8. Cerinte legate de utilizarea terenului……………………………………………………….38 1.9. Servicii suplimentaresolicitate de implementarea Planului, respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar………………………………………………………………………………………..41 1.10. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare…………………………………………………………………………………….42 1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii Planului………………………43 1.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu Planul si care pot afecta Siturile de Importanta Comunitara……………………...44 CAPITOLUL 2. Informatii privind Siturile de Importanta Comunitara ..................................45 2.1. Metodologie generala……………………………………………………………………….45 2.2. Caracterizarea principalelor grupe de specii si habitate…………………………………….52 2.3. Fauna de vertebrate din cursul inferior al Oltului - confluenta cu Dunarea………………...67 2.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar………….116 2.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar…………………….120 2.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate………………………...121 2.7. Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea Siturilor de Importanta Comunitara……………………………………………………………………………………..121 2.8. Obiective de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara, stabilite prin planuri de management…………………………………………………………………………………….122 2.9. Descrierea starii actuale de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara……………124
3

129 3. 28) privind regimul ariilor naturale protejate. Evaluarea semnificatiei impactului cumulativ…………………………………………….4.146 4.142 3.1. 57/2007 (art. Evaluarea impactului Planului Propus……………………………………………………. Monitorizarea biodiversitatii………………………………………………………………149 CAPITOLUL 5.3. Evaluarea semnificatiei impactului Planului propus………………………………………136 3. Evaluarea impactului cumulativ al Planului propus cu alte planuri din zona…………….G.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 3. conservarea habitatelor naturale. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN SITURILE NATURA 2000…………………………………………129 3. CONCLUZII………………………………………………………………….142 CAPITOLUL 4 MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI……………………………….. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. a florei si faunei salbatice.163 Domeniul de reglementare – Ordin nr. cu modificarile si completarile ulterioare.2.1.U.. 4 . – O. nr.

Str. pentru situl ROSCI0044 CORABIA – Studiul de biodiversitate intocmit de expertul atestat in conservarea biodiversitatii ROSPA0106 TURNU MAGURELE. Informatii de la institutii si organizatii relevante pentru conservarea naturii.R. IZLAZ  Proiectant general: S.L. 5-7. pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE. Baza de date ECO SIMPLEX NOVA S. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE C. 1964/2007.E. ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR.P. pentru Siturile ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S.A. Adresa: Bucuresti. Jozsef Szabo.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA INFORMATII GENERALE  Denumire plan: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL INTERJUDETEAN A RAULUI OLT. C.C.L.ro  Informatiile utilizate la elaborarea studiului de evaluare adecvata: . VALEA OLTULUI INFERIOR. 020491  Realizator documentatie mediu: S. ECO SIMPLEX NOVA S.R. Tel: 021 330 11 16 Fax: 021 301 85 80 E-mail: office@ecosimplexnova. 5 . Vasile Lascar nr. Formularul standard din OM nr. martie 2010.Formularul standard Natura 2000 din HG 1284/2007. Raportul privind starea mediului pentru judetul Teleorman.C.H. Studii de teren efectuate de evaluatorii de mediu.

. Legislatia specifica de instituire a regimului de arie protejata la nivel national .Of. cu modificarile si completarile ulterioare.  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.  Hotararea de Guvern nr.2010 . aprobata cu modificari prin Legea nr. H.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Legislatie de protectia mediului  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. conservarea habitatelor naturale. 19 din 13. 739 din 31 octombrie 2007).01. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. nr.privind regimul ariilor naturale protejate. (M. Of. conservarea habitatelor naturale. 407/2006. nr.pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (M. 1143/2007 6 . Partea I. Nr. 57/2007 . a florei si faunei salbatice.II.privind protectia mediului. 1581/2005. nr.Of.Of. Directiva Consiliului 79/409/EEC privind conservarea pasarilor salbatice – Directiva Pasari. nr. 98 din 7 februarie 2008).pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.  Ordinul Ministrului Mediului si Padurilor nr. H. Of.G. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M. 82/8. 195/2005 . nr.2010). 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania (M. 442 din 29 iunie 2007).G.    Directiva Consiliului 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica – Directiva Habitate. a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr. nr.Legea 5/2000. 1196 din 30 decembrie 2005). 265/2006.  Ordin nr. cu modificarile si completarile ulterioare (M.  Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 154/2008 .

C. 327 / 15 aprilie 2004 au fost aprobati indicatorii tehnico – economici ai obiectivului de investitie: “ Cresterea gradului de siguranta in functionare si modernizare la centralele hidroelectrice Olt inferior. Bucuresti.O. Anterior.H. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII 1. Pana in momentul de fata. publicata in M. nr. Vasile Lascar nr.O. pe sectorul Izbiceni - Dunare C.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 1. 020491 Denumirea Planului: P. Str.C.11. – I. Obiectul contractului Proiectant: S. Indicatorii tehnico .T.J.2004 publicata in M. Acestea vor fi retehnologizate. 7 . au fost retehnologizate si puse deja in exploatare toate cele patru hidroagregate (tip bulb reversibil) la CHE Ipotesti.economici ai acestui obiectiv de investitie au fost aprobati prin HG 1929/10.A.J. 5-7.04.2004.P. respectiv CHE Draganesti si doua hidroagregate la CHE Frunzaru. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE Beneficiar: SH Slatina Comanda / contract: 666 I / 88 Faza de proiectare: studiu Titlul documentatiei: PLAN DE AMENAJARE INTERJUDETEAN A TERITORIULUI ZONAL – Investitia “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt. CHE Draganesti. urmand a fi echipate cu acelasi tip de hidroagregat (bulb reversibil) ca si centrala hidroelectrica Islaz. CHE Izbiceni ” judetele Olt si Teleorman.A. Islaz ” urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si Teleorman.E. prin HG 455 / 01. respectiv CHE Ipotesti. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE Denumirea Proiectului: AMENAJAREA HIDROENERGETICA A RAULUI OLT.1056 / 15 noiembrie 2004.1. CHE Rusanesti. INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTARI HIDROENERGETICE S. nr. CHE Frunzaru. AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE A RAULUI OLT.

retehnologizarea centralelor hidroelectrice din amonte . Draganesti. 215 GWh/an. In ambele alternative. Izbiceni . Frunzaru. vor putea fi atinse si celelalte obiective avute in vedere in momentul proiectarii amenajarii complexe a raului Olt. nepoluanta de cca. 30 GWh/an din pompaj). Rusanesti.Ipotesti. 4000 ha) vor fi protejate impotriva inundatiilor. De asemenea. ► asigurarea irigarii unor importante suprafete agricole (in conditiile reabilitarii sistemelor de irigatii din zona). ► in ambele alternative. 125 GWh/an din stoc natural + cca.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Finalizarea acestor investitii va permite atat turbinarea debitelor afluente pe raul Olt cat si realizarea pompajului apei din Dunare catre lacurile de acumulare existente in amonte de Islaz. 155 GWh/an (cca. prin realizarea investitiei CHE Islaz si pe masura identificarii unor resurse financiare disponibile ale unor investitori interesati. pana in acumularea Ipotesti. din sursa regenerabila. in centralele de pe cascada Ipotesti – Izbiceni se va realiza o productie suplimentara de energie electrica de cca. odata cu finalizarea investitiei. In conditiile in care aceasta investitie nu se va realiza. asa incat: ► prin realizarea pompajului pe sectorul Dunare – Ipotesti se va asigura in golurile de sarcina un consum de energie electrica de cca. Bineinteles si beneficiile investitiilor efectuate pana in prezent . pe sectorul Slatina – Dunare: ► navigabilizarea cursului inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in conditiile realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci . 375 GWh/an si implicit o buna functionare a Sistemului Energetic National. oportunitatile mentionate mai sus nu vor mai putea fi valorificate integral. 8 . in CHE Islaz se va realiza o productie de energie electrica.aflate in diferite faze de executie). in special cele legate de buna functionare a Sistemul Energetic National.se vor diminua. ► prin pompaj. importante suprafete de teren (cca.

in conformitate cu prevederile legale.2010) s-a impus intocmirea unui plan de amenajare a teritoriului zonal .E. Lita si Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor.197/11. Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu Magurele. din informatiile disponibile sunt prevazute astfel de lucrari doar pe teritoriul satului cu acelasi nume.C. In ceea ce priveste comuna Lunca.E. Islaz si Lunca (jud. aceasta zona ocupa doar o parte din teritoriile unitatilor administrative mentionate anterior.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1. atat prin cel emis de Consiliul Judetean Olt (nr.interjudetean. pe teritoriul satului Prundu (din zona amenajarii) nu sunt prevazute a se realiza astfel de investitii.2009). In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti. Date tehnice generale despre Plan Investitia Teleorman.Islaz” s-a stabilit o “zona de studiu” / “zona de oportunitate”. considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale amenajarii.Dunare C. Lita. pe sectorul “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt.03.5/02. Islaz ” urmeaza a se realiza pe teritoriile judetelor Olt si Izbiceni – Dunare. In vederea demararii lucrarilor la aceasta investitie.2.H.12. cat si prin cel emis de Consiliul Judetean Teleorman (nr. Investitiile respective se vor realiza pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan. 9 . titularul acesteia (SC Hidroelectrica SA Bucuresti prin Sucursala Hidrocentrale Slatina) a solicitat celor doua consilii judetene emiterea certificatelor de urbanism. In vederea realizarii “Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal – Interjudetean (PATZ–IJ) aferent investitiei “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt. Conform site-ului primariei Izbiceni si aici sunt prevazute a se realiza in viitor astfel de investitii. Teleorman). respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt). Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura in exclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan. iar pe de alta parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu. pe sectorul Izbiceni .H.

...........180 mc/s ... in interiorul “zonei de studiu” nu mai sunt prevazute alte investitii......................12................ pentru zona situata in amonte care include lacurile de acumulare de pe Olt (Rm Valcea ..................24010 kmp .. In sectiunea (Islaz)...... Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative........E.O.....Izbiceni) a fost instituit deasemenea regim de arie naturala protejata.........ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Din informatiile pe care le detinem......O.2007 (privind “instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M...suprafata bazinului..... 1964 / 13............. Islaz ” in zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate............10.....H....................... principalele caracteristici morfometrice si hidrologice sunt: . MMDD nr. prin ord...... La momentul actual.........distanta fata de izvor......................... 98 / 07...... la peste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico ... zona in care urmeaza a se realiza investitia a fost inclusa in situl „ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare” pentru care a fost instituit astfel regim de arie naturala protejata............. debitele maxime cu diferite asigurari sunt: c O.1 + ΔQ 5600 0..........2008) pentru o parte din zona aval in care urmeaza a se realiza investitia....2008......... pe sectorul Izbiceni – Dunare.. denumirea sitului fiind „ROSPA 0106 Olt inferior” ▬ ulterior..5 1 2 5 10 2015 10 3890 3480 3000 2460 ..625 mdm .altitudinea medie..... pentru nici-una dintre aceste investitii nu s-au realizat studii de prefezabilitate/fezabilitate...2007. in anii 2007 ..64.... C....1 4954 Qmax cu asigurarea (%) de : 0................ 739 / 31.... dupa cum urmeaza : ▬ prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 ( privind “ declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M...02... s-a instituit regim de arie naturala protejata ca sit de importanta comunitara sub denumirea „ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele ” (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior)..debitul lichid minim multianual..economici ai investitiei “Amenajarea hidroenergetica a raului Olt.. ▬ prin acelasi act normativ.......debitul lichid mediu multianual..7 mc/s In aceasi sectiune.670 km .

• pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor. in cazul acestei alternative nu se produc modificari ale peisajului. • pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local. in perimetrele cu aceasta destinatie) cursului inferior al raului Olt intre Dunare si orasul Slatina. Rusanesti.2. lipsa posibilitatii de navigatie pe cursul inferior al Oltului intre Slatina si Dunare (in conditiile realizarii ecluzei Islaz si a finalizarii celorlalte cinci . Principalele aspecte asociate adoptarii alternativei „zero” sunt: • pierderea unei capacitati de productie de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (prin valorificarea stocului natural 150GWh/an. 11 . care ar asigura continuitatea cailor rutiere din lungul Dunarii si lipsa oportunitatii pentru modernizarea acestora. 1200 ha din stocul propriu al raului Olt cat si prin pompaj din fluviul Dunarea. • neprotejarea impotriva inundatiilor a unor suprafete de peste 400 ha. Izbiceni . • pierderea oportunitatii de asigurare a apei pentru irigarea unor importante suprafete de teren arabil – aprox.1.2. Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii.aflate in diferite faze de executie).1. Frunzaru.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1. Draganesti. ● + pompaj) – cca. • pierderea posibilitatii de amenajare a navigabilitatii (in scop de agrement. speciilor si habitatelor si a relatiilor functionale dintre acestea. deci impactul este zero. a zonelor destinate serviciilor si a zonelor de agrement. • lipsa oportuniatilor de crestere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin posibilitatile de dezvoltare a zonei industriale. Alternativa “0” – varianta neimplementarii planului Alternativa “0” – varianta nerealizarii planului propus a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se compara celelalte alternative.Ipotesti. • nerealizarea unei treceri peste nodul hidrotehnic Islaz. Principalele elemente componente ale amenajarii hidroenergetice 1.1.

Alternativele de lucru I. in care nodul hidrotehnic este amplasat in amonte de pozitia din alternativa initiala (I). In conformitate cu prevederile STAS 4068 – 87. cota pragului deversor este de 21. au fost luate in calcul initial un numar de doua alternative.33+2.25 mdMB.2.(16.25 mdMB. II si III pentru implementarea planului Pentru investitia propusa a se realiza.2.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1.5 km de confluenta cu Dunarea – figura 3.2.alternativa I…………………….in deschiderile 1.5 km de confluenta cu Dunarea – figura 2. Lungimea acestora variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: mal stang (m) alternativa I alternativa II alternativa III 13700 15900 10445 mal drept (m) 14000 16150 12300 Cota coronamentului acestora urmareste cota remuului pentru debitul de verificare.in deschiderile 3. barajul a fost dimensionat la debitul de calcul (Q 1% = 3480 mc/s) si la debitul de verificare (Q 0.3.alternativa II……………………0.10)] mp.00 x 9.83. Prezentarea caracteristicilor pentru toate cele trei alternative: electromecanic cu lant: Barajul deversor este tip stavilar. Digurile (perimetrale / de remuu) se vor realiza din umplutura de material eterogen si material drenant. cota pragului deversor este de 34.43) mp. care difera prin locul de amplasare a nodului hidrotehnic: La solicitarea custodelui ariei naturale protejate (ROSPA0024: confluenta Olt – Dunare) s-a mai studiat o alternativa (III).75 mdMB. . In conformitate cu prevederile STAS 4273 .5 km de confluenta cu Dunarea – figura 1.[16 × (7. .4: stavile segment .5: stavile segment cu clapeta . 12 . barajul deversor a fost incadrat in clasa a-II-a de importanta. .alternativa III………………… 4. fiind echipat cu 5 stavile segment actionate . Cota coronamentului barajului deversor este de 34.1% + ΔQ = 5600mc/s). .1.

Etansarea de profunzime se va face cu ecran de etansare tip Kelly incastrate in roca de baza si pinteni de beton (spre amonte). La piciorul aval al digurilor sunt prevazute contracanale. ventilatie. . electrice. energia electrica produsa va fi transportata in SEN prin intermediul unei LEA d. Centrala va fi prevazuta cu o serie de instalatii proprii: sanitare. care au rolul de-a colecta apele provenite din infiltratii si precipitatii si de-a le transporta in regularizarea aval. La digurile perimetrale. 13 . fie intrun bazin etans vidanjabil.in zilele de sambata si duminica:12 ore. cand se va pompa 9 ore. pe malul drept.23 MW).c. Pomparea apei din Dunare spre lacul Ipotesti se face cind debitul pe Dunare este mai mare de 3500 mc/sec dupa urmatorul program: . cu latimea coronamentului de 4. avand spre malul stang barajul deversor. Qi = 400 mc/s (4 x100 mc/sec)] cat si in regim de pompa [ 26. fiind prevazute cu o banda de circulatie de 4.6 MW (4 x 6. etansarea de suprafata a paramentului amonte se va face cu pereu de beton armat. .9 MW (4 x 8.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In sectiune transversala digurile au forma trapezoidala. exterioare de alimentare cu apa si canalizare. Centrala va fi echipata cu un numar de 4 hidroagregate tip bulb reversibil. In toate cele trei alternative echiparea si regimul de functionare al centralei hidroelectrice si de pompaj sunt identice. stins incendii.5.65 MW)]. Regularizarea aval este un canal cu sectiune transversala trapezoidala. fie intr-o statie de epurare monobloc. avand latimea la baza variabila si care va asigura tranzitarea apelor mari (Q 1%). se excepteaza lunile aprilie si mai. a debitelor uzinate si a debitelor pompate din Dunare. Panta paramentului amonte este de 1:2. etansarea rosturilor se va face cu masticuri bituminoase aditivate.110 kV. Qp = 220 mc/s (4 x 55 mc/sec)].00 m latime la baza taluzului aval. care vor functiona atat in regim de turbina [(Pi = 32. Taluzele aval se vor imbraca cu pamant vegetal. apele uzate menajere vor fi evacuate prin reteaua de canalizare. iar cea a paramentului aval este de 1: 3. Aceasta este amplasata in frontul de retentie. Din statia de transformare de 110 kV amplasata pe malul drept .00m.in timpul saptamanii: 6 ore / noapte. urmand a se inierba.

50 4. digurile perimetrale si centrala hidroelectrica vor fi echipate cu diverse aparate de masura si control. fie vor fi realizate bazine etanse vidanjabile. a regularizarii aval. organizarea tehnologica necesara realizarii unei investitii de asemenea amploare va cuprinde: sediu santier. Lungimea totala a drumului astfel deviat variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: lungimea (m) alternativa I alternativa II alternativa III 2700 6800 2200 Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor cat si obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase din cuveta viitoarei acumulari. In toate alternativele. racord cu drumul actual.sortare agregate. In vederea asigurarii . diverse platforme si ateliere.a circulatiei publice pe DN 54 (Islaz . dispensar. pod peste nodul hidrotehnic. cantina. fabrica de betoane si laborator de incercari.Turnu Magurele) este necesar a se realiza urmatoarele lucrari specifice: deviere drum actual mal drept. barajul deversor. statie de spalare . Se va asigura alimentarea cu energie electrica.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Lungimea acesteia .dupa finalizarea investitiei . dimensionarea si amplasarea exacta a componentelor acestora va fi realizata de catre executant.de la nodul hidrotehnic pana la confluenta Oltului – Dunarea variaza in cele trei alternative analizate dupa cum urmeaza: lungimea (km) alternativa I alternativa II alternativa III 3.00 0. carburanti si lubrifianti. platforma parc auto. Realizarea investitiei presupune amenajarea atat a unei organizari tehnologice cat si a unei organizari sociale. fie se va monta o statie de epurare monobloc.50 In vederea urmarii comportarii constructiilor in exploatare. In ceea ce priveste apele uzate menajere. 14 . depozite de materiale. apa potabila si tehnologica. precum si din excavatiile utile de la baraj si centrala. pod peste vechiul brat al Oltului (in alternativa I).

830 VOLUM UTIL (mil mc) 0. Se apreciaza ca durata de executie a uvrajelor amenajarii va fi de cca.19.2.000 13. cabinet medical.75 NmE .24 827 506 Din punct de vedere juridic.680 28. In toate alternativele analizate.2. in principiu. II si III la amenajarea hidroenergetica.75 NMaxE .28. Principalele caracteristici ale acumularilor propuse pentru alternativele I.840 824. in functie de resursele financiare existente se va putea realiza si ecluza de navigatie.920 41. retea de canalizare (inclusiv statie de epurare monobloc).1. primariilor respective. in bieful aval. centrala termica.240 28.000 15. terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea /proprietatea A.N. Olt (ha) 228.15 588 344 jud. 5 ani.75 NNR .”Apele Romane.09 239 162 Total (ha) 606.240 15 .1.30. cantina – restaurant. instalatii de alimentare cu apa potabila. aceasta va fi amplasata la malul stang. dupa finalizarea amenajarii hidroenergetice.150 SUPRAFATA (ha) 507. Teleorman (ha) alternativa I alternativa II alternativa III 378. pentru fiecare dintre acestea 1. ocoalelor silvice si unor particulari.375 894.32. Suprafata totala de teren ce va fi ocupata prin realizarea investitiei este repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza: jud. aceasta va cuprinde: blocuri locuinte.25 VOLUM TOTAL (mil mc) 0. Alternativa I COTA (mdMB) talveg . spatii comerciale.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In functie de raportul dintre personalul de executie din zona si cel din afara zonei se va dimensiona si organizarea sociala.

lungimea devierii DN 57 este cu cca. lungimea totală a digurilor este cu cca.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA → Argumente pentru implementarea Alternativei I la Plan: .090 34. 200 ha mai mica decât cea din alternativa II.75 NNR . suprafaţa totala ocupată este cu cca. .000 20.28. fata de cea din alternativa III. Alternativa II COTA (mdMB) talveg .765 SUPRAFATA (ha) 584. ceea ce implică în mod evident şi un necesar mult mai mic de balast ce urmează a fi extras din albia Oltului. alternativa II necesita o suprafata suplimentara pentru defrisare decat in cazul celorlalte alternative.2. cu 1. .în ceea ce priveşte fondul forestier.32.445 - VOLUM UTIL (mil mc) 0. .5 km.910 34.590 48.în alternativa I.90 NmE . 4100 m mai mica decât a drumului deviat în alternativa II.30.1.250 948.in ceea ce priveste fondul forestier. . .2.2. vor fi păstrate neamenajate (în starea actuală) meandrele Oltului situate aval de baraj. va fi mai mica in cazul adoptarii alternativei I.18. .25 VOLUM TOTAL (mil mc) 18.în alternativa I. decat in cazul alternativelor II si III.prin adoptarea alternativei I la Plan.lungimea devierii DN 54 este mai mare decat decat in cazul celorlalte alternative.75 NMaxE . . 70 ha).suprafata total ocupata este mai mare decat in cazul celorlalte alternative.750 1028.lungimea totala a digurilor este mai mare decat in cazul celorlalte alternative.370 → Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa II: . . fapt ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care urmeaza a fi extras din albia Oltului.în alternativa I. 5000m mai mica decât cea a digurilor din alternativa II. 1.lungimea regularizarii aval de baraj. 16 . alternativa I necesită o suprafaţă mult mai mica destinata defrisarii (cca.

agregate). . mentionam ca debitul de dimensionare al contracanalelor este de 49.9 mc/s (Q1%). .costurile necesare realizarii investitiei pentru alternativa III vor fi mai mari decat cele din alternativele I si II.2.660 23.15 NmE . debitele uzinate vor fi tranzitate integral prin regularizare (contracanal si ape mari) si in niciun caz nu vor putea alimenta direct meandra Oltului. unica sursa de alimentare a meandrei sunt debitele din contracanalul mal stang.20.ECO SIMPLEX NOVA 1. trebuie sa remarcam faptul ca talvegul acesteia variaza de la 22.290 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA VOLUM UTIL (mil mc) 0.25 VOLUM TOTAL (mil mc) 11.00 mdM. Alternativa III COTA (mdMB) talveg .00 mdM in amonte la 14.245 → Din urmatoarele motive s-a decis a se renunta definitiv la alternativa III: .75 NMaxE .28.2.adoptarea alternativei III ar conduce la necesitatea identificarii unei alte surse de materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor.1. .75 NNR .marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN.00 mdM in timp ce regularizarea aval variaza intre 15.00 mdM la 20.28 mdM la confluenta cu Dunarea.780 24.3.835 752.0 mc/s.1. .000 12.marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv. In ambele situatii.30. Prezentarea comparatiei dintre cele trei alternative: Din punct de vedere al alimentarii meandrei de pe malul stang a Oltului. Debitul minim estimat este de cca. provenite atat din infiltratiile din acumulare cat si de pe terenurile adiacente. Subliniem faptul ca inclusiv in alternativa III.410 804. 17 . Mentionam ca buna functionare a centralei Islaz in conditii de pompaj impune ca in bazinul de linistire al acesteia sa se realizeze cota 15.32.5 – 2.conditiile dificile pe care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a raului Olt.440 35.510 - SUPRAFATA (ha) 473.

lungimea devierii DN 54 este cu cca. cu toate ca lungimea totala a digurilor in alternativa III este mai mica decat cea din alternativa I. lungimea totala a digurilor este cu cca.marirea traseului LEA 110 kV pentru racordarea la SEN. existenta pragului va putea asigura si un minim nivel de apa pe meandra care sa contribuie la asigurarea conditilor de existenta a componentelor ecosistemului nou instalat in zona. in ambele alternative. suprafata total ocupata este cu cca.in alternativa II . . 4600 m decat cea aferenta drumului deviat in alternativa III. o priza de alimentare a acesteia. agregate) si implicit la cresterea costurilor transportului acestora la locul de punere in opera. Din punct de vedere al costurilor necesare realizarii investitiei. conditiile minime necesare tuturor componentelor noului ecosistem ce se va instala in meandra si pe malurile acesteia. in conditiile dificile pe care le presupune realizarea lucrarilor in imediata apropiere a raului Olt.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Avand in vedere ca pot aparea situatii in care alimentarea meandrei sa devina temporar deficitara (contracanal colmatat. 18 . 4100 m mai mare decat a drumului deviat in alternativa I. respectiv cu 320 ha mai mare decat cea din alternativa III.modificarea sistemului de etansare a incintei de executie. valoarea totala pentru alternativa III este mai mare decat cea din alternativa II din urmatoarele cauze: . 200 ha mai mare decat cea din alternativa I.marirea suprafetei de fond forestie ocupata definitiv. respectiv cu cca. a fost prevazut un prag aval. seceta. prin debitul astfel prelevat direct din acumulare se va putea asigura in perioadele deficitare. ceea ce implica in mod evident si un necesar mult mai mare de balast care urmeaza a fi extras din albia Oltului. respectiv cu cca. avand in principal rol de stabilizare a acesteia. . . 9000 m mai mare decat cea din alternativa III.in alternativa II.modificarea amplasamentului nodului hidrotehnic va conduce la necesitatea identificarii unei alte surse de materiale de constructie (umpluturi in corpul digurilor. In zona de debusare a meandrei in regularizarea aval (canal de fuga si ape mari).in alternativa II. 5000 m mai mare decat cea a digurilor din alternativa I. . etc) este posibil a se realiza in digul mal stang. . Comparatia cu alternativa II: .

speciilor si habitatelor si a relatiilor functionale dintre acestea. deci impactul este redus. 19 . In sectiunea Islaz.00 mdMB). trecandu-se la un regim fluvio-lacustru. In ceea ce priveste calitatea apelor Oltului.83 251 208 606. dupa finalizarea investitie. ►Consideratii privind impactul asupra mediului In functie de alternativa analizata.21 135 66 pasune (ha) 68. prezentand si unele brate vechi. iar pe de alta parte de costurile aferente realizarii investitiei. regimul de scurgere actual se va modifica. debitul lichid mediu multianual al Oltului este de 180 mc/s. au indicat o apa ce putea fi considerata relativ curata.in ceea ce priveste fondul forestier. Concluziile comparatiei intre alternative:  Tinand cont pe de o parte atat de energia consumata in golurile de sarcina cat si de cea produsa. alternativa II necesita o suprafata suplimentara pentru defrisare. in cazul alternativei I se produc modificarile cu impactul cel mai mic asupra peisajului. slab impurificata.24 827 506 Total (ha) Zona de interes a amplasamentului viitoarei amenajari hidroenergetice se gaseste la nivelul terasei inferioare a raului Olt (cca. 25. moarte ale raului. terenurile ocupate definitiv vor fi repartizate dupa cum urmeaza: teren arabil (ha) alternativa I alternativa II alternativa III 63. sectorul respectiv se prezinta ca un teren stabil.45 ha in raport cu cea din alternativa III.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . se propune a fi promovata solutia corespunzatoare alternativei I.70 ha in raport cu cea din alternativa I. de cca. respectiv cca.  Din punct de vedere al conservarii biodiversitatii.67 317 157 fond forestier (ha) 182. din punct de vedere al categoriei de folosinta.76 124 75 neproductiv (ha) 290.00 ÷ 27. rezultatele unor determinari efectuate in urma cu mai multi ani in zona in care se va realiza amenajarea.

alternativa I. pasarile isi vor gasi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate. in afara perimetrului amenajarii. in special pe lacurile de acumulare din amonte. prin care vor fi stabilite compozitiile. in timp. Majoritatea pasarilor din zona au ca habitat preferat luciul de apa. ponderea cea mai mare de-a lungul sectorului de vale care urmeaza a fi amenajat o au zavoaiele de plopi si salcie. majoritatea acestora se vor indeparta temporar din aceasta zona. tinand cont de mobilitatea lor ridicata. sa fie deranjate de specificul activitatilor desfasurate pe santier. atat luciul de apa cat si zonele litorale de mica adancime ale lacului unde se vor instala formatiuni tipice vor deveni habitate favorabile pasarilor. Terenurile respective urmeaza a fi identificate de catre titularul investitiei impreuna cu autoritatile competente. vor fi impadurite terenuri neproductive. In ceea ce priveste consumul de energie realizat in golurile de sarcina cat si productia de energie realizata.in toate cele trei alternative consumul de energie realizat in golurile de sarcina este practic acelasi (cca. 20 . 7. Un alt aspect ce trebuie mentionat este faptul ca suprafata respectiva nu este constituita dintr-un corp compact de padure. acvatice si nu numai. In vederea compensarii suprafetelor defrisate. care nu sunt considerate specii protejate sau prioritare. o parte dintre terenurile posibil a fi impadurite sunt mentionate in planul anexat. ci din mai multe “petice”. 375 GWh/an). Se va intocmi in prealabil un proiect tehnico-economic pentru instalarea culturilor forestiere.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In ceea ce priveste fondul forestier ce va fi afectat. In perioada executiei lucrarilor. in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de aceasta. este de asteptat ca populatiile de pasari prezente in zona. comparand alternativele analizate se constata: . Ulterior. cat si in formatiunea paduroasa compacta de pe insula (ostrovul) Calnovat.7 % . Trebuie subliniat faptul ca suprafata ce va defrisata in vederea realizarii amenajarii hidroenergetice este redusa (cca 5. dupa intrarea in exploatare. Pasarile nedependente de mediul acvatic isi vor gasi un habitat favorabil atat in formatiunile paduroase aflate in apropiere. schemele si tehnologiile de impadurire.5 % alternativa III ) in raport cu suprafata ocupata de padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ariei protejate ROSPA 0024.8 % alternativa II si 6.

in centralele de pe cascada Ipotesti – Izbiceni se va realiza si o productie suplimentara de energie electrica (cca.productia de energie electrica (din sursa regenerabila. 21 . 30 GWh/an din pompaj). aceeasi in toate cele trei alternative.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . 125 GWh/an din stoc natural + cca.prin realizarea pompajului. . 155 GWh/an din care: cca. 215 GWh/an). nepoluanta) ce va fi obtinuta in CHE Islaz este practic aceeasi in toate cele trei alternative (cca.

1 – Alterna ativa I 22 .ECO SIM MPLEX NOVA A STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Figura nr.

2 – Alte ura ernativa II STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 23 .ECO SIM MPLEX NOVA A Figu nr.

ECO SIM MPLEX NOVA A STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Figura nr. 3 – Alternativa I III 24 .

Interjudetean (PATZ–IJ) aferent investitiei “Amenajarea Hidroenergetica a raului Olt.C. pe sectorul Izbiceni – Dunare. min. C. Islaz ” in zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate. dupa cum urmeaza : ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE • • • • • Localizare-lunca inferioara a Dunarii.E. Teleorman). pantele scazand chiar sub valori de 1 – 2 m/km. Lita. C.H.6%) si Teleorman (70. Picus 25 . Phalacrocorax pygmeus (cormoranul mic). considerata a putea fi afectata prin executia diferitelor elemente componente ale amenajarii.H. Himantopus himantopus (piciorongul). Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului).economici ai investitiei “Amenajarea hidroenergetica a raului Olt. respectiv Giuvarasti si Izbiceni (jud Olt). Chlidonias niger (chirighita neagra). cu precizarea coordonatelor STEREO `70 Investitia se va realiza pe teritoriile urmatoarelor unitati administrative: Turnu Magurele. Islaz si Lunca (jud. la peste trei ani de la aprobarea indicatorilor tehnico . 53m. Izlaz va fi ultima hidrocentrala de pe raul Olt si va fi amplasata la cca. Cygnus cygnus (lebada de iarna). Coracias garrulus (dumbraveanca).(max. Chlidonias hybridus (chirighita cu obraz alb). Localizarea geografica si administrativa.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1.H. medie 29m) Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE -Alcedo atthis (pescarel albastru). Trebuie mentionat faptul ca prin doua acte normative. In vederea realizarii “Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal . pe sectorul Izbiceni – Dunare.E.3. Nycticorax nycticorax (starc de noapte). in anii 2007 . 3 km amonte de confluenta raului Olt cu fluviul Dunarea In aceasta zona Oltul strabate zona de contact a piemontului Getic. Dendrocopos medius (ciocanitoarea de stejar).Islaz” s-a stabilit o “zona de studiu” / “zona de oportunitate”. judetele Olt (29.2008.4 ha Regiunea biogeografica – continentala Altitudine .4%) Suprafata -21285. ca in final sa patrunda in campia propriu-zisa. 3m.E. sector in care albia Oltului se largeste mult. prezinta multe meandre si brate parasite.

. In per rioada de migratie sit gazduie m tul este mai m de 20. ani.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA canus (gheonoa sura). sitului Natu 2000 R ura ROSPA0024 Confluen Olt-Dunare (prelu 4 nta uata din anexa la Harta s H. In pr prezent es admin ste nistrata d catre custodele Asociat Echilib de le tia ibru.2010 cu Min 0 nisterul Mediului si Padurilo – Direct Biodiv Me i or tia versitatii. E Amenajare ea CHE ISLA AZ 26 . Sterna hi irundo (chi de balta ira a). cu lim mitele in coordonate STEREO 7 cu figurarea amenajarii CHE Islaz 70. in ur rma inch heierii co onventiei de custo todie nr.G.000 de exe mult emplare de pasari e de balta. Situl e pelica lebede.02. Cora acias garru ulus (dumb braveanca). gaste. Sterna albifrons (chira a s mica). m • Calita si imp ate portanta: Situl este imp portant pe entru pop pulatiile cu uibaritoare ale spec ciilor urm matoare: p (cormoran mic). Platalea leucorodia (lopataru s aia a ul). Phalacrocorax pygmaeus ( este impor rtant in pe erioada de migratie si iernat p e pentru spe eciile: rate. 0003/19 9. 1284/20 007).Tringa g glareola (fluierar de mlastina).

Mergus albellus. Larus minutus.In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.8 ha Regiunea biogeografica – continentala Altitudine . ca urmare a incheierii Conventiei de custodie nr.C. Ixobrichus minutus (starcul pitic). Mergus albellus (ferestras mic). Teleorman (18. toate speciile de rate.. 27 .07. Compania de Servicii si Consultanta S.3%). Burhinus oedicnemus.000 de exemplare de pasari de balta. Coracias garrulus. Cygnus cygnus (lebada de iarna).ECO SIMPLEX NOVA ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR • STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Localizare-Albia Oltului si se suprapune peste 3 judete:Olt (63. Cygnus cygnus (lebada de iarna). Philomachus pugnax.9%) Suprafata -54074. Mergus albellus (ferestras mic). Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic). Ciconia ciconia. Anser albifrons (garlita mare).A. Circus cyaneus.5%) si Valcea (17. 21m. Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului). este administrata de catre S. Egretta alba. Ciconia ciconia (barza alba). Phalacrocorax pygmaeus (cormoran mic). Cygnus cygnus. • • • • • In prezent ROSPA 0106. Coracias garrulus (dumbraveanca). -Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus (pelican cret). medie 95m) Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE -Botaurus stellaris.286m. min.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Biodiversitatii. 191/14. . Ixobrychus minutus. Recurvirostra avosetta. Calitate si importanta: -Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Aythya nyroca (rata rosiatica). Lanius minor.(max. Philomachus pugnax (bataus).

cu limitele in coordo e onate STER REO 70. cu figurarea amenajarii CHE Islaz u z Amenajarea A CHE ISLAZ C Z situata in afa ara sitului 28 .G.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Harta sitului Na atura 2000 ROSPA Va alea Oltulu Inferior (preluata d anexa la H. ui din 12 284/2007).

.92A0). totodata prezentand o importanta din punct 29 . Misgurnus fossilis (tipar).In acest sector inferior al Dunarii.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE • • • • Localizare . Pelecus cultratus (sabita).Salicion albae) -91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur. din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) -92A0 Zavoaie cu Salix alba (salcie alba) si Populus alba (plop alb) • Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Spermophilus citellus (popandau) • Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Bombina bombina (buhai de balta). Zingel streber (fusar mic). habitatele ramase in stare naturala si seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale. Rhodeus sericeus amarus (boarta).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice.lunca inferioara a Dunarii. aceste zavoaie de salcie si plop. Gymnocephalus baloni (ghibort de rau).continentala Tipuri de habitate naturale de interes comunitar prezente in sit: -6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii -91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion. Alnion incanae. cu o importanta ecologica deosebita. Aspius aspius (avat). Cobitis taenia (zvarluga). Gobio kessleri (porcusor de nisip). Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia. Alosa pontic (scrumbie de Dunare). judetele Olt (33%) si Teleorman (67%) Suprafata -7024 ha Regiunea biogeografica . reprezentand totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 . Gymnocephalus schraetzer (raspar). • Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Theodoxus transversalis  Calitate si importanta: . Triturus dobrogicus (triton dobrogean) • Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE -Gobio albipinnatus (porcusor de ses). Zingel zingel (pietrar). Ulmus laevis.

in ur rma inch heierii co onventiei de custo todie nr.2010 cu Min 0 nisterul Mediului s Padurilo – Dire Me si lor ectia Gen nerala Pro rotectia N Naturii si Managem mentul Ar riilor Natu urale Prot tejate. sta arcul de no oapte (Nyc cticorax corax). egasesc in anexa I a Directivei Pasari: ntors (Recu urvirostra a avosetta).02. In pr prezent es admin ste nistrata d catre custodele Asociat Echilib de le tia ibru. area amen najarii an CH Islaz HE Amena ajarea CHE ISLAZ 30 . sta arcul galbe (Ardeo ralloide en ola es). mai ales avifaun nistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunita ce se re s ar. Harta sitului Nat tura 2000 ROSCI004 Corabia – Turnu M 44 Magurele (p preluata din n nexa la O. nyctic egreta mare (Eg a gretta alba). piciorongu (Himanto ul opus hima antopus).EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA de ve edere al b biodiversitatii. c chira de ciocin balta (Sterna hirundo). egreta mica (E a Egretta ga arzetta). 007). lopataru (Platalea leucorodia ul a a).M 1964/20 M. ch mica ( hira (Sterna alb bifrons). 0003/19 9. cu lim mitele in co oordonate S STEREO 70 cu figura 0.

81 47 77205.htm m).25 4 484028.82 47 75180.31 249 9418.45 47 76092.74 47 74982.10 27 28 29 30 31 DR RUM 249 9359.95 483894.75 47 74915.53 2 257038.14 4 31 .46 47 77008.83 257685.29 4 484084.20 0 474065.37 47 74856.43 47 75071.84 2 473774.30 257685.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Local lizarea ge geografica si admi a inistrativa a Plan va nului inca adrat in s siturile Natura 200 .49 9 474088.31 4 66 67 68 69 70 DIG D 258205.27 258206.08 2 256991.59 258018. Coord donatele Planului in S STEREO 70 0 pu unct 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 LAC C N 258390.69 249 9428.23 249 9351.10 258172.97 257527.96 6 474949.06 2 257999.40 47 75526.61 E 47 74689.88 47 74959.mmediu.53 257947.52 257364.54 257467.58 249 9438.35 47 75899.47 4 484157. cu prec Na 00 cizarea coo ordonatelor STEREO `70.52 258232. r Limite siturilor Natura 2 ele 2000 utiliz zate sunt cele existe ente pe site-ul Ministerului Me ediului si P Padurilor (h http://www w.19 258120.30 0 474959.54 257779.09 4 483900.05 2 258007.ro/protecti ia_naturii/p protectia_n naturii.00 47 77383.

40 479254.49 482103.52 256045.20 482470.44 479198.73 482901.29 256226.70 476876.21 249346.15 478830.59 256097.21 477845.07 256606.27 248082.33 251437.19 476021.54 478503.69 257580.54 477641.42 476590.98 477744.80 257675.18 248403.34 248319.00 477164.80 253476.47 253964.20 483546.18 248852.58 249580.52 482794.22 482816.52 249270.59 258032.27 257424.46 483040.28 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 32 .50 479856.14 251714.52 483180.24 249529.41 247810.36 481606.92 249869.38 256969.23 249510.74 253825.34 476967.55 482737.22 480471.09 257608.97 481859.35 247778.36 248820.86 483306.79 479951.52 257379.16 257400.79 255563.96 475039.01 482035.39 477311.65 253686.52 257536.78 254487.16 476321.02 483765.83 477532.61 476326.50 253760.25 482360.64 256521.63 482267.02 476427.40 483183.14 478238.53 478683.09 248144.83 251193.69 482616.48 475839.41 249341.03 257532.25 482228.77 476328.45 249269.16 482813.ECO SIMPLEX NOVA 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 256260.49 256540.51 257574.50 249258.29 248696.73 475708.51 254919.33 482170.

o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului freatic.24 ha: . prin intreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei.15 ha. retele de utilitati) si a proiectului propriu-zis. fiind astfel afectat un volum strict necesar de sol/subsol. microfaunei si mezofaunei. in calitatea acestuia.228. si prin care se va interveni in structura naturala a solului. De asemenea. in judetul Teleorman. se va realiza refacerea ecologica a suprafetelor de teren ocupate temporar in cadrul organizarii de santier si redarea acestora folosintei de zona verde.  Modificarea proprietatilor fizico – mecanice ale solului: textura.  Modificarea proceselor pedogenetice. taluzuri. Activitatea de exploatare se refera la activitatile specifice desfasurate in cadrul unui astfel de obiectiv. de aerare si termice. starea de afanare (tasare). pasuni naturale si padure vor fi inlocuite cu suprafete construite – baraj. Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1. . Activitatea de constructie consta in amenajarea organizarii de santier.09 ha. in judetul Olt. coeziunea. vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. Dupa realizarea obiectivelor. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie a unui asemenea obiectiv. Modificarile fizice ce au loc in faza de exploatare a obiectivului se refera la faptul ca dupa finalizarea investitiei suprafetele de teren agricol. Programul de lucrari va cuprinde activitati de constructie si activitati de exploatare. frecarea interna. 33 . realizarea infrastructurii (drumuri. Modificarile fizice ce au loc in faza de executie se refera la modificarile produse de excavatiile executate pentru fundatii sau pentru pozarea in subteran a instalatiilor edilitare.378. Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete de 606. etc si suprafete inundate – lac de acumulare.  Modificarea proprietatilor hidrofizice. Modificari fizice ce decurg din implementarea Planului.4.

argile prafoase – nisipoase. de un orizont aluvionar alcatuit din nisipuri medii grosiere la partea superioara cu trecere la nisip cu pietris si rar bolovanis la partea inferioara.0 m care este alcatuit din materiale diferite : de la nisipuri.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Implementarea Planului propus include actiuni de constructie care duc la schimbarea modului de utilizare (functiunea) a unor suprafete de teren din cadrul siturilor de protectie speciala amintite. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea Planului Resursa naturala principala utilizata in functionarea obiectivului vizeaza apa raului Olt – utilizata pentru alimentarea lacului de acumulare al hidrocentralei. neechipat edilitar. 1. 1.0 m. 34 . Conform litologiei intalnite in forajele de studii executate in ampriza analizata.5. aer.7.). Resursele naturale necesare implementarii Planului Materialele de constructie necesare atat realizarii umpluturilor in corpul digurilor cat si in vederea obtinerii agregatelor necesare fabricarii betoanelor hidrotehnice vor fi extrase din cuveta viitoarei acumulari. Emisiile generate de implementarea Planului se impart in:   emisii care au loc in timpul constructiei (estimata la 5 ani). Acesta este urmat in adancime pana la roca de baza. la suprafata apare stratul de coperta cu grosimi cuprinse intre 4. etc.0. fara infrastructura.6.0 – 7.5. combustibili. Planul propus nu implica folosirea altor resurse naturale (sol. emisii care au loc in timpul exploatarii acestuia. nisipuri prafoase sau argiloase pana la argile. tinand cont de dotarile actuale ale constructorilor din tara acesta poate fi exploatat pana la adancimi de cca. 6. 1. precum si din excavatiile utile. Emisii si deseuri generate de Planul analizat Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui teritoriu nedezvoltat.

Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra faunei si vegetatiei din zona. respectarea termenelor de revizie tehnica periodica. NOx.etc.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot. Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare.evitarea antrenarii in atmosfera a materialelor de constructie si deseurilor pulverulente. SO2. .umectarea suprafetelor supuse lucrarilor de tereasamente in perioadele secetoase.utilizarea in executie a utilajelor si mijloacelor de transport cu emisii reduse de poluanti atmosferici. CO. . manipularea materialelor de constructie pulverulente) sau mobile (utilaje de constructie si transport) in perioada de executie sau de sursele stationare (instalatiile de ardere pentru incalzire sau preparare hrana) si traficul rutier in perioada de explotare. . In perioada de executie (de implementare a planului) vor fi luate toate masurile necesare pentru limitarea emisiilor de poluanti in aerul atmosferic: . Nu se cunoaste daca implementarea planului propus presupune utilizarea de substante toxice sau periculoase. prin protejarea in timpul transportului si la depozitare. 35 . vor fi limitate prin impunerea unor masuri de protectie. terasamente. dar si asupra personalului muncitor datorita expunerii mai indelungate.limitarea timpului de functionare a utilajelor de constructie si transport. pentru fiecare factor de mediu.  Emisii in aer Emisiile atmosferice de poluanti (pulberi. emisiile de poluanti in aerul atmosferic vor fi reduse avand in vedere profilul de activitate al obiectivului .producerea de energie electrica obtinuta prin caderea apei. Pentru perioada de exploatare.) generate de sursele nedirijate si aleatorii (lucrari de excavatii. Se vor respecta conditiile de calitate a aerului zonelor protejate prevazute de STAS 12574/87.

N. care pot fi spalate de apele pluviale. In faza de exploatare. 36 . principalele surse de poluare a apei raului olt.ECO SIMPLEX NOVA  Emisii in apa STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In perioada de constructie. intrucat la terminarea lucrarilor vor fi foarte greu de dezafectat. Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere evacuate de pe amplasament. dinamica. poate fi asigurata de reteaua de alimentare cu apa ce va fi amenajata pentru perioada de santier. surse difuze – depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac. preconizam ca impactul asupra factorului de mediu apa. precum si spalarile de utilaje/mijloace de transport in cadrul santierului. poate fi redus. dotarile hidroedilitare (retelele de alimentare si pentru stingerea incendiului. Punctele de lucru vor fi dotate cu toalete ecologice. se vor incadra in limitele impuse prin NTPA 002/2005. Nu se vor accepta fose vidanjabile. Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit. pot fi clasificate in: surse punctiforme – evacuarile de ape menajere de la organizarea de santier si punctele de lucru. Alimentarea cu apa a santierului. canalizare ape uzate menajere si pluviale) vor respecta conditiile impuse de A. Apele Romane . iar normele europene interzic constructia acestora. in situatia in care ar fi spalate de apele pluviale. subsolului si a apelor subterane. Materialele de constructii in vrac vor fi depozitate in spatii inchise sau acoperite. pentru a se evita poluarea solului. in timpul lucrarilor de constructie. Spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului se vor face obligatoriu in spatii special amenajate pentru astfel de operatiuni (inafara zonei protejate). pentru salariatii sai dar si pentru nevoile tehnologice. cantitatea si calitatea apelor Prin respectarea recomandarilor anterioare. dar si a apei subterane. Deseurile rezultate de pe santier vor fi colectate de catre o firma specializata. cu mijloace tehnice adecvate. prin Avizul de Gospodarire Ape. Lucrarile de drenaj pot afecta punctual subterane.Sistemul de Gospodarire a Apelor Teleorman si Olt.

principalele surse posibile de poluare. Se vor lua masuri pentru protectia factorului de mediu „sol”: activitatea de excavare va fi supravegeata atent. Prin excavatiile executate pentru amenajarea lacului de acumulare. astfel incat sa se asigure protectie pentru sol si subsol. Toate excavatiile vor fi executate cat mai aproape de dimensiunile si forma exacta a obiectelor. depozitarea necorespunzatoare a deseurilor. solul/pamantul excavat se va depozita in loc special amenajat si se va folosi la constructia digurilor de protectie si la refacerea terenului dupa incheierea lucrarilor de constructie. depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructie.  Modificarea proprietatilor fizico – mecanice ale solului: textura. pot fi reprezentate de: excavatiile realizate pentru executarea lucrarilor de constructii.ECO SIMPLEX NOVA  Emisii in sol STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In faza de executie. prin intreruperea ciclurilor de viata ale vegetatiei. ca urmare a unor defectiuni ale autovehiculelor ce tranziteaza santierul. depozitarea materialelor de constructie se va realiza in spatii special amenajate. depozitarea deseurilor se va realiza in spatii special amenajate. coeziunea. a barajului. in calitatea acestuia.  Modificarea proprietatilor hidrofizice. frecarea interna. starea de afanare (tasare). de aerare si termice. Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate. Acest impact este inevitabil avandu-se in vedere specificul activitatii de constructie. in cadrul santierului. 37 . sau pentru pozarea in subteran a instalatiilor edilitare se va interveni in structura naturala a solului. Impactul asupra solului si subsolului va fi semnificativ diminuat prin masurile adoptate pentru reconstructia ecologica a terenului. racordarea defectuoasa la canalizarea organizarii de santier. scurgerile accidentale de produse petroliere. microfaunei si mezofaunei. dupa care vor fi preluate de firme specializate. acoperite si betonate. fiind astfel afectat un volum minim de sol/subsol.  Modificarea proceselor pedogenetice.

Cerinte legate de utilizarea terenului. In PUG-urile intocmite in urma cu cativa ani pentru localitatile Giuvarasti. Realizarea investitiei va conduce la ocuparea definitiva a unei suprafete totale de 606. cu respectarea normelor si legislatiei nationale referitoare la gestionarea deseurilor. cu mijloace tehnice adecvate.13 ha) 38 . Lunca (0.55 ha). lucrarile pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit.ECO SIMPLEX NOVA - STUDIU DE EVALUARE ADECVATA amplasarea unor depozite temporare de carburanti si lubrifianti se va face numai pe platforme betonate. necesare pentru executia investitiei. depozitarea deseurilor generate se va face in mod controlat. - se vor utiliza numai mijloacele de transport materiale de constructie. pentru a se evita pierderile in sol. pentru evitarea poluarii solului si panzei freatice. cu exceptia celor de intretinere. ce se vor face in spatii amenajate in organizarea de santier.15 ha din care: Turnu Magurele (52. Lita si Islaz sunt prevazute a se realiza investitii (sisteme centralizate de apa si canalizare) care pe de o parte sa conduca la imbunatatirea conditiilor de viata ale locuitorilor. a organizarii de santier si punctelor de lucru. in spatii special amenajate. cu un operator de salubritate autorizat. In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor. Lita (79. Islaz (246.8. pe categorii de deseuri.judetul Teleorman – 378. Depozitarea temporara a deseurilor menajere si cele asimilate cu tipul stradal se va face in europubele. impactul asupra factorului de mediu „sol” va putea fi semnificativ redus. cat si in faza de exploatare. sa va interzice pe santier efectuarea de reparatii a utilajelor sau mijloacelor de transport.24 ha repartizata din punct de vedere adminstrativ dupa cum urmeaza: . iar pe de alta parte la eliminarea unora dintre cauzele care au un impact negativ semnificativ asupra factorilor de mediu. Se va incheia un contract pentru preluarea deseurilor. 1.12 ha). dotate cu mijloace de protectie impotriva imprastierii incarcaturii pe traseele de circulatie.  Deseuri Atat in faza de executie.35 ha).

Total = 114.. primariilor respective. ..99 ha) Din punct de vedere juridic. Ing. terenurile ce vor fi ocupate se afla in administrarea / proprietatea A.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . de preferat in interiorul ariei naturale protejate sau cat mai aproape de aceasta. ocoalelor silvice si unor particulari. astfel: → In judetul Teleorman: a) Pe teritoriul administrativ al municipiului Turnu Magurele: .Tarlaua 99/2 = 20.98 ha.N. 39 .76 ha. ……………………………………………….09 ha din care: Izbiceni (18. .neproductiv….Tarlaua 141 = 49.Tarlaua 142/II = 20.52 ha.Tarlaua 141/I = 2.Tarlaua 103/1 = 1.83 ha. ing. ..judetul Olt . 0. reprezentantii Sucursalei Hidrocentrale Slatina.. .228. Lucrarile de executie a uvrajelor amenajarii hidroenergetice se vor desfasura in exclusivitate pe terenuri aflate in momentul de fata in extravilan. . . .. → D.. au identificat unele terenuri agreate de acestia pentru compensare.87 ha.”Apele Romane. terenuri aflate limitrof unor trupuri de padure existente.d.vita de vie..fond forestier…182.. Ion Ciocarlan – sef Ocolul Silvic Corabia. vor fi impadurite terenuri neproductive. al categoriei de folosinta.Tarlaua 142/I = 40.. impreuna cu reprezentantii ROMSILVA in teritoriu. cele 606.6 ha b) Pe teritoriul administrativ al comunei Islaz: . 290. In acest scop.77 ha . Dumitru Marin – sef Ocolul Silvic Turnu Magurele si dl.p. In vederea compensarii suprafetelor defrisate.79 ha.v.teren arabil…… 63. si anume dl.96 ha.21 ha.24 ha ce vor fi ocupate definitiv sunt repartizate astfel: .pasune…………68.67 ha.14 ha. Giuvarasti (209..10 ha).

. Total = 193.57 ha. ………………………………………………. . in vederea compensarii.43 ha.31 ha. prin reprezentantul sau dl.Tarlaua 93/5 = 34. .38 ha Total judetul Teleorman 519.94 ha teren silvic.Tarlaua 300 = 5.74 ha. In conformitate cu bilantul teritorial. .Tarlaua 306 = 15.79 ha.Tarlaua 99/41 = 14. .04 ha.28 ha.Tarlaua 39/3 = 19. ce au fost pusi in posesie in perioada 1990 – 2010.76 ha.Tarlaua 103/2 = 9.47 ha.Tarlaua 33/4 = 16. = 57. Total = 405. . .Tarlaua 97. .Tarlaua 93/8 = 26. investitia va ocupa pe teritoriul judetului Teleorman suprafata de 132.02 ha.Tarlaua 99/4 = 71.60 ha. Dumitru Marin. .84 ha.91 ha. . .Tarlaua 33/3 = 15. . . STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . → In judetul Olt: a) Pe teritoriul administrativ al comunei Izbiceni:: .Tarlaua 32 = 2. . Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari. .Tarlaua 302 = 36. ing.65 ha.08 ha. .94 ha.16ha.97 ha. 98 Bloc fizic 563 – Vodaci = 25.ECO SIMPLEX NOVA . amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA.44 ha. ……………………………………………….Tarlaua 26 .Tarlaua 33/2 = 7. = 35.69 ha.Tarlaua 301 = 9.Tarlaua 93/4 = 43.21 ha.5 ha 40 .98 ha.Tarlaua 13 .Tarlaua 305 = 40. .Tarlaua 303 = 36.Tarlaua 313 = 50.Tarlaua 33/1 = 3.32 ha.

investitia va ocupa pe teritoriul judetului Olt suprafata de 49. vor aparea fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In conformitate cu bilantul teritorial. amplasamentele fiind agreate de ROMSILVA. implementarea Planului implica servicii suplimentare. cu exceptia celor care deservesc efectiv 41 . respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru asigurarea utilitatilor unui astfel de edificiu. → pentru conpensarea suprafetelor neproductive. ce au fost pusi in posesie in perioada 1990 – 2010. vor fi impadurite terenuri dl. Ion Ciocarlan. Ca masura de protectie a speciilor protejate incluse in situl Natura 2000. → suprafata ce va fi defrisata. trecandu-se la un regim fluvio-lacustru. speciile de pasari vor fi deranjate si se considera ca ele vor ocupa habitate acvatice invecinate. → o data cu umplerea viitorului lac de acumulare si ridicarea nivelului freatic. ce nu sunt considerate specii protejate sau prioritare. regimul de scurgere actual se va modifica. 1. in realitatete va fi defrisata efectiv o suprafata mai mica ) . pentru realizarea proiectului este redusa: . linii de tensiune.9.88 ha teren silvic. Aceste terenuri sunt proprietate privata a cetatenilor particulari. defrisate. se va restrictiona amplasarea de retele aeriene. Implementarea Planului presupune amplasarea de conducte pentru asigurarea cu utilitati. in vederea compensarii. indiguiri. → in perioada de executie a proiectului. Servicii suplimentare solicitate de implementarea Planului.. in raport cu suprafata ocupata de padurile de foioase (3192 ha) in interiorul ROSPA 0024. etc.cca 5. prin reprezentantul sau ► Impact: → dupa finalizarea investitiei. ing. cum ar fi dezafectarea/reamplasarea de conducte. → fondul forestier afectat va fi reprezentat. in interiorul ariei naturale protejate. in principal de plantatiile de plop si salcie si salcam.7% (suprafata fond forestier. intrucat in zona amplasamentului infrastructura este slab dezvoltata.

desecari.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA santierul si ulterior vor asigura evacuarea in SEN a energiei produse. Prin realizarea amenajarii hidroenergetice pe sectorul Izbiceni – Dunare se vor produce modificari a regimului apelor subterane cu posibile implicatii asupra nivelurilor freatice: variatii ale nivelului freatic din zona adiacenta lacului sub influenta directa a regimului de exploatare a acestuia. Durata constructiei. functionarii.aparitia unei zone de influenta dintre acviferul freatic si lac ce va fi sub forma unei fasii cu latimi variabile in functie de conditiile morfo-litologice. Aparitia acumularii Izlaz va conduce la instaurarea unui regim fluvio-lacustru pe lungimea celor 15 km ai acesteia. Ca masura de protectie a siturilor de importanta speciala avifaunistica (pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor). proectul prevede monitorizarea fenomenului enuntat prin intermediul forajelor hidrogeologice executate la fiecare 700 – 800 m. Lucrarile pentru asigurarea utilitatilor se vor realiza ingrijit.10. fara a afecta integritatea ariei naturale protejate. sau alte actiuni care duc la distrugerea unor habitate de reproducere pentru unele specii. In acest sens organizarea lucrarilor de executie ce includ activitati de defrisare de arbori. se va realiza o planificarea adecvata a lucrarilor de constructii. care are clasa de importanta II si categoria de importanta A. ce se vor intocmi anual. se vor face in 42 . cu mijloace tehnice adecvate. .diminuarea gradului de interactiune dintre apele subterane si apele de suprafata. Prin crearea acumularii Izlaz vor aparea fenomene caracteristice zonei de lac ce constau in depuneri aluvionare la coada lacului si inmlastiniri ce se pot forma in exteriorul digurilor (in zonele unde acest fenomen exista si in regim natural). Pentru amenajarea Izlaz. . Datele rezultate din masuratori vor fi permanent analizate in cadrul documentatiilor de analiza a comportarii constructiilor. dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de implementare Durata aproximativa a etapei de constructie a fost estimata la 5 ani. in conformitate cu HG 768/1997. beneficiarul este obligat sa asigure urmarirea speciala pe toata durata de existenta a acesteia. Pentru diminuarea influentei si luarea unor masuri in timpul exploatarii CHE Izlaz. 1.

activitatea de producere a energiei – in perioada de exploatare.crearea de noi locuri de munca. A 43 .irigatii – peste 1200 ha. 240 GWh/an. canalizare. PE SECTORUL IZBICENI – DUNARE.J. prin pompajul apei din Dunare . diguri. gaze. va genera doua tipuri de activitati: activitati de constructie – in perioada de executie. Pentru ambele tipuri de activitati au fost identificate principalele efecte ce pot fi generate asupra factorilor de mediu si au fost propuse masuri de protectie a siturilor de importanta avifaunistica din zona amplasamentului.). cat si pe cea de exploatare. 150GWh/an. . AFERENT AMENAJARII HIDROENERGETICE RAULUI OLT.11. – I.cca. retea de alimentare cu apa.T. . nefiind limitata pe o anumita perioada de timp.imbunatatirea cailor de transport in zona. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii Planului Implementarea P.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere (martie – iunie). amenajarea propriu-zisa a lacului de acumulare si barajului aferent. Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie.cca. energie electrica. pe cascada Ipotesti-Islaz.productie de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (prin valorificarea stocului natural + pompaj) – cca.J. 4000 ha. atat pe perioada de constructie. sau nu sunt in migratie (in speta pasarile).productie suplimentara de energie electrica. . etc.apararea impotriva inundatiilor a suprafetelor de teren limitrofe amenajarii . Prin implementarea planului se va realiza: . . 1. Implica lucrari de anvergura pentru realizarea infrastructurii (drumuri.A. Durata de functionare/exploatare nu este limitata in timp si nu se pune problema dezafectarii proiectului dupa o anumita perioada. dar si lucrari de refacere ecologica pentru limitarea impactului pe perioada exploatarii. .

dezvoltarea economica a localitatilor din zona prin includerea obiectivului in sistemul de taxe si impozite.-I.php) Din informatiile pe care le detinem.2010.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA .11./dat a Nr crt Denumirea proiectului Titularul Data proiectulu depunerii i solicitarii Decizia etapei de incadrare Judetul Teleorman Indiguire rau Olt pe sectorul de Izlaz – Moldoveni A.T.R. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente.09. 15. la momentul actual.N.12. 2009 1/19. Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Teleorman . ce pot genera impact cumulativ cu P.apmtr. DIRESCT IA APELOR OLT Proiectul se supune evaluarii impactului 30.2 009 Primaria Islaz 10.12.A.ro/eia.2009.J.2010 Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt – 2009-2010. propuse sau aprobate. 1. in zona ariilor naturale protejate de interes comunitar.06.A. urmatoarele planuri/programe au fost avizate: a) Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului ( EIA) analizate in Regiunea 3 Sud Muntenia – 2009-2010 Proiectul face/nu face obiectul procedurii transfrontiera Data si locul dezbaterii publice Data Locul dezbate dezbate rii rii publice publice Decizi a etape i de analiz a Acordu l de mediu Nr.Z.-ul care sunt avizate si care pot afecta Siturile de Importanta Avifaunistica din zona studiata Informatii despre proiecte care trebuie corelate cu actualul PP obtinute in 5.2009 - b) Planuri privind utilizarea terenurilor si alte planuri relevante existente. de pe pagina web a APM Teleorman (http://www.01 2010 9. 44 .

populatia. evolutia. listate in anexele OUG nr.1.  Conditii generale Monitorizarea s-a concentrat asupra speciilor si habitatelor de interes. Metodologie generala DE INVESTIGARE A SPECIILOR VEGETALE SI ANIMALE SI A HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR . Metodologia generala de investigare a speciilor si habitatelor Se vor corela doua metodologii: A. starea de conservare. distributia. B. 57/2007. adaptata conditiilor din Romania si pentru prezentul contract . Urmatoarele conditii generale si specifice s-au impus pentru a asigura consistenta si focalizarea asupra monitorizarii speciilor si habitatelor de interes comunitar.1. habitatul speciei.1. 19/2010). Metodologia care respecta Ghidul metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar (OM nr. perspectivele viitoare. verificarea si analiza datelor privind arealul.  Echipamente Echipamente specifice activitatii de monitorizare a starii de conservare a diferitelor tipuri de habitate: masina de teren. INFORMATII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR 2. suprafata. siturile Natura 2000 intersectate de plan.DE EVALUARE A POPULATIILOR DE PASARI IN ARIILE DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA (SPA) 2.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 2. mentionate 45 . sonde de sol. pentru anterior. Metodologia care respecta prevederile Uniunii Europene cu privire la monitorizarea speciilor si habitatelor de interes comunitar in vederea stabilirii starii favorabile de conservare. Monitorizarea a presupus colectarea.

polar. binocluri. busole mulifunctionale.alte instrumente de management prevazute de legislatia in vigoare. trepiede. telemetru laser.  Masuri de conservare si evaluarea impactului lor asupra statutului de conservare Impactul acestor masuri aspura statutului de conservare: s-a prezentat o vedere generala la nivel national/regional/local. corturi. set de curatat lentile.  Colectare/explorare/recoltare: Au fost prezentate principalele masuri pentru a reglementa colectarea/explorarea/recoltarea in natura a specimenelor speciilor. 46 . blitzuri. indicand speciile sau habitate afectate de masuri. in cazul in care este potrivit. acumulatori pentru camere foto digitale. bocanci. filtre pentru balansul de alb.GPS (5-10m precision). pantaloni. saci de dormit. lanterne cap. In cazul in care a fost relevant. suporturi de memorie pentru camere foto digitale. s-a facut referire la rapoarte publicate si pagini web. etc. etc. saltele. Echipament foto: camere foto digitale. reportofoane. obiective pentru camere foto digitale. huse si genti pentru camere foto digitale.  Masuri pentru asigurarea protectiei speciilor  Masuri pentru protectia stricta a speciilor: Masurile necesare pentru stabilirea unui sistem de protectie a speciilor au fost listate pe grupe de specii (ex: amfibieni. Echipament digital de cartografie: Spatial data collecting system .  Masuri pentru evitarea deteriorarii habitatelor si a perturbarii speciilor Descrierea generala a principalelor masuri luate la nivel national: descrierea a fost sumara si s-a detaliat pentru cazurile siturilor in parte. izoprene. plante vasculare. impactul asupra statutului de conservare si suprafata in cauza.masurile prevazute in Planurile de Management ale ariilor naturale protejate.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Echipamente de teren: rucsaci. reptile. .) sau pe specii. jachete.  Masuri de management S-au avut in vedere urmatoarele aspecte: .

“necunoscut”. “nefavorabil”. “rau”. adaptata conditiilor din Romania si pentru prezentul contract. “Slaba” – ex. diferite studii si publicatii. fotografiile. In selectarea speciilor cheie s-au luat in considerare urmatoarele: . regionale. Hartile disponibile de distributie a vegetatiei/habitatelor.gradul de flexibilitate in selectarea speciilor a fost restrans de necesitatea de consecventa in utilizarea speciilor caracteristice sau speciilor cheie (care influenteaza in mod semnificativ structura si functia habitatului). observatiile in teren. colectarea in sit a unor fragmente pentru determinare si date din Lista Rosie si/sau Cartea Rosie pentru speciile de interes conservativ.ECO SIMPLEX NOVA  Calitatea datelor STUDIU DE EVALUARE ADECVATA S-au prezentat informatii privind calitatea datelor utilizate in calcularea arealului actual si caracterizarea biodiversitatii.1.1. Metode pentru aceasta evaluare au fost: opinia expertului.speciile sa fie bune indicatoare pentru calitatea favorabila a habitatului. Metodologia generala de evaluare a speciilor de plante si a tipurilor de vegetatie/habitate Surse de informare Inventarieri nationale. inventarieri nationale. “Buna” – ex.1. . locale. pe baza unor inventarieri vaste. CONCLUZII Aceasta sectiune cuprinde evaluarea starii favorabile de conservare (SCF). rezultatele evaluarii parametrilor pentru SCF sunt prezentate utilizand cele patru categorii disponibile: “favorabil”. 2. “Moderata” – ex. La finalul studiului. atlase.detectarea speciilor cheie s-a realizat prin metode nedestructive si necostisitoare. pe baza unor date partiale extrapolate. Acesta trebuie sa ramana favorabil. pe baza unor date incomplete sau parerea expertului. . fapt ce presupune ca statutul de conservare a speciilor cheie (tipice) ale habitatului respectiv sa fie favorabil. Specii cheie (tipice) pentru tipul de vegetatie/habitat Unul din parametrii care s-a evaluat pentru prezentul studiu este statutul de conservare a habitatelor pentru care s-a desemnat situl. 47 .

1. In cazul amfibienilor metoda a constat in inventarierea si observarea habitatelor acvatice de reproducere si a celor terestre inconjuratoare.2.Montpellier sau central-europeana).cea a releveurilor fitosociologice (ridicarilor fitocenologice). functie de debitul apei si caracteristicile conductivitatii apei. 2006 pentru echivalarea sistemelor folosite in Romania si in Europa). Perioadele de prelevare au fost stabilite in functie de ciclul biologic al speciilor vizate. In prealabil s-a realizat consultarea bibliografiei si a hartilor disponibile si s-a planificat un traseu de inventariere ce a putut fi parcurs pe jos. 48 . Amfibieni. Special pentru habitatele incluse in Natura 2000 s-a consemnat prezenta/absenta habitatelor de interes conservativ si. vara si toamna pentru a surprinde intreaga diversitate a nevertebratelor. Recoltarea pestilor din apele de ses se recomanda a se realiza cu ajutorul aparatelor de pescuit electric (electrofishing). in general s-au efectuat studii de teren in primavara.ECO SIMPLEX NOVA Metoda Braun-Blanquet STUDIU DE EVALUARE ADECVATA S-a utilizat metoda de esantionaj . cat si pe baza pontelor si larvelor acestora. Vertebrate Pesti. Pentru majoritatea speciilor. de putere diferita. 2005. Identificarea speciilor se face in teren pe baza caracterelor de morfologie externa. in mod special. Observarea (studiul vizual) exemplarelor prezente in habitatul specific s-a facut pe toata perioada primavara-toamna. s-a folosit lucrarea Habitatele din Romania. Aceasta metoda necesita echipamente care permit realizarea unei inventarieri totale a resurselor acvatice. Astfel. 2. perioada optima de studiu este martie-mai. Inventarierea amfibienilor se face cu precadere primavara.1. metoda conceputa de Braun-Blanquet si perfectionata de scoala floristicafitocenologica (de la Zürich . a habitatelor prioritare. perioada in care are loc migratia de reproducere a adultilor catre habitatele acvatice (in special balti) si cand speciile pot fi identificate atat pe baza adultilor reproductivi. cand are loc depunerea pontelor. fara a cauza moartea exemplarelor recoltate. Metodologia generala de evaluare a grupelor de animale Nevertebrate Metodologia de investigare a nevertebratelor a presupus confirmarea prezentei/ absentei unor specii cheie din siturile studiate (date calitative) precum si evaluarea habitatului specific necesar pentru reproducerea si dezvoltarea speciei.

identificate si eliberate. excremente. s-au detaliat mai multe metode deoarece studiul s-a desfasurat in situri/sau limitrof cu Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA). timpul observatiei si miscarea pasarilor pe harta. berze etc. s-a folosit metoda culegerii datelor de-a lungul unor transecte. marcare a teritoriului. In prealabil s-a realizat consultarea bibliografiei si a hartilor disponibile si s-a planificat un traseu de inventariere ce a putut fi parcurs pe jos. noteaza speciile observate.1. Metodele de inventariere s-au bazat in principal. Observarea (studiul vizual) exemplarelor prezente in habitatul specific s-a facut pe toata perioada primavara-toamna. pe identificarea semnelor sau pe metode de captura-marcare pentru studii de monitorizare si populationale. De asemenea. 49 .3 Metodologia generala de evaluare a populatiilor de pasari din Ariile de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) Pentru pasari. 1: Evaluare directa din puncte de observare elevate Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita pentru evaluarea populatiilor de pasari de talie mare. s-au notat observatiile directe asupra indivizilor. Fiindca aceste pasari pot fi observate si identificate de la distante mari. teritoriile si terenurile de hranit. Majoritatea mamiferelor sunt destul de greu de observat in habitatele pe care le populeaza. Observatorii stau pe o inaltime (culme de deal) de unde au o vedere buna asupra ariei cercetate.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Reptile. urme de hranire. 2. Pentru mamiferele mari. fiind perioada de activitate si deci de vizibilitate maxima. este ideal daca de pe punctul respectiv se poate vedea la o distanta de 2-3 kilometri. dupa care se deplaseaza cu zbor planat. ingluvii etc. perioada in care speciile isi fac aparitia dupa hibernare (martie-aprilie). ce pot fi capturate.1. Observatorii vegheaza cu binocluri si telescoape pasarile cu zbor planat. de aceea si numararea si estimarea numarului lor este o procedura dificila. Din miscarea lor in perioada de reproducere se pot trage concluzii cu privire la numarul perechilor. O exceptie o reprezinta mamiferele mici. Mamifere. S-au notat si s-au analizat informatii rezultate din interpretarea semnelor (urme lasate de animale pe sol moale.). care este cea mai eficienta metoda. Datorita acestui comportament tipic sunt usor de observat si de identificat de la o distanta semnificativa. Inventarierea reptilelor s-a facut cu precadere primavara.). Aceste pasari folosesc coloane de aer cald pentru a se inalta.  Metoda nr. cu zbor planat (rapitoare.

Numarul masculilor cantatori ne arata numarul teritoriilor ocupate. Cu ajutorul unui aparat GPS si a unei harti detaliate in timpul zilei va fi stabilit traseul de parcurs noaptea. Rallus) Metoda aplicata: Aceasta metoda trebuie aplicata special cristelului de camp. intre orele 5 si 9 dimineata.  Metoda nr. Evaluatorii trebuie sa se apropie de fiecare punct al habitatului speciei la aproximativ 350m (protocolul nr. 2: Recensamantul cristelului si alte specii inrudite (Porzana. cand pasarile sunt active (si activitatea nu se schimba semnificativ in cursul implementarii).ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Observatiile sunt efectuate simultan de pe culmi diferite. astfel se pot observa toate pasarile de pe terenul respectiv. Precizia metodei: Rezulta date precise despre marimea absoluta a populatiei respective. astfel terenul poate fi explorat in benzi late de 700 m respectiv 1 km. Precizia metodei: Rezulta date precise despre marimea populatiei respective. pasari cantatoare) si poate fi aplicata atat in padure cat si pe teren deschis. poate fi apropiat la 15-20 m. unde distanta dintre puncte este de 250 m. Acest traseu alcatuit din puncte trebuie parcurs primavara. 1. pozitia masculului va fi aproximata cu aparatul GPS sau pozitionata cu ajutorul busolei prin triungulare si notata pe harta.) sau 500 m (protocolul nr. Punctele de observatie sunt asezate intr-o retea dreptunghiulara. 2. (ciocanitoarele. Astfel se vor cunoaste speciile prezente. Cristeii sunt pasari foarte teritoriale.  Metoda nr. In fiecare punct vor fi petrecute cinci minute cu observarea vizuala si ascultarea vocalizarii sau ciocanitului pasarilor. la care masculul raspunde. Beneficiul acestei metode consta in faptul ca cu efort relativ mic se poate stabili eficient populatia de pasari cu zbor planat de pe o arie relativ mare. 3: Recensamant din puncte fixe (point count) Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita pentru recensamantul pasarilor de talie mica.). Traseul va fi parcurs si noaptea intre orele 23-03 (perioada de activitate maxima a masculilor cantatori). Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimeaza marimea populatiei respective. care este o specie nocturna periclitata pe plan global. pe baza caruia se poate aprecia foarte exact numarul perechilor cuibaritoare din zona respectiva. cu ajutorul unui audio player portabil va fi difuzat sunetul speciei. locatia si numarul teritoriilor lor (a perechilor cuibaritoare). 50 .

O intalnim pe terenuri deschise (pajisti. terenuri arabile etc. 3. 51 . Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimeaza marimea populatiei respective. locatia si numarul teritoriilor lor (a perechilor cuibaritoare). Astfel se vor cunoaste speciile prezente. Evaluarea va incepe cu trei ore inaintea apusului de soare. Aceasta specie cuibareste in nordul Europei.  Metoda nr. 5: Recensamint de rapitoare in timpul iernii Metoda aplicata: Aceasta forma a evaluarii este folosita pentru estimarea numarului atat cantitativ cat si calitativ al speciilor care ierneaza pe lacurile precum si pe raul Olt. In cazul fiecarui specimen observat va fi notata distanta acestuia fata de traseu. Perioada de activitate a acestei specii este maxima incepand cu trei ore inaintea apusului de soare pana la lasarea serii. Metoda va fi folosita si pentru estimarea populatiilor de erete vanat – Circus cyaneus care ierneaza in zonele adiacente. Precizia metodei: Rezulta date precise despre efectivele care ierneaza in zona afectata.) unde sunt si cativa copaci. Aceasta metoda nu da rezultate atat de precise ca metoda nr.ECO SIMPLEX NOVA  STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Metoda nr. Intr-un km2 dis de dimineata (de la 5 la 9) vor fi parcurse doua trasee cu lungimea de 1 km. tufe pentru innoptare. In timpul lucrarilor se poate veghea deasemenea miscarea berzelor pe zona respectiva. mlastini. In acest interval de timp poate fi usor detectata si determinata de la distante mari. in tara noastra este oaspete de iarna. Pe ambele parti ale traseelor vor fi stabilite benzi cu latimi diferite. iar pozitiile exacte ale pasarilor vor fi trecute pe harta. Iarna este evaluat SPA Valea Oltului precum si Confluenta Olt-Dunare. 4: Evaluare pe trasee lineare Metoda aplicata: Aceasta metoda este folosita in terenuri deschise pentru recensamantul pasarilor de talie mica. este insa corespunzatoare pentru evaluarea populatiilor din portiunea izolata de drum. pasarile observate vor fi notate iar pozitia lor va fi trecuta pe harta.

voltandu-se numai e in lacurile cu umiditate in exces. Foto – Balta formata pe un vechi meandru al Oltului e 52 . ce u at e s ativ al au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar.  V Vegetatia palustra Reune este veget tatia stufar risurilor. Vege etatie acv vatica si p palustra ( (pe malul apelor cu urgatoare si a baltilor e temp porare/ pe ermanent te)  V Vegetatia acvatica Reune este fitocenozele rea alizate de p plantele ac cvatice nat tante. u e Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa. ce u at e s ativ al au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. canto onata in mi icrodepresiunile cu apa perm manenta.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA 2. liber care plu re. Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv.1.2. in canale ele colmat tate sau in lungul apelor cu urgatoare. cterizare principalelor grupe d specii si habit ea de i tate 2. pe aluviu unile permanent um mede sau baltite. sunt dependen de apa ele dezv t nte a. Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv. ozele se caracterizeaz printr-o structura simpla si sunt sarace in specii. Sp peciile palu ustre ce i intra in co omponenta acestui tip de veget tatie. pa apurisurilor si a rogo ozurilor ina alte.2. za s e Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa. su rupte d curentii care se formeaza la suprafata sau in inte unt de eriorul ape Fitoceno ei. Carac . In aceasta grupare sunt incad pei e a drate si asociatiile rea alizate de plantele a acvatice su ubmerse fix xate la inc ceput de substrat iar mai apoi unele s i. utesc la su uprafata ap si sunt purtate de curenti.

yriophyllum spicatum L. Sp pirodela po olyrhiza (L. Ce L. Potamoge etum crispu L. in mar parte re cu specii car au fost p u re plantate pe entru stabilizarea ter renurilor di albia rau si in sp in ului pecial a dig gurilor. Le emna mino L. (lintita).) stuf). Utricularia vulgaris L.) Palla (pipirig mare). Sc choenoplec ctus tabern naemontan (C. (R limosus Thuill. stevie).) (pipirig mic). e rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor este ridicata. (p papura). (papura). Agro ostis stolon nifera L. s v.Gmel. (iarba cam mpului). 53 . a re de e t ire Exista exemplar putine d specii de arbori care au avut in trecut o raspandi mult ma ampla in zona cerc ai n cetata. (broscarita). Ty ypha latifo olia L. Iris pseudaco s orus L. em Fieber. (co osor).EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Sp peciile de p plante iden ntificate: Phrag gmites aus stralis (Cav Stend. a. tum perfoliatus L.) Palla ( ni (pipirig ma are). ( J. us s gla aucus Sib bth.C. (lintita or a). eratophyllu demers um sum L. pipirig mic). Foto . dar care au f r fost inlocuit de cele mai multe ori.) Schleid. (penita Potamo m m a). (otratel). e e plantatii de plop. (trestie. (bros us scarita). tufarisuri si pla antatii in fo ond forestier. (speteaz e .) (s R. My L. Juncu inflexus L. Elodea v nu uttallii (Pla anch.Vedere generala asupra z o e a zonei de confluența Olt-Duna a are cu habitatele naturale existent te  V Vegetatie lemnoasa (semi-n a naturala s cultivata si a) Este r reprezenta de zavo ata oaie. za. ( plectus Schoenop la acustris (L. Potamoget m. Juncus effusus L. Bidens tripar rtita L. Ru umex palus stris Sm. (de entita). St. deoare s-au ece Valoarea conser co onsemnat h habitate de interes co e onservativ comunitar r. de p te.) H. Butomus um mbellatus L (rosatea crin de balta). ogetum pusillus L. John (ciuma ap pelor). (sta anjenei galbeni de ba alta). Poly ygonum hy ydropiper L (piperul baltii). Typh angustif ha folia L.

Mugurii sunt alterni.5 m in diametru). Plopul alb (Populus alba L. Rezista la inundatii. suprafata ocupata de acest habitat este de aproximativ 2 ha. desi ramane in urma celorlalti plopi indigeni din acest punct de vedere. de exemplu.) are o amplitudine climatica larga. situandu-se la limita sa de suportanta. cu numeroase radacini laterale.24 ha (conform Formularului Sandard al ROSCI044). de 3-4 mm lungime. ramanand totusi o specie heliofila – subheliofila. in fruntea plopilor indigeni si in ceea ce priveste exigentele fata de sol. cele aluvionare din lunci. adanc brazdat. in schimb. fara a egala insa capacitatea de adaptare pe saraturi a salcioarei sau a catinei rosii. ramificata viguros si neregulat. el este evident mai exigent fata de caldura estivala. cum sunt cele cu humus brut hidromorf sau pe solurile turboase. satisfacator pe soluri alcaline. salinizate. cu textura usoara. in conditii improprii pentru ceilalti plopi. neutre-alcaline. mai ales pe malurile Dunarii. negricios la batranete. Scoarta contine tanin si salicina in cantitati mari. Are temperament mai de umbra decat plopul negru.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Nu s-au consemnat specii de plante de interes conservativ. in zona in care planul (PATZ-ul) se suprapune cu situl. alba si neteda pana tarziu si ritidom pietros. cu troficitate ridicata. Pe solurile cu descompunere greoaie a resturilor organice. puternic ramificata. ovoconici. cum sunt. Pentru o buna dezvoltare are nevoie de soluri profunde. destul de luminoasa. afanate. Se poate dezvolta. cu 3-5 solzi. Coroana. are scoarta caracteristica. Suprafata totala ocupata de habitatul 92A0 in situl ROSCI044 este de aproximativ 70. cilindrica. De asemenea. dar mai bogata decat la ceilalti plopi. se intalneste tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 – Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. fiind arbore mai sudic si mai de campie. vegeteaza foarte slab. Comparativ cu acestia. dar mai putin decat salciile si nu suporta apa stagnanta. Plopul alb realizeaza dimensiuni mari (pana la 30-35 m inaltime si peste 1. umede – ude. In zona de confluenta a Oltului cu Dunarea. Inradacinarea este relativ profunda. Tulpina groasa. se situeaza. In perimetrul sitului ROSCI044. Lujerii anuali si mugurii tineri sunt acoperiti cu un toment albicios-cenusiu. 54 .

d dimorfice: cele de pe lujerii lungi si de p lastari d 5-12 e pe de cm lungime. de asemenea lunga.56 073x 6. Foto . pe margini n numai sinu uat-dintate sau lobu e ulate. la baza tru m . e nt pa ana la obl longi.01 mm) 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2001 1999 1997 1995 19 1991 198 1987 198 993 89 85 2003 2 Anii A Creşterea medie radială. de ta mare.43 + 923. In tara alie no oastra cres prin lunci si dep ste presiuni um mede.0131x3 . a tometo ana b alb oase pe do cele de pe lujerii scurti sun mai mici.01mm)) Frunz zele.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Creşterea medie radia anuală real ală. Urc mai mu de-a ca ult 55 . 3-5 palmat-lobate acute. lizată de exemp plarele de PLOP ALB cu vârst medie de 20 ani din zona P ta an nalizată y = 0.00 5 . a unchiate pa la slab cordate. e. (Cre eşterea medie ra adială. lung p petiolate.534x2 + 184.238 Creşterea medie radială anuală (0. ovate pana la rotund – ovate. anuală a (0.01mm) ) Poly. la c campie si c coline.Plop alb Plop negru (Populus nigra L.3758x4 + 7. anuală (0.) este un a pul s ) arbore indigen. pe etiolate si t tomentoase pe fata in e nferioara.39 3x R² = 0. ovate os.0. d de culo dar oare cenus sie.

lung acuminate.2201x3 + 12. profunde. Tulpina este dezvoltata adeseori neregulat.41x + 1012. Este folosit in aliniamente. neregulata. dovedind rezistenta sporita la geruri si pretentii relativ reduse fata de caldura din sezonul de vegetatie. plopul negru se apropie mai mult de plopul alb.1. Frunzele sunt lung petiolate. conici-alungiti-ascutiti. este totusi mai putin pretentios fata de clima. galbeniverzui. Cresteri viguroase nu prezinta insa decat tot pe soluri aluvionare. cu umflaturi inspre baza – aglomerari de muguri dorminzi – din care lastareste abundent. glabri. Este arbore de marimea I. Poate suporta chiar si inundatii de lunga durata.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA lungul vailor decat plopul alb. de 5-10 (12) cm lungime si 4-8 (9) cm latime. gros. la constituirea zavoaielor. adanc brazdat. mari. anuală realizată de exemplarele de PLOP NEGRU cu vârsta medie de 26 ani din zona analizată Creşterea medie radială anuală (0. se arata de asemenea mai putin exigent. bogate in elemente minerale si bine aprovizionate cu apa. afanate. suportand in grad mai mare argilozitatea si compactitatea solului. este format de timpuriu. de 1-2 cm lungime. (Creşterea medie radială. Pe portiunile acoperite de aluviuni apar radacini adventive.01 mm) 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 y = -0.4429 Creşterea medie radială. usoare. Din punct de vedere al cerintelor ecologice. Coroana este asimetrica. anuală (0.0007x5 + 0. apropiati de lujer. rara. cu muguri caracteristici. Ritidomul negricios. Sub aspect edafic.0504x4 . vascosi-aromatici (cei floriferi sunt ovoizi si stau mai departati de lujer). numai cu varful putuin recurbat spre exterior.01mm)) 2003 2000 1997 1994 1991 1988 1985 1982 1979 Anii 56 . anuală (0.672x2 54.01mm) Poly. Participa. iar lujerii sunt rotunzi. de-a lungul soselelor. daca apa nu stagneaza. de asemenea. Comparativ cu acesta. cu inaltimi pana la 30-35 m si diametre de peste 1 m. Are temperament pronuntat de lumina.7 R² = 0. ca si anumite deficiente in continutul de substante nutritive. pe margini marunt crenat-serate. iar pe dos glabre si de Creşterea medie radială. la baza latcuneate sau evident cuneate. larga. rombic-ovate. galbeniverzui.

cu fototropism accentuat. x euramericana Guinier). si P. profunde. Acesti hibrizi se situeaza in fruntea arborilor repede crescatori. Marilandica este obtinut prin hibridarea P. afanate. mai rar lat cuneata. Sunt hibrizi de un singur sex. nigra – de sex femel. indigeni sau 57 . Sunt iubitori de caldura si se dezvolta bine la campie si dealuri. Marilandica) si din cv. cele de pe brahiblaste au dimensiuni ceva mai reduse. deltoides Marsh. nigra var. cu marginea ciliata la inceput si cu una sau doua glande roscate sub baza limbului. obisnuit muchiati. Clonele identificate fac parte din cv. in general. frunzele au forme si marimi variabile. aluvionare. In general. care nu suporta pentru dezvoltare nici macar umbrire laterala. punandu-si in valoare potentialul lor biologic si productiv pe soluri fertile. Totodata sunt arbori de lumina. Realizeaza cresteri remarcabile. dar ceva mai departati de lujer. bine aprovizionate cu apa. Angulata Ait. nisipoase. din cv Deltoides – 227 (incrucisare cu cv. scvamele sunt laciniate si cad in timpul infloririi. unde au la dispozitie un sezon de vegetatie lung. angulata – de sex mascul. caracterele morfologice definitorii ale plopilor negrii hibrizi sunt: lujeri vigurosi. Cetate. Robusta – R20. astfel: Robusta este obtinut prin hibridarea P. din regiunile inundabile ale Dunarii sau ale raurilor interioare din campie. mai pretentiosi decatplopii indigeni.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA culoare verde-palida. plantierensis x P. cu baza trunchiata. trilobate. fapt demonstrat prin analiza cresterilor radiale anuale. Cresterile sunt exceptional de rapide. sunt arbori rezultati din hibridarea plopului negru european cu plopii negri americani (P. Cultivarele sunt cele mai vechi linii de hibridare obtinute prin incrucisarea speciilor si varietatilor pure. exotici introdusi la noi. cu cicatrice mari. glabri sau dispers pubescenti.) Fata de conditiile stationare se dovedesc. „Serotina” x P. muguri asemanatori ca forma si marime cu ai plopului negru. asa ca nu se pot regenera decat pe cale vegetativa. iar la baza sunt trunchiate sau rotunjite. larg cordata sau foarte larg sagitata. Populus x canadensis Moench (P. mai adesea insa deltoide.

bin si cons de ne stant aprov vizionate c apa din panza f cu n freatica.) in tar noastra este o sp a ra pecie comu una la cam mpie. fle exibili. unde se dezvol luxurian e lta nt. adanc crapat. globuloasa. for ste c rmat de la varste a mi Coroan este ner ici. verz zi-galbui sau bruni. fertile. iar lu ujerii sunt subtiri. da in regiun monta inferioa apare n Salcia alba denota o amp a plitudine te ermica larg rezistand bine la gerurile m ga. Are tem mperamen pronunta de lumin nt at na. uneo puternic pseudog ori gleizate sa chiar au gle eice. Prefer solurile afanate sau mode ra erat compa acte. In lungul va n ailor urca d destul de f frecvent ar nea ana ara numai dise eminat. tiva inregis streaza pe solurile uvionare d lunca. nef fiind egala in aceasta privin nici de plopii e ata nta euramerica ani. Manif festa insa pretentii mai mari fata de i iar caldura din s sezonul de vegetatie Stare de vegetatie foarte act e e. na regulata. alungit alipiti de lujeri. ga 58 . rara. acom modandu-s mult m bine se mai de ecat plopii eurameric cani pe solurile argiloase. la dealuri. dar si la inghet turile tarzii sau timp purii. a mari de rna. alburiu-mat tasosi-paro in tinerete. Se sit tueaza in f fruntea spe eciilor lemnoase indigene in pr rivinta supo ortarii inun ndatiilor de lunga du e urata. e albui-roscat ti. Tulpin este sin na nuoasa. alu ne eutre – alca aline.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Foto . ormeaza arborete pur sau de a re amestec cu plopii (za u avoaie). in Salcia alba (S sp pecial in lu unca inund dabila a D Dunarii si a principal lelor rauri interioare unde fo e.Plo canadia op an a Salix alba L. Ri itidomul es cenusiu. osi ti. Mugurii sunt mici.

.0058x5 .6898x3 . mai ales in con nditiile in care raul nu a fost c reg gularizat. (0. Tamarix gallica L.01mm)) ă 199 93 1991 1989 Foto . Tufaris surile de c catina rosi sunt rare.).8. for rmeaza tu ufarisuri in lunca ra n aurilor.083x2 .) Desv. osie si catina mica au fost plan u ntate in per rimetrul ca va fi are In zon studiata catina ro afe ectat de o organizarea de santi a ier.) si catina m all.7866 Creşterea medie radială anuală (0.01m mm) Poly.24 x 4. in mod sp pontan. cu exe ie emplare 59 .01 mm) 1400 1 1200 1 1000 1 800 600 400 200 0 2003 2001 19 999 1997 1995 Anii Creşte erea medie radia anuală ală.573x + 1012.S Salcie alba a risurile Tufar Catin rosie (T na Tamarix ra amosissima Lebed.21 193x4 + 2. mica (Myri icaria germ manica (L. ( ie anuală (0. Bieb.. au u rol impo un ortant in fixarea malu urilor.0. na a. car pe lang aspectu estetic placut in timpul re ga ul inf floririi.2 2 R² = 0.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA C Creşterea medi radială. anua realizată de exemplarele d SALCIE AL ie ală e de LBĂ cu vârsta medie de 15 ani di zona analiza in ată y = 0. Tamarix te a g T etrandra Pa Ex. M. (Creşterea medi radială.

(j jugastru). u at e s ativ al Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv. care in tim s-au in mp ntegrat in e ecosistem. gherg ghinar). (c m). T Tamarix ge ga allica L. Frax xinus angu ustifolia Va ahl. (catina rosie).Fraxinu excelsio L. (maces). (sa nus anger). si nu la pla antatii. ( x a (catina ros sie). (steja ar).Tilia tomentosa Mo oench. Bieb. peciile de p plante iden ntificate: Sp Querc cus robur L. (sa alcie.Robinia ps seudacacia L..) Desv. Popu ulus alba L (plop alb). c r a care se re efera la ve egetatie n naturala pontana). Tama arix ramosi issima Leb bed. P us L. (padu ucel. us L egru) x canescens (A Aiton) Sm. Lig gustrum vu ulgare L. Ex. Salix alba L. Cra ataegus mo onogyna Jacq. Prunus ce erasifera Ehrh. .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA izo olate de ca atina mica. Populus P 60 .. rach hita). Acestea n pot fi incadrate nu in tipul core espunzator de habitat Natura 2000. (salcam Cornus mas L. (corc E codus). Tamarix tetrandra Pall. Corn sanguinea L. (lemn caine ( esc). (sp o marix sp. (fra us or asin).Acer camp pestre L. (ca atina rosie).) Foto . Rosa canina L. (tei argintiu). M. (catina mi ica). (plop ne L.. ce Valoarea conser au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. M Myricaria ermanica (L.Catina rosie (Tam rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa. Populu nigra L.(frasin). s corn).. (plop cenu usiu). Sambucu nigra L (soc).

ECO SIMPLEX NOVA  Vegetatie terestra herbacee

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

In zona studiata, in special in perimetrele care vor fi afectate de organizarea de santier si de formarea viitorului lac de acumulare, nu au fost identificate tipuri de vegetatie care sa poata fi incadrate in tipurile corespunzatoare de habitate Natura 2000, care se refera la vegetatie naturala si semi-naturala (spontana). Valoarea conservativa a tipului de vegetatie/habitatelor este redusa, deoarece nu sau consemnat habitate de interes conservativ national sau comunitar. Nu s-au consemnat specii de plante de interes conservativ. In cadrul acestei categorii de vegetatie, vom face referire la : vegetatia pajistilor mezofile, a pajistilor xerofile, vegetatia segetala si ruderala. Vegetatia pajistilor mezofile Vegetatia mezofila si mezohigrofila este putin reprezentata in aceasta regiune. Vegetatia mezofila se poate dezvolta numai in perimetre restranse, in compozitia lor fiind multe specii ruderale, caracteristice acestor terenuri. Vegetatia mezofila este fragmentara si se intinde ca o fasie in lungul raului Olt. Vegetatia pajistilor xerofile Fitocenozele de pajisti xerofile reprezinta asociatiile reunite in Clasa Festuco – Brometea si au in structura lor floristica specii adaptate la un regim de xerofitism deosebit de accentuat. In prezent suprafetele de pajisti xerofile sunt reduse, dispuse sub forma de petece pe pantele abrupte ale teraselor raului si pe locurile improprii pentru agricultura. Fitocenozele vegetatiei xerofile desi sunt de mici dimensiuni cuprind in structura lor taxonii caracteristici care permit incadrarea acestora la asociatii specifice. Vegetatia segetala Reprezinta vegetatia antropofila, nitrofila, caracteristica terenurilor cultivate, a parloagelor si a terenurilor necultivate de la capetele ogoarelor dar puternic influentate in timpul lucrarilor agricole. Zona este prin excelenta agricola si ca urmare vegetatia segetala este bine reprezentata, in special, de vegetatia ruderala de pe terenurile agricole limitrofe bazinelor acvatice si a celor folosite ca pasune.

61

EC SIMPL CO LEX NOVA A Vege etatia rude erala

STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA

Reune este asocia atiile nitrofile, care se dezvolta pe solurile bogate in azot provenit din e e su ubstantele organice in curs d descom de mpunere. Vegetatia ruderala se dezvo olta pe ter renurile ba atatorite de pe marginea drum e murilor, imp prejurimile locuintelor sau pe iz r zlazurile int tens pasun nate. Solul este nisip pos sau lu uto-nisipos batatorit dar dest de per s, t tul rmeabil, fa avorabil de ezvoltarii p plantelor r ruderale ca aracteristic ale ca ce, aror asocia sunt cuprinse in Clasa atii c n Pla antaginete majoris. ea Valoarea conser rvativa a tipului de ve egetatie/ha abitatelor e este redus deoarec nu ssa, ce au consemna habitate de interes conserva nationa sau comunitar. u at e s ativ al Nu s-a consem au mnat specii de plante de interes conservat s tiv.

Foto – Dig pe malul Oltului g

Specii de plant identific iile nte cate:
Aegilo ops cylind drica Host (ciucure t. e), Agrost tis stolonifera L. ( (iarba cam mpului), Ag gropyron cristatum L. Gaertn. ( (pir crestat Bromus sterilis L. (obsiga), Bromus te t), s ectorum L. (obsiga), Bromus ine ermis Leys (obsiga, tarsaca), Bromus Commutatus Schrad, Bromus ss. , ordeaceus L., Bromu arvensis L., Bromu squarosu L., Cyno us us us odon dacty ylon (L.) Pe (pir ers. ho gros), Calam magrostis a arundinace (L.) Rot (trestioa ea th ara), Calam magrostis e epigejos (L Roth L.) restie de c camp), Dac ctylis glom merata L. (golomat), Dichantium ischaem ( mum (L.) R Roberty (tr (barboasa), Festuca pulchra Sch (F. pse hur eudovina) ( (paiusca), Festuca v valesiaca Sc chleich.
62

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

(paius de stepa), Festuca pratensis Huds. (paius de livada), Hordeum murinum L. (orzul soarecilor), Lolium perenne L. (iarba de gazon, raigras), Poa pratensis L. (firuta), Poa bulbosa L. (firicea, firuta bulboasa), Sclerochloa dura (L.) Beauv., Vulpia myuros (L.) Gmel. (fulfuca), Lotus corniculatus L. (ghizdei), Medicago falcata L. (culbeceasa), Medicago lupulina L. (trifoi marunt), Medicago minima (L.) L., Medicago sativa L. (lucerna), Trifolium aureum Pollich (T. strepens), Trifolium campestre Schreb. (trifoias), Trifolium fragiferum L. (trifoi fragut), Trifolium patens Schreb., Trifolium pratense L. (trifoi rosu), Trifolium repens L. (trifoi alb tarator), Trigonella procumbens (Besser) Rchb. (molotru), Vicia cracca L. (mazariche), Vicia hirsuta (L.) S.F.Gray (cosita), Vicia peregrina L. (mazariche), Vicia sepium L. (mazaroi salbatec), Vicia tenuifolia Roth (mazariche), Achillea setacea Waldst. et Kit. (coada soricelului), Anthemis arvensis L. (romanita de camp), Anthemis austriaca Jacq., Arctium lappa L. (brusture), Artemisia absynthium L.(pelin), Artemisia austriaca Jacq. (pelinita), Carduus acanthoides L., Carduus nutans L. (ciulin), Chondrilla juncea L. (rasfug), Cichorium intybus L. (cicoare), Cirsium arvense (L.) Scop. (palamida), Crepis foetida L. (galbenus), Crepis setosa Haller f. (galbenus), Lapsana communis L. (zgrabuntica, salata cainelui), Onopordum acanthium L. (scai magaresc), Senecio vernalis Waldst. et Kit. (spalacioasa), Sonchus arvensis L. (susai), Tanacetum vulgare L. (vetrice), Taraxacum officinale Weber ex F.H. Wigg. (papadie), Xanthium spinosum L. (holera), Xanthium strumarium L. (scaietele popii, cornuti), Adonis aestivalis L. (cocosei de camp), Consolida orientalis (Gay) Schrodinger (nemtisor), Consolida regalis S.F.Gray (nemtisor de camp), Ranunculus repens L. (piciorul cocosului tarator), Ranunculus sardous Chrantz (piciorul cocosului), Papaver rhoeas L. (mac de camp), Polygonum aviculare L. (troscot), Polygonum bistorta L. (raculet), Polygonum persicaria L. (ardeiul broastei), Polygonum lapathifolium L. (iarba rosie), Rumex Crispus L. (dragavei), Alyssum alyssoides (L.) L. (ciucusoara, albita), Capsella bursa-pastoris (L.) Medik. (traista ciobanului), Cardaria draba (L.) Desv. (urda vacii), Descurainia Sophia (L.) Webb. ex Prantl (voinicica), Erysimum diffusum Ehrh., Lepidium perfoliatum L., Rorippa austriaca (Crantz) Besser (galbinea), Rorippa silvestris (L.) Besser (boghita), Sisymbrium loeselii L. (voinicica), Sisymbrium officinale (L.) Scop. (brancuta), Thlaspi arvense L. (pungulita), Fragaria viridis (Duchesne) Weston (F. Collina) (capsuni de camp), Potentilla anserina L. (coada racului), Potentilla incana P. Gaertn. (P.arenaria) (buruiana junghiului), Potentilla reptans L. (cinci degete), Potentilla supina L., Euphorbia amygdaloides L. (alior), Euphorbia cyparissias L. (alior, laptele cainelui), Arenaria serpyllifolia L. (studenita), Cerastium glomeratum Thuill. (cornuti), Cerastium semidecandrum L., Holosteum
63

ulpina L. hirta L. Oxali Fontana Bunge is a (O stricta). ruderalis). Geranium pu usillum Bur f.Exe F emplu de h habitat inf fluentat an ntropic (cul ltura de flo oarea-soar relui) in ap propiere de Izbiceni e 64 . ( (rogoz). Dipsacus laciniatus L. (volbura) Cannabis sativa L (canepa ssp. ( (varga cio obanului). ( (nalba ma are).Veronica ar rvensis L. (pa atlagina (V ing gusta). Malva pusilla S a Sm.) Hill (och sarpelu Verbas hiul ui). Galium aparin L. Foto . (sarici li ica). (pliscul cuc ( coarei). Conium macula atum L. (ce eapa ciorii) Ornithogallum oreo ). Litho ospermum arvense L. (nalba). Erod dium cicuta arium (L.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA um mbellatum L. (urzica m moarta). ). Sam ne mbucus eb bulus L.) L Later (salat mielului).. Dipsacu fullonum L. S Salsola kal L. re). moarta). La amium pur rpureum L. (mor ta rcov). (urzica m . Urtica dioic L. (lum um manarica pe estilor). et Kit. (nalba mica). Lychnis coronari (L. buc cinis). st tejarel). oides Zahar. a) ontanea Vavilov) Ser rebr. My yosotis arv vensis (L. Veronica chamaed a drys L.) Des (flocos). (is sma). Con nvolvulus a arvensis L. Lam mium ample exicaule L. (scaiul dr racului). (urzica). Valeri ianella locu usta (L. (C. As sparagus v verticillatus L. Planta lanceo ago olata L. scum nigru L. . ensis Murr (trei ray fra patati). Ge eranium dis ssectum L. (cuisorita).. L. (ciocul berzei). Eryn ngium cam mpestre L. (coada vacii).) L ‘Herit. (cu ucuta. Ve eronica hed L. Juncu bufonius L. Glecho oma hirsut Waldst. (pa atlagina).. spo ). (so oparlita. (mei pas L saresc). Veronica polita L. (coad vacii). Verbascum thapsus L. Urtica urens L. (lipicioasa). Cruciata le O. V es da m a Veronica an nagalis-aqu uatica L. ta us m sy ylvestris).. evipes Opiz (smanta z anica). Dau ucus carrot L. Viola arve ia sr. (urzica U ca a mi ica). Cynogloss ati sum officin nale L. (ara ariel). (boz). Me entha long gifolia L.) s a Du umort. (D. Alt thaea offic cinalis L. Gagea pratensis (Pers. M a Malva silve estris L. (scaiet te). (iarba bivolului Carex h us i). Ve erbascum phlomoide L. (buch rm het). Pla antago me edia L. ta derifolia L (doritoar (si ilnic). Car ovalis G rex Gooden (C leporina) Carex vu C. (ro ogoz).

(Le emna minor.). reproducere. vor disparea microhabitatele a de reprezentate de apele permanen -balti pe e nte ermanente aparute ca urmare a excavat ee tiilor de xploatare a agregatelor minerale (nisip. bala etc.Co olonie de p prigorii si la astuni de mal m Odata cu amenajarea lacului d acumulare. nor Me loc calizate in malul inalt lutos. cere si sup pravietuire pentru sp pecii de am mfibieni (ex Rana rid x.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA  E Efectul anticipat al activitati ilor propu in Plan use Mentinerea veg getatiei exi istente. e am mfibieni (ex. Riparia riparia – lastun de mal). reproduc p ta . n Ceratophyllum C 65 . a entionam ( (atasat foto in mod special. reprez m ng zinta areal de hra lul ana. Aceste perimetre din aval de ast. Lepomis gibbosus .: Ardea cinerea – starc ce enusiu. pietris. Foto . na aturale sau antropizate.: Merops apiaste – prigor si ( er rie. Din p punct de vedere al v v vegetatiei. pesti (ex. e. Chlidonias leu ucoptera – chira cu aripi albe chirighita reptile (ex. Natrix natrix – sarpe de casa). A ex ba arajul Izbic ceni. este absolut ne u ecesara de eoarece ac cest biotop reprezint arealul de hrana. V Vanellus va anellus – nagat. od dihna si supravietuir pentru specii de pasari acvatice (e re e ex.: dibunda – broasca d lac). speciile acv vatice eme erse si submerse numai s subm mersum. aflat pe malu stang al Dunarii. a).: Rana r ridibunda – broasca de lac). in dreptul lo t.biban so oare). Spirodella po olyrhiza. Hym manthopus hymanth s hopus – pi iciorong. pe malul stan al Oltului. rep de ptile (ex. Elodea nuttallii. existenta un colonii de prigorii si lastuni de mal o).: Coluber ca C aspius – sarpe rau) s pasari (ex. ul n ocalitatii Islaz.

parte a ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele. aflat in zona de confluenta a Oltului cu Dunarea. datorita mobilitatii. Speciile caracteristice malurilor sau zonei umede (ex. Plantatia de salcam este in varsta de 8-10 ani si va fi defrisata o suprafata de maxim 2 ha. urmand a se deplasa in alte zone limitrofe. 66 . PATZ-ul nu afecteaza direct malul Dunarii in dreptul Ostrovului Calnovat. Typha angustifolia. o Exemplarele din speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate efectiv in interiorul sitului ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele au fost identificate in teren. Speciile de fauna. (catina rosie). in conditiile respectarii tehnologiilor de lucru si a executarii tuturor amenajarilor pentru protectia factorilor de mediu. s-a constatat prezenta in zona vizata a speciei Robinia pseudacacia (salcam alb).  Concluzii o Planul se suprapune cu ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele.2%.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Myriophyllum spicatum. Aceste habitate nu pot fi considerate de interes protectiv. si nu pot fi asimilate habitatelor naturale incluse in Natura 2000. Rumex palustris. Pentru construirea barajului si a podului peste raul Olt. mediul inconjurator va fi afectat in limite admise. etc. mai ales pe malurile Dunarii. dar se vor produce tulburari in ritmul de viata al biocenozei. Potamogeton crispus. cu caracteristici asemanatoare. Butomus umbellatus. in urma interventiilor umane datorate excavarii agregatelor minerale. Rorripa sylvestris. o Nu este afectat direct tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 – Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. in proportie de 18.) nu se vor putea adapta la noile conditii ale biotopului (lac de acumulare cu malurile betonate). In timpul desfasurarii activitatilor de defrisare si transport a masei lemnoase. etc. Vor mai fi defrisate: 3-5 exemplare de Populus canadensis (plop canadian) si un numar de 20-30 arbusti (plantati) de Tamarix sp. o Dupa cum se poate observa din planuri.) vor putea coloniza noul biotop reprezentat de lacul de acumulare. Planul se deruleaza atat in perimetrul sitului cat si in imediata vecinatate a acestuia. Bidens tripartitus. Aceste formatiuni vegetale sunt aparute secundar. Potamogeton luscens. Veronica anagallis-aquatica.

Lacurile de baraj sunt ecosisteme antropizate. In secțiunile din amonte de lacurile de baraj de altitudine mare sau medie. In cursul ultimilor ani. reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului situate inainte de zona de regularizare. luminozitații). a malurilor. va induce sitului Natura 2000 ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele. a turbiditații. din modificarile planului (PATZ). fie distrugandu-le direct.3. s-a schimbat raportul calitativ și cantitativ intre populațiile de organisme (de fapt a avut loc o saracire a genofondurilor). deoarece marile și frecventele oscilații de nivel ale apei. o Apreciem ca implementarea Planului. Vechiul echilibru este distrus și se stabilește un echilibru nou. un impact nesemnificativ. substituția unei vegetații xerofile la vegetația higrofila originala (trestii. energetica populațiilor acestor ecosisteme depinde in mare masura de aportul in substanța organica alohtona. Au loc modificari de natura fizica (modificarea cuvetei. cu repercusiuni asupra compoziției calitative și cantitative a asociațiilor biologice caracteristice raurilor. Fauna de vertebrate din cursul inferior al raului Olt – confluenta cu Dunarea Amenajarile hidrotehnice au determinat schimbari profunde in anumite medii reofile. nu permit instalarea macrofitelor. 2. De aceea.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA o Deasemenea. condițiile de viața și structura biocenozelor sunt similare cu cele ale raurilor de origine. aridizarea microclimatelor terestre din cauza ecranelor de beton care impiedica infiltrarea apei. apariția lor fiind datorata in primul rand intreruperii regimului dinamic . in timp ce gradul ridicat al turbiditații apei este nefavorabil dezvoltarii microfitelor planctonice. dispariția majoritații apelor 67 . fie izolandu-le. ultima avand un caracter intermediar intre biocenoza reofila și cea a lacurilor naturale). a substratului. stuf). regimul reofil fiind inlocuit de unul lacustru. punand periodic pe uscat mari suprafețe ale zonei litorale. menajere și naturale datorata eutrofizarii și colmatarii) și mai ales biologica (noi structuri calitative și cantitative ale biocenozelor pelagica și bentonica. a regimului termic. luandu-se in considerare masurile si recomandarile ce se impun. in timp ce in secțiunile din aval prezinta un caracter lacustru. chimica (creșterea poluarii industriale. Producatorii primari (fitoplanctonul și mai ales macrofitele bentonice) sunt mai slab reprezentați decat in lacurile naturale.

Barbus barbus. Nu raman practic deloc tronsoane unde apa curge in permanența. trebuie lasata o anumita cantitate de apa („debit de servitute”) sa curga in permanența (inclusiv in perioada de uscaciune) pe patul raului. aceste oscilații nu au nici un raport cu creșterile periodice ale apelor. In ansamblu. patul raului in aval de baraj ramanand pe uscat sau cu foarte puțina apa. Lacuri situate pe patul raului. Pentru a utiliza la maxim potențialul energetic al raului. Cand nivelul apelor lacului este scazut. care practic a devenit tronson de rau profund de campie. dar și specii mai mici (Gobio 68 . de exemplu lacul Daești din Defileul Oltului. Aceasta obligație a fost legiferata in numeroase țari. la care speciile s-au adaptat și care declanșeaza migrațiile de reproducere. tronsoanele din amonte iși reiau caracterul inițial de rauri. fara a fi totuși respectata in toate cazurile. Nivelul apelor lacului este supus la oscilații neregulate in funcție de necesitațile economice. tronsoane destul de lungi in regim natural. ce nu poate fi decat mult mai mic decat debitul normal al raului. in compoziția sa inițiala. unde apa curge in permanența. iar apa fiecarui lac se scurge in lacul situat in aval. Pentru a preveni dispariția totala a faunei acvatice. peștii de talie mare. ca Thymallus. la care apa se scurge. Chondrostoma nasus. apa curge destul de repede.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA temporare stagnante. cu excepția unor lacuri inguste și alungite in regiunile cu panta accentuata. poate permite supraviețuirea intregii faune. inclusiv Romania. Acest lucru inseamna a renunța la construcția anumitor lacuri preconizate in „planul integral de amenajare”. In cazul in care nu se asigura debitul de servitute. Dar aceste perioade sunt foarte scurte și alterneaza intr-un ritm prea rapid cu perioadele de nivel inalt al lacurilor. Este iluzoriu sa se creada ca un debit de servitute. Lacuri din care apa este condusa prin tunele in alte lacuri sau rauri. Singura soluție de a asigura supraviețuirea speciilor reofile in astfel de rauri este de a lasa. se construiesc baraje la scurta distanța. dupa o scurta trecere prin turbine. condițiile de viața fiind mai favorabile speciilor reofile. determinand moartea oualor și a alevinilor. 2. totodeauna in albia raului. amonte de lacuri. experiența acumulata impunand pe viitor soluționarea amenajarilor hidrotehnice intr-o maniera ecologica. condițiile de viața in raurile trransformate in „cascade de lacuri” nu sunt favorabile speciilor reofile și majoritatea populațiilor sfarșesc prin dispariție totala. cand curentul inceteaza aproape complet și pe patul lacului se depun aluviuni fine. Exista 3 tipuri de lacuri de baraj: 1.

In anumite cazuri debitul de servitute a fost eficient pentru protecția faunei. in aval de baraj. Salmo trutta fario) și mai ales structura zoocenozelor (care se manifesta in raportul numeric intre speciile componente) se modifica profund. prin intermediul debitului de servitute: stratificarea termica (apa din paturile profunde fiind mai rece) și aglomerarea resturilor organice pe fundul lacurilor. supraviețuirea peștelui endemic Romanichthys valsanicola. inlocuirea faunei inițiale oligosaprobe. lasa un debit suficient. In lipsa debitului de servitute si in conditiile scaderii dramatice a nivelului apei in perioadele de seceta prelungita. Volumul de apa scazand. sunt lacuri alungite. Zingel zingel) și insecte acvatice. Se pare ca ihtiofauna originala supraviețuiește atat in lacuri. in aval de orașul Lugoj. pe care se lasa un debit de servitute. In timpul perioadelor de inundații de primavara. in timp ce in altele fauna autohtona reofila a supraviețuit bine. poluarea naturala (datorata mai ales aglomerarii de frunze moarte) se accentueaza. compoziția genetica a anumitor specii care supraviețuiesc se schimba rapid. 3. debitul de servitute fiind suficient. kessleri. apare nanismul (Leuciscus cephalus. unde se descompun. mai ales toamna. de peste 20 de ani. In acest fel a inceput amenajarea raului Buzau. ca și in patul raului. G. Supraviețuirea perfecta a faunei in absența debitului de servitute – raul Timiș in Banat a fost barat. cantitați imense de apa debordeaza de la baraj și se scurg in Timiș. Lacurile sunt betonate. dar in timpul sezonului uscat nu curge nimic și 69 . chiar in absența debitului de servitute. Debitul de servitute daunator faunei – apa care se scurge din mai multe lacuri de baraj ale bazinului Argeș este bogata in substanțe organice. Prizele de apa alimentand debitul de servitute sunt amplasate la baza barajelor.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA uranoscopus. in alte cazuri a daunat calitații apei. pentru a-l face navigabil. unde apa se scurge prin intermediul turbinelor. apa curge acolo in permanența. mai ales efemeroptere. Lacuri succesive. ce asigura. Diferite exemple de situtii aparute ca urmare a realizarii unor baraje in Romania Debitul de servitute eficace – o captare de apa (nu un lac de baraj veritabil) pe raul Valsan. apa care se scurge este rece și potential poluata. cea mai mare parte a apei fiind dirijata printr-un canal in raul vecin. in a doua jumatate a secolului XIX la Costei. nu vor putea supraviețui. ce a determinat. Bega. dar lent. cu o fauna mezo sau chiar polisaproba. Exista un numar de 2 fenomene care se manifesta in lacurile de baraj au o influența negativa asupra raurilor. Este și cazul debitului lasat pe patul raului Buzau. lacurile fiind paralele cu patul raului.

pe care se lasa un debit de servitute. Timișul este un rau ce adapostește una dintre cele mai bogate și mai diversificate faune de pești. 70 . meandrele raului Olt. debitul raului ar diminua sensibil și fauna ar suferi. Daca numeroșii afluenți ai Draganului ar fi captați. la nivelul orașului Timișoara (la aproape 30 km in aval de baraj). moluște și insecte acvatice din Romania. daca este sau nu necesar sa se lase un debit de servitute in aval de barajul respectiv. lacurile fiind paralele cu patul raului. Fara cantitați mari de apa ce curg in fiecare primavara in timpul inundațiilor deasupra barajului. panza freatica a Timișului nu ar fi așa de bogata pentru a alimenta și a reface raul in lunile de vara și de toamna. se vor pastra fara modofocari majore. Concluzie: Implementarea planului se incadreaza in cea de-a treia categorie. Totuși. este uscat. Nu s-a lasat un debit de servitute (cel puțin vara și toamna) și totuși. In aval de baraj. cateva zeci de metri in aval. Pe tot acest transect. conținand intre altele și lipan. in fiecare caz particular. dupa cațiva kilometri este deja un rau mic. in tronsonul din aval al cursului inferior debitul sau pare același ca inainte de construcția barajului și fauna sa de pești și de nevertebrate este bogata. grație aportului afluenților . raul se reface rapid.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA patul raului. apare un fir de apa. alimentat de panza freatica. in timp ce mai in aval. unde apa se scurge prin intermediul turbinelor. pe cursul inalt al caruia s-a construit un lac mare de baraj. destul de mic – apa raului provine aproape exclusiv din panza freatica. imediat in aval de baraj. Studii amanunțite de hidrologie permit sa ne dam seama. Un exemplu similar e furnizat de raul Dragan din Munții Apuseni. Timișul nu primește decat un singur afluent. a lacurilor succesive.

practicarea pescuitului si a braconajului cinegetic conduce la penetrarea vegetatiei si realizarea cararilor in stuf.  Importanta din punct de vedere avifaunistic Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2.3. avand ca rezultat fragmentarea habitatelor speciilor de pasari protejate. Avifauna Oltului – confluenta cu Dunarea Caracterizarea siturilor de protectie speciala avifaunistica → RO SPA 0024 – Confluenta Olt-Dunare Cod A229 A133 A196 A197 A231 A038 A238 A131 A023 A393 A234 A034 A195 A193 A166 Specie Cuibarit Iernat Pasaj Sit Pop. a stufarisului si in general a vegetatiei uscate.practicarea pasunatului pe pajistile si culturile agricole din zona de confluenta a raului Olt cu fluviul Dunarea.1. . Conserv.incendierea anuala pe suprafete variabile. . Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 15 b) numar de alte specii migratoare. listate in anexele Conventiei asupra speciilor 71 migratoare (Bonn): 66 . Izolare Global D D D D D D D D D B D D D D D C C C C C C C C C B C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C C Alcedo atthis 4-6p Burhinus oedicnemus 4-10p Chlidonias hybridus Chlidonias niger Coracias garrulus 16-20p Cygnus cygnus Dendrocopos medius 6-10p Himantopus himantopus Nycticorax nycticorax 12-20p Phalacrocorax pygmeus 350-450p Picus canus 6-10p Platalea leucorodia Sterna albifrons Sterna hirundo Tringa glareola 80-150i 50-100i 1-5i 2-10i 30-60i 70-140i 200-400i 5001000i  Vulnerabilitate Principalele acivitati cu impact asupra speciilor de pasari protejate sunt: .

Situl este important in perioada de migratie si pentru iernat. in urma incheierii conventiei de custodie nr.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Generala Protectia Naturii si Managementul Ariilor Naturale Protejate. 0003/19.02. STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Phalacrocorax pygmaeus. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20. D D C C B C B B C B C C C C C C C C C C C C C C C C C C Global C C C C C B C C C C C C C A021 Botaurus stellaris A133 Burhinus oedicnemus A031 Ciconia ciconia A082 Circus cyaneus A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A027 Egretta alba A022 Ixobrychus minutus A339 Lanius minor A177 Larus minutus A068 Mergus albellus A151 Philomachus pugnax A132 Recurvirostra avosetta 30-60p 70-82p 10-30p 240-310i 30-50i 40-50p 30-90p 300-800i 10002000i 12002000i 8-10p 700-800i 20-40i D D C B D D D D D D D  Vulnerabilitate Activitatile care pot avea impact asupra populatiilor de pasari din sit ar putea fi : . 72 . . In prezent este administrata de catre custodele Asociatia Echilibru. → RO SPA 0106 – Valea Oltului Inferior Cod Specie Cuibarit Iernat 6i Pasaj Sit Conserv Izolare Pop.000 de exemplare de pasari de balta.tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate sitului. lebede. pentru speciile: rate. Coracias garrulous. gaste. pelicani.ECO SIMPLEX NOVA c) numar de specii periclitate la nivel global: 3.

C.  Importanta din punct de vedere avifaunistic Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. C2. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 13 b) numar de alte specii migratoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Pelecanus crispus. Cygnus cygnus Phalacrocorax pygmeus. depozitul de cenusa al S. Compania de Servicii si Consultanta S.. C4. Cygnus Cygnus. Anser albifrons.G. (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in apropierea cursului de apa).A.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Biodiversitatii. Mergus albellus. solului si panzei freatice: batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase provenite de la S.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA . Ciconia ciconia. in urma incheierii Conventiei de custodie nr.A. CET S. Mergus albellus. Coracias garrulous. Burhinus oedicnemus. In prezent ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior. C6.07.zone cu impact negativ datorat impurificarii cu poluanti a apei. C3. este administrata de catre S.si U. 191/14. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Aytya nyroca. Philomachus pugnax.C. Oltchim S. zona Bercioiu -Cremenari). SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1. 73 . (stanga tehnic al Raului Olt. deversarile de ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici si organici. Phalacrocorax pygmeus.000 de exemplare de pasari de balta.S. listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 81 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2.A. Ixobrichus minutus.C.A. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20. toate speciile de rate. S.

c pecii ce co ormoranul m mare si dif feritele spe de starc Se hran ecii ci. Ierne eaza de-a lungul u unor rauri din peninsula Balcanica. ia coada m ar mult mai lu unga. Popula atia din Ro omania cu cei 11. habitatele din de si brate lente a raurilor m elta ele mari. In timp verii pul aceste pete dispa iar barb devine albicioasa si pieptul capata ar.000 d perechi este cea m import de mai tanta popu ulatie nationala pe pla global. Aici nu este mentiona ata ca si specie calificatoare. Capul este mai mic. Juv venilii sunt maro inc t chis pe sp pate. pe copa (primor aci rdial salcie de multe ori cu alte sp e). neste cu pe de talie mica. Ev valuarea s speciilor d pasari pentru ca au fos desemn de are st nate Situr de rile Impo ortanta Av vifaunistica  Cormora mic – Phalacroco an P orax pygme eus Este cel mai mic dintre corm l d morani. ava 50 de c lungimea and cm corpului. e Ef fectul ant ticipat al a activitatil propuse: In inci lor inta sitului „Valea Olt tului” Corm moranul mi folosest habitat ic te tele cu a apa deschisa. pop pulatia din Europa fiind situa intre 2 n at 28-39. an Re elevanta sitului pe entru spec cie: Zonele umede d sit sunt folosite d cateva sute de din t de ex xemplare in timpul migratiei.1.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA 2. esti e Di istributie: Este prezent in ap : propierea baltilor. In situl „ „Confluenta Olt-Duna a are” cuiba aresc 350-450 de pe erechi pe in nsula de pe Dunare. raurilor mai mari. bia a l nuante maro-rosi iatice. Cuibareste in numar b ma in Delt Dunarii s localizat in cateva colonii de-a lungul D are ta si c Dunarii. In situl „ „Confluenta Olt-Duna a are” cuiba aresc 350-450 de aju 74 .000 de perechi. In mig gratie de m multe ori e este prezen si in apr nt ropierea ap pelor incet curgatoa t are. pr rezente la ambele sexe. cu pete mici lun nguiete alb bicioase. a iile e aza a unge la 6000 de ex xemplare. cu si nul ase ul barbia s abdomen albicioa si ciocu galbui. ciocul mai scurt. Cu uibareste in colonii.500 0-14.1. Ha abitat: Pre efera regiu unile cu ml lastini si ba de apa dulce sau semi-sara alti u ata.. c corpul negr ru-verzui s stralucitor.3. pre ecum si datorita proportio a onarii difer rite. desi dupa observati noastre numarul indivizilor care iernea in zona poate . anul mic s deosebe se este de ce elelalte spe de cor ecii rmoran. Po opulatia d Romania: Speci a carei populatie c din ie p cuibaritoare globala este conce e e entrat in Eu uropa. In pe enajul nup ptial capul si gatul sunt ma aro-castaniu inchis. Cormora datorita dimensiu a unilor mult mai mic ale cor ci rpului.

fa nd ere aptul ca pecia folos seste ca lo de hra oc anire baltile din apr ropierea Dunarii. o pozitie im mobila. acestea nu trebuie D sp de eranjate pe parcursu lucrarilor de amen e ul najare. O uibareste in perechi izolate in s n stuf sau tu ufisuri. atia omania este de 8.000 de exemplare Populatia din Europa fiind sit e. com mplet vertic cala. am mfibieni.000 de perec este 6 0 chi im mportant pe plan glob Popula din Ro e bal. Pon isi dep nta pune in stuf luna mai. Prefera stufa arisurile de ense. vechi. cu cioc cul in sus fiind gr s. . Populatie pro obabil afec ctata 0 pe erechi im mpact nesem mnificativ. fiind cel prezentant al starc cilor. Dato orita traiului perman nent in stuf este misc foar rar vazu de catre om. la apro opierea pri imejdiei. Cu etc c.50 e 00-10.  Starc pit – Ixobr tic brychus min nutus Star rcul pitic apare p primavara. cu un nivel scaz de apa si cu tufis n zut a suri/copaci de salcii s arin sau Ocazional ocupa si tufarisuri dense de pe marg e ginea rauri ilor sau la acurilor.00059 90. 75 .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA pe erechi pe i insula de pe Dunare Astfel. a tuat intre 60-120. rte ut e Ha abitat: Pre efera aproape exclus zonele intinse de stufaris cu apa dulce sau semisiv i u e -sarata. ia. la sfartitul lunii aprilie. cuibari intr-o z ind zona de ap proximativ 10 milioane de km2. Chiar la bataia va antului. co Po opulatia d Romania: Specie cu o dist din tributie glo obala imensa. Se hraneste c pesti. ince eputul lunii mai in multe balti cu stufarisuri din tara. deoarece dungile d vert ticale de p gat imi tulpinile stufarisu pe ita e ului intre c care se afla. in habitat. Di istributie: Este prez : zent in apr ropierea ba altilor si raurilor de s in habit ses tate cu stu ufarisuri de diferite d e dimensiuni. cu o populatie p m putin cunos scuta situa intre 8 ata 82. Avan in vede insa. ca si Buhaiul de balta. jata pe pa arcursul luc crarilor.000 de perechi si este d un dintre c nul cele mai im mportante populatii p plan Eu pe uropean (c mai imp cel portant din UE) si n es concent ste trat (din pu unct de ved dere nume eric) in Delta Dunarii. St a tarcul pitic. Cuibarest in numa mare in Delta Dun te ar narii si in h habitatele propice in zonele um mede de ses dar in numar mai redus si in hab n s bitatele pr ropice din zonele olinare. probabilitate ca speci sa fie afectata est foarte m ea ia te mica. insula nefiind deranj e. reu de observat. Penajul are un colorit ge n eneral galb negru pe spate f bui. in cu nsecte. Cuib bareste izo olat in mai mic rep farisurile si papurisurile dese. pas sarea se leagana od data cu carea stuf fului.

Populatia din Rom an .000 de perechi e din a at e este impor rtant pe pla global. pasari. C te h Cuibareste in numar mare in D Delta Dunar si in habitatele rii propice in zo onele umed de ses. Prefera s . I migratie apare si in zone siv In e cu stufaris u u unde nu c cuibareste. inse u ecte.500 0-2. cuibari intr-o z ind zona de ap proximativ 10 milioan de km2. cu un nivel scazut de apa e (aprox. stufarisurile dense. isi t tine gatul tras pe sp pate. a mania cu cei 1.000 de ex xemplare.000-340. nu vor afecta aceste ba impact amenaja  Buhai de balta – Botaurus s e stellaris Bu uhaiul de balta are penajul ruginiu ga albui cu p pete de c culoare inc chisa. Cuiba areste in perechi izo p olate in stu insa in zone fav uf. 76 . ca la specii de star mici. de Po opulatia d Romania: Specie cu o dist din tributie glo obala imensa. ator unui fir de trestie e. bine a ile rci scuns in st tufaris. iar b bataile de aripi sunt ra apide si re egulate. reptile. n vorabile oc cazional fo ormeaza us co olonii razlet de catev perechi. Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Starcu pitic cuibareste in situl „Con ul nfluenta Olt-Dunare” in stufaris surile de pe margine baltilor. cu uibaresc intre 40-50 de perechi in situl Valea Olt tului inferior. Di istributie: Este prez : zent in apr ropierea ba altilor si raurilor de s in habit ses tate cu stu ufarisuri int tinse (pest 20 de hectare). . In cazul in care lucr ea n rarile de in ndiguire u a alti tul arilor va fi practic nesemnificativ. cu o pop ne pulatie glob bala situata intre 110 a 0. si c un mixt de zone c stuf nou si stuf m) se ul cu t cu u scat.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pe baza doc cumentatie de dese ei emnare a sitului. Picioarele si ide entificare l labele sunt verzi-alb bastrui. popula atie care n este nu im mportant pe plan natio e onal. de multe ori asocia cu alte s te va e at specii de st tarci. amfib bieni. In caz de pe ericol adop o pozit rigida. P Populatia d Europa fiind situa intre 34-54. etc. avand cap si gatu perfect pta tie pul ul as rid dicat in sus asemana s. Ha abitat: Pre efera apro oape exclus zonele intinse de stufaris. In zbor. In repaus sta nemiscat.000 de perechi nu este foarte d se emnificativa pe plan E a European ( (insa este probabil su ubapreciat) si este co ) oncentrat i Delta in Du unarii. 30cm cu fluctuatii redus in nivelu apei. Se hraneste cu pesti.

fiind o specie su udica se presupune c populati cea mai insemnata se gases in Dob ca ia a ste brogea. tia a. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: In situl Olt e sc Confluenta O Dunare cuibares 4-10 pe erechi.  Pasarea ogorului – Burhinu oedicnem a i us emus Ha abitat: Cu uibareste in regiuni deschise. De ensitatea speciei: a aproximati 2 perech pe km2 u iv hi unde isi ga aseste habitat propice e. sun putin cer Po opulatia d Roma din ania: : Pop pulatia din Romania este estim mata in jur de 3000 p perechi. tie nu im mportanta p plan na pe ational (sub 1% a po b opulatiei Ro omane) din punct de vedere n e numeric ins reprezin o populatie impor sa nta rtanta la m marginea di istributiei.impact nesemnifica ii n ativ. la noi in ta ara. rte mar r unei suprae evaluari se emnificative anterioar Populat din tara este aparent stabila e re. un cuibar e nde reste pe so ol.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pe baza doc cumentatie de dese ei emnare a sitului. 77 . De c cele mai m multe ori il i intalnim pe terenuri agricole si pasuni. Olteniei. islazu sau tere uri enuri cu ve egetatie ste epica (habi itat primord dial). in ea tre de Ha abitatul preferat in zona potentia afectat al ta: Teren nuri agrico ole. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un efect nega asupra ativ a ac cestei speci . iar i situl Vale Oltului inferior int 30-60 d perechi. pe islazuri pasuni e i. iar in Europa se afla la 39 000 – 60000 pe r a erechi cu u trend po un opulational puternic negativ de perechi c e cuibaritoare dar foar probabil acest num este rezultatul u e. in s special pas suni. Pop pulatiile din sudul nt rcetate. cu ve egetatie na aturala.impact nesem mnificativ. ier rneaza pe este 6 exe emplare in situl Va alea Oltului inferior populat care n este r. Ef fectul an nticipat al activita a atilor pro opuse: A Activitatile prevazute nu vor afecta e ha abitatele iernare a bu uhaiului de balta . eventual cu copaci iz u zolati si tuf fisuri. Di istributie: Cuibarest in afara curburii c : te a carpatilor.

te ar ativ a lungul Dun l narii si in Delta Dunar D rii. este cu pes mici. clocitul este .000 de perech este im hi mportant p plan pe eu uropean.000-1 n 120. Vaneaza si pe penajul u intuneric si in amurg. incubatia dureaza 21—22 d zile. stu ufarisuri si salcii. C vechi. Cuibul cuprinde 3— oua ve —5 erzi-albastr rui. a de asigurat de ambii parteneri. Puii se se u Schimbar catara pe crengi in e nainte de a deveni capabili d zbor. . uri. crest tetul si sp patele fiind negre. und isi insta de aleaza colo oniile de Cuibareste in colonii s simple sau mixte. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Popula cuibari atia itoare din situl Conflu s uenta Olt-D Dunare.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Starc de noapte . Ef fectul an nticipat al activita a atilor pro opuse: A Activitatile prevazute nu vor afecta e pe erechile cui ibaritoare a starcului de noapte din SPA c e colonia fiin localizat pe insula de pe nd ta a Du unare – impact estim a implementarii planului. ne mat esemnificat tiv.500 0-10. u i. pe copaci (sa Di istributie: Este pre : ezent in apropierea baltilor. ste nii e alcie. Po opulatia d Roma din ania: In E Europa cui ibareste in numar relativ mic (60. cu p pete marun albicioa nte ase.Nycticora nycticora e ax rax STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Starcul d noapte este o s de specie acva atica care se intaln e neste in tinuturi cu balti. es ste de apr roximativ 12-20 de perechi c ceea ce e este important in s special din cauza n dim minuarii ala armante a populatiilo satelit din afara De or eltei Dunar rii. Po opulatia ro omana cu cei 8. C de Coloritul corpului este cenu usiu. Ha abitat: Pre efera regiu unile cu m mlastini si b balti de apa dulce sau sarata. ). arin) uneori cu alti starci Se hrane ). ins sti secte.000 pe erechi). 78 . Cuibarest in numa semnifica dex. De multe o este a ori prezent si in apropiere apelor in n ea ncet curga atoare (rau canale) Cuibares in colon mici. rea sotilor la clocit s face cu un ritual deosebit. de multe o si in ai e ori ve ecinatatea unor zone umede art tificiale (ex elestee). raurilor ma mari. bros scute. in salcii sau stufaris u cuiburi. Puii au d uniform caf feniu.

impact n a nesemnific cativ. e. 79 . da in stufa sunt si cativa cop aca aris paci (salcie arin). situl a fost des smnat pent o populatie de tru 50 ex. In perioada cuibaritu ului. in prezen cuibares 900n nt sc 10 de pere 000 echi.00 perechi) dar in e 00 ) cre estere mas siva. tanta. nu prea c cuibareste in alte re egiuni ai t tarii.Egr gretta alba STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Are aproximativ aceleasi dimensiuni cu ale starc a c cului cenus dar siu. plet ficare alb. picio oarele par negre.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Egreta m mare . pe malurile raurilor sau pe c tin . Di istributie: Cuibares in num mare i Delta D : ste mar in Dunarii. cu scapula alungit si nu are te penajul este comp identif penajul nup ptial. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Terenurile agricole respectiv zo onele ume ede din ap propierea a apelor stata atoare din situl Valea Oltului In a nferior sun zone de hranire in timpul nt n mi igratiei si a iernarii pe entru 200 de egrete mari. iar in re estul anului. Ha abitat: Cu uibareste d destul de rar in colo in stuf onii farisurile in ntinse si in ntacte. Pasarile im ste mature au tibia de culoa inchisa astfel ca. ale are in p Portiune golasa din jurul oc ea d chilor este verde-alba astru. Din cauza lipsei stufarisurilor n ma si nede ari eranjate. Indivizii clocitori a degetele de culoar inchisa. baza c ciocului est galbena si varful n te negru. de eltele si lag gunele din sud-estul Europei. pene ornamenta pe cap. iar tibia m i au e re marogalbuie sau rosiat tica. Numa arul egrete elor mari c creste si in Romania. de la dist are a. mai Ef fectul ant ticipat al activitat l tilor prop puse: Po opulatiile d Egreta mare nu vor fi de u afe ectate de i investitia p preconizata . Po opulatia d Romania: Populatia europ din peana este mica (11. In perioada de i 0 iarna insa numarul acestora in realitate e este mult m mare. In af fara perioa adei de inm multire poa fi intalnit pe lacu ate urile mari cu apa put adanca. P me tee Prefera. ciocul es galben.000-24. Deseori si pe sistem de elest mari. mla astinile. ter renurile ag gricole inve ecinate marilor corpuri de apa.

este. 80 . a su uferit o diminuare m majora in perioada 1 1970 – 19 990. Di istributie: Populatia europea : a ana este e estimata intre 8900 si 15000 de pere 0 0 echi. tia sta abila. Impact un efectiv c ne esemnificat tiv. clampane e ste ar. de culoare ga alben-pal. La adulti pic e cioarele sun lungi si negre. de culoare a e alb-crem. cioc lat si f re cul foarte lung latit la capat – de unde provine g. a oc chilor si ba arbia fiind lipsite de p puf. intins cu stufa compact. de enumirea p populara a speciei. spre deosebire de s s starci. ulterio populat fiind or. Ciocul est roz. In pe enajul nupt prezint un mot lung de pe pe cea si un „colan” de pene galbenauriu tial ta ene afa pe piept. de culoare carnii. Inaint de apari penelor apare si un rand de puf scur gros. ia. Se hran rile se aris neste in ap cu adancime mica. e undabila a Dunarii in situl „Conf fluenta Olt – Dunare ca si loc de hranire iar in situl Valea Oltului este rara cu t e” e. Ha abitat: Pre efera lacur si baltile putin adanci. s spre gri. De obicei es tacut da uneori. In Eu uropa. Ju nt uvenilii au v varfurile aripilor neg gre. ent 00 Re elevanta s siturilor p pentru sp pecie: Apare in pasaj foloseste lunca inu j. In zbor. In p perioada 19 990 – 200 in Rusia. zona obra ful azului. tia te tinuu decli fiind in. a unt avand varf matasos si de culoare alba. Puii su acoperiti cu puf. te itia rt. populat cunoast un cont 00. n cuibaritor (intr-o colonie mixta de starc de apo a ci) oximativ 3 perechi. in locuri m pe . Po opulatie: In Romani cuibaresc in preze intre 90 – 1300 de perechi (conform AIA). mlastinoas aflate in apropierea coloniei de cuibarit se d t.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Lopatar – Platalea leucorodia a ia STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Lo opatarul ar penajul alb. tine gatul int e tins. es stimata intr re2500 – 3000 de pe 3 erechi. Picio te oarele si la abele.

cla pomi. Ciocul si p e nt predominant alb. e pa asune. zone umede in apropiere locurilor de cuibar e n ea r rit.în ariile vizate d plan. datorita mai ales desecarii ex .pe s ate sura. Po opulatia d Roman din nia: Confo orm ultimului recensa amant sunt cca. c culoarea ac cestuia se schimba tre eptat in ros pana in iarna. Tim etc. cu exceptia re cioarele lungi sunt r rosii. Br rasov. t 0 n In Romania. c penaj ste are cu t e emigelor primare si secundare care sun negre. m xcesive a z zonelor um mede in multe parti a tarii ale opulatia a s suferit o diminuarea accentuata a. d t -se de co onsiderăm că proiectul va avea un impac nesemnificativ. ulatii mai insemnate are in partea de ve a tarii (jud. case. ruine sau pe stanci. su Ha abitat: Cu uibareste a aproape in exclusivita in zone antropizate . Es o pasa de balta de talie mare. care traieste aproape e in exclusivitate in apropierea o omului. Ef fectul ant ticipat al a activitatil propus Deşi barza alba e lor se: este o pasă care fo ăre oloseşte zo onele agricole în mod frecvent şi a fost observată hranindu. d. le put onstruiasca cuibul a pe stalpi de joasa tensiune. insa sexele nu se pot dife s erentia pe ter ren. Pasar tinere au ciocul negru in primele sap rile p ptamani. Masculul este de obicei mai mare si mai gr e i e reu. Harg ghita). Satu est u-mare. Nu e exista dimorfism sex xual in penaj.) respectiv in sud-est Transilv mis. ţin a ct nând cont că cea ma mare ai po opulaţie din situl Natu 2000 V n ura Valea Oltul Inferior SPA se af în amon pe râul Olt. femel si masc la culul sunt ide entice. Di istributie: Este rasp : pandita in toata tara dar popu a. Supravietu e t uirea pe t termen lu ung a spe eciei depin nde de me entinerea in stare cat mai nat turala a lo ocurilor de hranit pr e referate de berze – fanete. in lui r flă nte zo localitatilor Giuvarasti si Lun ona nca. iar co oada este relativ sc curta si alb Degete picioarelor sunt ba.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Barza al lba – Cicon ciconia onia a STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ba arza alba e este singur specie d pasare d talie ma din Ro ra de de are omania. 81 . In ultimel 4 decenii au incep sa-si co aie. cosuri. ele pic leg gate printr membr r-o rana. 5500 perechi in tara. po Re elevanta sitului p pentru sp pecie: Pop pulatia din situl Valea Oltului Inferior (70-82 n pe erechi) este unul sem e mnificativ pe plan regi e ional. tul vaniei (jud Sibiu.

Pref fera lacurile inconju urate cu st sau pa tuf adure. mar ma in Delt Dunarii. e 82 . Pe u e entru iernat prefera h t habitatele u umede. insa in tara no oastra este in declin. f fiindca pop pulatia mon ndiala este in declin. mportant. e si exista dimorfism sexual v insa fiecare ex xemplar are desen unic pe cioc. Nu a m vizibil intre mascul s femela. lac curile intinse. flu uviale.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Lebada de iarna – Cygnus c cygnus STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA specie de talia aproape cea m mare dintre speciile e Este s de le ebede de la noi. lagu une. femela este deo Ha abitat: Cu uibareste in extremit tatea nordica a Euro opei. Di istributie: In Romania este o : oaspete destul de rar in timpul iernii.F Ferestrasi m si Fer mari restrasi mic iarna pe Olt ci. in tundra pe la acuri cu ve egetatie ac cvatica den nsa si mla astini.impact ne stei esemnificativ. iar hra consta. pul ei ste e e. are ta Po opulatia d Roma din ania: Efec ctivul popu ulatiei care ierneaza la noi est apreciat intre e te ta 20 000 – 4500 de indiv 0 viduali. in resturi vegetale si mai cu seama in graul de t ana toamna. Nu se intreva efecte n u ad negative as supra aces specii . iar exemplarele tin nere au o culoare de gri cen d nusiu. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: 240-3 indivizi folosesc a 310 acest sit ca loc de od a dihna in tim mpul migra atiei si in timpul iernii in special in situl Va l alea Oltulu Inferior. estuar In timp migratie urmares coastele maritime retele re. iar obicei mai m mare ca si masculul. sau retele de lacuri. e Ef fectul ant ticipat al activitatilor propuse: In timpul ierni Lebada de iarna prefera ii. Pop pulatia car ierneaza in Europ este sta re a pa abila. poate fi intal r l lnita pe lac curi natura sau art ale tificiale put deranja aflate in stare se tin ate emi-natura in num mai ala. de eseori se hraneste pe terenuri a e arabile. Desi acest numar ui t es relativ m este im ste mic. Ad dultii sunt uniform albe. dar poate r cu uibari si pe rauri.  Ferestra mic – Mergus albe as M bellus Foto .

Evita apele repezi. Efectul anticipat al activitatilor propuse: Investitia nu va afecta ferestrasul mic din sit. prefera apa dulce.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Este cel mai mic dintre ferestrasi. lungimea corpului ajunge la 40 cm. lacuri. Obrajii si gatul sun albe. Ciocul este putin latit.impact nesemnificativ. Aceasta populatie este foarte importanta. cu varful incovoiat si prezinta margini zimtate. Poate fi intalnita oriunde in tara pe elestee sau rauri. de la cioc la ochi. pe aripi si pe spate. dar poate fi intalnita si pe mare. Ierneaza pe rauri si lacuri. Pe cap are un mot alb marginit de pene negre. langa ape mici si mijlocii statatoare sau lin curgatoare. Populatia din Romania: La noi ierneaza aproximativ 1400-2600 de exemplare. Pescuieste in zonele mai putin adanci. fiindca aceasta pasare in timpul migratiei si iernarii prefera suprafetele deschise de apa . Femelele si juvenilii se disting prin obrajii albi si crestetul capului inchis la culoare. In numar mai mare ierneaza pe Dunare si Olt. Habitat: Cuibareste in taigaua nordica in paduri batrane si nederanjate in scorburi de copaci. Relevanta sitului pentru specie: Habitatele cu luciu de apa deschis din acest sit sunt folosite de specie ca loc de odihna si de hranit in timpul migratiei respectiv in timpul iernii cu un efectiv de pana la 2000 de exemplare in Valea Oltului Inferior. rosu . Picioarele si ciocul sunt negricioase. pe ceafa. La masculul predomina culoarea alba. aceasta populatie este in usoara crestere.maroniu. dar prezinta o pata neagra in zona oculara. Zborul este rapid si agil. de asemeni este marcat cu dungi negre caracteristice. si populatia din Rusia este in declin puternic. fiindca in majoritatea tarilor europene ierneaza efective mult mai mici. ocazional in golfuri. Iarna pe bazine de acumulare. Distributie: In Romania este oaspete de iarna rara cu o distributie relativ uniforma. 83 .

situeaza la pana la 40 de indiviz in situl V 0 zi Valea Oltulu Inferior. fiind o oaspete de iarna. prefe erand habit tate bogate in rozato oare ca tere enuri agric cole si pajis sti. in nu umar redu insa po us oate sa ap para in orice zona a tarii cu exceptia zonelor mu untoase inalte. ui Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: T Terenurile a arabile. Ace este da provin d Americ de Nord. Din p pacate nu s sunt date e exacte desp efectiv pre velor de ere vanat c ete care ier rneaza in R Romania. care este unul din princip palele loc de iern al erete vanat. oaspete de iarna in Romania.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Erete va anat – Circ cyaneu cus us STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ha abitat: Sp pecia cuibareste in no ordul Europ fiind o pei. dintr-o zo geogra ate din ca . Di istributie: distributia speciei n este un : nu niforma. 1956). Po opulatia d Roma din ania: Nu e exista informatii bine fundamen ntate cu pr rivire la efe ectivele care ierneaza in Roman a nia. ona afica. exemplare/ 2 (Craig /km ghead & Craighead. pr referand an numite zon traditionale de ne ier rnat. pas sunile si ter renurile ag gricole cu zone cu veg z getatie nat turala sunt locuri bun de hran pentru e t ne nit eretele va anat. Ie R erneaza in zone desc chise. care se s stei . Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ popu ulatia cuiba aritoare a acestei spe ecii. medianul fiind 3.3 e 50 . De ensitatea speciei: T Terenul de hranit in timpul iern al unui e e nii exemplar variaza intr 16 si v re 25 hectare. Cunoscand fa e aptul ca ac ceste pasari rapitoar folosesc areale v re c vaste pentru hranire si ca pri impleme e in entarea pla anului vor fi ocupate suprafete foarte mic din habit ci tatul prefe erat pentru hranire a acestei u 84 . D acest m curi nat ei Din motiv aceste date sun mult mai mari deca cele e nt at din tara noas n stra. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Situl este intre primele 30 Arii de Protectie S P Speciala Av vifaunistica ca import a tanta pent efective de iern tru ele nare a aces specii.

putin adanci statatoa sau lin curgatoare cu prod are n ductivitate mare. in realitate a re” e aceasta cu uibareste in sit. de orez) e ate etc. 85 . prognozam ca nu se vor prod ti m e duce schim mbari ale po opulatiei d erete de va anat. dar tolera bin vantul puternic. n mplementa area Alternativei I. nici ac ceasta specie nu a av loc prie vut elnic de cu uibarit in ac ceasta ultima locatie Avand in vedere im e. bo ogate in se apele p ne evertebrate Habitate prefer e. ap pare in situ Confluen Olt cu 10 indivizi in pasaj. ac cest efectiv este in crestere uso v oara.Himan ng ntopus him mantopus Se recunoast repede dupa picio e te oarele foar lungi. ter renuri iriga (de ex.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA sp pecii (pajist intinse). Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Conf form documentatiei de desmn nare a SPA A-urilor.  Picioron . con nsideram c impactul asupra po ca l opulatiei ac cestei spec va fi unu nesemni cii ul ificativ. Bune zbur ratoare pe distante e scu urte. Di istributie: Specia s concent : se treaza in parte sud dica a tarii. d nul datorita niv velului cres scut al Oltu ului. ele rate sunt lagunele. adap ptat pentru vanarea animalelor mici ascunse in m si sub u mal asc pie etre. elestee. dar poate fi intalnit si in zone cu v vegetatie de stepa vita climatu rece si ploios. subtire si cutit. Ev es. e e. populati cea ma mare ia ai cu uibareste in Delta Dun n narii. Se hr raneste cu nevertebr u rate mici. Conform observatiilor noastre in unii ul nta i e an cuibarest cu efect ni te tive de pes 200 de perechi in Valea Oltu Inferio ste ului or. rosii inchis sau roz. este raspa andit in re egiunea mediteranea ana si zone mai ele calde ale Eurasiei cu climat temp perat. mlastinile delte. P ul r ne Prefera zonele de si desert. pr care rin me eandrul ve echi al Oltului va fi pastrat precum si masurile de reduc cere a imp pactului propuse. ct zat. s ipi un ng. Cuibu si perechi clocitoare au fos observat in extre n uri st te emitatea ve estica a sit tului precum si pe pru undisurile de pe malu Oltului c un efect de pana la 10 pere ul cu tiv a echi. Ef fectul ant ticipat al activitat l tilor prop puse: Des specia apare in documentatie de si de esemnare a sitului „C Confluenta Olt-Dunar ca si o specie de pasaj. estuare. Prezinta u cioc lun drept. ara Po opulatia d Roma din ania: In t tara noast cuibare aproxim tra esc mativ 400 0-600 de p perechi. Ha abitat: Pr refera climatul cald. rte r s Penajul este alb cu ari negre. Impac prognoz nesemnificativ. dar e este prezen si in vale Dunarii si pe elest nt ea teele mai m din mari Ta Romaneasca. In an 2010.

Pic e cioarele alb bastruie si ciocul inc covoiat in s sunt caracteristic si fac specia inconfundabila cu alti sus ce a reprezentant din fauna tarii. in la agune si pe lacuri din stepe (mai ales salmastre). dar in numar mic cuibar n m reste si in zonele um mede aflate in apropierea Duna e arii. Fem ti a mela nu po oate fi deos sebita de m mascul Ha abitat: Cu uibareste in colonii de n estul de mari. ul tre Av vand in ve edere imple ementarea Alternativ I. Ii pla ace climat contine tul ental foarte cald si u e uscat. pop pulatia este stabila. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. cioc si anu cu umite pene din aripa negre. in confor observa nsa rm atiilor noas stre acest numar oate sa ajunga pana la 200 de p perechi. D e Desi situl „ „Confluenta Olt-Duna a are” nu es desmnat pentru specie. Daca conditiile sunt adec a e cvate. In Romania cuib baresc 300-500 de pe erechi. 86 . eram ca im mpactul as supra popu ulatiei acest specii v fi nesem tei va mnificativ. in golf furile marin putin ad ne danci. de a. In omania cuibareste pe elestee putin adanc cu vegeta natura lacuri d saratura e ci atie ala. este prezent si la altitu e udini mai m mari. po Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit. e Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Conform docume entatiei de desemnare cuibares pana e sc la 10 perech in Valea Oltului I hi a Inferior. lac curile de s saratura d Dobrog din gea. Ro Di istributie: In Roma : ania ciocan ntorsul cuib bareste in numar mai mare D Delta Duna si in arii lag gunele. Po opulatia d Roma din ania: Popu ulatia europ peana este mica (sub 57000 d perechi) dar in e de ) us soara crestere. prin care mea a vei andrul vech al Oltului va fi hi pa astrat prec cum si ma asurile de reducere a impactului propus conside se.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Ciocanto – Recu ors urvirostra a avocetta STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ar un color predomi re rit inant alb c crestet. u e n unde prefera bancurile de nisip sau de pi p ietris. dar cuibarest si in zo r te one de coa asta cu climatul ocea anic. ste ebuie men ntionat ca acesta cui ibareste oc cazional pe prundisu format pe cursul Oltului.

neavan efecte negative a nd asupra hab bitatelor preferate de specie . Ma asculii. pe care il rid Ha abitat: Es o specie comuna in Europa Cuibares in mlas ste a. este f foarte greu estimarea marimii p u a populatiei c care migreaza deasup tarii no pra oastre. pr or recum si co oada alb v vargata. dar in timpul migratiei p poate fi int talnit oriun pe tere nde enuri umed de. colinare si de ses. poseda in perioada rutului u guler i jurul n a un in e dica in timp ritualului nuptial.im mpact nese emnificativ v. in numar mai mare in tu e undra nord dica. int Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ popu ulatia migr ratoare a s speciei in sit. pa adurile ume de me ede esteacan di regiunile montane de pe taig De obicei. intalnita si la noi. Po opulatia d Roma din ania: Sunt putine d t date despre numarul fluierarilo de mlas or stina in pa asaj. cuibar in e e ga. pul gatului.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Fluierar de mlast tina . reste pe sm mocuri de r rogoz. Di istributie: Nu este o specie cuibaritoar in Roma : re ania.Are un sunet caracteris cea ce poate fi e t stic e o cheie de determina usoara avand in vedere ca este o are a n pecie care se sperie d prezent omului. De ulte ibareste si pe pajisti umede in a apropierea lacurilor. de regula de talie mai mare decat e e femelele. I zona un In nde se pre econizeaza investitia specia nu a fost u talnita de n (de altf nici nu e noi fel este propic pentru a ce aceasta sp pecie). a mu ori cui 87 . rele lungi g galben – ve erzui cu sp patele pata si cu spranceana vizibila. care p prezinta cel mai pu uternic dim morfism sex xual dinord dinul din ca face are parte. Re elevanta sitului p pentru specie: Hab bitatele de eschise si umede al acestui s sunt sit im mportante p pentru apro oximativ 50 00-1000 de fluierari de mlastina care se o e opresc aici pentru i a se hrani in timpul m n migratiei. ocaz zional in sto oluri de pa la 30-4 de exmp ana 40 plare. In z at zbor este ca aracteristic burta s dedesub ca si btul aripilo laba.Philomac chus pugna ax Este o spe ecie de lim micola. Este numeros in pasaj pe malurile mlastinoase ale lacu e p urilor. de ta sp Ha abitat: Es o specie nordica d ste e destul de comuna in mlastini s cu rogoz de asemenea in c si z.  Bataus . ste stinile si ba altile cu ve egetatie scunda din z zonele mun ntoase.Tring glareola nga a STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Este o spec cu coic relativ lun picioar cie c ng.

 Pescarus mic – La arus minu utus Ha abitat: Es ste o spe ecie nordic care s ca strabate R Romania pe parcurs migrati p sul iilor de primavara – toamna. te Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: A deschis Ape se. De ensitatea speciei: Nu putem estima o densitate reala insa in stoluril mixte cu specii m a le u de chirighite pe parcur e rsul migratiilor apare regulat si aceasta sp pecie. mai cu se . neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. Acea asta specie nu cuibareste in Romania. Di istributie: In Roma : ania apare ca specie migrato e oare. Re elevanta sitului pe entru spe ecie: In timpul migr ratiei situl este vizita de apro at oximativ 10 000-1200 e exemplare din aceas specie. eama pe m malul marii respectiv lacurile lag gunare. ter renurile ag gricole. insa numere insemnate (peste i 10 000) apar n numai in Dobrogea.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Di istributie: In timpul migratiei poate fi in : l ntalnit pest tot in ta langa c te ara corpurile m mari mai de apa. pas sunile ume ede Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit. este in pa asaj in tara noastra in numar mare num in timp migratie Nu sun cunoscute date a mai pul ei. Pop pulatiile europene cu uibaritoare 12000-25 5000 cu un trend n foa arte pozitiv in ultimii ani. v Re elevanta s sitului pe entru spec cie: Valea Oltului Inf ferior gazdu uieste 300-800 indivi antrizi o perioada d migratie iar Conflu p de e uenta Olt-D Dunare nu indeplinest pragul. care se opresc pentru hranire la lacuri si pe sta .000 de pe erechi si su ufera un d declin pute ernic. Po opulatia d Roma din ania: Popu ulatia ce tr raverseaza Romania poate fi e a estimata la 3000a 40 000 de ind divizi pe se ezon. nt ex xacte. Po opulatia d din Roma ania: Pop pulatia eur ropeana es estima la 200 ste ata 0. Te echirghiol. Migr e reaza in nu umar mare si prin Delta Dunare si pe litor e ral. Im mpact nese emnificativ. 88 .000-510.

dar ocazional este preze si la si e ent alt titudini ma mari. 89 . Imp nesem pact mnificativ. nte Ha abitat: Cu uibareste c colonial pe mlastini s lacuri de ses. n in majoritate tarilor. Primavara poat fi recunoscuta dup colorit a te pa inchis insa dup perioad de cuib s. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. plu e utitoare. In SP – ul „Co PA onfluenta O Olt-Dunare” apar efec ” ctive de pa la 100 indivizi in perioada d migratie ana de e Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit.  Chirighita neagra – Chlidon a nias niger ghita neag gra este c cea mai comuna sp c pecie din Chirig familia lui. Di istributie: Populatia din tara n : a noastra se concentreaza in Delt Dunarii. In tara noas n stra cuibar resc aproximativ 120 00-2500 e de perechi. tul sau pe dealu ungul Duna arii. mplu in vest tarii.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un efect nega asupra ativ a po opulatiei ac cestei spec deoarec prin imp cii. ce plementare planului si ulterior prin realizarea ea inv vestitiei se vor crea s spatii intins cu luciu de apa (la se acul de acu umulare). Prefera apa curata dulce sa semi-s ai a au sarata cu o adanci ime de ap proximativ 1-2 m si cu vegetatie acvatica densa. Re elevanta s sitului pe entru spec cie:. inclusiv Ro ea omania. habitat pre h eferat de aceasta s e specie. Impa progno act ozat. golfu urilor. nesem mnificativ. pa da barire dete erminarea aceste specii po ei oate sa pre ezinte o di ificultate p pentru cei mai putin initiati in de ale ornit tologiei din cauza tudinii cu celalalte d doua speci de care poate fi ii similit distins observan numai u s nd unele difern foarte subtile. raurilor si lacur rilor mai m mari. In afara per n rioadei de cuibarit po oate fi intal de-a lu lnit ungul coast telor. neafectand in mod direct sa indirect habitatele frecvent e d au t tate de ac cesta. Po opulatia d Romania: Popul din latia europ peana este de 83000 de perech si este in declin hi. dar cuibareste in ta nu umar mic s in alte ha si abitate acv vatice adecvate bine c conservate de exem e.

insa dup perioad de cuib orit pa da barire dete erminarea acestei sp pecii poate sa prezint o dificul te ltate pentr cei mai putin initia in de ale ornitologiei din ru ati cauza similit tudinii cu c celalalte do specii de care po oua oate fi dist tins observ vand numa unele ai fernte foar subtile. neafectand in mod direct sa indirect habitatele frecvent e d au t tate de cesta. mplu in vest tarii. Re elevanta s sitului pe entru spec cie: In SPA – ul „Confluenta O A Olt-Dunare” apar efec ” ctive de pa la 150 indivizi in perioada d migratie ana de e. Pr rimavara p poate fi rec cunoscuta dupa colo inchis. raurilor si lacur rilor mai m mari. Impa nesemn act nificativ. In afara per n rioadei de cuibarit po oate fi intal de-a lu lnit ungul coast telor. Prefera apa curata dulce sa semi-s ai a au sarata cu o adanci ime de ap proximativ 1-2 m si cu vegetatie acvatica densa. rte dif Ha abitat: Cu uibareste c colonial pe mlastini s lacuri de ses. dar ocazional este preze si la si e ent alt titudini ma mari.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA  Chirighita cu obra albi – Chlidonias hybridus aji s Chirig ghita cu ob braji albi e este specie o comun din fam e na milia lui. plu e utitoare. inclu usiv Roman In tara noastra cuibaresc a nia. si este in 8 de eclin in maj joritatea ta arilor. tul sau pe dealu ungul Duna arii. Di istributie: Populatia din tara n : a noastra se concentreaza in Delt Dunarii. ac 90 . dar cuibareste in ta nu umar mic s in alte ha si abitate acv vatice adecvate bine c conservate de exem e. Po opulatia d Romania: Popul din latia europ peana este de peste 80000 de perechi. a c aproximativ 1000v 25 de pere 500 echi. golfu urilor. neav n vand nici u efect a un asupra hab bitatelor preferate de specie. Ef fectul ant ticipat al activita atilor pro opuse: Im mplementar rea planul nu va afecta lui ne egativ populatia migratoare a speciei in sit.

n ea Di istributie: Arealul de raspand : d dire este discontinuu. p pana in su udul si sud – estul A d Asiei.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Chira mica – Stern albifron rna ns STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Este c cea mai m mica dintre toate spe e eciile de c chire si isi pastreaza fruntea a a alba tot tim mpul anulu Ciocul este galben cu varful negru in timpul primaverii si la inceputul verii. Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Prin a adoptarea Alternative I a Planului. J Juvenilii p prezinta pe ete intune ecate pe partea su uperioara a aripilor.000 de p perechi. Uc i craina si Rusia. pen najul fiind alb. Po opulatia d Roma din ania: In E Europa. a la mijloc. insa in a 2009 s 2010. din reg giunea palearctica. sunt sanse ca aceasta sp t pecie sa rea apara in ef fective mai mari si im mpactul sa fie nesimn nificativ. cu efective fo oarte mari in Italia. Ca alota capul este ne lui eagra. Re elevanta sitului p pentru spe ecie: Pop pulatiile cu uibaritoare in situl „ „Confluenta Olt – a Du unare” ajung la 4-6 perechi iar populatia care apa in pasa a fost es a are aj stimata la 70-140 ind divizi. ra. care a aparu in urma scaderii niv ut veluilui. pret-pret”. 91 . In si „Valea Oltului de regula nu cuibareste. su as scutite si as spre: „cri-ic „chiri-chiri” sau „p c”. Spania. p precum si p valea Ol pe ltului. In R Romania es raspan ste ndita in sp pecial in Dobrogea. cu pa artea supe erioara a aripilor c cenusie. po de oate realiza plonjari bruste. mlastini cu vegetatie palustr Este . ag a gitate in uccesiune r rapida. cu ocazia itul e u anii si u un lucrari de intretin nor nere a bar rajelor. . au cuibarit 1 respect 60 de p u 140 tiv perechi. une lacuri a fost partial golite iar pe pru ele au undisul. pr recum si in apropiere marii. Zb borul este rapid cu b batai iuti d aripi. Este o specie activa si z e zgomotoas ce emite o gama variata de sunete sa. c ciocul negru si picioar u rele galben Coada este scurta si adanc scobita ne. i estul in Mu unteniei. raurilor. In R R Romania su estimat aproxima 400 de perechi c unt te ativ e clocitoare in lunca Du unarii si in Dobrogea. po opulatia clo ocitoare es estimata la apro ste oximativ 35 5. cu ei pa astrarea ve echiului me eandru al raului Olt in aval de b n baraj. Pic cioarele de tip palm sunt ga e mat albene. e n. ui. prezenta in a apropierea lacurilor. Ha abitat: Pr refera tarm murile apel dulci s lor sau sarate.

m  Pescarel albastru – Alcedo atthis u o Ha abitat: Cu uibareste in malurile i n inalte ale riurilor. sie Ha abitat: Pr refera o ga ama larga de habita de la r ate regiunile co ostale si la acuri continentale pa la cele semi-aride si tropice Cuibareste mai ale in zonele de ses. lagunele c ra . Concentratiile ce mai ma le intaln in Delt Dunarii. in in anii 2009 si 20 nsa 010.S e Sterna hiru undo STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA a e te Cea mai comuna specie de chira de la noi. Di istributie: Are o distributie r : relativ uniforma. propor respec dupa cu ctiv uloarea ros a ciocului. este prezent in toata tara in h t habitate ac cvatice nat turale si se emi-natura intinse. insa este mai frecve ele ari nim ta enta pe m malurile rau urilor de 92 . Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii ale c lun ncile raurilo mari. Prefer mlastinile. lacurile. Poat fi recunoscuta in ului asema anatoare cu randunica dar zbor. al coloritului alb al cor rpului si a aripelor. es i sau colonii m mici. costale bog gate in pes stisori. r Di istributie: Cuibarest frecvent pe malurile ririlor in afara etajului mont : te t n tan.EC SIMPL CO LEX NOVA A  Chira de balta . cu ei pa astrarea ve echiului me eandru al ra aului Olt in aval de b n baraj. dupa forma corpu rtional mai mare. cu oc cazia unor lucrari de intretinere a baraj e jelor. unele lacuri au fost par rtial golite iar pe e prundisul. pe Ef fectul ant ticipat al activitatilor propu use: Prin a adoptarea Alternative I a Planului. sunt sanse ca p populatia a aceastei sp pecii sa crea asca. or Po opulatia d Roma din ania: In R Romania cu uibaresc 5 5500-7500 de perech populat este hi. Re elevanta sitului p pentru spe ecie: Pop pulatiile cu uibaritoare in situl „ „Confluenta Olt – a Du unare” ajung la 10-2 perechi iar popula care a 20 atia apare in pa asaj a fost estimata la 200t 40 indivizi. tia sta abila. ca a apa are arut in urm scader niveluilu au cuib ma rii ui. in perechi izolate ana e e. In situl „V 00 Valea Oltului de regu nu cuib ula bareste. deci prognozam un impactul nesimnificativ. barit 400 respectiv 260 de erechi.

asemanator cu zborul a na agatului. pr recum si pe lunca Du e unarii ca sp pecie cuibaritoare. De ensitatea speciei: In situl Co onfluenta Olt-Dunare gasim in partea in e n nferioara a sitului. nu anticip cie u pam un im mpact semn nificativ ina as supra popu ulatiei de pe escarel alb bastru. ancuta. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Prin ad a lor se: doptarea Alternativei I a Planului. J Juvenilii au un colorit mai sters si mai ma u t s aro. Zb borul nuptial este for rmat din plonjari si inlinari a corpului intr-o p i ale parte si alta. Penajul es foarte variat. cu corpul robust. Spatele nt es brun de ste eschis. iar seara albastru verzui. Po opulatia d Roman din nia: : Populatia din R Romania e este in jur de 4000 pe d erechi. aval de baraj. a Pa artea inferi ioara a co orpului. Re elevanta sitului p pentru sp pecie: In situl Conf fluenta Olt – Dunare cuibare esc 4-6 pe erechi. gatul si partial coada sun albastru deschis. me ste de eoarece in bataia so oarelui par albastru intens u re u ultramarin.  Dumbra aveanca – Coracias garrulus s s Este o pasare de marim medie. Scoate au su unete asem manatoare c gaita. care A prevede pastrarea vechiului mea andru al Oltului. cotofana si stancuta. r t Co oada este de un alb bastru foar intens cu reflexe violet iar picioarele sunt de culoare rte e e ga albena. es mai rap si cu batai mai viguroase din aripi. Po oate fi obs servata sta and pe sarmele de telegraf sa cioturi de copac. cu 93 .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA se decat celor din zon dealurilo Pe Vale Oltului Inferior cuibareste pe raurile ad es na or. gatul s pieptul f si fiind dunga cu mar cenusiu. iar remigele mari sunt negre. decat sta ste pid e . meandru c prezinta maluri ce a alte prefer rate de ac ceasta spec pentru cuibarit. tec ctricele alar sunt alb re bastru stra alucitor. ap proape de D Dunare. cap pul. Zborul ate ro . Cap este m pul mare. Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: M Malurile abr rupte . ciocul este pute ernic si are culoare a e albastra spre violet. ea e diacente Oltului.

vul timate la 50. e Po opulatii semnificative pot cuib e barii si in paduri de lunca. a aproximativ 2 – 3 v pe erechi la 10 km2. nu se reg umbravean nca. m e ecari de ter ren. P e Pasunile im mpadurite pot fii co onsiderate c habitat secundar pentru spe ca ecie. Populeaza si malu si urile lutoas precum si zonele cu alune se.000 ste e de perechi. fiind pre . dar s din livezi. Imp pact progn nozat asup popula pra atiei de scorburosi). e Re elevanta s sitului pe entru spec cie: In sit c cuibaresc 6 6-10 perec chi. In R Romania su intre 46 si 6500 de perechi clocitoar unt 600 0 re Re elevanta sitului pe entru specie: In sit “Valea O tul Oltului Infe erior” cuib baresc 10 – 30 de pe erechi iar in situl “Con n nfluenta Olt – Dunare 16-20 de perechi e” De ensitatea p populatei: Pretutinde eni. hiar Po opulatia d Romania: populatia din R din Romania es apreciat a fi intre 45. Ef fectul ant ticipat al activitatil propuse: Este fo a lor oarte putin probabil ca aceasta specie n a sa fie afecta de inve ata estitie. Di istributie: Specie cu o distrib : u butie larga in Roman in unele zone po nia. Di istributie: In Europ efectiv clocitor este est : pa. nesem mnificativ. C mai ma populat clocitoa este pr Cea are tie are rezenta in Rusia si Tu urcia. Dim 0 minuarea efectivelor se datoreaza si distru s ugerii habit tatelor.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ha abitat: Pr refera padurile batra ane si rare cu arbor scorburo din zon e ri osi nele de campie si lun nca. ezent in special in paduri dominate de fag sau stejar. 94 . deo oarece hab bitatul pref ferat (padu batrane si rare cu arbori uri e u gaseste in zona Pla n anului.000 perechi clo ocitoare. a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a p e pesticidelor.000 – 110. clocest intr-un numar foa te arte mic.000 – 60. du  Ghionoa sura – Picus can aie nus Ha abitat: sp pecia este considerat ca una specializat pe padurile de fo ta ta oioase din regiuni co olinare si m muntoase. oate fii con nsiderat ch comuna.

tatele subo optimale (in cazul ostru din lipsa padurilor intinse inchise s lipsa arb e. Desi nu c din 00 00 cunoastem date cu privire la po opulatiile is storice din Romania. Po opulatia d Romania: 20. 1980). nu es ste deloc favorizat de silvicu ultura mod derna. k 1 Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un impact semnificativ asupra ac cestei speci ii. 95 . De ensitatea speciei p baza li pe iteraturii: In padurile ideale p : pentru ghio onoaia sura poate a sa atinga de ensitati de 10 perech hi/km2 (Glutz. ocaziona poate sa cuibareas si in ter fag al a sca renuri agricole cu veg getatie na aturala. Fiind spe st es c ecialist si preferand c p copaci batr rane cu cre engi moar rte.De s Dendrocopo medius os Ha abitat: Este un adev varat speci ialist. fiind locali izate in principal la c 200 – 600 m. si ex xploatarile necontrola de mu ate ulte ori ileg gale au afe ectat popu ulatiile intr.5-2 km2 (Glutz & Bauer. sp pecia apare in majorit e tatea zonelor unde habitatele d descrise sunt bine rep prezentate.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Ha abitatul p preferat in zona po n otential af fectata: D Desi prefera padurile inchise si m a mai ba atrane de f si stejar. pa arcuri sau p pasuni imp padurite cu exemplar batrane de stejar sau gorun (Quesrcu sp.).mod ne -un efavorabil.00 – 24. In ultimele decenii res stituirile de paduri in Transilva e ania. si borilor mai in varsta) un teritor este ) riu no ap proximativ de 1. Altitudinile la care cuibareste u re n us su unt si ei d determinat de prez te zenta habi itatelor cu stejar sau gorun. 1962) In habit ). hab bitate cu tu si arbo mai grot care+si p ufe ori ti permit con nstruirea cu uibului.00 perechi. dar si la inaltim mai joase in Dobr cc. e de Di istributie: In Roma : ania cele mai semnificative populatii cu uibaritoare pot fii ga asite in zo onele colinare de pe podisul T e Transilvaniei respect in goru tiv unetele din Dobroge dar ea.  Ciocanit toare de stejar . este foarte probabil ca popula ciocani atia itoarei de s stejar a fos in regre numeric in ultimele decenii. 6 mi rogea si pe Campia d Vest. fiind atasat de paduri.

EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Re elevanta sitului pe entru spe ecie: Situl nu prezint o impor ta rtanta spor rita pentru specie u nu umarul per rechilor cuibaritoare fiind destu de redusa. Ha abitatul p preferat in zona po n otential a afectata: Ciocanitoa area de ste ejar este o specie foa arte specia alizata. e. 2.. Deseori ri cu uibareste in terenuri agricole c zone de vegetatie naturala (livezi. Po opulatia d Roman din nia: : Populatia din R Romania e este estima intre 36 ata 64000 . ha abitate cu t tufe si arbo tineri da gasest cativa st ori aca te tejari batra ani. De multe ste uri e e ori il intalnim in copacii de pe ma m arginea sos selelor. Ef fectul ant ticipat al activitatil propus Nu ant a lor se: ticipam un impact semnificativ asupra ac cestei speci ii. dar si aceasta densitate a fost masu d urata in pa aduri. cui ibareste ex xclusiv in habitate un se gas h nde sesc stejar batrani. dar este ma frecvent in Tara R ai t Romaneasc si Dobro ca ogea. rte mar r unei suprae evaluari se emnificative Populatia din tara este apare stabila. Niciunde n este opii or. de. 2007 In ecos e 7). e m ot nu ab bundent. unde cuibares in grupu mici de copaci.4 pe erechi/km2 (Robles & Olea. Di istributie: Se distrib : buie uniform in tara d datorita faptului. gr n cu e e rupuri de c copaci). a ent 96 . Fav vorizeaza z zonele cald de ses.  Sfrancio cu frun oc ntea neagra – Laniu minor us Ha abitat: Cu uibareste in regiuni deschise cu copaci izo n olati si tufis suri. De ensitatea speciei: In habitate optime ( e (padure de stejar) de e ensitatea m medie este de 5.857000 de perechi c e cuibaritoare dar foar probabil acest num este rezultatul u e. fiindca prefera zonele a de ses mai c e calde. Popula ul atia este to otusi important in str ructura me etapopulati ionala a po opulatiei na ationale. 200 03). De ce mai multe ori il ele int talnim pe t terenuri ag gricole si pa asuni. ca locul favorit de cuiba sunt l arit plo de pe marginea drumurilo pe care le intalnim peste to in tara.2 e pe erechi/km2 (Robles et al. sistemele nu tocmai ideale densitatea es mai ste mi ica.

OI OV l l l ll lll II II II 97 . dar si in plantatiile de plop si in grupuri mici de arbori. 2. enumeram in continuare pe cele mai reprezentative: CODSPEC 20 30 40 70 90 ORDO GAVIIDAE GAVIIDAE GAVIIDAE PODICIPEDIDAE PODICIPEDIDAE NUME Gavia stellata Gavia arctica Gavia immer Tachybaptus ruficollis Podiceps cristatus Podiceps grisegena Podiceps auritus Podiceps nigricollis Phalacrocorax carbo Pelecanus onocrotalus Pelecanus crispus Ixobrychus minutus NUME R Cufundar mic Cufundar polar Cufundar mare Corcodel mic Corcodel mare Corcodel cu gat rosu Corcodel de iarna Corcodel cu gat negru Cormoran mare Pelican comun Pelican cret Starc pitic OI OI Er OV. Efectul anticipat al activitatilor propuse: Nu anticipam impact semnificativ asupra populatiei acestei specii.2. in special in copacii de pe marginea drumurilor. deoarece habitatul preferat de specie nu va fi notabil modificat.1. 1970). OI Er OV. dar au fost observate cateva zeci de perechi. Densitatea speciei: 10 perechi/km2 in habitatele optime (Averin & Ganya. in zona studiata pot fi observate multe alte specii de pasari. Habitatul preferat in zona potential afectata: Terenuri agricole cu vegetatie naturala. habitate cu tufe si arbori tineri. Dintre acestea.3. In SPA-ul Piemontul Fagaras Sfranciocul cu fruntea neagra este o specie sporadica cu o populatie mica. Alte specii de pasari intalnite in zona Valea Oltului Inferior – Confluenta Olt . OI OV. OI TIP l l l WBD Bern II II ll ll lll 100 110 PODICIPEDIDAE PODICIPEDIDAE P Er l ll ll 120 720 880 890 980 PODICIPEDIDAE PHALACROCORACIDAE PELECANIDAE PELECANIDAE ARDEIDAE RI OV.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Relevanta sitului pentru specie: Nu s-a facut o inventariere exacta a perechilor cuibaritoare din cele doua situri Natura 2000.Dunare In afara de speciile de pasari enumerate in formularul standard al siturilor.

OI OV OI OI Er Er OI OI ll/lll III III l III lll II/2&III/2 III lll II/2 III lll lll 98 . OI Er Er l l l l l l II lll II II II lll II lll lll II ll 1790 1820 1840 1860 1890 1910 1940 ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Anas penelope Anas strepera Anas crecca Anas platyrhynchos Anas acuta Anas querquedula Anas clypeata OI OV P OI MP OI P OI OV P P.ECO SIMPLEX NOVA 1190 1220 1240 1310 1360 1520 1530 1590 1610 1710 1730 ARDEIDAE ARDEIDAE ARDEIDAE CICONIIDAE THRESKIORNITHIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Egretta garzetta Ardea cinerea Ardea purpurea Ciconia nigra Plegadis falcinellus Cygnus olor Cygnus bewickii Anser albifrons Anser anser Tadorna ferruginea Tadorna tadorna STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Egreta mica Starc cenusiu Starc rosu Barza neagra Tiganus Lebada cucuiata Lebada mica Garlita mare Gasca de vara Califar rosu Califar alb Rata fluieratoare Rata pestrita Rata mica Rata mare Rata sulitar Rata caraitoare Rata lingurar Rata cu cap castaniu Rata cu ciuf Rata rosie Rata motata Rata cu cap negru Rata de gheturi Rata catifelata Rata sunatoare Ferestras motat OV OV RI P P P. OI II/1&III/2 ll lll III lll lll III III lll 1960 1960 2020 2030 2040 2120 2150 2180 2210 ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE ANATIDAE Aythya ferina Netta rufina Aythya nyroca Aythya fuligula Aythya marila Clangula hyemalis Melanitta fusca Bucephala clangula Mergus serrator MP P. Er MP OI OI P.

ECO SIMPLEX NOVA
2230 2310 2430 2600 2620 2630 2670 2690 ANATIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE Mergus merganser Pernis apivorus Haliaeetus albicilla Circus aeruginosus Circus macrourus Circus pygargus Accipiter gentilis Accipiter nisus Accipiter brevipes Buteo buteo Buteo rufinus Buteo lagopus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Ferestras mare Viespar Codalb Herete de stuf Herete alb Herete sur Uliu porumbar Uliu pasarar Uliu cu picioare scurte Sorecar comun Sorecar mare Sorecar incaltat Acvila tipatoare mica Acvila tipatoare mare Acvila de camp Uligan pescar Vanturel rosu Vanturel de seara Soim de iarna Soimul randunelelor Soim calator Potarniche Prepelita Fazan Carstel de balta Crestet pestrit OI OV OI OV RI P P S S OI lll II II II II II ll ll

l l l l l

2730 2870 2880 2900

ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE

OV MP P OI

l

II ll

l

II ll

2920

ACCIPITRIDAE

Aquila pomarina

OV

l

II

2930 2950 3010 3040 3070 3090

ACCIPITRIDAE ACCIPITRIDAE PANDIONIDAE FALCONIDAE FALCONIDAE FALCONIDAE

Aquila clanga Aquila heliaca Pandion haliaetus Falco tinnunculus Falco vespertinus Falco columbarius

Er Er P MP P OI

l l l

II II II II II

l

II

3100 3200 3670 3700 3940 4070 4080

FALCONIDAE FALCONIDAE PHASIANEIDAE PHASIANEIDAE PHASIANEIDAE RALLIDAE RALLIDAE

Falco subbuteo Falco peregrinus Perdix perdix Coturnix coturnix Phasianus colchicus Rallus aquaticus Porzana porzana

OV Er S OV S MP P l l ll/lll

ll II III III lll III II 99

ECO SIMPLEX NOVA
4100 4240 4290 4500 4670 RALLIDAE RALLIDAE RALLIDAE HAEMATOPIDIDAE GLAREOLIDAE Porzana parva Gallinula chloropus Fulica atra Haematopus ostralegus Glareola pratincola Charadrius dubius Charadrius hiaticula Charadrius alexandrinus Pluvialis apricaria Pluvialis squatarola Vanellus vanellus Calidris minuta Calidris temminckii Calidris ferruginea Calidris alpina Philomachus pugnax Lymnocryptes minimus Gallinago gallinago Limosa limosa Numenius phaeopus Numenius arquata Tringa erythropus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Crestet cenusiu Gainusa de balta Lisita Scoicar Ciovlica ruginie Prundaras gulerat mic Prundaras gulerat mare Prundaras de saratura Ploier auriu Ploier argintiu Nagat Fugaci mic Fugaci pitic Fugaci roscat Fugaci de tarm Bataus Becatina mica Becatina comuna Sitar de mal Culic mic Culic mare Fluierar negru P OV, OI MP OV Er l II lll lll lll ll

4690

CHARADRIIDAE

OV

ll

4700

CHARADRIIDAE

P

ll

4770 4850 4860 4930 5010 5020 5090 5120 5170 5180 5190 5320 5380 5410 5450

CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE CHARADRIIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE

Er Er Er OV P P P P P P P P P P P II/2 II/2 II/2 I & II/2 II/1&III/2 I&II/2&III/2

II III lll lll ll ll ll II III III lll III III III III

5460 5470

SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE

Tringa totanus Tringa stagnatilis

Fluierar cu picioare rosii Fluierar de lac

P P

II/2

III II

5480

SCOLOPACIDAE

Tringa nebularia

Fluierar cu picioare verzi

P

III 100

ECO SIMPLEX NOVA
5530 SCOLOPACIDAE Tringa ochropus

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA
Fluierar de zavoi Fluierar de mlastina Fluierar de munte Pietrus Pescarus asiatic Pescarus cu capul negru Pescarus razator Pescarus sur Pescarus negricios Pescarus argintiu Pescarita razatoare Pescarita mare Chirighita cu obraji albi Chirighita cu aripi albe Porumbel de scorbura Porumbel gulerat Gugustiuc Turturica Cuc Cius Cucuvea Ciuf de padure Drepnea neagra Prigorie Pupaza Capintortura Ghionoaie verde P II

5540 5560 5610 5730

SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE SCOLOPACIDAE LARIDAE

Tringa glareola Actitis hypoleucos Arenaria interpres Larus ichthyaetus Larus melanocephalus Larus ridibundus Larus canus Larus fuscus Larus cachinnans Gelochelidon nilotica Sterna caspia Chlidonias hybridus Chlidonias leucopterus

P P P Er

l

II ll ll lll

5750 5820 5900 5910 5920 6050 6060

LARIDAE LARIDAE LARIDAE LARIDAE LARIDAE STERNIDAE STERNIDAE

Er P OI OI S OV P

l

II lll

II/2 II/2

III

lll l l II II

6260

STERNIDAE

P

l

II

6280

STERNIDAE

P

ll

6680 6700 6840 6870 7240 7390 7570 7670 7950 8400 8460 8480 8560

COLUMBIDAE COLUMBIDAE COLUMBIDAE COLUMBIDAE CUCULIDAE STRIGIDAE STRIGIDAE STRIGIDAE APODIDAE MEROPIDAE UPUPIDAE PICIDAE PICIDAE

Columba oenas Coumba palumbus Streptopelia decaocto Streptopelia turtur Cuculus canorus Otus scops Athene noctua Asio otus Apus apus Merops apiaster Upupa epops Jynx torquilla Picus viridis

P P S OV OV OV S S OV P OV P S

II/2 ll/lll

III lll lll

II/2

III lll II II ll lll II ll II II

101

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 8760 PICIDAE Dendrocopos major Dendrocopos syriacus Dendrocopos minor Galerida cristata Alauda arvensis Riparia riparia Hirundo rustica Delichon urbica Anthus campestris Anthus trivialis Anthus pratensis Anthus cervinus Anthus spinoletta Motacilla flava flava Ciocanitoare pestrita mare Ciocanitoare de gradini Ciocanitoare mica Ciocarlan Ciocarlie de camp Lastun de mal Randunica Lastun de casa Fasa de camp Fasa de padure Fasa de lunca Fasa rosiatica Fasa de munte Codobatura galbena Codobatura cu cap galben Codobatura alba Ochiuboului Brumarita de padure Macaleandru Privighetoare roscata Codros de munte Maracinar mare Maracinar negru Pietrar sur Mierla Cocosar S ll 8780 8870 9720 9760 9810 9920 10010 10050 10090 10110 10120 10140 PICIDAE PICIDAE PASSERIFORMES/ ALAUDIDAE PASSERIFORMES/ ALAUDIDAE HIRUNDINIDAE HIRUNDINIDAE HIRUNDINIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE S S S MP OV OV OV OV P P P P l II ll III II/2 III II II ll l II ll II ll ll 10171 MOTACILLIDAE OV ll 10180 10200 10660 10840 10990 MOTACILLIDAE MOTACILLIDAE TROGLODYTIDAE PRUNELLIDAE TURDIDAE Motacilla citreola Motacilla alba Troglodytes troglodytes Prunella modularis Erithacus rubecula Luscinia megarhynchos Phoenicurus ochruros Saxicola rubetra Saxicola torquata Oenanthe oenanthe Turdus merula Turdus pilaris Er OV OV P OV RI ll ll lll II II 11040 11210 11370 11390 11460 11870 11980 TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE OV OV OV OV OV MP MP OI II ll II II ll III III 102 II/2 II/2 .

ECO SIMPLEX NOVA 12000 12010 12020 12370 12380 TURDIDAE TURDIDAE TURDIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE Turdus philomelos Turdus iliacus Turdus viscivorus Locustella fluviatilis Locustella luscinioides Acrocephalus melanopogon Acrocephalus shoenobaenus Acrocephalus palustris Acrocephalus scirpaceus Acrocephalus arundinaceus STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Sturz cantator Sturz de vii Sturz de vasc Grelusel de zavoi Grelusel de stuf Privighetoare de balta Lacar mic Lacar de mlastina Lacar de stuf Lacar mare Frunzarita galbena Silvie mica Silvie cu cap sur Silvie de zavoi Silvie cu cap negru Pitulice sfaraitoare Pitulice mica Pitulice fluieratoare Ausel cu cap galben Muscar sur Pitigoi de stuf Pitigoi codat Pitigoi sur Pitigoi de bradet Pitigoi albastru Pitigoi mare OV P P P OV II/2 II/2 II/2 III III III II II 12410 12430 12500 12510 12530 12590 12740 12750 12760 12770 SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE SYLVIIDAE P OV OV OV OV OV OV OV OV OV l ll II II II ll II ll II II II Hippolais icterina Sylvia curruca Sylvia communis Sylvia borin Sylvia atricapilla Phylloscopus sibilatrix Phylloscopus collybita Phylloscopus trochilus 13080 13110 SYLVIIDAE SYLVIIDAE P P II ll 13120 SYLVIIDAE P ll 13140 13350 13640 14370 14400 14610 14620 14640 REGULIDAE MUSCICAPIDAE TIMALIIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE PARIDAE Regulus regulus Muscicapa striata Panurus biarmicus Aegithalos caudatus Parus palustris Parus ater Parus caeruleus Parus major OI OV Er S P P P S II II ll lll ll ll II ll 103 .

ECO SIMPLEX NOVA 14790 14860 STTIDAE CERTHIIDAE Sitta europaea Certhia familiaris Certhia brachydactyla Remiz pendulinus Oriolus oriolus Lanius collurio Garrulus glandarius Pica pica Corvus monedula Corvus frugilegus Corvus corone cornix Corvus corax Sturnus vulgaris Passer domesticus Passer hispaniolensis Passer montanus Fringilla coelebs Fringilla montifringilla Carduelis chloris Carduelis carduelis Carduelis spinus Carduelis cannabina Pyrrhula pyrrhula Coccothraustes coccothraustes Emberiza citrinella Emberiza cirlus Emberiza hortulana Emberiza schoeniclus Emberiza melanocephala STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Ticlean Cojoaica de padure Cojoaica cu degete scurte Boicus Grangur Sfrancioc rosiatic Gaita Cotofana Stancuta Cioara de semanatura Cioara griva Corb Graur Vrabie de casa Vrabie negricioasa Vrabie de camp Cinteza Cinteza de iarna Florinte Sticlete Scatiu Canepar Mugurar Botgros Presura galbena Presura barboasa Presura de gradina Presura de stuf Presura cu cap negru S S ll ll 14870 14900 15080 15150 15390 15490 15600 CERTHIIDAE REMIZIDAE ORIOLIDAE LANIIDAE CORVIDAE CORVIDAE CORVIDAE S P OV OV S S S II/2 l II lll ll II lll lll 15630 15673 15720 15820 15910 CORVIDAE CORVIDAE CORVIDAE STURNIDAE PASSERIDAE S OI S S MP S lll lll lll lll lll 15920 15980 16360 16380 16490 16530 16540 16600 17100 17170 18570 18580 PASSERIDAE PASSERIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE FRINGILLIDAE EMBERIZIDAE EMBERIZIDAE OV S MP OI S S OI P P P S S P lll lll III lll II ll II II lll ll II II 18660 18770 EMBERIZIDAE EMBERIZIDAE OV MP l III ll 18810 EMBERIZIDAE OV II 104 .

rosioara Aspius aspius – avatul Alburnus alburnus . Bonn – Conventia de la Bonn cu numarul anexelor unde specia figureaza 2.porcusorul 105 .stiuca Familia Cyprinidae Rutilus rutilus – babusca Leuciscus cephalus – cleanul Leuciscus idus – vaduvita Scardinus erythrophthalmus . Banarescu in 1964 privind fauna de pești a Romaniei.batca Abramis brama – platica Abramis sapa . Ben – Conventia de la Berna cu numarul anexelor unde specia figureaza.beldita Blicca bjoerkna . o parte a populatiei migreaza.scobar Rhodeus sericeus amarus .ECO SIMPLEX NOVA 18820 EMBERIZIDAE Miliaria calandra STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Presura sura MP III S – pasare sedentara.morunas Pelecus cultratus . Ihtiofauna Oltului – confluenta cu Dunarea Cea mai mare parte a cercetarilor efectuate privind compoziția ihtiofaunei din bazinul inferior al raului Olt au fost sintetizate in monografia pulbicata de P. WBD – Wild Birds Directive – Directiva de pasari.2. Er – specie eratica.boarta Gobio gobio obtusirostris . Speciile de pești identificate in cursul inferior al raului Olt Specii Familia Acipenseridae Acipenser ruthenus – cega. a fost descris ca fiind ocazional prezent in tributarii din cursul inferior al Dunarii Familia Esocidae Esox lucius .cosac Vimba vimba carinata .3. MP – categorie intermediara intre cele de mai sus.sabita Chondrostoma nasus . prezenta pe tot parcursul anului (implicit claocitoare). OI – oaspete de iarna.oblete Alburnoides bipunctatus . P – specie de pasaj. mai putin de 5 observatii in 10 ani. OV – oaspete de vara – cuibaritoare.

avat Alburnus alburnus .ghibort Acerina schraester . avand atat conectivitate longitudinala cat și transversala (vezi harta). Aceasta specie este protejata prin Legea nr.oblete Abramis brama . O specie importanta prezenta in zona și cu populații mari este Romanogobio albipinnatus.crap Chondrostoma nasus .mreana Cyprinus carpio .zvarluga Familia Siluridae Silurus glanis .scobar Gobio gobio . fara un statut conservativ deosebit (urmatorul tabel).platica Cyprinus carpio . 13/1993.raspar Stizostedion lucioperca .biban Acerina cernua .porcusor Scardinus erythrophthalmus .salau Aspro streber .somn Familia Gadidae Lota lota . fusar mare In urma cercetarilor de teren și discuțiilor cu pescarii locali au fost identificate specii comune de pești.crap Familia Cobitidae Cobitis taenia . in zona existand habitate naturale tipice pentru specie aflate intr-o buna stare de conservare.stiuca Familia Cyprinidae Carassius auratus gibelio – caras argintiu Leuciscus cephalus – clean Aspius aspius .somn Familia Percidae 106 . Specii de pești identificate in zona de studiu Specii Familia Esocidae Esox lucius . Directiva Habitate 92/43/EEC și este listata in Lista Roșie IUCN (LC) ca avand un trend descrescator al populațiilor.mihalt Familia Percidae Perca fluviatilis .fusar Zingel zingel – pietrar.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Romanogobio albipinnatus – porcusorul de vad Barbus barbus .rosioara Romanogobio albipinnatus – porcusorul de ses Familia Siluridae Silurus glanis .

EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Pe erca fluviat – biban tilis n St tizostedion luciperca – salau n Gy Gymnocepha baloni – ghibort de rau halus ni Fa amilia Cent trarchidae Le epomis gib bbosus – biban soare Utili izarea tere enurilor in zona de studiu. De as semenea in timpul de n eplasarilor de teren a fost ident tificata și o specie inv vaziva – Le epomis gib bossus. DP 1970. supr raviețuind fara proble eme atat in habitate reofile cat și lacustre unde n t e. scara 1:100000) 000 cție . obs servata in meandrele și balțile permane e ente cu su ubstat nisip sau pos ma alos forma de raul Olt in cu ate ursul sau inferior. . co oncureaza p pentru hrana cu spec ciile indigene și se hr ranește cu icrele și alevinii altor pești. co onform da atelor COR RINE LAND DCOVER 20 (proiec Stereo. Ac ceasta spe ecie este cunoscuta c fiind ca foa arte adapt tabila. r 107 .

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

2.3.3. Herpetofauna Oltului – confluenta cu Dunarea Herpetofauna Oltului inferior și zonei de confluența cu Dunarea a fost foarte puțin investigata, cele mai concludente date in acest sens provenind din monografiile publicate de Fuhn (1960) și Fuhn & Vancea (1961) privind amfibienii și reptilele de pe teritoriul Romaniei. In momentul de fața respectivele date nu mai pot fi considerate „la zi” avand doar rol orientativ pentru investigarea herpetofaunei zonei. Date mai recente privind amfibienii și reptilele din bazinul raului Olt sau tributarii acestuia au fost publicate de Ghira et al. (1999) și Iftime & Iftime (2007), dar studiile respective s-au axat in principal pe bazinul superior și mediu al raului. Formularele NATURA 2000 completate in scopul desemnarii siturilor de importanța comunitara (SCI) enunța doar 2 specii de amfibieni de importanța pentru situl ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele – Triturus dobrogicus și Bombina bombina. Pe parcursul deplasarilor de teren au fost identificate 9 specii de amfibieni și reptile aparținand herpetofaunei indigene in zona de studiu (urmatorul tabel). Specii de amfibieni și reptile identificate in zona de studiu Specii Amphibia

Triturus dobrogicus – tritonul cu creasta dobrogean Bombina bombina – izvorasul cu burta rosie Pelophylax ridibundus – broasca mare de lac Pelophylax kl. esculentus – broasca mica de lac
Reptilia

Darevskia praticola* - soparlita de padure Podaricus tauricus – soparla de iarba Lacerta viridis viridis – gusterul Natrix natrix – sarpele de casa Natrix tessellata – sarpele de apa Dolichopis caspius – sarpele rau Coronella austriaca* - sarpele de alun Zamenis longissimus* - sarpele lui Esculap
*

specii care nu au fost identificate in timpul deplasarilor de teren, dar au fost semnalate

anterior pentru zona de studiu

108

EC SIMPL CO LEX NOVA A

STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA

Bomb bina bombi ocupa i special z ina in zone joase de campie sau dealu pana la maxim e uri
30 ri e. ct re rtanței pen ntru conser rvare, B. b bombina 73 de metr altitudine Din punc de veder al impor es listata in Anexa II a Directiv Habitat a Conv ste I vei te, venției de la Berna și a OUG 57 l i 7/2007. Sp pecia depin nde de exi istența zon nelor umed a balți de, ilor tempo orare, semi i-permanen sau nte pe ermanente pentru rep producere, principale amenin , ele nțari fiind d degradarea fragmentarea și a, dis strugerea h habitatelor r.

Foto - Ex xemplar de Bombina bombina (izvoraș c burta r e a a cu roșie) in z zona de stu udiu.

Tritur dobrog rus gicus este p prezent do in cursul inferior al raurilor Dunarea și Tisa, oar r
sub 300m. Specia es listata in Anexa 2 a Conve . ste enției de la Berna, D a Directiva la altitudini s abitate și OUG 57/2 2007. La nivel internațional, IUCN eva alueaza sp pecia ca a aproape Ha am menințata (NT), efec ctivele fiind consider d rate in sca adere. Prin ncipalele a amenințari pentru su upraviețuire speciei in arealul sau de dis ea stribuție su distruge unt erea rapida a habitat a telor ca urmare a ac ctivitaților a antropice ( special desecarea zonelor umede și bararea cu (in a u b ursurilor UCN 2009) și poluarea habitat telor acvat tice cu fer rtilizanți or rganici utilizați in raurilor) (IU gricultura. ag ștele de la (Pelophy ac hylax ridibu undus, Pel elophylax kl. esculen ), ca ș unele k ntus și Broaș pecii de rep ptile (Lace erta viridis viridis, Po s odarcis tau uricus, Nat natrix) sunt spec cu o trix ) cii sp pla asticitate e ecologica ri idicata, ocu upand o m mare varieta de hab ate bitate dispo onibile.

109

EC SIMPL CO LEX NOVA A

STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA

Foto - Broasca mare de lac (P. ridibund ) in zon de de m dus na meandre

Mascul de gușter (La acerta virid ) identific in zona de studiu dis cat a u Foto - M

ba rcis us vat in apr ropierea Foto - Mascul de șoparla de iarb (Podarc tauricu ) observ loc calitații Izla az
110

din Ungaria in vest pana in Caucaz in est și pe raul Volga pana la paralela de 50o. Toate cele 4 specii au fost semnalate anterior in zona de studiu (Fuhn & Vancea 1961). 2010. 111 . D. CarașSeverin. caspius este considerata specie de importanța comunitara ce necesita o protecție stricta. Teleorman) vine in confirmarea acestei ipoteze. D. dar distribuția speciei in restul țarii este puțin cunoscuta. Deși nu au fost identificate in cursul deplasarilor de teren. Identificarea speciei in apropierea localitații Islaz (jud. consideram ca in zona sunt prezente și speciile Ablepharus kitaibelii stepaneki. Strugariu et al. Dolj. Covaciu Marcov & David (2010) considera ca specia are un areal de distribuție continuu in sudul Romaniei de-a lungul Dunarii. șarpele rau este o prezența comuna in Dobrogea (Covaciu-Marcov et al. In sudul țarii specia fost observata in sudul Moldovei. Darevskia praticola. in curs de publicare). 2008). 2006. urcand in unele zone pe cursurile afluenților fluviului. Din punct de vedere al importanței conservative. iar habitatele specifice acestor specii exista inca și sunt intro stare buna de conservare. fiind listata pe Anexa 4 a Directivei Habitate și pe Anexa 4A a OUG 57/2007. Caspius este foarte rar și critic periclitat (CR) (CovaciuMarcov & David 2010). Ialomița și Olt. In Romania. Mehedinți. In cadrul observațiilor de teren am identificat in premiera specia pentru județul Teleorman (Sahlean et al. ocupand habitatele stepice din aceasta zona. Coronella austriaca și Zamenis longissimus.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Dolichophis caspius prezinta un areal de distribuție foarte larg in sudul Europei. dupa cum s-a observat in timpul deplasarilor.

2009 Covaciu-Marcov & David t 9. Sah . 2010. 7.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA tribuția spe eciei Dolich hophis casp in sud Romaniei. 2005. Iftime 200 Iftime & Iftime 2007. 2008. 03. fara Do spius dul obrogea: Dist Locali itați citate anterior: (Covaciu-Marcov et al. oto cul ichophis ca aspius iden ntificat in p premiera in zona de s studiu Fo . Struga & Ghe ariu erghel 2007 2008).Masc de Doli 112 . Teleor rman. prezentul studiu: Is . Lazar et al. slaz. Locali itate noua. hlean et al.

Faun de mam na mifere a O Oltului – c confluent cu Duna ta area In zo ona de stu udiu.4.Habitat s specific pen ntru șarpele rau (D. De ea. ad Datele privind fa e auna de m mamifere a zonei au f fost sintetiz zate in mo onografia d seria din 0. n . natrix) din apropierea loca 2. habit tatele prez zente ofera condiții bune de v a viața atat pentru ma amiferele care petre viața in subteran (cartițe. ș ec n șoareci). D asemene Popesc & Murar (2001) descriu oare identi ificate de-a lungul Dunarii.3. Sp a pitzenberge (2001) p er prezinta cateva specii de rozato cii entificate pe cursul Dunarii și Popesc et al. cu riu „Fauna Romaniei” (Murariu 2000 2004).Exemp de șarp de casa (N. cat ș pentru c s și cele terest tre. c caspius) in vecinatate localitaț Islaz n ea ții to plar pe a x alitații Izbic ceni Fot . putand sap ușor p pa tunele in so olul nisipos sau argilos. raporteaza s 113 . șobolani. care gasesc su uficiente daposturi in padurile din lunca inundabila. (1975) l cu cateva spec de mamifere ide speciile de mamifere din zona P Porților de Fier.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Foto .

hipposideros – liliac mic cu potcoava R. Rodentia. mehelyi – rinologul lui Mehelynus Fam.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Conform acestor studii. Soricidae Crocidura leucodon – chitcan de camp Crocidura suaveolens – chitcan de gradina Crocidura russula – chitcan de casa Neomys anomalus – chitcan de mlastina Sorex araneus – chitcan de padure Sorex minutus – chitcan pitic Ord. emarginatus – liliac cu urechi crestate Plecotus auritus – liliac urecheat roscat Vespertilius murinus – liliac bicolor Nyctalus noctula – lilac de seara roscat N.Dunare Specii Ord. Specii de mamifere semnalate in zona Oltului inferior . Leporidae Lepus europaeus – iepure de camp Ord. Insectivora. Lagomorpha. Sciuridae Sciurus vulgaris – veverita Spermophillus citellus – popandau Fam. Arvicolidae Muscardinus avellanarius – pars de alun Arvicola terrestris – sobolan de apa Microtus arvalis – soarece de camp M. daubentonii – liliac de apa M. Fam. Fam. Fam. Rhinolophidae R. Vespertilionidae Myotis myotis – liliac comun mare M. Myoxidae Fam. rossiaemeridionalis – soarece rasaritean de camp Pitymys subterraneus – soarece subpamantean Ondatra zibethicus – bizam Fam. Erinaceidae Erinaceus concolor – arici Talpa europaea – cartita Fam. in cursul inferor al Oltului – confluența cu Dunarea sunt prezente 46 de specii de mamifere (urmatorul tabel). kuhlii – pipistrelul lui Kuhl Miniopterus schreibersii Ord. Fam. Chiroptera. nathusii – pipistrelul lui Nathusi P. lasiopterus – liliac de seara mare Pipistrellus pipistrellus – liliac pitic P. Muridae Rattus norvegicus – sobolan cenusiu Mus musculus – soarece de casa Apodemus agrarius – soarece vargat de camp 114 .

in timp ce mamiferele de talie medie și mare sunt atat de interes faunistic cat și de importanța economica sau sportiva. ariciul este o specie rara in zona de studiu.nutrie Ord. cu o densitate de 1-2 indivizi/5 ha (Murariu 2005). Felidae Felis silvestris – pisica salbatica Ord. Mustelidae Meles meles – bursuc Lutra lutra . pentru a asigura litiera suficienta pentru refugii. Myocastoridae Myocastor coypus . Spalacidae Spalax microphthalmus – orbete mare Fam. putorius .mistret Fam. Ariciul este o specie prezenta atat in padurile foioase cat și in zonele agricole. flavicollis – soarece cu gat galben A. Cervidae Capreolus capreolus . Suidae Sus scrofa .vulpe Fam. Carnivora.vidra Mustela nivalis – nevastuica M. 115 . uralensis – soarece mic de camp Micromys minutus – soarece pitic Fam. Fam.caprior Micromamiferele au o mare importanța in relațiile trofice din biocenozele existene in cursul inferior al Oltului.dihor Fam. Artiodactyla.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Apodemus sylvaticus – soarece de padure A. Fam. Canidae Canis aureus – sacal Vulpes vulpes . Pentru protecția speciei este necesara conservarea zonelor umede și evitarea defrișarilor. erminea – hermina M. Comparativ cu alte specii de micromamifere.

precum si alte activitati perturbatoare.G. In partea finala a prezentului contract. Putem anticipa ca. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora Functiile ecologice si importanta lor corelata cu realizarea investitiei: AVIFAUNA Avifauna situtilor „Valea Oltului Inferior” si „Confluenta Olt – Dunare” . cum ar fi eutrofizarea apelor din cauza cresterii nivelului de nutrienti proveniti din utilizarea ingrasamintelor in agricultura. datorita conditiilor prielnice de cuibarit. privind regimul ariilor naturale protejate. a florei si faunei salbatice. Discutii si recomandari In ceea ce priveste situl „Valea Oltului inferior”. acest efect va avea consecinte pe toata lungimea digurilor ce 116 . In cazul realizarii investitiei situl “Confluenta Olt – Dunare” isi va modifica caracteristicile.4. va pierde naturaletea raului Olt si o parte din padurea (plantatie realizata in deceniile anterioare) care este pe marginea cursului actual. Prin adoptarea alternativei I a Planului (PATZ) propus. precum si planul de monitorizare a speciilor si habitatelor pentru lucrarile de executie/implementare a PATZ-ului si ulterior incheierii executiei. reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului in aval de baraj. pe termen mediu si lung. conservarea habitatelor naturale.U. situl invecinat. impactul preconizat va fi aproape de 0. este una foarte diversa. Aceasta modificare va fi acoperita prin masurile de reducere a impactului. odata micsorat acest habitat. in special cele cuprinse in Directiva Pasari (79/409 EEC) si O. se vor detalia masuri de conservare adecvate. este foarte importanta inlaturarea oricaror factori negativi. deversari de ape uzate menajere. O atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate prin lege. hranire si adapost pe care le ofera acestea. 57/2007. o parte din speciile care cuibaresc in aceasta fasie isi vor pierde habitatul. iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. pentru ca populatiile de pasari din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor. din acest motiv.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2. Situl “Confluenta Olt – Dunare”. Zona este foarte valoroasa din punct de vedere al biodiversitatii si.

pescarusilor si de Anseriforme vor creste. existand un numar mare de vertebrate cu importanta ecologica ridicata si de mare valoare in vederea conservarii. In cazul in care se va alege Alternativa 1. ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE FAUNA  Zona de studiu (cele 3 arii protejate. pentru speciile migratoare. cu o plasticitate ecologica ridicata. dar valoare ecologica redusa.  Herpetofauna zonei este reprezentata de numeroase specii de amfibieni si reptile conservate prin OUG 57/2007 si Directiva Habitate. ceea ce inseamna o diminuare a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop. probabil. dar si specii cu o valoare ecologica mare si cu importanta in vederea conservarii (ex.  Ihtiofauna va suferi un impact important prin construirea barajului. efectele negative vor fi diminuate mult. lacurile de baraj favorizeaza dezvoltarea speciilor invazive.  Din punct de vedere ihtiofaunistic au fost identificate in principal specii de pesti comune. a fost mentionata in studiul de impact pentru realizarea investitiei. in populatii numeroase. dar modificarea cursului raului Olt v-a avea un efect de recreere de noi nise ecologice odata cu realizarea lacului de acumulare si plantarea de vegetatie arborescenta in perimetrele propuse pentru plantatii. Pasarile si alte specii carcteristice acestui habitat vor parasi zona pentru ca efectul de margine (mal de apa) va disparea. efectivele chirelor. in zona de studiu fiind identificat bibanul soare (Lepomis gibbosus) in cursul deplasarilor de teren. Astfel.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA vor fi construite. De asemenea. cat si in faza de utilizare (barajul va favoriza explozia demografica a speciilor comune. existand habitatele naturale specifice si o conectivitate longitudinala si transversala buna. semnificativ in perimetrul lacului de acumulare. lacurile de baraj fiind in general populate de specii de pesti comune. Crearea acestei zone. atat in perioada de constructie (distrugerea populatiilor aflate in meandrele Oltului). 117 . situri Natura 2000) prezinta o diversitate faunistica mare. fara preferinte ecologice stricte). pentru speciile limnicole dar si pentru altele. se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit.: Romanogobio albipinnatus). multe din ele fiind listate in Anexele II si IV.  Prin construirea barajului supravietuirea acestor specii este pusa in pericol.

mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de interes comunitar. Aceste zavoaie de salcie si plop.Atragem atentia asupra speciilor si habitatelor cu statut de protectie in reteaua europeana Natura 2000.92A0). egreta mare (Egretta alba). FLORA si HABITATELE .ECO SIMPLEX NOVA  STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Impactul in faza de constructie este semnificativ in special asupra amfibienilor.In acest sector inferior al Dunarii.  Mamiferele gasesc conditii optime pentru supravietuire in lunca Oltului inferior. starcul galben (Ardeola ralloides). dar exista riscul intreruperii fluxului de gene intre populatii si consangivinizarea acestora. 118 . au o importanta ecologica deosebita. atat in randul mamiferelor mari. padurile de esenta moale. lopatarul (Platalea leucorodia). piciorongul (Himantopus himantopus). egreta mica (Egretta garzetta). cat si a micromamiferelor. aceste zavoaie de salcie si plop (cod Natura 2000 . chira de balta (Sterna hirundo). habitatele din zona fiind marginite in principal de terenuri agricole sau cu utilizare in activitati economice. in special in zona de confluenta a Oltului cu Dunarea. starcul de noapte (Nycticorax nycticorax). Pentru acestea trebuie sa se creeze conditiile de existenta perena. chira mica (Sterna albifrons). existand o diversitate mare de specii in zona de studiu. habitatele ramase in stare seminaturala in urma transformarilor ce au avut loc in ultimii 20 de ani in lunca Dunarii sunt padurile de esenta moale. cu o importanta ecologica deosebita. supravietuire. favorizand stabilitatea malurilor. Pentru existenta lor. ce se regasesc in anexa I a Directivei Pasari: ciocintors (Recurvirostra avosetta). in cazul in care cei ce monitorizeaza siturile vor constata marirea riscurilor de deteriorare a acestor ecosisteme. prin distrugerea habitatelor specifice necesare pentru reproducere. hranire si  In faza de utilizare impactul este semnificativ asupra amfibienilor din aceleasi motive prezentate mai sus si redus asupra reptilelor. . totodata prezentand o importanta din punct de vedere al biodiversitatii. consideram necesara nu numai asigurarea unui debit de apa permanent si suficient dar si dotarea cu vane de reglaj la captari. Dintre habitate. .92A0). pentru a putea interveni in regimul viitor de functionare.Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si isi pastreaza functiile bio-geochimice si ecologice. reprezentand totodata habitate de interes comunitar (cod Natura 2000 .

in vederea utilizarii ei numai pentru acest scop.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Conform legislatiei in vigoare din Romania.  Biodiversitatea poate fi afectata de nerespectarea debitului salubru sau de lipsa monitorizarii lui. aceste pericole pot fi evitate prin respectarea legislatiei de protectie in vigoare (prevederile cu privire la ariile protejate.Dunare. habitate si grupari microbiotice foarte diverse. in zonele umede. De aceea. 119 . care sunt create natural pe sector Izbiceni – Islaz . Riscuri generate de dezastre naturale Situatii de inundatii: Situatiile de ape mari. flora si fauna protejata si corelat cu Legea apelor).  Bazinul raului Olt are o flora. fiind important sa se asigure mentinerea lor. atat in apa. cat si pe maluri. pana la intrarea in CHE Islaz. Concluzie: Chiar daca habitatele din zona studiata a bazinului Oltului nu adapostesc o flora rara si ea nu este inclusa in listele de specii periclitate. toate raurile trebuie sa aiba debite salubre obligatorii. sunt incluse in listele de protectie speciala prin includerea lor in siturile NATURA 2000 si acesta pentru ca se gasesc in situatia in care sunt puse in pericol prin schimbari ale regimului hidric. trebuie prevazut debitul salubru la captarea hidroenergetica si trebuie asigurat acest debit in continuare pentru tot raul Olt. cu asigurarea respectarii conditiilor impuse pentru protectia ecosistemelor acvatice. fauna. Situatii de seceta CHE Islaz nu poate functiona decat cu restrictii in situatiile de seceta pentru a nu afecta ecosistemele acvatice si ripariene precum si alimentarea cu apa a localitatilor din amonte.inundatii pot afecta acumularea pentru CHE Islaz si zona adiacenta datorita plutitorilor si aluviunilor pe care cursul de apa le poate transporta. complexele biocenoza + biotop = habitate. Este factorul de risc cu cea mai mare sansa si frecventa de producere. in conditiile in care se accepta varianta de transport a apei uzinabile pe conducta.

2007 (privind “instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M. papurisul. Amplasamentul Planului se inscrie in habitatele preferate de speciile pentru care au fost desemnate sitrile. se impune luarea unor masuri concrete de protectie. pentru zona situata in amonte care include lacurile de acumulare de pe Olt (Rm Valcea .2007. 739 / 31.5.10. dupa cum urmeaza : ▬ prin HG 1284 / 24 octombrie 2007 ( privind “ declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania”) publicata in M. ▬ prin acelasi act normativ. s-a instituit regim de arie naturala protejata ca sit de importanta comunitara sub denumirea „ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele ” (aceasta este practic inclusa in cea mentionata anterior). Astfel.O. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar In zona in care urmeaza sa fie realizata aceasta au fost instituite mai multe arii naturale protejate.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2.02. copaci de la marginea raului si a fluviului (salcii. dar si pe perioada de exploatare. MMDD nr. atat in faza de implementare a planului. denumirea sitului fiind „ROSPA 0106 Olt inferior” ▬ ulterior. Habitatele naturale ocupate de speciile pentru care au fost desemnate siturile.2008) pentru o parte din zona aval in care urmeaza a se realiza investitia. Stufarisurile.Izbiceni) a fost instituit deasemenea regim de arie naturala protejata. prin ord. 120 . sunt cele din apropierea raului Olt si a confluentei acestuia cu Dunarea.12.). mlastinile. 1964 / 13.O. masuri cumulate cu activitati de monitorizare a sanatatii acestor ecosisteme naturale. luciul de apa. zona in care urmeaza a se realiza investitia a fost inclusa in situl „ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare” pentru care a fost instituit astfel regim de arie naturala protejata. 98 / 07. plopi.

Ulterior.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2. pasarile de apa se hranesc cu pesti. 2. in timp. iar lacurile sunt direct legate de padurile 121 . Astfel. pajiste). Aceste zone reprezinta un mozaic de habitate (acvatic. atat luciul de apa cat si zonele litorale de mica adancime ale lacului unde se vor instala formatiuni tipice vor deveni habitate favorabile pasarilor. consideram ca habitatele sunt suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente. in special pe lacurile de acumulare din amonte. nu putem da exemplul pestilor fara sa mentionam existenta apelor curate. Pasarile nedependente de mediul acvatic isi vor gasi un habitat favorabil atat in formatiunile paduroase aflate in apropiere. dupa intrarea in exploatare. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea Sitului de Importanta Speciala Avifaunistica Speciile si habitatele prezente in valea Oltului inferior si confluenta Oltului cu Dunarea si care au determinat desemnarea siturilor Natura 2000. La randul lor. Tinand cont de mobilitatea lor ridicata.7. in afara perimetrului amenajarii. este de asteptat ca populatiile de pasari prezente in zona. relativ izolat de presiunea antropica. pasarile isi vor gasi locuri de refugiu in habitatele acvatice apropiate. sa fie deranjate de specificul activitatilor desfasurate pe santier. padure. cat si in formatiunea paduroasa compacta de pe insula (ostrovul) Calnovat. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate Consideram ca implementarea Planului propus nu va afecta numeric si structural nici una din populatiile speciilor protejate aferente siturilor Natura 2000 si care se gasesc in habitatele invecinate.temporar . majoritatea acestora se vor indeparta . se afla intr-o stransa interdependenta unele cu altele. Evaluand datele mentionate anterior. acvatice si nu numai. Majoritatea pasarilor din zona au ca habitat preferat luciul de apa. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare. In perioada executiei lucrarilor.6. Planul propus nepericlitand existenta speciilor de animale din zona amplasamentului.din aceasta zona. fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. se va produce ridicarea nivelului freatic.

de multe ori cu pretul distrugerii valorilor naturale. Consideram ca Planul propus nu va duce la fragmentari ale habitatelor. Astfel s-a nascut conceptul de „dezvoltare durabila”. paduri care dreneaza apele si asigura un debit constant al acestora. 2. Planul de management este un document care exprima clar obiectivele ariei protejate (in cazul nostru mentinerea starii favorabile de conservare a speciilor si habitatelor pentru care a fost declarat situl Natura 2000) si ce anume trebuie facut pentru realizarea obiectivelor. Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii. Legea ariilor naturale protejate (OUG nr. Asemenea exemple pot continua. 122 . cand dezvoltarea economica este un deziderat care se doreste sa fie indeplinit. nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor si nu va periclita integritatea acestuia. precum si pentru persoanele fizice si juridice. Respectarea planului de management este obligatorie pentru administratorii ariei naturale protejate. Obiective de conservare a Siturilor de Importanta Speciala Avifaunistica.8. marea provocare este ca dezvoltarea sa continue sa se faca in armonie cu natura. conservarea biodiversitatii.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA existente in zona. In prezent. micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. apelul la resursele regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse. care detin sau care administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate. stabilite prin planuri de management Documentele principale care stau la baza gospodaririi sau administrarii siturilor Natura 2000 sunt Directiva Habitate si Pasari ale Uniunii Europene. sub toate formele ei. diminuarea folosirii resurselor neregenerabile. 57/2007) si la nivel local foarte important este elaborarea unui plan de management.

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Custodele siturilor ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE si ROSCI0044 CORABIA-TURNU MAGURELE este Asociatia Echilibru. acesta va fi adus la cunostiinta titularilor de planuri/proiecte dezvoltate sau care urmeaza sa se dezvolte in zona sitului. si care au obligatia sa-l respecte. Datorita faptului ca activitatea rezultata ca urmare a implementarii planului propus.. 191/14. ROSPA 0106 VALEA OLTULUI INFERIOR este administrata de catre S. ca urmare a incheierii Conventiei de custodie nr.A. 0003/19. se va desfasura intr-o maniera nedistructiva. atat a celor de la marginea sitului cat si a celor din sit. La realizarea planurilor de management ale ariilor se va tine cont de dezvoltarile urbanistice ale zonei. La momentul finalizarii planului de management. 123 . consideram ca Planul propus nu poate sa contravina obiectivelor de conservare a ariei naturale protejate sau a viitorului plan de management.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Biodiversitatii. Pentru toate cele trei situri nu exista pana in prezent un plan de management cu obiective de conservare definite precis.C.07. in urma incheierii conventiei de custodie nr.02. si se vor avea in vedere masuri pentru protejarea siturilor Natura 2000. Custozii au obligatia de a intocmi planul de management al siturilor.2010 cu Ministerul Mediului si Padurilor – Directia Generala Protectia Naturii si Managementul Ariilor Naturale Protejate. Compania de Servicii si Consultanta S.

Pericolele majore si riscurile tin de educatia ecologica precara. Alnion incanae. valorificarea insuficienta si necorespunzatoare a resurselor locale de dezvoltare durabila. corelate cu anumite masuri de protectie. din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Codul european al habitatului 6440 Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X Defavorabil Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X Defavorabil Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 Buna 91EO X X Buna 91FO X X Buna 92AO X X Buna 124 .Turnu Magurele Evaluare/bilant al habitatelor naturale de interes comunitar (anexa 1 Directivei Habitate 92/43/CCE) Pajisti aluviale din Cnidion dubii Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (AlnoPadion.ROSCI 0044 Corabia . EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR . gestionarea defectuoasa a deseurilor. Ulmus laevis. Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia. nivelul accentuat de saracie in localitatile rurale. efectele asupra mediului si asupra siturilor de importanta comunitara vor fi nesemnificative. Consideram ca prin derularea activitatilor prevazute in cadrul planului propus. Descrierea starii actuale de conservare a Siturilor de Importanta Comunitara In prezent putem spune ca starea actuala de conservare a ariei naturale protejate este buna.9.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 2. Salicion albae) Paduri ripariene mixte cu Quercus robur.

ROSCI 0044 Corabia .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .Turnu Magurele Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (anexa 2 Directiva Habitate 92/43/CEE) Spermophilus citellus (popandau) Bombina bombina (buhai de balta) Triturus dobrogicus (triton dobrogean) Gobio albipinnatus (porcusor de ses) Zingel streber (fusar mic) Pelecus cultratus (sabita) Rhodeus sericeus amarus (boarta) Misgurnus fossilis (tipar) Cobitis taenia (zvarluga) Gymnocephalus schraetzer (raspar) Zingel zingel (pietrar) Alosa pontica (scrumbie de Dunare) Aspius aspius (avat) Gobio kessleri (porcusor de nisip) Gymnocephalus baloni (ghibort de rau) Theodoxus transversalis Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Defavorabil Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu X X X X Defavorabil Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 1335 1188 1993 1124 1160 2522 1134 1145 1149 1157 1159 2491 1130 2511 2555 4060 Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 125 .

ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (Anexa I Directiva Pasari 79/409/ECC) Botaurus stellaris (buhai de balta) Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului Ciconia ciconia (barza alba) Circus cyaneus (erete vanat) Coracias garrulus (dumbraveanca) Cygnus cygnus (lebada de iarna) Egretta alba (egreta mare) Ixobrychus minutus (starc pitic) Lanius minor (sfrancioc cu fruntea neagra) Larus minutus (pescarus mic) Mergus albellus (ferestras mic) Philomachus pugnax (bataus) Recurvirostra avosetta (avoseta) Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X Favorabil Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil X Favorabil Evolutia starii de conservare in anul N + 5 A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 126 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .

Dunare Evaluare/bilant al speciilor de interes comunitar (Anexa I Directiva Pasari 79/409/ECC) Alcedo atthis (pescarel albastru) Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului) Chlidonias hybridus (chirighita cu obraz alb) Chlidonias niger (chirighita neagra) Coracias garrulus (dumbraveanca) Cygnus cygnus (lebada de iarna) Dendrocopos medius (ciocanitoarea de stejar) Himantopus himantopus (piciorongul) Nycticorax nycticorax (starc de noapte) Phalacrocorax pygmeus (cormoran mic) Codul european al speciei Cuantificarea initiala a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil Favorabil X X X X X X X X X X X X X X X X Cuantificarea post investitie a speciei ce se afla intr-un statut de conservare Mediu Defavorabil Favorabil X X X X Evolutia starii de conservare in anul N + 5 A229 A133 A196 A197 A231 A038 A238 A131 A023 A393 Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna Buna 127 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR DE INTERES COMUNITAR .ROSPA 0024 Confluenta Olt .

ECO SIMPLEX NOVA Picus canus (gheonoaie sura) Platalea leucorodia (lopatar) Sterna albifrons (chira mica) Sterna hirundo (chira de balta) Tringa glareola (fluierar de mlastina) A234 A034 A195 A193 A166 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA X X X X X X X X X X Buna Buna Buna Buna Buna Nota: Monitorizarea speciilor se va face atat in perioada premergatoare inceperii lucrarilor. 128 . dar si zonele cheie care necesita o atentie sporita. cat si in timpul executarii lucrarilor si post constructie (minim 2 ani dupa realizarea investitiei). pentru a se stabilii starea initiala a populatiilor si a habitatelor.

este ca aceste zone sa asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabila” a speciilor pentru fiecare sit in parte care a fost desemnat. precum si coridoarele de legatura dintre acestea. Vechiul meandru al raului va fi alimentat de catre canalul de fuga.1.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 3.Barajul este situat la 300 m aval de actuala ruta a DN 54 (3. hranire si odihna in pasaj) (provizoriu sau permanent). Scopul Retelei Natura 2000 este sa opreasca declinul biodiversitatii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase si periclitate specii si habitate de interes european. Coloniile din aceasta zona sunt. prin implementarea Planului. ce fac posibila migratia si schimbul intre populatiile diferitelor habitate. a fost supafata de habitat preferata de fiecare specie (pentru cuibarit. mentina si refaca arealele cheie pentru protejarea speciilor de fauna si flora salbatica. pe malurile Oltului adapostesc colonii de Lastun de mal – Riparia riparia specie inclusa in anexa I al Directivei „Pasari”. 3. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR SI HABITATELOR DIN SITURILE DE IMPORTANTA SPECIALA AVIFAUNISTICA ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE. in aval de baraj.5 km confluenta cu Dunarea) Aceasta alternativa prevede pastrarea vechiului meandru al raului. cele mai mari de pe cursul raului Olt. respectiv Directivei Habitate . Evaluarea impactului Planului propus Principalul criteriu de evaluare a impactului asupra speciilor de pasari pentru care au fost desemnate cele doua situri Natura 2000 – Valea Oltului Inferior si Confluenta Olt – Dunare. ce va fi pierduta Impact prognozat In situatia actuala. dupa cunostintele noastre. dirijand apa care se varsa din baraj intr-un canal care face legatura intre baraj si Dunare. insumand un numar de 129 . ROSPA0106 VALEA OLTULUI INFERIOR Obiectivul principal al retelei Europene de zone protejate NATURA 2000 desemnate pe baza Directivei Pasari. Pentru aceasta este necesar sa se identifice. ► Alternativa I .

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA perechi la inceputul lunii iunie 2010. Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior: Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 700-800 i 20-40 i 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 130 . de aproximativ 600 de perechi. In aceasta alternativa vechiul meandru al Oltului va fi pastrat si prin el vor fi directionate apele din contracanal. Alcedo atthis. prin mentinerea malurilor loessoide ale meandrului. nivelul apei a crescut. Mentionam ca pe parcursul observatiilor de teren au fost observate si alte specii care cuibareau in loessul de pe malurile abrupte ale Oltului: Merops apiaster.Corracias garrulus. precum si Falco tinnunculus si Falco subbuteo. situatie in care malurile abrupte ale menadrului vor ramane neatinse si vor permite conditii pentru cuibaritul speciilor si supravietuirea acestor colonii. ca loc de cuibarit si Dumbraveanca . nu se vor diminua semnificativ. ocazional foloseste malurile abrupte. De asemenea. Datorita ploilor din a doua jumatate a lunii iunie. insa acest fapt nu inseamna ca zona si-a pierdut potentialul de a oferi loc de cuibarit pentru aceasta specie. efectivele acestor specii de pasari vor creste. Prin urmare. In cazul speciilor care cuibaresc in padurile de lunca putem preconiza ca populatia de Sfrancioc cu frunte neagra Lanius minor. iar aceste colonii au fost distruse partial de puterea apelor. Cursul vechiul meandru al Oltului trebuie amenajat astfel sa existe prundisuri destul de intinse si inconjurat de ape incat sa permite cuibaritul speciilor de Chire si de Burhinus respectiv celelalte specii care isi gasesc habitatul in asemenea zone.

in aval de podul DN 54 existent. Aceasta alternativa prevede construirea barajului lacului de acumulare in apropierea Dunarii. Potrivit acestei alternative cursul vechi al raului Olt.Barajul lacului de acumulare este situat mult in aval de ruta actuala a DN 54 (500 m de confluenta cu Dunarea). va fi partial inglobat in lacul de acumulare respectiv amenajat pentru canalul care colecteaza apele adiacente denumit generic – contracanal. fapt ce va duce inevitabil la disparitia coloniilor 131 .ECO SIMPLEX NOVA A151 A132 Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 1200-2000 i 8-10 p 0 0 Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari din sitului Confluenta Olt – Dunare: Cod Specie A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola Rezidentă Populaţie: Cuibărit 4-6 p 410 p 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Iernat Pasaj Populatie potential afectata 0 0 ► Alternativa II . In acest caz se preconizeaza: o amenajare mult mai agresiva a vechiului meandru nepermitand pastrarea vechilor loessuri de pe malurile Oltului.

specii cum ar fi Lanius minor. de Lastun de mal Riparia riparia si alte specii Corracias garrulus. aceasta alternativa exclude posibilitatea crearii insulelor de prundis care ofera loc de cuibarit pentru alte specii acvatice care isi gasesc habitatul in aceste zone. Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior: Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i 1200-2000 i 8-10 p 700-800 i 20-40 i Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 132 . odata cu largirea lacului de acumulare se vor ocupa suprafete semnificativ mai mari de paduri de lunca ceee ce ar conduce la efecte semnificative asupra speciilor care cuibaresc actualmente in aceasta zona. Falco subbuteo si Falco tinnunculus. si a potentialelor locuri de cuibarit. Merops apiaster.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA actuale. Alcedo atthis.

ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari din sitului Confluenta Olt – Dunare: Cod Specie Populatie Rezidenta Cuibarit 4-6 p 4-10 p Iernat Pasaj Populatie potential afectata 4-6 p 0 0 0 0 0 Apr 2 p.5 km de confluenta cu Dunarea) Aceasta alternativa prevede construirea barajului lacului de acumulare in amonte de podul DN 54 existent. Alcedo atthis. Falco subbuteo si Falco tinnunculus. si a potentialelor locuri de cuibarit. 0 0 0 0 0 0 0 0 A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i ► Alternativa III . 133 . Merops apiaster.Barajul lacului de acumulare este situat in amonte de ruta actuala a DN 54 (4. In acest caz se preconizeaza: o amenajare mult mai agresiva a vechiului meandru nepermitand pastrarea vechilor loessuri de pe malurile Oltului. organizarea de santier foarte aproape de zonele cele mai sensibile. specii cum ar fi Lanius minor. de Lastun de mal Riparia riparia si alte specii Corracias garrulus. fapt ce va duce inevitabil la disparitia coloniilor actuale. odata cu largirea lacului de acumulare se vor ocupa suprafete semnificativ mai mari de paduri de lunca ceee ce ar conduce la efecte semnificative asupra speciilor care cuibaresc actualmente in aceasta zona.

ECO SIMPLEX NOVA - STUDIU DE EVALUARE ADECVATA aceasta alternativa exclude posibilitatea crearii insulelor de prundis care ofera loc de cuibarit pentru alte specii acvatice care isi gasesc habitatul in aceste zone. cel putin in faza de constructie. 0 0 0 134 A229Alcedo atthis A133Burhinus oedicnemus A196Chlidonias hybridus A197Chlidonias niger A231Coracias garrulus A038Cygnus cygnus A238Dendrocopos medius A131Himantopus himantopus A023Nycticorax nycticorax A393Phalacrocorax pygmeus 80-150 i 50-100 i 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p . Impactul preconizat asupra sitului Valea Oltului Inferior: Cod A021 A133 A031 A082 A231 A038 A027 A022 A339 A177 A068 A151 A132 Specie Botaurus stellaris Burhinus oedicnemus Ciconia ciconia Circus cyaneus Coracias garrulus Cygnus cygnus Egretta alba Ixobrychus minutus Lanius minor Larus minutus Mergus albellus Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat >6 i 30-60 p 70-82 p 700-800 i 20-40 i 10-30 p 240-310 i 30-50 i 40-50 p 30-90 p 300-800 i 1000-2000 i 1200-2000 i 8-10 p Pasaj Populatie potential afectata 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Impactul preconizat asupra populatiilor de pasari asupra sitului Confluenta Olt – Dunare: Cod Specie Populatie Rezidenta Cuibarit 4-6 p 4-10 p Iernat Pasaj Populatie potential afectata 5-6 p 0 0 0 0 0 Apr 3 p.

efectele negative vor fi diminuate mult. dar modificarea cursului raului Olt v-a avea un efect de recreere de noi nise ecologice odata cu realizarea lacului de acumulare si plantarea de vegetatie arborescenta in perimetrele propuse pentru plantatii. probabil. Pasarile si alte specii carcteristice acestui habitat vor parasi zona pentru ca efectul de margine (mal de apa) va disparea. Situl “Confluenta Olt – Dunare”. Aceasta modificare va fi acoperita prin masurile de reducere a impactului. Putem anticipa ca. Crearea acestei zone. In ceea ce priveste situl „Valea Oltului inferior”. pentru speciile limnicole dar si pentru altele. pescarusilor si de Anseriforme vor creste. efectivele chirelor. ceea ce inseamna o diminuare a niselor ecologice aferente acestui tip de biotop. In cazul realizarii investitiei situl “Confluenta Olt – Dunare” isi va modifica caracteristicile. impactul preconizat va fi aproape de 0. odata micsorat acest habitat. nu va fi afectata cu absolut nimic. 135 . a fost mentionata in studiul de impact pentru realizarea investitiei. se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit. iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. acest efect va avea consecinte pe toata lungimea digurilor ce vor fi construite. iar caracteristicile sitului nu vor fi schimbate. se va produce ridicarea nivelului freatic. situl invecinat. incat populatiile din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor. Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare. pentru ca populatiile de pasari din acest sit sunt importante mai ales pentru efectivele de iernare ale speciilor. Astfel. situl invecinat.ECO SIMPLEX NOVA A234Picus canus A034Platalea leucorodia A195Sterna albifrons A193Sterna hirundo A166Tringa glareola STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 6-10 p 30-60 i 70-140 i 200-400 i 500-1000 i 0 0 0 0 0 Concluzii: Valea Oltului inferior. fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate umede pentru fauna din zona. pentru speciile migratoare. va pierde naturaletea raului Olt si o parte din padurea (plantatie realizata in deceniile anterioare) care este pe marginea cursului actual. In cazul in care se va alege Alternativa I. o parte din speciile care cuibaresc in aceasta fasie isi vor pierde habitatul. semnificativ in perimetrul lacului de acumulare.

→ ROSCI 0044. o suprafata de 6922 ha (include si cele 1277 ha din ROSCI 0044 cu care se suprapune). se suprapune cu PATZ-ul. include cele 1277 ha comune celor doua arii ce se suprapun partial. Totalul suprafetei zonei studiate este de 7600 ha. din totalul de 7024ha. reprezentand 18. din totalul de 54 704. reprezentand 1. 136 .2. efectele negative vor fi diminuate mult. prin care nu se anticipeaza efecte negative asupra speciilor de pasari aferente ROSPA 0024 si ROSPA 0106. o suprafata de 678 ha. se suprapune cu PATZ-ul. se va crea un habitat prielnic atat pentru cuibarit dar si pentru migratie pentru speciile limicole dar si pentru altele. din totalul de 21 285. → pentru ROSPA 0024. o suprafata de 1277 ha.8ha.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA In cazul in care se va alege Alternativa 1. se recomanda implementarea alternativei I. Evaluarea semnificatiei impactului Planului propus asupra Situilor Natura 2000 Suprafetele zonei studiate / arii naturale: → pentru ROSPA 0106.4ha. In urma analizei alternativelor propuse.2%. 3. Suprafata totala (8877ha) rezultata din cumularea suprafetelor studiate in fiecare arie protejata. se suprapune cu PATZ-ul.25%.5%. reprezentand 32.

de indivizi/suprafata) Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.Turnu Magurele STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Indicatori cheie Evaluarea impactului Planului propus. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere. zgomot sau lumina. Evaluarea impactului Planului propus.sol/subsol. etc. Pe termen scurt si lung Pe termen scurt si lung Nu se poate estima la acest moment.85 % din suprafata habitatelor de interes comunitar Procentul din suprafata habitatelor de interes comunitar care va fi pierdut la nivelul sitului Procentul ce va fi modificat din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana. Nu se poate estima la acest moment. Planul propus provoaca modificarea unor habitate prin inlocuirea partiala a unor habitate existente cu altele generate de prezenta lacului de acumulare. cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta cel mult 2. sau perturbarea prin zgomot sau lumina. Pe termen lung. odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. prin emisii in aer. fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate naturale si influentate antropic (tipurilor de vegetatie). Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare. 137 . In lipsa unor reglementari clare. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata. care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Pe termen scurt si lung Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei. distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Schimbari in densitatea populatiilor (nr. Pe termen lung. Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor. apa.ECO SIMPLEX NOVA ROSCI 0044 Corabia .

24 7.24 1 1 Intre 0 si cel mult 2 <2. Alnion incanae.1 ha Tip de habitat 6440 .24 70.24 0.Paduri ripariene mixte cu Quercus robur.1 1 0 0 70. Salicion albae) 91F0 .024 % 1 0.Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Stare actuala Suprafata totala in situl NATURA 2000 Pierdere Suprafata ramasa in permanenta prin situl NATURA 2000 implementarea dupa planului implementarea planului ha 0 0 % 0 0 ha 70.Pajisti aluviale din Cnidion dubii 91E0* .Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 70.85 68.024 % 1 0.97 138 .24 70.24 7. Ulmus laevis. din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92A0 . Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia.

25 % din suprafata habitatelor care reprezinta aria de hrana. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor. distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale.. fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate care reprezinta aria de hrana. Pe termen mediu si lung. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor.sol/subsol. care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Impactul produs se va reduce prin implementarea unor masuri de protectie a speciilor si habitatelor. Pe termen mediu si lung. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. sau perturbarea prin zgomot sau lumina. Evaluarea impactului Planului propus. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare. Pe termen scurt si lung Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana. In lipsa unor reglementari clare. etc. viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere. zgomot sau lumina. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata. Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei. apa. 139 .ECO SIMPLEX NOVA ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Indicatori cheie Evaluarea impactului Planului propus. prin emisii in aer. odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta 1.

Speciile afectate au posibilitatea de a ocupa noi biotopuri rezultate in urma investitiei. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului duce la fragmentarea habitatelor. Pe termen scurt si lung Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar Schimbari in densitatea populatiilor (nr. Pe termen lung. Pe termen scurt si lung Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana. care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Impactul produs se va reduce prin implementarea unor masuri de protectie a speciilor si habitatelor. sau perturbarea prin zgomot sau lumina. In lipsa unor reglementari clare. Evaluarea impactului Planului propus. cu luarea in considerare a unor masuri de reducere a impactului Implementarea Planului va afecta 32.5 % din suprafata habitatelor care reprezinta aria de hrana. de indivizi/suprafata) Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea Planului Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale. etc. 140 .ECO SIMPLEX NOVA ROSPA 0024 Confluenta Olt . odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente) Durata sau persistenta fragmentarii Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar. Perturbarea poate fi inregistrata in perioada constructiei. Pe termen scurt si lung Pe termen lung. viitoarea functiune propusa poate perturbarea prin poluare accidentala cu produse petroliere. odihna si reproducere pentru speciile de interes comunitar Implementarea Planului nu duce la fragmentarea habitatelor. zgomot sau lumina.sol/subsol. prin emisii in aer..Dunare STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Indicatori cheie Evaluarea impactului Planului propus. Emisiile generate de implementarea Planului se vor incadra in limitele impuse de legislatia in vigoare. apa. fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului Planul propus provoaca deteriorarea sau pierderea partiala a unor habitate care reprezinta aria de hrana. Planul propus va putea influenta aria naturala protejata.

* * va vi afectata de Planul propus va avea ca efect fragmentarea habitatelor de interes 141 . 4. va fi nesemnificativ. implementarea Planului nu va produce modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar. Se apreciaza ca. prin aplicarea practica a masurilor de protectie. si a compensarilor suprafetelor ocupate de obiectiv. impactul asupra ecosistemului natural din zona amplasamentului studiat. 3. in ansamblu. implementarea Planului va avea ca efect reducerea suprafatei habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar. cumulat cu respectarea restrictiilor impuse. deoarece: 1. aplicarea unor masuri de protectie adecvate. 2. Se apreciaza ca aplicarea unui sistem de monitorizare a activitatilor antropice.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA * Integritatea Siturilor protejate Natura 2000. implementarea Planului nu va avea impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar. vor conduce la pastrarea unei stari de echilibru a ecosistemelor ce compun situl ROSPA0024 CONFLUENTA OLT – DUNARE si implicit la o buna comuniune a omului cu natura. implementarea Planului comunitar.

php) Proiecte supuse evaluarii impactului asupra mediului ( EIA) analizate in Regiunea 3 Sud Muntenia – 2009-2010 Nr cr t Denumirea proiectului Titularul proiectulu i Data depunerii solicitarii Decizia etapei de incadrare Proiectu l face/nu face obiectul procedu rii transfrontier a Data si locul dezbaterii publice Data Locul dezbaterii dezbateri publice i publice Decizi a etapei de analiz a Acordul de mediu Nr.2009 Primaria Islaz 10.N.3.12.06. de pe pabina web a APM Teleorman (http://www. aproape imposibil de evitat. atat in ce priveste echilibrul hidrologic. DIRESCT IA APELOR OLT 15.4. 2009 1/19.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 3. ramase ca urmare a multiplelor incercari de stabilizare a malurilor raului cu plantari de esente lemnoase (salcam si plop). Evaluarea semnificatiei impactului cumulativ Reducerile de debit de pe o mare lungime a raului Olt prin amenajarile hidroenergetice existente nu pot sa nu afecteze mediul natural local.Informatii despre proiecte care trebuie corelate cu actualul PP obtinute in 5.apmtr./dat a Judetul Teleorman 9. O analiza sintetica a impacturilor ne arata: A. care va fi amplasata pe un teren agricol. este cea privitoare la organizarea si functionarea santierului. limitrof raului Olt si a unei zone cu elemente de vegetatie dominata de arbori si arbusti.A. Evaluarea impactului cumulativ al Planului propus cu alte planuri din zona APM TELEORMAN .2010. Aceasta nu poate ocupa 142 . Este vorba de santierul pentru realizarea CHE Islaz.09. cat si celelalte componente biogeografice.2009 Proiectul se supune evaluarii impactului 30.0 1 2010 3. dar si de natura elementului considerat.R.ro/eia. Indiguire rau Olt pe sectorul de Izlaz – Moldoveni A. Amprenta acestor transformari ca si durata efectelor depind de intensitatea interventiilor. Pe termen scurt Principala modificare. Tocmai pentru a diminua intensitatea impacturilor trebuie manifestata mare prudenta in dimensionarea debitelor de servitute care sa asigure si exploatarea potentialului energetic dar si a celui reologic al raului.11.

constructia pe timpul noptii) vor genera perturbari suplimentare. distrugerea temporara (poate chiar definitiva) a unor biocenoze de pajiste. Atat turbiditatea si poluarea crescuta a apei. prezenta lucratorilor poate constitui un factor cu impact major negativ (de exemplu: daca lucratorii omoara voit animale pe care le considera periculoase. Aceasta va duce la: dislocari de sol (si roci) pentru realizarea de fundatii. uneori mai sever decat cel generat de vehicule sau utilaje. insa punerea in practica a unor astfel de masuri nu este realista. iluminatul (de exemplu. sunt generate de cresterea cantitatii de suspensii solide odata cu derularea activitatilor de constructie si de poluarea apei. malurile lacului fiind betonate vor impiedica dezvoltarea unei vegetatiii caracteristice 143 .  Dupa cum s-a mai aratat. cat si distrugerea malurilor si a vegetatiei ripariene vor reduce valoarea de habitat pentru fauna si flora acvatica.). incastrarea barajului si construirea denisipatorului. In particular. Astfel de efecte ar putea fi atenuate prin limitarea activitatilor de constructie la anumite sezoane. depozitari. de catre utilajele de constructie prin intermediul gazelor de esapament. Sunt amenintate de acest pericol malurile Oltului situate in apropierea amplasamentelor de constructie propuse. Situatiile conflictuale care vizeaza flora si fauna acvatica. etc. Pe termen lung In esenta. a zgomotului si a factorului vizual. in special a pasarilor cuibaritoare si a celor care se odihnesc. chiar numai temporare. una de natura fizico – geografica (realizarea lacului de acumulare in amonte) si a doua de natura functionala ce priveste circuitul apei la scara locala (in amonte si in aval). acestea constau in modificarea a doua componente de baza a mediului. pe amplasamentul unde se vor construi barajul si cladirile. cladiri si magazii. Un alt tip de impact generat in faza de constructie il constituie deranjarea animalelor. in urma lucrarilor. disipatorul de energie.5 ha de teren. B. de material steril provenit de la sapaturi. dupa desfintarea santierului sa fie urgentata refacerea covorului vegetal. Traficul aferent constructiei si posibil. albia raului se va modifica. cum sunt serpii. cu conditia ca.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA mai putin de 0. Sunt impacturi fara importanta ecologica deosebita avand in vedere marea capacitate a naturii de a-si vindeca singura ranile. tufarisuri si taieri de arbori. pe care vor fi construite barajul.

plop. ceea ce desigur va schimba fata terenului. prin modificarea suprafetelor acvatice existente si prin inlocuirea unor nise ecologice cu altele noi. salcii. asupra ecosistemelor acvatice si a faunei acvatice. musculite. se poate preconiza generarea unui impact hidraulic si chimic asupra faunei si florei din canalele de drenaj. In aval. rotindu-se in jurul lampilor pana mor. se naste un risc suplimentar de coliziune sau de prabusire pentru ambele grupuri. Scurgerile de suprafata contaminate sunt de regula evacuate in canale de drenaj si/sau in corpurile naturale de apa. dar se va mentine in continuare o stare de echilibru ecologic fragil. Modificarea suprafetei luciului de apa (ca albie) reprezinta o pierdere economica (diminuare piscicola in momentul executiei urmata de restrictii in circulatia populatiilor de pesti). Unele insecte se aseaza in vecinatatea conului de lumina – adesea pe suprafata incalzita a drumului. dar si o importanta crestere a entropiei ambientale locale. 144 . expunandu-se ele insele unor riscuri. a barajului si a infrastructurii va atrage numeroase insecte (fluturi. va exista un coridor afectat permanent de zgomot. Fara luarea unor masuri de diminuare. efemeride etc. Iluminarea podului. puieti de subarbusti si arbori (catina. pentru hranire. de gaze de esapament. Insectele atrase de corpurile de iluminat sunt abatute de la traseele lor de zbor. prin parcurgerea unei perioade mai lungi sau mai scurte se va trece printr-o serie succesionala (de la eceza la stadiu de vegetatie pioniera) si se va ajunge la acoperirea acestei suprafete cu ierburi pioniere. Apele pluviale vor spala praful depus si noroiul de pe suprafata drumului. pasarile insectivore si carnivore colecteaza animalele cazute pe carosabil. Mai mult decat atat. Ambele modele de comportament sunt utilizate de animale insectivore cum ar fi liliecii sau broastele. Astfel.).  De ambele parti ale podului ce va traversa raul Olt. Sunt de retinut in continuare si alte cateva efecte mai importante:  Cel mai insemnat impact se produce. precum si una dintre cele mai importante trasaturi negative a lucrarilor realizate pe apele curgatoare in diferite scopuri inclusiv cel hidroenergetic.). se pot inregistra fluctuatii ale numarului de exemplare in perioada constructiei (exemplu: unele specii de pesti si baza lor trofica). Pentru unele specii. etc. ecologica si estetica. ruderale. unele chiar segetale. greu de controlat. de depuneri de particule generate de abraziunea anvelopelor si a ferodourilor.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA malurilor unui rau.

Ceea ce vrem sa subliniem aici este ca deprecierea priveste nu numai parametrii ecologici si estetici. venite odata cu lucrarile de santier. ci si biologici: flora si microfauna devin mai sarace si mai putin productive. Degradarea peisajului geografic din aval de investitie. cat si calitativ. mai productive si mai valoroase. atat cantitativ. natura lucrand in sensul scaderii entropiei. ●   Scaderea bazei trofice a raului din aval de captari. fapt ce va genera fenomene de baltire a apei si implicit crearea de noi habitate pentru fauna din zona. in compensare. cu timpul aceste mari disfunctionalitati se corecteaza. in elementele si substantele nutritive foarte necesare faunei si florei acvatice. dar vor ramane limitati de malurile betonate. O crestere a acesteia se produce insa.ECO SIMPLEX NOVA  STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Modificarea adancimii apei ca si extinderea suprafetei acvatice (formarea lacului) vor putea avantaja amfibienii si reptilele care se vor folosi de extinderea habitatului umed. numarul de specii reprezentative se poate reduce. Din fericire. din cauza reducerii evaporatiei directe de la suprafata libera a raului in momentul executarii lucrarilor.  Modificari in circuitul apei. Ambele procese au intensitate semnificativa si pot influenta caracterul general al microclimatului. se va produce ridicarea nivelului freatic. pe plan local. pe suprafata lacului de acumulare. scade biodiversitatea. 145 . Pe perioada de exploatare a lacului de acumulare. apar specii noi. dispar speciile nedorite.

sa fie minim. iluminarea corespunzatoare a barajului si a podului peste Olt. in perioada de exploatare. in perioada de constructie si de catre cei ce vor lucra in cadrul acumularii. mai ales in sectoarele de mare valoare floristica si faunistica (malurile Oltului. de crestere si migratie.U. pentru toate speciile de pasari protejate sunt interzise: uciderea sau capturarea intentionata indiferent de metoda utilizata. In acest sens. asupra ecosistemelor sitului. violete si ultraviolete. pentru a evita pierderile de biotopuri. astfel incat prejudiciile aduse mediului natural sa fie minime. a fotografiilor cu speciile de pasari ce trebuiesc protejate. amplasamentele de constructie (inclusiv cele de organizare de santier). masuri care sa fie adoptate inca din faza de proiectare si care vor consta in: proiectarea constructiilor sa va realiza astfel incat impactul produs de constuirea infrastructurii de acces si cea utilitara.) catre limita raului. 57/2007. respectiv de protectie in special a ecosistemelor SPA-urilor si a speciilor ce ocupa acest habitat. vor utiliza suprafate minime necesare amenajarii drumurilor. portiunile de pasune umeda. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI In conformitate cu O. perturbarea intentionata. 33. canalele. se recomanda utilizarea 146 . evitandu-se folosirea radiatilor albastre. detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii in stare vie ori moarta sau a oricaror parti provenite de la speciile protejate. etc. art. Implementarea planului propus impune o serie de masuri de protectie a mediului. propunem prezentarea intr-un panou la loc vizibil. detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea. crangurile si plantatiile forestiere). in special in perioada de reproducere.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA CAPITOLUL 4. culegerea oualor din natura si pastrarea acestora chiar daca sunt goale. comercializarea. deteriorarea.G. Pentru a fi cunoscute de personalul angajat. distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor sau oualor din natura. terasele. nu vor fi amplasate echipamente edilitare generatoare de zgomot (electropompe. se va restrictiona amplasarea de retele aeriene in interiorul siturilor de interes comunitar.

ucidere. sa se adopte solutia plantarii de specii de arbori autohtone. sau nu sunt in migratie (in speta pasarile). filtre cu nisip si separatoare de ulei. chiar daca se afla in afara siturilor de importanta comunitara. sau pentru a crea alte cai de acces pentru transportul materialelor si persoanelor.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA lampilor cu vapori de sodiu de mare presiune (NaHPL) in locul celor cu vapori de mercur. in faza de exploatare se impun de asemenea o serie de masuri de protectie dintre care mentionam: nu se vor indeparta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit. sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul lor natural. pentru captarea scurgerilor de suprafata de la amplasamentele de constructie. in vederea protejarii mediului acvatic. distrugere. traficul de santier si functionarea utilajelor se vor limita la traseele existente si la un program de lucru care sa nu creeze disconfort ecosistemelor naturale din zona. . orice forma de recoltare. iar in ceea ce 147 . In acest sens organizarea lucrarilor de executie se va face in lunile calendaristice in care speciile de animale nu se afla in perioada de reproducere. fara a folosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate. Dupa implementarea planului.. Acest grafic va avea ca obiectiv reducerea la minim a termenelor de executie. este esential ca in cadrul compensarii suprafetelor impadurite ce vor fi ocupate definitiv. se va realiza un management corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica. desecare.talvegul canalelor va fi protejat in timpul lucrarilor pentru a asigura continuitatea hidrocoridoarelor si comunicarea neintrerupta intre populatiile de specii acvatice (nu se vor utiliza conducte temporare). in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. sunt interzise. sau orice interventie umana care ar putea perturba echilibrul ecologic al biodiversitatii din zona. nu se vor instala surse generatoare de lumina puternica in apropierea zonelor impadurite si a zonelor de cuibarit. nu se vor efectua lucrari speciale de dragare. capturare. in afara celor proiectate si aprobate. se vor amenaja bazine de decantare. planificarea adecvata a lucrarilor de constructii pentru a se evita sau reduce perturbarea speciilor sau distrugerea cuiburilor si adaposturilor.

Zonele care vor fi compensate precum si masurile ce se impun in vederea optimizarii efectelor acestor actiuni au fost descrise la subcapitolul 1. In cele mai multe cazuri. cu material vegetal de provenienta autohtona. vor fi selectionate pentru plantare specii care exista in habitatele semi-naturale prezente in sit. anumite tipuri de impact negativ si permanent asupra comunitatilor vegetale si habitatelor animale nu vor putea fi evitate. plop. cat si pentru arbusti. in vederea compensarii pierderilor sau deteriorarii comunitatilor vegetale si a functiilor habitatelor. Habitatele de tipul crangurilor si padurilor ripariene naturale sunt extrem de slab reprezentate. Nu se recomanda introducerea in siturile Natura 2000 a unor specii care nu sunt autohtone. Aspecte generale privind masurile de compensare a suprafetelor ce vor fi defrisate In ciuda masurilor de diminuare propuse. Pentru implementarea cu succes a acestor masuri este important ca antreprenorul constructiei sa includa aceste masuri in specificatiile de proiectare. etc.). constituie masuri de compensare adecvate. precum si modificarea plantatiilor de padure. Lunca inundabila a Oltului este supusa in prezent unei intensive exploatari agricole. Obiectivele revegetarii sunt de a spori numarul arborilor si densitatea covorului vegetal natural. atat pentru arbori. de asemenea specii care sunt prezente si sunt tipice pentru zona. ulm. reimpadurirea zonelor de parloaga si a amplasamentelor de constructie. in scopul cresterii biodiversitatii.8. Din acest motiv. Plantatiile vor genera modificari corespunzatoare ale covorului vegetal. Din acest motiv. in vederea refacerii habitatelor specifice zonelor ripariene sau a padurilor de lunca (salcie. Se recomanda ca plantarile sa se efectueze in prezenta reprezentantilor custozilor (acolo unde este cazul) si prin implicarea personalului silvic specializat de la Directia Silvica (Ocolul Silvic). frasin. 148 . atractivitatii si impactului vizual pozitiv si al restabilirii coridoarelor.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA priveste componenta specifica a arbustilor se vor folosi. se impune implementarea anumitor masuri. plantarea speciilor de arbori va fi efectuata pe terenuri deja curatate sau puternic influentate antropic (perturbate) si nu pe terenuri care poseda deja o functionalitate ecologica. Pentru impadurirea zonelor ce au fost selectate pentru compensarea suprafetelor defrisate.

compozitia speciilor pe parcursul sezoanelor unui an. Monitorizarea biodiversitatii va include toate perioadele fenologice. numarul de exemplare din aceiasi specie. Monitorizarea biodiversitatii → Programul de monitorizare va incepe cu cel putin un an inainte de inceperea lucrarilor de executie. specii care ierneaza. intensitatea folosirii siturilor de catre pasari. Parametrii ce vor fi monitorizati: numarul speciilor. eventual numarul de cuiburi folosite. concentratii de populatii ce folosesc situl pentru odihna sau hranire. in particular de catre specii de pasari vulnerabile. a florei si a faunei salbatice. pentru ROSCI 0044 Corabia – Turnu Magurele) si concentratiei acestora. Conventia de la Bonn si Conventia de la Berna. inaltimea de zbor.1. specii migratoare.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 4. pentru ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior si ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare si conform Anexei II a Directivei 92/43/CEE conform Formularului Standard Natura 2000. 149 . Trebuie sa se tina cont de existenta posibilitatii de a fi afectat statutul favorabil de conservare a speciilor de pasari din cele doua situri de protectie avifaunistica. rapitoare. Subiectul observatiilor: componenta habitatelor naturale. In perioada de reproducere a pasarilor se vor monitoriza speciile care cuibaresc in zona. conform Formularului Standard Natura 2000. populatiile speciilor cheie (conform Anexei I a Directivei Pasari 79/409/ECC. mai frecvente in perioadele de migratie si iarna. directia de zbor. tinand cont de obiectivele urmarite. de folosirea siturilor de catre pasari. Frecventa observatiilor: se va desfasura pe toata perioada anului. → Monitorizarea in timpul constructiei si post constructie (minim 2 ani dupa realizarea investitiei).

 Compararii datelor din aceleasi puncte. 150 .  Modificarilor microclimatice din zonele imediat invecinate investitiei propuse.  Modificarilor caracteristicilor structurale initiale ale habitatelor. Se va monitoriza. nu se face prin intrarea directa in coloniile de cuibarit a pasarilor. cu un aparat optic de mare performanta (telescop). in special asupra:.  Schimbarilor in compozitie si populatii a speciilor cheie. Nota: Evaluarea directa a coloniilor. ci mai degraba de la o distanta de la care se poate aprecia prezenta si sau absenta cuiburilor cunoscute.  Monitorizarii mortalitatilor.  Gradului de deranjare a speciilor de pasari. deasemenea dinamica speciilor si asociatiilor vegetale. unde acest lucru este precizat. daca este cazul.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Monitorizarea biodiversitatii se va realiza in scopul verificarii/evaluarii impactului investitiei asupra caracteristicilor initiale ale habitatelor si a speciilor.  Schimbarii in intensitate a folosirii ariei de catre pasarile cheie fata de perioada de dinainte realizarii investitiei.

Monitorizarea populatiilor de pasari in siturile Natura 2000 si in vecinatatea amplasamentului Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va fi posibila folosirea unori fonduri considerabile pentru dezvoltari infrastrucutrale in domeniul constructiilor. cu zbor planat (rapitoare.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 4. cum ar fi numararea cuiburilor.1.). Desi nu s-a anticipat ca planul va avea un efect negativ semnificativ asupra speciilor de pasari si nici ca supravietuirea populatiilor va fi amenintata de implementarea planului. 151 .P. ornitologi s.a). modernizarea drumurilor. Pasarile reprezinta un grup ideal pentru studiul acestor probleme. de date precise si concrete despre starea populatiilor de plante si animale. Aceste schimbari vor avea un impact serios si pe habitate naturale si pasari. De aceea este nevoie mai mare ca oricand pana acum. La unele specii. insa cum coloniile de starci si cormorani nu vor fi afectate de implementarea planului. Plan de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii A. dupa caz: Metoda nr. intrucat acestea se afla pe insulele de pe Dunare. se va evita deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului. deoarece sunt bine cunoscute. Aceasta va fi realizata de catre titularul planului cu ajutorul specialistilor (biologi. ocupa suprafete mari in habitate diferite si sunt bioindicatori sensibili.M si catre Asociatia Echilibru – custodele ariilor naturale protejate. cum ar fi cormoranii. este necesara monitorizarea lor si compararea trendurilor cu cele din zona neafectata. Rapoartele monitorizarilor se vor inainta catre A. 1: Evaluare directa din puncte de observare elevate Aceasta metoda este folosita pentru evaluarea populațiilor de pasari de talie mare.1. agricultura etc.N. pentru a detecta procesele negative si a interveni in caz de nevoie. berze etc. trebuiesc folosite metode mai directe decat cea mentionata mai sus. Pe parcursul monitorizarilor se va folosi de urmatoarele metode.

Dendr rocopos me edius. zona recomanta a fi ata mo onitorizata pentru sp peciile de Coracias g garrulus. s Meto oda nr. 2: Recensam mant din puncte fi ixe Aceas sta metod este fo da olosita pe entru recensamantul pasarilor de talie mica. 152 .EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Pe pa arcursul monitorizarii speciilor de pasari trebuie a m i avute in ve edere acele „hotsp poturi” care au tendinta prin definitie sa gazduiasc o divers e ca sitate de s specii mai ridicata cu ar fi lizierele de pa um aduri.a. cat si zonele um mede adiace ente baraju actual de la Izbic ului ceni. Riparia ripa R aria. s. – Z Zona padur cu aria sensibila („hot-spot incercu rii t”) uita. Fig. in deosebi ace elea care se afla la m e marginea cursului rau c ului. l r e (ci iocanitoare ele. pasari cantatoare) si poa fi aplic ate cata atat in padure cat si pe teren e e de eschis. Picus canus.

. 3: Evaluare pe trasee lineare e Meto Aceas metoda este folos in terenuri desch sta a sita hise pentru recensam mantul pasa arilor de tal mica. lie dele mai s sus mentio onate vor fi aplicate la monit e torizarea s speciilor in timpul Metod ex xecutarii lu ucrarilor ca si in perioada pre at emergatoar pentru a stabilii z re zonele che care eie ne ecesita o a atentie spo orita. mla astinile adiacente fiin identifica ca si zo sensib nd ate one bile. in sensul in care unele specii ci e rip pariene isi schimba lo ocul de cu uibarit anua in spec Lastunu de mal. oda nr. 153 .Zona barajului de la Izbice loc prielnic pen e eni.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA Fig. cial ul e precum Dum mbraveanca sau Pescarelul alba a astru. dar si alte specii al. Ne r referim aic la zone cheie. ntru monit torizarea s speciilor ac cvatice.

Metoda de M motiring 1 si 3 2 2 2 oada de Perio monitoring Martie – August Martie – August primavar ra.EC SIMPL CO LEX NOVA A STU UDIU DE EVALUA ARE ADEC CVATA e zare pentr Lastunu de mal (1). 154 Cod Specie Cuib barit Ierna Pasaj H at Habitat 4-6 p 4-10 p 0 Ac A Ag A 80-150 i A Ac 50-100 i A Ac A229 Alced atthis do A133 Burh hinus oedic cnemus A196 Chlid donias hybridus A197 Chlid donias nige er .Zonele de monitoriz Du umbravean (3) nca Trebu inventariate cu gr coloniile de lastuni de mal (desi este cunoscuta locatia uie rija a ac cestora. toamna primavar ra. ele au tendinta anual sa-si mut coloniile in functie de curs raului c e te e sul care se remodeleaza foarte fre a ecvent) si t trebuie avut in vede ca lucra ere arile sa nu se suprap pune cu pe erioadele de cuibarit. . abelul de mai jos redam lis sta speciilor care in opinia noastra trebuie In ta mo onitorizate pe parcur e rsul lucraril cat si dupa implem lor mentarea p planului. Pescar albastru (2) si ru ul ( rel u Fig.

Ag – agricol. toamna primavara. primavara si toamna se refera perioadele de migratie de toamna si primavara. toamna Martie – August Martie – August Martie – August primavara. toamna Legenda: Ac – acvatic. 155 . F – forestier. Metoda de monitoring: Cifrele reprezinta metoda de monitoring propus asa cum a fost descris mai sus Perioada de monitoring: Se refera la perioada propusa in care se va efectua monitorizarea speciilor de pasari. insa este de la sine inteles ca si celalalte specii trebuie monitorizate. Desi planul de monitorizare de mai sus se refera cu precadere la acele specii pentru care siturile au fost desemnate. toamna primavara. toamna primavara. Monitorizarea trebuie sa aiba ca scop identificarea zonelor sensibile si diminuarea efectelor lucrarilor prevazute.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA toamna A231 Coracias garrulus A038 Cygnus cygnus A238 Dendrocopos medius A131 Himantopus himantopus A023 Nycticorax nycticorax A393 Phalacrocorax pygmeus A234 Picus canus A034 Platalea leucorodia A195 Sterna albifrons A193 Sterna hirundo A166 Tringa glareola 16-20 p 1-5 i 6-10 p 2-10 i 12-20 p 350-450 p 6-10 p Ag – F Ac F Ac Ac Ac Ag – F 30-60 i Ac 70-140 i Ac 200-400 Ac i 5001000 i Ac 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Mai – August Iarna Martie – August primavara.

Monitorizarea speciilor de pesti si amfibieni de pe suprafata amplasamentului si din ariile NATURA 2000 invecinate Pentru monitorizarea pestilor si amfibienilor de importanta comunitara de pe suprafata amplasamentului si din siturile NATURA 2000 invecinate se vor fixa statii reprezentative pentru prelevarea materialului biologic. eficienta in special in perioadele de reproducere a diferitelor specii de anure. acestea fiind importante in special pentru amfibieni. De asemenea in cadrul monitorizarii vor fi incluse si meandrele si baltile temporare cu o marime semnificativa (minim un diametru de 2m). pentru a acoperi toata gama de preferinte ecologice a speciilor de amfibieni si reptile din zone. in decurs de maxim 10 minute acestia intorcandu-se la activitatea normala. cat si pe sectorul de rau aflat pe suprafata amplasamentului. Speciile propuse pentru o monitorizare atenta sunt: Specie Pisces Directiva Habitate Anexa 2 Anexa 2 OUG 57/2007 Anexa 5A Anexa 3 Anexa 3 Anexa 3 Cartea Rosie a Vertebratelor VU 156 Acipenser ruthenus Aspius aspius Pelecus cultratus Rhodeus sericeus . De asemenea. Pe langa aceasta metoda pot fi folosite plasele reofile si navoade pentru capturarea pestilor si amfibienilor. In cazul urodelelor se pot folosi capcane pentru capturarea indivizilor si a avea o imagine mai buna asupra structurii si marimii populatiei. Aparatul de electronarcoza emite un curent slab ce ameteste pestii pentru o scurta perioada de timp pentru a putea fi prinsi.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA B. in amonte. Principala metoda nedistructiva folosita pentru prelevarea materialului biologic este capturarea pestilor cu electrofishing-ul. deoarece servesc ca habitate de reproducere. Aceste statii vor fi amplaste in aval. personalul specializat poate realiza scufundari subacvatice pentru monitorizarea directa a speciilor de pesti si amfibieni in perioadele cu conditii de turbiditate scazuta a apei. Pentru monitorizarea amfibienilor se va folosi si metoda transectelor auditive.

Metoda transectelor vizuale se bazeaza pe luarea unor puncte de reper si apoi parcurgerea unor trasee in suprafata delimitata. ci vor fi investigate doar habitatele favorabile pentru speciile avute in vedere. la distante de maxim 250m departare intre ele. Monitorizarea speciilor de reptile de pe suprafata amplasamentului si din ariile NATURA 2000 invecinate Monitorizarea speciilor de reptile din zona de studiu.periclitata. C.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA amarus Romanogobio albipinnatus Barbus barbus Cobitis taenia Lota lota Zingel streber Zingel zingel Gymnocephalus baloni Amphibia Anexa 5 Anexa 2 Anexa 2 Anexa 5 Anexa 5A Anexa 3 Anexa 4B Anexa 3 Anexa 4A Anexa 4A VU P VU VU Anexa 2 Anexa 3 - Triturus dobrogicus Bombina bombina Anexa 2 Anexa 2 Anexa 3 Anexa 3 P AA Legenda: VU – vulnerabila. in functie de numarul de refugii si locuri de insorit disponibile in habitat. P . 157 . dar se acorda un timp mai indelungat de observatii anumitor habitate. Adeseori aceasta metoda este combinata cu cea a transectelor vizuale. fara a intreprinde observatii in restul habitatelor. cat si din siturile NATURA 2000 invecinate se va face folosind 2 metode principale: metoda transectelor vizuale descrisa de Cogalniceanu (1997) si cautarea in habitatele specifice. Aceasta metoda este utila mai ales pentru determinarea compozitiei herpetofaunei din zona de studiu. AA – aproape amenintata. in sensul ca se parcurg traseele vizate. nu vor fi stabilite trasee de parcurs. Folosind aceasta metoda. Cautatul in habitate specifice este o metoda foarte utila pentru a stabili prezenta/absenta unei specii anume din zona de studiu si pentru determinarea marimii populatiei.

acestea fiind sensibile la impactul antropic.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA Pentru a obtine o estimare populationala mai buna si pentru a avea o imagine cat mai apropiata de realitate. Observatiile cele mai valoroase sunt cele efectuate in perioada de reproducere in cazul tuturor grupelor de vertebrate avute in vedere. Tehnica este neinvaziva si nedistructiva si presupune. sunt vulnerabile la degradarea habitatelor sau au un grad de vulnerabilitate crescut. au preferinte stricte de habitat.0. fiind conditionata in special de regimul climatic din anul respectiv. in cazul in care vor fi recapturati. si in special cea a cautatului in habitate specifice. Perioada de monitorizare Monitorizarea este recomandat sa aiba loc pe toata perioada de activitate a animalelor. Speciile propuse pentru o monitorizare atenta sunt: Specie Reptilia Directiva Habitate OUG 57/2007 Anexa 4B Cartea Rosie a Vertebratelor VU 158 Darevskia . in care indivizii capturati sunt marcati specifici pentru recunoastere ulterioara. cliparea unui solz sau a unei anumite combinatii de solzi. si in perioada de reproducere si retragere catre hibernacule in cazul amfibienilor si reptilelor. pentru a nu fi afectate semnificativ ecosistemele naturale existente sau pentru a reduce la minim impactul lucrarilor asupra acestora. In cadrul fiecarui grup de vertebrate dintre cele discutate exista specii de importanta comunitara sau nationala pentru care trebuie acordata o atentie deosebita in timpul monitorizarilor. in cazul reptilelor. sunt combinate cu o tehnica de marcare-recapturare. ambele metode. in timp ce observatiile din vara sunt folositoare pentru a determina habitatele de hranire ale diferitelor specii. amfibieni si reptile din perimetrul zonei de studiu si din siturile NATURA 2000 invecinate. Observatiile din perioada de reproducere si de retragere la hibernacule ofera o intelegere mai buna privind utilizarea habitatelor de catre speciile de amfibieni si reptile. Specii monitorizate Monitorizarea trebuie sa aiba in vedere toate speciile de pesti. Estimarile populationale ulterioare se fac folosind software-ul Distance 5. si anume martie-octombrie (februarie-octombrie).

linear. speciile de reptile considerate important a fi monitorizate pe parcursul lucrarilor cat si dupa implementarea planului. linear. Lungimea si forma Specie Zone de observatii minim speciei 3 zone traseului de observare cu minim 100 m. linear Perioada de observare aprilie – august orele 10 . la marginea drumurilor 3 zone cu minim 100 m.12 aprilie – august orele 10 – 12 aprilie – august orele 10 – 12 aprilie – august orele 10 – 12 aprilie – august orele 10 – 12 Anexa 4 Anexa 4A VU Anexa 4 Anexa 4A VU Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4 Anexa 4A Anexa 4A Anexa 4A Anexa 4A AA AA VU Darevskia praticola Podarcis tauricus observari anterioare ale minim speciei observari anterioare ale Lacerta viridis minim speciei observari anterioare ale Natrix tessellata minim 3 zone de-alungul unui mal de apa Dolichophis caspius minim speciei 3 zone observari anterioare ale 159 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA praticola Podarcis tauricus Lacerta viridis Natrix tessellata Dolichophis caspius Coronella austriaca Zamenis longissimus Legenda: VU – vulnerabila. linear. linear. AA – aproape amenintata. la marginea drumurilor cu minim 100 m. la marginea drumurilor minim 100 m. In tabelul urmator. la marginea drumurilor 3 zone cu minim 100 m.

pe cat posibil. Setaria viridis (mohor). national sau comunitar. celelalte specii majoritare. Perioada de monitorizare: cel mai bine se pot monitoriza in perioada de anteza. Speciile de plante superioare cu caracter invaziv: Portiunea din imediata apropiere a apei (in special la confluenta Oltului cu Dunarea).ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA minim 300 m. Monitorizarea speciilor de plante superioare Nu s-au consemnat specii de plante superioare. Iva xantiifolia. 160 . Lycopus europaeus. stratului arbustilor si arborilor. linear. Xanthium italicum. oleracea (iarba grasa). Crypsis alopecuroides. in functie de sezonalitatea speciei. linear. primavara timpuriu si toamna. Indicatori: pastrarea. diversitatii specifice si a unui echilibru populational la nivelul covorului vegetal.12 D. speciile de plante caracteristice si dominante care definesc tipurile de habitate prezinta importanta pentru monitorizare. Aceaste categorii de specii sunt importante deoarece intra in compozitia tipurilor de habitate de interes protectiv. Salix purpurea. de interes conservativ la nivel local. minim 3 zone cu la marginea drumurilor la liziere de padure sau tufisuri Coronella austriaca observari anterioare ale speciei aprilie – august orele 10 – 12 Zamenis longissimus observari anterioare ale speciei aprilie – august orele 10 . se monitorizeaza geofitele. in general. Polygonum lapathifolium. Lithrum salicaria. Cyperus fuscus (caprisor oaches). Salix triandra. in sezonul de vegetatie: primavara – toamna. Alaturi de aceasta intalnim: Portulaca oleracea var. minim 3 zone cu la marginea drumurilor la liziere de padure sau tufisuri minim 300 m. cu toate acestea. poate fi expusa extinderii speciei invazive: Amorpha fruticosa.

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

In zona care va fi destinata organizarii de santier, este instalata specia care poate manifesta caracter invaziv: Sambucus ebulus (boz). In zona cercetata, in compozia floristica sunt prezente specii de plante cu caracter invaziv: Xanthium spinosum, Urtica dioica, Amorpha fruticosa (salcam pitic) (pe malul Oltului, unde incepe sa se instaleze formand benzi). Perioada de monitorizare: speciile arbustive, pot fi usor identificate si se pot monitoriza pe tot parcursul anului. Speciile anuale, se monitorizeaza in perioada de vegetatie: primavara – toamna, in mod special in perioada antezei. Fenomenul de invadare este destul de greu de controlat. Masuri de diminuare a impactului si control al fenomenului de extindere prin ocupare de noi suprafete, pot fi: indepartarea arbustilor, a tufelor si a indivizilor speciilor ierboase, prin taiere. Nu se recomanda folosirea ierbicidelor. evitarea depozitarii arbustilor si materialului vegetal taiat, mai ales in perioada cand se pot inmultii prin seminte care pot fi transportate/raspandite de lucrarile si activitatea umana de pe santier. E. Monitorizarea habitatelor Habitatele de interes conservativ la nivel local, national sau comunitar sunt situate mai ales pe malurile si in imediata apropiere a apei (in special la confluenta Oltului cu Dunarea). Compozitia specifica a acestora, data de prezenta speciilor de plante caracteristice si dominante, care definesc tipurile de habitate, prezinta importanta pentru monitorizare. Perioada de monitorizare: cel mai bine, habitatele se pot monitoriza in perioada de vegetatie: primavara –toamna. Indicatori: pastrarea, pe cat posibil, a diversitatii specifice si a unui echilibru populational la nivelul covorului vegetal, stratului arbustilor si arborilor, pentru a nu se modifica tipul fundamental de vegetatie.

161

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Note: ► Conform H.G. 1076/2004, Art.27, alin.3, implementarea Programului de Monitorizare este responsabilitatea titularului planului, fiind obligat sa depuna anual rezultatele programului de monitorizare la autoritatea pentru protectia mediului care a emis avizul de mediu. ► In cuprinsul aceleiasi hotarari, Art.27, alin.5, este prevazut faptul ca monitorizarea se poate realiza si pe seama programelor de monitorizare existente, in scopul eliminarii duplicarii acestora. ► Cunoscut fiind faptul ca cele doua situri Natura 2000 (ROSPA 0024 Confluenta Olt- Dunare si ROSCI 0044 Corabia-Turnu Magurele) , in arealul carora va fi implementat Planul, au fost atribuite spre administrare aceluiasi custode aflat in proces de intocmire a Planurilor de Management, propunem incheierea unui protocol intre administratorul siturilor mentionate si titularul de proiect. Acest protocol va stipula clar obligatiile fiecarei parti si apreciem ca va conduce la implementarea corecta a Programului de Monitorizare.

162

ECO SIMPLEX NOVA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

CAPITOLUL 5. CONCLUZII
1.

Desi schimbarea destinatiei terenului si a peisajului este majora, PATZ-ul se incadreaza in exceptiile prevazute de OUG nr. 57/2007 (art. 28) cu modificarile si completarile ulterioare, (inclusiv OUG nr. 154/2008), numai in ceea ce priveste realizarea amenajarii hidroenergetice a raului Olt, pe sectorul Izbiceni-Dunare.

2. Din punct de vedere a consideratiilor privind impactul asupra mediului, a caracterizarii principalelor grupe de specii si habitate, precum si a conditiilor impuse pentru realizarea investitiei, se recomanda alternativa I pentru a fi promovata. 3. Planul se suprapune cu ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele, in proportie de 18,2% Planul se deruleaza atat in perimetrul sitului cat si in imediata vecinatate a acestuia. 4. Nu este afectat direct tipul de habitat Natura 2000: codul 92A0 – Zavoaie

cu Salix alba si Populus alba, aflat in zona de confluenta a Oltului cu
Dunarea, mai ales pe malurile Dunarii; 5. Exemplarele din speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate efectiv in interiorul sitului ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele au fost identificate in teren. Pentru construirea barajului si a podului peste raul Olt, s-a constatat prezenta in zona vizata a speciei Robinia pseudacacia (salcam alb). Plantatia de salcam este in varsta de 8-10 ani si va fi defrisata o suprafata de maxim 2 ha. Vor mai fi defrisate: 3-5 exemplare de Populus canadensis (plop canadian) si un numar de 20-30 arbusti (plantati) de Tamarix sp. (catina rosie); 6. Cu exceptia habitatului 92A0, in zona studiata, in special in perimetrele care vor fi afectate de organizarea de santier si de formarea viitorului lac de acumulare, nu au fost identificate tipuri de vegetatie care sa poata fi incadrate in tipurile corespunzatoare de habitate Natura 2000, care se refera la vegetatie naturala si semi-naturala (spontana) de interes conservativ comunitar. 7. In perimetrul sitului ROSCI044, in zona in care planul (PATZ-ul) se suprapune cu situl, nu au fost identificate specii de plante de interes comunitar sau specii de plante de interes conservativ national (nu sunt consemnate in Lista Rosie sau Cartea Rosie). 8. Dupa cum se poate observa din planuri, PATZ-ul nu afecteaza direct malul Dunarii in dreptul Ostrovului Calnovat, parte a ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele.
163

evaluare prezentata la subcapitolele 2. este afectat direct. consideram ca impactul prognozat asupra acestor specii va fi nesemnificativ. in proportie de 1. preconizam ca fiind afectata de implementarea Planului. este afectat direct.1. 11. aval de baraj.5 % 12. doar cu respectarea conditiilor prevazute in legislatia in vigoare. din modificarile planului (PATZ). cuprinse in Formularul standard care a stat la baza desemnarii celor doua situri Natura 2000 . dar care consideram ca necesita protectie: Riparia riparia (lastun de mal) si Merops apiaster (prigoria). in proportie de 32.25 % ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare. in proportie de cel mult 2. ce va fi afectat de acest plan.1. Deasemenea. este afectat direct.ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior si ROSPA 0024 Confluenta Olt – Dunare. In ceea ce priveste stabilirea procentului (%) din cadrul fiecarei arii naturale protejate. reiese faptul ca vor fi pastrate neamenajate (in starea actuala) meandrele Oltului situate inainte de zona de regularizare. 164 .ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA 9. cu privire la conservarea speciilor si a habitatelor lor. PATZ-ul poate fi luat in considerare pentru aprobare. si 3.85 % ROSPA 0106 Valea Oltului Inferior. specia Alcedo atthis (pescarel albastru) ce cuibareste in malurile naturale ale raului Olt. La aceasta se adauga doua specii care nu se regasesc in formularul standard al celor doua situri.1. Prin pastrarea in stare naturala a meandrei raului Olt. 10.3. Asa cum reiese din evaluarea impactului asupra speciilor de pasari. pentru: ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele.

Plan de amplasament – Scara 1: 10000.H. aferent investitiei A.H. Imagine satelitara Amenajare hidroelectrica Izlaz – Alternativa I. a raului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunare C. Islaz - 165 . P.A.-I. Plan de amplasament – Scara 1: 20000.Z.T.E.E.ECO SIMPLEX NOVA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ANEXE: Nodul hidrotehnic Olt Inferior – Plan de ansamblu.J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful