Coloana vertebrala

PARTEA I 1. Generalitati; 2. Definitie si etiopatogenie; 3. Etiologia si anatomie patologica; 4. Simptomatologia (istoricul bolii, anamneza generala, starea prezenta si simptome); 5. Criterii pentru sustinerea diagnosticului (examen clinic, radiologic si de laborator); 6. Evolutie si prognostic; 7. Tratament; PARTEA II 8. Terpia prin masaj: A. Definitie B. Efectele fiziologice ale masajului C. Descrierea anatomica a regiuni D. Tehnica masajului. 9. Kinetoterapia si exercitii C.F.M. 10. 11. PARTEA I Presopunctura Statiunile balneo-climaterice

1.GENERALITATI. Coloana vertebrala are directie verticala, insa nu este dreapta. In ansamblul sau prezinta urmatoarele curburi : • in plan sagital (antero - posterior), concave posterior, numite lordoze (in regiunea cervicala si lombara) si concave anterior, numite cifoze (in regiunea toracala si a osului sacrum) ; • in plan frontal (lateral), numite scolioze ;
Curburile transforma coloana intr-un resort spiralat si ii confera o rezistenta sporita la diferite incarcaturi comparativ cu o coloana dreapta. Rezistenta la presiune creste in raport cu numarul curburilor la patrat plus 1, conform formulei : R = n 2 +1 = 4 x 4 + 1 = 17.

CURBURILE ANTERO-POSTERIOARE. Coloana vertebrala are 616d32g patru curburi antero-posterioare: Curbura cervicala are convexitatea orientata anterior si este putin pronuntata. Ea se intinde intre atlas (C1) si a doua vertebra toracala (T2); Curbura toracala se numeste curbura dorsala. Ea are convexitatea inapoi si este cea mai intinsa dintre toate curburile coloanei vertebrale, fiind cuprinsa intre T1 si T12; Curbura lombara are convexitatea indreptata anterior si se intinde de-a lungul celor cinci vertebre lombare, fiind mai accentuata in dreptul ultimelor trei vertebre. Aceasta curbura este mai accentuata la femei; Curbura sacro-coccigiana are convexitatea indreptata posterior si se intinde pe toata lungimea sacrului si coccisului.

-

-

Curburile antero-posterioare ale coloanei vertebrale reprezinta un caracter specific omului si aparitia lor este in legatura cu mersul biped, adica cu pozitia ortostatica ; curburile au un rol important in pastrarea pozitiei normale a corpului, atat in pozitie statica cat si in pozitie de mers. Ele au rolul de a amortiza anumite forte care se exercita asupra coloanei vertebrale.

). pune probleme terapeutice deosebite. in plan sagital cu concavitatea indreptata posterior. osteoporoze. distrofica sau ca rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (exemplu: atoniile abdominale. Exagerarea lor mai ales in regiunea lombara la bolnavii cu scolioza idiopatica. posttraumatic ca rezultat a unei retractii fibroase post-inflamatorie sau dezechilibrelor sacrococcigiene prin alunecari ale vertebrelor). afectiuni posttraumatice. boli ale sistemului nervos central. Din cauze variate aceste curburi fiziologice isi pot schimba raza de curbura. Limita dintre normal si patologic este destul de greu de precizat in cazul lordozelor. 2. prin accentuarea curburilor fiziologice.Curburile coloanei vertebrale care au convexitatea indreptata anterior se mai numesc si lordoze. DEFINITIE SI ETIOPATOGENIE. Lordoza dinamica cu patologie neurologica diversa. Lordoza fixa care apare in urmatoarele circumstante: la adolescenti (lordoza dureroasa a adolescentilor. Lordoza reprezinta o deviatie a coloanei vertebrale. torticolis. tulburari digestive). tulburari de auz. O lordoza atat de inalta afecteaza organele mediastinale si in special cordul si vasele mari. devenind mai accentuate si dau stari patologice care deformeaza coloana vertebrala si intreg corpul. tumori. De asemenea se poate intalni la femeile obisnuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte. . coxalgie. paralizia spastica. rahitism. Lordozele sunt fiziologice in regiunea cervicala si lombara pana la un anumit grad. etc. Localizarea lordozelor este variata. - - Lordozele pot avea cauze multiple de producere: rahitism. putem vorbi despre lordoza cervicala si lordoza lombara. atitudini vicioase si datorita spondilozelor la nivelul coloanei lombare. toracala. dar cel mai des este intalnita in regiunea lombara sau toraco-lombara si pot intalnii diverse forme clinice: Lordoza statica (de obicei profesionala) poate aparea in cazuri patologice si este deosebit de suparatoare (displezie luxanta a ambelor solduri. precum si la cifotici sau bolnavii cu pelvisul basculant posterior (sacro-orizontalizat). spondilita anchilozanta. Lordoza din regiunea toracala este mai grava daca ajunge la T3 si patologica daca ajunge sa intercepteze T12.

tumori). post-traumatic . la balerine (din cauza mersului pe varfuri).Lordoza este mai frecventa la femei. lordoze fixe care apar dupa traumatisme sau ca rezultat al unei retractii fibroase postinflamatorii. persoane grase. ce apare la cifotici sau la bolnavi cu pelvisul basculat posterior. . LORDOZA FIXA: Este dureroasa in general si apare in urmatoarele circumstante: la adolescenti. prin alunecari ale vertebrelor. Deasemenea o putem intalni la femeile obisnuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte. lordoze de sinergie dinamica rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului (atoniile abdominale din rahitism. la persoane care poarta incaltaminte cu tocuri inalte (se produce un dezechilibru spre inainte ce se compenseaza prin inclinarea trunchiului inapoi in curbura lombara). secundar dezechilibrelor sacro-coccigiene. Lordoza o intalnim des la gimnaste. in special cele care poarta tocuri inalte si dupa nastere datorita atoniei musculare abdominale. LORDOZA STATICA (PROFESIONALA): Poate apare si in cazuri patologice si este deosebit de suparatoare. gravide. CLASIFICARE DUPA CAUZE: Lordozele pot imbraca diferite forme: inclinarea sau lordoza statica. inotatoare.

LORDOZA DINAMICA: Aceasta forma clinica are etiologie patologica. neurologica. Prin ridicarea la verticala. pornind de la o amplitudine medie. Capul inainte (lordoza cervicala). Lordoza este la originea tuturor devierilor de coloana vertebrala deoarece omul prin ridicarea sa la verticala. iar membrele inferioare sunt intinse din genunchi sau cu genunchii in hiperextensie (genum recurvatum). fiziologica (sarcina). Abdomenul proemina inainte. statul la verticala accentueaza curburile fiziologice ale coloanei. ANATOMIE PATOLOGICA Gatul si capul raman pe verticala sau se inclina inainte pentru a compensa curbura lordotica cervicala. Devine patologica cand curbura lordotica fiziologica este depasita ca amplitudine sau cand este localizata in regiunea dorsala. ei fiind muschii care lordozeaza si nu greutatea corpului si slabiciunea axtensorilor. Dupa Vadervael. In regiunea lombara. Cu timpul hiperlordoza va avea repercursiuni asupra apofizelor spinoase la care se vor produce leziuni de uzura. bazinul prezinta o anteversie accentuata tinzand sa se culce pe orizontala. tulburari digestive. tumorale (abdominala). de la pozitia de patruped si prin miscarea membrelor. si distrofica: rahitism. corpul trebuie sa-si gaseasca un echilibru care nu se realizeaza atat contractia muschilor posteriori care ar fi antagonisti ce trage corpul inainte: Abdomenul inainte (cifoza dorsala). -450 pentru articulatia coxo-femurala si 900 pentru articulatia scapulo-humerala. iar depasirea acestor limite secaracterizeaza prin lordoze. O cauza care determina compensarea lordotica ar fi mobilitatea redusa in miscarea de abductie a membrelor. Spatele inapoi (cifoza dorsala). scurtand spinalii. nu face altceva decat sa accentueze lordozele fiziologice. .

Incercand sa intindem picioarele din genunchi.Pe de alta parte. Se poate spune ca muschiul diafragmei in afara actiunii sale in respiratie este un muschi lordozat daca tinem seama de insertiile lui pe vertebrele 2. extensori ai coloanei vertebrale. din pozitia sezand. Muschii spinali. Miscarile nesustinute anterior trag coloana lombara. Ei mai au si o actiune de rotatori si flexori laterali (sistemul tranzversospinos). acest lucru nu este posibil decat prin stergerea curburii lordotice. mai ales cea lombara si invers cautand sa redresam curbura lombara. 3 si chiar 4 lombare. Accentuarea curburii lordotice prin anteversia bazinului este posibila in cazurile urmatoare: Atonia abdominalilor. S-a constatat ca lordoza este insotita de rotarea interna a membrelor inferioare si superioare. Atonia gvadricepsului care determina o flexie a genunchilor prin relaxarea ischio-gambierilor. contribuie la accentuarea lordozelor cervicale si lombare. Rotatorii membrelor superioare si inferioare hipotonice. aceasta nu se poate face decat indoind usor picioarele din genunchi. lipseste individul de tonusul posturii. - - . in compensare . in special al dreptului abdominal. Acesti muschi sunt corectori. am vazut ca produc lordoza. nu se poate face decat cu compensare lordotica. de care sunt fixate si abdomenul proemina. ai coloanei si deci pot contribui si la formarea scoliozei de unde rezulta ca la originea deviatiilor coloanei nu sunt decat lordoze. Astenia generala continua sau ocazionala. miscarile de proiectuie anterioara a bratelor si de extensie a coapselor peste o anumita limita. lasandu-se apasat de greutatea corpului sustinut. se poate spune ca sustinerea este facuta numai de ligamente fare participarea continua a musculaturii erectoare.cifoza. S-a constatat ca spatiul popliteu al membrelor inferioare ar fi o a reia concavitate posterioara impreuna cu celelalte doua: lombara si cervicala.

- Folosirea incorecta a inspiratiei diafragmatice care poate contribui la lordozare. Miopatiile prin lezarea muschilor fesieri. Afectiunile care pot insoti lodoza sunt: Luxatile congenitale de sold bilaterale. Muschii spinali (cervicali si lombari) hipertonici sunt scurtati. al patrulea plan(cel mai profund) cuprinde mischii spinali in regiunea dorsala si fac masa comuna cu regiunea lombo-sacrata. Spondilita anchilozanta. Planurile profunde musculare cuprind patru planuri de muschi: un prim plan format din muschiul trapez si muschiul marele dorsal. mai mult sau mai putin incarcat cu grasime spre deosebire de cel de pe spate unde este mai strans lipit de tesutul adipos. Tesutul subcutanat este mai lax pe coaste. De o parte si de alta a santului median se afla masele musculare paravertebrale care se continua lateral cu reliefurile costale. FIZIOPATOLOGIE: Pentru instituirea unui trarament corect si eficient este necesar in primul rand sa cunoastem particularitatile fizio-patogenice ale regiuni respective. Pielea spatelui este groasa. al treilea plan este format din muschii dintati. . mobila pe coaste fixata pe linia mediana prin tracte fibroase care se prind pe apofizele spinoase ale vertebrelor. al doilea plan alcatuit din muschiul romboid si patratul lombar.

sau deformatii ce pot fi hotaratoare in cea ce priveste orientarea profesionala si gradul de recuperare. avind ca repere : • verticala firului cu plumb. Musculatura ii oboseste repede in diverse posturi. datorita instalarii contracturilor sau a atrofiilor musculare. fesele si taloanele. Cunoscand aceste particularatati. RADIOLOGIC SI DE LABORATOR) Pozitia zero a coloanei este realizata in ortostatism. anumite deficiente. care cade de la protuberanta occipitala. durere. in santul interfesier si intre cele doua maleole interne . de-a lungul spinelor vertebrale. SIMPTOMATOLOGIA (ISTORICUL BOLII. redorilor articulare. Participarea sau nu a sistemului nervos central.In ansamblu. fie incresterea vitezei de conducere nervoasa a diminuari miscarilor si slabiciunea sistemului nervos central. 5. . infirmitati. avand cea mai mare pondere catre linia mediana subtiindu-se traptat catre unghiul coastelor. Durerea este un simptom frecvent. la nivelul liniei Chopart. formatiunile musculare formeaza o masa care umple scutul costovertebral. CRITERII PENTRU SUSTINEREA DIAGNOSTICULUI (EXAMENUL CLINIC. zona dorsala medie. • occiputul. • linia dintre virfurile scapulelor si linia bicreta. prin fata anterioara a umarului. 4. ANAMNEZA. care sunt tangente in plan vertical (perete) . care sunt orizontale si paralele . • verticala care trece prin tragus. In perioada de evolutie a suferintei bolnavii acuza simptome de astenie. in rectitudine. Astenia este relativ pacientul nu este capabil la eforturi fizice si intelectuale. marginea anterioara a marelui trohanter. STAREA PREZENTA SI SIMPTOME) Simptomatologia subiectiva a lordozelor este foarte redusa. tratamentul va tine seama de: tipul de leziune. marginea externa a piciorului.

toracelui. • masurarea sagetii. Ridicarea la pozitia ortostatica si inceputul mersului (1-2 ani). flexibilitatea. obezitate. • De asemenea vom constata eventualele modificari de la nivelul pelvisului. 2. Gravitatea este dictata si de gradul lordozei : • usoara (sub 25 grade) . 1. Senilitatea. Bolnavul va fi examinat in flexie anterioara a trunchiului si in decubit ventraldorsal. curburii. 11-13 ani). La incidentele obisnuite (fata-profil) vom adauga si incidente oblice pentru ca unele lordoze pot fi determinate de spondiloze la nivelul vertebrei lombare 5. Examenul radiologic este obligatoriu. Examenul va cuprinde : • proba firului de plumb. abdomenului si articulatiilor coxo-femurale. cand se pot instala osteoporoze severe la nivelil coloanei vertebrale. Perioada de crestere (6-7 ani. Diverse modificari fiziologice mai ales la femeile care au suferit rahitismul curburii primare sau la indivizii care se dezechilibreaza metabolic si endocrin. acromegalie. 6.EVOLUTIE SI PROGNOSTIC: Indiferent de tratament aceste curburi vor inregistra etape de agravare pe care le putem grupa in ordine cronologica.Clinica lordozelor nu pune probleme prea grele examinatorului. 4. 3. mobilitatea si reductibilitatea diformitatii.

TRATAMENT PROFILACTIC: Dormitul cu fata in jos.• medie (intre 25-30 grade) • grave (peste 50 grade) 7. Tratamentul ortopedic este de lunga durata. TRATAMENT ORTOPEDIC: Se folosesc aparate de corectie a deformarilor de coloana vertebrala. • adevaratul tratament consta in corset + kinetoterapie Tratamentul lordozelor se inscrie in contextul masurilor terapeutice ale scoliozei. de care trebuie sa se tina seama : • cel mai eficient tratament este depistarea precoce • kinetoterapia singura nici nu amelioreaza lordoza. In unele cazuri sunt necesare interventiile chirurgicale. pe abdomen si evitarea incaltamintei cu tocuri inalte la sexul feminin. Tratamentul lordozei este axat pe citeva principii. Tratamentul ortopedic (corsete) si fizio-balneo-kinetoterapia dau rezultate bune. fie ca scolioza a generat lordoza. dar daca este bine condus si efectuat. Dintre sporturi sunt indicate alergaturile de viteza care dezvolta mersul psoas-iliac. nici nu o controleaza . fie ca lordoza a determinat aparitia unei scolioze. Se folosesc corsete ortopedice. Avem tratament ortopedic. fizio-balneo-kinetoterapeutic si cand este cazul interventii chirurgicale. gimnastica la aparate boxul si inotul. TRATAMENTUL. TRATAMENT MEDICAMENTOS: . si cu aportul kinetoterapuiei rezultatele sunt bune si definitive.

Se administreaza antiinflamatoare (ibuprofen. aspirina). b. infirmitati sau diformitati pot fi hotaratoare in perspectivele individului in ceea ce priveste orientarea sa profesionala cat si insusi gradul sau de recuperare. anumite deficiente. recuperare vor trebui luate in tipurile de leziuni. Pe de alta parte acest lucru va preveni instalarea atrofiilor musculare. Administrarea de cortizon joaca un rol foarte important dar trebuie avut in vedere dozajul si stadiul evolutiv. unei vieti potrivite posibilitatilor sale si util societatii se cere utilizarea tuturor mijloacelor medicale posibile spre realizarea recuperarii functionale. In aplicarea mijloacelor medicale de recuperare trebuie tinut cont permanent de obiectivele ce se urmaresc. acestea din urma avand rol de relaxare a musculaturii ale caror contractii pot genera deformari ale coloanei. a redorilor articulare. fenilbutazona. a deficientelor metabolice si atulburarilor psihice interne infirmitatii. aceste date sunt absolut necesare si adaptarea depinde mijlocit si direct proportional de calitati. Constitutia individului (cuprinde atat dezvoltarea sa fizica cat sicalitatile sale psihice). Precocitatea tratamentului. Interesarea sau nu a sistemului nervos central. cum este procesul recuperarii. aminofenazina . Se mai prescriu vitamine din grupurile D. Aceasta priveste capacitattea de participare activa la procesul de recuperare. antalgice si decontracturante. B si vitamina C. Este de la sine inteles ca recuperarea este cu atat mai usoara si mai favorabila cu cat tratamentul este inceput mai devreme. RECUPERAREA MEDICALA: Pentru ca un deficient fizic sa poata fi redat vietii. pe de alta parte procesul de refacere. c. In aplicarea posibilitatilor medicale de considerare: a. d. Se mai administreaza calciu si clorocalcin. Bolnavii care apeleaza la servicile medicale de recuperare pot fi impartiti in trei categorii: . este mai usoara in primele faze. Pentru un larg proces. dupa instalarea deficientei. de corectare sau de recuperare functionala.

mai pot beneficia de bai de lumina infrarosii. de a limita efectele dureroase sau calcefierile anchiloze ale artrozelor secundare. TRATAMENT BALNEOFIZIOTERAPIC ELECTROTERAPIA: Are unele aplicatii in deformarile coloanei. si ultrasunetele. a diminuarii miscarilor nedorite. 2. HIDROTERAPIA: . Bolnavi. mijloacele chimice sunt doar ajutante folosite pentru inlaturarea durerii sau a spasmului. masaj iar hipotoniile musculare de termoterapie. Arsenalul medicamentos. 3. Recuperarea medicala a deficientilor fizici se face cu ajutorul mijloacelor fizice. Dintre metodele mai importante de electroterapie amintim: galvanizarile. dezvoltarea nervoasa superioara. Bolnavii care au o infirmitate stabilizata. Acestia sunt beneficiarii recuperarii functionale motorii si a serviciilor psihologice.1. ortopedic sau medical. curentii diadinamici. ionoterapia electrica.congenitala sau din timpul vietii extrauterine. deficienti fizici in urma unui accident sau al unei boli care dupa un tratament chirurgical. Contractarile musculare. latura si ligamentele retractate si sclerozate (Ionizarile cu iodura de potasiu 4-5%. ceea ce in general se numeste fizioterapie. profesionalizare. a cresterii capacitatii de contractie a muschilor sau pentru a favoriza cresterea somatica. fie in cresterea vitezei de conducere nervosa. faradizarea. Bolnavii cu afectiuni evolutive ce trebuie sa apeleze la recuperarea medicala functionala in mod regulat si intermitent. de a supliza masa. de invatamant. diadinamici). ultrasunete cu hidrocortizon 1% sau fenilbutazona). mai ales cele dureroase la solicitarile pasive. de intindere. au nevoie de recuperarea integritatii functionale cu mijloace fizico-terapice. curenti faradici si galvanizari). Rolul sau este de a reduce retractiile si contractile prin incalzirea profunda a regiunii (ultrasunete. algitoniflax (curenti aperiodici de joasa frecventa. razele ultraviolete.

cea ce face sa partea izometrica a contractiei sa reprezinte mai mult din miscare. crescand astfel tonusul muscular. De asemenea. membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului cu varful degetelor de la picioare. stimuleaza autocontrolul si favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale. TRATAMENTUL PRIN MASAJ A. La aceste actiuni se mai adaoga efectele termalitatii apei asupra vasomotricitatii si efectele tonifiante asupra sistemului nervos central si periferic. Avantajele acestei metode constau in actiunea fizica a apei de a 'descarca' miscarile in mare parte. de actiunea gravitatiei. DEFINITIE: . 8. fluture. Inotul trabuie sa fie simetric si facut multi ani la rand (bras. De asemenea apa opune o rezistenta la miscare. in apa se face sub forma de inot sau programme specializate. masajul subacvatic sau talasoterapia. Putem vorbii de cure balneokinetoterapeutice. Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile. bolnavul fiind imersionat pana la barbie. spate. pot da rezultate bune. Exercitiile se executa timp de 10-15 minute. Este un excellent mijloc activ de autocontrol de rechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de dirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui. adica de proceduri de kinetoterapie aplicate in bazine cu apa dulce sau crbogazoasa.Balneoterapia este rareori folosita singura in deformarile coloanei vertebrale. Noi insistam asupra a dioua metode de valoare exceptionala in tratamentul profilactic preparator al deformarilor: inotul gimnastica respiratorie. In cazul apelor carbogazoase este de adaugat efectul binefacator al sarurilor si bulelor de gaz degajate. delfin). niveleaza centurile. Gimnastica respiratorie.

Acesta pleaca de la exteroceptorii din tegument si propioceptorii din muschi. Cunoasterea acestor zone este necesara maseurului care actioneaza asupra lor influientand pe cale reflexa starea functionala a organelor in suferinta. stimuleaza functiile aparatului cardio-vascular si respirator. Trebuie adaugat deasemenea ca organele interne in suferinta se manifesta prin senzatii dureroase ale peretelui toracal si abdominal. imbunatatirea metabolismului bazal.fiecarui organ corespunzand-ui o anumita zona de proiectie cutanata. B. b. ligamente. Toate aceste actiuni se explica prin actiunea exercitata de masaj asupra pielii care este bogat vascularizata si inervata. EFECTELE FIZIOLOGICE ALE MASAJULUI: a. c. Inlaturarea lichidelor interstitiale de staza. c. se numeste masaj. La aceasta trebuie adaugate si efectele excitante pe care le excercita masajul asupra terminatiilor nervoase din muschi. in piele aflandu-se terminatii nervoase (exteroceptori) punct de plecare a unei serii de reflexe. Masajul are si actiuni generale asupra organismului: a. b. cu acelerarea proceselor resorbtiei in regiunea masata.Fotografia acestor zone metamerice cutanate a fost descperite de Heed. care se manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia se executa masajul. Actiune hiperemianta locala de imbunatatire a circulatii locale.Prelucrarea metodica si sistematica a tuturor partilor moi ale organismului prin diferite mijloace mecanice. tendoane (propioceptori). ligamente. Cel mai important mecanism de actiune al masajului este reprezentat deci de mecanismul reflex. . efecte benefice asupra starii generale a bolnavului cu imbunatatirea somnului si indepartarea oboselii musculare. tendoane la nivelul la care iau nastere stimuli de diferite intensitati care pornesc spre SNC. in scop terapeutic si profilactic. Actiunea sedativa asupra durerilor de tip nevrelgic musculare sau articulare.

indesebi vasculare. Rezulta imbunatatirea functiilor circulatorii si a reducerii muncii inimii care are de mobilizat o masa de lichid mai mica. framantarilor sau baterii a unor reactii extinse in piele cu focare in cazul metabolismului bazal. cu origini si insertii multiple asigura miscarile coloanei vertebrale. in spatiile si interstitiile tesuturilor. Toate aceste actiuni explica indicatiile largi ale masajului intr-o serie de afectiuni precum si utilizarea lui in scop igienic precum si in viata sportiva. masajul exercita o influienta cosiderabila asupra circulatiei superficiale si inditrect asupra organismului. C. avand originea pe . marele dorsal. DESCRIEREA ANATOMICA A REGIUNII SPATELUI SI LOMBO-SACRATE. de extensie. ciupirilor. Un alt mecanism de actiune al masajului este reprezentat de aparitia in irma conpresitnilor. MUSCHI REGIUNII DORSO-LOMBARE. a. Muschiul trapez. a unor produse metabolice care trec in circulatia generala. are fibrele orientate invers decat oblicul mare si este situat profund. manevrate de masaj determina o serie de reflexe neurovegetative.In acelasi timp actiunea nervoasa reflexa pe caile rahidiene. inclinare laterala si rotatie. b. Cand acest lichid este in exces. pielea fiind un adevarat rezervor de sange. d. Muschiul oblicul mare al abdomenului are insertia pe ultimele 7-8 coaste si pe coxal. Cum vasele cutanate contin mai mult de un sfert din cantitatea totala de sange din organism. Un alt mod de actiune al masajului este efectul lui mecanic asupra lichidelor interstitiale. Muschiul oblic mic al abdomenului. masajul poate sa intervina favorabil ajutand resorbtia lui in sange pentru a fi eliminat. c. cu originea in apofiza dorsolombara si pe ultimele patru coaste iar insertia pe santul intertubercular al humesurului. Muschii santurilor vertebrale.

fixandu-se pe apofizel transversale.cu un ilio-costal. iar insertia pe coaste de la 9-12. Muschiul ilio-costal. formeaza o masa comuna.cu un spinal. iar insertia de la C2. e. Muschii coloanei vertebrale. Planurile profunde cuprind muschii numiti muschii jgheaburilor vertebrele. care spre cutia toracica se imparte in trei coloane musculare. iar insertia pe marginea vertebrala a omoplatuluil. . Aceste coloane sunt: coloana mediala . coloana mijlocie . Muschiul dintat posterior-inferior cu originea pe T11 si T12 pana la T2. Sunt mici si formeaza patru sisteme: 1. Muschii supracostali.cu un lung al santurilor vertebrele. g. muschii ridicatori ai scapulei.creasta iliaca si ligamentul inghinal. 2. unde se insera pe fata interna a ultimelor coaste si pe linia aspra prin intermediul unei aponevroze. de unde fibrele merg spre torace. Muschiul micul dintat posterior-superior. h. f. Muschiul transversal este situat cel mai profund fata de ceilalti muschi abdominali. la C5. cu insetile pe apofizele transversale si pe coaste. coloana laterala . cu originea pe C7. au originea pe ultimele vertebre cervicale si insertia pe unghiul median al scapulei. merge de la sacru pana la vertebra C3. se impart in urmatoarelegrupe: muschii romboizi cu origine pe ultimele vertebre cervicale si primele vertebre toracale. In al treilea plan se gaseste 1. Sistemul intertransversal. ei avand caracter metameric.

M marelui dorsal este inervat de fibrele provanite dinnervi cervicali. muschii rotatori.X.Sistemul spino-transversal. care formeaza un nerv propriu. de catre nervii intercostali (I-V). 3. micul dintat posterior-inferior care este inervat de ramurile nervilor intercostali (IX. M. c. XII). d. M micul dintat posterior-superior. Sistemul intertransvarsal este inervat de nervii intercostali.2. se gasesc in partea posterioara a toracelui. Sistemul transverso-spinal. cuprinde: muschiul aplenius al capului si al gatului. M. muschii acestui sistem sunt inervati de nervii spinali cervicali. M. - Sistemul interspinal. Sistemul teansvarso-spinos este inervat de nervi spinali. cuprinde: semispinali (multifizi). 4. . numit nervul marelui dorsal. jghiaburilor vertebrale sunt inervati de ramurile dorsale ale nervilor dorsali. muschiul supracostal (transverso-costali) sunt 12 perechi. trapez este inervat de nervii cervicali si de nervul accesor (XI). Sistemul spino-transversal. trei trei-patru perechi toracale si patru perechi toracale. XI. Sistemul interspinos este inervat de nervii spinali. b. cuprinde sase perechi cervicale. INERVATIA MUSCHILOR: a. e.

si sacroiliaca. Muschii jghiaburilor vertebrale sunt vascularizati de ramurile dorso-spinale ale arterelor lombare. masajul se va efectua incluzand atat regiunea lombo-sacrala cat si regiunea dorsala. Venaele intercostale colecteaza sangele muschilor intercostali. . paravertebral inconjurand umerii. Se incepe prin neteziri ce au rol de a incalzi tegumentul si de acomodare a asistentului cu pacientul. Acestea se vor executa din ce in ce mai profund astfel punandu-se in miscare o cantitate mai mare de lichid interstitial. Vena jugulara posterioara colecteaza sangele din regiunea cefei.VASCULARIZATIA MUSCHILOR ARTERE: Muschii spatelui sunt vascularizati de artera subscapulara. TEHNICA MASAJULUI: TEHNICA MASAJULUI DORSO-LOMBAR: Desi sunt doua regiuni diferite din cauze obiective. mergand. Pentru masajul dorso-lombar bolnavul se aseaza in decubit ventral cu membrele superioare in adductie. Vena vertebrala colecteaz sangele din canalul vertebrel cervical din muschi paravertebrali si din regiunea cefei. VENE: Vena cava superioara colecteaza sangele muschilor regiunilor gatului.se va ajunge pana la axila. Vena cava inferioara. vena ilio-lombara si vena sacrala colecteaza sangele din regiunea lombara. Netezirile se executa cu palmele intinse alunecand pe regiunea interesata dinspre plica fesiera. vena iliaca-comuna.

insistindu-se in regiunea sacro-cocigiana. cu pumnul intredeschis sau inchis. prin comprimarea muschiului si ridicarea lui de pe planul odos. Framantarile se vor executa pe mai multe randuri cu o mana. cu doua maini. Se vor executa apoi neteziri de inchiere. si in contratimp.Aceasta manevra fiind puternic tonifianta ni se va aplica pe musculatura dureroasa. incepand cu muschi fesieri si continuand pe muschi regiunii dorsale. Dupa neteziri se vor executa manevre de framantare. manevra ce include si netezirea specifica zonei lombare. tot in sensul circulatiei de intoarcere. Vibratiile se vor executa de jos in sus cu mana asistentului vibrand in contact cu regiunea interesata. cu palmele caus. Netezirile de intrerupere se vor executa incluzand si neteziri cu degetele de o parte si de alta a coloanei si intercostal. In continuare se executa miscari de batere pe musculatura dezvoltata. Se poate executa si netezirea pieptene pe muschii fesieri cat si pe musculatura regiuni dorsale. Aceasta manevra are rol decontracturant stiindu-se faptul ca curbura lordotica este insotiita de contracturi musculare. . Urmeaza apoi geluiri cu degetele executand miscari de tragere inapoi a musculaturii de-o parte si de alta a coloanei cu degetele departate pe coloana si pe santurile superioare ale muschilor fesieri. Prinderea masei musculare se poate face intre police si celelalte degete cu priza variind in functie de musculatura bolnavului. Aceste framantari se vor executa. Aceasta manevra se executa cu partea cubitala a mainii. netezirea romb.Se poate face netezirea si din afara catre linia mediana. Se pot executa feictiuni cu pumnul inchis pe muschi regiunii fesiere. Dupa neteziri de intrerupere se vor executa frictiuni ce au aceeasi directie cu geluirile.

un membru superior se duce inapoi spre sold. se intinde intregul corp. . corpulse lordozeaza. Obiectivele kinetoterapiei in lordoze sunt : 1. si pentru un efect mai eficient. de care se fixeaza. Miscarile pasive constau in miscari de lateralitate ale trunchiului si miscari de flexie si extensie ale coloanei lombo-sacrate sau miscari de rotatie daca coloana ne permite. KINETOTERAPIA SI EXERCITII C.M.F. suluri. celalalt membru superior ramine linga ureche (vezi figura 9-7 din anexa) • elongatia Cotrel este o autotractiune cu posibilitatea de a redresa lordoza : decubit dorsal. utilizindu-se perne. Apoi. Cresterea flexibilitatii coloanei (mobilitatea coloanei este limitata mai ales in zona lordozata) prin : • metoda Klapp. cu pozitii lordozante • tehnica Cotrel (cea mai folosita in prezent): decubit ventral. Se executa si miscari active cu rezistenta. Miscarile active constau in executarea acestora fara ajutorul maseurului. membrele inferioare se extind din solduri (arcuite pe extensie cit mai mare). pentru corectarea hiperlordozei lombare.Inainte de masaj se poate face o procedura de termoterapie pentru relaxarea musculaturii. Daca pacientul prezinta dureri in zona lombara se poate administra un supozitor cu indometecin pentru a suporta mai bine procedura de masaj. care se extinde. • exercitii de corectare posturala axate pe constientizarea inclinarii pelvisului pentru delordozare . un capastru de tractiune cervicala. Ameliorarea posturii prin: • posturi fixe mentinute. spatarul scaunului. de la care o coarda trece pe dupa un scripete indreptindu-se spre picioare. 9. 2. cu membrele inferioare cit mai intinse. peretele. membrele superioare intinse pe linga urechi . Kinetoterapia regiunii lombo-sacrate consta in efectuarea unor miscari pasive si active. apoi treptat se extind bratele. Intinderea completa a membrelor inferioare ve intinde coloana (vezi figura 9-10 din anexa).

concomitent cu flectarea membrului superior din coaste. Din decubit dorsal se efectueaza flexii ale gambei pe coapsa. Cresterea fortei musculare : • Tonifierea musculaturii abdominale este obligatorie . ale coapsei pe bazin. d. inclinati laterale si rotiri ale trunchiului. cu muschii flectati si bratele intinse lateral. Din decubit dorsal. umerilor. B. a. EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI DORSALE. b. si apoi cu ambele.  ridicarea ambelor membre inferioare tonifica musculatura lombara . . EXERCITII PENTRU MOBILIZAREA COLOANEI LOMBARE. c. membrelor superioare (pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale). Din pozitie cvadripeda. Din pozitie sezand.3. se duc genunchi la piept si se revine la pozitia de plecare.  ridicarea membrelor ipsilaterale tonifica musculatura unilaterala paravertebrala respectiva Alte exercitii sunt : A. a. se practica de obicei ridicarile de trunchi cu genunchii flectati. cu fiecare membru inferior. Din pozitie cvadripeda. pentru intarirea dreptilor si oblicilor. • Tonifierea fesierilor mari • Tonifierea si reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul principal :  din decubit ventral se executa gradat ridicarea capului. ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare (alternativ). bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral.

fese. cu picioarele apropiate.Sezind pe sol. Sporturile indicate in lordoza sunt : inotul. cu genunchii flectati se efectueaza flexii anterioare ale trunchiului urmate de redresari. din aceasta ultima poziitie se executa genuflexiunea (genunchii sint orientati inainte). dupa care se ridica deasupra capului . occiput (ba'bia sa fie pe orizontala) . volei. facind opriri si re-porniri .Spatele la perete. fiind reluata apoi din nou . Exercitiul 5 . abdomenului si pelvisului . mentindu-se la orizontala citeva secunde. Din decubit ventral se efectueaza repetate extensii ale membrelor inferioare cu genunchii in extensie. Din pozitie sezand. se accelereaza pasul.b.Mers prin camera cu o carte pe cap. extensii ale coloanei lombare in jurul bazinului. aplecam capul si ne privim gleznele . se mentine aceasta pozitie 10-15 secunde.se repeta. genunchii se flecteaza si se deflecteaza de citeva ori. se mentine pozitia citeva secunde.se reia de citeva ori. Din decubit cu coloana flectata .In ortostatism. Exercitiul 2 . urmind apoi relaxarea . d. corpul in contact cu peretele in trei puncte : calciie. KINETOPROFILAXIE Mentinerea posturii si aliniamentului corect al corpului este deosebit de importanta : Iata citeva exercitii globale destinate unui aliniaiment corect al corpului: Exercitiul 1 . sau din pozitie ghiemuit cu mainile sprijinitede bara executa flexii. Exercitiul 3 . pentru aceasta este nevoie de o perfecta aliniere a toracelui. c. cu spatele si oociputul lipite de perete : bratele se duc "in cruce' . dupa care se "rupe' pozitia. din care se ridica bratele prin lateral. membrele superioare fiind extinse.Aceeasi pozitie. scrima. baschet. stind perfect drept. . Exercitiul 4 .

Execitiul 10 .presiunea.capul cu fruntea la sol. . coatele trase inapoi : se ridica altemativ cite un genunchi spre piept. cu genunchii intinsi : un baston tinuit pe omo-plati se ridica cu bratele spre zenit.Exercitiul 6 . Presopunctura este cel mai simplu mijloc de a trata o boala cu cea mai simpla manevra . cu miinile la ceafa. Exercitiul 7 . 10.In decubit dorsal. a trunchiului. fara a modifica pozitia corecta. b) coatele flectate. perfect intins : a) bratele intinse pe linga cap.Pozitie "patrupeda'.in decubit ventral. Manevrele folosite in presopuctura sunt: dispersia care se foloseste in cazul suferintelor provocate de energie. tonifierea se foloseste pentru bolile datorate lipsei de energie Durata unei sedinte de presopunctura va fi de 5-13 minute.tot timpul se con-troleaza tinuta spatelui. cu bratele pe linga corp.in sezind. PRESOPUNCTURA Este un micromasaj folosit prin presare. se va ajunge ca acest exercitlu sa se realizeze si cu genunchii intinsi). apoi se lordozeaza . (Treptat. sacrul basculind usor in sus. cu genunchii flectati la 90° : se pre-seaza lomba pe sol.Mers pe toata talpa.se repeta. in functie de caz se poate executa pana la trei sedinte pe zi. se mentine pozitia. palmele pe sol la nivelul umerilor : se ridica antebratele si palmele de pe sol. apoi pe virfuri. cu palmele pe sol : se face extensia bratelor . Exercitiul 9 . Acast masaj nu se face la intamplare ci pe anumite puncte fiecare punct pentru o anumita afectiune. apoi se revine . 10-3). cu bratele si coapsele perfect la 90° : se cifozeaza la maximum posibil intreaga coloana (fig. Exercitiul 8 . dreapta.

Editura Medicala. stari dupa fracturi.Stefan Suteanu. Baile Govora.Editura Medicala . Techirgol.Editura Corint .Bucuresti 1977 RECUPERAREA MEDICALA A SECHELELOR POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR -Tudor Sbenghe. Ocnele Mari.Bucuresti 1981 ELECTROTERAPIE -Radulescu Andrei .Roxana Maria Albu .Editura Medicala .11. Vatra Dornei. Dr. Sovata. Sarata Monteoru.Editura Medcala . Baile Felix. In starile dupa operatii pe muschi.Bucuresti 1996 RECUPERAREA MEDICALA LA DOMICILIUL BOLNAVULUI -Tudor Sbenghea .Bucuresti 1996 REUMATOLOGIE -Prof. Calimanesti-Caciulata. Slanic Moldova. Baile Herculane. . Baile 1 Mai. sunt indicate urmatoarele statiuni balneo-climaterice: Ocna Mures.Eugen Popescu-Editura National. Adriana Nica-Editura Universitara Carol Davila Bucurest 1998 . . Baita.Bucuresti 1997 COMPENDIU DE MEDICINA FIZICA SI RECUPERARE -Dr. Mangalia. Bazna. BIBLIOGRAFIE: CLINICA SI TRATAMENTUL BOLILOR REUMATICE . tendoane si oase. Lacil Sarat. Sangiorgiu de Mures.Bucuresti 1991 ANATOMIA SI FIZOLOGIA OMULUI -Dr. Ocna Sibiului. Pucioasa. Eforie Nord.STATIUNILE BALNEO-CLIMATERICE.

Ruxandra Ionescu . .Editura Medicala .Editura Tehnica Bucuresti 1999.KINETOTERAPIEA PROFILACTICA TERAPEUTICA SI DE RECUPERARE -Tudor Sbenghe . Popescu.Bucuresti 1998 FIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE MEDICALA -Iaroslav Kiss.Editura Medicala.Bucuresti 1999 COMPENDIU DE REUMATOLOGIE -Eugen D.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful