Proiect ÄComplex agroturism zona montana Tulghes´

Eu si familia mea am hotarat sa facem o mica afacere in agroturism. Avem aproape 10000 mp de teren in zona montana din localitatea Tulghes judetul Harghita unde am inceput sa construim 10 casute de vacanta pentru turisti. Ideea a venit de la o discutie cu mai multi colegi din Targu Mures care mi-au explicat cat de mai mult isi doresc sa evadeze din oras in mijlocul naturii, intr-un loc linistit si verde, fara poluare si zgomote care sa-i deranjeze. Cand le-am explicat ca eu locuiesc intr-un astfel de loc nu am putut scapa pana cand nu le-am promis ca ii voi primi in vizita. Asa ca vazand interesul lor in a vizita zona noastra am hotarat ca e momentul sa-mi incep propria afacere. Cel mai important element, terenul, deja era in proprietatea noastra. Materialul principal de constructie al casutelor de vacanta, lemnul, poate fi cumparat cu usurinta din zona deoarece exista foarte multe firme care fac cherestea. Parintii mei chiar aveau destul material de constructie pentru prima cabanuta. In Tulges exista o traditie in constructia caselor din lemn asa ca am reusit sa gasesc foarte usor o echipa de constructori care sa puna in aplicare ideea mea. Problema autorizatiilor de constructie ( birocratia ne omoara) nu a fost un impediment deoarece cabanutele sunt ridicate pe butuci din lemn deci nu au temelie sau fundatie. M-am interesat la primaria din localitate si am aflat, spre surprinderea mea ca asemenea constructii nu au nevoie de nici un fel de autorizatie. Initial m-am gandit sa angajez un proiectant care sa-mi dea idei pentru modelul casutelor de vacanta care le voi construi. Bugetul investitiei nefiind atat de vast, am reusit singura sa gasesc pe internet cateva modele interesante dintre care constructorii au ales-o pe cea mai potrivita. Constructia in sine a inceput dupa sarbatorile de Pasti la cateva zile dupa ce am vorbit cu familia mea si i-am convins sa se implice in proiect. Ele au fost finalizate in 2 luni adica la inceputul lunii iunie, exact cand incepe sezonul turistic de vara.

1

Cu sprijinul lor am reusit sa reduc costurile unei casute de vara de la 5000 lei al 2500 lei, ceea ce a dus investitia mea la o suma de 250 mii lei in total. Pe langa materialele de constructie am mai platit mana de lucru, cuie, alte materiale de constructie ( acoperis, material izolatie, geamuri, usi etc). Am mobilat cabanutele cat mai rustic cu putinta: un pat dublu, o masa, o noptiera, un cuier si un dulap mic. Fiind o zona izolata alimentarea cu curent electric se afce printr-un generator pe baza de motorina. Turistii mai pot sa se foloseasca si de lampile pe baza de gaz pe care le-am cumparat cu preturi infime de la satenii care foloseau in trecut astfel de instalatii de iluminat. Conform estimarilor facute banii investiti ii voi recupera in aproximativ 2 ani de la deschidere avand in vedere ca turismul montan in zona noastra se face in preponderenta vara. Printr-un calcul minimal, daca voi avea ocupate cabanutele doar in cele 3 zile de week-end timp de 3 luni la un pret pe persoana de 20 lei intr-un sezon voi obtine un profit de aproximativ 15000 lei. Avantajele acestei investitii sunt imense. In primul rand nu a trebuit sa angajez nicio persoana deoarece singura marfa pe care o ofer va fi cazarea. Parintii mei care locuiesc in zona se vor ocupa de schimbarea lenjeriei folosite iar fratele meu va supraveghea complexul pentru a se evita eventualele stricaciuni. Dezavantajele unei pensiuni ar fi fost costurile mari de intretinere, numarul mare de angajati si impozitele foarte mari care le datorezi statului. Si costurile constructiei unei pensiuni ar fi mul mai mari (le-am estimat la 250 mii lei) capacitatea de cazare fiind identica cu cea a casutelor. In plus de o pensiune turistica trebuie sa te ocupi macar 8 ore pe zi in timp ce pentru un astfel de complex turistic sunt suficiente 8 ore pe saptamana.

DE CE AGROTURISM? Agroturismul in Romania reprezinta o sansa mai ales pentru localnici care, tinand cont de criza din sectorul agricol, sunt dispusi sa incerce o noua activitate utilizand, pentru cresterea rentabilitatii, infrastructura de care deja dispun. Dar la fel de adevarat este ca agroturismul poate reprezenta o buna ocazie de a face o afacere si pentru cei care, obositi de ritmurile stresante ale vietii la oras si dornici de a face o schimbare, pot fi interesati de ideea de a se muta la tara, impreuna cu propria familie, pentru a lucra

2

pamantul si a oferi ospitalitate turistilor. Exista mai multe motive care pot determina o hotarare in acest sens. Astfel: ‡ Piata este in plina expansiune. Numarul turistilor care viziteaza fermele existente si care, dupa o vacanta chiar scurta petrecuta intr-o gospodarie agroturistica, doresc sa revina sau sa viziteze si alte ferme este in continua crestere; ‡ Investitiile sunt relativ reduse. Este vorba de investitii pentru organizarea casei deja existente, investitii care sunt necesare pentru a putea amenaja spatii si dotari adecvate primirii turistilor si care, in acelasi timp, pun in valoare patrimoniul propriu; ‡ Nu sunt necesare cunostinte speciale. Pentru a avea succes in aceasta afacere trebuie sa dispuneti de o buna amplasare a gospodariei, sa aveti un puternic simt al ospitalitatii si sa stiti sa gatiti; ‡ Activitatea este sezoniera, iar in timpul iernii se poate limita doar la weekend-uri. Exista si posibilitatea de a limita aceasta activitate numai la sezonul de primavara-vara, practica deja folosita de mai multi intreprinzatori din acest domeniu; ‡ Se pot valorifica produsele obtinute in gospodaria proprie. Legea prevede in mod expres posibilitatea de a vinde produse din gospodarie, fapt care poate duce la castiguri insemnate; ‡ Este o afacere de familie. Activitatea se poate gestiona de catre membri unei familii (cei doi soti si copiii), deci nu este necesar sa se recruteze si sa se angajeze persoane straine; Sinonim cu o vacanta petrecuta cu bani putini in mijlocul naturii, agroturismul place si devine din ce in ce mai popular in toata Europa. Intreprinzatorii-pionieri din acest sector au demarat activitatea prin anii µ60, in satele din zona Muntilor Alpi. Apoi, au fost imitati pretutindeni de altii si astfel s-a dezvoltat si perfectionat aceasta activitate, al carei scop a ramas neschimbat pana in ziua de astazi: sa ofere turistilor cazare si specialitati gastronomice din zonele rurale respective, la niste tarife accesibile ± totul intr-un cadru 100% natural, nealterat in nici un fel de elementele recente ale progresului si civilizatiei. Care sunt motivele pentru care, in ultimii ani, tot mai multe persoane apeleaza la agroturism? Pe baza chestionarii amatorilor acestui gen de turism, s-a relevat faptul ca acestia doresc in primul rand sa-si satisfaca nevoia de liniste. Ei vor sa se indeparteze de

3

trafic, de zgomote si de stresul care caracterizeaza viata urbana. Este vorba de a petrece impreuna cu familia (cel mai adesea) o perioada linistita, in alt ritm decat cel obisnuit, si toate acestea insotite de o alimentatie sanatoasa, cu mancaruri pregatite dupa retete traditionale ale gastronomiei locale. Apoi, este dorinta de a cunoaste natura, de a veni in contact cu simplitatea absoluta, prin intermediul unor drumetii sau practicand activitati sportive cum ar fi echitatia, canotajul, cicloturismul, care ofera satisfactiile vietii in aer liber. De asemenea, prin agroturism se pot aprofunda cunostintele despre propriul popor si poate fi satisfacuta si curiozitatea de a afla, de exemplu, cum se potcoveste un cal, cum se ridica o capita de fan, cum se face branza sau cum se obtine mustul. Acestea sunt activitati vechi de cand lumea, dar putin cunoscute de cei care, prinsi cu viata la bloc, nu dispun nici macar de o mica gradina in care sa poata planta flori sau diverse zarzavaturi. In sfarsit, tot din punctul de vedere al turistilor, este vorba de a cheltui cat mai putin sau, in orice caz, o suma mult mai mica decat cea necesara petrecerii unei vacante intr-un hotel dintr-o statiune montana.

SERVICII SUPLIMENTARE In afara cazarii propriu-zise, un intreprinzator din acest domeniu poate oferi clientilor sai si alte servicii. In cea mai mare parte a cazurilor, rolul acestor servicii nu este sa creasca castigurile, ci sa fidelizeze clientii. Iata cateva exemple obisnuite la care, daca aveti putina fantezie, puteti adauga si altele, pe baza solicitarilor clientilor si a caracteristicilor locului in care este amplasata gospodaria: 1. Inchirierea de biciclete sau ATV Este un serviciu care satisface nevoile unor clienti ce doresc sa aiba o experienta deosebita, sa dea vacantei lor un plus de placere, divertisment, varietate si un strop de aventura. Serviciul poate deveni operativ cu o investitie relativ scazuta si fara nici o alta obligatie suplimentara.

4

2. Organizarea de drumetii Calare, cu sania sau trasura - satenii din Tulghes sunt proprietar de cai pe care pot foarte usor sa-i inchirieze turistilor mei. Pentru curajosi un cal poate fi un mijloc facil de a obtine senzatii tari. Pentru cei mai comozi o sanie pe timp de iarna sau o trasura vara poate sa le transforme plimbarea de seara intr-o experienta de neuitat

3. Organizarea unei zone de sport si atletism. Voi folosi pajiste situata in imediata vecinatate a gospodariei pe post de teren de fotbal sau de volei. De asemenea, voi amenaja o zona pentru practicarea tirului cu arcul 4. Mancarea cumparata direct de la producatorul agricol. Gospodariile din zona in care se afla complexul de casute de vacanta ofera conditii pot sa ofere turistilor bucuriile culinare a produselor traditionale specifice zonei. Nu trebuie sa consume produse de hypermarket care contin elemente chimice daunatoare cid oar produse ecologice, proaspete cumparate direct de la producatorii rurali. Clientii prefera autenticitatea produselor naturale, mai ales dupa ce au vazut la fata locului cum se obtin acestea. Adesea, la sfarsitul vacantei ei isi manifesta chiar si dorinta de a cumpara unele produse pentru acasa. Este vorba despre branzeturi, carnati, vin si alte bauturi alcoolice obtinute artizanal, ulei de masline, paste proaspete, dulciuri, biscuiti si miere. De obicei, intreprinzatorul agroturistic vinde produsele la pretul pietei, cu avantajul vanzarii imediate, cu un castig net superior fata de cel obtinut prin vanzarea produselor la angrosistii locali. 5. Activitati care evita pericolul plictiselii turistilor

In fiecare gospodarie exista o serie de activitati care asigura familiei veniturile sau alimentele necesare traiului. Unele activitati tin de cultivarea pamantului, altele de cresterea animalelor, altele inseamna servicii prestate catre consateni. Putem vorbi astfel de prelucrarea lemnului, a pieilor sau a lanei, de obtinerea branzeturilor, a tuicii sau a vinului, precum si de cultivarea pomilor fructiferi, a vitei de vie, legumelor, florilor, ciupercilor etc. Cresterea pasarilor este o activitate raspandita,

5

iar speciile crescute sunt foarte diverse: gaini, rate, gaste, prepelite, bibilici, pauni, porumbei, chiar si struti. Pentru mare parte dintre orasenii sositi in gospodariile rurale, multe dintre aspectele vietii locuitorilor sunt inedite. Participarea oaspetilor poate fi in calitate de spectatori, de beneficiari sau chiar de lucratori. Antrenarea orasenilor in activitatile specifice mentionate mai sus da o nota aparte sejurului si prezinta multiple avantaje:

‡ permite o mai buna apropiere si comunicare intre gazda si oaspeti; ‡ asigura gazdei o mana de ajutor (chiar daca simbolica), fapt ce poate fi luat in consideratie la evaluarea serviciilor de plata, fie printr-o diminuare a costurilor, fie printr-o oferta suplimentara de alimente/fructe daruite oaspetilor la plecarea din pensiune; ‡ permite fidelizarea clientilor, prin legaturile sentimentale create. Nu este exclus ca din partea oaspetilor sa apara initiative de colaborare pentru valorificarea produselor pe piata orasului sau pentru publicitate si aducere de noi clienti.

Cine vor fi, cu predilectie, clientii dvs.?
1. Clasa de mijloc: Clasa de mijloc reprezinta o clientela cu pretentii variate, dar care va aprecia cu siguranta un serviciu atunci cand acesta este realizat cu daruire si atentie. Exponentii clasei de mijloc au o viata foarte activa, eventual calatoresc foarte mult, isi petrec o mare parte a timpului in centre aglomerate. Si exact acesta este motivul pentru care cauta o schimbare, un loc linistit, curat, dar si confortabil, potrivit pentru recreere, odihna si pentru a petrece mai mult timp cu familia.

6

Persoanele cu venituri medii ± nici foarte mici, dar nici foarte mari ± se vor numara cu siguranta printre clientii complexului meu turistic. Acestia evita locurile de cazare scumpe si vor fi incantati sa stie ca isi pot permite sa mearga in concediu de relaxare, chiar in plin sezon, macar pentru cateva zile, la casutele mele de vacanta unde vor beneficia de servicii de calitate. 2. Pensionarii: Pensionarii constituie o alta importanta categorie de clienti pentru tipul acesta de turism. Chiar daca exista anumite oferte sociale, avantajoase pentru ei, acestea sunt programate de obicei in perioada extrasezonului. Multi pensionari au nevoie insa de soare, de caldura si prefera pentru odihna perioada sezonului turistic.Mai mult, cazarea pensionarilor la un hotel se poate dovedi chiar neplacuta pentru unii dintre acestia. Multi batrani nu pot pur si simplu sa urce mai multe etaje pentru a ajunge in camera sau la sala de mese. In plus, un alt aspect important este acela ca majoritatea pensionarilor se afla la regim si prefera sau nu pot sa manance decat anumite alimente. Complexul turistic este un loc preferat de pensionari pentru ca aici se pot simti ca acasa si, in plus, pot beneficia de avantajele oferite de alimentatia naturala si de aerul nepoluat. 3. Studentii: Reprezinta un segment important al clientilor. Indeosebi in perioada de vara, perioada de vacanta pentru studenti, acestia nu vor renunta la a-si petrece macar cateva zile libere impreuna cu prietenii si, cum locurile in tabere sunt limitate, iar preturile la hoteluri - foarte mari, cu siguranta vor dori sa beneficieze de oferta atragatoare a pensiunii pe care o administrati.

4. Fostii studenti: Fostii studenti, indragostiti de regiunea in care am construit casutele., persoane care si-au intemeiat o familie si care, foarte probabil, au deja si copii, vor reveni cu

7

sa guste preparate traditionale. sa cunoasca datini si obiceiuri stravechi.placere in zona pentru a-si petrece concediile si vor prefera cazarea la o pensiune turistica. Ocupatia nu este obligatoriu permanenta de-a lungul unui an. Posibilitatea de a le vinde clientilor produse obtinute din gospodaria proprie. nepoluat. Posibilitatea de a va orienta catre un anumit gen de clientela. Posibilitatea reamenajarii spatiilor deja existente. Avantajele desfasurarii unei astfel de activitati sunt numeroase:        Investitii reduse pentru demarare. sa se bucure de traiul patriarhal oferit in zonele cu traditie. sa se relaxeze ascultand mai degraba sipotul izvoarelor sau ciripitul pasarelelor decat zgomotul cluburilor sau huruitul motoarelor.   De ce prefera turistii straini pensiunile agroturistice din Romania? Ce anume cauta ei? y y sa se bucure de aer curat. y y y y y "Trucuri" pentru atragerea clientilor: 8 . Concurenta slaba. Posibilitatea de a lucra impreuna cu intreaga familie. avand in vedere avantajele unice pe care aceasta le ofera. sa admire peisaje si locuri pitoresti. Nu este necesara o pregatire tehnica speciala. stabilit conform dorintelor dumneavoastra. atat ca numar. cat si din punctul de vedere al calitatii serviciilor oferite. sa admire sau sa achizitioneze obiecte de artizanat. Existenta unei piete in continua dezvoltare. sa faca drumetii sau sporturi adecvate zonei.

ca acestia nu s-ar urca in barca pe care o folositi pentru a merge la pescuit! Dimpotriva. cel mai important afluent de pe dta (circa 20 km). la o altitudine de medie de 650 m. prin care se face legatura dintre Valea Superioara a Muresului si Valea Bistricioarei. folosind chiar bunurile din gospodarie.350 m si strabate in total 68. turistul a ales varianta unde i s-a oferit gratuit o. una dintre importantele cai de comunicatie ce leaga Transilvania cu Moldova. simpla ceasca de cafea! Nu ezitati sa le propuneti turistilor diverse modalitati de agrement. fie chiar si o cafea. 9 . Diacul de Sus. mai intai pe valea Bistricioarei. : Putna Intunecosa.J. vor fi cat se poate de incantati de propunerea dumneavoastra! Chiar daca nu aveti posibilitatea chiar de la inceput.. Sumuleu. de la o altitudine de 1. pe cursul inferior al raului Bistricioara.y Folositi un truc simplu si deloc costisitor: oferiti in pretul camerei ceva gratuit. de exemplu. in proportie de 90%. Baratelul si Pintecul. din judetul Neamt. Bazinul hidrografic al Bistricioarei. din care aproximativ 10 km in comuna Tulghes. iar la est. Nu va ganditi. care izvoraste de sub muntele Chichera (1. Tulghesul si-a primit denumirea de la Pasul Tulghes. este format din paraiele : Putna. y y Serviciile suplimentare pe care le oferiti pot fi cu plata sau fara plata si reprezinta una dintre cele mai bune metode de atragere a turistilor. Diacul de Jos. respectiv depresiunea Hangului.5 km. Informatii despre zona Tulghesului Comuna Tulghes este asezata in partea de nord-est a judetului Harghita. cu Depresiunea Giurgeului din Judetul Harghita. care izvoraste din Calimani. Fighes. pe D. Paraul Marc. Rezu Mare. Ceahlaul. Noi am testat: la aceleasi conditii de cazare si pret. veti avea surpriza sa constatati ca. de tipul tenis de masa sau biliard.. cu timpul puteti incerca sa le oferiti clientilor si servicii de agrement "la moda". 127.327 m). care aduna apele paraielor de munte. pe teriotriul comunei Tulghes. formand « hotarul » dintre Muntii Highesului si cei ai Bicazului Superior. iar apoi pe cea a paraului Putna.

200 m. avand o altitudine medie de 1. Prin trecatoarea Tulghes trece si o importanta artera rutiera D.MODALITATI DE VALORIFICARE A JUDETULUI MARAMURES PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL SI A AGROTURISMULUI Turism ALTE DOCUMENTE Încasarea medie pe turist si cheltuiala medie pe turist A vinde turism inseamna a vinde vise Aspecte ale dezvoltarii turismului international in lume Proiect . cu varfurile : Piatra Rosie (1215 m) si Piatra Runcului (1518 m). Fagul Inalt (1354 m).Selectia si recrutarea de Resurse Umane in turism PERSPECTIVELE DEZVOLTARII ACTIVITATILOR TURISTICE IN SARATA MONTEORU 10 . Muntii Hasmasului de Nord (Muntii Bicazului Superior). Muntii care se gasesc in jurul localitatii sunt : Muntii Giurgeului cu latura lor nord-estica. cu extremitatea lor sud-vestica. avand o altitudine de medie de 1100-1300 m. cu varfurile Fagetel (1351 m). Hagota±est Vitas (1609 m).025 m.la o altitudine de 1. avand varfurile mai importante : Highesul (1502 m). Chicera (1345 m). Muntele Nou (1460 m). Muntii Bistritei. cu latura lor nord-vestica a muntilor Suhard. pana la raul Bistricioara.100± 1. ------------------------------------------------------------------------LUCRARE DE LICENTA .N. Tatarul (1481 m). 15 Toplita ± Borsec ± Tulghes ± Poiana Largului ± Piatra Neamt.

Comoara de sub podea GALATI POLITELE MARTOIULUI UNIVERSITATEA CREsTIN ÄDIMITRIE CANTEMIR´ FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL LUCRARE DE LICEN Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007 UNIVERSITATEA CREsTIN ÄDIMITRIE CANTEMIR´ 11 .

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL MODALIT I DE VALORIFICARE A JUDE ULUI MARAMUREs PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI Conducator stiintific: Absolvent: Bucuresti 2007 CUPRINS INTRODUCERE 12 .

..........................................................................3 .......... social si 11 ecologic 1...................................... 15 Motivatiile ce stau la baza practic rii agroturismului................................................................2 Avantajele si dezavantajele practic rii turismului rural în plan economic..CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL........................................................ Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice....................................... Definitii 9 1.......... TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL..5 Modalit ti de cazare si alimentatie public specifice satelor turistice...................... 16 1..........1 uzuale........................................................ 9 1............ 18 13 ............. 1............4 Tipologia satelor turistice.......................................................................

.......1 Economia............................................... 28 2.................................................................. 22 2..................................................4....................................................................................4 Nivelul de dezvoltare economico- social ............................. 2....................................1 Maramuresul între nou si vechi.......................... 25 2....................................4....................................................................... 22 2: CARACTERIZAREA GENERAL A JUDE ULUI MARAMUREs....................................................CAPITOLUL ..........................2 Istorie si cultur în contextul actual...........................................................................................3 Asezare geografic si c i de acces........ 28 2............2 Industria.... 29 14 .......................................... 24 2........................

..... 31 2............... 39 15 ........4................................................ 36 Resurse 3................................3 Agricultura. 31 2.............................................. 34 3.................1 Relieful................................................................................................................ 34 3: ANALIZA OFERTEI TURISTICE DIN JUDE UL MARAMUREs...1........................................ 33 CAPITOLUL ..1 Continutul potentialului turistic........................................................................1 naturale..................2................................1.................................... 3..................................................................................................................................................................................................................4 Înv t mântul...............................................5 Populatia.........4......1.4..........................

.........1............................ 43 Reteaua 3..........................................4 Solurile.....2..................................................3.................................1 Unit ti de cazare.1................................... 58 a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000- 3............5 naturale..................2..1.........2 Baza tehnico-material 2004............................................. antropice....1........... 59 16 ...........................................1.........................1........................... 45 Rezervatiile 3.......2 Clima........................... flora si fauna........ 47 Resurse 3............ 42 3............1...................... 44 3............3 hidrografic ...........................................1..1....................................................................

..............4 Instalatii de tratament...................................................2 Unit ti de alimentatie..........2....................................................................2...................................... 82 4.................... 83 17 .........3 Instalatii de agrement... 69 3...................3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures.1 Asez rile ...................................................................... 67 3................................................................ 82 4.................................. 68 3...... 69 CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDE ULUI MARAMUREs...........................2.....................3..2 Mestesugurile t r nesti............................................................................................................................................

........................................ 2001- 2005.............. 90 5........... 92 de 18 ............................................................................ bisericile si portile maramuresene.... 85 4..................................Numarul înnoptari..................................................4.......3 Casa si gospod ria t r neasc .......................................1 Num rului mediu 90 zilnic de turisti.......................................... 84 4........ 5.......................................................................................................6 Decorul si simbolistica lui.2...................................................... 87 4.................................................................... 88 CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ ÎN CIRCULA IA TURISTIC PERIOADA A JUDE ULUI MARAMUREs..............4 Portul popular si obiceiurile.............................................5 Monumentele de arhitectur ...........................

.................5.................. 6...................1 Activit ti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului România................ 97 în 6........3 Durata medie 94 a sejurului........ 5......103 19 ........................ 5........................................................................................4 Densitatea 94 circulatiei turistice.......................................................................................................... 96 CAPITOLUL 97 6: STRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTEN IALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDE UL MARAMUREs..............5 Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare......................2 Modalitati de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures.................................................................

....3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului ... Termenul de turism are un continut cât se poate de complex...................... pentru recreere.........109 6.............. Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare ± a se întoarce 20 ........ specialistii atribuindu-i sensuri diferite.112 CONCLUZII ANEXE BIBLIOGRAFIE NTRODUCERE Activitatea turistic reprezint c l toria de pl cere..... Aceast notiune a fost extins în ultimii ani pentru a include orice c l torie în afara zonei în care cineva tr ieste sau munceste.....4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet......... dezvoltarea sa spectaculoas constituind o tr s tur caracteristic secolelor XX si XXI...................... Turismul se numar printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporan .........6..... de la c l torii de o zi pân la vacante în str in tate.......

în primul rând.si turnus ± miscare circular ). si a mediului înconjur tor în general[2]. a celei de-a doua jumatati a acestuia. 21 . depinde în mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice. în englez ± tourism. în italian ± tourismo. în rus ± turizm etc. în german ± tourismus. mai mult ca oricare alt domeniu de activitate. pentru a se distra si a face sport. fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei de plati a unei tari. termenul desemneaz o c l torie (deplasare circular a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezident ). pentru odihna sau tratament etc. dezvoltarea sa permanent constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si. dar mai ales de starea mediului înconjurator. pentru a-si îmbogati cunostintele generale.. monumente si muzee. activitatea turistica se înscrie între fenomenele ce s-au impus în mod deosebit pe plan mondial. Turismul. acesta reg sindu-se (cu acelasi sens) în majoritatea limbilor de larg circulatie (în francez ± tourisme. Asadar. ansamblul de activitati prin care omul îsi petrece timpul liber calatorind în alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri. turismul a devenit în zilele noastre o activitate socialculturala si economica de mare importanta. când se poate vorbi cu adevarat de o Äexplozie turistica´[1]. este dependent printre altele de conditiile meteo. materie prima a ³industriei calatoriei si ospitalitatii´. Ca mijloc de utilizare în mod placut si în conditii de confort a timpului liber. în special. si în conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice. prin turism se întelege. si drept urmare. este parte integranta a mediului înconjurator.) În prezent. iar în al doilea rând industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie. la un înalt nivel calitativ. Astfel întreg materialul turistic. în special.

deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri în Europa. toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor. monumentelor istorice. sporturi de iarn sau nautice. cu creste ascutite si stânci golase) si. pensiuni. grecesti. marine sau balneoclimaterice. artizanatul si horele satelor si pâna la ospitalitatea specifica românilor. vile. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total). Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice. campinguri. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare). hanuri turistice. De la bisericile din lemn din Maramures. arta populara). arhitectonice.România dispune de un important potential turistic. ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism. vânatoare. Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica. agroturismul afirmându-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant. cu pajisti întinse sau. Turismul românesc dispune în prezent de cca. dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber în mijlocul naturii. etnografie. pescuit[3]. 300 000 locuri de cazare. romane. excursii. din contra. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan ± împadurit. 16% în statiunile balneare din restul tarii. dacice). cabane. precum si cabanele. 6% în statiunile montane etc. 22 . manastirile din Moldova. Aceste zone se gasesc cu precadere în spatiul rural. Statiunile mon 10310d322k tane. moteluri. din care 43% se afla în statiunile balneo-climaterice de pe litoralul Marii Negre. atât natural cât si culturalistoric. motelurile si alte forme de cazare. de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor. în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc si cât mai putin poluate.

creând interesul fata de România ca loc ce ofera o gama larga de experiente. Pe de alta parte. dar mai ales pentru cea mondiala. taranii sunt din ce în ce mai interesati de aceasta noua îndeletnicire ± turismul rural. încetul cu încetul fenomenul s-a extins în toata tara. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural. Pe de o parte turistii au început sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea tarii noastre. un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice în 770 de sate românesti[4].reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala. Apoi. prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent . creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural. turismul rural are deja o vechime de câteva decenii. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. în România a început sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). aceasta formula de vacanta cu sejur în gospodariile taranilor se practica de putin timp într-un cadru organizat. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului român. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala. ANTREC are 31 de filiale judetene. membra a Federatiei Europene de Turism Rural ± EUROGITES. Pe de alta parte.Din 1990. Daca în tari ca Franta. Nucleul l-a constituit zona Moeciu ± Bran. Germania sau Austria. Satul românesc ± prin specificul etnocultural si etnografic. ca posibila destinatie turistica. Ecologic si Cultural (ANTREC). ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri. 23 . în România.

diversitatea si dispersia în teritoriu si cu precadere în spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric. în peisajul pitoresc al mediului rural. aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii. cura de aer. Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural. conducând la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului înconjurator si a resurselor turistice. Pe de alta parte. Turismul rural se practica în România din anii `20-`30. sporturi. contribuie la introducerea în circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana. tratament balnear etc. Ca forma de Äloisir´ el se practic pentru odihna si recreere. utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei. a întregului potential cultural-istoric din spatiul rural. beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Turismul rural se desfasoar în ariile extraurbane. actiunea a fost stopata din 24 . însa. dar abia între 1973-1974 s-a încercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de Äsate turistice´ din toate zonele etnografice si omologarea gospodariilor taranesti. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare. De aceea. de la munte pâna la litoralul Marii Negre sau în mirifica Delta a Dun rii. de petrecere a timpului liber în vacanta sau în week-end. instructie si educatie.O terapie anti-stress în mijlocul naturii nu poate fi decât benefic pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor.

a dat un nou impuls acestei forme de turism. formativ. continând îns si 25 . apoi au aparut agenti economici specializati. coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor s i. de cercetare si cooperare internationala. dar si necesara în etapa actuala. zeci de izvoare minerale. Ulterior.[5] Dupa 1990. pajisti alpine întinse. iar locuitorii sai. în structur . datinile autentice. au fost omologate 13 sate. s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural. legislativ. se reg sesc în ceea ce înseamn Äspiritualitate româneasc ´. oglindit în arhitectura popular original . Maramuresul este o arie cultural cu caracteristici specifice bine conturate care. Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezint Maramuresul. care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului în mediul rural. ape n valnice. România are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural. Judetul Maramures p streaz nesecate comori de frumusete. la nivel organizatoric. constituirea ANTREC. într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc. prin ospitalitatea deosebita. adev rat tezaur etnografic al României. Astfel.ratiuni politice. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului românesc. s-a înfiintat Comisia Zonei Montane. p duri compacte cu o faun ce i-a adus faim printre vân tori[6]. ar putea schimba radical imaginea României în lume. Apoi. practicarea acestuia fiind nu numai posibila. dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu).

si sa propuna câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national. de identitate zonal foarte precise. basmele devin relitate. Toate acestea. t ranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. datinile si ritualurile s rb torilor se afl la mare pret.´ În acest context. al turi de arhitectura traditional . si constituie azi o emanatie unic de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al românilor de pretutindeni[7]. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri. Îndeosebi în preajma s rb torilor. în Ajunul Cr ciunului sau de Boboteaz . lucrarea îsi propune sa evidentieze patrimoniul turistic f r pereche al judetului Maramures. fiecare gest. Într-un cadru natural de o frumusete coplesitoare. respectiv Bucovina si Oas. s analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate în acest judet.multe elemente de originalitate. în Maramuresul istoric. costumele traditionale. Maramuresul reprezint în istoria noastr ceea ce Egiptul reprezint în istoria lumii. aceast noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare s rb toare este ca un ritual str vechi. marele scriitor român Geo Bogza spunea despre Maramures: ÄPrin potentialul s u monumental si folcloric. pe locurile de leag n ale neamului românesc. au fost create de-a lungul sutelor de ani. inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica. fiecare întâmplare avându-si rostul ei. Aici. ca si în tot nordul t rii. multe dintre acestea r mânând neschimbate de sute de ani. sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic. CAPITOLUL 1 26 . cu accent pe cele specifice zonelor rurale. poate chiar a mileniilor.

În prima jum tate a sec. prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu. turismul s-a cristalizat la sfârsitul sec. 1. XIX si. turismul are ca obiect Äo productie si 27 . TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane. a servicii care sunt consumate într-un mod specific. ceea ce determin o serie de dificult ti în definirea lui. Pornind de la premisa c fiecare ramur economic reprezint un consum de bunuri eterogene care concur nonrezidentilor´.1 Definitii uzuale Prin natura lui turismul se prezint ca o activitate economic situat la interferenta altor ramuri. primele încercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada. C l toria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odat cu înmultirea statiunilor termale si balneare. locul unei productii de bunuri sau la satisfacerea nevoilor turistilor.ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu c l toria. ca atare.

industriei si perfection rii mijloacelor de transport´.. rezultat al dezvolt rii comertului. motivul c l toriei fiind pl cerea. bazat pe cresterea necesit tii de refacere a s n t tii si schimbare a mediului. În anul 1983. sportiv sau religioas .T. nici locul obisnuit de munc . O definitie mai expresiv este formulat în 1938. potrivit c ruia Äturismul este ansamblul activit tilor nonlucrative ale omului. pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principal si durabil . de cultivare a sentimentului de receptivitate fat de frumusetile naturii.M. s n tatea sau participarea la o reuniune profesional . organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice în lume. generate de deplas rile de o noapte sau mai multe. calatorului si turistului[10]: 28 . Mai târziu. de Leville-Nizerolle. Guy Freuler si dateaz din 1880.. Michaud. printre care si definitii ale turismului. a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate în turism. Potrivit p rerii lui turismul este Äun fenomen al timpurilor moderne. afacerile.).O prim încercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. în afara ariei de resedint ´[8]. Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din c l toria si sejurul persoanelor. arat ca turismul grupeaz ansamblul activ de productie si consum. seful Consiliului Superior al Turismului Francez.[9] În 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O. de la domiciliul obisnuit. in anul 1975.

afaceri sau alte scopuri. altul decât cel obisnuit. Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea în mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat. 29 . confruntat si corelat cu activitatea practic . se evidentiaz faptul c acesta este un fenomen dinamic. Dup definitivarea relativ a notiunilor de turism si consemnarea lor în literatura de specialitate. cu celelalte domenii ale economiei. Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste într-un loc.Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza între doua sau mai multe locatii în orice scop. Turistul este vizitatorul care ramâne cel putin o noapte în mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat. Notiunea de turism trebuie adaptat permanent schimb rilor din viata economic si social . pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat. care îsi l rgeste continuu sfera de activitate. Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramân în locurile aflate în afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare.

retea rutiera. notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori în domeniu. prestarea serviciilor de baza suplimentare. cât si activitatea economica. îns turismul rural are o sfer de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turistic desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local. muzee si atractii naturale si culturale. sau prin retele comerciale. circulatie turistica. 30 . sanitare si de telecomunicatie. de regula agricola. în timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural. pensiune. dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica în întreaga localitate) apa si canalizare. Component de baz a desf sur rii turismului rural.[11] Ambele forme de turism se încadreaz în notiunea mai general de turism Ämoale´. partial modernizata.Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi înseamn acelasi lucru. monumente culturalistorice. practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole în gospodarie si comercializarea acestora catre turisti. au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularit tilor acestuia. precum si modul de petrecere a timpului liber). satele turistice sunt asezari rurale situate într-un cadru pitoresc si nepoluat. cel ce se practic f r a deranja echilibrul natural dintr-un areal. gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se închiriaza turistilor. cuprinzând activitatea turistica propriu-zisa: cazare. derularea programelor. care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice. ce pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului. dotari comerciale.[12] Toate aceste concepte. accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate.

ci si de oameni din România si din str in tate cu un anume standard de viat . oameni de afaceri. dar si efecte nedorite mai ales când nu se respecta capacitatea de încarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural în plan economic. diplomati. Avantajele practic rii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere: Din punct de vedere al turistului: Odihna la tar este o alternativ din ce în ce mai atractiv pentru or seni. iar seara s dormi într-o camer mirosind a mere coapte .. coplesiti de griji si stresati de aglomeratia str zii. social si ecologic În timp. intelectuali. începem s vis m cu ochii deschisi la o vacant ideal . s te abati pe la o stân . de aglomeratia marilor hoteluri.1. 31 . activitatile turistice derulate în spatiul rural Äverde´ genereaza efecte pozitive.. Într-adev r. de orasele poluate. turismul rural este preferat de tot mai multi turisti români si str ini Äsaturati´ de modernitate. acestea sunt imaginile pe care le derul m în minte atunci când. Refugiul în natur este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilit ti materiale modeste si nepretentiosi în privinta conditiilor de locuit. S colinzi ziua întreag p durile si fânetele.

artizanat etc. vizita unor castele medievale etc. De toate acestea profit atât populatia local cât si turistul. transporturile. spatii recreative. agricultura. care s fac legatura între tara noastra si restul lumii. reuniuni. constructiile. r v situl oilor. parcuri. expozitii. Totodat cresc impozitele si taxele locale permitând dezvoltarea infrastructurii. Turismul creeaz noi locuri de munc în structurile turistice dar si în sectoarele economice adiacente (agricultura. Aceast ramur a economiei stimuleaz dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria. dot ri tehnico-edilitare. echipamentelor si serviciilor în folosul comunit tii locale ± spatii verzi. dispensare etc.ceea ce face ca turismul rural s devin un culoar deosebit de important. instalatiilor. festivaluri. suveniruri. parade ale portului popular. Din punct de vedere socio-economic: Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporan . turistii sunt invitati s participe la s rb torile traditionale locale. Acestea duc la cresterea veniturilor. 32 . În afara odihnei propriu-zise. scoli. Activitatea turistic este benefic si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficient sau neregulat . artizanat. precum: m surarea laptelui. energie electric . Prin turism sunt finantate adesea si activit ti culturale ca spectacole de teatru. ameliorând calitatea vietii locuitorilor. muzicale. comert) prin dezvoltarea de întreprinderi turistice locale sau de unit ti de prest ri servicii conexe. pescuit. alimentare cu ap . competitii sportive care antreneaz si populatia local . târguri de artizanat ori vite. comertul. alimentatia. Prin aceasta se poate spune c turismul stimuleaz activit ti nationale rentabile ca: hotel ria.

interesul comunit tii si autorit tii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabil si de promovare a turismului rural. de recreere. Toate aceste activit ti dinamizeaz viata economic local .[13] Dup cum se observ . solicit servicii si stimuleaz inventivitatea gospodarului. a unor mestesuguri. Activitatea turistic ofer gospodarului posibilitatea de a pune în valoare oferta de cazare. în protejarea si conservarea mediului natural si construit. agroturismul. contribuie la dezvoltarea în ansamblu a zonelor rurale. în dezvoltarea socio-economic a localit tii rurale si comunit tii în general si nu în ultimul rând. Activitatea agroturistic .Aceasta duce la cresterea nivelului de cultur si civilizatie al locuitorilor din zona turistic respectiv . Agroturismul reprezint o real sans pentru economia local . creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. la nivel local. de a valorifica în stare proaspat sau prelucrat produsele proprii din gospod rie. iar aceast dezvoltare la rândul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. a unor activit ti traditionale care au fost neglijate mult vreme. component a turismului rural. el este amator de trasee. cu concursul tuturor agentilor economici implicati în desf surarea acestei activit ti. largirea orizontului de cunoastere al acestora.[14] 33 . produse de mic industrie. Turismul creeaz cererea local de produse alimentare proaspete. De aceea. datorit complexit tii ei. în contextul unei activit ti economice pe principii ecologice (turismul incit la protejarea mediului). schimb de cunostinte si experiente între sat si oras. de a presta servicii. acesta creând principalele motivatii în antrenarea si dezvoltarea unor initiative. artizanat. are cele mai mari implicatii în valorificarea resurselor turistice locale si în ridicarea nivelului de viat al locuitorilor. cu prec dere a agroturismului.

mestesug resti.Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turistic este efectul multiplicator al acestuia. avantaje de care beneficiaz atât entitatea agroturistic . Deasemenea. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati în diferitele sectoare ale economiei nationale. Se activeaz astfel traditiile social culturale. prezenta turistilor în zonele respective fiind considerat ca o apreciere a calit tii mediului natural si a patrimoniului lor istoric si cultural ce favorizeaz întelegerea intercultural si comunicarea liber între locuitori si turisti. folclorice. provocând de fiecare dat noi venituri si realizând investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori Din punct de vedere socio-cultural: Activit tile si serviciile din domeniul turismului rural sunt într-o strâns interactiune creând astfel o serie de avantaje sociale. sprijin în conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori. plata personalului. si duce la sensibilizarea locuitorilor în problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric. Astfel turismul se înscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale. pentru achizitionarea de echipamente moderne. achizitionarea de m rfuri. cât si mediul din care aceasta face parte. turismul contribuie la constientizarea populatiei si autorit tilor locale fat de valoarea turistic si identitatea cultural a localit tii. Acestea se concretizeaz în: mentinerea si dezvoltarea manifest rilor culturale 34 .

vizitate în grupuri de peste 25-30 de persoane. rezervatiilor si parcurilor naturale din vecin tatea satelor turistice datorate printre altele acord rii unor facilit ti prea largi. lipsei cadrului legislativ si a reglement rilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism Ägreu´ si cu caracter de mas în multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor. a traditiilor populare si a arhitecturii locale. num rului mare de turisti care. contactul turistilor str ini cu etnocultura si ambianta natural si ospitalier a satului Se pot mentiona. Din punct de vedere social-politic: Turismul ajut la cresterea fenomenului de stabilitate. îndeosebi cea tân r . contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere în vederea l rgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastr . deasemenea. conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale. în areale sensibile. creeaz o imagine extern favorabil românesc. pot perturba viata rural si viata florei si faunei naturale. ajut la cresterea calit tii vietii populatiei locale. deci de întretinere a acesteia la diversificarea ocupational a populatiei rurale. prin circulatie si zgomot. p streaz modelele socio-culturale existente. dar si de restrângere a procesului de emigrare a populatiei rurale.traditionale. prin prietenesti între localnici si turisti. teatrelor si a altor echipamente de cultur . Deasemenea existenta unui num r mare de trasee si poteci. si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural. drumuri de circulatie si acces. produce 35 . strângerea de relatii României. sustinerea muzeelor.

s n tate. Este rezultatul necesit tii de relaxare.[15] Dup cum se poate observa . poate fi depistat o serie de necesit ti pe care or seanul le emite din ce în ce mai constant si tinde s le transforme în actiuni[16]: Reîntoarcerea la natur . profesie. grupul folcloric etc. motivatie valabil pentru toate categoriile de varst . Turismul rural intensiv practicat într-o anumit zon poate aduce schimbari în modul de viat al localnicilor si poate favoriza poluarea. al turate conventiilor sociale specifice. dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal. Cunoasterea. toate aceste activit ti turistice au impact atât asupra mediului înconjur tor cât si asupra mediului economic si a celui social. si o prea mare diversificare a activit tilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor. Contactul nemijlocit cu piese ale la grupurile de apartenent specific zonelor rurale. Cunoasterea si adeziunea temporar de munc . grupul 36 .perturb ri ale echilibrului ecologic. Practicarea. întelegerea si creativitatea sunt. de asemenea. pe arealele existente. faunei etc.. confort fizic si spiritual. 1. florei. motivatii care se pot realiza cu succes în ambianta satului turistic.3 Motivatiile ce stau la baza practic rii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului citadin. comunitatea locativ . a sporturilor de var si iarn . statut social. sex.

care viziteaz satele respective. naturalete. s se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri atât de frumoase si de pitoresti. l sând loc suficient initiativei. imaginatiei si înclinatiilor individuale.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializ rii în domeniul organiz rii si function rii satului turistic este necesar deoarece fiecare localitate rural constituie o entitate cu 37 . ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare. ale folclorului. ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care cap t o not autentic . Odihna. obiceiurilor gastronomice. Sportul. determin dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea. vân toarea. ordine. etnografie si folclor reprezint o imagine de marc a poporului nostru.tezaurului istoriei nationale. consumul de alimente proaspete de care doresc s beneficieze cei care îsi îngrijesc s n tatea în vacant . pescuitul sportiv. Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos. determin majoritatea turistilor. 1. transform vacantele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte. între care comorile de art popular . artizanatului si ritualurilor s testi. armonie. Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalit tii populare. care r spund unor variate motivatii ale c l toriilor turistice. cura de aer si fructe. Teritoriul României prezint o mare bog tie de valori cultural-istorice si naturale.

drumetie: Tismana (Gorj). G rina ± Jud.particularit ti proprii si activit ti specifice. stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor. Br det (Arges). S celu (Gorj). Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de z pad persistent. în functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. n mol: Zizin (Covasna). De asemenea. dar si zonelor joase. Botiza . cu elemente de potential turistic numeroase si variate. pân în zona montan . izvoare sau lacuri s rate. pe cele mai variate forme de relief. fiind grupate pe baza specificului în câteva tipuri majore[17]: Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaz prin prezenta unui cadru natural atractiv. care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. Satele balneare sustin turismul balnear de important local si mai rar regional . dar si în zona posibilit ti de plimbare în aer liber. acestia grupându-se de la sine într-un sat sau altul. cu casele raspândite la o oarecare distant unele fat de litoral ± sunt adecvate turismului de sejur. conditii de pant deosebite ce favorizeaz practicarea sporturilor de iarn (Fundata. mofete. si s-au dezvoltat. Costiui (Maramures). bazându-se pe o serie de Äresurse turistice´ exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase. cu oglinzi de ap . b i de aer. Asez rile turistice de acest tip. care favorizeaz petrecerea timpului liber. ce nu trebuie decât s fie identificate si valorificate cât mai eficient posibil. de pe litoralul M rii Negre si Delta Dun rii. din punct de vedere turistic. oferind (Maramures). helioterapie. Caras). Asez rile rurale de interes turistic sunt prezente. 38 altele. situate în zone de deal si de munte. Vama Veche (Constanta).

Vama (Suceava) etc. farfurii si str chini de ceramic .Satele turistice pastorale (Vaideeni. Horezu. R sinari (Sibiu). pecuit. Satele turistice etnofolclorice grupeaz asez rile rurale care detin un fond etnografic. Chiuzbaia (Maramures) etc. atrag spre vizitare numerosi turisti str ini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea). arhitectur popular de exceptie. safari ± asigurând în acelasi timp. Satele turistice de creatie artistic si artizanal (Tismana. renumite pe plan national si international. Cordun. unicitate si frumusete. Tismana. atât în perioada 39 . Gurghiu (Mures). Margina. sunt specifice Moldovei. Subcarpatilor Getici ± Aninoasa. port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj). S pânta) atrag turistii interesati de creatia artistic si artizanal . Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toat durata anului. Feldioara etc. meniuri traditionale servite în vesel si cu tacâmuri specifice. V ratec etc. de valoare inestimabil . Satele pesc resti si de interes vân toresc ofer si organizeaz diferite forme de agrement speciale pentru turisti ± vân toare. prin posibilitatea achizition rii unor astfel de creatii direct de la surs . reprezentat prin muzee etnografice. Sate cu monumente istorice. si care pot s atrag turisti. decor si lenjerie în stil popular.. posibilit ti de cazare. de art si arhitectur cu valoare de exceptie. Putna. linguri de lemn etc. Cozia. prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si mas în conditii autentice (mobilier.). Ciocânesti (Suceava). servicii culinar-gastronomice pesc resti sau vân toresti: Sfântu Gheorghe (Delt ). Sadova (Suceava). precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. Prislop. Agapia. În aceast grup pot fi incluse satele de munte în care preocuparea de baz a localnicilor este cresterea oilor si vitelor. Biertan. Jina). de la producatorul însusi. sudului Transilvaniei ± H rman. cu o salb impresionant de m n stiri: Sucevita. Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit.

construit ad-hoc sau eliberat în sezonul turistic. siria. acestia locuind în aceeasi cas sau în apropiere. 40 . balneoturismul etc. . turismul de cunoastere.camere mobilate. 1. în locuintele gospodarilor. care s satisfac o gam larg de motivatii în turismul organizat si pe cont propriu. Satul românesc ± prin specificul etnocultural si etnografic. recunoscute ca sate turistice.5 Modalit ti de cazare si alimentatie public specifice satelor turistice.recolt rii cât si dup aceea. Un num r mare de sate. alta decât cea locuit de gospodar. intern si international. Agapia etc. prin originalitate si bog tia resurselor proprii spatiului geografic aferent ± poate s se constituie ca un produs turistic inedit. prin oferirea fructelor. constituie destinatii pentru turismul de sejur.cas de vacant . strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas. Criterii economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice Cazarea în satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume: . de categorii diferite.

. Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca s corespund normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului. . servirea mesei pentru turisti se poate realiza în mai multe modalit ti: . spre a asigura securitatea turistilor.spatii cu destinatie special pentru turisti. Alimentatia public .spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulot ) în gr din sau livad .demipensiune. gospodarul locuind în apropiere.pensiune complet la gospodarul-gazd .spatii secundare în gospod ria s teasc . care le va omologa. construite de c tre grupuri de locuitori sau asociatia turistic s teasc . 41 . . . iar tarifele percepute vor fi în conformitate cu legislatia în vigoare.mic dejun inclus în tariful de închiriere a camerei (casei). . În satele turistice.

iar tarifele vor fi stabilite si aplicate în baza normelor în vigoare. Criteriile minime pentru intrarea unei gospod rii în circuitul turistic se refer la: .accesul în camerele de dormit si la grupurile sanitare s fie direct. . f r a se trece prin alte camere. pensiune).preg tirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia..pensiune complet sau demipensiune la o unitate de alimentatie public din localitate (restaurant. care locuiesc în gospod rii diferite. Toate spatiile de alimentatie public vor fi omologate conform normelor Ministerului Turismului.pensiune complet sau demipensiune acordat de o familie unui grup mai mare de turisti. . 42 . Omolog rile si clasific rile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de c tre Comisia Tehnic de Verificare format din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia National de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la baz "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege.

Clasa de confort agroturistic montan ± spatii de cazare: Clasa I . . lavoar. 10-16 mp. dus. perioada de sejur (sezon sau extrasezon).. 10-16 mp. grup sanitar propriu fiec rei camere. cu WC. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate în functie de clasificarea gospod riilor.camer cu 1-3 paturi. zona în care se afl acestea.racord obligatoriu la reteaua public de canalizare si existenta apei curente menajere. cu posibilit ti de înc lzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti. Clasa II . dus. (cad ). Criteriile de clasificare a gospod riilor t r nesti din zona montan : A.camer cu 1-2 paturi. cu ap rece si ap cald . cu WC. cu posibilit ti de înc lzire asigurate si 43 . lavoar.racord obligatoriu la reteaua electric public .camer cu 1-2 paturi. Clasa III . cu ap rece si ap cald . 10-20 mp.

cu lavoar. comun cu proprietarul si o înc pere pentru sp lat. latrin separat de locuint .camer de servit masa si de recreere. Clasa IV . Clasa de confort agroturistic montan . cu acces la buc t ria propietarului. Clasa II . 10-20 mp.grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul.camer de servit masa si de recreere. cu WC.f r proprietarului. eventual si ap cald . în folosinta exclusiv a turistilor. cu ap rece.spatii pentru prepararea si servirea meselor: Clasa I . B. comun cu alti turisti.camer cu 1-3 paturi. în folosinta turistilor cu propietarul. lavoar. camer de servit masa si de recreere. dar cu acces la buc t ria Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1) 44 . Clasa III . dus. dotat cu un loc pentru prepararea hranei. cu ap rece.

Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei. având o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în 45 . care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. 4. functionând în cladiri independente . functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. 2. si zona periurbana si pâna la 20 de camere în mediul urban. 3. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol sanatatea sau viata turistilor.1.

În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de îmbracaminte si încaltaminte. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate în exclusivitate turistilor.exclusivitate la dispozitie acestora. 46 . Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor[18]. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desf surarea activit tii de cazare în pensiuni. 5. bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii). 6.

Primele sate de vacant au fost create în anul 1947 de c tre Touring Club de France si au intrat în circuitul turistic începând cu anul 1965. motelurile permit automobilistilor s aib în permanent masina la dispozitie. nu au personal la dispozitia clientului autoservire ± acesta închiriând apartamentul sau camera a carui cheie îi este data la receptie imediat ce a sosit si a pl tit suma cerut . în principiu. Motelul. distractii si sport. Principalele structuri de primire care se întâlnesc în zonele rurale din România sunt urm toarele: Satul de vacant este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate caz rii individuale sau familiale si grupate în jurul unor spatii comune pentru mas . utilizeaz ca spatii de cazare si de servire a mesei. Conceptia despre moteluri a evoluat 47 . Aceste spatii de cazare trebuie s fie clasificate si înregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Or senesc în functie de situatie[19]. are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. compuse dintr-o camer cu baie si un amplasament pentru masin . Popasul turistic este un tip de hotel destinat în special turistilor în trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau în apropierea lui. Situate de-a lungul c ilor rutiere.Cazarea turistic în mediul rural cuprinde toate formele de primire. Motelurile difer de hoteluri prin aceea c . ca form a turismului rural. izolate unele de altele sau aflate în acelasi corp de cl dire. Preturile de sejur cuprind atât pensiunea cât si distractiile oferite. fermele si pensiunile turistice rurale. gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice. asociatii sau comunit ti locale. Agroturismul. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate în bungalouri. de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti.

utilizând. totalizând maxim 30 de locuri în mediul rural. îndeosebi pentru turistul automobilist. un echipament adecvat. functionând în cadrul gospod riilor t r nesti care asigur alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. mas ± de capacitate mic sau mijlocie. grupând o serie de pavilioane rustice. Dezvoltarea crescând a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglement ri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului.rapid. cu capacitate cuprins între 3 si 20 de camere. amplasat în general in afara localit tilor si în imediata apropiere a retelei rutiere si a dot rilor acesteia si destinat s ofere serviciile necesare. si pân la 20 de camere în mediul urban. situat în mediul rural. CAPITOLUL 2 48 . Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic. pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit. functionând în locuintele cet tenilor sau în cl diri independente. la diferite grade de confort. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice având capacitate de cazare de pân la 10 camere. Activitatea de turism în cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si mas . Ferma agroturistic este o structur de primire pentru g zduire si servire a mesei. care asigur în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditii de preg tire si servire a mesei. în prezent fiind definit astfel: constructie cu functie hotelier ± cazare. Campingul este forma de turism care presupune cazarea în corturi sau rulote.

Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în aer liber din Europa si valorile pe care le detine îl recomand s ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanit tii.1 Maramuresul între nou si vechi Prin pozitia sa geografic specific . De aceea. judetele Suceava. în decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimb ri. prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri în aceast zon . terase si lunci. morale si peisagistice. care au favorizat. în extremitatea de nord-vest a României. judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii de turisti din tar si str in tate[20]. 2. cu dealuri. în mijlocul unei civilizatii egalizatoare. cunoscuta sub denumirea de Str veche vatr româneasc . Prin valorile si frumusetile sale spirituale.CARACTERIZAREA GENERAL A JUDE ULUI MARAMUREs În nord-vestul patriei noastre în cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete. Maramuresul a avut o istorie mai agitat decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului. Bistrita-N s ud. La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategic de prim important . provincie de care esti legat în mod natural prin unitatea de limb si cultur a populatiei sale. 49 . Maramuresul este o oaz de viat arhaic plin de farmec. încânt toare. judetul Maramures este situat în nordul României si are ca vecini Ucraina. de o rar frumusete. S laj si Satu Mare. în majoritate româneasc . cu o natur ara Maramuresului. L pusului si B ii Mari. prin bog tiile naturale si geo-climatice. Cluj.

o uniune fr teasc de întrajutorare. Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului. Acestea erau formate din mai multe asez ri românesti stabile.semneaz o conventie cu sasii si secuii. În urma unor r scoale de proportii (Bobâlna-1437). în cazul când una din p rti este atacat . Sub raport politic. p suni si munti cu p duri. conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca în aceast zon s se organizeze mici entit ti teritoriale numite voievodate. actul a avut o deosebit important : el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca natiuni 50 . constituite în cnezate si conduse de câte un cneaz. Pentru c erau trei p rti de trei neamuri diferite. al X-lea si al XI-lea. Cos ului. Chioarului. pe Taras si Tisa. detin torii puterii . În sec. L pusului. Ele se gaseau însirate pe V ile Marei.nobilii maghiari în majoritate.Judetul actual Maramures cuprinde ara Maramuresului. pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei. O incursiune succint în preistoria locului ne arat c Maramuresul este un pamânt str vechi care a fost locuit înc din timpuri imemorabile. cu vetre de sat. Secolul al XIV-lea si începutul secolului urm tor se caracterizeaz în toat Transilvania prin în sprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. întelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. cu hotare între ele. dar si nobilii români care se maghiarizeaz .

iar Apsa de Jos . Dup cel de-al doilea r zboi mondial. Biserica Alb . Pân si denumirea româneasc a satelor a devenit slav : Slatina s-a schimbat în Solotvina. spre surprinderea celor din stânga Tisei.Dabrova.politice ale Transilvaniei numai pe unguri. nu am încetat niciodat s ne simtim români!". Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina. 51 .Belaia Terkov. românii erau doar tolerati.. portul si nici traditiile. atâti câti sunt. respectiv la Uniunea Sovietic . situatia s-a schimbat radical. ei au constatat c fratii lor din dreapta apei. Dup evenimentele din Decembrie 1989 si dup dislocarea Imperiului Sovietic. Ei s rb toresc înc evenimentele arhaice r mase de la romani. care caut s tin aprins flacara culturii românesti printre conationali[21]. leg turile s-au reluat.spun ei. cum ar fi . sasi si secui. leg turile dintre românii de pe cele dou maluri au fost puternic întrerupte si a urmat o intens politic de deznationalizare a populatiei românesti de c tre puterea sovietic . Teceu în Tiacev. nu si-au uitat limba.serbarea m rtisorului" si exist o asociatie cultural numit "George Cosbuc". Este impresionant tenacitatea cu care românii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se p stra ca atare: "Suntem neam de piatr !" sau "Desi nu am f cut niciodat parte din România.

L pus. Satmar. în 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare. În anul 1964 are loc o nou împ rtire administrativ-teritorial a t rii. Frumoas . subordonate regiunii.arta. Chioaru. a fost privit ca aliat în realizarea operelor cu caracterul lor specific ± original si pitoresc. pitoreasc . opera mesterilor maramureseni a dus la închegarea unor forme de mare prospetime si usurint .dup mai bine de 600 de ani . care încorpora teritoriul Maramuresului. C derea dictaturii ceausiste în Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru întreaga zon si repararea unor greseli f cute de regimul trecut. În acest context. În Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebit art si pe scar întins arhitectura de lemn.locul privilegiat de resedint de judet. cât prin înf tisarea mândr si formele mestesugite monumentalizate. nu agreseaz ³vechiul´ ci încearc s -l completeze. În privinta împ rtirii administrativ teritoriale a t rii. Zona Codrului . care va deveni resedinta judetului. Oas.D inuirea româneasc la nord de Tisa este îns fragil si depinde de sprijinul celor din tar . prin modernitatea sa.deci si actualul judet. 52 . traditia maramuresean se distinge de-a lungul timpului nu atât prin forma discret si odihnitoare apropiat de scara si ochiul omului. noul. revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specific . Prin adaptarea la materialul din care este construit. Pierzându-si . Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. s îl duc mai departe. elegant . obiceiurile si traditiile. si se înfiinteaz raioanele ca unit ti teritoriale restrânse. dar Maramuresul r mâne în continuare afiliat la Baia Mare. s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic. s -l pun în valoare. de-a lungul timpului. Natura. al regiunilor si raioanelor.

Vama. unele cu o vechime de peste 300 de ani. De asemenea.2 Istorie si cultura în contextul actual Maramuresul.se întâlnesc aproape în fiecare sat. Se remarc portile sculptate (Halmeu). care perpetueaz vechiul obicei dacic al ol ritului. vatr de cultur si civilizatie care si-a d ltuit în lemn istoria. 2. originalitatea gospod riilor. art popular (tes turi si cus turi caracteristice). 53 .Vizitatorii rii Maramuresului sunt atrasi. Muzeul ceramicii . de creatia popular din Oas. Bisericile de lemn . elementul care delimitez universul sacru al casei si gospod riei. poarta este bariera împotriva r ului. iar unele detin recorduri absolute: cea mai înalt constructie din lemn . în primul rând. portul si arta popular se p streaz ca nic ieri altundeva în România. toate de o inegalabil frumusete. aidoma celor de acum 2000 de ani. posed o frumoas colectie de port osenesc.biserica m n stirii Bârsana 62 m. se r sfrâng obiceiuri legate de preocup rile milenare (p storitul). p strat si azi în formele sale originale. Certeze). Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO. iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevarat întoarcere în timp. transmise din generatie în generatie. În ritualul s rb torilor osenilor. Culorile cu care se orneaz vasele sunt naturale. cioplitul lemnului (Camarzana. expune peste 500 de piese. este locul unde traditiile. era în trecut apanajul familiilor nobile. cea mai veche biseric din lemn ± biserica de la Ieud 1364. Muzeul etografic sv bescPetresti.Negresti Oas.bijuterii de art popular . Muzeul rii Oasului . Vama este o cunoscut localitate prin produsele sale ceramice. pictura pe sticl si ol ritul (Tur). Maramuresul este un imens muzeu în aer liber. ceramic . Conform traditiei. Poarta maramuresean veritabil "arc de triumf" rustic.

la granita cu Ucraina. Prin intermediul unui text în care autoironia se împleteste cu dramatismul. Coarda . element de comunicare între lumea celor vii si a celor morti. între 47020¶00´ si 48000¶15´ latitudine N si 22052¶30´ si 25007¶30´ 54 . Obiecte din lemn decorate artistic însotesc toate momentele importante ale vietii. Cimitirul vesel de la S pânta. arborele vietii . Muzica maramuresean care însoteste toate momentele fericite ale vietii se remarc prin ritm si vitalitate. sunt doar câteva dintre elementele cel mai des întâlnite în sculptura portilor maramuresene. Maramuresul este o regiune care a p strat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munc . sculptura lemnului. sarpele cu binecunoscutul lui rol protector. dar cele mai fascinante sunt crucile.3 Asezare geografica si c i de acces Judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. nelipsiti de la orice petrecere[22]. sala este în picioare.simbolizând viata vesnic . iar perechile încep s se roteasc . pictura pe lemn si sticl se practic cu succes si se transmit din tat în fiu.Elementele decorative nu au doar o functie estetic . Tânjaua. acestea povestesc viata ce lui disp rut. impus de ceterasi.simbol al soarelui ca element esential al vietii. toat violonosti locali de exceptie. opera artistului popular Ioan Patras. ci sunt simboluri cu r d cini puternice în cultura crestina si precrestin . de viat si de s rb toare. se-ncinge muzica si jocul. Stâna maramuresean . Pastele. rozeta . Portul popular este purtat zi de zi nu doar de s rb tori ca în alte zone. În câteva clipe. pe ritmul din ce în ce mai rapid. S rb torile sunt momente în care satul maramuresean "explodeaz " de muzic si voie bun . reuneste cruci "vorbitoare". si ele nu sunt putine de-a lungul anului: S rb torile de Iarn . Aici. la care se adaug nuntile si botezurile. mai iute ca oriunde.spirala simbolizând aspiratia spre înalt. acesti 2. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul.

având ca poarta locul îngust lânga Hust. granita marcat de râul Tisa începând de la satul Piatra pân la v rsarea Viseului în Tisa. de dealuri mari si munti înalti. Iza si Viseul iar din dreapta Apsa. Râuri curg din toate marginile pâna la mijlocul tinutului.longitudine E. unde Tisa paraseste locul sau natal. ca o cetate. Granita 55 . în tara vecin . Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. Ucraina. primind din stânga râurile Mara. adic a rii Maramuresului. Toate aceste râuri se ramifica în vai si vâlcele de o rara frumusete naturala. Descrierea cuprinde întreg spatiul Maramuresului istoric. cât reprezint actualul Maramures. din care ast zi mai mult de dou treimi se afl în dreapta Tisei.situat în cursul superior al râului Tisa . care sunt marcati de masivul Rodna. închizând depresiunea cu acelasi nume. Maramuresul . Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2. Din suprafata total de 10 354 km cât avea fostul comitat Maramures înainte de primul r zboi mondial. acolo unde acestia se desfac în dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. Aceast zon este situat în partea de nord a Carpatilor Orientali.37% din suprafata t rii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. unde Tisa le aduna. Talaborul si râul Neagova. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina.formeaza în privinta topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile. la sud de Tisa a mai r mas o suprafat de 3 381 km. Tarasul.

atât de bogat în traditii etnografice si folclorice. Drumurile urmeaz în general firul v ilor principale si secundare pe care sunt dispuse asez rile omenesti cu toat frumusetea si pitorescul lor. Gutâiului. Totusi. La sud-vest se învecineaz cu Depresiunea Baia Mare[23]. fiind accesibile pentru masini. istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam. conditiile geografice. C ile de comunicatie si transporturile ara Maramuresului. L pusului. Toponimia si traditiile. a trebuit de-a lungul secolelor s traiasc în s r cie si izolare. p mântul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn. precum si atest rile documentare din perioada medieval . La sud. Maramuresul se învecineaz cu judetul BistritaN s ud pe Bistrita Aurie.se continu pe cump na apelor din Muntii Maramuresului pân dincolo de Izvorul C telei (izvor al Ceremusului). Ignisului si Oasului. Spre est Maramuresul se învecineaz cu Bucovina (actualul judet Suceava) pân la Bistrita Aurie. aceast zon atât de frumoas peisagistic. urc în Pasul Prislop si în continuare pe cump na apelor. drumurile spre Maramures sunt asfaltate. peste Rodna urmeaz lantul muntilor iblesului. confirm leg tura permanent cu fratii lor de dincolo de munti. au impus o legatur a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de români. 56 . Reteaua rutier de ast zi este modernizat .

coboar muntele în serpentine. Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei. Viseu de Sus si Borsa. si mai târziu de judet. care trece prin pasul Gutâi (989 m). înlesnesc accesul omului în toate locurile tainice ale Maramuresului. comitat. Drumul care se constituie si într-o ax etnografic a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeaz firul V ii Izei. cuprinzând toate asez rile de pe aceast vale. timp de peste 600 de ani.o alt zon etnografic de mare rezonant în nordvestul României.C ile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care str bate traseul Bucuresti ± Cluj Napoca. Tot de la Sighet un alt drum urmeaz firul V ii Tisei. E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare. iar prin pasul Huta deschide poarta spre ara Oasului .. 57 . drumuri forestiere si de c rute. precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei. una din . Drumuri laterale. care leag între ele asez rile de pe Valea Marei. prinde firul râului Mara si-l urmeaz pân la Sighetu Marmatiei. s se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu. O alt .. 18.portile" de intrare în zon . fost resedint de voievodat. poteci.poart " a Maramuresului este pasul Prislop. dând posibilitatea iubitorilor de natur si de cultur popular s -si umple sufletul. precum si cele de pe v ile laterale. Accesul în Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua national nr. o parte din asez rile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei.

2. 2) Sighetu Marmatiei ± Viseul de Jos ± Salva ± Beclean. Începând din 6 decembrie 1996 s-au dat în folosint noi trasee. 58 . înspre Ucraina. cu ramificatie spre Viseul de Sus ± Borsa. atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna T utii ± M gher usi situat la 10 km de Baia Mare[24]. cu mai multe ramificatii.C ile ferate ofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. Transportul aerian. pe calea ferat . Calea ferat însuma 232 km lungime la sfârsitul anului 2000. când a devenit functional si gara Sighet.4 Nivelul de dezvoltare economico-social Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului în judetul Maramures exercit o influent pozitiv mai ales asupra utiliz rii fortei de munc prin crearea de noi locuri de munc . turismul având efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor cât si asupra dezvolt rii economice a judetului. Prima retea de cale ferat s-a dat în folosint în anul 1875. cu o densitate de 40 km/1000 km. structurat pe dou directii: 1) Satu Mare ± Baia Mare ± Bucuresti.

1 Economia Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar .agricultur . exploatare forestier 5. piscicultur .servicii si alte activit ti 48. Numarul total de salariati la sfârsitul anului 2003 este de 96.industrie si constructii 46.0% Total: 100% Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate în anul 2003.4. silvicultur .2% . în judetul Maramures 59 . a c ror distributie procentual pe principalele ramuri de activitate se prezint astfel: .7 mii persoane.2. aflat în tranzitie la economia de piat .8% .

2. piscicultur . exploatare forestiera 2 491 60 .Tabel nr.1 INDICATORI Aprilie Mai Iunie Agricultur . silvicultur .

2 501 2 506 Industrie si constructii 45 928 46 104 46 194 Servicii si alte activit ti 61 .

47 746 47 928 48 022 TOTAL 96 165 96 533 96 722 62 .

reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor în concordant cu nevoile curente ale economiei.6%). silvicultur .4. agricultur . Comparativ cu sfârsitul lunii aprilie 2003. Ramurile prelucr toare s-au dezvoltat datorit prezentei z c mintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de mas lemnoas . Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiaz c cea mai mare pondere o detin serviciile (49. Astfel. INSSE. Bucuresti Efectivul de salariati la sfârsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane. efectivul de salariati a înregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane). exploatare forestier (2. piscicultur .2 Industria Industria în judetul Maramures este reprezentat prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Cresterea efectivului de salariati s-a datorat în principal înfiint rii de noi locuri de munc în sectorul privat. urmat de industrie si constructii (47.6% din totalul salariatilor). 2003. piscicultur . exploatare forestier (15 persoane). 2. agricultur . industrie si constructii (266 persoane).8%). silvicultur . în crestere cu 557 persoane fat de sfârsitul lunii aprilie a aceluiasi an.Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. metalurgia neferoas ocup primul loc ca pondere atât în productia industrial a 63 .

pe ramuri ale economiei (%).judetului cât si a t rii. înc lt minte. Pe teritoriul judetului Maramures îsi mai desfasoar activitatea întreprinderi textile. Populatia activ ocupat . 2. în perioada 1998-2002 Tabel nr. Cavnic reprezint principalele centre ale metalurgiei neferoase. de articole de bl n rie. Maramuresul ocupând locul întâi pe tar în productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare. produse alimentare etc. materiale de constructii.2 INDICATORI 1998 1999 64 . Borsa. în judetul Maramures. Baiul.

0 65 .2000 2001 2002 TOTAL 100.0 100.0 100.

0 Agricultur 42.0 100.2 49.0 50.0 66 .100.

2 1. exploatare forestier .49.0 1.0 67 .7 Silvicultur . vânat 1.0 44.

3 20.0 0.0 20.6 68 .9 22.9 Industrie 29.1.

9 3.0 3.5 3.0 Ind.7 3.24.5 69 . Extractiv 5.

1 19.9 17.Ind.5 Energia electric si termic . Prelucratoare 23. gaze si ap 70 .2 15.3 16.

0 1.2 1.1.0 1.0 1.0 Constructii 71 .

6 2.2.8 2.7 2.5 2. a bunurilor personale si casnice 6. repararea si întretinerea autovehiculelor.1 72 .7 Comert.

7 Hoteluri si restaurante 1.9 73 .5 8.5 0.6 8.7.8 7.

2 0.7 74 .8 0.0 2.5 Transporturi si depozitare 3.1.

2.0 1.8 2.5 3.3 Posta si telecomunicatii 1.0 75 .1 1.

5 0.5 0.6 0.1.6 76 .0 1. bancare si de asigurare 0.0 Activit ti financiare.

6 Tranzactii imobiliare.5 1.9 1. închirieri si servicii prestate întreprinderilor 1.0.6 77 .8 1.

1 1.5 Administratie public 1.3 1.0 1.4 78 .1.3 1.

7 4.6 4.6 4.6 4.Înv t mânt 4.8 S n tate si asistent social 79 .

4 80 .4.6 4.0 4.0 4.4 Alte activit ti 1.3 4.

2002 ± 3. comert.0%. INSSE. repararea si 81 .1%. iar în anii urm tori ponderea a început s scad la 49. 2003.5%). 2001.1. Industria extractiv scade de la un an la altul (1999 ± 3. Activit tile care au o crestere semnificativ sunt: constructii.6 1.4 1.9%.7%.7% în 2002. exploatarea forestier si economia vânatului au variatii foarte mici.5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 2002 ± 19.5%). 2001 ± 16. 2000 ± 3. Silvicultura. iar industria prelucr toare are o pondere în crestere din an în an (2000 ± 15. Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere în anul 2000 cu 50.1 1.9% în 2001 si 44.3%.

4. Tg. placaj. orz etc. iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare. piese de schimb auto etc. Baia Mare. 2. Desesti si prelucrarea lânii la S pânta. unde se realizeaz mobil . L pus si prelucrarea artistic a lemnului cu vestitele porti maramuresene. pepiniere pomicole si viticole. masini si utilaje agricole si forestiere. la Vadul Izei. Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei. cherestea etc. mobilier t r nesc.3 Agricultura Fondul funciar al judetului Maramures la sfârsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fânete naturale. grâu. 2002 ± 3. cartofi. transporturile (2000 ± 2. Baia Sprie. cruci pictate. S pânta.3%) înv t mântul si s n tatea. Industria feroas este reprezentat printr-o turn torie de otel aflat la Baia Mare. Productia acestor centre se bazeaz în general pe utilaj minier. Borsa. 82 .8%. terenurile arabile însumând 3 604 ha cultivate cu: porumb.întretinerea autovehiculelor. O îndelungat traditie în judetul Maramures o are productia mestesug reasca din care se remarc ol ritul la S cel. Viseu de Sus[25]. a bunurilor personale si casnice.

principalele animale fiind bovinele. 2. 32 licee. realizându-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale.3 83 . 2.4. În sectorul cresterii animalelor s-au desf surat actiuni menite s conduc la stoparea sc derii num rului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare. care în judet ocup 71% din totalul suprafetelor agricole. de prevenire si transmitere a acestora la om. A fost elaborat si pus în aplicare Programul strategic privind exploatarea si îmbun t tirea pajistilor. reteaua unit tilor de înv t mânt a judetului Maramures cuprindea 56 de gr dinite. 1 scoal profesional .4 Înv t mântul În anul scolar 2002 ± 2003. S-a constituit cadrul favorabil pentru îmbun t tirea si asigurarea st rii de s n tate a animalelor. o scoal de maistri si 14 institutii de înv t mânt superior. porcinele. 271 scoli generale. ovinele.Cresterea animalelor este si ea prezent . Evolutia înv t mântului de toate gradele în judetul Maramures Tabel nr.

INDICATORI 1999/2000 2000/2001 2001/2002 2002/2003 Înv t mânt total: 84 .

Unit ti 623 366 365 369 Populatia scolar 85 .

111 903 109 475 108 169 105 573 Copii de gr dinit 17 630 86 .

17 526 17 448 17 853 Elevi înscrisi 89 663 87 083 85 241 87 .

82 537 Studenti înscrisi 4 610 4 866 5 480 5 183 Personal didactic 88 .

7 461 7 318 7 391 6 974 Înv t mânt prescolar: 89 .

Gr dinite de copii 296 52 52 56 Copii înscrisi 90 .

17 630 17 526 17 448 17 853 Personal didactic 1 010 941 91 .

929 920 Înv t mânt primar si gimnazial: scoli 208 92 .

273 272 271 Elevi înscrisi 64 108 61 912 93 .

59 542 54 093 Personal didactic 4 405 4 243 4 287 4 022 94 .

Înv t mânt liceal: Licee 31 30 30 95 .

32 Elevi înscrisi 15 698 15 792 16 382 17 083 Personal didactic 96 .

1 508 1 494 1 591 1 425 Înv t mânt profesional: 97 .

scoli 3 1 1 1 Elevi 98 .

4 450 4 669 4 881 5 477 Personal didactic 35 79 99 .

48 57 Înv t mânt tehnic de specialitate postliceal si de maistri: scoli 100 .

1 1 1 1 Elevi înscrisi 2 339 1 604 101 .

1 324 1 026 Înv t mânt superior: Institutii 31 102 .

16 14 14 Studenti 4 610 4 866 103 .

5 Populatia Conform ultimului recens mânt din 18 martie 2005. adic 2. Bucuresti Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 în 1999/2000 la 105 573 în 2002/2003).37% din populatia t rii. 2. Înv t mântul superior a suferit si el o transformare dintr-un num r de 31 de institutii în 1999/2000 la 14 în 2002/2003. O prim cauz a acestor sc deri în înv t mânt o reprezint situatia economic si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor. 2003. scolile profesionale au sc zut de la un numar de 3 în 1999/2000 la o scoala în 2002/2003. de la gr dinite pân la institutiile de înv t mânt superior.4. O sc dere spectaculoas au avut-o gr dinitele (de la 296 în 1999/2000 la 56 în 2002/2003). din care populatia masculin 249 350. Maramuresul avea 535 000 locuitori. iar cea 104 .5 480 5 183 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. INSSE.

Populatia. cea rural 47.6 locuitori/km2. pe sexe si medii.1% iar densitatea populatiei este de 82. Populatia urban reprezint 52.4 Judetul Maramures Total (numar persoane) Urban (numar persoane) 105 . la 1 iulie în judetul Maramures Tabel nr. 2.feminin 285 650[26].9%.

Rural (numar persoane) Locuitori / km2 Ambele sexe Masculin Feminin Ambele sexe 106 .

Masculin Feminin Ambele sexe Masculin Feminin Anii: 107 .

108 .

1990 559393 278051 109 .

281342 296745 147698 149047 262648 130353 110 .

7 1995 537477 266134 271343 286789 111 .132295 88.

3 2000 112 .141256 145533 250688 124878 125810 85.

530955 262845 268110 284256 139396 144860 113 .

246699 123449 123250 84.2 2001 530605 262560 114 .

268045 284468 139399 145069 246137 123161 115 .

2 2002 520635 256901 263734 275357 116 .122976 84.

6 117 .134416 140941 245278 122485 122793 82.

2003 519057 255981 263078 274876 133986 140890 118 .

romano-catolici (12.maramures.244181 121995 122186 82. 35.a. reformati (5.6% evrei.5% ruteni (ucrainieni) s. urmata de limba româna (33. 19. ortodocsi (3. Din punct de vedere confesional.8%). 4.3%) s.6%). ucraineana (2.7%).[27] 119 .7%).7%).0%).a.insse.9%). Ca limba materna în mediul urban predomina limba idis (36.ro Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38.5%) s.a. maghiara (25. urmati de greco-catolici (38.4% români.3 Sursa:www.9% maghiari. locuitorii s-au declarat în majoritatea lor de religie mozaica (38.

CAPITOLUL 3 ANALIZA ± DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDE UL MARAMUREs Judetul Maramures reprezint o zon turistic aparte. 3. judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au p strat aproape nealterate porturile.1 Continutul potentialului turistic 120 . în m sura în care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime în vederea practic rii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare atât a turistilor români cât si a celor de peste hotare. obiceiurile si arta popular .Turismul reprezint un factor ce poate duce la o crestere considerabil a economiei judetului Maramures. cu caracteristici si personalitate distinct . traditiile. Denumit si ara Lemnului. acesta s-a f cut remarcat prin frumusetile si bog tiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice.

De la Baia Mare se poate realiza o interesant c l torie în depresiunea numit " ara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutâi si ibles. Pornim, mai întâi, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, vechi centru minier, pe la Poiana suiorului, loc pitoresc de popas cu o caban , teren de camping si parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. De la Sighet putem coborî spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe Valea Izei. Este de preferat acest din urm drum care ofer un num r mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti, N nesti, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, sieu. Dup sieu se afl satul Ieud cu cea mai veche biserica maramuresean . În continuare se trece prin Bogdan Vod , fosta resedint voievodal în sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, unde se înalt impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 t rani ucisi aici în 1944. Se trece mai apoi prin Borsa, peste pasul Prislop si se intr în depresiunea ara Dornelor, din nordul Moldovei. În drum sunt întâlnite localit tile Cârlibaba, Cioc nesti si Iacobeni, vechi centru minier.

Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie s ar t m c de aici se poate vizita si o alt zon etnografic foarte interesant " ara Oasului". Vom porni pe soseaua ce duce la Seini, trecând prin inima Oasului, pe la Negresti. Traseul este pitoresc si dinamic în obiective turistice: S pânta, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de art popular , 121

pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se afl hanul turistic "Sâmbra Oilor", Certeze, cu un interesant port popular, Negresti, principala localitate din ara Oasului; Varna, important centru de ceramic .

Seini este o comun mare unde întâlnim podgorii, o ferm horticol unde s-au aclimatizat migdali si l mâi, o carier de piatr pentru pavaj si chiar dou mici fabrici, una de drojdie de bere si una de abrazive. În apropierea comunei, pe dealul Bradului, localnicii au folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu.

Mergând spre vest, vom întâlni marea comun Mediesul Aurit, unde se înalt o cetate din sec. al XII-lea. Între zidurile ei, iobagii r sculati în 1848 au închis mai multi latifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit s intervin armata, care a trecut apoi la sângeroase represalii.

Maramuresul înseamn un univers în care se îngem neaz , cu atâta firesc, arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca într-un nesfârsit si magic ceremonial. Un tinut al misterelor, cu legende despre femei de pe cel lalt t râm, care se arat ziua prin luminisuri de p dure, cu colinde care urc p mântul pân la cer, cu oameni în costume viu colorate, care exerseaz de mult vreme arta ospetiei si a mitologiei.

122

Atractia tinutului este f r egal si resorturile ei tainice rezid din oamenii locului. Esti primit în lumea lor cu respect, dar si cu demnitate. Sunt curiosi s afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata s povesteasc si s arate ce-i cu viata lor de t rani, care tr iesc într-un fel de paradis dat de Dumnezeu, dar înfrumusetat apoi de mâna si gândul omului. Splendoarea tinutului este dat de lumea satelor, în care fiecare asezare apare ca un mic miracol, greu de definit pentru str ini. La început de nou mileniu, când ultima tehnologie a robotizat existenta, iat c este posibil s amesteci toate astea într-un basm cu oi si cai, cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori în lemn, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans, ori cu atâtea si atâtea chipuri, privelisti si tr iri. Dac esti venit din alte colturi de lume, vrei s te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi...

Starea de uimire nu te p r seste aproape nici o clipa. Cu atât mai putin când este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capat lemnul. inutului i s-a spus pân nu demult, " ara Lemnului", p durile reprezentând, la începutul secolului trecut, 90 la sut din suprafata Maramuresului. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pân la linguri, mobilier, poart ori cas , arta cioplitorilor d inuie ca una dintre virtuozit tile meleagului. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bog tia motivelor decorative, predominate de semnul soarelui si al funiei, simboluri ce semnific firul vietii. Bisericile din lemn din Maramures - unele vechi de peste jumatate de mileniu ± alc tuiesc un spectacol unic european, încântând prin tehnica inedit a constructiei, prin în ltimea turlelor, prin armonia proportiilor.

O c l torie în tinutul Maramuresului înseamn o superb aventur în Împ r tia Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant.

123

3.1.1 Resurse naturale

Diversitatea formelor de relief, întinderea p durii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur , multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice confer serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea uman . judetului Maramures un valoros potential turistic. Resursele turistice naturale sunt alc tuite dintr-o

ara Maramuresului reprezint una dintre regiunile cele mai bogate în elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbin armonios cu cele social-istorice. Muntii Rodnei din care face parte ara Maramuresului, reprezint cel mai înalt masiv din Carpatii Orientali, jalonati de o serie de v i, cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu, Bistrita Aurie, Somesul Mare, S pânta.

Glaciatiunea cuaternar a l sat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic, maramuresean, foarte abrupt, cu numeroase z noage, praguri în spatele c rora

s-au format lacurile glaciare din partea superioar a crestei principale dintre Vârfurile Pietrosu. La picioarele pârâului Pietrosu, care coboar în cascade, este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare din masiv - lacul Iezer, la 1786 m altitudine.

124

Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciar , ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri, cu ap limpede, bun de b ut. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 - 1950 m, în spatele unor depozite morenice (Buh escu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistritei).

Pe lâng marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate în calcare eocene, r spândite mai ales pe versantul sudic. Dintre ele se evidentiaz Pestera Izvorul T usoarelor, descoperit în 1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii în lungime de 9530 m. Ea face parte din complexul carstic T usoare - Zalion si a fost declarat monument al naturii. Alte pesteri din zon sunt: Pestera lui Maglei, pestera Jgheabul lui Zalion, Pestera Zânelor, Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei, Pestera de la Piatra Busuiocului, Pestera din Dealul Popii.

În afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om; apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. O important rezervatie natural se afl la 10 km de orasul Borsa - Rezervatia Pietrosul Mare, zona limitrof a vârfului g zduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul t rii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeaz o rezervatie cu o suprafat initial de 183 ha, care cuprinde golul de munte din jurul Vârfului Pietrosu.

Culmea principal ad posteste pe versantul nordic trei c r ri glaciare care, prin peisajul lor s lbatic, sunt unice în Carpatii Orientali. Prima este Z noaga Mic , cea mai extins si a doua, cea mai adânc , cu pereti pr p stiosi, este Z noaga Iezeru, care ad posteste lacul Iezeru si obârsia pârâului Pietrosu; versantul sudic al Vârfului Pietrosu, ad posteste c ldarea Buh escu, în care sunt cantonate Râurile Buh escului populate cu p str v.

125

V rful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpin si subalpin , cu specii rare printre care si floarea de colt. O bun parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri, iar la limita superioar a p durii de molid apar exemplare de tis . În cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun, cerbul, râsul, acvila de munte, capra neagr , marmota.

O important economic si peisagistic o reprezint rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervatia se întinde pe o suprafat de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil se dezvolt între 240 si 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta râului Sas r si pe prima treapt a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. Rezervatia de castani comestibili a fost creat în anul 1962 si este o specie de climat mediteranean, originar din Asia Mic .

Rezervatii de mlastin s-au format destul de târziu în timp, la începutul secolului XX, când s-a ajuns la concluzia c mlastina este un complex biologic unitar si în acelasi timp un veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercet ri, trei dintre mlastinile aflate în judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Mlastina oligotrof Vl schinescu se afl pe platoul izvoarelor, sub liziera p durii, la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. Ea s-a format într-un rest de crater vulcanic, la o altitudine de 800 metri în Muntii Gutâi, unde ocup o suprafat de 3 ha. Speciile care vegeteaz pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turb , rogozul, trifoiul de balt , roua cerului - plant carnivor .

Mlastina Poiana Brazilor, situat în raza localit tii S pânta, este considerat unic în tar prin existenta jepurilor care aici vegeteaz la cea mai joas altitudine din Carpatii Românesti (970 m).

126

Lacul Morenilor din hotarul satului Breb, s-a format în urma unei alunec ri de teren, având o form circular , cu un luciu de ap de 4300 mp si o adâncime de 20 m. Este alimentat de un pârâu în Valea Mare, afluent al râului Mara. Mai mult de jum tate din suprafata lacului este ocupat de trifoiul de balt . În jurul lacului, pe o suprafat de 20 ha se întâlneste o interesant asociatie vegetal , care include specii de crin, alun, plop, specii de alge de origine nordic . Aceast rezervatie natural r mâne un obiectiv turistic pentru cel ce îsi propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Gutâi), având ca punct de plecare Ocna sugatag, Breb.

Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datorit mai multor cauze printre care dot rile si drumurile modernizate, care sunt foarte putine. ara Maramuresului p streaz numeroase locuri în zona montan . Un peisaj de neuitat ofer turistilor Masivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce dep sesc 2000 m. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei, precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vâju" din Pietrosu, o c dere de ap . Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos, str bate un peisaj calcaros subteran de câtiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata creatie a naturii, Cascada Izvorul Cailor, de pe râul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea, se afl la altitudinea de 1800 m, la o distant de 4.5 km de Borsa. Apele se pr v lesc zgomotos, în trepte, de la o în ltime de circa 60 m.

Muntii Maramuresului cu vârfurile Pop Ivan, Farc u si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite.

Natura a format în Maramures câteva pesteri: Casa Pintii pe pârâul Mihai Viteazu, Pestera cu oase de la Poiana Botizii, ambele aflate în apropiere de B iut; Pestera de la

127

calcice.1. de la luncile râurilor la crestele muntilor. Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale.1. Borcut . Viseul de Sus (20). are calit ti terapeutice de odihn si recreere. aflate la S pânta. cu patru cabane pentru cazare. 3.între dou limite extreme. Valea Virului (14).1 Relieful Zona se caracterizeaz printr-un relief destul de variat.Breb. la poalele Pietrosului.B iut. care presupune cresteri si descresteri . numite de localnici "borcuturi". Stoiceni. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase. aspecte de Borsa. din împrejurimi sunt utilizate în tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Strâmbu . În S-V Muntilor Gutâi se afl Creasta Cocosului si Cheile T tarului. multe asez ri. sub Vârful Ignis (Gutâi). În apropiere de Cheile T tarului se afl statiunea Runcu . Statiunea climateric Izvoarele se afl la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic înconjurat de brazi. punctul 128 . Ieud. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pester . situat în plin zon a molidului. S listea de Sus si altele[28]. la 800 m altitudine. Pârtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarn . Borsa (30).V lenii sonicutei de pe Valea Repedea.Plesa (100 locuri de cazare). magneziene. Cadrul natural maramuresean confer statiuni balneare sau climaterice.

cel mai jos care se afl în Depresiunea Sighetului. În partea de sud. care închide Depresiunea Maramuresului pe aceast latur . se prezint sub form de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Muntii vulcanici ai Maramuresului. pe substrat sedimentar (marne. 129 . circuri si v i glaciare (Fântâna cu Cimpoias . este situat la 204 metri. sud-vest se desf soar grupa nordic a lantului muntos de origine vulcanic . dominate de urme glaciare: morene. Piatra Rea (1825m). iar în ltimea cea mai mare o constituie vârful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. ponderea principal o ocup zonele cuprinse în Carpatii Orientali: Muntii Rodnei. Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. dintre valea Tisei si valea S l utei. cu altitudine redus (în medie 600-l000m). Negoiescu. Ca suprafat . pe malul Tisei. Cormaia (2033m). Sub vârful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)[29]. Caracteristica general a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline. Între Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcat de mai multe vârfuri: Garagal u (2158m). Pietroasa si Dragos). argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice. Repedea. Constructia petrografic si formele de relief dominante justific împ rtirea acestor munti în dou grupe: Muntii Oas-Gutâi sunt formati din lave si din piroclastite. Muntii Maramuresului. În Maramures se afl doar partea nordic a Muntilor Rodnei cu Vârful Pietrosul (2303m). Negoiasa (2041m). Buh escu Mare (2188m) si B trâna (1710m).

dimensiuni. o cuvet cu relief colinar si piemontan. unde unele vârfuri dep sesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis . pe partea dreapt a Viseului. Muntii Maramuresului. la care se adaug restrânse iviri de andezite si prioclastite. care alc tuiesc proeminente de relief. A doua grup . adev rate m guri conice. între care cel mai înalt este vârful ibles de 1839 m altitudine. folosite ca p suni de culme. Sighetu Marmatiei si Gutâi (987 m). Gutâi . Acesti munti. str punse de andezite. micile depresiuni de pe latura sudic a Gutâiului (B ita. În general sunt constituiti din sisturi cristaline. care se întind pân la valea Botizei. închis spre vest de câteva maluri vulcanice. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborâte în Muntii Oas. Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari ara Oasului. Se însiruie de la nord spre sud-est de la v ile Carlibaba si Bistrita Aurie pân la frontier . au pe alocuri curm turi relativ joase. Frasin) atinge abia 827 m si la în ltimi mai mari în Muntii Gutâi.1442 m). În cadrul Muntilor Maramuresului se 130 .deasupra c rora salt vârfuri conice. P durile de foioase cuprind spre sud un brâu de castani comestibili. în Muntii Oasului. a Muntilor ibles. în cea mai mare parte. este de origine tectonic si eroziv . Firiza. din rocile flisului paleogen (îndeosebi marne si gresii). între care mai circulate sunt Negresti-Oas. unde punctul culminant (vf. este constituit . Caracteristice sunt de asemenea. care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine. Populatia acestei mici depresiuni p streaz si ast zi un frumos port popular si un folclor care stârnesc admiratia vizitatorilor.1307 m.

vârful are 1850 m altitudine. Muntii Zimbroslaviile se situeaz între v ile ib ului si Bistrita Aurie pân la Valea Ursului. Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bârd ului se situeaz între Ruscova si râul Vaser. Muntele Suligu cu vârfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m). Masivul Farc u este asezat între v ile Ruscova. Tot în cadrul acestui lant muntos se afl si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Bârs nescu (1542 m). Grebeni.drumurile oilor" se p streaz înc din secolul al XIV-lea. unde se afl si lacul periglaciar Venderelu. care nu si-au schimbat Älocurile de v rat" iar . de primavara pân toamna. spre Borsa se gaseste Culmea ToroiagaJupania. cu vârful Mica Mare (1815 m). Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina apului. La est de Borsa se dezvolt masivul Cearc nu Prislop. stavre de cai. prelungit spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). fiind împânziti de stâne de oi. Culmea Rosusnei. 131 . cirezi de vite. pe Valea Tasla.detaseaz Culmea Pop Ivan.. vârful care domin masivul se numeste Mih ilescu (1918 m). Mai la sud. care este între Carlibaba si ib u[30]. când aceste locuri apar mentionate pentru prima dat în documente. Repedea si Rica. În toti acesti munti se practic p sunatul. Muntele Muncel (1318 m). care merge de la Vaser pân la izvorul ib ului. Novicioru. care cuprinde Muntele Cearc nu (1847 m) si culmea Prislop. Se detaseaz din aceast culme si Prislopasu (1201 m). Muntele Pop Ivan (1937 m).

3.Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures Tabel nr.1 Vârful. denumirea si altitudinea (m) Masivul in care se afla Localitatea cea mai apropiata Distanta (km) Pietrosul 2 303 132 .

Rodna Borsa 6 G latului 2 159 Rodna Complex Borsa 6 133 .

Cearc ului 1 849 Rodna Complex Borsa 15 ibles 1 839 ibles Dragomiresti 134 .

10 Hudinului 1 611 ibles Botiza 15 Gutâi 1 445 Gutâi 135 .

Mara 5 Plesca 1 323 Gutâi B iut 6 Secului 1 311 136 .

ibles Botiza 7 Ignis 1 306 Gutâi Chiuzbaia 137 .

7 Plesca Mare 1 302 Gutâi Chiuzbaia 3 Mogosa 1 247 Gutâi 138 .

Cavnic 5 Tiganul 1 223 Gutâi Iapa 5 Pietrei 1 059 139 .

Gutâi Desesti 5 Latia 1 042 Gutâi Ciocotis 3 140 .

INSSE. Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete natural si beneficiaz de amenaj ri turistice adecvate (hanuri. dinspre Depresiunea Baia Mare. cabane. Creasta principal m soar peste 50 km lungime. leg tura cu depresiunea si ara Maramuresului se face prin pasul setref.Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. intrarea si leg tura se fac prin pasul Prislop. dinspre zona Bistrita-N s ud. Lipsit în zona alpin de popasuri amenajate. 141 . dinspre Moldova de Nord-Bucovina. Portile de intrare în depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o înconjoar . în apropierea c reia se afl o caban si un refugiu Salvamont. hoteluri) . pe o l time de 30-40 km si prezint o asimetrie asem natoare celei f g rasene: abrupt spre nord. se face prin pasul Gutâi. Bucuresti Muntii Rodnei. masivul este indicat pentru drumetia cu cortul[31]. vf. 2002.toate cu specific zonal. Pietrosul. Masivul cel mai înalt din Carpatii R s riteni (alt. domoal spre sud cu exceptia zonei Pusdrele. max. iar leg tura cu depresiunea si ara Maramuresului se face prin pasul Huta. Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. intrarea în Maramures. 2303m). pasuri care din vremuri str vechi o leag de celelalte tinuturi românesti. Astfel.

lernile sunt destul de geroase.2 Clima Clima zonei Maramures este moderat de tip temperat continental.Depresiunea Maramures este dominat de dou categorii de relief. bazinetele si micile depresiuni. lapovit si ploi reci si se întind pe o perioad lung . iar stratul de z pad atinge grosimi de 142 . Cos u. cu z pad abundent . Râurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poart numele: Mara. Rona si desigur Sighet. depresiune situat la confluenta Izei cu Tisa caracterizat de terase joase si lunci. Între piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-S pânta. de asemenea. în care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume. precipitatiile sunt mult mai abundente.1. o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asez rilor. Valea Viseului cu afluentii s i a permis în timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei. În munti. Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. culoarul Rozavlea. de mare faim în tar si în lume. 3. Culoarul Izei cuprinde. una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta în care intra v ile. Dragomiresti. micile depresiuni Bârsana si Vadul Izei. râuletul S pânta a creat Depresiunea S pânta. Piemontul V ratecului si Piemontul Botizei.1. amintind în acest sens bazinetele S cel. Viesului. Piemontul Gutâiului. S listea de Sus.

iar o mic parte cum este ib ul si Bistrita Aurie sunt colectate de râul Bistrita.1. Deasemenea clima este favorabil turismului de agrement. 143 .3 Reteaua hidrografic Hidrografia zonei Maramures. Temperatura maxim absolut 39.1. de recreere sau tratament. apele principale ale Maramuresului sunt colectate de râul Tisa (Viseul.40 C în depresiuni.40 C a fost înregistrat la 16 august 1952 în localitatea Seieni. iar Izvorul C telei merge spre Ceremus (Ucraina). iar temperatura minim absolut -31. Clima regiunii este benefic pentru practicarea turismului. Temperaturile medii ale aerului variaza între 00 C în regiunile montane înalte si 9. Vânturile sunt moderate si bat în general din nord si vest (dinspre munti). Iza si S pânta cu afluentii lor). Regimul precipitatiilor. 3. precum si invaziile de aer rece[32]. În covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei. nu sunt vifornite si vijelii. atinge 700 m anual iar pe crestele montane înalte ajunge pân la 1 400 m anual. În peroiada de iarn sunt frecvente inversiunile de temperatur în ariile depresionare. în zonele depresionare si deluroase.60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus.peste 80-100 cm si se pastreaz pân la 200 de zile din an. vara se vede stratul gros de z pad . ea favorizând drumetia si turismul sportiv în principalele forme de relief atât vara cât si iarna pe trasee marcate si în zone cu altitudine scazut .

Pietroasa. Afluentii Izei pe partea stâng sunt: B leasa. O mare bog tie a zonei atât din punct de vedere peisagistic cât si al rezervei de ap sunt lacurile. pârâul Sug ului. Râul Iza izvor ste de sub vârful B trâna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se vars în Tisa. cel mai important afluent este pârâul Ronisoara. Valea lui Dragos. str b tând peste 83 km. Negoiescu. datorat p durilor numeroase care atrag si mentin umiditatea în sol. lezerul Mic. dar mici. cel mai întins lac de min din România fiind lacul 144 . Râul S pânta isi are izvorul sub vârful Rotundu (1150 m altitudine) în Muntii Ignis. Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei . De la izvoare si pân la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau Viseul. Sl tioara. Slatina. Pârâul Hotarului. Botiza. Mai numeroase. Izvorul Negru.Valea Fântânelor. Mara. Dintre lacurile glaciare amintim Buh escu Mare. sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mih ilescu). Cimpoiesu. T ul lui Dumitru). Râul Mara are izvorul sub vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine). Din partea dreapt Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova. În minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri. Pe partea dreapt . Caracteristica râului este debitul mare si constant. Vremusu. lung de 22 km. Pe partea stâng . lezerul Pietrosului (18 lacuri). ledisorul. Podul Izvorului. lacurile de sub abrupturile Gutâiului (lezerul Mare. Baicu.Râul Viseu izvor ste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se vars în Tisa în localitatea Valea Viseului.

2 Râuri Lungimea cursului de ap (km) Total Pe teritoriul judetului 145 . cu largi posibilit ti de tratament al bolilor reumatismale.Gavrila. Lacul B trâna. 3. Principalele cursuri de ap ale judetului Maramures Tabel nr. Lacul Rosu si înc peste 30 de lacuri mici în coline. iar restul T ul f r Fund. Apele s rate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis în timp dezvoltarea în cele dou localit ti a unor statiuni de agrement si balneare.

Somes 381 61 L pus 115 115 Iza 146 .

83 83 Viseu 80 80 Vaser 43 147 .

În general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizat de p duri de conifere si pajisti alpine. care determin vegetatia si fauna caracteristic acestora.1. 1999 ± 2003. INSSE. Bucuresti 3. flora si fauna Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare. rogozul. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o flor bogat si cu multe rarit ti.4 Solurile.1. 148 .43 Mara 40 40 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.

Pentru foioase distingem r sinoase. gorun. caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice. cu mare grij a fost repopulat începând cu anul 1964. ursul brun. dar si a unor specii de flor si faun . capra neagr a fost una din bog tiile si mândriile Maramuresului. Apele de munte (Tisa. Se mai g seste marmota. Vegetatia variat si bogat a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. peste 60 de specii cuib resc aici. apreciat pentru blana si pentru gr simea folosit în medicina popular . rata. veverita. Coniferele. În p durile de r sinoase g sim specii de animale si p s ri într-un mare num r.1. au determinat autorit tile administrative 149 . Pentru zonele alpine. Etajul subalpin se încadreaz în general între 1900 m si 1700 m altitudine. cioc nitoarea cu trei degete. ursi. cleanul. ocup zone întinse în Muntii Maramuresului. lupi. lupul.5 Rezervatiile naturale Frumusetile naturii Maramuresului. cocosul de munte. stiuca. mrana. tiparul. Gutâi si ibles. forfecuta galben . coborând uneori pân la 1400 m. peste 30 de specii. stejar. azaleea pitic etc. jderul de p dure. bursucul. râsul. pitigoiul de br det. c priorul.urechelnita. Lumea p s rilor în p durile mixte este mai variat . cu preponderent molidul. Ruscova si Vaser) sunt bogate în pesti ca: lostrita. vulpea. 3. P s rile alpine si subalpine sunt prezente într-un mare num r. care însumeaz peste 23 de specii[33]. Ierburile bogate sunt favorabile p storitului. P durile de foioase ad postesc o mare varietate de animale: cerbul carpatin. iepurele. jderul de piatr . Amintim acvila de stânc .1. brum rita. p str vul curcubeul. fag. vânturetul rosu. mistretul. scobarul etc. Viseu.

zâmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. acvila de stânc (Aquila chrysaetos). precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. recolonizat în anul 1964. cocosul de munte (Ttrao urogallus). Zona este bogat si în faun dintre care amintim capra negr (Rupicapra rupicapra}. râsul (Lynx lynx}. Specii de muschi pe care le g sim numai aici. Crucea p mântului (Heracleum carpaticum) etc. care cuprinde peste 3000 ha. vipera (Vipera berus) etc.s le protejeze prin lege. marmota (Marmota marmota). Pentru iubitorii de excursii cantonati în Borsa sunt câteva trasee turistice care le vor oferi bucurii de neuitat. Este situat în limitele localit tilor Borsa si Moisei. constituind unele rezervatii naturale si declarând anumite specii monumente ale naturii. cerbul carpatin (Cervus elaphus). astfel[34]: 150 . Mnium blyti. recolonizat în anul 1973. Clopotelul (Campanula carpatica). iar peste 1500 ha sunt p duri. ursul brun (Ursus arctos}. ca: Pleuroclada albescens. Dintre speciile de flor de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis). Toate sunt puse sub protectia legii. Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum). Cea mai reprezentativ zon protejat prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare. În golurile de munte florile de smârdar (Rhododendron kotschyi). Ghintura (Gentiana punctata). iar lâng p durile de molid . din care 1200 ha gol de munte. Cirripshyllum cirrosum.

Pietrosu Rodnei .Poiana stiol ± saua Gargal u. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii. T ul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor.Podul Izvorului .‡ Borsa (Gura Pietroasa) .Valea Negoiescu . de schi .saua G l tiului .Dealul stef nitei.saua Buh escu Mare (Târnita "La Cruce") .Lacul Iezer .Vârful Buh escu .Poiana Runca .Târnita Negoieselor . Rezevatia Cornu Nedeii .Buza Muntelui ± Cabana ‡ Statiunea de odihn Borsa . ‡ saua Gargal u . Mlastinile Vl sinescu.Cabana Puzdrele ± Curm tura G l tiului.Statia metorologic . Poiana Brazilor si Lacul 151 . si puse sub ocrotire prin lege. ‡ Poiana Borsa (Gura Negoiescu) .pârtia olimpic Puzdrele.Cascada Izvorul Cailor . cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteac n. ‡ Statiunea de odihn Borsa .T mita la Cruce.Vârful B trâna .Hanul Prislop.saua stiol . ‡ Statiunea de odihn Borsa .Ciungii B l sinii este situat în Muntii Maramuresului.

Alte specii de faun si flor ocrotite în zon sunt bujorul de munte. acvila tip toare mic . laleaua pestrit . 3. Dintre animale sunt ocrotite prin lege râsul. laricele de la Costiui. lostrita. Rezervatiile naturale ale judetului Maramures Tabel nr. huhurezul. cu arbori seculari de o rar frumusete. sporesc interesul turistilor de a vizita judetul. ciuful. rezervatia de gorunet de pe Ronisoara. cocosul de munte. iar dintre pesti. Cheile T t rului de pe pârâul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice. Rezervatiile floristice sunt în mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag. pesteri. bufnita.Mor renilor la hotarul satului Breb. ape.3 Rezervatii naturale ale judetului Maramures Suprafata (ha) 152 . Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite precum plante. animale. precum si o serie de arbori seculari. corbul.

Rez. Nat. Cornu Nedeii-Ciungii B l sinii 800 Stânc riile calcaroase de la Sâlhoi-Zâmbroslâvii 5 Rez. Nat. Pietrosul Mare 3 300 Rez. Izvorul Albastru al Izei 153 .

7 Rez.0. de larice Costui 0.2 Rez. Poiana Brazilor 4 Rez. de gorunet Ronisoara 62 Rez. P durea Cr iasa 154 .

Nat. Creasta Cocosului 50 Rez. Arboretele de castan comestibil 155 .44 Rez. T ul lui Dumitru 3 Rez. Mlastina Oligotrof Vl scinescu 3 Rez.

54 Rez. Nat.500 Rez. Fosilier Chiuzbaia 50 Rez. Lacul Albastru 1. Forestier Bavna-Conga 26 156 .

INSSE. Bucuresti Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de c tre Comitetul MAB UNESCO. reprezentând o Rezervatie a Biosferei cu o suprafat de cca 3300 ha.5 Rez. Pestera V lenii somcutei 5 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003. Pestera cu oase 0.Rez. Cheile Babei 15 Rez. Aceast 157 .

semnificatie. Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare.zon este destinat conserv rii diversit tii si integrit tii comunit tilor biotice vegetale în ecosistemele naturale si protej rii diversit tii genetice a speciilor. vechime si desf surare. capra neagr . complex si unitar. porti. reprezentând o zon renumit prin elemente de etnografie si folclor. în Pietrosul Mare întâlnim numeroase specii de animale si p s ri cum ar fi: ursul brun. zona turistic montan . unelte. ce compun potentialul turistic.1. Sighetu Marmatiei si S pânta. ceramic . dintre care putem enumera: gusa porumbelului. datini si folclor. istorice. p iusul. în care s-au p strat aproape nealterate arta popualar de o pregnant originalitate: case. peste pasul Huta. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: v ile Marei si Izei. mierea ursului. acvila de munte. în asez rile de pe v ile Marei. sopârlita. ce poate fi continuat. dar prezente si pe v ile Tisei si Viseului. floarea de colt etc. Maramuresul istoric posed un potential turistic antropic. în pitoreasca si nu mai putin importanta 158 ara . biserici. unice prin frumusete. cerbul. inând seama de ansamblul elementelor naturale.2 Resursele antropice Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea uman . arhitecturale si etnografic ± folclorice. 3. se disting urm toarele zone: zona etnografic ± folcloric a rii Maramuresului. tes turi. Toate acestea sunt întâlnite mai cu seam multe dintre ele sunt adev rate muzee în aer liber. cocos de munte etc. zona municipiului Baia Mare si împrejurimile si zona Chioar ± L pus. râsul. Datorit unui complex de conditii favorabile. Cos ului si Izei.

vechi. mineralogie[36]. etnografie. casa Iancu de Hunedoara. Turnul lui stefan . Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate v ile. Din p cate. art . în depresiunea cu acelasi nume. Muzeul judetean . 159 . în stil gotic. înalt de aproape 50 m. Institutii de prestigiu din cl dirile trainice. la o altitudine medie de 228 m fat de nivelul m rii. oamenii Maramuresului de pe toate v ile zonei. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn. din foisorul s u se poate vedea o frumoas panoram asupra orasului. cu viata sa economic si cultural specific burgurilor transilvane. pe fronton. dau o not specific orasului. asezat la confluenta râurilor Iza cu Tisa.ridicat în secolul al XV-lea. pe frontiera de nord-vest a t rii. oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor. în ultimii 50 de ani.Oasului[35]. Orasul Sighetu Marmatiei. care. pe cursul mijlociu al râului Sas r. Turnul M celarilor. Biserica Sfânta Treime. împreun cu resursele antropice prezente în fiecare zon . asezarea dezvoltându-se ca o mic capital de judet. si o fac si ast zi. este vechea capital a rii Maramuresului . deasupra usii de la intrare p streaz în original sterna veche a Maramuresului. secolul al XI-lea. Orasul s-a dezvoltat în timp. Municipiul Baia Mare este situat în partea vestic a judetului Maramures. Vechiul Han al orasului. În continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene. Vis-a-vis de biseric este cl direa monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures. centrul vechi s-a p strat în întregime. Cl direa actualei biserici reformate se pare c este cea mai veche constructie din oras. orasului nu i s-a acordat atentia meritat pe m sura prestigiului de veche capital a unei provincii istorice românesti de mare rezonant .are mai multe sectii: istorie si arheologie. este o constructie din piatr . o replic a turnului se afl ridicat lâng prefectur .

iar de la Baia Mare. terase. s li de gimnastic medical ). Apoi s-a mai numit si "La sare". În general. sub denumirea de Zalatina (Slatina). azi disparut .J. Complexul modern este situat în 160 . instalatii de hidroterapie. fizioterapie (inhalatii. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare. asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. în apropierea ei aflându-se si localitatea Dorasl u. localitatea este situat pe Valea S rat . din neamul Rednicenilor. populatia comunei este mixt : o bun parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiar (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte români. Ocna sugatag. De altfel. Ocna sugatag apare în documente în st pânirea familiilor nobile din Giulesti. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km. Localitatea apare în documente la 20 martie 1360. masaje. de la crucea drumului din Feresti. din care se desprind str zi drepte. În general. sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare". dar si t ranii din satele Maramuresului. 109 F. De altfel. Bolnavii beneficiaz de cabine individuale. Prin traditie se mai stie c aici erau b i balneoclimaterice din vechime. urcând panta dealului. la 5 km. perpendiculare pe sosea. Asezarea este situat într-un spatiu pitoresc. dominat de dealuri si coline. în perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea. Vin aici oameni la odihn si tratament din toat tara. restaurante. 58 km. Statiunea de ast zi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. afluent al Marei. cafenele. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stânga drumului principal. D. urmasi ai lui Dragos[37]. ne sugereaz exploatarea s rii aici din timpuri vechi. baruri. la Giulesti. împachet ri cu parafin . între râurile Mara si Cos u.În zona turistic Valea Cos ului. pe cump na apelor. cantine. pe un drum asfaltat ajungem în statiunea balneoclimateric Ocna sugatag.

De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic în satele de pe Valea Cos ului sau Marei. satele din jur) de a-si construi case de vacant proprii. p durea fiind ocrotit ca monument al naturii. Stânc ria de pe Muntii Gutâiului. din zona L pusului. nefiind pe nici una din arterele principale. Dup decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet. Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Gutâi. în imediata apropiere a Complexului. În hotarul Brebului se afl mlastinile cu turb . Brebul se învecineaz cu localit tile Budesti si Sârbi de pe Valea Cos ului. Baia Mare. Oarecum izolat. dar si la "borcutul" de la Breb.apropierea p durii Cr iasa. în deceniul trecut p rintele Mircea Antal din Breb s-a îngrijit de construirea unei biserici de lemn în stil maramuresean. la "Creasta Cocosului". imediat la poalele acestuia. Hoteni si Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti. numite T ul 161 . Tot aici. Este str b tut de pâraiele Breboaia si Valea Mare ce izvor sc din Muntele Gutâi si se vars în râul Mara. cu arbori de stejar de sute de ani. . care vor da satisfactie multor persoane si vor îmbog ti peisajul locului. o adev rat capodoper a arhitecturii în lemn. în partea superioar a bazinului Mara. groase de opt metri. între aceste dou localit ti. satul fiind pe dreapta. Accesul în sat se face pe drumul care leag Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti.

dr. Danielle Mason. Brebul p streaz bine înc arhitectura traditional . portul. din 20 martie 1360. Intrarea în biseric se face pe o poart aflat pe peretele sudic. are o singur streasin . asezat în apropierea întâlnirii pârâului Buboaia cu Valea Caselor. Biserica satului. Prima atestare documentar este o diplom a regelui Ludovic I de Anjou. 162 . dr. Arhitectura bisericii este specific maramuresean pentru acest gen de constructii. Desesti. obiceiurile. Mihai Pop. Satul Breb de ast zi cuprinde teritorii care în perioada medieval f ceau parte din asez rile ce apar în documente sub denumirile de Valea Mare. diplom care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime. prin care îl înt reste pe romanul Dragos. cu o pant abrupt . în mosiile Breb. fiul lui Carol Robert. folclorul. 1970-1974. l rgit în 1643 si reparat în 1715. Copacis si Breb. a fost construit înainte de 1531. aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului.Chendroaiei sau Lacul Mor renilor. A atras cercet tori români si str ini care au studiat satul cu oamenii s i (cercet rile interdisciplinare conduse de prof. H rnicesti si Sat sugatag. neobisnuite în regiune. fiul lui Giula. În cimitir se pot vedea câteva troite cu coroane circulare. Slatina (Ocna sugatag). De remarcat faptul c acoperisul. Copacis. doc.

Franta)[38]. Un sat este un loc anume. Ieudul este aceast "cale" si o deschidere c tre tar . de bucurii si necazuri. perpendicular pe axa drumului. un sat poate fi si o cale c tre tar . Biserica din Deal sau Biserica Balculu. la nord asezarea este dominat de Muntii ibles. mobilier specific si câteva c rti de mare valoare. vopsite în coloranti vegetali si minerali. de ctitori de m n stiri si biserici. z mislite dup legile lui. În zona turistic Valea Izei întâlnim satul Ieud. în care se vars perpendicular Ieudisorul. orânduit dup legile omenesti. în biseric se p streaz icoane vechi pictate pe lemn. la margine de hotar voievodal str bun. În Ieud se afl o biseric veche datând din anul 1364. de-a lungul c reia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul.Franta. Comuna Ieud este asezat la sud de soseaua care urmeaz firul v ii Izei. de dasc li si preoti. ci un loc în umanitate si în univers. o deschidere a rosturilor ei cele mai îndep rtate. Claude Karnoouh. covoare si stergare cu motive geometrice. acolo în miaz noaptea p mântului românesc. în Maramuresul istoric. 163 . Prin tot ce a d inuit din începuturile lumii si pân azi. sacrificii. dr. Un sat nu este numai o asezare în spatiu. crescute din p mânt si deodat cu p mântul. Ieudul a p strat traditii si legende care amintesc de eroii întemeietori. pârâul Ieudului. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospod riilor care sunt dispuse pe aceeasi linie. de martiri. printre care se num r si Tip riturile lui Coresi "Întrebare Crestineasc " (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563). o valoroas colectie de icoane pictate pe sticl de Nicula. Ieudul m rturiseste despre obârsiile str mosesti.

Blaj. mobilier specific si desigur carte veche româneasc de mare valoare din principalele centre (Râmnic. a arhitecturii constructiilor t r nesti. precum si cea mai veche pravil în limba român scris de mân cu litere chirilice cunoscut sub denumirea de "Codicele de la Ieud". covoare maramuresene. Situat la 97 km. Ieudul se mândreste cu cea mai veche biseric din lemn din Maramures. Unele dintre acestea au intrat în patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti. 164 . vâltori) etc. Biserica este edificat în anul 1718. Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei).Un alt monument de arhitectur în lemn. de mare frumusete si care pe drept cuvânt este considerat "catedrala în lemn a Maramuresului". Ieudul a p strat si o serie de monumente de arhitectur t r neasc laic : case si anexe gospod resti. instalatii tehnice actionate de ap (mori. trec torul prin Ieud poate vedea înc în zilele de s rb toare portul popular. ici-colo se mai z resc si casele vechi. Iasi). Buz u. iar printre casele noi. din secolele XVIIXVIII. grecocatolic . pe Valea Izei. Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. în biseric se p streaz o colectie de icoane pe sticl . specific locului. de Sighetul Marmatiei. distant de Baia Mare si la 43 km. prin pitoresc si originalitate. Ast zi. numit "Biserica din deal". deja devenite monument. este Biserica din ses din Ieud. ridicat în 1364.

care se desprinde din soseaua principal Sighet-Borsa. care. daruit de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos. a cunoscut în comun o puternic revitalizare. care tocmai îsi ridicaser un alt l cas. locuitorii se ocup în principal cu cresterea vitelor. din piatr . Ca element sculptural în exterior este de remarcat. masiv . Arhitectura monumentului este caracteristic bisericilor din lemn maramuresene. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km.Traditia popular pomeneste de o m n stire veche. abandonat pe parcursul anilor. Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflat într-o pozitie privilegiat . creeaz o surs de venituri deloc neglijabil . în dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet).notorietate pe plan national si international. vechea biseric din lemn care exista atunci devenise neînc p toare si a fost înlocuit cu o biseric din lemn mai mare. de zid. etc. extrasi din flori si plante. mai spatios. tocul usii de la intrare. unde se reg sesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospod riilor t r nesti. Mestesugul de a vopsi lâna cu coloranti vegetali. datorit unor initiative individuale apreciabile. expozitii de covoare si obiecte de lân . cu simbolistica precrestin în majoritatea cazurilor. 165 . putin mai jos este biserica nou . t ierea si industrializarea lemnului sau lucreaz la mina de c rbuni din apropiere. Un loc important în viata femeilor din Botiza îl ocup prelucrarea lânii. în partea opus sunt cl dirile administrative si cooperativa. Biserica a fost restaurat în anul 1962. la începutul secolului al XIVlea. pe lâng satisfactii de ordin moral . Populatia actual este de aproximativ 4000 de persoane. pe un promontoriu. numit Botiza. în primul rând.

din piatr . Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. la o distant de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei. a fost adus aici în 1802 din locul numit "Podurile M n stirii". Comuna Bârsana conserv câteva monumente de arhitectur de exceptie. Astfel. Bârsana este una din comunele mari ale Maramuresului. la locul numit "Valea Sasului". Asezat pe malul drept al râului Iza.Cresterea populatiei din comun a impus ridicarea. locuitorii au mai construit o biseric de lemn. dup numele locului unde este amplasat . lâng asezarea lor. a unui nou l cas de închin ciune. fiul lui Stan. în stilul arhitecturii traditioanale maramuresene. este str b tut de drumul judetean 186. Atât biserica veche din lemn. "Bisericuta de pe Jbar". cu sapte turle. Prima atestare scris despre comun este din 22 septembrie 1326 când. Aceasta este pictat în fresc în stil neobizantin. cu intentia de a creea aici o m n stire de maici. regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si înt reste în aceste locuri pe cneazul Stanislau. aproape de un izvor de ap mineral . între 1975-1976. de la primul contact. În anul 1881 este edificat în centrul satului o nou biseric greco-catolic (azi ortodox ). Ast zi satul îti d . sentimentul bog tiei (materiale si spirituale). cât si cea din piatr . În 1992. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesug resti de tesut covoare din lân vopsit în culori vegetale[39]. de asta data din c r mid . printr-o diplom . conserv în interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate 166 .

Satul. de-a lungul soselei. inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn. Râmnic. 1993-1994. s-a construit în centrul satului o bisericut din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este în curs de finalizare o biseric tot din lemn. În centrul comunei. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite.în Maramures în tehnica "tempera pe lemn". pe dreapta si pe stânga. în fata portilor unde stau la sfat. sunt mândria bârs nestilor. Blaj. grupati în centrul civic pe grupuri de vârst . în zilele de s rb toare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati în portul traditional. De la intrarea în sat. Se p streaz si tablouri pe pânz de mare valoare. pentru un viitor centru m n stiresc ortodox. Portile. adev rate arcuri de triumf. constructii monumentale din lemn de stejar. dar si pe str zile laterale. care ast zi ad posteste muzeul s tesc ce cuprinde o bogat colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului. în curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolic ). precum si mult carte veche din tiparnitele de la Iasi. aproape la fiecare cas s-au ridicat porti noi. Bucuresti. constituind o marc de identitate cultural inconfundabil . singura constructie de acest gen p strat în Maramures. În ultimii ani. 167 . vecin t ti si neamuri. sculptate cu m iestrie în spiritul traditiei. Tot acum se organizeaz si "Jocul" (hora satului).

de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al râului Iza. al turi de celelalte sate de pe Valea Marei. Situat pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutâi. Desestiul este un sat de tip agro-pastoral dominat de gr dini si livezi cu pomi fructiferi. Interiorul. În Bârsana se afl una dintre cele mai frumoase m n stiri din Maramures. sopronuri pentru fân si biserica din lemn. a arhitecturii constructiilor t r nesti. pe Valea Izei. În zona turistic Valea Marei întâlnim localitatea Desesti. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Bârsan. ca o chintesent a geniului creator t r nesc. prin pitoresc si originalitate.Comun autentic a Maramuresului Istoric. de Baia Mare si 8 km. Comuna sieu este situat la 89 km. în 168 . localitatea apare în documente înc din 20 martie 1360. se aliniaz satelor maramuresene p str toare de traditii populare. Satul p streaz înc o bun parte din arhitectura traditional în lemn: case si acareturi. Asezarea se afl la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. Constructiile contemporane (majoritatea din c r mida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale în arhitectura exterioar (pridvoare de lemn cu stâlpi si arcade sculptate în spiritul traditiei locale). iconostasul vechi ortodox manufacturat dup anul 1800. porti monumentale. Bârsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului. care faceau parte din cnezatul de vale al Dr gosestilor. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestat documentar din anul 1400 având pictura executat pe pânz lipit pe lemn. acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari în lemn din tar . Centru de comun de care apartin administrativ satele Mara si H rnicesti. Comuna Oncesti situat la 65 km. de Baia Mare.

Nava are un plan rectangular. cergi. Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie. are o înc pere aranjat cu mobilier traditional si împodobit cu textile (covoare. de o deosebit ingeniozitate tehnic . al c rui urmas a întemeiat în zilele noastre firma Taina Lemnului. cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". Multe din portile din lemn.mod frecvent. Drag si Ioan Românul din Maramures. C linesti. în legatur cu propriet tile voievozilor Bale. De asemenea. aducând de peste secole o cultur si civilizatie t r neasc de exceptie. si ast zi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil. s-a ridicat în anul 1770 de c tre localnici. lucrate dupa r zboi. sunt creatiile mesterului Pop Taina. specializat în restaur ri de monumente în lemn (în special biserici) si în constructii noi în lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane. elemente din arhitectura veche din lemn. Vintesti si V leni. În sat se pot vedea înc în functiune mori cu roat vertical . iar absida este decrosat . pive. 169 . Biserica actual . de form poligonal . actionate de ap . s-au p strat si portile (mult îmbog tite în p rtile sculptate). alaturi de Feresti. În zilele de s rb tori oamenii se îmbrac în portul traditional. instalatii tehnice t r nesti. vâltori. Nu are pridvor. dar noile constructii au preluat. Budesti. Balotesti. stergare) adecvate. Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima dat în documentele medievale la 7 aprilie 1402. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cos ului. în special la etaj.

într-o adev rat defilare a portului traditional. Vespasianus. Minele de la Costiui au fost exploatate înc din preistorie. Toate poart inscriptii si dat ri certe pe parcursul secolului al XVIII-lea si începutul secolului al XIX-lea.În partea de jos a satului. cunoscut sub numele de "Troita Rednicenilor" si datat în a doua parte a secolului al XVIII-lea. Localitatea este asezat pe D. participant la Marea Unire. Dintre acestea.N. Costiui este o veche asezare minereasc . În sat se p streaz foarte bine portul. castelul apartinând la un moment dat familiei Apaffy. Traianus Consule. de pe vremea împ ratilor romani si bizantini (Comodus. obiceiurile. 170 . Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. În sat s-au p strat pân nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. În zilele de duminic si s rb tori. Marcian. una la Muzeul Transilvaniei din ClujNapoca si una la Muzeul din Baia Mare. Numele satului vine de la Castelul c m rii regale a s rii. care domina asezarea si despre care se stie prea putin. iar mai târziu sunt puse în legatur cu prezenta roman . Vitellius. Biserica satului este construit la începutul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea. una a fost transferat la Muzeul satului din Bucuresti. În zona turistic Valea Ronisoarei întâlnim localitatea Costiui. S-au descoperit monede de argint si de aur . Septimius Severus). Copiii si tinerii pe categorii de vârst sunt constituiti în grupuri folclorice. foarte bine conservate. se p streaz cea mai veche troit de hotar. oamenii ies la plimbare prin centrul satului.18 pe ruta Sighetul Marmatiei . Descoperirile care s-au f cut indic existenta satului în sec. dansurile. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din bârne impresionante) pe modelul clasic.Rona de Sus. ast zi o mic statiune balneoclimateric de interes local. XIII-XIV.

În sat exist o biseric greco-catolic si o scoal cu clasele IVIII. În zona turistic Valea Tisei întâlnim localitatea Remeti situat pe D. ruteni.La Costiui. se mai poate vizita "Calvaria St.. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele p durii de fag spre pasul Huta. si biserica romano-catolic . germani. exceleaz prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. rii Oasului. Ioan". pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul. pe D. Huta este un c tun care al turi de Teceul Mic apartine de Remeti. ruteni. dou scoli cu clasele I-IV. construit în 1742. pe cursul râului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei . datat în 1888. înainte de a urca dealul ne întâmpin Popasul Huta. slovaci.Negresti.19. loc de odihn într-un peisaj splendid. slovaci. unde în vârf se afl Hanul "Sâmbra Oilor". S pânta este una din comunele mari ale Maramuresului. care a ars. Populatia este mixt : maghiari. Pe soseaua spre Negresti.sat apartin tor de comuna Remeti. la 18 km distant de municipiul Sighetul Marmatiei.ast zi pentru cristalul rubiniu. De aici se deschide o panoram splendid spre Depresiunea european. În sat a existat si o biseric veche din lemn (1730). care marcheaz si locul unde vara vin osenii la s rb toarea Ämulsul m surii´. hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia 171 . c min cultural. pe lâng Castel (ast zi scoal ). aici functioneaz o mic fabric (fost manufactur ) de sticl . construit din piatr în stil baroc în perioada 1807-1814. Populatia este mixt : maghiari. În sat exist o biseric catolic .N. Teceu sau Teceul Mic . În biseric . români. o alt zon turistic si etnofolcloric de renume national si Comuna S pânta este asezat pe malul de sud al Tisei în dreptul V ii Tarasului.N. tot aici exist si o org .

În S pânta s-au p strat pân în zilele noastre mai multe case monumentale din sec. colora lemnul sculptat pentru cruce.Mare. Maniera naiv de tratare plastic si versurile însotitoare tr deaz un optimism robust si o anumit veselie care au determinat pe unii cercet tori s denumeasc cimitirul din S pânta "Cimitirul Vesel". ad ugând de cele mai multe ori si câteva versuri care redau preocup rile celui disp rut. Stan Patras a sculptat si mobilier t r nesc. galben. restaurat în Muzeul Satului Maramuresean . Arta lui Stan Ioan Patras const în faptul ca a reusit s sintetizeze viata celui disp rut într-o imagine plastic sculptat în tehnica basoreliefului. un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turistic si desigur de râul S pânta care izvor ste de sub Vârful Rotundu 1500 m altitudine si se vars în Tisa 228 m altitudine. XVIIXVIII construite din lemn. 172 . numai la S pânta se foloseste acest procedeu. creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. a f cut din cimitirul de la S pânta un adevarat mit. Ceea ce a dus faima S pântei este asa-zisul "Cimitir Vesel". cruci. una dintre acestea este casa Stan. impunând un stil specific. folosind ca fond albastrul. prin vopsirea lui. anume. asezarea este dominat de Piatra S pântei. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormânt. prelucrarea artistic a lemnului. iar pentru sublinieri. Stan Ioan Patras. albastru si rosu. Nic ieri în Maramures lemnul nu se vopseste.

173 . popasul de la Borcut cu renumita ap mineral de S pânta. Dragomir si stefan.Mesterul a avut mai multi ucenici care îi urmeaz îndeletnicirile. vâltorile si horincile. a fost considerat cea mai mare comun rural din România (atât ca num r de locuitori cât si ca întindere). evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele t t r sti în ultima lor invazie în Europa. va confisca mosiile acestuia d ruindu-le voievodului Balc Vod si fratilor sai Drag. când Borsa a c p tat statut urban. În zona turistic Valea Viseului întâlnim localitatea Borsa. dar mai ales casele frumos amenajate. care au manifestat supunere. curate si deschise întotdeauna[40]. Cascada. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine. cu statut de villae. Casa-muzeu Stan Ioan Patras. cu c tune pe v ile laterale si case izolate la mare distant de vatr . când regele Ludovic. sup rat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea în Moldova. P str via. Asezarea este caracteristic pentru tipul "adunat de-a lungul v ii". la 2 februarie 1365. dând nota caracteristic asez rilor de tip "r sfirat si risipit". Urme de locuire exista înc din epoca bronzului. când la 4 septembrie 1717 t tarii au fost nimiciti de s teni într-o b t lie eroic .18. Borsa este una din vechile si statornicele asez ri maramuresene. descoperiri întamplatoare au dat la iveal piese si fragmente ceramice edificatoare. Pân dup r zboi. situat la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D.N. P cat c înc nu s-au f cut cercetari sistematice. Piatra S pântei. Atest ri scrise apar târziu. S pânta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul. În istoria comunit tii.

implantate în acest peisaj mirific. o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitectur . români 26. monument. clopotnit si pridvor deschis. Monumentul are o absid poligonal . De aici se pot face excursii în împrejurimi. Dac orasul de ast zi înc sufer în privinta urbaniz rii. dou înc peri mari.294 locuitori.5 km) cu o linie de telescaun. era de 27. care o flancheaz si înc dou înc peri în spatele lor. ucrainieni). la recens mântul din 7 ianuarie 1994. Populatia orasului cu c tunele componente.În Borsa au fost dou biserici de lemn. restul alte nationalit ti (germani. reconstruit probabil imediat dupa 1717. existent ast zi este din secolul al XVIII-lea. maghiari. În Borsa s-a p strat una din putinele case parohiale: o constructie monumental din bârne rotunde din lemn din brad. Printre acestea se evidentiaz Spitalul. naos drepunghiular. iar iarna se face schi. amintim câteva dot ri de exceptie. Biserica din lemn.310. cu un plan generos pentru perioada respectiv : tind . iar una din ele are cea mai mare trambulin 174 . Borsa de azi este un oras de munte cu câteva dot ri urbane. Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. turn. construit într-o arhitectur modern si destul de bine dotat. Hotelul Iezer. Grupul scolar Minier. Aici sunt amenajate pârtii de schi pentru coborâri. Se pare c cele doua biserici au ars în 1717. Orasul dispune si de o Bibliotec si o Cas de cultur cu cinematograf. De la Complexul turistic se poate accede pân la Poiana Runcu (3. una în parohia de Sus si celalt în parohia de Jos.

ofer un peisaj unic. Muntii Rodnei. De pe Vârful Prislopului. avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie. 175 . biserica. unde în luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop". Cel care se va încumeta în Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor. care se ridic ca un zid deasupra Borsei. care ne va conduce spre Bucovina. În Masivul Rodnei pentru varietatea si bog tia vegetatiei si animalelor. la culesul fructelor de p dure. la exploat rile forestiere. cu bog tii ale faunei si florei de neegalat. Din centrul Borsei.natural din Europa (90 m) cu un record stabilit înainte de r zboi si neegalat. Zona este interesant pentru turism: Vârful Toroiaga (1930 m). pe lâng frumusetile naturii va g si si oameni la stâne. Orasul a fost dintotdeauna localitate minier . Din p cate înc nu sunt valorificate în conditii optime nici apele minerale. Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploat rilor miniere din Baia Borsa. pe un drum modernizat ce merge în paralel cu râul Tasia se ajunge în Baia Borsa. nici nenum ratele posibilit ti de practicare a turismului montan[41]. Valea Tâslei. Chiar în centrul localit tii un perete de stânc cu o verticalitate impresionant ne introduce în atmosfera locului. care ast zi a devenit Rezervatie a biosferei. în 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha). Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. fiind atestat ca atare înc din anul 1554.

etc. 3. turism montan. beneficiind de potential sensibil apropiat. clasificate dupa continut. Astfel. Aceasta este reprezentat prin: unit ti de cazare si alimentatie.2 Baza tehnico-material a judetului: dinamici si structuri în perioada 2000-2004 Pentru realizarea unei activit ti turistice cât mai bune este necesar ca pe lâng resursele naturale si antropice s existe si resurse materiale adecvate. forma de propietate. apar mutatii în criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta. perioada de functionare. instalatii de tratament sau agrement si este conditionat în primul rând de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. capabile s asigure satisfacerea cerintelor turistilor. 176 . turism balnear. premisele de baz ale desf sur rii unei activit ti turistice intense care s permit desf surarea a numeroase forme de turism: turism rural. categoria de confort. Deoarece. turism de vânatoare. mijloace de transport. atractia diferita a unor zone. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de Äbaz tehnico-material ´[42]. turism cultural etc. Volumul fluxurilor turistice este determinata atât de cerere cât si factorii acesteia. dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic. Aceasta explica. Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri. functia îndeplinita. în mare masura. dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort. o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui în oferta înainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor.Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene. are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale.

prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning.etc). indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial. Capacitatea de cazare turistic în functiune (numar de locuri) din România si din judetul Maramures Tabel nr.în care se asigura doar gazduirea propriu-zisa.3. 5. hanuri. sunt divizate.apartamente închiriate. serviciile de curatenie.10 2001 2002 177 . dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor în unitati cu servicii prestate{ hoteluri.1 Unitatile de cazare Aceste unitati de cazare. case de oaspeti) si unitati cu autoservire . ferme. vile .2.

2003 2004 2005 România 277 047 272 596 178 .

275 319 276 089 277 384 Maramures 3 077 3 177 3 154 179 .

11 1.14 1.14 1.3 100 3 257 Pondere (%) 1.13 180 .

15%. Una din cea mai utilizata clasificare.15 Sursa: Anuarul statistic al României.1. iar în Maramures tot anul 2005 prezint capacitate 3 257 fat de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. Ponderea cea mai mare a judetului a fost înregistrat în anul 2005 ± 1. anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fat de anul 2001 cu 277 047 locuri.în România. cea mai mare Din rezultatele obtinute reiese faptul c judetul Maramures nu prezint o important semnificativ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare. INSSE. Bucuresti Capacitatea de cazare turistic a cunoscut mici oscilatii prezentându-se astfel: . este cea care separa mijloacele de cazare în:[43] 181 . 2001-2005.

2005 Tabel nr. tabere si colonii de vacanta. hanuri. cabane si refugii montane camere. 3. case si apartamente de închiriat. sate de vacanta. hoteluriapartamente. casute.unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri. Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures în perioada 2004 . etc. pensiuni. sanatorii si stabilimente de sanatate. reprezentanta de terenuri de camping si caravaning. camine si hanuri pentru tineri.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera. bungalow-uri.4 Unit ti 2004 2005 Hoteluri 182 .

15 16 Moteluri 5 5 Vile turistice 1 183 .

1 Cabane turistice 1 1 Pensiuni urbane 17 19 184 .

Bucuresti 185 . INSSE.Pensiuni rurale 59 66 Total 98 108 Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005.

în functie de categoria sociala si venit. Figura nr.4 se poate observa ca numarul hotelurilor a crescut . aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri. mica si mijlocie. Atfel.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 în Maramures. În judetul Maramures sunt întâlnite hoteluri ce se încadreaza din punct de vedere al clasificarii între 1 si 4 stele. folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii. categoria de de confort. instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor. unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza: Ø Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata în principal turismului automobilistic. aceste având o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni. forma de propietate. mijloacele de transport. În privinta structurii. Unitatile de cazare si alimentatie. 3. Categoriile sale de clasificare se încadreaza între 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare. importanta. la fel ca si num rul vilelor turistice si al cabanelor turistice. perioada de functionare. etc. Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale. amplasarea în spatiu. 186 . iar num rul motelurilor a r mas acelasi.Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3.

Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr 3.5 Anii Locuri de cazare în hoteluri 2000 630 2001 873 187 .

2002 997 2003 1 116 2004 1 544 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. Bucuresti 188 . INSSE.

motelurile sunt construite lânga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de cât mai mult de ele.Cel mai mare numar de locuri de cazare în hoteluri se înregistreaz în anul 2004 cu 1544 locuri. 3. hrana. Se observa ca în judetul Maramures.2 Ponderea capacit tii de cazare din hoteluri 2000 . în restul anilor. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptat a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor.2004 Ø Motelul: este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici.6 Anii 189 . amplasata deobicei de-a lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit. cazare. 3. carburantii. servicii. pâna în 2004 înregistrându-se cresteri succesive ale locurilor de cazare. atrage turistii si astfel îi face sa se întroarca la aceea unitate. anul 2002 detinând cele mai putine locuri de cazare în hoteluri dintre toti anii analizati. Numarul locurilor de cazare din moteluri existente în judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. Figura nr.

Locuri de cazare în moteluri 2000 60 2001 60 2002 99 190 .

3. creste din doi în doi ani. Aceste cresteri sunt rezultatul proiectelor de modernizare a unitatilor de cazare echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. Bucuresti Numarul locurilor de cazare în moteluri între anii centralizati 2000-2004. În anii 2000-2001 se înregistreaz acelasi num r de locuri de cazare (60). din moteluri cu un Figura nr. INSSE. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare înregistrate (136).2003 99 2004 136 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. pentru ca apoi acesta s creasc si s se mentin între anii 2003-2004 la 99 locuri.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri între 2000-2004 191 .

de tratament si de agrement. acesta având categoria de 3 stele.Ø Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare. opt camere duble si patru cu pat matrimonial. Dispunând de multiple atractii turistice. complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian. Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie). Mara cu doua camere single. de alimentatie. sportive si de agrement. 192 . Acesta este amplasat într-un peisaj de o rara frumusete. El este compus din trei unitati hoteliere: Iza cu doua camere single. la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Gutâi. opt camere duble si patru pat matrimonial. Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber.

cu arhitectura specifica. functionând în cladiri independente. Numarul locurilor de cazare în cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. fitness. baschet). salon pentru servirea micului dejun. în zona montana. spalatorie. handbal. telefon. room service. internet. organizarea de petreceri. si cu o pârtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m. Ø Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa. fax. în apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. fotbal. Ele sunt specifice turismului de drumetie. sala de conferinte. etc. sauna. rezervatii naturale. minibar.Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant. televizor. 3.7 Anii 193 . terenuri de sport (tenis de câmp. alimentatia si alte servicii specifice. dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor. În fiecare oras se poate întâlni câte o cabana. care asigura cazarea. necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna. sunt amplasate în zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent.

Locuri de cazare în cabane 2000 40 2001 55 2002 70 2003 194 .

pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice. Situatia locurilor de cazare în cabanele din judetul Maramures este buna. num rul acestora creste treptat de la 40 de locuri în anul 2000 la 84 de locuri în anul 2004. anul 2004. Totusi num rul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu num rul locurilor din celelalte unit ti de cazare. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare. si modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri.70 2004 84 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. 195 . care îsi maresc numarul de la un an la altul.

peste 60 de terenuri de vânatoare. care asigura. în spatii special amenajate. multitudinea de lacuri naturale si artificiale. cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei[44]". aici s-au înfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale. Din acest motiv. a celor peste 100 de izvoare minerale. 3.Figura nr. Datorita numeroaselor atractii turistice.4 Ponderea locurilor 2000-2004 de cazare în cabanele din judetul Maramures între Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pâna la 10 camere. totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural si pâna la 20 de camere în mediul urban. 3. Numarul de pensiuni din judetul Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente. cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic.8 Anii Pensiuni din judetul Maramures 196 .

2000 65 2001 69 2002 70 2003 197 .

O alta modificare importanta s-a produs în anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. cazare si alimentatie. Ø Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura.76 2004 76 Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures. în anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescând de la 70 la 76.dar însa. o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. INSSE.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures în 2000-2004 Aceasta categorie de cazare are o evolutie foarte favorabila. în natura. 2004. numarul pensiunilor creste de la un an la altul. Bucuresti Figura nr. 3. Aceasta dezvoltare a turismului în pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta în aer liber. 198 . Amplasarea lor trebuie sa fie în locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor în pericol.

iar evolutia numarului lor este într-o continua crestere.3. de catre populatia din mediul urban. spirituale. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca în satele maramuresene se pastreza. Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale. înca nealterate traditional si spirituale. viata socio. cu precadere cele etnofolclorice.Pe teritoriul judetului Maramures sunt întâlnite peste 120 de pensiuni agroturistice. Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures în perioada 2000-2004 Tabel nr. Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet.economica si mediul înconjurator.9 Anii 199 . si ocupationale.

Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures 2000 49 2001 55 2002 56 2003 200 .

Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara. 201 .2 Unit tile de alimentatie Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea de servire. Bucuresti Numarul pensiunilor agroturistice din judet este în crestere de la un an la altul. punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare.2. care au drept scop dezvoltarea agroturismului în România. în aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara în cadrul pensiunilor. cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. 3. dar si datorit punerii în aplicare a proiectelor EUROGITES.59. anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 . bauturi si unele produse pentru fumatori[45].patisserie. produse de cofetarie.59 2004 59 Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004. INSSE.

Restaurant Doi Pauni.). etc.Baia Mare. bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Italian. însa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice. ü Casa Veche. chinezesc.Viseu de Sus. ü Hexalit . servind o gama diversificata de preparate culinare. 202 .Târgul Lapus. Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt: . Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune în valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc. desi sunt foarte variate.Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica. Dintre restaurantele cu specific international existente în judetul Maramures mentionam: ü Crama Veche.

3 Instalatiile si modalitatile de agrement Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. cofetarii. unitati de tip expres. linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vîrful Runcu stiorului (1611 metri). 203 . trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile. Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate. pizzeria. Pe lânga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri.2. în apropiere de Pasul Prislop. pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. etc.Restaurant Union. 3. pe valea superioara a Viseului.Restaurant Plazza Rebel. la 700-850 de metri altitudine. patiserii.. el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures. . Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa. braserii.

etc. discoteci. baschet. Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi. handball. statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate în afectiuni reumatismale. etc). intoxicatii profesionale cu agenti chimici. cu o diferenta de nivel de 500 metri. puternic ionizat. cel mai important loc îl ocupa statiunea Borsa.2. baruri. bicarbonate si calcice recomandate în tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare. 204 . utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii. endocrine. Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic. neurologice. ale tubului digestive.În apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pâna la vârful Mogosa (1346 metri altitudine). Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase. terenuri de sport (tennis de câmp. De aici coboara o pârtie de schi de 2100 metri lungime. 3. una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom. ale bolilor cronice. existente în marile orase ale judetului[46]. Desi reprezinta interes pe plan local.4 Instalatiile si modalitatile de tratament În acest caz. fotbal. magneziene. etc.

Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide.lantul vulcanic al muntilor Gutâi. Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa. a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat. etc. turismul balnear întâlnit datorita prezentei apelor minerale. care este reprezentat de cele doua lanturi: . Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vârste cuprinse : de la 6 la 70 ani. turismul poate fi întâlnit aici în diferite forme si anume turismul montan în muntii Rodnei.duodenale. si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. 205 . deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos . pârtii de ski. poteci marcate cât mai corespunzator. Gutâi. si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor".Localitatea Sapânta exista un centru de îmbuteliere a apelor minerale . Maramuresului. turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare. bisericii si obiceiuri stravechi. mijloace de transport pe cablu. etc. ibles. Turismul montan. accesibilitate).ibles. Întâlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare. gastro. 3.Lapus ce au altitudini cuprinse între 1300m si 1839m.3 Principalele forme de turism practicate în judetul Maramures Prin relieful variat pe care îl detine judetul Maramures. În România a putut fi practicat la o scara larga. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfârsitul secolului XIX . precum si rezeravatii naturale ale Biosferei. turismul rural si agroturismul practicat în gospodariile taranilor.. a bolilor ulceroase. datorita prezentei a numeroase obiective culturale.

albastru si galben ). muntii Gutâi. specifice poporului român dar uitate în alte zone.Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan. etc[47] . în functie de zona si masiv. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla în muntii Rodnei. Maramuresul este. pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se împrospateaza.muntii Caliman. pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice). conferindu-le locuitorilor. unul dintre judetele în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia. În traseele montane sunt întâlnite diferite marcaje turistice care apar în patru forme (triunghi. Durata unor trasee montane în judet oscileaza între 2-10 ore. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie. punct. O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor. Nu trebuie decât sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te înconjoara.). cerc. Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia împlinirii personale. muntii ibles. toate marcajele turistice au un contur exterior alb. muntii Maramuresului. max. acea noblete datatoare de har. prin excelenta. atât de linistita dar si atât 206 . cultura si geografie fara profesor. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor . de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire. banda verticala si cruce) si trei culori (rosu. enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. accidentare.

sunt: Borsa. Turismul montan este practicat în urm toarele zone: · Muntii Rodnei. · Muntii Calimarii. pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor. sa afli. lacurile din zona crestei Taul Pietrosu. pe 207 . Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate în apropierea zonelor montane. pentru practicarea acestui trase sunt importante marcajele pe timp nefavorabil. Buhaescu. Vei dori sa faceti parte. în zona de creasta nu exista adaposturi. Lacurile Lala Mare si Lala Mica). este o zona de creasta cuprinsa între vârful Pietrosul Rodnei si vârful Ineu. zona Pietrosul si Iezerul Calimanului. statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri în Muntii Rodnei.de bogata. în zona de cresta lipsesc adaposturi. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei. în judetul Maramures. regiunea 12 Apostoli cu martori de eroziune. nu te va lasa indiferent. Aflata în nordul României. Gazdele dumneavoastra va vor încânta si minuna iar tu nu vei ramâne decât cu regretul pentru un concediu atât de scurt. sa încerci.

în aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca în zona se mai poate schia si pe pârtiile din Borsa. având lungimi cuprinse între 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pâna în aprilie. Dinspre Satu Mare. Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti în zona Maramureslui în timpul verii. intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate în afectiuni digestive si renale.valea râului Viseu si la numai câtiva km de orasul Borsa. Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista decât drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)[48]. 208 . pârtiile de schi fiind amenajate atât pentru începatori cât si pentru avansati. Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa. Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m). deseori. Ocna sugatag si Izvoare. pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei). Cavnic. La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergând dinspre Baia Mare. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei în august. valea Viseului etc). Rezervatia Pietrosul Rodnei. Valea Vaserului. Alte obiective turistice în zona care pot fi vizitate sunt manastirile. drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei. în judetul Maramures. în Muntii Gutâi si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pâna. etc. Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna. Fiind la o altitudine înalta si înconjurata de munti înalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat. În statiunea Borsa se poate ajunge atât pe calea ferata cât si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-BistritaCâmpulung Moldovenesc-Suceava. Valea Izei.

Botiza . În apropiere de Rozavlea. prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute înca vii de locuitorii acestor locuri. mai ales daca ajungeti aici vara. În zona se pot vizita. Din Rozavlea si pâna în aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata înca de la jumatatea anilor 1300. Maramuresul încânta prin frumusetea peisajelor.Poienile Izei Ca si alte zone ale tarii. Unul din punctele de atractie ale localitatii îl constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717. pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se înscriu în aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor iblesului. În acest spatiu etnografic. De asemenea. multe obiective turistice printre care: - Cimitirul Vesel din Sapânta si Manastirea Peri. - Manastirea Bârsana din localitatea Bârsana. 209 . din Botiza se poate urca pâna în Poienile Izei cale de câtiva kilometri.leud .Rozavlea . localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare. prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite.

210 . - Statiunile Ocna sugatag si Mogosa. venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pâna în Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate continua drumul cu mijloace auto.Ieud se poate ajunge pe calea ferata. - Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei. Pe sosea se poate ajunge mergând pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Câmpulung Moldovenesc[49]. În zona Rozavlea . - Cascada Cailor din Muntii Pietrosu.- Muzeul arancii si Manastirea din Dragomiresti. - Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei.Botiza . - Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza.

etc.Giulesti. aici zapada tine din decembrie pâna în aprilie.Cavnic localitate situata în muntii Gutâi. parapant . primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei. snowboard. mountainbike-ul este practicat în judet pe traseele: *Baile Borsa-Borsa oras. Astfel. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborâre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine.Viseul de Sus *Remeti. Mountainbike.Sapânta-Sighetul Marmatiei *Rona de Sus.Desesti-Ocna sugatag *Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos 211 . În turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike. Aceasta localitate dispune de o pârtie de schi foarte bine întretinuta. alpinism. În vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii. drumetia.

Cascada Puzdrele[50]. coborârea unor cascade a caror înaltime ajunge si Ia 30-35 de metri. Coborârile în rapel se pot face pe lungimi între 10 . se alege un traseu mai dificil. Grupul de biciclisti este urmat întotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si în situatia în care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina. Coborârea în rapel trebuie sa se efectueze fara întrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare).Calinesti.Bârsana. pentru cei antenati. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine în prezenta unui profesionist de obicei. În cazul unei surplombe. de exemplu: întoarcerea de la pestera sau de la cascade.Ocna sugatag Activitatea se poate introduce si în completarea altor activiatti. Coborârea în rapel se efectueaza cu corpul vertical. Escalada ± Rapel. de pe pod.*Botiza-Rozavlea-Strîmtura. picioarele orizontale si departate.200 de metri pe stânca sau în gol. Cascadele întâlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor. puteti sa va sprijiniti pe genunchi. 212 . în functie de nivelul de pregatire al participantilor. O zi de adrenalina pe sub cascade si în galeriile subterane din adâncul pamântului include off-road cu masini de teren pâna la cascade.

cu putin talent în mânuirea parapantei. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborârii. casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant. care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere în apa.Rapel este coborârea prin alunecare pe o coarda. Canioning ± Bodyrafting. Parapanta. aceasta fiind amplasata chiar în apropierea muntii Rodnei. daca ai învatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamânt. O zona în care se desfasoara acest fel de sport este în statiunea Borsa. echipat cu neopren. Aventura este însotita de echipament corespunzator. proiector montat pe barca. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. Pentru prima data în România se organizeaza coborâri de rafting si pe timp de noapte. în conditii de siguranta maxima. si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj încântator. numit opt de rapel. poti sa zbori ore întregi. Zborul în tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de învatare si antrenamente. Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat. dotat cu elemente reflectorizante. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si. O zi de adrenalina înconjurati de ape înseamna off-road cu masini de teren pâna în buza malului râului. folosindu-te de curenti. 213 . punctul de plecare în rafting. Bodyrafting înseamna coborârea pe firul apei a unui canion. cu ajutorul unui sistem de frânare. coborârea pe prin defileu Somesului[51].

Zona lantului vulcanic al muntilor Gutâi. cât. avene si galerii orizontale. Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate în general de profesionisti care au pe lânga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna. lungi de zeci de metri. sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier. pesteri. cascade. Activitatea este deosebit de atractiva. chei. Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai înguste si adânci sapate de ap de-a lungul timpului. ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse. mai ales. atât prin ineditul peisajului. coborâre. vai active prin care mai curge apa. traversari de marmite etc.Aven ± Cascade. curgere prin tobogane naturale. 214 .Lapus.Canioning . pentru evitarea accidentelor. În judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective: ‡ Atragerea si angrenarea tinerilor în practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan. toate aflate la distante mici unele de altele. prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare.ibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa.

a cicloturismului si alpinismului. altele fierbinti. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc în România.‡ Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee. ‡ Organizarea de excursii în toate zonele tarii. Unele dintre ele sunt simple. Înca din antichitate. ‡ Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale. precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei în acest sens. ‡ Educarea tineretului. monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie. multe radioactive. în vederea ocrotirii naturii. ‡ Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare. precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite[52]. practicarea de activitati cu caracter speologic. unele lacuri acumulate în 215 . a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale în dezvoltarea societatii moderne. printr-o serie de actiuni la nivel de scoli.

ale sistemului nervos periferic. aerul ozonizat. o tara fondatoare a turismului balnear. erau cunoscute ca având efecte terapeutice. România poate fi considerata pe bune dreptate. ospitatalitatea oamenilor.craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte. Centrul Vechi (arhitectura din sec. pot trata aproape toate maladiile umane. aerosoli. Frumusetea locurilor.Vadu Izei. În sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece. Pe lânga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate în tratarea unor afectiuni reumatismale.Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara. 216 . Ocna sugatag este situata în Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor ibles si Gutâi. ginecologice sau ale aparatului locomotor. Ocna sugatag -Mogosa . Prin complexitatea factorilor de cura pe care îi detin aceste "uzine ale sanatatii". bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune. electroterapie . fizioterapie. XV) etc. la o altitudine de 490 de metri. În zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita: . gimnastica medicala.

Biserica Romano . - Manastirea Rona de Sus .aflata în localitatea Bârsana si atestata documentar în anul 1761.aflata în localitatea Rona de Sus - Baia Sprie . În Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmând drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pâna în gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pâna în statiune."Cimitirul Vesel". - Manastirea Bârsana . Din Ocna sugatag pâna în Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergând spre Sighetu Marmatiei. 217 .- Sapânta . la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei. XIV)[53].Catolica (sec. În judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare : Ocna sugatag situata în depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice ibles-Gutâi.

Sârbi. hipertrofice.catarale. Datorita prezentei padurilor.statiunea Ocna sugatag are un relief deluros. în împrejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb. Afectiuni O. livezilor. izvoare crenoterapie. respirator Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase. altitutdinea medie a acestui loc este de 490m. Calinesti si Giulesti. precum si a lacurilor saline din preajma statiunii. ozenoase. plimbari cu vaporasul sau se poate pescui. ape clorurosodice iodurate.L.R. bromurate. Indicatiile tratamentului balnear: 1. De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vârful ibles.: rinosinuzite cronice. manastirea Bârsana. rinofaringite cronice hipertrofice. atmosfera este încarcata cu ioni negativi benefici. sinuzite operate. micoze 218 . alergice. Profil terapeutic: reumatismal. Lânga statiunea "Ocna sugatag". Budesti. laringite. brazdat de apele râului Mara. lacul Firiza unde se fac canotaj.

centrale. status post ionfectii respiratorii repetate. Boli asociate: afectiuni ginecologice. viteza de deplasare. Afectiuni ale aparatului locomotor: reumatism degenerativ: spondiloze. gonartroze. coxartroze. amelioreaza deficitul 219 . Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice. 4. Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate. infectioalergice. periferice. 2. reumatism secundar infectios. marirea particulei. efect histominopaxic si spasmilitic. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica.O.P. boli cardiovasculare[54].ocofaringiene. vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei. confera aerosolului temperatura deosebita.. boli profesionale. revitalizarea epitelului vibratil. emfizen pulmonar. astmul bronsic alergic. efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian. bronsiiectazii fara episoade hemoptoice. favorizarea mukokineziei în sputele vâscoase permanente. B. reumatism abarticular. disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice. sechele postpneumectorii.N. artroze periferice.C. 3. endocrine. traheobronsite. infectîos. efect antiinflamator.

îmbunatatirea circulatiei arteriale periferice. împreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara. ortopedice. scade glicemia. într-un cadru natural deosebit de pitoresc. fluidifiant la nivelul lichidului articular. O alta statiune aflata în judetul Maramures este Statiunea Izvoare. periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata. creste mobilitatea articulara. Elementul principal de cura este 220 . Efectele apelor sulfuroase în cura externa: vasodilatatie în reteaua arteriala si cutanata. este situata la altitudinea de 1003 m. În aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol. ginecologice. au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente în ozena). exceptând faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica. aceasta este o statiune climaterica si de schi. datorita temperaturii baii si în asociere cu parafina. micoze. general. Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate . electroterapia diminua durerea în procesul de dinamizare a stazelor. condroetin sulfric. pe un platou vulcanic sub vârful Ignis. creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii. au efect mai intens în micoze si în fluidifierea sputelor vâscoase. sulful intervine în cartilagiul articular în componenta acidului. câteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale. în afectiuni ginecologice inflamatorii. sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine în metabolismul. afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice.creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica. afectiuni neurologice. decontracturant. Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic. aflata la 30 km de Baia Mare.

La circa 20 km. astfel spus. Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. clorurata. Din Borsa pe Valea Izei. în care vechiul se îmbina cu noul sau. Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. printre care si în judetul Maramures. înseamna înseamna obiceiuri cunoscute de generatii întregi. 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri. infuzia de capital din ultimii ani începe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor.apa minerala în concentratie mare. având un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice[55]. la vreun motel. traditionalul si modernul stau în aceeasi casa. doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism. hotel. în localitatile Vadu Izei si Onceni. membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. 12 . doua retele de pensiuni îsi cheama din sosea drumetii. Dezvoltarea si promovarea turismului rural românesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural. cu sarbatori atragerea turistului prin ineditul spectacol. organizatie nonguvernamentala înfiintata în 1994. plus mansarda si demisol. 221 . 154/31. Statiunea Borsa a fost napadita în ultimii ani de veritabile palate. case cu 3-4 etaje. în Sapânta. hipertona. care vor sa înnopteze în pensiuni. Ecologic si Cultural (ANTREC). SATUL civilizatia traditionala cu stramosesti. astfel fiind promovata initiativa privata în sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice. În Maramures. moteluri si pensiuni în Sighetu Marmatiei. iodica. sodica. Antrec are 31 de filiale judesene. la casute de vacanta sau în tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor.

îndeplinesc sezonier sau în tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata[56]. Astfel. culturale si cadrul natural pitoresc. în vederea promovarii în fiecare localitate: . una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures.sate turistice etnografice-folclorice . economice si culturale proprii.Se poate vorbi mult de turismul rural din toata România. Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o cât mai strânsa colaborare cu EUROGITES. pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric. ca sate turistice. dar câteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decât generoasa. Stabilirea tipurilor de sate turistice consta în relevarea specificului localitatilor si gruparea lor în câteva tipuri fundamentale . Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice. agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite.sate turistice de creatie artistica si artizanala 222 . situate într-un mediu nepoluat. sociale. a fost înfiintat oficial agroturismul. care în afara functiilor politico-administrative.

funia. unelte traditionale locale. Ø Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala.pieptare de o mare varietate cromatica . flori.. Ø Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice. Nu departe de actuala intrare în satul Bogdan Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a întemeia Moldova si al carui nume îl poarta comuna cu mare fala. Dintre aceste categorii de sate se enumer si cele întâlnite pe teritoriul Maramuresului. Ø Satul Sârbi prin portile de lemn.sate turistice climaterice si peisagistice. împletituri din nuiele. costum popular cu specific local. Ø Sacele . sculptate cu motivul soarelui. 223 . prelucrarea artistica a lemnului. pasari. ceramica veche. arborele vietii. floarea soarelui. este un important centru de artizanat: covoare. atelier renumit de cojocarie. ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru. Aceasta comuna fosta Cuhea.muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice.

Ø Sapânta renumit centru de artizanat .tesaturi. sat ce detine un port popular lapusnean autentic. staite. port specific popular local: camasa femeiasca de Sapânta cu încretituri. coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vârsta. comuna cu izvor cu apa minerala indicat în tratarea afectiunilor hepatobiliare. cergi maramuresene cu motive traditionale original. gastro.intestinale. aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona. Portile maramuresene deosebite care imaginând în relief si culoare . ce reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de 224 .Ø Satul Botiza renumit centru de artizanat în tesutul scoartelor si confectionarea jugurilor pentru boi. Cimitirul Vesel unic în România prin conceptie si originalitate Ø Stoiceni. camasa barbatesca brodata foarte scurta. Ø Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate. Ø Satul Rogoz.

tara, faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic, cu motive ornamentale traditionale: funia, rozeta solara, margini în dinti de lup, semnul soarelui-simbolul vietii.

Astfel, turismul rural este reprezentat în judetul Maramures prin diferite sate si activit tii desfasurate acolo care atrag turisti, fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine.

Aceasta forma de turism are doua obiective :

1)

de instruire prin îmbogatirea cunoasterii;

2)

recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si

cunoasterea unor forme noi. Primordiala ramâne însa în sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei, recreerea.

Turismul cultural vizeaza, în principal obiective turistice de provenienta antropica, spre deosebire de turismul recreere sau curativ, pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. Dezvoltarea turismului cultural este stimulat de curiozitatea oamenilor, de nivelului de instruire al acestora, de civilizatie.

Turismul cultural se concretizeaza în:

225

-

Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice,

istorice, monumente, castele, edificii religioase, ansambluri urbane sau rurale, parcuri si gradinii;

-

Vizitarea muzeelor: de arheologie, istorice, stinte naturale, nationale sau

regionale, gradina botanica, parcuri zoo;

-

Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera, balet, teatru, coverturi,

festivaluri de muzica, dans, sarbatatori traditionale, expozitii si târguri.

În acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. inutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural-istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international, între care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti, monumente si ansambluri de arhitectura si de arta, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO.

Printre principalele obiective turstice vizitate în Maramures prin prisma turismului cultural sunt: în Târgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica, Muzeul Etnografic al arii Lapusului, Monumentul eroilor (1935); în Sighetu - Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926), Muzeul Satului Maramuresean, Catedrala Ortodoxa Româna, Casa de lemn (secXVIII), Palatul culturii; în Ieud: Centru Etnografic, Biserica din Deal (1364), Biserica din Vale (1699); în Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972), Manastirea Moisei (sec XIV - UNESCO ), Biserica din lemn (1699), Muzeul

226

satesc- comuna Sacele: în Sapânta: Centrul de artizanat, Cimitirul Vesel; În Rozavlea : Biserica din lemn (1717- UNESCO); în sieu : Biserica de lemn (1599 - UNESCO). Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este învechita si insuficienta, lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati, lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj.

Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat, în special, biodiversitatii deosebite existente în Parcul National Muntii Rodnei ± Rezervatie a Biosferei. Aspectul reliefului modelat în cea mai mare parte în roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Supranumiti si ÄFagarasul nordului´, Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord, lungi si salbatice spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri si vârfuri abrupte, semete. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane, precum si de c tre cercet tori[57]. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit atât prin resursele naturale cât si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. Toate acestea îndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si în conditii calitative accesibile.

E adevarat c Maramuresul este cunoscut pentru aceast civilizatie a lemnului, pentru traditiile pe care stie s le respecte, îns mai presus de toate st maramureseanul, fire s n toas si robust , care si-a p strat judecata limpede si neîntinat . În felul lor de a gr i si de a privi lucrurile, în felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni, st farmecul Maramuresului. Doar reusind s simti puterea magic a maramureseanului, râsul s n tos al maramuresencelor, gustul însel tor al hornicii, ascultând întelepciunea b trânilor,

227

graiul fermecat, arhaic al t ranilor si cântecul ceterasilor poti întelege chemarea Maramuresului. si atunci, nu vei simti decât un dor continuu si o dorint puternic de a te întoarce si a nu mai pleca.

CAPITOLUL 4

CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDE ULUI MARAMUREs

Diversitatea formelor de relief, întinderea p durii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur , multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice confer judetului Maramures un valoros potential turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel care atrage în mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor, portilor traditionale, uneltelor, tes turilor, ceramicii, bisericilor, datinilor si folclorului, unice prin semnificatie, vechime si desf surare.

4.1 Asez rile

La întrebarea de ce este frumos Maramuresul, vom g si o multime de r spunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura, cu

228

oamenii si creatiile acestora. Credem c armonia care s-a creat între om si operele sale integrate în peisajul maramuresean d nastere specificului care individualizeaz zona, care-i confer acesteia unicitate.

Privit în ansamblu, asezarea maramuresean are ca dominant biserica, care în general este amplasat în mijlocul satului sau în mijlocul celor dou p rti ,,susani" si Äjosani". Biserica, în general este amplasat pe un patrimoniu, de unde domin satul. În jurul bisericii este cimitirul satului, unde de secole sunt îngropati cei care pleac în lumea de dincolo.

Având în vedere criterii etnografice, istorice si geografice, se constat elemente de identitate cultural local care indic mai multe subzone. Pentru aceste subzone pledeaz si tipul de asezare si structura gospod riei t r nesti, ocupatiile specifice portul popular si arta popular în general, obiceiurile si folclorul, particularit tile lingvistice, si nu în ultimul rând, arhitectura.

1) Subzona plasat în vestul Maramuresului, definit geografic de bazinul Marei si Cos ului si cursul inferior al Izei pân la Bârsana, în care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere.

229

2) Subzona central , cuprinzând cursul mijlociu al Izei (între Strâmtura în nord si S listea de Sus, în sud) si apa Viseului (de la v rsare în nord si pân la Viseu de Sus, în sud), în care s-a dezvoltat arhitectura cunoscut îndeobste maramuresean , incluzând cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud, Rozvlea, Bogdan Vod , sieu, Botiza, Poienile Izei).

3) Subzona estic a bazinului Ruscova, grupând si c tunele populatiei de ruteni, în care arhitectura prezint unele note diferite fat de restul zonei, în ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie.

4) Subzona nordic , de-a lungul Tisei, în care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet, precum si a localit tilor urbane de dincolo de Tisa, ducând la anumite fenomene de hibridizare.

5) Subzona sudic cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele S cel, Borsa, Moisei), mai complex ca structur , în care se resimt leg turile cu N s udul si cu Bucovina.

230

Desi s-a f cut mult pentru dezvoltarea unui turism modern, amenaj rile actuale sunt înc departe de a pune în valoare potentialul turistic al judetului[58].

4.2 Mestesugurile t r nesti

Acestea au ap rut pentru a satisface nevoile omului, în special în perioada când satele erau ,,închise", guvernate de un sistem autarhic. Odat create, ele s-au perfectionat, p strându-se vii pân în zilele noastre.

Torsul, tesutul si cusutul. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizat de prezenta textilelor care, prin varietatea lor, bog tia formelor, motivelor decorative, a cromaticii si nu în ultimul rând a felului cum sunt aranjate, dau o not specific zonei. Dup functia tes turilor în cadrul casei se disting: tes turi de uz curent (cerga, tolul, tolinca, lepedeul, fata de perin , stergarele, fata de mas ); tes turi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rud , c p tâie de pern , tes turile de desagi, stergarele de rud , stergarele de icoan , stergarele de blid, fetele de mas si lepedeele care se pun pe rud ); tes turile de ritual (covorul pe care îngenuche mirii când depun juramântul, dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul în cosciug în timpul priveghiului si al prohodului, stergarele si materialele de traist care se dau de poman la înmormântare, crijma de botez).

Prelucrarea lemnului. Mestesugul prelucr rii lemnului se justific prin bog tia p durilor de foioase si r sinoase, p duri care si ast zi acoper o mare parte a teritoriului.

231

rindele. Ieud. Ceramica de S cel a avut o larg r spândire. t iatul si cr patul lemnului gros cu fier str ul si joag rul. rosul. Înc se mai p streaz în casele maramuresenilor piese vechi de ceramic provenite din zona S cel. ceramica de S cel este cunoscut ca ceramic de factur dacic . prezenti în toate satele zonei. comuna S pânta face o not aparte în privinta artei lemnului. dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asem n toare cu ceramica arheologic din La Tene-ul dacic. în albastru ca fond. Ast zi functioneaz centrul de ceramic de la S cel si cel de la Sighet. iar pentru sublinieri a folosit galbenul.Viata de azi a impus în Maramures noi tehnici si materiale de constructie. nationale si în multe 232 . În cadrul Maramuresului. f tuitul cu barda. piese de mare rafinament artistic p trunzând în colectiile muzeelor zonale. Armonia între forma vaselor si simplitatea motivelor decorative. d not de vechime si autenticitate pentru aceste obiecte. securirea pentru dr nitit. Efectul deosebit al ceramicii de la S cel îl constituie forma si culoarea rosie nesm ltuit . picturi pe lemn. sfredele. folosesc si ast zi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea. miniaturi. Stan Patras a mai lucrat si mobilier t r nesc. Sighet. absolut inconfundabil. într-o cromatic cald . Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el. deoarece prin tehnicile de lucru. Centrul de ceramic de la S cel are un specific propriu. d lti. Ol ritul. Mestesugarii de case si porti. albul.

Fiecare spatiu din gospod rie este ocupat de o constructie cu destinatie special . p dure). de aceea se constituie într-un element de identitate cultural si national . Casa . În ea este încorporat un sistem existential. fenomen firesc si necesar. 4. Casa este dovada importantei de care s-a 233 . Casa t ranului din Maramures poart amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat. o marc cultural si de civilizatie a unui popor. lapte. p mânt arabil. si ast zi vasele ceramice îsi g sesc rolul lor functional (pentru ap .3 Casa si gospod ria t r neasc Privit în ansamblu. Ast zi gospod riile s-au modernizat. gr dinita. s-au îndesit de-a lungul drumului principal.Locuinta. gospod ria t r neasc traditional se încadreaz în tipul gospod riilor cu curte dubl . au p strat structura modelului traditional. respectiv gospod ria propriu-zis (gr dina. Este un semn. curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospod riei (fânete. r mânând un simbol al startoniciei. livada. filosofic. preparatul hranei).colectii particulare. dar în general. Gospod ria maramureseanului cuprinde dou componente: statutul. iar pentru calit tile lor estetice se folosesc si în decorarea interiorului.

crucile . pe m sura oamenilor locului. un amalgam între vechi si nou. care mai de care mai colorate. Din lemn erau si semnele de mormânt . creatiile sale si mediu. erau confectionate din lemn. a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o înconjoar . în esent . geoclimatici a fost si este supus nevoii de înnoire.bucurat întotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea. de la poarta de intrare pân la cas . Intrând ast zi într-o cas t r neasc vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul. Satul maramuresean. dar. ci de m rimea si num rul constructiilor anexe din gospod rie. vase emailate cu motive strident colorate asezate în stive pe dulapuri. Trebuie s remarc m c semnul categoriei sociale nu era dat de m rimea înc perilor casei. s-au îndesit de-a lungul drumului principal. etnopsihologici. Toate componentele.si troitele de hotar si ca o sintez a geniului creator t r nesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. fenomen firesc si necesar. mobilier modern în amestec cu piese traditionale. vâltorile si uleinitele. pivele. Interiorul t r nesc traditional conditionat de factori social-economici. dar si constructiile administrative. arhitectura constructiilor este într-o armonie perfect cu peisajul. pân în primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". p mânt.4 Portul popular si obiceiurile 234 . 4. formând o simbioza între om. au p strat structura modelului traditional. În Maramures. în general. Ast zi gospod riile s-au modernizat. sa avut în vedere si aspectul ei estetic. la fel ca si morile. care erau relevante pentru bog tia în animale. pe lâng functionalitate.

se integreaz în structura general a portului popular românesc. Înc lt mintea traditional era format din opinci cu obicele de lân legate cu curele. ast zi din bumbac sau în amestec cu in. care ast zi a devenit frecvent în Maramures. cu mâneca încretit prins din um r si decolteul p trat. este o zona unitar cu caracteristici specifice de necontestat. cu elemente comune si pentru celelalte provincii românesti. pe ansamblu. Se renunt cu mare usurint si rapiditate la piesele traditionale. Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. decolteul si mânecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cus turi de mare migal si cu fire divers colorate. Un loc important în domeniul acestei creatii îl detine portul popular[59]. Pieptarul femeiesc are în general dou variante: cel din p nur de lân si cojocul din blan de miel. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei. au devenit din ce în ce mai pregnante. preluându-se îmbr c minte din comert. sufer în continuare modificari. este confectionat din p nur si tivit pe margini cu catifea neagr dar si albastr . Costumul b rb tesc se înscrie în aria portului transilv nean. cu multe elemente specifice locale. C masa traditional b rb teasc . ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale. Saras u si Iapa. Ast zi se poart cizme sau 235 .Maramuresul. O mare valoare artistic o au c m sile femeiesti. La femeile tinere si fete. sub aspectul creatiei populare. este tesut în cas . la S pânta. confectionat din cânep si in. în ultimii ani. O c mas bogat ornamentat . Pieptarul. În timp. brodat cu lân fin . portul popular. care. divers colorat . confectionate din pânz alb tesut în cas . Costumul femeiesc din Maramures. o alt pies a costumului popular b rb tesc. însirate si împletite sau "tesute" în motive geometrice. este c masa de S pânta. La gât poart si azi "zg rdane" din m rgele colorate.

cele din ciclul vietii. sunt marcate si de componente sacrale crestine. piesele sunt tratate cu sânge de ied în amestec cu unt. în felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. dar si cele de peste an. dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul. De-a lungul timpului. au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebit . dar care se mentin si în zilele noastre. de sens si functionale. Obiceiurile sunt o component a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viat care s-a statornicit în timp. ca nasterea. au trecut în cel ceremonial. cu note proprii.bocanci. iar zilele de s rb toare devin pentru str ini o revelatie estetic [60]. Hainele p curarilor se numesc smolenci si sunt o marc personal si semn de distinctie. Se fierb cu scoart de arin si cap t o culoare neagr . c s toria. 236 . p strând totusi secventele esentiale initiale. moartea. cear de albine si r sin de brad. p strându-si functiile esentiale. Portul popular este înc viu în zon . Momentele importante. care au contribuit la p strarea si transmiterea lor peste timp. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul p curarilor. hot râtoare din viata omului. care presupun munci specifice. obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual. evoluând înspre cel artistic. Toate obiceiurile statornicite în viata comunit tilor maramuresene. în cadrul c ruia s-au produs si se produc schimb ri.

Din punct de vedere al planimetriei. "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea[62]. edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de întreaga arhitectur medieval româneasc si caracteristic cultului ortodox. cum sunt denumite de s teni. Încadramentele usilor masive de la intrare. este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor în viata si spiritualitatea româneasc de pe acele meleaguri[61]. Elemente de decor vin s sustin arhitectura maiestuoas a constructiei. atât de specifice satelor românesti. în toate satele Maramuresului. case si biserici. acareturi gospod resti si unelte. deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori. la bisericile maramuresene se constat unitatea de conceptie. precum si ale ferestrelor. texte care ele însele sunt monumente de 237 . Bisericile si portile maramuresene Monumentele Maramuresului sunt f r îndoial monumentele neamului românesc. devin monumente. atunci când s-au p strat. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supraîn ltarea boltii naosului. Maramuresul si-a l sat amprenta pe p mântul milenar prin constructiile de lemn. având o înc rc tur simbolistic milenar . mori si semne de mormânt. ci pe un sistem de grinzi si console.4.sculpturi ca "Sf. În Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai p streaz elemente componente .5 Monumentele de arhitectur . Prezenta. poart însemne decorative pe care le g sim frecvent si la casele traditionale si care. Între monumentele Maramuresului. sunt expresia unui limbaj ce se las greu de descifrat. Semnele de mormânt sau crucile. ce se sprijin nu pe peretii cl dirii. un loc aparte îl au troitele de hotar. a bisericilor de lemn. ast zi trecut în planul artisticului. mai multe r stigniri "Iisus Hristos". Ioan".

si o marc de identitate cultural . Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatr . zonal si local . Un element important al gospod riei maramuresene îl constituie portile. pierzându-se mult din specificul zonal. Portile maramuresene alc tuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si v zute într-un context european. poarta r mâne ca un simbol al Maramuresului. f r preg tire special . prin echilibrul constructiei si prin metafora dens a ornamentatiei. c r mid ). Adev rate opere de art . datat la sfârsitul epocii bronzului si începutul epocii fierului. frumusetea portilor uimeste cu atât mai mult cu cât creatorii au fost t rani simpli. pe acelasi model. Poarta maramuresean "clasic " si cea mai des întâlnit este alcatuit din trei stâlpi de baz .limb . reînnoindu-se an de an pe aceeasi structur . cet tuia dacic cu suprapunere medieval de la Oncesti. O poart maramuresean este un ansamblu format din p rti fixe si mobile . Poarta maramuresean este. în afar de atributele deja descrise. p mânt. asezarea fortificat de pe Dealul Cet tii din muncipiul Sighetul Marmatiei.6 Decorul si simbolistica lui 238 . Dac în privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospod riei traditionale s-au produs ast zi mutatii nu întotdeauna fericite. dispusi paralel si în acelasi plan. care si-au cucerit o faim binemeritat prin armonia proportiilor. Printre acestea. adesea cu o înf tisare monumental . confectionati din lemn de stejar. dar cu un simt al esteticului deosebit. 4. ele reprezint o contributie de seam la îmbog tirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.

În afar de funia r sucit . Luna este în general asociat reprezint astfel c s toria sfânt dintre Cer si P mânt. devenirea universal . Luna nou .ca simbol. regina cerului. Soarele . înseamn cel mai adesea puterea femeii. subiectivismul. c decoratia în lemn a stâlpilor de la intrare este identic cu a portilor de la gospod riile t r nesti din satele regiunii. ci pân si pe obiecte de uz casnic. divinitatea mam . Luna jum tate este un simbol de îngrop ciune. este "nava luminii care cu Soarele. Luna . Luna simbolizeaz ritmul ciclic al timpului. reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. Soarele. arborele vietii. Soarele era considerat simbolul vietii. dar cel mai frecvent se poate vedea sub form de rozacee cu petale. nu f r surprindere. Acest motiv îl g sim si în sculptura brâului masiv care încinge mai întotdeauna biserica de jur-împrejur. Printre cele mai frecvente motive care apar încrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea în biserici este în primul rând funia r sucit . al cunoasterii si al întelepciunii. cu raze multe si dese. Soarele apare nu numai pe porti. roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative. înseamn nenorocire. reprezentând irationalul. Element decorativ ast zi. Luna plin înseamn întregul.puterea trupeasc . forta si puterea sufleteasc . aparitia. astfel el a fost cunoscut în Maramures reprezentat sub form de disc. arat lumin . reînnoirea etern . brâul acesta mai ilustreaz si planul de leg tur dintre Cer si P mânt. intuitivul. si 239 . pe tes turi brodate si pe cruci în cimitire. Soarele era m sura timpului si simbolul vietii. disparitia si reaparitia ei înseamn deasemenea nemurirea si vesnicia. în crestere. Luna are si aspecte mai putin pozitive. El era prezent înc din preistorie în simbolistica celor mai multe popoare. el avea un rol simbolic. la vechile culturi din care a fost preluat.Cel care va z bovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata. în descrestere ea îmbrac un aspect demonic. împlinirea. combinat cu Soarele ca parte masculin .

fie pictat. Coarnele de berbec sau de bovideu care împodobesc sub form de 240 . În mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin. fiind aproape peste tot al turi de Soare. devenind simbol al crestinismului. busuioc. un alt ornament des întâlnit în Maramures. Roata. contra anumitor boli. de dimensiuni mai mari sau redus la dimensiuni de amulet . coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gam de semnificatii dintre cele mai diverse.pluteste pe marea noptii". Ca talismane profilactice care se puneau în anumite puncte ale corpului. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri. îl g sim gravat si sculptat în lemn pe stâlpii portilor în mai multe regiuni din România. Are semnificatii magice. Poate reprezenta uneori spiritul binelui. a fost transformat dintr-un obiect de tortur într-un lucru sfânt. ca simbol. Motivul semnific viata vesnic . Crucea îns si este unul dintre cele mai vechi semne f cute de mâna omului. florile au avut una din cele mai vechi întrebuint ri. care merg pîn la contradictoriu: simbol funerar. pav z împotriva bolilor. motivul cel mai frecvent întâlnit în regiune. recompens . pentru a întârzia putrefactia corpului. el este o mostenire a dendrolatriei. fie ciclurile anului. de nep truns ca destinul". semn de distinctie. În Maramures este încrustrat pe stâlpii portilor p zind gospod ria. cult de circulatie universal . previne si chiar respinge r ul. În acceptiunea ulterioar a Bisericii crestine. simbolizeaz fie schimbarea si curgerea f r întrerupere a timpului. Sculptat în lemn sau confectionat din diverse frunze sau flori. prin r stignirea si moartea lui Iisus pe cruce. veselie. Florile erau utilizate în scop profilactic. este soarta omului însusi: "repede ca nenorocirea. cultul arborilor. în special în Maramures. prin însusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. sarpele. ascuns si chibzuit ca r zbunarea. alteori al r ului. ea a fost si un instrument de tortur si pedeaps . Arborele sau pomul vietii este reprezentat în Maramures fie cioplit în lemn. alb strele. "tinerete f r b trânete". Coroana.

num rul mediu zilnic de turisti. capabil s oglindeasc într-o modalitate specific realitatea lumii prin crearea de ansambluri. Arta si civilizatia popular maramuresean reprezint una din componentele de baz ale culturii si civilizatiei nationale. generate de un evantai larg de emotii si talente cu adânci r d cini în spatiul carpato-danubiano-pontic cu îndelungate evolutii istorice si care au început s fie apreciate si mai bine cunoscute abia la începutul secolului XIX.gravur sau cioplitur în lemn portile maramuresene. grupuri artistice. densitatea circulatiei turistice si preferinta relativ a turistilor[64]. fecunditate si fort regeneratoare[63]. CAPITOLUL 5 CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ CIRCULA IA TURISTIC A JUDE ULUI MARAMUREs ÎN PERIOADA 2001-2005 Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: num rul turistilor. încas rile din turism. erau considerate ca simboluri pentru putere. num r zile/turist. Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza în urma calcul rii urm torilor indicatori: 241 . durata medie a sejurului.

unde: T ± suma turistilor înregistrati într-o perioad n ± num rul zilelor din perioada respectiv Num rul de turisti sositi în judetul Maramures.1 Num rul mediu zilnic de turisti Arat intensitatea circulatiei turistice într-un anumit interval. între anii 2001-2005 Tabel nr. NT mediu = T / n.1 2001 2002 242 .5. 5.

2003 2004 2005 Total 93 806 89 389 86 194 243 .

78 837 80 072 Români 80 824 70 879 70 404 244 .

61 522 62 384 Str ini 12 082 15 510 15 790 17 315 245 .

INSSE. la 62 Calculul num rului mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 20012005 Tabel 5. în anul 2005 se poate observa o usoar crestere de la 61 522 în anul 2004 384 în 2005 (români). Bucuresti Num rul turistilor sositi între anii 2001-2005 în judetul Maramures este oscilant. Atât num rul turistilor str ini cât si al celor din tar este în descrestere din anul 2001 pân în 2004.2 (turisti/zi) 246 . si de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (str ini).17 688 Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005.

2001 2002 2003 2004 2005 Total 257 247 .

245 236 216 219 Români 221 194 248 .

193 169 171 Str ini 33 42 249 .

O prim cauz a acestei sc deri dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unit tile de cazare si slaba promovare a zonei.43 47 48 Sursa: date rezultate din prelucrare Se observ o sc dere a intensit tii circulatiei turistice în primii 4 ani iar apoi o usoar crestere în anul 2005. 5.1 Num rul mediu zilnic de turisti sositi în judetul Maramures între anii 2001-2005 250 . Figura nr.

le ofer si programe turistice de agrement si tratament. 5. zone care pe lâng liniste.3 2002/2001 2003/2002 2004/2003 251 . cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modern .Astfel. Ritmurile de evolutie privind num rul turistilor sositi în unit tile de cazare turistica în judetul Maramures Tabel nr. odihn si recreere. turistii au c utat zone cu bogate resurse turistice atât naturale cât si antropice.

2005/2004 Total 0.01 Români 252 .91 1.96 0.95 0.

01 Str ini 1.01 253 .95 0.19 1.91 0.87 1.0.

2 Num rul de înnopt ri 254 . acesta creste si scade de la un an la altul.09 1.02 Sursa: date rezultate din prelucrare Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind num rul turistilor sositi în unit tile de cazare în judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005. care neg sind ceva nou în aceast zon au început s caute alte destinatii. Ritmul evolutiei privind num rul turistilor români este oscilant. 5.1. aceeasi situatie o prezint si num rul turistilor str ini.

Num rul de înnopt ri sau zile/turist din judetul Maramures se prezint astfel: Num rul de înnopt ri înregistrate în unit tile de cazare turistic din judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.Num rul de înnopt ri sau num r zile/turist reprezint fluxul de turisti ce au c l torit si sau cazat în diferite unit ti turistice dintr-o anumit zon intr-o perioad de timp. 5.4 2001 2002 2003 255 .

2004 2005 Total 216 283 192 820 190 700 256 .

186 185 168 264 Români 189 723 161 087 159 341 155 372 257 .

137 432 Str ini 26 560 31 733 31 359 30 813 30 832 258 .

INSSE. Bucuresti Num rul înnopt rilor înregistrate în unit tile de cazare turistic ale judetului în perioada 2001 ± 2005 se prezint astfel: . dar din 2003 se observ o usoar sc dere pân în 2004 când num rul turistilor creste cu câteva unit ti.num rul de înnopt ri in judet scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul 2005 . anul 2005.Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures.num rul înnopt rilor efectuate de români este în sc dere continu de la 189 723 în 2001 la 137 432 în 2005. în 2001 situatia era de 26 560. 5. iar în 2002 de 31 733.num rul înnopt rilor efectuate de str ini este oscilant. Figura nr. 259 .2 Num rul de înnopt ri înregistrate în unit tile de cazare turistic din judetul Maramures între anii 2001-2005 .

6 2002/2001 2003/2002 2004/2003 2005/2004 Total 260 .Ritmul de evolutie privind num rul de înnopt ri înregistrate de unit tile de cazare turistic din judetul Maramures Tabel 5.

0.10 0.90 Români 0.97 0.89 0.84 261 .

98 0.88 Str ini 1.98 0.98 262 .97 0.0.19 0.

98 în anii 2003/2002 si 2004/2003.turistii str ini au un ritm descresc tor de la 1.84 în anii 2002/2001.00 în anii 2005/2004. crescând apoi la 1.00 Sursa: date rezultate din prelucrare Ritmul evolutiei privind num rul de înnopt ri din unit tile de cazare turistic este urm torul: . . 263 . iar apoi scade în anii 2005/2004 la 0.3 Durata medie a sejurului Reflect posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul într-o anumit zon . acesta creste în anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0.în cazul turistilor români ritmul este oscilant.98 respectiv 0.1.88.19 în anii 2002/2001 la 0. 5.97 de la 0.

5.5 (zile) 2001 2002 264 .Dsmediu = nzt / T. unde: nzt ± num r zile/turist (înnopt ri) T ± num r turisti Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramures între anii 2001-2005 Tabel nr.

2 2.2 265 .3 2.2003 2004 2005 Total 2.

3 2.2.1 Români 2.4 2.5 266 .3 2.2 2.

2.8 267 .2 Str ini 2.0 2.2 2.0 1.

durata medie a sejurului oscileaz de la an la an.2005. În privinta turistilor români. printre cauze num rându-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei.7 Sursa: date rezultate din prelucrare Se observ o sc dere a duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 .4 Densitatea circulatiei turistice Ø În raport cu populatia Pune în leg tur direct circulatia turistic cu populatia rezident a zonei receptoare. iar în cazul turistilor str ini se afl în continu sc dere. D= T / P. unde: T ± num rul turistilor P ± num rul populatiei 268 . o prim cauz a acestei sc deri fiind lipsa investitiilor moderne din unit tile de cazare si a personalului preg tit si specializat în domeniul turismului.1. 5.

7 (turisti/locuitor) 2001 2002 2003 2004 269 .Calculul densit tii circulatiei turistice în raport cu populatia în judetul Maramures Tabel nr. 5.

2005 Populatia 530 605 520 635 519 057 520 637 535 000 270 .

Turisti sositi 93 806 89 389 86 194 78 837 80 072 Total 271 .

0.17 0.15 0.17 0.18 0.15 Români 272 .

15 0.12 Str ini 0.0.14 0.14 0.02 273 .12 0.

03 0.03 0.0.17 în anii 2002 si 2003 si la 0. Densitatea circulatiei turistice scade de la 0.03 0.15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueaz riscul producerii unor conflicte 274 . o prim cauz fiind cresterea ratei natalit tii în aceast perioad .03 Sursa: date rezultate din prelucrare Se observ o sc dere a populatiei pe parcursul anilor 2002 ± 2004 iar apoi o crestere a acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane.18 în anul 2001 la 0.

D= T / S. Ø În raport cu suprafata Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2. unde: T ± num rul turistilor S ± suprafata Calculul densit tii circulatiei turistice în raport cu suprafata în judetul Maramures Tabel nr. reduce aglomerarea si poluarea fonic precum si posibilitatea furturilor si a imit rii comportamentului turistului. 5.9 (turisti/km2) 275 .sociale între populatia gazd si turisti.

2001 2002 2003 2004 2005 Total 276 .

18 13.14.67 12.70 Români 12.82 277 .50 12.89 14.

24 11.90 Str ini 1.17 9.92 2.76 9.11.46 278 .

neproducându-se supraaglomer ri sau degradarea suprafetei de teren.50 2.2. 279 .81 Sursa: date rezultate din prelucrare În cazul densit tii turistice în raport cu suprafata situatia este bun . se afl într-o usoar sc dere.75 2.

locuri de cazare * nr. Cuc = nr. zile turist) / nr. 5. calculat ca raport între capacitatea de cazare efectiv utilizat la un moment dat sau într-o perioad de timp si capacitatea de cazare maxim posibil [65].5.11 (%) 280 . zile functionare * 100 Calculul coeficientului de utilizare a capacit tii de cazare în judetul Maramures Tabel nr.5 Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare (Cuc) Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei caz rii. înnopt ri (nr.

2001 2002 2003 2004 2005 Cuc 19 281 .

Aceast sc dere se datoreaz activit tii reduse de promovare a judetului. 282 .17 17 16 14 Sursa: date rezultate din prelucrare Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare este în continu sc dere. slaba preg tire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redus a serviciilor oferite. anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-material a judetului.

etnografie. cultur . inclusiv prin promovarea. sporadic. vestigii istorice. Una dintre acestea este Federatia Român pentru Dezvoltare Montan (1990) care îsi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montan . dar spontan. cu un fond peisagistic variat si pitoresc. folclor. Începând cu anul 1990.Urmeaz Agentia Român pentru Agroturism (1995) ce îsi propune racordarea agroturismului românesc la sistemul international de turism. un cadru natural armonios îmbinat. art popular . CAPITOLUL 6 SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTEN IALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDE UL MARAMUREs Teritoriul României prezint o mare varietate de valori. organizarea si dezvoltarea agroturismului. interesul pentru turism rural renaste. 283 . Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului în zonele rurale.Analiza acestor indicatori ofer o viziune global asupra activit tii turistice în judetul Maramures. istorie. întâmplator si mai ales neorganizat. traditii. Turismul rural în tara noastr se practic dintotdeauna.

în special. satul turistic românesc poate contribui la descoperirea t rii noastre ca o posibil destinatie turistic . pe de alt parte. si cel cu vocatie turistic . Agroturismul si turismul rural trebuie abordate. Solutia lans rii satului românesc ca produs turistic pe piata national si international o constituie un demers de management si marketing care s situeze în centrul s u produsul. urmând ca acestea s se desf soare în cadrul natural rural. pe de o parte si omul (turistul). în cadrul unei afaceri 100% private. creând interesul fat de România ca loc ce ofer o gam larg de experiente.1 Activit ti de management si marketing în domeniul turismului si agroturismului din România Agroturismul si turismul rural sunt activit ti economice complexe. La nivelul regiunilor rurale se are în vedere modul de identificare si potentialul 284 . dar mai ales pentru cea mondial . s -si pun în valoare dot rile realizate. produsele si preparatele locale[66]. Acestea trebuie s sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului românesc care au posibilitatea. Pe de alt parte. Satul românesc. socio-culturale. în general. sportive. printr-un mecanism propriu. cu o larg scar de cuprindere care pun în evident . de agrement puse la dispozitia turistilor.6. cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. circulatia turistic din mediul rural. de vacante de calitate si chiar oportunit ti de afaceri. reprezint un produs turistic inedit pentru piata national . din punct de vedere conceptual. ca "pachete" de servicii economice.

Pentru a crea o retea national . sub toate aspectele sale. b) . pe orizontal si pe vertical . la toate nivelurile. d) -procedura de existent si consultant în vederea preg tirii ofertei de cazare si programe agroturistice.procedura de formare a agentilor locali.managementul global. managementului global îi revine sarcina standardiz rii urm toarelor activit ti: a) . de a asigura transpunerea acestora în standarde care s fie usor accesibile atât pentru coducere. Pentru facilitarea intr rii în corespondent adoptarea unor standarde de evaluare. cât si pentru oferta agroturistic . este nevoie de Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale.procedura de identificare a potentialului zonal si global. modul de realizare al reclamei si publicit tii. în vederea racord rii acestora la o retea national si international . 285 .agroturistic. c) . cu partenerii interni si externi.

O clasificare foarte sumar a tipurilor de turism ar fi: .turismul hotelier. Agroturismul cuprinde dou mari laturi[67]: 286 . . iubesc natura.realizarea programelor de marketing. cu sectoarele adiacente acestuia. f) .e) .agroturismul si turismul rural Agroturismul este o form complex de turism ce ofer oamenilor care vor s se relaxeze. cultura si arta popular .procedura de catalogare a potentialului agroturistic. posibilitatea de a-si petrece timpul liber în gospod riile t r nesti.

pe de o parte activitatea turistic propriu-zis . * Crearea retelei zonale. prestarea serviciilor de baz si suplimentare. * Elaborarea programului de marketing. * Elaborarea procedurii de selectie. 287 . servicii de alimentatie . * Elaborarea criteriilor de clasificare a unit tilor agroturistice.pensiune. concretizat în prelucrarea primar a produselor agroalimentare în gospod rie.. circulatie turistic . * Identificarea operatorilor locali de turism. activitatea economic agricol practicat de prestatorii de servicii agroturistice. comercializarea acestora direct c tre turisti sau prin diferite retele comerciale. concretizata în cazare. - pe de alt parte.

* Promovarea si publicitatea. * Formarea si atestarea operatorilor si agentilor economici. * Evaluarea global a potentialului zonei. * Atestarea zonei. * Identificarea si atestarea gospod riilor agroturistice. * Catalogarea gospod riilor în zona 288 . * Formarea operatorilor si crearea agentului local.

* Pregatirea ofertei agroturistice. b) . contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active în zona 289 .reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei p rti a populatiei urbane în mediul rural.asigurarea unui nivel de trai si civilizatie în mediul rural comparabil cu cel din zonele or senesti. Figura nr. 6. op. Rodica T n sescu. * Realizarea programului agroturistic. p. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel: a) .1 Comoponentele managementului agroturistic Sursa: Simion Cristian Ovidiu. cit.agroturistic . Vergina Buianu.

armonizarea dezvolt rii sectoarelor agricol. pentru conservarea unor conditii de viat cât mai s n toas în zonele agroturistice. c) .valorificarea complex a resurselor naturale existente în zonele rurale. d) .valorificarea resurselor hidrologice existente în aceste zone în scopuri energetice si piscicole.protectia mediului.folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partial sau chiar total a produselor agricole. artizanale. g) . e) . pe cât posibil. 290 . zootehnic si silvic în zonele agroturistice. a unei autonomii energetice a gospod riilor si localit tilor rurale. urm rind realizarea. sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale.rural . de înalt calitate si important pe piata turistic . combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice natur . prin producerea de bunuri nealimentare. f) .

Asociatia National de Turism Rural. seminarii. . viabil . b i moderne. realizând în mare parte ceea ce îsi propunea la fondare: . un alt stil de vacant . apolitic si nonprofit. ANTREC v propune o alternativ . dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile. Ecologic si Cultural (1994). sprijinirea membrilor s i (proprietari de pensiuni).formarea profesional prin colocvii. iar pe de alt parte promovarea conceptului de turism rural. . pe de o parte. este o organizatie nonguvernamental . Eurogites. 291 . membr a Federatiei Europene de Turism Rural. Oaspetii vor fi g zduiti în case t r nesti. sisteme de înc lzire diverse. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativ . Activitatea ANTREC-ului. o terapie antistres în natur .identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul s tesc. cursuri de scurt durat si lung durat .ANTREC. ca organizatie nonguvernamental . . cu servicii de cazare si mas . a satului românesc ca destinatie turistic .burse de specializare.schimb ri de experient în tar si în str inatate. vizeaz .

Preocup ri din ce în ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului. 145/1994 privind stabilirea unor facilit ti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan . .cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tar si str inatate. .companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare.. Ministerul Tineretului si Sporturilor. Delta Dun rii si 292 .realizarea unui sistem de rezerv ri în turismul rural românesc. Urmarea fireasc a interesului general a fost Legea nr. . . Ministerul Educatiei Nationale si însusi Guvernul României.participarea la târguri si expozitii nationale si internationale. .editare de buletine informative si reviste.înfiintarea unei banci de date.

Bucovina). pensiuni sau gospod rii t r nesti). care au atras 18 500 de turisti . în 15 filiale. Pe de alt parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastr ..Capital" pentru anul 1995.invitatia cu cel mai mare impact social"[68]. Urmare a dinamismului activit tii desf surate de c tre ANTREC. Activitatea turistic s-a desf surat în cadrul a 1240 echipamente (ferme. Maramures.un sejur mediu de 4 zile/turist. recunoscând si confirmând prin aceasta . asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului preg tirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale.litoralul M rii Negre si Ordonanta Guvernului nr. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice. 20/1995. Cu acest prilej a fost demarat o puternic activitate de promovare a resurselor turismului rural românesc si au început demersurile pentru 293 .din care 3 500 de turisti str ini . colocvii si cursuri de tehnic turistic însemnat (Brasov. s ptamânalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar . ANTREC reuneste la sfârsitul anului 1995 peste 2000 de membrii. Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ. prin organizarea de seminarii.

prezenta sa în paginile Internetului. organizati în 28 de filiale judetene. 294 . a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice.cei peste 2 500 de membrii.omologate si clasificate. reuniuni si congrese) a fost preocupat de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale[69].mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice . iar cei al filialelor la 28. cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocup rile actuale vizeaz finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din t rile membre EUROGITES.realizarea unei centrale de rezerv ri. -aproximativ 150. O problem vital ce se doreste realizat în cel mai scurt timp este cea a implement rii unui sistem viabil de asigur ri pentru turistii ce practic turismul rural.000 de turisti români. În anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom. a participat la numeroase evenimente promotionale (târguri si expozitii. Anul 1998 concretizeaz imaginea ANTREC în : . .

nu lipsit de important este existenta. Ministerul Tineretului si Sportului.pentru pensiunile si fermele turistice. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea. "Daragus" Blavanyos (Covasna). prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995. Din aceast comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie în acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. De asemenea. Moeciu. Pe lang acestea. care închiriaz circa 150 de case în satele Bran. Legat de strategia dezvolt rii turismului rural în tara noastr ANTREC si Autoritatea National pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu atât pentru cantitate. Podurilor si Protectiei Mediului. Institutul de Cercetare pentru turism. Comisia Tehnic pentru Dezvoltarea Turismului Rural. pentru gazde si pentru gospod riile acestora. "Trans Tour" Praid (Harghita). în ultimii ani în România au fost create: . "Dublion" Campulung (Arges). dezvoltarea si promovarea turismului rural în România a fost constituit .Organizatia Patronal a Turismului Balnear din România. în momentul de fat a unui num r important de firme ce desfasoar activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. judetul Brasov. Sirnea si Fundata. 295 . total aproape 25 de turoperatori. Institutul National de Formare Managerial în Turism. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran. Ministerul Apelor. "Montana Service" Vidra (Vrancea). Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov).

Turistic din România. Paul Marasoiu . . (Asociatia Hotelierilor din România).T.Asociatia National Maitres d'Hotel. Societatea International a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondat în 1881). Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai câtorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. .pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural). Moteluri.P. (Federatia Patronala din Turism)[70].pentru F. Maria Stoian ..Asociatia National a Ghizilor de Turism din România.Fundatia European pentru Înv t mântul Hotelier.Federatia Român pentru Dezvoltare Montan (precursoare a ANTREC).pentru A. Ovidiu Stoian .pentru "Cheile de aur". 296 . Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa. .pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din România).Asociatia National a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii.H. Rogojanu . Popasuri Turistice si Sate de Vacant (Romcamping). .Asociatia National a detin torilor de Campinguri.R. George Opris . .

Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural, primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar - Bran. Ulterior, ANTREC au aderat 23 de filiale judetene, cu peste 2000 de spatii de cazare situate în zone nepopulate, care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie.

În mod succint iata câteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra, mentionând ca practic întreaga suprafata a României poate fi cuprinsa în activitatea de agroturism: judetele Alba, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Brasov, Buzau, Cluj, Constanta, Covasna, Dâmbovita, Dolj, Harghita, Iasi, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vrancea, Maramures.

Judetul Maramures - este renumit prin elementele de etnografie si folclor, se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei, peste 200 de monumente de arhitectura populara. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapânta. Cai de acces aeriene, rutiere, feroviare.

6.2 Modalit ti de dezvoltare si promovare a turismului rural în judetul Maramures 297

Ca produse dominant intangibile, serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris în publicitate, indiferent daca mediul este tiparit, TV sau radio. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa înteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul însusi, ca de exemplu ANTREC - prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale împletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii.

Aspecte concrete ale activitatii promotionale în turismul rural românesc; programul de promovare.

Turismul rural în tara noastra se afla într-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale atât pe piata româneasca, cât si pe cea internationala.

Sarcina ANTREC în marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul atât pe piata interna cât si pe piata externa. Prin natura lor unitatile implicate în turismul rural sunt foarte mici. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga întregul sector,

298

o companie de marketing de cooperare, sub aceeasi umbrela, în care vor concura toti operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza în mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia în mod egal. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt:

- marcarea turismului rural prin imaginea acestuia îmbunatatita începe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva;

- recunoasterea, identificarea proprietatilor, folosirea unor însemne uzuale pe placi de identificare;

- promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala, postere si brosuri cu imagini, cu destinatie;

- material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante;

- servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor;

- cercetarea pietei pentru a determina ce îmbunatatiri trebuie facute în produs si în 299

marketing;

- un program educational de formare pentru operatori;

- târguri reprezentative comerciale si pentru consumatori;

- legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate în promovarea si dezvoltarea turismului rural;

- alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului.

Promovarea turismului rural si agroturismului românesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare, din rândul acestora se remarca tipariturile, constituite din:

- un ghid al echipamentelor de cazare;

- piese individuale promotionale pentru fiecare regiune;

- postere.

300

Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale, târguri, expozitii si conferinte.

ANTREC participa la târgurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Bursa Internationala de Turism Bucuresti, la târgurile regionale de la Budapesta si Praga. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura, promovarea în acest caz va fi directionata în atragerea turistilor pe termen lung si scurt în cadrul unor sejururi de tratament în zona ruralului, circuite tematice sau culturale.

Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural, dupa cum urmeaza: turistii de tranzit, turistii în circuit prin tarile vecine în special în Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de România pe cale rutiera, în special Germania, Austria, Italia.

Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la:

- promovarea turismului rural si agroturismului în aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei, folosind expunerea de brosuri si postere;

- participarea împreuna cu Ministerul Turismului la târgurile de la Londra, Berlin, Bucuresti.

301

O excursie în Maramures este o încântare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului român dar uitate în alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul în care simplitatea se îmbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete plina de har. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia împlinirii personale, pentru ca aici sufletul se regaseste, trupul se împrospateaza. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie decât sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoara. Natura se desfasoara maiestoasa de jur împrejur iar viata localnicilor , atât de linistita dar atât de bogata, nu va va lasa indiferenti. Veti dori sa faceti parte, sa aflati, sa încercati. Gazdele va vor încânta si minuna si nu va va ramâne decât regretul pentru un concediu atât de scurt .

ara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu care este înzestrata. Prin diversele forme de relief, prin clima sa propice practicarii turismului în tot timpul anului, prin flora, fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice, poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist, român sau strain.

Dupa decembrie 1989, turismul românesc a intrat într-o noua etapa, si anume aceea a reformei economice, a asezarii sale pe principiile economiei de piata. Reforma este un proces profund, de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. Ca urmare, în momentul actual,turismul românesc se afla într-o situatie de criza. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Pe de alta parte, veniturile populatiei sunt destinate în întregime cheltuielilor alimentare;

302

rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi, implicit pentru petrecerea timpului liber, sunt practic inexistente.

Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei, cererea turistica se va ameliora si având în vedere faptul ca turismul clasic va ramâne în continuare destul de scump, se va orienta mai mult decât pâna în prezent catre alte forme de turism. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul.

Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata, poluarea excesiva a zonelor urbane, necesitatea petrecerii placute a timpului liber, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti, valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente în zonele rurale, stoparea migratiei populatiei de la sate la orase, pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele românesti, excendentul de cazare existent în gospodariile taranesti.

Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea acestuia ca un domeniu deosebit de complex, putând fi privit ca un subsistem cibernetic în cadrul sistemului economiei locale.

În cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern, agroturismul are un rol de regulator, de feed-back. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice.

303

echipament de pat în stil popular. prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale. puse la dispozitia turistilor. Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale. iar pentru turistii care nu ramân în localitate. ci numai viziteaza. a tacâmurilor moderne). oprirea exodului tineretului din sate spre orase. sportive. modernizarea localitatilor rurale. meniuri traditionale servite în vesela si cu tacâmuri specifice ±farfurii si strachini de ceramica. reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor. 304 .Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un ³pachet´ de servicii economice. Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca. socio-culturale. de agrement etc.etc. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa în conditii autentice (mobilier. transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric. urmând ca acestea sa se desfasoare în cadrul natural rural cu investitii minime si în conditii de protejare si conservare a mediului ambiant. institutii de interes public. mijloace de comunicatie.. cu muzeu etnografic în aer liber. décor. la cerere.). a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente în satul românesc. cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale. se pot amenaja una sau mai multe gospodarii. cresterea calitatii vietii. linguri de lemn etc. În satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. punerii în valoare a monumentelor istorice. ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii. obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice[71]. În aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente (cu vânzare). dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces.

Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si în mediul rural.) în formele lor originale traditionale. specificul etnografic si spiritual al unor sate românesti. spre deosebire de structurile de primire din alte tari. În caz contrar. îmbogatind cunostintele si înflorind personalitatea umana. în etapa actuala. Abordând viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptându-le acestui scop. Acest deziderat trebuie urmarit cu atât mai mult. specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. Trebuie tinut seama ca. devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. arhitectura. în general. Pentru aceasta. În concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere.Pastrarea si perpetuarea folclorului si îndeosebi a etnografiei (portul. sa dispuna de echipare sanitara moderna. va scadea treptat. aceste localitati având sanse sa devina baze turistice permanente. tehnicile de lucru. refacere si reconfortare. cele din România sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism. mobilarea si decorarea interioarelor etc. chiar si în conditiile civilizatiei contemporane. 305 . deosebit de rentabile. consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. Însa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice. pentru mediul rustic. cu cât numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata. de popularitate internationala. se afla într-un declin. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate. gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. interesul actual al turistilor pentru satul românesc. se poate perpetua.

Asociatia Nationala pentru Turism Rural. organizarea. Ministerul Turismului. În acest sens. nu pot fi integrate în reteaua de turism. acordarea de asistenta tehnica la întocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea în zona a unui curent de opinii specifice de marketing. atât în legislatie cât mai ales în asigurarea infrastructurii. Multe regiuni din România. precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. Ecologic si Cultural din România s-a afiliat la EUROGITES.. cel putin o data pe an. organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale.Specialistii apreciaza ca întreaga politica de dezvoltare a turismului rural din România trebuie sa se faca printr-o conlucrare cât mai strânsa cu EUROGITES. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. a telecomunicatiilor. S-au aprobat norme de clasificare a pensiunilor. fermelor agroturistice. la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara. din punct de vedere al peisajelor. Adevarat. Lipsa cailor de acces. asigurarea cuprinderii în catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate. a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural. unicate poate în lume." 306 . sunt multe de facut. Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui îndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente.

..n ± numarul elementelor 307 . .. · La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care are urmatoarea formula de calcul: I= qi * ci unde: q ± ponderea fiecarui element (resursa) în total c ± nivelul calitativ al acestor elemente (nota) i = 1.2..6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste în scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul în care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti în cazul amenajarii unor structuri materiale în aceasta zona.... Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza[72]: · În prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei.

IV. fiecare dintre ele având urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 ± insuficient 3 ± bine 2 ± suficient 4 ± foarte bine Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I. VI.1 Componentele ofertei turistice 308 . În consecinta. II.qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa în intervalul [1-4]. V. 6. indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4]. III. În aceste conditii tabelul va arata astfel: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Tabel nr.

peisaj 309 . Resurse naturale 0.Pondere (qi) Nivel calitativ (ci) Indice de atractivitate (I) I.25 .

02 3 310 .05 4 0.0.2 .clima 0.

01 311 .02 3 0.06 .lacuri 0.06 .retea hidrografica 0.0.

02 .02 .ape minerale terapeutice 312 .2 0.01 2 0.iazuri 0.

03 3 0.09 .06 313 .0.02 3 0.fauna de interes cinegetic 0.

01 2 314 .02 3 0..vegetatie de interes turistic 0.paduri 0.06 .

0.monumente ale naturii 0.02 4 0.08 .rezervatii 0.02 315 .02 .

domeniu schiabil 0.06 .3 0.06 II. Resurse antropice 316 .02 3 0.

30 . domenii ruinate 317 .02 . curti.cetati 0.0.ansambluri.01 2 0.

conace.castele.01 2 0.02 318 .01 2 0.0.02 . palate 0.

ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor) 0.cladiri civile urbane (primarii. teatre) 0.06 .02 3 319 ..02 3 0.

0.biserici si ansambluri manastiresti 0.06 4 0.06 .04 320 .24 .biserici din lemn 0.

16 .ansambluri traditionale rurale 321 .03 4 0.monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) 0.12 .4 0.

0.03 4 0.03 2 322 .12 .monumente si situri arheologice 0.

02 3 0.0.06 .02 323 .etnografie 0.06 .folclor 0.

06 III.10 3 0. Accesul 324 . Poluarea mediului 0.3 0.3 IV.

05 3 0.10 .0.feroviar 325 .rutier 0.15 .

0.03 3 0.aerian 0.09 .02 1 0.02 326 .

V.montan 0. Forme de turism practicate 0.25 .05 4 0.2 327 .

rural 0.12 ..06 4 328 .04 3 0.balnear 0.

24 .0.24 .agroturism 0.cultural 0.06 4 0.04 329 .

op.12 TOTAL 1 3. 51 330 .3 0. cit.25 Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea. p.

Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Câmpulung la Tisa (78 km ) .25 este cuprins între intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca în zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica în conditii optime. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati.Giulesti (51 km ).Sapânta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic .Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km ). Nicolae.B.Desesti (126 km ) . care sunt principalele obiective ale judetului în decursul a câteva circuite: 1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia. 331 .Câmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) . 6.Baia Mare (168 ).Indicele de atractivitate de 3.Mara (39 km) Cheile Tatarului.Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) . Resursele antropice detin o pondere putin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa în zona atât pentru unele cât si pentru celelalte.Vadu Izei (109 km) .4 Propuneri privind noi trasee turistice în judet.Mara (129 km ) . Aceast metod a fost folosit pentru a demonstra faptul c se pot face amenaj ri turistice în judet datorit potentialului turistic bogat pe care îl prezint zona si capacit tii acesteia de a atrage turisti din toate colturile t rii cât si din str in tate. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia .

Strâmtura (61 km ) Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf.Bârsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului.sieu (71 km ) . 332 .Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia .Copalnic (22 km) .Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (172 km). Manastirea Bârsana si Centru etnografic .Baia Mare (56 km).Cernesti (15 km ) .Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Mare (o km ) .Calinesti (128 km ) .Rozavlea ( 103 km ) . 3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa .Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa .Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) Calinesti ( 44 km ) . Arhangheli Mihail si Gavril .2) Târgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului .Danesti (40 km ) .Strâmtura (11 km ) .Budesti (135 km ) .Bârsana ( 117 km ) .Sisesti ( 42 km ) .Surdesti ( 37 km ) .Cavnic ( 25 km ) .

Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea. si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.Bârsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea în Biserica Maicii Domnului si Manastirea Bârsana .Cavnic (155 km ) Mogosa (161 km) . facându-se popasuri de câteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.Baia Sprie ( 170 km ) .Viseu de Jos (84 km) .Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa ParaschevaCalinesti ( 44 km ) .5)BaiaMare (o km) . Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina.Budesti (143 km ) .Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara.Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa .Cavnic (25 km ) .Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) .Ruscova (106 km ) . Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci când drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati în apropiere sau se încearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule. Prezentarea unui circuit turistic în judetul Maramures 333 .Baia Mare (180 km).Petrova ( 115 km ) -Bârsana (125 km ) Calinesti (136 km ) .

Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures. Numar de turisti: 20 Numar de ghizi: 1 ghid specializat în arta si folclorul românesc si vorbitor de limbi straine Numar de soferi: 1 Mijloc de transport: Minivan 334 . Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente în acest judet. Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti ± Baia Mare ± Baia Sprie ± Mara ± Desesti ± H rnicesti ± Giulesti ± Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± Câmpulung la Tisa ± S pânta ± Câmpulung la Tisa ± Sighetu Marmatiei ± Vadu Izei ± Giulesti ± H rnicesti ± Desesti ± Mara ± Baia Sprie ± Baia Mare ± Bucuresti. având ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapânta. Noutatea acestui traseu consta în redescoperirea si cunoasterea într-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.

2006 .Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± Câmpulung la Tisa: 19 km 6.H rnicesti ± Giulesti ± Vadu Izei: 14 km 5.2006 .Câmpulung la Tisa ± S pânta: 12 km 335 .2006 ± Baia Sprie ± Mara .Desesti ± H rnicesti: 35 km 4.2006 ± Baia Mare ± Baia Sprie: 10 km 3.08.2006 .08.08.Numar de zile: 8 zile (7 nopti) Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006 Numar de km parcursi: 1.08.08.08.Bucuresti ± Baia Mare: 550 km 2.2006 .

Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± S pânta ZIUA 1: 1.2006 ± S pânta .Vadu Izei ± Giulesti H rnicesti ± Desesti ± Mara .2006 336 .08.08.Baia Mare: 90 km 8.Sighetu Marmatiei .08.2006 ± Baia Mare ± Bucuresti: 550 km Total: 1 280 km Prezentarea traseului pe zile Circuitul turistic va urmari în principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice: Baia Mare ± Baia Sprie .Câmpulung la Tisa .Baia Sprie .7.

2006 Ora 8. Ora 19.30: Întâlnire în Piata Unirii.00: Cazare si cina traditionala în ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete). Ora 16. Ora 9. Ora 20. Muzeul judetean. Vechiul Han al orasului. Biserica Sfânta Treime. Tg. 337 . Mures. Lacul Albastru.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*).30: Sosire Baia Mare.30: Mic dejun la hotel Mara (3*). Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia. vizitare Biserica din Lemn.Ora 7. Creasta Cocosului. Bistrita cu scurte opriri. Bucuresti. Turnul lui stefan. Turnul M celarilor.08. casa Iancu de Hunedoara. ZIUA 2: 2.

precum 338 . Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata în anul 1770. case.2006 Ora 8. porti monumentale. traseu care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn. Ora 19.08. Ora 9.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete). Ora 9.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) în satul H rnicesti ZIUA 4: 4.2006 Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).ZIUA 3: 3.30: Plecare catre Giulesti ± Vadu Izei.30: Plecare catre Mara ± Desesti ± H rnicesti unde se viziteaza Cheile T tarului. sopronuri pentru fân si alte biserici din lemn.08.

30: Mic dejun la Vila Doina Ora 9. Ora 19.30: Cazare si cina la Vila Doina în Vadul Izei ZIUA 5: 5. Aici se viziteaza cl direa actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei ± Câmpulung la Tisa. adevarate arcuri de triumf rustice. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene.2006 Ora 8. deasupra usii de la intrare. p streaz în original sterna veche a Maramuresului. 339 . Nicolae. pe fronton. cl direa monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures care.08.si a unui sir întreg de porti maramuresene.

obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. uluieste prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate 340 .2006 Ora 8. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. Cimitirul Vesel de la Sapânta (la 18 km de Sighetu Marmatiei). În zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor. puternic colorate. l-au transformat într-un adevarat muzeu.Ora 19.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca Ora 9. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. cusute cu migala si fantezie.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca ZIUA 6: 6.0.30: Plecare catre S pânta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic. unic în lume.

simbolul vietii. ele au ca ornament elementul traditional pentru ara Maramuresului: semnul soarelui. 7.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete).H rnicesti ± Desesti ± Mara .30: Întoarcere pe traseul Câmpulung la Tisa .Sighetu Marmatiei .Baia Mare Ora 19.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) în Baia Mare ZIUA 8: 8. Maiestrit lucrate.2006 341 .2006 Ora 8.Vadu Izei ± Giulesti .Äcarti de vizita´ ale sculpturii în lemn.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete).Baia Sprie .08. Ora 9. Ora 19. ZIUA 7.08.

30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita. Brasov Ora 17. Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din S pânta. Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.grup de turisti români sau straini . si prezinta în programul turistic urmatoarele obiective: în Baia Mare .Ora 8. Tg.30: Mic dejun la hotel Mara (3*) Ora 9. Beneficiarii acestui program turistic pot fi: . Vechiul Han al orasului.rezervatia naturala Chiuzbaia. Turnul lui stefan. Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene în Sighetu Marmatiei. Piata Unirii Analiza de pret a circuitului turistic Circuitul turistic maramuresean se desfasoara în perioada 1-8 august 2006. Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti. casa Iancu de Hunedoara. Turnul M celarilor. Creasta Cocosului. în Baia Sprie .Biserica din Lemn. Muzeul judetean.grup de familii 342 . Biserica Sfânta Treime. Nicolae în Vadu Izei. Lacul Albastru. Mures.30: Sosire în Bucuresti.

Calculatia pretului de vânzare Tabel nr. observându-se prezentarea tipurilor de cheltuieli. 6.Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC.2 Nr. alaturi de comision si asigurare.crt Articole de calculatie Elemente de cheltuieli 343 . respectiv pentru cele 20 de persoane. unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a îl aduce în acelasi timp în atentia turistilor de pretutindeni. apoi totalul pretului de vânzare pentru întreaga actiune. pentru ca în final sa rezulte pretul total de vânzare pe persoana. Calculatia pretului de vânzare este înfatisata în urmatorul tabel.

Elemente de calcul (RON) Valoare (RON) 1 Cheltuieli directe Cheltuieli cu cazarea 35 RON/np*7 nopti 344 .

245 4900 2 Cheltuieli cu alimentatia 40 RON/zi*8 zile 320 6400 345 .

6 512 4 Cheltuieli culturale 346 .3 Cheltuieli cu transportul 1280 km*2RON/100 km 25.

- - - 5 Cheltuieli cu ghidul 15 347 .

300 6 Cheltuieli cu soferul 15 300 7 348 .

Cheltuieli organizatorice 50 1000 8 Alte cheltuieli - 349 .

- - 9 Total cheltuieli directe (CD) 670.6 350 .

2 11 351 .13412 10 Comision (10% * CD) 67.06 1341.

Asigurare (3% * CD) 20.12 402.36 12 TVA (19% * comision) 352 .

83 13 Total costuri 353 .74 254.12.

4 14 Rotunjiri 771 15420 354 .52 15410.770.

15 Total pret de vânzare 771 15420 16 355 .

Total pret de vânzare în euro 220 4400 Sursa: Neacsu Nicolae. Cernescu Andreea ± Economia turismului. Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator în acelasi timp pentru straini. Studii de caz.2 reflecta faptul ca pretul total de vânzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. 356 . Reglementari. Bucuresti. 2003 Concluziile ce se desprind în urma realizarii tabelului nr. 6. Editura Uranus.

servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 ± 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. Casa Iurca.Baia Sprie .masa în stil traditional .Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± S pânta ± Baia Mare ± Bucuresti . 357 . Ioana. Adriana si Vila Doina .transport Bucuresti ± Baia Mare . pensiunile Vlad.Pretul vânzare ± persoana cuprinde urmatoarele servicii: .

cu factori naturali de cur balnear . însa a cunoscut o dezvoltare major în ultimele doua secole. Tursmul se practic din vremuri str vechi. 358 . a unui potential faunistic si floristic bogat în specii si ecosisteme singulare în Europa. între 47020¶00´ si 48000¶15´ latitudine N si 22052¶30´ si 25007¶30´ longitudine E. excursionist. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2. diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief îmbinate pe tot teritoriul. a unei clime favorabile practic rii turismului pe aproape tot parcursul anului. care au încercat s formuleze si s delimiteze urm toarele notiuni: turist. acolo unde acestia se desfac în dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului. internetului si televiziunii. W. cu un patrimoniu cultural ± istoric si arhitectural de referint mondial .Circuitul turistic în zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism. Hunziker. la granita cu Ucraina. Edmound Picard. Important zon turistic a t rii noastre. c l tor.37% din suprafata t rii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se întinde în partea de nord a Carpatilor Orientali. judetul Maramures se poate încadra în rândul destinatiilor turistice atractive din România si chiar din Europa. îns cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. judetul Maramures este situat în extremitatea de N-NV a României. mai cu seam . vizitator. În cadrul judetului întâlnim numeroarse orase. primele definitii ale turismului au fost realizate în secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler. (ANEXA 2). CONCLUZII Înzestrat cu un potential turistic deosebit de variat. închizând depresiunea cu acelasi nume.

În muntii Rodnei se g sesc si câteva lacuri naturale: Iezerele. si are o lungime de peste 3000 km. iepurele etc. c i aeriene (aeroportul T utii M gher usi ± situat la 10 km de Baia Mare). Vaser si Mara. Reteaua hidrografic este bogat datorit regimului abundent al precipitatiilor în zonele montane. unde îsi au izvorul majoritatea râurilor.C ile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adev rate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche biseric din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai înalt biseric din lemn din Europa (1721). Viseu. Tot aici întâlnim mai multe rezervatii naturale. cu ierni aspre si veri r coroase. 359 . cu o suprafat de 3 300 ha. c i ferate. cerbul carpatin. Întinderea mare a p durilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagr . cea mai important fiind Parcul National Muntii Rodnei ± Rezervatie a Biosferei. principalele ramuri de activitate fiind agricultura. L pus. acoperind 43 % din suprafata acestuia. Iza. îns cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). Buh escu. Relieful judetului este predominant muntos. Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrar . Principalele râuri ale judetului sunt: Somes. marmota de munte. Clima este temperat continental . vulpea. industria si constructiile.

S pânta uluieste lumea cu frumusetea unic a ÄCimitirului Vesel´, creatia lui Ion Stan Patras, în care coloritul crucilor evidentiaz vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte, nu îngenuncheaz în fata ei, ci o consider o simpl trecere, necesar în rotirea ireversibil a ciclului vietii. Maramuresul este Ätara´ oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra, Ätara´ oamenilor harnici si buni la suflet ca pâinea cald .

Motivele ornamentale ale portilor maramuresene, cergile înflorate, covoarele, portul, ciopliturile m runte, icoanele pe sticl si multe alte comori traditionale prezente în acest judet îti vor dezv lui înclinatia spre frumos a maramuresenilor, transformat în m iestrie, în vocatie atunci când urm resti arhitectonica armonioas a bisericilor si caselor din lemn.

Pentru a deveni o destinatie turistic din ce în ce mai cautat judetul Maramures are nevoie de o baz tehnico-material mult mai dezvoltat , mai ales din punct de vedere al agrementului care, în ultimii ani, a devenit o motivatie foarte important în paracticarea turismului. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viat simpl , departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urban . În cadrul acestor pensiuni, turistii nu numai c se odihnesc dar pot lua parte si la activit tile specifice tinutului: ol rit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc.

Datorit potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica în judet sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiintific, rural, agroturism.

360

Num rul turistilor sositi în ultimii ani s-a m rit, ceea ce înseamn c atractia c tre acest judet este în crestere, îns acestia nu au înnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate c unit tile de cazare sunt variate si numeroase. Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare era de doar 14 % în anul 2005 deoarece judetul detine unit ti de cazare ce functioneaz la capacitate maxim doar 3-4 luni pe an, mai ales în sezonul de var .

Principalele m suri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activit ti turistice dezvoltate în zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru cofinantarea de proiecte de dezvoltare regional , corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional, extinderea comunicatiilor în zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la târguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, întocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive în acest sens, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice.

Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultur si geografie f r profesor. Nu trebuie decât s priviti si s ascultati cu mare atentie spectacolul ce va înconjoar . Natura se desf soar m iestoas de jur împrejur iar viata localnicilor , atât de linistit dar atât de bogat , nu v va l sa indiferenti. Veti dori s faceti parte, s aflati, s încercati.

Desi suntem la început de drum, avem totusi succese în turismul rural din România. De la luna, la luna tot mai multi turisti români sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Ce poate fi mai minunat decât un mic dejun cu lapte prospat, o plimbare pe cararile muntilor, ulita satului, câteva clipe în fata unei expozitii artizanale, o plimbare cu sania trasa de cai, câteva ore visând în fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului în locul hotelurilor zgomotoase?

361

BIBLIOGRAFIE

·

B LT RE U ANDREEA ± ³Amenajarea durabila a teritoriului´, Editura Sylvi,

Bucuresti, 2003

·

B LT RE U ANDREEA ± ³Turism international. De la teorie la practica´,

Editura Sylvi, Bucuresti, 2004

·

BRAN FLORINA, MARIN DINU, sIMON TAMARA ± ³Turismul rural. Modelul

european´, Editura Economica, Bucuresti, 1997

·

CÂNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, sIMON

TAMARA ± ³Potentialul turistic al României si amenajarea turistica a spatiului´, Editura Universitara, Bucuresti, 2003

·

CÂNDEA MELINDA, BRAN FLORINA ± ³Spatiul geografic Românesc´, Editura

Economica, Bucuresti, 2001

362

·

CIOCULESCU sERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA

± ³România. Ghid turistic´, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969

·

COCEAN P., VL SCEANU GH., NEGOESCU B. ± ³Geografia generala a

turismului´, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003

·

CRISTEA A. ± ³Gestiunea activitatilor de turism´, Editura Universitatii Crestine

Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 2003

·

D NCUs MIHAI ± ³Zona etnografica Maramures´, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1986

·

FIRU

CORINA, CORI SIMIONA ION ± ³România. Obiective turistice´,

Editura Alcor, Bucuresti, 2002

·

GHINEA DAN ± ³Enciclopedia geografica a României´, Editura Enciclopedica,

Bucuresti, 2002

·

GL VAN VASILE ± ³Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism´,

Editura Economica, Bucuresti, 2003

363

·

MIHALACHE ST., STOIAN M., ISTRATE I., MANOLE V., BRAN FLORINA ±

³Agroturism, turism rural´, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996

·

MINCIU RODICA ± ³Economia turismului´, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

·

MINCIU RODICA, BARON PETRE, NEACsU NICOLAE ± ³Economia

turismului´, Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1993

·

MIRCEA BOGDAN ± ³Prestari servicii agroturistice. Marketingul serviciilor

turistice´, Editura Bioterra, Bucuresti, 2003

·

MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I. ±

³Agroturism si turism rural´, Editura Fax Press, Bucuresti, 2003

·

NEACsU NICOLAE, CERNESCU ANDREEA, ³Economia turismului. Studii de

caz. Reglementari´, Editura Uranus, Bucuresti, 2003

·

NEGU SILVIU, SUDITU BOGDAN ± ³Geografie economica mondiala´, Editura

Sylvi, Bucuresti, 2001

·

NISTOREANU PUIU ± ³Ecoturism si turism rural´, Editura ASE, Bucuresti, 2003

364

·

POP MIHAI ± ³Arta lemnului în Maramures´, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968

·

POSEA GR., MOLDOVAN C., POSEA A. ± ³Judetele patriei. Judetul

Maramures´, Editura Institutului de Geografie, Bucuresti, 1980

·

SIMION CRISTIAN OVIDIU, T N SESCU RODICA, BUIANU VERGINA ±

³Management agricol si agroturistic´, Editura Bioterra, Bucuresti, 2003

·

SNAK OSCAR, BARON P., NEACsU N. ± ³Economia turismului´, Editura

Expert, Bucuresti, 2003

·

sTEF NESCU I. D. ± ³Arta veche a Maramuresului´, Editura Meridiane,

Bucuresti, 1968

·

TUFESCU VICTOR ± ³România: natura, om, economie´, Editura stiintifica,

Bucuresti, 1974

·

Anuarul statistic al judetului Maramures, INSSE, Bucuresti

·

Revista Vacante si Calatorii, nr. 25/ian. 2002

365

·

Revista Vacante si Calatorii, nr. 35/nov.2002

·

www.agroturism.com

·

www.alpinet.org

·

www.antrec.ro

·

www.apmbm.ro

·

www.borsa.ro

·

www.carpati.org

·

www.emaramures.ro

·

www.fonduriue.mfinante.ro

366

ro · www.com · www.infotravelromania.ro · www.hoinari.romanianmuseum.infoturism.insse.ro · www.ro · www.ropedia.ro 367 .incdt.ro · www.ro · www.romaniatourism.maramures.ro · www.mturism.· www.romaniatravel.ro · www.

vacantesicalatorii.ro · www.ro · www.wikipedia.turism-catalog.Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± S pânta PENTRU NUMAI 220 ¼ Pretul vânzare ± persoana cuprinde urmatoarele servicii: 368 .· www.org AGEN IA DE TURISM ÄMARA HOLIDAY´ V OFER UN CIRCUIT DE VIS ÎN ARA MARAMUREsULUI 8 ZILE DE NEUITAT Baia Mare ± Baia Sprie .

servicii de ghid specializat în arta folclorului românesc si vorbitor de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 ± 6 ani: gratuit tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50% Ne puteti contacta la adresa noastr Str. e-mail: maraholiday@yahoo. 5 369 .Baia Sprie .Vadu Izei ± Sighetu Marmatiei ± S pânta ± Baia Mare ± Bucuresti . pensiunile Vlad.transport Bucuresti ± Baia Mare . Bucuresti.mas în stil traditional . Casa Iurca.com NU EZITA I S NE CONTACTA I! ANEXA NR. nr. Adriana si Vila Doina . Ioana. Nuferilor. 3 22 22 22.cazare la hotelul Mara din Baia Mare. sect. 3. 5.. tel.

Pensiunea dispune de o curte mare. plin cu flori. engleza Structura pensiunii : Parter: ‡ 3 camere cu paturi duble ‡ 1 baie traditional . asezat la 5 m de râul Botiza. Acces auto: la 700 m dup intrarea în Botiza o luati la stânga.Pensiuni din Maramures Pensiunea Petreus Irina . Limbi str ine vorbite: franceza. italiana. spaniola. St pâna casei este amabil si v va delacta cu o multime de bucate traditionale. Pensiunea este prima cas pe dreapta si are o poart traditional .pensiune cu 2 margarete O pensiune frumoas . si de un foisor în care o s v puteti relaxa sau servi masa. sufragerie Casa: Parter: ‡ 2 camere cu 2 paturi simple 370 . retras .

‡ 1 baie modern ‡ sufragerie Casa traditional : Parter: ‡ 1 camer cu pat dublu ‡ 1 baie modern ‡ sala de mese Etaj: ‡ 1 camer cu pat dublu ‡ 1 camer cu 2 paturi simple ‡ 1 baie modern Camere: 5 Capacitate de cazare: 10 locuri Facilit ti : ‡ camer cu obiecte traditionale ‡ transfer auto de la gara Iza 371 .

‡ plimbare cu c ruta sau sania ‡ sear muzical cu ceterasi ‡ vizit la mesteri artizani locali ‡ gr tar la iarb verde Preturi : Cazare: 5 EUR/persoana Mas : 3 EUR/pers. cin Contact :PETREUs IRINA si ROXANA 372 . aeroport: 100 km Activit ti : ‡ plimbare pe jos la Ieud sau Poienile Izei ‡ vizite la bisericile din lemn din Maramures. statie autobuz: 300 m.‡ înc lzire cu sobe de teracot ‡ animale acceptate în curte ‡ curte mare pentru parcare ‡ gara: 22 km. Muzeul Satului din Sighet. mic dejun 4 EUR/pers. prânz 4 EUR/pers. Cimitirul Vesel din S pânta.

Casa este bogat decorat cu multe covoare traditionale. si are o poart traditional din lemn. 771. japoneza Structura pensiunii : 373 . etc. Pensiunea Berbecaru Victoria . germana.pensiune cu 2 margarete. car de lemn. MARAMUREs Telefon: 004 0262 334 129 Mobil: 004 0727 724 895. Limbi str ine vorbite: : franceza.) Acces auto: pensiunea este a doua cas în dreapta bisericii vechi de lemn din centru Botiza. la distant de 50 m una de alta.ruraltourism. 004 0742 994 215 Personal web: www. engleza. Casa traditional este un loc unde puteti reg si trecutul Maramuresului (r zboi. St pâna casei este mester artizan si v va ajuta s înv tati cum se fac covoarele traditionale.nr.ro/petreus 2. spaniola. sIEU Jud. O pensiune frumoas . format din dou case: una traditional si una modern .

Casa: Parter: ‡ sal de mese ‡ 1 camer cu pat dublu ‡ 1 camer cu pat extensibil ‡ 1 baie modern Etaj: ‡ 2 camere cu 2 paturi simple ‡ 2 camere cu pat dublu ‡ 1 baie modern . hol mare Camere: 6 Capacitate de cazare: 12 locuri Casa traditional : Parter: ‡ atelier ‡ camer muzeu ‡ 1 baie modern Etaj: ‡ 4 camere cu 2 paturi simple 374 .

aeroport: 100 km Activit ti : ‡ puteti înv ta s teseti covoare si s le vopsiti cu colori vegetale ‡ vizite la bisericile din lemn din Maramures. ‡ plimbare cu c ruta sau sania ‡ sear muzical cu ceterasi ‡ gr tar la iarb verde ‡ plimbare pe jos ghidat la Ieud sau Poienile Izei 375 .‡ 2 s li de baie moderne. teras Camere: 4 Capacitate de cazare: 8 locuri Facilit ti : ‡ transfer auto de la gara Iza ‡ înc lzire central cu lemne ‡ animale acceptate în curte ‡ curte mare pentru parcare ‡ gara: 22 km. statie autobuz: 50 m. Cimitirul Vesel din S pânta. Muzeul Satului din Sighet.

BOTIZA Jud. dupa Prim rie cca 30m pe un drum imediat la dreapta.Contact : BERBECARU VICTORIA nr. MARAMUREs Telefon: 004 0262 334 107. Directia spre pensiune este semnalizat . Limbi vorbite: franceza. 004 0262 334 207 Mobil: 0723 775 848 Fax: 004 0262 334 107 Pensiunea Chindris Dumitru ² pensiune cu 2 margarete. 743. Pensiunea se afl în centrul comunei Ieud. Pensiunea ofer o camer cu pat dublu. 376 . iar la cerere se poate asigura pensiune complet . engleza.

plimb ri. pescuit. drumetii. 377 .Facilit ti : ‡ Acces cu automobilul ‡ Monumente istorice ‡ Informare ‡ Grup sanitar ‡ Baie cu cad ‡ Telefon ‡ Televizor color în pensiune ‡ Animale acceptate ‡ Pensiune complet Posibilit ti de recreere oferite: echitatie.

Bucuresti. Editura Sylvi. p. cit. Erdeli George. 1997. 190 mondial . 20 [8] Cândea Melinda. Suditu Bogdan. Editura Universitar . Modelul european. Bucuresti. [2] www.org [3] Negut Silviu.ro [5] Bran Florina. p. Peptenatu Daniel. 35/noiembrie 2002. simon Tamara ± Potentialul turistic al României si amenajarea turistic a spatiului.[1] Negut Silviu. p.fonduriue. p. 204 [4] www. p. 2001. Editura Economic . nr. op.mfinante.. 13 378 . Suditu Bogdan ± Geografie economic Bucuresti. p. Marin Dinu. simon Tamara ± Turismul rural. 2003. 16 [7] *** Revista Vacante si c l torii.wikipedia. 25/ianuarie 2002. nr. 130 [6] *** Revista Vacante si c l torii.

turism durabil. 14 [10] B lt retu Andreea ± Turism international. 2004. Bucuresti. cit. Istrate Ion. De la teorie la practic .13 [11] Cândea Melinda. Peptenatu Daniel. Bucuresti. Marin Dinu.. 130 [13] Mihalache St. p. op. simon Tamara. cit.. Erdeli George. ecoturism. Bucuresti. Peptenatu Daniel. p. 1996. p... 17-19 [12] Bran Florina. Manole V. cit. p. op. Erdeli George. Editura Sylvi. simon Tamara. 282 [16] Cândea Melinda. Editura Fax Press. 147 [15] Cândea Melinda. op. Erdeli George. 275 379 . Stoian M. agroturism. Peptenatu Daniel. p. p. Editura Economic . simon Tamara. Bran Florina ± Agroturism. simon Tamara.. 29 [14] Vasile Gl van ± Turism rural. op. turism rural. simon Tamara. cit.. p. 2003. cit. op... Peptenatu Daniel. Erdeli George. p.[9] Cândea Melinda.

1969.mturism. p. Negoescu B. p. 2003..romaniatravel. Bucuresti. p. Editura Meteor Press. Bran Florina ± Spatiul geografic românesc. p. ± Geografia general a turismului.vacantesicalatorii.278 [20] www. Bucuresti.ro [23] serbov Cioculescu. 291 [18] www. 325 [24] Dan Ghinea ± Enciclopedia geografic Bucuresti.wikipedia.org [22] www. 782 a României. Vl sceanu Gh. Bucuresti. 380 . 2002. Editura Enciclopedic .[17] Cândea Melinda.. Sebastian Bonifaciu.ro [19] Cocean P. Editura Economic . Editura Meridiane. Mircea Grigorescu ± România. 2001.ro [21] www. Ghid turistic.

cit.ro [27] www.insse. 1974. p. p.maramures. Bucuresti. op. cit.wikipedia. op. Editura Stiintific .infoturism.carpati. 777 [31] www. 781 381 . p. 89 [29] www. op.ro [30] Ghinea Dan. 780 [33] Ghinea Dan. p.org [32] Ghinea Dan.[25] www.maramures. cit.insse. om.org [28] Tufescu Victor ± România: natur .ro [26] www. economie.

2000.com [40] Firut Corina. 2002. Aurora Posea ± Judetele patriei ± Judetul Maramures. Ion Cori Simiona ± România.romaniatourism.[34] www.ro [35] Gr. 125 [41] www. Bucuresti. C. p. 1980.org [39] www. Moldovan.ro [37] www. 175 382 . Editura Uranus. p. Posea.ro [38] www. Bucuresti. Institutul de Geografie. Editura Alcor.agroturism. p.wikipedia.apmbm. Obiective turistice.hoinari.ropedia.ro [42] Minciu R. ± Economia turismului. 158 [36] www. Bucuresti.

Bucuresti.. Op.[43] Minciu R.org [48] www. op. 223 [46] www. pag 179 [44] Cristea A.hoinari.cit. ± Gestiunea activit tilor de turism.ro [51] www. 2003.hoinari.emaramures.. 90 [45] Cristea A.ro 383 . p.ro [49] www.ro [47] www.ro [50] www.borsa.. p. Cit.hoinari. Editura Universitatea Crestin Dimitrie Cantemir.alpinet.

Stoian M. cit. p.ro [53] D ncus Mihai ± Zona etnografic Maramures. 11 [57] www. Posea. 163 384 . p. Aurora Posea. Bran F. Moldovan. 175 [59] www. p.. Manole V. p. Editura Sport-Turism. op.com [60] Gr.ro [58] Gr.romanianmuseum. C. 1986. Moldovan. Bucuresti. Posea. op.infotravelromania.[52] www. cit. Aurora Posea. Editura Fax Press.. Bucuresti. 87 [54] www.incdt. 2003.ro [56] Mitrache S. Istrate I..ro [55] www. ± Agroturismul si turismul rural..infoturism.turism-catalog. C.

Bucuresti. 56 [63] D ncus Mihai. stef nescu ± Arta veche a Maramuresului. Rodica T n sescu.34 [65] Snak Oscar. 491 [66] Nistoreanu Puiu ± Ecoturism si turism rural. Bucuresti 2003. Bucuresti. Editura Bioterra. 2003. cit p. 145 [67] Simion Cristian Ovidiu. 1968. p. Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir. p. Neacsu Nicolae ± Economia turismului.[61] I. 175 [68] www.D. op. 73 [62] Pop Mihai ± Arta lemnului în Maramures. Baron Petre. Editura Expert. p. Bucuresti. Baron Petre. Editura ASE. Bucuresti. Editura Meridiane. Bucuresti. 1993. Neacsu Nicolae ± Economia Turismului. 2003.ro 385 . 1968. Vergina Buianu ± Management agricol si agroturistic. p. Editura Meridiane. 78 [64] Minciu Rodica. p. p.antrec.

infoturism. Bucuresti.[69] www. 53 386 .ro [70] www. 2003.ro [71] Mircea Bogdan ± Prest ri servicii agroturistice ± Marketingul serviciilor turistice. p. p. Bucuresti. 2003.antrec. 127 [72] B lt retu Andreea ± Amenajarea turistic durabil a teritoriului. Editura Sylvi. Editura Bioterra.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful