Cuprins

Introducere.........................................................................................................................3 Capitolul I Abordări teoretice..............................................................................................................5 1.1 Definiţia dumpingului....................................................................................................5 1.2 Măsuri anti-dumping......................................................................................................7 1.2.1 Impunerea unor taxe anti-dumping provizorii şi definitive..................................8 1.2.2 Durata şi reexaminarea (revizuirea)......................................................................9 1.3 Reglementări anti-dumping.........................................................................................11 1.4 Acordul cu privire la implementarea Articolului VI al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 (Acordul Anti-Dumping)....................................................................13 1.4.1 Determinarea dumping-ului şi determinarea pierderilor.....................................15 1.4.2 Iniţierea şi conducerea investigaţiilor.................................................................16 1.4.3 Impunerea măsurilor temporare şi colectarea taxelor.........................................17 1.4.4 Durata,finalizarea şi revizuirea măsurilor anti-dumping....................................19 1.4.5 Comitetul si soluţionarea disputei.......................................................................19 1.5 Înştiinţări cu privire la legislaţia şi/sau reglementările Anti-Dumping.......................21

Capitolul II ArcelorMittal – Prezentare generală.............................................................................24 2.1 Scurt istoric............................................................................................................24 2.2 Evoluţii recente......................................................................................................26 2.3 Filosofia firmei.......................................................................................................29 2.4 Aspecte financiare..................................................................................................31

1

Capitolul III Cazul fostului combinat Sidex – actual ArcelorMittal.................................................34 3.1 Cazul fostului combinat Sidex...............................................................................34 3.2 Schimbarea numelui din Sidex în Mittal Steel......................................................38 3.3 Taxa anti-dumping impusa de Mexic....................................................................39 3.4 Riscurile legate de industria siderurgică................................................................41 Concluzii...........................................................................................................................44 Bibliografie.......................................................................................................................46

2

Introducere

Scopul lucrării de faţă este de a contura atât noţiunea de dumping cât şi a măsurilor anti-dumping impuse pentru combaterea dumping-ului. Lucrarea este structurată pe trei capitole: în primul capitol am prezentat şi am comentat dumping-ul, subiectul principal al acestei lucrări prin evidenţierea aspectelor legate de trăsaturile acesteia. Tot aici am evidenţiat şi caracteristicile măsurilor anti-dumping care sunt folosite de Uniunea Europeană pentru apărarea comerţului, fiind principalul instrument încă din 1980. O mare importanţă o are WTO care este o organizaţie a ţărilor şi a guvernelor, permiţându-le acestora să acţioneze, fie prin plata directă a subvenţiilor, fie solicitându-le companiilor săi subvenţioneze pe unii clienţi. O mare parte din lucrare este dedicată Acordului cu privire la Implementarea Articolului VI al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 şi anume Acordul Anti-Dumping. Acest Acord stabileşte unele cerinţe de bază care trebuie îndeplinite pentru a se impune o măsură anti-dumping şi cerinţe procedurale detaliate referitoare la conducerea investigaţiilor anti-dumping şi la impunerea şi menţinerea măsurilor antidumping. Al doilea capitol se referă la prezentarea companiei ArcelorMittal. Am prezentat istoricul acestei firme înca din anul 1989 evidenţiind evoluţiile acesteia de-a lungul anilor. De asemenea am trecut în revistă şi aspectele financiare pe care le-a înregistrat în ultimii ani. Al treilea capitol se concentrează pe caracterul aplicativ al acestei lucrări. În acest context am abordat cazul fostului combinat Sidex, actual Mittal Steel, deoarece piaţa produselor siderurgice este probabil cea mai distorsionată piaţă din lume datorită subvenţiilor şi a barierelor comerciale. Aici am evidenţiat taxele provizorii stabilite de către Comunitatea Europeană pentru exporturile Sidex S.A. Galaţi, ca măsuri de protecţie împotriva dumping-ului la importurile în Uniunea Europeană. Vom sublinia natura angajamentelor bilaterale şi multilaterale de politică comercială în domeniul bunurilor şi serviciilor, precum şi perspectivele de evoluţie a acestor politici în deceniile următoare.

3

Vom încerca, de asemenea, să conturăm posibile asemănări şi deosebiri între politicile comerciale practicate de Uniunea Europeană şi cele ale altor grupări regionale. Scopurile stabilite pentru cercetările întreprinse sunt în strânsă legătură cu problemele şi aspectele prezentate în fundamentarea studiului, practic decurg din acestea. După stabilirea scopului cercetării, s-a trecut la elaborarea obiectivelor şi ulterior a ipotezelor. În formularea ipotezelor s-a plecat de la două categorii de informaţii şi anume: informaţii rezultate din studiul unei bibliografii actuale şi complete (cărţi, articole, studii etc.) redate în lista bibliografică şi concluziile care au putut fi stabilite în urma cercetării calitative, organizate în prealabil. Pentru cercetarea întreprinsă am apelat atât la surse primare – obţinute special pentru realizarea obiectivelor cercetării – cât şi la surse secundare, care au permis: creşterea gradului de înţelegere a problemelor vizate în studiu; elaborarea ipotezelor cercetării; identificarea metodei de cercetare şi a naturii datelor ce trebuie utilizate pentru a obţine informaţiile dorite; proiectarea schemei de eşantionare şi validarea rezultatului obţinut. În concluziile finale am reluat şi am subliniat aspectele principale puse şi discutate în lucrare, reliefând cu aceasta ocazie cele mai importante idei la care am ajuns în urma cercetării întreprinse.

4

Cea mai mare parte a acestor măsuri erau iniţiate împotriva altor ţări în dezvoltare. Kluwer Law International Ltd.06. Între 1 iulie 1985 şi 30 iunie 1992 aceste patru ţări au iniţiat peste 80% din totalul anchetelor anti-dumping la nivel mondial. 389 de măsuri erau în vigoare în ţările în curs de dezvoltare. Termenul de dumping este actualmente mai des folosit in contextul comerţului internaţional. Industria siderurgica în Statele Unite) pentru că permit aplicarea uşoară şi flexibilă a legilor anti-dumping. fără a scoate profit sau chiar pierzând bani.Capitolul I Abordări teoretice 1.. Uniunea Europeană. Din 1995. şi semnifică exportul unor anumitor mărfuri într-o anumită ţară la un preţ mult mai jos decât preţul pieţei din ţara respectivă (şi de multe ori sub costul de producţie al producătorilor din acea ţară). care şi-au implantat filiale în Asia de Sud-Est.2001. Din cele 991 de măsuri finalizate în perioada 1995-30. sunt ele însele supuse procedurii de AD2 la solicitarea producătorilor interni datorită definiţiei incomplete din Legea Generală Antidumping. Înainte de negocierea Acordului pentru Practicile Anti-Dumping (PAD). care lasă loc multiplelor interpretări. Chiar companiile americane. utilizează in mod frecvent taxele anti-dumping ca parte a strategiilor corporaţionale (ex. ţările în curs de dezvoltare au iniţiat peste 1/3 din totalul măsurilor AD. de multe ori cu scopul de a elimina alţi concurenţi de pe piaţa. Producătorii naţionali. în funcţie de interesele producătorilor interni.1 Definiţia dumping-ului Dumpingul1 (din limba engleză: to dump) descrie vânzarea unor produse sub preţul de producţie. 5 . 2009 Anti-dumping. 1 2 Clive Stanbrook and Philip Bentley – Dumping and Subsidies. ţările care utilizau cel mai frecvent practicile antidumping erau Statele Unite. Australia şi Canada. Se referă la a practica preţuri extrem de joase. mult sub preţurile concurenţei. cu scopul de a scoate concurenţa de pe piaţă.

documentare. în fapt.modificarea.4% Africa de Sud. India şi Turcia şi câte una de către Argentina. 13. În ultimii 6 ani au fost iniţiate peste 331 de măsuri AD împotriva acestor ţări. 9% Argentina. în ciuda alinierii legislaţiei AD la rigorile UE. Germania. Ţările în tranziţie au deschis numai 12 anchete AD. Legislaţia UE prevede: Dumping-ul este o practică neloială ce se poate întâlni în cadrul relaţiilor comerciale externe ale Comunitaţii Europene. În aceeaşi perioada (1995 .organizaţie. 5. un produs este considerat a face obiectul unui dumping dacă preţul său de export. pe când Cehia a luat o măsură AD împotriva Germaniei.2002).06. Pentru protecţia contra practicilor de dumping şi subvenţiilor relative la importurile din ţările nemembre ale Comunitaţii Europene a fost adoptat un regulament. în 3 Un ansamblu de activităţi legale de monitorizare.4% India. o marcă va fi considerat că face obiectul practicii de dumping dacă preţul său de export spre comunitate este mai mic decât un preţ comparabil pentru produsul similar. 7. Criteriul cheie. incapacitatea lor de a se grupa pentru a face lobby3. 6 . În acest sens.efectuate cu intenţia expresă de a influenţa opinia sau acţiunea preşedintelui sau al uni membru al legislativului. Un produs.realizat de o persoană. din care 15 s-au soldat cu impunerea de măsuri AD. nu a iniţiat nicio măsura AD. în perioada 1995-2001. la rândul ei. 8.1% Brazilia etc.a unei autorităţi de administraţie publică centrală sau locala.3% UE.respingerea sau abrogarea unui act normativ. ci relaţia între preţul produsului exportat şi valoarea lui normală. 5.06. ceea ce atrage atenţia asupra ineficienţei instituţiilor care să gestioneze aceste anchete. Polonia a impus 7 taxe AD împotriva exportatorilor din China. Belarus şi Vietnam. 13. România a făcut obiectul a 25 de investigaţii AD începând din 1995 şi până la mijlocul anului 2002.comunicare directă. câte 2 de Brazilia. Canada şi Egipt. din cele 1979 de anchete AD înregistrate.executivului. Ţările în tranziţie sunt tot mai des o ţintă a acestor măsuri.adoptarea. care a relevat necesitatea ca măsurile de protecţie comercială de întreprins în caz de dumping si subvenţii sa fie întemeiate pe principii uniforme. totalul măsurilor antidumping în vigoare atingând cifra de 8.8% au fost iniţiate de Statele Unite. relaţia dintre preţul produsului exportat sipreţul acestuia de pe piaţa ţării importatoare.şi care are ca scop iniţierea. în cursul obişnuit al comerţului cum este stabilit pentru ţara exportatoare. nu este.30.5% Australia.În perioada 1 ianuarie 1995-30.2002. 13. Dumpingul trebuie sa fie delimitat de practicile simple ale vânzărilor la preţuri mici rezultate din costuri reduse sau productivităţi mai ridicate. Câte 3 măsuri AD au fost luate de către SUA şi UE.analiza.firmă. Astfel. România.5% Canada. necunoaşterii acestor proceduri de către producătorii români afectaţi.

la încălţăminte. biciclete şi genţi. preţuri minime la import sau susţinerea preţurilor la export). Valoarea normală ce urmeaza să fie luată în calcul pentru a determina dacă există dumping. în cadrul operaţiunilor comerciale normale. De asemenea au mai fost afectate o gamă largă de produse. Cambridge University Press. de impozitare şi alte diferenţe care afecteaza comparabilitatea preţului. din 142 de măsuri aplicate. Folosirea măsurilor de salvgadare şi a taxelor vamale suplimentare nu este semnificativă.Comunitate. Marja de dumping reprezintă suma cu care valoarea normală depăşeşte preţul de export. cinci împotriva ţărilor din America Centrala şi de Sud şi trei care au implicat America de Nord. se bazează în mod uzual pe preţurile plătite sau care urmează să fie plătite.2 Măsuri anti-dumping Principalul instrument de apărare a comerţului folosit de UE sunt măsurile antidumping. taxa vamală medie tinde să fie 4 Judith Czako. este mai mic decât preţul comparabil. Produsele cel mai adesea implicate în cazurile de dumping au fost produsele minerale şi chimice (în special cele organice). În cazul aplicării măsurilor anti-dumping (taxe ad-valorem. pentru produsul similar în ţara exportatoare. de la produse metalice şi din oţel. practicat în cadrul operaţiunilor comerciale normale. taxe vamale specifice. dar a scăzut ulterior la 142 de măsuri în vigoare în 19984. Ajustările necesare se fac pentru a se ţine cont de diferenţele dintre condiţiile de vânzare. Majoritatea celor 39 de sancţiuni aplicate au avut ca subiecţi ţări din Europa Centrală şi de Est şi fosta Uniune Sovietică. Comparaţia se face între vânzările la aceeaşi etapă comercială şi la perioade cât mai apropiate posibil. ajungând la 150. Folosirea măsurilor anti-dumping de către UE a sporit ca importanţă în anii 1980. Ţările asiatice au fost subiecţii principali ai măsurilor anti-dumping europene. 1. Numai trei astfel de cazuri au fost înregistrate împotriva ţărilor africane. ulterior stabilizându-se numărul de măsuri în vigoare. Johann Human and Jorge Miranda – A Handbook on Anti-Dumping Investigations. de către cumpărătorii independenţi din ţara exportatoare. 92 (67%) au vizat ţările asiatice. În 1998. produse textile şi maşinile şi echipamentele. numărul lor a crescut uşor în 1993. În 1990 erau inventariate un număr de 139 măsuri anti-dumping. 2003 7 . în special cele electrice.

Asupra importurilor care fac obiectul unui dumping şi cauzează un prejudiciu. după informarea statelor membre. Totuşi. prin definiţie.2. discriminatorii. După cum am văzut anterior. reiese că există dumping şi prejudiciu care rezultă din acesta şi că interesul Comunităţii necesită o intervenţie. tariful mediu pentru produsele industriale care intră în UE este în prezent de 3%. dacă este suficient pentru a elimina prejudiciul. Importurile din ţările vizate sunt discriminate nu numai în raport cu cele produse în UE dar şi cu cele din alte ţări nemembre. Aceste taxe sunt impuse de către Comisia Europeană. Astfel. 1. Atunci când. cu excepţia bunurilor agricole şi produselor înalt accizate. după consultarea Comitetului sau în caz de urgenţă. În mod normal taxele provizorii se impun pentru o perioadă de 6 luni.1 Impunerea unor taxe anti-dumping provizorii şi definitive Se pot impune taxe provizorii dacă s-a efectuat o determinare provizorie afirmativă a existenţei dumping-ului şi a prejudiciului şi dacă interesul Comunităţii necesită o intervenţie imediată în vederea prevenirii unui astfel de prejudiciu. Consiliul poate lua o decizie diferită privind modul de acţiune. 2008. se impune o taxă antidumping definitivă de către Consiliu. Taxa vamală medie este considerabil mai mare decât nivelul protecţiei tarifare care afectează majoritatea produselor. Paul Brenton şi Patrick Messerlin arată că politicile anti-dumping ale UE cauzează efecte de deviere a comerţului în special din partea furnizorilor din ţări nemembre. Paul Brenton a calculat pentru o serie de cazuri întâmplate între 1988 şi 1995 o taxă vamală medie mai mare cu 25%. se impune o taxă anti-dumping adecvată fiecărui caz şi 5 Edmond McGovern – EU Anti-dumping and Trade Defence Law and Practice. Ca şi în cazul măsurilor anti-dumping provizorii. Cuantumul taxei anti-dumping nu trebuie să depăşească marja de dumping şi poate să fie mai mic decât această marjă în cazul în care o taxă mai mică este suficientă pentru a elimina prejudiciul.foarte ridicată. măsurile anti-dumping au un impact major asupra comerţului cu produsele implicate. cuantumul taxei definitive nu poate să depăşească marja de dumping dar poate să fie mai mică decât această marjă. 8 . Taxele anti-dumping provizorii5 pot fi impuse pentru o perioadă nu mai mare de 9 luni de la iniţierea procedurii. acţiunile anti-dumping sunt. publicat de Globefield Press. Comisia informează Consiliul şi statele membre despre aceste măsuri provizorii. din constatarea finală.

O revizuire a măsurilor are loc fie la iniţiativa Comisiei. ale utilizatorilor şi ale consumatorilor. În acest scop.2. În 2010 valoarea totală a importurilor de plăci ceramice din China în UE a fost de aproximativ 275 miliarde de euro. importatorul trebuie să facă o cerere în termen de 6 luni de la data la care suma taxelor definitive . reducând ponderea investiţiilor în acest sector. Oferta ceramică la preţ de dumping a producătorilor chinezi. ia o decizie. prin care se impune taxa. Totuşi. Taxele provizorii şi definitive nu pot să fie aplicate retroactiv. În scopul obţinerii rambursării. Uniunea Europeană a decis aplicarea unor taxe anti-dumping provizorii la plăcile ceramice originare din China. cauzată de criza 9 . poate fi percepută o taxă anti-dumping definitivă pentru produsele care au fost puse în consum cu cel mult 90 de zile înainte de data aplicării măsurilor provizorii. Cererea trebuie înaintată autorităţilor competente ale statului membru UE unde produsul a fost pus în liberă circulaţie. statul membru o transmite Comisiei care. în urma consultării Comitetului Consultativ. în numele ţării furnizoare în cauză.care este stabilită în mod nediscriminatoriu. Măsurile anti-dumping nu pot să fie aplicate dacă se constată că impunerea lor nu este în interesul Comunităţii. sunt luate în considerare toate interesele în ansamblul lor. Regulamentul. 1. în cazul în care acest lucru nu este posibil. Un importator poate cere rambursarea taxelor percepute atunci când demonstrează că marja de dumping ( pe baza căruia au fost achitate taxele) a fost eliminată sau redusă la un nivel inferior nivelului taxei anti-dumping în vigoare. specifică cuantumul taxei aplicate pentru fiecare furnizor sau. corelată creşterea cererii pentru produsele ieftine. a fost stabilită sau în termen de 6 luni de la data la care o decizie definitivă s-a adoptat pentru colectarea taxelor provizorii. Taxele anti-dumping rămân în vigoare pe perioada revizuirii măsurii anti-dumping. Produsele venite din această ţară au afectat considerabil industria europeană.2 Durata şi reexaminarea (revizuirea) O măsură anti-dumping expiră la 5 ani de la instituirea ei sau la 5 ani de la data încheierii reexaminării (revizuirii). sau la cererea producătorilor comunitari. inclusiv pe cele ale industriei comunitare. Toate părţile în cauză au posibilitatea să îşi facă cunoscut punctul de vedere. care urmează a fi percepute. La rândul său. începând cu 17 martie.

China deţine astfel o pondere de peste 22% din totalul importurilor de peste 23 de milioane de pătraţi. Kai Group este acum în faza de punere în funcţiune a unei noi linii de producţie. Producătorii europeni şi-au majorat stocurile în perioada 2007-2010 şi au pus pe hold investiţii importante. în art. Măsura luată de Uniunea Europeană permite amortizarea mai rapidă a investiţiilor realizate de companiile din acest sector şi implicit creşterea calităţii produselor livrate şi a diversităţii acestora. În ultimii ani a existat o presiune constantă asupra producătorilor europeni din partea importurilor din China. prin recurgerea la fapte anticoncurenţiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activităţii economice ori prejudicierea consumatorilor” 10 .5 euro/mp. 21/1996 nu defineşte în mod sistematizat şi complet noţiunea de abuz de poziţie dominantă. neavând siguranţa amortizării acestora în contextul prezenţei în piaţă a unor produse cu preţul chiar sub costul de producţie. Legea nr. conţin o prevedere expresă care interzice abuzul de poziţie dominantă. în timp ce produsele din ţările UE au un preţ mediu de vânzare de 8. la un preţ mediu de achiziţie de aproximativ 4. inclusiv cea a Uniunii Europene.economică. Compania a investit în ultimii zece ani peste 45 de milioane de euro în retehnologizare şi în creşterea capacităţilor de fabricaţie. Sancţiunile anti-dumping sunt provizorii şi cuprind taxe de 73% pentru companiile care nu au cooperat în timpul anchetei şi de 35% pentru cele cooperante.8 euro/mp.5 milioane de mp. Anul trecut. au dus la scăderea calităţii modelelor din piaţă şi a marjelor companiilor producătoare. La nivelul Uniunii Europene. care va spori capacitatea fabricii cu peste 2. importante pe pieţele europene. Cei 73% şi respectiv 35% reprezintă cuantumul de creştere al taxelor vamale pentru produsele companiei respective. cu intrări de peste 5 milioane de mp. China a devenit cel mai mare furnizor de plăci ceramice în România. Ultima investiţie de peste 6 milioane de euro într-o nouă linie de producţie este în curs de finalizare şi are ca scop creşterea capacităţii de producţie cu peste 2. Majoritatea legilor europene. Aproape toate legile concurenţei au unele prevederi referitaore la abuzul de poziţie dominantă. limitânduse că. pe calea descrierii. volumul total al importurilor din China în 2010 a fost de peste 66 de milioane mp.5 milioane mp. 6 să arate că „este interzisă folosirea în mod abuziv a unei poziţii dominante deţinute de către unul sau mai mulţi agenţi economici pe piaţa românească ori pe partea substanţială a acesteia.

fie prin plata directă a subvenţiilor. criteriile care trebuie luate în considerare în determinarea dacă importurile vândute în pierdere cauzează pierderi unei industrii interne. În special. Astfel.3 Reglementări anti-dumping Dumping-ul este o acţiune realizată de o companie.1. mai multe reguli detaliate care determină aplicarea unor astfel de măsuri. Cu subvenţiile. În articolul VI din acordul GATT se stipulează dreptul părţilor contractante de a aplica măsuri anti-dumping. Mai sunt prezentate în Acordul Anti-Dumping. Acordul revizuit aduce o mai mare claritate şi mai multe reguli detaliate cu privire la metoda de determinare dacă un produs este vândut în pierdere. care se adresează mai multor zone în care Acordul în vigoare nu este destul de precis şi detaliat. adică măsuri împotriva importurilor unui produs la un preţ de export sub „ valoarea sa normală” (de obicei preţul produsului pe piaţa internă a ţării exportatoare) dacă astfel de importuri vândute în pierdere cauzează pierderi unei industrii interne de pe teritoriul părţii contractante importatoare. noul Acord clarifică rolul unui juriu de soluţionare a disputei în cazul unor dispute legate de acţiunile anti-dumping întreprinse de autorităţile interne. noul Acord adaugă previziuni relativ specifice referitoare la probleme precum 6 World Trade Organisation – este o organizaţie constituită ca să supervizeze şi liberalizeze comerţul internaţional. şi implementarea şi durata măsurilor anti-dumping. cel care acţionează este guvernul sau o agenţie guvernamentală. acordul de subvenţii disciplinează atât subvenţiile cât şi reacţiile. A fost înfiinţată în 1995 şi este succesoarea Acordului General asupra Tarifelor şi Comerţului (General Agreement on Tariffs and Trade – GATT). Cu subvenţiile. guvernele acţionează pe două fronturi: subvenţionează şi acţionează împotriva subvenţiilor fiecăruia dintre ei. Acordul Anti-Dumping priveşte doar acţiunile pe care le-ar putea întreprinde guvernele împotriva dumping-ului. concluzionat la sfârşitul Acordului Tokyo Round. 11 . cum ar fi dumping-ul. fie solicitându-le companiilor să-i subvenţioneze pe unii clienţi. Mai mult. WTO nu se ocupă de companii şi nu poate reglementa acţiunile companiilor. La metodologia pentru determinarea dacă un produs este exportat la un preţ în pierdere. procedurile care trebuie în iniţierea şi conducerea investigaţiilor anti-dumping. Negocierile Acordului Uruguay Round au rezultat într-o revizuire a acestui Acord. Însă WTO6 este o organizaţie a ţărilor şi guvernelor lor. Drept urmare.

Acordul7 întăreşte pentru ţara imporatoare cerinţa de stabilire a unei relaţii clare cauzale între importurile vândute în pierdere şi pierderile suferite de industria internă. conform căreia. În Acord se confirmă existenţa unei interpretări a termenului de „industrie internă”. măsurile anti-dumping vor expira după cinci ani de la data impunerii lor. „industria interna” se referă la toţi producătorii interni ai acestor produse. decât dacă se determină faptul că. Prin Acord li se dă părţilor şansa de a se consulta cu privire la orice problemă legată de îndeplinirea Acordului sau de urmărirea obiectivelor sale. O nouă prevedere solicită finalizarea imediată a unei investigaţii anti-dumping în cazurile în care autorităţile stabilesc faptul că marja dumping-ului este minimă8 sau că volumul importurilor vândute în pierdere este neglijabil9. exprimat ca procent din preţul de export al produsului. 7 David Palmeter. în cazul finalizării măsurilor. în industria în cauză. S-au întărit prevederile referitoare la aplicarea măsurilor temporare. care ţin de statul de care aparţine industria în cauză. trebuie să includă o evaluare a tuturor factorilor economici relevanţi. Examinarea importurilor în pierdere. o îmbunătăţire semnificativă a Acordului existent reprezintă completarea cu o nouă prevedere. sau la aceia dintre ei a căror producţie constituie o mare parte din producţia internă totală a acestor produse. şi la durata măsurilor anti-dumping. Mavroidis – Dispute Settlement in the World Trade Organization: Practice and Procedure. 12 . Sunt stabilite condiţiile în care se asigură faptul că tuturor părţilor interesate li se acordă şansa de a prezenta dovezi. Cambridge University Press. dumping-ul şi pierderile continuă sau reapar. şi se asigură de faptul că se face o comparaţie corectă între preţul de export şi valoarea normală a unui produs. folosirea unor convenţii cu privire la preţuri în cazurile de anti-dumping. 9 În general. şi de a solicita stabilirea unui juriu care să examineze disputele. În Acord se solicită o înştiinţare promptă şi detaliată a tuturor acţiunilor preliminare sau finale. Petros C. Astfel. astfel încât să nu creeze sau mărească în mod arbitrar marjele dumping-ului. Cu anumite excepţii. 2004. 8 Ceea ce se defineşte prin mai puţin de 2%.criteriile de alocare a costurilor atunci când preţul de export este comparat cu o valoare normală „constituită”. S-au stabilit proceduri bine conturate referitoare la felul în care cazurile de antidumping urmează să fie iniţiate şi felul în care se desfăşoară astfel de investigaţii. către un Comitet al Practicilor Anti-Dumping. atunci când volumul importurilor dintr-o ţară vândute în pierdere justifică mai puţin de 3% din importurile produsului în cauză în ţara importatoare.

se concentrează pe adecvarea petiţiilor (prin minumum de informaţii şi cerinţe permanente). pentru a se asigura că nu sunt iniţiate investigaţiile fără valoare. referitoare la investigaţii. în conformitate cu prevederile Acordului AD. şi explicaţii corespunzătoare determinării lor pentru autorităţile care investighează. pe stabilirea perioadelor de timp în 13 . Un obiectiv principal al cerinţelor procedurale ale acordului AD este de a asigura transparenţa procedurilor. Măsurile anti-dumping sunt remedii unilaterale ce pot fi aplicate de către un Membru. Cerinţele procedurale extinse şi detaliate. o şansă pentru părţi să-şi apere interesele. în primul rând datorită faptului că dumping-ul este o practică a stabilirii preţului adoptată de întreprinderi şi. prin urmare. Disputele legate de nerespectarea cerinţelor de bază sau a celor procedurale pot fi luate în vedere pentru soluţionare. cu privire la faptul că un produs importat este „vândut în pierdere” şi că importurile vândute în pierdere cauzează pierderi materiale unei industrii interne care produce produsul asemănător. Spre deosebire de Acordul referitor la Subvenţii şi Măsurile de Compensare. Prin Articolul 1 al Acordului AD se stabileşte principiu de bază conform căruia un Membru nu poate impune o măsură anti-dumping dacă nu stabileşte. şi o legătură cauzală între importurile vândute în pierdere şi pierderile respective. nu se află la îndemâna disciplinelor multilaterale. şi pot reprezenta baza pentru invalidarea măsurii. Acordul AD stabileşte unele cerinţe de bază care trebuie îndeplinite pentru a se impune o măsură anti-dumping. în urma unei investigaţii efectuate în conformitate cu prevederile Acordului AD. în urma unei investigaţii şi determinării ale acelui Membru. Acordul AD nu stabileşte nici un fel de disciplină cu privire la dumping-ul în sine. precum şi cerinţe procedurale detaliate referitoare la conducerea investigaţiilor anti-dumping şi la impunerea şi menţinerea măsurilor antidumping.1. că există importuri vândute în pierdere.4 Acordul cu privire la Implementarea Articolului VI al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 (Acordul Anti-Dumping) Acordul cu privire la Implementarea Articolului VI al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ din 1994 („Acordul Anti – Dumping”) stabileşte aplicarea unor măsuri anti-dumping de către Membrii WTO. pierderi materiale pentru o industrie internă.

întreprinde acţiuni anti-dumping în numele şi la cererea unei a treia ţări. care ar trebui să asigure faptul că taxele anti-dumping în plus faţă de marja dumping-ului nu sunt colectate.4. şi administrarea convenţiilor cu privire la preţuri. în anumite etape ale procesului de investigaţie. Alte cerinţe procedurale suplimentare se referă la oferirea. Acordul AD solicită autorităţilor care investighează să dea înştiinţări publice şi să explice determinările lor. şi pe facilitarea accesului la informaţie pentru toate părţile interesate. conform unor sisteme diferite de evaluare a taxei. Există prevederi detaliate care coordonează impunerea şi colectarea taxelor. în detalii esenţiale. de către exportatori. în locul impunerii de măsuri anti-dumping. Alte prevederi stabilesc faptul că Membrii pot. De asemenea. şi că exportatorii individuali nu sunt supuşi taxelor anti-dumping în plus faţă de marja lor individuală a dumping-ului. acceptarea.vederea completării investigaţiilor. 1. se stabilesc reguli pentru coordonarea impunerii de taxe antidumping. atunci când se ia în considerare aplicarea taxelor antidumping. şi îi obligă pe Membrii să efectueze o revizuire periodică a nevoii continue de taxe anti-dumping şi convenţii cu privire la preţ.1 Determinarea dumping-ului şi determinarea pierderilor 14 . la discreţia lor. împreună cu şansele echitabile de a-şi prezenta părerile şi argumentele. şi recunoaşte faptul că statele Membre dezvoltate trebuie să acorde o „atenţie specială” situaţiei în care se află statele Membre în curs de dezvoltare. durata unor astfel de taxe. În articolul 13 din Acordul AD li se solicită Membrilor să pună la dispoziţie o revizuire judiciară a determinărilor finale din cadrul investigaţiilor şi revizuirilor antidumping.

Dumping-ul se calculează în baza unei „comparaţii corecte” între valoarea normală10 şi preţul de export11. un produs care are caracteristici foarte asemănătoare cu produsul în cauză importat în pierdere. Articolul 3 conţine reguli pentru determinarea pierderilor materiale cauzate de importurile vândute în pierdere. în lumina condiţiilor competiţiei între importuri şi între importurişi produsul intern asemănător. pericolul de pierdere materială. care ar putea cauza pierderi.5 se solicită. Articolul 3. sau amânarea din cauze materiale a stabilirii unei industrii interne. Preţul produsului în ţara de import. că volumul importurilor din fiecare ţară nu este neglijabil. Conform regulilor. O importantă nouă prevedere.6 ca fiind un produs care este identic. şi elemente ale comparaţiei corecte care trebuie efectuate. bazată pe dovezile pozitive ale efectelor volumului şi preţului la importurile vândute în pierdere. alţii decât importurile vândute în pierdere. şi ca pierderile cauzate de aceşti factori să nu fie atribuite importurilor vândute în pierdere.312. şi că este nevoie de o evaluare cumulativă. Pierderea materială se defineşte prin pierderea materială în sine. Edward Elgar Publishing Limited. autorităţile trebuie să stabilească faptul că marja dumping-ului din fiecare ţară nu este minimă. 12 Tracey Epps – International trade and health protection. Articolul 3 conţine reguli specifice cu privire la factori care trebuie luaţi în considerare în determinarea pierderilor materiale. factorii cunoscuţi. Articolul 4 din Acordul AD propune o definiţie a industriei interne pentru a fi luată în considerare în scopul evaluării pierderilor şi cauzalităţii. 2008 15 . acst termen fiind şi el definit în Articolul 2. sau în lipsa unui astfel de produs. şi impactul următor al importurilor vândute în pierdere asupra industriei interne. stabileşte condiţiile în care se poate efectua o evaluare cumulativă a efectelor importurilor vândute în pierdere din mai mult de o ţară. în timp ce se specifică faptul că unul sau mai mulţi dintre factorii care trebuie luaţi în considerare este determinant. în ţara de origine sau export. în vederea stabilirii legăturii cauzale dintre importurile vândute în pierdere şi pierderile materiale . În Articolul 3.Articolul 2 conţine reguli de bază pentru determinarea dumping-ului. Industria internă se defineşte ca fiind producătorii unui „produs asemănător”. trebuie examinaţi. Cerinţa de bază pentru determinarea pierderii este să existe o examinare obiectivă . 10 11 Preţul produsului importat încadrul „desfăşurării normale a comerţului”. Articolul 2 conţine prevederi detaliate care determină calcularea valorii normale şi a preţului de export.

inclusiv adunarea dovezilor şi folosirea tehnicilor de prelevarea mostrelor. în circumstanţe speciale. după iniţiere. acestea vor începe doar atunci când au dovezi suficiente de dumping. fără o cerere în scris de la o industrie internă. când autorităţile le iniţiază. precum şi alte informaţii referitoare la produs. 1. Mai mult. autorităţilor 16 . şi alte aspecte. putând astfel deranja comerţul legal. în situaţii speciale. În Acordul AD se specifică faptul că. cereri în scris pentru scutirea de anti-dumping. în general. Pentru a se asigura că investigaţiile fără valoare nu sunt continuate. De asemenea. în cazul în care sunt „legate” (definit printr-o situaţie de control legal sau în vigoare) de exportatorii sau importatorii produsului vândut în pierdere. investigaţiile trebuie iniţiate în baza unei cereri scrise depuse „de către şi în numele” unei industrii interne.Articolul 4 conţine reguli speciale pentru definirea unei industrii interne „regionale”. şi stabileşte praguri numerice pentru aceste determinări. exportatori. în cazul în care volumul importurilor este neglijabil sau marja dumping-ului este minimă. şi să verifice informaţiile pe care se bazează determinările. pentru a se concluziona că cererea a fost făcută de către şi în numele industriei interne. Pentru a se minimiza efectul investigaţiilor de întrerupere a comerţului. în Articolul 5. pentru a se asigura transparenţa procedurilor. În Articolul 6 se propun reguli detaliate ale procesului de investigaţie. industrie. Articolul 4 stabileşte ca producătorii interni să fie excluşi de la considerarea ca parte din industria internă. şi prin aceasta se garantează iniţierea.4. Se solicită autorităţilor să garanteze confidenţialitatea informaţiilor delicate. şi specifică faptul că. Acordul AD stabileşte cerinţe pentru dovezi de dumping. şi în niciun caz mai târziu de 18 luni. pierderi.10 se specifică faptul că investigaţiile vor fi completate în decurs de un an. importatori. şi pentru evaluarea pierderilor şi determinarea taxelor în astfel de situaţii. Articolul 5. în care producţia şi consumul în ţara importatoare sunt izolate geografic. şi cauzalitate. pierderi şi cauzalitate.2 Iniţierea şi conducerea investigaţiilor În articolul 5 se stabiles ccerinţele pentru iniţierea investigaţiilor. Această cerinţă „permanentă” este sprijinită de limite numerice în vederea determinării dacă există suficient sprijin acordat de producătorii interni.8 prevede finalizarea imediată a investigaţiilor.

Globefield Press. Pentru a se asigura că taxele anti-dumping în plus faţă de marja dumping-ului nu sunt colectate. un exportator ar putea solicita ca investigaţia să fie continuată în urma acceptării unei convenţii. convenţia va cădea în mod automat. însă corespunzătoare pentru a retrage pierderile.li se cere să le dezvăluie părţilor interesate informaţiile pe care se bazează determinările. 2008. depinzând de sistemul de evaluare a taxei al unui Membru. şi să le ofere şansa corectă de a face comentarii. Articolul 9. Mai mult. însă doar în urma efectuării unei determinări preliminare pozitive a dumping-ului.4. 17 . şi stabileşte oportunitatea aplicării unei reguli privitoare la „taxe reduse”. autorităţile impun taxe la un nivel mai mic decât marja dumping-ului. şi să stabilească drepturile părţilor de a participa la investigaţii. sau rambursarea în plus faţă de taxele plătite. inclusiv dreptul de a se întâlni cu părţi care au interese opuse. şi în cazul unei determinări finale din care nu rezultă nici un dumping. înainte de a aplica măsurile temporare. Cu o astfel de regulă a taxei reduse. pierderilor şi cauzalităţii.3 Impunerea măsurilor temporare şi colectarea taxelor Articolul 7 se referă la impunerea măsurilor temporare. stabileşte faptul că aceste convenţii sunt voluntare atât pentru exportatori cât şi pentru autorităţile care investighează. De asemenea.3 solicită unele proceduri în vederea determinării sumei reale a taxei datorate. Articolul 9 stabileşte principiul general conform căruia impunerea de taxe antidumping este opţională. nicio pierdere sau nicio cauzalitate. Articolul 7 include cerinţa ca autorităţile să efectueze o determinare preliminară pozitivă a dumping-ului. 1. pierderilor şi cauzalităţii. pentru a se stabili o investigaţie. Articolul 9. în mod normal în decurs de 12 luni de la cerere şi în niciun caz mai mult de 18 luni. de exemplu în cadrul unei şedinţe publice. chiar dacă toate cerinţele de impunere au fost îndeplinite. şi cerinţa ca nicio măsură temporară să nu fie aplicată mai devreme de 60 de zile după iniţierea unei investigaţii.3 stabileşte faptul că taxele anti-dumping nu pot depăşi marja dumpingului calculată în timpul investigaţiei. Articolul 813 Stabileşte faptul că se pot introduce convenţii în vederea revizuirii preţurilor sau încetării exporturilor la preţuri în pierdere. 13 Edmond McGovern – EU Anti-dumping and Trade Defence Law and Practice.

Liberty Institute (New Delhi.4 stabileşte unele reguli pentru calcularea sumei taxelor care trebuie să fie impuse exportatorilor care nu au fost examinaţi individual în timpul investigaţiei. taxele anti-dumping pot fi colectate începând cu data la care au fost impuse măsurile temporare. recunoscându-se faptul că în decursul investigaţiilor au putut surveni anumite pierderi sau că exportatorii ar fi putut întreprinde acţiuni de evitarea impunerii unei taxe anti-dumping. În cazul în care taxele temporare au fost colectate cu o sumă mai mare decât suma taxei finale sau dacă impunerea taxelor se bazează pe descoperirea unui pericol de pierderi materiale sau amânare din cauze materiale. contrar pericolului de pierdere materială sau amânare din cauze materiale a stabilirii unei industrii interne. Articolul 10 stabileşte principiul general conform căruia atât taxele anti-dumping temporare cât şi cele finale pot fi aplicate doar începând cu data la care s-au efectuat determinări ale dumping-ului. Totuşi. Articolul 9.Articolul 9. Articolul 10 conţine reguli pentru impunerea retroactivă a taxelor de dumping în circumstanţe specifice. pierderilor şi cauzalităţii. 18 .5 prevede ca în cadrul revizuirilor urgente să se calculeze marje separate ale dumping-ului pentru exportatorii sau producătorii care abia au intrat pe piaţa statului membru importator. 1.614 prezintă o aplicare retroactivă a taxelor finale până la o dată nu mai târziu de 90 de zile înainte de aplicarea măsurilor temporare în unele circumstanţe excepţionale care implică antecedente de dumping. Debashis Chakraborty – Anti-dumping: global abuse of a trade policy instrument.4. 2007.4 Durata. este nevoie de o rambursare a taxelor temporare. În cazul în care impunerea taxelor anti-dumping se bazează pe descoperirea unei pierderi materiale. importuri masive vândute în pierdere şi o subminare potenţială a efectelor de compensare ale taxei finale. finalizarea şi revizuirea măsurilor anti-dumping 14 Bibek Debroy. Articolul 10. India).

Articolul 17. produs.Articolul 11 stabileşte regulile pentru durata taxelor anti-dumping şi cerinţele pentru revizia periodică a nevoii continue. decât dacă o investigaţie de revizuire efectuată înainte de data respectivă stabileşte ca expirarea taxei să ducă la o continuare sau reapariţie a dumping-ului şi a pierderii. finalizate nu mai târziu de cinci ani de la prima lor aplicare. Aceste cerinţe corespund problemei unor ţări de a păstra taxele anti-dumping pe termen nedefinit. „Sunset Clause” stabileşte ca taxele de dumping să fie.5 Comitetul şi soluţionarea disputei Articolul 16 stabileşte Comitetul pentru Practicile Anti-Dumping şi solicită Membrilor să-l înştiinţeze fără întârziere cu privire la toate acţiunile preliminare şi finale întreprinse. Totuşi. Înştiinţarea publică trebuie să dezvăluie informaţiile neconfidenţiale referitoare la părţi. Acest standard conferă un grad de respect pentru deciziile 19 . în cadrul investigaţiilor anti-dumping şi să-l înştiinţeze semi-anual cu privire la toate acţiunile întreprinse în decursul perioadei relevante raportate. Articolul 16 stabileşte cerinţele detaliate cu privire la înştiinţarea publică de către autorităţile care investighează. cu privire atât la chestiunile de fapt cât şi la problemele de interpretare ale Acordului.4. referitoare la iniţierea investigaţiilor. faptele dezvăluite în timpul investigaţiei şi motivele pentru ca determinările să fie efectuate de către exportatori sau importatori. Aceste cerinţe referitoare la înştiinţarea publică urmăresc să mărească transparenţa determinărilor. Acordul AD solicită autorităţilor să revizuiască nevoia de a se continua impunerea unei taxe la cererea uneia dintre părţile interesate. în mod normal.6 stabileşte un standard special de revizuire care să fie aplicat de către juriu în cadrul examinării disputelor legate de anti-dumping. marjele dumping-ului. în speranţa că aceasta va evidenţia măsura în care determinările se bazează pe fapte şi pe judecată solidă. Articolul 17 stabileşte ca Înţelegerea în vederea Soluţionării Disputei să fie aplicabilă pentru disputele prezentate în Acordul AD. determinările preliminare şi finale şi convenţiile. 1. Aceasta se aplică şi pentru convenţiile cu privire la preţuri. de impunere a taxelor antidumping sau a convenţiilor cu privire la preţuri. dacă este cazul.

Decizia Ministerială cu privire la Anti-Obstrucţionare.4 solicită Membrilor să-şi aducă legile în conformitate cu Acordul AD. care sunt în general efectuate pe teritoriul unui stat Membru exportator pentru a verifica informaţiile furnizate de producătorii sau exportatorii străini. În Anexa II la Acordul AD se prezintă prevederile referitoare la utilizarea „celei mai bune informaţii disponibile” în investigaţii. care nu face parte din Acordul AD. cu privire la această prevedere. Membrilor li se cere să înştiinţeze Comitetul cu privire la legile şi reglementările anti-dumping. care este deschis participării pentru toţi Membrii. până la data intrării în vigoare a Acordului AD. Conform Articolului 18. luându-se în considerare dacă poate fi aplicată la modul general. pentru a îndeplini sarcina stabilită de Miniştri. 1. care nu face parte din Acordul AD. cât de curând posibil şi prezenta problema Comitetului pentru a fi soluţionată.3 stabileşte data efectivă a Acordului AD. ca urmare a aplicaţiilor efectuate sau după intrarea în vigoare a Acordului AD.5 Înştiinţări cu privire la legislaţia şi/sau reglementările Anti-Dumping 20 . menţiona faptul că negociatorii nu au reuşit să cadă de acord pentru un text anume referitor la problema anti-obstrucţionării. Articolul 18. În Anexa 1 la Acordul AD se stabilesc procedurile pentru investigaţiile „pe loc”. stabileşte faptul că această operaţie va fi revizuită după trei ani. O Decizie Ministerială. cu condiţia ca acesta să fie aplicabil pentru investigaţii şi revizuiri ale măsurilor existente iniţiate.5.reale şi interpretările legale ale autorităţilor naţionale şi urmăreşte să împiedice juriile de soluţionare a disputelor de la luarea anumitor decizii bazate doar pe propriile lor păreri. recunoştea adecvarea aplicării unor reguli uniforme în acest domeniu. Articolul 18. Comitetul a stabilit un Grup Neoficial pentru Anti-Obstrucţionare. specificându-se condiţiile conform cărora autorităţile care investighează pot să se bazeze pe informaţiile provenind din alte surse decât persoana în cauză.

Astfel.5 din Acordul AD le cere Membrilor să aducă la cunoştinţa Comitetului ADP legile şi/sau reglementările lor interne referitoare la anti-dumping. revizuiri. reglementări O corectură sau a acestui document ar ar fi fi reprezentată reprezentată G/ADP/N/1/JPN/1/Corr. urmate de literele suplimentare. format din trei litere. de exemplu referitoare la suplimentare prevederi administrative G/ADP/N/1/JPN/1/Suppl. şi/sau suplimente la oricare înştiinţare completă a unui Membru poate să includă mai multe documente cu acelaşi număr. Astfel. urmată din nou de codul ISO al ţării. teritorii dependente şi zone de interes geografic. Aceste documente sunt iniţial eliberate ca fiind restricţionate. Corecturile.. care pot fi găsite cu seria G/ADP/Q1/. şi orice corecturi. pentru a indica tipul de document suplimentar în cauză. În cazul în care se depune o nouă legislaţie sau reglementare care să o înlocuiască pe cea depusă la început. O astfel de revizuire se reflectă în întrebări şi răspunsuri scrise.. 21 ... aceasta ar fi reprezentată G/ADP/N/1/JPN/2.... revizuirile şi actele suplimentare ale noii înştiinţări ar fi numerotate aşa cum este explicat mai sus. documentul cu cel mai mare număr. în cazul în care Japonia ar trebui să depună înştiinţarea unei noi legislaţii.Articolul 18.. acte suplimentare sau revizuiri ale acelui document vor conţine ultima înştiinţare ca text complet a legislaţiei şi/sau reglementărilor anti-dumping ale unui Membru. Membrul care înştiinţează fiind identificat la finalul simbolului prin codul ISO15 al ţării sale. urmat de un număr. înştiinţarea originală a legislaţiei Japoniei ar fi reprezentată G/ADP/N/1/JPN/1. Aceste înştiinţări sunt sub forma unor texte complete din legile şi/sau reglementările relevante şi sunt disponibile în fiecare din cele trei limbi ale Acordului WTO (engleză. franceză şi spaniolă). însă sunt nerestricţionate şi devin 15 Este definit de Organizaţia Internaţională de Standardizare şi defineşte coduri pentru ţări.1.. O înştiinţare suplimentară. se va folosi următorul număr în ordine pentru a se identifica înştiinţarea care înlocuieşte toate înştiinţările anterioare ale acelui Membru. Înştiinţările Membrilor cu privire la legislaţie vor face obiectul unei revizuiri în cadrul Comitetului ADP. Astfel. Acei Membrii care nu au legi sau reglementări anti-dumping trebuie să facă acest lucru cunoscut. Având în vedere faptul că ar putea exista corecturi. format din trei litere şi de un număr care indică secvenţa din care fac parte documentele.1. Aceste înştiinţări pot fi găsite cu seria G/AD/N/1. de exemplu.

format din trei litere. ci sunt identificate într-un rezumat. însă astfel de înştiinţări zero sunt deseori mai degrabă sub forma unei scrisori decât în formatul acesta. raportul semi-anual al Canadei pentru acea perioadă ar fi reprezentat G/ADP/N/41/CAN. Membrilor care nu au întreprins nicio acţiune li se cere totuşi să facă o înştiinţare.. Articolul 16. Un rezumat al situaţiei rapoartelor semi-anuale pentru acea perioadă. cu privire la acţiune. precizând care dintre Membrii au înştiinţat cu privire la acţiunile întreprinse. volumul 19. De exemplu. Articolul 16. ediţia 3. întrebările şi răspunsurile referitoare la înştiinţarea Japoniei vor fi reprezentate G/ADP/Q1/JPN/1. 16 Peter John Lloyd – Anti-dumping actions and the GATT system. 22 . apar în general de două ori pe an.. de două ori pe an. ar trebui să conţină informaţiile descrise în principiile adoptate de către Comitetul ADP. care dintre Membrii nu au înştiinţat nicio acţiune şi care dintre Membrii încă nu au predat un raport semi-anual. Deseori. raportul fiecărui Membru fiind identificat prin codul ISO al ţării sale. în documentul G/ADP/1. Se poate găsi un format pentru aceste rapoarte. de exemplu. Rapoartele semi-anuale pentru fiecare perioadă de şase luni îşi au fiecare numărul lor de document. Nu există un format specific pentru aceste înştiinţări. Astfel. documentul anexat cu numărul cel mai mare va conţine cele mai recente informaţii referitoare la situaşia acestor înştiinţări. Astfel. cu explicaţii. care pot fi găsite în documentul G/ADP/2.4 le cere Membrilor să raporteze fără înârziere toate acţiunile preliminare sau finale întreprinse. şase luni după circulare. Astfel.. precum şi o lisă a tuturor măsurilor anti-dumping în vigoare. rapoartele semi-anuale pentru prima jumătate a anului 1998 pot fi găsite în documentele cu seria G/ADP/N/41. în lunile aprilie şi octombrie. acoperind perioada din data de 1 iulie până la data de 30 iunie a anului curent. Astfel de înştiinţări nu sunt răspândite în general ca şi documente. însă în orice caz. înştiinţările sunt efectuate prin predarea textului complet al înştiinţării publice a unui Membru. Aceste rapoarte sunt de obicei predate în luna februarie. poate fi găsit în documentul G/ADP/N/41/Add. G/ADP/Q1//JPN/2. decât dacă un Membru solicită contrariul în mod special.disponibile publicului în întregime.116 Aducerile la zi ale rezumatului.4 le cere Membrilor să predea un raport al tuturor acţiunilor antidumping întreprinse. desemnate cu numere mai mari în ordine consecutivă. şi aşa mai departe.

..O listă cu astfel de înştiinţări depusă la Comitetul ADP este răspândită timp de aproximativ o lună ca fiind parte din documentele cu seria G/ADP/N... Înştiinţările reale sunt deseori lungi şi drept urmare nu sunt răspândite complet..5 le cere Membrilor să înştiinţeze Comitetul ADP cu privire la care dintre autorităţile sale sunt competente pentru a iniţia şi conduce investigaţii anti-dumping. Lista unor astfel de înştiinţări include adrese şi numere de telefon de contact. 23 ... deşi sunt puse la dispoziţia Secretariatului WTO pentru a fi consultate de către delegaţiile interesate. Articolul 16. Ea poate fi adusă la zi periodic şi poate fi găsită în documentul G/ADP/N/14/Add.

PHS (Polonia) şi Iscor (Africa de Sud) în 2004. Canada. de construcţii. Uruguay. Arcelor a fost cel mai mare producător de oţel. Mexic. pentru a crea o prezenţă la nivel mondial în industria siderurgică. Nova Hut (Republica Cehă) în 2003. trei filiale Stelco Inc (Canada) şi Arcelor în 2006.1 Scurt istoric ArcelorMittal este un succesor la Mittal Steel. planuri de dezvoltare pentru proiectele sale. Usinor şi Arbed. Slovacia.7 milioane de tone de oţel şi venituri de 32. Polonia. Arcelor s-a bucurat de poziţii de lider în Europa de Vest şi America de Sud. în India. ArcelorMittal a anunţat sau de asemenea a completat oferte pentru plata intereselor minoritare în anumite filiale ale sale din Argentina. Turcia. Mittal. În 2007. Statele Unite şi Venezuela. Mittal Steel a făcut prima sa achiziţie în 1989. La momentul achiziţiei sale de către Mittal Steel în 2006. de asemenea. Estonia. Unimetal (Franţa) în 1999. Austria. o afacere fondată în 1989 de către domnul Lakshmi N. ISG (SUA). ArcelorMittal a continuat să urmărească o strategie de creştere disciplinată. BH Steel (Bosnia). Balkan Steel (Macedonia). Sidex (România) şi Annaba (Algeria) în anul 2001. Brazilia şi Polonia. ArcelorMittal a iniţiat. Franţa. cu un total de 35 de tranzacţii anunţate în Argentina. Rusia. Este folosit în toate pieţele de desfăşurare: industria automobilelor. Marea Britanie. în special ca urmare a operaţiunilor sale din Brazilia. Inland Steel (SUA) în 1998. Hunan Valin (China) şi Kryvorizhstal (Ucraina) în 2005. ambalarea şi industria generală. China. cumpărând Compania de oţel şi fier din Trinidad şi Tobago. În cursul anului 2007. Ea a înregistrat o creştere rapidă şi constantă de atunci în mare măsură prin executarea consecventă şi disciplinată de o strategie de succes bazată pe consolidare. al doilea în lume în termeni de producţie. Italia. Africa de Sud. preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Şeful Executiv al ArcelorMittal.6 miliarde euro. Germania. în anul 2005 producţia fiind de 46. Arcelor a fost creat în februarie 2002 prin combinarea a trei companii siderurgice: Aceralia Corporacion Siderurgica („Aceralia”). Liberia şi Senegal şi a anunţat noi 24 . aparate de uz casnic. Unele dintre achiziţiile sale principale de atunci include Thyssen Duisburg (Germania) în 1997.Capitolul II ArcelorMittal – Prezentare generală 2.

Turcia. ArcelorMittal a continuat să realizeze investiţii. compania combinată a ajuns la etape importante în procesul său de integrare operaţională înainte de termen. proiectele sale de investiţii care implică cheltuieli semnificative de capital. Emiratele Arabe Unite. filialele sale majore de funcţionare.6 miliarde $ în sinergiile în urma fuziunii. Nigeria. Africa de Sud. precum şi alte beneficii sinergice. La data de 31 decembrie 2008. majoritatea din ele fiind finalizate. inclusiv cele prezentate mai jos şi cele anunţate în anii anteriori. extinderea sau îmbunătăţirea site-urilor existente) sunt.proiecte de perspectivă de dezvoltare în Mauritania. achiziţiile ArcelorMittal s-au concentrat pe integrarea pe verticală (de exemplu. obţinându-se astfel economii de costuri şi venituri. proiecte nou-construite) şi mari. Având în vedere că achiziţionarea de către Mittal Steel a Arcelor. compania şi-a scurtat drastic activităţile sale de investiţii şi a plasat sub revizuire ca o chestiune generală. De atunci. Principalele investiţii şi achiziţii ale ArcelorMittal (inclusiv proiecte greenfield). în special proiectul „Greenfield” (de exemplu. o companie de dimensiuni aproximativ echivalente. Pe parcursul ultimelor patru luni din 2008. Cea mai mare parte a acestor achiziţii şi investiţii au fost realizate înainte de declinul puternic al pieţei oţelului început în septembrie 2008. ArcelorMittal a realizat pe deplin ţintele sale vizate de 1. Canada. Brazilia. având funcţii de sprijin consolidat. Multe dintre aceste proiecte. Rusia. proiectul „Brownfield” (de exemplu. Rusia. ArcelorMittal şi-a dovedit experienţa în achiziţionarea companiilor şi a activelor sub-performante şi consideră că a integrat cu succes achiziţiile sale anterioare prin implementarea „celei mai bune practici” în operaţiunile de abordare şi de management pentru a spori profitabilitatea. În primele opt luni ale anului 2008. în cursul anului încheiat la 31 decembrie 2008 sunt rezumate mai jos. Suedia. ArcelorMittal a crescut prin achiziţionarea de numeroase produse din oţel şi alte active. în orice 25 . Arabia Saudită şi Turcia. Statele Unite ale Americii şi Venezuela. achiziţiile de producătorii de materii prime sau site-uri de producţie). optimizat lanţului său de aprovizionare şi structură de achiziţii publice şi de cercetare de îndatorare şi Servicii de dezvoltare pe o bază mai mare. cu tranzacţii semnificative anunţate în Australia. ArcelorMittal a suspendat în mare măsură fuziuni. Franţa. care constituie în prezent. Mozambic. achiziţii şi alte activităţi de investiţii în funcţie de deteriorarea mediului economic şi de piaţă. Costa Rica. Mai recent.

În lumina mediului economic excepţional în curs de desfăşurare. Anul 2009 Ianuarie ArcelorMittal a contribuit cota sa de 76.48% din Soteg la guvernul din Luxemburg şi SNCI17. ArcelorMittal rămâne un membru al indicilor cheie NYSE-Euronext. la primirea aprobărilor diferite de reglementare. inclusiv CAC40 şi AEX.28 milioane dolari pentru pachetul de 28.3% în Soteg. ArcelorMittal a continuat să aibă un număr 17 „Société Nationale de Crédit et Investissement”. Prezentare generală – Iniţiative în răspuns la schimbarea condiţiilor de piaţă” compania a redus drastic din cheltuielile de capital anticipate pentru anul 2009 la 3 miliarde dolari. sub simbolul MT. După eliminare.caz.6%. din care 2.2 Evoluţii recente În ianuarie 2009. După finalizare. o investiţie din Luxemburg controlată de guvern. Canada. Toate suspendările de producţie au fost temporare şi revizuite în mod regulat. Octombrie ArcelorMittal a semnat un acord definitiv să renunţe la interesul său minoritar în minele Wabush.9% în Saar Ferngas AG în Luxemburg.2%. fără de care punerea în aplicare nu poate începe. în care deţinea un pachet minoritar de proprietate.5 miliarde dolari este pentru întreţinere. redenumit Enovos. ArcelorMittal a început tranzacţionarea pe o singură carte în Paris. 2. Amsterdam şi Bruxelles. miza ArcelorMittal în Soteg a crescut de la 20% la 26. 26 . a fost necesar să continue să suspende şi să optimizeze producţia pentru a asigura Compania că au fost bine adaptate la realitatea pieţei. ArcelorMittal deţine o participaţie de 25. Aprilie ArcelorMittal s-a întâlnit cu Consiliul european de întreprindere pentru a oferi o acualizare privind suspendarea temporară a producţiei la site-uri din Europa. în temeiul căruia aceasta va primi 34. După cum s-a discutat mai pe larg în „Punctul 5 – perspective de revizuire operaţionale şi financiare. ArcelorMittal a vândut apoi 2.

18 Finalizarea proiectului şi începerea producţiei continuă să facă obiectul anumitor condiţii.8% în Uttam Galva Otel Limited („Utam Galva”). în urma cutremurului care a lovit insula pe 12 ianuarie 2010. prin urmare. produse galvanizate şi bobine de culoare filmate şi foi de bază în India de Vest. data de începere de producţie rămâne săfie stabilită. 27 . a donat un milion de dolari pentru a ajuta la eforturile de ajutorare în Port-au-Prince.8% în Uttam Galva.semnificativ de operaţiuni miniere şi a resurselor în Canada. inclusiv a minelor ArcelorMittal Canada. şi-l ridică la 34. care este listată la bursele de valori majore din India. Haiti. ArcelorMittal a achiziţionat o participaţie de 28. ArcelorMittal a intrat în discuţii iniţiale cu BHP Billiton să combine potenţialul lor de minereu de fier şi interesele de infrastructură în Liberia şi Guineea în cadrul unui jointventure. Noiembrie ArcelorMittal a achiziţionat un pachet suplimentar de 13.4% în februarie 2010. Decembrie ArcelorMittal a ţinut a doua Ziuă Internaţională a voluntarilor de lucru organizată de Fundaţia ArcelorMittal. ArcelorMittal. Tranzacţia a fost finalizată în ianuarie 2010. Compania se aşteaptă să achiziţioneze o suplimentare de 4. Martie 2010 ArcelorMittal intenţionează să înfiinţeze un joint-venture cu partenerul turc Dayen de a construi o mini-moară de oţel cu cuptor electric în Sulaymaniyah din nordul Irakului 18. Acesta constă dintr-un set de acţiuni puse în aplicare de către unităţi locale ale Grupului de a încuraja angajaţii să investească timp şi experienţă în beneficiul comunităţilor locale. crescând participaţia la aproximativ 96. Evidenţieri recente Ca urmare a închiderii unei oferte pe 07 ianuarie 2010. Ianuarie 2010 ArcelorMittal donează un milion de dolari pentru a ajuta la eforturile de ajutorare în urma cutremurului din Haiti.9% în ArcelorMittal Ostrava.9% de la RK Organizator Miglani în timp util. ArcelorMittal preia o participaţie de 28. prin intermediul Fundaţiei ArcelorMittal. un important producător de oţel laminat la rece.4%. inclusiv cu privire la finanţare şi. un producător de oţel care duce cu sediul în India de Vest.

rezultând o participaţie de 40% în conducerea Thai producător de oţel G Steel. Februarie 2011 Nunavut Iron Acquisition Inc. şi ArcelorMittal au achiziţionat 93% din acţiunile minelor de fier ale Corporaţiei Baffinland. Noiembrie 2010 ArcelorMittal stimulează inovaţia automobilelor cu tipuri de oţel de pionierat prin intermediul programului de cercetare „S-în mişcare”. Ianuarie 2011 Afacerea ArcelorMittal de oţel inoxidabil şi de specialitate este „spun-off” în Aperam. 28 . Martie 2011 ArcelorMittal a fost de acord să investească capital nou. o companie nou creată şi cotată la bursă cu sediul în Luxemburg.ArcelorMittal este confirmat ca sponsor pentru Jocurile Olimpice din Londra în 2012 şi Jocurile Paralimpice şi va sprijini construirea de Orbit ArcelorMittal Septembrie 2010 ArcelorMittal asigură intrarea sa din 2010 în Dow Jones Sustainability World Index.

cel mai recent cu 25% în 2009 şi va continua. şi de distribuţie în aval. scopul final fiind de zero accidente. conceput pentru a minimiza riscul cauzat de ciclurile economice. Colaborează îndeaproape cu ei 29 . Filosofia de bază a ArcelorMittal este de a produce oţel sigur.3 Filosofia firmei Centre de cercetare Sursă: site-ul oficial al firmei ArcelorMittal. care se concentrează asupra diversităţii produselor şi integrarea pe verticală – atât în producţia de materii prime. siguranţa fiind prioritatea de top a companiei. oferind o valoare adăugată şi soluţii personalizate de oţel prin prelucrare ulterioară pentru a răspunde cerinţelor specifice ale clientului. Performanţa companiei asupra siguranţei s-a îmbunătăţit în mod constant în ultimii trei ani. durabil. Poziţia companiei de lider în industria siderurgică este rezultatul unei strategii de gestionare de consistent.2. Clienţii firmei sunt inima afacerii acesteia.

eforturile companiei de a dezvolta tehnologii inovatoare siderurgice. ArcelorMittal se angajează la promisiunea sa de a „transforma mâine” şi cele trei valori care stau la baza aceasta – Sustensabilitate. Se recunoaşte că societatea are datoria să funcţioneze într-o manieră responsabilă şi transparentă şi pentru a proteja bunăstarea tuturor părţilor interesate.6 milioane de tone. inclusiv angajaţii. În 2009. Calitate şi Leadership. ArcelorMittal a avut vânzări de aproximativ 65. Madrid şi Valencia (MTS). cu operaţiuni în peste 60 de ţări. 30 . de exemplu. Amsterdam (MT). conducerea industriei siderurgice a Ultra Low Carbon Steel (ULCOS) programul şi activităţile globale ale Fundaţiei ArcelorMittal. ArcelorMittal este lider pe toate pieţele importante din oţel la nivel mondial. precum şi laolaltă cu rezerve cuantificabile de materii prime şi reţele de distribuţie. De asemenea.1 miliarde dolari19. Prin valorile sale de bază de durabilitate. Compania este singurul bun ca şi oamenii săi şi călătoria companiei prin intermediul crizei a fost ajutată de eforturile lor.pentru a se asigura evoluţia şi de a dezvolta produsele în linie cu nevoile lor în continuă schimbare. Nicio discuţie de filozofie a Grupului nu ar fi completă fără referire la angajaţi. este angajat la gestionarea durabilă a mediului şi a resurselor finite. Paris (MT). calitate şi leadership. contractorilor şi a comunităţilor în care operează. de la cele emergente la maturizare. De aceea firma are un accent puternic pe responsabilitate corporatistă. contractorii şi comunităţile în care îşi desfăşoară activitatea. Bilbao.0 miliarde dolari şi producţia de oţel brut de 90. În 2010. Cu o prezenţă industrială în peste 20 de ţări din patru continente. flexibilitate şi înţelegere. moneda oficială a Statelor Unite ale Americii. cu conducere R&D şi tehnologie. Luxemburg (MT) şi la bursele de valori spaniole din Barcelona. 19 „Dolari SUA”. electrocasnice şi ambalare. ArcelorMittal se angajează să funcţioneze într-un mod responsabil în ceea ce priveşte sănătatea. ArcelorMittal este compania lider mondial de oţel. ArcelorMittal a avut venituri de 78. ArcelorMittal este listată la bursele de valori din New York (MT). inclusiv construcţia de automobile. „USD” se referă la dolari SUA. reprezentând aproximativ 8% din producţia mondială de oţel. siguranţa şi bunăstarea angajaţilor săi. compania acoperă toate pieţele cheie ale industriei siderurgice. transporturile de oţel de aproximativ 71 milioane de tone şi producţia de oţel brut de aproximativ 73 milioane de tone. Acest lucru este evidenţiat în numeroase domenii.

aceste aspecte au fost ajustate retroactiv pentru toate perioadele prezentate ca urmare a realizării spin-off a operaţiunilor din oţel inoxidabil într-o companie separat concentrată.57 0. capacitatea firmei a fost de 72% în 2010.4 Aspecte financiare20 Tabel nr. În plus faţă de îmbunătăţirea în mediul de operare. până la sfârşitul anului 2012.6 1.0 miliarde dolari.2 miliarde dolari de la începutul crizei.470 1. Şi venitul net pentru anul 2010 a ajuns la 2.916 1. care a fost recent desprinsă de compania separată. la 25 ianuarie 2011. în scopul de a permite ca afacerea de nişă să maximizeze oportunităţile de a investi şi de a crea valoare. Pentru ArcelorMittal. rezultatele au fost.9 miliarde dolari.2. de asemenea. Compania are în continuare planuri de sporire a economiilor salvând un cost de 4. comparativ cu doar 1. comparativ cu 57% în 2009.605 2. În medie de utilizare. permite să re-înceapă o serie de cuptoare care au fost temporar închise şi creşterea capacităţii de utilizare. Aşa cum s-a anticipat cererea aparentă – care s-a prăbuşit de o nesustenabilă 50% la partea de jos a ciclului – recuperată. 2010 a fost cu siguranţă o îmbunătăţire bun venită în comparaţie cu 2009. Operaţiunile de oţel inoxidabil sunt prezentate. Această îmbunătăţire a cererii a sprijinit o îmbunătăţire în rezultatele financiare.021 69. pozitiv afectate de măsurile interne pe care ArcelorMittal le-a pus în aplicare ca răspuns la criză. s-au realizat economii durabile costul salvând 3.0 3.93 pe acţiune ($) Sursă: site-ul oficial al firmei ArcelorMittal. ca activităţi întrerupte.025 85. 31 .8 miliarde dolari (exclusiv activităţile întrerupte). 1 Rezultate financiare Anul Vânzări (milioane $) Transporturi (milioane tone) Venituri din exploatare (milioane $) Venit net (milioane $) Rezultatul de bază 2009 61. Aperam. prin urmare. La sfârşitul anului 2010. 20 În conformitate cu Standardele de Raportare Financiară (IFRS).57 milioane doalri în 2009. Aceste numere exclude contribuţia de la divizia inoxidabilă.0 miliarde dolari la 78.11 2010 78. Vânzările s-au îmbunătăţit de la 61. Aperam.

2 Numărul de angajaţi la 31 decembrie 2010 Segment Carbon plat America Carbon plat Europa Carbon lung AACIS (Asia.832 Operaţiuni întrerupte 10.759 60.405 Total operaţiuni continue 262.425 % 12 22 22 32 6 2 4 100 CIS21) Soluţii de distribuţie 16.Tabel nr. Numărul de angajaţi22 la 31 decembrie 2010 în conformitate cu segmente 21 22 Comunitatea Statelor Independente.674 59. Echivalent de normă.561 Alte activităţi 6. Africa şi Total 32. 32 .008 87.811 Sursă: site-ul oficial al firmei AecelorMittal.979 Total 273.

CIS) Soluţii de distribuţie Alte activităţi Operaţiuni întrerupte Sursă: site-ul oficial al ArcelorMittal.Carbon plat America Carbon plat Europa Carbon lung AACIS(Afri ca.Asia. Capitolul III Cazul fostului combinat Sidex – actual ArcelorMittal 33 .

de protecţie împotriva dumping-ului la importul din ţări care nu sunt membre ale Comunităţii Europene. este o unitate reprezentativă a siderurgiei româneşti. Galaţi. au interzis cartelarea pieţelor. acest trend s-a modificat drastic la începutul anului 2002. prima referitoare la determinarea dumping-ului şi al prejudiciilor. 34 . La audierea orală din 16 martie 2000 Sidex a respins plângerea EUROFER şi a cerut Comisiei să pună capăt acestei investigaţii fără sancţiuni împotriva exportatorului român. Procedura anti-dumping a fost iniţiată pe data de 13 mai 1999. piaţa produselor siderurgice este probabil cea mai distorsionată piaţă din lume. barierelor comerciale şi cartelării pieţelor. Comunitatea Europeană a stabilit o taxă provizorie pentru exporturile Sidex S. prin decizia Comisiei numărul 307/2000/ECSC. tentaţiile de dumping fiind mari. Sidex a avut dreptul de a se apăra şi a dovedi că acuzaţia este nefondată. Chiar dacă UE şi Statele Unite şi-au redus sprijinul acordat industriei siderurgice.A. cu un aport de aproximativ 5% la PIB şi circa 10% din exporturile României. când SUA şi UE s-au antrenat într-o adevărată cursă protecţionistă. date eronate. ca măsură provizorie de protecţie împotriva dumping-ului la importurile în UE. Conform Deciziei Comisiei Europene nr. ca urmare a plângerii înaintate de EUROFER23. 2277-96-ECSC din data de 28 noiembrie 1996. Continua extindere a capacităţilor de producţie ca urmare a cererilor guvernamentale şi a cererii de pe piaţă a dus la depăşirea cererii mondiale. deci lipsa dumping-ului. 23 Confederaţia Europeană a Industriei Siderurgice. Punctul de vedere Sidex a fost structurat în două părţi.3. dar şi al prejudiciilor materiale pe care producătorii UE susţin că le-au suferit în urma importurilor din România. a doua parte axându-se pe interesul comunitar care nu a fost prejudiciat de importurile din România: • marja de dumping a avut ca bază de calcul. au abolit protecţiile tarifare. Fostul combinat Sidex S. reprezentanta producătorilor comunitari.A. subliniind numeroase erori ce au fost comise în procedura de anchetă şi calcul al dumping-ului.1 Cazul fostului combinat Sidex Datorită subvenţiilor. Efectul combinat al acestor măsuri este o supraproducţie mondială de produse siderurgice. Pe data de 10 februarie 2000.

importurile româneşti au fost cumulate înmod greşit cu cele ale Chinei şi Indiei.• • • • • prejudiciul şi ameninţarea cu prejudiciu a avut ca bază de calcul date eronate. noi fiind victima unei asemenea situaţii şi nicidecum cauza prejudiciului. la preţri mai mici decât cele româneşti. America Centrală şi de Sud. Implicaţiile Deciziei Comisiei Europene asupra economiei româneşti sunt foarte mari. exporturile Sidex (15% din exporturile României în UE) vor fi reorientate spre clienţii tradiţionali din Extremul Orient. UE este o piaţă tradiţională. Comisia ignora preţurile interne atunci când calcula valoarea nominală şi. pilonul industriei siderurgice (1700 de societăţi comerciale şi 1milion de oameni depind de Sidex). nu există nicio legătură de cauzalitate între un eventual prejudiciu comunitar şi importurile din România. valoarea normală a fost calculată pe baza costurilor şi preţurilor interne. 35 . segmentul de piaţă al Sidex a fost preluat de concurenţă. Înainte de 1993 România nu era considerată o ţară cu economie de piaţă de către UE. America Centrală şi de Sud. în locul acestora. Din contră. un alt element uşor manipulabil. fiind distorsionate intenţionat de producătorii comunitari în defavoarea Sidex-ului.A. Turcia. • impunerea de taxe anti-dumping nu ar sprijini interesul comunitar. reprezintă o formă clară de protecţionism a UE împotriva concurenţei extracomunitare. respectiv cea rusă au determinat reorientarea surplusului de export care nu s-a putut vinde în Orientul Extrem spre Orientul Mijlociu. lovind în Sidex. Africa. Prejudiciile suferite de industria comunitară nu sunt cauzate de importurile de la Sidex. Mai mult. procedura violează principiul nediscriminării. fiind de fapt victimă a conjuncturii externe. Deoarece România este acum tratată ca ţară cu economie de piaţă. cât şi de către UE. Criza asiatică. atât de către SUA. nu cele stabilite prin mecanismul ţării analoge. Sidex Galaţi a avut un comportament normal. segmentul de piaţă al Sidex în perioada anchetată fiind relativ constant (8%). folosea preţurile dintr-o ţară terţă analoagă. ci de importurile din terţe ţări. UE încalcă angajamentele luate în cadrul Acordului de Asociere a României la Uniunea Europeană referitoare la susţinerea restructurării economiei româneşti. Drept urmare. Africa etc. împiedicând în primul rând reforma sectorului industrial. Acuzaţia de dumping a Combinatului Siderurgic Sidex S. Aceste măsuri anti-dumping s-ar opune spiritului şi intenţiei Acordului European dintre România şi UE. ca urmare a măsurilor anti-dumping.

anul acesta. dar odată intrate. inclusiv Sidex Galaţi. China şi-a schimbat strategia. chinezii cumpărau cât oţel le cădea în mână şi preţurile mondiale s-au dublat comparativ cu 2003. în schimb. O sursă din industria de profil a afirmat că este prima dată când o companie din sector este reprezentată de ambele părţi ale unei dispute anit-dumping şi că acesta este un bun exemplu de globalizare. începe să-i ofere surprize. Anul trecut. face parte din ambele părţi ale disputei anti-dumping. unei mari competiţii”. Dar măsurile impuse de Bruxelles firmelor româneşti vor expira când ţara noastră va adera la Uniune ceea ce se va întampla cel mai târziu la 1 ianuarie 2008 în cazul unei amânări de un an. „Odată ce faci paret din UE. piaţa. Producătorii români de tuburi şi ţevi aflaţi în scrutin au fost preluaţi de firme străine precum gigantul indian Mittal care a reasigurat producătorii din UE că practicile necinstite vor fi stopate. Industria de oţel din UE nu se simte ameninţată de faptul că România va deveni membru. cel mai mare producător mondial de oţel. Acestea au fost câteva dintre punctele tari pe care omul de afaceri anglo-indian Lakshmi Mittal şi-a construit imperiul siderurgic. Strategia există în continuare – Mittal Steel. o echipă de negociatori puternică şi o conjuctură internaţională favorabilă. producţia cu un milion de tone de oţel. la preţuri mai mici cu 20% decât cele din industria de profil din UE. face parte din „Comitetul de Apărare al Industriei de Tuburi de Oţel al Uniunii Europene”. când industria românească a oţelului a depins mai mult de ajutorul statului şi paţa internă a fost îngrădită de competiţia străină. care este una dintre companiile acuzate de dumping. care a anunţat o fuziune în această săptămână cu firma de oţel Arcelor. Între timp. Mittal.Cererea redusă de oţel i-a domolit vântul din pânze celui mai mare producător mondial. de asemenea. O situaţie similară s-a întamplat cu firmele din Polonia şi republica Cehă înainte ca aceste state să intre în Uniunea Europeană în anul 2004. bazată pe fabricarea tuburilor. O strategie inteligentă. Măsura se va aplica la toate combinatele grupului. Mittal Steel a anunţat că îşi va reduce. Uniunea importă în prezent 4. a spus un intermediar al Mittal. Şi echipa de negociatori s-a păstrat.6 procente de ţevi şi conducte din România. Şi-a 36 . care a depus plângerea. este în plan cu rentabilizarea combinatelor siderurgice cumpărate pe cân le păştea falimentul. însă compania indiană a cumpărat în 2004 firma româna Petrotub. eşti supus. Anul acesta. Jucătorii din industrie au declarat că constatările Comisiei reflectă pe larg situaţia din jurul anului 2000. în schimb. Baza Mittal din Cehia. presiunile pieţei au oprit practicarea de dumping ale acestor ţări. deşi măsurile de protecţie vor deveni nule.

cât prevăzuse iniţial. anul trecut. grupurile Arcelor şi ThyssenKrupp au anunţat că scad producţia. Cum cererea a rămas la acelaşi nivel. luna trecută. Iar încercarea este cu atât mai dificilă. Locul lui Narendra Chaudhary. Mittal Steel.crescut producţia de oţel cu 37. cu un milion de tone de oţel mai puţin decât planificase iniţial iar planurile de scădere a producţiei sunt valabile şi pentru combinatul Mittal Steel Galaţi. Mai întâi. deja. Mai mult. Sidex a produs 4. fostul Sidex. a fost luat de K. De altfel. încă de la sfârşitul lui 2004. 3. Lakshmi Mittal speră la o revigorare a pieţei spre sfârşitul anului. le-a urmat şi astfel. compania va produce. un acord cu atorităţile indiene. Poate prea optimist. mai puţin cu 250. acum. aceşti clienţi îşi lichidează. Schimbarea numelui din Sidex în Mittal Steel 37 . o cifră de afaceri de 3 miliare de dolari. China ajuns să producă o treime din întreaga piaţă mondială iar importurile s-au diminuat şi preţurile mondiale odată cu ele. potrivit datelor Institutului Internaţional de Fier şi Oţel (IISI).2. ci de stocurile prea mari făcute de clienţi”.75 milioane de tone. afectând echilibrul dintre cerere şi ofertă. Aceştia ar fi cumpărat mai mult decât aveau nevoie. numărul 1 monial în producţia de oţel.P.A. Situaţia n-ar fi determinată de „o reducere bruscă a cererii mondiale de oţel. Singura mişcare pe care o puteau face siderurgişii din afara Chinei a fost reducerea producţiei. Poate cu aceste cifre în minte. pentru construirea unui combinat siderurgic. stocurile. Rămâne de văzut dacă societatea va putea să se ţină de planul iniţial şi să realizeze. el pune scăderea cererii pe seama unei situaţii conjuncturale. Valoarea proiectului este de 12 miliarede de dolari iar fabrica va începe să producă cel mai probabil în 2010. Ei au semnat. a unui port şi a unei mine. Mittal dă târcoale unei pieţe de care a fugit acum mai bine de 25 de ani: India. Omul de afaceri şi-a proiectat şi un buget pentru construirea unui combinat siderurgic şi a unei mine de fier în ţara natală. explica Mittal.000 de tone faţă de estimările iniţiale. de puţină vreme. până la finele lui 2005. de teamă să nu rămână fără marfă. cu cât combinatul din Galaţi şi-a schimbat. cel care a restructurat Sidex. şeful. în al treilea trimestru. numai în luna mai.5%. Singh.

la rticolul 1 alineatul (2) din Decizia nr. La data de 31 august 2004. ar trebui să fie citită ca Mittal Steel Galaţi S. în anul 2002.A.A.06.A. adică data la care schimbarea numelui a fost înregistrată în registrul oficial din România. 979/2002/ECSC. se aplică la Mittal Steel Galaţi S.A.A. 1758/2000/ECS cum a fost modificată prin Decizia nr.A. Printr-un anunţ publicat în Jurnalul Oficial în 2002.A. instituite prin Decizia nr. Departamentul de Comerţ („Departamentul”) conduce efectuarea unui control administrativ al ordinului de serviciu anti-dumping privind anumite produse din oţel carbon plat din România. Sidex S. Compania a examinat informaţiile furnizate şi a concluzionat că schimbarea de nume nu afectează în niciun fel constatările din Decizia nr.7%. 30. originare.A. trimiterea la Sidex S. La data de 03 august 2004.A. în România sunt supuse unei taxe anti-dumping definitive. a informat Comisia că acum le-a schimbat numele în Mittal Steel Galaţi S. printre altele .A. Codul adiţional Taric A069 a atribuit anterior la Ispat Sidex S. va fi instruită US Customs and Border Protection („CBP”) pentru a evalua taxele anti-dumping pe intrările corespunzătoare.2005 RO Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 159/3. Compania a susţinut că schimbarea de nume nu afectează dreptul societăţii de a beneficia de nivelul taxei individuale aplicate pentru companie sub numele său anterior de Ispat Sidex S. o companie situată în România. 1758/2000/ECSC24 denumită în continuare „Decizia”. ale căror exporturi în Comunitate de anumite produse laminate la cald plate din oţel nealiat au fost supuse la o rată a taxei anti-dumping de 5. („MS Galaţi”)) au fost puse sub valoarea normală („NV”).A.A. Prin urmare. 979/2002/ECSC. ar trebui să fie citit ca Ispat Sidex S. Schimbarea numelui se aplică de la 7 februarie 2005.. 38 . prin decizie a schimbat numele în Ispat Sidex S. (acum cunoscut ca Mittal Steel Galaţi S. În cazul în care aceste rezultate preliminare sunt adoptate în rezultatele finale. s-a concluzionat că schimbarea de nume nu a afectat în niciun fel rezultatele din decizie şi că referirea la Sidex S. Departamentul a primit patru cereri în timp util pentru o 24 Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) a fost o organizaţie internaţională formată din şase naţiuni care aveau rolul de a unifica Europa de Vest în timul Razboiului Rece şi de a crea bazele pentru evoluţiile moderne. S-a determinat preliminar că vânzările de mărfuri supuse de către Ispat Sidex S. astfel cum a fost modificată prin Decizia nr. la articolul 1 alineatul (2) din decizie. Ispat Sidex S. 1758/2000/ECSC. Departamentul a publicat un anunţ cu posibilitatea de a solicita o examinare administrativă a ordinului taxei anti-dumping pe plăci tăiate la anumite lungimi de oţel carbon din România pentru perioada 1 august 2003 – 31 iulie 2004.Importurile de anumite produse laminate la cald plate din oţel nealiat.A.

şi Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte („COST”). Metalexportimport S.A. Departamentul a primit o cerere în timp util de la MS Galaţi şi Ispat North America Inc. provocând pierderi ramurii similare din siderurgia naţională”. Autorităţile mexicane au constatat că marjele de dumping sunt de 120.8% pentru produsele originare din Rusia şi de 60. această creştere fiind peste volumul permis prin regulile internaţionale de comerţ şi având un impact negativ asupra industriei siderurgice din Mexic. de 36. („MEI”).3 Taxa anti-dumping impusă de Mexic Ministerul Economiei din Mexic a impus taxe vamale anti-dumping cuprinse între 37% şi 69% pentru importurile unor sortimente de produse siderurgice plate (tablă) originare din România. solicitând ca Departamentul să realizeze un control administrativ al mărfurilor în Statele Unite de la producătorul MS Galaţi. („INA”). METANEF S. („ISG”). precizând că preţurile locale au scăzut cu 2.A.1% în cazul Ucrainei. După ce Mittal Steel Galaţi a fost cumpărat de către grupul Arcelor. Departamentul a primit o cerere în timp util de la Steel International Group Inc. un partid local.4%. iar vânzările producătorilor interni cu 8%. solicitând ca Departamentul să realizeze un control administrativ al transporturilor exportate în Statele Unite de la producătorii români: Galaţi MS. Oficialităţile mexicane au declarat că investigaţia a avizat importurile de tablă din cele trei state menţionate.examinare administrativă a acestui ordin.8% pentru produsele originare din 39 . au declarat reprezentanţii ministerului mexican. în perioada ianuarie-octombrie 2006 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. un exportator şi importator afiliat din SUA de marfă (colectiv „respondenţi”). „Importurile au avut loc în condiţii de preţ discriminatoriu. 3. Au fost introduse suprataxe vamale de protecţie de 36. În plus. Rusia şi Ucraina. după finalizarea unei investigaţii începute în urmă cu trei ani. compania este cunoscută sub numele de ArcelorMittal. interesat.5% pentru România. Ancheta a evidenţiat că importurile produselor respective au crescut cu 227% în perioada cercetată. ca urmare a dumping-ului.

autorităţile mexicane au comunicat şi decizia finală privind impunerea taxei anti-dumping definitive la 40 . având nivelul de 120. În acelaşi timp. România şi Ucraina s-au ridicat la 6%. 23%. autorităţilor competente din Mexic. referitoare la importurile unor sortimente de produse siderurgice plate (tablă) originare. între altele. statutul de ţară cu economie de piaţă contribuie la sporirea încrederii firmelor mexicane în efectuarea de operaţiuni comerciale cu firmele româneşti şi de investiţii în ţara noastră. climatul investiţional. Departamentul de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului din România şi producătorul român implicat. Departamentul de Comerţ Exterior a solicitat. Taxele anti-dumping intră în vigoare imediat şi este de aşteptat să aducă beneficii producătorului mexican de oţel Altos Hornos de Mexico. liberalizarea pieţei etc. au fost notificaţi corespunzător de autorităţile mexicane privind declanşarea aceste investigaţii anti-dumping. stadiul privatizării. au fost prezentate autorităţilor mexicane argumente documentate privind: convertibilitatea monedei naţionale.1% pentru Ucraina şi 67. în Monitorul Oficial al Mexicului. importurile din Rusia. fără a se mai apela la ţări de comparaţie. în perioada investigată. din România. Conform reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ale legislaţiei mexicane. În susţinerea acestei solicitări. respectiv 22%. luându-se în considerare cheltuielile efectiv realizate de operatorii economici din România. inclusiv cele distribuite de Mittal Steel Galaţi. între altele. apărarea dreptului de acces al mărfurilor originare din România pe piaţa Mexicului în condiţii de competitivitate. în contextul acestei investigaţii anti-dumping. Pe fondul investigaţiei anti-dumping.6% pentru importurile provenind din România. cu respectarea prevederilor internaţionale în materie. Mittal Steel Galaţi. având totodată efecte colaterale favorabile în aporturile economice cu alte ţări. mecanismul de formare a preţurilor.Rusia. Se creează astfel condiţii ca instituirea măsurilor anti-dumping să fie contracarată cu argumentele economiei de piaţă. a fost publicată Rezoluţia Secretarului economiei mexicane cu privire la rezultatul final al investigaţiei anti-dumping. recunoaşterea statutului de economie de piaţă pentru ţara noastră. Ca pondere. reforma fiscală. Avantajele economice ce decurg din recunoaşterea statutului de economie de piaţă vizează. în termenul legal.4% pentru marfa originară din România. Cu ocazia recunoaşterii statutului de economie de piaţă pentru România. la data de 12 mai 2009 a fost adoptată o taxă anti-dumping provizorie la importul în Mexic al unor sortimente de tablă. La data de 21 septembrie 2009. 60.

6% şi se aplică pentru un număr mai redus de sortimente de tablă decât în cazul măsurii provizorii. Australia la sfârşitul anului 2010). având nivelul de 67. se obţine încă o porţiune de supraînălţare semnificativă de cerinţele sale 41 . pentru producătorii români. Conform reglementărilor în domeniu ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului. accidente sau alte evenimente similare la sediul furnizorilor. astfel de noi mine în curs de dezvoltare. taxa anti-dumping impusă a fost de 120. producătorul român Mittal Steel are posibilitatea să solicite revizuirea acestei măsuri anti-dumping cu luarea în consideraţie a propriilor cheltuieli realizate şi fără a se mai recurge la costurile existente în ţara de comparaţie. prin cooperarea cu autorităţile de investigaţie în cadrul unor proceduri anti-dumping. Corespunzător. decizia finală reduce suprataxa vamală la 67. sau de-a lungul lanţului de aprovizionare. cu privire la cărbune. Deşi ArcelorMittal are surse substanţiale captive de minereu de fier şi cărbune din minele proprii şi se extinde producţia la mine şi are. În contextul în care Mexicul a recunoscut statutul de economie de piaţă pentru România. alocările furnizorilor. Pe această bază şi în contextul statutului de economie de piaţă. faţă de măsura provizorie adoptată la data de 12 mai 2009. cu respectarea reglementărilor internaţionale în materie. este responsabilitatea fiecărui exportator/producător să-şi apere dreptul de acces pe o piaţă. În acest sens. producătorul implicat a angajat serviciile unei firme specializate de avocatură care să-l reprezinte în faţa autorităţilor mexicane.importul unor sortimente de produse siderurgice plate. de exemplu. războaie. continuităţii activităţii de furnizori.4 Riscurile legate de industria siderurgică Disponibilitatea şi preţurile materiilor prime ar putea fi afectate în mod negativ de factori cum ar fi: noi legi sau regulamente. În acest sens. rezultatele investigaţiei pot diferi de la o firmă la alta în funcţie de condiţiile concrete ale fiecăruia.4%. există posibilitatea revizuirii măsurii anti-dumping. dezastre naturale şi alte evenimente similare. întreruperi în producţie de către furnizori (cum s-a întâmplat. 3. bunuri ca urmare a inundaţiilor majore în Queensland. este de menţionat că.6% pentru cele originare din România. de asemenea. Departamentul de Comerţ Exterior a încurajat permanent cooperarea producătorului român în această investigaţie. a altor cumpărători. când.

În cazul în care materiile prime şi preţurile la energie creşte semnificativ (fie ca urmare a constrângerilor de aprovizionare fie din alte motive). În 2010. asupra situaţiei financiare. În cazul în care furnizorii merg mai departe spre vânzarea pe baza preţurilor de la faţa locului. rezultatelor operaţiunilor şi perspectivelor. şi ArcelorMittal a fost expus la o micşorare a preţurilor de cost care rezultă în principal din preţurile înalte ale stocurilor de materii prime în anumite puncte în timpul ciclului. rezultatelor operaţiunilor sau asupra perspectivelor. Orice întrerupere prelungită în aprovizionarea cu materii prime sau energie. sau creşteri ale costurilor pe care ArcelorMittal nu pot trece pe la clienţii săi. Evoluţiile din mediul concurenţial din industria oţelului ar putea avea un efect negativ asupra poziţiei concurenţiale ArcelorMittal şi. Pieţele pe care operează companiile de oţel sunt foarte competitive. prin urmare asupra afacerilor sale. care a furnizat o măsură a stabilităţii preţurilor pe termen scurt. ar putea afecta negativ afacerile. producătorii de oţel s-ar confrunta cu expunerea crescută la costul de producţie şi volatilitatea preţurilor pe termen scurt.de materii prime în cadrul contractelor de furnizare pe termen lung (de exemplu. În ciuda faptului că oţelul şi preţurile materiilor prime sunt puternic corelate (de exemplu. producătorii mai mici cresc producţia în 42 . situaţia financiară. fondul de recuperare recent lent şi nesigur. se confruntă cu riscul diferenţelor adverse între costurile de producţie proprie. condiţiilor financiare. preţul de minereu de fier (determinat în principal de cererea chineză şi internaţionale în pieţele emergente) şi-a revenit mai repede decât preţul de oţel pe pieţele cheie ArcelorMittal din Europa şi Statele Unite. pe bază de formulă. şi tendinţele de preţuri la oţel în pieţe regionale. ambele experienţe scad semnificativ în timpul crizei economice recente). De exemplu. O parte substanţială din materiile prime din sursele ArcelorMittal. rezultatele operaţiunilor sau perspective. furnizorii de minereu de fier a adoptat practica industrială de stabilire a preţurilor anuale. prin contracte pe termen lung cu preşuri trimestriale. de la compania minieră braziliană Vale). care sunt afectate de preţurile materiilor prime la nivel mondial. această corelaţie nu este garantată. în favoarea unui sistem în care preţurile sunt stabilite pe o bază trimestrială. dar preţurile pentru produsele din oţel pe pieţele ArcelorMittal nu creşte proporţional. aceasta ar avea un efect negativ asupra afacerilor ArcelorMittal. Concurenţa – în formă de a stabili producătorii în expansiune pe noi pieţe.

în care ArcelorMittal produce şi vinde produsele sale. ciment.anticiparea unor creşteri a cererii. sticlă. inclusiv America de Nord şi Europa. Concurenţa din alte materiale ar putea reduce preţurile de pe piaţă şi a cererii de produse din oţel şi. creşterea cheltuielilor sau reducerea preţurilor. cum ar fi China. subvenţiile promise de guvern din industria siderurgică rămâne larg răspândită în anumite ţări. În multe aplicaţii. sau exportatorii vând în exces capacităţile de pe pieţe. ar putea reduce în mod semnificativ preţurile de pe piaţă şi a cererii de produse din oţel şi reduce astfel fluxul de numerar şi profitabilitatea celor de la ArcelorMittal. Iniţiative guvernamentale de reglementare obligă utilizarea unor astfel de materiale în locul oţelului. Ca o consecinţă a crizei mondiale economice recente. ArcelorMittal prin limitarea accesului companiei pe pieţele de oţel. care ar putea afecta în mod negativ. plastic şi lemn. pe fondul de recuperare incipientă. Mai mult. Diverse ţări au instituit în trecut. dacă din motive de mediu sau de altele. Importurile ar putea avea ca efect reducerea preţurilor şi a cererii pentru produsele ArcelorMittal. în timp ce restricţiile comerciale ale acesteia ar putea limita accesul la pieţele de export. cum ar fi China – ar putea provoca ArcelorMittal să-şi piardă cota de piaţă. Concluzii 43 . există un risc crescut a exporturilor de oţel nedrept-comercializate din aceste ţări în diferite pieţe. ArcelorMittal este expus la efectele de comerţ „dumping” şi alte practici neloiale şi practicile tarifare de către concurenţi. semnificativ şi de afaceri. sau se gândesc în prezent la punerea în aplicare de acţiuni comerciale şi bariere. Practicile comerciale neloiale în pieţele de origine ArcelorMittal ar putea afecta negativ preţurile la oţel şi de a reduce profitabilitatea ArcelorMittal. cum ar fi: aluminiul (în special în industria de automobile). în special cele cu economii central controlate. oţelul concurează cu alte materiale care pot fi utilizate ca înlocuitori. precum şi dezvoltarea de alţi înlocuitori noi pentru produsele din oţel. astfel. În plus. compozite. reducerea fluxului de numerar şi profitabilitatea de la ArcelorMittal. ArcelorMittal are expunere semnificativă la efectele acţiunilor comerţului şi barierelor din cauza caracterului global al operaţiunilor sale.

încât afectează serios piaţa internă. În cazul fostului combinat Sidex. importurile trebuie să fie apreciate drept incorecte şi într-atât de ieftine încât să determine avantaje comparative. în locul acestora. cu un aport de aproximativ 5% la PIB şi circa 10% din exporturile României. Drept urmare. acţiuni care se practică în situaţiile în care importurile sunt în asemenea cantităţi şi în asemenea condiţii. în fapt. ci relaţia între preţul produsului exportat şi valoarea lui nominală. Pentru a fi considerate practici de dumping. reprezintă o formă clară de protecţionism a UE împotriva concurenţei extracomunitare. subliniind numeroase erori ce au fost comise în procedura de anchetă şi calcul al dumping-ului. este mai mic decât preţul comparabil.A. valoarea normală a fost calculată pe baza costurilor şi preţurilor interne. un produs este considerat că face obiectul unui dumping dacă preţul său de export. Persoanele juridice sau sectoarele industriale. În vederea contracarării acţiunilor de dumping s-au instituit o serie de acţiuni de protejare. Astfel. În acest sens. dar şi al prejudiciilor materiale pe care producătorii UE susţin că le-au suferit în urma importurilor din România.Dumpingul trebuie să fie delimitat de practicile simple ale vâzătorilor la preţuri mici rezultate din costuri reduse sau productivităţi mai ridicate. prin decizia Comisiei numărul 307/2000/ECSC. Acuzaţia de dumping a Combinatului Siderurgic Sidex S. cât şi de către UE. un alt element uşor manipulabil. Sidex a respins plângerea EUROFER şi a cerut Comisiei să pună capăt acestei investigaţii fără sancţiuni împotriva exportatorului român. Comunitatea Europeană a stabilit o taxă provizorie pentru exporturile sale. pentru produsul similar în ţara exportatoare. Prejudiciile suferite de 44 . nu cele stabilite prin mecanismul ţării analoge. nu este. care este o unitate reprezentativă a siderurgiei româneşti. relaţia dintre preţul produsului exportat şi preţul acestuia de pe piaţa ţării importatoare. folosea preţurile dintr-o ţară terţă analoagă. au posibilitatea de a introduce a acţiune scrisă la Comisia Comunităţii Europene în conţinutul căreia să arate clar dovezile pe care le deţine în legătură cu practica de dumping. ca măsură provizorie de protecţie împotriva dumpingului la importurile în UE. în Comunitate. precum şi dovezile din care să reiasă că respectivele practici le-au produs prejudicii materiale. atât de către SUA. criteriul cheie. Comisia ignora preţurile interne atunci când calcula valoarea nominală şi. care se consideră ca fiind afectate de practicarea de către un comerciant a unei vânzări în condiţii de dumping. Deoarece România este acum tratată ca ţară cu economie de piaţă. practicat în cadrul operaţiunilor comerciale normale.

ArcelorMittal prin limitarea accesului companiei pe pieţele de oţel.industria comunitară nu sunt cauzate de importurile de la Sidex. ceea ce a făcut ca anti-dumping-ul să fie individualizat ca o cauză nelegitimă a preţurilor scăzute este posibilitatea pe care o dă exportatorului de a utiliza preţul ca armă de distrugere a concurenţilor săi interni. Liberty Institute (New Delhi. ArcelorMittal (fost Sidex) este expus la efectele de comerţ „dumping” şi alte practici neloiale şi practicile tarifare de către concurenţi. există un risc crescut a exporturilor de oţel nedreptcomercializate din aceste ţări în diferite pieţe. De aceea. acţiunile anti-dumping sunt de departe. Bibliografie 1. În continuare. 45 . ArcelorMittal are expunere semnificativă la efectele acţiunilor comerţului şi barierelor din cauza caracterului global al operaţiunilor sale. Ca o consecinţă a crizei mondiale economice recente. sau se gândesc în prezent la punerea în aplicare de acţiuni comerciale şi bariere. cât şi sub aspectul gamei de produse care intră sub incidenţa sa şi al volumului schimbului pe care le efectuează. inclusiv America de Nord şi Europa. semnificativ şi de afaceri. la preţuri mai mici decât cele româneşti. 2007. noi fiind victima unei asemenea situaţii şi nicidecum cauza prejudiciului. eliminându-i şi instaurându-şi dominaţia pe o piaţă devenită monopolistă. Debashis Chakraborty – Anti-dumping: global abuse of a trade policy instrument. în care ArcelorMittal produce şi vinde produsele sale. Din contră. Bibek Debroy. În plus. instrumentul cel mai utilizat în comerţul mondial la ora actuală. atât în ceea ce priveşte numărul de ţări care recurg la el. Diverse ţări au instituit în trecut. Importurile ar putea avea ca efect reducerea preţurilor şi a cererii pentru produsele ArcelorMittal. În concluzie. care ar putea afecta în mod negativ. India). ci de importurile din terţe ţări. segmentul de piaţă al Sidex a fost preluat de concurenţă.

8. Patrick A. 2005. Kluwer Law International. Bunn. Judith Czako. Bucureşti. 13. 5. 16. K. 2009 46 . Fatoumata Jawara. Kluwer Law International. Oxford University Press. Edward Elgar Publishing Limited. Johann Human. 17. Isabella D.D. 1993. Michael Finger – Antidumping: how it works and who gets hurt. Aileen Kwa – Behind the Scenes at the OMC: The Real World of International Trade Negotiations/Lessons of Cancun. 10.. Petros C.. Merit E. 2008. Clive Stanbrook. Cambridge University Press. 2003. Janow. Douglas W. Editura TREI. 2007. Philip Bentley. 2008.2. 2008. Peter Van den Bossche – The Law and Policy of the World Trade Organization: text. 14. 2009. Yed Books. 2008. Juris Publishing. Alan Yanovich – The WTO: governance. 2004. 2001. 12. Kluwer Law International Ltd. Wauters – The law and economics of contingent protection in the WTO. Hart Pub. Edward Elgar Publishing Limited. Colin Picker. Cambridge University Press. cases and materials. Arner – International economic law. 6. 2004. Christoph Herrmann. Philip Bentley – Dumping and Subsidies. Edmond McGovern – EU Anti-dumping and Trade Defence Law and Practice. 9. 11. Globefield Press. David Palmeter. Aubrey Silbestron – Anti-dumping and countervailing action: limits imposed by economic and legal theory. 15. J. 2005. 2008. Francoise Milewski – Marjele de manevră ale politicilor economice: Mondializarea dincolo de mituri. Victoria Donaldson. Jörg Philipp Terhechte – European Yearbook of International Economic Law 2011. 3. Jasper M. The University of Michigan Press. Edwin Vermulst – The WTO Anti-dumping Agreement. Messerlin. Mavroidis. dispute settlement & developing countries. Jorge Miranda – A Handbook on Anti-Dumping Investigations. Mavroidis – Dispute Settlement in the World Trade Organization: Practice and Procedure. 7. Raju – World Trade Organization Agreement on Anti-Dumping. Cambridge University Press. 4. Petros C. Reem Anwar Ahmed Raslan – Antidumping: a developing country perspective.

ro www.com www. 2008. 2008.18. Davey.ro www.arcelormittal.stanford.org www.wikipedia. Michael Koebele – WTO. 2008 19. John Howard Jackson – The future of international economic law. Pagini web: • • • • • • • • • • www.curierulnaţional. Tracey Epps – International trade and health protection.wall-street.freetrade.gatt.gov.europa.ro www. Rüdiger Wolfrum. Edward Elgar Publishing Limited.ro www. Peter Tobias Stoll.eur-lex. Maritinus Nijhoff Publisher.businessmagazin. Oxford University Press.org www.eu www.org www. 20.edu 47 .wto. William J. trade remedies.dce.