“Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre, destul

de pitoresti si de poetice,pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii.” Mihail Kogalniceanu

INTRODUCERE EPOCA PASOPTISTA

In al doilea patrar al veacului al XIX-lea, civilizatia si cultura din tarile romane incep sa se orienteze spre Occident. Redirectionarea are doua cauze importante: pe de o parte criza Imperiului Otoman, iar pe de alta parte, intr-un context mai larg european, trezirea constiintei nationale. Independenta politica si libertatea nationala devin coordonatele fundamentale ale acestei perioade.

Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne, iar prin opera scriitorilor se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit. Functia literaturii nu mai ramane doar aceea de a raspandi cultura, de a “lumina”.
EVENIMENTE IMPORTANTE DIN PERIOADA PASOPTISTA:

1863- Al. I Cuza da o lege prin care invatamantul devine gratuit si obligatoriu; 1860- Apare prima Universitate romanesca, Universitatea de la Iasi; 1864- Apare Universitatea Bucuresti; 1816- Prima reprezentatie de teatru de la Iasi; 1829- Apar primele ziare romanesti: -In Tara Romaneasca apare Curierul romanesc cu suplimentul Curier de ambe sexe. -In Moldova apare Albina romaneasca cu suplimentul foaie pentru minte, inima si literatura.

Adevarata revolutie apare un insa cu ziarele ci cu aparitia primelor 1 reviste literare: -1840 Dacia literara -1844 Propasirea -1855 Romania literara .

o retorica a entuziasmului si trezirii la actiune. spirit critic. deschidere spre Occident si lupta pentru impunerea unui specific national. Pasoptismul este perioada in care se incearca „arderea" unor etape care nu fusesera parcurse de literatura noastra si care se . constiinta civica si patriotica.DEFINITII: Pasoptismul este o ideologie literara niciodata sintetizata intruun program particular si supusa unor comandamente exterioare: mesianism cultural si revolutionar. constiinta pionieratului in mai toate domeniile vietii.

de emancipare sociala si nationala. de militare pentru realizarea Unirii. Curentele literare (iluminism. ci chiar si in aceeasi creatie. clasicism. Epoca pasoptista se caracterizeaza printr-o orientare culturala si 2 literara cu trasaturi specifice epocii de avant revolutionar. TRASATURI ALE LITERATURII PASOPTISTE: Principala trasatura a literaturii pasoptiste consta in coexistenta curentelor literare. Perioada premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul poeziei noastre romantice. preromantism. Ceea ce ii uneste pe scriitorii pasoptisti este militantismul . Poezia pasoptista pune bazele liricii moderne romanesti. in decursul a mai bine de un secol si jumatate. romantism. nu numai in opera aceluiasi scriitor. realism incipient) sunt asimilate simultan.desfasurasera succesiv in literaturile occidentale.

Satirizarea viciilor oranduirii feudale si evocarea realitatilor sociale constituie o alta caracteristica a literaturii pasoptiste. al revolutiei etc. care se constituie in adevarate manifeste pentru implinirea unitatii si independentii nationale. cu exprimare directa a ideilor si sentimentelor. al luptei. doua . scriitorii ironizand cu severitate moravurile societatii. moartea etc. fericirea. Se dezvolta astfel o poezie retorica. pentru dreptate sociala. cu un limbaj adecvat intelegerii de catre marea masa de cititori. in ansamblu.condamnand cu fermitate abuzurile si nedreptatile manifestate in epoca. in care teme vechi precum iubirea. cu motivul constiintei sociale. destinul.regasit in creatiile literare. intr-un stil avantat. se completeaza cu meditatia asupra locului omului in istorie. al ruinelor.al mormintelor. Se manifesta. declamativa. grandilocventa.

lirice si dramatice.tendinte de ordin cultural si literar: deschiderea spre cultura si literatura lumii. a surselor tematice si de exprimare pe care le ofera folclorul si istoria nationala. iluminismul cu preromantismul. sintetizand. o impletire de elemente epice. Scriitorii devin 3 constienti ca literatura si cultura romana pot intra in universalitate doar prin valorificarea specificului nostru national. operele scriitorilor pasoptisti impletesc romantismul cu clasicismul. Din punct de vedere compozitional. Un loc aparte in valorificarea tematicii istorice il ocupa balada. in care. alaturi de revenirea spre valorile morale si artistice ale spiritualitatii romanesti. poetii devin cantareti ai trecutului . poate cea mai complexa specie a a momentului. patetismul cu patriotismul si cu valorile morale. de unde a rezultat si o mare varietate de specii literare.

sub forma satirei ( Gh.Bolintineanu.Asteptarea. Alexandrescu. cea religioasa ( I. exponent al constiintei colective. Asachi. Dorul. Candela) si cea erotica ( Gh. Se afirma artistulcetatean. Alexandrescu. D. Cumatria cioarei. Un alt pilon tematic il reprezinta critica societatii contemporane. Asachi. si pentru a . când s-a numit privighetoare). Pentru a comunica dinamismul istoriei. D. Cântarea diminetii. Musca si carul. O fata tânara pe patul mortii). Alexandrescu.Heliade-Radulescu. Alexandrescu.Duhului meu. Scopul omului). Gh. I. Gr. Sotie de moda) si a fabulei (Gr. Iau avant lirica filozofica ( I. Asachi.Heliade-Radulescu.Heliade Radulescu. Câinele si catelul.Bolintineanu. asa cum se observa in poezia “Un rasunet” a lui Andrei Muresanu sau “Anul 1840” a lui Gr. Gr. Gh. Alexandrescu. Satira.glorios. pe de o parte. Visul.

pe de alta parte. si a folclorului. o drama istorica.prezenta aspectele fundamentale ale unei epoci pline de neliniste. Bolintineanu. sau prin “Despot-Voda”. Alecsandri. purtau pecetea unei creatii artistice. poetii si-au ales drept modalitate de expresie artistica legenda – specie literara plina de patos si de evocare. concomitent. ca si cele ale lui D. prin “Iorgu de la Sadagura”. in care micul provincial este satirizat intr-o maniera ce-l precede pe Caragiale. Observam astfel ca poezia pasoptista cultiva specii lirice si epice. 4 Legendele lui V. zbucium si maretie. exprimau in mod vadit sentimentul national si. Dramaturgia este reprezentata de Vasile Alecsandri. scriitorul ironizand tendinta de a imita Occidentul in ciclul “Chiritelor”. la baza careia stau studierea si valorificarea istoriei. In unele opere se imbina .

Muma lui stefan cel Mare. Satira. O noapte pe ruinele TargoiHsteî). Vasile Alecsandri. Vasile Alecsandri. Ruinurile Targovistii. oda si imnul (Vasile Carlova. Steluta). Anul 1848. balada istorica (Dimitrie Bolintineanu. elegia (Vasile Carlova. Duhului meu. O fata tânara pe patul mortii. Poezia epica: balada de inspiratie folclorica (Ion Heliade-Radulescu. Vasile Alecsandri. Rodica). Mircea si solii). Pastorul intristat. Oda ostasilor romani. Marsul ostirii romane. Înserare. idila (Vasile Alecsandri. Poezia lirica: pastelul (Vasile Carlova. Dimitrie Bolintineanu. Desteptarea României. meditatia (Grigore Alexandrescu. Meditatie. Andrei Muresanu. Epistola generalului Florescu). Pasteluri). Umbra lui Mircea. . satira si epistola (Grigore Alexandrescu. Visul. Hora Unirii. La Cozia.Vasile Alecsandri. Un rasunet). Zburatorul).trasaturi ale mai multor specii. Ion Heliade-Radulescu.

5 Mihaida.Iau fiinta societati culturale si stiintifice. teatrul.poemul (Vasile Alecsandri. presa. Legenda ciocârliei. Grigore Alexandrescu. Dumbrava Rosie. Dan. Legenda rândunicai). Traianida). legenda (Vasile Alecsandri. Orientarea spre innoiri radicale. epopeea (Ion HeliadeRadulescu. se formeaza un public cititor.creste numarul revistelor si al altor periodice. stiintele cunosc o dezvoltare fara precedent. Fabule). Povestea vorbei). se organizeaza biblioteci de . capitan de plai). literatura. snoava în versuri (Anton Pann. fabula (Alexandru Donici. Invatamantul. tendinta de sincronizare la toate nivelurile cu tarile dezvoltate din punct de vedere economic si cultural constituie caracteristica principala a pasoptismului. Dimitrie Bolintineanu. Anatolida.al cartilor tiparite in tiraje mari. . Fabule.

CONTEXTUL ISTORIC .in limitele necesitatilor impuse de dinamica sociala si culturala.literatura beletristica.se infiinteaza o viata artistica specific romaneasca. Scriitorii de seama au aparat principiul fonetic in ortografie si. ia amploare miscarea de culturalizare a maselor. cu constiinta clara ca existenta acesteia e o conditie pentru pastrarea identitatii nationale. In numele aceleiasi specificitati nationale.pronuntandu-se in problema neologismelor. au adoptat principiul imprumutului moderat. bazata pe traditia populara. s-a dus batalia pentru o limba unitara.

in planul succesiunii generatiilor. pana in 1834. care . Un val de innoire se constata insa mai intai dupa tratatul ruso-turc de la Adrianopole din anul 1829 dupa care Tarile Romane se afla.6 Prima jumatate a secolului al XIXlea reprezinta. sub administratia ruseasca a generalului Kiseleff. trecerea de la boierii vetusti cu islic si salvari la tinerii bunjoristi care se intorc de la studii di strainatate in haine “evropenesti” si aduc ideile revolutiilor de la 1848 si proiectele reformarii societatii romanesti si ale construirii statului roman modern.

Kogalniceanu isi propune sa faca din revista sa <<Dacia literara>> o foaie care sa publice productiile romanesti din orice parte a tarii. elemente de jargon si. o prima constitutie ce actiona unitar in ambele principate romane.elaboreaza Regulamentul Organic. In jurul anului 1840 se poate vorbi de o indrumare a literaturii prin reviste. creatiile dramatice cu caracter satiric. desi aparitia lor este de obicei temporara. ceva mai tarziu. Constatand ca << Albina>> este mai mult moldovenesca. “Ciclul Chiritelor” al lui Vasile Alecsandri. de Constantin Faca. CURENTE LITERARE IN PERIOADA . odata cu aceste tendinte. ori. “Comodia vremii” sau “Frantuzitele” (1833). cu singura conditie ca ele sa fie de valoare. inima si literatura >> prea ardeleneasca. Apar acum. in limba romana. <<Curierul>> este prea muntenesc iar <<Foaie pentru minte.

Grigore Alexandrescu si Vasile Alecsandri. romantismul si postromantismul. In literatura romana se pot identifica 7 trei etape ale romantismului: preromantismul. Ion Heliade Radulescu . apoi in intreaga Europa. Trasaturile romantismului sunt urmatoarele: exprimarea exagerata a unor sentimente puternice sau idei.PASOTISTA ROMANTISMUL Romantismul este un curent literar aparut in a doua jumatate a secolului XVIII. de unde s-a extins in Germania si Franta. Romantismul romanesc a fost precedat de o formula literara de tranzitie de la iluminism spre romantism. cultivarea specificului national. reprezentat de Vasile Carlova . personaje exceptionale puse sa actioneze in imprejurari exceptionale. Reprezentantii ai acestui curent . inspiratia din istorie folclor si natura. numita preromantism. intai in Anglia.

Romantismul. Ca orientare literara. Mihail Kogalniceanu. V. . Principalele caracteristici ale romantismului romanesc pasoptist raman patriotismul si lupta pentru realizarea idealului national. pusa in slujba idealului national.sunt: Mihai Eminescu. Dar elemente romantice sunt detectabile inca in poezia lui Al. este stimulatorul luptei pentru eliberare si al desteptarii constiintei nationale. considerat ultimul mare romantic european. ea este o literatura angajata. Literatura romantica din perioada pasoptista nu se pierde in zugravirea zbuciumului si a cautarilor intime. in tara noastra. o constiinta militara cetateneasca. Grigore Alexandrescu. o inimoasa daruire si slujire a poporului. in cuprinsul literaturii pasoptiste predomina romantismul care va atinge apogeul abia cu M. Eminescu. Hrisoverghi.

constructia operei pe capitole desfasurate in ordine cronologica. care ridica literatura noastra de la incercarile minore ale Vacarestilor. Romantismul romanesc apare ca o miscare unitara. generozitatea. avarul tiranul. cu un program bine definit. caracterul moralizator al operei. Heliade-Radulescu. Tipurile de personaje sunt: femeia casnica.Carlova. 8 CLASICISMUL Clasicismul este un curent cultural aparut in secolul XVII in Franta si se caracterizeaza prin: plasarea riguroasa a actiunii in timp si spatiu. . supusa barbatului. respectarea datinilor si a traditiilor. I. Faptul ca literatura romana a pasit pe calea „europenizarii” cu intarziere a exercitat o influenta vadita asupra ritmului de dezvoltare si asupra cautarilor ei ideatico-artistice. la geniul universal al lui Eminescu.

cand. Reprezentantii ai acestui curent sunt: Ioan Slavici. Ion Ghica. Dimitrie .se cristaliza.H. Mihail Kogalniceanu.estetica romantica. prin Introductia lui Mihail Kogalniceanu la "Dacia literara"(1840). Miron Costin.In Moldova. Dimitrie Cantemir.in ideologia noastra literara. REPREZENTANTI AI EPOCII PASOPTISTE: 1. Vasile Alecsandri.Clasicismul francez patrunde in literatura romana in epoca prepasoptista si pasoptista. Grigore Alexandrescu. 2-In Muntenia-Gheorghe Lazar.concomitent. Radulescu. I.adica destul de tarziu. Nicolae Balcescu.Observam ca la noi clasicismul si romantismul se intrepatrund traducand in romaneste Arta poetica a lui Boileau. Costache Negruzzi. Alecu Russo.Gheorghe Asachi.insa Ion Heliade Radulescu va ramane multa vreme adept al normelor si principiilor estetice clasice.

Paris) a fost un om politic. cel care se considera. George Baritiu si Andrei Muresanu. in Franta. om politic. 6 septembrie 1817. Mihail Kogalniceanu. gazetar si scriitor roman. 3-In Transilvania-Timotei Cipariu. . 9 Mihail Kogalniceanu Mihail Kogalniceanu (n. "N-as schimba saraca Moldova nici pentru intaiul tron din lume". pe buna dreptate. Iasi – d. „un adevarat fiu al secolului al XIX lea”. afirma la Luneville. mai tarziu. ziarist. scriitor. 20 iunie 1891. prim-ministru si. Cezar Bolliac. A fost istoric.Bolintineanu.

publicatie nevinovata cu efecte modeste. redacteaza "Foea sateasca a printipatului Moldovei". spirit pasionat si comprehensiv. in acelasi an a pregatit aparitia unei publicatii de documentatie istorica. Personalitate fascinanta a epocii moderne. dar sigure. In 1839. In mai 1840 a anuntat aparitia a 6 tomuri din Letopisetele Valahiei si Moldaviei si. Publicatia a aparut in 1841.Mihail Kogalniceanu se situeaza in fruntea celor mai talentati reprezentanti ai generatiei pasoptiste. La noua ani de la Revolutia din 1848. Kogalniceanu participa ca deputat de Dorohoi la adunarea ad-hoc de la Iasi unde este chemat sa se pronunte in privinta Unirii. Sfetnic al domnitorului . Era urmas al razesilor de pe Kogalnic. A jucat un rol important in Revolutia de la 1848 si in lupta pentru Unirea Principatelor Romane. intitulata „Arhiva romaneasca”.ministru de externe. Asta nu l-a impiedicat in niciun fel sa faca studii stralucite in Franta si Germania.

Bacau — d. ministru.Al. A fost inmormantat la Cimitirul Eternitatea din Iasi. Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri (n. in perioada 1863 10 – 1865. om politic. apoi primministru al Romaniei. judetul Iasi) a fost un poet. academician roman. membru fondator al Academiei . diplomat. vaduva colonelului Iorgu Scortescu. Mihail Kogalniceanu a fost casatorit cu Ecaterina Jora (1827-1907). ministru.Cuza. 22 august 1890. Mircesti. Mihai Kogalniceanu si-a legat numele de actul proclamarii independentei de stat a Romaniei.I. Ca ministru de externe al tarii in 1867 si in perioada 1877– 1878. dramaturg. folclorist. 21 iulie 1821. Kogalniceanu a avut un rol hotarator in adoptarea unor reforme cruciale.

I. In 1837 s-a pregatit pentru un bacalaureat in stiinte. In anul urmator s-a intors in tara si a ocupat un post in administratie pana in 1846. Impreuna cu Costache Negruzzi a facut o calatorie in Italia. In 1838 apar primele incercari literare in limba franceza: Zunarilla. printre care viitorul domn Al. impreuna cu alti tineri boieri moldoveni.Romane. care a devenit motiv de inspiratie pentru nuvela romantica Buchetiera de la Florenta. a fost trimis la studii la Paris. unde si-a dat bacalaureatul in anul 1835. . personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea. In anul 1834. Cuza si pictorul Ion Negulici. Le petit rameau. pe care nu a terminat-o. Marie. Les brigands. urmand cursurile Facultatii de Inginerie. creator al teatrului romanesc si a literaturii dramatice in Romania. Serata.

In 1844. impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Costache Negruzzi a luat conducerea teatrului din Iasi si si-a inceput activitatea de dramaturg care i-a adus cele mai constante succese. impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica scoate saptamanalul Propasirea. Scrie primele sale poezii in limba romana pe care le va grupa mai tarziu in ciclul Doine si care sunt foarte strans legate de modelul popular din care au luat nastere. ramanand cel mai rezistent compartiment al activitatii sale literare si va constitui baza solida pe care se va dezvolta dramaturgia romaneasca in principalele sale directii tehnice: comedia straina si drama istorica. in care poetul va publica versuri ce vor fi incluse in ciclul Doine si lacrimioare. in urma careia descopera valoarea artistica a poeziei populare. .11 In 1840. Din 1842 dateaza importanta sa calatorie in muntii Moldovei. Opera sa dramatica insumeaza circa 2000 de pagini.

redactand impreuna cu Kogalniceanu si C. dupa o lunga suferinta. In 1845 cu ocazia seratelor literare de la Manjina o cunoaste pe Elena. dupa moartea timpurie 1847. in Albina Româneasca. Tatarul. comedie de rezistenta in dramaturgia scriitorului. fiind inmormantat cu toate onorurile la conacul sau de la Mircesti. . A fost unul dintre fruntasii miscarii revolutionare din Moldova.iar in 11 ianuarie se reprezinta piesa Iorgu de la Sadagura. prima poezie care va faceparte din ciclul Doine si lacramioare. de care se indragosteste si careia. ii dedica poezia Steluta si apoi intreg ciclul de poezii Lacramioare. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova. Doina. Opera.Strunga. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta. Hora. principalul manifest al revolutionarilor moldoveni. sora prietenului Costache Negri. Vasile Alecsandri s-a stins din viata la 22 august 1890. Evolutie si tendinte In 1843 apare.

Crai nou. In 1848 scrie poezia Catre 12 români, intitulata mai tarziu Desteptarea României. In 1850, dupa o absenta de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se intoarce in tara; publica in revista Bucovina poeziile populare Toma Alimos, Blestemul, serb sarac, Mioara, Mihu Copilul. Incepe sa lucreze la ciclul Chiritelor cu Chirita în Iasi. Aceasta va fi urmata de Chirita în provincie (1852), Chirita în voiagiu (1864) si Chirita în balon (1874). La Teatrul National se joaca Chirita în Iasi sau Doua fete s-o neneaca.In 1852 apare volumul Poezii poporale. Balade (Cântice batrânesti). Adunate si îndreptate de d. V. Alecsandri.. In 1856 apare in Steaua Dunarii, revista lui Kogalniceanu, poezia Hora Unirii.Alecsandri incepe sa publice pasteluri in 1868, in diverse numere ale Convorbirilor literare. Debutul sau sta sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric (Buchetiera de la Florenta, Doine si lacrimioare) dar si al unei

necrutatoare critici a ridicolului social in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul "Chiritelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii romane din perioada pasoptista, are in literatura lui Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in Desteptarea României si, de cele mai multe ori se prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. Alecu Russo Alecu Russo (*17 martie 1819, Chisinau - †5 februarie 1859) a fost poet, prozator, eseist, memorialist si critic literar roman (originar din Basarabia), ideolog al generatiei de la 1848. Este autorul volumului Cântarea României, tiparit anonim. Fara a revendica vreodata explicit aceasta opera, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de

paternitate literara din istoria 13 literaturii romane. S-a nascut in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia.Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii in Elvetia. Dupa studiile din Elvetia, isi continua studiile la Institutul lui Francois Naville din satul Vernier de langa Geneva. Pe bancile institutului scrie primele sale incercari literare. Majoritatea lucrarilor au fost scrise in limba franceza si au aparut postum in traducerea lui Alecsandri, Odobescu. · 1836 - Tanarul Russo scrie poemele La mort d'Alibaud si Epitaphe d'Alibaud in limba franceza. Louis Alibaud fusese un tanar care a intreprins un atentat impotriva regelui Ludovic Filip, dar, nereusind,

Scrie articolele Poezia populara si Decebal si stefan cel Mare. De pe acum.Participa la miscarea revolutionara din Moldova alaturi de V. · 1847 . ideologul miscarii revolutionare de la 1848 din Moldova. un liberal in gandire. . publicat postum de Al.a fost condamnat la moarte. cu un deosebit simt al dreptatii si al egalitatii. Apare in Albina Româneasca articolul Critica criticii. publicate postum in Foaia societatii pentru literatura si cultura româna dinBucovina. · 1848 . · 1846 . mai apoi. In urma reprezentarii comediei Jicnicerul Vadra. fiind. Russo se dovedeste un revoltat. Ziarul unui exilat politic la 1846.Se reprezinta la Iasi Bacalia ambitioasa si. apoi. Alecu Russo este surghiunit la Manastirea Soveja. scrie jurnalul Soveja. Odobescu. un studiu programatic in spiritul Introductiunii de la Dacia literara. Jicnicerul Vadra.

tinand seama de traditie: „Daca este ca neamul român sa aiba si el o limba si o literatura. inversunat critic al „restauratorilor“ limbii. fara a fi potrivnic influentelor apusene. Alecu Russo vede evolutia limbii si a literaturii romane cu o cumpanita gandire. pentru ca apoi sa se stabileasca la Paris. care-i frumoasa ca si cea latina si greaca. spiritul public va parasi caile pedantilor si se va îndrepta la izvorul adevarat: la traditiile si la obiceiurile pamântului. as strabate prin toate bordeiele sa descopar o . 14 ·In 1855. Russo pribegeste mai intai in Ardeal. si de as fi poet. de as fi istoric. dupa o absenta mai lunga in publicistica.Alecsandri. in urma esecului acesteia. unde sunt ascunse înca si formele si stilul. as culege mitologia româna. al latinistilor si al „ardelenismului“. Alecu Russo publica in România literara a lui Vasile Alecsandri Cugetari. Adept al unui conservatorism literar si lingvistic.

considerat cel mai important cititor din cultura romana prepasoptista. 27 aprilie 1872. in Moldova). 6 ianuarie 1802. as calatori pe toate malurile românesti si as culege limba“.amintire sau o rugina de arma. Dupa obiceiul si in spiritul vremii. inainte de a invata sa citeasca romaneste din lucrarea Istoria pentru începutul românilor in Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Apare in România literara a lui Alecsandri Cântarea României (versiunea romaneasca). In . Negruzzi. Bucuresti) a fost un scriitor. filolog si om politic roman. membru fondator al Academiei Romane si primul sau presedinte. Ion Heliade Radulescu invata limbagreaca. Targoviste — d. de as fi gramatic. Ion Heliade Radulescu Ion Heliade-Radulescu (n.

Lazar. critic. editor. etc. caruia ii va urma la conducerea scolii de la "Sf. Heliade propune planul unei "biblioteci universale". In 1846. "Societatea Filarmonica" (din 1833). membru in guvernul provizoriu. ce depasea cu mult chiar puterile unei generatii. Poet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris . prozator. istorice. poet. Este 15 membru activ al asociatilor culturale din epoca: "Societatea Literara" (din 1827). oricat de ambitioase. menita sa inzestreze cultura noastra cu toate capodoperele literare.Sava".)Teoretician si indrumator literar in Regulile sau gramatica poeziei. tipograf.1818. filozofice ale tuturor timpurilor. Activitate Implicat in evenimentele de la 1848 (a participat la redactarea Proclamatiei de la Islaz. intemeietor al presei din tara Romaneasca: Curierul Românesc (1829) si Curierul de ambe sexe (1837). el devine elevul lui Gh. intreprindere uriasa.

poemul eroic Anatolida sau Omul si fortele. DEZVOLTAREA PRESEI IN LIMBA ROMANA Curierul Romanesc In Principatele Romane. lamartiniene O noapte pe ruinele Târgovistei. mitul popular Sburatorul. a cultivat meditatia cu motive preromantice. elegia Dragele mele umbre. mai ales franceze. Dante Aligheri. Byron) A militat pentru unificarea limbii romane literare (Gramatica româneasca-1828). realizat fragmentar. capodopera sa literara. La Fontaine.germane si . pe la finele secolului XVIII si in primii ani ai secolului XIX. Este autor a numeroase traduceri. Goethe. incepuse sa patrunda diferite ziare straine. imitatii si prelucrari din clasici ai literaturii universale (Boileau. satira si fabula politica.

literare si mai tarziu sa faca acelasi lucru fata de ziarele din Brasov ale lui Baritiu: . Curierul românesc devine ecoul intregii miscari literare din tara.grecesti. Cel dintai care a schitat un program teoretic avand ca scop modernizarea literaturii romane a fost Ion Heliade Radulescu.Este prima gazeta romaneasca cu periodicitate constanta si cu aparitie indelungata. isi face o datorie sa reproduca din confratele moldovean "Albina romaneasca" a lui Asachi. Nevoia unui 16 mijloc de a se raspandi mai repede stirile despre intamplarile din tara si din strainatate se simtise de mult. care a obtinut aprobarea aparitiei gazetei. gazeta care pune bazele presei romanesti. comandantul armatelor rusesti. Revista a aparut cu sprijinul lui Dinicu Golescu. Incet. culturale. aparuta pe 8 aprilie 1829. incet. El este fondatorul Curierului romanesc .revista in limba romana. stiri politice.

"Gazeta de Transilvania" si "Foaia literara". pe langa foile proprii ale lui Heliade: "Gazeta Teatrului" (1835) si "Curierul de ambe sexe" (1836). Costache Aristia. Ion Voinescu. In Curier “urmarim progresul scolilor prin dari de seama la finele anului si prin discursurile tinute la diferite ocazii”. in care se apreciaza valoarea scriitorilor si a celor ce publica scrierile lor in . mai ales in Valahia. iar altii ilustrandu-se mai tarziu prin lucrari de valoare. In el vedem nasterea si primii pasi ai teatrului romanesc. Ne face cunoscute foile literare ce apar in vremea aceasta.a. In el se gasesc coloane deschise. unii din ei ramasi necunoscuti. Grigore Alexandrescu. s. Cezar Bolliac. Curierul românesc ne tine la curent cu tot ce se publica in limba romana. dupa batranul Iancu Vacarescu. In Curier se naste critica literara in literatura romana. Ea se infatiseaza prin mici notite. cum este "Foaia stiintifica si literara de la Iasi" si "Magazin istoric" din Bucuresti.

diferite brosuri. Cu toate ca a aparut doar in trei numere. Albina romaneasca. Foaie pentru minte. unul dintre principalele momente de referinta. Insusindu-si romantismul cu . 17 Dacia literara Aparitia în 1840 a revistei “Dacia literara” a inscris in istoria literaturii si a intregii culturii romanesti un nou moment. acest periodic a dat miscarii literare impulsionate de Curierul romanesc. inima si literatura un accent menit pentru a-i preciza pe deplin continutul si a-i determina pentru cateva decenii intreaga evolutie.

genereaza un fluviu. Romanische oder Wallachische Sprahe und Literatur. MIHAIL KOGaLNICEANU avea 23 de ani si publicase trei lucrari istorice. Kogalniceanu a formulat ceea ce toti patriotii gandeau si simteau. insa nedeclarat. adunand paraiele din jur. les moeurs . Curentul acesta exista de fapt. Pana la Kogalniceanu s-a scris in spirit national asa cum se vorbeste in proza (nu numai de catre Monsieur Jourdain): fara constientizarea faptului. Dacia literara i-a imprimat un caracter national explicit. Esquisse sur I'histoire. Din paginile ei porneste asa numitul de Ibrailea un “curent poporan si istoric". Dacia literara ne apare astazi asemenea unui izvor care. Prin orientarea data de el.implicatii luministe inerent creatiei promovate de publicatiile anterior aparute. La data aparitiei periodicului. in limbile germana si franceza: Moldau 18 und Wallachei.

Kogalniceanu nu respingea traducerile din principiu (a tradus el insusi). In conceptia lui era legitim a traduce si adapta oricat. nu trebuia talmacit orice. mai ales. obiceiurile noastre sunt destul de . Kogalniceanu formuleaza memorabil necesitatea unei literaturi crescute din realitatile noastre. insa nu in detrimentul creativitatii autohtone. semnata de “redactorul raspunzator". Cu un sentiment de mandrie nationala direct exprimat. si.et la langue des Cigains. indiferent de calitate. frumoasele noastre tari sunt destul de mari. de la Moldavie et des Valaques transdanubiens (aparute toate in 1837). si Introductia din primul numar. dar considera ca acestea nu trebuiau sa covarseasca literatura originala. expresie a caracterului national specific: “Istoria noastra are destule fapte eroice. Ideea conducatoare a programului Daciei literare e rezumata chiar in titlul revistei. Histoire de la Walachie. o expliciteaza.

sub genericul Scene istorice din cronicele Moldaviei.. Albina romaneasca. note la zi (Telegrafal Daciei). Foaie pentru minte.pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris. Scene contemporane. fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam la alte natii. In fiecare numar al revistei. atat din primul numar cat si din cele urmatoare: Scene pitoresti din obiceiurile poporului. etc). Kogalniceanu. Tot atat de elocvent se declara spiritul calauzitor al publicatiei si sub alte generice. materia e distribuita in patru compartimente: literatura originala inedita. Promovarea . Scene pitoresti din obiceiurile Moldaviei. Alecsandri. Colaboreaza si Alexandrescu (Anul 1840).. “alegere din alte foi" (reproduceri din Curierul romanesc.Introductie” e tiparita. critica literara.. nuvela Alexandru Lapusneanu a lui C. sub care apar nuvele si articole de Negruzzi. Negruzzi. semnificativ." Imediat dupa .

1845). iar cinci ani mai tarziu prin editarea unui corpus de cronici (Letopisitile tarii Moldovii. 1840..spiritului national fiind crezul 19 intregii sale vieti. H: Cronicile Romaniei. Arhiva romaneasca (3 vol. dupa interzicerea Daciei literare.. In „introductiile" la aceste publicatii indrumatorul de constiinte reformuleaza repetat ideea necesitatii de a ne cunoaste pe noi insine. si a ne mentine identitatea: “Vom avea inca zile frumoase pe pamant. in acelasi an. a unei noi publicatii istorice.).. prin infiintarea. ca natiune. M. 1872-1874). ed. in unire. trebuie sa sporim in bine (. pentru a le avea. Sa ne tinem de obiceiurile stramosesti — atat cat nu sunt impotriva dreptei cugetari". trebuie sa ne cunoastem solia ce Dumnezeu ne-a dat. Dar. trebuie sa fim vrednici de bunatatile ce cerul ni-au daruit in atata imbelsugare. . Kogalnicenu si l-a afirmat. 1841. 18451852. trebuie sa ne tinem.

cu predarea in limba romana. In Tara Romanesca apar: „Colegiul Sfantul Sava”. In Muntenia. traditia inginerilor hotarnici va continua: ultimul inginer hotarnic roman. Gheorghe Lazar intemeia „Scoala pentru Ingineri Hotarnici”. Desi scoala lui lui 20 Lazar se va inchide in 1821 . in august 1818. Pe . „Colegiul Trei Ierarhi” si in Transilvania „Scoala Comerciala”. se infiinteaza scoli in sate si in provincii si apar primele scoli specializate (Conservatorul). este considerat a fi Nicolae Miculescu(1901-1982).INVATAMANTUL IN PERIOADA PASOPTISTA Se pun bazele invatamantului gratuit. la manastirea „Sfantul Sava” pe baza deciziei lui Voda Caragea.

fizica si inginerie. in 1850 incepe sa functioneze un gimnaziu. prin straduinta carturarilor iluministi . Universitatea din Bucuresti ocupa pozitia 1368 din 3759 de universitati citate.domeniile chimie. o scoala comerciala. condusa din 1836 de George Baritiu. Reformele lui Cuza grabesc procesul de institutionalizare a invatamantului.in 1834. In Transilvania pe langa scolile de la Blaj se infiintaza la Brasov . invatamantul romanesc cunoscuse o dezvoltare mai accentuata. In aceasta parte a tarii. care lumineaza cu infiintarea Universitatilor din Iasi (1860) si Bucuresti(1864). Tot la Brasov. . intre cele 18074 de universitati existente in lume.

Aceasta comedie este realista de moravuri sociale care ilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta prin care sunt cunoscute personaje din mica boierime rurala.OPERE LITERARE: Chirita in provintie Vasile Alecsandri Opera "Chirirta in provintie" de Vasile Alecsandri este o comedie in doua acte si face parte din ciclul "Chiritelor" alaturi de " Chirita in Iasi sau doua fete s-o nineaca"' "Cucoana Chirita in voiaj " si 21 " Chirita in balon". stalcirea limbii romane si sunt demascate abuzurile si coruptia din . De asemenea sunt criticate parvenitismul si snobismul.

Evenimentele se succed cronologic dar se succed si discontinuitati si uneori apar cuplete care se canta. dar fata il respinge pe Gulita. un prieten din copilarie. deoarece ea il iubeste pe Leonas. Actiunea se petrece la mosia Barzoieni in primul act si intrun targ din tinut in al doilea act. autorul ne prezinta personajele iar opera incepe cu cearta dintre Chirita si tarani. In al doilea act are loc o petrecere de ramas bun. In primul act. dar Chirita il da afara dee la mosia Barzoieni. Pentru a fi fericita complet. orfana crescuta de familia baiatului. Isi face aparitia si Leonas . Alt scop al petrecerii este logodna lui Gulita cu Lluluta dar aceasta refuza deoarece . deoarece Chirita avea de gand sa plece la Paris. Aceasta primeste o scrisoare de la sotul sau de la Iasi prin care o anunta ca a fost avansat in functia lui de ispravnic. cucoana doreste sa il insoare pe fiul sau Gulita cu Luluta. Bineinteles Chirita vroia acest lucru deoarece Luluta avea zistre foarte importante.societate.

Dupa aceea a avut loc nunta Lulutei cu Leonas iar baiatul ocupa functia lui Barzoi aceea de ispravnic.Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta prefacandu-se nebuna doreste sa se marite cu "actrita". În aceasta opera autorul ne prezinta calatoria facuta de un francez pe teritoriul Valahiei. un tinut adâncit în întuneric si populat de canibali. dintre frumusetea rara a locurilor si starea de înapoiere a oamenilor. Motivul acestei calatorii . 22 Ba lta Alba Vasil e Alecsandri Tema operei "Balta Alba" este contrastul dintre aparenta si esenta.

satul. luând în derâdere propriile defecte. acesta permitând autorului sa creeze o descriere mai exotica a locurilor prin ochii calatorului. spiritul de aventura initial si linistea sufleteasca de dupa bal. Acesta permite o perceptie critica si satirica a propriei lumi atribuita unei priviri exterioare sau prin comparatie cu o lume edenica. cazarea. Contrastul în opera este redat prin mai multe elemente contradictorii: imaginea initiala a salbaticiei si imaginea unei societati civilizate. Ocupatia calatorului este pictor.„primejdioase” este spiritul de aventura. dar satirizându-le indirect si pe ale altora.Calatorul francez trateaza evenimentele ce se întâmpla în jurul lui cu ironie. si cu autoironie. Autorul foloseste motivul calatorului strain care viziteaza locuri noi. drumul în caruta. Imaginea . rezultata din contrastul luciditatii si fanteziei. curiozitate si dorinta de cunoastere. plimbarea pe lac cu vaporul si balul. frumusetea edenica si înapoierea oamenilor.

Din punct de vedere stilistic textul se remarca prin antitezele care creeaza 23 contrastul dar si prin enumeratiile si comparatiile cu care autorul descrie lumea Valahiei si sentimentele traite de calator.Plecat . In finalul operei parerea pictorului francez despreValahia se schimba de la primitiv la europenesc. Textul „Balta-Alba” este o povestire. Intr-o seara erau multi prieteni adunati asa cum era obiceiul oriental. fiind opera epica limitata la un singur fapt epic. de întindere mica. iar relatarea evenimentelor se face din perspectiva calatorului care este si protagonistul operei.Tanarul a marturisit ca ii era rusine deoarece nu stia ca in Europa exista o Moldavie si o Valahie.baltii seamana cu cea a paradisului si prin frumusetea naturala dar si prin indiferenta si inocenta cu care oamenii stau în balta: „amestec nevinovat de sexuri”.Printre ei se afla si un tanar francez care facea un voiaj in Orient.

Valahia.din Paris spre a intreprinde un voiaj in Orient asa cum era la moda a ajuns sanatos la Viena si de-a colo s-a imbarcat intr-un vapor cu gandul de a cobora Dunarea pana-n Marea Neagra.Cand a coborat pe mal nici un om nu-l baga in seama. Era o caruta mica cu patru cai slabi si cu un postas barbos.Auzea numai cuvintele valah.Cu cat se apropia cu atat mai nerebdator era si curios. Oprindu-se vaporul la Braila tanarul zugrav s-a hotarat sa coboare.Acolo el auzi de balta facatoare de minuni si atunci l-a rugat pe consul sa-l duca si pe dansul intr-acolo.Consulul l-a dus pe tanar la caruta cu care trebuia la Balta Alba. Inainte de a cobora si-a incarcat pistoalele in caz ca va fi atacat de hoti sau de oamenii din Valahia. doar consulul francez care-l duse pe tanar la el acasa cunoscandu-l drept compatriot.Pentru “zugrav” Valahia era un pustiu de fiare salbatice si oameni pribegi ca in sanul Africii.inarmat cu un harapnic lung .

Au plecat dar in timpul mersului nu putea nici sa bage mana in buzunar la pistoale pentru ca ar fi fost azvarlit din caruta.Francezul credea ca Balta Alba era un targ ca Ems sau Boden.Mirat de lucrul ce s-a intamplat si inca tulburat este luat inca o data in caruta dupa 10 minute. Suiti in caruta primitiva consulul il avertizase pe tanarul francez sa se tina bine dar nu a ascultat si acesta s-a trezit pe jos.caruta mergea de nici nu mai aveau timp rotile sa scartaie. iar postasul batea caii tot mai tare si acestia mergeau tot mai repede .Caii alergau foarte repede. spera sa manance si sa se odihneasca. A doua oara 24 urcat in caruta se tine bine si se pregateste de plecare. dupa ce a cazut.de-un stanjen.Dupa zece cesuri de mers au ajuns la Balta Alba. In clipa aceea spera sa scape de salturile carutei.Uitase ca in urma cu cateva ceasuri se gandea ca Valahia .

Cand iesi vazu vreo 30 de carute si toate se indreptau spre balta.Dupa ce a facut vreo doua sute de pasi se trezi cu patru femei in fata.A luat-o in stanga si dupa ce a iesit din hotarele imparatiei femeiesti daduse de trei sirene albe si vesele care se stropeau cu apa.Dupa inca o fuga buna de cal au ajuns intr-un sat.Mai tarziu a mers si el la balta. Nu mai stia ce se petrece.Tanarul se dezbracase si intra in apa.Totul in mintea tanarului zugrav francez era confuz.de carute.jumate somnoros a iesit cu pistoalele in mana sa vada ce se intampla.Isi ceruse scuze si iesi afara din balta.Nimeni nu statea degeaba.Atunci realizase ca aceea este balta facatoare de minuni. Spre .Pe marginea acesteia zarii un targ care nu era targ. un balci care nu era balci.era o tara cu salbatici si fiare rapitoare.Unii faceau baie. altii plaja.tropote de cai.Erau oameni pe care ii vazuse de dimineata.Dimineata a auzit sunete infernale. acoperite de apa.Jumate speriat.

La bal au luat parte peste doua sute de persoane.Ideea cu vaporul pe Balta Alba a starnit mirarea tanarului.Tanarul in 24 de ore a vazut lucruri nepotrivite. .Acel bal a 25 avut loc intr-un loc numit Cazino.Dupa ce a facut mai multe cunostinte a intalnit cateva romance care vorbeu franceza ca niste adevarate periziane.Damele se temeau de furtuni.contrasturi si deveise foarte confuz.Vaporul se numea “Vaporul baltii Albe”.In el s-au urcat vreo treizeci de cavaleri si doamne. dar cavalerii gaseau cuvinte sa le linisteasca.Acest bal l-a impresionat foarte mult pe tanarul francez.seara s-a dus la balta sa faca o plimbare cu vaporul.La intoarcere toti erau voiosi si gata sa mearga la balul din satul Balta Alba. nu mai stia daca Valahia era o tara salbatica sau civilizata.

Chiar si capodopera nuvelisticii romanesti din aceasta perioada. dar observatia se poate extine la proza pasoptista in ansamblul ei. atesta aceeasi trasatura.Alexandru Lapusneanul Costache Negruzzi Tudor Vianu spunea ca “primul nostru realism este memorialistic”. Negruzzi. in care totul se dizolva in replici. desi indirect: calitatea fundamentala a nuvelei ramane concentrarea. “Alexandru Lapusneanul” de C. Cele patru parti par asa cum a remarcat G. Aproape ca nu exista descriere sau relatare a autorului in aceasta capodopera de concizie. dramatismul ei perfect gradat. in gesturile indispensabile. si aici apare incapacitatea autorului de a inventa: C. Totusi. in alegerea cuvintelor celor mai potrivite. Calinescu :patru acte ale unei drame. Negruzzi a .

Meritul deosebit a lui Negruzzi este tocmai acela de a fi 26 dus la desavarsire unele virtuti latente existente in scene sau fapte relatate de cei doi cronicari. Negruzzi apare in 1840 si se incadreaza tematic in categoria lucrarilor inspirate din istorie.selectat din cronicile lui Gh. Nuvela istorica Alexandru Laspusneanul de C. neintrecuta pana acum. pe atunci. in plin proces de formare.Alexandru Lapunseanul este cea mai valoroasa nuvela istorica. Ureche si Miron Costin cateva episoade exceptionale prin dramatismul lor si le-a imbinat in cunoscuta nuvela. capitolul Cand au . Sursa de inspiratie a constituit-o „Letopisetul Tarii Moldovei” de Grigore Ureche. Desi literatura romana se afla. pe linia recomandarilor pe care Kogalniceanu le facea in cunoscuta Introductie la “Dacia literara”.

vornicul Motoc. spatarul Spancioc si Stroici care il sfatuiesc sa se intoarca deoarece poporul nu-l vrea.omorat Alexandru Voda 47 de boiari. In cateva pagini sunt concentrati cei cinci ani (15641569) al celei de a doua domnii a lui voda Laspusneanul in Moldova. Privita in profunzime si in esentialitatea ei stricta. Rascumparare. Raspunsul lui Lapusneanu este . Vina. Pedeapsa. Comparabile cu patru acte ale unei drame si strabatute de puternicul conflict intre domn si boieri. In apropiere de Tecuci. cele patru capitole ar putea fi rezumate astfel: Pierzandu-si tronul in prima domnie din pricina tradarii boieresti. Lapusneanu se intoarce cu oaste otomana. asigurandu-i perenitatea: Destin. nuvela inchide idei si categorii existentiale care o scot din limitele temporale. este intampinat de postelnicul Veverita. hotarat sa si-l reia.

27 caruia ii spune:“Te voi cruta caci imi esti trebuitor. pastrandu-l pe Motoc. eu va vreu (…) si daca voi nu ma iubiti. gandurile de razbunare ale voievodului prind viata: cetatile sunt arse. la cea mai mica plangere ce i s-arata”. Lapusneanu le da drumul celorlalti boieri. eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia.memorabil:“Daca voi nu ma vreti. Intr-una din zile. ca sa ma mai usurezi de vlastamurile norodului. boierii sunt ucisi“la cea mai mica greseala dregatoreasca. Cunoscator al slabiciunilor omenesti. Privelistea sangeroasa a capetelor spanzurate la poarta cetatii domina emblematic capitolul al doilea. ori fara voia voastra”. o vaduva al carei barbat fusese ucis de curand o opreste . Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul”. In capitolul al doilea. prevazator si viclean.

disimulant. presimtind primejdia. la curtea domneasca. In timpul . fug in Polonia. Spancioc si Stroici. doamna! (…) ca lasi pre barbatul tau sa ne taie parintii. Lapusneanu ii promite un “leac de frica”. unde.pe strada pe doamna Ruxanda cerandu-i sa intervina pentru a se curma varsarea de sange:“Ai sa dai sama. La sfarsitul ospatului. acesta tine o “desantata cuvantare” prin caresi cere iertare. Inspaimantata. totul incheianduse cu invitarea boierilor la un ospat. Capitolul al treilea este centrat pe momentul culminant al actiunii: uciderea celor 47 de boieri. conform unui scenariu alcatuit initial cu sange rece 47 de boieri sunt ucisi de catre lefegiii domnitorului deghizati in servitori. barbatii si fratii…”. Ruxanda incearca sa intervina pe langa sangerosul ei sot caruia ii marturiseste ca ii este frica. Aceasta este prefatata de sosirea domnitorului la mitropolie.

iar Motoc. (…) in loc sa se bucure. ea se sparie!”. In capitolul al patrulea este evocata moartea domnitorului. Ruxanda lesina in timp ce domnul exclama:“Femeia. Intrebati de armas ce vor. sitea parul zburlindui-se pe cap. de unde privea macelaria ce incepuse. oamenii cer 28 “capul lui Motoc” pe care Lapusneanu i-l dau pentru ca sunt “prosti.” Intre timp. Din capetele mortilor. El radea. dar multi”. asezate dupa rang. Lapusneanu“luase pe Motoc de mana si se trasese langa o fereastra deschisa. multimea se adunase la porti si ameninta sa intre in curte. silindu-se a rade ca sa placa stapanului.macelului. Retras in cetatea Hotinului. Vazand privelistea. se . crudul Lapusneanu face o piramida pe care i-o arata doamnei ca “leac de frica”. tot femeie.

autorul a imbinat in nuvela un ascutit simt al istoriei cu taina patrunderii psihologice. dar isi revine si ameninta. punand astfel capat unei domnii tiranice si sangeroase. intr-o reusita sinteza. imaginea multimii din capitolul al treilea). mesajul. realizarea unor caractere. In nuvela se imbina. surse de inspiratie. trasaturile a trei curente literare: clasicismul (echilibrul compozitiei. atitudinea detasata a autorului). evolutia conflictului. romantismul (antiteza angelicdemonic. economia de mijloace. CONCLUZIE . accentuarea unor trasaturi) si realismul (caracterul pictural al unor scene. Ruxanda ii da sa bea otrava adusa de Spancioc si Stroici. culoarea de epoca.imbolnaveste de lingoare si cere sa fie calugarit.Cu un exceptional talent artistic. personajul principal alcatuit din contraste tari.

In perioada pasoptista se afirma primii nostri scriitori moderni in cadrul curentului national popular. covarsitoare in literatura. din pitorescul obiceiurilor populare. Traducerile insa nu fac o literatura. prntru ca omoara in noi duhul national. Mai in toate zilele ies de sub teasca cartii in limba romaneasca. Noi vom . „Dacia literara”. Mihai Kogalniceanu arata ca: „Dorul imitatiei si-a facut o manie primejdioasa. Mihail Koganiceanu. 29 necesitatea crearii unei litaraturi nationale prin stimularea scrierilor originale. in articolol-program al acestei reviste. inspirate din historia patriei. subliniaza clar ideile care vor sta la baza orientarii literaturii: combaterea imitatiei si a traducerilor mediocre. Aceasta manie este. din frumusetea ei. realizarea unei limbi unitare si a unei literaturi nationale. mai ales. Dar ce folos! Ca sunt numai traductii din alte limbi si inca acelea de ar fi bune.

fumoasele noastre tari sunt destul de mari.prigoni cat vom putea aceasta manie ucigatoare a gustului original. mentorul generatiei pasoptiste dezvolta in acelasi timp si spiritul critic. iar nu persoana”. o influenta hotaratoare asupra fizionomiei culturii romanesti de la mijlocul secolului trecut. LEONAs (îmbracat în uniforma de ofiter si purtând mustati . Istoria noastra are destule fapte eroice. SCENETA SCENA IV CHIRItA. pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris. Critica noastra – spunea Mihail Kogalniceanu – va fi nepartinitoare: „vom critica cartea. insusirea cea mai frumoasa a unei literaturi. exercitand. Aparand ideea de originalitate in literatura. fara ca sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii”. obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice. in acest fel.

mai ales ca am avut un vis de minune. crai... iese din odaia din dreapta. în minutul acesta. bonjur. daca mi-ar placea sa ma fac putintel. ca reci ti-s mâinile. LEONAs: Atâta nu-i nimica.. .. CHIRItA: Crai poate? LEONAs (apropiindu-se si luând pe Chirita de mâna): Crai?..mincinoase. cea de pe planul I) (Arie din “Ramasag”: “Am înghetat”) CHIRItA: Buna dimineata.... nu te-ai supara? CHIRItA (coborând ochii si tragându-si mâna): Vai de mine... cuconita? CHIRItA: Cum ti-a placea mai bine dtale.. cum o întelegi vorba asta. 30 CHIRItA (cochetând): Îi fi visat poate ca te-ai facut ghinarar.... monsie. LEONAs: Dovada ca mi-i inima fierbinte.. Cum ai petrecut noaptea? LEONAs: Sarut mâinile..... LEONAs: Dar.. cât se poate de bine.

. dar ma mir de unde si pâna unde?. LEONAs: Te îndoiesti?. nu-ti pot spune.. (Cauta cu dragoste la Chirita si ofteaza. dimpotriva mai vârtos. ganguri. LEONAs: Nu întelegi ca am adormit cu gândul la mata? 31 CHIRItA: Asta ma flatariseste. LEONAs: Canari.CHIRItA: A fi...... dar ce-i curios. si.. apoi era canar. Ei..... Pune-ti în gând ca parca ma furase o zâna si ma dusese într-o gradina plina de pasari galbene. însa nu se ... pomenea numele meu. nu....) CHIRItA (coboara ochii): Ba. domnule.. CHIRItA: Or fi fost canari.... dar ce vis zici c-ai avut? LEONAs: O bazaconie din ceea lume.... zau. Chiririririiita?. chiriririririiiita.. CHIRItA: Chirita?. ca toate se închinau la mine si-mi cântau ia asa (imitând un canar) chiriririririta... nu pot întelege ce însemneaza....... ca-i lumea ra.. (cu pudoare).

.. impresionabila. Ah.. LEONAs (în parte): Iaca. sentimentabila........ poate ca te-am suparat cu vorbele mele?. CHIRItA: Trebuie sa socotesti ca cuvintele d-tale pot sa ma scoata din sarite si sa-mi pricinuiasca un nicsis.. crede-ma ca de când sunt în lume n-am întâlnit un ipochimen atât de nostim ca mata. stii?...cade sa mi-o spui nitam.. Nu se supara Chirita cu una. CHIRItA: Ce se potriveste!........ LEONAs (facând ca-i deznadajduit): Vai de mine!. CHIRItA (cu dragoste): Sa ma vezi moarta? LEONAs: Sa te vad. parca se tot cutremura pamântul! ...... si când ai sti!... tronc în obraz. când ai pricepe zguduiturile inimii mele!.. scumpa mea cucoana Chirita hai!. nisam. cu doua.. si ea vorbeste limba cea noua cu bibiluri.. LEONAs: Un nicsis?. frate!..... dar trebuie sa socotesti ca-s o fiinta gingasa..

. GUGULIta (cu jumatate de glas): Luluta. M-ai fermecat. ia asa-mi scapara pe dinaintea ochilor. LEONAs: Ba nu.. cocolitule.... esti o zâna.... m-ai scos din simtiri. LULUtA (pe canapea) (Mica tacere.. m-a luat gura înainte.. caci când te zaresc... teoi pune eu la cale si pe tine acusi.. Gulita cauta sa se apropie de Luluta si nu îndrazneste. 32 SCENA X GUGULIta...CHIRItA (cu dragoste): Sa ma vezi pe nasele? LEONAs: Sa.... zâmbind.. . CHIRItA: Trasnita?. trasnit.... LEONAs: Un mutun. Ah! Chiritoaie..) LULUtA (în parte. zâmbind): Asteapta. asteapta. Luluta îl urmareste cu coada ochiului. CHIRItA (cochetând): Ian las’..... sa juri ca esti un fulger.. o trasnita...

Luluta. LULUtA: Ha!.... monsiu Gulita. care ofiter? GUGULIta: Cel carui am cerut duel...... LULUtA: Eu?... mi se pare.LULUtA (în parte): Ce are de gând sami spuie? GUGULIta (mai tare): Luluta.... cheraples. GUGULIta (în parte): Se vede ca era într-o toana de nebunie si nu stia ce facea. hî.. monsiu Gulita. cel care te-a facut nagât? GUGULIta: Hî. cine ma cheama?.... LULUtA: M-a sarutat el pe mine?. Nu te face-a uita. pentru ca câteodata nu . GUGULIta (suparat): Iar? 33 LULUtA: Da nu trebuie sa te superi. fi. nu-i frumos sa lasi ca sa te sarute ofiterii. Numi aduc aminte. LULUtA (tresarind): Aud?... A!..... Ce poftesti? GULIta: Fi.. LULUtA: Ba... îmi aduc aminte. ca tiam zis.......

.... iaca-mi vine.) Valeu!. ideile mi se tulbura.. îmi vine sa zgâriiu.. cheama neneaca..... zau. daca nu m-as stapâni. iaca!. iaca! LULUtA: Atunci cea mai mica împotrivire ma mânie.stiu ce spun. Îmi vine asa ca o ameteala cu furie. Stai aici cu mine.. LULUtA: Nu-i adevarat....... as bate si as zgâria.. (Facând ca se mânie..... ochii mi se aprind. . ma turbeaza si. în parte): Iaca. GUGULIta: D-apoi. ca sed. Tare asi bate pe cineva. (În parte. GUGULIta (stând pe loc... GUGULIta: Nu te tulbura... LULUtA: Nu vrei?. ma tem sa nu fac vrun pacat într-o zi. GUGULIta (tragându-se înapoi): Iaca!. LULUtA: Da unde te duci? GUGULIta: Ma.) Parca-i o mâta... si as musca pe toti..... si atunci...

LULUtA: si îti pare bine? GUGULIta (cu foc): Îmi! LULUtA: si mie...... despre patria noastra din trecut. stiu c-oi avea pe cine zgâria si musca. stii ca o sa ne logodim astazi? GUGULIta: stiu. acest proiect m-a ajutat sa aflu mai multe lucruri despre perioada pasoptista. Nu poti crede cu ce nerabdare astept sa fiu logodita si mai ales maritata. Ian spune-mi.. LULUtA (alungând pe Gulita) Zau.LULUtA: Asa mai vii la socoteala.. In acest mod as avea ocazia sa le explic si altora ceea ce eu am ainteles pentru ca ar fi normal ca toti romanii sa stie lucruri despre trecutul tarii lor. c-apoi atunci ai sa fii toata ziua cu mine. te-oi mânca 34 OPINII PERSONALE Ifrim Daniela Andreea In opinia mea.. pe mâna mea.. Gulita. ..

Datorita acestui proiect am anvatat multe lucruri despre trecutul poporului nostru. fapte eroice si peisaje foarte frumoase despre care pot scrie multe lucruri fara a se imprumuta de la alte tari. realizarea acestui proiect m-a ajutat sa-mi imbogatesc constiintele in legatura cu perioada pasoptista din epoca noastra. Banescu Evelina Ioana . datorita epocii pasoptiste si a intelectualilor din aceasta epoca putem spune ca avem o cultura ce caracterizeaza poporul roman. Ifrim Gabriela Florina Dupa parerea mea. In aceasta epoca literatura a avut un rol foarte important deoarece scriitori precum Mihail Kogalniceanu au constatat ca tara noastra are obiceiuri.Nica Elena Simona In opinia mea. Datorita invatamantului gratuit s-au infiintat multe scoli si universitati pentru tinerii carturari romani.

Matei Cerkez. bucuresti 2006 · Tainele inimei-scrieri literare si . Bucuresti. se infiintaeza scoli in sate si in provincii si apar primele scoli specializate. Nicolae Manolescu. Ioana Triculescu. Editura Sigma. George Adreleanu. Editura didcatica si pedagogica. acest proiect mi s-a parut foarte interesant deoarece contine lucruri importante pe care le consider necesare culturii noastre. 1974 · „Sinteze de literatura romana”. Mi s-a parut interesant faptul ca in aceasta s-au pus bazele invatamantului gratuit. 35 BIBLIOGRAFIE CARTI: · „Poezie si istorie la 1848”.In opinia mea. Dumitria Stoica. Editura Albatros. 1981 · Limba si litaratura romana (Manual pentru clasa aXIa).

com/.prezentari.ebacalaureat.romanaprys./catalog_ MihailKogalniceanu .ro/lectii-limba-siliteratura-romana-1-perioadapasoptista www.articole. Mihail Kogalniceanu.. Bucuresti 1988 LINK-URI: www./r olul-literaturii-in-perioada.md/programe/.alege.bnrm. Editura Albatros./Literaturaroman-in-perioada-paoptist www.net/prezentar i-1582./rolulliteraturi iinperioada48-ligaadrianpresentation www.scribd. Bucuresti 1987 · Reflectii...didactic.html www..slideshare..ro/c/4/67/3 34/0/Pasoptismul www..net/.ro/literatur a_romana_in_perioada_pasoptista http://www.istorice..com/.swf www.famouswhy.blogspot. Editura Albatros.. mihai Kogalniceanu.

21.. 4. 28. 1.. 31.pag. pag..pag.. 13 • ALECU RUSSO. 6. 36 . 10. 9 • MIHAIL KOGALNICEANU. 32 • SCENETA X .pag. 17 • DACIA LITERARA.pag. pag.. 1 EVENIMENTE IMPORTANTE DIN PERIOADA PASOPTISTA.. 13. 6 CONTEXTUL ISTORIC.pag. 26..... 29.pag. pag. 26 • ALEXANDRU LAPUSNEANUL.. 3...pag.. 33. 11 • VASILE ALECSANDRI... 16 DEZVOLTAREA PRESEI IN LIMBA ROMANA • CURIERUL ROMANESC. 20 INVATAMANTUL IN PERIOADA PASOPTISTA. pag.. 12... 34 OPINII PERSONALE...pag.... 19.pag. 30 SCENETA • SCENETA IV. pag...pag.36 CUPRINs INTRODUCERE EPOCA PASOPTISTA.. 22 • BALTA ALBA.. 21 OPERE LITERARE • CHIRITA IN PROVINTIE...pag. pag.. 23. 7. 25. 24. 2 DEFINITII. pag. pag.pag.16.pag... 2 TRASATURI ALE LITERATURII PASOPTISTE.. 7 CURENTE LITERARE IN PERIOADA PASOTISTA ROMANTISMUL... 29 CONCLUZIE. 14.. 27. 8 CLASICISMUL.. 15.. 35 BIBLIOGRAFIE...... 18. 11.. 9 REPREZENTANTI AI EPOCII PASOPTISTE. 30. 20..pag. pag. 5. 15 • ION HELIADE-RADULESCU.

PROFESOR: PATRU MARIUS CONSTANTIN IOANA ANDREEA FLORINA IFRIM GABRIELA ELEVI: BANESCU EVELINA IFIRM DANIELA .

NICA ELENA SIMONA CLASA A-XI-A E .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful