Agent Maria-Emanuela Grupa 32A Lucrare supliment – “Reguli pentru arhitectura din pamant” Cartea pe care am ales

sa o tratez este “Reguli pentru arhitectura din pamant – Notiuni, materiale, elemente de constructie”, ed. Arhiterra, Bucuresti 2010, 112 pagini, scrisa in principal de prof.dr.ing Klaus Dierks, ing. Stephan Jörchel si dr.ing Horst Schroeder, care fac parte din Asociatia pentru Arhitectura din Pamant din Germania. Aceasta carte am gasit-o intai la biblioteca facultatii si apoi am reusit sa o si cumpar, asadar in prezent se afla in biblioteca personala. Textul doreste sa sintetizeze o mare parte a normativelor germane referitoare la arhitectura din pamant, dand nastere in acest fel unui manual care sa cuprinda cerinte de testare, de utilizare si de tratare a produselor din argila pentru constructii. Cartea este impartita in 7 mari capitole referitoare la constructiile din pamant. Primul capitol, “Generalitati”, prezinta o introducere in domeniul constructiilor din pamant, prezentand in primul rand cerintele generale ale acestora: proiectarea (gandirea proiectului in asa fel incat sa se tina cont de caracteristicile materialului), executia (punerea in opera) si fabricarea. Al doilea capitol, “Argila pentru constructii”, incepe sa trateze deja tipurile de argila care se folosesc in diferitele tipuri de constructii (argila de cariera, argila uscata si argila reciclata), cat si testele la care sunt supuse pentru a le fi certificate calitatile, cu descrierea etapizata a acestora pentru fiecare tip de argila folosita. Al treilea capitol, “Materiale din argila”, trateaza fiecare tip de produs care este realizat din argila si folosit in constructii, detaliind utilizarea, compozitia, pregatirea, testarea si identificarea acestora. Utilizarea se refera la tipul de constructii si de situatii in care se poate folosi fiecare tip de produs, in functie de caracteristicile sale si de punerea in opera. Aceste produse din argila sunt: pamantul batut, argila pentru valatuci, argila cu fibre sau paie, argila usoara, umpluturile din pamant, caramizile din pamant, panourile din lut si mortarul de lut. Capitolul patru, “Elemente de constructie din pamant”, trece la detalii despre punerea in opera a diverselor elemente realizate din argila. Se doreste o trecere in revista a fiecarui tip constructiv care poate fi o aplicatie pentru elementele sau umpluturile din pamant, luand in calcul masurile care trebuie luate inaintea punerii in opera (umiditatea argilei, perioada de executie, etc), in timpul realizarii (protectia impotriva intemperiilor) si masurile care trebuie luate dupa ce elementele au fost deja realizate (tencuire, vopsire, placare, etc). Tipurile constructive majore care sunt tratate sunt peretii (portanti si neportanti din diverse tipuri de argila), umpluturile (in special in cazul constructiilor tip Fachwerk), planseele, tencuielile, pardoselile si placarea cu montaj uscat. Capitolul trateaza mai multe tipuri de realizare a acestor tipuri constructive, in special diferitele tipuri de pereti portanti si neportanti, dintre care ar fi de amintit peretii din zidarie, peretii realizati prin stropire, peretii din panouri termoizolante si panourile de lut. Dintre tipurile de plansee sunt tratate planseele pe

“Termeni contractuali penru performanta constructiilor din pamant” si 7. este elaborat acest set de reguli care pun la punct domeniile de aplicare. pentru care aceasta publicatie este importanta. cu subtipurile derivate din tipul de material cu care sunt umplute spatile dintre grinzi. este dedicat in special tabelelor care cuprind valorile referitoare la diferite cerinte de calitate pentru argila. umezeala (comportamentul la apa. pe baza carora a fost elaborata cartea. etc). Ulrich Röhlen. avand in vedere ca argila/pamantul este un material care poate fi reciclat complet daca este ingrijit corespunzator. Varianta aceasta a cartii este aparuta in 2010 si reprezinta a treia editie a lucrarii. uscarea. ea nu se bazeaza pe o bibliografie propriu-zisa. sustenabilitate. Printre acestea se numara duritatea. protectia fonica. Autorii acestei carti fac parte din Asociatia pentru Arhitectura din Pamant din Germania (Dachverband Lehm). Ar fi fost necesare ilustratii care sa prezinte diferite etape de executie. vapori. “Valori pentru materiale si elemente de constructie”. ci pe un set de normative din legislatia germana. nu se poate spune ca diferenta este tocmai signifianta. fiind asadar persoane care au experienta indelungata atat in plan teoretic cat si in plan practic. diferitele tipuri de teste la care este supusa argila. Capitolul al cincilea.grinzi de lemn. Avand in vedere ca prima editie a fost lansata in 1998. caldura (referire in special la capacitatile de izolator termic). etanseitatea la vant (o reala problema in cazul constructiilor din pamant) si durabilitatea (capacitatea argilei de a fi refolosita in conditii bune). Fiecare dintre autori este fie profesor universitar. fie membru intr-un birou de proiectare. Publicatia se doreste a fi un manual care aduce laolalta toate reglementarile in vigoare spre a da nastere unor reguli care sa ajute tocmai la crearea conditiilor de exploatare cat mai favorabila a materialului aparent extraordinar care este pamantul. Capitolele 6. Avand in vedere ca publicatia de fata nu este o lucrare teoretica. Acestea sunt uneori dificil de urmarit cu atentie din cauza necesitatii vizualizarii etapelor. etc. conditiile si tehnicile pentru diferitele tipuri de produse realizate din argila in domeniul constructiilor. Franz Volhard si ing. indiferent cat de veche este constructia sursa. Mi se pare ca un asemenea compendiu de reguli trebuia obligatoriu sa aiba un suport vizual. . tradusa in limba romana din germana. dezvoltare durabila. ci se doreste a fi un manual de practica in ceea ce priveste constructiile din pamant. in acesti 12 ani ajungandu-se doar la o dezvoltare pe scara mai larga a conceptelor de ecologie. fiind un proiect care are in vedere sintetizarea normativelor pentru a pune cap la cap regulile de construire cu pamant. comportamentul la incendiu. “Normative”. Colectivul de lucru este unul destul de larg. care in lipsa ilustratiilor trebuie facuta mental. Un punct negativ mi s-a parut a fi lipsa totala de ilustratii care sa sustina textul. fac referire directa la reglementarile anterioare din legislatia germana. Pornind de la acestea. fiind un proiect dezvoltat cu ajutorul Fundatiei Federale de Mediu din Osnabrück si coordonat de arh. in special pentru cei care abia prin acesta se familiarizeaza cu tipul de constructii din pamant.

cum pot realiza pereti inalti. Mi se pare ca ele puteau fi foarte folositoare in contextul mai multor date referitoare la calculul de rezistenta sau al altor tipuri de aplicare a acestor valori. in sensul distragerii atentiei de la textul principal prin lungimea exagerata. in contextul actual al cartii. Si aici revin la problema enuntata anterior si anume aplicabilitatea in zilele noastre. Dar in acelasi timp nu putem ramane la aceleasi tehnici care erau folosite si acum cateva secole. a fost detalierea felului cum sunt realizate ansamblurile de elemente din pamant. etc. Consider ca absenta acestui capitol din carte este un minus. aceste note de subsol nu devin agasante in timpul cititului. ci sunt suficient de scurte cat sa vina in ajutorul unor notiuni intr-un mod pozitiv. Desigur ca ar fi foarte usor sa reincepem sa construim case din chirpici cum se faceau pe vremuri. cum sunt protejati. Cred ca este nevoie sa se treaca la nivelul urmator in ceea ce priveste constructiile din pamant si cred ca acest proiect desfasurat in Germania ar fi fost o ocazie de a duce lucrurile cu un pas mai departe. din moment ce ea se doreste a fi un compendiu. ele nu isi gasesc rostul decat in putine situatii. ca studenta la arhitectura. nu conteaza compozitia. inclusiv pentru problema principala a argilei si anume sensibilitatea la umezeala. cum sunt stabilizati.Ceea ce mi s-a parut pozitiv insa este existenta notelor de subsol care explica diferite notiuni sau dau date in plus (de exemplu faptul ca pentru argila cu paie exista termenul regional “ceamur”). O problematica pe care o consider necesara pentru acest tip de constructii si pe care nu am gasit-o in carte este cea a aplicarii acestei maniere de a construi in secolul nostru. Asadar. Altfel. Asadar. cum se imbina cu celelalte elemente constructive. dar atunci orice efort arhitectural nu ar mai avea rost. Ceea ce am simtit nevoia. spre deosebire de sticla (alt material care poate fi reciclat la nesfarsit). De exemplu. cat tratat incomplet. fiind impermeabil si capatand aspect lucios si neted) Este adevarat ca. care isi gaseste aplicare practica in determinarea tipurilor de elemente care pot fi folosite in diferite situatii. Cum mai poate fi aplicata tehnica aceasta a construirii cu pamant in aceeasi perioada cu “bestiile” mentionate anterior? Cum poate fi adaptat un element din pamant pentru a face fata cerintelor actuale (atat in materie de confort cat si in ceea ce priveste esteticul)? La ce tratamente poate fi supus pamantul/argila pentru a se obtine diferite rezultate? (de exemplu am gasit pentru un proiect un articol despre pamantul care poate fi tratat cu pudra de marmura si spalat intr-un anumit fel pentru a capata calitati asemanatoare portelanului. Insa din pacate nu este data nicio solutie la aceasta vulnerabilitate. in special impotriva apei (deci a ploii). si anume constructiile durabile. In acelasi timp. se vorbeste mult in carte despre necesitatea protejarii elementelor din argila impotriva diverselor agresiuni ale mediului. Un alt punct care mi s-a parut nu inutil. De asemenea. un manual pentru aceste tipuri de constructii. trebuie gasite solutii moderne. sau forme complicate si organice. Cred ca si acest aspect era important de . este cel al tabelelor de valori pentru materiale. pentru ca aceasta poate fi improspatata daca este nevoie. de exemplu in ceea ce priveste densitatea diverselor produse din argila. asa cum mentioneaza si autorii in carte. avem de a face cu un material profund ecologic si care se muleaza perfect pe tendintele actuale in domeniul constructiilor. Traim totusi intr-un secol in care domina monstrii de sticla desfasurati pe numeroase etaje. argila este un material care poate fi reciclat 100% si la care.

spre definirea corecta si completa a lucrului cu pamantul. Un punct forte mi s-a parut faptul ca este evident ca lucrarea se adreseaza unui public mai larg. Ideile sunt exprimate foarte clar si fara echivoc. chiar daca tinta este destul de specializata. Sper insa sa fie doar primul pas catre un compendiu cuprinzator. . iar unde este cazul. mai ales ca ea se adreseaza in mare parte arhitectilor.dezbatut in carte. Dupa ce am parcurs cartea am ramas cu o curiozitate nesatisfacuta de a sti mai multe despre acest tip de constructii. adaptate la cerintele unei societati in continua dezvoltare. care sa trateze atat caracteristicile primare si utilizarile de baza ale acestui material. in opinia mea. devenind astfel un adevarat manual pentru lucrul cu pamantul. Si avand in vedere ca se doreste a fi un manual. fara termeni de specialitate care sa faca dificila intelegerea textului. mai ales in contextul in care preocuparea pentru dezvoltare durabila si materiale reutilizabile este in continua crestere. inginerilor si studentilor. notiunile sunt explicate. cat si utilizarile noi. cred ca o sectiune dedicata acestor detalii ar fi fost mai mult decat binevenita. Ea reprezinta totusi o piatra de temelie pentru prezentarea posibilitatilor primare de utilizare a pamantului si a capacitatilor sale unei game mult mai largi de “consumatori”. Lucrarea tratata este un pas important. de parca lucrarea de fata ar fi doar introducerea la o lucrare mult mai ampla si mai cuprinzatoare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful