w

artæ + societate / arts + society #35, 2010 20 lei / 11 €, 14 USD

Dan Perjovschi Dan Perjovschi S.A., the Center for Visual Introspection, Bucharest, 31 March – 30 April 2010, photo credit: Arnold Estefan

On the cover: Øerban Savu: No Train Coming (2009) (detail), project for IDEA arts + society #35, 2010

Aspirafliile celor care ar vrea sæ izoleze arta de lumea socialæ sînt asemænætoare cu cele ale porumbelului lui Kant ce-øi imagina cæ, odatæ scæpat de forfla de frecare a aerului, ar putea zbura cu mult mai liber. Dacæ istoria ultimilor cincizeci de ani ai artei ne învaflæ ceva, atunci cu siguranflæ cæ ea ne spune cæ o artæ detaøatæ de lumea socialæ e liberæ sæ meargæ unde vrea, numai cæ nu are unde sæ meargæ. (Victor Burgin)
The aspirations of those who would isolate art from the social world are analogous to those of Kant’s dove which dreamed of how much freer its flight could be if only were released from the resistance of the air. If we are to learn any lesson from the history of the past fifty years of art, it is surely that an art unattached to the social world is free to go anywhere but that it has nowhere to go. (Victor Burgin)

Cætælin Rulea øi Alina Øerban realizat de X-RAYING THE LANDSCAPE OF OUR SUBZISTENCE: THE CENTER FOR VISUAL INTROSPECTION An Interview with Anca Benera. memorie øi un viitor mai bun. Interviu cu Matei Bejenaru realizat de WORK. Arnold Estefan. An Interview with Donelle Woolford by Marcel Janco 109 Perspective în epoca flexibilizærii PERSPECTIVES IN THE ERA OF FLEXIBILITY Roland Schöny 116 La ræscrucea dintre artæ øi activism AT THE CROSSROADS OF ART AND ACTIVISM Joanne Richardson insert 122 Universitatea din Viena/Vienna University Academia de Arte Frumoase din Viena/Academy of Fine Arts Vienna: Revendicæri / DEMANDS . MEMORY AND A BETTER FUTURE. Arnold Estefan. Cætælin Rulea and Alina Øerban by Daria Ghiu 103 Cînd atitudinile devin multitudini. Interviu cu Donelle Woolford realizat de WHEN ATTITUDES BECOME MULTITUDES.arhiva 5 Trecutul scopic øi etica privirii. An Interview with Matei Bejenaru by Raluca Voinea 79 Peste tejghea OVER THE COUNTER Krisztina Szipôcs 90 O radiografie a peisajului în care subzistæm: Centrul de Introspecflie Vizualæ Interviu cu Anca Benera. O pledoarie pentru studiul istoric al percepfliei oculare THE SCOPIC PAST AND THE ETHICS OF THE GAZE: A PLEA FOR THE HISTORICAL STUDY OF OCULAR PERCEPTION Ivan Illich 17 De veghe asupra ochiului în epoca spectacolului GUARDING THE EYE IN THE AGE OF SHOW Ivan Illich 27 Difuzorul pe clopotniflæ øi minaret THE LOUDSPEAKER ON THE TOWER: BELFRY AND MINARET Ivan Illich galerie 34 Øerban Savu: Nu vine niciun tren NO TRAIN COMING scena 52 Recuperarea lui Lukács: intervenflii în arhiva unui filosof marxist RECLAIMING LUKÁCS: INTERVENTIONS IN THE ARCHIVE OF A MARXIST PHILOSOPHER Maja & Reuben Fowkes 59 Pentru o resubiectivare a Estului FOR A RESUBJECTIFICATION OF THE EAST Bogdan Ghiu 73 Muncæ.

eu http://bolognaburns. 2009–2010 MANIFESTOS.org 155 Valul Global de Acfliune pentru Educaflie GLOBAL WAVE OF ACTION FOR EDUCATION www.org verso 157 Insurecflia ce vine THE COMING INSURRECTION Comitetul Invizibil/The Invisible Committee . WORK MANNERS AND WORK DOCUMENTS 2009–2010 141 Transformarea cunoaøterii în marfæ. apeluri. Procesul Bologna – Strategia Lisabona THE COMMODIFICATION OF KNOWLEDGE: BOLOGNA PROCESS – LISBON STRATEGY Réseau Europe – reseau-europe.org 147 Document de lucru pentru Summitul alternativelor Idei pentru o educaflie øi o societate diferite DISCUSSION INPUT PAPER FOR THE ALTERNATIVES SUMMIT: IDEAS FOR A DIFFERENT EDUCATION AND SOCIETY http://spring2010. APPEALS. modalitæfli øi documente de lucru.emancipating-education-for-all.org/about/alternative-summit 148 Ce este Congresul Educafliei Europene? WHAT IS THE EUROPEAN EDUCATION CONGRESS? www.eu 150 Declaraflie comunæ cu privire la Valul Global de Acfliune pentru Educaflie din toamna aceasta JOINT STATEMENT FOR THE GLOBAL WAVE OF ACTION FOR EDUCATION THIS FALL www.eu http://reseau-europe. Actualitatea øi istoria ei EDU-WAR IN PROGRESS: THE ACTUALITY AND ITS HISTORY 126 Lupte universitare la sfîrøitul pactului educaflional UNIVERSITY STRUGGLES AT THE END OF THE EDU-DEAL George Caffentzis 129 Renunflarea la scaræ: universitæflile în crizæ THROWING AWAY THE LADDER: THE UNIVERSITIES IN THE CRISIS George Caffentzis 136 Educaflia øi îngrædirea cunoaøterii în universitatea globalæ EDUCATION AND THE ENCLOSURE OF KNOWLEDGE IN THE GLOBAL UNIVERSITY Silvia Federici Manifeste. criza societæflii CRISIS OF THE UNIVERSITY.+ (campus de luptæ.emancipating-education-for-all.educationcongress. împotriva neoliberalizærii universitæflii) + (battle campus: against the neo-liberalization of the university) 125 Criza universitæflii. CRISIS OF THE SOCIETY Bogdan Ghiu Edu-War in Progress.eu 146 Document de lucru adresat miøcærilor educaflionale din întreaga lume DISCUSSION PAPER TO EDUCATION MOVEMENTS WORLDWIDE www.emancipating-education-for-all.

ro e-mail: ideamagazine@gmail. a materialelor publicate în aceastæ revistæ constituie o încælcare a legii copyrightului.IDEA artæ + societate / IDEA arts + society Cluj.: 0264–594634.ideaeditura.ideamagazine. Difuzare / Distribution: Eurolibris SRL.ro www. Cluj. Romania. Cluj .ideamagazine. 2010 Editatæ de / Edited by: IDEA Design & Print Cluj øi Fundaflia IDEA Str. Dorobanflilor. 431661 Fax: 0264–431603 www. 2010 / Cluj. Iaøi Libræriile Cærtureøti – Bucureøti. Preluarea neautorizatæ.com Redactori / Editors: BOGDAN GHIU CIPRIAN MUREØAN TIMOTEI NÆDÆØAN – redactor-øef / editor-in-chief ALEXANDRU POLGÁR ADRIAN T. #35. Timiøoara Libræriile Gaudeamus Libræriile Humanitas Libræria Book Corner. Cluj Comenzi øi abonamente / Orders and subscriptions: www. M.: 0264–431603. Toate articolele a cæror sursæ nu este menflionatæ constituie portofoliul revistei IDEA artæ + societate Cluj. 12.ro Tel. færæ acordul scris al editorului. issue #35. SÎRBU OVIDIU fiICHINDELEANU RALUCA VOINEA Colaboratori permanenfli / Peers: MARIUS BABIAS AMI BARAK AUREL CODOBAN DAN PERJOVSCHI G. Textele publicate în aceastæ revistæ nu reflectæ neapærat punctul de vedere al redacfliei. 0264–431661 0264–594634 ISSN 1583–8293 Tipar / Printing: Idea Design & Print. TAMÁS Concepflie graficæ / Graphic design: TIMOTEI NÆDÆØAN Asistent design / Assistant designer: LENKE JANITSEK Asistenflæ redacflionalæ / Editorial assistant: IULIA POPOVICI Corector / Proof reading: VIRGIL LEON Web-site: CIPRIAN MUREØAN Revista apare cu sprijinul Administrafliei Fondului Cultural Naflional. 400117 Cluj-Napoca Tel.

151f. 1979. vom invoca trecutul pentru a verifica încrederea în carnea simflurilor noastre. Conny Edlund. Pentru o introducere în istoria luminii: Werner Beierwaltes. In the Vineyard of the Text (1993). 5. pe de o parte. in Historisches Wörterbuch der Philosophie. 46. 5. profesor în Programul de øtiinflæ. Beck’sche Verlagbuchhandlung. am vrea sæ exploræm posibilitæflile vederii din perspectiva binelui. pp. pp. „Auge“. 2004. ochiul inimii øi ochii minflii. deconstrucflia conversafliei într-un proces de comunicare. pp. München. Mexico. * Drepturile de autor pentru Ivan Illich. Vilém Flusser. În ce fel e eticæ aceastæ acfliune? Întrebarea a apærut ca urmare a necesitæflii de a apæra integritatea øi claritatea simflurilor noastre – experienfla noastræ senzorialæ – de intruziunile multimedia insistente din ciberspafliu. opusæ atît interpretærii luminii (optica). Lichtmetapher“. lui Sajay Samuel pentru medierea acordærii drepturilor de publicare. 1207–1209. cît øi reprezentærii sale (perspectiva). Göttingen. pp. opsis. În cele douæ tratate de opticæ pe care le-a scris. 1838). cap. Francke. Articol scris de Ivan Illich în 1997. col. H. Privim doar dacæ ochii noøtri nu sînt distraøi de chestiuni colaterale fascinante. vol. 2. îi aparflin lui Valentina Borremans. „Licht“. Kepler analizeazæ doar primul fenomen. Publicat iniflial în 1604. Paris. pp. European Photography. 1993. preot romano-catolic pînæ la sfîrøitul anilor 1960. Privirea [gaze] e definitæ ca „Actul de a te uita fix sau cu atenflie“. The Limits of Medicine (1975). Am dori acum sæ conturæm domeniul unei istorii a privirii – der Blick. 1990. vol. øi Klaus Hedwig. Berne.) 1. am considerat cæ trebuie sæ opunem rezistenflæ împotriva disolufliei trecutului prin refrene postmoderne aparent sofisticate. 1939. in David Michael Levin. Am grupat aceste scrieri în opt perspective. „Passé scopique et éthique du regard. Berkeley. El distinge explicit între fenomene optice. energiei øi economiei. quibus astronomiae pars optica traditur. de exemplu. fondator al Centrului de Documentare Interculturalæ (CIDOC) din Cuernavaca. dar nu vom pune accentul pe priviri exotice. øtiinflæ.arhiva Trecutul scopic øi etica privirii* O pledoarie pentru studiul istoric al percepfliei oculare Ivan Illich Dorim sæ consideræm activitatea perceptivæ ca subiect istoric. care fac trimiteri la trecutul privirii. însæ ochiul unei persoane care cugetæ. despre formarea clasei muncitoare în Marea Britanie. Artemis Verlag. Ca urmare. 23–27. in Deutsche Vierteljahresschrift für Literaturwissenschaft und Geistesgeschichte.6 Kepler IVAN ILLICH (1926–2002). 1972. Ins Universum der technischen Bilder. Fiind istorici. muncii. musulmane sau persane în timpul elenismului. Dicflionarul enciclopedic Oxford dedicæ mai mult de opt pagini (cu trei coloane pe fiecare paginæ) pentru look. de cealaltæ. Viziere Înainte ca lumina semafoarelor sæ fie protejatæ de viziere. începînd din secolul XVII. le regard. 1959–1962. De exemplu: „dacæ felul cum aræfli ar putea ucide“ [if looks could kill]. Plaidoyer pour l’étude historique de la perception oculaire“. ed. Descoperirile øi discufliile lor sînt atît de incitante. fiecare fiind relevantæ într-un mod diferit pentru etica privirii istorice. Pentru început. 2. de asemenea. 3. Schwabe & Co. 626–649. 1. vom începe prin a enumera vizierele cu care ne protejæm împotriva distragerii. nu auzitæ“ [a maid should be seen and not heard]. Ræmînem în interiorul tradifliei occidentale. München. Presupunem cæ privirea poate fi un act uman. 2. ABC: The Alphabetization of the Popular Mind (1988). al cærflilor Deschooling Society (1971). Johannes Kepler poate fi considerat pærintele fondator al interpretærii optice a væzului. Basel. The Right to Useful Unemployment (1978). Existæ istorii despre mærirea øi decæderea Imperiului Roman. „Der Topos «Augen des Herzens» – Versuch einer Deutung durch die scholastische Erkenntnistheorie“. 5. 1980. „a închide ochii“ [to turn a blind eye]. publicat în Le Perte des Sens. C. vol.4. aceasta ar conduce la cultivarea eticæ a ochiului. „Light as a Metaphor for Truth: At the Preliminary Stage of Philosophical Concept Formation“. Ne abflinem de la studiul privirii sau al luminii ca metafore pentru adevær sau cogniflie. Aceasta a fost îmbogæflitæ cu influenfle evreieøti. Vezi øi Gudrun Schleusener-Eichholz. øi privire (opsis). 6. University of California Press.4 În acest eseu ne limitæm la activitatea ochiului carnal. „Das Auge der Einfalt“. încît doar un control strict poate asigura concizia. 4. 1980. Exemplele oferite pentru toate cele patru cuvinte presupun cæ e vorba de un act uman øi cele mai multe implicæ un sens moral. „cine era cel cætre care adepflii Sæi øi-au întors ultima privire?“ [Who was his to whom His followers turned their last gaze?] (Farrar.5 4. Douæ bune contribuflii: Wolf Gewehr. Mother Jerome. cu titlul original „The Scopic Past and the Ethics of the Gaze: A Plea for the Historical Study of Ocular Perception“. Autorii care s-au ocupat recent cu aøa-numita inevitabilitate media ne-au dat motive de a reflecta despre posibilitatea unei askesis (discipline) a privirii. printre altele.. tehnologie øi societate la Universitatea de Stat Pennsylvania øi autor. 1965. Ad Vitellionem paralipomena. Noi înøine1 am explorat istoria corpului experimentat (al femeii) în Occident. München.2 Actul de a vedea are loc în mod diferit în epoci diferite. Artemis Verlag. col.S. istoric. 5. critic al institufliilor occidentale ale educafliei. cum ar fi. mici scuturi de piele preveneau intimidarea cailor sensibili. 3. a ræmas marginalæ în scrierile istoricilor.3 Spre surprinderea noastræ. 30–62. 19. 1952. Activitatea privirii – opsis –. filosof øi educator. Editorii îi mulflumesc Valentinei Borremans øi. medicinei. vol. Astfel vom fi pregætifli pentru a utiliza învæflæturile desprinse din literatura recentæ. separînd frînturile øi reflexiile razelor de luminæ de percepflia efectivæ. Hans Blumenberg. in Acta Seminarii Neotestamentici Upsaliensis. faflæ de øapte pentru see øi øase pentru eye. Toward a History of Needs (1978). Ca urmare. O. „Licht. S-a scris mult despre ochiul interior. 5 . Blasphemy: A Radical Critique of Our Technological Culture (1995). „o slujnicæ trebuie væzutæ. Le Symbolisme de l’oeil. 282–290. investigaflia noastræ istoricæ se desfæøoaræ sub specie boni. Textul a fost scris dupæ discuflii cu Barbara Duden.B. am descoperit un teritoriu necartografiat.. ca øi cele ce urmeazæ: 1. Johannes Kepler. teologie øi culturæ. Waldemar Deonna. ed. despre budincæ în Europa medievalæ. Am elaborat argumentul nostru în spafliul demarcat de tangentele altora. øi Lee Hoinacki. din scrieri de istoria artei. Cu mult mai dificilæ e sarcina de a ræmîne în afara umbrei acelor discipline optice care monopolizeazæ explicarea væzului. Aici. in Lexikon des Mittelalters. Modernity and the Hegemony of Vision. (N. Tools for Conviviality (1973). cîteva remarci preliminare. læsînd toate reflecfliile despre actul vederii pe seama „doctorilor“. Fayard. in Lexikon des Mittelalters.

). p. Besançon stabileøte cæ existæ o istorie a iconoclasmului. Skepsisul reticent Alain Besançon a publicat în 1994 o carte foarte neobiønuitæ despre iconoclasm. nici la minte asemenea muritorilor“. L’image interdite: Une histoire intellectuelle de l’iconoclasme. Libreria Scientifica Editrice.7 Ne intereseazæ privirea care. Berkeley. ideea de „divinitate“.. Princeton University Press. Stuttgart. Vrem sæ evitæm tot ceea ce duce cætre o etologie tehnotropicæ a væzului care ar promova optimizarea recunoaøterii rapide.) susfline cæ Dumnezeu e un spirit nobil dotat cu putere inimaginabilæ. Ong. 5. Empedocle (490–430 î. flintire concurenflialæ øi un consum mærit de imagini. Abia atunci. Walter Ong a descris modul în care înregistrarea sonoræ fidelæ. 1983 [în româneøte: Mit øi gîndire în Grecia Anticæ. Besançon îøi începe povestea cu iconofobia presocraticilor. Sursa realitæflii nu mai e Helios. 1994. W. Ideile înlocuiesc acum zeii. Amsterdam. devine o figuræ mai „realistæ“.9 Astfel. etice.7. Pictorul rus pare sæ condamne la fel de violent ca împæratul bizantin Leon al III-lea imaginile ce reprezintæ invizibilul. Vision in Vehicles: Conference on Vision in Vehicles. 10. 1961. ci iubirea. Rudolf Arnheim.H. marcheazæ astfel începutul unui drum care duce în ultimæ instanflæ la neuroøtiinfla bazatæ pe procesarea informafliei øi analiza sistemelor. El interpreteazæ indiferenfla lor pentru zei ca aniconism programatic. Problema acesteia e controversa referitoare la reprezentarea divinitæflii. Walter J. Kohlhammer. Elsevier Science Publ. de-a lungul istoriei occidentale. 6 . poetul Xenofan din Colofon. criticul literar examineazæ miøcarea lollardicæ din secolele XIV–XV.10 În timp ce grecii au creat astfel sculptura clasicæ tîrzie – care i-a influenflat atît de puternic pe romani –. în aceastæ epocæ a comunicærii instantanee. 1991. The Literate Revolution in Greece and its Cultural Consequences. 1996]. nici la chip. competentul specialist în Bizanfl vorbeøte despre Antichitate. nu mai e Venus. ce reprezintæ zeul. Zeii au dispærut de la orizontul gînditorilor greci în acelaøi timp în care s-a ræspîndit „tehnologizarea“ cuvîntului. 1982. 12. Cronly-Dillon øi Richard Langton Gregory. Napoli. Princeton–London. 1979. Princeton. Iconoclasmul parcurge o istorie ce se întinde de la Anaximandru la Mondrian. University of California Press. antrenamentul detectivilor sau lunetiøtilor øi elaborarea de iconifle pop pentru ecrane de interfaflæ conduc doar la gimnasticæ ocularæ. care se referæ la o entitate abstractæ: „Unul e Zeul. Aceasta creeazæ o umbræ sub care discuflia despre væz ca act moral nu poate pærea decît absurdæ.12 Peste încæ o sutæ de ani. I. 1969. redactoricoordonatori Adelina Piatkovski øi Ion Banu. øi Alastair G. ed. Humanitas. care ne încurajeazæ sæ cultivæm cæutætura ochiului bun øi sæ o evitæm pe cea a ochiului ræu. Besançon vede în formarea conceptelor filosofice o transformare analoagæ din lumea gîndirii: filosofii ezitæ sæ priveascæ zeii. a fost înlocuitæ abia douæ sute de ani mai tîrziu. autorul împarte noua sa carte în trei pærfli. Ed. 1982. un skepsis reticent în fafla oricærei imagini. 1953. 1995]. ci focul. Mith and Thought Among the Greeks. Visual Thinking. Concepflia lui Kepler despre retinæ ca un fel de pînzæ de picturæ øi despre væz ca urmærire a razelor implicæ o anumitæ paradigmæ øtiinflificæ. Antonio Farina. Macmillan. traducere de Zoe Petre øi Andrei Niculescu. arché. Pentru o introducere. iar theoria e echivalatæ cu experienfla senzorialæ a unor spectatori la dansul øi miøcærile zeilor. 9. o sferæ perfect 8. vezi John R. Evident. Besançon îl urmeazæ aici pe Werner Jaeger. Vezi øi Eric Alfred Havelock. ca o formæ de ascetism al privirii. Fayard. Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ.H. care ocupæ mai mult de jumætate din carte. London. Odatæ cu aceastæ nofliune apare øi primul monoteist. Nimic din aceastæ criticæ a imaginii nu poate fi gæsit în Teogonia lui Hesiod (circa 800 î. prin mijlocirea alfabetului. Lucræm la o istorie a opsis-ului fiindcæ dorim sæ cîøtigæm distanfla necesaræ pentru a explora condifliile unei priviri morale în zilele noastre. 11. Cercetærile de acest gen în recunoaøterea modelelor. În prima. pentru a le interpreta øi îmbogæfli. Co. Gale. de meditaflii despre infinitul (apeiron) ce cuprinde toate posibilitæflile.. de la romanticii germani la Kandinsky (m.11 Zeii sînt næscufli din Eros. o astfel de istorie are o puternicæ dimensiune eticæ. pentru întîia datæ. 1. Aceastæ contemplare a începutului. [în româneøte: Imaginea interzisæ: istoria intelectualæ a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky. traducere de Mona Antohi. Die Theologie der frühen griechischen Denker. o carte ce nu intræ în nicio disciplinæ convenflionalæ. Routledge of Kegan Paul. Orality and Literacy. Bucureøti. 198]. London. În acelaøi timp. el trage concluzia cæ iconoclasmul este esenflial pentru ceea ce este numit de obicei „Occident“. 46 [citat preluat din Filosofia greacæ pînæ la Platon. Alain Besançon. Bucureøti. Methuen. Senofane di Colofone. Bucureøti. 1994). dar care poate fi reprezentat prin emblema unei sfere invizibile. a constituit subiectul acelor consideraflii normative. odatæ cu Anaximandru. toate forflele care se unesc øi se reabsorb unele pe celelalte. øi astfel dobîndesc libertatea de a se concentra asupra entitæflilor abstracte. a retezat cuvintele înaripate. filosofii lor manifestau o atitudine faflæ de divinitæfli care e în contrast puternic cu modul în care apar zeii la Homer sau Hesiod. p. 1991. privirea asupra zeilor e transformatæ într-o idee. între zei øi oameni cel mai mare. Partea a 2-a. iar miturile vii au fost fixate în cærflile de istorie ale lui Herodot. Paris. cînturile epice ale lui Sappho au fost încapsulate în poeme scrise. Cunoscut pentru studiile sale de istorie culturalæ a Rusiei. se ocupæ cu arta modernæ. În a doua.8 Subiectul sæu este un anumit tip de privire în fafla imaginii: privirea reticentæ. Jean-Pierre Vernant. Meridiane. Descoperind acest tip de privire. statuia arhaicæ a zeului ca prezenflæ. înflepenitæ. ce se întinde din Antichitate pînæ în prezent. A treia parte. citirea rapidæ. Putem plasa pe acest fond istoric polemicile referitoare la internet øi ciberspafliu. Evolution of the Eye and Visual System.

17. essai de classification. øi chiar Charles Mugler. Albert Lejeune. Vrin. care 13.19 Vasco Ronchi. Ræsturnînd istoria opticii. Vasco Ronchi. Paris. calea continuæ cu Platon (vezi Timeu). ediflia a doua. Euclid are meritul de a fi conceput forma geometricæ a privirii umane. Pierre Duhem. nici mæcar «obiect» øi «subiect». Le regard. Chicago.17 Simon e un specialist recunoscut în clasicii greci. De exemplu. dacæ boii ar avea mîini de sculptor.. de cætre un istoric al øtiinflei. University of Chicago Press. Paris. Prin raza vizualæ. adicæ dincolo de limitele pielii. «vedere binocularæ». øi un filosof poetic al øtiinflei. Librairie C. opsis: „Ceea ce conteazæ pentru un istoric al opticii e situarea acesteia într-o constelaflie a cunoaøterii dintr-o epocæ datæ . e un organ care se trezeøte odatæ cu deschiderea pleoapelor. London. 1999. Hermann. ci pur øi simplu în afara chestiunii. 14. „Wissenschaft des Blickes: Eine Studie über die antike Optik von Gérard Simon“. 1992. realizator al edifliilor definitive Euclid øi Ptolemeu. University of Chicago Press. Pierre Duhem. nu e doar imposibilæ øi un sacrilegiu. 18. Filosoful aspiræ la atingerea unui adevær care se aflæ acolo unde ochiul nu bate. 21. în repaus pur. 1948. Privirea care pipæie „Dupæ cum se vede. problemele ce apar în filosofia naturalæ a Antichitæflii nu au fost discutate decît în categoriile fizicii moderne. Werner Kutschmann. The Nature of Light: An historical survey. deøi vizualizarea binelui. 1958. a divinitæflii. Chicago. refracflia privirii atunci cînd atinge suprafafla apei. l’être et l’apparence dans l’optique de l’antiquité. ar ciopli divinitæfli bovine. de privirea reticentæ øi angajamentul pentru devalorizarea imaginii. 1975. ci de privire. „Din exegeza textelor. Bogdan]. deux stades de l’optique géométrique grecque. Titlul cærflii sale clarificæ intenflia sa: nu e vorba de optica clasicæ. nu poate fi folositæ pentru interpretarea textelor clasice sau medievale în mod necritic“. Simon. Spre deosebire de studiile dinaintea sa. Culoarea e conceputæ ca o calitate intrinsecæ a obiectului. realizînd un portret al acestui efluviu sub forma unei figuri conice cu vîrful în pupilæ øi baza în obiectul cuprins de privire.“13 Gérard Simon încalcæ aceastæ convenflie. Ed. 20. ceva care se amestecæ cu raza emisæ de ochi. iubirea de înflelepciune. Aceste capturi. Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ. in Frankfurter Rundschau. Humanitas. J. nemulflumirea faflæ de exegeza predominantæ a autorilor greci e transformatæ într-o revizuire radicalæ øi competentæ a opticii clasice. Pierre Duhem15. «cîmp vizual». 1954–1959. 19. øi în cele din urmæ pentru eticæ. histoire des doctrines cosmologiques de Platon à Copernic. 1976. 15. traducere de Radu J. via Ptolemeu øi pînæ la cele din Evul Mediu nu este lumina. 1962 [în româneøte: Structura revolufliilor øtiinflifice. Pentru tofli aceøti opticieni. Gaston Bachelard. Le système du monde. îi consideræ pe aceøti autori. pentru care lumea vizibilæ e doar o reflexie palidæ. 1970. Albert Lejeune. 16. 30 sept. Indiferent de øcoala de care aparflin opticienii antici. 1988. To Save the Phenomena: An Essay on the Idea of Physical Theory from Plato to Galileo. o razæ ce provine din ochi. ce nu poate fi redus la procese neurologice puse în miøcare de stimuli electromagnetici. Filosofia.arhiva rotundæ. potrivite øi onorabile a simflului vizual. o umbræ coloratæ a ideilor. Dictionnaire historique de la terminologie géometrique des Grecs. Ei cad de acord cæ existæ ceva la suprafafla obiectului. «imagine». Thomas S. astfel e arheologia privirii. Simon a evidenfliat adeziunea necriticæ la certitudini contemporane anistorice. putem sæ dæm crezare concluziei sale cæ obiectul tratatelor optice de la Euclid. 7 . seducflii øi distrageri ale razei vizuale sînt examinate fiindcæ ele constituie tot atîtea obstacole împotriva folosirii corecte. chiar în rîndul unor experfli eminenfli. sînt puøi sub acuzare de Simon pentru violentarea subiectului lor de studiu. cu toflii susflin cæ privirea se întinde în afaræ øi se autoproiecteazæ printr-o erecflie organicæ a ochiului. raza vizualæ – acea ejaculare a simflului vizual – e ea însæøi organicæ. acolo unde væzul se prinde de obiectul sæu.. Odatæ cu Platon se încetæfleneøte un paradox care a dæinuit pînæ în zilele noastre: certitudinea cæ întreaga noastræ fiinflæ e în cæutarea unei viziuni a binelui suprem. ci razele ce îøi au originea în ochi. Paris. Simon susfline cæ „niciuna dintre nofliunile actuale de «razæ». Bibliothèque de l’Université. de la Platon la Galenus. rezultæ cæ senzaflia poate avea loc în «extaz». Conform lui Simon. [opticienii] înflelegeau un organ efemer. avînd de a face doar tangenflial cu lumina. care e incitatæ øi împinsæ la suprafaflæ ca urmare a încælzirii sale sub privirea soarelui. Klincksieck.18 Etologia væzului e un fenomen eminamente istorico-cultural. o razæ venitæ din soare. Paris. øtiinfla opticii putea fi înfleleasæ ca bazæ øi ghid pentru cultivarea unei activitæfli omeneøti. Charles Mugler. Autorii antici studiazæ reflexia privirii în oglindæ. Dupæ cum spune Xenofan. privirea e proiecflia cærnii în lume. omul care priveøte øi relaflia acestuia cu domeniul a ceea ce e astfel vizibil“. Pe tofli opticienii Antichitæflii îi intereseazæ ceea ce se întîmplæ la baza conului vizual. Gérard Simon. Heinemann. confuzia privirii atunci cînd urmæreøte o pasære în zbor øi iluzia creatæ de picturi.16 Odatæ cu Simon. Kuhn. Gaston Bachelard. în introducerea øi notele sale. Bucureøti. 1969. Publicatæ iniflial în italianæ în 1939. Bucureøti. Éditions du Seuil. Le regard. Louvain. De aici. 2. drept precursori ai opticienilor moderni. editor al unui dicflionar de 450 de pagini dedicat terminologiei greceøti pentru luminæ21. Lumina însæøi e conceputæ ca efluviu din ochiul ceresc. cæruia îi datoræm istoria standard a luminii20. e de acum înainte legatæ de indiferenfla disciplinatæ. Ce anume? Culoarea. Les intuitions atomistiques. împotriva cæreia fuseseræ ridicate obiecflii chiar înaintea lui Thomas Kuhn14. ale mecanicii sau opticii. din fafla lui Helios. The Structure of Scientific Revolutions. În acest mod. obiectul øtiinflei antice a opticii este un efluviu al pupilei. Euclide et Ptolémée.

Reticenfla scopicæ tradiflionalæ în fafla unei imagini a fost ridicatæ la un nou nivel de discurs analitic. nu însæ øi asupra tezei cæ e „afaræ“. 3. un rîu. prezenfla comunæ a icoanelor în practica religioasæ creøtinæ a devenit dintr-odatæ o mare problemæ. desprinsæ de soare. François Böspflug. færæ a-øi pierde sau diminua din divinitate. François Böspflug. ori „pro-punere“. imaginea øi pofta ochiului. aøadar. pentru complementaritæfli asimetrice mutual constitutive. la apogeul disputelor bizantine asupra iconoclasmului. une question d’éthique sociale. Fiul Mariei. dar øi cu ochiul. Sufletul locuieøte în corp. prezentare. un sumar e suficient pentru a deschide o intrare în istoria privirii. 8 . Speranfla creøtinæ se îndrepta cætre viziunea feflei lui Dumnezeu. sculpturile nu au mai fost privite ca zei. Le regard.22. Studiul dedicat lui libido videndi e proiectul de o viaflæ øi pasiunea unui cælugær dominican.23 Cartea sa despre recrudescenfla tîrzie a iconoclasmului în mijlocul perioadei baroce e o bunæ introducere în aceastæ poveste. ci ca simboluri ale invizibilului: divinitæfli sau forfle reprezentate de acestea. amestecul cærnii cu lumea are loc pe obiectul însuøi. 1984. Cuvîntul lui Dumnezeu putea fi sesizat cu urechea. Nu vom aborda aici în detaliu istoria iconoclasmului. maluri. fructul potrivirii unor componente asimetrice. Libido videndi [plæcerea væzului] În Evul Mediu. Simon. 1990. Cu toate acestea. odatæ cu explozia disputei asupra iconoclasmului. Bula poate fi cititæ ca sumar pentru o mie de ani de iconologie teologicæ. din cældura înæbuøitoare a Romei. creøtinii øi-au exprimat astfel dorinfla de a venera emphasis-ul divin din icoanæ. ca icoanæ folositæ în prac- 23. unul dintre puflinii intelectuali care au ocupat tronul papal în ultimele secole. tîmplarul din Nazaret. Paris. E rezultatul unei complementaritæfli între privirea extrovertitæ. în anul 726. un eveniment contemporan cu Evul Mediu merovingian din Occident. astfel. 24. øi culorile suscitate de strælucirea luminii pe un obiect. organ al sufletului. e cuprinsæ de privire. Éditions du Cerf. El a realizat o monografie a istoriei dorinflelor oculare. întîlnirea are loc la mijloc de drum. mai tîrziu. În Dieu dans l’art [Dumnezeu în artæ]. cele douæ pærfli se contopesc: privirea coloratæ de lume øi lumea coloratæ de privire. Cuvîntul lui Dumnezeu devenit carne. Nu e de mirare. Problema i-a pærut acestuia atît de urgentæ. iar în Antichitate despre emphasis (în greacæ: apariflia unei suprafefle netede. Creøtinii au inifliat un tip nou de reticenflæ în fafla imaginii idolului. cerul øi pæmîntul. de cealaltæ. încît øi-a sacrificat vacanfla de varæ în munflii Albano. Pentru Aristotel. Rezultatul potrivirii e o bætælie.“22 Grecii nu ar fi putut concepe væzul færæ raportul asimetric dintre ochiul corporal øi obiectul iluminat. urechea øi sunetul armonios. Ioan Damaschin. au devenit un obiect explicit de reflecflie filosoficæ. existæ atîta vreme cît e actualizat de amestecul sæu cu culorile suscitate de lumina soarelui. Iisus. Problema s-a conturat ca diferenflæ între emphasis øi un anumit artefact. sens). cæ istoria opsis-ului prezentatæ de Gérard Simon nu e uøor de asimilat. Vechii autori vorbesc de raza vizualæ în termeni de deget ocular. În emphasis/expunere. Paris. Acest simfl pentru proporflii ontice. oamenii vorbeau despre visibilia (în latinæ: imagini vizuale). dar nu toate potenflialitæflile sale sînt circumscrise de acesta. undeva dincolo de piele. La rue et l’image: espace publique et circulation d’images. François Böspflug. s-a închis în biblioteca din Vatican øi. aprinzînd privirea cu culoare. Éditions du Cerf. universul. Dieu dans l’art: Sollicitudini nostrae de Benoît XIV (1745) et l’affaire Crescence de Kaufbeuren.24 Autorul sæu e Benedict al XIV-lea. membru psihic impregnat de culorile prinse în actul de îmbinare perceptivæ. Cosmos vine din kosmein. expunere. profesor la Sorbona øi Strasbourg. libido videndi. nu are loc în spafliul descris de axiomele topologiei cognitive a epocii moderne. auzit øi væzut de oamenii obiønuifli. stoici. sub conducerea eminentæ a Pærintelui Bisericii. care ar fi reprezentat Sfînta Treime. Concepflia clasicæ a privirii nu a putut combate o provocare intelectualæ apærutæ în Antichitatea bizantinæ tîrzie. De la cel de-al Doilea Conciliu de la Niceea (787). pe de o parte. fusese atins. Øcolile filosofice diferæ în ceea ce priveøte locul întîlnirii. Pentru prima oaræ. Noi nu avem cuvinte pentru acest tip de apariflie din exterior. pentru Platon øi. Böspflug comenteazæ o enciclicæ papalæ publicatæ în 1745. cuvîntul grec pentru alinierea a douæ pærfli sau fefle: douæ armate. ochiul øi culorile. reprezentarea pictorialæ a umanitæflii lui Cristos fusese acceptatæ. fusese numit din cele mai vechi timpuri Imaginea Tatælui. Presocraticii cultivaseræ indiferenfla pentru zei pentru a se concentra asupra conceptului de entitate. visibilia øi muzica. Dumnezeu. anume: icoana. acolo unde ochiul întîlneøte umbra coloratæ læsatæ de idei sau acolo unde pojghifla obiectelor. era în mod egal Dumnezeu øi Om. E un eveniment cosmic. începînd din Antichitatea tîrzie øi incluzînd o analizæ a afiøelor electorale ale lui Mitterand. Ambivalenfla lor se datoreazæ specificului credinflei. a ræbufnit împotriva reprezentærii grafice a Sfîntului Duh sub forma unui triplet de tineri bærbafli.

Böspflug a lansat un colocviu internaflional pe tema unei noi interpretæri a evenimentelor ce avuseseræ loc în Bizanfl cu o mie de ani mai devreme. icoana diferæ øi de pictura simplæ. Icoana e conceputæ ca prag între douæ lumi incomensurabile. Paris. prima mare teorie despre relaflia dintre privire øi imagine. În acel moment. Euclid øi Ptolemeu. Ceea ce face din al-Haytam un revoluflionar nu e folosirea acestui instrument. niciun alt papæ nu s-a apropiat în sensul clasic de tradiflia iconofilæ øi nu a avut distanfla intelectualæ necesaræ pentru a pronunfla judecæfli similare despre fotografie. Pærinflii Bisericii au formulat prima ontologie iconicæ. Sfîntul Duh.) 30. tr. care sînt menite sæ aducæ la prezenflæ maiestatea acestora. ed. Perioadæ dupæ Conciliul Ecumenic din Trento (în latinæ: Concilium Tridentinum) al Bisericii Catolice. Nicée II. ce sugereazæ o asemænare sau explicaflie. Contextul istoric e ciudat. Dieu dans l’art. Icoana conduce astfel credinciosul pe drumul de la typos la prototypos al lui Cristos reînviat. (N. 2 vol. avusese viziunea „Iubirii Divine. Lindberg. Libido videndi poate duce în douæ direcflii: fie cætre necunoscutul de dincolo. el s-a flinut la distanflæ de curte øi øi-a creat un „instrument“ pentru studierea eclipsei solare pe care o prezisese. în lemn. de la obiectul în timp la realitatea în eternitate. reticenfla filosoficæ de a acorda pondere de adevær unor simple reprezentæri. Aceastæ dorinflæ de a privi în eternitate a devenit o permanenflæ a gîndirii occidentale. Icoana e væzutæ øi interpretatæ ca lucru cu totul diferit de statuia lui Cezar sau Jupiter.. Al-Haytam a observat cæ imaginea soarelui 25. ori cea a Sfîntului Petru. Lossky. 965–1039). ci øi împotriva noii inundæri tehnogenice a spafliului vizual cu reproduceri. prin implicaflie: scop. Confruntîndu-se cu aceastæ provocare. Lindberg. University of Chicago Press. Actes du Colloque International Nicée II tenu au Collège de France. Conform legendei. Conform unui canon al Conciliului de la Niceea. iar odatæ cælugæritæ. devastarea bisericilor din timpul Reformei. înlocuind-o cu o cruce simplæ. Încæ mai important e faptul cæ apæruse o nouæ tehnologie a tipæriturii: xilografia colfluroasæ. sub forma imaginii unui tînær bærbat.. În 726. Cea mai bunæ introducere este David C. Theories of Vision from al-Kindi to Kepler. încît sultanul i-a cerut sæ controleze Nilul. Vezi øi David C.28 Dupæ ce a dus la sfîrøit periplul sæu în iconologia normativæ a modernitæflii timpurii. 338–368. München. Realizînd futilitatea unui asemenea proiect. 1985. de la cea temporaræ øi muritoare la cea eternæ øi nemuritoare. exaltarea musulmanæ a sunetului Coranului. Aceasta e inovaflia împotriva cæreia a obiectat papa. Papa nu a reacflionat viguros doar împotriva unui motiv iconografic. de a avea experienfla unui skopos29 – care dezleagæ orizontul. „The Science of Optics“. 4. televiziune sau internet. pp. Douze siècles d’images religieuses. simbolizatæ ocazional printr-un porumbel. Marele merit al lui Böspflug este cel de a fi adæugat o nouæ fafletæ a istoriei privirii: iconologia începe cu o teorie – o manieræ de a privi. Chicago. nu fusese niciodatæ înfæfliøatæ în carne umanæ. Cu ajutorul unei mici gæuri. 26. W. imaginea a devenit o nouæ prezenflæ. ikono-skepsis-ul grec. University of Chicago Press. ed. semn distinctiv asupra cæruia se poate fixa privirea. decapitarea statuilor øi distrugerea imaginilor erau de mult trecute. În acest eveniment. Datoritæ acestor reproduceri ieftine. foarte fermecætor“.1986. Böspflug. tr. in David C. Das Auge im Mittelalter. e aprinsæ de emphasis. explozia posttridentinæ27 a imaginilor baroce era la apogeu în regiunile catolice. Paris. cetæflean al Alexandriei. Iatæ ce a fæcut: a folosit un mormînt egiptean pe post de camera obscura. ce se referea în primul rînd la privirea credinciosului. (N. a produs pe peretele din spate al camerei întunecate o imagine a soarelui la care se putea uita færæ a fi orbit de luminæ.26 Aproape peste noapte. François Böspflug øi N. trei miøcæri diferite au ajuns la aceeaøi expresie: temerea Vechiului T estament pentru orice vizualizare a Cuvîntului lui Dumnezeu care atinge carnea øi inima credinciosului. Skopos: paznic. ce a avut loc în 25 de sesiuni între 1545 øi 1563. Lindberg. ci noua teorie despre privire pe care a formulat-o în urma acelui eveniment. 1978. însæ a dat naøtere øi pretenfliei de a face din tot ceea ce poate fi cunoscut un scop al vizualizærii. la nordul lacului Constanfla. 1787–1987. a mamei sale sau a unui sfînt. desigur.arhiva tica religioasæ ortodoxæ.. c. al-Haytam era un matematician atît de faimos. 9 . privirea credincioasæ ce cade asupra reprezentærii picturale a lui Cristos.25 Reprezentarea lui Dumnezeu-Tatæl ca patriarh bærbos apærea în cîteva picturi de altar occidentale øi fusese legitimatæ ca evidentæ metaforæ. prin icoanæ. 1987. reticenfla privirii occidentale în fafla imaginii a ræmas constantæ. magazinele locale au produs în serie mii de tipærituri captivante cu aceastæ viziune. Cerf. Chicago. de apariflia realitæflii invizibile reprezentate. la fel ca øi ceilalfli doi opticieni impozanfli dinaintea sa. Dar a treia persoanæ a Sfintei Treimi. O tînæræ flærancæ din Swabia intrase într-o mænæstire din Kaufbeuern.30 Povestea începe cu alHaytam (în latinæ Alhazen. Gudrun Schleusener-Eichholz. 27. fusese înlocuitæ de gravura realistæ în cupru. Science in the Middle Ages. cu a cærei frumusefle øi maiestate nu poate concura nicio imagine a Atotputernicului. Putem compara austeritatea unei icoane estice timpurii cu suculenfla unui nud de Velázquez. iubirea mutualæ a Tatælui øi Fiului. împæratul Leon al III-lea a scos icoana lui Cristos din tympanum-ul de bronz al porflii palatului. concepînd privirea ca un fel de dor de dincolo.) 28. De atunci. De asemenea. De la lumen la luminæ În perioada de la Conciliul de la Niceea la cælugærifla din Kaufbeuern. øi. Fink. însæ væzul a suferit o inversiune majoræ. ca reacflie împotriva Reformei. fie cætre mæiestria fascinantæ a imaginii reprezentative. din lumea morflii în lumea vieflii. 2–4 Oct. în fiecare cæmin øi carte de rugæciuni. 29. 1976.

El e cel care a plasat baza acestuia în ochi øi vîrful în obiect. Leiden. în special Roger Bacon øi William Occam. Über das Licht in der Malerei. 12. Wolfgang Schöne. pp. E. Vision and Certitude in the Age of Ockham: Optics. Wolfgang Schöne a examinat problema ca tranziflie de la obiectul luminos la obiectul iluminat. 568–589. Aceastæ stare de lucruri se schimbæ – nu atît de rapid ca în filosofie. in Isis. tratatul lui Pierre din Limoges. 33. cu totul diferitæ de tipurile precedente ale cercetærii. fie prin dobîndirea unor obiceiuri desfrînate. cæutætura sînt concepute ca activitæfli umane propriu-zise. Noul regim scopic e reflectat øi în eticæ. În mod surprinzætor. 329–343. „Naturwissenschaft und Allegorese: Der «Tractatus de oculo morali» des Petrus von Limoges“. 1978. 32. Al-Haytam a transformat optica dintr-o øtiinflæ a opsis-ului. øi nu øtiinfla naturii. øi anume în corpul cristalin din spatele pupilei. øi Gudrun Schleusener-Eichholz. educaflie øi formare a virtuflii. cînd curtea papalæ se afla la Orvieto øi în acelaøi moment cu tratatele de opticæ ale lui Johann Peckham øi Roger Bacon. and the Foundations of Semantics. Artiøtii picteazæ umbrele proiectate de obiecte. fiecare capitol despre scientia optica duce la un comentariu despre veghea ochiului. reunesc apoi intelectul cu spiritul ce l-a proiectat în afaræ. Diferite tipuri de vedere apar ca acte a cæror conduitæ poate fi formatæ. Sursa luminii a devenit mundanæ. Berlin. toate acestea s-au schimbat – nu dintr-odatæ. pp. a privirii. el continuæ tradiflia opticii ca propedeuticæ a eticii. fosforescent. nu existæ umbrire øi nici o indicaflie a vreunei surse de luminæ care ar cauza toatæ aceastæ luminozitate. „Optics for Preachers: the «De oculo morali» of Peter of Limoges“. un fel de simulacru metafizic ce flîøneøte din obiectul cognifliei pentru a fi prins. Privirea. J. pe Pierre îl interesa pregætirea preoflilor pentru Avignon. in The Michigan Academician. într-o øtiinflæ despre razele de luminæ øi ceea ce fac ele: photo-logie. acestea sînt ceea ce face cineva. 1981. Am fæcut observaflia cæ în Antichitate existaseræ deja înflelepfli ce susflineau cæ obiectele exsudæ ceea ce ochiul capteazæ: pojghifle sau emanaflii numite simulacra. in Frühmittelalterliche Studien. Pînæ la sfîrøitul secolului XIV. 1977. prin reflecflie.32 Atunci cînd contemplæm o miniaturæ sau un mozaic medieval. Clark. e ca øi cum intellectus agens ar fi soarele care „forfleazæ“ obiectele sæ îøi arate culorile. însæ implacabil. în propria lor strælucire. Imaginea corespunde transformærii privirii. 1250–1345. 72. aflat în eclipsæ parflialæ a ræmas în ochii sæi øi dupæ ce închisese pleoapele. Locul încorporærii sau in-formærii a fost mutat în interiorul ochiului. Smith. L. la apogeul gîndirii scolastice: – la Toma din Aquino. vezi Mark A. de la acfliunea de atingere a exteriorului la recepflionarea lucrurilor aduse de luminæ în interiorul ochiului. Intro-specflia sa. Dupæ traducerea operei sale în latinæ øi schimbarea numelui sæu în „Alhazen“.3. erau influenflafli deja de noul regim scopic preluat de la Alhazen. Pentru Pierre.31 Un alt rezultat al acestei inversiuni se observæ în felul cum e tratatæ lumina în picturæ. – la sfîrøitul secolului XIII. care e întotdeauna transformat într-o parabolæ moralæ. væzul. Brill. încorporat øi numit de subiectul cunoscætor. Ceva mai tîrziu. pp. nu în interiorul ochiului. 9. Spre deosebire de aceøtia din urmæ. Prin meditaflia sa asupra celor întîmplate atunci cînd øi-a închis ochii. pp. ceea ce vedem sînt culori care radiazæ: obiectele sînt entitæfli iluminate intrinsec. øi nu ca acel ceva cu care privirea se contopeøte atunci cînd iese înafaræ. Intellectus agens se comportæ ca raza vizualæ a privirii clasice. væzul a fost examinat øi perceput ca rezultat a ceea ce aduce lumina în ochi. a apærut ca manuscris în jurul anului 1281. pînæ la al-Haytam. intelectul e informat „intenflionat“ de aceste caracteristici care. nu cînd i-a deschis. Pentru roadele filosofice ale recepfliei lui al-Haytam. 20–81. Eigen-licht. marele învæflat italian dominican. Intelectul „activ“ abstrage aceste caracteristici universale din obiectul cognifliei. 258–309. Cu toate acestea. Unul dintre primii autori care l-a încorporat pe Alhazen într-un tratat în latinæ a fost decanul de medicinæ al Universitæflii din Paris din timpul lui Occam. l-a fæcut sæ întoarcæ pe dos construcflia conului vizual. în ciuda noii paradigme a væzului – pe care o îmbræfliøeazæ –. Tachau.31. Epistemology.33 De oculo morali. Pictorul se limiteazæ la ceea ce aratæ øi lumineazæ o luminæ fixatæ (Zeigelicht). marii învæflafli franciscani din Anglia. Iese afaræ pentru a atinge obiectul. Gebr. Lucrurile apar în propria lor luminæ. Mann Verlag. 1954. Inversiunea væzului e reflectatæ foarte clar de schimbarea epistemologicæ a secolului XIII. Astfel. purtætoare de luminæ. 10 . pictorii învaflæ tehnica umbririi. øi nu ceea ce i se întîmplæ cuiva. ei picteazæ obiectele astfel încît privitorul observæ în mod clar localizarea sursei – extrinsece – care lumineazæ obiectele. locul în care avea loc captura (numitæ percepflie) era afaræ. iar prin iluminarea obiectului îl forfleazæ pe acesta sæ îøi arate caracteristicile sale universale. cogniflia e încæ modelatæ pe regimul scopic tradiflional. Majoritatea capitolelor sale încep cu un sumar al ceea ce „ne spun savanflii opticieni“. 1988. Katherine H. Analog cu raza vizualæ ce e nuanflatæ de culoare. al-Haytam a inifliat inversarea teoriei clasice. D. însæ la fel de implacabil. fie prin vigilenflæ. Obiectele nu proiecteazæ umbre. Din acel moment. „Getting the Big Picture in Perspectivist Optics“. care pot fi bune sau rele din punct de vedere moral. Ei încearcæ sæ conceapæ cogniflia ca rezultat al aøa-numitei multiplicatio specierum.

Rezultatul e atît degradarea. Autorul subliniazæ paralela dintre noile concepte de adevær øi realitate. Ochiul øi obiectul erau conaturale. Weigl. observaflie. desenatorii au încetat sæ redea ceea ce „øtiau“ øi au început sæ vadæ în perspectivæ „naturalæ“. ochii imaginii. filosofii greci vorbiseræ de o indiferenflæ pentru imagini. fiindcæ natura îl înzestrase cu conaturalitate. ceea ce exludea existenfla unor lucruri dincolo de bætaia ochiului. Un singur exemplu ajunge pentru a ilustra transformarea: concurenfla dintre teoriile ce încercau sæ explice faptul. 1990. termometrul. 1610] datoritæ faptului cæ dobîndise o nouæ privire. Væzul a devenit astfel independent de atingere øi gust øi a fost exaltat ca instrument principal al observafliei. 11 . în ultimæ instanflæ. ca urmare a învæflærii tehnicii de umbrire ca student al Academiei 34. folosinfla sa se restrînge la studiul istoriei opticii. icoana. a cærei concluzie a fost numitæ de atunci temperaturæ. expunînd mæruntaiele. Cu toate acestea. 36. Scalpelul øi bisturiul au deschis burta. nu prin imagini. La început. Ca urmare. Øtiinfla anatomiei a apærut din reticenflæ øi negarea ulterioaræ a regimului de imagini transmis de la Galenus prin texte. aceste desene au confirmat „perspectiva“ impusæ de autoritatea scrisæ a anatomiøtilor galeniøti. pusæ în serviciul øtiinflei. Icoana a orientat. pe teoria unui antagonism elementar al anotimpurilor. O persoanæ capabilæ sæ exercite lumen e o creaturæ cu totul diferitæ de cea care recepflioneazæ în mod pasiv lux. instrumentele au scos privirea din vizibil. era nevoie de o anumitæ educaflie pentru a privi în typos. Inventarea øi folosirea lentilelor. Ochiul a pierdut conaturalitatea cu obiectele øi. Vederea a fost desprinsæ de sinestezie. øi nu al opsisului. Datoritæ unui instrument. xilografia øi apoi gravura au dat mæruntaielor însîngerate aparenfla de organe a cæror formæ s-a impus asupra privirii. pentru a garanta noua øtiinflæ“. desenele cu creta.arhiva Douæ cuvinte latine diferite erau folosite pentru lumina ce iese în afaræ. cæ apa de izvor e mai rece vara decît iarna. Antrenamentul privirii. cunoaøtere øi arte. e nouæ. Lumen oculorum. Deøi accentul pe inventarea lentilelor e util pentru discutarea succesiunii paradigmelor øtiinflifice37. Against Method. ci rezultatul unei observaflii. 1988. Metzler. Instrumentarea privirii Din punct de vedere istoric. Instrumente der Neuzeit. Engelhard Weigl. 5.34 Am cîøtigat lux øi am pierdut lumen. cît øi exaltarea privirii: în mod progresiv. însæ nu putea fi niciodatæ inadecvatæ. a telescopului øi a microscopului sînt considerate de obicei ca motor øi în acelaøi timp simbol-cheie al tipului de iconoclasm øi iconofilie al modernitæflii timpurii. p. Die Entdeckung der modernen Wirklichkeit. conceputæ ca proporflia dintre latura øi diagonala unui pætrat sau cincimea ce rezultæ din diviziunea unei corzi în proporflie de trei pærfli din cinci. a abolit faptul (diferenfla). Instrumente der Neuzeit. ci erau subiecte ale experienflei.36 Acestea se bazau. 35. în timpul secolului XVI. susflinute de încrederea în øtiinflele naturale echipate cu tehnologii. Ochiul nu avea nevoie de cîrje. îl fac sæ vadæ ceea ce înainte nu putea fi cunoscut. øi nici nu ar fi putut sæ le utilizeze. Feyerabend. pe atunci evident. London. Ele desprind ochiul de naturæ øi simuleazæ. ce reflecta opoziflia calitæflilor fundamentale. Das Auge im Mittelalter. Galilei a fæcut descoperirile descrise în Sidereus Nuncius [Mesagerul sideral. Schleusener-Eichholz. 37. 11.35 Timp de douæ milenii. Folosirea acestui termen. desemneazæ væzul coordonat de un instrument. Treptat. a devenit condiflia necesaræ pentru ca ochii credinflei sæ poatæ atinge pragul eternitæflii. ochiul distras. ochiul însuøi a fost degradat într-un dispozitiv pentru observare. vederea stricatæ. 9. Implicafliile asupra posibilitæflilor eticii sînt profunde. care erau considerate a fi irelevante în ceea ce priveøte adeværul. ustensilele au întærit – nu. Aceste teorii au dominat discufliile pînæ în momentul în care un instrument de mæsurat. au înarmat ochiul øi au transformat privirea. Din cele mai vechi timpuri. lumen fidei øi illuminatio de pe paginæ nu erau doar discutate. însæ nu a instrumentat privirea. privirea øi aparenfla (emphasis) se aflau într-o relaflie reciprocæ de proporflie naturalæ. O carte micæ scrisæ de Engelhard Weigl e ghidul agreabil øi competent al noii epoci a percepfliei instrumentate. lumen intellectuale. De o manieræ analoagæ. Revelaflia creøtinæ a inculcat un disprefl calificat pentru aceste lucruri mundane. Ochiul øi lumea. Verso. Aceastæ experienflæ era cu totul diferitæ de unicul tip de luminæ pe care par sæ îl cunoascæ modernii. teoria lui Aristotel definise relaflia dintre epistemé øi techné. adeværul nu mai era ceea ce væzuse ochiul. respectiv lumina ce intræ înæuntru: lumen øi lux. p. cald øi rece. exegeza percepfliei senzoriale a cældurii øi frigului a fost înlocuitæ cu euristica mæsurætorii. în acelaøi timp. Alexander von Humboldt a væzut în aceasta începutul øtiinflei moderne: „[Instrumentele] echipeazæ omul cu organe noi. Stuttgart. øi nu al credinflei. askesis. a dobîndit supremaflie asupra celorlalte simfluri. Privirea putea fi impuræ. Paul K.

1965. Ca urmare. 43. Hans Blumenberg. væzul e ca pictura.38 În aceeaøi perioadæ. Galileo Galilei. øi Werner Kutschmann. – de cealaltæ parte. Crombie. Boston. 1972. Acolo. Pentru Alberti. a tiparului øi sticlei. imaginea apærea pe lume ca o construcflie a artistului. Optics and Music in Medieval and Early Modern Thought. În timpul epocii moderne. E un facsimil ce emite acelaøi fascicul de 42. deoarece reprezintæ interacfliunile semnificative dintre persoane. O controversæ recentæ din istoria artei a apærut pe seama a douæ moduri ideale de interpretare a actului picturii occidentale. 39. ci încurajeazæ contemplaflia tæcutæ a suprafeflei colorate.43 Pictura traduce o poveste scrisæ iniflial într-o carte. Eastwood. privirea e contopitæ cu imaginea. Ad Vitellionem. James Gibson va resuscita aceastæ distincflie sub forma diferenflei dintre lumea vizualæ øi cîmpul vizual. Pentru olandez. Alpers. pentru construcflia unor instrumente care. ci doar pe suprafafla øevaletului. Cecil Grayson. Pentru filosofia tehnologiei. Vezi øi Gibson. imago rerum [imaginea lucrurilor]. se poate sugera cæ problemele care au apærut în dezbaterile actuale despre realismul instrumental au fost deja discutate în timpul lui Galilei. Suhrkamp. Frankfurt am Main. ca niøte polifliøti. „Cum hactenus Imago fuerit Ens rationale. pp. London. 41. sæ se aplece øi sæ se implice în spafliul reprezentat. Galilei a fost însæ cel care a descoperit munflii selenari. 46. øi alfli cercetætori îøi îndreptaseræ telescoapele de aceeaøi calitate cætre lunæ. 44. privirea care simte unde e vizibilul. numeøte imaginea virtualæ din fafla ochiului pictura lucrurilor. Pictura e o narafliune. asupra locului unde obiectul væzut e prezent în mod tangibil. 2. Ronceverte. expresia pictorialæ a unei tæieturi în conul vizual. The Perception of the Visual World. Inifliativa pentru introducerea acestei distincflii îi aparfline Svetlanei Alpers. Gibson. James J. povestea apare în sau printr-o fereastræ care îi permite privitorului. University of Chicago Press. Houghton Mifflin. Ad Vitellionem. Bruce S. în mod paradoxal. proiectatæ de privire în afaræ. sfinflii øi liderii civici. obiectul poate fi øi auzit ori atins.38. Literatura recentæ de istoria opticii39 a deschis noi perspective asupra legæturilor dintre transformarea modurilor percepfliei øi interpretarea acestora între 1600 øi 1750. De exemplu.44 Kepler. 1989. Astronomy and Optics from Pliny to Descartes: Texts. 25ff. Der Naturwissenschaftler und sein Körper. pentru a fi apoi tîrîtæ prin nervul vizual în forumul simflului comun. On Painting and On Sculpture: The Latin Texts of De pictura and De statua by Leon Battista Alberti. datoritæ faptului cæ educaflia sa artisticæ îl învæflase sæ deseneze øi sæ umbreascæ ceea ce vedea în instrumentul sæu. Consacræ statutul unor personaje ca eroii. fæcînd vizibile alegerile lor morale. Instrumental Realism: The Interface between Philosophy of Science and Philosophy of Technology. pictura rerum [pictura lucrurilor]. Pentru Alberti. vol. imaginea devine o parte esenflialæ a privirii. e un substitut optic al obiectului însuøi. aceste studii s-au dovedit a fi utile. formele lucrurilor. „Das Fernrohr und die Ohnmacht der Wahrheit“. 1983. 176ff. p. Încorporarea imaginii Kepler deosebea douæ instanfle: lumina ca pictor al øevaletului de pe retinæ øi privirea ca generator al aparenflei vizuale. prin întrebarea dacæ stelele mediceene øi lunile lui Jupiter sînt væzute cu telescopul sæu. Bloomington. Insel-Verlag. 1979. Constantin Huyghens scrie despre intersecflia planurilor observate de el în camera obscura ca despre ceva ce nu poate fi exprimat în cuvinte. în ceva ce poate fi contemplat de privire. C. 1991. ce ocupæ un loc bine definit în fafla picturii. dupæ cum am menflionat. A. Noul iconoclasm ne confirmæ faptul cæ o nouæ reticenflæ în fafla imaginilor mentale tradiflionale este cea care a bætut calea pentru inversiunea privirii. de unde e ridicatæ de spiritele vizuale. Pictura sa creeazæ un obiect care apare pe lume printr-un act de construcflie geometricæ.“ În traducere: „Deøi pînæ în prezent Imaginea era [doar] un Ens rationale [aproximativ. nu dispare dintr-odatæ. 1950. au fæcut ca ochiul sæ devinæ øi mai important în cæutarea noului tip de adevær. The Art of Describing.40 Un lucru pare a fi clar: folosirea din ce în ce mai intensæ a dispozitivelor instrumentale pentru ochi mæreøte în acelaøi timp distanfla dintre om øi lumea tangibilæ a lucrurilor cotidiene. Pentru picturæ. Boston. viitorul va fi cuprins în sentinfla sa: ut pictura ita visio. 153. Johannes Kepler încæ mai face o distincflie claræ între douæ evenimente41: – pe de o parte. Sidereus Nuncius. ci descriptiv. Don Ihde. Noua reluctanflæ a incitat utilizarea oflelului øi creionului. Nu atrage ochiul într-un spafliu pictat. e un mod de a spune o poveste. Kepler. respectiv cea olandezæ. Science. de Arte din Florenfla. 1986. De acum înainte. abordærile diferite ale pictorilor dezvæluie tipuri specifice ale privirii. cea italianæ. 2. The Art of Describing: Dutch Art in the Seventeenth Century. se numesc picturi“. pp. o «entitate imaginatæ»]. 45. ochiul devine astfel antiteza independentæ. Frankfurt am Main. E o artæ legitimæ.45 Mult mai tîrziu.42 Stilul italian provine din învæflæturile lui Leon Battista Alberti. 6. la o distanflæ bine definitæ de privitor. iam figurae rerum vere in papyro existentes. 1990. cel olandez nu e narativ. Cu toate acestea. Svetlana Alpers. The Ecological Approach to Visual Perception. picturae dicantur. Nachricht von neuen Sternen. în telescop sau prin telescop.46 Aranjamentul obiectelor sau reprezentarea unei scene la Alberti nu pretinde cæ ar fi o copie a imaginii retinale. lumen-ul. pp. London. Diagrams and Conceptual Structures. p. ce existæ cu adeværat pe hîrtie sau alte suprafefle. 174. vol. London. Spre deosebire de stilul italian. El nu îl invitæ pe privitor sæ ia parte la o acfliune cu valenfle morale. suprafafla obiectului væzut coincide cu cea a picturii. Pictorul reprezintæ pe suprafafla picturii ceea ce se presupune cæ ar avea loc înlæuntrul ochiului. in Hans Blumenberg. Phaidon. Dupæ cum am menflionat. seu alio pariete. Indiana University Press. Houghton Mifflin. aparenfla lucrului. Chicago. 40. la rîndul lor. din contræ. Cu toate acestea. care apare în fafla lentilelor pupilei. Die Rolle der „inneren Natur“ in der experimentellen Naturwissenschaft der frühen Neuzeit. prin observaflii succesive. 7–21. Variorum Reprints. e focalizatæ de acestea øi proiectatæ pe retinæ. 12 .

Le miroir. Geschichte und . Perspective As Symbolic Form. Harry N. Brown and Company. Reabsorbirea privirii O problemæ generalæ legatæ de abordarea istoricæ a acestui subiect ne-a afectat foarte mult încercarea de a schifla o istorie a privirii. Publicat iniflial ca „Die Perspektive als «symbolische Form»“. traducere de W. În prezent. percepflia culorii48. reprezentarea pictorialæ a perspectivei centrale. 1983 [în româneøte: Societatea spectacolului. New York. Galilei sau Kepler rateazæ punctul-cheie. MA. Bedeutung des Spiegels in der Kunst. Cennini. 53. care funcflioneazæ ca un stomac ce digeræ øi încorporeazæ aparenfle. pp. 50. Hessling. în film. 1991. Symbolic Exchange and Death. concepe însæøi senzaflia vizualæ ca un act de reprezentare senzualæ. Leipzig–Berlin. Paul Virilio. Newton’s Optical Writings: A Guided Study. Cu cît e mai mare distanfla faflæ de trecut – în timpul scrierii acestui eseu –. 1978. 51. Christoph Scheiner. Virilio sau Lyotard57. Optica dioptricæ (experimentele cu refracflia luminii)47.a ignorat lumen-ul (vezi mai sus). 1993.52 Panofsky a luat convingerea neokantianæ în forme epocale a priori ale percepfliei øi a fæcut din aceasta un instrument pentru istoria artei. Techniques of the Observer. with an Examination of Three Renaissance Texts on Perspective. München. neproblematizat. 7. Aufsätze zu Grundfragen der Kunstwissenschaft. vezi William Ivins. vezi A. 1991. Guy Debord. dar în aceeaøi mæsuræ øi un raport asupra unei invenflii culturale a timpului sæu. 1976. Piper. Thousand Oaks. New York. 1938. pp. Éditions Galilée. principalul subiect al studiului nostru este o activitate umanæ formatæ de un anumit oikos istoric. 56. pînæ cînd Christoph Scheiner (1575–1650) sugereazæ cæ ar putea fi de fapt o lentilæ. Boston. vezi John Gage. 1927. Zone Books. Society of the Spectacle. vezi Marjorie Hope Nicolson. 1993. New York. 1964. Am arætat deja cæ reticenfla bizantinæ faflæ de icoanæ ca element esenflial al cultului a provocat primul val important de cercetare filosoficæ a iconologiei. The Breaking of the Circle: Studies in the Effect of the „New Science“ upon Seventeenth-Century Poetry. despre reconfigurarea de ansamblu a relafliilor dintre un subiect observator øi moduri de reprezentare. vezi Dennis L. În epoci diferite. 1993. øi încorporarea imaginii ca element esenflial al observafliei. Elmayan. Eseul concis al lui Panofsky a dominat dezbaterile despre stiluri istorice ale percepfliei spafliale. Anamorphic Art. Spre deosebire de Alberti. opsis-ul. øtiinflele perspectivale (folosind tehnologia proiecfliei øi velum-ul)51 øi mai ales experimentele cu camera obscuræ. 1960. Color and Culture: Practice and Meaning from Antiquity to Abstraction. MIT Press. optica catoptricæ (studiul oglinzilor)49. 52. 54. Crary ne ajutæ sæ examinæm aceste schimbæri. 49. Pentru orientare. reprezentare øi gîndire conduce la un nou pas în studiul iconologiei. 1977.56 Mai precis. anamorfoza (distorsionarea controlatæ øi reconstrucflia imaginilor)50. 1993. The Science of Art: Optical Themes in Western Art from Brunelleschi to Seurat. a fost o descoperire tehnicæ. Little. însæ a øi abætut atenflia de la realizarea contemporanæ opusæ: tratarea senzualæ. Clarendon Press. Bologna. Conul vizual poate indica un vîrf pe pupilæ sau un punct pe suprafafla obiectului. Le regard. o schimbare care a anihilat cele mai multe sensuri culturale încetæflenite ale termenilor de observator øi reprezentare“. Rolf Haubl. care nu are nici cea mai micæ intenflie de a reprezenta evenimentul privirii. Detroit. New Haven. Rutgers University Press. suscitæ în mod sistematic aceeaøi reticenflæ: ceea ce vedem sînt suprafefle care aratæ privirii noastre prezenfla obiectelor sau suprafeflele sînt tot ceea ce ne aratæ realitatea? Aceastæ reticenflæ fundamentalæ faflæ de imaginea din privire trebuie regînditæ în lumina unui articol seminal de Erwin Panofsky. Literatura diverselor cîmpuri ale opticii se deschide pentru interpretæri ale istoricului tehnologiei ori ale istoricului filosofiei. au suferit transformæri semantice radicale. Yale University Press. On the Rationalization of Sight. 1989. Aøa cum a arætat Gérard Simon. 1653. Cambridge. Crary descoperæ în trecut un punct de observaflie din care poate fi væzutæ în 47. cu atît mai excesivæ e dificultatea: cum sæ evitæm remodelarea unei etologii ce a dispærut printr-o terminologie ce poate fi aplicatæ doar ultimului program de calculator? Într-o carte scurtæ øi lizibilæ. primii care au atras atenflia asupra abisului dincolo de care væzul devine postmodern. Jean Baudrillard. Abrams. ci mai degrabæ un obiect adus pe lume de libido videndi. Despre originea perspectivei.55 Aøa cum marele etimolog al cuvintelor greceøti bazate pe phos. B. Nexus. El nu repetæ autori francezi ca Baudrillard. Fred Leeman. G. traducere de Ian Hamilton Grant. 48. Erwin Panofsky. ed.. F Hartlaub. chiar væz. plasticæ a picturii. Jurgis Baltrus aitis. dincolo de cadrul picturii. Berlin. Techniques of the Observer: On Vision and Modernity in the Nineteenth Century. realizarea lui Alberti. Paris. 1992. CA. Vezi nota 39. Cu toate acestea. 55. Frankfurt am Main. J. densæ. 1951. Jonathan Crary sugereazæ o metodæ prin care trecutul scopic al Europei poate fi recapturat în engleza modernæ. Monti. artistul olandez încearcæ sæ reprezinte actul opsis-ului ca operæ de artæ. Crary. Simon. 57. Sage. termeni ca observator. Sepper. De exemplu. 99–167. Pentru un studiu critic al opticii lui Newton. dar nu îl transformæ într-un vector cauzal ce ar duce la noua activitate a ochiului. ed. Columbia University Press. Paris. rev. genuri literare precum critica de fotografie sau de film solicitæ sensibilitatea pentru un trecut diferit de prezent. Cartea lui Crary e despre „væz øi construcflia sa istoricæ. În spatele pupilei se aflæ un film de lichid diafan. Jurgis Baltrus aitis. ci a declanøat evenimente ale experienflei care nu au un numitor comun.54 Plauzibilitatea acestei opinii e demonstratæ mai apoi de Kepler. retipærit in Hariolf Oberer øi Egon Verheyen. Perspectiva ca formæ simbolicæ. Essai sur une légende ˇ scientifique. Prattica del parallelogrammo da disegnare. iar mai tîrziu cu camera lucida. conform lui Alpers. G. Oxford. Reticenfla ce poate fi observatæ în aceste douæ modalitæfli de percepflie. Hidden Images: Games of Perception. privirea nu a generat doar interpretæri diferite.53 Acfliuni foarte diferite nu pot fi redate prin cuvinte moderne færæ a face mereu precizæri. New York. Casablanca aparfline unei epoci scopice care e închisæ astæzi. L’art du moteur. Vezi øi Martin Kemp.. instrumentalizarea ochiului. Despre influenfla teoriei culorii øi luminii asupra poeziei. Pentru el. 258–331. New York. El porneøte de la acest gol. Harry N. All Was Light: An Introduction to Newton’s „Opticks“. Despre culoare. Rupert Hall. Metropolitan Museum of Art. Unter lauter Spiegelbildern. pictorul olandez. Anamorphic Art and Illusions from the Renaissance to the Present.. puteai intra în Rick’s Café. Abrams. 2001]. 1994. în stil olandez. 2 vol. Jonathan Crary..arhiva raze de luminæ care ar fi reflectate de obiect. EST-Samuel Tastet. în spiritul lui Kepler. Bucureøti. dacæ acesta ar fi acolo. New Brunswick.. Zauber des Spiegels. traducere øi note de Ciprian Mihali øi Radu Stoenescu. cei care încearcæ sæ elaboreze o fenomenologie a privirii prin ecran sau parbriz cu ajutorul terminologiei create de Alberti. reprezentare. genereazæ noi inifliative în iconologia teoreticæ. Black and Red. Paul 13 . ˇ Strachan. Debord. in Vorträge der Bibliothek Warburg 1924–1925. însæ astæzi MTV te înghite. Privirea øi imaginea sînt pentru el douæ aspecte ale aceluiaøi eveniment. R.

dar øi a aparatului. 8. Farrar.58 Conform lui Crary. 59. ca Roland Barthes øi. alte instrumente optice – în special stereoscopul – au devenit paradigmatice. ai cærui ochi nu aveau nevoie de legæturæ cu restul corpului. realizærile inginereøti au cauzat schimbæri ale mediului înconjurætor ce au generat noi modalitæfli ale privirii. cît øi tehnic.. New York. Éditions Galilée. Crary.59 Alflii. Toate aceste inovaflii au întærit o tendinflæ: cea cætre vederea færæ punct de vedere. Princeton University Press. Crary dezvæluie øi situeazæ aceste precondiflii între 1810 øi 1830 – cu 25 de ani mai tîrziu decît s-a întîmplat în realitate. Daguerre developeazæ primele sale plæci în 1836.60 Mærfuri produse de maøini automate au invadat pieflele. cele douæ secole de tehnologie a privirii instrumentale apar ca implementare materialæ a unei inversiuni radicale a væzului „natural“. alflii. subliniind adesea aceastæ abstragere a sinelui prin acoperirea corpului lor. The Railway Journey: Trains and Travel in the Nineteenth Century. Jean-François Lyotard. M. 58. Paris. 2005]. Vezi Gilles Deleuze øi Félix Guattari. Minneapolis. Designul asistat de calculator. care opereazæ direct pe corpul individului“. 63. prin instrucfliunile mærfurilor aruncate asupra consumatorului. H. øi ghidarea forflatæ a atenfliei. 57–65. The Vision Machine. A devenit ceva obiønuit sæ vezi facsimilul înainte de adeværatul McCoy. conform lui Crary. 1978. Reflecflii despre fotografie. Vezi øi Lorraine Daston. 1977. Abrams. N. Calul în galop. Hill and Wang.61 În secolul XIX.. Cælætorul aøezat pe banca sa împarte un pui præjit cu prietenul sæu øi priveøte pe fereastræ într-un spafliu cu totul diferit.Virilio. Susan Sontag. 1969. radical diferitæ de abilitæflile mimetice ale filmului. Crary susfline cæ paradigma observatorului e întoarsæ pe dos. p. „examinînd semnificaflia anumitor dispozitive optice. Klincksieck. dupæ cum vom vedea imediat –. susflin cæ încæ de la mijlocul secolului XIX. oarecum ca turnura cætre abstract. de la oglindæ la lampæ. perspectivæ istoria unei noi etologii oculare. ele corespund unor date matematice sau milioane de bifli electronici. Princeton. Straus and Giroux. traducere de Virgil Mleøniflæ. atît simbolic. El evitæ astfel tentaflia de a trata noua privire ca un fel de ou clocit de electronicæ. 64. Evenimentul discutat de Crary a avut loc mai devreme. Camera obscuræ furnizase modelul pentru „suprimarea generalizatæ a subiectivitæflii væzului în gîndirea secolelor XVII–XVIII“. Bloomington. iar apoi litografiile au invadat strada. Oxford University Press. Sub ghidajul sæu. 62. L’horizon négatif: essai de dromoscopie. nu a bulversat. Dacæ aceste imagini se referæ la ceva. p. documentînd dispariflia paradigmei væzului modelate pe camera obscura. care poate fi perceput optic. Unii. – primele gravuri pe lemn. – calea feratæ a dat naøtere unei priviri cu totul noi. Camera lucida: Reflections on Photography. pp. o condiflie pentru observarea øi trasarea exactæ. de la imitaflie la expresie. Idea Design & Print. toate aceste schimbæri au avut loc dupæ ruptura scopicæ studiatæ de Crary. Blackwell. Se poate susfline. 14 . autonom.62 Crary studiazæ aceastæ substituflie.. Cluj. væd în fotografie cea mai distinctæ frontieræ ce marcheazæ începutul modernitæflii. neagræ. traducere de Brian Massumi. Aceastæ detaøare asceticæ pærea. Nu le introduc în discuflie datoritæ modelelor de reprezentare pe care le presupun. figure. 1994. 1984. 61. The Mirror and the Lamp: Romantic Theory and the Critical Tradition. obiecte industriale perfect identice au frustrat ochiul obiønuit sæ deosebeascæ lucruri similare. 1.64 Camera obscura a fæcut din privitorul individual – închis în întuneric – un individ izolat. Apare la Chardin. Techniques of the Observer.. Desenatorii au folosit camera ca instrument de lucru. sînt doar cîteva dintre tehnicile care mutæ væzul într-un plan desprins de observatorul uman“. Øi totuøi. recurgînd adesea la Walter Benjamin. casa øi øcoala. animaflia pe calculator. situeazæ începutul unei noi epoci scopice prin interpretarea picturilor. Indiana University Press.. ce se miøca mai repede decît trenurile din 1837. cætre un cîmp scopic euristic mai degrabæ decît exegetic. Wolfgang Schivelbusch. 1981 [în româneøte: Camera luminoasæ. A Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia. Oxford. New York. Classical Probability in the Enlightenment. nu fragmentase spafliul aøa cum o face un loc în compartiment pentru Flaubert. simulatoarele de zbor. cæ în a doua jumætate a secolului XIX. Contribuflia remarcabilæ a lui Crary constæ în cæutarea precondifliilor acelei inversiuni a privirii ce a devenit dominantæ dupæ – sæ zicem – 1970. Discours. în urma sa. Deschiderea camerei pærea a fi identicæ cu punctul. Susan Sontag.63 Acest proces corespunde cu schimbarea concepfliei despre funcflia minflii în actul percepfliei. ci ca locuri ale cunoaøterii øi puterii deopotrivæ. 1988. munfli ce se înghifleau unii pe alflii øi flori ce formau benzi colorate de-a lungul øinelor. într-adevær. On Photography. Paul Virilio. Roland Barthes. ci doar a mecanizat øi a confirmat o paradigmæ a væzului dupæ camera obscura. cu o mantie largæ. ochiul uman a avut de a face din ce în ce mai mult cu un tip nou de obiect. ca Besançon. 1971. De exemplu. Camera obscura fusese paradigmaticæ pentru statutul dominant al observatorului în secolele XVII–XVIII. iar acesta. 60. University of Minnesota Press. Victor Hugo observa turnuri mergînd prin peisaj. cele mai multe funcflii istorice ale ochiului omenesc au fost înlocuite treptat de practici prin care aparenflele nu mai au nicio referinflæ topologicæ la poziflia unui observator într-un mediu real. Viteza roflilor a creat o diviziune între salonul vibrant øi extraordinarul spafliu exterior. Crary.Y. 1980. Paris. B. însæ reflectæ o preocupare generalizatæ abia cîteva decenii mai tîrziu. holografia sinteticæ. fotografiei øi televiziunii. Aceastæ reconfigurare s-a efectuat printr-o „implantare ubicuæ a «spafliilor» vizuale fabricate.

Antrena ochiul pentru percepflia øi interpretarea unor aparenfle care nu pot fi atinse niciodatæ. ce atrage privitorul într-o ciudatæ intimitate vizualæ. gîndirea lui Lévinas poate fi înfleleasæ ca o prelungire a reflecfliei talmudice. 1988. descrierea începutului acestei mari epoci e deficitaræ. „Transcendence et Hauteur“. Emmanuel Lévinas. dezîncarnarea ochiului prin considerarea sa ca un fel de cameræ video construitæ în corp ori un organ abstract de sex. se poate înflelege profunda ambiguitate ce avea sæ caracterizeze urmætorii 150 de ani. Ca filosof contemporan. create tehnic pentru a manipula lumea vizibilæ. øtiinfla øi aparatele optice sprijineau o concepflie a funcfliilor ochiului care a devenit dominantæ abia în zilele noastre. în fafla oricærei icoane. Privitorul e atras într-un spafliu virtual care nu se supune regulilor perspectivei centrale. Techniques. 15 . Dar. stætea cutia cu plæci stereo dintr-o cælætorie în Sicilia. camera exprima convingerea cæ observaflia era bazatæ pe o vedere „obiectivæ“ a lumii. Aceasta e paradigma care. Bay Press. in Hal Foster. Noua maøinæ a împins privirea într-un spafliu incorporal øi inaccesibil. Pe de altæ parte. „Modernizing Vision“. O astfel de reticenflæ disciplinatæ – sau practicatæ. 9. Besançon. A træit øi predat în Paris multæ vreme. provenind dintr-o familie de evrei lituanieni de tradiflie talmudicæ mai degrabæ decît hasidicæ. øi nici o iluzie a Disneylandului. Pe masa bunicii. a fost crescut cu interpretarea Cabalei øi a studiat în Strasbourg imediat dupæ sfîrøitul Primului Ræzboi Mondial. Crary urmæreøte pas cu pas modul în care noua tehnologie øi noul instrumentar intensificæ prevalenfla acestor aparenfle în locul realitæflilor tangibile. Un exemplu. lua privitorul de pe picioarele sale. Conservatismul sæu i-a permis lui Emmanuel Lévinas sæ devinæ ghidul nostru final în efortul de a recupera o eticæ a privirii. s-a estompat în anii 1820. difuza øi trivializa paradigma de tip camera obscura a væzului. specific evreiascæ. garantatæ de legile ce guverneazæ propagarea razelor de luminæ. În aceastæ din urmæ epocæ scopicæ. alæturi de albumul foto.67 Cu toate acestea. Vision and Visuality. 110. din moment ce e în afara experienflei istorice a celor mai mulfli nonevrei occidentali – pare a fi pasul iniflial necesar pentru o eticæ a celuilalt în rîndul unei generaflii cæreia i se furæ sistematic væzul. Lévinas consideræ cæ sursa existenflei personale e privirea reciprocæ a douæ persoane. Lévinas. cît øi draperia din fundal. pp. în al treilea rînd. în opinia noastræ. ales dintr-o mulflime de opinii filosofice. 66. 67. un singur om a rezistat tendinflelor dominante ale vizualizærii: desprinderea væzului de sinestezie. Stereoscopul a devenit un instrument popular pentru privirea dagherotipurilor. 1962. intensificatæ øi mai tare ca mediul în care e perceput corpul nud: cîmpul îngust al focarului lentilei încefloøeazæ atît vaza din prim-plan. dupæ Crary. 116ff. dar care promitea o întîlnire carnalæ. Pentru el. Studiul sæu îi permite sæ deceleze pærflile care au condus la marea diviziune epocalæ din 1970. frauduloasæ. Singura datæ cînd a intervenit în istoria noastræ aversiunea evreiascæ pentru reprezentarea pictorialæ a fost în cazul controversei din Constantinopol.. Popularizarea noilor teorii øi aparate a încurajat folosirea ochiului ca generator de vederi. narînd povestea 65. Dispozitivul era foarte popular printre turistele în cærucior. Seattle. ed. Corpul modelului are o prezenflæ plasticæ exageratæ. fæcute cu ajutorul a douæ lentile situate la cîfliva centimetri distanflæ. modul în care spafliile virtuale. prin integrarea ocularæ în realitæflile virtuale. 56. p. din jurul anului 750. dezasocierea privirii de iubire. din ultimii douæzeci de ani. pp. Emanuel Lévinas De-a lungul celei mai mari pærfli a secolului XX. L-a adus pe Husserl în Franfla øi a fost unul dintre primii interprefli francezi ai lui Heidegger. în contextul interpretærii istoriei privirii ca istorie a reticenflei în fafla imaginii. in Bulletin de la Société Française de la Philosophie. cu proiecfliile sale perfect monoculare. ochii au devenit punctul-cheie al interfeflei informaflionale dintre sisteme. A insistat în mod repetat cæ punctul sæu de plecare e „absolut nonteologic“.66 Douæ fotografii. poate ilustra motivul pentru care susflinem existenfla unei ezitæri specifice secolului XIX între douæ concepflii ale væzului. øi. Mulflumitæ lui Crary.65 Astfel. amuzamente populare øi cercetæri în fiziologie øi psihologie.arhiva determinabil matematic. Instrumentul furniza o vedere ce e mai degrabæ magicæ decît realistæ. Obiønuia privirea cu o vedere ce nu corespundea niciunui punct de vedere. Jonathan Crary. într-o micæ cutie întunecatæ. din care lumea va fi dedusæ logic øi reprezentatæ. erau vizualizate una lîngæ cealaltæ. distanfla dintre cele douæ lentile cu care au fost fæcute fotografiile simuleazæ un contact optic imposibil. 36f. dar øi pentru libertini ce selectau prada pentru urmætoarea vizitæ la bordel. Privirea a devenit o nouæ forflæ constructivæ. au dus oamenii într-o pædure care nu e nici Parcul Naflional. În timp ce camera fotograficæ înregistra. filosofia. condiflia raportului ocular e reticenfla. Crary.

credinciosul se aflæ faflæ în faflæ cu Cuvîntul Încarnat al lui Dumnezeu. 1985. de asemenea. vorbeøte în acest context de umilirea cuvîntului. ca niøte comentarii la filosofia lui Heidegger. un hughenot de origine parflial evreiascæ. încæ din epoca timpurie a creøtinismului. Jacques Ellul. Calea a fost deschisæ pentru istoria pe care am trasat-o: simultan. 16 . ceea ce ochiul meu mîngîie. În tot ce ating øi gæsesc în fafla celuilalt e subiectivitatea mea: „Eu“ nu poate fi decît un dar în øi din fafla celuilalt. – Conciliul a insistat cæ în ruga sa în fafla icoanei. în ciuda asimetriei profunde dintre feflele noastre“. Aceasta este ceea ce face fafla celuilalt. care apare inversatæ în oglindæ. øi nu e nici tæcutæ. øi ia sfîrøit cu privirea tactilæ a feflei tale. Fafla celuilalt mi se adreseazæ mereu într-un mod etic. în Grecia preclasicæ. temerea Vechiului Testament de a-l numi sau a-l aræta pe El. vigilenfla geloasæ a cuvintelor Coranului la musulmani. cel care a luat în posesie rinichii øi inima credinciosului. poziflia temætoare a evreului reflectæ un simfl unic pentru apropierea øi imanenfla divinitæflii. În multe locuri. Pentru Lévinas. Scrierile sale au fost înflelese. În timp ce aniconismul sau antiiconolatria greceascæ fusese pusæ în serviciul adeværului abstract. În biserica esticæ. învæflaflii se adresau analfabeflilor.68 Conform studiului sæu. amestecul carnal al privirii øi al typos-ului în icoanæ a ræmas regula. øi. a fost schimbatæ. fafla e ceea ce ochiul meu atinge. a accentului pus pe claritatea væzului mai degrabæ decît pe încrederea obedientæ. Conciliul de la Niceea a urmat indicafliile lui Ioan Damaschin: – doctrina creøtinæ inclusese de la începuturile sale ideea cæ apariflia carnalæ a lui Dumnezeu nu e doar parte din credinflæ. În contextul unor astfel de reacflii împotriva degradærii cuvîntului. Pægînii. Dar el meritæ sæ fie interpretat aparte. înainte ca imaginea sæ erupæ în disputa sîngeroasæ despre icoanæ în credinfla øi cultul creøtin. Nu e nici fafla pe care ar descri-o un psiholog. Fafla de care vorbeøte Lévinas nu e propria faflæ. care a divizat apoi creøtinætatea. reticenfla a dispærut printre cei mai mulfli credincioøi occidentali. Grand Rapids. Dar. Jacques Ellul. a cæror surditate era notorie – conform convingerilor contemporane –. Lévinas îl admiræ pe Heidegger. Lévinas a dorit sæ salveze „fafla“. iar dedicaflia musulmanæ totalæ pentru cuvînt era destinatæ recunoaøterii transcendenflei absolute a lui Alah. trebuiau învæflafli cu ajutorul picturilor. Un ciclu istoric de mai mult de douæ milenii se apropie astfel de un sfîrøit aproximativ. În mod paradoxal. în dorinfla de a-l vedea pe Dumnezeu. The Humiliation of the Word. Opera sa sugereazæ o nouæ perspectivæ asupra lui libido videndi. Percepflia feflei celuilalt nu e niciodatæ doar opticæ. În acest context. în care mæ descopær pe mine ca dar al tæu. o funcflie neproblematicæ. sacræ sau divinæ. acest cult teologic pentru imagini nu a devenit niciodatæ o parte esenflialæ a liturghiei. „Fafla celuilalt“ din scrierile lui Lévinas nu poate fi subiectul unei descrieri fenomenologice. în delicateflea øi impenetrabilitatea sa extraordinaræ. întotdeauna îmi spune ceva. MI. Eerdmans. prin care sæ îi fie conferit sens øi înfleles. Reticenfla a început cu privirea care e coloratæ de obiectul pe care îl atinge. Condifliile sociale øi economice ale secolului VIII au creat o scenæ favorabilæ celor trei tradiflii ale reticenflei. dorinfla anticæ biblicæ (evreiascæ) de a ajunge în paradis. în sprijinul cuvîntului. de a sta în poalele lui Abraham. în opoziflie explicitæ faflæ de acesta. Cam în acelaøi timp. adicæ privirea sa se întinde de la typos la prototypos. Astfel.ascetismului ocular. Cunoaøterea. s-a pus însæ un nou accent pe imagini ca instrumente retorice. analiza privirii propusæ de Lévinas e de o importanflæ crucialæ. Lévinas repetæ: „Vezi øi auzi cînd atingi“. Lévinas a fost interpretat ca øi cum s-ar situa în cadrul fenomenologiei lui Husserl. În Vestul latin. Kierkegaard vede în acest centrism ocular o neînflelegere secularæ a Bibliei. Dupæ cum o spune el însuøi: „nu pot decît sæ aud fafla celuilalt. Lévinas spune cæ fafla mea vine pe lume din fafla celuilalt. a fost negatæ puterea privirii de a pæøi peste pragul dintre credincios øi Persoana Salvatorului. a fost echivalatæ cu væzul. ci trebuia celebratæ printr-o liturghie ce conferea un rol central cultului icoanelor. aceastæ victorie a ortodoxiei iconodule din Conciliul Ecumenic de la Niceea a dat naøtere unei noi reticenfle în fafla imaginii de cult. Traducere de Ovidiu fiichindeleanu 68. Fafla celuilalt se aflæ în centrul operei sale de o viaflæ. Prin imagini. dar pictura a dobîndit un nou rol important. explicæ bætæliile iconoclastice bizantine ca fiind rezultatul a trei tradiflii ce se intersecteazæ în Estul creøtin: scepticismul grec despre figurare. într-un mod diferit. a devalorizærii urechii.

între aparenfle“ („Das Sein. „Specialiøtii în øtiinfla educafliei sînt convinøi cæ necesitatea unei interfefle între profesori øi elevi nu va dispærea“ (ibid. respectul ce i se acordæ – toate acestea se schimbæ în fiecare regim iconic. e esenflialæ din douæ motive pentru o eticæ a privirii: e necesar sæ ne inseræm pe noi înøine în tradiflia iconologiei etice. de asemenea.1 Ca motto al evenimentului afli ales „InterFace“. de a confrunta mediul cu o anumitæ putere antisocialæ e evidentæ în faimoasa poveste «Noile haine ale împæratului»“ (p. tensiunea øi adsorbflia (sic!). 1970. eingeklammert zwischen Schein“). cu titlul original „Guarding the Eye in the Age of Show“. îi aparflin lui Valentina Borremans. 1993. drept øi eticæ“ (Scientific American. „limbajul“ predominant este cel al informafliei. Aceastæ perspectivæ asupra spectacolului.arhiva De veghe asupra ochiului în epoca spectacolului* Ivan Illich Interfaflæ Ne-am adunat aici pentru a reflecta la „Imaginea în epoca digitalizærii“. Agis. În 1964. adjectivul „interfacial“ a fost folosit din 1837 pentru fenomene ce au loc între douæ fefle ale unui cristal sau ale altui corp. Aceastæ nevoie de a interfafla [to interface]. controlînd øi convertind datele. dar øi sæ recunoaøtem noua provocare eticæ ce s-a conturat odatæ cu epoca spectacolului. reflectat ieri-noapte de ceafla portului Hamburg. The Extension of Man. øi nu doar de cultura contemporanæ. „Interfafla Renaøterii a constat în întîlnirea dintre pluralismul medieval øi omogenitatea øi mecanismul modern“ (p. sînt ca un peøte pe uscat în aceastæ lume care studiazæ informatica øi comunicarea. Prin eticæ. în epoca de azi a interfeflei. „Informaflie“ e unul dintre martorii-cheie ai tezei lui Pörksen. 4. vorbind despre istoria acelei imagini care poate pune fiinfla între paranteze. Gutenberg Galaxy: The Making of Typografic Man. spre marea mea uimire. 141). Mæ voi concentra asupra unui obstacol major ce stæ în calea recunoaøterii privirii ca subiect al eticii. McLuhan.3 Voi prezenta o minischiflæ istoricæ a nofliunii de imagine. 3). Abordez. 2004. Fibra pe care încerc sæ o apuc se schimbæ însæ de la epocæ la epocæ. University of Toronto Press. Ceea ce mæ preocupæ e iconologia eticæ mai degrabæ decît cea politicæ. ritual øi superstiflie – o distincflie fundamentalæ pentru interpretarea percepfliei senzoriale din epoca creøtinæ a contopirii imaginii cu privirea. pe care îl numesc spectacol. Toronto. dupæ cum ar fi spus grecii. Într-o conferinflæ (Lenz Kriss-Rettenbeck. iar afaræ. Informatik. în mæsura în care acestea sînt sursa obiceiurilor mele – hexis-ul meu. Plastic Words. 88). Din acest cadru general. M. 1. pe la mijlocul anilor 1960 cuvîntul interfaflæ putea sæ semnifice aproape orice. aøa cum o øtiu eu. pentru a clarifica anumite concepte relevante pentru eticæ. 236). Aceasta poate fi alcætuitæ din „virtufli“ sau „vicii“. în contextul eticii privirii în istorie. formarea unui obicei mai degrabæ decît cea a unui mediu. cu sensul de „mijloc sau loc al interacfliunii dintre douæ sisteme“. se numeøte în general «interfafl滓. Lenz Kriss-Rettenbeck. atitudini sau înclinaflii personale. istoric al artei øi teolog. Probabil cæ McLuhan a creat cuvîntul prin analogie cu „intercom“. cît øi imagine. p. fostul director general al Muzeelor din Bavaria – filosof. 14. polarizarea. o temæ propusæ de realizatorii de programe øi tehnicæ de calcul.). Mæ preocupæ în special condiflionarea percepfliei senzoriale a sinelui formatæ de atitudinea creøtinæ faflæ de imagini. Semiotik. Editorii îi mulflumesc Valentinei Borremans øi. Analele Academiei de Øtiinfle din New York (115: 574) ne informeazæ cæ „ansamblul componentelor care conecteazæ calculatoarele analogice øi digitale. 1972. Datorez concepflia mea despre utilizarea limbajului lui Uwe Pörksen. * Drepturile de autor pentru Ivan Illich. Frieder Nake. „Interfaflæ“ apare ca verb intranzitiv [to interface] tot la McLuhan. „Surveiller son regard à l’âge du show“. – În al doilea rînd. hypertext-ul øi realitatea virtualæ îi atrag pe spectatori cætre spectacole proiectate pe monitoare. mæ intereseazæ imaginea din privire. În fizicæ øi mai ales în cristalografie. Aø putea sæ îl urmez. În aulæ. Cinci ani dupæ invenflia lui McLuhan. am fost invitat sæ vorbesc despre das Bild. În atrium. statutul polemic al imaginii e o caracteristicæ distinctivæ a istoriei occidentale. fie ele „næscute din femeie“ ori create de vreun „calculatorist“. vorbeøte de „fiinfla pusæ între paranteze. sau „Problema nebuniei ca rafliune a apærærii în cazuri criminale … e la interfafla dintre medicinæ. Numele sub care e cunoscutæ imaginea. în ciuda faptului cæ sînt un reziduu poluant al terminologiei øtiinflifice. 684). cu atît mai clar observ maniera în care s-au schimbat funcflia øi locul sæu. la spectacolul de luminæ laser. 51. un cuvînt care înseamnæ în germanæ atît picturæ. Cu cît studiez mai mult istoria imaginii. Reducînd relaflia la interfaflæ. aøa cum Societatea Lingvisticæ interfafleazæ cu UNESCO. Autorul recunoaøte funcflia istoricæ incomparabilæ pe care o au stereotipurile conotative în limbajul cotidian. Die erträgliche Leichtigkeit der Zeichen: Ästhetik.2 Folosirea acestui cuvînt creat în 1964 predispune pe neobservate orice discuflie despre imagine. puterea sa. 3. înfleleg reflecflia disciplinatæ asupra acfliunilor mele. McGraw. modul în care privirea øi væzul sînt formate de pregætirea personalæ (cuvîntul grecesc ar fi askesis). De la el am preluat deosebirea între devofliune (Frömmigkeit). 1995. imaginea care fusese subiect al disputelor a fost înlocuitæ de ceva nou. Întrebarea mea e: „Ce pot sæ fac pentru a supravieflui în mijlocul spectacolului?“ – øi nu „Cum aø putea sæ îmbunætæflesc industria spectacolului?“ Subiectul meu e foarte restrîns. Voi compara imaginea ce corespunde interfeflei cu imaginea din trecut. Fayard. p. disensiunile referitoare la natura imaginilor au fost percepute pînæ de curînd ca problemæ eticæ. New York. mai degrabæ decît creatorului. cel de la care am învæflat e dr. Cred cæ pot demonstra însæ cæ aceastæ legæturæ are o provenienflæ istoricæ. 2. „Interfaflæ“. Ca medievalist. Deøi sînt pe dinafaræ. formarea unei posturi. State College. Etica privirii e importantæ fiindcæ hexis-ul sau „caracterul total“ al unei persoane depinde de modul în care acea persoanæ acflioneazæ. sistemele de management „interfafleazæ“ cu organizafliile funcflionale. de problema imaginii øi a spectacolului. în relaflie cu energia la suprafaflæ. Articol scris de Ivan Illich în 1994. Conform Suplimentului la Dicflionarul Oxford. „Vorbemerkungen zu 17 . 1964: „Munca strînsæ în echipæ øi loialitatea tribalæ cerutæ de intercomul electric plaseazæ japonezii într-o relaflie pozitivæ cu vechea lor tradiflie“ (p. in Le Perte des Sens. – În al treilea rînd. lui Sajay Samuel pentru medierea acordærii drepturilor de publicare. „imaginea“ øi mæ gîndesc la aceasta ca la un fel de frînghie de alpinism ce ar coborî de la paradigma contemporanæ a ecranului la ideile lui Platon. Cuvîntul e departe de a fi inocent. distanflatæ istoric. apare la Marshall McLuhan. Understanding Media. Baden-Baden. o putere de a vedea mediile aøa cum sînt ele cu adeværat. Penn State University Press. ne invitafli sæ echivalæm sisteme. o prescurtare colocvialæ pentru „echipament de intercomunicare“. pentru a ridica douæ întrebæri: – cînd a devenit imaginea un element esenflial al privirii? – cum afecteazæ Bildwelt-ul („lumea-imagine“) imaginea din privire? Consider provocarea adusæ privitorului. Scopul demersului istoric e de a gæsi øi a cîntæri evidenfla care ar stabili faptul cæ spectacolul e diferit de ceea ce fusese numit în trecut imagine. The Medium is the Message (1967): „O legæturæ ciudatæ apare adesea între tipurile antisociale. p. termen cu care erau numite telefoanele cu difuzor din dotarea armatei SUA dupæ 1940.. Ceea ce mæ preocupæ aici e etica privirii. În aceastæ chestiune. aøadar. ed. „Interfafla dintre fizicæ øi muzicæ e direct relevantæ… pentru efectele psihologice ale auzului“ (Nature. Mulfli presupun o legæturæ fireascæ între privire øi imagine. ceea ce m-a condus la urmætoarele trei intuiflii: – În primul rînd. pentru etician. Ceea ce pedagogii numesc maturizare øi psihologii dezvoltare constituie. 1962. Paris. pietate (Andacht).

Kriss-Rettenbeck propune un model al studiului etnologic al fizionomiei. Privirea e o acfliune întîlnitæ peste tot. teoria informafliei øi neurofiziologie. înroøirea. care corespunde cu încorporarea specificitæflii temporale øi geografice a mediului. ed. Cambridge. Bild und Abbild im christlichen Votivbrauchtum. Transaction Books. 1985. Regensburger Schriften zur Volkskunde. propagarea øi captarea undelor electromagnetice care sînt mai lungi ca razele X øi mai scurte ca microundele. vezi Patrick Gautier Dalché. Gallimard. Jay îl foloseøte pentru a sublinia cæ væzul poate fi privilegiat în epoci istorice distincte în moduri care nu alcætuiesc o continuitate. with an Examination of Three Renaissance Texts on Perspective. transpiraflia. el formuleazæ ipoteza cæ înflelegerea øi percepflia carnalæ sînt rezultatele încorporærii sinelui în expresii øi semne. pp. Vie et mort de l’image. Cineva a socotit victimele. eram antrenafli sæ resimflim anumite priviri ca pîngæritoare øi sæ le menflionæm în confesional. în sensul de condiflii istorice ale privirii în epoci diferite. „Devofliunea“ e definitæ ca „realitate culturalæ literalmente înscrisæ în corp“. dar nu era nici eliminatæ færæ drept de apel ca reprimare internalizatæ. Vezi øi Kriss-Rettenbeck. literatura despre istoria regimurilor scopice s-a înmulflit. 1988.11 Astæzi. 6. care e analoagæ cu cele ale vorbirii. Pentru o perspectivæ generalæ asupra cartografiei pînæ în secolul XVIII. publicatæ iniflial în 1989. Mæ voi inspira din iconografie4. 1992. manipularea øi vînzarea imaginilor. 23. a Societæflii Internaflionale pentru Studierea Vederii Retrovizoare. o istorie care îøi are începutul în iconoclasmul bizantin. a trægætorilor sportivi. cea a privirii e un subiect mult mai cuprinzætor.8 În ultimii ani. Anatomie der Guten Hoffnung. pp. Acest aspect al imaginii e cel care mæ intereseazæ aici. Pînæ recent. însæ tofli privesc øi væd. Doar unii oameni înoatæ sau vîneazæ. Erai certat dacæ te holbai.10 Opsis e cuvîntul grec pentru privire øi e un substantiv verbal. Nu doar acuitatea era antrenatæ astfel.. absorbitæ în interfafla cu spectacolul. privirea este însæ øi subiect de reflecflie øi educaflie. lacrimile. 1973. însæ marea parte a acestei literaturi nu consideræ imaginea ca experienflæ condiflionatæ istoric. Martin Jay a popularizat termenul în „Scopic Regimes of Modernity“. Pe baza teoriilor lui Alfred Schütz øi Thomas Luckmann. Freiburg. in Bayrische Blätter für Volkskunde. Chiar în copilæria mea. desenul era încæ parte din educaflia practicæ. History of Cartography. privirea e rezultatul unei înzestræri naturale. 1980. Plenum. de cea a depanatorului de programe. Deutscher Volkskundekongress. 1991. „Departe de a fi artificialæ. pæzirea ochilor nu era o modæ. privirea. „imaginea din ochi“ nu e un fapt natural. 3. ibid. strænutatul ori tumefacflia. 3–27. Zur Kulturgeschichte des Dinggebrauchs. acesta ar fi „opsis istoric“. trebuiau sæ treacæ teste de caligrafie øi desen.12 Toate aceste procese de captare øi codare a informafliei sînt doar vag legate de cultivarea eticæ a privirii. 7. 1983) – o prezentare densæ øi controversatæ a criteriilor de interpretare a obiectelor de cult catolice – mai ales ex-voti ce reprezintæ pærfli ale corpului. On the Rationalization of Sight. Bunica mea a învæflat sæ picteze în acuarelæ pentru a-øi „deschide“ ochii.9 Cei care au contribuit la aceasta nu trebuie confundafli cu a) cei care studiazæ istoria opticii. Abia dupæ observarea naturii istorice a procesului de contopire gradualæ a privirii cu imaginea. vezi Leo Bagrow øi R. Stuttgart. Chiar øi astæzi mæ simt vinovat dacæ luminile MTV la care mi-am expus ochii îmi distrag atenflia de la textul medieval în latinæ.. 8. Vreau sæ clarific deosebirea dintre privirea din vechime øi cea contemporanæ. Seattle. Dacæ ar fi sæ aleg un nume pentru disciplina lor. Umgang mit Sachen. Pirenne. Cînd vorbesc de ascetism sau educaflie a ochiului. iezuiflii ne-au învæflat sæ ne pæzim ochii. contopitæ vreme de cîteva secole cu imaginea. 1972. ca sæ nu mai spun de cercetærile ce flin de design. El mi-a supus atenfliei cartea lui Régis Debray. b) istoricii fiziologiei. pe care l-am trimis prietenului meu Thierry Pacquot din Paris. New York. p. dintre privirea europeanæ. øi nu putea concepe aroganfla mea occidentalæ de a dori sæ mæ orientez prin referinflæ constantæ la o hartæ. 1981. Ex Voto: Zeichen. În comparaflie cu ea. 7. „The eza Scientific Basis for Leonardo da Vinci’s Theory of Perspective“. vezi William Ivins. Regensburg. iar dansul postura. øi nici de întîlnirea anualæ. Øi nu e vorba nici de privirea øoferului defensiv. în Texas. 9. cu un grad înalt de aproximare. 213– 239. c) istoricii doctrinelor filosofice care se ocupæ cu metaforele luminii. Nici conøtiinfla existenflialæ a credinciosului. antrena ochiul aøa cum muzica antrena urechea. vezi ultimele douæ capitole din Barbara Duden. Gustul nostru era antrenat pentru cumpænirea tuturor formelor de a-l privi pe celælalt. putem evalua consecinflele morale ale reducerii væzului la statutul de interfaflæ între spectacol øi privire. a trebuit sæ pictez flori øi peisaje pentru a-mi îmbunætæfli atenflia. pregætindu-se astfel pentru prima sa cælætorie în Italia. 5. În anumite timpuri øi locuri. Din vocabularul curent au dispærut zeci de cuvinte pentru nuanfle ale percepfliei. Paris. nici obiectul care o articuleazæ nu pot fi interpretate færæ a menfliona aceastæ credinflæ. mæ refer la ceva mai mult decît formarea arcaøilor zen. Istoricii regimurilor scopice îøi îndreaptæ atenflia asupra etologiei activitæflii senzoriale în diferite culturi øi epoci. un efect al atingerii maturitæflii. pp. ci mai degrabæ o caracteristicæ constitutivæ a unei epoci specifice a culturii occidentale. care include activitæfli neuromotorii ca pielea de gæinæ. Am avut parte de o mare surprizæ dupæ ce redactasem în luna mai a anului 1994 acest eseu. Ea corespunde modului în care vedem cu adeværat lumea din jurul nostru. ci øi calitatea moralæ a privirii. Privirea færæ ruøine e actualæ. 1995. A. Existæ o eticæ a icoanelor. Vezi „Zur Bedeutungsgeschichte der Devotionalien“ (in Konrad Köstlin øi Hermann Bausinger. perspectiva Renaøterii e chiar sistemul natural al perspectivei. nu puteam sæ scap de ea. La pubertate. Klett-Cotta. lucrurile s-au schimbat. øi privirea de azi. pp. Pentru o bunæ introducere în studiul relafliei dintre privire øi spafliul vizual. Atlantis. care e legatæ în ultimæ instanflæ de încrederea în adeværul Încarnærii. pentru activitæfli legate de nas: din 158 de cuvinte în limba germanæ care indicæ variafliuni 18 . ed. La «Descriptio mappe mundi» de Hughes de Saint Victor: texte inédit avec introduction et commentaire. Études Augustiniennes. mîncatului øi ascultærii. sisteme rivale. iar educaflia modernæ a ochiului reduce privirea la o formæ de baleiere. publicatæ în original de Metropolitan Museum of Art în 1938. meøteøug øi mediu are propriile cerinfle în ceea ce priveøte tehnicile oculare. MIT Press Paperback. 169–185. obiønuite sæ priveascæ în jos. Doresc sæ studiez privirea din trecut pentru a redescoperi abilitæflile practice ale unui askesis ocular. øi nu mæ refer la sado-masochism sau filme porno. 170. Dia Art Foundation. managementul simbolurilor sînt cunoøtinfle practice de elitæ. a misticilor pierdufli în introspecflie sau a fetelor bætrîne victoriene. in British Journal for the Philosophy of Science. Mai mult: fiind catolici. mersului. Nu avea încredere în capacitatea mea de a citi harta metroului subteran din Tokio. istoria perspectivei6 øi istoria cartografiei7. 26–40). Epoca informafliei se încarneazæ în ochi.einer volkskundlichen Gebildelehre“. Citirea rapidæ. in Hal Foster. Pentru modul în care disting aici iconografia de iconologie. iconologie5. de crearea. Shelton. væzului øi ochiului. Era parte din buna purtare a unui bæiat sæ øtie cum poate sæ se uite la o doamnæ øi cînd trebuie sæ nu se uite. posturii øi gestului. pentru a o deosebi de istoria opticii. Vreau sæ væ vorbesc despre paøii prin care imaginea a devenit determinantul væzului. Ca toate celelalte activitæfli care pot atrage atenflia istoricului. Une histoire du regard en Occident. Pentru originea privitului hærflilor. Acest subiect lipseøte aproape cu desævîrøire din literatura de semioticæ. 1952–’53.. Orientarea ei prin labirint era bazatæ pe experienfla personalæ. sînt lipsite de acuratefle“. Fiecare vîrstæ. Nu pot sæ uit gazda mea din prima vizitæ în Japonia. øtiinfla despre generarea. T opusæ a fost apæratæ cu nerv de M. Desemneazæ o activitate umanæ. ca perspectiva curbilinie a lui Hauck. H. The Dialectics of Seeing: Walter Benjamin and the Arcades Project. Ochiul e prins într-o interfaflæ cu iconifle Microsoft Windows. Funcflionarii prusaci. New Brunswick. Sub supravegherea unei væduve din Bremen. recunoaøterea schemelor. 1988. Vezi øi Susan Buck-Morss. Vision and Visuality. Paris. indiferent de profesie. neorologiei øi psihologiei cognitive. Paradigma contemporanæ e instrumentalæ: ochiul e antrenat sæ intre în competiflie cu comanda de cæutare din Word Perfect.

De cînd capteazæ privirea culori sau forme în sensul de imagini? De cînd a devenit imaginea simbolul care determinæ perspectiva mea asupra 10. 1928. Poate servi ca exemplu trivial de inginerie ocularæ. S. evaluatæ critic în notele de subsol care se referæ la autori contemporani englezi øi germani. Der Böse Blick: Ideengeschichtliche und sozialpsycholo- 19 . Nu deosebesc produsul interocular al programelor digitale de formarea imaginii la un vechi pictor. 3–4. nr. imaginea e o mediere a priori care a pus în umbræ væzul. în care „vei vedea“ ceea ce ai citit. Actul de „a-fli face o imagine“ cu ochiul creierului a fost considerat un dat neurologic de la sine înfleles. Cambridge. Citim ceea ce lumina deseneazæ pe retinæ. Why does Language Matter to Philosophy?. pp. 1949. Paris.. 1986. Susflin cæ aceastæ capturæ are o istorie ce a început cu o aventuræ complexæ øi a ajuns la stadiul de ménage à trois: uneori.22 În loc de a fi pragul vizitelor temporare ale lucrurilor vizibile. bunæ avea puteri distincte. Ashley Montagu. „Der Geruchsinn in unseren Sprachen“. Pentru cîteva sute de ani. Gale.20 Istoria privirii poate fi imaginatæ sub un numær mare de titulaturi. Derrida øi Irigaray. Stephen A. Foucault. 15. Downcast Eyes: The Denigration of Vision in Twentieth-century French Thought. registrul lingvistic pentru atingere s-a micøorat. A Dictionary of Selected Synonyms in The Principal Indo-european Languages: A Contribution to the History of Ideas. New York. ar trebui sæ fie un simbol pentru interfaflæ. Dunod. de valoare pentru istoric în primul rînd pentru clarificarea modului în care poate fi discutat despre piele ca experienflæ. „a vedea“ a însemnat a vizualiza. aparatul video. Al doilea cuvînt. 121–150 – un articol fundamental despre metodologia prin care poate fi fæcutæ legætura dintre cîmpurile semantice øi forma experienflei. Aceastæ identificare a væzului cu vizualizarea internæ trebuie înfleleasæ ca realizare crucialæ a modernitæflii europene. cele trei capitole introductive. Vezi øi Leo Weisgerber.18 Dar colegii mei rîd de Shelldrake. Se pot imagina reguli pentru expunerea la imagini acaparante vizual. însæ în uzajul sæu din Germania secolului XIX. Spre deosebire de alte grupe de limbi (de exemplu cele dravidiene).19 Mi-e greu sæ înfleleg de ce Meduza. 14. Tema mea e înlocuirea globalæ a imaginii Renaøterii. Kepler e cel care a instalat un ochi de vacæ într-un aparat øi a descoperit cæ funcflioneazæ ca o camera obscura.23 Aø dori sæ atrag atenflia asupra modului schimbætor în care privirea e perceputæ øi folositæ ca metaforæ în relaflia dintre Weltbild øi Bildwelt. or What the Mind’s Eye Sees“. The Myth of Metaphor.15 Privirile pot fi încæ numite libidinoase. aceastæ tezæ a fost susflinutæ de Ian Hacking. O istoriografie a ochiului ræu. 1017–1083. A. 1912. 12. care studiazæ situafliile în care oamenii se întorc cînd sînt fixafli din spate. ochii noøtri au încetat sæ fie ferestrele prin care vine lumea la noi. e un raport în trei volume despre cea de-a treia conferinflæ interdisciplinaræ a acestei organizaflii. ei consideræ imaginea un dat natural. Carl Darling Buck. a fost un romancier elveflian de etnie germanæ. mal de ojo. Autorul identificæ 158 de cuvinte în germana medievalæ care desemneazæ diferite mirosuri (øi adesea gusturi). 1993. pp.24 Imaginea ca formæ simbolicæ Aø vrea sæ vorbesc aici despre imagine.arhiva ale mirosului.13 La fel. pentru termeni ce se referæ la experienfla vizualæ. iar celælalt o persoanæ. e o veche metaforæ. întunecatæ. Aceasta are loc atunci cînd percepflia senzorialæ e conceputæ ca rezultat al inter-feflei dintre douæ sisteme. 46. Taylor.16 Mai demult. 1985 – reflecflii despre analogia dintre „eu“ øi „piele“ ale unui psihanalist. care desemneazæ o privire activæ asupra lumii. pentru percepflia senzorialæ. concentratæ pe istoria ideii øi a efectelor sale socio-psihologice: Thomas Hauschild. existæ o legæturæ strînsæ între cunoaøtere øi væz în limbile indo-europene.14 Nu stæm mai bine cu cuvintele pentru væz. treizeci øi douæ dintre acestea mai sînt recunoscute. G. Cea mai bunæ introducere pe care o øtiu în acest domeniu e Martin Jay. Cu toate acestea. 1929. formatæ în interiorul privirii. expunerea la spectacol ar necesita o atitudine cugetatæ de rezistenflæ.. „imagine a lumii“. Acesta e principalul obstacol care ne împiedicæ sæ urmæm calea pe care imaginea s-a schimbat pînæ cînd a devenit o capcanæ pentru privire. cu învæflaflii din øtiinflele cognitive øi un numær considerabil de filosofi. 1991. ameninflætoare. atunci e uøor de væzut cæ interiorizarea reproductivæ ce rezultæ din interfafla cu un spectacol e ceva unic. În acest sens. 17. p. ochiul nu mai e poarta prin care lucrurile intræ în suflet. Touching: The Human Significance of The Skin. folosirea celor douæ nofliuni e modernæ. Chicago. Sartre. De o manieræ mai generalæ. care a crescut în privire în timpul unei anumite epoci. nu øi materialæ. 1983/’4. calculatorul øi graficele sæ îøi protejeze imaginaflia de distragerea irezistibilæ. Cei mai mulfli iau apariflia acestei lumi ca un fapt de la sine înfleles. 11. Merleau-Ponty la Lacan. 1970. „The Vision Quest in the West. Mienenspiel und Gebaerdenspiel in Conrad Ferdinand Meyers Novellen: Die Ausdrucksbewegungen mit besonderer Beruecksichtigung der Augen.C. 1984. ce poate conduce la dependenflæ. alteori e fermecatæ de spectacol. murdare sau bune. privirea pare incapabilæ sæ neglijeze imaginea. a neglija [neglect] înseamnæ „a nu citi“. însæ mæ rezum aici la imagine. Prima. Vezi øi Leo Weisgerber. 328–345. pp. De cîteva secole. în care e vorba de privire de la Platon la Descartes. fac din acest volum un instrument de referinflæ cu totul nou. O eticæ a privirii i-ar sugera celui care foloseøte televizorul. 1975. 94. pp. Vezi Didier Anzieu. majoritatea doar în dialecte locale. Mai mult. Remarcabilæ e øi schimbarea funcflionalæ în germanæ. Chicago. Le moi-peau. nu a intrat încæ în niciunul dintre dicflionarele pe care le folosesc. ci instrumentul prin care sînt inscripflionate imagini.17 Unele persoane din Mexic se mai tem de deochi. un contemporan al lui Darwin (autor al „The Expression of Emotions in Man and Animal“. vezi Colin Murray Turbayne. ci în primul rînd ca formæ simbolicæ. de la Bergson. 13. Bataille. e o caracteristicæ a existenflei contemporane în lumea celor 500 de canale de televiziune. împærflite în øaizeci øi douæ de categorii. de la verb la adjective. Voi susfline cæ aceastæ înlocuire a formærii active a imaginii. Începînd din secolul XVI. in Indogermanische Forschungen.21 De atunci. „Die Verarmung des Geruchswortschatzes seit dem Mittelalter“. „Adjektivische und verbale Auffassung der Gesichtsempfindungen“. Bildwelt. Sugereazæ un „univers de imagini“ care mæ înconjoaræ øi care ascunde de mine lumea lucrurilor pure. Informaticienii împærtæøesc aceastæ naivitate cu semioticienii. 40. 16. University of Chicago Press. e foarte nou. Vision in Vehicles. Gorgona. Meyer. Harper and Row. era opusæ lui Weltanschauung. însæ nu doar în sensul de obiect tangibil sau element neurologic. in Journal of Anthropological Research. Columbia. Cuvintele care calificæ privirea sînt considerate azi metafore. Barthes. Subiectul principal al cærflii e critica francezæ a oculocentrismului. nu însæ øi în textele de fiziologie. 1040. cu ochii sæi goi. 1872). Amsterdam. Un model de cercetare a privirii în literaturæ: Fritz Hellermann. în succesiunea epocilor scopice. În cel mai bun caz. Opoziflia lor sugereazæ tranziflia de la vizualizarea lumii la reducerea lumii la o imagine. ochiul øtiinflei europene e echipat cu o reflea (Netzhaut!) pentru a captura umbrele acestora. o privire penetrantæ. doar 32 mai sînt încæ folosite. Hamburg. „Majoritatea cuvintelor pentru a vedea [see] aparflin unor grupe cu rædæcini indo-europene a cæror aplicaflie diferenfliatæ este în prezent dincolo de înflelegerea noastræ“. University of Chicago Press. folosite de contemporanii lui Dürer. 23–39. Cambridge University Press. in Muttersprache. Fremdblatt Druckerei Broschek & Co. University of South Carolina Press. in Woerter und Sachen. prin intruziunea unei mærfi. Ei sînt dispuøi sæ atribuie privirii doar putere simbolicæ. Heidelberg. Amîndouæ iau naøtere din contopirea imaginii cu væzul. prin inserflia într-un sistem interactiv. North Holland. dintre care unul e artefact. luminoasæ. Chiar dacæ reflectæ lucruri diferite. øi bibliografia cuprinzætoare. Postiluminismul e hræpærefl: Enciclopedia lui Denis Diderot te trimite la ultimele volume. privirea noastræ mai e solicitatæ de imagini. Arthur Kutzelnigg. Dacæ înflelegem aceasta. pp.1. 197–226. ediflia a doua. 12. Pentru o discuflie despre „metaforele vizuale latente“. Etimologic.

The Windows of the Soul: Psychological Physiology of the Human Eye and Primary Glaucoma. Humanismus des anderen Menschen.25 Acolo a scris Erwin Panofsky în 1925 articolul sæu seminal despre perspectiva Renaøterii ca formæ simbolicæ. scolastic. Sfîrøitul acestui regim al privirii atotcuprinzætoare începe în Egiptul fatimid. 23. Kugelmann ascultæ metaforele folosite în limbajul øtiinflific. Emmanuel Lévinas. 1985. Hamburg. Cælugærii greci erau deja preocupafli cu stabilirea unor obiceiuri psihice prin care aparenflele ar fi putut fi filtrate prin memorie. ci însuøi faptul cæ imaginea a ajuns sæ aproprieze privirea occidentalæ. astfel încît ochiul ia nuanfla culorilor obiectului. Abaris Book. 22. George M. Vezi øi Robert Kugelmann. 169–184. Paris. abilitæflile artiøtilor Renaøterii fuseseræ interpretate ca o tehnicæ mulflumitæ cæreia pictorii reuøiseræ în sfîrøit sæ simuleze ceea ce fusese dintotdeauna væzut. Lindberg. iar aceastæ formæ a væzului a caracterizat o nouæ epocæ. „The Genesis of Kepler’s Theory of Light: Light Metaphysics from Plotinus to Kepler“. tofli cei care se ocupæ de opticæ studiazæ acest efluviu ocular. Întrebarea: cum e posibil. iconoclasmul a generat un cadru conceptual care a fæcut posibilæ figurarea facultæflii ochiului interior øi exterior ca subiect de analizæ. David C. Din nefericire. Væzînd lumea cu ochi afectafli de glaucom. „The Copernican Disturbance and the Keplerian Revolution“. un instrument care poate fi optimizat. col. odatæ ce am acceptat experienfla unei realitæfli fæcute sandvici între spectacole. în timpul cæreia ochiul devine dependent de interfaflæ mai degrabæ decît de imaginaflie. o epocæ a unui væz care e mai degrabæ hermeneutic decît exegetic. München. acest studiu e limitat la surse italiene øi germane. pp. se gîndesc la radar. 19.. în Hamburg. Pentru autor. Hamburg. relevantæ pentru istoria percepfliei: ochiul ca fereastræ øi fereastra ca ochi. Væzul modern e ceva ce mi se întîmplæ mie. øi nu a luminii. Cînd discut despre prietenia medievalæ cu studenflii mei nu pot însæ sæ evit acest tip de privire. Die Welt des Auges. in Osiris. øi pînæ în Evul Mediu tîrziu33. ne provoacæ sæ urmæm aceastæ reflecflie. Prefer sæ o numesc epoca spectacolului. se contopeøte cu acesta. el reconstruieøte mitul lui Glaucos. acel a priori simbolic al væzului care mæ intereseazæ nu e tehnica perspectivalæ a secolului XV. vederea nu mai are loc acolo unde e obiectul: ochiul are acum puterea de a extrage „universalii“ din formele emise de lucruri. prin dispozitive care îi extind aria de acoperire. Aristotel. În aceastæ epocæ scopicæ. Citînd din textele medicale ca øi cum ar fi mituri. aøa cum englezii aruncæ priviri [throwing glances]. Vezi Marcel Viller. în timp ce imaginea implicæ întotdeauna poiesis. Aproape inevitabil. seria a doua. Folosite în aceste sensuri. imaginea øi spectacolul sînt etichete pentru douæ categorii eterogene de mediere. vezi øi Heinrich Schipperges. În timpul Evului Mediu øi în timpurile moderne. vol. Ochiul e perceput din ce în ce mai mult ca instrument. Fink. Susflin cæ „spectacolul“ se referæ la un transductor sau un program care face posibilæ interfafla dintre sisteme. 2 volume. Optica e analiza criticæ a privirii. S. multor oameni le e greu sæ perceapæ propria privire ca atingere agresivæ. Privirea radiantæ Optica lui Euclid (300 î. pp. Clara Gottlieb.28 Abia odatæ cu apariflia celui de-al patrulea regim. De la presocraticul Alkmaion30 la Platon. in Current Anthropology.34 Obiectul lor de studiu nu e lumina. În regimul clasic. Das Auge im Mittelalter. cît øi sensul lor s-au pierdut. Ceea ce îi intereseazæ pe opticieni e contopirea acestei cærni transcendente cu culoarea obiectului. imaginea corpului specificæ secolului XX e exprimatæ în limbajul descriptiv al anatomiei øi fiziologiei. pp. privirea e perceputæ ca organ transocular. e fundamentalæ pentru orice examinare criticæ a relafliei senzuale Eu–Tu. el observæ locurile oarbe ale cærnii. 1986. Cel de-al treilea regim ia naøtere din contopirea figurii øi a privirii în Renaøterea timpurie. Panofsky a sugerat cæ reprezentarea perspectivalæ a exprimat un nou mod de a privi øi a vedea. privirea radiazæ de la pupilæ øi cuprinde obiectul. ed. Aceastæ epocæ scopicæ corespunde ferestrelor øi miniaturilor gotice. ascétique et mystique.29 Atît cuvintele ce numesc aceste raze. în jurul anului 1800.gische Untersuchungen. 1981. ci inundaflia spectacolelor? realitæflii? Acestea sînt întrebærile pe care vreau sæ le pun aici. London. Kunst and Leben. 21. E epoca dominatæ de izometrie mai degrabæ decît de perspectivæ. Beauchesne. Gudrun Schleusener-Eichholz. Tradiflia ascezei oculare precedæ contopirea privirii cu imaginea. Aceasta e o colecflie de eseuri despre semnificaflia socialæ a væzului færæ privire în Grecia anticæ. insistînd mai ales pe contrastul dintre prima øi cea de-a patra epocæ. la fel ca soarele ori ca o 20 . iar væzul ca activitate extrovertitæ. 165–202. 2. Instructorii de meditaflie au fost preocupafli în mod tradiflional cu necesitatea de a sta de veghe la poarta inimii.27 Pentru a depæna povestea acestei încorporæri a imaginii. Pe acelaøi subiect. Cîteva secole mai înainte. În tratat e vorba despre razele emise de ochi. lîngæ locul în care se afla biblioteca lui Aby Warburg. Modul în care conul vizual antic transcende material limitele corpului nu poate fi redus la similitudini øi metafore electromagnetice. Vezi articolul classic.2. Euclid øi Ptolemeu32. perspectivæ globalæ sau interfaflæ. se contureazæ øi acele certitudini mulflumitæ cærora putem vorbi astæzi despre comunicare vizualæ. Epicur31. dupæ modelul camerei obscure. R. doctrine et histoire. Teza sa a întors pe dos istoria artei øi e încæ subiect de dezbatere. în timp ce „imaginea“ a fost folositæ pentru o entitate creatæ de imaginaflie. e epoca privirii transcendente.35 Opsis poate fi aruncatæ. ci o emanaflie transpupilaræ. Freiburg. 1932–1995. prin radiaflia lor. Putem sæ o numim epoca diagramelor. deøi subtilæ.J.26 Pînæ atunci.H. germanii Blicke. în jurul anului 1000 d. in Journal of the History of Ideas. Deosebirea dintre imagine øi spectacol în actul vederii. Hachette. 1982. ei nu se ocupæ cu lumina reflectatæ de lucru ori cu lumina care loveøte ochiul. 11. simbolismul sæu øi folosirea sa metaforicæ în timpul Evului Mediu. Spectacolul apare prin instanflierea unui program cibernetic. e dificil pentru ei sæ înfleleagæ cum putea sora Diana din Verona sæ îl îmbræfliøeze cu priviri caste pe fratele Iordan din Saxonia. ei concep aceastæ prelungire corporalæ sub formæ de con. Studenflii tind sæ atribuie morflile voodoo din Haiti mai degrabæ isteriei decît ochilor fulminanfli ai vræjitorului (bokor) ori puterii izbitoare a privirii. Întrebarea care e cu totul nouæ astæzi e alta: Cum pot sæ evit – nu figurile. „The Anatomy of Envy: A Study in Symbolic Behavior“. 5–42. 1985. 13. Cel de-al doilea regim. Herder. De la Euclid citire. Foster. a perspectivelor neafectate de punctul de vedere. Dictionnaire de spiritualité. 18. Hanson. iar francezii pot jeter un coup d’oeil. Aceastæ lucrare furnizeazæ iconografia fundamentalæ a temei „ferestrei“. 1982.) poate fi cititæ ca supliment etic al mult mai cunoscutei sale geometrii. Din cauza lui Freud. în aceastæ epocæ. 1989. Aceastæ lucrare abordeazæ istoria semanticii ochiului. cea pe care o privesc. 20. XXII. 1978. sæ te væd faflæ în faflæ færæ un mediu (imaginea) e diferitæ de întrebarea: ce pot sæ fac cu experienfla decorporalizatæ a fotografiilor øi telefoanelor „tale“. voi distinge diferite regimuri scopice sau „cadre oculare“ care au format privirea în mod istoric. 24. pæstreazæ încæ ideea de privire extrovertitæ. activæ. Associated Univ. 1972. Meiner.H.. Jean-Pierre Vernant. The Window in Art: From the Window of God to the Vanity of Man: a Survey of Window Symbolism in Western Painting. În zilele noastre. Atunci cînd vorbesc de conul vizual al opticienilor antici. Presses. s-a ocupat în primul rînd cu protejarea inimii de imagini distractive sau distructive. Vezi øi N. La Mort dans les yeux: Figures de l’autre en Grèce ancienne. Paris. Deøi pornesc de la Panofsky. Cu toate acestea. nu ei. epoca orizonturilor nezægæzuite. lipsitæ de imagine. Privirea poate face obiectele sæ stræluceascæ. 1961. la rîndul sæu. 110–118. a doua ediflie. asemænîndu-l pe acesta cu lumina unei lanterne ce lumineazæ oaspetele din poartæ. studenflii mei tind sæ înfleleagæ greøit. New York. Unii numesc acest regim epoca privirii umilite sau mediate.

Glosele marginale øi citatele ample în greacæ fac din lucrarea sa un instrument important chiar øi pentru studentul de azi. Ea nu e ceea ce vedem. 150 d. visibilia. in Jan Assmann øi Tonio Hölscher. „Perspective and Meaning: Illusion. Privirea e cea care e capturatæ. Ceea ce apare sînt visibilia. poate lovi øi plesni: criteriul de existenflæ pentru visibilia. de la gravuri la hipertext.arhiva lumînare în a cærei cearæ albina a adunat lumina soarelui. Toate acestea sînt medii noninstrumentale. ci energia solaræ care dæ naøtere culorilor obiectului. Theories of Vision from al-Kindi to Kepler. „Naturwissenschaft und Allegorese: Der «Tractatus de oculi morali» des Petrus von Limoges“. in Vorträge der Bibliothek Warburg. amulete øi statui. implicæ o reprezentare. 100–170 d. o ilustraflie izometricæ sau perspectivalæ – dar e întotdeauna un mediu între lucru øi percepflia senzorialæ. Ptolemeu a îmbogæflit øi mai mult concepflia adeværatei vederi. Suhrkamp. condiflia secundaræ a væzului. pp. un semn. University of Chicago Press. În Antichitate. Friedrich Solmsen. 255– 268. 1987. Oxford. Urmætorul studiu poate fi folosit pentru clasificarea referinflelor la ochi în literatura clasicæ: Waldemar Deonna. Folosesc în mod intenflionat aceastæ expresie pentru a face o referinflæ la Jacques Ellul. Ltd. toate øcolile împærtæøesc ideea de bazæ a extrovertirii organice a ochiului. Mémoires de l’Académie Royale de Belgique. Aceasta e cea mai amplæ øi de încredere istorie a opticii. aøadar. cu accent pe critica lui E. se contopeøte undeva la mijloc cu culoarea lucrului. pp. Allusion and Collusion“. trebuie sæ recurg la Aristotel. un renumit specialist în greacæ. iluzie. facsimil sau echivalent formal. nofliunea de privire implicæ cel puflin trei aspecte: unde mecanice. un inginer grec (c. 35. a cærui luminæ aprinde culoarea øi viafla. Dintîi. fasc. Ele sînt medii nuanflate de culoarea pe care a atins-o raza vizualæ. cu o stæpînirfe aprofundatæ a surselor. Recherches sur la catoptrique grecque. Privirea e cea care se frînge atunci cînd bæflul e scufundat în apæ. 33. E cel mai important autor în ceea ce priveøte privirea în Antichitate. dar øi viziune. Optica sa ræmîne un fundament pentru arta perceperii realitæflii. „Wissenschaft des Blickes: Eine Studie über die antike Optik von Gérard Simon“. I–1. între ochiul sclipitor al locuitorului cavernei øi lumina strælucitoare a ideii. dislocatæ sau întunecatæ de oglindæ. distincflia contemporanæ între organ øi funcflie e absentæ. væzul e o formæ de contemplare. Clarendon Press. Paris. Editions du Seuil. Panofsky susfline cæ perspectiva nu e un dat natural care a fost descoperit. Werner Kutschmann. 32.1957.41 Imaginile acestei epoci ræmîn lucruri care trebuie væzute – vase pictate. care oferæ o sumarizare a tuturor reclamafliilor religioase posibile împotriva dominafliei privirii. øi care a gæsit ajutor de încredere pentru studiul recepfliei arabe a acestora. dislocarea privirii cu ajutorul oglinzii øi deformarea sa de viteza miøcærii unei pæsæri sau sægefli. Diaphana fac posibilæ colorarea sufletului. cap. privirea devine viziunea unei entitæfli numite de Aristotel emphasis. in Frankfurther Rundschau. Imaginea. vederea are loc acolo unde raza se uneøte cu culoarea obiectului. Ochiul e fæcut sæ vadæ tot ceea ce poate aræta culoare. Euclide et Ptolémée. Pentru Ptolemeu (c. 1961. 1948. David C. Multe imagini sînt folosite pentru a reda modul în care funcflioneazæ aceste raze. Ochiul ræmîne un organ haptic care poate atinge øi mîngîia. aøa cum o înflelegem azi. 258–309. 1965. Dordrecht. 1906. Pentru Platon. pp. Væzul grec presupune conaturalitatea dintre ochi øi lucruri. pot sæ îl numesc Gesicht. Secfliuni largi se ocupæ cu deosebirea dintre lux (luminæ) øi lumen (razæ vizualæ). în tærîmul lui Hades. Greek Theories of Elementary Cognition from Alcmaeon to Aristotle. obiectul însuøi nu ar fi colorat dacæ nu ar exista un ochi sæ îl perceapæ. Tofli aceøti filosofi studiazæ o acfliune.).39 Emphasis-ul are încæ øi mai puflin de a face cu cartografierea creierului. La parole humiliée.40 În concepflia modernæ. Homer øi Eschil comparæ ochiul omenesc cu soarele. Cuvîntul are încæ douæ semnificaflii: minæ. Kraus Reprint. privirea desprinde pojghifla vizibilæ a obiectului. Cînd vorbesc în germanæ despre emphasis. 34. 12. 29. Aby Warburg a propus un proiect monumental la intersecflia dintre memorie colectivæ øi formele culturale ale epocii. 1992. 15. Aristotel nu are un echivalent pentru figuræ. Ambele lucræri sînt colecflii bogate de texte pe care autorul tinde însæ sæ le interpreteze conform concepfliilor moderne despre propagarea øi reflexia luminii. Vezi Jan Assmann. membrele sufletului. Reidl. Hipparchus cu degetele. Alexandru din Afrodisia le comparæ cu niøte befle. Broccard.). în sensul introdus de Ernst Cassirer. Classe di Lettere. nu lumina este cea care radiazæ din obiect ori e reflectatæ de acesta. Lumina este. Gudrun Schleusener-Eichholz. Albert Lejeune. Paris. deux stades de l’optique géometrique grecque. Puflin dupæ Primul Ræzboi Mondial. Aceasta e opusæ acelei Bildwelt (lumea-imagine) pe care au creat-o toate tehnologiile. Gérard Simon. Gombrich. fresce. 9–19..37 Atunci cînd aceste trei condiflii sînt satisfæcute. North Holland. seria a 2-a. Ecole francaise d’Athènes. Amsterdam. in A.H. Pentru Democrit øi Epicur. Într-un singur loc nu ræzbate soarele. Paris. 1967. Simon pune accentul pe opoziflia neglijatæ dintre obiectul opticii antice øi cel al opticii Evului Mediu tîrziu.. in Frühmittelalterliche Studien. 258–331. Lejeune. Bibliothèque de l’Université. Harrison. trebuie sæ existe un obiect care îøi aratæ culorile sub lumina soarelui. Erwin Panofsky. Le Symbolisme de l’oeil. 1981. Le regard. iar emphasis-ul desemneazæ aparenfla nemediatæ a nuanflelor lumii. El examineazæ aparatele care pot captura privirea.38 Ceea ce vedem sînt aceste epifanii. Aceste diaphana sînt opusul øevaletului. Ræspunsurile la aceastæ lucrare au fost în general foarte pozitive. Distanfla faflæ de obiect constituie lungimea razei vizuale. Pentru a folosi limbajul modern. În lumea greacæ. Frankfurt. H. 1988. prin privire iau naøtere cele vizibile. Martin Kemp. E cu atît mai surprinzætor cæ autorul nu subliniazæ funcflia marginalæ a razelor electromagnetice în Antichitate. Nendeln. 30. A treia condiflie e existenfla unui mediu translucid ca aerul sau apa. Louvain. 1927. Seuil. 1988. lucrurile însele au o calitate ce corespunde ochiului. Bureau du Recueil. Pentru Hero. Aisthesis in Aristotelian and Epicurean Thought. Publicat original în Leipzig–Berlin. vorbeøte de 21 . Sînt numite psycho podia. 27. În fine. Kultur und Gedächtnis. „Kollektives Gedächtnis und kulturelle Identität“. pp. Acesta stabileøte trei condiflii constitutive ale væzului. l’être et l’apparence dans l’optique de l’antiquité. 30 sept. Visibilia sînt tot atît de stræine de optica modernæ precum raza vizualæ. Lindberg. theatron e scena. o contingenflæ istoricæ. Optica sa studiazæ capcane: decolorarea obiectelor printr-o sticlæ afumatæ. privirea nu atinge niciodatæ realitatea. o activitate umanæ: privirea – øi nu recepflia luminii. Nu afecteazæ øi nici nu e afectat de diaphanon-ul aerului. ori cristalinul din ochi. acele calitæfli ale lumii care corespund simflului vizual. o emblemæ. 1978. încearcæ sæ sintetizeze realizærile filosofilor prearistotelieni în psihologia senzorialæ.. 1924–1925. niciuna dintre aceste nofliuni nu are sens. nælucæ sau apariflie – sensuri pe care øi cuvîntul englezesc „face“ le avea pînæ în secolul XV. În aceastæ lume care se manifestæ pe sine. Philosophy and the Visual Arts. elemente neurofizice øi un calcul cognitiv. Chicago. Visibilia øi emphasis sînt stræine de lumea contemporanæ a televizorului. ed. Beare. ed. Atunci cînd e folosit în cel de-al doilea sens. manifestæri revelatoare ale lumii în ochi. oferæ un sumar strælucitor øi compact al celor øaizeci de ani de discuflii asupra concepfliei lui Panofsky despre perspectivæ ca formæ istoricæ a priori a percepfliei. acolo unde træiesc doar umbrele. 31. Theoros e spectatorul.H. ci o formæ simbolicæ. Gesicht mai are încæ în comun cu emphasis-ul grecesc absenfla unei distincflii între percepflia vizualæ øi obiectul sæu. Acesta din urmæ poate fi o schiflæ sau o fotografie. Bruxelles. Pentru a explica termenul. Liechtenstein.36 În ciuda teoriilor diferite despre modul de funcflionare al acestor raze. John I. 1976. 26. „Die Perspektive als «symbolische Form»“. 25. apei sau al cristalinului prin care ajunge la percepflie. iar theoria cea mai înaltæ formæ de activitate posibilæ. 28. Emphasis-ul aristotelian nu implicæ nicio conformitate a formei.

Die Entdeckung der modernen Wirklichkeit. fie ele cosmice sau lumeøti. Din modul în care textele greceøti sînt traduse în francezæ – aøa cum observæ Simon – e evident cæ autorul interpreteazæ sursele ca øi cum s-ar ocupa cu comportamentul undelor electromagnetice de luminæ. pp.metoda „antihermeneuticæ“ a lui Simon. Mult mai puflinæ atenflie a fost acordatæ celei de-a doua transformæri elenistice. 36. iar.42 Antichitatea pægînæ nu a elaborat nicio teorie a picturii. în strædaniile mistice din Tebaida. materiale. Întunericul e locuit de umbre. un obicei familiar devofliunii øi liturghiei încæ de la începuturile bisericii. Chiar øi cînd cuvîntul e folosit pentru percepflie în acest sens spiritual. descoperirea iconologiei. ce culori existau øi ce însemnau ele în alte epoci e o întreprindere istoricæ foarte dificilæ. cît øi pe pæmînt. strælucirea care umpluse cosmosul ca un mediu se retrage. perceptibil. venerare a creaturilor. Thames and Hudson. culoare sau marmuræ. O icoanæ. Exegeza acestui enunfl i-a forflat sæ reflecteze asupra conceptului de imagine. nu trebuie sæ ne gîndim la lungimi de undæ. A constituit mai mult decît o convenflie lingvisticæ sau un instrument interpretativ: a fost adeværatul limbaj al adeværului imanent din toate aparenflele. 1993. 40. iar lumina e obiectivatæ. dar sînt diferite. Imaginea Cuvîntul imagine (eikon) desemna lucruri vizibile ochiului exterior. Metzler. atît în tærîmul celest. imaginea desemneazæ o relaflie. Pe de altæ parte. „visualization“ [vizualizare] e un cuvînt modern øi. Prin ultima se invocæ prezenfla unei persoane sau divinitæfli. iconologia devine la fel de importantæ pentru reflecflia asupra fiinflei umane ca reflecflia despre Dumnezeu. in Archive for the History of the Exact Sciences. Anatolia de azi]. Studiind practica culorii în artæ. Prin caracterul sæu rectiliniu inviolabil. începînd din secolul XVII. Instrumente der Neuzeit. atît pentru astronomia matematicæ. mai mult.51 În 726. autorul încearcæ sæ distingæ factorii culturali de cei nonculturali care determinæ percepflia culorii: 1) modul instabil în care cîmpul culorilor e împærflit de limbaj. Aceastæ controversæ pe seama natura imaginii în privire a iscat un ræzboi civil. filosoful care direcflioneazæ metodic lumina asupra obiectului în chestiune.49 Tragediile greceøti aratæ într-adevær subteranele întunecate ale existenflei omeneøti. cu un produs tehnic precum sigiliul.46 Øi nu doar Cristos. De la emphainein. În religia greacæ nu exista o divinitate a luminii48. ca un fiu.50 Aceastæ istorie a luminii ca metaforæ pentru adevær e bine cunoscutæ. de la apariflia sa în secolul XIX. prin care artistul le oferæ celorlalfli posibilitatea de a vedea ceea ce øi-a imaginat el. øi pentru percepflii interioare. 1981. lumea se scaldæ în luminæ. Dicflionarul poate fi folosit ca index. Klincksieck. dar acestea nu sînt entitæfli asupra cærora sînt îndreptate razele atenfliei ori farul cælæuzitor al conøtiinflei. citatele pot fi folosite øi sînt suficient de voluminoase pentru a reflecta corpusul literaturii greceøti despre luminæ. Icoana e ca un prag dincolo de care ochiul credincios atinge tærîmul celor invizibile.43 Datoræm prima iconologie distinctæ Pærinflilor greci ai Bisericii Catolice44. Ca urmare. ca metaforæ pentru adevær. Geometria euclidianæ a fost instrumentul fundamental de expresie al øtiinflelor. Colour and Culture: Practice and Meaning from Antiquity to Abstraction. „nota øi nuanfla“ ochiului. øi naøterea iconologiei. iar phantasticon realul. Pentru credincios. Confline o evidenflæ concisæ. pp. creatæ în imaginea lui Dumnezeu. fiindcæ „vision“ implicæ ceva nereal. Aceastæ turnuræ cætre o filosofie a imaginii are loc la puflinæ vreme dupæ ce Ptolemeu a scris optica sa aniconicæ în Alexandria. Mark Smith. însæ putea fi folosit. Raza vizualæ permite suscitatea adeværului inerent. Pentru învæflaflii creøtini din Asia Minor [aprox. iconoclaøtii susflineau cæ aceasta înseamnæ idolatrie. ca imagine. claritatea totalæ a privirii soarelui nu deranjeazæ umbrele cu strælucirea sa nemiloasæ. 3) ierarhia recunoscutæ a culorilor. ci acel ceva „în care“ este natura. Paris. 1964. o lege definitivæ. „Saving the Appearances of the Appearances: The Foundations of Classical Geometrical Optics“. mai tîrziu. A. stæ scris cæ Dumnezeu l-a creat pe om „dupæ imaginea øi asemænarea sa“. øi nici rodul imitafliei artistice a aparifliei Împæratului în cearæ. În Facerea. 4) teorii asupra sensului anumitor culori care apar în toate culturile. Ioan Damaschin – cel mai convingætor apærætor al cultului creøtin pentru imagini – a învins în al Doilea Conciliu Ecumenic de la Niceea (787). opticii geometrice øi astronomiei matematice. Pentru Platon sau neoplatonicieni. care informeazæ spafliul locativ real în care apar toate evenimentele vizibile pe care le privim. Engelhard Weigl. icoana dæ culoare Adeværului pe care l-a acceptat øi pe care a ajuns sæ îl cunoascæ prin actul sæu de credinflæ în Cuvîntul Divin. Pentru iconoduli. cuprinzînd douæ schimbæri importante: sensul dat luminii. 73–99. 99. iar aceastæ scurtæ carte a apærut iniflial în Japonia. nu de lucruri. fiind chiar o cauzæ de violenflæ øi ræzboi. i se conferæ acum sarcina de a creøte în asemænarea cu Cristos. Autorul e un student al lui Hans Blumenberg. ci la limbaje. a unei largi game de instrumente care au desfiinflat autoritatea organelor senzoriale. Leon al III-lea a înlocuit cu o simplæ cruce imaginea lui Cristos ce tronase deasupra porflii de bronz a palatului sæu. p. e o formæ de revelaflie: prin ea se aratæ lumina corpului înviat al lui Cristos. emphasis-ul care apare ochilor închiøi. Un ghid enciclopedic pe aceastæ temæ e John Gage. 2) legætura perceptivæ dintre anumite materiale øi subclase de culori. 1990. statuia pægînæ se deosebeøte øi de mozaic sau frescæ. Încercarea de a înflelege ce a însemnat culoarea în general. færæ nicio calitate realæ sau senzorialæ. Problema: pot creøtinii sæ se închine øi sæ se roage în fafla imaginilor? De partea împæratului. 37. eikon desemneazæ fantasma. acolo unde optica tradiflionalæ vorbeøte de nuanflarea privirii. e imagine substanflialæ. a apærea. Istoricul opticii greceøti are la îndemînæ o excelentæ lucrare de referinflæ: Charles Mugler. cît øi pentru optica geometricæ. El a introdus distincflia dintre icoana creøtinæ øi statuia pægînæ.15. care avuseseræ nevoie de o teorie a eikon-ului pentru a interpreta acele paragrafe-cheie din epistolele lui Pavel cætre coloseni øi corinteni în care se spune cæ Iisus e „imaginea divinitæflii invizibile“ (Coloseni 1. de apropiere de lumina orbitoare a adeværului. nedemnæ de martirii care muriseræ refuzînd sæ ardæ tæmîia în fafla bustului împæraflilor pægîni. Se poate observa aceasta la Cicero. 24. Stuttgart. fæcutæ de un istoric al øtiinflei. deopotrivæ cu examinarea criticæ a naturii imaginii. Dictionnaire historique de la terminologie optique des Grecs: Douze siècles de dialogue avec la lumière. 41. Sub soare. împæratul Bizanflului. spune Conciliul. 1953. însæøi raza vizualæ a devenit un instrument øtiinflific critic. precum bustul împæratului sau øtampila sigiliului inelar. Cristos nu poate fi comparat pur øi simplu.45 Însæøi fiinfla sa carnalæ este „asemænarea cu splendoarea gloriei Tatælui“. În perioada elenisticæ. 2 Corinteni 4. ca termen tehnic. cîøtigæ o bætælie prin care oprea progresul Islamului în Asia Minor. 38. in Re. P Aubin. au introdus observaflia hermeneuticæ øi au privat de încredere exegeza datelor simple senzoriale. furnizînd astfel garanflia necesaræ ce legitimeazæ concepte øtiinflifice în timp ce „salveazæ aparenflele“. care „îøi exercitæ puterea interpretativæ odatæ ce interpretarea tradiflionalæ a fost eliminatæ sau cel puflin suspendatæ“. cherches de Sciences Religieuses. 41. Astfel. inteligibilæ. nu e nici rezultatul natural al unui act de concepflie. 42. 347– 379. a oferit o legæturæ inductivæ cætre natura inviolabilæ. Lumina Greciei clasice e væzutæ doar în culorile pe care le suscitæ.47 Ptolemeu e ultimul optician clasic. Dacæ ar fi sæ traduc în englezæ emphasis prin cuvîntul „vision“ [viziune]. Unele articole ocupæ o duzinæ de pagini. „L’image dans l’oeuvre de Plotin“. lumina nu putea fi doar o dimensiune anume. dincolo de visibilia. Imediat dupæ victoria asupra musulmanilor iconoclaøti. 22 . din spatele aparenflelor. particularæ a experienflei. Iconologia a devenit un fundament al eticii creøtine: fiinflei omului. uneori. London. Dumnezeu încarnat. 39. Leon al III-lea. tocmai fiindcæ lumina era prea atotprezentæ pentru a putea fi cuprinsæ: lumina nu era o componentæ a naturii. evaluæri øi simbolisme care oferæ ceea ce s-ar numi. Aceastæ ceremonie a declanøat o dezbatere aprigæ ce a durat cîteva generaflii. întîia carte a lui Moise. cultul imaginilor era o formæ legitimæ de pietate. aø face loc neînflelegerii. implicæ formarea de imagini mentale. în uniformitatea sa perfect euclidianæ. în interiorul sæu. iar secolele urmætoare aduc începutul unei noi epoci scopice pînæ în Evul Mediu.4).

III. de la un mal îndepærtat. Pentru a ilustra aceastæ inovaflie. provincie romanæ în imperiul lui Diocleflian. ed. Helios. În limbaj contemporan. Thebais sau Tebaida. ci de abilitatea esteticæ practicæ ce îi permite pictorului sæ transforme vederea tridimensionalæ printr-o fereastræ într-un facsimil optic. øi David C. Cînd T oma din Aquino foloseøte termenul de imago. New York. Însærcinat sæ construiascæ un baraj al Nilului. Berkeley. specificæ secolului XIII. nici cea de imagine nu justificæ o asemenea deducflie. Sofistul. nu genereazæ o imagine în ochi. Anselm à Alain de Lille. Acest scop creøtin e numit Bildung de Meister Eckhart.. Rome. A læsat un tratat neobiønuit despre cotangentæ. E. nu aceasta e semnificaflia acordatæ cuvîntului de pictorii toscani de dupæ Giotto. un tratat de astronomie care l-a influenflat pe Averroes. Paris.. ca Euclid øi Ptolemeu. imaginea presupune abilitæfli mimetice mai degrabæ decît tehnice. Bacon øi Gosseteste au acceptat acfliunea luminii asupra ochiului sugeratæ de al-Haytam.61 Cuvîntul specie e o creaflie romanæ tîrzie. ca øi Ibn Sina Biruni. Christian Attitude Towards the Emperor in the Fourth Century. „care e lumina“. „A stabilit. sînt titani preolimpieni. care ar fi influenflat. Expresia medievalæ perspectiva naturalis fusese înfleleasæ ca ars bene videndi. Vezi Kenneth Mayer Setton. iar dupæ dispariflia sa a furnizat pînæ la Renaøtere un motiv standard al reprezentærii picturale a monahismului. filosofia secolului XIII se bazeazæ pe presupunerea metafizicæ a contingenflei. A treia epocæ scopicæ Privirea a devenit pictorialæ abia în Renaøterea timpurie. ræmîne în tradiflia opticii etice. Avenetan. Lucrurile sînt aprinse de luminiscenfla de provenienflæ divinæ a adeværului lor. in H.52 Pentru a putea observa o eclipsæ. Pierre de Limoges discutæ care sînt dispozifliile necesare pentru întîmpinarea luminii adeværate øi pentru a rezista tentafliei iluziilor. pp. ed. imaginea a fost transformatæ: din obiect. F Böspflug øi N. cæ razele luminii pornesc de la obiect øi se îndreaptæ cætre ochi. 58. in Isis. el se referæ nemijlocit fie la fresca de pe peretele refectoriului. el a tras concluzia cæ nu vedem ceea ce prinde privirea din obiect. 1967. 83–150. O carte foarte importantæ. 1–29. Abu’Ali al-Hasan (965– 1039)“. Nicée II. 1954. concepflia mea despre iconoclasm – grec. fizician øi astronom.60 Simflul væzului are scopul de a extrage o specie vizualæ. 49. Vorbim de un secol saturat de ideea cæ lumea se aflæ în mîinile lui Dumnezeu. 46. Cu toate acestea – øi acesta este momentul decisiv în istoria vederii –. 44.57 Paginile iluminate ale manuscriselor medievale aratæ lucrurile de aceastæ manieræ. Sabra. 23 . traducere de Mona Antohi. au exercitat o influenflæ majoræ asupra scolasticilor latini din secolul XIII. putem urmæri semnificaflia unui cuvînt. Theba. „Ibn al-Haytam. David C. 1989. Textele-cheie ale lui Platon pentru aceste distincflii sînt în Republica. Bucureøti. „The Cult of Images in the Age before Iconoclasm“. scris de un fizician. J. Cerf. fie la inifliala iluminatæ. Images and Ideas in the Middle Ages. a devenit o construcflie geometricæ. Ladner.55 În acest context. . Perspicere înseamnæ „a privi cu atenflie“. Fayard. Latinizat sub numele de Alhazen. un artificium. el a calculat corect înælflimea atmosferei. perspectiva.56 Aceasta înseamnæ cæ.54 Aceasta reiese cu claritate dintr-un tratat. Peckam53. Tebaida a devenit centrul vieflii monahale creøtine în secolele IV-V. Actes du Colloque International Nicée II tenu au Collège de France. 1996]. Pentru T oma. Grosseteste øi tratatele optice ale acestora. pp. Studiind imaginea soarelui de pe peretele întunecat. cel care vede tot ceea ce este. „Alhazen’s Theory of Vision and its Reception in the West“. University of Wisconsin Press. creøtin øi modern –. precum fratele sæu Eos (zorile) øi sora sa Selene (luna). Letouzay. 234b. (N. Era matematician. unde întîmpinæ øi cuprinde lumina din afaræ. 2–4 Oct. potrivit convingerilor ræspîndite în secolul XIII. a te uita în sau prin [ceva]. Jean Vernet. trebuie înfleleasæ relaflia lucrurilor cu Dumnezeu. Vezi øi E. in Dunbarton Oaks Papers. cum susflineau Euclid. Pierre de Limoges. Înseamnæ aproximativ „vederea“ unui lucru. regiune din apropierea fostei capitale a Egiptului antic. Ar fi greøit sæ deducem cæ. cæ e o contingenflæ a sa. Ptolemeu øi al-Kindi. cît din „forma“ lucrurilor. Øi totuøi. am putea spune cæ perspectiva artificialis se bazeazæ pe o tomografie a conu- 43. Kitzinger. 1983. Untersuchungen zum Bildbegriff der Römer. În acest moment. Helios e ochiul lumii. e semnul vizibil al substanflei sau esenflei. Gibb. Hakim Ibn al-Haytam scria în Alexandria. Daut. 1970. R. Madison. Humanitas. Boethius l-a introdus cu scopul de a traduce ta optika62. 47. Warburg Institute. cu mult mai tîrziu. Scrierile sale.63 Termenul era perfect adecvat pentru a vorbi despre vederea care „citeøte specii“. ci lumina reflectatæ din obiect care atinge ochiul. Pentru a interpreta De oculo morali.1986. 50. ceea ce cauzeazæ experienfla vizualæ e o imagine a lucrului în interiorul ochiului. øi nu invers. totul îøi datoreazæ existenfla acestui act continuu de creaflie. London. tr. H. Pentru Platon. Lévi-Provençal øi J. despre influenfla teoriei creøtine asupra neoplatonismului. 45. Lindberg. Encyclopédie de l’Islam. pp. 52. La momentul respectiv. 811–812. 595a–608b. specia este ceea ce prinde ochiul în actul vederii. ca în atîtea altele.“ Vezi øi I. Douze siècles d’images religieuses. Imago. 509d–511e. ceea ce face ochiul e cu totul diferit de generarea unei imagini în minte. Paris. Paris. contemporan cu Roger Bacon. soarele. 1941.) 51. Lucrurile radiazæ în virtutea dependenflei lor constante de acest act de creaflie. 1994 [în româneøte: Imaginea interzisæ: istoria intelectualæ a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky. vocabularul sæu a devenit un capæt de pod pentru latina medievalæ. L’image interdite: Une histoire intellectuelle de l’iconoclasme. cîøtigîndu-øi existenfla ca scrib. a fost completatæ în jurul anului 1000 de o descoperire musulmanæ în opticæ. Columbia University Press. Deøi micul tratat se bazeazæ pe noua teorie opticæ. în fiecare clipæ. Autorul-cælugær abordeazæ fiziologia væzului pentru a læmuri care sînt datoriile morale legate de aceastæ activitate umanæ. Modernity and the Hegemony of Vision. raportînd ultima oræ în studiile despre iconoclasmul bizantin. færæ îndoialæ. Edizioni di Storia e Litteratura.59 Conform scrierilor sale. The Optics of Ibn al-Haytam: Translation of the first three books. împreunæ cu apariflia gîndirii iconologice în Mediterana creøtinæ. iar în acest caz. ræmînînd în proximitatea anecdotei. University of California Press. 54. „Light as a Metaphor for Truth: At the Preliminary Stage of Philosophical Concept Formation“. John Peckam and the Science of Optics. 321–341. Robert Javelet. Privirea lui Aquino este o intro-specflie în forma esenflialæ a obiectului. Paris.58 Pentru a explica væzul. s-a convins cæ acesta nu poate fi realizat øi a „dispærut“ de frica sultanului. specie înseamnæ øi caracteristica sau natura unui lucru. adicæ o tehnologie vizualæ. opsis-ul medieval pæstreazæ caracterul nemijlocit al privirii. 48. Aceastæ lucrare e rezultatul unei conferinfle internaflionale îndelung pregætite. Neologismul latin subliniazæ vivacitatea privirii chiar mai puternic decît originalul grec. El demonstreazæ cæ puterea væzului (virtus visiva) descinde din lobul frontal în cristalinul ochiului. Lumina goticæ nu e un pictor. in David Michael Levin.. a fost publicatæ recent. R. Ei nu se mai preocupæ de pregætirea asceticæ a privirii virtuoase. 1987. Kramers. 1975. 53. Image et ressemblance au 12ème siècle de St. Urmez observafliile lui Hans Blumenberg. încadrat pe perete sau øevalet. 2 volume. cunoscute sub numele de Alhazen. 8. 266b–c. Schlacht. însæ nu am avut oportunitatea sæ o folosesc: Alain Besançon. ed. A. nici nofliunea de luminæ. Gerhart H. Pornind de la creøterea în mærime a soarelui-apune øi a lunii. Iar privirea obfline specia nu atît din culoare. 1787–1987. Winter. adicæ arta privirii pricepute. pp. în special secfliunea ce începe la pagina 198. Pictorii florentini au redefinit-o ca perspectiva pingendi. Lossky. al-Haytam a fæcut dintr-un mormînt o camera obscura. ca entitæfli care strælucesc din interior øi care nu proiecteazæ umbre. însæ din Antichitate. a examina. De oculo morali. Heidelberg. 1993.arhiva Regimul obiectului radiant Aceastæ transformare a metaforelor luminii. Lindberg. Avennathan.

el a prins cu douæ sute de ani mai devreme epistemologia pe baza cæreia a fost edificatæ noua øtiinflæ. un aparat care proiecteazæ imaginea obiectului pe o suprafaflæ. Nu recunoaøtea însæ ceva între posibilitate øi necesitate. 57. lui vizual. ci un corp în miøcare însufleflitæ. cosmosul infinit devine un corelat al divinitæflii infinite. contingenfla îøi pierde rædæcinile.1–3“. ed. 1957. El recunoaøte cuflitul. Erich Dinkler. Cînd deschide abdomenul unui spînzurat. care e destinatæ pieirii øi a cærei existenflæ e menflinutæ prin voinfla divinæ. 3. in Hans Frhr. Într-un final a apærut øi camera lui Daguerre. arterele sau organele interne. vol. „Kontingenz“. frumoasele pagini ale lui Roland Barthes68. examineazæ rolul teologiei în diseminarea teoriei lui al-Haytam despre luminæ. Din momentul în care Augustin a ræspuns la întrebarea „De ce a creat Dumnezeu lumea?“ cu „quia voluit“. ce îi permite turistului sæ se întoarcæ cu spatele la vedere. pe care artistul traseazæ cu creionul observafliile sale. Stuttgart. Fiecare fiinflæ îøi aflæ în propria naturæ o rafliune øi un drept nu doar la existenflæ.. c . Desenatorul situeazæ cuflitul sæu optic între masa de desen øi o femeie aøezatæ pe un fotoliu în fafla sa. Dumnezeu vrea lumea doar fiindcæ voinfla e voinflæ. col.66 El øtie cæ mare parte din naturæ nu poate fi „væzutæ“ decît dacæ întîi e desenatæ. ed. Ca o consecinflæ a acestei concepflii a contingenflei. dar øi pliurile cuverturii. Leonardo nu e înaintea timpului sæu doar ca pictor de „picturi“. ed. cæ privirea rezultæ din coordonarea a doi ochi. pe masæ. existenfla lumii e rezultatul unui act suveran. unde poate fi contemplatæ øi trasatæ. la specimenul pe care l-a preparat ca un mæcelar. 1972. imaginea a fost localizatæ la nivelul velum-ului: între ochi øi obiect. Mohr.“ D. in Albert Zimmermann. niciun regim scopic nu atinge însæ monopolul perfect. sticla Claude a devenit la modæ printre turiøti. Bonaventura Itinerarium mentis in Deum. 55 „Acest nerv comun care e ascuns înæuntru ne informeazæ moral. Hans Blumenberg. fiindcæ aøa a vrut. Prin Bruno. Der Begriff der Repraesentatio im Mittelalter: Stellvertretung. Pentru Duns Scottus. Trebuie sæ scobeascæ intestinul. C.72 Din perspectiva istoriei culturale a privirii.67 De la Alberti încoace. Øi pe mine m-au convins. iar supraviefluirea acestora poate defini anu- 24 . E tentant sæ vorbim de apariflia primului dagherotip ca zi de naøtere a epocii moderne. care indicæ øi structura întregului cosmos. 35–65. Christl Meier. iar ochiul ajunge sæ ofere experienflæ ca orice altæ piesæ de echipament. Bærbia artistului e fixatæ într-o proptea. Über den Zusammenhang von Erkenntnistheorie und Bildstruktur im Mittelalter“. ediflia a 3-a. redus la vedere monocularæ. v. Doar atunci e consideratæ lumea o contingenflæ. Bild und Text. În obscuritatea camerei. se aflæ o foaie caroiatæ ce corespunde instrumentului (un velum). Începutul modernitæflii coincide cu tentativa de evadare dintr-o perspectivæ asupra lumii øi a sinelui supradeterminatæ de contingenflæ. aflæm acea distincflie scolasticæ între esenflæ øi existenflæ. B.1967 – e un studiu bogat documentat øi bine argumentat despre teologia imaginii în prima parte a secolului XII. Ecranul de pe celælalt mal Sub regimul picturii. pentru a observa în oglinda sticlei o secfliune bine încadratæ a priveliøtii. „Malerei des Unsichtbaren. Imaginea care rezultæ din felierea geometricæ a conului vizual devine un facsimil optic. Susan Sontag69 øi John Berger70. Albrecht Dürer ne-a arætat cum se foloseøte. aøa cum sînt ele cu adeværat. De la Descartes. 1990. cînd Rafael e urmat de Carravaggio. Necesitatea nu mai e legitimatæ de contingenflæ. ci la a fi ceea ce este. Trebuie sæ se uite dintr-o parte. Pictorul e conøtient de imaginea pe care o va genera pictura sa în spectator. apoi din cealaltæ. iar ochiul sæu stîng e acoperit. În fafla sa. nici în continuarea acesteia. creionul øi hîrtia ca instrumente ce forfleazæ natura sæ se deschidæ privirii. pætrat cu pætrat. vezi Ludwig Hödl. Contingenfla exprimæ stadiul ontic al unei lumi ce a fost creatæ din nimic. o altæ logicæ duce în aceeaøi direcflie. camera a fost (øi a ræmas pînæ azi) pivotalæ pentru supraviefluirea celui de-al treilea regim scopic în cel de-al patrulea øi cæ unul dintre cele mai fascinante øi puflin explorate aspecte ale ultimelor douæ sute de ani e coexistenfla a douæ forme scopice eterogene. „Die Zeichengegenwart Gottes und das Gott-EbenbildSein des Menschen in des hl. însuøi Dumnezeu e tîrît în tærîmul contingenflei. øi practica umbririi. Pentru epoca lui Bonaventura. de pildæ. Cætre sfîrøitul secolului XVIII. chiar dacæ termenul a fost derivat prin latinizarea unui concept al logicii lui Aristotel. Metafizica aristotelicæ cunoøtea opoziflia fundamentalæ dintre posibilitate øi realitate. La început. pentru a evita judecata greøitæ øi a nu judeca lucrurile aøa cum apar la prima vedere.71 Unii istorici ai artei vorbesc de regimuri scopice care se succed. Forme trecute ale privirii supraviefluiesc. Logstrup. Contingenfla ajunge sæ însemne ceea ce înseamnæ øi azi în englezæ øi francezæ: simplæ øansæ. ce a devenit posibilæ prin douæ tehnologii: perspectiva monocularæ. nici în genezæ. Die Religion in Geschichte und Gegenwart. folosind ochiul unei vaci pentru a aræta cæ funcflioneazæ ca o camera obscura. decît în mæsura în care acest ceva era legat de modalitæflile logice. Contingenfla e unul dintre puflinele concepte a cærui origine e în mod specific creøtinæ. Cei mai mulfli istorici atribuie lentilelor. însæøi existenfla lumii ia caracterul unei arbitrarietæfli. contingenfla e încæ dedusæ din faptul cæ acea creaflie finitæ dintr-o putere infinitæ nu poate fi „factualæ“ decît chiar aøa cum este. contingenfla ajunge doar pînæ la sfera lunii – o idee care ræmîne încæ fidelæ schemei aristotelice. Metzler. in Michigan Academician. væzul ia naøtere din contopirea picturii cu privirea. se schimbæ øi caracterul distinct al conturului øi vivacitatea culorilor acestora. ce concep fotografia ca moment decisiv al turnurii cætre epoca scopicæ a zilelor noastre. odatæ cu creøterea distanflei faflæ de lucrurile vizibile. Tübingen. paradigma væzului a ræmas vreme de cîteva secole imaginea de pe perete. El øtie cæ vederea e o activitate ce nu implicæ doar ochiul. Symbol. ochii sæi se confruntæ cu o masæ însîngeratæ. o încæpere întunecatæ în care intræ spectatorul. Mai apoi apare camera lucida. camera a devenit o emblemæ pentru ochi. 9. Miscellanea Medievalia 8. Din acel moment. Prefer sæ îi urmez pe cei care situeazæ tranziflia cu 150 de ani mai devreme. Divinitatea lui Aristotel e Realitatea puræ (actus purus). acest stadiu e supus mæsurii fiinflei a cærei existenflæ e necondiflionatæ øi necesaræ. 1977. Gerhard Gloege øi Knud E. 1793. atribuind-o noii perspectiva artificialis. adîncime øi trecerea timpului. Aøa cum am menflionat mai sus. Astfel imobilizat. adicæ o realitate indiferentæ faflæ de propria existenflæ øi care nu poartæ în sine rafliunea sau dreptul de existenflæ. Text und Bild. J. pp. La Occam. Din acel moment. care fabricæ o picturæ în absenfla unei imagini. într-o faimoasæ gravuræ. Nofliunea de imagine e contopitæ cu cea de væz. aflatæ în mod necesar în contemplare retrospectivæ. Zeichen. L. 56. o graflie. despre care se poate spune cæ a fost mai important pentru transformarea privirii decît telescopul sau microscopul. pætrat cu pætrat. În prezent susflin însæ cæ. Bild. in Wolfgang Harms. 329–343. 1959. øi este factualæ.65 Leonardo da Vinci înflelege deja cæ noua tehnicæ implicæ un act de violenflæ asupra privirii. Era expresia deplinæ a unei potriviri eidetice a existenflei. „Optics for preachers: oculo morali of Peter of Limoges“. Campenhausen. Chiar øi la Dante. înainte sæ observe natura – oasele. ce face sæ aparæ pe membrana internæ a ochiului o picturæ în miniaturæ.64 Leon Battista Alberti creeazæ un aparat tehnic cu consecinfle simbolice imense: un scalpel optic. numit „picturæ“. artistul inspecteazæ anatomia femeii. Aceasta e un obiect care aratæ ca o tabacheræ. dar care nu se potriveøte ideilor creøtine. de Gruyter. Venirea la existenflæ a cosmosului antic nu depindea de actul de voinflæ al cuiva. Ontologizarea contingenflei posibile a fost realizatæ abia cætre sfîrøitul secolului XIII. tranziflia de la ochiul gol la ochiul armat. Berlin/Köln. camera era cu adeværat o cameræ. fiindcæ e principiul procesului lumii.. Odatæ cu „voluntarismul“ øcolii franciscane. Aparatul constæ într-o pînzæ transparentæ acoperitæ cu un caroiaj øi întinsæ într-o ramæ de lemn. Imaginea pe care pictorul vrea sæ o transforme în picturæ e vizualizatæ ca o tæieturæ în piramida vizualæ. liniaræ. E cît se poate de conøtient cæ. sæ taie organul øi sæ îl aøeze într-o formæ înainte de a-l desena. Academiile de artæ educæ noua privire. apærute la mijlocul secolului XVI. Abia apoi îl vede.3. Kepler a adus-o din afaræ înæuntru. ci a recurge la deliberarea cenzorului interior. în acel moment. apærute cu douæ secole mai tîrziu.. prin care atenflia e atrasæ cætre lumina incidentæ. pp. Clark. multæ vreme.

58. Delia Sævinescu. Marcela Ciortea. obiectul înregistrat øi privitor. 62. a devenit o poartæ pentru mutarea în spectacol. pot cel puflin sæ îmi planific viafla astfel încît sæ pot merge pe jos la lucru. et secundum hoc tantum sensus vel intellectus aliud est a sensibili vel intelligibili. 335 b. Harper. Cu toate acestea. prefaflæ de Adriano Oliva. Am fost educafli sæ ne descurcæm færæ un loc comun între aparatul de înregistrare. The Heritage of Giotto’s Geometry: Art and Science on the Eve of the Scientific Revolution. oferæ o lecturæ foarte plæcutæ. actul înregistrærii devine un filtru care întunecæ lumina din ochii celuilalt øi mæ înlæturæ din prezenfla sa trupeascæ. Aceastæ înflelegere poate fi comparatæ cu exegeza unui text. organele sufletului care ies din ochi. 64. diverse figuri. precum calul øi cærufla în epoca automobilului. p. examineazæ fiinfla øi puterea imaginilor în gîndirea scolasticæ. Berlin. ochiul fusese criteriul sau oglinda adeværului. chiar perceputæ ca proces digital. nisi depingatur figura“ („Trebuie spus cæ similitudinea este legatæ de rafliunea imaginii. cît øi scena ilustratæ – iar aceasta e o presupoziflie pentru înflelegerea picturii renascentiste. Øi doar în acest sens simflul sau intelectul se deosebeøte de obiectul sensibil sau inteligibil. cæci vedem cæ diferitelor viefluitoare le aparflin. în funcflie de specie. I. 1993. nu orice similitudine este suficientæ pentru rafliunea imaginii. Pictura implicæ faptul cæ observatorul øi ceea ce e observat se aflæ în acelaøi spafliu. Existæ un loc comun sau sol pe care se aflæ atît picioarele privitorului. p.). 61. Privirea care atinge mai e cu noi. 1. pe care o numeøte Eigenlicht. mai mult. Momentul în care spectacolul a înlocuit pictura poate fi plasat în atlasele anatomice de la sfîrøitul secolului XVIII. Veltman. cæ au un loc comun. Odatæ cu tranziflia de la epoca picturilor la cea a spectacolului. anatomiøtii au încercat.. nu væz“. p. 7. Über das Licht in der Malerei. quia utrumque est in potentia“ („Cæci noi simflim sau înflelegem ceva în act. ca øi cum ar fi væzut dinspre infinit. 167. marginal. Summa theologica (q. deoarece intelectul sau simflul nostru este informat în act de specia sensibilæ sau de cea inteligibilæ. În Antichitate. De aceea. 63. Mihai Maga. Gloses. Oasele încheieturii desenate de Leonardo sînt convingætoare fiindcæ îmbie degetele tale sæ se întindæ pentru a le atinge. fiind un studiu plin de anecdote øi cercetæri recente. pe care în realitate anatomistul trebuie sæ îl inspecteze flinîndu-l aproape de ochi. traducere de Laura Maftei. dupæ 1740. Signum autem speciei in rebus corporeis maxime videtur esse figura. in T oma din Aquino. nu se poate spune cæ «aceasta» este imaginea decît dacæ îi este reprezentatæ figura“ [T oma din Aquino. între douæ degete. 35. sau. Le Seuil. demonstreazæ cæ picturile medievale aratæ persoane øi obiecte care strælucesc în propria luminæ. 60. Poate fi gæsit în J. Vasile Rus. Atît perspectare. perspectiva susfline sinestezia. cu rezultatul cæ. ochiul a devenit un model pentru fabricarea øi interpretarea picturilor. I. art. The Renaissance Discovery of Linear Perspective. quod intellectus noster vel sensus informatur per speciem sensibilis vel intelligibilis. øi plasat pe un mal mai îndepærtat. Pictura îl invitæ pe privitor sæ îøi aducæ aminte unde se aflæ. art. færæ a prinde de veste. Chiar øi în cazul fotografiei. mediu øi obiect au dat naøtere unei literaturi care e mai vastæ chiar decît literatura despre simbolismul automobilelor. T otuøi. ci similitudinea care este în specia lucrului sæu sau cel puflin în vreun semn al speciei. De la Renaøtere. Summa theologica. Gabriel Chindea. în colaborare cu Kenneth David Keele. de la balcon. Summa theologiae. Libertatea de a merge e condiflionatæ de dorinfla mea de a mæ angaja într-un askesis al picioarelor. Monopolul locomofliei cu rofli nu mæ priveazæ în mod peremptoriu de folosirea picioarelor. Andrei Bereschi.75 Ei au încercat reeducarea privirii øtiinflifice care ar „vedea“ apoi fiecare os ca printr-o telelentilæ. Adrian Muraru. Linear 25 . P Migne. Soemmering în 1798. privitorul poate de cele mai multe ori sæ înfleleagæ care e unghiul din care a fost luat instantaneul cu figura sa. Privitorul e invitat sæ împartæ punctul de vedere al pictorului. Pe furiø.. Plaseazæ ochiul sau copia sa contrafæcutæ în fafla unui obiect. 1: „Non tamen quaecumque similitudo sufficit ad rationem imaginis. Des pouvoirs de l’image. Dupæ cum a arætat Barbara Duden în ultimele capitole ale cærflii sale despre primele reprezentæri ale fætului fæcute de dr. Wolfgang Schöne. øi nu diverse culori. Edgerton. cît øi perspicere sînt cuvinte clasice. pentru orice ochi. 2009]). Dacæ prefluiesc plimbarea øi îmi confer timpul necesar. Wilhelm Tauwinkl. Mann. ea trebuie înfleleasæ. Spafliul în care se aflæ privitorul (spafliul în care el atinge øi cuprinde) øi spafliul în care e arætat obiectul sînt omogene. traducere de Cristian Bejan]). privitorul urmæreøte o lecflie de anatomie. sed similitudo quae est in specie rei. 7: „Pictura în perspectivæ a unei scene sau a unei colecflii de obiecte nu e o replicæ a imaginii retinale produse de obiecte în ochiul artistului. pas cu pas. din nou. Cambridge University Press. e nevoie de o veghe continuæ a ochilor. 1. New York. 59. E mai degrabæ un substitut pentru obiectele însele. vol. Laura-Maria Popoviciu. non autem diversi colores.. Louis Marin. ochiul conceput prin analogie cu camera de înregistrat øi ochiul ca participant la spectacol. Iaøi. Efectele simbolice ale înregistrærii ca activitate. traducere de Alexander Baumgarten (coord. Videmus enim quod diversorum animalium secundum speciem. dependenfla noastræ de actul înregistrærii e arareori înfleleasæ ca o debilitare a privirii. Iar semnul speciei în lucrurile corporale pare a fi îndeosebi figura. I. Privirea ajunge sæ fie înfleleasæ øi. În epoca transportului universal. q.). astfel construit pentru a trimite ochiului o distribuflie a luminii similaræ cu cea a obiectelor. tus. cea care îmi cere sæ mæ livrez spectacolului. Emanuel Grosu. vol. în afara poeziei. printr-un comportament potrivnic lumii înconjurætoare a imaginilor (Bildwelt).arhiva mite grupuri. Patrologiae cursus comple. anatomiøtii au cæutat noi metode de a desena. Specimenul din manual e scos din spafliul în care degetele ar putea atinge sau picioarele ar putea merge. observæ o înmormîntare. art. O. Thomas Aquinas. În fafla ecranului. pentru a elimina de pe mesele lor „distorsiunea“ perspectivalæ introdusæ în mod inevitabil de privirea naturalæ în viziunea realitæflii. Thomas Aquinas. Începînd cu olandezul Albinus. 64. 1990. 1–2. 721. Comentariu la „Posterior Analytics“. sæ înlocuiascæ ilustratele perspectivale ale reprezentærii scheletale cu schifle de proiect arhitectural. Douæ studii recente despre perspectiva pingendi: Samuel Edgerton. Ithaca. art. dacæ pe un perete este reprezentatæ culoarea unui obiect. col. privitorul se uitæ într-o încæpere în care arhanghelul Gabriel îi vorbeøte Fecioarei Maria. 35. e arætat acum ortogonal în noul tip de atlas. Unde si depingatur color alicuius rei in pariete. pentru a privi fafla prietenului meu færæ a fline seama de imagine. non dicitur esse imago. chiar dacæ e un lux. Cornell University Press. Laura Maftei. Editura Polirom. O picturæ renascentistæ nu trebuie doar privitæ. 1976. Chiar dacæ psihopodia. perspectiva geometricæ e pur øi simplu cartografierea spafliului. Pictorul îl forfleazæ pe privitor sæ îøi conøtientizeze picioarele. În Evul Mediu. A Study of Memory: A Study of Memory in Medieval Culture. patres latini. Summa theologica (I. sunt diversae figurae. mersul pe jos la lucru sau în excursie e încæ posibil. aceasta a devenit un ideal pentru care lupt øi pe care îl pot urmæri doar prin antrenament constant. Reprezentarea perspectivalæ creeazæ un facsimil al punctului de vedere ce se deschide pozifliei unui observator. Cristian Bejan. Boethius. fusese înzestrat cu puterea ceva mai limitatæ de a extrage esenfla universalæ din forme efemere. Vezi øi Kim H.73 În acest moment e util sæ comparæm. Cambridge. pictura produce imagini retinale similare în formæ øi dimensiune cu cele care ar fi produse în acelaøi ochi de obiectele însele. Printr-o fereastræ. ci øi cu camere video. Paris.P læmuriri preliminare de Alexan. 14. Similar. 14. vel saltem in aliquo signo speciei. Oamenii printre care træiesc sînt înarmafli adesea nu doar cu aparate fotografice. 1991. Ceea ce numesc „invitaflie în spectacol“ estompeazæ imaginea în privire. au fost de mult uitate. Caruthers se intereseazæ de imagine fiindcæ arta memoriei e corelatæ cu conceptul de imagine. 1954. Stînd alæturi de artist la masa de disecflie a doctorului Hunter74. fiindcæ fiecare se aflæ în potenflæ“ [Toma din Aquino. privitorul a fost luat de pe picioare. certitudinea niciodatæ diminuatæ a faptului cæ experienflele tuturor simflurilor se amestecæ undeva în creier. Summa theologiae. Mary Caruthers. 2 (øi în multe alte locuri): „Ex hoc enim aliquid in actu sentimus vel intelligimus. der Baumgarten. Chiar øi cel mai mic organ.

însæ instrumentul era folosit la scaræ largæ de pornografi. Iatæ cum funcflioneazæ acesta. O reafirmare recentæ. in Theresa Hak Kyung Cha. H. 1986. Autorul se referæ la John Hunter (1728–1793). Sîntem antrenafli sæ fim oripilafli. mulfli au avut ræu de mare la prima vizionare. Nu vor sæ îøi orneze manualele cu perspective. Noul spectacol e o expunere produsæ prin mijloace tehnice. London.. Rezultatul e o dimensionalitate „suprarealistæ“. læsîndu-i privitorului sarcina de a-øi imagina modelul. mæsuræ sau model. Gombrich insistæ cæ artele frumoase folosesc un limbaj care trebuie învæflat din nou de fiecare generaflie. „Scopic Regimes of Modernity“. static sau mobil. face posibilæ ieftinirea ilustrafliilor de carte. Prima rupturæ a apærut odatæ cu stereoscopul. ci øi ghidatæ de referinfla la un instrument. Princeton University Press.. spectacolul grafic pune dintîi stæpînire asupra textului.. Die Rolle der „inneren Natur“ in der experimentellen Naturwissenschaft der frühen Neuzeit. Reflecflii despre fotografie. 1992. noua dorinflæ scopicæ se afirmæ øi în afara medicinei. [a avut loc prin] implantarea ubicuæ a unor «spaflii» vizuale radical diferite. Apariflia unui comentator din Washington în fereastra unui ecran de televiziune. 69. 67. angoasafli sau încurajafli de reprezentarea graficæ a datelor cantitative cærora nu le corespunde nimic din ceea ce poate cuprinde privirea: Produsul intern brut. Titlul original: „The Visible World and the Language of Art“. ochiul e antrenat sæ recepflioneze obiecte care sînt invizibile în naturæ. pentru a aræta realitatea într-un nou spafliu „izometric“. André Malraux. dar øi în ziarele de øtiri. Stuttgart. 1992. 3–27. prin douæ lentile separate doar de cîfliva centimetri. 74. Intemporel – La métamorphose des Dieu. Vreau sæ deosebesc acest aranjament manipulat al umbrelor øi culorilor de perspectiva artificialis a lui Alberti. 1986. Ei doresc mæsurætori. E. ci cum aratæ cînd îl pofli fotografia cu o puternicæ lentilæ telefotograficæ. criticæ.. Vision and Visuality. Nu doar anatomiøtii. care înregistreazæ mæsurætorile luate cu un instrument. Privesc lumea. Anatomie der Guten Hoffnung. Cei care au acum peste øaizeci de ani pot sæ îøi aminteascæ efectul pe care l-a avut camera de filmat asupra spectatorilor de film înainte de al Doilea Ræzboi Mondial. more architectonico. prin capacitæflile mimetice ale filmului. Bunica mea încæ mai aducea cutii cu astfel de imagini din Sicilia. Straus and Giroux. Mai mult. ci un plan izometric al lucrurilor.) 75. traducere de Virgil Mleøniflæ. Roland Barthes. E rezultatul unui program care transformæ coloanele binare într-un set care se potriveøte unei prejudecæfli din mintea spectatorului. în care nicio fiinflæ senzorialæ nu poate intra. de D. Camera lucida. 1995. Stereoscopul înlocuieøte camera obscuræ ca emblemæ [a ochiului].76 În manuale. Mulflumitæ noilor tehnici de tipærire. Munich. care poate fi folositæ de un artizan ce ar vrea sæ îl reconstruiascæ drept model tridimensional. Techniques of the Observer: On Vision and Modernity in the Nineteenth Century. Meridiane. 1988. New York. Vor sæ prezinte un specimen biologic. Jean Baudry. O nouæ tehnicæ. Mazilu. Prim-planul øi fundalul din afara punctului focal sînt neclare. studiazæ efectele materiale ale noii atitudini øtiinflifice în fafla unei realitæfli din ce în ce mai hermeneutice. de fiecare datæ cînd le-am recitit. pp.. ei vor o schiflæ de proiect arhitectural a obiectului. „construcflia renascentistæ a perspectivei a servit iniflial ca model“. Werner Kutchmann. ed. [Noile tehnologii] mutæ væzul într-un plan desprins de observatorul uman“. 1980. 27. Traducere de Ovidiu fiichindeleanu 26 . Bucureøti. o schimbare care a anihilat cele mai multe sensuri culturale încetæflenite ale termenilor de observator øi reprezentare. renumit chirurg scoflian. Folosesc aici „observator“ într-un sens restrîns. ecotopul junglei. Citirea acestei cærfli m-a condus la o turnuræ importantæ în reflecflia mea asupra privirii. insistæ asupra contrarului: în cinema. tr. 1981 [în româneøte: Camera luminoasæ. telefotografia øi lentilele transfocatoare au devenit între timp loc comun. localizat în spafliu real. 1960 [în româneøte: Artæ øi iluzie – studiu de psihologie a reprezentærii picturale. o noutate care a fost la mare modæ la sfîrøitul secolului XIX. Ways of Seeing. 65. Frankfurt. Farrar. 2005]. N. Odatæ cu secolul XIX. 68. 3–158. Gombrich.. ci cu hærfli. [Acestea din urmæ] . E simbolul privirii capturate de un spectacol. trad. 1973]. Gallimard. Art and Illusion: A Study in the Psychology of Pictorial Representation. 71. Cambridge. Deutscher Kunstverlag. 76. O mulflime de desenatori sînt antrenafli sæ traseze schifla de proiect a realitæflii. „Observaflia“ e cuvîntul folosit pentru a desemna noua poziflie. conform schiflei desenelor arhitecturale. 37. studiul naturii devine din ce în ce mai mult studiul ilustrafliilor øtiinflifice. Only Connect: Art and the Spectator in the Italian Renaissance. Martin Jay. Ne aflæm sub ameninflarea unui noi început. Bollingen Series. vorbeøte de „trecerea de la arta spiritualizærii la cea a idealizærii sau de la supranatural la ireal“. a ajuns sæ se potriveascæ cu aøteptærile noastre. dar øi geologii øi zoologii condamnæ modul ilustrafliilor care umplu manualele secolului XVIII. prin legendæ. Spectacolul desprinde privirea de imagine. Textul e redus în mod frecvent la o legendæ a ilustrafliei grafice. Ilustrate realizate cu migalæ aratæ oraøe îndepærtate. un punct de vedere. Nu îøi doresc un facsimil al viziunii. Dia Art Foundation. MIT Press.Y. Princeton. Der Naturwissenschaftler und sein Körper. Princeton. a unei epoci care ia spectacolul drept imagine. iar obiectul din focar pluteøte într-o plasticitate irealæ. Dar. Jonathan Crary. 1972. Tanam. 1976. in Hal Foster. 1977. Hill and Wang. Noii naturaliøti vor sæ arate obiectul aøa cum acesta e în sine. XXV.. 73. ed. a acestui argument apare la John Shearman. creøterea populafliei. „A observa“ înseamnæ a privi prin perspectiva unui instrument. chiar mai important. Cluj. fotografiei øi televiziunii. John Berger. Klett-Cotta. 72. Seattle. dar nu cum aratæ atunci cînd îl flii în mînæ øi îl întorci pe toate feflele. Cartea e despre væz øi construcflia sa istoricæ: „ . aproape tehnic: o formæ a atenfliei care nu e doar precautæ. Noi tehnici optice au fost folosite pentru a scoate imaginea realitæflii din spafliul în care degetele pot mînui.. care devin o adæugire esenflialæ la descrierea în text. BBC and Penguin Books. nu perspective.. Uniunea acestora a început sæ slæbeascæ acum douæ sute de ani. în sensul unei concretefli deplasate. Unghiul larg. Vreau sæ atrag atenflia asupra începutului øi sfîrøitului unei epoci scopice caracterizate de contopirea privirii de imagine. 66. New York.. (N. gravura în lemn. nasul mirosi sau limba gusta. reconfigurarea de ansamblu a relafliilor dintre un subiect observator øi moduri de reprezentare.Perspective and the Visual Dimension of Science and Art. Barbara Duden. specialist în anatomie umanæ. Imaginea din vechime era o construcflie geometricæ ce rezulta dintr-un con de raze de luminæ reflectate de suprafafla obiectului cætre lentila ochiului. sau o lentilæ. Idea Design & Print. Ilustrata rezultatæ e plasatæ într-o cutie øi privitæ cu ajutorul unei perechi speciale de ochelari. incidenfla SIDA. Apparatus. animale pînæ atunci neimaginate. nofliunilor abstracte li se dæ „formæ“ în tabele øi grafice care seduc ochiul. Înregistrarea prin satelit a Pæmîntului a fost numitæ o priveliøte. pagini care au reînnoit curiozitatea mea pentru privire. 70. Princeton University Press. Susan Sontag. pe malul îndepærtat al „realitæflii obiective“. pp. „Ideological Effect of the Basic Cinematographic Apparatus“. Suhrkamp. Acesta subliniazæ intenflia pictorului de a desena pentru ochiul spectatorului. Observaflia înlocuieøte contemplarea. Vezi mai ales „In Plato’s Cave“. apar molecule mai mici decît cele mai scurte frecvenfle vizibile.. iar apoi îl copleøeøte. Îl numesc spectacol pentru a-l distinge de imagine. Paris. transmiflînd „în direct“ din India. corespund lungimilor de unde optice. a vedea înseamnæ a recepta un spectacol. de exemplu un bæfl care mæsoaræ înælflimea unei stele. p. de la mijlocul anilor 1970. Reflections on Photography. On Photography. Douæ expuneri simultane sînt puse una lîngæ alta pe aceeaøi placæ fotograficæ. În aceastæ a patra epocæ scopicæ.

oamenii se încordeazæ sæ asculte. Refuz sæ mæ adresez celor care. S. s-a oprit. De cele mai multe ori. atît organizatorii. S. cîntæreøte douæzeci øi patru de tone. Articol scris în ianuarie 1990 de Ivan Illich. pe de altæ parte. despre istoria clopotului de bisericæ. care a fost într-o mæsuræ semnificativæ anihilat de spafliul omogen generat de locomoflia rapidæ. Eu. 27 . resimflise în pîntecele sæu vuietul profund al unui anumit clopot. Refuz sæ fiu transformat într-un difuzor. * Drepturile de autor pentru Ivan Illich. iar aceøtia. oamenii tind sæ se împartæ în douæ grupuri. 2004. servind ca ghid unei prietene. Îl folosesc doar atunci cînd mæ aflu într-un grup de discuflii pe podium sau cînd arhitectura auditoriului e atît de modernæ. Deøi sînt obiønuifli sæ se urle la ei. pot reflecta. predæ la o universitate din Noua Zeelandæ øi e o excelentæ flautistæ. voia sæ se sprijine de ceva. ascultînd liniøtea sa solemnæ. Refuz sæ mæ adresez oamenilor care sînt dincolo de raza vocii mele. dacæ nu dubioasæ øi plinæ de prefliozitate. însæ nu are experienfla catedralelor. Editorii îi mulflumesc Valentinei Borremans øi. Locul e ceva preflios. øi-au antrenat vocea pentru a-i creøte puterea øi timbrul – aøa cum fæceau retorii de demult. era o experienflæ stranie øi ameflitoare. înainte de a fi auzitæ. îi aparflin lui Valentina Borremans. dintre prezenfla fizicæ øi ecran. Astæzi. au eliberat færæ obiecflii primul rînd pentru cei care aud mai greu. Acum cîfliva ani eram în Köln. Refuz. cît øi audienfla au acceptat decizia mea. lui Sajay Samuel pentru medierea acordærii drepturilor de publicare. Majoritatea celor care au participat la aceste reflecflii s-au declarat mulflumifli de insistenfla mea pentru vocea „nudæ“. Reflecflia ce urmeazæ. m-a întrebat dacæ simfleam øi eu aceeaøi senzaflie stranie ce o prinsese. Sunau clopotele bisericii. se aflæ în situaflie de dezavantaj acustic în timpul perioadei dedicate întrebærilor. Ei nu au considerat nerezonabilæ insistenfla mea de a limita audienfla la cei care intræ în raza organului vorbirii. Aceste puternice tehnologii dislocæ vocea øi dizolvæ vorbirea într-un mesaj. localitatea întîlnirii lor. Ceea ce simflea era morbid. încît reduce la tæcere vocea nudæ. începînd din seara în care ne-am întîlnit pentru prima oaræ. Doar datoritæ ei am început sæ înfleleg ce semnificaflie are vuietul neauzit al clopotului de bisericæ în istorie. fiindcæ prefluiesc echilibrul între auditoriu øi prezenfla vizualæ øi resping acea intimitate falsæ creatæ de „øoapta“ copleøitoare a vorbitorului la distanflæ. e avocatæ. În public se aud apeluri la tæcere. E foarte umblatæ în Asia. Însæ atunci cînd discuflia ajunge la chestiuni mai generale. Paris. Fayard. ecrane øi difuzoare. Era încæ dimineafla devreme cînd am mers de la staflia de tren la piafla animatæ. la multe conversaflii care au avut loc ca rezultat al refuzului meu de a-mi læsa vocea sæ fie deconstruitæ digital øi sintetizatæ mecanic. Difuzoarele pot face ca o voce sæ fie omniprezentæ într-un spafliu fizic de orice dimensiuni. datoritæ accesului meu la microfon. în timpul unei opriri din prima sa cælætorie în Europa. publicat în Le Perte des Sens. iar de cealaltæ cei pentru care aceastæ intuiflie pare învechitæ sau romanticæ. am petrecut multe ore în liniøtea acestei pæduri de coloane gotice. Ceea ce o lovise fusese probabil acel sunet al clopotului care e prea grav pentru ureche. la rîndul lor. cei care au probleme cu auzul se mutæ în faflæ. nu au avut nimic împotrivæ sæ se mute în primul rînd. Mi-a luat ceva timp sæ îmi dau seama la ce se referea. øi al cærui sunet se aude pe o distanflæ de mai bine de treizeci de kilometri. chiar øi în fafla unei audienfle largi. De o parte se aflæ cei pentru care simflul diferenflei dintre original øi copie. Vizibil perturbatæ. cu faimoasa catedralæ la cîfliva paøi. iar S. în unde sonore codate care se înscriu într-un spafliu universal. dintre atingerea carnalæ øi înlocuirea sa cu vibratoare mecanice sau electronice e o certitudine intuitivæ. de asemenea. Cred cæ vorbirea creeazæ un loc. ce are trei metri. priveøte natura epocalæ a sunetului în relaflia sa cu locul. numit „Sfîntul Petru“. în retrospectivæ. cu titlul original „The Loudspeaker on the Tower: Belfry and Minaret“. Cîfliva tineri mi-au spus cæ.arhiva Difuzorul pe clopotniflæ øi minaret* Ivan Illich De mai bine de un sfert de veac am încercat sæ evit folosirea microfonului. învæluind-o øi transportînd-o. mai degrabæ decît cu spafliul. planificarea standardizatæ. „Le haut-parleur sur le clocher et le minaret“. cel mai mare clopot de pe Rin. Doar viva vox are însæ puterea de a genera cochilia în interiorul cæreia se aflæ vorbitorul øi audienfla. Existæ însæ motive mai profunde pentru care am renunflat la microfon – e vorba de folosirea sa în circumstanfle în care sînt prezent material. dar nu øi pentru intestine.

la indicafliile regilor Franflei. anunflînd timpul pauzei de masæ. Ele constrasteazæ puternic cu zurgælæii mezoamericani din lut. Aceastæ triplæ invitaflie are o istorie în trei paøi. cîteva clopote turnate au supraviefluit din cea mai recentæ epocæ a metalului. Paralelismul a început sæ mæ intrige. ca un memento explicit al Bunei Vestiri. inseparabil de gama de culori a acestora øi de refracflia aerului. Eu am crescut cu clopote. Biserica a creat parohii cu clerici rezidenfli øi a prevæzut un nou set de reguli pentru reglementarea cæsætoriilor øi a vieflii comunale. Cînd m-am întîlnit cu S. Clopote ca „Sfîntul Petru“ au fost auzite în Europa într-o epocæ în care sensul locului a suferit o schimbare extraordinaræ. ca rugæ pentru victoria împotriva turcilor sau pentru pace. ræspunzînd bætæilor flamande cu sunetele acordate ale mai multor clopote. la care erau invitafli tofli credincioøii. Cætre sfîrøitul secolului XIII. trebuie sæ punæ clopoflei de aur pe fir purpuriu. New York. În Orientul Îndepærtat. aceasta a fost pierdutæ în timpul Antichitæflii. strachine sau stupi de albine. la oscilafliile furtunoase øi zgomotoase din jurul Mediteranei. abia perceptibilæ la început. Înainte de aceasta. Seeing Through Clothes: Fashioning Ourselves. a fost realizatæ în timpul celor douæ decenii de dinaintea Reformei øi s-a încetæflenit foarte repede ca ritual ce dæ ritmul zilei. øi prin el locul de care aparflin oamenii. peisajul Bisericii Catolice fusese marcat de un clopot ce suna de trei ori pe zi.. Astfel a fost modelat instrumentul tehnologic ce a încorporat cuvîntul divin într-un sunet metalic. clopotul adoptase scobitura interioaræ gradualæ care întæreøte huruitul murmurului sæu. Arno. o cupæ scobitæ în interior øi cu guræ deschisæ. Accesorii asemænætoare au fost gæsite în morminte din toatæ zona dintre Cipru øi Sudan. umerii sæi læflifli. Urbanizarea a sprijinit întrunirea cu regularitate a pieflelor rurale. øi care a îmbræcat fiecare parohie într-o manta acusticæ distinctæ: de la clopotele ce se leagænæ øi dængæne în nord-vest. ce provenea din turla bisericii. cel din Nimrud [Asiria] a fost datat la 612 î.H. vibraflia sa øoptitæ. Grupurile se ridicau în picioare øi recitau de trei ori Ave Maria.H. Moise reglementeazæ îmbræcæmintea lui Aaron: pe margine. 28 . Procesele de stabilire a populafliilor din Europa Centralæ au dobîndit în timpul Evului Mediu timpuriu multe caracteristici ce s-au pæstrat pînæ în secolul XIX. În Occident. Ann Hollander.1 Sunetul lor e parte integrantæ din fiecare loc european pe care mi-l amintesc. dacæ prin acest termen înflelegem orice corp metalic lovit pentru a emite un sunet. În Ieøirea 28. a fost introdus abia în timpul secolului XV. în New York.33. iar grosimea pereflilor a fost calculatæ øi acordatæ. pieptare øi gulere în loc sæ se înfæøoare în lungimi de pînzæ – cum fac încæ indienii – ori sæ tragæ pe ei un sac cu gæuri pentru cap øi mîini. Contopirea celor trei rugæciuni cotidiene. Pînæ de curînd. publicatæ iniflial în 1975. În America de Sud. M-a întristat irelevanfla clopotelor pe Madison Avenue. Aceastæ formæ a fost rezultatul unei rupturi finale cu toate formele precedente. indiferent unde se aflau. în Occident. eram la Köln în cæutarea unor picturi care ilustreazæ schimbarea radicalæ a îmbræcæminflii bærbæteøti øi femeieøti din oraøele Evului Mediu tîrziu. obiceiul a prins din Ungaria în Thuringia. Îi dædea clopotului un sunet secundar controlat. Apoi a devenit evident faptul cæ noua formæ deschidea în bronz un potenflial necunoscut. am învæflat sæ accept absenfla clopotelor de bisericæ øi m-am simflit ofensat de multe ori cînd misionarii fæceau sæ sune niøte falsuri electrice. din cætune în sate adeværate. e o invenflie medievalæ. în jurul tiviturii. M-a iritat agresivitatea ostentativæ a dangætelor seculare din campusul Universitæflii Chicago. de la convex la concav. În urmætorii cincisprezece ani. în mod surprinzætor. pærflile laterale desfæcute pînæ la guræ. cu mult mai jos decît nota øi care e mai degrabæ simflit decît auzit. mai înalt decît nota la lovire. Se øtie cæ forma clopotului. dar niciodatæ ca øi ceea ce numim noi clopot. nu înainte de a se întipæri adînc în memoria poporului guaraní. oprind munca la cîmp øi conversaflia la masæ. unde arta turnærii clopotelor – inventatæ cu mai mult de 500 de ani mai înainte – a supraviefluit færæ întrerupere. Proiectul social de formare a percepfliilor corporale prin îmbræcæmintea în haine care au fost tæiate øi apoi prinse laolaltæ – acesta e un eveniment medieval tîrziu. Ca urmare a diferenflelor din lucrul cu fontæ øi metal. alternînd cu ciucuri în formæ de rodie. Spre deosebire de China. în nicio limbæ europeanæ nu existæ cuvînt pentru croitor. cunoscutæ astæzi mai degrabæ din graficele statistice. Oamenii au început sæ poarte mîneci. ca un fel de semnal de stingere a focurilor pe fondul recitærii unei Ave Maria. Pînæ la sfîrøitul secolului XIV. Prietena mea de la antipozi m-a ajutat sæ devin conøtient de un fel de „localizare prin sunet“ care s-a pierdut. dar. Caracteristica esenflialæ a noii forme a fost schimbarea gîtului. Semnul de amiazæ. 1980. Clopotele de searæ au fost auzite pentru prima oaræ în Milano dupæ 1296. Înainte de 1400. m-am gîndit adesea la vastele spaflii din Brazilia care nu au fost atinse niciodatæ de sunetul lor øi m-am întristat pentru miile de clopote din misiuni paraguayene care au fost topite în tunuri. Tehnologia impulsionatæ de cai a dat oamenilor posibilitatea sæ se mute împreunæ. amintind credincioøilor de veghea Mariei sub cruce. sunetul caracteristic al clopotului fiecærei regiuni a devenit un element familiar al geografiei Evului Mediu tîrziu. un ritual numit „Angelus“. Øtiu de la Ann Hollander2 cæ hainele au început sæ fie tæiate abia în timpul secolului XII. aducea øi un anumit vuiet. clopotele arætau ca niøte oale întoarse. prins la mijloc cu o centuræ de stofæ. Comunitæflile se întindeau atît de departe cît se auzeau clopotele lor. din Avignon în Napoli.1. amestecîndu-se de o manieræ nouæ. Coroana clopotului a fost turtitæ. Nu ar avea sens sæ cæutæm în preistorie pe cel care a inventat clopotul. Cel mai vechi clopot gæsit în China dateazæ din 1250 î. prin care a fost format sunetul clopotului. aceleaøi trei Ave Maria erau spuse øi dimineafla. la fel stau lucrurile øi în cazul artei turnætoriei. Dupæ cîte se pare. 2.

Plutarh scrie de „clopote pe plase întinse peste rîu. pentru a alunga pæsærile. Dupæ cum se pare. de unde a fost extras metalul. precum gongurile sau cilindrii de metal. Talgerele øi zurgælæii.. Ioan Hrisostom. Cele mai multe clopote din Antichitatea mediteraneanæ erau suficient de mici pentru a fi prinse de haine sau flinute øi scuturate cu o mînæ. 1844–1864. Cîinii. stîrnite de vînt. Cuvîntul semnifica atît zgomotul. fiecare cu cîte trei clopoflei ataøafli. Magistratul roman dorise astfel sæ îøi arate dispreflul pentru acest acuzat. de sfera aproape închisæ a zurgælæilor. øi nu doar pentru a atrage atenflia. El simte nevoia sæ denigreze sunetul. Paznicul de noapte grec era cunoscut sub numele de codonophor. 12. cælæilor øi proøtilor publici li se coseau cu forfla clopoflei de haine. Pæstorii øi alfli „vulgari“ doreau sæ fie înmormîntafli cu clopofleii pe care îi puseseræ la gîtul animalelor. umplute cu cine øtie ce prostii. Paris. I ad Cor. nu sunt nimic“. la fel ca în cazul tuturor instrumentelor care fac zgomot. purtætor de clopoflel. Expresiile latine trebuie traduse în acest context: „a atinge clopotul“. 13. øi ce sæ mai spun de zurgælæii. respectiv „a miøca clopotul“. 105–106. 61. Signum tangere. Hom. Patrologia graeca (PG). În cimitirul de lîngæ camera mea din Japonia. preoflii au început sæ foloseascæ gonguri. respingerea clopotelor era menitæ sæ sublinieze caracterul nonsuperstiflios øi nonpublic al bisericii timpurii. 4. zurgælæi øi clopote pentru a anunfla începerea slujbei. Clopotele deschideau spafliul procesiunii bacantelor. În timpul Pærinflilor Bisericii. clopotul øi gongul suscitæ vocile subterane ale spiritelor din adîncul pæmîntului. praeco sau monitor. Un martir creøtin. Ignafliu din Antiohia le cerea colaboratorilor sæi sæ se abflinæ de la folosirea plesnitoarelor øi a clopotelor. erau folosite pentru deschiderea pieflelor de peøte. diaconii nu au mai putut însæ îndeplini aceastæ datorie øi. preoflii loveau un inel ce scotea un sunet ascuflit. a fost înmormîntat cu clopoflel la gît prin ordin judecætoresc. Ioan Hrisostom fline o predicæ împotriva superstifliei. care au sunat atunci cînd oamenii au încercat sæ scape înot din oraøul asediat Xantus“.. Autorii greci øi latini nu deosebeau clopotul deschis. Toba dæ voce materialelor obflinute din viefluitoare – din lemn øi piele. instrumente de fæcut zgomot au fost folosite peste tot. caprele. un om la fel de iraflional ca o bestie. T oate acestea s-au schimbat încæ înainte de oprirea persecufliilor. vacile.arhiva Tintinnabulum-ul roman (sunetul cuvîntului spune ce înseamnæ acesta) era fæcut din plæci de metal nituite. 7“. Conform lui Josephus. Sfîntul Ioan Hrisostom blestemæ folosirea clopofleilor ca amulete sau talismane: „. pp. Romanii legau tintinnabula de scuturile lor. El le ordonæ diaconilor sæi sæ îl cheme la slujbæ pe fiecare creøtin apelîndu-l pe numele sæu – „omnes nominatim“. cît øi instrumentul folosit pentru a-l crea. porcii øi oile purtau clopoflei la gît. Efectul sonor al metalului lovit a fost dintotdeauna dublu: raflional øi straniu. signum conmovere4 a devenit echivalent cu „a convoca“. În Pompei au fost gæsite scheletele a doi cai. Tintinnabulum-ul øi crepitaculum-ul sunau. mult dupæ ce cædelnifla parfumatæ se stinsese în noapte. Apare un termen tehnic ce desemneazæ sunetul øi sursa sa: „signum“. Sisinnus. bambusul øi zurgælæii continuau sæ clincheteascæ. Metalul evocæ alte spirite decît tam-tamul. nebunilor. în care se leagæ de lovirea obiectelor de metal. echipat cu clopoflei ce ræsunau în vînt.. 3. ataøafli de încheietura mîinii cu ønururi purpurii. în cel mai bun caz. ci pentru a curæfli aerul de spirite nedorite ori pentru a îndepærta norii de furtunæ. sculptatæ pe placa de bronz din centrul scutului. Grædinile romane erau vegheate de figura lui Priap. Pe mæsuræ ce biserica suferea schimbarea de la fræflie la comunitate organizatæ. caii. ca tælængile noastre pentru vaci.2): „Dacæ pierd caritatea. Chinezii sunau clopotele pentru a vesti întrunirea adunærilor imperiale. Cele mai mari. plesnitoare. Foloseau patru limbi diferite pentru a da ordine soldaflilor „în luptæ øi la dans“. ierarhia creøtinæ era precautæ în privinfla clopofleilor. În cultul lui Astarte. Aøadar. în formæ de cupæ. Pavel (1 Cor. ca urmare. regele Solomon a suspendat un clopot de aur de bîrna cea mai înaltæ a templului. „In epist. În Evul Mediu. citîndu-l pe Sf. numit cursor. nu sînt cu nimic mai bun decît o aramæ sunætoare sau un chimval zængænitor. Femeile publice din Pompei foloseau cercei sub formæ de clopoflei. (N. util øi morbid. cînd nu ar trebui sæ încredinflæm copiii noøtri altei protecflii în afara crucii?“3 Dintr-un motiv diferit.) 29 . bolnavilor de lepræ. a fost stabilit un nou rang bisericesc. Patrologiae cursus completus. tr. a bæilor øi circurilor. Odatæ cu creøterea numærului de credincioøi. Clinchetul flinuse vampirii øi fantomele departe de caprele øi vacile lor øi ar fi putut acum sæ protejeze øi trupul lor neînsufleflit de asemenea fiinfle supranaturale. pentru a atrage atenflia inamicului asupra feflei paralizante a Meduzei. Migne.

Sunetul gongului de metal sau de lemn a fost comparat cu sunetul trompetelor menflionate în Vechiul Testament. Cf. iar nivelul de zgomot produs de creøtini a fost limitat. referindu-se astfel la provincia de unde proveneau cele mai multe. The Bells of Russia. Bibliografie cuprinzætoare. in Dictionnaire d’archéologie chrétienne et de liturgie. de-a lungul Nilului. 1923. altele puteau fi puse pe umær øi lovite cu un ciocænel. Clarendon Press. 8. uneori de cætre un asistent ce mergea alæturi.6 Putem data cu aproximaflie prima folosire a unui clopot de bisericæ în Europa. Un clopot cu sunet plæcut era o raræ excepflie în 615. care introducea „un obicei sacru al celor mai binecuvîntafli cælugæri: sunarea unui clopot rezonant“. Williams oferæ o bibliografie cuprinzætoare. 1980. putem stabili cæ aceasta e prima menflionare a sunærii clopotelor atîrnate pentru slujba creøtinæ. a doua parte a vol. Coleman. Princeton University Press. iar pe lîngæ asta. Nola poate fi un oraø din acea zonæ. Cele mai bune astfel de instrumente produceau un bubuit profund. itinerarele prin care puteau fi trecufli porcii prin oraø au fost strict delimitate. nâqus [un fel de plesniˆ toare evoluatæ din folosirea. vol. Vechile clopote celtice erau atît de respectate. sideron. Bibliografie cuprinzætoare in Henri Leclercq. se poate vedea clopotul-mærturie al Sfîntului Patrick: Clog-an-udachta. Toate acestea s-au schimbat odatæ cu penetrarea bisericii în rîndul celflilor. Bonifaciu a folosit cu siguranflæ unul în cælætoriile sale în Friesland (nordul Olandei). „Clocher“. 424–437. au redactat aøa-numitul Pact din Umar. ciocnite una de alta] a fost singurul instrument de convocare a creøtinilor din Ierusalim. Un astfel de obiect ar fi putut fi gæsit în mormîntul sfîntului. dincolo de sincronizarea acfliunii. folosit pentru sunet. aceste clopote misionare erau venerate ca relicve. Cu toate acestea. Vezi øi F W. Cînd Godefroi de Bouillon øi cruciaflii sæi au intrat în oraø în 1099. un membru al cortegiului sæu a raportat cæ Ierusalimul. în secolul VI. ed. un instrument de metal. sceptrul. Un nou sunet a fæcut ca aura omului cu har sæ fie perceptibilæ cu urechea. o rugæ cætre ceruri.“ Edward V. Mai tîrziu. Acolo. 1. „Bell“. Sunetul însuøi a dobîndit un sens specific. „lemnul sacru“ gæunos. London. încît cutiile în formæ de clopot în care fuseseræ flinute sînt printre cele mai prefluite tipuri de giuvaiere irlandeze øi scofliene. Printre acestea s-au numærat restricfliile privind semnalele folosite pentru chemarea la slujbæ. clochette“. Die Eroberung des heiligen Landes. sunetul clopotului trimite vibraflii care deranjeazæ pacea øi liniøtea spiritelor invizibile ale morflilor. 13.5 A fost interzisæ expunerea crucii în afara clædirii bisericii. Primii fabricanfli cunoscufli ai clopotelor creøtine de tip nituit au fost „Tasag“. Un nou nume a fost creat pentru acest obiect. Alteori erau folosite douæ cutii de rezonanflæ.5. La acea datæ.8 Sfîntul Columban e adesea desenat scuturînd un clopot. øi care nu poate fi redus cu uøurinflæ la superstiflie. vol. 6. prin care impuneau anumite reglementæri în detaliile practicii liturgice creøtine. sæ batæ la uøa fiecærei celule. canonic de Aix-la-Chapelle). p. 11. precum oasele sfinflilor. Conform credinflei islamice. folosit deja în Africa de Nord. „Cuana“ øi „Mackecht“ – trei fierari pe care i-a adus Sf. trompeta sacræ egipteanæ a fost adoptatæ pentru a suna adunarea cælugærilor. col. a abandonat viafla solitaræ pentru a deveni conducætorul unei largi comunitæfli de cælugæri. Satis N. dupæ un asediu de patru luni. in The New Grove Dictionary of Music. În 1200. 7. un diacon din Cartagina. un novice era trimis cu un „ciocan de deøteptare“. Diederichs. 1954–1991. Datoritæ unor referinfle ulterioare despre modul în care era folosit obiectul (cu ajutorul unor frînghii). Percival Price. Caccabulum. care l-a impresionat într-atît. citîndu-l pe Albertus Aquensis (sau Albert. 1985. 1948. ce rætæcesc prin aer. Pînæ în secolul V. În Irlanda. „Timp de mai mult de patru secole øi jumætate de dominaflie arabæ (638–1099). Într-o cutie ornamentatæ cu giuvaiere din secolul XI din Dublin.. clopotele deveniseræ comune în Europa. Sub numele de bilo øi klepalo. nu deflinea niciun clopot øi cæ tragerea clopotelor nu era o practicæ cunoscutæ în acest oraø. îi scria prietenului sæu Eugippus. italienii l-au numit campana. Christianity and . sub stæpînire musulmanæ din 638. În acel an. echilibrat øi aparte. Scrisoarea acompania un obiect. plasat în centrul mænæstirii. i-a fost atribuitæ puterea de a fline demonii la distanflæ. n. a devenit un simbol al Cuvîntului Divin. În 535. rapoartele despre „signum“ din primele secole creøtine nu evidenfliazæ vreo convingere cæ sunetul ar sfinfli locul. Geschichte des ersten Kreuzzuges. Dupæ ce arabii au ocupat Ierusalimul în 638. Librairie Letouzey et Ané. Misionarii greci din Nordul slavon au læudat virtuflile acestui simandrum. pp. poate fi pur øi simplu o reflexie a acestuia. timpul sau persoana. John Day Co.7 Aceøti misionari gæsiseræ øi au apropriat un instrument al cærui sunet a devenit caracteristic pentru demersul omului cu har. cele douæ sarcini au fost unificate cu ajutorul unui singur instrument. p. Islam under the Sultans. scuturat cu mîna. un cuvînt care e probabil de origine celticæ mai degrabæ decît continentalæ: clocca. În nordul Angliei. p. Pahomie. încît l-a transportat 30 . New York. Princeton. regele Chlothar a descoperit cu surprindere un clopot cu „sunet dulce“ în Köln. Stanley Sadie. a douæ bucæfli de lemn suspendate de ramuræ. însæ sunetul lor nu avea armonia sau vuietul clopotului. 315. În jurul anului 320. Acest instrument. Mai tîrziu. 1. suspendate de o ramuræ øi împinse apoi sæ se ciocneascæ una de cealaltæ. Unele erau flinute în mînæ. stareflul unei mænæstiri din Napoli. toaca [semantron]. „Clochettes celtiques“. a înlocuit din cînd în cînd lemnul scobit. Patrick în Irlanda în secolul V. Williams. Oxford. Antoniu din Novgorod îl citeazæ pe Teodor Studitul: „Simandrum-ul grec ne-a fost dat de îngeri“. 189. 2. Jena. Fulgenfliu Ferrandus. aceste instrumente øi sunetele lor au ræmas familiare cælugærilor ruøi pînæ în secolul XVIII. 1929. un sihastru cu experienflæ. Paris. care øi-au petrecut mai apoi traiul sub diriguirea sa în T ebaida. The Book of Bells. cartea øi clopotul erau obiectele de care misionarul celtic nu se despærflea niciodatæ. Macmillan. „Cloche. Hasluck. 1938.

chiar øi în zilele noastre. zbura înapoi.. sunetul metalic al talgerelor înlocuise de mult trompeta mænæstireascæ. cartea a 4-a. Nimic nu exprimæ aceasta mai bine decît ceremonia solemnæ a excomunicærii. Constantinopolul continuæ sæ foloseascæ lemnul. e produs pentru a chema oamenii la bisericæ. aud sunetul celei de-a treia trageri a clopotului trecerii11. E în mod clar o ceremonie sobræ de binecuvîntare. Funcflia socialæ centripetæ e completatæ de o funcflie centrifugæ. cu toatæ solemnitatea unei liturghii.. E posibil ca acest obicei al Bisericii Catolice... Øtiu numele lor. 10. cumva mai umil decît cel al bronzului. Din motive practice øi simbolice. Peste secole. pentru a-l condamna pe pæcætos sæ træiascæ dincolo de bætaia clopotelor diecezei.. clopotele turnate au fost tratate în Europa creøtinæ ca øi cum ar fi fost un fel de persoane. sabbata pango . în capitolul 21 al De ecclesiasticis officiis (823). turn sau turle. Numele øi „vocaflia“ unui clopot sînt înscrise pe coroana sa. Alte exemple: „funera plango . Clopotul era marcat cu cruci uleiate de patru ori în afaræ øi de trei ori înæuntru. iar sunetul lemnului. Preotul se roagæ ca acest bronz sæ devinæ la fel de pur ca trompetele folosite din ordin divin în Sinai. doisprezece preofli cu torfle aprinse în mîini se adunæ în jurul episcopului. comparæ caracterele diferite ale lemnului øi bronzului în procesul de chemare a credincioøilor la slujbæ: «Mai mult. pentru a atrage atenflia asupra unui incendiu ori a semnala apropierea inamicului. A. clopotele au naøi care îi stau alæturi la ceremonie. care a început sæ fie folositæ dupæ anul 1000: „lîngæ clopot. care e folosit la hirotonisirea preoflilor. dissipo ventos . vivos voco [chem pe cei în viaflæ] . ziguratul mesopotamian sau coloanele folosite în venerarea persanæ a focului.. 105. carte øi lumînare“. 11. Rupea vraja întunericului. În acest text timpuriu nu apare niciun cuvînt despre riturile ciudate care trateazæ clopotul. unele mænæstiri din jurul lacului Constanfla au fæcut din clopot subiectul unui ritual special. ceremoniile au început sæ semene celor în care subiectul e o persoanæ.. piramida. Historia ecclesiastica gentis anglorum. Clopotele creøtine unesc oamenii într-o fræflie a rugii. p.. Benedict (530–540).. London. clopotul era instalat în punctul cel mai înalt al unei clædiri. Holder. În timpul ceremoniei. Clopotul avea puteri de vindecare. Marston & Co. exito lentos . legate de penitenflæ. binecuvîntarea acestui vas sacru era rezervatæ episcopului acelei dieceze în care urma sæ îl anunfle pe Dumnezeu. fulgorem frango [alung norii de furtunæ]“... în mod real sau mental. Freiburg. ca material pentru tunuri. Clopotele aveau în mod frecvent nume. Diaconul termina ritualul prin citirea evangheliei. Cînd soldaflii au încercat sæ îl fure. ed. cap. o „. a regilor øi a altarelor. defunctos ploro [îi plîng pe cei morfli] . o cædelniflæ era aprinsæ lîngæ clopot. clopotul a devenit un actor important în poveøtile populare. plebem congrego [adun oamenii sæi] . în 680.9 Dupæ ce au devenit emblema misionariatului... Tras pentru prima oaræ. Nici nu trebuia sæ îl atingi. cu cîfliva ani înainte de cucerirea peninsulei de cætre musulmani. Amalarius din Metz. Turnurile au fost asociate øi în alte pærfli cu clædirile religioase... Spiritele necurate øi rele care s-au prins de metal la naøterea sa în pîntecele pæmîntului sînt expulzate din masa în fierbere. în timp ce Estul creøtin a preferat lemnul. Ca toatæ lumea. Ca la botez. Toate aceste simboluri vorbesc despre înælflimile vizibile care trebuie escaladate. Legends O’ The Bells. sunetul era suficient pentru a îndrepta un schilod. mai umil decît cele de azi.12 Cel mai vechi text care s-a pæstrat despre binecuvîntarea specialæ pentru clopotele de bisericæ provine din Spania. sunetul instrumentelor de lemn era pæstrat pentru cîteva ocazii speciale.. Ceremonia se deschide cu exorcizarea solemnæ a metalului topit. Ltd. care mæ înøtiinfleazæ cæ Don José mai træieøte øi cæ luæm cu toflii parte la ultima sa oræ. ci datoritæ unei tradiflii venerabile» [Migne. mai degrabæ decît un obiect – øi care l-au determinat pe Carol cel Mare sæ interzicæ „botezarea“ clopotelor în 798: ne cloccas baptizent. În secolul XIV. 1985. Patres Latini (PL). referinflæ furnizeazæ evidenfla claræ a prezenflei semantronului în Occident..... ca sæ nu mai spun de obeliscurile din Egipt sau Etiopia sau de meterezele tempului din Ierusalim – cumva intræ în acelaøi tip.arhiva la Paris. de un preot ce fusese pus sub interdicflie. era adæugatæ sare în apæ. ca øi cum ar fi o persoanæ. Sampson Low.. Clopote care fuseseræ înecate se ridicau din ape în noaptea Sfîntului Ioan øi începeau sæ sune peste mlaøtini øi lacuri. clopotul e îmbræcat într-o hainæ albæ de botez. pestem fugo [alung ciuma] . urmæreøte ræufæcætorul øi poate ucide. nu din cauza lipsei bronzului. pp. Din respect pentru sunetul metalului. paco cruentos“. În anumite regiuni. Dupæ Legea Sf. Te puteai ascunde sub el.. Williams.. sæ fi fost copiat din timpuri antice. în care tocmai sunæ douæ clopote.. cu ocazia morflii stareflei Hilda.. Clopotele ræspîndesc peste tot øtiri øi alungæ demoni. Clopotul însuøi ajunge la fel de departe ca sunetul sæu. Iatæ cîteva inscripflii tipice: „Laudo Deum verum [Laudæ adeværatului Dumnezeu] . 12. 23. Alteori suna singur. Dupæ ce a luat sfîrøit binecuvîntarea øi înainte de a fi tras pentru prima oaræ. Puterea sacræ a clopotului transpare în mod clar în ritualuri. uleiul pregætit în fiecare Joie Sfîntæ de episcop. ca Dumnezeu sæ înzestreze sunetul acestui clopot cu puterea de a curæfla inimile de lene øi apatie. În timpurile carolingiene. iar în Occident. Nici- 9. 1974. fulmina frango . Prin aceastæ consacrare solemnæ... precum botezul sau chiar hirotonisirea preoflilor.. 23. dupæ Beda Venerabilul. Mæ surprinde cæ Rosary glæsuieøte aøa tîrziu øi îmi ia ceva timp sæ înfleleg de ce. 31 . ca Dumnezeu sæ îi dea puterea sæ îi întremeze pe cei slæbifli. mai precis din timpurile în care biserica se ascundea . 11–12. Clopotul era spælat cu aceasta pe dinæuntru øi pe dinafaræ. Vezi Ernest Morris... un secol mai tîrziu. Dintîi era pregætitæ în mod ritual o apæ specialæ „de botez“. cît de departe poate fi auzit øi simflit. un juræmînt pe clopot era mai ameninflætor decît un juræmînt pe Biblie. Fiecærui clopot i se dædea un nume de botez – ca unui copil. sæ le dea consolare celor triøti øi curaj pentru pocæire pæcætoøilor. protejîndu-te astfel de ræu. pompa semnalelor produse de vasele de bronz e abandonatæ. Mohr. pentru binecuvîntarea Cærflii. clopotul a ræmas în comuna sa.10 Scriu toate acestea într-un sat mexican. Era apoi uns cu mir. sæ stingæ flæcærile poftei øi sæ lumineze povara pæcatului în tofli cei pe care îi atinge. 1201]“. Uneori era încæpæflînat øi refuza sæ sune cînd era tras – de exemplu. Pagoda. pentru cæ le recunosc vocile. clopotul îi încorporeazæ pe cei care ascultæ într-un spafliu acustic comun. Prevenea sau prezicea viitorul... Clopotul a devenit instrumentul de convocare al Vestului. Chiar înainte de înlocuirea plæcilor metalice nituite ale tintinnabulum-ului cu clopotul turnat.

ˆ øi-a dorit propria cale. a gæsit adæpost øi în Biserica Ortodoxæ. Prima menfliune a folosirii uzuale a unui turn în acest scop dateazæ din 903. Cînd Profetul øi discipolii sæi au ajuns la Medina. îl expune pe unul dintre credincioøi øi mæreøte raza vocii sale. paturile conjugale øi lumînærile sînt printre lucrurile nenumærate elevate astfel. Turnul clopotniflei e parte dintr-un asamblaj mecanic. ceea ce se transmite public e o rupturæ cu o parte esenflialæ a Coranului: regula strictæ împotriva creærii unei imagini. ci de un turn de veghe preexistent în meterezele oraøului. Clædirile øi animalele domestice. prin care Biserica Greco-Slavonæ din Est se deosebeøte de cea occidentalæ. Aceastæ putere e recunoscutæ atît în Estul slavon. biserica a susflinut cæ are capacitatea de a-øi apropria øi a binecuvînta „orice existæ“ în folosul sæu – ecclesia omnia benedicat a fost mottoul sæu pînæ în Evul Mediu tîrziu. Leclercq. Binecuvîntarea clopotului de bisericæ e doar una dintre aceste liturghii. unul nu are însæ un glas anume. precum un podium. predominant catolicæ. bisericile au început sæ construiascæ turnuri pentru clopote. I-a dat ordin lui Bilal sæ se urce pe cel mai înalt acoperiø al oraøului øi sæ strige chemarea la rugæ. În 752. sub forma clopotniflei øi a minaretului. E cu totul diferit de minaret. Invitaflia a ajuns atît de departe cît poate ajunge vocea unui om. În secolul XI. Cu toate acestea. iar Biserica Ortodoxæ nu a folosit clopotul înainte de secolul XI. Biserica occidentalæ a stabilit instrumente mecanice pentru a suna øi a traduce invitaflia la rugæ a lui Dumnezeu. Ceea ce uneøte membrii parohiei e un sunet produs în mod mecanic. sæbiile øi plugurile. øi fiecare a fixat un set de reguli sau proceduri ale acestor binecuvîntæri. apoi pe muntele Athos. iar arabii creøtini nâqus. nici cele arhitecturale ale minaretului nu au fost studiate în mod corespunzætor. Un mozaic din Santa Maria Maggiore din Roma. Treptat. Dar ceea ce e sigur e cæ instrumentul cel mai ræspîndit pentru chemarea credincioøilor la slujbæ era „lemnul sfînt“. Færæ îndoialæ. Pînæ în prezent. iar în secolul XII devenise parte integrantæ a oricærei biserici parohiale sau catedrale. Lynn White a observat cæ în primele secole ale celui de-al doilea mileniu se cristalizeazæ o diferenflæ claræ în relaflia cu lucrurile materiale. Difuzoarele hi-fi instalate în vîrful unei biserici sau moschei aduc o inovaflie profundæ. realizat în timpul lui Sixtus al III-lea (432–440). Oferæ suport de lemn sau piatræ pentru un instrument de metal care a fost încorporat în cultul creøtin. în Roma. s-au rugat færæ nicio chemare preliminaræ. nu e vorba. dar nu mai mult. San Apollinare Nuovo øi San Apollinare in Classe din Ravenna au turnuri rotunde. col. nici originile funcflionale. transmite o copie-simulacru a unui instrument. de un minaret construit special. Credinfla cæ instrumentele tehnologice pot fi asociate în mod intim cu celebrarea unei religii biblice constituie o rædæcinæ profundæ din care a evoluat atitudinea europeanæ faflæ de tehnologie. Sunetul sæu creeazæ cumva comunitatea din jurul sæu. ne aratæ o bisericæ cu douæ asemenea turnuri rotunde. care. Duce la apogeu convingerea cæ orice instrument fæcut de om poate fi pus în slujba divinitæflii. însæ una foarte solemnæ. dogele Orso a trimis douæsprezece clopote din Veneflia împæratului Mihail al III-lea. Turnul clopotniflei e în serviciul unui instrument de metal. Greutatea tintinnabulum-ului øi dorinfla de a-l face auzit au contribuit la comandarea acestei piese speciale de arhitecturæ. În jurul anului 865. Clopotul-substitut. turnul clopotniflei a devenit o imagine comunæ. Cînd difuzorul e instalat în vîrful unei moschei pentru a transmite o chemare înregistratæ a muezinului.13 Nu existau minarete pe vremea lui Mohamed øi în primele secole ale Islamului. observînd cæ evreii folosesc sofar-ul pentru a-øi aduna congregaflia. încît era nevoie de o clædire specialæ pentru a le adæposti.13. Dorinfla de a agæfla clopotul într-un loc înalt precedæ existenfla acelor clopote într-atît de puternice øi grele. 32 . Începînd din secolul V. care era øi el un iconoclast. a definit mærimea comunitæflii dupæ raza vocii unui muezin. øi în mai puflin de un secol auzim de clopote în vecina Lavra. în mod solemn. øi nu. încæ. papa Øtefan al III-lea a înælflat o clopotniflæ pentru trei clopote de bisericæ la Sfîntul Petru. e o exagerare afirmaflia cæ e o invenflie occidentalæ. Acestea au fost instalate în magnifica clopotniflæ de lîngæ Sfînta Sofia. cît øi în Vestul latin. ca în cazul minaretului. Sute de ritualuri s-au succedat. Folosirea clædirii turnului pentru a ræspîndi un sunet religios e o invenflie apærutæ în zorii Evului Mediu. într-o sferæ a credinflei. Clopotul nu s-a luptat însæ cu simandrum-ul ca instrument de convocare. cunoscut sub numele de „Beflivul“. produs al unei sinteze electrostatice sau electronice. În timp ce în Vest aparatele mecanice sînt introduse în liturghie. Din cele mai vechi timpuri. 1970. în serviciul vocii umane. Hadithul spune însæ cæ Mohamed. Mohamed.

clopotarul nu trebuie plætit de primærie? Are primæria dreptul de a interzice sunarea clopotului morflii în timpul epidemiei. astfel încît în timpul Renaøterii. În timpul valurilor liberale antibisericeøti din flærile Sudului european. Bisericile bizantine rezistæ însæ øi refuzæ folosirea sa în interiorul clædirii bisericii. E remarcabil faptul cæ biserica rusæ. S. venea de la antipozi. care a pæzit cu atîta grijæ liniøtea din clædirile sale de bisericæ. în ciuda diferenflelor regionale. permiflînd doar folosirea vocii umane în liturghie. dominase toate liturghiile din Vest. „dreptul la clopot“ a devenit un punct major de litigiu între episcopul catolic øi autoritæflile civile. În Evul Mediu tîrziu. De timpuriu. Rusia era flara cea mai dotatæ cu clopote din întreaga creøtinætate. care. Aceastæ diferenflæ e ilustratæ în mod clar de atitudinile diferite ale celor douæ biserici faflæ de folosirea orgii.arhiva biserica esticæ se fereøte de orice înlocuire a acfliunilor corporale prin mijloace tehnice. orga începe sæ interfereze cu cîntul simplu (numit adeseori cînt gregorian). s-a simflit copleøitæ de vocea „Sfîntului Petru“. din turnul stîng al catedralei din Köln. printre oameni pentru care sunetul clopotului e doar un element recognoscibil dintre multele modele care se evidenfliazæ din zgomotul în care træiesc øi mor. în aceste ultime decenii. Nu la fel stau lucrurile în cazul clopotului. m-a fæcut sæ realizez cæ am træit. Ce drept are prefectul sæ reducæ la tæcere clopotele dupæ ora 7 seara? Sau sæ dea ordin sæ fie trase clopotele pentru a anunfla un incendiu? Ori pentru a anunfla trecerea unei oficialitæfli importante prin oraø? Atunci. devine foarte clar faptul cæ sunetul clopotului – pînæ la începutul secolului XX – stabileøte într-un mod puternic stæpînirea asupra spafliului pe care îl umple. a umplut aerul cu sunetul clopotelor. Încæ mai remarcabilæ decît acceptarea ecumenicæ a clopotului în biserica esticæ øi vesticæ e recunoaøterea importantului rol civic al clopotului în timpul secolului XIX. Era inocentæ la clopote. pentru a evita panicarea cetæflenilor? Dintr-un studiu al ordinelor judecætoreøti øi al deciziilor Curflii Supreme din Franfla. Împærtæøind aceastæ invazie asupra intimitæflii ei. arta turnærii clopotului fusese adusæ în Rusia de cælugæri celfli nomazi care erau meøteri fierari. Din interior. Traducere de Ovidiu fiichindeleanu 33 .

nesemnificative. No Train Coming is such a moment of counter-waiting. Însæ ceea ce se pierde ca aspiraflie øi energie a construcfliei unui viitor colectiv este în schimb cîøtigat prin alæturarea acestor momente solitare. His characters are seen in the routine of the prosaic. poate fi echivalat cu momentul actual. NY. cît øi la nivel semantic. Among the institutions where he exhibited recently there are Hudson Valley Center for Contemporary Art. 34 . whether it is during their free time or passing their “dead” times in-between the working hours. Øerban Savu alcætuind o compoziflie cuprinzætoare a vieflii contemporane. din viafla locuitorilor obiønuifli ai României contemporane – majoritatea aparflinînd acelei categorii (materiale øi simbolice) pe care mai demult o numeam clasa muncitoare. lives and works in Cluj. Øerban Savu recuperates and reinvents an artistic style – the socialist realism – both at a formal level. including the medium used (painting or mosaic) and at a semantic level conferring it an anti-heroic stance through the depiction of the unspectacular. he thus turns this style into what we could call a post-socialist realism. Øerban Savu recupereazæ øi reinventeazæ un stil artistic – realismul socialist – atît la nivel formal øi al suportului folosit (picturæ sau mozaic). However. Nu vine niciun tren este astfel un moment de contraaøteptare. fie cæ e vorba de timpul lor liber sau de timpii morfli din cadrul intervalului de lucru. Spinnerei. care. (Raluca Voinea) Øerban Savu presents a selection of his works which have as starting point daily. The artist builds a comprehensive composition of contemporary life. Personajele sale sînt væzute în rutina banalului. Leipzig. Trent. a present without big expectations. (Raluca Voinea) Øerban Savu: Nu vine niciun tren No Train Coming ØERBAN SAVU is born in 1978 in Sighiøoara. what is lost as aspiration and energy of building a collective future is instead gained through the juxtaposition of these solitary moments. Peekskill. insignificant episodes in the lives of ordinary inhabitants of present-day Romania – most of them belonging to that material and symbolic category which a while ago we used to call the working class. dintr-o perspectivæ mai largæ. which lacks the trivial journalistic approach and can allow us to evaluate the present with a historic purpose.galerie Øerban Savu prezintæ în grupajul din galerie o selecflie din lucrærile sale ce au ca punct de plecare episoade cotidiene. lipsitæ de trivialitatea argumentului jurnalistic øi capabilæ sæ determine o evaluare în sens istoric a timpului prezent. the Art Museum in Cluj and Upload Art Project. conferindu-i o notæ antieroicæ prin abordarea nespectaculosului øi în acelafli timp transformîndu-l în ceea ce am putea numi realismul postsocialist. which from a wider perspective could be identified with the time we are living now. o ancorare într-un prezent færæ aøteptæri prea mari.

180 × 112 cm.No Train Coming. 2009. oil on canvas .

Untitled. oil on canvas .5 × 40 cm. 2007. 30.

35 × 31 cm.galerie Before Sunrise. oil on canvas . 2007.

A Moment of Silence. 2009. 100 × 140 cm. oil on canvas .

2007.galerie The Oil Pipe. oil on canvas . 21 × 30 cm.

2010.Blue Shadow. oil on canvas .5 cm. 137 × 106.

2008. 155 × 130 cm. oil on canvas .galerie The Grey 10th Floor Block.

132 × 180 cm.Sleep Without Dreams. 2010. oil on canvas .

galerie Three Friends. oil on canvas . 163 × 220 cm. 2010.

35 × 28 cm. oil on canvas . 2006.Untitled.

oil on canvas .galerie Summer Kitchen. 130 × 106 cm. 2009.

The Welders. 2007. oil on canvas . 44 × 65 cm.

154 × 195 cm. oil on canvas . 2010.galerie Under the View.

5 × 50 cm.Untitled. 2006. oil on canvas . 30.

29 × 40 cm. oil on canvas . 2007.galerie Untitled.

oil on canvas . 2010.Empty Courtyard. 45 × 35 cm.

scena Algorithm of Stillness. 2010. oil on canvas . 157 × 134 cm.

which on the evening of 12 May 2010 became a site for bold artistic encounters with his legacy. and the event had the characteristics of an exclusive local happening. 52 . 12 mai 2010 RECLAIMING LUKÁCS: INTERVENTIONS IN THE ARCHIVE OF A MARXIST PHILOSOPHER Maja & Reuben Fowkes György Lukács and Contemporary Art: Intervening in the Archive Lukács Archive Budapest. precum gînditorul disident Béla Hamvas. Dimpotrivæ. housed in the philosopher’s residence for the last three decades of his life. se gæseøte în zona centralæ a Budapestei. Deøi au participat doar artiøti maghiari. Spaflioasa arhivæ a lui György Lukács. 12 May 2010 Overlooking the Danube in central Budapest is the spacious archive of György Lukács. Loophole to Happiness. Lukács nu a reprezentat o figuræ sau un punct de referinflæ important pentru arta maghiaræ contemporanæ. Their curatorial projects include the Revolution Trilogy (2006–9). abordînd dezacordul dintre incontestabilul statut internaflional. Proiectele lor curatoriale cuprind Revolution Trilogy [Trilogia Revoluflie] (2006–2009). its significance arguably went beyond the national frame by addressing the discord between Lukács’s unassailable international status as the founder of Western Marxism and his reputation as a hardcore communist in Hungary. Lukács has not been a significant figure or point of reference for contemporary Hungarian art. seminariile SocialEast Forum (din 2006) øi Simpozionul anual despre Sustenabilitate øi Artæ Contemporanæ de la Universitatea Central-Europeanæ din Budapesta (din 2006). the SocialEast Forum seminar series (since 2006). în dimineafla zilei de 12 mai 2010. Their current exhibition project Loophole to Happiness opens at Trafó Gallery Budapest in November 2010. a devenit scena unor curajoase întîlniri cu moøtenirea sa. Actualul lor proiect expoziflional. Pînæ în prezent. Although only Hungarian artists were involved. care a pus sub semnul întrebæMAJA øi REUBEN FOWKES sînt istorici øi curatori de artæ contemporanæ. cu vedere la Dunære. Întrebarea care bîntuie orice demers contemporan ce-l implicæ pe Lukács e cum sæ împaci aceste douæ poziflii în cadrul unei perspective istorice globale. generaflia de artiøti care a intervenit asupra arhivei lui a crescut cu învæflæturile neoavangardei. semnificaflia lui a depæøit în mod categoric cadrul naflional. va fi inaugurat la Galeria Trafó din Budapesta în noiembrie 2010. and the annual Symposium on Sustainability and Contemporary Art at Central European University Budapest (since 2006). Until now. the generation of artists intervening in his archive were brought up on the teachings MAJA and REUBEN FOWKES are contemporary art historians and curators. iar evenimentul a avut caracteristicile unui eveniment exclusiv local. preferînd figuri antiregim. al lui Lukács øi reputaflia sa de comunist convins în Ungaria. Indeed.Intervention in the Lukács Archive by Balázs Beöthy Recuperarea lui Lukács: intervenflii în arhiva unui filosof marxist Maja øi Reuben Fowkes György Lukács and Contemporary Art: Intervening in the Archive [György Lukács øi arta contemporanæ: Intervenind în arhivæ]. fiind gæzduitæ în reøedinfla filosofului din ultimele lui trei decenii de viaflæ. loc ce. Arhiva Lukács Budapesta. de întemeietor al marxismului occidental. The question haunting any contemporary engagement with Lukács is how to reconcile these two positions within a global historical perspective.

a fost la început aclamat.scena rii ateismul modern øi ascetismul comunist øi a fost trimis la munca de jos. to which he later referred as “romantic anti-capitalism”. simpla pomenire a numelui disidentului a produs zîmbete condescendente printre adepflii lui Lukács care s-au strîns pentru a asista la transgresarea de cætre artiøti a spafliului gol al arhivei. Odatæ cu apariflia fascismului. he was first celebrated. Berlin øi Heidelberg. Born into a wealthy Jewish family in 1885. who challenged modern atheism and communist asceticism. and engaged in contemporary literary debates around expressionism. Lukács came of age in the literary and theatrical milieu of fin de siècle Budapest. care a cuprins o scurtæ perioadæ în funcflia de comisar pentru educaflie øi culturæ pe durata scurtæ a Republicii Ungare a Sfaturilor din 1919. During the First World War he led a Sunday Circle of intellectuals at his family estate that pondered deep cultural issues. while his best known theoretical work. Symptomatically. Næscut într-o familie evreiascæ bogatæ. History and Class Consciousness. jucînd un rol neînsemnat în Revoluflia din 1956. a political faith that he maintained until his death in 1971. apparently at the hands of Lukács himself. Istorie øi conøtiinflæ de clasæ. Contribuflia lui Lukács la teoria literaræ øi culturalæ a fost profund influenflatæ de implicarea sa politicæ øi de cariera de partid. în 1945. în cadrul cæruia se dezbæteau chestiuni culturale de amploare. s-a mutat de la Berlin într-o relativæ siguranflæ la Moscova. Lukács a crescut în ambianfla literaræ øi teatralæ a Budapestei fin de siècle. was produced during his political exile in Vienna in the 1920s. who preferred anti-regime figures. such as the dissident thinker Béla Hamvas. ulterior luînd contact cu direcfliile kantianæ øi hegelianæ la universitæflile din Cluj. modernismului øi realismului socialist. în 1971. crez politic pe care øi l-a pæstrat pînæ la moarte. inclusiv sinuciderea primei iubite øi moartea celui mai bun prieten. Interesul proaspæt descoperit al artei contemporane faflæ de Lukács fline de caracterul enigmatic al personalitæflii øi al parcursului sæu dificil prin istoria secolului al XX-lea. pînæ cînd schisma Revolufliei Boløevice a divizat politic grupul. including the suicide of his first love and death of his closest friend. he moved from Berlin to relative safety in Moscow in 1933. later coming into contact with Kantian and Hegelian currents at universities in Kolozsvár. Berlin and Heidelberg. apoi supus unei dure critici publice øi ulterior reabilitat. pe care ulterior le-a numit „anticapitalism romantic“. modernism and socialist realism. Pushed along by personal traumas. în timp ce lucrarea sa teoreticæ cea mai cunoscutæ. Lukács’s contribution to literary and cultural theory was deeply marked by his political commitment and party career. øi s-a dedicat în totalitate Partidului Comunist. în 1933. implicîndu-se în dezbaterile literare contemporane din jurul expresionismului. and was forced into menial labour. With the rise of Fascism. then subjected to fierce public criticism. Lukács a trecut printr-o radicalæ convertire politicæ în 1918. the mere mention of the dissident’s name provoked smirks of condescension amongst the Lukács followers that gathered to observe the artists’ transgression of the hallowed space of the archive. în 1885. se pare cæ la intervenflia lui Lukács însuøi. care l-a fæcut sæ-øi renege viafla øi opera anterioare. After his return to Hungary in 1945. narrowly managing to escape the Stalinist purges. Contemporary art’s new found interest in Lukács lies in the enigma of his personality and his precarious path through the troubled history of the twentieth century. Intervention in the Lukács Archive by János Sugár . în anii ’20. and commit himself fully to the Communist Party. În timpul Primului Ræzboi Mondial. În mod simptomatic. a condus un cerc duminical de intelectuali pe domeniul familiei sale. of the neo-avant-garde. Pe fondul unor traume personale. reuøind sæ scape in extremis de epurærile staliniste. a fost scrisæ în timpul exilului sæu politic la Viena. which may provide a key to unlocking some of the complexities of political commitment on the left. until the schism of the Bolshevik Revolution divided the group along political lines. Dupæ revenirea în Ungaria. care poate oferi cheia de interpretare a unora dintre complicafliile angajærii politice de partea stîngii. which included a brief period as Commissar for Education and Culture in the short lived Hungarian Republic of Councils of 1919. Lukács underwent a radical political conversion in 1918 that led him to disown his early life and works.

Miklós Erhardt took a broken memorial plaque dating back to the communist era. an old man dressed in a grey coat and hat and leaning on a walking stick came in and went over to the desk. symbolically marking Lukács’s dramatic break with his bourgeois past. Lukács’s reputation in Western leftist circles owes principally to his theoretical innovations of the early 1920s. and raising the issue of whether it is ever desirable or right to separate a person’s theoretical insights from their actions in society. playing an abortive role in the 1956 Revolution. The plaque on the exterior of the building was eventually replaced by a more benign version referring to the home of a world famous Hungarian philosopher. As his starting point. the philosopher went back to the bank to renew his arrangements before leaving for political exile in Moscow in the 1930s. when he attempted to update Marxism for the twentieth century. Beöthy also 54 . but never mentioned it to anyone. A complimentary element of Erhardt’s intervention involved the artist approaching some of those present at the Lukács evening with an obtrusive video camera and posing tricky moral questions. Today his writings on realism from the depths of the Stalinist 1930s may also contain the potential for a theoretical comeback.Intervention in the Lukács Archive by Miklós Erhardt and subsequently rehabilitated. and ultimately found lacking in expressionist and subjective modes of creativity. in order to break through to the more chaotic essence of Lukács’s eventful life. perhaps offering critical tools to pierce the gleaming surface of capitalism as a totality. to his failure to condemn the Stalinist terror. Starting off with a poster showing an unnamed portrait of the philosopher and calling for “anyone who looks like the person on the picture to come forward” both served for the artists to select a lookalike actor and probed public amnesia about the Marxist philosopher. This subtly staged and barely noticeable appearance of the ghost of Lukács or a psychic projection of the long gone philosopher was actually an intervention by Little Warsaw (Bálint Havas and András Gálik). The unexpected arrival of Lukács’s impersonation wearing some of his original items and his interaction with the hermetic environment of the archive. represented a fleeting disruption that pointed to the fact that so many questions about the philosopher’s life and acts are left unanswered. fumbled around and then walked straight out of the door and disappeared for ever. from the executions of deserters he ordered as a red army political commissar in 1919. Fascinatingly. bringing to mind the procedures of a public investigation or trial. the furniture and decoration of which date back to the Kádár era. with no red stars or mention of Marxism and the Proletariat. Little Warsaw’s work in the archive can also be viewed as a continuation of their enduring interest in the contested feelings provoked by the cultural legacy of the communist era. His analysis of the pernicious effects of bourgeois ideology and influential notion of reification – a term devised to refer to the process by which capitalism enters social relations to take on an objective form – offered a way to account theoretically for the failure of the emergence of “revolutionary proletarian consciousness” in the West. the hidden collection that started with a suitcase containing hundreds of personal letters and writings that were deposited in a Heidelberg bank vault in 1918. an ambition that Lukács identified with realist authors. The artist’s intervention also foregrounds the “archive within the archive”. The artist chose to cover up the damaged plaque that is now preserved in the entrance hall of the archive to bring to attention the unavoidable political and moral dilemmas raised by Lukács’s historical role. Parallels could perhaps be drawn with the contamination of Heidegger’s philosophical reputation by his entanglement with Nazism. Balázs Beöthy disturbed the orderly and static appearance of the archive by scattering a selection of papers and letters on the philosopher’s desk. and the suitcase was only discovered accidentally by a bank clerk two years after his death. As the murmuring crowd of art professionals and philosophers circulated around the flat. which was found offensive and vandalised after the political changes of 1989.

a intrat øi s-a aøezat la birou. cînd a încercat sæ aducæ marxismul la zi pentru secolul al XX-lea.Intervention in the Lukács Archive by Little Warsaw Reputaflia lui Lukács în cercurile occidentale ale stîngii se datoreazæ în principal inovafliilor sale teoretice de la începutul anilor ’20. un bætrîn cu pardesiu øi pælærie gri. de fapt. acum pæstratæ la intrarea în arhivæ. Analiza efectelor dæunætoare ale ideologiei burgheze øi ale influentei nofliuni de reificare – termen menit sæ trimitæ la procesul prin care capitalismul intervine în raporturile sociale pentru a lua o formæ obiectivæ – a oferit o cale de justificare teoreticæ a eøecului aparifliei „conøtiinflei proletare revoluflionare“ în Occident. Miklós Erhardt a luat o placæ memorialæ spartæ de pe vremea epocii comuniste. ambiflie pe care Lukács a identificat-o cu autorii realiøti øi cæreia. ajutîndu-se de un baston. Acfliunea din arhivæ a grupului Little Warsaw poate fi privitæ øi ca o continuare a interesului lor constant faflæ de sentimentele controversate provocate de moøtenirea culturalæ a epocii comuniste. ale cærei mobilæ øi decorafliuni dateazæ din era Kádár. în cele din urmæ. Artistul a ales sæ acopere placa distrusæ. Astæzi. færæ stele roøii sau referinfle la marxism ori proletariat. consideratæ jignitoare øi vandalizatæ dupæ schimbærile politice din 1989. a reprezentat o subminare de moment ce dovedea cæ numeroase întrebæri despre viafla øi acfliunile filosofului au ræmas færæ ræspuns. Aceastæ apariflie subtil înscenatæ øi abia observabilæ a stafiei lui Lukács sau a unei proiecflii psihice a filosofului de mult dispærut era. În timp ce mulflimea murmurîndæ de profesioniøti din domeniul artei øi filosofiei circula prin apartament. Placa de pe faflada clædirii a fost în cele din urmæ înlocuitæ de o variantæ mai benignæ ce fæcea trimitere la casa unui filosof maghiar de renume mondial. pentru a atrage atenflia asupra dilemelor politice Little Warsaw Lukács poster 55 . Ca punct de plecare. a orbecæit. iar apoi a ieøit pe uøæ øi a dispærut pentru totdeauna. poate. i-a constatat lipsa în tehnicile creative expresioniste øi subiective. uneltele critice de pætrundere prin suprafafla strælucitoare a capitalismului ca totalitate. Apariflia neaøteptatæ a personificærii lui Lukács purtînd cîteva dintre veømintele care-i aparflinuseræ øi interacfliunea acestuia cu mediul ermetic al arhivei. oferind. o intervenflie semnatæ Little Warsaw (Bálint Havas øi András Gálik). scrierile sale despre realism din plin stalinism al anilor ’30 pot include øi potenflialul unei reveniri teoretice. Posterul care înfæfliøa un portret færæ titlu al filosofului øi rugæmintea ca oricine semæna cu persoana din imagine sæ-i contacteze a slujit deopotrivæ la alegerea unui actor care sæ-i semene øi la demonstrarea amneziei publice faflæ de filosoful marxist.

øi morale de neevitat næscute de rolul istoric jucat de Lukács, de la executarea dezertorilor, pe care a ordonat-o în calitate de comisar al Armatei Roøii în 1919, la refuzul sæu de a condamna teroarea stalinistæ. Poate cæ e posibilæ trasarea unei paralele faflæ de contaminarea reputafliei de filosof a lui Heidegger din perspectiva legæturii sale cu nazismul. Un element suplimentar al intervenfliei lui Erhardt presupunea apropierea artistului de unii dintre cei prezenfli la seara dedicatæ lui Lukács cu o cameræ video incomodæ øi adresarea de întrebæri morale delicate, ce aduceau aminte de procedurile anchetelor sau ale proceselor publice, punînd problema dacæ este de dorit sau corect sæ separi opiniile teoretice ale cuiva de acfliunile sale în societate. Balázs Beöthy a tulburat atmosfera ordonatæ øi liniøtitæ a arhivei, împræøtiind o serie de lucræri øi scrisori pe biroul filosofului, în încercarea de a ræzbate la esenfla mai haoticæ a tumultuoasei viefli a lui Lukács. Intervenflia artistului pune în prim-plan, de asemenea, „arhiva din arhivæ“, colecflia secretæ care a început cu o valizæ cu sute de scrisori øi însemnæri personale depozitate în seiful unei bænci din Heidelberg în 1918, marcînd ruperea simbolicæ a lui Lukács de trecutul sæu burghez. Lucru fascinant, filosoful s-a întors la bancæ pentru a reînnoi contractul înainte de exilul sæu politic de la Moscova din anii ’30, færæ s-o spunæ vreodatæ cuiva, iar valiza a fost descoperitæ din puræ întîmplare de un funcflionar de la bancæ, la doi ani de la moartea lui Lukács. Beöthy introduce øi un memento personal, o scurtæ lucrare video intitulatæ Hancsi, care relateazæ în øoaptæ o tragicæ poveste de dragoste øi de moarte øi pe care artistul a instalat-o lîngæ o scrisoare de la iubita abandonatæ a tînærului Lukács, pentru a cærei sinucidere el se simflea foarte vinovat. Tamás Sóos a avut o intervenflie mai personalæ în arhivæ, care a presupus ca artistul sæ se culce pe un vraf de cærfli din fafla rafturilor din camera de lucru a lui Lukács, iar o fotografie mæritæ a gestului sæu a fost expusæ chiar la fafla locului, împreunæ cu o pernæ din cærfli, fapt interpretat de unii vizitatori ca o invitaflie de a repeta acfliunea. Lucrul care a stîrnit iniflial interesul artistului a fost o experienflæ din copilærie, cînd l-a væzut pe tatæl sæu plecînd la o særbætoare comunistæ cu un exemplar din Lukács în cutia de scule; în tinerefle a încercat sæ-l viziteze pe bætrînul filosof, sunînd la uøa acestuia de la stradæ, dar i s-a spus în mod repetat cæ Lukács e ocupat. În cæutarea de informaflii la prima mînæ, artistul a abordat-o øi pe cea mai celebræ studentæ a lui Lukács, filosoful Ágnes Heller, øi au fost prezentate fotografii ale celor doi angajafli în lungi discuflii în arhivæ. Deøi, ca un realist dur, Lukács ar fi dezaprobat probabil o astfel de abordare artisticæ subiectivæ, Sóos e în cæutarea unui adevær psihologic mai profund legat de personalitatea filosofului, examinînd tocmai problema indiferenflei emoflionale în viafla øi opera sa. Atmosfera freudianæ a fost sporitæ de mobilierul sugestiv din camera sa, cu patul din colfl fæcînd aluzie la dorinfla suprimatæ de a fi psihanalizat. În ciuda faptului cæ Lukács a respins complet freudismul, puflinele însemnæri autobiografice fæcute în ultimii sæi ani de viaflæ sînt bîntuite de traume din copilærie, cum ar fi închiderea sa într-un dulap de cætre disprefluita sa mamæ øi furia faflæ de tatæl care îi acorda atenflie exclusiv acesteia øi îl neglija pe tînærul Lukács, modele comportamentale repetate, se pare, de el însuøi ca adult øi în raport cu adorata sa soflie, copiii sæi nefiind vrednici nici mæcar de un rînd în autobiografie. Dupæ cum a spus Ágnes Heller în acea searæ – „Lukács era un om rece“. Arætînd cæ arhiva e un spafliu viu care trebuie întreflinut, øi nu doar un muzeu care trebuie pæstrat în starea originalæ, János Sugár a venit echipat cu un set de unelte øi a efectuat intervenflii minore în apartament, precum repararea mînerelor uøilor de la balcon. Demistificînd altarul ridicat în cinstea filosofului, Sugár a abordat arhiva ca pe un spafliu de cercetare contemporan øi øi-a concentrat atenflia asupra prezentului øi viitorului. O altæ acfliune a presupus îndepærtarea unui tablou de pe peretele opus biroului lui Lukács øi pictarea cu spray a unui stencil în locul lui. În limbajul lui Kant øi Hegel, graffitiul suna astfel: „Arbeite gratis oder verrichte eine Arbeit die du

introduces a memento of his own, a short video work entitled Hancsi, which in a whisper delivers a tragic story of love and fate that the artist installed next to a letter from the young Lukács’s abandoned sweetheart, for whose suicide he felt a terrible responsibility. Tamás Sóos offered a more personal intervention in the archive, which involved the artist sleeping on a pile of books in front of the bookshelves in Lukács’s working room, an enlarged photograph of which was displayed on the spot, together with a pillow of books, which some visitors took as an invitation to repeat the action. It was the childhood experience of seeing his father setting off for a communist holiday with a copy of Lukács in his toolbox that originally sparked the artist’s interest, while as a young man he tried to visit the aging philosopher by ringing the doorbell on the street, but was repeatedly told that Lukács was busy. In the quest for firsthand knowledge, the artist also approached Lukács’s most celebrated student, the philosopher Ágnes Heller, and photographs of the pair engaged in lengthy discussions in the archive were shown. Although as a hardened realist, Lukács might well have disapproved of such a subjective artistic approach, Sóos searches for a deeper psychological truth about the philosopher’s personality, probing precisely the problem of emotional indifference in his life and work. The Freudian atmosphere was enhanced by the suggestive furniture in his room, with a single bed in one corner hinting at a suppressed desire for psychoanalysis. Despite the fact that Lukács consistently rejected Freudianism, the scant autobiographical notes made during the last years of his life dwell on childhood traumas, such as being locked in a cupboard by his despised mother and anger towards his father for doting exclusively on her and neglecting the young Lukács, patterns that were seemingly repeated in his own adult life and relationship with his adored wife, while his children did not merit a single line in his autobiography. As Ágnes Heller put it that evening – “Lukács was a cold man“. Pointing to the fact that the archive is an actual living space that needs to be maintained, and not just a museum that should be preserved in its original state, János Sugár came equipped with a set of tools and carried out minor repairs on the flat, such as fixing the handles on the balcony doors. Demystifying the philsopher’s shrine, Sugár approached the archive as a contemporary research space, and focussed his attention on the present and the future. A further action involved removing a picture from the wall opposite Lukács’s desk, and spray-painting a stencilled slogan in the empty spot. Using the language of Kant and Hegel, the graffiti read: “Arbeite gratis oder verrichte eine Arbeit die du auch gratis machen würdest”, referring to Lukács’s role in reinterpreting Marx and his labour theory of value and warning us either to work “gratis”, or only do work that we would undertake for free anyway. By addressing the issue of work and ethics, Sugár points to the commercialisation of the art world on the one hand, while on the other, wittily comments on the enforced working conditions of immaterial labour, where time and creativity are never adequately rewarded. This sentence also includes an element of “institutional critique”, as the whole event in the archive was done on a friendly basis, which was an unchallenged tradition of the East European neo-avant-garde, but is a rare exception today. This debate will remain hidden behind the picture, which the artist immediately put back into place, until in an unknown future the archive is disturbed again. As is so often the case in post-socialist countries, contemporary art is irresistibly drawn to tackle the trickiest subjects on the cultural and political horizon, exploring positions that are difficult to accommodate within the dominant ethos of neo-liberal globalised consensus, and reopening loaded questions from the recent past that the mainstream has forgotten. Stumbling upon Lukács and faced with the enigma of his archive, the artists had recourse to an inventive, contemporary and ultimately realist methodology that, in the philosopher’s favourite terms, went beyond ideological “appearance” to disclose the “essence” of Lukács in his social totality. Still

56

scena

auch gratis machen würdest“, referindu-se la rolul lui Lukács în reinterpretarea lui Marx øi a teoriei valorii øi avertizîndu-ne fie sæ lucræm „gratis“, fie sæ acceptæm o muncæ pe care am realiza-o gratis oricum. Referindu-se la problema muncii øi a eticii, Sugár trimite la procesul de comercializare din lumea artisticæ, pe de-o parte, în timp ce, pe de altæ parte, comenteazæ plin de spirit asupra condifliilor de lucru impuse muncii imateriale, în care timpul øi creativitatea nu sînt niciodatæ ræsplætite adecvat. Aceastæ propoziflie cuprinde øi un element de „criticæ instituflionalæ“, în mæsura în care întreg evenimentul de la arhivæ a fost fæcut din puræ prietenie, fapt ce reprezenta o tradiflie certæ pentru neoavangarda est-europeanæ, dar azi este o raræ excepflie. Aceastæ dezbatere va ræmîne ascunsæ în spatele tabloului pe care artistul l-a pus imediat la loc, pînæ cînd, într-un viitor nedefinit, spafliul arhivei va fi tulburat din nou. Dupæ cum se întîmplæ adesea în flærile postcomuniste, arta contemporanæ e irezistibil atrasæ de atacarea celor mai spinoase probleme ale orizontului cultural øi politic, explorînd poziflii greu de împæcat cu etosul dominant al consensului globalizat neoliberal øi redeschizînd chestiuni arzætoare din trecutul recent, pe care curentul dominant le-a dat uitærii. Întîlnindu-se cu Lukács øi confruntafli cu enigma arhivei acestuia, artiøtii au recurs la o metodologie inventivæ, contemporanæ øi, în cele din urmæ, realistæ, care, în termenii preferafli ai filosofului, au depæøit „aparenfla“ ideologicæ pentru a dezvælui „esenfla“ lui Lukács în integralitatea lui socialæ. Încæ suspendat în zona gri dintre construcfliile comunismului øi cultura naflionalæ øi încærcat de complexitate istoricæ, Lukács e dezvæluit ca un veritabil om al secolului al XX-lea, un intelectual modernist cu legæturi emoflionale clasice. În ciuda eforturile de empatizare, contradicfliile evidente dintre realizærile sale teoretice øi discutabilele acfliuni din viafla realæ ræmîn nerezolvate.
Traducere de Alex Moldovan

suspended in the grey zone between the constructions of communist and national culture and laden with historical complexity, Lukács is revealed as a true twentieth century man, a modernist intellectual with classical emotional hang-ups, and despite the efforts to empathise, the evident contradictions between his theoretical achievements and questionable real-life actions remain unresolved.

Intervention in the Lukács Archive by Tamás Sóos

57

Katarzyna Kozyra Olympia, 1996, 3 photos, video on monitor, National Museum in Krakow, © Katarzyna Kozyra

58

from the canonical point of view of the West and from a notionally. trebuie sæ fie privitæ øi recunoscutæ. rather. Viena. iatæ. Estul pare. ca evoluflie. Dacæ pentru deconstrucflia universalizærii øi a canonizærii punctului de vedere istoric øi istoriografic occidental se pare cæ luarea în discuflie a Estului. an interruption not only in the canon of the Western history of art and in the domination of the occidental point of view upon history in general. combinaflia EST-ARTÆ nu va mai fi de ajuns. Who Washes Your Socks?“ (Bojana Pejic)1 Is there an “East“ any longer? Is there a “West“ yet? Is it that only the Eastern Europe’s history of art. o întrerupere nu numai în canonul istoriei occidentale a artei øi în dominaflia punctului de vedere occidental asupra istoriei în general. Derrida. De douæ ori dinspre margini (re-)începe „asaltul“ asupra (istoriei) Occidentului: dinspre Estul Europei øi din istoria artei contemporane. yet it does this as irresistible BOGDAN GHIU is writer. ci øi. Centre Pompidou. de istorie. courtesy of the artist series. ca metonimie a istoriei în general (øi ca tip de istorie euristic strategicæ). Extra-istoric însæ. curatori: Christine Macel øi Joanna Mytkowska Lanflul întrebærilor. strategic. jurnalist øi critic media. a istoriei recente a artei contemporane din flærile Estului Europei. pe atît de temeinic. The chain of questions has embounded and browses on “the snare of Being“. sæ-i identificæm metaforele tranzitorii.scena Pentru o resubiectivare a Estului Bogdan Ghiu Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe [Controlarea genurilor: Feminitate øi masculinitate în arta Europei de Est]. in Anri Sala Give me Colours. din punctul de vedere canonic al Occidentului øi din punct de vedere noflional. or. journalist and media-criticist. the Snare of Being: Southwards/Towards the South through the East ’ “Proletarians of All Countries. video. perspectivistic. a fissure. Nantes. sæ-i imaginæm logic parcursul. ierarhiile celeste au fost reformulate. colour. de fapt. Discontinuitatea istoriei estice (a artei) pare a afecta. FOR A RESUBJECTIFICATION OF THE EAST Bogdan Ghiu Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe. Centre Pompidou. Intra-istoriografic. Vienna. darwinist-colonial. as being “discontinuous“. sound Collection Musée des Beaux-arts. în ceea ce priveøte însuøi conceptul. de „un“ Sud (cum spunea Deleuze). but also. urmætoare – deconstrucflia înseøi categoriilor epistemice aflate la baza puterii canonului istorico-istoriografic occidental – Estul øi arta. Lanflul întrebærilor a cuprins øi roade „laflul Fiinflei“. used for – introducing an essential discontinuity. treptat. 14 April – 19 July 2010. 19 martie – 13 iunie 2010. færæ a særi nicio verigæ. sau. aøadar. de istorie øi categoriile care îl fac posibil? Sæ nu ne græbim însæ. conform cæruia istoria este o „formatare“ occidentalæ a lumii prin care schema ierarhicæ providenflialistæ este „secularizatæ“. categorial occidental. prin luarea în considerare a istoriei (artei) Estului Europei. translator of Foucault. 14 aprilie – 19 iulie 2010. Paris. în act. logic. 13 noiembrie 2009 – 14 februarie 2010. Zacheta National Gallery of Art. poate fi. 59 . MUMOK (Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig). suficient. care se confundæ deja cu istoria) nu numai a canonului (istoric) occidental. cunoscut traducætor al lui Foucault. în lanfl. Varøovia. categorially occidental point of view. Deleuze. aceastæ istorie „discontinuæ“ a (artei) Estului are menirea de – øi poate fi. Derrida. curator: Bojana Pejic ´ Les Promesses du passé. Este vorba de o deconstrucflie (obiectivæ. ci øi. adicæ pentru ieøirea din acest canon øi pentru deconstruirea categoriilor aflate la baza conceperii øi a puterii lui colonizatoare. mersul øi „marøul“. needs to be regarded and acknowledged. does this “discontinuous“ history of the East(ern art) have the vocation of – and can be. Zacheta National Gallery of Art. o fisuræ. care nu este nici directæ. dar o face pe cît de irezistibil. ca „progres“. as regards the fundamentally Western concept itself of history and the categories that make it possible? However. 13 November 2009 – 14 February 2010. folositæ pentru – a introduce o discontinuitate esenflialæ. Deleuze. laflul Fiinflei: (din)spre Sud prin Est „Proletari din toate flærile. adicæ pentru relativizarea (completarea) internæ a canonului occidental. BOGDAN GHIU este scriitor. as a metonymy of history in general (and as a heuristically strategic type of history). pentru treapta imediat. nici aleatorie. cine væ spalæ ciorapii?“ (Bojana Pejic)1 ´ Mai existæ „Est“? Mai existæ „Vest“? Numai istoria artei din Estul Europei. suficientæ. let us take our time. there. adicæ occidental. Paris. O istorie discontinuæ a artei din Europa de Est]. Warsaw. 15´24´´. treptat. Deconstrucflia dominafliei punctului de vedere istoriografic occidental pare a începe din Est. tactic. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est [Promisiunile trecutului. se pare cæ va fi totuøi nevoie de Sud. Proiectate mundan. Important este sæ-i trasæm corect traiectoria. cu discontinuitate însuøi conceptul canonic. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est [Promises of the Past: A discontinous history of art in former Eastern Europe]. 2003. MUMOK (Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig). esenflialmente occidental. 19 March – 13 June 2010. ca „discontinuæ“. a înseøi categoriilor epistemice aflate la baza construirii canonului occidental. curators: Christine Macel and Joanna Mytkowska The Chain of Questions. ’ curator: Bojana Pejic Les Promesses du passé.

80 × 60 cm. in light box. digital print. digitally altered color duratrans. 1994. © Veronika Bromová Les Promesses du passé 60 . it Never is Quite as it Seems. 2002. 90 × 120 cm.Rovena Agolli In All My Dreams. © Rovena Agolli Veronika Bromová Girls too.

Viersen. 1980. 7 b/W photographic collages from a series of 14. digital print. courtesy of the artist Endre Tót Zero Demo.scena Ewa Partum Self-identification. 80 × 120 cm. 1980. reprint of a b/w photograph. 30 × 40 cm each. courtesy of the artist 61 .

It is the question of a deconstruction (objective. completarea internæ a canonului occidental. that is for the escape out of this canon and for the deconstruction of the categories underlying its conception and colonizing power. Intra-historiographically. politically. the EAST–ART combination will fall short for the contiguous. The discontinuity of the Eastern history (of art) seems to affect. s-ar putea ca „asaltul“ deconstructiv. gradually. art is a sufficient strategic field. in a symbolically-metaphoric way. in the convention of art. Mladen Stilinovic ´ Artist at Work. therefore. to identify its transient metaphors. within the Western canon. it seems there will be. ca „rudæ særacæ“. by considering the Eastern Europe’s history (of art). 12 x 15 cm each. the critical masses) of discussions and problematizations. that is by the exhaustion of the opening for the inner alterity. but this action might carry a perverse effect of confinement: the confirmation. but contra-). „sub acoperirea“. adicæ din afara canonului occidental. democratization. that is for the internal relativization (completion) of the Western canon. of the globalization of the (globalization’s) deconstruction. Dinæuntru øi de aproape. courtesy of the artist as it is solid.Estul e doar o treaptæ. The current role and obligation of the East is. consolidarea canonului modernist occidental prin recuperarea Estului. cît contra-). politic. perhaps. „Estul“ care deschide pe dinæuntru. proves. it might be that the deconstructive “assault“. a globalizærii deconstrucfliei (globalizærii). a „Sudului“. ca ruptura epistemicæ sæ nu mai poatæ fi efectuatæ prin intermediari. the minute that. „bætælia“ intracanonicæ pentru deschiderea canonului occidental se duce însæ din Est øi prin intermediul. Dar pentru totala lui dizolvare. Sudul va ajunge sæ deconstruiscæ înseøi bazele conceptuale øi însuøi solul categorial ale canonului occidental. literal (logic) politicæ. în canonul occidental. parcurgînd cît mai complet spafliul „dubletului empiric-transcendental“ (Foucault). without skipping any link. logic. arta (contemporanæ) este. calitatea ei nu atît anti-. by pushing the bounds of the interrogative field nearer the epistemic and categorial subsurface. azi. to fend (thenceforth). according to which history is an occidental “formatting“ of the world whereby the providentialist hierarchic schema is “secularized“. the South will come to deconstruct the very conceptual foundations and the categorial ground of the Western canon. echilibrarea. arta s-ar putea sæ fie depæøitæ ca „domeniu“ strategic. for “a“ South (as Deleuze remarked). therefore. Closely and from the inside. Politically. esenflialæ. the current direction in the erosion of the de facto Western domination. from the East and through. perspectivistically. balancing. And whether art. that is to say outside the Western canon. Rolul øi datoria combinafliei strategice de forfle EST-ARTÆ este acela de a face sæ creascæ „masa criticæ“ (deøi mai corect ar fi sæ spunem. that is to say to sit tight against the eventual “objective“ contrivance of the co-optation to domination by integration. ca un adeværat cal troian simbolico-metaforic. but also. Twice out of the borders does the “assault“ upon the (history of the) Occident (re-)begins: out of the East of Europe and out of the history of contemporary art. In other words. în mod simbolic-metaforic. in act. the East and the art. în momentul cînd. “under the cover“. can be. Discontinuitarea Estului trebuie sæ introducæ øi sæ menflinæ deschisæ breøa pentru pætrunderea (nu doar infiltrarea) „Sudului“. masele critice) a(le) discufliilor øi a problematizærilor. today. the epistemic fracture can no longer be performed by interagents. sufficient. strategic. în etapa actualæ (internæ) a procesului global de deconstrucflie. azi. need for the South. series of 12 b/w photographs. of the very epistemic categories underlying the construction of the Western canon. But from afar. strategically instrumental. De departe însæ. tactically. ci direct – sau mult mai direct: economic. logical next step – the deconstruction of the very epistemic categories underlying the power of the Western historico-historiographic canon. as evolution. democratizarea. Rolul øi datoria actualæ a Estului este deci sæ reziste (în continuare). of the recent history of contemporary art from the countries of Eastern Europe. Iar dacæ arta. The East is just a grade. sufficient. as a “poor relative“. in combination with the East. adicæ sæ nu se lase pæcælit de cætre eventuala viclenie „obiectivæ“ a cooptærii la dominaflie prin integrare. which is neither direct. though. în convenflia artei. adicæ prin epuizarea deschiderii spre alteritatea læuntricæ. împingînd limitele cîmpului interogativ tot mai aproape de subsolul epistemic øi categorial. but directly – or more directly: economically. the consolidation of the Western modernist canon by the reclamation of the East. strategically. 62 . with discontinuity the canonical. for the current (internal) phase of the global process of deconstruction. se dovedeøte. istoria artei contemporane. poarta canonului pentru viitoarea pætrundere. process and “marching“ logically. gradually. to imagine its transit. the East seems. The deconstruction of the domination of the occidental historiographic point of view seems to begin at East. for the relativization. Politic. Reciproc vorbind. The role and obligation of the EAST–ART strategic blend of forces is to bring to breeding “the critical mass“ (albeit we’d rather say. But for its total dissolution. poate. the celestial hierarchies have been restated. the intra-canonic “battle“ for the unlocking of the Western canon is carried. Mundanely projected. Altfel spus. that already intermingles with history) not only of the Western (historic) canon. art might be out of its depth in terms of a strategic “field“. as “progress“. internal completion of the Western canon. nor aleatory. the (contemporary) art deconstructs (democratizes) the Western (historico-historiographic) canon of the “hard“ modernity from the inside (and from aside: therefrom precisely its quality of being not so much anti-. the East of today needs to be carried through by (a) South. It is important to run correctly its trajectory. hence Western concept itself of history. pentru relativizarea. If for the deconstruction of the universalization and canonization of the Western historic and historiographic conception it seems that the issue of the East. dar aceastæ acfliune ar putea sæ aibæ un efect pervers de închidere: întærirea. arta (contemporanæ) deconstruieøte (democratizeazæ) canonul (istorico-istoriografic) occidental al modernitæflii „hard“ dinæuntru (øi de alæturi: tocmai de aici. 1978. logically. the history of contemporary art. Estul de azi trebuie sæ fie continuat de (un) Sud. But extra-historically. arta este un domeniu strategic suficient. în combinaflie cu Estul. direcflia actualæ în erodarea dominafliei occidentale de facto. however. colonially-Darwinistic.

super 8 film. it was one of the ubiquitous fundamental experiences of the people living under conditions of political control and surveillance in totalitarian regimes“ (Edelbert Köb.. “The contra-canonic battle“ is being carried. suffice. logically. integration. after that. but. The concept of the fact of being checked is not confined here to the verification of (art) history. however. as a point for the “misappropriation“ of the West towards (a) South. courtesy of the artist 63 . and the Polish Joanna Mytkowska –. and ecological changes that came after. but in the field of a new. politically-decorative. After twenty years of strainedly neoliberal contradictious pass towards democracy. therefore. if it might be possible. and the West of Europe – the Serb Bojana Pejic. the canonic. the fundamental discussions that will allow. today. therefore rather to the prejudice of and in place of Ion Grigorescu Boxing. Fortunately. The discontinuity of the East needs to introduce and to keep the breach open for the ingression (not only infiltration) of the “South“. Collection MNAM–Centre Pompidou. it encompasses not only the relantionship between the genders in art and their social foundations of Eastern and Southeastern Europe. today. but. And. the canon’s gate for the future. Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe (Vienna–Warsaw) and Les Promesses du passé. in other words. in fact since the attempt – meanwhile successful – to reintegrate. and. Art is. Paris. consolidated. the consolidation and truly global expansion of the domination of the Western canon. dishistoricizingly-geographizing conceptualization of history through and from the perspective of the history of Eastern Europe’s art. of “the third way“). b/w.2 “The check. hard-soft post-modernity. just like a real symbolico-metaphoric Trojan horse. in Europe. The Post-identitarian Reassumption of the East “. implicitly. with the emergence of a new communal world in which these Eastern/Western European divisions have ceased to exist?“ (Christine Macel. What it means to define a type of art as Eastern European today [?] What does this mean at a time when this concept is becoming obsolete. but also the role of this discourse in the relation between the conflicting hemispheres of communist and capitalist systems – both before the fall of the Iron Curtain and amid the ideological. today. ’ the South. nor art will. (contemporary) art is. the two major European exhibitions. literally (logically) political ingression of “the South“. the French Christine Macel. not only the cancellation. In art is where are being carried. of the post-modernity’s: after the “hard“. is not confined to gender. the strategic political field within the geo-historic “odyssey“ of the deconstruction of the modernity’s Western canon (and. “the East“ that opens on the inside. silent (snapshots). Rather. the Centre. the dissolution of the epistemico-categorial foundations underlying the presentday “description“-performance of the world. against the idea itself of canon and domination. canonic modernity. of the season 2009–2010. Neither the East. it is not only about the passive. demographic. But “the critical mass“ which already forms within their field needs to be defended. 2’45’’. Joanna Mytkowska). today.. Mutually speaking. so that it’s indeed clear. perversely. mark of a verity an important moment in the strategic reassessment of the East as transition. above any biennial. amplified.scena by transiting as completely as possible the space of the “empiricotranscendental doublet“ (Foucault). not against a canon for the sake of imposing another one. 1977. in the Occident. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est (Paris).3 Such stage awareness-raisings of the overall (logical) deconstructive process would not be possible. “under the veil“ (Deleuze). strictly chronologically-sentimental anniversary of being 20 years since “the fall of the Berlin Wall“. to reclaim the East of the West for the conflictually transatlantic (between USA and EU) “sustainabilization“ of the unprofitably globalized capitalism. – as a geohistoric phase – in the Eastern field of art. of the sainted Occident. Curated by three women belonging equally to the East. Rainer Fuchs).

consolidarea øi extinderea cu adeværat globalæ a dominafliei canonului occidental. Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe (Viena–Varøovia) øi Les Promesses du passé. Rainer Fuchs). dacæ s-ar putea. azi. Mai curînd. de fapt de la încercarea – pînæ una-alta. Sudului øi Vestului Europei – sîrboaica Bojana Pejic . reuøitæ – de reintegrare. discufliile fundamentale care vor permite. de „a treia cale“). Ce înseamnæ sæ defineøti astæzi un tip de artæ ca fiind est-european [?] Ce înseamnæ sæ faci aøa ceva într-un moment în care acest concept devine anacronic odatæ cu apariflia unei noi lumi comune. nu numai contrabalansarea. øi deci. ci. courtesy of the artist and of Foksal Gallery Foundation. dacæ nu o simplæ schemæ ideologicæ. implicit. de recuperare a Estului de cætre Vest pentru „sustenabilizarea“. amplificatæ. în cîmpul estic al artei. poate. logic. Curatoriate de trei femei aparflinînd deopotrivæ Estului. Aceastæ paradigmæ a fost. Joanna Mytkowska). verificarea nu se limiteazæ doar la gen. 1995. nu împotriva unui canon pentru impunerea altuia. digital print on paper. în mod pervers. dinspre Vest nu se mai vorbeøte în termeni de posttotalitarism øi de postcomunism. el a reprezentat una dintre experienflele fundamentale omniprezente ale oamenilor care au træit în condiflii de control politic øi de supraveghere în regimurile totalitare“ (Edelbert Köb. ca punct de „deturnare“ a Vestului spre (un) Sud. Centrului. Nici Estul. ea cuprinde nu numai relaflia dintre genuri în artæ øi fundamentele lor sociale în Europa de Est øi Sud-Est. consolidatæ. franfluzoaica Christine Macel øi poloneza Joanna ´ Mytkowska –. strict cronologic-sentimentalæ. în care vechile diviziuni dintre Estul øi Vestul european au încetat sæ mai existe?“ (Christine Macel. ale sezonului 2009–2010. „Batælia contracanonicæ“ se poartæ. Dupæ douæzeci de ani de contradictorie tranzitare forflat neoliberalæ spre democraflie. ci øi rolul acestui discurs în relaflia dintre emisferele contradictorii ale sistemelor comunist øi capitalist – ambele înainte de cæderea Cortinei de Fier øi în sînul schimbærilor ideologice. dar realistæ.Arta este. politic-decorativæ. Din fericire. cele douæ expoziflii europene majore. în Occident. Conceptul faptului de a fi verificat nu se restrînge aici doar la verificarea istoriei (artei). împotriva înseøi ideii de canon øi de dominaflie. „sub mascæ“ (Deleuze). atunci în mod sigur o simplificare øi o schematizare ideologice. azi – ca etapæ geoistoricæ –. a capitalismului zadarnic globalizat. ulterior. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est (Paris). Øi. dizolvarea bazelor epistemico-categoriale aflate la temelia „descrierii“-performare actuale a lumii. mai mult decît orice bienalæ. deci mai curînd în dauna øi în locul democrafliei (conform procesului mondial actual de disociere cinicæ. în Europa.. Bathroom. abuzatæ øi discreditatæ prin manipulare politicæ – øi poate nu întîmplætor. încæ dinainte. demografice øi ecologice care au urmat. integrarea. de la bun început. decît în cîmpul unei noi conceptualizæri.2 „Cu alte cuvinte. azi. domeniul politic strategic în „odiseea“ geoistoricæ a deconstrucfliei canonului occidental al modernitæflii (øi. a capitalismului de constrîngerile formale ale democrafliei).3 Astfel de conøtientizæri de etapæ ale procesului deconstructiv (logic) de ansamblu n-ar fi posibile. performance documentation. al post-modernitæflii: dupæ modernitatea „hard“. postmodernitatea canonicæ. a Occidentului canonizat. nici arta nu vor mai fi însæ de-ajuns. ci. Cezary Bodzianowski ’ Rainbow. În artæ se poartæ. fiind. a împlinirii a 20 de ani de la „præbuøirea Zidului Berlinului“. Dar „masa criticæ“ ce se formeazæ deja în cîmpul lor trebuie susflinutæ. nu este vorba doar de aniversarea pasivæ. ca sæ fie cît se poate de clar. hard-soft. Lódz. a istoriei prin intermediul øi din perspectiva istoriei artei Estului Europei. despre Est. din pæcate. dezistoricizant-geografizante. conflictual transatlanticæ (între SUA øi UE). canonicæ. Warsaw 64 .. marcheazæ cu adeværat un moment important în reconsiderarea strategicæ a Estului ca tranziflie. Reasumarea postidentitaræ a Estului „.

a Estului este o revoltæ a artei împotriva ideologiei. Adicæ luptele expresiv øi semiotic. deoarece plæteøte pentru propria „integrare“ în Ex-Occident! Dupæ ce s-a læsat atras în dizolvarea de sine. vizual. nu în cel al literaturii. am flinut deci sæ cumulez. a unui display expoziflional nondiscipli- Tanja Ostojic ´ Looking for a Husband with EU Passport. expoziflia parizianæ. efectele lor epistemice pentru cæ.. deschizîndu-se reciproc.. paradigma moralizant neoliberalæ a fost înlocuitæ cu o discuflie în termeni mult mai apæsafli øi mai conøtienfli postcoloniali øi postimperiali. ca percepflie øi analizæ. [. a artei fostei Europe de Est. rezolvatæ arhitectonic. de recuperare de sine. în mod evident – aer al timpului –. îøi pune tocmai aceste întrebæri teoretice (post)identitare. care au meritul de a obiectiva. Estul pare a-øi reafirma identitatea. formulînd – merit absolut! – necesitatea practicæ. Prin artæ øi în cîmpul artei. istoria recentæ. Estul nu-øi poate permite încæ – nu are de unde – sæ plæteascæ acest prefl pentru el însuøi. 2000–2005. tocmai. [.] Una dintre ipotezele pe care unii le-ar putea pune în discuflie pe baza acestei cercetæri preliminare este cæ s-ar putea dovedi imposibil sæ ne descotorosim de «Est» færæ a dezarma mai întîi conceptul de «Vest». a unei posibile discontinuitæfli strategice în istoria Vestului øi. a media. via arta Estului. deci performat) actuale.] În Europa de Est istoricæ. nu doar recunoaøterea (în sensul lui Axel Honneth). ajutîndu-ne sæ avansæm în conceptualizarea øi analiza etapei (logic.scena În douæzeci de ani. arta politicæ.4 Dacæ Les Promesses du passé. cînd devine tot mai clar cæ decretarea sfîrøitului Ræzboiului Rece politic n-a fost fæcutæ decît pentru a se putea declanøa Ræzboiul Rece economic? Dacæ Vestul îøi permite sæ plæteascæ. preflul auto-„dizolværii“ Occidentului. øi pe spatele Estului. precum cel de „Europæ“.. în însuøi conceptul istoriografic al Vestului. în jurul unei linii frînte de front. în înflelesul occidental al termenului. indistinct. de ce am accepta dizolvarea lor? Estul trebuie menflinut pentru cæ este un punct strategic. în impunerea unui concept vag. postdeconstructiv. încetul cu încetul. astfel. fals egalizator. relansînd. literal occidentalæ deci. [. Cine este interesat în dizolvarea acestor douæ identitæfli geopolitice.. pare a vrea sæ-øi recupereze øi sæ-øi asume. adicæ cu contribuflia esenflialæ a Estului. în perspectivæ (logicæ). Am flinut sæ cuplez. sæ asamblez laolaltæ. nu întîmplætor în cîmpul (istoriei) artei contemporane (ca øi în acela al filmului). sæ-øi subiectiveze. vizînd deci nu doar reintegrarea Estului în canonul Vestului (cooptarea foøtilor dominafli interni la dominaflie externæ). Blînda revoltæ relativ tîrzie. valizæ. Estul pare a începe sæ se trezeascæ din narcoza resorbirii în Vest. flelul sæu fiind acela de a sfærîma toate unitæflile naflionale sau regionale – dihotomia Est-Vest urmeazæ sæ fie anulatæ. deci implicit artistic identitare recente. ele se completeazæ. Mai existæ „Est“? Mai existæ „Vest“? Dar de ce-am renunfla deja la aceste nofliuni. participatory web project/combined media installation. discuflia despre ce mai poate fi. sæ ne formulæm prezentul. în care se pune problema asumærii identitæflii istorice.] Nu ar trebui oare sæ accentuæm distincfliile øi diviziunile? Acceptæm în schimb o instituflionalizare. arta apare ca mediul privilegiat.. courtesy of the artist ’ © Tanja Ostojic 65 .. Strategic. consolidîndu-le. deci a eøecului nivelærii globale. strategic. cele douæ mari expoziflii. care apasæ asupra puflinelor canale de comunicare din Vest disponibile în perioada Ræzboiului Rece. de pildæ. dintr-o perspectivæ criticæ postcolonialæ asupra globalizærii. de negociere între imaginea-stereotip øi imaginea-expresie. de a istoriciza un trecut istoric recent. este foarte rar întîlnitæ“ (Christine Macel. o identitate. identitar. Toate aceste principii metodologice apar cît se poate de clar formulate øi asumate în „argumentele“ extrem de bogate øi de precise ale celor trei curatoare ale celor douæ expoziflii. ci introducerea. obligîndu-ne. Joanna Mytkowska). care este întotdeauna recunoaøtere de cætre cel puternic. Somatizarea istoriei: dialectica ideologie-corp-artæ (corpul-curcubeu peste obiecte umile) „Discursul postcolonial a devenit în schimb dominant.

„în efigie“ – tipic deci canonului occidental. for instance. as perception and analysis. that is to say with the essential contribution of the East. care a preluat provocærile istoriei politice. but to the interpolation.nar. expus. democracy (according to the current worldwide process of cynical. That is to say the expressively and semiotic. the discussion concerning what might still be. plætind cu propriul corp. pe care Vestul nu a fost obligat s-o producæ. visual. helping us to advance in the conceptualization and analysis of the (logically. The Somatization of History: the Ideology–Body–Art Dialectics (the Arch-body over Humble Objects) “Post-colonial discourse has become dominant instead. its recent history. un artist se pozeazæ în postura de curcubeu – sæ-øi dea corpul este tot ce poate sæ facæ – între cadæ øi closet. indistinct. pe termen limitat. sæ demonstreze felul absolut unic în care s-a desfæøurat aceastæ luptæ stereotip ideologic-expresie corporalæ-performare artisticæ de „sine“ în arta contemporanæ a Europei de Est. being. tocmai de aceea. autonom manipulabile. o istorie øi sæ constituie o tradiflie). therefore performed) current phase. în Gender Check. apropie problematica identitæflii de corp. de soclul natural al identitæflii. . artistul estic se filmeazæ øi îøi monteazæ (de fapt: suprapune) propriile imagini. dramatice a artei în urma unor lupte impuse de o putere nivelatoare. dar. victoria spiritualæ (în accepflia pe care o dæ spiritualitæflii Michel Foucault în Hermeneutica subiectului6) prin intervenflia plasticæ asupra corpului. at the first onset. Estul a produs o contraparadigmæ a artei contemporane perfect distinctæ. acest extraordinar spectacol al victoriei amare. total constructibile. vomitæ. le-a „prelucrat“ somatic øi le-a desprins. incorrectly compensatory. in (a logical) perspective. în istoria recentæ a Estului. propria identitate reificatæ ca imagine alb-negru. abused and discredited by political manipulation – and perhaps not by accident. sintetizatæ. the East seems to restate its identity. the two major exhibitions. Sau. femeile se lasæ. . Ea reuøeøte însæ. de „inervarea“ somaticæ cu ideologeme identitare. and vamping on the East. al artei Estului. subiectivarea ironic-eroicæ a unor identitæfli expresive artistic create. inventatæ. ar putea fi. art appears to be the privileged. a bag concept like the one of “Europe“. asemenea atleflilor antici. sæ arate. pointing not only to the reintegration of the East within the canon of the West (the co-optation of the former internal under hands to exterior domination). emancipate. Who is interested in the dissolution of these two geopolitical identities. thus obliging us to formulate our present. prin urmare. dar øi dezamægirea øi renunflarea lucidæ la apartenenfle øi identitæfli care nu confirmæ sau care nu se lasæ liber subiectivate. I’ve meant to interlink. by reinitiating. the East cannot afford yet – doesn’t have wherefrom – to pay this price for itself. identitairly. mai conceptual. expuse în expoziflia Les Promesses du passé: Boxing (1977) a lui Ion Grigorescu øi Romania (1993–2003) a lui Dan Perjovschi. then an ideological simplification and schematization for sure. their epistemic effects because. antiidentitaræ. its goal being to break up all national or regional wholes – the East-West dichotomy is to be annulled. exprimatæ simbolic prin douæ opere de maximæ forflæ (de concentrare) aparflinînd unor artiøti români din douæ generaflii diferite (capabile sæ rezume. în acest interval. the East seems to begin awaking from the narcosis of the resorbence within the West. în cea de-a doua. about the East. in the enforceability of a dim. perhaps. ca într-un contract la care participæ. by consolidating them. ca øi cum ar vomita. This paradigm has been. via the art of the East. simbolizînd speranflele øi asumarea luptei posttotalitare de eliberare. lipsit deci de inerentul efect de recuperare. not accidentally in the field of (the history of) contemporary art (like in that of the film). În prima. creatæ). Gender Check. Shouldn’t we exaggerate the divisions and distinctions? Instead we settle for a slow but steady institutionalisation of the art of the former Eastern Europe that stresses the few channels of communication with the West available during the Cold War era. A hypothesis that one could put forward on the basis 66 . Întreaga dramæ – asumatæ performativ ca dramaturgie – a dialecticii ideologie-corpartæ. . therefore implicitly artistically identitary recent battles. Între timp. prin urmare. în afara alternativei factice exotism-normalizare. evidentially – flavour of our time –. within the very historiographic concept of the West. is a revolt of art against the ideology. expoziflia Gender Check produce tocmai dovada care susfline argumentaflia øi demersul curatorial. not only the recognition (in the sense used by Axel Honneth). anterior yet. sau care. expoziflia sud-est-central-europeanæ (Viena–Varøovia). I’ve therefore meant to cumulate. pierzîndu-øi orice diferenflæ sexualæ. it seems to be willing to reclaim and to assume. seeing that it pays for its own “integration“ within the Ex-Occident! After it has fallen attracted into self dissolution. post-deconstructively. mult înainte de Revoluflia din 1989. of historicizing a recent historical past. în propria baie. de recuperare færæ asimilare. ca o matricolæ øcolaræ. to assemble together. lucrarea pe/prin corp. de reducere la Identic. de-monstratæ în expoziflia Gender Check. imagologic. by opening reciprocally. why would we accept their dissolution? The East needs to be conserved because it is a strategic point. de sex. ajung sæ fie supraexploatate de fapt øi. Cel puflin prin istoria recentæ a artei sale. to subjectify. they fill out. aflat la baza expozifliei Les Promesses du passé. care trebuie. dupæ Revoluflie. Through art and in the field of art. yet realistic dissociation of capitalism against the formal enforcements of democracy). gol. în perimetrul a ceea ce Svetlana Boym numeøte „off modernity“5. a unei deschideri lipsite de reflexele imperialismului canonic occidental (poziflie aproape imposibilæ pentru moment. de exemplu. boxînd. În Est. a fost træitæ mult mai intelectual. out of the West we no longer speak in terms of post-totalitarianism and post-communism. puternic existenflialæ. against the media. strategic medium of negotiation between the stereotypeimage and the expression-image. artistul estic îøi tatueazæ. demonstrînd felul în care „natura“ se (de)construieøte ideologic. an identity. regrettably. ale unor identitæfli factice. Is there an “East“ any longer? Is there a “West“ yet? But why would we already leave these notions. în Vest. . sæ expunæ. Strategically. of a possible strategic discontinuity in the history of the West and. numele României pe antebrafl. dezgolit. the price of the Occident’s self-”dissolution“. In twenty years. mai presus de orice. adicæ deschis. of the East’s self reclamation. which have the merit of objectivizing. aøa cum apare ea expusæ. All these methodological principles appear perfectly clearly formulated and assumed in the extremely rich and decided “arguments“ of the three curators of the two exhibitions. prin travaliul artei. and not in that of literature. which is always recognition of the stronger one. when it’s becoming more and more clear that the enacting of the end of the political Cold War has not been made but to be able to initiate the economical Cold War? If the West affords to pay. . . the moralizingly neoliberal paradigm has been replaced by a discussion in much more bolded and conscious post-colonial and post-imperial terms. The relatively late docile revolt. if not a simple ideologic scheme. trecînd prin corp întreaga operæ de disciplinare. este corpul. ca expresii vii øi liber. de asimilare. crearea øi asumarea. exactly. cu el însuøi în propria locuinflæ modestæ. Unor identitæfli nivelatoare impuse politic øi ideologic li se opune. Producînd aceastæ epatantæ dovadæ.

It manages. demonstrating the way whereby “nature“ (de)constructs itself ideologically. Eva Filova Without Difference. of contraction to the Identical. lines up the issue of the identity to the body. of assimilation. as living and freely. At least by the recent history of its art. to expose. to exhibit. anti-identitarian power. which has somatically “treated“ and detached them. in the West. to the somatic “innervation“ with identitarian ideologemes. the name Romania on his forearm. the Eastern artist tattoos himself. that the Occident has not been obliged to produce.5 × 9. de-monstrated in the Gender Check exhibition could. the Parisian. The creation and assumption. or that has been lived. In the first one. while boxing. underlying the Les Promesses du passé exhibition. after the Revolution. in the perimeter of that which Svetlana Boym calls “off modernity“ 5. political art in the Western meaning of the term is very rare“ (Christine Macel. In the East. therefore. devoid therefore of the inherent effect of reclamation. of reclamation without assimilation. in the recent history of the East. exhibited in the Les Promesses du passé exhibition: Ion Grigorescu’s Boxing (1977) and Dan Perjovschi’s Romania (1993–2003). poses itself exactly these (post-)identitarian theoretical questions. his own reified identity as black&white image. the ironically-heroic subjectification of some artistically created expressive identities counters. more intelectually. the South-East-Central European exhibition (Vienna–Warsaw). dramatic victory of art after some battles imposed by a levelling. Joanna Mytkowska). of some factual. the work on/through the body. The entire drama – performatively assumed as dramatury – of the ideology–body–art dialectics as it appears exposed. a history and to form a tradition). in the second one. around an opening devoid of the reflexes of the Western canonical imperialism (an almost impossible position for the time being. “in effigy“ – typical. therefore of the failure of the global levelling. the spiritual victory (in the acceptance given to spirituality by Michel Foucault in The Hermeneutics of the Subject6) through the plastic intervention upon the body. without the factual alternative exotism-normalization. barebodied. the Gender Check exhibition produces exactly the proof that holds the topic and the curatorial approach. powerfully existential contra-paradigm of the contemporary art. therefore. wherefore exactly. . that needs. Gender Check. where the assumption of the historical identity. . of the Western canon. the Eastern artist films himself and stages (in fact: superposes) his own images. the East has produced a perfectly distinct. be synthetized. By producing this ripper proof. therefore literally occidental exhibition. is put to question from a postcolonial critical perspective upon globalization. to sex. more conceptually.4 If Les Promesses du passé. therefore. 2001. to the natural seating of the identity. as in a contract whereat he participates. which has assumed the challenges of the political history. milk tetra pack. symbolizing the hopes and the assumption of the posttotalitarian struggle for liberation. however. autonomously manipulable expressions. naked. is the body. © Eva Filova 67 .5 × 6 cm. long before the 1989 Revolution. architectonically solved necessity.scena of this preliminary research is that it may be impossible to get rid of the ’East’ without first disarming the concept of the ’West’. by the effort of art. exposed. to demonstrate the absolutely unique way whereby this ideological stereotype–corporal expression–artistic “self“ performance battle went off in the contemporary art of Eastern Europe. symbolically expressed by two works of maximum (concentration) force belonging to some Romanian artists from two different generations (capable to resume. totally constructable identities. to be invented and created). around a non-disciplinary. that is to say open exhibition display of the art of the East. . for a limited time. this extraordinary spectacle of the bitter. In the historical Eastern Europe. but also the disappointment and lucid relinquishment of affiliations and identities that do not confirm or that do not leave subjectivity freely. as a school registration number. paying with his own body. by formulating – absolute merit! – the practical. around a broken line abeam. alike the ancient athletes. above all things. against himself in his own modest home. 3 objects 16. some levelling identities that are politically and ideologically imposed.

Dan Perjovschi Romania.5 × 21 cm. Collection MNAM–Centre Pompidou. 7’50’’. 2 colour photographs framed together 37 × 47cm. Paris. 29. performance documentation comprising: one Beat SP video. courtesy of the artist 68 . b/w. 1993–2003. one type-written and signed letter. sound.

. 14:14 min. © Marina Abramovic 69 . 1975. videoperformance.scena Marina Abramovic ´ ’ Art Must Be Beautiful. Artist Must Be Beautiful.

the body is the medium. materia øi instrumentul pe care arta øi-l disputæ cu politica. corpul este mediul. sign-identities. ceva mai apoi. from now on. in his own bathroom. pentru întærirea Nordului). he/she becomes. starting from the essential contribution of these two major exhibitions. universalizable. 70 . free unto all the present and future stereotype. elaborated on precise historical terms. de simulare øi de subminare a libertæflii. doar artistic poate face el. Or. preluînd-o øi înlocuind-o prin artæ: creaflie de identitæfli. but only upon his own body. by the two major exhibitions. Momentul devine model. through self imposed creation. his/her strictly historical experience becomes. cele douæ mari expoziflii. mai exact. prin creaflie impusæ de sine. sometimes playful production of identities. The moment passes into model. în producerea. ingenios. istoria imitînd-o. Gender Check and Les Promesses du passé. ludicæ uneori. eroic. abia a început sæ prindæ consistenflæ øi trebuie deci continuatæ. Despre rolul politic. bodily: by somatizing the history. de identitæfli. deci. for instance. lived simulacra. o contraidentitate. as if he’d be vomiting. mimetic amplificate). devine. arta a fost substituitæ. cu propriul sînge. from now onwards. îøi creeazæ. cu propriul sînge. de-acum înainte. and replacing it through art: creation of identities. ironic-eroicæ. who is able to rebecome an actor – at least for itself. în ipostaza sa „esticæ“ – îøi aplicæ lui însuøi. In the East. care încæ se cer analizate. applying himself ingeniously. el ajungînd sæ poatæ sæ performeze istoria în mod virtual. that still demand to be analysed. Impunerii de identitæfli øi naturalizærii lor ideologice li s-a opus. emancipated. needs to be continued. challenge to a post-identitarian (re-)subjectification of the East. On the political role. art has been heroically. ca experienflæ existenflial-istoricæ unicæ. in the while. prin corp. twenty years after the dissolution of the East into a tactically self-dissolved West (simply and solely for the reconstruction. He/she has grievously “conquered“ the history. adicæ în mediul vieflii înseøi. al Estului Europei în definitiva descentrare øi. The Eastern Model: Art As an Alternative Performance of History The Eastern artist – both in a geocultural sense. in his own flesh. therefore. în propria carne. and the instrument that art strives for with politics. el începe sæ se joace cu identitæflile (tocmai astfel putînd sæ devinæ. Gender Check øi Les Promesses du passé. someazæ la o (re)subiectivare postidentitaræ a Estului. tipicæ artei Estului. dissolution of the Western conceptual and categorial canon. To the assertion of identities and their ideologic naturalization. with his own blood. and. alternativ. Atît arta. prin artæ. aceastæ luare în serios. but. cît øi. developing into typology. în Est. with his/her own blood. they come in fact to being supraexploited and. care poate sæ redevinæ actor – mæcar pentru el însuøi. of Eastern Europe in the conclusive decentration and. formulated in the terms of art for the present. Both art. în acelaøi timp eroicæ øi ironicæ. of his conversion into sign. elaboratæ în condiflii de privare de libertate de expresie sau. in Gender Check. that is in the environment of life itself. it is only artistically that he can make. some time later. mimetically amplified postmodernity). „teroarea“ devenirii-expresie. as they lose any sexual difference. performînd-o. above. the discussion is under way. corporal. performatæ cu toate implicafliile øi asumærile de tip „estic“ (transformator-corporale) specifice unei arte concepute ca unica posibilitate de existenflæ demnæ. by means of the clarifications they have brought and by means of the affluence of resources first joint and made available. iar istoria. imagologically. pornind de la contribuflia esenflialæ a acestor douæ mari expoziflii. by himself “the terror“ of expression-becoming. for the intension of the North). în propria carne. assuming. therefore. istoriei. dar numai pe propriul trup. mai mult. stereotip prezente øi viitoare. creator. discuflia este în curs. alternativ. prin clarificærile pe care le-au adus øi prin bogæflia de resurse pentru prima datæ reunite øi puse la dispoziflie. care începe sæ fie fæcutæ sæ „atace“ canonul istorico-istoriografic occidental. în condiflii istorice precise. creatively. in his “Eastern“ presentment – applies the history to himself/herself. cu istoria. an artist poses himself as an arch – to assign his body is all that he can do – between the bathtub and the toilet. Plasticitatea corpului face deja trimitere la corpul ca plastic exploziv. If “Man dwells poetically on this earth“ (Hölderlin). experienfla lui strict istoricæ devine. alternatively. transformîndu-se în tipologie. În Est. the matter. it has hardly started to catch consistency and. as unique existentially-historical experience. passing the entire discipline work through the body. simulacre træite. deserves and needs to be generalized. va trebui sæ flinæ seama de faptul cæ. whose fundamental plasticity has been experienced close to the limits. universalizabilæ. by performing. istorie! Or. arta a fost singura care l-a detaøat pe om de „teroarea istoriei“. art has confronted dramatically. proteicæ. characteristic of the art of the East. cæ arta trebuie practicatæ ca o contraistorie. In the East. the women let themselves. aøa cum demonstreazæ. istoria. he/she creates himself/herself a contra-identity by torturing himself/ herself. Cele douæ mari expoziflii europene. dizolvare a canonului conceptual øi categorial occidental. A „învins“ în mod dureros.Modelul estic: arta ca performare alternativæ a istoriei Artistul estic – atît în sens geocultural. Yet humorously. Dacæ „poetic locuieøte omul pe pæmînt“ (Hölderlin). In the meantime. in his/her own flesh. de-acum înainte. În Est. this ironically-heroic taking for its word. in the protean. a cærei fundamentalæ plasticitate a fost experimentatæ pînæ aproape de limite. pe propriul corp. Iar noua istorie-geografie a artei. aplicîndu-øi singur. deocamdatæ – estic –. alternatively. in a typological sense. upon his/her own body. The plasticity of the body already makes reference to the body as explosive plastic. cît øi istoria contemporanæ au urgentæ nevoie de aceastæ infuzie de dramatizare existenflialæ ironic øi melancolic detaøatæ. a perfect hero of the peripherally. indiferent deci de societate øi de regim politic. through the body. vomit. a transformærii în semn. with history. art has been the only one able to detach man from “the terror of history“. aceastæ somatizare a puterilor contrafactuale øi alteristorice ale artei la care a fost obligatæ. la douæzeci de ani de la dizolvarea Estului într-un Vest tactic autodizolvat (numai øi numai pentru refacerea. liber faflæ de toate identitæflilesemn. as yet – easterly – history! Or. and the contemporary history are in badly need of this infusion of ironically and melancholically detached existential dramatization. dramatic. as demonstrated. somatæ arta din Estul Europei meritæ øi trebuie sæ fie generalizatæ. The two major European exhibitions. this somatization of the contrafactual and alterhistorical powers of art whereupon the art from Eastern Europe has been obliged and challenged. un perfect erou al postmodernitæflii periferic. as he has come to be able to perform history virtually. Cu umor însæ. of simulation and disruption of freedom. irrespective therefore of society and of political régime. formulat deocamdatæ în termenii artei. performatively substituted for history. arta: somatizînd istoria. în sens tipologic. arta a fost (este) istoria. artistul. the artist. performativ. autotorturîndu-se. through art. he/she falls to play with the identities (being exactly thus able to become.

modification of existence. translated by Graham Burchell. 2. 2001. p.] Un travaliu de sine asupra sieøi. cit. dar nu pentru cunoaøtere. The catalog of the Les Promesses du passé exhibition. op. op.. Catalogul expozifliei Les Promesses du passé. and experiences. 2001. . and Rainer Fuchs is chief curator of MUMOK. Iaøi. the catalog of the Les Promesses du passé. 4. 14. 6. 7. scotch tape on b/w photograph. Fragmente importante sînt publicate în catalogul expozifliei pariziene. The Future of Nostalgia. Translated by Sabin Borø Dimitri Prigov Couple.] Vom numi atunci «spiritualitate» ansamblul acestor cæutæri. 18–20. . will need to act on the fact that. øi care constituie. English series editor: Arnold I. . Svetlana Boym. and history to be performed with all the “eastern“ (transformerly-bodily) type of implications and assumptions characteristic of an art conceived as the exclusive possibility for a dignified existence. 19. that art needs to be practiced as a contra-history. 7. Köln. The Future of Nostalgia.MUMOK & Verlag der Buchhandlung Walther König. cit. renunflærile. practice. iar Rainer Fuchs curator-øef al MUMOK. Edelbert Köb este director al MUMOK. transformare de care noi înøine sîntem responsabili printr-o trudæ îndelungatæ care este cea a ascezei (askésis)“ (Michel Foucault. practica. Berlin 71 . edited by Frédéric Gros. Basic Books. Centre Pompidou-JRP Ringier. cit. Centre Pompidou-JRP Ringier. ascezele. traducere de Bogdan Ghiu. 5. Hermeneutica subiectului. 2010. Basic Books. courtesy of Gallery Sandmann. in the East. Preliminary study. New York. at the same time heroic and ironical. Important fragments are published in the catalog of the Parisian exhibition. Paris. o transformare progresivæ de sine însuøi prin sine. the catalog of the Gender Check exhibition. We will call ’spirituality’ then the set of these research. Thessaloniki. Cursuri la Collège de France (1981–1982). conversions of looking. collection of Michael and Micaela Kemmer.scena Note: 1. op. o elaborare de sine însuøi prin sine însuøi. which are. p.. pentru însæøi fiinfla subiectului. “I think we could call ’spirituality’ the search. Notes: 1. „Cred cæ am putea sæ numim «spiritualitate» cæutarea.. experienfla prin care subiectul opereazæ asupra lui însuøi transformærile necesare pentru a putea accede la adevær. . Svetlana Boym. pp.. 40 × 33 cm. 18–20. “Preface: Checking Gender and Verifying History“. p. pp. for the subject’s very being. And the new history-geography of art. MUMOK & Verlag der Buchhandlung Walther König. 2005. modificærile existenflei etc. op. art has been (is) the history. pp. not for knowledge but for the subject. catalogul expozifliei Les Promesses du passé.. Edelbert Köb is director of MUMOK. 5.. catalogul expozifliei Gender Check. . catalogul expozifliei Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe. Studiu introductiv. [.. “Préface“. Palgrave Macmillan.. ci pentru subiect. the price to be paid for access to the truth. ascetic exercises. Paris. p. 1981–82. ediflie îngrijitæ de Frédéric Gros sub îndrumarea lui François Ewald øi a lui Alexandro Fontana. . Polirom. 2004. an elaboration of the self for which one takes responsability in a long labor of ascesis (askésis)“ (Michel Foucault. the catalog of the Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe exhibition. p. 2003. 2. renunciations. 6. etc. 4. 3.. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est exhibition. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est. Cologne. 19.. which may be purifications. convertirile privirii. New York. and experience through which the subject carries out the necessary transformation on himself in order to have access to the truth. p. general editors: François Ewald and Alexandro Fontana. 2009. „Préface“. pp. 3. New York. 2010. practices. The Hermeneutics of the Subject: Lectures at the Collège de France. cit. This is a work of the self on the self. [. „Preface: Checking Gender and Verifying History“. 2009. practici øi experienfle care sînt purificærile. Davidson. 15–16). preflul ce trebuie plætit pentru a putea accede la adevær. 14. 26–27). which begins to be made to “attack“ the Western historico-historiographic canon.

part of the project M3: Work. Memory.Romanian worker of a Czech origin in a auto tires factory in Prague. different sizes. July 2008. Movement 72 . silver gelatin print.

Fiind destul de interesat de practicile artistice performative. The project started to be much clearer after I started to work with the British musician Will Duta. he analyzes how the ways of economical production. who liked the project. who.) could include musical forms as carriers of an ideological message. spuneai tu. when I was invited to participate at a performance festival called Blurrr.scena Muncæ. energia dedicatæ øi relafliile stabilite de-a lungul acestui proces sînt la fel de importante ca momentul final. sæ includæ forme muzicale purtætoare ale unui mesaj ideologic. cu piese muzicale. with which she is organizing since 2009 the programme The Department for Art in Public Space. Will Duta takes starting points in the proletcultiste music of the 50s. Raluca Voinea ¬ You were telling me that your project Songs for a Better Future is dated a few years back. consecvent cu interesul meu pentru forme artistice bazate pe experiment øi pe contradicflia dintre formæ øi conflinut. even years of preparation and research. Cîntece pentru un viitor mai bun/Songs for a Better Future e un proiect modernist ce experimenteazæ forme muzicale în raport cu un mesaj utopic despre viitor. sæ interacflionezi cu lumea realæ e foarte greu. proposed me to present it at The Drawing Room and at Tate Modern in London. ¬ Many of your projects have a performative character. Este cofondatoare a Asociafliei E-cart. pe baza ideilor øi discufliilor avute cu mine. 2007. choreography. va compune cîteva piese corale experimentale ce vor fi prezentate în locurile amintite. or the Taipei Biennial. My hosts in Tel Aviv did not have the financial resources to produce this project. which have been presented in various international exhibitions such as the Tate Modern in London. Cei de la Tel Aviv nu au avut resursele financiare sæ lucreze cu un ansamblu coral øi proiectul a ræmas în aøteptare. mentalitæflile øi stilurile de viaflæ ale oamenilor s-au schimbat în flærile postcomuniste în ultimele douæ decenii. ¬ Multe dintre proiectele tale au un caracter performativ. în ce mæ priveøte ele sînt procese artistice în care eu creez. øi din muzica electronicæ a grupului Kraftwerk. organizat de curatorul Sergio Edelsztein. He is a founding member of the Vector Association in Iaøi and manager of the Periferic Contemporary Art Biennial. the mentalities and the peoples’ ways of life have changed in the former communist countries during the last two decades. Raluca Voinea ¬ Proiectul Cîntece pentru un viitor mai bun/Songs for a Better Future dateazæ conceptual de cîfliva ani. but the effective moment when they take place is preceded by months. nu se finalizeazæ. cæreia i-a plæcut proiectul. The Romanian workers’ immigration to the West has been analyzed in the artistic projects Travel Guide and Maersk Dubai. prin fotografie video øi performance-uri. organized by curator Sergio Edelsztein. in Tel Aviv. care. care la rîndu-i fetiøiza progresul tehnologic øi stilurile de viaflæ corespunzætoare din lumea occidentalæ. sau e doar o muncæ premergætoare. so it remained in stand-by. As I was interested in performative practices. 2008. with musical composition and basically to collaborate with professionals from a field you don’t know so well? Matei Bejenaru √ The idea of a choir performance appeared three years ago. by using photography. in accordance also with my interest to produce artistic forms based on experiment and on the contradiction between form and content. precum cele de la Tate Modern din Londra în 2007 sau în Bienala de la Taipei din 2008. etc. and in the electronic music of the Kraftwerk group. memorie øi un viitor mai bun Interviu cu Matei Bejenaru realizat de Raluca Voinea MATEI BEJENARU este un artist vizual care træieøte øi activeazæ la Iaøi. in my opinion. împreunæ cu care organizeazæ din 2009 programul Departamentul pentru Artæ în Spafliul Public. prezentate în diferite expoziflii internaflionale. coregrafie…). nu mai eøti protejat de sistemul RALUCA VOINEA este critic de artæ øi curator. I started to think to all sorts of choir performances which. pe lîngæ setting-ul performativ (loc. mi-a propus sæ-l prezentæm la The Drawing Room øi la Tate Modern. MEMORY AND A BETTER FUTURE An Interview with Matei Bejenaru by Raluca Voinea MATEI BEJENARU is a visual artist who lives and works in Iaøi. el analizeazæ felul în care modurile de producflie economicæ. curatoarea britanicæ Cylena Simonds. fetishizing him.ro Association. De-abia anul acesta. fiindcæ. fetishizing in its turn the technological progress and the corresponding lifestyles in the Western world. una nu neapærat vizibilæ în lucrarea finalæ? √ Este adeværat cæ pentru multe dintre proiectele mele mæ pregætesc perioade de timp mai lungi. din perspectiva mea. øi ar putea fi realizat pentru prima datæ anul acesta. 73 . Will Duta va scrie piesele inspirat din muzica coralæ proletcultistæ a anilor ’50 care glorifica muncitorul proletar. În proiectele sale din ultimii ani. Unele dintre ele. and it could only be realized this autumn. Cînd øi cum s-a næscut acest proiect øi ce anume a næscut ideea de a lucra cu un cor. În 2010 este cocuratoare a proiectului internaflional The KNOT: Linking the Existing with the Imaginary. în care implicarea ta personalæ. technological knowledge. WORK. documentez sau comentez situaflii de viaflæ.ro. It was only this year that the British curator Cylena Simonds. Îfli vezi activitatea ca pe un proces. When and how was this project born and what has given your idea to work with a choir. video and performances. Atunci cînd încerci. Do you see your activity as a RALUCA VOINEA is an art critic and curator. glorifying the proletarian worker and. însæ momentul efectiv în care au ele loc e precedat de luni sau chiar ani de pregætire øi cercetare. cînd am fost invitat sæ particip la festivalul de performance Blurrr din Tel Aviv. datoritæ unor contexte nefavorabile. în Londra. ca artist. træieøte la Bucureøti. I discovered what an emotional power the choir music has and. Songs for a Better Future is a modernist project that brings together experimental musical forms with an utopian message on the future. Imigraflia muncitorilor români în Vest a fost analizatæ în proiectele artistice Ghid de cælætorie øi Maersk Dubai. In 2010 she is co-curator of the international project The KNOT: Linking the Existing with the Imaginary. She is co-founder of E-cart. ræmînînd ca proiecte în mintea mea. based on my ideas and the discussions we had. In his projects from recent years. Este membru fondator al Asociafliei Vector din Iaøi øi director al Bienalei de Artæ Contemporanæ Periferic. will compose a few experimental choir pieces that we want to present in the above-mentioned venues. besides the performative setting (venue. practic de a colabora cu profesioniøti din alt domeniu decît cele pe care le cunoøti bine? Matei Bejenaru √ Ideea unui performance coral s-a conturat acum trei ani. lives in Bucharest. fetiøizîndu-l. am descoperit ce putere emoflionalæ are muzica coralæ øi. Proiectul s-a clarificat mult dupæ ce am început sæ lucrez cu muzicianul britanic Will Duta. am început sæ gîndesc tot felul de performance-uri corale care. cunoaøterea tehnologicæ. indiferent de modul în care se finalizeazæ øi se prezintæ publicului.

Memory. Rome. different sizes. Movement Romanian workers on a construction site in Nettuno (Italy). June 2008.Young woman from Romania taking an Italian language exam. part of the project M3: Work. different sizes. part of the project M3: Work. silver gelatin print. Memory. June 2008. silver gelatin print. Movement .

part of the project M3: Work. Memory. Memory.scena Female worker in a shoe factory in Iaøi. Movement Construction site for the modernization of the thermal network in Iaøi. silver gelatin print. Memory. Movement 75 . May 2008. silver gelatin print. April 2010. part of the project M3: Work. Movement A text written on a typewriter. different sizes. May 2008. part of the project M3: Work.

În douæzeci de ani. altele nu. eu o væd unitar. în „timpul mallurilor“ øi al nesfîrøitelor øantiere de biserici ortodoxe. care nu e altceva decît modul nostru de a ne inte- process. acum doi ani. they were wearing Puma or Nike sneakers and were doing all these apparatus exercises. French teenagers used to call them names like “Papa Noel!. Some of them. se refugiazæ în lumea artei. the energy invested and the relationships you establish alongside this process are just as important as the final moment. others are not. the most touching moments were not the ones depicted in the video. Evident. but this only took place for me. of course did not allow me to film or record them. How do you relate to these people. when I had a residency in Tourcoing France and I wanted to make a documentary video about an under-privileged neighbourhood which was inhabited mostly by Algerians. pe cît posibil. care. putea fi baza unei viitoare dezvoltæri dupæ 1989. chimia øi biologia se doresc a fi comasate într-o singuræ materie numitæ „Øtiinfle“. or everything is only a preliminary work. Departe de mine de a fi un nostalgic al ceauøismului.. do not finalize. am lucrat cîfliva ani ca inginer în perioada comunistæ. Spre exemplu. În ce fel te raportezi la aceøti oameni. øi am vrut sæ fac un video documentar despre un cartier defavorizat unde locuiau mai ales algerieni. Unii mi-au spus cæ atunci cînd merg cu familia la supermarché sînt adolescenfli francezi care strigæ dupæ ei „Papa Noël!. cele mai emoflionante momente nu au fost cele surprinse în film. not to be a hypocritical artist. ¬ Lately. nu a fost vorba de o dezvoltare fireascæ. due to unfavourable contexts.“. ¬ Eøti. Mæ gîndesc adesea la asta øi ajung în cele din urmæ la întrebæri privind funcflia artei pe care o produc. Victor Burgin spunea într-o conferinflæ cæ el nu crede în arta socialæ. energia consumatæ într-un proiect face parte din asta. They were massive guys. Some told me that when they were going to the supermarché with their family. cît øi în ræu. Deci. din ce în ce mai interesat de viafla emigranflilor (legali sau nu). a muncitorilor de tot felul. azi. sæ nu fiu un artist ipocrit. a cercetætorilor din institute. as much as possible. in which I create. M-am amægit în anii ’90 crezînd cæ o bunæ parte din infrastructura industrialæ a României se va moderniza prin transfer tehnologic din Vest. Discuflia cu ei a fost esenfla proiectului care a avut loc doar în mintea mea øi despre care vor afla cititorii acum… M-a influenflat în modul în care am fæcut ulterior documentarul video. Nevertheless. Imensa lor frustrare øi refuzul lor de a se integra în societatea francezæ se eliberau prin felul în care îøi „tratau“ propriul corp. în Franfla. mæ uit pe masa mea øi væd cæ nimic nu e fæcut în flara mea. Their immense frustration and their refuse to integrate in the French society were released through the way in which they were “treating“ their bodies. When as an artist you try to interact with the real world it gets very difficult. Majoritatea proiectelor mele au diferite componente. experienflæ care m-a marcat. who only takes the raw material from reality and takes refuge in the art world. of researchers in academic institutes. both in good and in bad ways. Far from me to be a nostalgic for Ceauøescu. as.artistic. of all kind of workers. they are artistic processes for me. îmbræcafli cu acele cæmæøi lungi pînæ în pæmînt. chiar dacæ nu aduce la suprafaflæ toate aceste aspecte. atît în bine. a couple of years ago. still I think that in that time we did have an industrial development. but we have accumulated a technologi- 76 . you’ve grown more and more interested in the lives of immigrants (legal or not). de la øurubul øi piulifla veiozei pînæ la hîrtia albæ de scris… Mulfli dintre oamenii cu care am lucrat în fabricæ au emigrat øi poate de asta am început sæ fiu sensibil la acest fenomen. ci întîlnirea mea pregætitoare într-un club de fitness cu un grup de tineri musulmani fundamentaliøti. who.. even if it does not bring to surface all these aspects. cum te apropii de ei øi cînd decizi cæ povestea lor trebuie transpusæ într-un limbaj artistic? Crezi cæ existæ limbaje artistice adecvate pentru a nara aceste istorii. I see it altogether as a process that encompasses all of them. For example. which are often anonymous and collective? √ I myself come from an industrial milieu. nu m-au læsat sæ-i filmez sau sæ-i înregistrez. they only remain as projects in my mind. cînd am avut o rezidenflæ la Tourcoing. living the sweet life of the “caviar left”. and your readers find out about it now. aveau adidaøi Puma sau Nike øi fæceau exerciflii la aparate. undoubtedly the energy consumed in a project becomes part of it. færæ discuflie. chiar dacæ inferioaræ celei occidentale. some are visible. în ultimii ani. The majority of my projects have different components. in a fitness club. O flaræ care nu produce tehnologie este o flaræ de mîna a doua.. Victor Burgin once said in a conference that he does not believe in social art as long as the subjects of these artistic projects do not take any advantage from them. unele vizibile. într-o dictaturæ comunistæ unde totul era centralizat. how do you approach them and when do you make the decision that their stories should be transferred to an artistic language? Do you believe there are adequate artistic languages to narrate these stories. continuîndu-øi traiul dulce al „gauchismului de salon…“. In the past 20 years I’ve seen our world changing fundamentally. I often think about this perspective and I get to ask myself questions on the purpose of the art I produce. but my introductory meeting with a group of young fundamentalist Muslims. in which your personal involvement. Therefore. which visibility in the final result is not important? √ It is true that for many of my projects I prepare for longer time. iar orele de religie sînt obligatorii?… În timp ce scriu acest text. I try to be honest and fair to the people I work with. no matter the way they are finalized and presented to the public. odatæ ce a luat materia primæ din realitate. dar am acumulat o cunoaøtere tehnologicæ care. and the final work. you are not protected by the artistic system. evident. Încerc sæ fiu onest øi corect cu oamenii cu care lucrez øi. adesea anonime øi colective? √ Eu vin din mediul industrial. lumea noastræ s-a schimbat fundamental. dressed with those long shirts. Acest lucru nu s-a întîmplat din cauza proastei guvernæri a flærii øi a multor factori externi. and. de vreme ce subiecflii din proiectele artistice nu profitæ de pe urma lor.” The discussion I had with them was the essence of the project. document or comment on life situations. it certainly influenced me in the way I did the video documentary in the end. Mæ întreb ce nevoie avem noi de ingineri øi cercetætori. care. I worked for a few years as an engineer during the communist times. ca un proces care le înglobeazæ pe toate. Obviously. Erau niøte tineri masivi. totuøi. an experience that has surely marked me. which was wiped out in the 90s. iar lucrarea finalæ. Cît ne intereseazæ cæ teoria evoluflionistæ e contestatæ în manualele de biologie de liceu sau cæ fizica.. consider cæ am fæcut un efort de dezvoltare industrialæ din care s-a ales praful în anii ’90. it was not a natural development in a communist dictatorship where everything was centralized.

to export cheap labour force and smart kids. That’s why I follow the subjects of labour. folosesc în special documentarul experimental øi fotoreportajul obiectiv. Pentru mine. deci trebuie sæ mai øi øtiu cîte ceva. knowledge and human relationships in projects such as the recent one called M3: Work [Muncæ]. then the artist who wants acknowledgement and prestige must line up to those who march in the rhythm of this world. de fapt. 4 x 5 øi 8 x 10 inch. I lead a simple and austere life in which I work most of the time. of gathering a top technology and bringing it to a country without technology… ¬ What do you think is the responsibility of the artist in society? √ This depends on the official function of art in that precise society. mediating conflicts and making a critique of the official versions of things. memorie. For me there must be a connection between the form used for documenting and the documented subject. which I assimilate to a conceptual artistic practice. atunci artistul care vrea recunoaøtere øi prestigiu trebuie sæ intre în plutonul celor care „bat pasul de defilare al artei“ acelei lumi. Un alt proiect e acumularea unei tehnologii de vîrf øi aducerea ei într-o flaræ færæ tehnologie… ¬ Care crezi cæ este responsabilitatea artistului în societate? √ Asta depinde de funcflia oficialæ a artei din acea societate. but I try to objectively document a situation. When I talk about these subjects. from the screw and the bolt of the lamp to the white paper. so I have to know a few things. Walker Evans. øi am început o „odisee“ de achiziflionare a acestei întregi tehnologii care moare. nici spectaculosul jurnalistic. Another reason is the desire to document the process of labour. When I document life situations connected to the working process. o cameræ sau niøte echipamente pentru camera obscuræ. 110 × 85 cm each. în care muncesc mai tot timpul. Cred cæ el nu va schimba lumea. and I’ve started an odyssey of collecting all this dying technology. cæutînd sæ reflectez øi asupra mediului fotografic. exportînd forflæ de muncæ ieftinæ øi copii deøtepfli. asimilate unei practici artistice conceptuale. In the beginning of the 90s I deluded myself thinking the industrial infrastructure in Romania would modernize through technological transfer from the West. then the artist is responsible with interpreting the truths. Memory. One first reason for this interest is that I also teach photography. intitulat M3: Muncæ. I wonder what need could we have for engineers and researchers today. could have been a solid basis for the development after 1989. øi asta fline de o societate progresistæ. not only the lunch breaks. despre cunoaøtere øi relaflii în procesul muncii vorbesc în proiectul meu fotografic mai amplu. Teachers commuting to villages in Iaøi County. many of the people I worked with in the factory left the country and maybe that’s why I’ve started to have a special sensitivity to this subject. while Religion becomes a compulsory discipline?! While I’m writing this text I look on my table and I see there is nothing manufactured in my country. medierea conflictelor øi critica ordinii oficiale a lucrurilor. niciodatæ? √ Nu cred cæ putem discuta acum despre o revenire a fotorealismului. Un prim motiv ar fi acela cæ sînt profesor de fotografie. I want to mention that in the images I produce I am not looking either for aesthetic nor journalistic impressiveness. trebuie sæ fie o legæturæ între forma de documentare øi subiectul documentat. dar poate sensibiliza multæ lume în lupta împotriva osificærii øi a alienærii generale. I use mostly experimental documentary means and objective photo-reportage. trying to control all the stages of production. which is nothing else but our way of integrating ourselves in the globalized world: to produce anything in a lohn-regime (from textiles to culture). a camera or some other darkroom equipment. încercînd sæ controlez toate etapele lanflului tehnologic. I only use analogue photography. Dacæ ea e. un tanc de developare. cea de a legitima ordinea lucrurilor. If this is mostly to legitimate the order of things. Atunci cînd vorbesc despre aceste subiecte. øi asupra a ceea ce pofli spune prin asta. Treptat. but he/she can sensitize a lot of people against the rigid way of thinking and general alienation. atunci artistul e responsabil cu interpretarea adeværurilor. This is another project. Astfel. a developer tank. part of the project Prut cal knowledge that. May 2010. as many photographic projects have already done. dar pot face cîteva consideraflii despre interesul meu pentru practica fotograficæ. în principal. and this only happens in a progressive society. ci încerc sæ documentez obiectiv o situaflie. De aceea cred cæ tot despre muncæ. even if it was inferior to the Western one. Trebuie sæ precizez cæ în imagini nu caut nici esteticul. Thus his/her role is one of decorator and loudspeaker. silver gelatin print fixed on an aluminum plate. 4 x 5 and 8 x 10 inches. aøa cum s-a fæcut în mai multe proiecte fotografice. folosesc numai fotografia analogicæ. This thing didn’t happen due to the bad governance of the country and surely due to many external factors and circumstances. Movement. am ajuns sæ lucrez cu camere de format mare. în spiritul lui Lewis Hines. I don’t believe an artist can change the world. ¬ Who inspires you in your photographic work? Can we speak today about a revival of the social photo-realism or this has never actually disappeared? √ I don’t think we can talk about a comeback of the photo-realism in Lewis Hines’ or Walker Evans’ way. 77 . A country that does not produce technology is a secondhand country. funcflia lui e una de decorator øi portavoce… Dacæ arta poate însemna mai mult decît atît. I’ve gone to countless places in Europe to buy a photo enlarger. As for immigrants. in the same time reflecting on the medium of photography and what one can say with it. but I can say a few things about my interest for the photographic practice.scena gra în lumea globalizatæ: producînd orice în regim de lohn (de la textile pînæ la… culturæ). Atunci cînd documentez fapte de viatæ legate de procesul muncii. Chemistry and Biology are to be brought together as one single subject called Science. Am fost prin nenumærate locuri din Europa ca sæ cumpær un fotomæritor. miøcare. Eu duc o viaflæ destul de simplæ øi austeræ. nu numai pauzele de masæ. If art can mean more than that. Un alt motiv este cel de a documenta fotografic procesul muncii. ¬ Cine te inspiræ în munca ta fotograficæ? Putem vorbi astæzi despre o revenire a fotorealismului cu tematicæ socialæ sau el nu a dispærut. in the age of shopping malls and endless building of Orthodox churches? How interested are we in the fact that the evolutionary theory is contested in biology schoolbooks or that Physics. I’ve gradually come to work with large-size cameras.

photo: József Rosta Uriel Orlow Remnants of the Future. HD Video I 2 0’ 3’’. Berlin. blanc pain art contemporain. Geneva and Campagne première. courtesy of the artist. DV 22’.Zsolt Keserue Rounding Off I 2006–2007. 2010. photo: József Rosta . in collaboration with Levente Polyák and Ágnes Dóra Dénes. installation.

în ultimele douæ decenii. They had never expected they would soon be rated as forces of production (human resources. Mûcsarnok. production and economy. neprevæzutæ etapæ) øi de-acum globalul sistem postfordist necesitæ corecflii constante.18 iunie – 19 septembrie 2010 Cea mai recentæ expoziflie de amploare de la Mûcsarnok/Kunsthalle oferæ un nex de conexiuni cu totul nou pentru adepflii artei contemporane. curator-øef al Muzeului Ludwig din Budapesta. iar astfel øi conceptele de producflie. the worker and the capitalist had for a while vanished from everyday slang. în ultimul timp). Cineastul german Harun Farocki2. grey-faced lecturer by showing up at his classes. dar asta nu îi va permite. mæcar parflial. imposibilæ planificarea pe termen lung. The German moviemaker Harun Farocki2 and an exhibition recently presented at Leipzig and Lódz 3 have equally explored its symbolic significance. expozifliile organizate aici au tratat o largæ paletæ de fenomene politice. ca sæ aparæ la cursurile lui. anyway. producflie øi economie. Nevertheless in those times the erosion of the socialist social and economical systems had seemingly invalidated the Marxist theory thus the concepts of production. with frequent references to the global economic crisis. lately). de distribuflie. colegii mei extrem de individualiøti îøi fæceau rareori milæ de universitarul bolnævicios. the majority of grownups in post-socialist countries have chosen not to upgrade their knowledge in economy and politics to be able to understand. Omul nostru nu øi-a dezvoltat abilitæflile de a se autosusfline. Mûcsarnok. asta e incontestabil: ne confruntæm cu un numær crescut de expoziflii legate de muncæ. editor of Balkon contemporary art magazine.1 Cele dintîi 45 de secunde de peliculæ realizate vreodatæ. immortalizing workers leaving a family-owned factory. well-known publicist of the Kádár era and of the years following the change in the political regime. There is something in the air. care nu a început o afacere ori nu a studiat deloc economie. Budapest. at least in part. delivered the opening speech. the processes going on in the world. distribution. poziflia socialæ a artiøtilor øi produsul artistic în schimbare. sæ aibæ o înflelegere de ansamblu a sistemului (monetar. majoritatea adulflilor din flærile postsocialiste au ales sæ nu îøi îmbunætæfleascæ cunoøtinflele de economie øi politicæ. chief-curator of Ludwig Museum. [Societatea pentru Cercetæri Financiare]. has become a favorite point of reference for the international scene. a flinut discursul de deschidere. taxes). oricum. deøi categoria necesitæ de asemenea o revizuire urgentæ). my extremely individualist colleagues had seldom had mercy on the sickly. OVER THE COUNTER Krisztina Szipõcs The Phenomena of Post-socialist Economy in Contemporary Art Budapest. de muncitor øi capitalist au dispærut pentru o vreme din jargonul cotidian. during the last two decades. László Lengyel. În ultimii cinci ani. ’ This is already a moment of perplexity for the chronicler trained in humanities: from this moment on. sociale øi economice postsocialiste. economist and present director of Pénzügykutató Zrt. from the point of view of the history of economy. Previously. lui sau ei. The transition period between the socialism of the past and the desired capitalism seems KRISZTINA SZIPÔCS ist an art historian and critic. cu referiri frecvente la criza economicæ globalæ. în timp ce schimbærile constante fac. Totuøi. cel mai de seamæ reprezentant la Budapesta al acestui trend era Galeria Trafó. Omul obiønuit (sæ-i spunem „muncitorul“. proprietate de familie. 18 June – 19 September 2010 The latest great exhibition at the Mûcsarnok/Kunsthalle offers a whole new system of connections for adepts of contemporary art. this is undeniable: we are facing a growing number of exhibitions related to work. Workers Leaving the Factory by the Lumiére brothers. pe atunci pærea cæ eroziunea sistemelor sociale øi economice socialiste invalida teoria marxistæ. KRISZTINA SZIPÔCS este istoric øi critic de artæ. These subjects were opportunities for the entire study group to skip classes unpunished. The average person (let us call him/her “the worker“ even if the category requires urgent revision as well) who hasn’t started a business or didn’t study any economy can gather information from the media or from politicians in a simplistic. Moreover. Materiile acestea erau ocazii pentru întreaga grupæ de studenfli de a chiuli nepedepsifli. el trebuie sæ opereze cu concepte pe care le-a întîlnit pentru ultima datæ în timpul orelor de socialism øtiinflific si economie politicæ.1 The first. Între timp. Curators Eszter Lázár and Zsolt Petrányi have examined the last two decades in Central Europe. de redistribuflie. cea mai popularæ strategie fiind încæ adaptarea sau simpla supraviefluire. social and economic phenomena. procesele ce se desfæøoaræ în lume. the social position of artists and the changing artistic product. The exhibitions organized here during the last five years have dealt with a wide palette of post-socialist political. Anterior. pentru a fi în mæsuræ sæ înfleleagæ. 79 . László Lengyel. au devenit un punct favorit de referinflæ pentru scena internaflionalæ. la sfîrøitul anilor ’80. din perspectiva istoriei economiei. the 1895 film. øi o expoziflie prezentatæ recent la Leipzig øi la Lódz 3 i-au explorat în aceeaøi mæsuræ semnificaflia simbolicæ. Perioada de tranziflie de la socialismul timpului trecut la doritul capitalism pare sæ fie una færæ de sfîrøit. capitalismul însuøi a intrat într-o crizæ (ori într-o cu totul nouæ. De altfel. celebru ziarist al erei Kádár øi al anilor urmînd schimbærii de regim politic. imortalizînd niøte muncitori pæræsind o fabricæ. economist øi directorul actual al Pénzügykutató Zrt. 45 seconds motion picture ever. This person did not develop self-supporting skills while constant changes make long-term planning impossible. care le preda. Budapest. she has to operate with concepts she had for the last time encountered during her classes on scientific socialism and political economy by the end of the nineteen eighties. îøi poate strînge informaflii din media ori de la politicieni într-o formæ simplistæ. pe înflelesul tuturor. încærunflit. Nu s-au aøteptat vreodatæ ca atît de curînd sæ fie catalogafli ca forflæ de producflie (resurse umane. filmul din 1895 al fraflilor Lumière. down-to-earth form but this will not enable him or her to have an overall grasp of the system (monetary. Pluteøte ceva în aer. ´ Acesta este deja un moment de perplexitate pentru cronicarul format în umanioare: din acest moment. re-distribution. (Society for Financial Research). de impozitare). Curatorii Eszter Lázár øi Zsolt Petrányi au examinat ultimele douæ decenii în Europa Centralæ.scena Peste tejghea Krisztina Szipôcs Fenomenul economiei postsocialiste în arta contemporanæ Budapesta. the most outstanding Budapest representative of this trend used to be the Trafó Gallery. redactor al revistei budapestane Balkon. La Sortie des Usines Lumière [Ieøirea muncitorilor de la Uzinele Lumière].

photo: József Rosta .ˇ Katerina Sedá What Can You Do? (No Light). photos. dimension variable. collages. objects. 2010. courtesy of the artist and Franco Soffiantino Gallery. drawings.

Lucia Nimcova Exercises. images from the archive of regional cultural centre. 6’ 02’’. photo: József Rosta Lucia Nimcova Unofficial. photo: József Rosta . 2007. HD Video. 1990–2006. SK. 2007. installation and publication. Humenne. photo: József Rosta Matei Bejenaru Travel Guide. 2007. b/w wall installation.

Expoziflia cuprinde lucrærile a 29 de artiøti øi grupuri de artiøti din Ungaria. cu containerele imense. pe calea experienflei sensibile a unui fenomen din trecutul recent. este un video al lui Zsolt Keserue. cu reverberaflii din viziunile øtiinflifico-fantastice ale lui Tarkovski øi ale lui Kubrick. Franfla si Elveflia. Polonia. filmatæ cu tehnici profesionale øi sugestive. Celælalt exponat „bizar“. istoria acestor flæri. ce oferea multiple drepturi la libertate øi nivele de siguranflæ a existenflei. se aseamænæ mai degrabæ cu un monument comemorativ romantic al unei civilizaflii necunoscute decît cu o lucrare criticæ. Republica Cehæ. filmærile video printre locatarii blocurilor ræmîn pe un teren relativ sigur (un spafliu de locuinfle curat. în Vest. 2009–’10) este un. cærora. raza acestor lucræri întinzîndu-se astfel cu mult în afara graniflelor Uniunii Europene. 170 × 243 cm. vine de la Matei Bejenaru. Lucrærile expuse se axeazæ pe destinul individului øi al colectivitæflii. Majoritatea artiøtilor øi-au explorat propria istorie personalæ øi este destul de greu sæ pæstrezi o distanflæ obiectivæ faflæ de copilæria cuiva øi experienflele tinereflii lui. din 1981. Videoul aratæ cadre lungi cu oceanul insensibil. Asta ne readuce la problemele de bazæ ale lui „în afaræ“ øi „înæuntru“. øi peste Oceanul Atlantic. în cele øapte minute ale peliculei Maersk Dubai (2007). tratînd despre øantierul pitoresc al unei imense zone de locuinfle de tip sovietic.øi est-europene. faflæ de prietenii øi vecinii cuiva. øi care ræmîn totuøi captivi în prospera societate vest-germanæ. Slovacia. experiment de procesare a istoriei muncitoarelor iugoslave din Berlinul de Vest prin ochii øi cu metodele unui cercetætor (sociolog). se referæ uneori la probleme importante. mai profundæ øi diferitæ. harta imaginaræ trasatæ de lucrærile expuse se întinde pînæ în Armenia. vizual oarecum plat. nu li se îngæduia sæ pæræseascæ fabrica pentru a urmæri ceremonia funeraræ la TV. Rusia. cum ar fi organizarea modernistæ a spafliului ori utopia Bauhaus. la moartea lui Tito. relativ recent) øi la nivelul banalului. atît simbolic. Austria. la ambasadæ. tratînd despre zonele de locuire. ale lui „ei“ øi „noi“.Expoziflia de la Mûcsarnok ar putea ajuta privitorul prin transformarea relafliei naive a lui/ei cu mediul socio-economic într-una mai conøtientæ øi etic orientatæ. Bulgaria. Germania. photo: József Rosta 82 . Statele ex-membre ale Uniunii Sovietice. încorporat în exponate. foste membre ale unui imens imperiu. oferind o perspectivæ mai largæ poveøtilor familiare prin care sînt elucidate propriile noastre aøteptæri øi concepte nedefinite. dar avînd culturi diferite øi fiind în varii stadii de dezvoltare. România. cît øi literalmente alb-negru. tempera on wood. începute dupæ cutremurul din 1988 øi niciodatæ finalizate. biografii øi fotografii ale unor angajafli în inima industriei capitaliste de înaltæ tehnologie. intitulat Rounding Off [Rotunjire în minus]. comemoreazæ trei tineri români aruncafli în apæ de la bordul unei nave taiwaneze. faflæ de incredibil de stratificatul øi diversul regim socialist. care. O interpretare asupra aceluiaøi subiect. de la periferia esticæ. iar instalaflia – excesiv de impresionantæ4 – nu reuøeøte sæ devinæ o piesæ autenticæ. se confruntæ cu probleme specifice: în mare parte. Fie øi neintenflionat. înfæfliøînd un grup de oameni ce nu se pot sustrage condifliei de „Gastarbeiter“. Lucrarea Margaretei Kern (Guests [Oaspefli]. diferitæ de cea a altor flæri din fostul bloc socialist. exact ca øi în Rusia. 2010. e una specialæ pentru fiecare caz în parte. în 1996. Chiar dacæ autorii. imaginile øi comentariile sale sînt îmbibate de o atmosferæ de TVamator ori de cea a telenovelei ungureøti Szomszédok5 [Vecinii] øi construiesc o auræ nostalgicæ falsæ în jurul acestor viefli øi locuinfle nelalocul lor. În dosare øi albume. Pe lîngæ mai cunoscutele regiuni central. Croaflia. cu încercærile ei de a gæsi soluflii raflionale la problemele clasei muncitoare. pe cînd încercau sæ fugæ în Canada ca pasageri clandestini. Filmul realizat de elveflianul Uriel Orlow în Armenia se individualizeazæ din mai multe puncte de vedere: pelicula. în timp ce Vestul îl considera cu încæpæflînare o dictaturæ. dar din motive contrare. Bill and Donald Have Moved. artista organizeazæ scrisori. la Est. Seria de imagini lente øi narafliunea aferentæ sînt întrerupte de tumultuoasa înregis- Johanna Kandl Paris.

scena 83 .

contained in the exhibits. they offer a wider perspective of familiar stories. reverberating of the science fiction visions in Tarkovsky and Kubrick. 2001. formerly unknown phase) and the now global. Austria. former members of a huge empire but of different cultures and at various stages of development. The majority of artists have explored their own personal history and it is quite difficult to keep an objective distance from one’s childhood and youth experiences. A denser and different. Soviet-type dwelling area initiated after the 1988 earthquake and never finished. through the sensuous experience of certain phenomena in the recent past. The former Soviet member states on the Eastern periphery are confronting peculiar issues: the history of the majority of these countries. Bulgaria. Germany.000 boxes produced manually at Gherla matches factory in Romania. the most popular strategy still being adaptation or mere survival. The artist organizes letters. of “them“ and “us“. both symbolically and literally black-andwhite rendering of the same topic comes from Matei Bejenaru. The exhibition collects the works of 29 artists and artist groups from Hungary. through the eyes and with the methods of a researcher (sociologist). is a special one in each case. displaying a group of people who cannot escape the “Gastarbeiter“ status. post-Fordist system requires constant correction. from one’s friends and neighbors.Mladen Stilinovic ´ Bag People. b/w photos. Beyond the more familiar Central-Eastern-European region. the Czech Republic. 2009–10) is a – visually somehow lame – experiment to process the history of Yugoslavian female workers in West Berlin. 20. Slovakia. much rather resembles a Romantic memorial of an unknown civilization than a critical work. The film shot by Swiss Uriel Orlow in Armenia stands out from several points of view: the motion picture shot with suggestive and professional techniques. photo: József Rosta Mircea Cantor Double Heads Matches. by which they elucidate our own expectations and undefined concepts. entitled Rounding Off but for opposite reasons. memoirs by and photos of people employed in the heart of the capitalist high technology industry in files and albums. Paris. talking about dwelling areas. Even if the authors. at Tito’s 1981 death are not allowed to leave the factory and watch the burial ceremony on TV at the embassy. from the unbelievably layered and varying socialist regime. Poland. The work by Margareta Kern (Guests. sometimes do refer to important issues such as the modernist organization of space or the Bauhaus utopia trying to find rational solutions to working class problems. The exhibited works are focused upon individual and collective destiny. offering various liberty rights and levels of existential safety while the West stubbornly deems it a dictatorship. who in his 7 minutes motion picture Maersk Dubai (2007) commemorates three Romanian young men thrown into the water from the deck of a Taiwanese ship in 1996 as they were trying to flee to Canada 84 . Szomszédok5 [Neighbors] and build up a fake nostalgic halo around these lives and dwellings out of place. courtesy of the artist. The Mûcsarnok exhibition might help the viewer by turning his/her naïve relation to the socio-economic environment into a more conscious and more ethics-oriented one. neat dwelling area) and on the level of commonplace – and the excessively impressive installation4 falls short of turning it into an authentic piece. photo: József Rosta to be a never-ending one. courtesy of the artist & Yvon Lambert Gallery. thus the radius of these works reaches far beyond the borders of the European Union. dealing with the picturesque building site of a huge. who. France and Switzerland. its images and comments are imbued with the atmosphere of hobby-TV or that of the Hungarian soap opera. Croatia. Russia. The other “odd“ exhibit is a video by Zsolt Keserue. 30 × 40 cm. who are nevertheless still trapped by West-German welfare society. In meantime capitalism itself has entered a crisis (or an entirely new. This takes us back to the basic issues of “outside“ and “inside“. different from that of other countries in the former socialist bloc. Unintended as may be. the imaginary map traced by the exhibited works stretches to Armenia in the East and across the Atlantic Ocean in the West. just like that of Russia. Romania. the video shot among panel block dwellers remains on relatively safe ground (a pretty recent. 2002–2003.

who comes close to enact the entire tragic event. altminteri scufundafli în mulflimea multiculturalæ de zi cu zi. The most complex and playful rendering of the immigrant topic is found in he work Travel Guide (1990–2006). 2007) presents those who were lucky in their escape: for two minutes’ time. savior of one of the boys. “The general objective is to raise as much money as possible. Proiectul. we are becoming part of the show. photo: József Rosta . through ways to corrupt policemen to warnings regarding Taiwanese and Philippine Islands. pînæ la metode de a corupe polifliøtii øi avertismente cu privire la taiwanezi øi filipinezi. 100 × 180 × 80 cm. care-øi cîøtigæ existenfla acolo. construieøte un pod pe distanfla de as stowaways. The project presented in several forums consists in a guide for Romanians intending to make a living as illegal workers in Great Britain. Cea mai complexæ øi jucæuøæ redare a subiectului imigrantului se gæseøte în lucrarea Travel Guide [Ghid de cælætorie] (1990–2006). courtesy of the artist. the cruel sacrifice of the boys to the comfort of the ship crew. „Obiectivul general este sæ strîngi cît mai mulfli bani posibil. sacrificarea crudæ a bæieflilor pentru comoditatea echipajului navei. pe coperta cæruia o hartæ schematicæ de cale feratæ. care aproape cæ repune în scenæ întregul eveniment tragic. repeated on the floor of the exhibi- Andreas Fogarasi Fence/Facade. salvatorul unuia dintre bæiefli. ci øi în taberele de refugiafli din Ungaria. Pæcat cæ cei trei tineri români nu au avut un exemplar din acest ghid. 2008. on the cover of which a schematic railway map. fie cæ ne place sau nu. The other short video by Bejenaru (Together. painted steel. of huge containers. the artist has gathered in the square outside Tate Modern the Romanian community in the UK – several hundred people who submerge into the everyday multicultural crowd making a living there. 2007) îi prezintæ pe cei care au avut noroc în evadarea lor: timp de douæ minute. prezentat deja în cîteva locuri.scena trare de arhivæ despre un marinar din insulele Filipine. as the issue of human rights surfaces not only along the Italian shores but in Hungarian refugee camps as well. pe mæsuræ ce problema drepturilor omului iese la suprafaflæ nu doar de-a lungul flærmurilor italiene. go back to Romania and invest it there“ – writes Bejenaru in his guide. Celælalt scurtmetraj al lui Bejenaru (Together [Împreunæ]. The “West“ still displays instances of intolerance and. The video shows long shots of the insensitive ocean. constæ într-un ghid pentru românii care intenflioneazæ sæ îøi cîøtige existenfla ca muncitori ilegali în Marea Britanie. artistul a reunit în piafla din fafla Tate Modern comunitatea românæ din Marea Britanie – cîteva sute de oameni. scrie Bejenaru în ghidul sæu. The series of slow images and the related narration are interrupted by a hectic archive footage of a sailor from the Philippine Islands. „Vestul“ manifestæ încæ atitudini de intoleranflæ øi. conflinînd cele mai importante informaflii. from the thermo-isolating foil to be used while hiding in a container. de la folia termoizolantæ de utilizat în timpul ascunderii în containere. like it or not. sæ te întorci în România øi sæ îi investeøti acolo“. Pity the three young Romanian men did not have an issue of this guide. reluatæ pe podeaua din sala expozifliei. containing the most important pieces of information. devenim parte a spectacolului.

îmbræcafli de galæ. connecting past and present through the person and responsibility of the author. La prima vedere. The so-called “boasting consumerism“ and the issue of car industry and the excessive use of cars obviously reaches beyond the ugliness or size of a factory building – see the work by Intertájék | Interorient entitled After Oil. prin care un monstru de proporflii excesive se construieøte în pitorescul peisaj ceh. dupæ care le-a zgîriat cu chei. building a monster of excessive proportions into the picturesque Czech landscape. After all these. a distance that in terms of culture and lifestyle seems impossible to be bridged. bridges the 3. „Moøtenirea socialismului? Umilinflæ øi insensibilitate. to “stop others from getting it good“). am crezut cæ videoul Nimcovei era opera Katerinei ˇedá: tînæra S artistæ cehæ. bazate pe implicarea personalæ øi exercitarea simflului responsabilitæflii proprii. who in 2008 has set thirty cars on fire. illustrating the pointlessness of their work with frequent curses while on a parallel surface the audience sees the upside-down projection of balls endlessly bumping across a squash court – well. 2010). actually the partial documentation of a wider project (paperbased sketches and questionnaires designed for it) is probably of lesser impact than the involvement of the artist and the people targeted by the project (What Can You Do?. Gymnastics.000 km distance from Constanfla to England. of the “official“ and “unofficial“ reality. the artist has painted ten identical aluminum boards over with the characteristic colors of luxury automobiles and then has scratched them with keys. de fapt documentaflia parflialæ a unui proiect mai amplu (schifle pe hîrtie øi chestionare concepute pentru acesta). ilustrînd inutilitatea muncii lor prin înjuræturi frecvente. Dupæ toate acestea. uzul excesiv al automobilelor. utilizîndu-øi bricheta. ce øi-a cîøtigat faima mondialæ în doar cîfliva ani prin intermediul lucrærilor sale axate pe problemele individului øi cele sociale. records of past and present moments. circling and hanging ornaments) is meant to heal the initially naïve then numb community left without means to face cumulated capital and corrupt local politicians. The artist with a sharp eye and magnificent sense of humor selects photographs of the inhabitants of her birth place. øi cu toate astea cea mai sensibilæ abordare vine din partea slovacei Lucia Nimcova. Artista încearcæ. Nimcova nu cade pradæ nostalgiei: ea este pe deplin conøtientæ de puterea øi greutatea ideologicæ a acestor imagini. this gesture illustrates the despair of social segments losing position resulting in the damaging of luxury cars (like the angry man in Csepel. face ca bætrînele în flinute de casæ øi bætrînii reunifli în cæmine culturale. take gymnastic poses and elaborates a series of subjective diaries of the eventless. using her own tools. Nevertheless Nimcova is not a prey to nostalgia: she is quite conscious of the power and ideological weight of these images. 2007. sæ adopte postúri de gimnasticæ øi elaboreazæ o serie de jurnale subiective ale unei viefli lipsite de evenimente. Hungary. ducînd la distrugerea maøinilor de lux (cum s-a întîmplat la Csepel. Neither Bejenaru. In what pertains to form. evident. desenele. dressed for ceremony. perspectiva polonezei Anna Molska îmi pare oarecum insensibilæ øi rece: videoul ei documenteazæ ridicarea unei „statui“ (un romb ori un stativ metalic. în 2008. trec. ale realitæflii „oficiale“ øi „neoficiale“. archive photographs and some taken by her. The work exhibited here. asta ar putea documenta în aceeaøi mæsuræ aerul cinic øi lipsit de scop al artei contemporane. using his lighter. The collective therapy (taming the monster by tame female methods. Her text complete and interpret the images. A related work is the one by Jurij Lejderman. Lucrarea expusæ aici. based on personal participation and the exercise of one’s sense of responsibility. prin persoana øi responsabilitatea autorului. înconjurarea lui cu ornamente agæflate de el) este menitæ sæ vindece comunitatea. fireøte. artistul a vopsit zece plæci de aluminiu identice în culorile caracteristice automobilelor de lux. 2007. Nici la Bejenaru. cum ar fi chestionarele. orchestrated by the car manufacturer Hyundai. o distanflæ care în termeni de culturæ øi mod de viaflæ pare imposibil de surmontat. 2007). The artist tries to wage war. în Ungaria. o întîmplare cæ lucrarea minimalistæ a lui Lukas Skapski (Untitled [Færæ titlu]. sæ ducæ un ræzboi împotriva unei imense investiflii multinaflionale. Aøa-numita „fanfaronadæ consumeristæ“ øi problema industriei auto. presupun. It was clearly not by chance that the minimalist work by Lukas Skapski (Untitled. O lucrare similaræ e cea a lui Jurij Lejderman. cînd un bærbat a incendiat la mînie 30 de maøini. I guess. într-un oraø din estul Slovaciei (Unofficial [Neoficial]. like questionnaires. Chiar øi aøa.3000 km de la Constanfla pînæ în Anglia. who put the figures of two Greek men dressed in folk costumes and seated on a bench before his abstract painting displaying a black curve – by which he continues a series of geopolitical/geo-poetic challenges and Dadaist interventions all across Europe (Geopoetics-4). În distanfla cæscatæ tot mai tare dintre diversele categorii sociale. ca un experiment artistic postavangardist. læsatæ færæ mijloacele prin care sæ înfrunte capitalul aflat mînæ în mînæ cu politicienii locali corupfli. este probabil de un impact diminuat raportat la implicarea artistului øi a oamenilor vizafli de proiect (What Can You Do? [Ce se poate face?]. nici la Kern nu lipsesc sentimentele personale. At first glance I thought the video by Nimcova was the work of Kateˇ rina S edá: the young Czech artist born in a town near Brno has gained world wide fame in just a few years’ time with her works focusing on individual and social problems. the viewpoint of Polish Anna Molska appeared to be rather insensitive and cold to me: her video documents the erecting of a “statue“ (a rhomb or a metal stand in the shape of a sail) with old workers struggling with the statue in the mud. Ea prelucreazæ imaginile într-o carte øi un panou. Gymnastics [Gimnasticæ]. Textul ei completeazæ øi interpreteazæ imaginile. pentru „a-i opri pe ceilalfli sæ se ajungæ“). established in the Netherlands. 2006) a fost expusæ în vecinætatea precedentei: utilizînd smalfl din industria auto. folosind propriile instrumente. seemingly idyllic life in an Eastern Slovakian town (Unofficial. orchestrate de producætorul auto Hyundai. gestul ilustreazæ disperarea segmentelor sociale ce pierd teren. makes the old women in home attire and old men gathering in culture houses. Amidst the growing gap between various social classes. nor Kern are void of personal feelings. drawings. Sæ te confrunfli cu o comisie care ia o decizie asupra ta“. dincolo de urîflenia ori dimensiunea unor hale de fabricæ – a se vedea øi lucrarea intitulatæ After Oil [Dupæ petrol] de Intertájék I Interorient. She edits the images into a book and a panel. 2010). upon a huge multinational investment. iniflial naivæ. în timp ce pe o suprafaflæ paralelæ publicul vede proiecflia ræsturnatæ a unor mingi izbindu-se neîncetat de pereflii unui teren închis de tenis – ei bine. aparent idilicæ. scrie ea în cartea care expune fotografiile pe care le-a gæsit øi care conecteazæ trecutul øi prezentul. în forma unei vele) de niøte muncitori pe stil vechi ce se chinuie cu statuia în noroi. To face a commission that is making a decision on you“ she writes in her book displaying photographs found by her. apoi paralizatæ. înregistræri ale momentelor trecute øi prezente. nevertheless the most sensitive approach comes from Slovakian Lucia Nimcova. Artista selecteazæ cu iscusinflæ øi cu un magnific simfl al umorului fotografii ale localnicilor din zona natalæ. the 86 . Nu este. 2007). care plaseazæ figurile a doi tion hall. încercînd redarea unei ecuaflii din fizicæ într-o formæ senzorialæ. Dar sæ fim mai toleranfli øi sæ consideræm lucrarea lui Molska în armonie cu intenfliile ei artistice. stabilitæ în Olanda. næscutæ într-un oraø lîngæ Brno. fotografii de arhivæ øi unele fæcute de ea. this might as well document the cynical and aimless air of contemporary art. Terapia colectivæ (îmblînzirea monstrului prin metode feminine blînde. 2006) was exhibited in the vicinity of the former: using enamel from the automobile industry. “The heritage of socialism? Humiliation and insensitivity. But let us be a bit more tolerant and consider Molska’s work in harmony with her artistic intention – as a late-avant-garde artistic experiment trying to render an equation taken from physics in sensuous form.

possible dangers and the anomalies of new systems developed during the last two decades. lucrærile create de Anetta Mona Chiøa – Lucia Tkácová. industria øi comerflul? Ce s-a întîmplat cu responsabilitatea intelectualitæflii? În sfîrøit. 2009) realizeazæ o schiflæ sumaræ a minunatei lumi noi. personaj strivit de greutatea plaselor sale de cumpæræturi. 900 × 14 cm. devine un punct abia vizibil. 2009) realize a sketchy summary of the brave new world. The two are building live tableaus and collages based on twentieth century representations of the “pyramid of the capitalist system“ and displaying the structure of power. installation. evoking the spirit of Kurt Vonnegut). inscripflia FREEDOM [libertate]. devine FREE PIZZA [pizza gratis]. while the “ego“ owning a house. and this is definitely something to remember. she says. a credit card revolves into a hardly visible dot. îmbræcafli în costume populare øi aøezafli pe o bancæ. CITIZEN turns into CONSUMER dwarfed by the weight of his shopping bags. CITIZEN [cetæflean] devine CONSUMER [consumator]. pot fi uøor corelate cu arta lui Molska. pericole posibile øi anomalii ale noilor sisteme dezvoltate pe parcursul ultimelor douæ decenii. writes János Kornai6. Expoziflia este. 2010. mother to the artist. photo: József Rosta bærbafli greci. The disillusion with consumer society is perhaps most apparent in the motion picture by Viennese Johanna Kandl (Small Joys Enrich Everyday Life. øi bucuriei dinaintea ziarului ce works by Anetta Mona Chiøa – Lucia Tkác ˇová. Mircea 87 . The exhibits represent various possibilities to err. the inscription FREEDOM in the hands of a demonstrator turns into FREE PIZZA. Her strange pictures are free associations over “the end of capitalism“: her paintings represent imaginary meetings between businessmen. can be easily related to Molska’s art. mama artistei. of the average person and artist switching from socialism to capitalism: the graphic representation of the percent turns with the greatest naturalness into a penis (briefly presenting the history of financial collapse). prin care este expusæ structura puterii în societate. with texts foretelling the end of capitalism. øi asta este cu siguranflæ ceva de reflinut. while she dips potato chips into ketchup and drinks beer (“this is how it goes“. Øi totuøi: cine se aflæ la baza piramidei? Unde sæ cæutæm productivitatea øi producflia? Ce s-a întîmplat cu agricultura. în fafla unei picturi abstracte. al unei cærfli de credit. in anguish and joy over the newspaper heralding the collapse of multi-national companies and banks. Cele douæ construiesc tablouri vii øi colaje bazate pe reprezentærile de secol XX ale „piramidei sistemului capitalist“. în timp ce „ego“. Cît priveøte forma. care înfæfliøeazæ o curbæ neagræ – lucrare prin care el continuæ o serie de provocæri geopolitice/geopoetice øi de intervenflii dadaiste de-a lungul întregii Europe (Geopoetics-4 [Geopoeticæ-4]). într-un penis (prezentînd pe scurt istoria colapsului financiar). 2010) the footage shows Eleonore Kandl. în mîinile unui protestatar. scrie János Kornai6. industry and commerce? What had happened to the responsibility of the intelligentsia? Finally: who will decide the path taken by postsocialist countries? Is democracy functional? Is it functional enough? “This is the clash of two systems of value: the one in which human rights and democracy comes first with the one in which material welfare and economic growth has primacy“. The famous drawings by Dan Perjovschi (Crisis 1–15. cu cea mai mare naturalefle. pradæ øi spaimei. 40 rusted steel poles. constînd în piramide umaˇ ne. cine va decide calea asumatæ de flærile postsocialiste? Este democraflia funcflionalæ? E îndeajuns de funcflionalæ? „Aceasta e ciocnirea a douæ sisteme de valori: cel în care drepturile omului øi democraflia au prioritate cu acela în care bunæstarea materialæ øi creøterea economicæ au întîietate“. 2010): filmarea o aratæ pe Eleonore Kandl.Mona Vætæmanu & Florin Tudor Land Distribution. în mod cert. with women getting warmed up in the market-places of Azerbaijan. Exponatele prezintæ posibilitæfli variate de a greøi. celebrities and politicians and refugees living in the East Berlin trailer park. al unei maøini. departe de a oferi ræspunsuri univoce. a omului mediocru øi a artistului în trecerea de la socialism la capitalism: reprezentarea graficæ a procentajului se transformæ. posesor al unei case. The exhibition is obviously far from providing univocal answers. Celebrele desene ale lui Dan Perjovschi (Crisis [Crizæ] 1–15. a car. Deziluzia provocatæ de societatea de consum este probabil cel mai pregnant sesizabilæ în filmul vienezei Johanna Kandl (Small Joys Enrich Everyday Life [Micile bucurii îmbogæflesc viafla de zi cu zi]. fæcute tot de el. But still: who lies at the base of the pyramid? Where are we to look for productivity and production? What had happened to agriculture. consisting of human pyramids.

prin plasarea ei într-un context diferit. 21st century artists are saving this painting. o cale de scæpare ar putea fi simplificarea øi reinstituirea transparenflei acestor sisteme. profitul øi investiflia în echilibru. ingineri. Instalaflia foto a lui Mladen Stilinovic prezintæ oameni cu plase de cumpæræturi. The fictitious calendar pages by Imre Bukta immortalize the everyday life of people living on agriculture in the eighties: Mrs. with artisan methods and adaptation to customer needs. most of the time owing to unemployment. variate specii de caise. Straniile imagini ale artistei sînt asocieri libere asupra „sfîrøitului capitalismului“: picturile ei înfæfliøeazæ întîlniri imaginare între oameni de afaceri.E. din multiple generaflii. Bag People [Oamenii-plase] (2001) dezvæluie grupuri urbane dezavantajate. planting ten thousand bunches of radish. prin metode artizanale øi adaptare [a fabricii] la nevoile clientului. ræspîndifli haosul“. But where is the circle that would validate this model and who has got any convincing vision in this respect? The work by the German Reinigungsgesellschaft. plænuind un viitor mai bun pe o bucatæ de hîrtie (lucrarea lui Erich Gerlach.) Într-adevær.P (Revolutio. în majoritatea cazurilor datoritæ øomajului. or missiles and cows into decorative carpet patterns. if the system gets too big. Iar un eøec similar e øi confesiunea celor de la R. dar la îndemînæ de fæcut în România aflatæ în stadiul de preaderare.E. în timp ce înmoaie un chips în ketchup øi bea bere („aøa merg lucrurile“. the hunting plans of a poacher (“I need a deer for Christmas“). reversul fotografiilor poartæ articole de øtiri la zi din politica internationalæ. foto´ grafiafli din spate. a graphic artist and a worker. life becomes complicated while personal relations and the sense of personal responsibility vanish. 2010). (Revolutionary Experimental Space) group from the Ukraine. Here we need to refer to the otherwise enigmatic video film by Miklós Erhardt. the mostly commonplace communication related to cities. a comerflului bazat pe troc øi a bæncii særacilor? Mona Vætæmanu øi Florin Tudor se reîntorc la conceptul øi practica împærflirii pæmînturilor în instalaflia lor. Ca pol opus al destinelor individuale øi al problemelor locale. prin urmare. Dar unde sînt cercurile care ar valida practic acest model øi cine are vreo viziune convingætoare în aceastæ privinflæ? Lucrarea germanilor din Reinigungsgesellschaft. As opposite poles to individual destinies and local problems. unde ei împart virtual „terenul“ disponibil. According to certain economists. Andreas Fogarasi is also engaged in analysis and examination. dacæ sistemul devine prea mare. photographed from the back while rushing to the last active Zagreb market to sell what is left of their goods or make some money of objects gathered from the trash-bin. în timp ce relafliile personale øi simflul responsabilitæflii proprii dispar. evocînd spiritul lui Kurt Vonnegut). thus one of the ways out might be the simplification and restored transparence of these systems. care au særæcit ca urmare a schimbærii de regim politic. Artiøtii secolului 21.) Indeed: if there is too much of everything. The photo-installations by Mladen ’ Stilinovic display people with shopping bags. (“Don’t mutter – spread chaos“. dar eøueazæ în a ne da îndrumæri explicite într-un sistem socio-economic tot mai complex. Conform anumitor economiøti. as they are turning abstract concepts into pictograms. complexitatea emergentæ øi lipsa de transparenflæ (financiaræ în primul rînd) a sistemului capitalist au dus la starea actualæ de crizæ. writes Péter Esterházy. comunicarea cea mai banalæ avînd loc în oraøe. unde oraøul însuøi se presupune a fi „construit“ ca un produs vandabil (Cities [Oraøe]. Paginile fictive ale calendarului lui Imre Bukta imortalizeazæ viafla de zi cu zi a oamenilor ce træiau din agriculturæ în anii ’80: doamna Németh. various species of apricot. („Nu bombænifli. plantînd zece mii de ræsaduri de ridiche. politicieni øi refugiaflii ce træiesc în parcul de rulote din Berlinul de Est. the late reflection of a past utopia. the Romanian artist established in Paris had 20. artistul român stabilit la Paris. models that would keep production and consume.000 de bucæfli de chibrituri cu capete duble (Double Heads Matches. modele care ar menfline producflia øi consumul. a agriculturii de ogradæ. symbols of the energy 88 . Németh. salveazæ aceastæ picturæ ca pe o descoperire arheologicæ. displaying a group of dogs lying in the grass. ori proiectile øi vaci în modele decorative de covoare.000 pieces of double-headed matches manufactured in Romania (Double Heads Matches. nary Experimental Space). where the city itself is supposed to be “constructed“ into a vendible product (Cities. while the energy issue might get solved with alternative or fusion fuels. celebritæfli. entitled The Promise of a Better Future (2006–2010) uses a mirror to virtually exhibit in space a panel taken from a former workers’ canteen – the picture displaying an idealized image of a group of intellectuals. but far be it from him to judge: he examines the spread of brands in a formerly unexplored realm. Andreas Fogarasi se angajeazæ øi el în analize øi examinæri. Mircea Cantor. Comentariul ataøat cautæ sæ analizeze situaflia actualæ. în timp ce se îmbulzesc spre ultima piaflæ activæ din Zagreb pentru a-øi vinde bunurile ce le-au mai ræmas ori pentru a face ceva bani din obiectele strînse din pubele.P. Where is the way out of this global chaos? Many are of opinion that different economic and social models are necessary. planning a better future on a piece of paper (the work of Erich Gerlach. un panou preluat de la o fostæ cantinæ muncitoreascæ – imaginea expune o reprezentare idealizatæ a unui grup de intelectuali. courtyard farming. the back-sides of the photographs carry items of daily news in international politics. utilizeazæ o oglindæ pentru a reda în spafliu. pre-mass-production forms of production return? Should we go back to a world of artisans. un artist grafician øi un muncitor. aøa cum se face actualmente în Venezuela. engineers. intitulatæ The Promise of a Better Future [Promisiunea unui viitor mai bun] (2006–2010). Cantor. viafla devine complicatæ. painted in the sixties). un grup din Ucraina. the emerging complexity and lack of transparence of capitalist (primarily financial) systems have led to the present state of crisis. placing it into a different context as an archaeological find. With the distribution of work processes. from various generations. profit and investment in balance. Should the archaic. folosind bandæ VHS. models that would take into consideration social solidarity and human rights. cu texte ce prezic sfîrøitul capitalismului. commerce based on exchange and of the bank of the poor? Mona Vætæmanu and Florin Tudor are reaching back to the concept and practice of land distribution in their installation within which they virtually divide the available “land“ using VHS band – as it is currently done in Venezuela. alienation is unavoidable – the prototype of the industrial worker by the band – a problem that might nevertheless be solved by automatic machines. Ar trebui oare ca arhaicele forme anterioare producfliei de masæ sæ revinæ? Ar trebui sæ ne reîntoarcem la o lume a artizanilor. scrie Péter Esterházy.vesteøte præbuøirea companiilor øi a bæncilor multinaflionale. cu femei ce se încælzesc în pieflele din Azerbaidjan. dacæ e prea mult din toate. The life of the farmer is harsh but not unhappy. The attached comment tries to analyze the present situation – but it fails to give us directions within an increasingly complex socio-economic system. matches forbidden among EU standards but perfectly available in pre-accession Romania. Bag People (2001) reveals disadvantaged urban groups that got poor as an outcome of the change in the political regime. chibrituri interzise conform standardelor UE. everyday activity teaches one to respect nature and life but also keeps romantic illusions at a distance: any need beyond mere survival takes a marketplace and money to be satisfied. Unde e calea de ieøire din acest haos global? Mulfli sînt de pærere cæ sînt necesare alte modele economice øi sociale. reflexia tîrzie a unei utopii trecute. modele care ar lua în considerare solidaritatea socialæ øi drepturile omului. 2002–2003). spune ea. 2002–2003). and a similar failure is the share of the R. realizatæ în anii ’60). dar departe de el sæ judece: el examineazæ ræspîndirea brandurilor într-un domeniu anterior neexplorat. a putut produce în România 20. în felul în care ei transformæ concepte abstracte în pictograme. virtual. 2010).

Lódz (2010). 3. I Love You (2008) the social changes in 1968 and at present. activitatea zilnicæ îl învaflæ sæ respecte natura øi viafla. Vacuum Noise (2009) the person of the worker. Cu toate astea. doar cæ. ¸ ´ 4. 89 . that managed to indirectly document the fist decade of the change in the political system in Hungary (1987–1999). cu mijloace materiale mult mai precare. intelligent human creative activity is still a must. iar regulile de bazæ. simboluri ale conserværii energiei øi ale existenflei raflionale din lumea animalæ – chiar øi dacæ toate problemele economice sînt rezolvate. Lada Nakonechna Patriotism. delimiting the ways of interpersonal communication and declaring the basic human rights will never be discarded (Société Réaliste: 19?9. delimitînd cæile de comunicare interpersonalæ øi proclamînd drepturile esenfliale ale omului. Nikita Kadan. Enclosure. dincolo de simpla supraviefluire. a istoriei recente. Harun Farocki. In detail: http://www. Traducere de Anca Bumb saving and rational existence of the animal world – even if all economic problems are solved. Vákuumzaj (2009) statutul muncitorului. Volodymyr Kuznetsov. în timp ce vizitatorii pot vedea televizorul aøezat pe o canapea. Odatæ cu procesul de diviziune a muncii. 2010). Notes: R. Galerie für Zeitgenössische Kunst. 899–923). Workers Leaving the Workplace (Robotnicy opuszczaja¸ miejsca pracy). atît artiøtii.E. standardele. Translated by Noémi László Note: 1. în timp ce problema energiei ar putea fi rezolvatæ prin combustibili alternativi sau de fuziune. Kornai János.hu/statics/trafo_galeria. szeretlek (2008) schimbærile sociale din 1968 øi din prezent. nu vor deveni niciodatæ caduce (Société Réaliste: 19?9. dar menfline totodatæ la distanflæ iluziile romantice: orice nevoie. the intellectual and the artist as well have become infantile clowns in the eyes of realistic managers. Viafla fermierului e duræ.trafo. ai oamenilor de afaceri realiøti øi ai politicienilor pe care îi sprijinæ. Aici trebuie sæ trimitem la altminteri enigmaticul film al lui Miklós Erhardt înfæfliøînd o haitæ de cîini tolænifli în iarbæ. Workers Leaving the Workplace (Robotnicy opuszczaja miejsca pracy). øi Workers Leaving the Factory in Eleven Decades (2006). implicitly. 2010). Olesia Khomenko. intelectualul øi artistul au devenit niøte clovni infantili în ochii managerilor. I am entirely at loss in what pertains to the sewing machine. LI. implicit. Primul øi cel mai popular serial de televiziune transmis de pe platourile Televiziunii Ungare din Gazdagrét. deøi cei dintîi sînt în aceeaøi mæsuræ constrînøi sæ îøi administreze propriile proiecte øi viefli ca øi cei din urmæ. Disassenbled World (2010) examined the functioning of cooperatives. variatæ øi plasticæ. The first and most popular television series broadcasted by the Hungarian Television set in Gazdagrét. a fenomenului economic postsocialist øi. “Mit tanulhatnak a posztszocialista átalakulás útjára lépô országok az átmenet eddigi tapasztalataiból?”. LI. 6. dar nu nefericitæ. and Workers Leaving the Factory in Eleven Decades (2006). cît øi curatorii au realizat o muncæ grozavæ de data aceasta: au oferit o viziune de ansamblu. I am afraid that as atavistic phenomena of the day. Muzeum Sztuki. care a reuøit incidental sæ documenteze primul deceniu al schimbærii de sistem politic din Ungaria (1987–1999). Muzeum Sztuki in (Lódz (2010).trafo. a Budapest dwelling area. in Közgazdasági Szemle. Leipzig (2009). Although both artists and curators have done terrific work this time: they provided for a varied and plastic overall view of the phenomena of post-socialist economy and. 2006–2010. o zonæ de locuinfle din Budapesta. Szétszerelt világ (2010) examina funcflionarea cooperativelor.hu/statics/trafo_galeria 2. businessmen and of the politicians they support. Ksenia Hnylytska. „Mit tanulhatnak a posztszocialista átalakulás útjára lépô országok az átmenet eddigi tapasztalataiból?“. ’) 4. Workers Leaving the Factory (1995). erected and then loosely brought down. În detaliu: http://www. and basic rules. în timp ce A pénz visszafordíthatatlan megváltoztatásának módszerei (2004) examina banii ca obiect. Mi-e teamæ cæ. Cæræmizi BCA imitînd un spafliu de dimensiunea unei camere. alienarea e inevitabilæ – prototipul muncitorului industrial la bandæ –. Arbeiter verlassen die Arbeitsstätte. 6. although the former are just as well compelled to manage their own projects and life as the latter. octombrie 2004 (pp.scena planurile de vînætoare ale unui braconier („Am nevoie de o cæprioaræ pentru Cræciun“). Harun Farocki. while visitors can watch the TV set sitting on a sofa which is not exactly clean. 899–923). 3. Foam bricks imitating a unit the size of a room. Workers Leaving the Factory (1995). while Methods for Irreversibility Transforming Money (2004) examined money as an object. se satisface prin bani øi la piaflæ. ridicat øi apoi dærîmat cu uøurinflæ. Transitioners (2006) øi Forradalom. Sînt complet în încurcæturæ în privinfla celor ce flin de maøina de cusut. Zhanna Kadyrov. (Revolutionary Experimental Space). Kornai János. Arbeiter verlassen die Arbeitsstätte. in Közgazdasági Szemle. Galerie für Zeitgenössische Kunst. of recent history. de regulæ. 5. în calitate de fenomene atavice astæzi. 2. 5. Transitioners (2006) and Revolution. Leipzig (2009). October 2004 (pp. activitatea umanæ inteligentæ øi creatoare ræmîne o necesitate. standards. nu tocmai curatæ. glue tape on the wall 1.P. o problemæ ce ar putea fi færæ îndoialæ rezolvatæ prin automatizare. only usually with much less material means.

An independent platform for research. we are still an auto-organized structure based on an integrating critical exercise that continually adapts to the conditions in the Romanian public sphere. dar øi la capacitatea noastræ financiaræ. the conclusion is that the initial intentions did not change. un grup ce a reuøit sæ creeze un centru de artæ contemporanæ puternic øi vizibil în Bucureøti. We have wished to shift the role of the art institution on the Bucharest culture scene. Our activity grew more complex and more demanding in time while support from the public sphere has gradually diminished. http://www. clear and. Arnold Estefan. Thus we can say that our present potential exceeds the probability of accomplishing the projects we have elaborated. în aøa fel încît sæ nu fie afectate calitatea øi coerenfla programelor propuse de la bun început. R.D. Arnold Estefan: Am adaptat frecvenfla evenimentelor la nevoile publicului. We have kept our inner mobility. Arnold Estefan. http://www. The project belongs to artists Anca Benera. la Bucureøti. la inifliativa artiøtilor Anca Benera. Cætælin Rulea and the art historian and curator Alina Øerban. A lucra în interiorul unui DARIA GHIU este critic de artæ øi jurnalist cultural. from its beginnings. why not. which is good. activitatea noastræ a devenit mult mai complexæ øi mai solicitantæ. research in Art Theory at Bucharest Art University. that of a western method properly adapted to and in harmony with local space. We DARIA GHIU is an art critic and cultural journalist. producflie vizualæ øi teoreticæ. for visual and theoretical production. the Center has. She is currently pursuing a Ph. it has acquired the Bucharest location on Biserica Enei street) to this day. privind detaøat activitatea CIV în aceøti doi ani.pplus4. G. putem spune cæ astæzi potenflialul nostru este mult mai mare decît probabilitatea realizærii proiectelor pe care le avem în plan. From October 2008 (when in a partnership with the Romanian Fine Arts Union. În prezent este doctorandæ a Universitæflii Naflionale de Arte Bucureøti. lucid øi. Alina Øerban: În esenflæ. printr-un discurs sistematic.ro/ Daria Ghiu: Where do you put yourself within the Romanian context? How did your initial intentions look like and how did they evolve? Did your discourse demand any amendments in time? Anca Benera: The Center for Visual Introspection came into being first of all out of necessity. Cætælin Rulea øi Alina Øerban realizat de Daria Ghiu Centrul de Introspecflie Vizualæ (CIV) s-a înfiinflat în 2007. iar sprijinul din zona sectorului public – din ce în ce mai nesemnificativ.: În cadrul proiectului. Cætælin Rulea øi a istoricului de artæ – øi curator – Alina Øerban. D. Dimensiunea colectivæ a centrului a determinat calitatea acestuia ca spafliu de întîlnire øi acfliune între diferitele comunitæfli. owing to a lack of coherent programs and discourses in local institutional exercise and to certain shortcomings in the system of artistic education. fiecare a contribuit la viziunea generalæ øi produsul final prin viziunea personalæ øi convingerile clare. În timp. în parteneriat cu Uniunea Artiøtilor Plastici) øi pînæ astæzi. 90 . B.ro/ Daria Ghiu: Cum væ definifli în contextul românesc? Care au fost intenfliile voastre inifliale øi cætre ce au evoluat? A fost necesaræ.: Cum se pliazæ gîndirea fiecæruia dintre voi la misiunile CIV? Sîntefli patru persoane cu practici artistice eterogene. Cætælin Rulea: S-a næscut ca un colectiv øi aøa a activat pînæ în prezent. inifliative. C. o anumitæ nuanflare a discusului? Anca Benera: Centrul de Introspecflie Vizualæ s-a næscut în primul rînd dintr-o necesitate. Cætælin Rulea and Alina Øerban by Daria Ghiu The Center for Visual Introspection (CVI) was founded in Bucharest in 2007. Însæ am reuøit sæ exprimæm øi sæ materializæm doar o parte dintre ideile cu care am pornit la drum. determinatæ de lipsa unor programe øi discursuri coerente în practica instituflionalæ localæ øi de precaritatea sistemului de învæflæmînt artistic. menflinut prin energii colective. responsabil øi mai ales identificabil (display-ul expoziflional øi identitatea vizualæ a programelor noastre avînd un rol central). Arnold Estefan. A. discursuri. un punct pe care noi l-am întærit la CIV. în timp. pot spune cæ intenfliile inifliale au ræmas neschimbate. Arnold Estefan: We have tailored the periodicity of our events to the demands from the public but also to our material capacity in a way that would not degrade the quality and coherence of the programs we set out to accomplish. corect implantatæ în spafliul autohton øi în acord cu acesta. Din octombrie 2008 (cînd øi-a apropriat spafliul de pe strada Biserica Enei din Bucureøti. Astfel. by means of a systematic. CIV s-a delimitat de oricare altæ încercare de platformæ de artæ bucureøteanæ printr-un discurs coerent øi prin crearea unor proiecte care au obflinut un statut hibrid.O radiografie a peisajului în care subzistæm: Centrul de Introspecflie Vizualæ Interviu cu Anca Benera. Arnold Estefan. Ne-am dorit sæ recentræm rolul institufliei de artæ pe scena culturalæ bucureøteanæ. X-RAYING THE LANDSCAPE OF OUR SUBZISTENCE: THE CENTER FOR VISUAL INTROSPECTION An Interview with Anca Benera.: Funcflionæm împreunæ dupæ formula chimicæ a echilibrului în mediu eterogen – un echilibru stabil. Platformæ independentæ de cercetare. Alina Øerban: Taking a detached look at the activity of CVI during the past two years. Organizarea este un punct slab în societatea româneascæ. Cætælin Rulea: It has appeared as a team and so it has functioned so far. de ce nu. Nu ne-am dorit sæ reproducem un canon instituflional øi nici sæ formalizæm practicile artistice øi strategiile curatoriale prezentate. centrul a funcflionat de la început ca „laborator de cercetare criticæ a producfliei culturale“ contemporane. responsible discourse that is easy to identify: the exhibition display and the visual identity of our programs are essential. Este important cæ ne-am pæstrat aceeaøi mobilitate internæ. CVI has kept clear of any other Bucharest art platform initiative by maintaining a coherent discourse and creating projects that have managed to obtain a hybrid status.pplus4. Nevertheless we have only managed to elaborate on part of the ideas we started out with. acela de practicæ occidentalæ. ræmînînd o structuræ autoorganizatoricæ bazatæ pe o practicæ criticæ integratæ øi adaptatæ permanent la condifliile sferei publice româneøti. functioned as a contemporary “laboratory for critical research in cultural production”.

A.: How does each of you relate to the mission of CVI? Four persons with heterogeneous artistic exercises – a group that has managed to create a powerful and visible center for contemporary art in Bucharest. and it still does. while they have contributed to a re-writing of the European art history of the last fifty years? C. Romanian society does not excel as far as organizing work is concerned – but CVI is good in this respect. B. cum øi-au propus sæ construiascæ atent øi amænunflit o imagine a contextului în care arta s-a produs øi sæ valorifice un bagaj istoric. B. E. like Regional Express. D. urmærind în principal fenomenul la nivelul contextului românesc øi al celui regional. Working with a team requires compromise and dialogue.: The directions referred to in the question share the exercise of archiving and the research of the history of experiment in art. Thus the resistance and detachment of the East to and from its own problematic reality has determined. un anumit „complex estic“ a fost întreflinut permanent de propaganda ambelor tabere. A. Astfel. Look at the City. installation. you have a strong interest in developing regional connection with Eastern and Central Europe. interesul vostru este acut orientat cætre dezvoltarea unor conexiuni la nivel regional (Europa Centralæ øi de Est). a reluctance to value the specific art history of the region. Cum au funcflionat în timp aceste discursuri. discourses and initiatives. de exemplu. On the other hand. acest ceva capætæ în artæ nuanfle mai curînd pop decît profund culturale. the Romanian art scene has established connections with its rather shy past.scena neither sought to repeat an institutional canon. Cætælin Rulea and Alina Øerban grup presupune negociere. By certain programs we enact. CVI came into being as a form of collective production with the task to find answers to a question that at that moment in time seemed to us paramount. C. Regional Express. Unfortunately.: We function according to the chemical formula of equilibrium in a heterogeneous medium – an equilibrium we maintain by employing collective energies. cît øi din punctul de vedere al dinamicii culturale. in a certain respect. by which we fuel the CVI. A. each of us has contributed to the general vision and end-product with their personal vision and convictions. R. The question had. În cadrul unor programe pe care le desfæøuræm. Pe de altæ parte. la rescrierea istoriei artei europene a ultimilor 50 de ani? C.: For Western Europe. We all have a certain background and network behind. the propaganda from both camps had sustained a certain “East-complex” with immediate impact in fine arts. CIV øi-a propus sæ vorbeascæ despre Est øi despre cum alflii au øtiut sæ-øi arhiveze øi sæ-øi promoveze trecutul øi cultura recentæ. G. CVI wishes to bring the East into discussion. cum este. for instance.: On one hand you put heavy emphasis on local discourse and on connecting to the life of the community. Ars Telefonica (23–27 September 2008). we are presenting the projects CVI considers to be relevant and of reference to be introduced to the Romanian public as a counterbalance to the diminished local interest in the research of recent history. Fiecare vine cu un anumit background øi network în spate. sînt prezentate proiecte pe care 91 . R. cu care alimentæm resursele CIV. to show how others could archive and promote their past and recent culture. this center has soon become a space for the meeting and interaction of various communities.: By joining this project. scena româneascæ s-a raportat la trecutul ei destul de pudic. B. D. the East is not the East it used to be 20 years ago and neither has the West remained the same. Owing to its collective dimension. thus the Romanian society might do away with the confusion between to have and to be. Nu e ciudat cæ artiøtii români cautæ recunoaøtere doar afaræ? Øi dacæ într-adevær s-a construit ceva în aceøti 20 de ani. o rezistenflæ øi o detaøare a Estului faflæ de propria realitate problematicæ au determinat/determinæ încæ nevalorificarea unei istorii a artei specifice regiunii. Making use of the subjectivity characteristic of each of us. We are interested in regional connections and artistic exercises owing to the relevance these have inside the Romanian cultural sphere based on the similarity of processes and on a common past.: In our eyes. 2008. We will have to understand who we are. G. Why are Romanian artists looking for appreciation only abroad? If anything has been built during the past twenty years.: Ambele direcflii la care faci referire au ca punct comun practica arhiværii øi cercetarea istoriei experimentului în artæ.: To answer this question also means to move the discussion towards the beginnings of the CVI platform in Bucharest. in art this thing is closer to Pop than to deep culture. cu o esteticæ øi o gîndire proaspete.: Europa Occidentalæ s-a raportat la Est ca la o lume redescoperitæ. curators: Anca Benera. photo credit: Alex Axinte. D. We are also interested in ways by which these regional scenes have particularized institutional structures and curator exercise. Ø. on the contrary. nor wanted to formalize the artistic exercises and curator strategies on display. OSB plates structure. G. Atît în ceea ce priveøte standardele de viaflæ. punefli puternic accentul pe discursul local øi pe conectarea la viafla comunitæflii. for a start. audio recording. A. modelate de evenimente øi constrîngeri pe care Vestul nu le træise.: Pe de o parte. chiefly tracing it on the level of the Romanian and the regional context. dialog. to show how they have carefully constructed an image of the context within which art was created and to secure the value of a historical heritage that should not be thrown overboard as ballast just because Jeff Koons is so much more cool. R. cu efecte imediate în cîmpul artei. A. care nu trebuie aruncat peste bord ca un balast doar pentru cæ Jeff Koons este mai cool. How did these discourses work in time. The emphasis on valuing these curator and art experiences that shape the public imagery and validate similar behavioral patterns within the regional discourse apparatus. Arnold Estefan. Din pæcate. de fapt. the East is like a rediscovered realm with fresh esthetics and ideas modeled by events and constraints that the West has not experienced so far. is not a chance emphasis. shifted the view from the art institution towards the community because we were not studioBasar Listen to the City. care contribuie. In what concerns life standards and cultural dynamics.

transparents.Lise Harlev I Don’t always Agree. 96 × 40 × 30. variable dimensions. 30 September – 13 November 2009. 2004. photo credit: Arnold Estefan Arnold Estefan In Present’s Shoes. 2010. curators: Vít Havránek & Zbynek Baladran. photo credit: Arnold Estefan 92 . courtesy of the artist Monument to Transformation.

For the first two years in our activity. Through the direct experience with theoretical and critical discourse and through the personal connection with the people we have invited we hope to add something new and dynamic to the home art scene but also to involve the pubic interested in the issues of the local context. curators: Anca Benera. Beside the exhibited products or the projections of art films.: Even if it appears to be a bit too didactic. These were centered around certain problems in the (self)-representation of the Romanian art scene. in the management of the cultural heritage of the last fifty years but also in cultural interpretation. photo credit: Arnold Estefan Ion Grigorescu : Peter Kubelka 1:1. face to face? As far as I can see. it is in line with the mission shaped at the founding of CVI – “to articulate a new cultural pedagogy”.scena interested in creating difference within an art context limited to a few institutional structures and their satellite platforms. this project has got a preoccupation with avoiding theoretical statements in its background. a Romanian and a foreign one. Prague) or the presentation Between body and history. We need to add to all these our record of a reticence in the public to came into contact with contemporary art and the lack of public credibility in what pertains to the role of eh art institution as a space for social action. The program explores various aspects of recent artistic production in Central and Eastern Europe and it displays various exhibition mechanisms and concepts of ways to x-ray the recent history of art. upon the historical and social context within which this works were created. The aim is to secure the audience access to the newest tools of knowledge and analysis in regional art and society. along with the public. which placed two artists of similar practices. etc. Paul Neagu Estate. G. but we wanted to convince the community that our existence was a necessity. The critical analysis of the context and of the public we were to address had made us identify a few matters that were worth our attention. R. owing to the good will of our institutional partners (Austrian Cultural Center. Thus such programs as Ars Telefonica or History in Fragments were naturally conceived in our attempt to turn CVI into a mediator between artistic and curator discourses and the public sphere.: What was the aim of the project 1:1. Ars Telefonica (23–27 September 2008. integration and comparison are constant processes in a collective project aiming to personalize critical effort and to liberate itself from under a holistic vision of culture. February 2010. courtesy: of the artists. Cætælin Rulea and Alina Øerban. courtesy of the artist. in curator exercise or in cultural management issues. We have tried to avoid any statement related to the Romanian art production in comparison to Western or Eastern European ones of the same period. recovery. Arnold Estefan. The most important element of this project is the premiere access of the public to art films. D.: The projects presented within the Regional Express program share an investigating curator exercise that stands on the borderline between research. photo credit: Arnold Estefan 93 . The way in which we could do that is beyond the realm of art and it establishes a reciprocal relation between the collective project of establishing an institutional structure and the public validation of the activities and programs generated by this project. The same interrogation urges CVI in the long run to avoid a certain type of institutional formalization characterized by the reproduction of previously checked discourses and to “risk” the adoption of a chameleon dimension.: Having in mind the bringing to Romanian of successful projects such as Monument to Transformation (project initiated by Tranzitdisplay. developed at the beginning of 2010. 2–30 October 2008. theory and institutional discourse. C. particularities and limits of the Romanian social and cultural order. D. CVI has invited people involved in contemporary art theory. what were the premises of the Regional Express program and how did this evolve in time? C. Iratxe Jaio + Klaas van Gorkum Let Me Hold Your Hand.: Regional Express is the materialization of the projects listed above. continuoursly adapted to the circumstances. G. R.) and of the artists involved. Ø. between various regional histories and institutional strategies. to widen the dimensions of interpretation by including certain discourses and approaches that so far have been regarded marginal ones. We have rather sought to focus. A.

94 .

photo credit: Cætælin Rulea 95 .A. 1990–2010. curator: Alina Øerban.Dan Perjovschi Dan Perjovschi S.. courtesy of the artist. 31 March – 30 April 2010.

pentru ca. upon a certain moderation (if not passivity) in what pertains to the lobbying going on in the public sphere on administrative and political levels and upon the constant victimization owing either to a historical fact originating in the vices of the last fifty years or to a constitutional characteristic specific of the Romanian person as such. Ø. In the field of art. fiindcæ nu ne interesa neapærat cum sæ creæm diferenfla într-un context artistic limitat la cîteva instituflii øi platforme-satelit.: This year CVI has been among the locations hosting the fourth edition of the Bucharest Biennale. discontinuous concept of our own culture without trying to establish a precise scale of values. la fel cum ne intereseazæ modalitæflile prin care aceste scene regionale øi-au particularizat structurile instituflionale øi practica curatorialæ. E. still considered to be a niche. creatively and as curator. a complex we suffer of. curators: Anca Benera. CIV s-a cristalizat ca formæ de producflie colectivæ. 96 × 40 × 30 is a program addressed to young artists. consists in an analysis of the set of exercises and discourses on the Romanian art scene of the last two decades. a fi urgentæ. ci cum sæ convingem comunitatea de necesitatea existenflei noastre. dimpotrivæ. We set out to insert local names and artists into impeccably argued and constructed contexts.: The two initiatives both have the condition of working and producing art within the Romanian context for a starting point. Întrebarea deplasa într-o oarecare mæsuræ perspectiva dinspre instituflia de artæ cætre comunitate. Ne intereseazæ conexiunile øi practica artisticæ la nivel regional. Both the exhibitions and the newspapers. in the projects we are hosting. A. acest „cum“. It is a dynamic field connected to characteristically contemporary tensions. produced in cooperation with the magazine 22. Arnold Estefan. In other words. mediating delicate aspects of the present condition of artist and the art. How did the locals react? In which direction will this exhibition dynamic turn? A. R.A. Expensive Fiasco/Cheap Success belongs to Ioana Nemeø. This situation feeds upon a certain “provincial” feeling. societatea româneascæ sæ elimine confuzia între a avea øi a fi. We could say that these projects are a shift towards a consistent display of contemporary Romanian art. are extremely personal and precise while they are. In autumn 2010 a new series of 1:1 will present works from the collection of Netherlands Media Art Institute. started with the project Dan Perjovschi S. cum nici Vestul nu mai este acelaøi. installation (street signs letters). active in the post-communist Romanian reality. ce depæøeøte cîmpul artei. The team is involved. Ø. Cætælin Rulea and Alina Øerban. D. dorind sæ gæseascæ ræspuns la o întrebare care ni se pærea. (the art scene) are projects presented during the spring of 2010 and dedicated entirely to contemporary Romanian artists. some of them at the beginning of their career while 1990–2010 includes important points of reference in Romanian art. E. The first project was a minimal one. Ars Telefonica (23–27 September 2008).: We have got a fragmentary. the sensation accompanying the effort to identify the directions of inflection of the Romanian art scene is that of improvising. Pentru cæ accentul pe valorizarea acelor experienfle curatoriale øi artistice ce angreneazæ imaginarul public øi legitimeazæ patternuri comportamentale similare în cadrul aparatului discursiv regional nu este întîmplætor. The two projects are complementary and are aimed to establish an x-ray image of contemporary Romanian art. courtesy: of the artist photo credit: Arnold Estefan CIV le-a considerat relevante øi de referinflæ pentru a fi prezentate publicului din România. Ø. Nevertheless the artists are the ones appointed to reveal the contents of these chapters. sometimes in quite a radical way. în acel moment. The debate behind this series is meant to point out some of the chapters in recent history. most of the time we get information regarding the “contents” of a work of art without ever taking a proper look at the work itself. To what an extent did you manage to identify with the discourse of the organizers? 96 .: 96 × 40 × 30 and Dan Perjovschi S. contrabalansînd interesul redus acordat cercetærii istoriei recente în plan local. on local level.: Estul nu mai este pentru noi acelaøi Est de acum 20 de ani. we had a new pedagogic mechanism in mind that favored the promotion of a textual dimension of knowledge at the expense of an imagistic one. exploring their own subjective experiences in engaging in/confronting with the realities of the post-communist Romanian society. datoritæ relevanflei pe care o au în spafliul cultural românesc. for the limited access to works of reference by certain Romanian and international artists. G. The 1990–2010 series. in a critical exercise of reflecting upon institutional sclerosis. upon the very logic behind the functioning of this scene. A. starting from a series of limitations on basis of which the artist had to come up with a response to our initiative while the second is supposed to confront history and to give birth to certain questions regarding our recent past. You are switching from exhibitions and presentations from outside the Romanian space with exhibitions especially produced for this space. este øi cel care A. Fructificînd subiectivitatea caracteristicæ fiecæruia dintre noi. prin similaritatea proceselor øi trecutul comun. We are trying to get behind the name and the person and to reach the realm of ideas. A. identifying three generations of artists with different discourses. G. The series will moreover continue as a program meant to develop into a “solo-show” which we expect to materialize in a publication. 96 × 40 × 30 and 1990–2010 are projects beyond a simple presentation of certain works.A.: We have tried to avoid involvement with the manipulation strategies of the local art scene. The next project. Simultaneously.: The entire debate around project 1:1 was focused upon the necessity to compensate.Nasan Tur Neckermann. D.: Ræspunsul la aceastæ întrebare presupune sæ deschidem puflin discuflia cætre premisele constituirii platformei CIV la Bucureøti. Va trebui sæ înflelegem pentru început cine sîntem. De aceea. astfel. C. 2008.

cred. de gestionare a moøtenirii culturale a ultimilor 50 de ani. scenography Adrian Cristea. D. dar øi prin contactul personal cu aceøti invitafli. caracterizatæ de reproducerea unor discursuri verificate anterior. Astfel. fæcîndu-l sæ „riøte“ aproprierea unei dimensiuni cameleonice.: Caracterul proiectelor prezentate sub umbrela Regional Express este definit de o practicæ curatorialæ de investigaflie. A. Scopul este de a oferi publicului accesul la noi instrumente de cunoaøtere øi analizæ a fenomenului artistic øi social regional. D. poate. R. un proiect care a aøezat faflæ în faflæ un artist român øi unul stræin. a integra. între diferitele istorii regionale øi strategii instituflionale.: Gîndindu-mæ la succesul aducerii în România a unor proiecte precum Monument to Transformation (proiect desfæøurat de inifliativa Tranzitdisplay. 1990 text Michaela Michailov. aflatæ la granifla dintre cercetare. a compara devin procese constante ale unui proiect colectiv care mizeazæ pe o personalizare a efortului critic øi o detaøare de o viziune holisticæ asupra culturii. dar øi de traducere culturalæ. video Cinty Ionescu. contextul istoric øi social în care s-au realizat aceste lucræri. programe precum Ars Telefonica sau Istoria în fragmente s-au næscut în mod firesc ca ræspuns la încercarea noastræ de a transforma CIV într-un mediator între discursurile artistice øi curatoriale øi sfera publicæ.) øi a artiøtilor prezentafli. În esenflæ. Se adaugæ constatarea unei anumite reticenfle a publicului de a intra în contact cu arta contemporanæ øi absenfla unei credibilitæfli publice în ceea ce priveøte rolul institufliei de artæ ca spafliu de acfliune socialæ. G.: Regional Express este materializarea celor spuse mai sus. am sperat sæ aducem ceva nou øi dinamic scenei de artæ. Prin experienfla directæ cu discursul teoretic øi critic. an event carried out as part of the project June 13–15. Am dorit. la filme de artæ. analizarea criticæ a contextului øi a publicului cæruia ne adresæm a determinat identificarea cîtorva chestiuni care meritau sæ fie abordate. adaptatæ în permanenflæ condifliilor. performer Alexandru Potocean. a recupera. Pe lîngæ produsul expoziflional sau proiecfliile de filme de artæ. Ø. G. photo credit: Cætælin Rulea 97 . Ø. Aceeaøi interogare determinæ pe termen lung evitarea de cætre Centrul de Introspecflie Vizualæ a unui anumit tip de formalizare instituflionalæ. director David Schwartz (5–9 May 2010). aceea de „a articula o nouæ pedagogie culturalæ“. De aceea. acest proiect a avut ca preocupare de background neafirmarea vreunei teze. mai degrabæ sæ conøtientizæm. sound Cætælin Rulea. prin amabilitatea partenerilor instituflionali (Forumul Cultural Austriac. Praga) sau a prezentærii Între corp øi istorie. Paul Neagu Estate etc. pentru acest proiect este accesul publicului. programul pune în valoare diferite aspecte ale producfliei artistice recente din spafliul central øi est-european øi evidenfliazæ mecanisme de expunere øi concepflii diferite cu privire la modul de radiografiere a istoriei recente a artei. care au fost premisele programului Regional Express øi cum a evoluat el în timp? C. dezvoltat la începutul anului 2010. cu practici similare? Dupæ cum îl væd eu. pentru aceøti primi doi ani de activitate. împreunæ cu publicul nostru. Acestea gravitau în jurul unor probleme de (auto)reprezentare ale scenei de artæ RO. CIV a invitat øi oameni activi în cîmpul teoretic al artei contemporane. Am încercat sæ nu inducem o afirmaflie în legæturæ cu producflia româneascæ raportatæ la producfliile occidentale øi cele est-europene din aceeaøi perioadæ. el ræspunde uneia dintre misiunile pe care le-afli creionat odatæ cu crearea CIV. lærgind dimensiunile interpretærii prin includerea unor discursuri øi abordæri considerate pînæ nu demult marginale. în premieræ. Cu atît mai mult. Cel mai important. teorie øi discurs instituflional. C. dar øi publicului pasionat de problemele contextului local. de practicile curatoriale sau de management cultural.: Deøi poate pærea un pic didactic.: Întreaga discuflie în jurul proiectului 1:1 s-a concentrat asupra necesitæflii de a compensa în plan local accesul limitat la lucræri de referinflæ aparflinînd unor artiøti români øi internaflionali. R. A.: Care a fost intenflia proiectului 1:1.scena plaseazæ într-un raport de reciprocitate proiectul colectiv de constituire a unei structuri instituflionale øi demersul de validare publicæ a acfliunilor øi programelor generate de proiect. particularitæflilor øi limitelor ordinii sociale øi culturale româneøti. În acelaøi timp era vizat un dispozitiv pedagogic curent ce avan- Hot Heads.

2–30 October 2008. you were saying that the biennale swallows up all the independent platforms in Bucharest. G. Primul proiect a fost unul minimal. discontinuæ.: CVI respects and understands any initiative meaning to enrich. The other publications are only being prepared right now. I only wanted to emphasize the small number of independent locations and the lack of collateral programs that could have existed during the biennale. One of them is Matter&History. Care au fost ecourile locale? Ce direcflie va lua aceastæ dinamicæ expoziflionalæ? A. E. courtesy of the artists. Este un teren dinamic. (scena de artæ) sînt douæ proiecte care s-au desfæøurat în primævara lui 2010. unless they want to share some gossip. The book analyses the path of public monuments that have disappeared from the Bucharest public space.A. Am putea spune cæ aceste proiecte reprezintæ o alunecare cætre un display consistent de artæ contemporanæ româneascæ. Cele douæ proiecte se completeazæ øi au ca scop alcætuirea unei radiografii ample a artei contemporane româneøti. Many of the artists invited by BB4 are sonorous names of contemporary art while the context generated by BB4 was a dynamic one with many meetings and interesting debates. segment considerat încæ a fi de niøæ. ephemeral. 96 × 40 × 30 øi 1990–2010 sînt proiecte care trateazæ teme mai ample decît simpla prezentare a unor lucræri. complex de C. One of the shortcomings of Romanian culture in our view is the fact that it was content with promoting “seasonal”.: Tell me a few things about the publications you have planned to generate. D. G.. presentation Ars Telefonica and the launching of the connected publication. În toamna lui 2010. the activity of CVI goes beyond the walls of this gallery. În cîmpul artei.. curators: Anca Benera. in terms of ideas. R. D.: Today we can only speak of the publication related to the event Ars Telefonica. iar cel de-al doilea îøi propune sæ înfrunte istoria øi sæ nascæ întrebæri despre trecutul recent. E. D.: The publications are complementary to the program of events organized at the gallery. Arnold Estefan. Colectivul are o implicare curatorialæ øi creativæ în proiectele pe care le desfæøuræm. Ø.: Concepflia pe care o avem.: Am încercat sæ evitæm o implicare în tacticile de manipulare ale scenei locale de artæ. de cele mai multe ori sîntem informafli asupra „conflinuturilor“ unei lucræri. at one point before the opening of BB4. o nouæ serie 1:1 va fi prezentatæ. cuprinzînd lucræri din colecflia Netherlands Media Art Institute. senzaflia care se naøte ca urmare a efortului de a identifica direcfliile în jurul cærora se aglutineazæ scena RO este de improvizaflie. C. A. Isn’t this wish of the BB4 to cooperate with independent Bucharest platforms a rather positive element? A. alternafli expozifliile øi prezentærile venite din afara spafliului românesc cu expozifliile produse special pentru acest spafliu. iar 1990–2010 include repere importante ale artei româneøti. production and administration. Cætælin Rulea and Alina Øerban.: Cele douæ inifliative au ca punct de pornire condiflia de a lucra øi de a produce artæ în contextul românesc.: The term “swallows up” is not the most appropriate one. the world in which we carry out our activity. dedicated to local artistic celebrities such as Ion Grigorescu or Geta Brætescu. Ars Telefonica (23–27 September 2008). They are meant to cover certain voids and they also have an educational and documentary quality. pornind de la o serie de constrîngeri pe baza cærora artistul a oferit un ræspuns invitafliei noastre. identificînd trei generaflii de artiøti. C. apoi Dan Perjovschi S. photo credit: Iratxe Jaio + Klaas van Gorkum taja proliferarea unei dimensiuni textuale a cunoaøterii în defavoarea unei dimensiuni imagistice. Aøadar. R. frequently superficial products to the expense of a theoretically sharp artistic product. R. G. photo credit: Cætælin Rulea Iratxe Jaio + Klaas van Gorkum Let Me Hold Your Hand. færæ a urmæri marcarea unei scæri precise a valorilor. a research I had started in 2007 and finalized this year with this publication. Guests usually don’t go to the kitchen. E. unii aflafli la începutul carierei. For CVI it was very important to produce things. Concerning the organizing work.Supermarket 2010 Stockholm. and here I am talking about the series History in Fragments. A. the space which had come to us in a period when we were thinking of alternative exhibition spaces and had been preparing to launch Ars Telefonica in Bucharest telephone booths only. Aceastæ stare de fapt se hræneøte din sentimentul unui „provincialism“.: Arnold. conectat la tensiuni specific contemporane. în genere.: 96 × 40 × 30. despre cultura noastræ este una fragmentaræ. Cu alte cuvinte. I practically graduated from university with the Experiment catalogue in my hand and the lust for information is still alive in me. Încercæm prin proiectele noastre sæ transcendem individul sau numele øi sæ ajungem în zona ideii. The history of public monuments reveals their statute of 98 . 96 × 40 × 30 este un program care se adreseazæ artiøtilor tineri. diferifli ca discurs øi activi într-o Românie postcomunistæ. B. I don’t think it can be a subject of any intellectual discussion. Unfortunately Experiment is a rare element of the Romanian art press.: We are working at the moment on several publications. A. færæ însæ a privi vreodatæ acea lucrare. In any case. dedicate strict artiøtilor contemporani români. Ceea ce ne-am propus a fost sæ introducem nume øi artiøti locali în contexte foarte bine argumentate øi construite.

For the year 2011 we are preparing the workshop Self Publishing in Times of Freedom and Repression debating the phenomenon of samizdat in Central and Eastern Europe. B. pornind de la experienfla lor subiectivæ de angajare/confruntare cu realitæflile societæflii româneøti postcomuniste. ediflia a patra. G. Is the wish to develop a future project such as Carte Blanche an outcome of this exhaustion? It is a very open. and a few words are usually enough to set things straight.. objects fitted into a political landscape of physical. au fost multe întîlniri øi discuflii interesante. Mulfli dintre artiøtii invitafli de BB4 sînt nume sonore în peisajul artei contemporane. We are not a monopoly type organization so right from the beginning we did not only seek to produce but also to receive new ideas and energies. G. mediind într-o manieræ uneori radicalæ chestiuni delicate pentru condiflia prezentæ a artistului/a artei. and let’s face it.: CIV a fost anul acesta unul dintre spafliile care a gæzduit Bucharest Biennale. al unei moderaflii (dacæ nu al unei pasivitæfli) în ceea ce priveøte activitatea de lobby desfæøuratæ în sfera publicæ. courtesy of the artists.: You have also mentioned a certain exhaustion you are experiencing right now. curator: Ariadna Cantis. Prin constatarea mea. D.: Carte Blanche is one of our projects just like any other. iar contextul generat de BB4 a fost unul dinamic. cît øi ziarele.: Arnold. G. photo credit: Cætælin Rulea care suferim. While CVI is a place for exchange. øi al unei victimizæri constante (vina este fie una istoricæ. E. nu cred cæ face obiectul unei discuflii intelectuale. productiv øi administrativ lumea în care ne desfæøuræm activitatea. G. Am dorit ca întreaga dezbatere lansatæ de aceastæ serie sæ indice cîteva dintre capitolele istoriei recente. spre editarea unei publicaflii. în plan administrativ øi politic. 99 . 2 December 2009 – 31 January 2010. E. D. datoratæ felului de a fi al românului). Însæ. chiar înainte de deschiderea BB4. The Romanian administration does not understand the power of contemporary art and it remains anchored in a faded subculture that can be exported not even to Cambodia. spuneai la un moment dat. something quite rare on the Romanian art scene. orientîndu-se. În ceea ce priveøte organizarea. A. D. îi aparfline Ioanei Nemeø. sarcina elaborærii conflinutului acestor capitole aparfline artiøtilor. A.: Carte Blanche is a project within which anyone can activate the platform we have created. From this point of view the strategy of the Romanian Cultural Institute is welcome. photo credit: Cætælin Rulea Paul Neagu : Valie Export 1:1.: CIV are o relaflie de respect øi susfline orice inifliativæ menitæ sæ îmbogæfleascæ ideatic. C. În ce mæsuræ v-afli identificat cu discursul organizatorilor bienalei? C. Seria 1990–2010.: What were the greatest difficulties you had to face? Is it difficult to operate an independent institution in Romania? Where do the obstacles emerge? C. cæ bienala înghite toate platformele independente din Bucureøti. rare move in the Romanian context of the moment dominated by all sorts of authoritative entities. material nature. la finalul proiectului. not a closed area. Nu este mai degrabæ un element pozitiv dorinfla aceasta a bienalei. În bucætærie de obicei nu intræ musafirii decît dacæ vor sæ bîrfeascæ. The question is whether people are going to be interested to do so. investeøte într-o analizæ a ansamblului de practici øi discursuri articulate de scena de artæ româneascæ în ultimii 20 de ani. A project like Carte Blanche would come as a necessary opening towards a natural process. Urmætorul proiect. R. sînt extrem de personale øi precise. am vrut sæ subliniez numærul mic al spafliilor independente øi lipsa programelor colaterale care ar fi putut exista în timpul bienalei. de colaborare cu platformele independente bucureøtene? A. În plus. fie una de constituflie. The rewriting of history by replacing the images of the past had actually cancelled collective memory which today only consists of archives constructed by the media.scena FreshLatino. recovers and reconstructs the memory of a past that has been erased. D. datoratæ viciilor ultimilor 50 de ani.: I will try to be concise because I have already said this so many times before. Matter&History researches.. seria va continua în mod programatic sæ se dezvolte în formatul tip solo-show.A. and it does this through case studies accompanied by texts of criticism and an audio guide to invisible statues. deschisæ prin proiectul Dan Perjovschi S. R. The important element is the existence of a background that would support future constructs. The aim of CVI is to create premises for a community to generate new things and to think in perspective. într-un exercifliu critic de reflecflie asupra sclerozelor instituflionale. asupra propriei logici de funcflionare a scenei. without a loyal network. Expensive Fiasco/Cheap Success. R.: Carte Blanche is a recurrent idea in our discussions. owing to the context – a small art scene based on narrow circles in conflict. produse în colaborare cu revista 22. January 2010. Atît expozifliile. în mod deliberat.. The formula is quite rare. resulting in the publication of a book on the topic. The culture of the day is a vendible product that could create an image for this administration.: Cuvîntul „înghite“ nu ar fi cel mai potrivit.

D. G.: Spunefli-mi cîteva cuvinte despre publicafliile pe care v-afli propus sæ le generafli. A. E.: Publicafliile constituie o practicæ auxiliaræ, completînd programul evenimentelor desfæøurate în spafliul galeriei. Acoperæ niøte „goluri“, au caracter educativ øi documentar. C. R.: Putem vorbi în prezent doar despre publicaflia conexæ evenimentului Ars Telefonica. Celelalte publicaflii sînt încæ în pregætire, mæ refer la seria Istoria în fragmente, dedicatæ unor personalitæfli artistice locale precum Ion Grigorescu sau Geta Brætescu. În orice caz, activitatea CIV se extinde dincolo de graniflele galeriei, spafliul venind, salutar, într-o perioadæ în care ne gîndeam la spaflii alternative de expunere øi ne pregæteam sæ lansæm Ars Telefonica doar în cabinele telefonice din Bucureøti. A fost foarte important pentru CIV sæ producæ lucruri. Reproøæm culturii româneøti (de altfel, nu e nimic nou în asta) cæ s-a rezumat sæ avantajeze producflia „sezonieræ“, efemeræ, de multe ori superficialæ, în defavoarea interesului pentru produsul artistic, teoretic punctual. Eu am crescut în facultate cu catalogul Experiment în mînæ øi am ræmas cu aceastæ foame de informaflie. Din pæcate, Experiment este o raritate în publicistica româneascæ. A. B.: Lucræm în prezent la producflia cîtorva publicaflii, una dintre ele fiind Matter & History/Materie øi Istorie, o cercetare începutæ de mine în 2007 øi finalizatæ cu aceastæ publicaflie în 2010. Cartea analizeazæ traiectoria monumentelor de for public dispærute din spafliul public al Bucureøtiului. Parcursul istoriei monumentelor publice reflectæ statutul lor de obiecte inserate într-un peisaj politic de consistenflæ fizicæ, materialæ. Rescrierea istoriei prin înlocuirea imaginilor trecutului a însemnat anularea memoriei colective, care astæzi este formatæ doar din arhivele produse de media. Materie øi istorie cerceteazæ, recupereazæ, reconstruieøte memoria unui trecut øters, prin prezentarea unor studii de caz, însoflite de texte critice øi un insert audio (un ghidaj al statuilor invizibile). Pentru 2011, pregætim un workshop, Self Publishing in Times of Freedom and Repression [Publicafliile independente în vremea represiunii øi a libertæflii de expresie], care dezbate fenomenul samizdat în Europa Centralæ øi de Est, urmat de producerea unei publicaflii pe aceastæ temæ. D. G.: Îmi vorbeafli despre o oarecare epuizare pe care o simflifli. E dorinfla de a dezvolta în viitor un proiect precum Carte Blanche o consecinflæ a epuizærii? E o practicæ foarte deschisæ øi, sæ recunoaøtem, rar întîlnitæ în contextul actual românesc, dominat de entitæfli autoritare de tot felul. A. B.: Carte Blanche e unul dintre proiectele noastre, ca oricare altul. Formula este rar întîlnitæ din cauza contextului – o scenæ de artæ micæ, bazatæ pe cercuri restrînse øi conflictuale, færæ un network solidar. Or, CIV este un loc de exchange, nu o zonæ închisæ. Un proiect precum Carte Blanche ar fi o deschidere necesaræ cætre un proces firesc, foarte puflin practicat pe scena de artæ româneascæ. Scopul CIV este sæ creeze premise pentru o comunitate, premise de a genera lucruri noi øi de a gîndi în perspectivæ. Important este sæ existe un background pe care sæ se poatæ construi. A. E.: Carte Blanche e un proiect unde oricine poate activa pe platforma creatæ de noi. Ræmîne de væzut dacæ existæ acest interes. C. R.: Carte Blanche e o idee recurentæ în discufliile noastre, pentru cæ nu sîntem o organizaflie de tip monopol, de la început am vrut nu numai sæ producem, ci øi sæ primim, în schimb, un suflu proaspæt, o energie nouæ. D. G.: Care au fost cele mai mari dificultæfli pe care le-afli avut în timp, de la deschidere øi pînæ acum? E greu sæ lucrezi ca instituflie independentæ în România? Unde apar blocajele? C. R.: O sæ încerc sæ fiu succint, pentru cæ repetifliile mæ obosesc, iar lucrurile clare se spun, de fapt, în cuvinte pufline. Administraflia româneascæ nu înflelege puterea culturii contemporane øi ræmîne obositor de ancoratæ în subcultura epuizatæ pe care nu o mai poate exporta nici în Cambodgia. Cultura contemporanæ este un pro-

Babi Badalov, Fernando Sánchez Castillo, Rene Gabri + Ayreen Anastas, Lise Harlev, Aníbal López, Peggy Meinfelder, Anatoly Osmolovsky, ˙ Anggun Priambodo, Artur Zmijewski Monument to Transformation, curators: Vít Havránek & Zbynek Baladran, 30 September – 13 November 2009, photo credit: Cætælin Rulea

100

scena

dus care poate fi vîndut øi care poate crea imagine acestei administraflii. Salutaræ este, din acest punct de vedere, strategia ICR. A. B.: A fi instituflie independentæ în România înseamnæ efort financiar constant. Finanflærile noastre sînt individuale, pe proiect. Din cauza rezonanflei reduse a artei contemporane la nivel politic, platformele independente au depins øi continuæ sæ depindæ, în mare parte, de sprijin extern. Ca urmare a încheierii programelor de finanflare Soros sau Pro Helvetia, multe dintre institufliile active au dispærut, nefiind antrenate sæ se autosusflinæ financiar. În plus, artiøtii, curatorii, cei mai mulfli træiesc din rezidenfle øi proiecte finanflate de programe externe. Mai mult interes øi mai mult sprijin din partea institufliilor publice ar stabiliza øi consolida initiaflivele independente. A. E.: Ca sæ-fli pæstrezi independenfla, ar fi bine sæ ræmîi apolitic øi acomercial. Dacæ eøti finanflat de stat, te trezeøti cu parlamentari tæind panglica, dar nu e cazul nostru; iar dacæ primeøti finanflare privatæ, un banner devine uneori mai important decît o lucrare de artæ. Aplicafliile pe culturæ gestionate de institufliile publice sînt pufline øi prea stufoase, iar drumul spre obflinerea finanflærii seamænæ cu proba de 300 m garduri. A. Ø.: Menflinerea unei continuitæfli a proiectului mi se pare a fi principala problemæ cu care cred cæ ne vom confrunta în viitor. Pentru ca orice continuitate sæ existe, este nevoie sæ eliminæm orice fel de constrîngeri de ordin social, financiar. La aceasta s-ar adæuga arta colaborærii øi a dialogului, pe care încæ nu øtim sæ o cultivæm ca societate. Aø încerca o micæ radiografie a peisajului în care subzistæm noi în acest moment. Principala tendinflæ este cea a inexistenflei unui model instituflional alternativ (privat) care sæ ofere un (contra)ræspuns la maniera de lucru „de sus în jos“ prezentæ în institufliile culturale de stat. Existenfla în stare incipientæ a unor practici instituflionale generate de sectorul cultural øi artistic independent nu oferæ însæ stabilitatea øi coerenfla necesare unei comunitæfli, care sæ producæ pe termen lung un spafliu discursiv capabil sæ destabilizeze un model cultural clasicizant, elitist øi conservator. Cauze: nerecunoaøterea de cætre institufliile publice a rolului øi a impactului social al acestor noi poli culturali independenfli, marca unei noi generaflii, inconsistenfla demersurilor la nivelul politicilor culturale publice, dar øi la nivelul finanflærii culturii contemporane, inexistenfla unor reflele locale care sæ susflinæ øi sæ reprezinte interesele operatorilor culturali independenfli, dezinteresul general (atît public, cît øi privat) faflæ de zone precum cercetarea øi preocuparea pentru o strategie a politicilor culturale. Urmærile fireøti: creøterea birocrafliei, nerecunoaøterea de cætre sfera publicæ a reflelelor informale ca sursæ de informaflie viabilæ în determinarea stærii unei culturi, lipsa inifliativei private în acest sector, raportul asimetric existent între finanflarea propusæ pentru institufliile gestionate direct de stat (teatre, muzee etc.) øi finanflarea acordatæ institufliilor øi operatorilor culturali independenfli. Privind pe acest fundal scena de artæ RO, ne întrebæm cum e posibilæ restructurarea acestui sector øi în ce mæsuræ poate acesta deveni un factor de intervenflie criticæ, ascultat de regimul puterii. Cu alte cuvinte, nu e necesar doar sæ ne gîndim la o reconstrucflie a unui sistem instituflional public sau privat, ci øi la o abordare a culturii øi artei ca mjloc de producere a noi spaflii de acfliune, respectiv de noi publicuri. D. G.: De ce are nevoie spafliul artistic românesc? Cum afli caracteriza scena localæ astæzi? Care este poziflia unei platforme independente, nonprofit, în raport cu spafliile comerciale, care s-au înmulflit în Bucureøti? C. R.: Spafliul artistic românesc are nevoie, ca øi societatea, sæ devinæ ceva mai profund. Într-un sistem bazat pe capital, comercialul este motorul, dar, în acelaøi timp, øi capcana culturii. A. B.: România trebuie sæ creeze spaflii, instituflii, sæ reformeze educaflia artisticæ, pentru a nu practica în continuare un sistem anacronic. Sistemul de învæflæmînt artistic nu formeazæ, ci instruieøte tehnic. Nu s-au schimbat prea multe în ultimii 20 de

A. B.: To be an independent institution in Romania implies continuous financial efforts. Our finances are also individual, depending on a certain project. Owing to the low echo of contemporary art on a political level, the independent platforms here have always depended on foreign support. As an outcome of the closure of the Soros or Pro Helvetia financing programs, several active institutions have disappeared as they were not accustomed to self-supporting practices. The majority of artists and curators are living on residences or projects financed from foreign programs. A greater interest and support from public institutions would consolidate independent initiatives. A. E.: To maintain its independence, an institution should stay apolitical and non-commercial. Those supported from the home budget are usually at the mercy of politicians, which is not our case anyway, while for those functioning on private funds, a banner can become more important than a work of art, sometimes. Cultural applications managed by public institutions are too rare and too dense while the process of obtaining financing looks very much like a 300 meters obstacles races. A. Ø.: The main issue we are going to face is how to secure the continuity of a given project. For any type of continuity to exist, we need to eliminate all the social and financial limitations. This should be topped by the art of cooperation and dialogue, which is not exactly mastered by our society. I would try to construct an x-ray image of the landscape of our subzistence right now. The main trend is the lack of any (private) alternative institutional model able to provide (counter)solutions to the “top to bottom” working method adopted by state-supported cultural institutions today. The germinating institutional exercise generated by the independent cultural and art spheres cannot provide the stability and coherence a community needs to produce, in the long run, a discourse space that would demolish a classicizing, elitist and conservative cultural model. Causes: the reluctance in public institutions to acknowledge the social role and impact of these new independent cultural poles signaling a new generation; the divergence of measures implemented through public cultural policies and of the financing of contemporary culture; the lack of local networks able to support and represent the interests of independent cultural operators; the overall lack of interest (public and private as well) for research and strategy in cultural policy. Natural output: the rise of bureaucracy; the public sphere ignores informal networks as reliable sources for determining the state of a given culture; the lack of private enterprise in this sphere; asymmetric relations between the support given to institutions under direct state management (theatres, museums, etc.) and the support given to independent cultural institutions and operators. Looking upon the Romanian art scene against this background, we wonder how can this sphere restructure itself, to what an extent can it become a factor of critical intervention, taken into account by the reigning power? In other words, the aim is not the mere reconstruction of a public or private institutional system but the establishment of culture and art as means to produce new spaces of action and new audiences. D. G.: What does the Romanian art sphere need? How does the local scene of the day look like? How does a non-profit, independent platform relate to the commercial spaces that have spread all across Bucharest? C. R.: The Romanian art sphere, as the society as well, needs more depth. Within a system based on capital, the commercial element is the engine but also the trap of culture. A. B.: Romania needs to create locations, institutions, and to enact a reform of education in art to do away with the old anachronic system. The art education in this country does not form the student, it merely offers technical skills. Not much has changed during the last two decades when one was his or her own curator, producer, gallery operator and technical assistant; thus we have learnt many things along the way. There is no market for mature art in Romania yet. Cultural managers and gallery operators come from spheres related

101

ani, cînd erai propriul tæu curator, producætor, galerist, tehnician; au fost multe lucruri pe care le-am învæflat din mers. În România nu existæ încæ o piaflæ de artæ maturæ. Managerii culturali øi galeriøtii vin din zone adiacente artei, dar færæ suficient elan øi prea orientafli spre cîøtig. Multe dintre galerii sînt practic inactive (apar doar la Noaptea galeriilor), iar altele, sub presiune financiaræ, se rezumæ la tîrguri, licitaflii, atragerea colecflionarilor, færæ a avea un program consistent. Pe de altæ parte, sînt de apreciat galeriile care le oferæ artiøtilor susflinere øi relaxare financiaræ, care produc lucræri, cærfli de artist øi contribuie la conturarea carierei artistului. În aceastæ categorie intræ foarte pufline, din pæcate. A. E.: Cred cæ scena de artæ româneascæ este activæ în mæsura în care existæ o nevoie a societæflii de a susfline arta contemporanæ. Atît nevoia, cît øi scena sînt foarte mici. Existæ oraøe de dimensiunea Timiøoarei sau a Constanflei unde spafliile de artæ contemporanæ nu existæ, sau Sfîntu Gheorghe, unde, din fericire, existæ spaflii, dar nu gæseøti public pentru un proiect mai conceptual. Practica institufliilor nonprofit în raport cu galeriile comerciale în Bucureøti este una total paralelæ, singura intersecflie ar fi cîfliva artiøti expuøi în ambele tabere. A. Ø.: În condifliile prezente, orice reformæ în acest sector poate sæ înceapæ cu o nouæ abordare a artei (fie ea øi contemporanæ), înflelegînd-o nu doar ca pe un fenomen estetic, ci øi ca pe un instrument critic de reflecflie. Urmætorul pas ar fi ca institufliile de artæ (atît publice, cît øi private) sæ dezvolte programe specifice pentru sectorul artistic independent øi, mai ales, sæ susflinæ legitimitatea prezenflei active a acestei zone de expresie în spafliul public, asigurînd vizibilitatea øi lærgirea audienflei ei. Practicile culturale instituflionale curente ne confirmæ cæ acest scenariu este „în construcflie“ øi va mai dura pînæ cînd fenomenul artistic contemporan îøi va cîøtiga relevanfla necesaræ în peisajul cultural românesc. Totul depinde de modul în care reuøim sæ valorificæm, în avantajul nostru, decalajul temporal moøtenit øi de succesul cu care instituflia de artæ se va impune drept o structuræ reglatoare credibilæ în viitoarea dinamicæ a scenei artistice øi culturale locale. D. G.: Ce ecouri afli avut în timp? Afli reuøit o anumitæ fidelizare a publicului bucureøtean? C. R.: O sæ ræspund prin cifre: aproximativ 1.000 de vizitatori unici pe lunæ (e vorba de site), 30–50 de persoane la prezentæri, deschideri de eveniment, 500 de flyere pe eveniment. A. E.: Publicul bucureøtean a devenit mai selectiv faflæ de acum cîfliva ani, ceea ce aratæ o oarecare maturitate. A devenit mai important pentru public ce i se propune, comparativ cu cine propune, øi nu se mai întîmplæ sæ vezi aceiaøi 30–40 de oameni la fiecare eveniment. La un artist talk gæsim un public total diferit faflæ de un spectacol de teatru øi, în mod îmbucurætor, spafliul e plin în ambele cazuri. D. G.: Dacæ ar fi sæ væ raportafli la alte instituflii de artæ independente din Occident, care ar fi ele? A. B.: CIV reflectæ øi se raporteazæ la realitatea în care træim øi lucræm, nu la un model occidental.

to art but they lack impetus and are too profit-oriented. Many galleries are practically inactive (they only come out for “galleries’ night”), while others, giving in to financial pressure, limit themselves to fairs, bids, attracting collectors and have no consistent program at all. On the other hand, galleries that are offering artists support and financial ease are to be valued. They are workshops for the production of works and artist books that contribute to the career of the artist. Nevertheless these are quite rare. A. E.: I think the Romanian art scene is active to the extent to which society needs to support contemporary art. Nevertheless both this need and the scene are extremely small. In cities the size of Timiøoara or Constanfla there are no spaces for contemporary art while in Sfântu Gheorghe, for instance, there are such spaces but there is no public for a more conceptual project. In Bucharest, non-profit institutions are a parallel world to commercial galleries, except for a few artists that are exhibited in both camps. A. Ø.: Under the present circumstances, any reform in this sector could start with an entirely new approach to art (even to contemporary art) grasping it not only as an aesthetic phenomenon, but as a tool for critical reflection as well. The next step would be for art institutions (private and public) to develop specific programs for the independent art sphere and to support the authenticity of the active presence of this sphere in the public space insuring its visibility and increasing audience. The present cultural institutional exercises prove it: this script is “under construction” and the contemporary artistic phenomenon will still take some time until it gains the relevance it deserves in the Romanian cultural landscape. Everything depends on how we succeed in exploring the inherited delay and on the efficiency of art institutes in becoming authentic structures of balance in the future dynamics of the local cultural and art scene. D. G: How were you appreciated? Did you succeed in attracting and keeping your public in Bucharest? C. R.: I will answer with figures: we had about 1,000 single visitors a month (our site), 30–50 persons at presentations and openings, 500 flyers per event. A. E.: The public in Bucharest is more selective than a few years ago, which shows a certain maturity. The offer is more important than the entity making that offer. One rarely sees 30–40 people at a single event. At an artist talk the audience is totally different from that of a play but luckily the seats are all taken in both cases. D. G.: Could you list a few independent western art institutions you relate to? A. B.: CVI reflects the reality around and it relates to that reality, not to a certain western model. Translated by Noémi László

102

vopsea de latex øi cornete de carton atîrnate de perete. What do you think? Donelle Woolford √ I think that’s a pretty good description. Joe Scanlan a fost artistul care m-a fæcut sæ realizez cæ aveam idei bune. Broodthaers’s work touched on three themes that are very important for a successful business strategy: 1) choose something and focus all your energy on it. Her mother is a natural healer and her father a lawyer. dar ai animat locul cu un performance de o searæ în care „vorbeai cu tine însæfli“. Ce pærere ai? Donelle Woolford √ Cred cæ e o descriere destul de corectæ. confuse them into buying something. Sherrie Levine. He also helped me see the legacy of my MARCEL JANCO is raised in Malta. care te-a determinat sæ-fli doreøti sæ devii tu însæfli artistæ? Ce te influenfleazæ în viaflæ? √ La început am studiat cu Lester Hayes. but I was really more interested in painting and sculpture. Este curator øi critic de artæ øi activeazæ la Cluj øi la Torino. E o persoanæ mai degrabæ singuraticæ. iar tatæl ei e avocat. a magazine based in Berlin. douæ lucruri de acelaøi fel sînt mai bune. if any? What are your influences in life? √ I first trained with the little known artist Lester Hayes. dacæ existæ vreunul. three of the same thing is even better. ¬ Where did you train and who was the artist who made you think you wanted to become an artist yourself. dar eram interesatæ mai degrabæ de picturæ øi sculpturæ. tæcutæ. 103 ..scena Donelle Woolford. pæcæleøte-l sæ cumpere ceva. the silent type. Georgia. photo: Sarah Lucas Cînd atitudinile devin multitudini Interviu cu Donelle Woolford realizat de Marcel Janco DONELLE WOOLFORD s-a næscut în 1980 la Conyers. Am mers sæ studiez la Yale. She is a bit of a loner. 3) odatæ ce ai captat atenflia cuiva. El m-a ajutat øi sæ-mi gæsesc sfera de interese în narafliune øi crearea de mituri. ¬ Urmætoarea ta expoziflie de la Wallspace din 2010 a cuprins cam aceleaøi lucræri. Nu atît Andy Warhol. 2) un lucru e bun. Mama sa e vindecætor naturist. combinat cu Ikea. latex paint and cardboard screws hanging on the wall and the space is enriched by plants standing on minimal plinths. Broodthaers. Georgia. Adrian Piper. etc. I went to school at Yale and got a degree in graphic design. The artist is the second of three children to professional parents. Mi s-a pærut ceva în genul cubismului øi al lui Marcel Broodthaers. MARCEL JANCO e originar din Malta. iar spafliul era înfrumuseflat de plante puse pe niøte suporturi minimale. WHEN ATTITUDES BECOME MULTITUDES An Interview with Donelle Woolford by Marcel Janco DONELLE WOOLFORD was born in 1980 in Conyers.. trei de acelaøi fel sînt øi mai bune etc. David Hammons. un simfl sænætos al umorului øi cæ m-aø putea descurca pe cont propriu. Richard Prince. 2) one thing is good. two of the same thing is better. ¬ Unde fli-ai fæcut educaflia øi care a fost artistul. and that I could make it on my own. cæreia îi place sæ citeascæ øi sæ facæ lucruri cu propriile mâini. It appeared to me like Cubism and Marcel Broodthaers meeting Ikea. Artista e al doilea dintre cei trei copii ai unor pærinfli adoptivi. unde am absolvit secflia de design grafic. He is the co-founder of Sabot Gallery and the special correspondent of Archive Journal. at a summer camp in North Carolina. Joe Scanlan was the artist there who made me realize that I had good ideas. 3) once you have someone’s attention. Este cofondatorul Galeriei Sabot øi corespondent special al revistei berlineze Archive Journal. care constituie influenfla anostæ a tuturor. Marcel Janco ¬ Your show in 2008 at Wallspace consisted of works made from wood scraps. un artist mai puflin cunoscut. Palermo. øi încæ una destul de neîntemeiatæ. but she loves reading and making things with her hands. Marcel Janco ¬ Expoziflia ta din 2008 de la Wallspace a cuprins lucræri din resturi de lemn. într-o tabæræ de varæ din Carolina de Nord. Scanlon mi-a atras atenflia asupra lui Manzoni. I had a good sense of humor. Opera lui Broodthaers a abordat trei teme esenfliale pentru o strategie de afaceri de succes: 1) alege ceva øi focalizeazæ-fli întreaga energie asupra lui. He is a curator and art critic based in Cluj and Turin.

detail. photo credit: the artist Remake. broken mirror. crap wood.Reception in her working studio ICA London. installation view at the Sharjah Biennial. photo credit: the artist 104 . fake dust. woodworking tools. 2007. 2007. 2008.

photo credit: the artist . plastic. photo credit: the artist Installation view at Wallspace. 2007. installation view at Wallspace. wood. New York.scena Donelle Woolford 1907 (detail). incandescent and fluorescent light. New York. arrangement variable. canvas. plexiglas. 2008. digital slide show. live plants. metal. wood.

de Jennifer Kidwell. Ramsay portraying you simultaneously. Tofli artiøtii pomenifli mai sus. Not so much Warhol. øi cred cæ øi Josh Smith a mai fæcut asta cîndva. For the latter performance where you were “talking to your self“. Abordarea prietenului dvs. la Paris. if possible? √ I am not real. spre deosebire de Warhol. Sînt un personaj a cærui poveste e scrisæ øi jucatæ de o serie de autori øi actori interesafli. photo credit: the artist interests in narrative and mythmaking. de fiecare datæ cînd am un spectacol. Is that your case? Being a female artist do you think there’s a legacy as such for female artists? √ I guess so. autentice øi efective ale Donellei Woolford øi ale operei ei. poate crea o democraflie øi o confuzie folositoare. precum un personaj dintr-o piesæ celebræ. each time I have a show. Sherrie Levine. Dacæ am o percepflie antiierarhicæ. cele mai bune lucræri ale sale au fost realizate în intimitate. Una e morocænoasæ. în care artiøtii. Dar de fiecare datæ cînd „sînt pe scenæ“. dar poate crea øi monøtri. Uite cu ce ne-am ales: cu Tino Sehgal! ¬ Still Life: Art. distribuirea øi diseminarea. Eu exist ca un soi de entitate cunoscutæ. la prima ta expoziflie de la Wallspace. presupun. 3) focalizarea întregului discurs în jurul lucrærii de artæ. crezi cæ existæ o moøtenire de felul acesta pentru femeile-artist? √ Bænuiesc cæ da. dintr-un tînær onest. Richard Prince. Una e înaltæ. ¬ In her texts. ea e îndreptatæ împotriva ideii cæ un artist trebuie sæ aibæ o identitate esenflialæ întruchipatæ de o singuræ persoanæ. it was Ms. alta vorbeøte germana. fiind produsul tensionat al lucrului în atelier. în care figura artistului e consideratæ nu doar „creatoarea“ unei lucræri de artæ. ¬ Your following show at Wallspace in 2010 had a quite similar body of work but here you activated the room with a one-night performance where you were “talking to yourself“. Kidwell and Ms. persona mea ræmîne nefixatæ. Este acesta øi cazul tæu? √ Nu. just like a character in a well-known play. He turned me on to Manzoni. avînd în vedere cæ era plin de bucæfli de lemn – în spafliul expoziflional.. Ecology and the Politics of Change [Naturæ moartæ: arta. a semænat cu aducerea microcosmosului unui atelier – atelierul dvs. la New York. I prefer Kippenberger because he really did transform himself over the years from earnest young hopeful to savvy operator to middeaged rhinoceros. øi toate acestea sînt reprezentæri reale. E interesant sæ-fli asumi un asemenea risc. Alison Gingeras argues that artists like Warhol and Kippenberger were using their persona as an artistic medium.Spun asta fiindcæ am citit cæ oamenii te-au væzut jucatæ de Namik Minter în Emiratele Arabe Unite. I’m saying this because I’ve read that people have seen you performed by Namik Minter in the United Arab Emirates. And despite Kippenberger’s celebrity as a person. pentru ei ideea de ficfliune øi celebritate e cuprinsæ. Could you please clarify. cu atît mai mult faci posibil ca un über-producætor precum Hans Ulrich Obrist sæ conducæ absolut totul. so to speak. Palermo. ¬ Un prieten al meu øi-a construit seminarul de la Øcoala de Artæ de la Yale pe urmætoarele trei teme: 1) o percepflie antiierarhicæ a domeniului artistic. Ne-a arætat ceva ce nu vedem în mod obiønuit. instalaflia ta prezentatæ la a 8-a Bienalæ de la Sharjah. editorii øi criticii sînt considerafli cu toflii „jucætori“ în acelaøi joc. personajul meu e transformat într-un fel sau altul de opera mea øi de interpretærile subiective ale actorilor care mæ întruchipeazæ. schiflele hotelului sînt cele care circulæ øi devin cunoscute. sînt importanfli pentru mine fiindcæ. de opera de artæ. øi nu de personalitatea artistului care a produs-o. inclusiv conceperea. Sînt antiierarhicæ øi prin aceea cæ pot fi reprezentatæ de o jumætate de duzinæ de oameni într-o jumætate de duzinæ de locuri concomitent. dar nu sînt siguræ cæ meritæ. ca în cazul lui Brâncuøi. E øi cazul tæu? Ca artistæ. alta e frumoasæ. prezentarea. în timp ce artistul ca persona ræmîne mai degrabæ vag. crearea. ca sæ zic aøa. ¬ În textele sale. Pofli explica puflin? √ Eu nu sînt realæ. Adrian Piper. Îl prefer pe Kippenberger pentru cæ el chiar s-a transformat. David Hammons. sæ administreze galerii. La cel mai recent performance în care „vorbeai cu tine însæfli“ ai fost portretizatæ simultan de Jennifer Kidwell øi Abigail Ramsay. într-un operator cu simfl practic øi apoi într-un rinocer de vîrsta a doua. curatorii. Alison Gingeras susfline cæ artiøti precum Warhol øi Kippenberger îøi foloseau persona ca mediu artistic. încæ. ecologia øi politica schimbærii]. Merda d’artista [Rahatul artistului]. galeriøtii. Ce e interesant pentru mine în abordarea prietenului tæu e faptul cæ cu cît distrugi ierarhiile øi cu cît faci ca oricine sæ poatæ fi responsabil pentru toate fafletele producfliei culturale. ci øi un operator cultural capabil sæ scrie. Iar în ciuda celebritæflii lui Kippenberger ca persoanæ. bulgærii. But each time I am “on stage“. colecflionarii. I exist as a known entity of sorts. wood and glue on canvas. producerea. Manzoni øi ceilalfli. Unde se situeazæ alegerea ta? E vorba de voyeurism øi celebrare. although unlike Warhol my persona remains unfixed. cowboy-ii. sæ facæ muncæ de curatoriat øi sæ colecflioneze. Broodthaers. I am a character whose story is being written and played out by a number of interested authors and actors. that’s everyone boring influence and a lazy one at that. sau mai degrabæ de un gest în maniera pornograficæ øi bulimicæ a lui Josh Smith? Existæ o a treia variantæ sau poate una de mijloc? Invisibie Man. Eu sînt artistæ. spre deosebire de Warhol. de Abigail Ramsay la Londra øi. Mi-a amintit de recrearea atelierului lui Brâncuøi de lîngæ Pompidou. deøi. optimist. 106 . my character gets transformed this way and that by the work that I make and subjective interpretations of the actors who portray me. cu timpul. 2010. 67 × 51 × 6 cm. 2) o definiflie extinsæ a practicii. by Abigail Ramsay in London and at your first show at Wallspace in New York by Jennifer Kidwell.

¬ In a text about your work. collectors. If I have an anti-hierarchical perception it is against the idea that an artist has to have an essential identity that is embodied by one person only. pictoriflæ cubistæ. The possibilities are endless. 2008. that one speaks German. Donelle Woolford. while the artist as a persona remains somewhat unclear. biografia ta nu seamænæ cu ale celorlalfli artiøti. gallerists. Donelle Woolford. the hotel drawings are what circulate and become known. and all of them are real and true and actual representations of Donelle Woolford and her work. ¬ A friend of mine founded his seminar at the Yale School of Art upon these 3 topics: 1) an anti-hierarchical perception of the art field. Look what it gave us: Tino Sehgal! ¬ Still Life: Art. I assume since it was full of woodcuts – to the exhibition space. ci îfli povesteøte viafla de la momentul naøterii. the public display being a kind of perpetual death acted out for the sake of future scholarship and entertainment. Ecology and the Politics of Change.scena √ Prefer modelul lui Raymond Roussel. wood scraps. That is an interesting risk to take. Îmi pofli explica? Cine e Donelle Woolford? √ Nu øtiu. Maybe the better question is. Chez Valentin. Chez Valentin. I think the artist on display is like that. avatar. √ Yes. Donelle Woolford. curate and collect. camerele frigorifice din Locus Solus. your installation presented at the 8th Sharjah Biennial. “What is Donelle Woolford?“ A folk legend? A product? A myth? Or maybe she is the precise outcome of a demographic that is continually calibrated to reflect the desire for an artist like Donelle Woolford? 107 . cu ei. Cubist painter. the cowboys. It doesn’t include group and solo shows. ¬ So perhaps that’s why on the website of your Paris gallery. or rather the more Josh Smithlike pornographic and bulimic gesture? Is there a third way or a middle path perhaps? √ I prefer the model of Raymond Roussel. √ Aøa este. latex paint. 2) an expanded definition of practice. 67 × 51 × 6 cm. This one is tall. was like bringing a microcosm of a studio – your studio. All the artists I mentioned above. Posibilitæflile sînt nenumærate“. 3) the consideration of the entire discourse around the artwork. manage galleries. were the anxious product of a studio practice. but I am not sure it is worth it. What is interesting about your friend’s approach to me is that the more you break down the hierarchies and the more everyone can be responsible for all facets of cultural production. your bio doesn’t have the same structure as that of the other artists. O legendæ popularæ? Un produs? Un mit? Sau poate e tocmai rezultatul unei demografii calibrate încontinuu pentru a reflecta apetenfla pentru o artistæ precum Donelle Woolford? Traducere de Alex Moldovan Che Casino!. creation. aøa cum se întîmplæ de obicei în cataloagele artiøtilor morfli. Donelle Woolford.“ Could you please explain? Who is Donelle Woolford? √ I don’t know. are important to me because. curators. it recounts your life since you were born. glue. Poate cæ întrebarea potrivitæ e „Ce este Donelle Woolford?“. as you find sometimes in catalogues of dead artists. the snowballs. The Merda d’artista [Artist’s Shit]. photo credit: the artist all his best works were made in private. artistæ narativæ. production. pentru a face evenimentul cît mai veridic posibil. Instead.. It reminded me of the recreation of Brancusi’s Studio outside the Pompidou in Paris and I think Josh Smith has done the same in the past. including its conception. those refrigerated chambers in Locus Solus where recently deceased people eternally reenact the moments leading up to their death through the injection of a special chemical. It was like showing something we don’t usually see. the idea of fiction and celebrity for them is still located in the art work rather than in the personality of the artist who made it. but it can also create monsters. All the accoutrement of their final moments are there with them to make the event as accurate as possible. editors and critics are all considered “players“ of the same game. that one is beautiful. presentation. but a cultural operator able to write. expunerea publicæ fiind un soi de moarte continuæ pusæ în scenæ de dragul studiului øi al receptærii viitoare. plexiglas. in which the figure of the artist is considered not only the “creator“ of an artwork. Manzoni et al. I am anti-hierarchical and in that I can be represented by half a dozen people in a half a dozen places all at the same time. Nu cuprinde expoziflii solo sau de grup. How do you position your choice? Is it about voyeurism and celebration. Toate accesoriile ultimelor lor clipe sînt acolo. unlike Warhol. the more possible you make it for an über-producer like Hans Ulrich Obrist to run absolutely everything. in which artists. Cred cæ artistul care expune e la fel. I am an artist. Narrative artist. Joe Tang ends with writing: “Donelle Woolford. ¬ Poate din acest motiv pe site-ul galeriei tale pariziene. în care persoane recent decedate pun în scenæ întru eternitate momentele care au dus la moartea lor prin injectarea unei substanfle chimice. as it is for Brancusi. distribution and dissemination. Is that your case as well? √ No. ¬ Într-un text despre lucrærile tale. Your friend’s approach can create a useful democracy and confusion. Joe Tang încheie astfel: „Donelle Woolford. avatar. This one is grumpy.

50 min.. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession . video. 2008.Ciprian Mureøan Untitled (The Potatoe Pealers).

scena

Perspective în epoca flexibilizærii
Roland Schöny

where do we go from here? [de aici mai departe, încotro?] Viena, Secession, 2 iulie – 29 august 2010

Încercærile de identificare validæ, în expozifliile sinoptice, a tendinflelor actuale în arta contemporanæ întîmpinæ din ce în ce mai multe dificultæfli. Combinatorica tipurilor de discurs este mult prea variatæ pentru a putea proiecta o viziune de ansamblu credibilæ. În urmæ cu un deceniu øi jumætate, mediul artistic prezenta în Vest deplasæri discursive cu mult mai clare decît cele de azi: spre exemplu, tendinfla unei creøteri a sensibilitæflii pentru tema politicului sau implicarea diferitelor forme ale reprezentærii sonore. O interogare sinteticæ mæcar pærea mai uøor de realizat. A fost cu atît mai surprinzætor ca Secession de la Viena sæ întreprindæ în vara anului 2010, dupæ o pauzæ îndelungatæ, o nouæ încercare de orientare, prin atacarea conceptului unei ,,Expoziflii a tinerei scene“. Aceasta în condifliile în care, tocmai la Viena, creøterea numærului de spaflii expoziflionale øi prezenfla galeriilor-proiect de tipul Curated By ne ofereau o curæ de reîntinerire dupæ o alta. where do we go from here? este întrebarea pe care aceastæ expoziflie øi-a pus-o chiar ca titlu. Mottoul trimite la vizionara scriere cu acelaøi titlu, din 1967, a luptætorului de culoare al Miøcærii pentru Drepturi Civile Martin Luther King, al cærei subtitlu fusese „Chaos or Community?“ [Haos ori comunitate?]. Cerinfla formulatæ acolo era cea a unui trai comun în condiflii de egalitate øi reprezenta o luare de poziflie claræ împotriva opresiunii rasiste øi a discriminærii în general. Expoziflia de la Secession nu a fost, în niciun caz, conceputæ într-un sens atît de pronunflat politic. Curatoarea expozifliei, Elisabeth Bettina Spörr, a propus mai curînd un concept care sæ cuprindæ, deopotrivæ, dimensiuni personale, sociale øi regional-politice. Aceasta a condus la formularea unor întrebæri existenfliale despre configurarea vieflii, care, pe de altæ parte, au cuprins øi chestionæri ale identitæflii sau experienfle ale unor procese de dislocare. Proiecte ale unor perspective reale asupra viitorului au constituit, dimpotrivæ, doar o tangentæ fictivæ. Acest concept a solicitat din partea publicului disponibilitatea unei lecturi asociative, structurate semantic. Nu întotdeauna însæ trimiterile la generosul cuprins al conflinutului au fost suficient de clar recognoscibile. Aøteptatele aspecte politice au fost vizibile doar în pufline secfliuni, ceea ce corespunde, desigur, manierelor de lucru actuale în artæ. În locul acestora, în centrul principalului spafliu de la Secession, lucrarea video a tînærului autor de scurtmetraje austriac Philipp Fleischmann ridica evocator, spre exemplu, întrebarea „Oare unde am aterizat?!“. Într-o succesiune a mai multor variaflii ale aceleiaøi scene, lucrarea aratæ, ca o aluzie la filmele horror ieftine, cum niøte tineri øoferi aflafli într-o raitæ prin naturæ lovesc cu maøina o cæprioaræ. În infatuarea lor, aceøtia se întreabæ cum sæ reacflioneze la suferinfla animalului cælcat. În cele din urmæ, cælætoria continuæ în ritm alert în direcflia localitæflii Ebensee, din nordul Austriei. Locul este cunoscut, øi nu în ultimul rînd, penROLAND SCHÖNY este curator de artæ contemporanæ care activeazæ la Viena, preocupat de culturæ øi istorie, profesor invitat în 2010 pe teme de teoria sunetului øi media la Universitatea de Øtiinfle Aplicate din Viena. Colaboræri cu Centrul Pompidou, Kunsthalle Luzern, OK-Center for Contemporary Art, Linz, sau Vancouver Art Gallery. Eseuri øi criticæ în Springerin, Camera Austria, derive, Spike, skug – Journal für Musik. Între 2004 øi 2007, a fost director øi curator principal al proiectului Arta în spaflii publice, Viena.

PERSPECTIVES IN THE ERA OF FLEXIBILITY Roland Schöny where do we go from here? Vienna, Secession, 2 July – 29 August 2010 The attempts at a valid identification of the present tendencies in contemporary art in survey exhibitions are met with increasing difficulties. The combinatorics of the discourse types is much too diverse to allow the projection of a credible general view. A decade and a half ago, the Western art environment used to come up with far more definite discourse shifts than today: for example the tendency towards an increased sensibility for the political field or the use of various forms of sound representation. At least a synthetic interrogation seemed much easy to achieve. So it came as a surprise that in the summer of 2010, Secession, in Vienna, after a long pause, tried a new orientation, by approaching the concept of an “Exhibition for the Young Scene”, which represented a regular item on the program of the institution between 1983and 2003. This is in spite of the fact that, in Vienna, the rise of the exhibition spaces and the presence of the “Curated By”-type project-galleries offered one rejuvenation cure after another. where do we go from here? is the question which this exhibition chose as its very title. The motto refers to the visionary writing from 1967 bearing the same name by the African-American fighter Martin Luther King of the Civil Rights Movement, with the subtitle “Chaos or Community?”. What he requested was a life in common in equal conditions and it took a definite stand against racist oppression and discrimination in general. The Secession exhibition was by no means thought to be such openly political. The exhibition curator, Elisabeth Bettina Spörr, came up with a concept covering at same time personal, social and regionalpolitical dimensions. It led to the statement of some existential questions on the configuration of life which, on the other side, also contained questions on identity or experiences of dislocation processes. The projects of real perspectives on the future were, on the contrary, only a fictional tangent. This concept requested the public’s availability to perform an associative, semantically structured reading. But the references to the generous sphere of this content were not always clearly recognizable. The expected political aspects were only visible in a few sections, something which reflects, of course, the current working patterns in contemporary art. Instead of them, in the centre of the main Secession venue, the video work of young Austrian short films director Philipp Fleischmann raised eloquently, for example, the question “Where have I landed?” In successive variations on the same theme, the work shows, alluding to horror category B movies, how some
ROLAND SCHÖNY is a Vienna based curator for contemporary art, cultural scientist and historian, guest professor 2010 for sound and media theory at the University of Applied Arts Vienna. Collaborations with Centre Pompidou, Kunsthalle Luzern, OK-Center for Contemporary Art, Linz or Vancouver Art Gallery. Essays and critics in Springerin, Camera Austria, derive, Spike, skug – Journal für Musik. 2004–07 director and senior curator of the initiative "Art in Public Spaces Vienna".

109

Jan Nálevka Textile flags of 25 EU-states (EU member status 2006), EU-flag, 150 × 100 cm each, washed together in the washing machine in one wash, 2 stands 260 × 230 cm each, photo credit: Wolfgang Thaler/Secession

110

Ekaterina Schapiro-Obermair Moscow, You Are Not Our Capital, photo credits: Wolfgang Obermair 33 Hair Ties and Hair Clips from the Collection of Daniel Nicely Reis, display case, hair bands, framed collages, photo credit: Wolfgang Thaler/Secession

111

care amintesc de ordinile aparente ale suprarealismului. Ebenesee. Except from the fact that this activity is. This place is primarily known for the Nazi concentration camps which functioned here and during 2009 it was in the center of the media attention because of some offensive NeoNazi graffities. 2008. The video Untitled (The Potatoe Pealers). multe dintre lucrærilor expuse la Secession atrag în joc categoria politicului. but with no strict formalization. Aceasta se poate observa în cazul artistei vieneze Ekaterina Schapiro-Obermair. smoking. aceastæ „cameræ doar pentru sine“ oferea posibilitatea. dar færæ o formalizare strictæ. One can see this in the work of the Viennese artist Ekaterina Schapiro-Obermair. un efect melancolic este obflinut de parcursul camerei de filmat a lui Ciprian Mureøan printr-o fabricæ dezafectatæ. among the “structural” army services. At a very high level. propune ca video. its expression here is that of shifting. al cæror caracter de ruinæ este împins în prim-plan. A greater emphasize on the atmosphere characterized the works in the Secession basement. during the duration of a single record piece. fumînd. systematization processes. Artiøtii sînt. this feeling reflects the real life of several male and female artists involved in this exhibition. Înræmîndu-le separat. care a devenit reginæ a României. but also a soldier. young drivers going for a ride outside the town hit a deer with their car. constant expuøi. a diplomat. of finding the inner equilibrium and may be considered today as an example as regards the feminine subjective becoming. a video work whose title. reminding of the apparent orders of the surrealism. they ask themselves how to approach the hit animal’s suffering. both real and symbolical. On the contrary. 4. Din punct de vedere biografic. 2008.33. Finally.tru lagærele de concentrare naziste care au funcflionat aici øi a stat în anul 2009 în plinæ atenflie mediaticæ datoritæ unor inscripflii ofensatoare neonaziste. Conflictul interior între euforie øi. dar øi soldat. Looping images of the road sign of this city turn this video into a scary close-up of cynicism and indifference. due to the increasing pressure for flexibility. cea de a doua lucrare a lui Mureøan prezentæ în expoziflie ajunge la o deplasare notabilæ a semnelor øi semnificafliilor. 4. while Vienna defines itself more and more as a hot spot for the presentation and discussion for central European contemporary art. the artist Olivia Mihælflianu from Bucharest focused on the figure of the Queen Maria of Romania and on the so-called “golden room” of the royal palace. Persoana reginei a devenit interesantæ în context feminist: o prinflesæ de origine englezæ. Untitled (The Potatoe Pealers) [Færæ titlu (Curæflitorii de cartofi)]. Un mai mare accent pe atmosferæ l-au avut prezentærile din subsolul de la Secession. Imagini în buclæ ale indicatorului rutier al acestei localitæfli fac ca videoul sæ se înfæfliøeze ca un primplan înspæimîntætor al cinismului øi indiferenflei. ale cærei lucræri au caracterul unei arheologii vizuale. la rîndul lor. A feature common to the works of those born around 1980 is to look back to their childhood during the Real Socialism of that time. aceastæ træire corespunde situafliei reale de viaflæ a mai multor artiøti øi artiste implicafli în aceastæ expoziflie. gînditoare. de gæsire a echilibrului interior øi se poate constitui azi într-un exemplu în ceea ce priveøte posibilitatea devenirii subiective feminine. citind. În moduri extrem de diferite. publicului i se deschideau perspective cætre cerul de dincolo de coroanele copacilor. precum øi cu alte fotografii pe care se vede ceva precum un øir de mici recipiente. næscutæ la Moscova. diplomat. Her person became interesting within a feminist frame: a princess of an English origin who became the Queen of Romania. Ca spafliu care a existat în fapt. of the roles put into act. the journey continues alertly towards a city in Upper Austria. born in Moscow. which 112 . fricæ træieøte din confruntarea cu o copilærie din perioada socialismului real. where the video projections were predominant – see the work of the Hungarian artist Timea Anita Oravecz Some artists are subversive are shamans are real scientists. thinking. Thus. procese de sistematizare. close to the reduction to the absurd. as well as with other photographs which show something resembling a series of small containers. Oravecz creates a visual simulation of swinging through the presence of a cradle and two videos (projectors). La un nivel foarte înalt. sînt læsate sæ se audæ doar zgomotele din imediata apropiere. Artista bucureøteanæ Olivia Mihælflianu s-a centrat. generally speaking. Pornind de la sol øi desprinzîndu-se de imagini ale unor faflade de blocuri de locuinfle. are themselves constantly subject to the place transfer. reading. vezi lucrarea artistei maghiare Tímea Anita Oravecz Some artists are subversive are shamans are real scientists [Unii artiøti sînt subversivi sînt øamani sînt veritabili oameni de øtiinflæ]. video al cærui titlu. Filmul lui Mihælflianu este un remake dupæ un scurtmetraj din anii ’20 care o aræta pe regina Maria în încæperea ei. Cei øi cele care provin din flærile est-europene au fost majoritari. trimite la conceptul lui John Cage prin care. scriitoare øi colecflionaræ de artæ implicatæ în activitæfli de mecenat artistic. home of some Russians living in Germany. presents with clarity. a writer and an art collector involved in supporting artistic activity. pe durata unei piese muzicale. Schapiro-Obermair creates a correspondence between the ideas of modernity and the present processes of urban decay. Una dintre seriile ei fotografice înfæfliøeazæ clædiri sau fragmente ale unor aøezæri care aratæ a fi în paraginæ. poate. Fatuously. without making it their main focus. Schapiro-Obermair realizeazæ o corespondenflæ între ideile modernitæflii øi procesele actuale ale decæderii urbane. munca soldaflilor de curæflire a cartofilor.33. the soldiers’ task of peeling potatoes. færæ ca aceasta sæ devinæ nota lor dominantæ. a nurse. cît øi simbolicæ. In her video documented performance. Biographically speaking. pe figura reginei Maria a României øi pe aøa-numita „cameræ de aur“ a Palatului Regal. whose works function as a visual archeology. atît realæ. are being integrated into architectures of decadence. One of her photographic series shows buildings or parts of some settlements which look deserted. Mureøan’s second work in the exhibition makes an important shift of signs and significances. the environmental sounds are the only ones to be heard. Mihælflianu’s movie is a remake after a short movie from the 1920’ showing the Queen Maria in hr room. situafliilor de transfer de loc. datoritæ presiunii crescînde pentru flexibilizare. fiind locuri unde træiesc ruøi din Germania. Those coming from the East-European countries were a majority. this “room for itself” offered the possibility. the public is being opened perspectives to the sky beyond the trees’ canopy. Dimpotrivæ. a great number of the Secession works imply the political field. The artists. În timp ce aici lucrurile aparent færæ de importanflæ devin tema centralæ. concomitent cu situaflia unei transgresæri. By framing them separately. refers to John Cage’s prominent concept by which. As a space which really existed. a melancholy effect is produced by Ciprian Mureøan’s filming camera in a deserted factory. Starting from the ground and following the images of apartment blocks. Dincolo de faptul cæ aceastæ activitate se numæræ în general printre serviciile „structurale“ ale armatelor. Schapiro-Obermair combinæ fotografiile cu mici foi cu modele geometrice care creeazæ iluzii de spafliu. sînt integrate unor arhitecturi ale decadenflei. O træsæturæ comunæ în unele lucræri aparflinînd generafliei celor næscufli în jurul anului 1980 e privirea îndæræt cætre copilæria petrecutæ în socialismul real al perioadei. cu claritate. soræ medicalæ. In completely different ways. with a sharp focus on their character as ruins. sub forma unei performanfle documentate video. unde proiecfliile video au fost preponderente. Torn between euphoria and – maybe fear – it experienced a confrontation with a childhood in the time of Real Socialism associated with a situation of transgression. în timp ce Viena se defineøte din ce în ce mai mult ca spafliu de întîlnire al artei central-europene. While here the seemingly unimportant things become the central piece. Astfel. Oravecz realizeazæ o simulare vizualæ a senzafliei de legænare prin prezenfla unui leagæn øi a douæ proiectoare video. Schapiro-Obermair combines the photographs with small papers inscribed with geometrical patterns which create space illusions.

furniture. photo credit: the artist 113 . gold wallpaper. variable dimensions. 2010. smoking utensils.Olivia Mihælflianu Smoking Room. monitors.

the reference to Martin Luther King in the exhibition title has an almost exotic effect. such as decolorizing the European Union flags to a unique color in the work of the Czech artist Jan Nálevka We Will Meet Again. As a subversive movement and a critique of the established sign systems performed against the existential questions regarding the future of the Central Europe. in conveying the basic lines of the individual strategies or of the aesthetic concepts of the artists presented. installation. mask. because of the novelty and the vastness of the artistic work presented. This game of signs and significations continues in most of the situations presented in the exhibition. fabric). thus contributing to the maintaining of both real and fictional borders between the East and the West. Poland. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession are preponderantly masculine. This version of the cheerleaders meant for some masculine team sport chant lyrics such as: “North east west south / the rich stay in the poor stay out / you’ve built this massive wall / with our chants / with our dance / we’re gonna make it fall”. Romania and Austria. and one of the installations in the exhibition – created by the Viennabased artist Marissa Lobo. On the contrary. The common feature of the male and female artists work presented here. Hungary. entitled Don’t protect me from what I want. no doubt. most of them young and coming from the Czech Republic. Having their attention drew especially to the art production in Europe. Protect me from what I want and which is also the title of a song by the pop band Placebo. text. or in the mural painting of Dorotea Kenderová from Bratislava. 2008–2010. The question still remains. but it didn’t succeed. This approach of the East-West differences has a rather anachronistic result. Almost ironically. an allusion to the title given by Jenny Holzer. This was either inside information ahead of time or exhausted in some fragmented and inconsistent labels. It is also the case of the choir presented in the video Radical Cheerleading of the Viennese artist of a German origin Anna Witt. 2006.The presentation of a so-called young scene in a prominent location remained rather scrappy. in that aspect. born in Brazil – refers to the Brazilian slave Anastácia who. Slovakia. this exhibition’s starting point was important and very interesting. This probably explains the rather negative critiques. but it would have helped the whole project. Setting up an editorial board to draw up a mini guide book or a small catalogue would have been a difficult task. paint. in the 18th century. enormous differences still exist between the areas on both sides of the former border. feminine. “the soldier’s essence” becomes itself questionable – maybe in a European demilitarized context. if such an exhibition concept does not level too much the regional differences between topics and working manners. mixed media (wood. 2010. traditionally speaking. Of course.Nina Höchtl Super Restitution – Kopilli Ketzalli. where do we go from here? has emphasized the juxtaposition of the questioning trends of artistic stances coming from different regional contexts. Translated by Alex Moldovan 114 . The mediation aspect was lost. to an obviously unmilitary activity and even. was the search of strategies meant to formalize the identity questions which are poignant in the present political context. handdecorated pedestal. Several concepts were in fact based on shifting the sign systems. even considering that the opening of the exhibition where do we go from here? featured a lecture from Afro-American female theoreticians performed by a group of female militants. joined a resistance movement of African slaves searching for freedom. however.

dar cu toate acestea nu s-a reuøit transmiterea liniilor de bazæ ale strategiilor individuale øi nici a conceptelor estetice ale artiøtilor prezentafli. este cæutarea unor strategii de formalizare a întrebærilor identitare. între Est øi Vest. Marissa Lobo – face referire la sclava brazilianæ Anastácia. where do we go from here? a accentuat alæturarea de conflinut între direcfliile de interogare ale unor poziflii artistice care provin din contexte regionale diferite. puse în scenæ. se menflin încæ diferenfle enorme între zonele de pe ambele pærfli ale fostei granifle. Înfiinflarea unei redacflii care sæ alcætuiascæ un minighid al expozifliei sau un mic catalog ar fi fost o treabæ. tocmai sub acest aspect. Slovacia. Aspectul medierii a fost pierdut. în secolul XVIII. punctul de plecare al acestei expoziflii a fost unul important øi foarte interesant. Aceasta fie presupunea o cunoaøtere de inifliat. astfel încît sæ contribuie la menflinerea unor granifle. Traducere de Alina Noveanu Dorota Kenderova Don’t Protect Me from What I Want. iar una dintre instalafliile expozifliei – conceputæ de artista. Prezentarea unei aøanumite scene tinere într-un spafliu expoziflional de prim rang a ræmas mai curînd una fracturatæ. Avîndu-øi atenflia îndreptatæ în principal asupra producfliei de artæ în Europa. o aluzie la titlul lui Jenny Holzer. Acest joc cu semne øi semnificaflii se continuæ în majoritatea situafliilor prezentate în expoziflie. Protect Me from What I Want [Pæzeøte-mæ de ceea ce vreau]. sau în pictura muralæ a Dorotei Kenderová din Bratislava. „esenfla soldatului“ devine – poate într-un context european demilitarizat – ea însæøi chestionabilæ. intitulatæ Don’t Protect Me from what I Want [Nu mæ pæzi de ceea ce vreau]. 2006. fie se stingea în descrieri fragmentare øi neunitare [ale lucrærilor]. Aceastæ tematizare a diferenflelor Est-Vest are un efect uøor anacronic. video installation.scena expresia acesteia este aici una a deplasærii. Dimpotrivæ. pînæ la reducere la absurd. chiar øi în condifliile în care expoziflia where do we go from here? a fost deschisæ de o lecturæ din textele unor teoreticiene de culoare realizatæ de un grup de militante. Polonia. ca în decolorarea înspre o culoare unicæ a steagurilor Uniunii Europene din lucrarea artistului ceh Jan Nálevka We Will Meet Again [Ne vom reîntîlni]. care sînt de rigoare în contextul politic actual. dificilæ. tradiflional. întrebarea dacæ un astfel de concept expoziflional nu niveleazæ mult prea mult diferenflele regionale între teme øi modalitæfli de lucru. færæ îndoialæ. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession Anna Witt Radical Cheerleading. Aceastæ variantæ a animatoarelor aflate în slujba vreunui sport masculin de echipæ scandeazæ versuri ca: „North east west south / the rich stay in the poor stay out / you’ve built this massive wall / with our chants / with our dance / we’re gonna make it fall“ [Nord est vest sud / bogaflii înæuntru særacii în afaræ / afli construit acest cogeamite zid / cu cîntecele noastre / cu dansul nostru / îl vom dærîma]. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession Tímea Anita Oravecz Some artists are subversive are shamans are real scientists. 2010. dar ar fi fost una în sensul întreprinderii înseøi. video installation. Ungaria. 2010. de origine brazilianæ øi træind la Viena. courtesy the artist. chiar codificatæ feminin. Ca subversiune øi criticæ a sistemelor de semne stabilite desfæøuratæ pe fundalul unor întrebæri existenfliale privitoare la viitor în Europa Centralæ. Probabil aceasta este øi explicaflia criticilor mai degrabæ negative care i-au fost aduse. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession . în general tineri øi provenind în marea lor majoritate din Cehia. avînd în vedere munca artisticæ nouæ øi în cantitate mare care a fost prezentæ. Mai multe concepte s-au bazat în fapt pe deplasarea sistemelor de semne. La limita ironiei. înspre o activitate evident nemilitaræ øi. Este øi cazul corului prezent prin intermediul videoului Radical Cheerleading [Galerie radicalæ] al artistei vieneze de origine germanæ Anna Witt. a rolurilor. Ceea ce avea în comun munca artisticæ prezentatæ a artiøtilor øi artistelor. cît øi fictive. România sau Austria. care. s-a alæturat unei miøcæri de rezistenflæ a sclavilor africani în cæutarea libertæflii. Ræmîne însæ. Desigur. self-adhesive foil. în rest masculine. atît reale. øi care se regæseøte totodatæ ca titlul unei piese a formafliei pop Placebo. referirea la Martin Luther King din titlul expozifliei are un efect cvasiexotic.

istoricii øi teoreticienii artei au început sæ reflecteze mai serios asupra formelor de cunoaøtere produse de artæ – deøi analiza lor tinde sæ ræmînæ cu eticheta curentæ. adevær øi memorie istoricæ. hotarele. la un nivel mai general. theory. It’s only in the last 5 years that art historians and theorists have started to reflect more seriously about the forms of knowledge produced by art – although their analysis tends to get stuck within the currently trendy label of “artistic research”. teorie. institufliile artistice au devenit interesate de lucrærile implicate în luptele locale sau în miøcarea de alterglobalizare. Termenul provine din francezul „recherche“. corespunzætoare unor contexte specifice. Ceea ce m-a inspirat mai profund a fost o afirmaflie præfuitæ. activism – considering them equal forms of discourse appropriate in specific contexts. identitæflile øi credinflele ascunse care existæ sub suprafafla mediului de viaflæ. the legitimation of art as research and its standardization into prescribed formats of academic learning reflects the dominant interests of an information-driven capitalism. its non-discursive or somatic character. care nu încearcæ sæ extragæ informaflia dintr-un obiect de studiu. especially in videos stretching the borders of documentary. Perhaps it’s similar to what disturbs me about so many activist and artist friends who are now doing PhDs. în special de lucræri video care forfleazæ limitele documentarului. dusty statement made by Godard in 1970 that called for making films politically rather than making political films. research suggests a detailed study for the purpose of reaching a new understanding. Discipline precum filosofia øi antropologia au produs concepte interesante. care spunea cæ trebuie sæ faci filme în mod politic. First. they’re about art in general rather than artistic practices that try to intervene in reality instead of representing it. la modæ. existæ ceva care mæ deranjeazæ la caracterizarea artei drept cercetare. AT THE CROSSROADS OF ART AND ACTIVISM Joanne Richardson During the past decade art institutions developed an interest in works engaging with local struggles or the alter-globalization movement more generally. Nu e ceva personal. and beliefs that exist beneath the surface of the lived environment. which means to search closely – or literally. This is not a personal irritation. In its broadest sense. În sensul cel mai larg. as a philosopher who chose to leave academia and become an artist. Her videos subvert documentary conventions and question the relation between images. ci sæ creeze un know-how comun care sæ poatæ modifica mediul local al oamenilor. identities. and its emphasis on the process of searching rather than finding a definitive answer. cercetarea presupune un studiu detaliat realizat în scopul obflinerii unei noi înflelegeri. ce recurg la un tip diferit de cunoaøtere. în calitate de filosof care a ales sæ pæræseascæ universitatea pentru a deveni artist. It comes from the French “recherche”. a fost neînsemnatæ. And it constitutes an attempt to sweep away what has been most sovereign about art: its indiscipline and its potential to escape from the commodity-form. But research is usually understood more narrowly as a scientific investigation or scholarly inquiry that follows systematic protocols and aims to find an answer to a specific question. like those of the organic intellectual or the action researcher. Indiferent cît de provocatoare sînt aceste definiflii. His distinction shifts the emphasis from the content of a work to its mode of production and reception. legitimarea artei qua cercetare øi standardizarea ei în formatele prestabilite ale educafliei academice reflectæ interesele dominante ale unui capitalism acflionat de informaflie. something disturbs me about the characterization of art as research. a lui Godard. cum ar fi cele de intelectual organic sau de cercetætor de acfliune. Aceastæ tendinflæ e numitæ uneori artæ angajatæ sau activistæ. Lucrærile ei video submineazæ convenfliile documentarului øi chestioneazæ raportul dintre imagini. As Simon Sheikh has noted. Disciplines such as philosophy and anthropology have produced interesting concepts. din 1970. într-un sens mai restrîns. de „cercetare artisticæ“. øi nu practicile artistice care încearcæ sæ intervinæ în realitate. most reflections on artistic research have sought to define what differentiates it from scientific research – namely. Sau. Poate cæ e acelaøi lucru care mæ deranjeazæ la atîflia prieteni activiøti øi artiøti doctoranzi. în afara conflinutului. ele vizeazæ mai degrabæ arta în general. What I’ve found more inspiring is an old. She is especially interested in post-socialist spaces and in the urban unconscious: the hidden territories. Although this statement comes from the period when Godard worked with the JOANNE RICHARDSON (Cluj/Berlin) works in different media and disciplines – video art. its admission of subjectivity rather than objective neutrality.La ræscrucea dintre artæ øi activism Joanne Richardson În ultimul deceniu. a cæuta din nou. Distincflia fæcutæ de el transferæ accentul de pe conflinutul operei pe modul de producere øi receptare. activism –. ci o apreciere pesimistæ la adresa expansiunii economiei cunoaøterii øi a abilitæflii sale de a-øi interioriza propriile dezacorduri. Iar în al doilea rînd. which invoke a different mode of knowledge that doesn’t attempt to extract information from an object of study. cel puflin. truth and historical memory. E interesatæ în special de spafliile postcomuniste øi de inconøtientul urban: teritoriile. caracterul ei nondiscursiv øi somatic. preferinfla pentru subiectivitate în locul neutralitæflii obiective øi accentul pus mai degrabæ pe procesul de cæutare decît pe gæsirea unui ræspuns definitiv. Øi constituie o încercare de a înlætura ceva ce fusese lucrul cel mai special în legæturæ cu arta: indisciplina ei øi potenflialul de a evita sæ ia forma unei mærfi. pe care le consideræ forme egale de discurs. Fiind evident cæ arta nu face aøa ceva. nu doar s-o reprezinte. care înseamnæ a cæuta bine – sau. cercetarea e înfleleasæ de obicei ca o investigaflie øtiinflificæ sau eruditæ care respectæ niøte reguli sistematice øi urmæreøte sæ gæseascæ un ræspuns la o anumitæ întrebare. to search again. literal. Or at least its margins. This tendency is sometimes referred to as engaged art or activist art. Doar în ultimii cinci ani. but a pessimistic assessment of the expansion of the knowledge economy and its ability to internalize its own dissent. Deøi aceastæ afirmaflie dateazæ din perioada în care Godard lucra ca membru al grupului Dziga Vertov. În primul rînd. though there’s been little theoretical reflection about what defines it beyond its choice of content. However provocative these definitions might be. Dar. And secondly. Aøa cum observa Simon Sheikh. 116 . cele mai multe reflecflii asupra cercetærii artistice au cæutat sæ defineascæ ce anume o deosebeøte de cercetarea øtiinflificæ – øi anume. deøi reflecflia teoreticæ asupra a ceea ce o defineøte. Since it’s obvious that this is not what art does. nu filme politice. le-am gæsit nesatisfæcætoare în raport cu propria mea operæ. but tries to create a common knowhow that can alter people’s local environment. I’ve found them unsatisfactory for thinking about my own work. pe care ulterior l-a criticat pentru a fi produs „gunoaie JOANNE RICHARDSON (Cluj/Berlin) lucreazæ în medii øi discipline diferite – artæ video.

In 1970. cele mai bune exemple de filme fæcute politic sînt colaborærile sale cu Anne-Marie Mieville. de noi raporturi sociale. aici? De ce am mers acolo. We went to Palestine a few years ago. To make a film about the coming revolution. What’s striking about his later films with Mieville is their distance from militant filmmaking as well as from the newly emerging video activism. including you. Here & Elsewhere [Aici øi altundeva] e deosebit de interesant. Ce e frapant la filmele sale ulterioare cu Mieville e îndepærtarea lor de producflia militantæ øi de activismul video în plinæ ascensiune. American direct cinema sought to achieve a truer representation. from its propagandistic gestures to its covering up of disjunctions in order to present a false image of the people united in struggle. who all began from the activist premise that what must be changed is not merely the content of the work but its mode of production – but understood this transformation in a more complex way than democratizing technology. .65 billion. Viewed in this expanded context. by subtracting the subjectivity of the filmmaker as much as possible. and also to subtract the common meaning of the “political” as affairs of government or modes of organization. Here & Elsewhere is especially interesting because it deconstructs one of his earlier Dziga Vertov films. as a presentation of “the object itself” (Bazin) that is “indifferent to all intermediaries” (Barthes). “back in France you don’t know what to make of the film .scena Dziga Vertov group. which presupposed that enabling everyone to communicate freely would bring about a revolution from below. questioning its mediating gaze in its attempt to capture reality. întrucît deconstruieøte unul dintre vechile filme din perioada Dziga Vertov. de asemenea. Filmul mai interogheazæ øi complicitatea producætorilor activiøti de filme care monteazæ sunetul øi imaginea într-un anume fel. There were still other questions to be asked. implicit. e necesar sæ eliminæm cuvîntul „film“ (øi sæ-l privim în sens mai larg.” Here and Elsewhere is a critique of how militancy is staged as a political theater. Their call for open participation and for the transformation of passive consumers into producers struck me as a perfect liberal democratic utopia. All the hype surrounding Web 2. This is why it was so easily appropriated by capitalism. But who is this we.0 was based exactly on a celebration of open participation. the best examples of making film politically are his collaborations with Anne-Marie Mieville. fapt ce presupunea cæ a le permite tuturor sæ comunice liber va provoca o revoluflie pornitæ de jos. between the work and its audience. Here & Elsewhere e o criticæ a modului în care militantismul e pus în scenæ ca teatru politic. new social relations. I started feeling a growing unease with the assumptions of the media activist networks I was involved with. Godard’s use of the political as an adverb mirrored a new paradigm that emerged among the French left in the 1960s. . A le oferi oamenilor tehnologiile a fost unul dintre semnele distinctive ale activismului media între anii 1960 øi 1990. I’ve attempted to elaborate this complexity along 5 trajectories that highlight the relations between the image and its referent. French cinéma Still from In Transit. Simply putting the means of production in the hands of the people would not automatically shatter oppressive relations of power. I felt particularly inspired by Godard and Mieville. Godard wrote that to make film politically was to be militant. the slogan of “making films politically” has provoked me to rethink the relation between art and activism in a more complex way than placing the means of production in the hands of the people. Dar ce înseamnæ acest „noi“. The massive factory of YouTube users who worked for free and directly contributed to its value didn’t get any share of that value when Google bought YouTube for $1. the documentary has traditionally been understood as mimesis achieved. Chris Marker. Mimesis: As an extension of photography. The film also interrogates the complicity of activist filmmakers who organize sound and images in a particular way to present a “correct” political message and inhibit critical thinking.. care privea politicul ca rupturæ cu politica existentæ øi ca încercare de instituire a noi forme de producflie øi. By contrast. spune Godard. Harun Farocki and Peter Watkins. implicitly. pentru a prezenta un mesaj politic „corect“ øi a inhiba gîndirea criticæ. Dupæ anul 2000. Godard scria cæ a face politic filme însemna a fi militant. Folosirea de cætre Godard a politicului ca adverb reflectæ o nouæ paradigmæ apærutæ în cadrul stîngii franceze în anii ’60. contradicfliile explodeazæ. It was during the 1960s that documentary film became self-reflexive. în termeni de producflie culturalæ) øi. a kind of pure transparency. ca sæ facem un film despre revoluflia iminentæ. în Franfla. Am mers în Palestina acum cîfliva ani. and between production and distribution. video. which viewed the political as a rupture with established politics and an attempt to institute new forms of production and. Such a distorted actualization of the promise of media activism made it obvious that it wasn’t enough to just “do it yourself”. Pentru a surprinde semnificaflia faptului de „a face politic filme“. Godard says. pentru a prezenta o falsæ imagine a oamenilor unifli în luptæ. the contradictions explode. 1. am început 117 . After 2000. În 1970. Privit în acest context lærgit. 30 min. nu øtii ce sæ faci cu filmul […]. de la gesturile propagandistice la ascunderea disensiunilor. sloganul „a face politic filme“ m-a provocat la o regîndire a raportului dintre artæ øi activism. altundeva? Vocea din off se confeseazæ: „Acasæ. 2008 marxist-leniniste“. inclusiv tu“. between form and content. which he later criticized for having produced “Marxist-Leninist garbage” films. într-o manieræ mai complexæ decît punerea mijloacelor de producflie în mîinile oamenilor. It was in attempt to ask these other questions that I turned to the tradition of leftist experimental film of the 1960s and 70s. elsewhere? The voiceover confesses. between different subjects. Bringing the technologies to the people has been one of the hallmarks of media activism from the 1960s to the 1990s. sæ eliminæm øi accepflia comunæ a „politicului“ ca treburi guvernamentale sau tipuri de organizare. here? Why did we go there. To grasp the suggestiveness of “making film politically” it’s necessary to subtract the word “film” (and see it more broadly in terms of cultural production).

dintre diferifli subiecfli. am fæcut apel la tradiflia filmului experimental stîngist din anii ’60 øi ’70. The video makes use of childhood stories. care e „indiferent faflæ de orice intermediar“ (Barthes). care au pornit cu toflii de la premisa activistæ cæ ceea ce trebuie sæ se schimbe nu e doar conflinutul operei. prin eliminarea în cea mai mare mæsuræ a subiectivitæflii autorului. În acest context. It is only from a critical distance that it becomes possible to dig through the pile of ruins that are left by the erasures of the past and to uncover the traces of things that have been lost. chestionîndu-øi scrutarea mediatoare în încercarea de a capta realitatea. The video was a collaboration with anti-NATO activists and the artist group h. it seemed that by focusing predominantly on involving non-experts in the process of production other important elements were neglected. Reconstruction was filmed over a four-day workshop. the subjects who were represented were also the ones who made the work. But unlike the earlier project. several people admitted that what happened wasn’t just the fault of the Romanian authorities and began to analyze the organizational mistakes they made. a work about the brutal repression of the anti-NATO events in Bucharest in 2008.arta. Toatæ agitaflia din jurul conceptului Web 2. Formally the videos were typical documentaries. making films politically means using the conventions of the documentary-form in order to subvert them from the inside. during which 10 protagonists were simultaneously actors. Harun Farocki øi Peter Watkins. But it frustrates the possibility of a sentimental identification through estrangement devices that call attention to their construction. Dimpotrivæ. Without this distance. Apelul lor la participare liberæ øi la transformarea consumatorilor pasivi în producætori m-a surprins ca fiind o perfectæ utopie liberalæ democraticæ. În anii ’60. of identities and of thought itself. family photographs and poetic texts. But while the narrative criticizes these erasures. Intersubjectivity: In the most literal sense. documentarul a fost înfleles în mod tradiflional ca mimesis dobîndit. ci øi modul ei de producflie – dar înflelegînd aceastæ transformare într-o manieræ mai complexæ decît tehnologia cu valenfle democratizante. audience and directors. In Transit shows how private histories are themselves impure because memory functions like a dream-work that erases connections and creates new associations. 11 min. The video functioned like a Brechtian learning play. By simultaneously creating and breaking the desire for identification. giving each other instructions and commenting on their performance. all of which have the possibility to provoke strong emotional responses. its divisions of labor. Simpla apropriere a mijloacelor de producflie de cætre oameni nu distruge automat raporturile de putere opresive. and how it functions through a series of erasures: of history. I began experimenting with the documentary-form with In Transit (2008).0 se baza tocmai pe o celebrare a participærii libere. dintre operæ øi publicul ei øi dintre producflie øi distribuflie. 1. I made 2 videos about nationalism with teenagers from Cluj. in which the actors were transformed through the 118 .65 miliarde de dolari. 2. video. Ca prelungire a fotografiei. private memoirs can easily become as ideological and manipulative as official history. În încercarea de a ræspunde la aceste alte întrebæri. dintre formæ øi conflinut. as part of a project called Real Fictions. affirming the inevitability of mediation and the constructed nature of all representation. cinéma vérité-ul francez a introdus camera øi pe regizor direct în ecran. Am încercat sæ elaborez aceastæ complexitate pe cinci coordonate care pun în luminæ raporturile dintre imagine øi referentul acesteia. This boundary was subverted in Reconstruction. O astfel de înfæptuire distorsionatæ a promisiunii activismului media a relevat faptul cæ sloganul „fæ-o tu însufli“ nu e suficient. A critique of mediation means admitting the subjectivity of perspective and asking how our own ideologies and inherited prejudices can influence the general frame that creates meaning. afirmînd caracterul inevitabil al medierii øi natura creatæ a oricærei reprezentæri. a face politic filme înseamnæ a folosi convenfliile documentarului pentru a le submina dinæuntru. Cinemaul direct american cæuta sæ obflinæ o reprezentare mai adeværatæ. In 2004. In this context. Mimesis. de Chris Marker. In one of the most memorable discussions. the problem is a certain way of producing images that naturalizes them by hiding their construction or barrages us with such emotional force that it diminishes our capacity to reflect. which criticize official history in order to oppose it with authentic private histories. a diary of a journey in Romania that reflects on post-communism. un soi de transparenflæ mai puræ. filmul documentar a devenit autoreflexiv. making film politically means interrogating its entire mode of organization – its hierarchies of knowledge. They discussed their memories in a group and wrote the script together. the relation between the artist and those who are represented. it is not from the purity of an outside.Still from Paint Romanian. which sought to transform apathetic spectators into noisy producers. In retrospect. the relation between the one who “directs” and those who perform what is usually seen as the less important work. Chestionarea conflinutului de realitate al reprezentærilor mediate nu înseamnæ denunflarea tuturor imaginilor ca fiind inerent corupte – dim- vérité inserted the camera and the filmmaker directly into the screen. Transforming these hierarchies would entail making the process of production genuinely collaborative by involving other subjects in a dialogue rather than speaking for them or instrumentalizing them as a means to communicating a preconceived message. Aceastæ fabricæ masivæ de utilizatori YouTube care lucrau gratis øi îi sporeau valoarea n-a primit niciun procent din acea valoare cînd Google a cumpærat YouTube pentru suma de 1. Several citations invoke the private archive films of Péter Forgács. ca prezentare a „obiectului în sine“ (Bazin). A sense of distance is created through sound-image discontinuities and the narrator’s admission of the uncertain origins of authentic documents. In Transit asks the audience to step back and reflect on their own relation to the images they’ve just seen. Questioning the reality effects of mediated representations doesn’t mean denouncing all images as inherently corrupt – on the contrary. collaboration with teenagers from Cluj. there was a clear boundary between those who made the works and others who were represented in them. and although they were collaboratively produced.. Acesta e motivul pentru care a øi fost atît de uøor apropriatæ de capitalism. 2004 sæ simt o tot mai accentuatæ insatisfacflie legatæ de presupozifliile reflelelor de activism media în care eram implicatæ. They took turns speaking before the camera. Mai existau øi alte întrebæri færæ ræspuns. Am fost inspiratæ în special de Godard øi Mieville.

În sensul cel mai literal. the picture starts to break down – all background images are eliminated and the cuts between the words of the protagonists become visible. Made in Italy presents a clash of different perspectives – owners of Italian companies in Romania. deøi narafliunea criticæ aceste øtergeri. a identitæflilor øi a gîndirii înseøi. în loc sæ se vorbeas- 119 . now remembered as one of the key protagonists of May ’68. you wanted a bare archive of reflections.scena process of working together and gained new insights about themselves. But no such golden age of copyright ever existed. Two or Three Things about Activism (2008) went a step further – it was not only composed of disjunctive voices but had visible breaks in its structure and deconstructed its own motivations. My first use of disjunctive montage was in Made in Italy (2006). Creînd øi distrugînd simultan dorinfla de identificare. Ever since its inception during the period of Romanticism. Questioning the reality effects of images. Cîteva citate invocæ filmele de arhivæ privatæ ale lui Péter Forgács. raportul dintre cel care „regizeazæ“ øi cei care realizeazæ acea muncæ privitæ de obicei ca fiind mai puflin importantæ. they would learn nothing about their specific situation. video. O senzaflie de distanflæ e creatæ prin discontinuitæfli imagine-sunet øi prin recunoaøterea de cætre narator a originii neclare a documentelor autentice. requiring the audience to take an active part in constructing its meaning. the video seeks to become a tool for discussion and self-reflection. even one with a leftist message. Form: The specific arrangement of images and sounds in a film can create a feeling of immersion and identification or disrupt it. trade union leaders.” The form contributes to the overall goal: by showing all the unphotogenic aspects of Romanian activism. 4. made up of elements that don’t seem to fit. or how certain institutions can alienate these relations by placing them outside their control. they inhibit the possibility of critical thought. A montage of association adds concordant images and voices to create a homogenous totality. it wouldn’t matter whether the content was leftist or not. The video begins with a richness of sound and images. You said an excess of images leads to a poverty of thought. Transformarea acestor ierarhii ar atrage dupæ sine transformarea procesului de producflie într-unul cu adeværat de colaborare. Yet it seems that many militant films and activist videos still look like fairy tales with a leftist message. but to intervene in it from the inside. immersing the audience in the stories of Romanian activists. încît ne diminueazæ capacitatea de reflecflie. workers and migrants – it’s up to the audience to navigate through the contradictory messages and draw their own conclusions. care criticæ istoria oficialæ pentru a-i opune istorii private autentice. Daniel Cohn-Bendit. asta nu se face de pe poziflia puritæflii unui „în afaræ“. Today there’s a widespread consensus that copyright has been perverted to benefit corporations rather than the artists for whom it was originally intended. If the audience was just sitting back and absorbing a fairy tale. with no images masking the words. 2006 potrivæ. and between form and content also create a specific type of relationship to an audience. or using an open form and various estrangement devices – like sound-image discontinuity. fotografii de familie øi texte poetice. And yet artists continue to be flattered by their association with the myth of the creative genius. turning a blind eye to how it is used to justify their exploitation. Intersubiectivitatea. 2. dar dejoacæ posibilitatea unei identificæri sentimentale prin intermediul unor mecanisme de înstræinare care atrag atenflia asupra construcfliei lor. 26 min. And so we must learn to hear again. prin implicarea altor subiecfli în dialog. toate acestea avînd posibilitatea de a provoca ræspunsuri emoflionale puternice. the message becomes ambiguous or even contradictory. În tranzit admite cæ istoriile private sînt ele însele construite øi impure. 3. If the form is disjunctive. the relations between the image and its referent. Lucrarea foloseøte poveøti din copilærie. Reception: In a sense. A work of art that makes the audience uncomfortable and demands that they step back and reflect (or perhaps criticize or disagree) is more genuinely called activist than a work of agit-prop that motivates the audience to act in accordance with its message. diviziunea muncii. We deliberately tried to avoid making an activist video that would portray the struggle of the working class in a unified voice. Am început sæ experimentez cu forma documentarului cu În tranzit (2008). 5. interruption of natural time sequences or direct address – tends to break the feeling of identification and provoke the audience to have doubts and questions. collaboration with Candida TV. And in that sense. O criticæ a medierii înseamnæ recunoaøterea subiectivismului perspectivei øi adresarea întrebærii cum anume pot influenfla propriile noastre ideologii øi prejudecæfli moøtenite cadrul general creator de semnificaflie. Copyright pits artists against each other in a war Still from Made in Italy. Godard had replied that if the western preserved a traditional Hollywood form and created a typical relationship of passive spectatorship. once suggested making a detourned leftist western. Ownership: Many artists whose work may be engaged or activist in the above sense have still not posed the question of the ownership and distribution of their work. amintirile private pot deveni uøor la fel de ideologice øi manipulatoare ca istoria oficialæ. întrucît memoria funcflioneazæ precum o elaborare oniricæ ce øterge conexiuni øi creeazæ noi asocieri. raportul dintre artist øi cei reprezentafli. jurnalul unei cælætorii în România. a face politic filme înseamnæ a interoga întregul mod de organizare – ierarhiile cunoaøterii. problema e cea a unui anumit tip de a produce imagini care le naturalizeazæ prin ascunderea execufliei lor sau ne blocheazæ cu o asemenea forflæ emoflionalæ. between subjects. After 20 minutes. Dar. Færæ aceastæ distanflare. It doesn’t try to represent its subject. care reflecteazæ asupra postcomunismului øi modului în care acesta funcflioneazæ printr-o serie de øtergeri: a istoriei.. the system of copyright has been a legal tool to transform art works into commodities and turn a profit for the owners of capital. Doar din perspectiva unei distanflæri critice e posibil sæ caufli printre ruinele ræmase în urma øtergerilor din trecut øi sæ descoperi urmele lucrurilor pierdute. a work about the delocalization of capital and the migration of labour made in collaboration with the Italian video collective Candida TV. “I wanted to show the actions behind the words. În tranzit îi cere publicului sæ facæ un pas înapoi øi sæ reflecteze asupra propriului raport cu imaginile tocmai væzute.

muncitori migranfli –. they jealously guard their “property” from others. Ei au vorbit pe rînd în fafla camerei. methods of articulating meaning and the ownership of culture all form part of an interconnected whole that must be interrogated in its entirety. færæ imagini care sæ acopere cuvintele. videoul urmæreøte sæ devinæ un instrument de discuflie øi autoreflecflie. se pærea cæ prin accentul predominant pus pe implicarea unor nonexperfli în procesul de producflie au fost neglijate alte aspecte importante. It is literally a second search. o lucrare despre reprimarea brutalæ a manifestafliilor anti-NATO de la Bucureøti din 2008. oferindu-øi unii altora instrucfliuni øi fæcînd comentarii asupra interpretærii. The call for “making film politically” is a suggestive signpost for the need to move beyond the content of political engagement and consider how modes of production. publicul poate naviga printre mesajele contradictorii pentru a trage propriile concluzii. am realizat douæ materiale video despre naflionalism cu adolescenfli din Cluj. Prima datæ cînd am folosit montajul disjunctiv a fost la Fabricat în Italia (2006). realizat în colaborare cu colectivul video italian Candida TV. exista o graniflæ claræ între cei care creaseræ lucrærile øi cei reprezentafli în ele. collaboration with Autonomous. And what those conditions leave out. Instead. Dar. Un montaj asociativ adaugæ imagini øi voci concordante pentru a crea o totalitate omogenæ. Videoul începe cu o bogæflie de sunet øi imagini. spre deosebire de proiectul anterior. Reconstituire a fost filmat în cadrul unui atelier de lucru de patru zile. Receptarea. Douæ sau trei chestiuni despre activism (2008) a fæcut un pas mai departe – constînd nu doar din voci disjunctive. the second asks how that knowledge was produced. Nu încearcæ sæ-øi reprezinte subiectul. as long as it circulates primarily through dominant cultural institutions and is accessible only to an elite type of audience. Øi cæ trebuie sæ învæflæm sæ auzim din nou. public øi regizori. întreruperea succesiunii temporale naturale sau adresarea directæ – tinde sæ distrugæ sentimentul de identificare øi sæ stîrneascæ îndoieli øi întrebæri din partea publicului. care urmærea transformarea spectatorilor apatici în producætori gælægioøi. Forma.. delegitimates the idea of a common culture.arta. tu doreai o simplæ arhivæ de reflecflii. who they view as potential spies and thieves lying in wait to snatch and defile their original ideas. deøi produse în colaborare. În 2004. of competition for originality – its effects are not only economic. compusæ din elemente ce nu par sæ se potriveascæ. Fabricat în Italia prezintæ ciocnirea a diferite perspective – proprietari de companii italiene din România. un anumit tip de raport cu publicul. Aceastæ lucrare a fost rodul colaborærii cu activiøti anti-NATO øi cu grupul artistic h. imaginea începe sæ se dezintegreze – toate imaginile de fundal sînt eliminate. Retrospectiv. Din punct de vedere formal.“ Forma contribuie la obiectivul final: prin înfæfliøarea tuturor aspectelor nefotogenice ale activismului românesc. raporturile dintre imagine øi referentul ei. As long as a work of art is copyrighted and can’t be disseminated or used freely. ci sæ intervinæ în acesta dinæuntru. Organizarea specificæ a imaginilor øi sunetelor într-un film poate crea senzaflia de implicare øi identificare sau o poate submina. Øi-au discutat amintirile în grup øi au scris scenariul împreunæ. video. parte a unui proiect intitulat Ficfliuni reale. lideri de sindicat. 3. copleøind publicul prin narafliunile activiøtilor români. cerîndu-i publicului sæ ia parte în mod activ la construirea semnificafliei. Dupæ 20 de minute.cæ în numele lor sau ca ei sæ fie instrumentalizafli ca mijloc de a comunica un mesaj existent dinainte. iar tæieturile dintre cuvintele protagoniøtilor devin vizibile. în care actorii au suferit transformæri prin procesul de colaborare øi au aflat lucruri noi despre ei înøiøi. ci avînd øi breøe vizibile la nivel structural øi deconstruindu-øi propriile motivaflii. Once the first search produces a certain type of knowledge. subiecflii reprezentafli erau în acelaøi timp øi creatorii lucrærii. Aceastæ graniflæ a fost eliminatæ în Reconstituire. Videoul a funcflionat ca o piesæ brechtianæ didacticæ. an immanent critique that seeks to expose and transcend its own limits.arta. mesajul devine ambiguu sau chiar contradictoriu. de asemenea. Într-una dintre cele mai memorabile discuflii. Ai spus cæ un exces de imagini duce la o særæcire a gîndului. This is a vision of the art world created in capitalism’s own image. This process of questioning brings to mind the humble origins of the word “research”. 4. „Eu doream sæ aræt acfliunile din spatele articulafliilor. aceste materiale erau niøte documentare tipice øi. Dacæ forma e disjunctivæ. it also naturalizes a certain process of knowledge production. Chestionarea efectelor reale ale imaginilor sau folosirea unei forme deschise øi a diferite mecanisme de înstræinare – precum discontinuitatea sunet-imagine. Berlin. anti-NATO Initiative and h. în timpul cæruia zece dintre protagoniøti au fost simultan actori. 2010 Still from Reconstruction. cîteva persoane au recunoscut cæ ceea ce s-a întîmplat n-a fost doar din vina autoritæflilor române øi au început sæ analizeze erorile organizatorice pe care le-au fæcut. Artists are not encouraged to share their thoughts and expressions or to contribute to a common pool of creativity. Am încercat în mod deliberat sæ evitæm producerea unui video activist care sæ portretizeze printr-o voce comunæ lupta clasei muncitoare. dintre formæ øi conflinut creeazæ. 60 min. and cripples social relations. This second search is not something that is specific to art – it is an indiscipline that resides at the core of every discipline. 2009 120 . o lucrare despre delocalizarea capitalului øi migraflia forflei de muncæ. forms of organization. what its conditions of possibility have been. Într-un fel. dintre subiecfli. it is doomed to remain trapped in a system that constrains its power and renders its critique ineffective.

în acelaøi timp. Atîta vreme cît o lucrare de artæ se aflæ sub copyright øi nu poate fi diseminatæ sau folositæ liber. Copyrightul îi implicæ pe artiøti unii împotriva celorlalfli într-o competiflie pentru originalitate – efectele lui nu sînt doar economice. Proprietate. odatæ. Øi totuøi. o criticæ imanentæ care urmæreøte sæ expunæ øi sæ-øi depæøeascæ propriile limite. Dimpotrivæ. un anumit proces de producflie de cunoaøtere. pe care-i privesc ca pe niøte potenfliali spioni øi hofli minflind øi pîndind sæ le fure øi pîngæreascæ ideile originale. formele de organizare. Chemarea de „a face politic filme“ e un indicator sugestiv al nevoii de a trece dincolo de conflinutul implicærii politice øi de a lua în considerare felul cum modurile de producflie. Aceastæ a doua cæutare nu e specificæ artei – e o indisciplinæ care fline de miezul oricærei discipline. 5. el nu avea sæ învefle nimic despre situaflia lui concretæ. atîta vreme cît ea circulæ în principal prin institufliile culturale dominante øi este accesibilæ doar unui public de elitæ. Øi prin asta împiedicæ posibilitatea gîndirii critice. ea e condamnatæ sæ ræmînæ prinsæ într-un sistem care-i limiteazæ puterea øi îi face ineficientæ critica. Acest proces de chestionare ne aduce aminte de originile umile ale cuvîntului „cercetare“. 2008 121 . Astæzi. Øi ce anume lasæ pe dinafaræ acele condiflii. existæ un consens general cæ drepturile de autor au fost pervertite în beneficiul corporafliilor. se pare cæ numeroase filme militante øi videouri activiste continuæ sæ arate ca niøte basme cu mesaj de stînga. delegitimînd ideea de culturæ comunæ øi mutilînd raporturile sociale. care au fost condifliile de posibilitate care i-au permis apariflia. El înseamnæ literal a doua cæutare. Odatæ ce prima cæutare produce un anumit tip de cunoaøtere. Dar o asemenea epocæ de aur a copyrightului n-a existat niciodatæ. O lucrare de artæ care face publicul sæ se simtæ inconfortabil øi îi cere sæ facæ un pas înapoi øi sæ reflecteze (sau poate sæ critice sau sæ nu fie de acord) e activistæ într-o mai mare mæsuræ decît o lucrare „agit-prop“ care motiveazæ publicul sæ acflioneze în conformitate cu mesajul ei.. Numeroøi artiøti a cæror operæ poate fi consideratæ angajatæ sau activistæ în sensul de mai sus nu au pus încæ problema proprietæflii øi distribufliei operei lor sau cea a modului în care anumite instituflii pot înstræina aceste raporturi prin plasarea în afara controlului lor. Godard a replicat cæ dacæ westernul îøi pæstra forma tradiflionalæ de la Hollywood øi crea un raport tipic de raportare pasivæ a spectatorului. Dacæ publicul urma sæ øadæ relaxat øi sæ urmæreascæ un basm. cunoscut acum drept unul dintre protagoniøtii-cheie din mai ’68. Cu toate acestea. 73 min. crearea unui western deturnat spre stînga. parte dintr-un întreg interconectat care trebuie interogat integral. Chiar de la apariflia lui în perioada romantismului. metodele de articulare a semnificafliei øi proprietatea asupra culturii fac. Artiøtii nu sînt încurajafli sæ-øi împærtæøeascæ ideile øi expresiile sau sæ contribuie la un fond comun de creativitate.scena Daniel Cohn-Bendit. 2010 Traducere de Alex Moldovan Still from Two or Three Things about Activism. închizînd ochii la cum e el folosit pentru a le justifica exploatarea. øi nu al artiøtilor cærora le erau adresate iniflial. toate. video. ei îøi apæræ geloøi „proprietatea“ de ceilalfli. sistemul de copyright a fost un instrument legal de transformare a operelor de artæ în mærfuri øi de creare a unui profit pentru posesorii de capital. Berlin. Aceastæ imagine a lumii artistice e creatæ dupæ propria imagine a capitalismului. artiøtii continuæ sæ fie flatafli de asocierea cu mitul geniului creator. el naturalizînd. cea de-a doua întreabæ cum anume a fost produsæ aceastæ cunoaøtere. nu mai conta dacæ conflinutul lui era de stînga sau nu. a sugerat. chiar unul cu mesaj stîngist.

insert Universitatea din Viena / Vienna University Academia de Arte Frumoase din Viena / Academy of Fine Arts Vienna: Revendicæri / Demands http://unsereuni.at/?page_id=14171 122 .at/?p=383&lang=en http://unsereuni.

Bologna Burns, UniCampus Vienna, 11–14 March 2010, photo: Bogdan Ghiu Bologna Burns, UniCampus Vienna, 11–14 March 2010, photo credit: Martin Juen

+ (campus de luptæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii)

Criza universitæflii, criza societæflii
Bogdan Ghiu

Criza universitæflii nu a aøteptat actuala (anti-)crizæ mondialæ explicitæ, prin care criza capitalismului, mai exact capitalismul de crizæ, capitalismul-crizæ cautæ sæ se relanseze „dialectic“, profitînd tocmai de propria imposibilitate împinsæ la limitæ, abuzînd de propriile abuzuri prin traducerea øi transferarea lor politicæ spre întreaga populaflie planetaræ. Sîntem øantajafli cu salvarea unor societæfli îmbolnævite. Criza universitæflii poate fi, cel mult, amplificatæ øi radicalizatæ de actuala crizæ generalæ, de actualul regim de crizæ (regim al guvernærii prin crizæ). Criza universitæflii are propria ei istorie. Øi, ca atare, a anticipat øi a simulat „în efigie“, încercînd s-o provoace în realitate, criza mondialæ. Dacæ umanitatea nordicæ (occidentalæ) nu øi-ar fi delegat tot mai mult creativitatea moralæ dispozitivelor tehnologice øi s-ar fi comportat cu adeværat pragmatic (elaborînd tehnici de luptæ, adicæ de rezistenflæ), criza universitæflii ar fi putut (logic, virtual, intensiv) declanøa social-politic, nu economic-politic, criza mondialæ, o crizæ cu adeværat vindecætoare, de eliberare, nu de aservire, aøa cum este criza actualæ (instrument pentru putere, nu pentru societate). Din acest punct de vedere, capitalismul poate fi privit ca o metacrizæ, ca o bætælie pentru crizæ. Se poate afirma cæ, în lipsa proletariatului divizat prin atragerea, la centru, spre clasele de mijloc, iar la periferie (în Sud) împins spre spectralitatea lumpenului, universitatea a reprezentat, dupæ revoltele din 1968, avangarda, mai mult sau mai puflin ignoratæ, a luptelor capitalismului actual, devenit „imaterial“, adicæ în acelaøi timp „libidinal“ øi „cognitiv“: o mizæ øi principalul teren de luptæ. Criza anilor ’60 culminase, în avangarda ei universitaræ, cu afirmarea dorinflei, prin care tineretul postbelic sfida ideologia capitalistæ a „interesului raflional“. Drept urmare, capitalismul a dat curs tocmai acestei fibre (dintotdeauna a lui), conducînd spre apariflia a ceea ce s-a numit „capitalismul libidinal“ al zilelor noastre. Forfla productivæ a fluxurilor eliberatoare, deteritorializante, de dorinflæ a fost recaptatæ øi recodificatæ: deteritorializarea produce, azi, transteritoriul sau postteritoriul global – lumea-teritoriu. Dorinfla a încetat prin urmare sæ mai fie revoluflionaræ, devenind nu absurd represivæ, ci, mult mai ræu, simulat eliberatoare. Revoluflia nu era înæbuøitæ în sînge, ci se sufoca în propria ei parodie. Bætælia pentru dorinflæ a fost pierdutæ dat fiind cæ a fost falsificatæ. Dupæ ce, la sfîrøitul anilor ’60, fusese terenul luptei pentru exproprierea dorinflei, universitatea a devenit în deceniile urmætoare teren de luptæ pentru aproprierea øi (re)definirea cunoaøterii. Imediat, în paralel, a apærut øi replica mimeticæ a capitalului, conform aceleiaøi strategii de preluare-deturnare prin simulare: ideologia aøa-zisei „societæfli a cunoaøterii“, celebratæ „libertarian“ (adicæ radical individualist, sælbatic, regresiv, „naturist“, „pionieristic“ capitalist), a transferat, din nou, potenflialul revoluflionar pe teren exclusiv tehnologic. Revoluflia devine, prin deplasare (concept psihanalitic), o tehnicæ: mediu controlabil de control. În felul acesta, capitalismul devine tot mai mult un expert în traduceri, transferæri, translatæri. Universitatea, s-a afirmat, este echivalentul actual al fabricii, al uzinei. Øi cred cæ este adeværat. Ea nu trebuie deci, aøa cum atrage atenflia, mai jos, George Caffentzis, sæ viseze, aøa cum încæ mai era cazul în 1968, sæ se conecteze la alte lupte, universitatea nu este un mediu separat øi închis, ci terenul central, principal de disputæ. În Nordul postindustrial, universitatea este deja integratæ în producflia de capital. Cel mai important pentru ea este sæ-øi poarte luptele cu atenflie la ea acasæ. Pentru cæ este foarte posibil ca, în Nord (pentru a abandona falsa dihotomie Est/Vest), universitatea sæ fie, azi, singurul teren de luptæ, singurul teren pe care lupta de reapropriere a producfliei mai este vizibilæ øi posibilæ, efectivæ. Strategic, luptele actuale ale universitæflii sînt, structural, luptele societæflii înseøi. Neoliberalizarea universitæflii cautæ sæ extindæ øi sæ radicalizeze tradiflionala biopoliticæ liberalæ a codificærii umanitæflii sub forma individului-capital øi a populafliei-resursæ (în acelaøi timp unealtæ øi materie). Pentru cæ este mai simplu, mai economic sæ formezi din faøæ în loc sæ reprimi øi sæ reformezi mai tîrziu, la nesfîrøit. Astfel încît universitatea neoliberalæ cautæ sæ formeze, prin deturnarea banilor publici (în schimbul viitoarei pæci sociale, deci al tihnei oamenilor politici), resurse productive pentru capital, nu cetæfleni critici, lucizi, liberi. Din faøæ! Global, geostrategic, prin „Procesul Bologna“ (øi „Strategia Lisabona“), Uniunea Europeanæ (postimperialism „democratic“, economicos-economic) cautæ sæ øteargæ definitiv „disidenfla“ øi „diferenfla“ europeanæ. România este un trist exemplu perfect al reuøitei strategiei postimperiale de racolare a fostelor colonii informale, a fostelor periferii ca masæ (øi scaræ) de manevræ, ca mediu de presiune. Actuala prestaflie a României, atît la nivel politic, cît øi, mai grav, la nivel social, e una de coadæ (globalæ) de topor. Nimic mai stræin, mai exotic, mai neavenit pentru populafliile universitare indigene reunite, adicæ atît pentru triburile de studenflime, cît øi pentru castele profesorale deja industrial produse øi reproduse, decît actualitatea imperativæ øi centralitatea strategicæ a luptelor din cîmpul universitar global. România este deja, de mult, o fabricæ provincialæ de diplome pentru o piaflæ a cunoaøterii øi a muncii ironic inexistentæ. Foarte rapid, universitatea româneascæ a devenit farsa concentrat-lizibilæ, dar în registru tragicomic, a redefinirii cunoaøterii în registru capitalist-global. Iatæ de ce am considerat o datorie intelectualæ, øi un act de adeværat jurnalism, sæ conectæm parodica universitate româneascæ la disputele de idei øi la luptele de stradæ care o privesc, care, cu voie, færæ voie, sînt ale ei. Criza universitæflii, nu criza economicæ financiar provocatæ, este adeværata crizæ globalæ accesibilæ, neconfiscatæ, în care lupta (mai) poate sæ fie purtatæ.

125

Elveflia øi ulterior Marea Britanie. Exciting the Industry of Mankind: George Berkeley’s Philosophy of Money. cînd grevele øi ocuparea campusurilor au proliferat din California pînæ în Austria. de pînæ la 32% la Universitatea din California øi cu procente similare la unele universitæfli britanice. dar „afacerea înfloritoare“ academicæ e foarte avansatæ. 1992 (coeditare Midnight Notes Collective). în special în SUA. protestele studenfleøti au înregistrat escaladæri aproape peste tot în lume. CPE prevedea o „perioadæ de consolidare“ de doi ani în care angajatorul. ed. în Statele Unite. 1988. War. la 10 aprilie 2006. ed. care le permitea universitæflilor sæ obflinæ patente ale „descoperirilor“ fæcute în propriile lor laboratoare øi pentru care companiile trebuiau sæ plæteascæ pentru a le putea folosi. Autonomedia. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities. Vezi http://defendeducation. Towards a Global Autonomous University. Midnight Oil: Work. din 2006. Trebuie sæ ne cerem nouæ înøine øi celorlalfli sæ preluæm controlul asupra acestor universitæfli. Dominique de Villepin. Universitæflile create „pentru profit“ sînt încæ o minoritate pe scena academicæ. Iar valul e departe de-a fi luat sfîrøit. Mai mult decît atît: „Nu vom plæti pentru criza voastræ“ – sloganul studenflilor italieni aflafli în grevæ – a devenit un strigæt de luptæ internaflional. Protestul de la Universitatea din Johannesburg s-a dovedit cel mai problematic. Abused Words and Civil Government: John Locke’s Philosophy of Money. Mute Magazine (www. Croaflia. øi care au afectat toate aspectele vieflii de student din întreaga lume. fusese o încercare de øiretlic legislativ al dreptei franceze prin care. Dordrecht. În toamna øi iarna lui 2009 s-a înregistrat un crescendo. (N. Pe mæsuræ ce studenflii din lumea întreagæ încep sæ ia atitudine împotriva reducerilor de fonduri operate de guvernele naflionale pe seama universitæflilor. angajatul concediat fiind considerat demisionar øi neavînd deci drept la øomaj. din 2008. Pe data de 4 martie 2010. profesor de filosofie la University of Southern Maine. cel îndreptat împotriva pactului necinstit al unei educaflii costisitoare în schimbul unei precaritæfli de o viaflæ.Edu-War in Progress. 2000.) 2. restructurarea mediului academic ca afacere profiGEORGE CAFFENTZIS este filosof politic. proiectul CPE a fost retras de primministrul francez din acel moment. noua miøcare studenfleascæ poate fi privitæ drept principalul ræspuns organizat la criza financiaræ globalæ. sugerînd o revenire a impetuozitæflii din 1968. numær special: „Don’t Panic. în mod colectiv. 1989. 1973–1992. George Caffentzis vede apariflia unui nou domeniu de luptæ. NY. Destinat tinerilor pînæ în 26 de ani aflafli în øomaj de peste øase luni. Germania. 2009. cu ocazia unei zile naflionale dedicate acfliunii (prima din mai 1970 pînæ azi) organizate în sprijinul educafliei publice. Auroras of the Zapatistas: Local and Global Struggles in the Fourth World War. dar nici pæstrarea ei. pentru ca educaflia sæ poatæ începe.) 4. Roma. chemînd la o educaflie universitaræ liberæ. (N. un salariat al unei companii private s-ar fi putut afla sub regimul unui astfel de contract chiar dacæ nu se afla la prima sa angajare. Pe site-ul Tinyurl. Nota editorului britanic. Congresul Studenflilor Sud-Africani [South Africans Students’ Congress] (SASCO) a încercat sæ închidæ nouæ universitæfli. În acest sens. Brooklyn. De atunci. Deøi adoptat de parlamentul francez la 31 martie 2006. autor a numeroase articole øi al cærflilor: Parole abusate. New York.4 Sfîrøitul pactului educaflional Cele mai importante elemente ale acestei restructuræri au fost corporatizarea sistemelor universitare øi comercializarea educafliei. Kluwer Academic Publishers. spre deosebire de prevederile „perioadei de încercare“. Aøa-numitul Contrat Première Embauche (CPE). Criza economicæ nu a fæcut însæ decît sæ exacerbeze acest sentiment general de insatisfacflie. 2001 (coeditare Midnight Notes Collective). în urma unor puternice mobilizæri populare. membru fondator øi coordonator al grupurilor Midnight Notes Collective øi Committee for Academic Freedom in Africa. unde dateazæ de la votarea Legii Bayh-Dole din 1980. New York. 2010. New York.3 În aceeaøi zi.) 3.) 1.org). 2000 (coeditare). Autonomedia/Semiotext(e) Press. „contract pentru prima angajare“. împotriva aøa-numitului „contract pentru prima angajare“2. (N. Energy. (N. Autonomedia.org. una dintre organizafliile coordonatoare a enumerat 64 de campusuri diferite unde au existat forme de protest. trad. Actualitatea øi istoria ei Lupte universitare la sfîrøitul pactului educaflional* George Caffentzis * „University Struggles at the End of the Edu-Deal“. øi „valul anormal“ din Italia. SUA.1 „Nu trebuie sæ cerem distrugerea universitæflii.“ (Text dintr-un fluturaø gæsit la Academia de Arte Frumoase din Viena. La originea celor mai recente mobilizæri se aflæ reducerile bugetare pe care guvernele øi institufliile academice le-au implementat ca urmare a dezastrului de pe Wall Street øi creøterea taxelor rezultatæ de aici. Africa World Press. ed.metamute. 126 . ed. sub pretextul „egalitæflii de øanse“. Nu trebuie sæ cerem nimic. La filosofia del denaro di John Locke. Istituto dell’ Enciclopedia Italiana fondata da Giovanni Trecanni. englezæ: Clipped Coins. Organise! A Mute Special on Struggle in Education Today“. Trenton. Editorii flin sæ-i mulflumeascæ profesorului George Caffentzis pentru amabilitatea acordærii drepturilor de traducere øi de publicare a versiunii în limba românæ a prezentului text øi a celui urmætor. forflele de poliflie alungînd studenflii de pe o baricadæ în flæcæri cu ajutorul tunurilor de apæ. avîndu-øi originea în reforma neoliberalæ a educafliei øi în restructurarea producfliei din ultimele trei decenii. Autonomedia. Edu-Factory Collective. monete tosate e governo civile. putea sæ rupæ unilateral contractul færæ a fi obligat sæ ofere un motiv.com/squatted-universities s-au înregistrat 168 de universitæfli (majoritatea din Europa) unde au avut loc acfliuni între 20 octombrie øi sfîrøitul lui decembrie 2009. scris iniflial la Universitatea din California) De la masiva revoltæ studenfleascæ din Franfla.

La fel ca în cazul muncitorilor imigranfli. Africa World Press. Deschiderea laboratoarelor universitare spre afaceri private. cæ actuala crizæ financiaræ globalæ. I. prin reduceri de buget. le confiscæ actorilor locali controlul øi devalorizeazæ cunoaøterea localæ øi preocupærile locale. 2002). un ræspuns la luptele studenfleøti øi la miøcærile sociale din anii ’60 øi ’70. Richard Pithouse.5 Existæ o recunoaøtere generalæ a faptului cæ aceastæ comercializare a sistemului universitar a reprezentat. Inter-Asia Cultural Studies. de exemplu. Zerowork. Færæ îndoialæ cæ „pactul educaflional“. Singapore. 6. care se manifestæ în timp sub forma creøterii numærului celor incapabili sæ-øi achite datoriile. atacul la adresa studenflilor nu semnificæ faptul cæ nu e nevoie de lucrætorii din domeniul cunoaøterii. 282–291. Nu existæ nicio îndoialæ. concedieri øi prin masificarea øomajului. 1975. în acest context. aruncînd o umbræ întunecatæ asupra viitorului acestora. un proiect al Uniunii Europene care instituie o Zonæ Europeanæ a Educafliei Superioare øi promoveazæ circulaflia forflei de muncæ pe teritoriul ei prin omogenizarea øi standardizarea programelor øi a diplomelor øcolare. în anii ’90. pp. øi nu americani sau europeni. în sæli aglomerate în care profesorii nu mai reuøesc sæ asocieze chipuri numelor din cataloage. care promitea salarii øi o satisfacflie a muncii mai mare în schimbul preluærii de cætre muncitori øi familiile lor a costului educafliei superioare. avînd siguranfla cæ sînt potrivifli pentru acele slujbe. vol. Trenton. e desfiinflat øi el. ci cæ aceøtia trebuie disciplinafli øi proletarizafli printr-un atac la adresa puterii pe care au început s-o revendice parflial øi din cauza pozifliei lor în cadrul procesului de acumulare. educaflia superioaræ e o „necesitate“ (Banca Mondialæ. mai presus de toate. între salariile absolvenflilor de învæflæmînt superior øi cele ale muncitorilor care au absolvit un liceu. indicînd o diferenflæ de 83%. odatæ cu apariflia „societæflii cunoaøterii“ øi a revolufliei informafliei. infra. ca respingere a restricfliilor impuse de subordonarea educafliei faflæ de logica pieflei. Acfliuni asemænætoare au mai avut loc øi în numeroase sisteme universitare din Africa øi din Asia (Taiwan. în Statele Unite. aceasta traducîndu-se printr-o micøorare masivæ a salariului. altfel spus costul pregætirii în vederea muncii. Asinamali: University Struggles in Post-Apartheid South Africa. Pe mæsuræ ce campus dupæ campus. au devenit elemente standard ale vieflii academice americane øi. 127 . 2006. 128–142 [„Renunflarea la scaræ: universitæflile în crizæ”. au devenit focare de revoltæ antiautoritaristæ. Japonia). Acesta e øi sfîrøitul rolului statului ca mediator. 2000. flinteøte spre aceastæ strategie de rezistenflæ. 5. ideologia educafliei ca pregætire pentru viafla civicæ øi pentru binele public a trebuit abandonatæ. risipind iluzia keynesianæ cæ investiflia în educaflia superioaræ se va dovedi profitabilæ sub forma unei creøteri a productivitæflii generale a muncii. Procesul Bologna pune færæ ruøine universitatea la dispoziflia mediului de afaceri. care i-au silit pe studenfli sæ se îndatoreze øi mai mult. Cu toate acestea. Africa World Press. În crizæ. a devenit o obiønuinflæ sæ se susflinæ cæ. a alocafliilor øi a educafliei gratuite. nr. care. Trenton. 130–136]. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities. transformîndu-i pe studenfli în servitori angajafli ai bæncilor øi/sau ai statului. øi Arthur Hou-ming Huang. o formæ ascunsæ de apropriere. A se vedea Silvia Federici. færæ doar øi poate din pricina proliferærii incapacitæflii de platæ øi pentru cæ astæzi capitalismul refuzæ orice garanflii.+ (campus de luptæ. în acelaøi timp. a fost transferat direct forflei de muncæ. George Caffentzis. cu diferenflele regionale specifice. Statisticile au pærut sæ confirme înflelepciunea ascensiunii pe scara educafliei. pp. „Throwing Away the Ladder: The Universities in the Crisis“. centralizeazæ crearea de standarde pedagogice. declanøatæ în 2008. de la Berkeley pînæ la Berlin. cunoaøterea „cumpæratæ“ e devalorizatæ rapid de inovaflia tehnologicæ. studenflii se confruntæ acum cu capitalul în mod direct. în felul acesta. 2. Criza financiaræ din universitate (creøterea taxelor de øcolarizare. extrem de împoværætoare avînd în vedere cæ precaritatea a devenit principalul raport de muncæ øi cæ. care sînt.6 Dar noul regim neoliberal a reprezentat øi sfîrøitul unui pact de clasæ [class deal]. sud-africani sau brazilieni. cum ar fi promisiunea unor salarii mari pentru viitorii lucrætori din domeniul cunoaøterii. În Europa. ultimele garanflii ræmase. acflioneazæ ca un mecanism de disciplinare a vieflii de student. 10. El redefineøte educaflia ca producflie de muncitori mobili øi flexibili care posedæ abilitæflile solicitate de angajatori. „americanizate“ øi standardizate (în Taiwan. care au marcat sfîrøitul politicii educaflionale dominante în epoca keynesianæ. aceleaøi direcflii pot fi înregistrate acum în întreaga lume. pp. 2009. îndepærtînd. TSSCI and the Evaluation System of Social Sciences in Taiwan“. George Caffentzis øi Alidou Ousseina. corporafliile globale sæ poatæ folosi „muncitori din domeniul cunoaøterii“ [knowledge workers] indieni. împotriva neoliberalizærii universitæflii) tabilæ a continuat neabætutæ. indiferent de costuri. concedierile øi disponibilizærile) are ca flintæ directæ eliminarea garanfliei unui salariu pe care se presupunea cæ o aduce educaflia superioaræ formalæ øi îmblînzirea „cognitariatului“ [cognitariat]. costul „educafliei“. ruøi. capitalul denunflæ acest „pact“. În ultimele douæ decenii. de la New York pînæ la Paris øi Nairobi. înregimentarea studenflilor a continuat sæ creascæ în toatæ lumea. sub presiunea unei restructuræri economice care fæcea din educaflie o condiflie pentru angajare. în datoria studenfleascæ în creøtere. lupta care rezumæ noua miøcare studenfleascæ a fost purtatæ împotriva „Procesului Bologna“. reducerile de buget. „Science as Ideology: SSCI. prin impunerea Registrului de citate din øtiinflele sociale [Social Science Citation Index] pentru evaluarea profesorilor) – pentru ca. Dar creøterea gradului de înregimentare øi de îndatorare trebuie înfleleasæ øi ca o formæ de luptæ. vînzarea de cunoaøtere pe piafla mondialæ (prin educaflie on-line øi învæflæmînt off-shore). precarizarea muncii academice øi introducerea unor taxe de øcolarizare tot mai mari. parflial. Odatæ cu eliminarea stipendiilor. în expansiunea învæflæmîntului complementar øi. În cadrul universitæflii corporatizate. la fel ca orice marfæ.

care ar putea fi folosit la eliberarea muncitorilor. Îøi are rædæcinile în contradicfliile cu care se confruntæ toate miøcærile antagoniste de azi. de la Academia de Arte Frumoase din Viena øi de la Universitatea Rhodes din Africa de Sud. De unde øi sloganul „ocupafli totul“ – ocuparea clædirilor fiind privitæ ca un mijloc de preluare a puterii. mai produce øi o marfæ supusæ unei devalorizæri rapide. a fæcut sæ creascæ efortul øi timpul necesare pentru reproducerea zilnicæ. pentru cæ mi-au împærtæøit cunoøtinflele lor. Ca urmætor pas. în aparenflæ. În acelaøi timp.Rebeliunea studenfleascæ are deci rædæcini puternice. de a face revendicæri øi „pacte“. accesibilæ celor aflafli în afara „zidurilor“ ei. e de mult apusæ. propunînd. întrucît înseamnæ transformarea surplusului colectiv. în prezent se discutæ mult despre crearea de „cunoøtinfle comune“ [knowledge commons]. poveøti. de creare a unor spaflii pe care studenflii sæ le poatæ controla. în sensul creærii unor forme de producere de cunoaøtere autonomæ. care este opusul perfect al „bunului comun“. principalul „bun comun“ pe care miøcarea va trebui sæ-l construiascæ e extinderea mobilizærii spre alfli muncitori afectafli de crizæ. cu privire la „revendicæri“ versus „ocupæri“. Acesta e un pas necesar dacæ miøcarea doreøte sæ cîøtige putere pentru a recupera educaflia din mîinile autoritæflilor academice øi ale statului. existæ la mulfli sentimentul cæ nu mai este nimic de negociat. a adîncit diviziunile øi. manuscris inedit. Ce e sigur e cæ existæ o provocare majoræ pe care miøcarea trebuie s-o rezolve pentru a-øi spori puterea øi capacitatea de a intra în legæturæ cu alte lupte. aøa cum au recunoscut cei de la Edu-Notes. Restructurarea economicæ a fragmentat forfla de muncæ. Traducere de Alex Moldovan 7. slogane. chemînd la o dezertare în masæ a acesteia sau urmærind transformarea campusului într-o bazæ pentru producerea de cunoaøtere alternativæ. ea reprezintæ o revoltæ împotriva universitæflii ca atare. caracterizatæ de unii drept o întoarcere la disputele trecute „reformæ versus revoluflie“. cæ revendicærile au devenit inutile. a devenit cea mai vizibilæ în dezbaterea stîrnitæ în timpul grevelor de anul trecut [2009] de la Universitatea din California. o breøæ în fluxul de muncæ øi de valoare prin care universitatea îøi extinde sfera. din moment ce. Mulflumiri Aø dori sæ le mulflumesc facultæflii øi studenflilor pe care i-am intervievat recent de la Universitatea din California. 128 . ea revendicæ o educaflie universitaræ gratuitæ. Cu viteza luminii. revenirea la modelul epocii keynesiene. în Europa. E greu de spus cum se va rezolva conflictul „revendicæri/ocupare de sedii“ din cadrul miøcærii studenfleøti. politica keynesianæ a grupurilor de interese.8 Da. Pe de altæ parte. Între timp.afterthefallcommuniques. Deøi existæ peste tot tentaflia de a o reînvia. Pe de o parte. 8. Cheia acestei construcflii o va constitui problema datoriei. mai evidentæ în Statele Unite øi. øi producerea unei „contraputeri“ care sæ prefigureze raporturile de punere în comun [communalising] pe care studenflii de azi doresc sæ le construiascæ. pe de altæ parte. øi care uneori a cæpætat un ton caustic pe mæsuræ ce aceøti termeni au devenit niøte semnificanfli complecøi pentru ierarhii øi identitæfli. unde se aflæ acumulatæ cea mai mare parte a bogæfliei. After the Fall: Communiqués from Occupied California. Edu-Notes. avînd ca rezultat un volum excepflional de imagini. Aø mai dori sæ le mulflumesc tovaræøilor din grupul Edu-Notes pentru ideile øi inspiraflia oferite. Miøcarea prezintæ douæ aspecte. Distincflia nu este una pur ideologicæ. Numeroøi studenfli realizeazæ cæ sistemul capitalist nu poate sæ ofere nimic acestei generaflii. într-un instrument al înrobirii lor.info. mesaje de solidaritate øi sprijin. raporturi de putere distinctive øi consecinfle ale asumærii unor riscuri. cæ niciun „nou pact“ nu este posibil. nici mæcar în regiunile metropolitane ale lumii. se confruntæ cu o problemæ politicæ. reînviind visul unei „øcolarizæri de masæ“ finanflate public. Revendicæri sau ocupæri de sedii? Miøcarea studenfleascæ. într-o mai micæ mæsuræ. „Introduction to EduNotes“. miøcarea studenfleascæ îøi creeazæ deja un bun comun propriu chiar în toiul luptei. manifestaflii øi ocupæri de clædiri au circulat în jurul lumii provocînd un tam-tam electronic global al schimbului de comunicate. pentru majoritatea studenflilor. documente. care sæ nu fie finalizatæ sau condiflionatæ de piaflæ øi care sæ le fie accesibilæ celor aflafli în afara zidurilor universitæflilor. O populaflie studenfleascæ ce are douæ sau trei slujbe e mai puflin probabil sæ se organizeze decît echivalenta ei mai înstæritæ din anii ’60. nu în ultimul rînd. dobîndirea unei diplome nu mai constituie o garanflie pentru un viitor care promite sæ aducæ øi mai multæ precaritate øi o constantæ autoreciclare. Desfiinflarea datoriei studenfleøti ar putea fi liantul dintre miøcare øi cei care se împotrivesc prescrierilor în Statele Unite øi miøcarea mai amplæ împotriva datoriei suverane la nivel internaflional. perspectiva unei sclavii a datornicilor întemeindu-se pe un viitor nesigur øi pe sentimentul unei alienæri faflæ de o instituflie perceputæ drept mercenaræ øi birocraticæ øi care. accesat la adresa www. 2010.7 Aceastæ dihotomie. øtiri despre greve. pe deasupra.

Dar. dar a închis ochii în mod constant la munca nesalariatæ din afara acesteia. Zerowork. se poate ca miøcærile universitare sæ sprijine lupta clasei muncitoare. aøadar politice. 129 . færæ îndoialæ cæ existæ diferenfle între 1965 øi 1975. rezervînd categoria ideologiei pentru munca nesalariatæ. pærînd deci sæ fie exterioaræ dinamicii fundamentale a luptei de clasæ din societatea capitalistæ. iar partea neplætitæ drept secundaræ øi. În acest articol doresc sæ urmæresc dezvoltarea luptei de clasæ în universitæflile americane începînd din 1960. încæ din secolul al XIX-lea. capitalul a recunoscut cæ universitatea nu era doar o reîntoarcere în perioada feudalæ sau o fabricæ de ideologie. Fireøte cæ stînga a scos în evidenflæ acea parte a zilei de lucru nesalariatæ din fabrici. a recunoscut foarte devreme importanfla acestor tipuri de muncæ. aøa cum aræta øi mass-media.) Greve. împotriva concedierilor øi în favoarea salariilor pentru munca depusæ de studenfli. cu scopul explicit de a instrui muncitori clericali (øi nu numai) pentru piafla localæ a muncii. ca avînd doar un rol de sprijin. proteste. cu limite cronologice laxe: strategia capitalului uman a lui Kennedy (1960–1965). tocmai în perioada în care capitalul a devenit tot mai dependent de aproprierea muncii nesalariate din afara fabricii. Ba.+ (campus de luptæ. refuzul dezvoltærii (1965–1970). admitere liberæ pentru tofli studenflii („sfîrøitul stratificærii“) s-au transformat. – reproducerea forflei de muncæ. ed. dar…“ În spatele unei astfel de obiecflii se aflæ distincflia de duratæ dintre baza economicæ øi suprastructura ideologicæ. Capitalul din Statele Unite. capitalul îøi însuøeøte øtiinfla øi educaflia ca pe o parte gratuitæ a ciclului propriei lui reproduceri. sfîrøitul sistemului de notare øi al restricfliilor legate de „libertatea de exprimare“. prima grevæ la nivel statal a profesorilor universitari din New Jersey. demonstraflii de masæ? Elementele anilor ’60 øi-au fæcut din nou apariflia în campusurile americane anul trecut. ocuparea clædirii ca protest împotriva taxelor de øcolarizare din Cornell. Ohio. (N. În loc de asta. avînd în vedere cæ distincflia dintre economie øi ideologie poate limita serios acfliunea politicæ în universitate. adicæ acea parte a zilei de lucru pe care capitalul øi-o însuøeøte færæ s-o recompenseze. în timp ce în centrul comercial øi de transport New York a fost înfiinflatæ în 1847 o universitate „liberæ“. Gata cu gherilele care-l stropesc cu sînge de porc pe preøedintele colegiului. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Renunflarea la scaræ: universitæflile în crizæ* George Caffentzis * „Throwing Away the Ladder: The Universities in the Crisis“. În aceastæ societate. mai mult. O voi împærfli în patru pærfli. În felul acesta. De la politica flamboaiantæ la cenuøiul economiei în doar patru ani? E limpede cæ o asemenea descriere a miøcærilor studenfleøti øi universitare din campusurile americane e nesatisfæcætoare. întrucît o asemenea distincflie mistificæ invariabil orice analizæ a luptei de clasæ din societatea capitalistæ. în cel mai bun caz. Dar aceste diviziuni nu fac decît sæ accepte ca atare diviziunea capitalistæ a clasei muncitoare øi întreflin iluzia (sau ideologia) fundamentalæ a salariului! Salariul reprezintæ cea mai iluzorie relaflie dintre capital øi clasa muncitoare. „dar nu existæ o luptæ de clasæ în universitæfli. Desigur. la mijlocul anilor ’70. greve øi demonstraflii împotriva reducerilor de fonduri destinate studenflilor øi a concedierii profesorilor la Universitatea din New York. împotriva înflelegerilor legate de productivitate. instituflii cu cursuri „alternative“. Revendicærile „politice“ de la sfîrøitul anilor ’60. În cadrul universitæflii. sfîrøitul complicitæflii universitare cu domeniul proiectærii øi al cercetærii militare. diviziune øi stratificare). lupta salarialæ øi stînga (1975). În termenii organizærii revoluflionare. ar putea spune unii. aceste acfliuni au un caracter pragmatic. universitatea intræ în categoria suprastructurii ideologice. „Toate acestea pot fi corecte cînd privesc capitalismul în general“. întrucît ascunde munca nesalariatæ. øi deci a ierarhiei forflelor de muncæ de calitæfli diferite (selecflie. dar ceva tot trebuie spus. Stînga identificæ frecvent baza economicæ cu sfera muncii salariate. stînga nu a contestat puterea capitalului. în solicitæri „economice“: împotriva creøterii taxelor de øcolarizare. sînt apropriate pentru capital douæ forme de muncæ nesalariatæ: – dezvoltarea de „noi forme de producflie“ prin cercetare øtiinflificæ øi prin ceea ce Marx numea „puterea cunoaøterii reificate“. dar acestea nu pot fi mascate printr-o distincflie între politic øi economic. pp. 1975. Astfel. 128–142. asta înseamnæ sæ consideri partea salariatæ a clasei muncitoare drept primaræ øi eficientæ. Nu e acesta locul potrivit pentru a discuta tot ce poate fi numit „ideologie“. la începutul secolului al XIX-lea au fost înfiinflate colegii de stat pentru a se încuraja cercetarea agricolæ. raporturile economice sînt raporturi de forfle. Aøadar. ci chiar a colaborat cu el. de la înælflimea statutului sæu avansat. I. avem „grevele muncitorilor studenfli“ din Athens. contraatacul fiscal (1970–1975).

2 1. în special în rîndul acelor categorii de muncitori care fuseseræ înlocuifli din cauza diferitelor tipuri de mecanizare. într-o mæsuræ variabilæ. existau temeri serioase de stagnare. (N. De menflionat cæ printre ei se aflau muncitori agricoli øi mineri din Sud.) 2. chiar mai important. dar sigur. Din pricina valurilor de recesiune din anii ’50. cît øi pentru instruirea clasei muncitoare pe scaræ largæ. care primea o sumæ de bani destinatæ øcolii. Dacæ totul ar fi mers ca uns pentru capital. C. de o aducere la zi generalæ a „forflei de muncæ“. pentru a se preveni un øomaj structural masiv în viitor. atunci trebuie instituitæ creøterea investifliilor în universitæfli. eludînd planurile capitalului. inspirat intitulatæ Sursele creøterii economice în SUA øi alternativele pe care le avem2. acordarea de ajutoare internaflionale. care pretindeau a demonstra cæ 40% din ritmul de creøtere dintre 1925 øi 1956 putea fi atribuit gradului sporit de educaflie al muncitorilor. O investiflie mai mare în fabrici øi echipamente færæ o creøtere a investifliei în fiinfle umane pare cæ va mæri surplusul de forflæ de muncæ necalificatæ necesaræ pentru proiectarea. aceøti muncitori „stræmutafli“ ar fi trebuit sæ se mute la oraøe øi sæ formeze o rezervæ proaspætæ de forflæ de muncæ pentru fabricile urbane. Dar acest experiment de planificare a forflei de muncæ s-a dovedit a fi strict temporar. ca parte a dezarmærii generale a clasei muncitoare øi a „reconversiei“ economiei. printr-o scædere salarialæ provocatæ de intensificarea competifliei pentru o slujbæ. ed. Avînd în vedere cæ o mare parte din acest øomaj structural era concentratæ strategic în oraøe. cu alte cuvinte. existæ un numær de argumente înøelætoare. ci schimbærile tehnice accelerate de eforturile de cercetare øi dezvoltare (în special din timpul ræzboaielor mondiale) øi. iar în anii ‘50 finanflarea federalæ a universitæflilor a stagnat undeva în jurul a un miliard de dolari anual. la sfîrøitul anilor ’50. adicæ muncitori care nu-øi aveau locul pe „piafla muncii“. la fel ca în faza acumulærii primitive. În ciuda existenflei unor precauflii øi rezerve academice inerente.Reclaim your Future!. „The Effects of Automation on Jobs“. nu puteau fi transformafli în forflæ de muncæ nici chiar în perioade de boom economic. ca atare. În deceniul al øaselea. in B. în discursul de acceptare a candidaturii din partea Partidului Democrat. ed. p. UniCampus Vienna. øi care. chiar mai important. pentru strategia capitalului. „surplusul“ de muncitori a început sæ emitæ solicitæri pentru un venit de la stat. G. deci „capitalul uman“ – o expresie græitoare – este chiar expresia capitalistæ a expresiei øi mai græitoare a lui Marx: capital variabil. a apærut un „nou tip“ de student.] au sporit importanfla investifliei în fiinflele umane ca factor al creøterii economice. o „crizæ urbanæ“. 11–14 March 2010. p. în special prin prisma trecerii de la angajarea în industria agricolæ øi manufacturieræ la cea în sectorul serviciilor. The Sources . a existat o creøtere masivæ a sumei investite de stat. avînd în vedere nivelurile scæzute de acumulare a capitalului indigen. începutul anilor ’60 exista un pericol evident sau. 1960–1965: strategia capitalului uman Imediat dupæ al Doilea Ræzboi Mondial. Referirea la o „New Frontier“ a fost fæcutæ de viitorul preøedinte John Fitzgerald Kennedy la 15 iulie 1960. sursele fundamentale ale creøterii PIB-ului nu erau creøterea populafliei øi nici investifliile în capitalul „fizic“. C. o constituia nofliunea de capital uman. dezvoltarea NASA øi lupta împotriva segregærii populafliilor de culoare. dar trîmbiflate peste tot. Pe de o parte. ci capacitatea lui de a spori. dar øomajul structural pærea sæ creeze o rigiditate nouæ øi oarecum „misterioasæ“ pe piafla muncii.3 „Investiflia în fiinfle umane“. pærerea economiøtilor lui Kennedy era unanimæ: dacæ o „creøtere“ accentuatæ. alocærile de fonduri federale destinate universitæflilor au crescut graflie Legii reconversiei soldaflilor. Education: Structure and Society. „planificarea forflei de muncæ“. cæci esenflialæ nu este umanitatea capitalului (o ræmæøiflæ prea sentimentalæ). Devenitæ slogan nu numai în campania electoralæ. C. of Economic Growth in the United States and the Alternatives before Us. „Noua Frontieræ“ presupune stimularea economiei. 1972. Motivul? Schimbarea de atitudine a statului a apærut în primii ani ai administrafliei Kennedy øi s-a concentrat în jurul a douæ chestiuni fundamentale din anii ’50. Dar ce avea de-a face universitatea cu problemele creøterii øi ale øomajului? Legætura. Odatæ cu aceøti bani. Existenfla unei armate de rezervæ de oameni neangajafli a constituit întotdeauna un mijloc de a exercita presiuni pentru acumularea capitalistæ. Aici ræspunsul se afla. un exemplu fiind lupta pentru ajutor social. Astfel. Aceasta constituie recunoaøterea de cætre capitalism a faptului cæ simpla planificare a nivelului constant de capital nu duce automat la 130 . Committee for Economic Development. Într-un studiu relativ tîrziu dedicat acestei probleme. Pentru a descrie aceastæ evoluflie a luptei de clasæ. din perspectivæ capitalistæ. Killingsworth conchide: … automatizarea øi modificarea tipului de solicitæri ale consumatorului [cererea tot mai mare de „servicii“. Cosin. sprijinirea armatei. instalarea øi modernizarea mijloacelor de producflie. la convenflia acestuia de la Los Angeles Memorial Coliseum. În primul rînd. din regiunea Appalachia. deci o ratæ de profit øi de exploatare accentuatæ erau la ordinea zilei. în nepotrivirea dintre pregætirea sau învechirea abilitæflilor celor care fuseseræ „fæcufli“ øomeri prin creøterea mecanizærii øi pregætirea pe care o cerea piafla muncii. Program. de creøterea nivelului de educaflie øi de instruire al „forflei de muncæ“. indiferent de nivelul investifliilor totale. din cîte se pærea. pentru a se instrui pentru noua piaflæ postbelicæ a muncii. Penguin Books. exprimate de politicieni øi de economiøti ai capitalului: creøtere øi øomaj. era nevoie de o reinstruire øi. Killingsworth. ci øi al mandatului sæu. se argumenta de cætre economiøtii „Noii Frontiere“1. de la un miliard în 1960 la circa øapte miliarde în 1970. rata øomajului a crescut încet. din pricina unor aspecte complementare ale forflei clasei muncitoare. R. În al doilea rînd. la sfîrøitul deceniului. 94. atît în domeniul general al cercetærii øi dezvoltærii.) 3. (N. economiøtii capitaliøti s-au referit la aceastæ parte a clasei muncitoare ca fiind structural neangajatæ. Dar lucrurile au decurs altfel. 1962. pe de altæ parte. Edward F Denison. exista problema øomerilor structurali. sindicalizarea dinamicelor sectoare industriale a fæcut greu de aplicat modelul competifliei clasice de pe piafla muncii pentru a scædea salariile øi a creøte controlabilitatea. Mai mult. Astfel. valoarea. în influenta lucrare a lui Denison.

Øi mai important. cu o corelare vagæ între investiflii øi „rezultate“. Capacitatea tradiflionalæ a profesorilor de a nota disciplina muncii („standardele“) øi competiflia studenfleascæ pentru funcflii în cadrul stratificærii date. administraflia Johnson a trebuit sæ se dea bætutæ. Astfel. Dar s-a dovedit cea mai mare gafæ a statului. iar în toamnæ alte zeci de universitæfli au continuat organizînd ocupæri. Responsabilii financiari care urmau sæ distribuie bani pentru activitæflile øcolare au fost læsafli cu ochii în soare. oarecum obtuzæ. de la Berkeley pînæ la Kent State. 11–14 March 2010. stratificarea øi diviziunea deja existente ale universitæflii au pærut a se potrivi perfect. În consecinflæ. le-a pærut multora o consecinflæ aproape fireascæ a existenflei universitæflilor. lupta împotriva ei a cæpætat o amploare naflionalæ. deøi în aceastæ perioadæ universitatea a fost transformatæ din universitate în multiversitate. raporturile øi institufliile anterior „neproductive“ ale societæflii capitaliste au trebuit sæ fie recunoscute drept productive. 1965–1970: refuzul dezvoltærii Tocmai aceastæ abilitate de a diviza. cu scatologia psihologicæ nechibzuitæ corespunzætoare. Cel mai evident eøec al abilitæflii universitæflilor de a stratifica populaflia studenfleascæ l-a reprezentat folosirea unui masiv sistem de testare øi a unei medii care îi fæcea pe unii studenfli eligibili pentru a fi recrutafli dacæ ajungeau în jumætatea inferioaræ. ce anume trebuia sæ serveascæ drept sursæ necesaræ a diviziunii de clasæ? Aici. testare. Aceastæ hiperactivitate a capitalului era cît se poate de justificatæ. deoarece a condus la o respingere completæ a sistemului de notare într-un mod care nu ar fi putut triumfa niciodatæ în cazul precedentelor atacuri ideologice. n-a mai fost nevoie de prostii legate de „comunitatea de savanfli“ pentru a ataca procesul de notare. Semestru dupæ semestru. ci øi cu o cæutare aproape freneticæ de „structuri alternative“ pentru universitate de cætre marile fundaflii øi agenflii guvernamentale. a fost transferat în campusuri. în mod ironic. În decurs de un an. calificatæ øi reprodusæ. a forflelor „automate“ ale pieflei sau a ideologiei.+ (campus de luptæ. Asta se întîmpla în primævara anului 1966 øi a dus la identificarea. dar numai dupæ o transformare a miøcærii studenfleøti în ceva ce aducea cu o reflea organizaflionalæ. færæ îndoialæ cæ s-a presupus cæ sistemul universitar de notare. în multe cazuri. anterior „gratis“ (pentru capital) øi „nesalariatæ“ (pentru clasa muncitoare). pentru capital a devenit clar cæ structura universitaræ a picat primul test la scaræ mare de „organizare a forflei de muncæ“. un eøec total. ce nu mai putea fi læsatæ la voia întîmplærii. Program. Deøi politica de investiflii pare acum oarecum grosolanæ. Integrarea keynesianæ a sindicatelor muncitoreøti în procesul de producflie a fost doar o parte dintr-o integrare mai largæ a întregului ciclu reproductiv al forflei de muncæ. cît øi în cele variabile. Studiile statistice ale „crizei din universitate“ au arætat existenfla acfliunilor la scaræ largæ nu doar împotriva pactului øcoalæ-armatæ. la sfîrøitul anilor øaizeci avem de-a face nu doar cu o investigaflie sociologicæ intensæ a „activiøtilor“. a început sæ-øi modifice statutul pentru capitalul social. investiflia în capitalul uman a apærut atunci cînd capitalul a fost nevoit sæ înceapæ sæ ia în considerare în mod explicit întregul circuit social al societæflii capitaliste în care forfla de muncæ este produsæ. dat fiind cæ ceea ce ar fi trebuit sæ constituie unul dintre cele mai importante stimulente ale acumulærii se dovedise. pînæ în 1970. Profesorii care urmau sæ-i ghideze øi sæ-i disciplineze pe cei „talentafli“ au fost silifli sæ intre în grupuri disciplinare sau au fost ignorafli. la rîndul ei. întrucît presupunea. Într-adevær. În mod clar. a folosit chiar banii din fondurile de investiflii destinate transformærii studenflilor în capital uman împotriva acestui plan de dezvoltare. structura universitaræ care trebuia sæ organizeze øi sæ integreze „noua clasæ muncitoare“ s-a izbit de un refuz hotærît al dezvoltærii. ci trebuie supusæ. Conflinutul general al luptei de clasæ actuale (refuzul muncii). Clasa muncitoare nu urmeazæ pur øi simplu nivelul øi tipul de investiflie. structura ei viza deopotrivæ masificarea øi divizarea tinerei clase muncitoare pe calea spre o nouæ piaflæ a muncii (populaflia studenfleascæ s-a triplat de la douæ la øase milioane în universitæflile publice între 1960 øi 1970). ci øi Reclaim your Future!. Odatæ ce calificativul „insuficient“ a însemnat moartea în junglæ. aøa cum presupunea modelul keynesian. granturi mari oferite în bloc universitæflilor. Astfel încît investiflia în sistemul universitar a trecut prin Congres ca parte a unei strategii generale vizînd acest nou aspect al luptei de clasæ. atît în aspectele lui constante. colecta øi tria în vederea pieflei muncii a eøuat în structurile universitare între 1965 øi 1970. protestul de la Universitatea din Chicago împotriva complicitæflii universitæflii cu oficialii responsabili pentru recrutare a fost imitat rapid în peste zece alte universitæfli. În aceastæ încercare de planificare a capitalului social. împotriva neoliberalizærii universitæflii) schimbæri corespunzætoare ale compozifliei clasei muncitoare. prin extinderea cantitativæ a sistemului universitar. Astfel. urmærire øi respingere va rezolva problema trierii conform diferitelor abilitæfli øi ierarhii ocupaflionale pentru piafla muncii. 3 131 . greve øi revolte. Odatæ ce notarea øi-a dezvæluit natura de salariu în succesiunea – din cadrul fabricii sociale – øcoalæ-armatæ-slujbæ. UniCampus Vienna. Dacæ însæ clasa muncitoare urma sæ fie restructuratæ printr-o øcolarizare de grad superior. p. care. a administrafliei universitæflii cu aparatul de recrutare. conducînd în mod natural spre piafla muncii. dacæ miøcarea øi-ar fi dovedit succesul. în loc sæ fie cucerit de capitalul uman. unei planificæri explicite. În locul unei disipæri în subteran a discufliilor ce au urmat dupæ Berkeley. în termenii luptei de clasæ. miøcarea studenfleascæ ar fi fost spulberatæ în competiflia intensæ de evitare a ræzboiului. munca.

încæ din 1950. dimpotrivæ.) 6. Pentru a vedea øi mai clar aceastæ limitare. fiind sprijinite doar în silæ de conducerea naflionalæ a SDS. iar miøcarea care a ajutat la distrugerea strategiei lui Kennedy. fie pentru a-i urma. pp. A fost principala organizatoare a radicalismului studenflesc din a doua jumætate a deceniului øapte (s-a autodizolvat în 1969). planurile de restructurare ale capitalului puteau fi abordate doar printr-o considerare explicitæ a raportului dintre venit øi muncæ. conducerea era foarte ezitantæ în a face solicitæri în mod explicit. iar apoi ræspunsul capitalului. Dar e limpede cæ lupta pentru putere nu putea fi pornitæ decît printr-o ocupare efectivæ a propriului loc. întrucît nu avea structura unui partid sau a unui sindicat. atacul la adresa notærii a dus la o „inflaflie a notelor“ care a rezistat pînæ în ziua de azi. incapacitatea de a se conecta la lupta explicitæ pentru salariu din alte porfliuni ale circuitului. Cealaltæ parte au ræspuns: în sfera producfliei directe. peste 1. activitæflile pentru drepturi civile coincid cu începutul accentului pus de Kennedy-Johnson pe dezvoltarea capitalului uman. Chiar øi în perioada în care numele SDS era folosit drept sinonim pentru orice miøcare studenfleascæ øi pentru luptele de campus. SDS considera cæ statutul studentului are o tangenflæ cu politicul. rænifli øi multiple arestæri. e semnificativ cæ greva pærea sæ fie prezentæ peste tot. studentul se afla întotdeauna în cæutare de muncitori. în ciuda vorbæriei legate de democraflia participativæ. restricfliile sexuale. Orice afirmaflie cæ o organizaflie precum Asociaflia Naflionalæ a Studenflilor4 ar putea încheia înflelegeri cu statul sau cu anumite universitæfli a fost respinsæ odatæ cu dezvæluirea colaborærii cu CIA. mulfli au revenit cu numeroase planuri de acfliune. dar care cuprindeau cam o treime dintre cele mai mari campusuri din flaræ). Structura de notare s-a præbuøit peste tot øi se pærea cæ singurul mod prin care universitatea putea sæ continue sæ funcflioneze era prin intervenflia armatæ a statului. armatæ øi închisori. Iar între 1969 øi 1970. marcate de ciocniri brutale între studenfli øi poliflie. Dar punctele din agendæ n-au fost preluate. 132 . au existat numeroase lupte care au avut un succes cert. iar apoi… nimic. dupæ ce în 1967 reuøise sæ depæøeascæ scandalul produs de dezvæluirea faptului cæ. ajutînd în felul acesta la restructurarea universitæflii. Kansas. dezbaterile s-au redus la urmætoarele întrebæri: cine e clasa muncitoare øi unde e revoluflia ei? O parte au ræspuns ca niøte adepfli ai lui Baran øi Sweezy: în Lumea a Treia. Nu era vorba de niøte puncte slabe dinainte øtiute. în United States Student Association (USSA). Deci greva studenfleascæ din mai 1970 a însemnat nu doar eøecul structurii universitare ca generator de capital uman. susflinînd teme precum democraflia participativæ. bazatæ pe capitalul uman. cererile de cazare. Limitarea fundamentalæ a miøcærii studenfleøti s-a dovedit a fi incapacitatea ei de a ridica problema venitului în forma ei cea mai generalæ. øi a atacurilor la adresa segregafliei rasiale puse în practicæ prin limitarea admiterii øi politici de finanflare. nu a putut face faflæ ræspunsului capitalist. În locul promisiunii atrægætoare a unei niøe bine plætite pe piafla muncii. în timp ce SDS5.800 de persoane au fost arestate între 1 øi 15 mai. împotriva condifliilor de lucru din universitæfli (de exemplu.6 Masacrarea studenflilor de la universitæflile de stat din Kent øi Jackson a demonstrat cæ lupta se generalizase. La sfîrøit. Motivul? Pentru a înflelege ce s-a întîmplat. incendii. E adeværat. reprezentantæ a Noii Stîngi [New Left]. Demonstraflii violente au avut loc în cel puflin 73 de campusuri (e vorba de numai 4% din totalul institufliilor. puterea studenflilor etc. miøcarea studenfleascæ a inifliat legæturi chiar mai explicite cu alte domenii ale luptei clasei muncitoare din ghetouri. (N. atacurile la adresa autoritarismului øi a birocrafliei au dus la o vizibilæ scædere a duratei øi a intensitæflii zilei de lucru în øcoli. Oricum. Pînæ în toamnæ. 636–637. Cu totul. 1973. ed.000 de studenfli – din toate tipurile de instituflii din toate statele Americii. prelungite. bætæi. cînd SDS s-a desfiinflat. Astfel. SDS. Kirkpatrick Sale. iar la 26 de øcoli demonstrafliile au fost periculoase. de pildæ. primii activiøti SDS priveau universitæflile doar ca pe un centru de recrutare a unui grup de activiøti øi de sprijinitori ai celor „oprimafli“. anumite forme de diviziune ierarhicæ au fost desfiinflate etc. va trebui sæ vedem care a fost natura organizærii miøcærii studenfleøti în perioada refuzului dezvoltærii. Comunitatea iniflialæ organizatæ la Newark. ca punct de refuz în cadrul diviziunii capitaliste a muncii. Mai mult. Dar aceste lupte vizau relaflia cu salariul într-un mod parflial øi încæ disimulat. acfliunea directæ.4. vom spune cæ au fost cei de la SDS“). cealaltæ în fabricæ. iar mult trîmbiflata „reîntoarcere la anii ’50“ era prezentæ peste tot. Logica ambelor pærfli trimitea dincolo de universitate: una în mediile underground. Øi. cu gaze lacrimogene. armele purtate de niøte soldafli care nu inspirau prea multæ încredere au fost cele care au flinut situaflia sub control în acea primævaræ. condifliile de lucru s-au îmbunætæflit. luafli ca punct de referinflæ evoluflia SDS între Declaraflia de la Port Huron din 1962 øi ultima convenflie naflionalæ din 1969. s-a transformat în 1978. Random House. un exemplu fiind uciderea lui Rick Dowdell øi a lui Harry Rice în Lawrence.) 5. Într-adevær. pe atît de misterioasæ.350) au fost lovite de valul de demonstraflii de protest. ci colapsul ei total în fafla unei miøcæri tot mai coordonate. mai mult. forma organizaflionalæ a miøcærii studenfleøti s-a dovedit a fi pe cît de eficientæ. În 2006 a fost înfiinflatæ o nouæ organizaflie cu acelaøi nume. o mare parte din miøcare pur øi simplu a „dispærut“. întrucît respectivele øcoli nu fuseseræ mai înainte centre ale luptei. Masacrul a continuat în varæ în diferite „ghetouri ale tinerilor“ din jurul universitæflilor. implicînd aproape 60% din populaflia studenfleascæ – circa 4. Odatæ cu campania McGovern din 1972. ferestre sparte. a pærut adesea sæ aibæ o legæturæ cel mult onorificæ cu luptele individuale („Ori de cîte ori cineva va face ceva. Mai mult de jumætate dintre colegiile øi universitæflile din flaræ (1. fusese sprijinitæ clandestin de CIA. volumul scæzut de muncæ). National Student Association (NSA) a fost o confederaflie de organizaflii studenfleøti de pe întreg teritoriul Statelor Unite. fie pentru a-i conduce. prin contopire cu National Student Lobby (NSL). protestele contra sistemului de notare au fost inifliate de elemente locale care au acflionat independent. (N. cu bine cunoscutele consecinfle. Înfiinflatæ în 1947 la Universitatea din Wisconsin. În perioada de început øi în cea de sfîrøit. mîncarea de la cantinæ. la început SDS pare aripa de tineret a unui inexistent partid socialist. Ceea ce nu s-a observat însæ niciodatæ a fost faptul cæ lupta împotriva capitalului se afla chiar acolo. ed.350. Students for a Democratic Society (SDS) a fost cea mai cunoscutæ miøcare activistæ studenfleascæ din Statele Unite în anii ’60.

descriøi în detaliu în Raportul asupra tulburærilor din campusuri [Campus Disorders Report]. De exemplu. prin înmulflirea opfliunilor disponibile pentru studenfli în materie de instituflii. Primul pas a fost criza „fiscalæ“ a universitæflilor. vai lor. New York. care sæ urmæreascæ raflionalizarea øi ordonarea sistemului. (N. În 1971. asta în timp ce recesiunea din 1970 începea sæ arate cæ proaspeflii absolvenfli de facultate erau ei înøiøi structural neangajabili! Peisajul se schimbase în timp ce cadavrele studenflilor nici nu se ræciseræ bine. ci este øi o activitate de restructurare. împotriva neoliberalizærii universitæflii) 1970–1975: criza fiscalæ øi scara Ræspunsul capitalist la refuzul dezvoltærii capitalului uman n-a constat într-o schimbare a tacticii. depresiune din învæflæmîntul superior7. au o creøtere controlatæ. Întærirea tendinflelor spre un control central. ori altfel… Aceasta. în locul ei apærînd consilii de administraflie multicampus. Trebuia introdus un nou raport între investiflia statului. Færæ îndoialæ cæ ræzbunarea a fost dulce. Mesajul e limpede.) 133 . Primul imperativ era o curæflenie generalæ øi administrarea autocriticii „administratorilor laøi“. dacæ nu singurele responsabile pentru introducerea responsabilizærii în societate. cæci raportul anterior pur øi simplu nu putea garanta controlul asupra reproducerii forflei de muncæ. în paralel cu impunerea mai multor restricflii legate de folosirea ajutorului acordat studenflilor. vechea structuræ universitaræ trebuia sæ disparæ. spre solicitarea unei mai accentuate „responsabilitæfli“ din partea universitæflilor individuale cu privire la alocarea fondurilor de stat. Cu alte cuvinte. – îøi respectæ programa. ci o incapacitate de a aborda lupta de clasæ. Ecouri ale acestei deplasæri s-au regæsit în scrierile unui numær de economiøti care au susflinut cæ activitatea statisticæ anterioaræ a lui Denison era radical greøitæ øi cæ „educaflia øi cercetarea-dezvoltarea“ nu puteau fi fæcute ræspunzætoare pentru un procent însemnat din PIB. Echilibreazæ bugetul luptei. pentru a ræspunde acestor opfliuni. cele care „urmau sæ aibæ probleme“ øi cele care. resping cererile salariale în orice domeniu. reprezintæ o strategie. precum falimentul. Iatæ care sînt. douæ strategii foarte diferite pentru obflinerea responsabilizærii. Incapacitatea de a fline contabilitatea nu indicæ o necunoaøtere a matematicii. Parflial. „aveau probleme financiare“. Nimeni n-a încercat sæ ascundæ acest fapt evident. 1971. Criza „fiscalæ“ nu are doar un efect punitiv. structura universitaræ øi piafla muncii. sau cel puflin evidentæ. Administraflia Nixon a recunoscut clar una dintre erorile majore ale fostei politici de investiflii: crearea unei corelaflii prea vagi între investiflia totalæ øi rezultate. The New Depression in Higher Education: A Study of Financial Aid Conditions at 41 Colleges and Universities. oferitæ universitæflilor sau biroului de ajutor studenflesc. aøa cum se cuvine într-o perioadæ de restructuræri masive. Dar. Dar era clar cæ lucrurile nu putea ræmîne aøa. vor supravieflui doar cele care nu cedeazæ atacului studenflilor: apeleazæ rapid la poliflie. trebuia elaboratæ o nouæ strategie. era doar o confirmare puflin întîrziatæ a ceea ce statul øi politicienii federali spuseseræ deja: „tæiafli investifliile pînæ cînd puøtii aceia vor dori sæ meargæ la øcoalæ“ (aøa cum afirmase preøedintele Comitetului pentru Investiflii al statului Michigan în vîltoarea anilor ’70). pe de altæ parte. – au indemnizaflii medii mai scæzute ale facultæflilor. – au o bunæ corelare între aspiraflii øi programæ. controleazæ facultæflile îndeaproape. în care nemijlocirea puterii financiare pare sæ aibæ eficienfla unei forfle a naturii. McGraw-Hill. prin apelul la o structuræ universitaræ care nu putea media lupta studenfleascæ. – sînt bine væzute în comunitate. Existæ. care sæ realizeze planificarea la scaræ mare. În acelaøi timp. hotærîrea acestor agenflii de a exercita puterea mai direct izvoræøte din frustrarea lor faflæ de caracterul ireductibil al problemelor învæflæmîntului superior øi faflæ de dificultatea de a genera un ræspuns la nevoile publice din partea colegiilor øi a universitæflilor.+ (campus de luptæ. calitæflile ce caracterizeazæ institufliile care nu aveau probleme financiare: – sînt cele mai puflin afectate de revoltele studenfleøti. în acelaøi timp trebuind însæ sæ fie instituit øi un control dis- 7. deciziile legate de planificare au fost luate din mîinile universitæflilor individuale. Noua . politicul øi economicul au ajuns sæ se identifice. – sînt eficiente. e altæ strategie. odatæ cu blocarea cæii dezvoltærii. Întærirea stimulentelor destinate autoreglærii prin oferirea unor informaflii mai de calitate. el a studiat 41 de colegii øi universitæfli øi le-a grupat în cele care „nu aveau probleme financiare“. – au cheltuieli mici legate de ajutorarea studenflilor. ed. cu o restructurare mai largæ a capitalului în crizæ. Universitæflile aflate în pericol financiar în anii 1970 øi 1971 erau verigile slabe ale anterioarei strategii de dezvoltare. în lucrarea lui Earl F Cheit. întrucît nu era vorba doar de renunflarea la cîfliva preøedinfli lipsifli de voinflæ øi la cîfliva activiøti de campus øi de revenirea la normal. desigur. printr-o impozitare mai directæ a muncii. ierarhic prezentate. Tendinfla spre reglementare a fost amplificatæ de o tendinflæ generalæ de a vedea agenfliile guvernamentale ca fiind principalele. În aceastæ panicæ fiscalæ s-a înregistrat o deplasare marcantæ dinspre investiflia statului sub forma granturilor în bloc. ci într-o deplasare strategicæ majoræ de la preocupærile vizînd „creøterea øi øomajul“ la imperativul restabilirii controlului asupra clasei muncitoare.

în timp ce rasismul universitar explicit slæbeøte øi politicile de admitere liberæ devin mai prezente. psihologia. punînd bazele unei clase muncitoare mai educate. Asta nu înseamnæ cæ universitæflile vor fi totuøi abandonate. în primævara anului 1975. mai precis notarea. 391. medicina. în acelaøi timp. o clasæ muncitoare care poate începe sæ se ocupe de sarcina politicæ a „construirii socialismului“. educaflia te face mai conøtient. Ele contureazæ o perspectivæ politicæ. oarecum ironic. „programe de muncæ-studiu“.8 Putem acum vedea cu uøurinflæ felul în care modificarea relafliei dintre investiflia statului. trebuia abandonatæ. din pricina dificultæflilor de ordin general ale acumulærii provocate de o luptæ internaflionalæ pentru salariu. Aceste proteste n-au fost sporadice. structura universitæflii. cret al studenflilor. o abordare a anilor ‘60. Noua „strategie vocaflionalæ“ nu se întîlneøte doar în colegiile din diferite comunitæfli. ca atare ceva ce trebuie apærat. facultatea alegîndu-se cu un acord social democratic privind productivitatea. universitæflile publice pot începe sæ dea naøtere unei clase muncitoare mai conøtiente. Slujbele de control social sînt folosite în vederea controlului social: controlul prin muncæ. Gordon. a existat un val de greve. in Margaret S. Acest întreg volum. McGraw-Hill. O „revoluflie a aøteptærilor eøuate“ trebuia realizatæ de cætre capital. în loc sæ insiste asupra solicitærilor de naturæ economicæ. posibilitatea de a avea o clasæ muncitoare foarte educatæ. spre deosebire de strategia SDS din anii ’60. dar adusæ la zi. a existat un ræspuns din partea studenflilor cu privire la aceastæ modificare a strategiei. spune dl Lester C. Astfel. Aceste proteste universitare au avut un caracter „economic“. Într-o perioadæ cu niveluri incerte de øomaj. care sæ nu se bazeze pe notare. Capitalul ia inifliativa în recunoaøterea øcolii drept muncæ øi începe s-o salarizeze într-o manieræ specificæ. În primul rînd. dacæ a existat vreodatæ aøa ceva! Problema planificærii devine (acum într-un sens cît se poate de explicit) aceea a faptului de a fi instruibil. diferite grupuri de stînga au editat recent pamflete vizînd universitæflile. În esenflæ. structura universitaræ øi piafla muncii ar fi putut înfrînge miøcarea studenfleascæ din anii ’60. a existat o aglomerare de studenfli în zonele cu cea mai mare concentrare de credite cerute øi care sînt cele mai deschise faflæ de un soi de ucenicie numitæ. ci øi la nivelurile mai înalte ale sistemului. Dar. În al patrulea rînd. consideræ universitatea drept o bazæ politicæ importantæ. venitul se dovedeøte a fi noul divizor. Lester C. Disciplina nu le mai este impusæ studenflilor prin metode de øcoalæ veche (notarea). în loc sæ fie un loc în care sæ se realizeze o aducere la zi generalæ a forflei de muncæ urmînd a fi aruncatæ pe o piaflæ a muncii în continuæ miøcare. Acum. managementul afacerilor devin departamentele dominante. Avînd în vedere cæ miøcarea studenfleascæ nu a abordat problema venitului în forma sa cea mai generalæ. Deci. din moment ce nu mai e necesar în cadrul strategiei de garantare a relafliilor studenflilor cu armata øi cu piafla muncii. Iar întrebarea care se pune peste tot este: cît eøti de maleabil? Sarcina universitæflii este aceea de a armoniza „indivizii instruibili øi scærile de instruire“. În al treilea rînd. Higher Education and the Labor Market. În al doilea rînd. pune bazele unei însemnate pærfli a noii planificæri capitaliste a universitæflii. unde dreptul. salariile pentru øcoalæ-muncæ-capital puteau accede simultan la solicitærile ei parfliale folosind. iar guvernul federal øi universitæflile nu mai puteau sæ „reintroducæ aøteptærile cu o largæ ræspîndire cum cæ ar exista o legæturæ directæ între gradul de educaflie øi probabilitatea unei mobilitæfli ascendente în ceea ce priveøte statutul øi venitul“. de unde øi universitæflile færæ ziduri. Deloc întîmplætor. Acestea sînt cele douæ strategii care combinæ fascismul pentru administratori cu socialismul pentru studenfli. Aceastæ perspectivæ. o anumitæ „autoadministrare“. trimiterea la „întærirea stimulentelor destinate autoreglærii“ vizeazæ un nou raport între student øi piafla muncii. Thurow. De unde øi aspectele cele mai caracteristice pentru „tæcuflii ani ’70“ din universitæfli: feudalizarea disciplinelor. noua strategie permite experimentarea cu condifliile de muncæ. statul dispare din campus. pentru cæ transformarea forflatæ a „clasei muncitoare“ într-o studenflime „særacæ“ la sfîrøitul anilor ’60 a creat. care are drept condiflie necesaræ o „scaræ de instruire“ sau o succesiune care conduce la ea. Universitatea devine baza acestor scæri. sponsorizat de Comisia Carnegie pentru educaflie superioaræ. apærarea drepturilor studenflilor etc. Piafla muncii are ca unitate de mæsuræ slujba. „susflinînd standardele“ etc. universitatea publicæ trebuie apæratæ de atacurile fiscale. sfîrøitul restricfliilor sexuale øi. pentru prima datæ. devine tot mai nesemnificativæ ca sursæ de control. Thurow. legînd lupta din universitæfli de strategia generalæ a stîngii cu privire la crizæ: apærarea clasei muncitoare împotriva atacurilor capitalului provocate de crizæ. 1974: lupta pentru un salariu În ultimul an. ocupæri de sedii øi demonstraflii cu solicitæri similare øi beneficiind de o oarecare coordonare în Nord-Est. p. planificarea în mare a forflei de muncæ. universitatea devine o parte a pieflei muncii. mai curînd. din moment ce principalele revendicæri au fost din zona crizei „fiscale“: lupta împotriva reducerilor bugetare. toate încercærile de estimare a ratei de recuperare anualæ a universitæflii (cîfli bani cîøtigi pe durata vieflii pentru fiecare an petrecut în universitate) sînt acum revizuite în sens negativ sau sînt læsate complet la o parte. 1974.8. avînd în vedere cæ educaflia duce la posibilitatea creærii de legæturi din ce în ce mai extinse din poziflia ta socialæ. impozitarea muncii pentru a o reduce la tæcere. „Measuring the Economic Benefits of Education“. Dacæ piedi- 134 . oprirea creøterii taxelor de øcolarizare. ci prin legarea într-o manieræ foarte explicitæ a muncii în universitate de munca salariatæ: slujba. în general.

Esenfla ei este autodisciplina. ci øi capacitatea de a fi reprogramat. aøteptînd. deøi au nevoie de ea. ei urmeazæ sæ închidæ universitæflile publice øi sæ trimitæ clasa muncitoare înapoi în bezna neøtiinflei. revendicînd un salariu pentru munca pe care o depun în øcoalæ.wikipedia. De fapt. Cu cît educæ mai mulfli oameni øi cu cît îi educæ mai bine. adicæ spre o exploatare de succes. reimpozitarea muncii din øcoalæ e faptul cæ e vorba de o muncæ nesalarizatæ. gæsim urmætoarea analizæ: … capitaliøtii nu se pot folosi la nesfîrøit de sistemul educaflional pentru a creøte productivitatea. cu atît mai dificilæ devine menflinerea inegalitæflilor de clasæ. cæci. de fapt. atunci. øi anume activitate øcolaræ. masiva respingere a educafliei. ceea ce uøureazæ sarcina capitalului privind impozitarea øi. Citînd din pamfletul Criza de la CUNY9. ei continuæ sæ se numere printre muncitorii nesalariafli. În al doilea rînd. ceea ce alarma capitalul era refuzul efectiv al activitæflii øcolare. în afara øcolilor øi a universitæflilor. actuala „crizæ“ a învæflæmîntului superior. elaborat de un colectiv de profesori „socialiøti“ de la Universitatea din New York.10 Astfel. în acelaøi timp.+ (campus de luptæ. întrucît conflinutul luptei de clasæ îl constituie tocmai lupta împotriva muncii pentru înavuflire. atît din punct de vedere particular. Ceea ce se petrece în universitate e muncæ. http://en. Øi viefli mai bune. iar acesta e doar un exemplu mai evident al posibilitæflilor de divizare a miøcærii studenfleøti cu costuri derizorii. De exemplu. dorinfla de a institui taxe øi.) 10. CUNY: City University of New York (v. ca muncitori nesalariafli. spune clasa conducætoare. întrucît sînt nesalariafli. pot citi manuale de management“. cursurile lui fiind urmate dupæ absolvirea unor cicluri de studii civile. ed. ROTC11 revine în campusurile universitare. Aspectul particular al faptului de a fi student înseamnæ deprinderea anumitor abilitæfli tehnice. soluflia este educaflia. Asta explicæ impulsul lor de a reveni la recrutæri. cæci poate stopa folosirea de cætre capital a studenflilor împotriva altor muncitori øi poate îngreuna divizarea studenflilor unii împotriva altora. pe de altæ parte. În concluzie. cu siguranflæ. integratæ“. în acelaøi timp. nu era aceea cæ „oamenii care øtiu sæ citeascæ îl pot citi pe Marx øi. ed. Aceastæ contradicflie a scæpat de sub control. Pe lîngæ faptul cæ toate aceste consideraflii sînt mai degrabæ idealiste. în anii ’60. întreaga lor subtilitate vizeazæ mai curînd întrebarea: cît de maleabil eøti în a te adapta la noi sarcini de serviciu. este infinit mai important: sæ te conduci singur. dacæ lipseøte mereu de la serviciu? Esenflialæ pentru capital nu este doar capacitatea de a fi programat. un caracter la fel de personal. iar capitaliøtii au o problemæ. scris øi distribuit de militanfli în timpul grevelor studenfleøti din Massachussets øi New York din primævara lui 1975. cît øi general. în scopul reducerii nivelului salariilor. Aspectul general al faptului de a fi student. aceasta trebuie sæ se confrunte cu strategia capitalistæ a controlului în criza universitaræ legatæ de nesalarizarea studenflilor. Capitalul a folosit munca nesalarizatæ din øcoalæ ca pe o scaræ spre succes. nu se porneøte nici de la punctul originar. care pot duce la o mai mare productivitate la locurile de muncæ ce reclamæ aceste abilitæfli. Deci. în mod ironic. Numeroase pasaje din aceastæ ultimæ secfliune despre munca din øcoalæ øi critica stîngii sînt extrase dintr-un pamflet. Studenflii pot ataca statutul lor de nesalariafli. (N. studenflii pot fi folosifli ieftin pe piafla muncii. Wages for Students. cît de bine eøti educat? Astfel. øi deci a identificærii unei „legæturi“ cu clasa muncitoare. e timpul sæ renunflæm la ea. astfel. ci confline øi o analizæ a noii crize din universitate. întrucît învaflæ mai multe decît ar trebui… oamenii educafli au tendinfla de a începe sæ punæ întrebæri mai precise øi sæ cearæ ræspunsuri mai exacte. Mai curînd.org/ wiki/ City_University_of_New_York). The Newt Davidson Collective. nu prea multæ! Educaflionalæ era tocmai lupta împotriva educafliei! Oricum. cu alte cuvinte. Crisis at CUNY. O asemenea revendicare directæ contracareazæ planurile capitalului. la ce e bun pentru capital un inginer care vorbeøte chineza øi poate rezolva ecuaflii diferenfliale. În primul rînd. Deci celor care recruteazæ personalul nu le pasæ cu adeværat ce anume øtii. ca acesta sæ perpetueze øi sæ ratifice organizarea socialæ existentæ.12 Problema politicæ actualæ a miøcærii studenfleøti nu este aceea a unei alianfle student-muncitor. Prea mulfli oameni primesc prea multæ educaflie. Reserve Officer’s Training Corps (ROTC) e un program de elitæ pentru recrutarea øi pregætirea ofiflerilor de rezervæ din aproape toate armele armatei americane. Aceastæ perspectivæ politicæ nu numai cæ oferæ o apærare a universitæflii. Este o muncæ depusæ în vederea depunerii altor munci. chiar „psihologic“. deøi studenflii se consideræ uneori cea mai avansatæ parte a clasei muncitoare. Acest statut de nesalariat are consecinfle profunde pentru miøcarea studenfleascæ øi pentru lupta de clasæ în momentul de faflæ.) 12. øi aceasta pur øi simplu pentru cæ studenflii sînt muncitori. sæ te controlezi singur etc. „prea multæ educaflie“ a reprezentat o sursæ de „insatisfacflie“ în rîndurile clasei muncitoare. dacæ este oprit. 11. de rasæ øi de sex care reprezintæ baza societæflii capitaliste. iar refuzului ei. Acest caracter îi conferæ aparenfla unei alegeri. (N. de simptom. capitalul poate restructura øcolile øi spori cerinflele legate de intensitate øi de productivitate cu costuri minime. 1974. educaflia elibereazæ în mod inerent. problema capitalului. întrucît forflele armate plætesc 100 de dolari lunar celor instruifli. Øi nici aceea a apærærii universitæflii publice ca loc pentru o educaflie „socialistæ“ øi pentru o muncæ „nealienatæ. 135 . împotriva neoliberalizærii universitæflii) ca din calea revolufliei o constituie absenfla unei conøtiinfle a clasei muncitoare. Traducere de Alex Moldovan 9. Muncitorii educafli sînt deseori muncitori periculoøi. Exista prea puflinæ educaflie.

Praeger. combinate. Autonomedia. educaflia a devenit o marfæ a cærei producere øi distribuire sînt supuse valorilor øi condiflionærilor pieflei.* „Education and the Enclosure of Knowledge in the Global University“. pînæ la jumætatea anilor ’80. Federici are decenii de experienflæ în sistemele universitare din Africa. „Structural readjustment programs“. Cærfli: Wages Against Housework. Altfel spus. 1995. la evoluflia institufliilor educaflionale care nu cautæ doar sæ recruteze un corpus internaflional de studenfli. øi deci sæ instruiascæ o elitæ globalæ.Trenton. În original. reformæ care a ajuns sæ fie descrisæ drept un proces de „recolonizare“. Editorii flin sæ-i mulflumeascæ profesoarei Silvia Federici pentru amabilitatea acordærii drepturilor de traducere øi de publicare a versiunii în limba românæ a prezentului text. în timp ce predam la Universitatea din Port Harcourt între 1984 øi sfîrøitul lui 1986.3 Nigeria nu a luat niciun împrumut imediat. George Caffentzis øi Mario Tronti). Autoarea abordeazæ problema crucialæ a modului în care cunoaøterea e îngræditæ în universitatea globalæ. Political Change. fixînd standardele de educaflie la nivel global. devalorizarea monedei naflionale. Enduring Western Civilization: The Construction of the Concept of Western Civilization and Its „Others“. Africa World Press. profesor emerit øi teaching fellow la Hofstra University. iar cea de-a doua este dezvoltarea institufliilor educaflionale care restructureazæ programele educaflionale. Europa øi SUA. African Visions: Literary Images. (N. conflinutul ei social a særæcit. (N. Democratizing Education Network. Ca urmare. ed. cum ar fi sfîrøitul educafliei cu finanflare publicæ øi comercializarea øi corporatizarea vieflii academice. Prin „universitate globalæ“ înfleleg douæ evoluflii corelate. îngheflarea salariiSILVIA FEDERICI este activistæ feministæ. În trecut. Nigeria. De data aceasta însæ. introducînd o nouæ disciplinæ bazatæ pe valorile afacerilor globale. Good Times! Bad Times! An Introduction to the Capitalist Crisis and What it Means for Us. 2009 (alæturi de Alain Badiou. Aceste evoluflii – susflin eu – au avut ca rezultat o „îngrædire a cunoaøterii“. 2. Caliban and the Witch: Women. 2004. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities.) 136 .) 3. la sfîrøitul anilor ’70. institufliile financiare internaflionale au silit flærile îndatorate sæ se împrumute de la ele în schimbul unei masive restructuræri a economiilor lor. www. and Primitive Accumulation. în special. Mæ refer. ed. Falling Wall Press. apelînd la exemplul Reflelei Educaflionale pentru Democratizare. Praeger. ed. Încurajatæ de explozia preflurilor la fliflei øi urmînd un model de dezvoltare bazat pe importul de tehnologie øi bunuri stræine. Federici încheie cu o privire asupra rezistenflei din campusuri. a fæcut multe împrumuturi care. în acelaøi timp.org. Asta însemna adoptarea unui set de politici care. deveniseræ imposibil de controlat.org. iar experienfla sa din cadrul universitæflilor africane ne-a arætat felul în care politicile de ajustare structuralæ au redus finanflarea universitæflilor africane.1 Introducere. pînæ în 1986 guvernul a început sæ implementeze aceleaøi politici pe care Banca Mondialæ øi FMI le impuseseræ drept condiflii pentru ca flara sæ acceseze piafla de credite: printre cele mai importante se numærau eliminarea taxelor pe bunurile importate. În orice caz. în sensul cæ educaflia este în tot mai mare mæsuræ evaluatæ în funcflie de profitabilitatea. Aceastæ crizæ pærea a fi o „crizæ a datoriilor“. 2000 (coeditare). predate în ceea ce ea numeøte „fabricile de diplome digitale“. În primul rînd. iar dobîndirea ei este organizatæ tot mai mult într-un mod care adînceøte inegalitæflile sociale. o flaræ insolvabilæ putea sæ se declare falitæ. pætrunderea intereselor de afaceri în universitate. Îngrædirea cunoaøterii în Africa în urma ajustærii structurale2 Prima mea întîlnire cu universitatea globalæ s-a petrecut în Nigeria. au ajuns sæ poarte numele de „programe de reajustare structuralæ“ (SAP). În acea perioadæ. Nigeria se confrunta cu o crizæ istoricæ. The Body. în particular prin înmulflirea cursurilor on-line standardizate. (N. dar foarte curînd a devenit evident cæ datoria era doar un instrument folosit de instituflii financiare internaflionale precum Banca Mondialæ sau Fondul Monetar Internaflional (FMI) pentru a realiza o reformæ majoræ a economiilor politice ale Africii. (N. cînd preflurile la fliflei s-au præbuøit. fost profesor în Nigeria. privatizarea avufliilor naflionale. www. cofondatoare (împreunæ cu George Caffentzis) a Comitetului pentru Libertate Academicæ în Africa (Committee for Academic Freedom in Africa) øi membru al Midnight Notes Collective. mæ refer la un set de direcflii care au caracterizat restructurarea la nivel internaflional în anii ’80 øi ’90. „The Enclosure of Knowledge in Structurally Adjusted Africa“: „Îngrædirea cunoaøterii în Africa structural ajustatæ“. ce în scurt timp s-a extins în restul continentului øi care ameninfla progresele fæcute de africani în lupta împotriva colonialismului. 56aInfoshop.acme-journal.) Educaflia øi îngrædirea cunoaøterii în universitatea globalæ* Silvia Federici 1. Federici aratæ existenfla a douæ direcflii: prima este tot mai accentuata comercializare øi corporatizare a vieflii academice øi. nu de contribuflia ei la progresul social.democratizingeducation.) Rezumat Articolul care urmeazæ se bazeazæ pe o prelegere flinutæ de Silvia Federici la Universitatea din Leedsin în noiembrie 2007. and Social Struggle in Contemporary Africa. 2000. Ce înflelegem prin „universitate globalæ“ În aceastæ searæ væ voi împærtæøi cîteva dintre experienflele øi ideile mele cu privire la „Educaflia øi îngrædirea cunoaøterii în universitatea globalæ“. 1975. ci restructureazæ programele educaflionale din întreaga lume. ed.

V. un oficial al Bæncii Mondiale declara pe faflæ cæ „africanii n-au nevoie de universitæfli!“). Trenton. øi cu facultæfli neplætite øi demoralizate. În original: Africa Capacity Building. dar au supraviefluit ca niøte tærîmuri pustiite. sæli de cursuri cu aer condiflionat. la absolvire. ed.) 5. Africii îi fusese atribuit vechiul rol colonial de exportator de materii brute. ed. În scurt timp.+ (campus de luptæ. spælætori de maøini sau muncitori în fabrici. deøi numeroøi studenfli erau incapabili sæ-øi continue studiile în absenfla lor. odatæ ce finanflarea publicæ a fost întreruptæ. ed. Bursele studenflilor (destinate hranei. în special din partea studenflilor. certificînd existenfla unei miøcæri studenfleøti panafricane împotriva reajustærii structurale. mai bine de zece ani. ci øi prin gæzduirea de cursuri øi programe de cercetare finanflate de ONG-uri internaflionale sau chiar de Banca Mondialæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii) lor øi. La revenirea la New York. o parte dintre cei care predaseræm în Nigeria am creat o organizaflie numitæ Comitetul pentru Libertate Academicæ în Africa (CAFA)4. Asta pentru cæ a intervenit o diferenfliere de clasæ. la rîndul ei. de ONG-uri sau de Banca Mondialæ. pînæ în 1986. numeroøi profesori. mai mult. a publicat un buletin prin care îi informa pe cei din America de Nord. în planurile capitalului mondial. cærflilor) au fost øi ele eliminate. Într-adevær. Acest lucru înseamnæ cæ în campusurile africane s-a dezvoltat un sistem educaflional dublu stratificat. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities. øi de forflæ de muncæ. Foarte repede. sau prin închirierea spafliilor din campusuri pentru programe de studiu din stræinætate. Ba.000 de emigranfli s-au înecat în ultimul deceniu. Numeroøi tineri care ar fi devenit studenfli øi care. cærfli øi alte materiale pedagogice. Atacul la adresa universitæflilor a ajutat acest proces. (De aceea.) 6. care mergea mînæ în mînæ cu globalizarea economiei mondiale. în cadrul noii economii globale. în special minerale. Cæci. E ceea ce Banca Mondialæ a numit „construcflia capacitæflii Africii“. asfixiate de lipsa de resurse. care îøi reduc activitatea la un minim necesar pentru gæsirea altor resurse de venit. (N. Urmætorii paøi au fost comercializarea sistemelor educaflionale øi dezvoltarea unei „educaflii dependente“. odatæ cu „educaflia dependentæ“ s-a produs o mutaflie în ce priveøte direcflia programei universitare. Committee for Academic Freedom in Africa. în general. toate plætite de „donatori“ stræini. Un rezumat al acelor buletine a fost cuprins într-un volum pe care l-am editat.) 137 . S-au tæiat bani de peste tot: întreflinerea infrastructurii.6 În goana dupæ profitabilitate economicæ. computere. Pînæ la începutul anilor ’90. Cu alte cuvinte. au pæræsit flara. universitæflile au trebuit sæ se întreflinæ singure sau sæ disparæ. care nu cerea ca ei sæ devinæ producætori de cunoaøtere. ce nu beneficiazæ în niciun fel de fondurile. care beneficiazæ de cærfli noi. majoritatea guvernelor africane încetaseræ finanflarea educafliei. dinspre øtiinflele umaniste înspre contabilitatea de afaceri øi. sau prin stabilirea de legæturi cu universitæfli din stræinætate care sæ ofere programe. dimpotrivæ. Ori populeazæ centrele de detenflie ale Uniunii Europene – asta cînd nu zac pe fundul Mediteranei. campusurile fiind închise pentru lungi perioade de timp. care. programele cu finanflare publicæ n-au putut fi eliminate întotdeauna în totalitate.acbf-pact. o represiune feroce. unde se estimeazæ cæ peste 10.org. în funcflie de capacitatea de a face bani a departamentelor øi progra- 4. Pe de-o parte. investiflia publicæ în educaflia superioaræ fusese stopatæ în Africa deoarece. universitæflile africane au trecut øi printr-un proces de balcanizare. (N. salariile profesorilor øi salariile personalului neacademic. transporturile publice øi educaflia. unde lucreazæ acum ca vînzætori stradali. în special din mediul universitar. cursuri menite sæ producæ o generaflie de tehnocrafli sensibili la nevoile investitorilor stræini. muncitorii fuseseræ menifli ocupærii unei poziflii subordonate. Deloc surprinzætor. 2000. legat de discuflia noastræ. (N. iar aceastæ opoziflie a stîrnit. a devenit dificil pentru oameni ca mine sæ mai ræmînæ în Nigeria. bugetele bibliotecilor. Organizafliile studenfleøti au ajuns sæ activeze pe ascuns. la o întîlnire a investitorilor africani. pentru a menfline lucrurile pe linia de plutire. universitæflile africane gæzduiesc acum programe generos finanflate. s-ar fi aøteptat la o slujbæ rentabilæ au trebuit. mai presus de toate. Ce susflinea CAFA era cæ atacul Bæncii Mondiale asupra educafliei superioare din Africa fæcea parte dintr-o restructurare a diviziunii muncii la nivel internaflional. întrucît tæierile au fost întîmpinate cu o opoziflie crîncenæ. Autofinanflarea a fost realizatæ nu numai prin introducerea unor „taxe individuale“. În acelaøi timp. Africa World Press. instrumentele pedagogice øi înlesnirile de infrastructuræ care fac studiul posibil. despre situaflia din campusurile africane. intitulat O mie de flori: luptele sociale împotriva ajustærii structurale din universitæflile africane. resursele. sfîrøitul investifliilor guvernamentale în servicii publice cum ar fi sænætatea. sæ-øi pæræseascæ flærile. existæ ræmæøiflele vechiului sistem educaflional cu finanflare publicæ. între 1991 øi 2004. Comercializarea øi balcanizarea universitæflilor africane: „studiul în funcflie de relaflii“ Sfîrøitul investifliilor guvernamentale în educaflia publicæ a fost primul pas spre globalizarea universitæflilor africane. toalete funcflionale. care în mod clar profitæ de influenfla lor bæneascæ pentru a dicta ce anume trebuie sæ învefle africanii. Din cauza opozifliei susflinute a studenflilor. potrivit cerinflelor Bæncii Mondiale. sistemul universitar a început sæ arate ca un tærîm pustiit øi ca un cîmp de luptæ. transportului. sæ emigreze în Europa sau în SUA. www. dintre care unii africani. cînd s-a declanøat reajustarea structuralæ.5 El cuprindea o cronologie a acestor lupte.

(N. chiar. cu un buget propriu. Între timp. Nu numai cæ finanflarea corporatistæ a cercetærii academice a crescut.) melor. Astfel. deoarece øubrezeøte poziflia facultæflii în raportul ei de forfle cu administraflia universitæflii. în timp ce celelalte trebuie sæ se supunæ. 2001.000 de dolari. Profesorii se fac cæ predau. de la descoperiri øtiinflifice pînæ la programe. ed. Diploma Mills: The Automation of Higher Education. precum Columbia University sau New York University. predarea øi cercetarea ocupæ un loc secund. pentru cæ nu vor sæ împartæ cu restul universitæflii banii pe care îi fac. coerent. øi în campusurile din SUA.7. universitæflile încearcæ sæ intre în posesia a tot ceea ce profesorii produc pe durata contractului cu ele. deøi în prezent viabilitatea lor e pusæ sub semnul întrebærii. încît educaflia superioaræ devine un lux. Digital . ci taxele au crescut atît de mult. Aceastæ îndatorare a corpului studenflesc a atins un asemenea punct critic. V. în sistemul Universitæflii din New York (CUNY). studenflii se fac cæ învaflæ.000 sau chiar 100. Øi aici. 138 . am mai fost martorii dezvoltærii „educafliei profitabile“. un suporter statornic al programelor online e Banca Mondialæ. cu alte cuvinte. Mamdani mai descrie øi cum sînt pe cale sæ aparæ ræzboaie interne. angajamentul faflæ de „acfliunile afirmative“. care (de exemplu) oferæ cursuri øi diplome pentru soldaflii înrolafli. ceea ce a dus la o tot mai accentuatæ fragmentare a vieflii academice. Îngrædirea cunoaøterii în SUA øi apariflia universitæflii globale Restructurarea øi comercializarea universitæflilor africane n-au fost un simplu ræspuns la „criza datoriei“. Mahmood Mamdani. dispun de masive departamente online. pentru a sluji unui numær mai mare de studenfli. În anii ’90. astfel încît cei care frecventeazæ anumite cursuri dau examenele în locul multor altora. s-a petrecut încæ din 1976. Fountain Publishers. siguri cæ profesorii lor. liniile directoare fiind eficienfla øi profitabilitatea. aøa cum se presupune adesea. indiferent de propria specializare sau expertizæ. iar un profesor poate avea sute de studenfli? Se mai susfline cæ educaflia online poate individualiza produsele pedagogice. în mod frecvent absenfli. creînd adesea o diviziune a muncii între ei. facultæflile se împart între profesori norocoøi. øi cei care nu beneficiazæ. S-a calculat cæ. la toate nivelurile. în mod inevitabil. care. prin aplicarea pentru granturi guvernamentale øi nu numai. David F Noble. Asta înseamnæ cæ institufliile øi departamentele cu „relaflii“ øi fonduri fac legea. adicæ angajamentul de a corecta moøtenirea sclaviei øi a rasismului instituflional în domeniul educaflional. De asemenea. Unii manageri de universitate privesc asta ca pe ceva utopic. care beneficiazæ de un grant. universitæflile au fost reorganizate conform unui model corporatist. (N. ed. øi care. Dar refuzul facultæflii aduce cu o violare a libertæflii lor academice. Monthly Review Press. Aceleaøi acfliuni au avut loc în toate celelalte flæri. Nu numai cæ universitæflile au eliminat înscrierea færæ taxe. În original: „‘For Profit Education’ and the Rise of the ‘Digital Diploma Mills’“. cæci reduce imens nevoia de investiflii în infrastructuræ øi salarii. inclusiv în SUA. Kampala. Astæzi. Asta înseamnæ sfîrøitul universitæflii ca proiect unitar.7 Mamdani aratæ cæ. întrucît fiecare departament doreøte sæ predea cele mai profitabile cursuri. alocærile de fonduri statale øi federale pentru øcoli. încît în campusurile din SUA se foloseøte din ce în ce mai des termenul de „sclavie a datoriei“ [debt slavery] pentru a descrie statutul studentului. Aceasta e o turnuræ periculoasæ. 1989–2005. „Educaflia online“ este un rezultat direct al cursei academice pentru profitabilitate. Deloc surprinzætor. studenflii vor avea la absolvire o datorie de 60. Cum îøi vor plæti studenflii datoria? Cum va cîntæri aceastæ datorie asupra vieflilor lor øi asupra deciziilor pe care le vor lua? 8. Prima a fost sfîrøitul „admiterii libere“. 1989–2005. Scholars in the Market Place: The Dilemma of Neo-liberal Reform at Makerere University. ci øi pentru a deveni absolvenfli de studii superioare. La ce extreme a dus situaflia asta a descris perfect cercetætorul/activistul ugandez Mahmood Mamdani. Asta a mers mînæ în mînæ cu un transfer ideologic prin care acum firmele sînt întîmpinate de administratorii universitæflilor ca niøte parteneri-cheie.) „Educaflia profitabilæ“ øi apariflia „fabricilor de diplome digitale“8 S-a înregistrat øi o corporatizare a vieflii universitare. chiar øi universitæfli prestigioase. în studiul sæu Cercetætorii pe piaflæ. cu propriile mijloace de a face bani. Cine are nevoie de clædiri cînd cursurile pot fi transmise direct în camera oricui. au fost reduse în mod constant. comercializarea cunoaøterii øi a vieflii academice a luat forme diferite. În aceste condiflii. nu vor observa. fiecare departament a început sæ funcflioneze ca o entitate autoîntreflinutæ. în medie. Dilema reformei neoliberale la Universitatea din Makerere. sub presiunea de a produce bani. Lucrurile au mers. încît departamentele influente doresc acum sæ se separe øi sæ se organizeze independent. Ideea e cæ materialul produs de profesori pentru cursuri poate fi standardizat øi pus online. pentru a ræspunde programelor øi nevoilor studenflilor. au mai puflinæ putere øi prestigiu. a fost abandonat. oferind o educaflie ieftinæ pentru „flærile særace“ øi pentru „Lumea a Treia“. øi asta tocmai în perioada în care e promovatæ drept singura poartæ spre un „nivel minim de trai“. 2007. Predarea øi publicarea nu mai sînt suficiente. universitæfli finanflate exclusiv prin bursa de valori. atît de departe. Începînd cu era Reagan. Øi de la profesori se aøteaptæ un comportament mai „de afaceri“ øi aducerea directæ de bani pentru universitæfli. Studenflii se împrumutæ acum de la guvern øi/sau de la bænci nu doar pentru cursurile postuniversitare.

sau din oricare punct al planetei unde se consideræ cæ sistemul universitar trebuie restructurat. opunîndu-se prezenflei în campusurile lor a obiectelor fabricate în aceste condiflii øi solicitînd universitæflilor sæ nu mai investeascæ în acfliunile unor astfel de companii de la 139 . al diamantelor. comercializarea sistemului educaflional al Africii.org). presupunem. negocierea unor termeni mai favorabili de „schimb“ a reprezentat un factor vital în acest proces. o largæ coaliflie de grupuri studenfleøti cu sediul în SUA øi Canada. Deja numeroase fabrici africane au fost „patentate“. Astfel. n. universitæflile nord-americane. ca rezultat o centralizare a producfliei de cunoaøtere. firmele agricole. Alternativa o reprezintæ o viaflæ færæ viitor. sistemele lor educaflionale au fost dezmembrate. viitorii manageri ai economiei globale. recunoscînd faptul cæ au aceleaøi probleme. Profesorii se reunesc în jurul conceptului de „libertate academicæ“ împotriva pretenfliilor universitæflilor de a le lua în posesie munca øi împotriva comercializærii educafliei øi a vieflii academice. pentru a reflecta interesele marilor puteri. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Dezvoltarea „universitæflii globale“ În orice caz. în cel mai ræu caz. Însæ acest schimb se petrece acum într-un domeniu cu raporturi de forfle inegale. un proces care. în refacerea programei analitice sau a procedurilor de examinare sau în înfiinflarea unor reflele de computere etc. aceste acfliuni au fost întîmpinate cu o opoziflie înverøunatæ de studenflii øi profesorii africani – opoziflie pe care CAFA a sprijinit-o øi a documentat-o. Aøa cum am væzut.). Asta înseamnæ cæ universitæfli selecte cu sediul în SUA sînt din ce în ce mai intim „legate“ de universitæfli din Africa sau Europa de Est. ed. în sensul cæ acum aceasta este organizatæ conform unei structuri piramidale. o globalizare a cunoaøterii este bine-venitæ atunci cînd presupune o sporire veritabilæ a schimbului de idei la nivel internaflional. Acesta e un site de prezentare a Reflelei Educaflionale pentru Democratizare [Democratising Education Network] (DEN). Aceøtia au construit corturi în campusuri øi au locuit acolo. miniere øi farmaceutice care funcflioneazæ pe întreg mapamondul. inclusiv cunoaøterea pe care bæøtinaøii au dezvoltat-o în decurs de secole øi pe care acum companiile doresc s-o privatizeze. Aceleaøi universitæfli recruteazæ un corp studenflesc multinaflional/multicultural.] Una dintre principalele lupte ale studenflilor din SUA e cea dusæ împotriva recrutærii în campusuri de cætre armatæ øi CIA. profitînd de faptul cæ. Studenflii. Una dintre strategiile folosite de studenfli pentru a-øi manifesta nemulflumirea este „modelul oraøului de corturi“ [tent city model].). creînd coaliflii împotriva atelierelor øi fabricilor cu condiflii inacceptabile de lucru [sweatshop]. stabilind standarde pentru ceea ce trebuie considerat valoros din punct de vedere pedagogic la nivel global. [O bunæ sursæ de informaflii cu privire la luptele studenflilor din Statele Unite este Campus Activism (a se vedea www. în ciuda interesului aparent crescut faflæ de multiculturalism. Franfla øi ONG-uri internaflionale. capabile sæ protejeze aceastæ bogæflie. Opoziflie. pregætind. în care aceleaøi flæri øi instituflii care controleazæ economia mondialæ stabilesc øi regulile. înseamnæ o expropriere directæ øi furtul bogæfliei indigene. De globalizarea øi comercializarea educafliei superioare din Africa beneficiazæ. împreunæ cu liberalizarea politicilor ei economice.+ (campus de luptæ. de fapt. atît pentru a aræta efectul pe care îndatorarea îl are asupra vieflilor lor. în esenflæ. Lipsa unor instituflii educaflionale autonome. Deja au curs rîuri de sînge de dragul aurului. Studenflii øi profesorii de ieri sînt emigranflii de azi. însuøindu-øi resursele de pe urma cærora træiesc oamenii. cultura øi cunoaøterea din lumea întreagæ devin tot mai omogenizate øi mai controlate. a pus capæt „vînætorii de gene“ sau. a produs o nouæ diaspora øi o „scurgere de inteligenflæ“. Studenflii au fost foarte activi øi în cadrul miøcærii antiglobalizare. Acest lucru înseamnæ cæ globalizarea educafliei øi a culturii a avut. împreunæ cu universitæfli din Anglia. devin paznicii educafliei øi ai producfliei de cunoaøtere din întreaga lume. contribuind la adîncirea inegalitæflilor sociale. ele pompeazæ cursuri în colegiile din flærile særæcite/îndatorate ale „Lumii a Treia“. în agitaflia reformærii. al coltanului (columbit-tantalit. coordonîndu-øi tot mai strîns activitatea cu cea a studenflilor canadieni. Opoziflia a devenit mult mai acutæ øi în campusurile din SUA. Astfel.campusactivism. Pentru a conchide. care îøi riscæ vieflile traversînd Sahara sau încercînd sæ ajungæ în Europa cu vase supraaglomerate plutind în derivæ pe Mediterana. devalorizate øi fæcute dependente de ajutoare externe øi de experfli externi. canoanele øi paradigmele ideologice ale educafliei øi ale culturii la nivel global. Un alt front de luptæ important este cel împotriva datoriilor studenflilor. luptæ øi activism în campus Aøa cum am subliniat. recrutarea de cætre una dintre numeroasele armate care îi sprijinæ pe conducætorii locali sau stræini în exproprierea bogæfliilor minerale øi agricole ale Africii. cît øi pentru a aræta cæ trebuie sæ se mute dintr-o universitate care începe sæ semene din ce în ce mai mult cu o operafliune financiaræ. fiind implicate în refacerea programelor acestora (de exemplu. de fapt. s-au organizat øi au luptat pe diferite fronturi. principala noutate din lumea academicæ a constituit-o implicarea globalæ tot mai mare a universitæflilor din Statele Unite în sensul unei tot mai accentuate intervenflii în restructurarea educafliei la nivel mondial. din ce în ce mai comercialæ. la rîndul lor. care s-a intensificat dupæ 11 septembrie 2001 øi în contextul Ræzboiului din Irak.

care reflectæ cererile studenflilor din SUA: – finanflare publicæ integralæ pentru învæflæmîntul superior public. – educaflie. – acfliuni afirmative pentru combaterea rasismului øi a sexismului instituflionalizate. Iatæ. studenflii au construit tot mai multe alianfle nu numai cu profesorii. – øcoli. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. nu ræzboi. nu închisori. – punerea în serviciul binelui public. Prin intermediul tuturor acestor lupte. mai jos. – educaflie civicæ pentru o societate democraticæ. UniCampus Vienna. sprijinind organizarea sindicatelor øi a grevelor acestora. – o autoguvernare democraticæ a educafliei superioare. nu al profiturilor corporafliilor. – recunoaøterea integralæ a drepturilor studenflilor øi ale muncitorilor de a se organiza. 11–14 March 2010. ci øi cu alfli muncitori din campusuri. Program cover .Banca Mondialæ. – acces gratuit la învæflæmîntul superior øi desfiinflarea taxelor. Carta adoptatæ de DEN. – libertate de expresie øi libertate academicæ. – øtergerea datoriilor în cazul împrumuturilor studenflilor.

în principal. prin edificarea. ceea ce. a unui „spafliu european al cercetærii“ (SEC) [Espace européen de la recherche – EER]. la Praga. Franfla øi Italia. o legislaflie privind concurenfla øi crearea unui brevet european. care este o piaflæ comunæ a cercetærii.2 El prevede „facilitæfli regulamentare pentru fondurile de capital-risc. Problema unor discipline precum filosofia este cæ speranfla privind salariul la terminarea facultæflii nu este.. 3.eu http://reseau-europe. Predarea limbii engleze ca limbæ stræinæ a fost privatizatæ. în general. Commission Européenne. în interiorul cæreia concurenfla devine „principalul principiu de cercetare“1. 18 noiembrie 2002. La coordination de la recherche ne se fera pas sans courage politique“. este introdusæ o organizare antreprenorialæ. urmæreøte mai presus de orice alinierea producfliei de cunoaøtere la cererea pieflei.sauvonsluniversite. „figura ei emblematicæ“. v. 2009–2010 Transformarea cunoaøterii în marfæ Procesul Bologna – Strategia Lisabona Réseau Europe – reseau-europe. evaluare øi comparare a institufliilor de învæflæmînt superior din Europa. Actul II. Ibid. La sfîrøitul studiilor. Niøte reforme declinate la nivel naflional în întreaga Europæ4 Procesul a fost aplicat la date øi în ritmuri diferite de la o flaræ la alta. o culturæ dinamicæ a spiritului de întreprindere. a te dota cu o strategie în materie de educaflie øi de formare continuæ se dovedeøte absolut necesar pentru a putea ræspunde provocærilor pe care le constituie competitivitatea economicæ. „6ème PCRD. în sectorul cercetærii. Parlamentul European. Universitæflile nu mai sînt conduse de persoane alese. Bruno (2008). întemeiatæ pe o societate øi pe o economie a cunoaøterii. pe lîngæ faptul de a favoriza mobilitatea studenflilor øi a personalului profesoral. Materii precum filosofia øi øtiinflele politice sînt supuse din partea mediilor economice la presiuni pentru a fi transformate în locuri øi în instrumente de adaptare. Opoziflia e inegalæ: puternicæ în Grecia. la Berlin. comunicare a Comisiei Europene cætre Consiliul Europei. a fost inifliat în 1999. În 2001. modalitæfli øi documente de lucru. de multe ori. aproape inexistentæ în Belgia.eu [2009] Un proces coordonat la nivel european Actul I. În conformitate cu principiile noului management public.000 de lire pentru licenflæ øi cu pînæ la 10. laboratoarele øi universitæflile. p.com/spip. 141 . foarte avansat în Italia. apeluri.+ (campus de luptæ. obiectivul economic devine explicit: „În Europa de mîine. aøa-numitæ pentru „economia cunoaøterii“. dupæ un citat din „Plus de recherche pour l’Europe. Cel mai avansat este în Marea Britanie. sînt suprimate cursuri de filosofie. o solidæ bazæ de cercetare publicæ aflatæ în slujba industriei“. Strategia Lisabona (2000) Strategia Lisabona. Locuinflele sociale studenfleøti au fost privatizate. sociologie etc.3 Concomitent. 4. SEC „îi priveøte atît pe cercetætori. php?article2476]. Universitæflile sînt finanflate de studenfli cu pînæ la 3. COM (2002) 499 final. sæ recurgæ la finanflæri private øi sæ se transforme în niøte prestatoare de formæri preocupate sæ garanteze viitoarea „angajabilitate“ a clienflilor-studenfli.000 de lire. în care sînt angajate azi 46 de flæri europene. iar „cercetætorul-antreprenor“. Spania. Comitetul Economic øi Social øi Comitetul Regiunilor. Objectif 3% du PIB“. care pune universitæflile în competiflie. Obiectivul l-a constituit crearea unui sistem european de armonizare. 1. Franfla øi ceva mai puflin avansat în Germania øi Belgia. cît øi drepturile de proprietate intelectualæ øi. www. studenflii ajung sæ aibæ o datorie medie de 35. Spania. slabæ în Marea Britanie. nr. acestea fiind chemate sæ adopte o gestionare managerialæ. destul de puternicæ în Germania øi Danemarca. Bruxelles.. 4. CORDIS ocus. În momentul de faflæ. Procesul Bologna (1999) Aøa-numitul „Proces Bologna“. obiectivele aøa-numitei „Strategii Lisabona“ sînt integrate în Procesul Bologna. suficientæ pentru a permite acordarea de împrumuturi de studii. nu de criticæ. cu scopul de a furniza o „cunoaøtere folositoare pieflei“.000 de lire dupæ licenflæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Manifeste. 2. incitæri fiscale pentru eforturile de cercetare-dezvoltare. sub formæ de „capital uman“. pregætea øi deschiderea spre concurenflæ øi spre transformarea învæflæmîntului superior într-o marfæ. Marea Britanie este flara în care reforma este cea mai avansatæ øi aproape încheiatæ. 209. este instaurat spafliul european al educafliei øi al formærii continue.“ În 2003. pe sintezele realizate de Marc Delepouve øi Evelyne Perrin pentru Contrasummitul de la Louvain [25–29 aprilie 2009. toate elementele constitutive ale sistemelor naflionale de inovaflie“. Aceastæ scurtæ panoramæ a reformelor øi a mobilizærilor din Europa se bazeazæ. 11 septembre 2002.

schimbarea începe odatæ cu adoptarea legii aøa-numitului Pact pentru cercetare [Pacte pour la recherche] din 2006 øi a Legii referitoare la libertæflile universitæflilor [Loi relative aux libertés des universités] (LRU)7 din 2007. G. care are drept consecinflæ o totalæ ocupare a timpului. În momentul de faflæ. În 2001. decît anii terminali ai studiilor de lungæ duratæ. masterat. la 8. La Hamburg.000 de euro. existæ aøa-numitele „øcoli“ (de comerfl. a decretului care definea statutul cercetætorilor. de o putere comparabilæ cu aceea a unui adeværat manager de întreprindere. creøterea taxelor de øcolarizare nu a afectat. regimul francez se caracterizeazæ prin dualitatea sa: pe lîngæ universitæfli. Precaritatea în rîndurile corpului profesoral nu înceteazæ sæ creascæ.5 În 2004 (guvernul Berlusconi). începînd din 2009. de centre comerciale etc. LMD este în vigoare de cinci ani. taxele de øcolarizare se ridicæ la 800 de euro. ai personalul neacademic (5). în 2008. taxele de øcolarizare se ridicau la 1. Învæflæmîntul superior este comunitar: francofon/flamand. de ordonator al veniturilor øi cheltuielilor. ai profesorilor (8). Sînt întreflinute tot mai multe relaflii cu întreprinderile. reformele au fost începute în 1999. De acolo a pornit o mobilizare a angajaflilor din întregul sistem de învæflæmînt. În Spania. într-o primæ etapæ. În octombrie 2008. Øcoala primaræ a fost reformatæ printr-o lege din 2008: reintroducerea uniformelor pentru elevi. publicæ). Obiectivele oficiale ale rectorului universitæflii privesc cu prioritate poziflia ocupatæ de aceasta în clasamentele internaflionale. La Filosofie. inifliazæ o relansare a conflinutului LOU. În 2005 sînt organizate manifestaflii. în 2004. p. apoi. În momentul de faflæ. stînga recent ajunsæ la putere suspendæ aøa-numita LOU. situaflia a fost rezumatæ astfel: „Studenflii din clasa de mijloc trebuie sæ trudeascæ în baruri pentru studenflii bogafli“. Se observæ o creøtere a concurenflei: universitæflile îøi smulg unele altora studenflii. defline un drept de aviz defavorabil asupra propunerilor emise de „comitetele de selecflie“ (care au luat locul comisiilor de specialiøti).. Cu toate acestea. diplome care nu sînt echivalente. cu atît e mai scump. aceastæ generalizare afecteazæ 6 landuri din 16. totuøi.. În Germania. În partea francofonæ. Un nou val de mobilizare a fost declanøat de cercetætori în 2009. Masteratele stabilesc taxele de øcolarizare în funcflie de cerere øi ofertæ: cu cît mai cæutat e un master. La ultimul sæu congres. Cheia 142 . aceste øcoli dezvoltæ strategii ofensive pentru a-øi masifica recrutarea øi a concura facultæflile. în introducerea de metode manageriale øi în creøterea drepturilor de øcolarizare (12. Filosofia øi Literele sînt cele mai vizate de reforme. în special pe cei internaflionali. predarea religiei catolice. drept urmare. V. Dacæ adæugæm aceste noi prerogative celor vechi (de reprezentare a universitæflii.) 6. Caffentzis. ceea ce antreneazæ specializæri. de unde taxe de øcolarizare libere. ed. principalul sindicat studenflesc a decis sæ abandoneze principiul gratuitæflii studiilor.). ca urmare a modificærii. cu atît mai mult cu cît sînt implicafli într-un demers de autofinanflare a studiilor de natura unei investiflii individuale.). „masterizarea“ din Franfla). prin aplicarea LRU. reuøind în felul acesta sæ determine guvernul sæ retragæ pe jumætate proiectul de reformæ prin privatizare a universitæflii. În 2006 îøi fac apariflia noi moduri de acfliune: blocare de autostræzi. În Grecia. privatizare øi autonomie decizionalæ øi financiaræ a universitæflilor. Or. (studenflii germani au fost inspirafli de mobilizærile împotriva CPE6). Sistemul LMD semnificæ reorganizarea programelor universitare pe trei cicluri: licenflæ. Universitæflile se aflæ în concurenflæ. (N. cu excepflia colectivitæflilor teritoriale. preøedintele Senatului este numit de o altæ instanflæ. universitatea a încheiat parteneriate cu întreprinderi din sectorul armamentului nuclear. fiind finanflate de stat în proporflie de 80–90%. LRU nu este împlinitæ în mæsura în care taxele de øcolarizare nu sînt dereglementate. are drept de veto în ceea ce priveøte angajærile de personal. Studenflii s-au mobilizat în toamna anului 2007 împotriva LRU printr-o serie de manifestaflii øi de blocæri ale activitæflii în universitæfli. 126. De atunci. Numai o treime dintre funcflionarii pensionafli sînt înlocuifli. selectarea studenflilor la intrarea în facultate. începînd însæ sæ fie generalizatæ la tofli anii cu începere din 2005. dar øi cu accesibilitatea sælilor de cursuri øi a clædirilor administrative pentru persoanele cu dizabilitæfli). niøte cadre didactice au ocupat øcoala în care predau.800 de euro/an. La contrasummitul de la Louvain. fæcînd grevæ împotriva creøterii taxelor de øcolarizare. universitæflile timp de un an. În Belgia. Universitæflile germane au senate din care fac parte reprezentanfli ai studenflilor (8). infra]. eliberînd. de studii politice etc. (N. În 2005. preøedintele universitæflii supune propunerile de personalitæfli din afaræ votului consiliului de administraflie (întreprinderi. doctorat. Modul de gestiune de tip LRU a antrenat o modificare a spiritului cunoøtinflelor predate. odatæ cu instaurarea sistemului LMD. Cele trei mari universitæfli sînt pe cale de a le înghifli pe cele mici care gravitau în jurul lor. În Italia. nota 2.) 7. Studenflii sînt greu de mobilizat. Astfel. liberalizarea øi privatizarea universitæflii: „autonomie“ ca în Franfla. ed. iar creøterea puterii sale a avut ca efect marginalizarea Senatului. universitæflile sînt de mai mulfli ani autonome. în momentul de faflæ. guvernul le-a permis universitæflilor sæ devinæ de drept privat. supra. „Lupte universitare la sfîrøitul pactului educaflional“. pretextînd diferite reglementæri ale Uniunii Europene. care sînt foarte „avansate“ în privatizarea finanflærii. de responsabil cu menflinerera ordinii øi a securitæflii în incinta universitæflii. studenflii au blocat. desfiinflarea orelor de dupæ-amiazæ. care a prilejuit puternice manifestaflii studenfleøti. care au crescut în paralel cu dezangajarea statului.5. La Universitatea Catolicæ din Louvain-la-Neuve. Formarea profesorilor a fost øi ea reformatæ. pentru a fi golitæ de conflinut pedagogic (cf. rezultæ cæ preøedintele universitæflii dispune. care a durat pînæ la vacanfla de Cræciun. aøa-numita „LOU“ inifliazæ. taxele de øcolarizare la Litere în Florenfla au crescut. În Franfla. creøterea puterii întreprinderilor în luarea deciziilor. revenirea la un singur învæflætor pentru fiecare clasæ. a fost votatæ o lege similaræ LRU [v. studenflii pornesc primele lupte. În 2006. s-a trecut de la 20 de cursuri pe an la 12.000 de euro/an la Sciences Po pentru studenflii stræini cu începere din 2009). închiderea øcolilor de mici dimensiuni. La Universitatea Liberæ din Bruxelles (ULB.

Niøte reforme care pun institufliile publice producætoare de cunoaøtere øi de „capital uman“ sæ lucreze din ce în ce mai mult în slujba întreprinderilor private Strategia Lisabona afiøeazæ ca obiectiv dezvoltarea „cunoaøterii“. în parte. programele academice øi evaluarea“. iar studenflii primesc o alocaflie (pe care nu trebuie s-o ramburseze) de 600 de euro pe lunæ timp de øase ani. consiliile nu mai au nicio putere în afara celei pe care le-o acordæ preøedinflia în ceea ce priveøte politica øtiinflificæ a universitæflii. Solvé. Danemarca e flara în care Procesul Bologna este cel mai puflin avansat. guvernul a autorizat universitæflile private. 9. În felul acesta.+ (campus de luptæ.). 1 din partea personalului neacademic. În Statele Unite. Educaflia e gratuitæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii) repartizærii fondurilor în funcflie de numærul de studenfli a fost extinsæ la numirea profesorilor. Înainte. mai ales faflæ de piaflæ. Creøterea taxelor de øcolarizare n-a fost încæ introdusæ în Franfla. Într-adevær. pentru a putea sæ profite øi mai mult de creditele publice care continuæ sæ finanfleze. care defline acum catedre private (comerflul cu bere etc. o serie de manifestaflii studenfleøti au reuøit sæ se opunæ cu succes unui proiect al guvernului care urmærea reducerea acestei durate la patru ani. care apasæ asupra bugetelor publice øi atrage dupæ sine dezangajarea statului. În 2009. Controlul naflional al calitæflii recrutærilor de cætre egali pare sortit disparifliei. ceea ce constituie pentru ei o „øcoalæ de raflionalitate“ economicæ. AERES [Agence d’évaluation de la recherche et de l’enseignement supérieur – Agenflia de Evaluare a Cercetærii øi a Învæflæmîntului Superior]) sînt numifli de guvern. Doi studenfli ai ULB au participat. o finanflare centralizatæ øi alimentatæ din preleværi obligatorii. în momentul de faflæ. cei 11 membri ai consiliilor de administraflie erau aleøi în exclusivitate din rîndurile profesorilor øi ale studenflilor. în calitate de producætori de „capital uman“. cît de curînd. probabil. se aflæ în desfæøurare o mobilizare împotriva aproprierii (prin brevete) de cætre întreprinderi a descoperirilor universitare. corpul universitar fline la autonomia sa. recurgerea la finanflæri private pentru programele de cercetare (în Franfla. În momentul de faflæ.8 Creøterea taxelor de øcolarizare pentru îndatorare – øcoalæ de „raflionalitate economicæ“ pentru studenfli Creøterea taxelor de øcolarizare9 îi obligæ pe studenfli sæ se îndatoreze. pætrunderea întreprinderilor în universitæfli este din ce în ce mai mare. În Belgia nu existæ sindicate studenfleøti. este înlocuitæ cu niøte finanflæri descentralizate øi „parteneriale“. astfel. Impresia læsatæ de contrasummitul de la Louvain este cæ studenflii nu sînt conøtienfli de ceea ce se întîmplæ în universitæflile lor. 6 din partea întreprinderilor. în cadrul unui „nou management public“ [New Public Management]. Cu toate acestea. cu toate acestea. deoarece este vorba de un element esenflial al procesului de liberalizare øi de transformare a învæflæmîntului superior într-o marfæ. Cele mai recente reforme vizeazæ. ducînd la desfiinflarea unor cursuri øi/sau a unor efective prea numeroase. Introducerea de metode manageriale pentru slæbirea autonomiei corpului universitar Pentru a se subordona universitæflile øi centrele de cercetare intereselor întreprinderilor este nevoie øi de un alt mod de gestionare. în care decizia e colectivæ øi politicæ. „LRU“). Ceea ce constituie o modalitate de a-i subordona pe studenfli întreprinderilor. Vinokur (2008 b). producflia de cunoaøtere. 2 ai profesorilor. de pildæ. Mai preocupafli de modul în care vor putea sæ îøi valorifice studiile pe piafla muncii (øi de salariul pe care vor putea sæ-l obflinæ în felul acesta pentru a-øi rambursa datoriile). Membrii agenfliilor (ANR [Agence Nationale de la Recherche – Agenflia Naflionalæ pentru Cercetare]. 8. Recent. aceste reforme nu urmæresc decît sæ permitæ întreprinderilor private sæ profite øi mai mult de cunoaøterea produsæ de institufliile publice. prin supunerea acestora intereselor lor stricte. recrutærile de personal. Deschiderea spre finanflærile private pentru a se putea influenfla opfliunile publice Deschiderea spre finanflærile private trebuie pusæ în legæturæ cu scæderea impozitelor pe profit ale întreprinderilor. ei sînt mult mai atenfli la a consacra aceste studii acumulærii capitalului uman aøteptat de întreprinderi. În universitæfli. În realitate. A fost fæcutæ sæ fuzioneze cu facultatea de economie a ULB. care sînt stabilite de proiectele de performanflæ. 143 . taxele de øcolarizare au crescut între 2002 øi 2007cu 40%. 2 sînt reprezentanfli ai studenflilor. a cærui putere este consolidatæ prin LRU. la fel ca øi statutele. dintre cei 11 membri. care le permit finanflatorilor sæ influenfleze local modul de gestionare a universitæflilor øi a centrelor de cercetare. foarte activ la pregætirea acestui contrasummit. Acesta este sensul reformelor care încurajeazæ parteneriatele public-privat. astfel încît. în fafla preøedintelui ales. prin înfiinflarea Agenfliei Naflionale pentru Cercetare) øi pentru formarea universitaræ (în Franfla. funcflioneazæ ca o întreprindere. în mod mecanic. omoloaga lui HEC Paris. dar va fi. sæ slæbeascæ aceastæ autonomie: „universitarii nu iau parte la definirea propriilor lor «obiective». numærul profesorilor de la Litere scade progresiv.

în special ale IMM-urilor. producflia rimeazæ azi cu protecflia øi cu exploatarea“. Acest lucru ræmîne totuøi un arbitraj care se efectueazæ în funcflie de considerente strict economice. este un ræzboi împotriva cunoaøterii. Pe deasupra. cunoaøterii publice) sînt diminuate. dar øi „factori de producflie“ ai serviciului. în timp ce ajutorul acordat studenflilor din familii cu un venit de peste 100. chiar. calatæ pe nevoile imediate ale bazinelor de locuri de muncæ øi ale întreprinderilor care finanfleazæ universitatea. ca urmare a dificultæflii. de a obfline ajutoare financiare suficiente. iar cele administrative cu 54%. în cadrul unor „regrupæri de excelenflæ“. într-un sector în care mæsura calitæflii intrinsece este foarte greu de stabilit. inclusiv în cazul în care existæ sisteme de împrumut. Vinokur (2007). într-adevær. cheltuielile administrative sæ creascæ de la 30% în 1976 la 50% în 2001. competiflia se poartæ pe „calitate“. Acest ræzboi este purtat în numele întreprinderilor øi al grupurilor industriale care doresc sæ-øi amplifice monopolul asupra cunoaøterii. deoarece este dotat iniflial cu un capital uman mai mare. care reflectæ. prin intermediul indicatorilor de inserflie. 12. cheltuielile de instruire pe student au crescut cu 17% între 1960 øi 2001. cheltuieli de prestigiu. Celelalte instituflii de învæflæmînt superior au ca principalæ funcflie sæ ræspundæ. „magazin de informare asupra cercetærii europene“. În timp ce externalitæflile pozitive ale cunoaøterii publice sînt fæcute sæ creascæ în avantajul întreprinderilor. 144 . drept indicator de calitate (teoria semnalului). de lobbing. Politica de brevetare – un ræzboi împotriva împærtæøirii øi difuzærii cunoaøterii În sfîrøit. construirea unei imagini de calitate øi traducerea ei în clasamentele universitæflilor sînt costisitoare: recrutare de „staruri“ de pe piafla internaflionalæ a profesorilor-cercetætori øi a preøedinflilor de universitæfli. „în cîmpul cunoaøterii. o „aversiune faflæ de risc“ a celor særaci (chiar øi în Norvegia. Ræzboiul împotriva împærtæøirii cunoaøterii. Niøte reforme profund inegalitare. creøtere puternicæ a cererii pentru alflii.000 de dolari a crescut cu 145%. nevoilor locale.10.. în detrimentul persoanelor particulare. din totalul cheltuielilor institufliilor publice de învæflæmînt superior din Statele Unite. Vinokur (2007). politica de brevetare permite întreprinderilor sæ-øi maximizeze profiturile legate de aplicafliile comerciale care rezultæ din „inovaflii“. bogatul e mai „rentabil“. RDT info. externalitæflile pozitive legate de inovafliile „private“ (datorate. Aøa s-a ajuns ca. Un sistem cu douæ viteze Odatæ cu sfîrøitul principiului repartizærii echitabile în cadrul serviciilor publice. o percepflie corectæ a riscului real de cætre niøte studenfli lipsifli øi de suportul financiar familial în caz de nevoie. Într-adevær. care primesc populafliile cele mai favorizate. în care. ceea ce poate conduce la ajutorarea financiaræ a studenflilor strælucifli din medii cu venituri scæzute. nu pe prefl. pînæ la urmæ. 11.10 Aøa-zisa „economie a cunoaøterii“ este. în medie. Selectarea studenflilor pe piafla cunoaøterii Pe o piaflæ liberalizatæ a învæflæmîntului superior. de marketing øi publicitate etc. flaræ în care împrumuturile sînt foarte bine securizate). Afiøarea unor taxe øcolare ridicate serveøte.. pentru aceøti studenfli. Ibid. øi de capitalul social din ce în ce mai necesar pentru accederea la slujbele de calitate. în paralel cu dezangajarea financiaræ a statului. ofertæ de servicii atractive în campus. calitatea lor fiind un element determinant pentru prestigiul universitæflii. pus la dispoziflia tuturor. Tendinfla este. scrie Direcflia Generalæ pentru Cercetare a Comisiei Europene. citat in Bruno (2008). 13. finanflærile (în special cele publice) sînt dirijate prioritar spre institufliile de învæflæmînt superior care sînt deja cele mai bine dotate. Astfel. care în 1995 primeau din partea colegiilor private ajutoare cu 2% mai mari decît cei provenifli din familii înstærite (între 60.13 Existæ. studenflii cei mai særaci. în parte. de fapt. „vremea cînd. În aceste instituflii. logica ajutorærii meritului (celui bogat) primeazæ asupra logicii ajutorærii nevoii (celui særac). nu de serviciu public. institufliile de învæflæmînt superior (publice sau private) aflîndu-se în concurenflæ monopolistæ. Pe de altæ parte. cunoøtinflele dobîndite în spafliul øtiinflific academic constituiau un patrimoniu deschis. pilotarea de cætre întreprinderi merge în sensul unei formæri „personalizate“. studenflii sînt „clienflii“ universitæflilor øi o sursæ de finanflare din ce în ce mai importantæ pentru echilibrul lor bugetar. o economie bazatæ pe raritatea cunoaøterii. în mare parte. prin tradiflie. mai puflin. purtat în mod intrinsec prin Strategia Lisabona. publicat de Direcflia generalæ a Comisiei însærcinate cu Cercetarea. Astfel. e de domeniul trecutului“.12 Studiile evidenfliazæ peste tot un impact negativ al creøterii taxelor de øcolarizare asupra cererii de studii superioare în mediile cu venituri mici. primesc în 1999 cu 29%. spre o bipolarizare a cererii: abandon pretimpuriu pentru unii. în Statele Unite. astfel.000 de dolari/an). care urmæresc desfiinflarea serviciului public De la creøterea taxelor de øcolarizare la îndatorarea studenflilor – eliminarea claselor populare Liberalizarea învæflæmîntului superior se traduce printr-o creøtere a taxelor de øcolarizare11.000 øi 80.

care provoacæ un risc deflaflionist (consum anemic etc.printemps2010. la rîndul ei. in Pouvoirs et financement en éducation: qui paye décide?.org 145 . fiind. http://regulation. pentru a avea acces la universitæflile cele mai prestigioase. cherchez!. Acest fapt adînceøte inegalitæflile salariale øi bipolarizarea de pe piafla muncii. R.pdf. Cunoaøterea este. sæ conducæ la reculul libertæflilor academice øi democratice. de la cercetare pînæ la educaflie. Annie (2008 b).. institutions. Conform Comisiei Europene. prêts. venind sæ îngroaøe oferta pe segmentele inferioare ale pieflei muncii. Aceastæ „revoluflie culturalæ neoliberalæ“ conduce la o cunoaøtere. ele exclud cealaltæ parte. Precarizarea corpului universitar øi „fuga creierelor“ În Statele Unite. care apasæ asupra salariilor. penurie de creiere etc.eu (analize.php? article226 Olanda: http://studentenprotestutrecht. Ibid. îi incitæ pe o parte dintre studenfli sæ se îndatoreze din ce în ce mai mult. 18. A vos marques®.org/download/EducationProtestsWorldwide2009/Overview2009. særæcire academicæ. in Mouvements. conducînd. Endettement étudiant et restructuration de l’enseignement supérieur“. 55–56. 2006.ch/spip. În Statele Unite. la o pauperizare øi la precarizarea claselor de mijloc. atunci. analize. pp.vagueeuropeenne. a expertizei universitare“. Reculul libertæflilor academice øi democratice Finanflarea privatæ poate. articole despre diferite situaflii naflionale).+ (campus de luptæ.18 Traducere de Bogdan Ghiu 14. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Niøte inegalitæfli care se repercuteazæ asupra pieflei muncii În acest sistem. Bibliografie Bruno.html. reflele europene. http://www. formærile generaliste sînt rezervate elitelor.at Elveflia: http://www. Capitalisme. Paris. Universitatea a fost inspectatæ de OFSTED [Biroul de norme educative britanic. Comunicare a Comisiei Europene.14 În flærile europene care au adoptat înaintea Franflei principiile noului management public (NPM). o extraversiune lingvisticæ øi culturalæ crescîndæ øi declinul cercetærii fundamentale“. aprilie 2005. deturnatæ de la funcfliile ei societale øi cetæfleneøti. concesionar de automobile øi creøtin fundamentalist. http://firgoa.). „La loi relative aux libertés et responsabilités des universités: essai de mise en perspective“.archive.es/drupal (reviste ale presei. 2. wordpress. proporflia de posturi temporare din universitæfli a crescut de la 43% la 70% în 30 de ani.16 Nu numai cunoaøterea. pay later. Le Monde diplomatique. „L’école britannique livrée au patronat“.usc. Reflele studenfleøti Contrasummitul de la Viena: http://bolognaburns. „cele mai multe universitæfli engleze øi americane.com (blog participativ.wordpress. din ce în ce mai segmentatæ.cuae. Pe de altæ parte.cuae. „Implementing the Community Lisbon Programme: Fostering entrepreneurial mindsets through education and learning“. indispensabilæ din punct de vedere social.. Vinokur (2008 a). pusæ doar în slujba intereselor particulare øi pe termen scurt ale întreprinderilor. de hegemonie intelectualæ. iar cærflile cu Harry Potter sînt interzise. în care o proporflie ridicatæ de profesori-cercetætori este precarizatæ øi în care libertatea academicæ regreseazæ în consecinflæ. în felul acesta. mobilizæri). Vinokur (2008 b). Annie (2008 a). Hatcher.php? article226 Croaflia: http://slobodnifilozofski. Editions du Croquant.17 Un risc este. mai efemeræ. 17. încæ din primele clase ar trebui insuflat „spiritul de întreprindere“.org Valuri europene de mobilizare: www. care.ch/spip. 15. 16. L’Harmattan. Annie (2007). „se remarcæ dispariflia unor sectoare întregi de cercetare øi de învæflæmînt. Vinokur. agenflie guvernamentalæ] øi s-a bucurat de un raport excelent“. fiind nevoite sæ recurgæ la importul de creiere“. Særæcirea cunoaøterii Subordonarea crescîndæ faflæ de interesele întreprinderilor compromite „independenfla. Vinokur. „creaflionismul se predæ pe picior de egalitate cu teoria evoluflionistæ a lui Darwin. insuficient de «eficiente» din punct de vedere al obiectivelor stabilite. http://isacna. dimpotrivæ. Revue de la régulation. asigurîndu-le numai lor recunoaøtere øi mobilitate pe piafla muncii. organizafliei Amnesty International i s-au interzis finanflærile în interiorul unei universitæfli deoarece denunflase compania Coca-Cola pentru sprijinirea dictaturii din Nigeria. în consecinflæ. Abandonarea cætre întreprinderi øi cætre mecenat (eventual religios15) a finanflærii øi a definirii conflinutului formærilor intelectuale are implicaflii extrem de grele în termeni de capital simbolic. În „universitatea“ lui Peter Vardy.org/document1783. 72–81. astfel. sub pretextul cæ ar încuraja credinfla în vræjitorie. Vinokur. bibliografii). „exit“-ul: astfel. Isabelle (2008).revues. Pierderea autonomiei corpului universitar: precarizare. pouvoirs. „Study now. „Vous avez dit «autonomie»?“. www.com Grecia: http://www. ci øi gîndirea øi societatea ar trebui deci puse în slujba întreprinderilor. întîmpinæ dificultæfli tot mai mari în atragerea de candidafli naflionali.fr Germania: http://unsereuni. datoriile studenfleøti întreflin creøterea veniturilor celor mai ridicate. din ce în ce mai incapabilæ sæ ajute la elaborarea unei înflelegeri a lumii în globalitatea ei øi din ce în ce mai puflin utilæ pentru cetæflean.

sîntem convinøi cæ nu putem reuøi pe termen lung decît comunicînd øi fiind unifli noi înøine la nivel global în lupta noastræ. educaflia trebuie sæ fie criticæ. sæ le permitæ oamenilor sæ înfleleagæ øi sæ reflecteze critic asupra conflictelor de interese din jurul lor. Consideræm cæ. Germania øi Spania. Aceste ræspunsuri vor fi publicate pe forumul de la adresa http://emancipatingeducation-for-all. Obiectivul nostru este sæ inifliem discuflii pe marginea conceptului de educaflie øi sæ strîngem cît mai multe reacflii posibile din partea grupurilor locale. speræm. UniCampus Vienna. este vital sæ ne întrebæm ce rol social ar trebui sæ joace sistemul educaflional în cadrul societæflii. Astfel conceputæ. Tuturor acestor trei curente organizate de interese li se opune interesul de a-i læsa pe oameni sæ decidæ direcflia pe care ar trebui s-o imprime propriilor viefli.emancipating-education-for-all. 4 146 .Document de lucru adresat miøcærilor educaflionale din întreaga lume www. p. este simpla deprindere a abilitæflilor oferite pe piafla muncii. împreunæ. cu cît mai mulfli dintre voi. Emanciparea le permite oamenilor sæ træiascæ aøa cum doresc. Acest interes. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. întrucît educaflia criticæ este un catalizator al participærii politice. Educaflia liberæ øi emancipatoare. accesibilæ tuturor. Ea trebuie sæ fie liberæ øi accesibilæ tuturor. Documentul de faflæ descrie. încurajîndu-l pe acesta sæ o modeleze în mod activ. este o precondiflie a oricærei societæfli care se consideræ democraticæ. educaflia este un mijloc de emancipare. reflectînd rolul individului în cadrul societæflii ca întreg. printre acestea numærîndu-se interesele economice. Ne exprimæm solidaritatea cu tofli cei care luptæ pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare în toatæ lumea. interesele de stat øi interesele religioase instituflionalizate.net]. conceptul nostru de bazæ în ceea ce priveøte educaflia liberæ øi emancipatoare. spre deosebire de formare [training]. ne-am întîlnit øi am redactat urmætorul document. Mai mult. Sistemul educaflional – un „conflict de interese“ Consideræm cæ sistemul educaflional este o platformæ pentru cîteva interese care. activiøtii din cadrul miøcærilor educaflionale din Austria. pe de altæ parte. noi. Viziune Pentru formularea unei viziuni. nu este încæ organizat. pentru a încerca sæ formulæm o declaraflie care sæ reflecte unitatea øi diversitatea luptei pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare. la sfîrøitul lui noiembrie 2009.org øi vor fi discutate în cadrul Congresului Educafliei Europene [European Education Congress] de la Bochum (Germania) de la sfîrøitul lui mai 2010. Formarea. în continuare. spre deosebire de celelalte. Prin urmare. parflial. Este de datoria activiøtilor pentru o educaflie criticæ sæ se organizeze øi sæ întæreascæ interesele emancipatoare din cadrul structurilor platformelor existente de interese. se contrazic reciproc. Interesele dominante în prezent – în special cele de naturæ economicæ – funcflioneazæ global. o miøcare educaflionalæ – fie ea de nivel local sau global – ar trebui sæ defineascæ însæøi educaflia øi sæ includæ aceastæ definiflie într-un discurs social despre educaflie. Este vital sæ creæm o reflea puternicæ a miøcærilor educaflionale. Cerem grupurilor locale din Europa øi din alte pærfli ale lumii sæ punæ în discuflie acest text øi sæ ne transmitæ reacfliile lor [united4education@riseup. 11–14 March 2010.org [2009] Introducere Cu ocazia unei întruniri internaflionale de la München (Germania). Program.

care permit o gîndire criticæ. în loc sæ funcflioneze dupæ niøte standarde impuse nouæ de cætre alflii. Educaflia. au dovedit cæ existæ un potenflial de schimbare nu doar în rîndul studenflilor. a tehnologiei øi a economiei. Viena] Societatea Starea prezentæ a lumii. al tuturor celorlalte fiinfle øi al lumii noastre. Toate mecanismele structurale care le oferæ øanse inegale copiilor din sistemul educaflional trebuie desfiinflate. la nivel naflional øi global. trebuie inversatæ. are nevoie de autodeterminare. care a însoflit Procesul Bologna. ci în întreaga societate. Economicizarea educafliei urmeazæ totuøi diferite linii directoare: o mai mare eficienflæ. Este nevoie. Educaflia Educaflia. Aceastæ formare a copiilor øi a adolescenflilor pentru a deveni niøte adulfli exploatabili trebuie respinsæ. a politicii. din acest punct de vedere. eliminatæ. Programa trebuie sæ lase suficient spafliu pentru o stabilire independentæ a prioritæflilor øi pentru o planificare autonomæ a timpului. e marcatæ de inechitate øi de o masivæ distrugere a mediului înconjurætor. Acesta a dus la cooperarea politicienilor øi a pieflei. a-i face pe oameni exploatabili pentru societate øi pentru piafla muncii. UniCampus Vienna. este nevoie de structuri care sæ le ofere tuturor celor care muncesc øi care învaflæ în universitæfli abilitatea de-a se implica în luarea democraticæ de decizii. ci trebuie sæ încurajeze abilitatea de a analiza critic starea actualæ a societæflii. Pentru a transforma universitatea într-un teren de antrenament pentru gîndirea criticæ øi autoresponsabilæ. ea a fost interpretatæ într-un sens neoliberal. independenfli. În orice caz. ceea ce înseamnæ a te folosi de oameni.+ (campus de luptæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Document de lucru pentru Summitul alternativelor Idei pentru o educaflie øi o societate diferite http://spring2010. 11–14 March 2010. øi ea. S-ar putea ca asta sæ nu producæ în mod automat o schimbare. ci øi în democraflii. încurajîndu-se abilitatea de a privi dincolo de graniflele actualului sistem politic. În locul ei trebuie cultivate forme solidare de învæflare. Orientarea spre principiile economice ale sistemului educaflional trebuie. nu doar în dictaturi. Ca atare. avînd în vedere cæ raporturile sînt puternice. p.org/about/alternative-summit [11–14 martie 2010. Pentru binele tuturor oamenilor. Færæ o schimbare a raporturilor de forfle din aceastæ lume nu va exista o schimbare realæ. 5 147 . încrezætori. iar statul opresor e înspæimîntætor – dar o educaflie eliberatæ de dogma capitalistæ poate crea atmosfera necesaræ pentru schimbare. Rolul cel mai important e jucat de capitalismul neoliberal. în special cea universitaræ. øi. Declaraflia oficialæ ar fi putut oferi o cale diferitæ. UniCampus. Educaflia poate reproduce øi stabiliza raporturile de forfle actuale sau poate încuraja gîndirea criticæ.eu http://bolognaburns. care au fost sprijinite de sindicate øi de numeroøi alfli oameni. de schimbæri ale structurii interne øi externe a sistemului educaflional øi de o mai puternicæ orientare în direcflia unei teorii educaflionale pe durata instruirii profesorilor. Program. distrugerea structurilor democratice. Procesul Bologna Procesul Bologna a fost folosit pentru restructurarea nivelurilor terfliare ale educafliei. Provocarea anilor øi a deceniilor care vin va fi de a schimba sistemul educaflional pas cu pas. Introducerea unei programe conforme cu Procesul Bologna a fost însoflitæ de ideea unei sæptæmîni de lucru de 40 de ore pentru studenfli. nu trebuie sæ urmæreascæ aplicabilitatea economicæ. Acum e sarcina noastræ sæ transformæm aceste reflele spontane într-o miøcare viguroasæ. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. Perspective Protestele studenfleøti autoorganizate din universitæfli. abandonarea unor idealuri precum educarea unor oameni autonomi. aøadar. Acest fapt trebuie respins. în tot acest timp. de un spafliu autodeterminat øi de posibilitatea de a-øi gæsi cæile proprii. în loc sæ se punæ interesul oamenilor øi sænætatea mediului pe primul loc.

care.educationcongress. Program. care. împreunæ – Permiterea unei critici øi a unei reflecflii asupra miøcærilor educaflionale din Europa din ultimii ani – Efectuarea unei analize teoretice a problemelor curente din sectorul educaflional øi identificarea cauzelor acestora – Dezvoltarea de abordæri øi strategii practice de acfliune – Oferirea unei baze teoretice practicii politice – Transformarea analizei teoretice în idei vizînd practica politicæ – Încurajarea tuturor.Ce este Congresul Educafliei Europene? www. dupæ o pauzæ comunæ. în martie. deopotrivæ în sistemul educaflional øi în societate în general – Oferirea unei baze pentru înflelegerea øi discutarea educafliei în contextul actualului sistem politic øi social Cum e organizat EEC? EEC este organizat de un grup de tineri din întreaga lume. deciziile au fost discutate øi apoi adoptate prin consens în plen. Program. Rezultatele congresului vor depinde în mod nemijlocit de ideile øi de analizele tuturor celor implicafli în congres øi de rezultatele diferitelor discuflii øi ateliere de lucru din cursul sæptæmînii. Inifliat de douæ organizaflii germane øi douæ franceze. analizele teoretice ale unei probleme reclamæ strategii. desigur. precum øi de o serie de alte organizaflii. Germania] Concept Congresul Educafliei Europene [European Education Congress] (EEC) este un congres internaflional care are o abordare criticæ a situafliei actuale øi a evolufliilor curente din cadrul sistemului educaflional din Europa. comitetul de organizare s-a lærgit de atunci considerabil øi a devenit internaflional. øi la Barcelona. pentru a discuta øi dezvolta rezultatele întîlnirii de la Paris. de a participa la procesele de luare a deciziilor. atît la nivel politic participativ. care sæ permitæ gæsirea Reclaim your Future!. Practica politicæ nu-øi poate realiza în totalitate potenflialul în lipsa unui cadru teoretic. Infrastructura imediatæ e organizatæ de un grup local din Bochum. ci dimpotrivæ. Ca atare. dar în special a celor tineri. Bochumer Bildungschancen e. Bochum. Proiectul e sprijinit financiar de programul Youth in Action. Oameni din cîteva flæri europene au participat la organizarea de bazæ øi deschisæ a congresului. cît øi la nivel teoretic. în aprilie [2010]. 6 148 .eu [25–30 mai 2010. se vor ræsfrînge asupra structurii. urmætoarele obiective trebuie înflelese ca un cadru de referinflæ. care nu trebuie urmat în litera lui. la Paris.. Deciziile legate de concept. Împærflirea într-o parte teoreticæ øi una practicæ nu trebuie consideratæ o separare între participarea politicæ practicæ øi analiza teoreticæ. øi este – în cea mai mare mæsuræ posibilæ – realizatæ prin pæstrarea unui contact constant cu structurile internaflionale. Evenimentul este organizat de tineri din toatæ Europa. – Oferirea unei perspective asupra situafliei øi a structurii diferitelor sisteme educaflionale din Europa – Dezvoltarea øi reflectarea criticæ a pozifliilor politice. Înscrierea la aceastæ întîlnire se poate face pe site-ul congresului. O întîlnire pregætitoare finalæ anterioaræ congresului va avea loc pe 8 øi 9 mai [2010] la Bochum. În continuare se va organiza o întîlnire deschisæ. p. Motivaflia acestei concepflii cuprinzætoare poate fi gæsitæ în caracterul eterogen al intereselor øi al zonelor-cheie de lucru ale participanflilor. planificarea financiaræ e responsabilitatea principalului grup organizator. de cursul evenimentelor øi de principiile directoare ale congresului sînt luate în mod democratic. Structuræ temporalæ Programul fiecærei zile e împærflit în patru pærfli. 11–14 March 2010. vor fi completate de intervenflii vizînd aspecte mai practice øi dezvoltarea de abordæri øi soluflii ale problemelor identificate. în februarie. UniCampus Vienna. al teleconferinflelor øi al listelor de mail în limba englezæ.V. dupæ ce s-a lucrat în grupuri mici. membrii echipei organizatoare s-au întîlnit la Viena. Obiectivele øi flintele pe care øi le propune congresul sînt dinadins felurite øi deschise. iar ziua se va încheia cu un program cultural. prin intermediul întîlnirilor pregætitoare internaflionale. participanflii sînt încurajafli sæ dezvolte øi sæ extindæ aceste puncte pentru a øi le putea însuøi. Dimineafla vor avea loc intervenflii vizînd analiza teoreticæ. analitic. Ambele abordæri ale unui subiect sau ale unei probleme trebuie legate pentru a permite o mai bunæ înflelegere prin luarea în considerare a ambelor perspective. pe lîngæ aceste întîlniri oficiale. Pînæ în prezent au existat douæ întîlniri pregætitoare internaflionale.

Întîlnirea deschisæ Pe durata întîlnirii deschise de seara pot fi continuate discufliile începute în cursul zilei øi pot fi abordate noi subiecte în timpul intervenfliilor discutate. Conflinutul proiectelor discutate depinde în totalitate de ideile participanflilor la congres. Aceste grupuri de lucru sînt autoorganizate øi se pot întruni pe durata sæptæmînii pentru a lucra la proiectele lor. Aceste placarde vor fi expuse zilnic în apropierea punctului de informare. La începutul fiecærei întîlniri deschise.de) Bundesverband ausländischer Studierender e. pentru a lucra la un proiect teatral internaflional în cadrul programului cultural.de) Bochumer Bildungschancen e. V. nu vom reuøi sæ traducem toate atelierele de lucru în diferite limbi.educationcongress. Pentru a face cursul discufliilor øi posibilele rezultate vizibile pentru tofli participanflii la congres. Grupurile de lucru Pe lîngæ intervenflii normale øi întîlniri deschise. ci creat în maniera „fæ-o tu însufli“ [do it yourself]. Înscrierea unei intervenflii poate fi fæcutæ. de pildæ. În general. în stare sæ provoace schimbarea. În caz cæ avefli idei pentru programul cultural sau dorifli sæ contribuifli chiar voi.de) DGB Jugend Bund (www. acesta fiind afiøat pe un panou centralizat pentru a putea fi trecut în revistæ. pregætirea intervenfliilor øi a fazelor întîlnirilor deschise etc. existæ un interval destinat activitæflilor culturale. cît øi de aplicafliilor lor practice. potrivit abilitæflilor lingvistice ale participanflilor.eu. în orice moment.+ (campus de luptæ. chiar în timpul congresului. Comunicarea Comunicarea pe durata congresului se va face în cea mai mare parte în limba englezæ. væ rugæm sæ ne scriefli la adresa info@educationcongress. Grupurile de lucru nu se pot înscrie dinainte. nu doar sæ viziteze congresul. le solicitæm tuturor celor interesafli de educaflie.abs-bund. le pot prezenta pe scurt pe un panou øi distribui în încæperile disponibile.de) bündnis für politik. un panou informativ din apropierea punctului de informare va prezenta aceste proiecte øi va anunfla momentul øi locul acestor întîlniri. ajutor la punctul de informare. pe pagina congresului: www.und meinungsfreiheit (www. limitate. vizitarea congresului ar trebui sæ însemne øi participarea øi contribuflia la congres. de asemenea. Programul cultural În fiecare searæ. scriefli-ne un e-mail sau comunicafli-ne la punctul de informare. Nu doar consumafli. sæ contribuie cu idei øi sæ colaboreze cu ceva la programul cultural. înscriefli-væ pe pagina festivalului: http://www. din nefericire.eu/?page_id=251. Dacæ e nevoie de echipamente sau de o infrastructuræ. intervenfliile pot fi fæcute øi în alte limbi. Toatæ lumea e invitatæ sæ se implice. spælatul vaselor.educationcongress. La punctul de informare vor exista liste care væ vor oferi posibilitatea sæ ajutafli la infrastructura congresului: distribuirea mîncærii. poate decide sæ fragmenteze sau sæ schimbe subiectul.eu/?page_id=141. Pentru ca acestea sæ fie disponibile pentru tofli participanflii. În mod ideal. „grupurile de lucru“ le vor oferi oamenilor oportunitatea de a dezvolta idei concrete de proiecte. pentru a contribui la bunul mers al congresului pentru toatæ lumea. dupæ-amiaza. Dupæ o scurtæ introducere. Fiecare grup. tofli participanflii sînt invitafli sæ se adune într-o cameræ centralæ pentru o scurtæ întîlnire. Cum se poate participa? Pentru a participa la congres. împotriva neoliberalizærii universitæflii) unei soluflii. una dintre flintele congresului este sæ rezolve tocmai acest aspect. Punctul de informare va pune la dispoziflie o listæ unde cei dispuøi sæ traducæ intervenflii în/dintr-o altæ limbæ sînt încurajafli sæ-øi înscrie numele øi datele de contact. ci trebuie sæ se formeze în timpul congresului. organizarea e posibilæ cu condiflia sæ se anunfle din timp. grupurile sînt încurajate sæ foloseascæ placarde în cadrul unui protocol. Væ rugæm sæ væ trecefli numele pe aceste liste. com) Etudiants pour une Société Durable Congresul e sprijinit de: AStA der Ruhr-Universität Bochum (www.V. Pentru cæ resursele noastre financiare sînt.wordpress.pm-buendnis.de) AStA der Uni Frankfurt AStA der Uni Wuppertal LandesAstenTreffen NRW AStA der FH Bielefeld AStA der Uni Münster AStA der Uni Duisburg-Essen AStA der Uni Gießen AStA der Uni Köln AStA der Uni Potsdam 149 . e posibil ca mai multe intervenflii sæ fie accesibile celor care nu cunosc limba englezæ. Un grup s-ar putea întîlni. Dacæ avefli întrebæri. Programul nu va fi decis dinainte de organizatorii congresului.asta-bochum.bas-ev. Ca urmare. øi o punere în practicæ. øi nu doar în ceea ce priveøte conflinutul tematic. altul ar putea pune la punct o platformæ internaflionalæ în scopul comunicærii ulterioare congresului. unde se vor face anunfluri organizatorice. (www. Avînd în vedere cæ diviziunea dintre contributorii activi øi vizitatorii pasivi reflectæ una dintre numeroasele probleme ale actualelor sisteme educaflionale. Astfel. Desigur. creafli øi contribuifli! Traducere de Alex Moldovan Suport Congresul Educafliei Europene e organizat de: Aktionsbündnis gegen Studiengebühren (www. atît de abordærile teoretice.dgb-jugend. participanflii pot propune subiecte de care sînt interesafli. abordarea teoreticæ a unei probleme dezbætute øi dezvoltate dimineafla va culmina cu iniflierea de soluflii practice ale respectivei probleme. ci sæ contribuie în mod activ prin intervenflii în cadrul programului congresului. Etudiants pour une Europe de l’Education (europeducation.

studenfli. – a culorii pielii. øi Congresul Educaflional European de la Bochum (Germania). – a naflionalitæflii. Ne opunem discriminærii øi excluziunii din orice instituflie educaflionalæ pe baza: – condifliilor socio-economice (în prezent. – a ideologiilor øi activitæflilor politice. – împotriva „privatizærii“ fondurilor publice prin subvenflionarea institufliilor educaflionale private. – împotriva tæierilor (în creøtere) aplicate bugetelor educafliei publice în întreaga lume.org/ism_en] ca pe o platformæ autoadministratæ. Urmætoarele obiective ne unesc în întreaga lume: Împotriva a ce luptæm? Împotriva efectelor actualului sistem economic asupra oamenilor øi sistemelor educaflionale: – împotriva taxelor de øcolarizare øi a oricærui fel de taxe care împiedicæ accesul øi participarea în mod egal a oamenilor la educaflie. înainte de toate. Bologna Keeps on Burning de la Madrid (Spania). p. – a religiei. Aøa-numitul „Proces Bologna“ (øi echivalentele lui din întreaga lume) urmæreøte implementarea unor sisteme educaflionale care.eu]. instruiesc oamenii pentru deprinderea unor abilitæfli ce servesc piafla muncii.educationcongress. Summitul Universitæflilor G8 de la Torino (Italia). – împotriva unei educaflii publice puse în slujba pieflei (muncii).emancipating-education-for-all.emancipating-education-for-all. 11–14 March 2010.wordpress. – împotriva datoriilor studenfleøti. 25–30 mai 2010 [www. Mulfli dintre noi folosim Miøcarea Studenfleascæ Internaflionalæ [International Student Movement: emancipatingeducation-for-all. – a performanflei. Program. 8–14 aprilie 2010 [bolognaburnsmadridenglish. – împotriva influenflei (în creøtere) a intereselor de afaceri asupra bugetelor de bazæ pentru educaflia publicæ. Bologna Burns de la Viena (Austria). Oricine se identificæ cu lupta împotriva privatizærii educafliei publice øi pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare ni se poate alætura øi poate participa sau contribui la platformæ! Unii dintre noi ne-am întîlnit øi am colaborat deja cu urmætoarele ocazii: 10 ani de „Proces Bologna“ la Louvain-laNeuve (Belgia). – a orientærii sexuale. Urmærim crearea de structuri bazate pe participarea directæ øi pe organizarea nonierarhicæ prin discuflii øi acfliuni colective. elevi. profesori.org/content/actions-and-events-2904wednesday-gwa#comment-284]. a corelærii øi a coordonærii de proteste la nivel internaflional øi global.Declaraflie comunæ cu privire la Valul Global de Acfliune pentru Educaflie din toamna aceasta www. 25–29 aprilie 2009 [www.com/watch?v=a0kDQCJ1BI4]. – a genului. 8 În întreaga lume. sistemele educaflionale sînt astfel organizate încît oamenii cu mai puflini bani nu pot participa la ele în mod egal). 150 . 11–14 martie 2010 [bolognaburns. pærinfli øi angajafli au protestat. – împotriva transformærii educafliei într-o marfæ (la fel ca toate celelalte aspecte ale vieflii). UniCampus Vienna. – a etniei. inifliatæ în vederea schimbului de informaflii. 17–19 mai 2009 [www. în ultimul deceniu.org]. – împotriva comodificærii [commodification] øi exploatærii muncii în cadrul institufliilor educaflionale. împotriva accentuærii comercializærii øi a privatizærii educafliei publice. luptînd pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare. oamenii se vor uni în lupta lor la nivel internaflional øi global în cadrul Valului Global de Acfliune pentru Educaflie.com]. scurteazæ perioada de studii øi produce o mînæ de lucru subcalificatæ. Anul acesta. El promoveazæ reducerea costurilor de instruire. youtube.org [Octombrie–noiembrie 2010] Reclaim your Future!.

Ne opunem activitæflilor pentru armatæ din cadrul institufliilor educaflionale: – cercetærii legate în mod specific de scopuri militare. Pe lîngæ exercitarea unor presiuni locale în scopul influenflærii politicilor øi a legislafliilor locale/regionale. Program. educaflia nu trebuie sæ permitæ doar emanciparea individului. institufliile educaflionale øi participanflii primesc calificativul de „excelent“ øi îndeplinesc adesea criteriile pentru a primi o finanflare publicæ suplimentaræ. ci a societæflii în întregul ei. De ce la nivel local øi global? Impacturile sistemului economic global actual stîrnesc lupte în întreaga lume.+ (campus de luptæ. disponibilæ tuturor! – Institufliile educaflionale publice sînt în tot mai mare mæsuræ silite sæ concureze pentru sponsorizæri private pentru a efectua cercetæri (fundamentale). fondurile private au tendinfla de a fi investite în cercetæri care promit sæ fie profitabile (ducînd la un declin al finanflærilor în zone de cercetare care ar putea fi importante. Germania – Bildungsstreik AG Wetterau. 21 151 . experienflele în organizaflii øi cunoøtinflele teoretice. Pentru ce luptæm? CONfiINUT: – educaflia liberæ øi emancipatoare ca drept uman: educaflia ar trebui sæ slujeascæ în primul rînd interesul individului de-a se emancipa. instruiesc øi creeazæ ignoranflæ øi supunere. ACCES: – liber faflæ de mecanismele monetare de platæ de cætre participanfli øi faflæ de orice fel de discriminare øi excluziune øi. Grupuri care susflin Declaraflia comunæ: – AktionsBündnis gegen Studiengebühren – ABS (alianfla de acfliune împotriva texelor de øcolarizare). – educaflia ca bun public servind interesele publice. Pe baza profitului. Ne opunem prioritizærii granturilor de cercetare generatoare de venituri în defavoarea educafliei øi a cercetærii fundamentale. indiferent dacæ sînt considerate profitabile sau nu. concentrîndu-se asupra sporirii. – recrutærii øi activitæflilor publicitare pentru armatæ. ca atare. ceea ce înseamnæ sæ poatæ reflecta critic øi înflelege structurile de putere øi mediul înconjurætor. Republica Macedonia – AStA Marburg (corpul studenflesc reprezentativ al Philipps University Marburg). trebuie sæ fim conøtienfli de natura globalæ øi structuralæ a problemelor noastre øi sæ ne împærtæøim tacticile. în acelaøi timp. Germania – Anarchist Front. 11–14 March 2010. accesibil în mod gratuit tuturor indivizilor. p. UniCampus Vienna. – pentru o finanflare suficientæ a tuturor institufliilor educaflionale publice. pe viitor. Sîntem unifli împotriva oricærei forme de represiune din partea guvernelor din lumea întreagæ îndreptatæ împotriva celor implicafli în lupta pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare. dar nu sînt considerate profitabile). se angajeazæ sæ o distribuie øi sæ se implice în mod activ în Valul Global de Acfliune pentru Educaflie [emancipating-education-for-all. dar marile schimbæri se produc doar dacæ ne unim la nivel global. STRUCTURÆ: – toate entitæflile/institufliile educaflionale ar trebui structurate democratic (participare directæ de jos în sus. a eforturilor de interconectare a grupurilor de activiøti din domeniul educafliei din întreaga lume. øi nu spre o cunoaøtere liberæ.org/idea_global_wave_action]. – libertatea øi alegerea academice: libertatea de a urma orice disciplinæ de studiu. Germania – Bildungsstreikbündnis Halle. Schimbærile pe termen scurt pot fi obflinute la nivel local. Sistemele educaflionale din întreaga lume fac ceea ce sînt create sæ facæ în cadrul sistemelor statale øi economice: selecteazæ. Urmætoarele grupuri øi persoane sprijinæ declaraflia de mai sus. deschisæ. ca bazæ a proceselor de luare a deciziilor). împotriva neoliberalizærii universitæflii) Ne opunem prioritizærii cercetærii orientate spre obflinerea de patente cu valoare comercialæ. Germania Reclaim your Future!. Ne unim în sprijinul pentru un sistem educaflional diferit øi pentru o viaflæ diferitæ. pentru a învæfla unii de la alflii.

Marea Britanie Democratizing Education Network. Elveflia Unsere Uni Fribourg (unifr@gmx.V. Olympia. UniCampus Vienna. University of New Mexico.ch). „Study. Austria Unsere Uni Bern. Filipine Liberty Tree Foundation. Germania Students Without Borders. Evergreen State College. Berlin. Australia IMF Resistance Network. Universitatea din Pris ˇtina. Pris ˇtina. Program. SUA Movement for Social Justice – LENKA.Reclaim your Future!. „Study. SUA Democracy Village Peoples Assembly. Elveflia WarIsACrime. Olanda LandesAStenKonferenz (LAK) Hessen. Germania Irie Révolté. Nepal Youth for Community Academic and Development Services (YOCADS). Ucraina Adunarea Federalæ Generalæ a „Bildungsstreik“ (grevæ educaflionalæ). Londra.de]. Germania League of Filipino Students (LFS). Germania Self-determination Movement. 11–14 March 2010. Germania Front de Lutte pour l’Education. Critic. Maroc Connie Hogarth Center for Social Action. Germania SDS Regensburg. Washington. Germania Centre of the Students of the Universities of Tirana. Germania Jobs with Justice of the Traid. Liberia 152 . Germania Demokratische Linke Marburg. SUA Demokratische Linke Gießen. NC. Kosovo Occupanflii POT81 ai Universitæflii Tehnice din Dresda [presse@pot81.org Worldwide Nepalese Students’ Organization (WNSO).Gi).Bi. SUA Gruppo Italia Libera – Free Italy.V. Franfla Graduate Employees Together (GET). Australia UniBrennt. Croaflia SprecherInnenrat Universität Regensburg. grup muzical. Kosovo Sloboden Indeks (miøcare studenfleascæ independentæ). New York. p. 8 august 2010. Germania Direct Action (reflea de sindicate stundefleøti independente).Bü. SUA Offenes Bildungsbündnis Gießen (O. Republica Macedonia n’Solidaritet. Action“. Republica Macedonia Slobodni Filozofski (Facultatea Liberæ de Øtiinfle Umane øi Sociale din Zagreb). Germania Olympia Coalition for a Fair Budget.V.. 23 – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – Bildungsstreikinitiative „Bildungsoffensive“ der KHSB. Gambia PEMBEBASAN. SUA Jugendverband Jungdemokraten/Junge Linke Hessen e. Italia Human Rights Alliance. Indonezia Protestplenum FH Frankfurt (adunarea de protest de la Universitatea de Øtiinfle Aplicate din Frankfurt/M). Germania JungdemokratInnen/Junge Linke Gießen. Germania Kritische Studenten Utrecht. Germania STAND of Queens College. Berlin.. SUA Initiative Bildungsstreik Marburg. SUA StuPa der katholischen Hochschule für Sozialwesen (parlamentul studenflilor din Universitatea Catolicæ pentru Øtiinfle Aplicate). Albania Club Conscience Estudiantine. SUA PanAfrica Institute.. Action“. Germania Occupy Louisiana. Germania LandesSchülerInnenVereinigung (LSV) Bayern e. Germania SchülerInnenOrganisation für Augsburg (SOfA) e. Critic. Manhattanville College.

University of Regensburg. membru în Comitetul Central al Socialist Party of Malaysia (PSM). Puerto Rico – Choo Chon Kai. photo credit: Bogdan Ghiu 153 .. SUA – Elricius Niklaus. studentæ. Paris. SUA – David Swanson. Australia – Jakob Jakobsen. SUA – Charlene Jane González. Malaysia Bologna Burns. NonProfitable Individual. 11–14 March 2010. candidat în 2004 la preøedinflie din partea Partidului Verde (Green Party). Germania – Ketie Saner. University of Science Malaysia. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Persoane care susflin Declaraflia comunæ: – Agnieszka Dziemianowicz. Germania – Khaw Seng Hean. Adunarea Statului Wisconsin. membru al Partia Kobiet. LandesSchülerInnenVereinigung Bayern e. Aleksandrów Lódzki. Polonia ´ – Ben Manski. student. profesor.+ (campus de luptæ. Students Without Borders. student øi profesor. University of Wroclaw. UniCampus Viena. Funen Art Academy.V. Malaysia – David Cobb. Charlottesville. Franfla – Katja Ertl. Malaysia – Gerry Georgatos. autor. Danemarca – Jeanne Chiron. candidat. Polonia – Anka Nowicka. University of Puerto Rico. student øi activist.

Germania Wes Strong. existînd un GRUP DE LUCRU activ care urmæreøte crearea unei REfiELE UNIVERSITARE AUTONOME DE STÎNGA europene/internaflionale. student øi profesor. inginerie. limbi. În loc de asta. O lume – O luptæ Reflecflii asupra „Documentului de lucru“ Dupæ ce Universitatea din Viena øi-a închis ultima salæ ocupatæ (Aula Am Campus). trebuie sæ creæm o reflea autonomæ internaflionalæ viabilæ de oameni de øtiinflæ cu o abordare criticæ øi care sæ lucreze în cadrul sistemelor universitare existente. un soi de combinaflie „liberæ“ cu aceste domenii (sau altele) ar fi extraordinaræ. dar dacæ sînt un gînditor profund care lucreazæ pe teme legate de oricare dintre aceste domenii. filosofie sau teologie… Îmi pare ræu. University of Puerto Rico – Rio Piedras Campus. Pe baza unei serii de „PRELEGERI ØI SEMINARII ALTERNATIVE“ generate în urma SUMMITULUI ALTERNATIV ÎMPOTRIVA SUMMITULUI DE LA BOLOGNA (VIENA. Save the University. geografie. Faculty of Education. Germania Mo Schmidt. Veterans for Peace (preøedinte). Obiectivele sînt clare øi simple: Ne opunem obligativitæflii de a urma aceleaøi programe obosite (øi adesea stupide). ar fi perfect posibil ca o persoanæ care face un master cu o specializare. Universitatea din Koblenz. Universiti Utara Malaysia. istorie. National October 7th Coalition to Defend Public Education.for.education@gmail. Maine. meteorologie. Noua Zeelandæ Tan Sze Ming. activitatea noastræ se concentreazæ asupra ZILEI DE ACfiIUNE DIN 9 (øi 16) IUNIE [2010] din întreaga Europæ. predeterminate de „comisii curriculare“ adesea opace. sîntem convinøi cæ o astfel de reflea îøi are rostul øi e fezabilæ. antropologie. În zilele noastre. Koper/Capodistria. argumente în favoarea gîndirii „neconvenflionale“ sau „heterodoxe“ pot fi auzite efectiv ÎN ORICE MOMENT în cadrul øtirilor øi al discufliilor internaflionale legate de zæpæceala actualæ care i-a cuprins pe gînditorii „ortodocøi“ – aceøti oameni sînt frecvent (în majoritatea lor) „complet pierdufli“ cînd vine vorba de înflelegerea lumii reale –. Malaysia Volker Seel. ideea unei astfel de UNIVERSITÆfiI INDEPENDENTE LIBERE GLOBALE. organizator al Students for a Democratic Society Dorifli sæ sprijinifli aceastæ declaraflie øi numele (grupului) dumneavoastræ sæ aparæ în lista de mai sus? Trimitefli un e-mail la adresa united. sæ zicem.– – – – – – – – – – – – Maja Kohek. Germania Peter Babnik. Otago University. SUA Wildaly Meyers. AStA. este perfect de înfleles! Traducere de Alex Moldovan 154 . activist pentru drepturile studenflilor. SUA Mike Ferner. Slovenia Marie Follayttar. în economie internaflionalæ sæ-l combine cu domenii care – cel puflin în prezent – nu-i sînt disponibile. 11–14 martie [2010]). Germania Peter Morgan. University of Southern Maine. în comparaflie cu „chestiile normale“ pe care sîntem silifli sæ le ingurgitæm în aøa-numitele „programe standard“. attac Leipzig. SUA Mike Nagler. controlate de grupuri de interese solide. attac Marburg. ca atare. Puerto Rico Will Klatt. Marburg.com. pregætifli sæ redacteze principiile øi detaliile administrative ale unei PROGRAME LIBERE/INDEPENDENTE øi ale procedurilor corespunzætoare de absolvire (master øi doctorat) recunoscute oriunde în lume! Astfel. student. literaturæ. Ar putea fi vorba de ecologie.

pronunflîndu-se pentru o educaflie publicæ liberæ. Miøcarea Studenfleascæ Internaflionalæ este o platformæ independentæ care foloseøte diferite instrumente oferite de internet pentru a asigura un flux extins de informaflii øi o comunicare generalæ între activiøti din Australia. creøterea taxei de øcolarizare øi a 155 . Asia øi din alte regiuni ale lumii. Dupæ cum spunea Mutiara Ika. La Marburg (landul Hesse) activiøtii vor atîrna un banner imens pe una dintre clædirile universitæflii. øi va continua cu ocupæri în Italia øi în întreaga Europæ. Palu-Centre Sulawesi. la care vor participa reprezentanfli ai uniunilor de studenfli øi profesori. artiøtii vor realiza un performance anunflînd „valul global“. pe 7 octombrie 2010. SUA. – Kosovo: activiøtii ai ONG-ului n’Solidaritet vor organiza o acfliune simbolicæ în fafla Facultæflii de Filosofie a Universitæflii din Pris tina. În fond. care în prezent este coordonat øi aøteptat sæ înceapæ cu o uriaøæ zi de acfliuni pe teritoriul SUA. Puerto Rico. pentru un schimb de viziuni øi o întærire a raporturilor transfrontaliere. La un moment dat. Studenfli din întreaga lume vor realiza acfliuni împotriva tot mai accentuatei privatizæri a educafliei publice øi ca parte a Zilei Acfliunilor Simbolice Unite.emancipating-education-for-all. ca øi în favoarea unei educaflii libere øi emancipatoare. – Indonezia: un grup naflional intitulat PEMBEBASAN organizeazæ acfliuni de masæ în diferite regiuni. ˇ – Nepal: Organizaflia Mondialæ a Studenflilor Nepalezi (WNSO) realizeazæ un program pe tema educafliei libere øi emancipatoare în capitala Katmandu. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Valul Global de Acfliune pentru Educaflie www. La Wilhelmshaven (landul Saxonia Inferioaræ). un student activist din Indonezia. accesibile tuturor mai mult ca niciodatæ! Ultimele cîteva luni au fost folosite pentru întærirea reflelei activiøtilor din domeniul educaflional din întreaga lume. Ca un prim pas. se vor alætura øi grupuri din Africa. influenfla tot mai accentuatæ a intereselor de afaceri prin intermediul unor consilii anume înfiinflate øi o continuæ de-democratizare a institufliilor educaflionale – ca sæ numim doar cîteva elemente – sînt departe de a reprezenta niøte probleme locale sau naflionale. problemele sînt în mare mæsuræ identice. precum Jakarta. Madura-East Java øi Temate-North Maluku. Yogyakarta. Sute de oameni preocupafli de problema educafliei din numeroase regiuni ale lumii s-au reunit la Universitatea Ruhr din Bochum (Germania) cu ocazia Congresului Educafliei Europene [European Education Congress] de la sfîrøitul lunii mai 2010. În acea zi. cu privire la cele opt probleme cu care se confruntæ tineretul: 1. chemînd la Valul Global de Acfliune pentru Educaflie din toamna aceasta. Acest protest este îndreptat totodatæ împotriva creøterii preflurilor la electricitate øi hranæ. grupuri din diferite locuri din lumea întreagæ vor anunfla public urmætorul Val Global de Acfliune pentru Educaflie. gratuite. continuînd: „educaflia liberæ øi emancipatoare este pur øi simplu o precondiflie pentru orice societate care se consideræ democraticæ!“ Ca atare. Marea Britanie øi din oricare altæ parte a lumii. Congresul a arætat încæ o datæ cît se poate de clar cæ augmentarea costurilor de care indivizii au nevoie pentru a avea acces la educaflie. grupurile de activiøti din domeniul educafliei au hotærît sæ conlucreze tot mai strîns în cadrul protestelor viitoare. unii dintre ei au decis sæ declare ziua de 16 iunie 2010 drept Ziua Acfliunilor Simbolice Unite. South Sulawesi. oamenii de pretutindeni confruntîndu-se cu ele. fiind convocatæ de o uriaøæ alianflæ condusæ de Conferinfla Corpurilor Studenfleøti din statul Saxonia. ca parte a Zilei Acfliunilor Simbolice Unite: – Germania: o demonstraflie la nivel statal are loc la Dresda. ajungîndu-se la conøtientizarea faptului cæ fiecare grup va fi mai eficient dacæ se va alætura celorlalte în lupta la nivel global. reducerile bugetare ale fondurilor publice destinate educafliei.+ (campus de luptæ. Iatæ o trecere în revistæ a unora dintre acfliunile planificate sæ se petreacæ mîine [16 iunie 2010]. În octombrie/noiembrie 2009 au existat proteste internaflionale masive împotriva tot mai accentuatei privatizæri a educafliei publice øi împotriva problemelor care o însoflesc. East Kalimantan. Nepal. „aceastæ luptæ pur øi simplu nu cunoaøte frontiere“. – Filipine: Liga Studenflilor Filipinezi (LFS) va organiza o acfliune de protest în fafla reøedinflei prezidenfliale din capitala Manila.org [Octombrie–noiembrie 2010] Refleaua internaflionalæ de activiøti din domeniul educaflional anunflæ proteste coordonate pentru toamna anului 2010.

creøterea færæ precedent a numærului de abandonuri la toate nivelurile. o politicæ a muncii orientatæ spre export. pærinfli øi studenfli pentru un flashmob desfæøurat în St. 11–14 March 2010.com (Mohamed Kanneh.com. +386 496 424 92 Filipine League of Filipino Students (LFS): lfsphilippines@gmail. din cauza greutæflilor financiare. – Elveflia: un grup intitulat Unsere Uni va pune în scenæ teatru stradal. 9 156 .com +33 662 469 896 Germania Initiative Bildungsstreik Marburg: united. care presupune comercializarea institufliilor cu finanflare publicæ. a dezvoltærii øi a drepturilor de proprietate. UniCampus Vienna. – Rusia: un grup de lucrætori autonomi va mobiliza profesori. bugetul mic destinat educafliei. +63 933 666 1328 Puerto Rico Humanities Action Committee: comiteaccionhumanidades@gmail.com. com Nepal (WNSO – Nepal): yadavyadu2004@gmail. 7.education@gmail. 6. dedicatæ acfliunii. Aceastæ acfliune este îndreptatæ øi împotriva noii legi federale. Luafli legætura cu ele pentru mai multe detalii legate de situaflia localæ. Inifliativa Civilæ pentru Drepturi Umane Sociale va realiza cel de-al patrulea pichet øi va pune în scenæ teatru stradal în Samara. +62 85 64 77 35174 (Mutiara Ika.com. +39 345 9537351 Kosovo n’Solidaritet: nsolidaritet@gmail. +49 1762 7475 335 Indonezia PEMBEBASAN: kn. +49 174 102 3269 Unibrennt München: netzwerk@unsereunibrennt.de Bildungsstreik Wilhelmshaven: bildungsstreik-whv@gmx. +977 984 145 3923 Rusia Avtonom: dirtyjagger@gmail. Alæturat gæsifli o listæ de contacte cu grupurile implicate în organizarea manifestafliilor de mîine. Chairperson) Italia Unione degli Studenti (UdS) di Cagliari: mail@udscagliari. criza sælilor de studiu øi facilitæflile insuficiente. Terry Ridon (National Chairperson): teridon18@gmail. Adunarea Studenfleascæ a Coalifliei Naflionale a Tineretului va organiza demonstraflii care combinæ ambele zile de acfliune.chindina@gmail. tu-dresden.com. 5.com.de.education@gmail.lfsupd@gmail. 2.tk.com.Lista de contacte a unora dintre grupurile implicate în refleaua globalæ: Franfla Front de lutte pour l’Education front. o uriaøæ alianflæ din Sierra Leone realizeazæ acfliuni øi evenimente ca parte a Zilei Copilului African. +7 8 921 895 25 40 Civil Initiative for Social Human Rights: nata.com. – Puerto Rico: activiøtii studenfli de la Universitatea din Puerto Rico (campusul Rio Piedras) vor ocupa o veche clædire øi o vor transforma. neputinfla agenfliilor guvernamentale. 3.de. Aki Merced (International Liaison Officer): jasm. National Coordinator). p.for. ca parte a zilei dedicate acfliunii în oraøul Berna. +232 77 843346 altor taxe. +63 915 531 0725. exploatarea cercetærii. 4. +49 1522 456 1455 Konferenz Sächsischer Studierendenschaften (Conference of Student Bodies in the State of Saxony): michaelmoschke@stura. închiderea consiliilor øi a publicafliilor studenfleøti. – Sierra Leone: la fel ca în multe alte flæri de pe acest continent. +7 8 903 308 29 19 Sierra Leone National Youth Coalition Students’ Assembly: medkwak@yahoo. Petersburg. Program. întrucît ambele încearcæ sæ determine conøtientizarea importanflei educafliei accesibile tuturor.com.pembebasan@gmail. lucrætori din institufliile educaflionale. Un program a fost deja conceput. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. 8.com.

De la stînga la dreapta. Capacul marmitei sociale se închi. 2007. red. nu mai ascultæ nici de asociaflia localæ care ar trebui sæ gestioneze întoarcerea la normalitate. Nimeni nu le mai dæ ordine celor care dau asaltul. cu un vot care nu mai are decît rol de protest. de distrugeri færæ discurs a avut meritul de a fi cæscat la maximum falia dintre politicæ øi politic. deøi nu-i lipseøte eficacitatea. Incendiatorii vin din diferite zone ale societæflii øi nu-i mai uneøte decît ura faflæ de societatea existentæ. a ajuns deja la nivelul de conøtiinflæ al primilor punkeri. Stræzi întregi din Barcelona au ars din solidaritate. stafia lui Que se vayan todos!3 începe sæ cam bîntuie prin flestele conducætoare. Øi æsta nu-i un lucru chiar aøa de ræu. la înælflimea situafliei. Cei care încæ mai voteazæ dau impresia cæ n-ar avea altæ intenflie decît ca urnele sæ saræ-n aer. Ineditul nu rezidæ în „revolta cartierelor mærginaøe“. Au existat focare øi-n centrele oraøelor.) 157 . Nimic din ceea ce se prezintæ nu e. e lipsitæ în schimb de adevær. în afara locuitorilor lor. în interior. E din ce în ce mai clar cæ se voteazæ în continuare doar împotriva votului însuøi. care nu era nouæ nici în 1980. ei nu-i mai ascultæ nici pe fraflii mai mari. „Viitorul e lipsit de viitor“ e înflelepciunea unei epoci care. populaflia pare infinit mai adultæ decît toate marionetele care se-ncaieræ pentru guvernare. nimeni n-a øtiut nimic. UniCampus Vienna. cu toate aerele ei de extremæ normalitate. acelaøi neant pozeazæ ca baron local ori sfîntæ fecioaræ. falsificarea øi omertà mediaticæ par sæ-i fi pus capæt. Povestea mediaticæ a cartierelor-mærginaøe-împotriva-Republicii. în timp ce. dar au fost trecute metodic sub tæcere. conducætori. Sfera reprezentærii politice se închide. Nimeni nu poate nega în mod cinstit încærcætura * Textul s-a tradus dupæ L’insurrection qui vient. rasæ sau cartier. Toatæ lumea øtie cæ lucrurile nu pot merge decît din ræu în øi mai ræu.11–14 March 2010 de cu trei lacæte. de departe.verso Insurecflia ce vine* Comitetul Invizibil Pe orice parte l-am suci. Pornitæ din Argentina. Cei care pretind cæ au soluflii sînt dezminflifli numaidecît. Øi nu-i adeværat nici cæ flara a încetat sæ ardæ. (N. © La fabrique éditions. ci în ruptura cu formele ei clasice. prezentul e færæ ieøire. aceleaøi capete de afiø îøi modificæ discursurile dupæ ultimele descoperiri ale departamentului de relaflii publice. iar nu apartenenfla la o clasæ. Paris. Oricare chibani1 din Belleville2 e mai înflelept în declarafliile lui decît oricare dintre aøa-ziøii noøtri Bologna Burns. Toatæ aceastæ serie de lovituri nocturne. În tæcere. Aceste prime pælælæi ale bucuriei constituie botezul unui deceniu plin de promisiuni. dar. cæruia doar oboseala. de atacuri anonime. presiunea photo credit: Martin Juen creøte neîncetat. El refuzæ orice fel de sprijin celor care vor cu orice prefl sæ spere. Incendiul din noiembrie 2005 nu conteneøte sæ-øi arunce umbra asupra tuturor conøtiinflelor. Nicio fundaflie sau asociaflie gen SOS Racisme nu-øi va putea înfige rædæcinile canceroase în acest eveniment.

în care mica burghezie îøi disecæ stærile sufleteøti.“ E ultima ofrandæ adusæ de marketing lumii. Ajunge sæ spui ce ai sub ochi øi sæ nu eludezi concluzia. Între timp. Primul cerc „I AM WHAT I AM“ „I AM WHAT I AM. Faptul cæ s-a precizat cæ avionul nu era înarmat enunflæ clar calea pe care ne-am angajat. în timp ce sînt gestionate poliflieneøte trecerile la act. în ceea ce se murmuræ în discufliile de bar. Nu au fæcut decît sæ fixeze adeværurile necesare. ale unei noi pæci. Niciodatæ nu s-au mai stræduit atît pentru asta atîflia psihologi. Trebuie sæ fii orb sæ nu vezi partea pur politicæ a acestei negæri hotærîte a politicii. cu atît mæ diminuez mai mult. în al doilea rînd. fiindcæ nu mai existæ limbaj pentru experienfla comunæ. Handicapatul e modelul cetæfleniei ce vine. e færæ consistenflæ øi. cu atît sînt mai obositæ. Luptele creeazæ limbajul în care e pronunflatæ noua ordine. Sentimentul social s-a evaporat prea tare pentru asta. instituflii øi bule individuale. gestiunea cartierelor „de cætre comunitate“ e evident cea mai viabilæ. Ea vine de la muncæ la volanul unui Smart. Nu se poate înfrumusefla nicicum spælarea. de sex. Individualizare a tuturor condifliilor: de viaflæ. mai strælucitoare. În primul rînd pentru cæ agregatul vag de medii. Porfliunile pur metropolitane ale teritoriului. Orice ar crede bunele suflete republicane. de nefericire. Vor lumina întreaga planetæ cu lumina lor de bordel. niciun venit garantat oferit a doua zi dupæ o cvasirevoltæ nu va pune bazele unui nou New Deal. Schizofrenie difuzæ. El aleargæ pe un covor rulant în fafla oglinzii din sala de fitness. de muncæ. cîntecelele „noii muzici franceze“. cu atît sentimentul vidului e mai puternic în mine. Cæutarea sinelui. tu flii. Furia cu care hoardele de pensionari flin sæ se-nfrupte din plæcerile vieflii nu va suporta docilæ tæierile lugubre aplicate rentei lor lunare øi n-are cum sæ nu fie stîrnitæ øi mai tare în fafla refuzului de a munci al unei mari pærfli a tineretului. deseneazæ viitorul în culori mult mai cinstite decît tofli vaporii umaniøti. dupæ chiar spusele polifliei. Depresie crescînd alarmant. mai sofisticatæ. pînæ la urmæ. tu eøti tu øi lucrurile merg ræu. Am devenit propriii noøtri reprezentanfli în acestui straniu comerfl. Cei care au gæsit în criminalitate mai puflinæ umilinflæ øi mai multe beneficii decît în spælatul stræzilor nu vor pleca armele. e nevoie de o græmadæ de proteze pentru a fline în picioare un Eu! Dacæ „societatea“ n-ar fi devenit aceastæ abstracflie definitivæ. Toate aceste „ce mai faci?“ schimbate 158 . Øi. Nu se împærtæøesc bogæflii dacæ nu se împærtæøeøte un limbaj. în timp ce patrulele polifliei de siguranflæ publicæ5. Eu flin. øi declarafliile ræzboinice ale trupei de rap Mafia K’1 Fry. Teritoriul va fi decupat în zone din ce în ce mai etanøe. ultimele tîmpenii la modæ.4 Iar ea o øtie. chiar øi munca. Copii pierdufli au ars primele bibelouri ale unei societæfli care nu meritæ mai multæ consideraflie decît monumentele Parisului dupæ Sæptæmîna Însîngeratæ. Impasul prezentului. Porunca de a fi puternic produce slæbiciunea care o-ntrefline. sociologi. stadiul ultim al evolufliei publicitare. sæ fiu eu însumi øi sæ beau pepsi. ale unui nou pact. denumite antifrastic „societate“. care nu avea niciun alt mesaj în afaræ de ameninflare. prin care ele se exprimæ. cu mult mai departe decît toate îndemnurile despre cum trebuie sæ fiu diferit. Redactorii ei nu îi sînt øi autorii. la pura tautologie. literafli. „Problema pensionarilor“. beneficiind de o acoperire judiciaræ din ce în ce mai insolentæ. Nu e lipsit de premoniflie faptul cæ fundafliile care îl exploateazæ revendicæ pentru el un „venit care sæ îi asigure existenfla“. care nu avea ce face cu politica. A fost nevoie de o jumætate de secol de luptæ iluministæ pentru a face posibilæ Revoluflia Francezæ øi de un secol de luptæ muncitoreascæ pentru a da naøtere redutabilului „stat providenflial“. a unor bætrîni ce nu mai au cum sæ spunæ ceva atunci cînd sînt abandonafli de familiile lor. Atomizare în mici particule paranoice. Cu cît vreau mai mult sæ fiu Eu. Facem faflæ pînæ la ruinæ. Niciuna dintre „problemele“ formulate în limbajul social nu îøi gæseøte în el o rezolvare. Privilegiul circumstanflelor radicale face ca o abordare justæ a acestei situaflii sæ ducæ logic la revoluflie. companiile de securitate private. ar denumi ansamblul de cîrje existenfliale care-mi sînt oferite pentru a mæ putea tîrî în continuare. pe scurt. Cu cît fug mai mult dupæ mine. pentru a încheia. în aøa mæsuræ încît totul pare sæ aibæ un aspect terapeutic. principalele centre de oraøe vor continua sæ-øi træiascæ viafla luxoasæ. problema „tinerilor“ øi a „violenflei“ lor ræmîn în suspensie. Personalizare de masæ.. în spatele uøilor închise ale dormitoarelor. pentru a ne da seama cæ aceastæ coexistenflæ va înceta în curînd. În materie de soluflie. Porunca universalæ de „a fi cineva“ întrefline starea patologicæ ce face necesaræ aceastæ societate.“ Corpul meu îmi aparfline. cu o neîndemînare mai mult sau mai puflin deghizatæ. milifliile. a survolat pe 14 iulie anul trecut cartierul Seine-Saint-Denis. chiar øi iubirea. se vor multiplica la infinit. sau sæ nu cunoøti nimic din miøcærile autonome ale tineretului din ultimii 30 de ani. este tægæduit peste tot. cea a „precaritæflii“.. Nimic asemænætor azi. poveøtile de cuplu. Europa e un continent særæcit ce-øi face cumpæræturile în tainæ la supermarketul Lidl øi care cælætoreøte low-cost pentru a putea continua sæ cælætoreascæ. Eu sînt eu. cæ se apropie o decizie. într-o deconstrucflie din ce în ce mai ømecheræ. Isterizare a contactului. Autostræzi plasate la marginea „cartierelor sensibile“ vor constitui un zid invizibil. noi flinem acest Eu al nostru ca pe un ghiøeu anost. iar puøcæria nu va face sæ le creascæ iubirea de societate. capabil sæ le separe de zonele rezidenfliale. blogul meu. Avionul teleghidat care. perceptibil peste tot. ansamblul dependenflelor pe care le-am contractat pentru a-mi pæstra identitatea. presiunea ca nimic sæ nu se întîmple øi tot controlul poliflienesc al teritoriului pe care aceasta o implicæ nu vor înceta sæ se accentueze. garanflii unei personalizæri care. Ei s-au mulflumit sæ punæ niflicæ ordine în locurile comune ale epocii. S-au fæcut doar scribi ai situafliei. seamænæ cu o amputare. apartamentul meu. Ajunge sæ ascultæm muzica epocii. cele a cæror refulare universalæ umple spitalele psihiatrice de clienfli øi privirile de durere. din ce în ce mai pregnante.de evidenflæ a acestui asalt care nu formula nicio revendicare. Decenii de concepte pentru a ajunge aici. Cu cît mæ exprim mai mult. mæ descurc. Aceastæ carte e semnatæ cu numele unui colectiv imaginar. EU = EU. fiecare în jargonul sæu special din care lipseøte anume vreo concluzie. Oare se vor întîlni? „SÎNT CEEA CE SÎNT. Nu va exista o soluflie socialæ la situaflia prezentæ. pe-un prefl josnic.

decît datoritæ tensiunii tuturor atomilor sociali cætre o vindecare iluzorie. Occidentul împinge la înaintare peste tot. pe bulversarea constantæ a normelor sociale. singularitæfli printre semenii noøtri. de poveøti. de tot soiul de lucruri care. îngheflat. „Trebuie sæ te pofli schimba. Ele Bologna Burns. productive øi a celor cærora va trebui sæ le fac doliul în liniøte. sæ creeze ombilicuri din dependenfle farmaceutice øi sæ pretindæ cæ se pot detecta „tulburæri de comportament“ la vîrsta de trei ani. la amputarea noastræ. de cîntece øi de mîncare. Familia nu existæ ca familie. deprimat. cel care se va næpusti cu cea mai mare energie øi aviditate asupra celui mai mic proiect. Ceea ce sînt? Legat din toate pærflile de locuri. Ele devin atunci acte de rezistenflæ în ræzboiul în curs de desfæøurare. dar mult mai 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen posibil de împærtæøit decît oricare dintre fantasmagoriile pe care aceastæ societate le întrefline în legæturæ cu el. depresia pot fi considerate simptome individuale a ceea ce trebuie vindecat. aceastæ fiinflæ care spune „eu“. Pentru cei care refuzæ sæ se gestioneze. Un poliflai pe un pat de spital. toate forflele care mæ populeazæ nu fles o identitate. pe scurt: controlabile. Tot ceea ce mæ leagæ de lume. spre o dezafiliere politicæ. Sîntem în grevæ. de suferinfle. Trebuie spus cæ redactorii de presæ nu-øi precupeflesc eforturile pentru a înæbuøi în registrele lamentærii øi indignærii hohotul de rîs cu care ar trebui întîmpinate asemenea øtiri. nu sînt eu. carne vie flesînd carnea lumii. din care emerge. autocritic øi virtual e prin esenflæ acest subiect adaptabil la infinit. de a te miøca prin ele. de impresii. o simplæ campanie publicitaræ. „I AM WHAT I AM“ nu e deci o simplæ minciunæ. noi sîntem creaturi printre creaturi. clasabile øi recenzabile dupæ calitæfli. într-o semiînfrîngere cronicæ. asemeni calului lui troian favorit. Un prefect care interzice construirea în copaci a cæsuflelor de joacæ pentru copii. împotriva a tot ce ne face sæ existæm øi face ca lumea sæ nu arate pretutindeni ca o autostradæ. conforme. pentru cæ sîntem în mod surd ocupafli sæ dîrdîim împreunæ. de amintiri. ci o trecere. nu mai existæ decît împæcare medicamentoasæ sau poliflieneascæ. inteligenfla nu înseamnæ sæ øtii sæ te adaptezi. Eul cel mai productiv. Unde totul e fals. paradisul antidepresivelor. da?“ Dar. Boala. Doi copii de zece ani care. spafliu gol. Libertatea de a te rupe a fost întotdeauna fantoma libertæflii. Aceastæ epocæ exceleazæ într-un grotesc al situafliei care pare sæ-i scape de fiecare datæ. vie. Contrar a ceea ce ni se repetæ din copilærie. de idei. de iubiri. de limbi. Libertatea nu e gestul de a ne desprinde de ataøamentele noastre. Al doilea cerc „Distracflia e o nevoie vitalæ“ Un guvern care declaræ starea de necesitate împotriva unor puøti de cincisprezece ani. Ele acoperæ descoperirea în mine a aplecærilor oportune. deci ca infern. la modernizarea cîrjelor mele. la ajustarea mea docilæ la norme debile. Sentimentul nostru de inconsistenflæ nu e decît efectul acestei credinfle stupide în permanenfla Eului øi al grijii infime pe care o acordæm lucrurilor care ne fac.verso în decursul unei zile duc cu gîndul la tot atîtea mæsuræri ale temperaturii pe care øi le administreazæ reciproc membrii unei societæfli de pacienfli. UniCampus Vienna. Mecca nevrozei. Æsta-i motivul pentru care acestei societæfli nu îi e fricæ sæ administreze sedative copiilor sæi prea vivace. uneori. pentru a reveni mai tîrziu la starea lui larvaræ de origine. un punct de întîlnire al unor complicitæfli inedite. de priviri. „depresia“ nu e o stare. aceastæ ucigætoare antinomie între Eu øi lume. Sociabilitatea e alcætuitæ acum din mii de mici niøe. de ghicitori. cu evidenflæ. e secretul cel mai bine pæzit al ordinii actuale a lucrurilor. E ameflitor sæ vezi tronînd pe un zgîrie-nori din Shanghai un „I AM WHAT I AM“ al firmei Reebok. la Chelles. de substanfle. Franfla nu-i patria anxioliticelor. de gesturi. Ele contribuie astfel la menflinerea ordinii existente. Eul slab. Ce înseamnæ atunci „CEEA CE SÎNT“? Traversat din copilærie de fluxuri de lapte. pentru cæ nimic nu-i decît un pretext de a se-ncælzi. de mirosuri. toate legæturile care mæ constituie. Aceastæ societate nu va mai fline. molecule automobile øi mærfuri ideale. pe flexibilitatea generalizatæ. e una de sclavi. færæ pasiune øi bine ordonatæ. oboseala. oboseala noastræ nu sînt probleme decît din punctul de vedere al ceea ce vrea sæ ne supunæ. O flaræ care-øi pune salvarea în mîinile unei echipe de fotbaliøti. ci o existenflæ singularæ. ci capacitatea practicæ de a opera asupra lor. ci o campanie militaræ. luate ca fapte. Nu Eul e în crizæ la noi. între individ øi grup. færæ a fi în acelaøi timp campionul european la productivitatea oraræ. a tot ce constituie un obstacol împotriva dezolærii perfecte. Se încearcæ sæ se facæ din noi Euri bine delimitate. de înaintaøi. Nu sîntem deprimafli. o ieøire din rînd. fac vizibil un peisaj mult mai instabil. Unde nu se poate întîmpla nimic.“ Niciodatæ dominaflia nu a gæsit un cuvînt de ordine mai nevinovat. a tot ce le leagæ invizibil. Inadaptarea noastræ. Ele indicæ mai degrabæ un punct de pornire. de mii de refugii mititele în care ne flinem de cald. mereu pe punctul de a se reværsa. E o centralæ ale cærei turbine se-nvîrt cu ajutorul unei gigantice reflineri a lacrimilor. cît øi. de evenimente. plîngîndu-se cæ a fost victima „violenflelor“. între ataøament øi libertate. împotriva a tot ceea ce circulæ nedesluøit. comunæ. au incendiat o bibliotecæ de jocuri. 159 . în curînd. pe desuetudinea acceleratæ a tehnologiilor. cerut de producflia fondatæ pe inovaflie. Unde e întotdeauna mai bine decît în frigul cel mare de-afaræ. un strigæt de ræzboi dirijat împotriva a tot ce existæ între fiinfle. decît pentru cel care a renunflat sæ-i altereze mecanismele debilitante. Ele devin rebeliune øi centru de energie împotriva a tot ce conspiræ la normalizarea noastræ. sau nu øtie cum s-o facæ. de afecfliuni. de prieteni. aøa cum sînt incitat sæ o flutur. de a le stabili sau de a le tranøa. Or. prin care nu mai circulæ decît corpuri înmatriculate. ca un parc de distracflii sau ca un nou oraø: plictisealæ puræ. Nu ne debarasæm de ceea ce ne împiedicæ færæ sæ ne pierdem în acelaøi timp obiectul asupra cæruia ne putem exersa forflele. de sunete. bine separate. E atît consumatorul cel mai vorace. sau dacæ asta e o inteligenflæ. paradoxal. Menflinerea Eului într-o stare de semidegradare permanentæ. Toate astea pentru cæ ipoteza Eului se fisureazæ peste tot. un adio. înfrîngerile mele pot sæ mæ ducæ øi dincolo de ipoteza Eului. Începînd de acolo. „I AM WHAT I AM. ci forma care se cautæ a ne fi imprimatæ.

foarte uøor de recunoscut. copii fiind. Aura persistentæ a lui Mesrine9 fline nu atît de felul sæu de integritate sau de îndræzneala lui. Istoria noastræ e aceea a colonizærilor. în permanenflæ. francezii nu înceteazæ sæ se ræzbune. Asupra acestui punct. Aceste bande care fug de muncæ. poate cæ nu ar mai exista nici francezii. prin tot soiul de cleveteli. de orice atentate împotriva persoanelor sau a proprietæflilor“. orice bucurie posibilæ. dom’ poliflist! În acest sens. la care el nu va ajunge niciodatæ. a ræzboaielor. inamici ai societæflii. cuplul revine. în care nu împærtæøim nimic altceva decît coduri øi în care nu se joacæ decît neîncetata recompunere a unei identitæfli. mai mult decît oricine. viafla. Familia nu mai e atît sufocarea de cætre domi- 160 . cînd vedem profesori reprezentînd un oarecare „comitet de vigilenflæ cetæfleaneascæ“. A numi „societate“ poporul de stræini în mijlocul cæruia træim e o asemenea uzurpare încît pînæ øi sociologii se gîndesc sæ renunfle la un concept care le-a dat de mîncare vreme de un secol. Øcoala Republicii formeazæ de un secol øi jumætate un tip de subiectivitæfli etatizate. pe care toatæ lumea se face cæ nu-l vede. Care respectæ mufleøte cultura. Reapariflia. færæ patrie øi familie. „aventuræ“. „amic“. în care castrarea øcolaræ produce pe bandæ rulantæ generaflii de amploaiafli cuviincioøi. a exilurilor. fantasmaticæ. ca sæ ræmînæ doar cetæflenia. din concubinaj în refacerea vieflii. o înøelæciune. Cine mai creøte acolo unde s-a næscut? Cine mai locuieøte acolo unde a crescut? Cine munceøte acolo unde locuieøte? Cine træieøte acolo unde træiau înaintaøii lui? Øi ai cui sînt copiii acestei epoci. mizerabilul. Din flirt în divorfl. Cæci. recidiviøti. Gelozia lui înspæimîntatæ pe cartiere6 nu vorbeøte decît despre resentimentul lui faflæ de tot ce a pierdut. Fiecare poate mærturisi despre dozele de tristefle condensate an de an în særbætorile de familie. „contact“. Ei preferæ azi metafora reflelei pentru a descrie felul în care se conecteazæ solitudinile cibernetice. La asta se adaugæ. prin mii de josnicii neobservate. ai televizorului sau ai pærinflilor lor? Adeværul e cæ am fost rupfli în masæ de orice fel de apartenenflæ. care poartæ numele cartierului lor øi înfruntæ poliflia sînt coømarul bunului cetæflean individualizat à la française: ele incarneazæ toate lucrurile la care acesta a renunflat. dar majoritatea par sæ creadæ cæ ar fi øi mai trist sæ renunfle la el. Pentru a începe cu cea mai comunæ: nu existæ o „chestiune a imigrafliei“. a cutærui examen øi despre cum asta le-a stricat cariera øi. nu invers. odatæ cu decadenfla institufliei øcolare. o organizare care nu s-a dezlipit încæ de cei care se organizeazæ. am fi vrut sæ facem asta. pe lîngæ o dispoziflie ineditæ pentru turism. Întoarcerea ei nu e decît o aprofundare a separafliei dominante. care sfærîmæ din instinct solidaritæflile care îi scapæ. Oameni care acceptæ selecflia øi competiflia. spiritul de fond ræu. faflæ de cei care sînt mai vizibil mai stræini ca mine. fiecare simte deøertæciunea tristului nucleu familial. Cît despre noi. a migrafliilor. la concurenflæ cu øcoala Republicii øi a culturii ei de carton. de cîntecele noastre de cætre divertisment. acolo unde continuæm sæ fentæm øi sæ amînæm. venifli sæ se plîngæ în telejurnalul de searæ cæ le-a fost arsæ øcoala. dreapta cea mai extremæ se împacæ din start cu stînga cea mai virulentæ. ministrul lui Thiers în timpul zdrobirii Comunei øi teoretician al colonizærii. Era øi timpul ca muie polifliei!10 sæ-l înlocuiascæ pe da. Pensionarii mai vorbesc încæ de picarea. care furæ din magazine. cheful de distrugere salvatoare în care se consumæ aceastæ flaræ. de carnea noastræ de cætre pornografia de masæ.Un hohot de rîs exploziv e ræspunsul potrivit la toate „chestiunile“ grave pe care le aduce în faflæ actualitatea. incendiazæ maøini øi se joacæ de-a prinselea cu „mascaflii“8. Am ajuns la un asemenea punct de privare. acum patruzeci de ani. Se spune cæ familia revine. cu toflii. pe care încearcæ s-o înøele. færæ îndoialæ. deposedatul. în Franfla. øi o suferinflæ care nu poate fi negatæ. Care aøteaptæ de la viaflæ ca fiecare sæ fie recompensat ca la un concurs. Francezul e. de oraøul nostru de cætre poliflie. în care se leagæ slabele interacfliuni cunoscute sub numele de „coleg“. e cel mai profund traumatism suferit de universalismul francez. regulamentele øi pe primii din clasæ. la Republicæ. cîteva solidaritæfli nonetatice. a øcolii øi a culturii de stradæ. disciplineazæ øi îøi separæ subiecflii de la cea mai fragedæ vîrstæ. Aceastæ construcflie etaticæ de subiectivitæfli se scufundæ în fiecare zi cîte puflin. pe zdrobirea cu care s-au resemnat. cu condiflia ca øansele sæ fie egale. în care mai persistæ puflinæ viaflæ comunæ. munca feroce øi secularæ de individualizare de cætre o putere de stat care noteazæ. ca stræin. cît de faptul cæ s-a ræzbunat pe ceea ce ar trebui sæ ne ræzbunæm øi noi. Træim într-o flaræ excesiv øcolaræ. încît singurul fel în care te mai pofli simfli francez e ura faflæ de imigranfli. Fie øi doar numele lui Jules Ferry7. Ne-am pierde timpul încercînd sæ detaliem tot ce agonizeazæ în raporturile sociale existente. Ura lui faflæ de stræin se confundæ cu ura lui de sine. Cînd auzim un intelectual de stînga rîgîind despre barbaria bandelor de tineri care fluieræ dupæ oameni pe stradæ. a distrugerii oricærei înrædæcinæri. ea însæøi. Ele au impertinenfla de a exista într-o flaræ în care un copil prins cîntînd în voia lui e dojenit cu un „înceteazæ. pura apartenenflæ. dezertori de la orice datorie. ostilitatea færæ nuanfle a unor bande nu face decît sæ exprime mai færæ mænuøi decît alflii proasta ambianflæ. Franfla e un produs al propriei øcoli. de douæzeci de ani încoace. dupæ merite. Care îøi cer întotdeauna voie înainte sæ ia. nu putem decît sæ ne amintim de cîte ori. cæ nu mai sîntem de niciunde øi cæ din asta rezultæ. sentimentul cæ pe masæ se aflæ un cadavru. surîsurile chinuite. ne aducem aminte ce se spunea despre bluzoanele negre în anii 1960 sau despre apaøi în „la Belle Epoque“: „Sub numele generic de apaøi – scrie un judecætor al tribunalului Seine în 1907 – se desemneazæ de cîfliva ani indivizii periculoøi. devenind astfel. „relaflie“. comparæ. de fapt. musafiri în propria noastræ familie. Se întîmplæ totuøi ca aceste reflele sæ se condenseze într-un mediu. Sau mai degrabæ pe ce ar trebui sæ ne ræzbunæm direct. prin mici ræutæfli nepæsætoare øi printr-o politefle otrævitæ. cîteva legæturi între fiinfle. de prietenii noøtri de cætre salariu. Chiar øi ataøamentul lor faflæ de marii intelectuali critici øi respingerea capitalismului sînt impregnate de aceastæ iubire de øcoalæ. Am fost expropriafli de limba noastræ de cætre învæflæmînt. o economie informalæ. capabili de cele mai îndræznefle furturi. jena de a vedea pe toatæ lumea simulînd în van. în care ne amintim de bacalaureat ca de un eveniment important în viaflæ. zise ale „surghiunului“. ar trebui sæ ajungæ pentru a considera suspectæ aceastæ instituflie. Dar familia care revine nu e aceea care a plecat. Imigranflii au în aceastæ flaræ o stranie poziflie de suveranitate: dacæ ei n-ar mai fi aici. E istoria a tot ce a fæcut din noi niøte stræini în aceastæ lume. c-o sæ aduci ploaia“. Nu poate sæ nu pizmuiascæ aceste cartiere.

Sæ ni se permitæ sæ ne bægæm picioarele în ea. dar ne læudæm cæ n-a trebuit sæ miøcæm un deget. în Algeria. A fi funcflionar16 ræmîne. definiflia 11–14 March 2010 exemplaræ a muncii sænætoase. sînt paria în lumea afacerilor. dupæ amefleala îndrægostirii. Contemplîndu-l. De altfel. la Napoli. în speflæ: cu descompunerea ei. Economia psihicæ a francezilor øi deopotrivæ stabilitatea politicæ a flærii se aflæ în joc prin menflinerea ficfliunii muncii. Cînd. Cuplul e ultimul nivel al marelui præpæd social. Dar deocamdatæ sînt doar curiozitæfli. Nu numai interminabilele subvenflii pe care numeroøi pærinfli sînt nevoifli sæ le verse progeniturilor lor proletarizate pot deveni o formæ de mecenat în favoarea subversiunii sociale. În aceastæ flaræ funciarmente politicæ. moravurile øi literatura lor s-au grozævit în public. Cel mai adesea. Activitatea economicæ n-a încetat niciodatæ sæ fie urmæritæ cu suspiciune de o administraflie foarte meticuloasæ. ferindu-se de contactul cu el printr-un spectacol de o infamie fascinantæ. Din ceea ce e necondiflionat în legæturile de rudenie se poate construi armætura unei solidaritæfli politice la fel de impenetrabile în fafla imixtiunii statului ca o tabæræ de fligani. Existæ otaku11 în Japonia. dupæ pærerea serviciilor de informaflii chiar. Nu sîntem cinici. calitate. Am vrea sæ gæsim în familiaritatea biologicæ scuza pentru a coroda în noi orice determinare cît de cît tæioasæ. un ocean de desconsiderare. împotriva golden boys øi a privatizærilor. tot ce a dispærut. nu mai muncim: facem un ban. cæ virilitatea øi feminitatea au vechi costume mîncate de molii. Ceea ce face ca fiinflele sæ se iubeascæ e øi ceea ce le face iubite øi ruineazæ utopia autismului în doi. cæ trei decenii de inovaflii pornografice continue au epuizat toate atracfliile transgresiunii øi eliberærii. adeværul. Cæ a revenit pe scenæ nu miræ pe nimeni. o mare de sarcasm. În realitate. În Franfla ne dæm peste cap pentru a urca în ierarhie. aøa cum contemplæm un monstru. sub pretext cæ am fost væzufli crescînd. Admitem necesitatea de a face rost de bani. øi aici dominæ minciuna øi legile înstræinærii. nu-øi mai revine. Ræmînem pînæ la zece seara la slujbæ cînd avem de lucru pînæ peste cap. În ciuda marelui bluff din anii 1980. în timp ce foste cadre de întreprindere campeazæ vorbind la mobil în corturile asociafliei Médecins du monde de pe malurile Senei. de neatins mereu. Al treilea cerc „Viafla. Discursurile despre motivaflie. dar nu sîntem niciodatæ geloøi pe postul lor. în Statele Unite sau în Japonia. frohe Arbeitslose12 în Germania øi workaholics13 în Andaluzia. vorbeøte limba revistelor pentru femei øi a psihologiei. în care totul e cunoscut. însæ nu øi necesitatea muncii. Dar. Marii patroni care nu au titlurile de noblefle ale statului. sîntem doar reticenfli în a ne læsa abuzafli. Iubim detestînd øi detestæm iubind. pentru cæ a fi precar înseamnæ a te defini încæ prin raportul cu sfera muncii. venitul minim garantat18 øi biz-ul sînt singurele garanflii împotriva unei explozii sociale posibile în orice moment. Mergefli în Andaluzia. „A deveni autonom“ ar putea însemna la fel de bine øi sæ învefli sæ te bafli pe stradæ. În concluzie: tabloul clinic perfect al isteriei. De ce ar scæpa munca acestei legi?“ Nu existæ în Franfla o chestiune mai încurcatæ ca aceea a muncii. sæ nu munceøti. E oaza din mijlocul deøertului uman. E pentru noi condiflia idealæ a unei experimentæri în masæ. sæ pui stæpînire pe case goale. fiindcæ nu se poate færæ ei. la orice devenire majoræ øi la gravitatea care existæ în copilærie. Iar atunci cînd norocul face sæ gæsim acest adevær.verso naflia maternæ sau patriarhatul plæcintelor bægate pe gît. În moartea cuplului vedem naøterea unor forme tulburætoare de afectivitate colectivæ. Mergefli în Germania. în pofida tuturor scamatoriilor statistice. în culise. Întreprinderea nu e un loc în care existæm. iar munca e un semn al servilitæflii. Cînd radierile masive din listele ANPE17 nu reuøesc sæ facæ numærul øomerilor sæ scadæ sub douæ milioane. Bologna Burns. Munca e preamæritæ. unde. Acesta-i fondul nevrotic pe care guvernærile succesive pot încæ declara ræzboi øomajului øi pretinde cæ duc „bætælia locurilor de muncæ“. Aparflinem unei generaflii care træieøte foarte bine færæ aceastæ ficfliune. o lume în care „a deveni autonom“ e un eufemism pentru „a fi gæsit o slujbæ [un patron]“. investirea personalæ se scurg pe 161 . Oricine scrie o carte care veøtejeøte acest cult are succesul asigurat. ca apoi sæ le vindem. „intimitatea“ îøi dezvæluie bocceaua: e ea însæøi o invenflie socialæ. sælbatice. în ierarhia detestærii. a unor noi fidelitæfli. Trebuie sæ ne ferim de aceastæ coroziune. sub auspiciile „intimului“. Existæ la fel de puflin adevær aici ca oriunde altundeva. poliflaii stau mai bine. pentru a renunfla. de genul Politehnicæ sau ENA14. Detestæm patronii. o viaflæ færæ teatru øi færæ spectator. Ce-i drept. Munca e disprefluitæ. nu conteazæ prin ce mijloace. puterea industrialæ a fost întotdeauna supusæ puterii statului. Putem fi invidioøi photo credit: Martin Juen pe bogæflia celor care nu sînt funcflionari. Celebra „demisie parentalæ“ ne-a impus o confruntare cu lumea care a forflat în noi o luciditate precoce øi care prevesteøte cîteva revolte interesante. e ca restul. blindatæ de strategii pînæ la greaflæ. e un loc pe care-l traversæm. Antreprenorul nu face parte din familie. cît acest abandon infantil în fafla unei dependenfle moi. cum le place sæ teoretizeze grupurilor celor mai avansate ale militanflei de extrema stîngæ. cultul întreprinderii nu a prins niciodatæ în Franfla. acum cæ sexul e uzat pînæ la mæduvæ. E o onoare sæ ai un serviciu. Cæutæm acolo. Degeaba managerii. sænætatea øi iubirea sînt precare. Care nu a flinut niciodatæ la pensie sau la dreptul muncii øi cu atît mai puflin la dreptul la muncæ. se recunoaøte cæ stîrnesc un pic mila. UniCampus Vienna. Nu existæ un raport mai întortocheat cu munca decît al francezilor. ræmîne în jurul lor un cordon sanitar de batjocuræ. simplitatea. dar vrem sæ fim angajafli cu orice prefl. publicul francez îl fline la distanflæ. în ciuda tuturor greutæflilor. descompunerea tuturor formelor sociale e un avantaj nesperat. Bernard Tapie15 e eroul lor tragic: adulat azi. atît de vædit. Per total. el cheamæ la o împærtæøire care dezminte forma însæøi a cuplului. lucrurile se schimbæ. Care nu e nici mæcar „precaræ“. din raporturile sociale contemporane: cældura. acest moment de lipsæ de griji în fafla unei lumi despre care nimeni nu mai poate sæ nege cæ se præbuøeøte. sæ iubeøti nebuneøte øi sæ furi din magazine. a unor noi combinaflii. dar n-avem niciun scrupul cînd e sæ øterpelim din materialele de birou sau sæ subtilizæm piese din atelierul unde muncim. Øi oricine øtie ce stupoare øi ce neliniøte îl lovesc pe isteric atunci cînd îøi pierde victima sau stæpînul. în puøcærie mîine.

nediferenfliatæ. nu toatæ lumea îi ræspunde ca aceastæ fostæ dependentæ de venitul minim garantat. care neagæ dimensiunea participærii.. face ca asupra maøinii sæ apese un risc. la feluri de a face øi de-a vorbi. nu se mai poate agrega într-o forflæ. mecanizarea. de înrudire. Ei sînt efectiv una cu munca lor. ocupatæ cu astuparea gæurilor nemecanizate. are mai puflinæ legæturæ cu necesitatea economicæ de a produce mærfuri. munca se departajeazæ din ce în ce mai vædit în posturi foarte calificate. automatizarea øi computerizarea producfliei au progresat atît de mult. Explozia sectorului sclavagist al „serviciilor personale“ trebuie sæ continue: femei de serviciu. magazioneri. ceea ce. de luptæ. prin subutilizare. Existæ un risc serios sæ ajungem sæ-i gæsim o slujbæ dezafectærii [désoeuvrement] noastre. se întinde o majoritate devenitæ supranumeraræ. la fiinfle. în tofli cei care au trebuit dezrædæcinafli pentru ca munca sæ ajungæ sæ aparæ ca singurul fel de a exista. pe cei care nu se predau decît în fafla posibilitæflii de a cræpa de foame sau de-a ajunge în puøcærie. de întreflinere øi supraveghere a acestui proces. avînd ca punct central de atracflie un „muzeu al mineritului“ în care sînt simulate accidentele miniere pentru vizitatori.) Motivaflia lor. în acelaøi timp în care muncitorii au devenit ceva accesoriu. pentru cæ ne înstræineazæ de ceea ce facem. teoretizeazæ un filosof de la resurse umane. în care distracflia. control. care a fost celebræ timp de un secol pentru grevele ei violente. confirmæ de- partamentul de resurse umane de la Daimler-Benz. Træim paradoxul unei societæfli de muncitori færæ muncæ. cum n-a încetat niciodatæ sæ fie: un joc al fraierilor. E o minciunæ. Manageri. pînæ la urmæ. otul de conduitæ øi de culturæ. pînæ azi n-am gæsit o metodæ disciplinaræ mai bunæ decît munca salariatæ. feng shui. singurele care creeazæ nevoia unor asemenea servicii. a fost convertitæ într-un parc tematic. dar atît. cît în distrugerea metodicæ. îngrijiri. necesari bunei funcflionæri a maøinii... Aceastæ mînæ de lucru flexibilæ. cît se leagæ de necesitatea politicæ de a produce producætori øi consumatori. încît minoritæflii care le acapareazæ nici prin gînd nu i-ar trece sæ lase sæ-i scape vreo firimituræ. explicæ indiferenfla muncitorilor faflæ de retorica marxistæ. de sat. E un soi de Disneyland în care se face skateboard øi biciclism. Aici rezidæ paradoxul actual: munca a triumfat færæ rest în fafla tuturor celorlalte feluri de a exista. acela al posibilitæflii sabotærii ei. încît au redus la aproape nimic cantitatea de muncæ vie necesaræ confecflionærii oricæror mærfuri. Aceste douæ dimensiuni sînt confundate vicios în nofliunea de muncæ. De aici øi spectacolul tuturor acestor 162 . „Colaboratorii întreprinderii. chelneri. azi. ci pe baza obiectivelor atinse øi a calitæflii rezultatelor. (. prostituflie. care e într-adevær utilæ derulærii producfliei. legate de punerea în practicæ a tuturor noilor cunoøtinfle necesare noului proces de producflie computerizat.). spre neliniøtea tuturor responsabililor cu resursele umane. concediindu-i prea uøor. Pentru a fi dezamægit trebuie sæ fi sperat cîndva. De unde øi ambivalenfla raportului cu munca. asistenflæ la domiciliu. Se spune cæ sîntem dezamægifli de întreprindere. concepflie. Suplinitorul e figura acestui muncitor care nu mai e un muncitor. atunci?“. øi totodatæ faflæ de retorica managerialæ. ajutor psihologic etc. Oroarea muncii se regæseøte mai puflin în munca însæøi. competenfla lor socialæ øi emoflionalæ sînt din ce în ce mai importante în evaluarea muncii lor (. consultanfli.. masaj. „Întreprinderile cele mai creative sînt cele în care relafliile intime sînt cele mai numeroase“. Cîøtigurile productivitæflii. Confuzia sentimentelor care înconjoaræ chestiunea muncii se poate explica astfel: nofliunea de muncæ a acoperit întotdeauna douæ dimensiuni contradictorii: o dimensiune a exploatærii øi o dimensiune a participærii. atît de bine plætite øi atît de dorite. Øi nu am aøteptat niciodatæ nimic de la ea: o vedem aøa cum e. în disperare de cauzæ. pentru a-i aduce în matca muncii salariate pe cei mai recalcitranfli. La marginea acestui nucleu de muncitori efectivi. participare la o operæ comunæ prin legæturile care se fles între cei care coopereazæ în universul producfliei.. timp de secole. Aceastæ populaflie flotantæ trebuie ocupatæ. Or. începe sæ se rindeluiascæ pe sine. Evidenfla ruinei sale tetanizeazæ numai la gîndul la tot ceea ce urmeazæ. A munci. Ordinea muncii a fost ordinea unei lumi.. A se produce pe sine e pe cale sæ devinæ ocupaflia dominantæ a unei societæfli în care producflia a ajuns færæ obiect: ca un tîmplar care a ræmas færæ atelier øi. Ameninflarea unei demobilizæri generale e fantoma care bîntuie sistemul de producflie prezent. Întrebærii „De ce sæ muncim. de cercetare. La Rouen. comunicare. care nu mai are o meserie. nefiind ocupabile de maøini. Mina din Carmaux. de igienæ. Va trebui deci ca demolarea „acquis-urilor sociale“ sæ continue. nefiind niciodatæ în centrul procesului de producflie. muncitori sezonieri etc. fac parte din capitalul întreprinderii. oameni de øtiinflæ. ea fiind pulverizatæ într-o multitudine de interstiflii. priceperea lor. În întreprinderi. øi adoratæ. Dezastrul e prealabil aici: rezidæ în tot ceea ce a trebuit distrus. T însoflit de o intensificare continuæ a normelor de securitate. Aceasta nu va mai fi evaluatæ în numærul de ore de prezenflæ. Chiar øi planurile lor legate de sex le îmbunætæflesc productivitatea. muncitori la bandæ. pentru cæ o parte din noi e pusæ în joc în ea. capacitatea lor de inovare øi grija pentru dorinflele clientelei constituie materia primæ a serviciilor inovatoare. cursuri particulare. Exploatare a forflei de muncæ individuale øi colective prin aproprierea privatæ sau socialæ a plusvalorii. ingineri nu înceteazæ literalmente niciodatæ sæ munceascæ. deopotrivæ detestatæ. într-o îmbræfliøare angoasantæ. la anotimpuri.“ Ansamblul sarcinilor care n-au putut fi delegate automatizærii formeazæ o nebuloasæ de posturi. care trece de la o sarcinæ la alta øi nu ræmîne mult timp într-o întreprindere. care neagæ dimensiunea exploatærii.lîngæ noi. în Libération: „Pentru bunæstarea mea. ataøament la locuri. øi care. care. de meserie. coordonare. consumul øi petrecerea timpului liber nu fac decît sæ accentueze øi mai tare lipsa acelui ceva de la care ar trebui sæ ne distragæ. cu confort variabil. fiindcæ n-a onorat loialitatea pærinflilor noøtri. Ei sînt adeværaflii întreprinzætori. de a salva prin orice mijloace ordinea muncii. ceasurile de parcare au cedat locul „parcometrului uman“: cineva care stæ øi se plictiseøte pe stradæ væ înmîneazæ un bilet de parcare sau væ închiriazæ o umbrelæ în caz cæ plouæ. Primele sînt atît de pufline.) Comportamentul lor. a tot ceea ce nu-i era propriu: familiaritæfli de cartier. Regretæm doar cæ pærinflii noøtri au cæzut în capcanæ. programatori. pot fi ocupate de orice fel de oameni – personal de întreflinere. ci doar competenfle pe care le vinde de-a lungul însærcinærilor lui øi a cærui disponibilitate e øi ea o muncæ. flinutæ-n frîu. Trebuia sæ mæ ocup de asta“. (. øi în locuri de muncæ subcalificate. de o accelerare a modelor trecætoare. delocalizarea.

care le pune la dispoziflia turismului øi a consumului ostentativ. puflin mai departe. Metropola e moartea simultanæ a oraøului øi a satului. pe de o parte. care se duc în cluburi pentru a stimula spiritul de echipæ. Øi gonind de acolo særacii. un cutremur. A te organiza dincolo de øi împotriva muncii. ar trebui sæ-i incite sæ nu mai vorbeascæ nici de „la flaræ“. e o pînzæ urbanæ unicæ. care pompeazæ energia oamenilor devenifli excedentari. Ceea ce existæ. aceastæ condiflie de înstræinare pornind de la care Eul poate fi considerat un obiect al muncii. Controlul se integreazæ de minune în peisajul mærfii. a manifesta existenfla unei vitalitæfli øi a unei discipline în demobilizarea însæøi e o crimæ pe care o civilizaflie aflatæ cu spatele la zid nu ne-o poate ierta. færæ formæ øi færæ ordine. øi pentru controlul aferent. de bastoane 11–14 March 2010 telescopice øi de vatæ de zahær. aceastæ giganticæ maøinæ care mobilizeazæ psihic øi fizic. nici de departe. rezistîndu-i astfel acestei maøini. menflinute prin tîrguri festive øi prin esteticæ. Ucazul planetar de a se mobiliza la cel mai mic pretext: cancer. substituindu-i-se în locurile unde a fost. sæ fii remunerat nu pentru ceea ce faci. merge la frizer. construite færæ a fi nevoie sæ se øtie ce vor adæposti.“ Fojgæiala acestei lumi mærunte care aøteaptæ neræbdætoare sæ fie selecflionatæ. maøinile øi imigranflii. o micæ întreprindere. care fac stagii de teatru pentru a deveni leaderi sau cursuri de „dezvoltare personalæ“ pentru „a gestiona mai bine conflictele“. pentru atenflia curioøilor. oraøul e fetiøizat acum. uniformitate. fafla sa autoritaræ. Ce sæ facem cu turnurile de birouri din La 163 .photo credit: Bogdan Ghiu ghere poliflieneascæ mai presupune øi magia! Acest gust pentru autenticul-între-ghilimele. Epoca este a amestecului. care divorfleazæ ori se cæsætoresc pentru a avea un start fresh. La Beijing. fline de o tentativæ de salvare a ordinii muncii printr-o eticæ a mobilizærii. sloganul: „Montauban. E un marketing dezvoltat pe un „teritoriu“ în care totul trebuie valorizat sau constituie un patrimoniu. flinem în viaflæ fantomele. un trecut pe care-l putem bine pune în scenæ acum cæ flæranii au ræmas atît de puflini. care ar putea fi aici sau la fel de bine oriunde altundeva. dar øi prin forflæ. Metropola vrea sinteza întregului teritoriu. Centrele istorice. competenfle. fæcînt locul curat. Al patrulea cerc „Mai simplu. La Troyes se lipesc faflade cu grinzi pe clædiri din piatræ. o zonæ dezolatæ. E noua normæ de socializare. ea vine sæ caute acolo „o viaflæ de cartier“ pe care nu ar gæsi-o niciodatæ în casele prefabricate. în mod ideal. pentru excelenta ta cunoaøtere a codurilor sociale. care se extinde nedefinit de la exodul rural la „periurbanizare“. oameni færæ locuinflæ. Ele sînt insulifle ale feeriei mærfii. care-øi albesc dinflii pentru a obfline o promovare. ea pulverizeazæ tocmai ceea ce venise sæ caute. pe care l-au distrus. Aparatul de producflie prezent e deci. un continuum mondial de hipercentre muzeificate øi de parcuri naturale. Bologna Burns. o mediatecæ sînt tot atîtea variante ale aceleiaøi teme: transparenflæ. Au existat într-adevær øi oraøul antic. singurul mod în care putem scæpa cu viaflæ din ea. oraø curat“. Faptul cæ øomerul îøi scoate piercingurile. pe de alta îi læsæm sæ moaræ pe cei vii. Tocmai pentru cæ e pe cale sæ disparæ. în acest mediu al clasei de mijloc. mai fun. face „proiecte“. øi e. Ceea ce se întinde în jurul nostru nu mai seamænæ cu asta nici de aproape. extirpînd microbii. øi nu forfla ta de muncæ. antrenîndu-se sæ fie naturalæ. Pe un afiø municipal. munceøte pentru „angajabilitatea“ lui înseamnæ cæ îøi dovedeøte mobilizarea. la o acuitate intelectualæ mai bine dirijatæ øi deci la o performanflæ economicæ mai bunæ. un spital. de a face networking. un agent de curæflenie îi întinde mîna unui gardian public. care nu mai existæ. Totul coabiteazæ în ea. neutralitate. øi pe de altæ parte el e maøina de triat. Ce de suprave. pretinde un guru oarecare. mai mobil. „«Dezvoltarea personalæ» cea mai intimæ. Sufocanta afectare siropoasæ a pieflelor de Cræciun se plæteøte întotdeauna printr-un numær crescut de paznici øi de polifliøti comunitari. Clædiri masive øi fluide. e vorba de a acumula contacte. la o mai mare uøurinflæ în deschiderea relaflionalæ. pentru zîmbetul øi felul în care øtii sæ te prezinfli. aceastæ minimæ smulgere din ceea ce ne constituie. cæ nu muncim. de zone industriale øi de zone rezidenfliale lotizate. Aceasta e funcflia propriu-zis politicæ a aparatului de producflie prezent. Mobilizarea e aceastæ lejeræ dezlipire de sine. A fi mobilizat înseamnæ a te raporta la muncæ nu ca la o activitate. Mobilizarea opereazæ fuziunea celor doi poli contradictorii ai muncii: participæm aici la exploatarea ei øi se exploateazæ orice participare. care alocæ supraviefluirea doar subiectivitæflilor conforme øi lasæ baltæ tofli „indivizii cu risc“. a amestecului de muzici de doi lei. ci de „urban“. rezumæ determinarea puterilor dominante de a menfline dominaflia muncii dupæ dispariflia ei fizicæ. cui vrea sæ vadæ. ca Istorie. punct de la care e posibil sæ te vinzi pe tine. øi oraøul medieval ori oraøul modern. Pe de o parte. „terorism“. deci de „capitalul uman“. hutong20-urile care înconjurau Oraøul Interzis au fost distruse øi se construiesc altele false. centrul betonat din Le Havre a intrat în patrimoniul UNESCO.verso tineri care se antreneazæ sæ zîmbeascæ pentru un interviu de angajare. Decenfla care îi obligæ pe urbaniøti sæ nu mai vorbeascæ de „oraø“. Manufacturile din Lille devin sæli de spectacol. a dezerta colectiv din regimul mobilizærii. însofleøte mica burghezie în colonizarea cartierelor populare. propriul patron øi propriul produs. îøi gæsesc cuminfli locul în organigrama metropolei. pentru talentele relaflionale. de „mari ansambluri“19 øi de imense exploatæri agricole. nedefinitæ øi nelimitatæ. e un peisaj exhibat în fafla mulflimilor stresate øi dezrædæcinate. care învaflæ engleza pentru a da un boost carierei lor. locuri ale ræzmeriflei pentru multæ vreme. nu atît geografic. tofli cei care încarneazæ un alt mod de folosire al vieflii. arætîndu-øi. Sîntem fiecare pentru sine. UniCampus Vienna. ci ca la o posibilitate. de fapt. mai sigur!“ Sæ nu ni se mai vorbeascæ de „oraø“ øi de „sat“ øi cu atît mai puflin despre antica lor opoziflie. cît prin înlænfluirea reflelelor sale. Vitrificærii teritoriului mondial îi øade bine cinismul arhitecturii contemporane. nu existæ oraøul metropolitan. Îndepærtatæ din hipercentre. va duce la o mai bunæ stabilitate emoflionalæ. ci pentru ceea ce eøti. Cæ muncim. o artæ a pastiøei care ne aduce aminte de magazinele în stil victorian de la Disneylandul din Paris. Un liceu. la intersecflia în care converg toate clasele mijlocii. Acelaøi vid care îngheaflæ ajunge pînæ la cele mai îndepærtate dintre clopotnifle. de pensiuni rurale øi de baruri cool: metropola.

De la o garæ. Aceastæ mobilitate nu implicæ decît smulgere. ca sæ-øi protejeze pozifliile. (. iar eu refuz sæ-i urmez interpretarea. Urbanul e mai mult decît teatrul înfruntærilor. Zvonurile nu pot fi puse sub ascultare. Nimic nu se comparæ cu un plan elaborat în comun pentru a creøte adeziunea øi motivaflia“. pe lîngæ cæ se adapteazæ la metropolæ. în schimb. Centrele oraøelor se oferæ nu ca locuri identice. ci se difractæ într-o serie de microoperaflii. øi tot decorul se præbuøeøte. e superb. licenfliat în filosofie. de satelifli. Trebuie sæ cîøtig (. Bula privatæ nu se sparge. sînt readuse la viaflæ de øomajul în masæ øi acum strælucesc mult mai intens decît Cartierul Latin. care îøi reconstituie universul lui de bæcan pe-o insulæ pustie. „o metodæ participativæ care îl implicæ pe fiecare în analiza. acolo unde se aøtepta mai puflin. în paralel. Kilometrii øi sæptæmînile n-au împiedicat propagarea focului. e total compatibilæ cu ræzboiul. de la o bancæ. dar pentru a propaga revolta timp de o lunæ øi pentru a fline poliflia în øah trebuie sæ te øtii organiza. Oamenii Comunei sînt niøte nemernici înfiorætori.22 Atît prin verb. Ca un vierme care avanseazæ mîncînd tot ceea ce îi stæ în cale“. în batalionul lui de artileriøti. Viul îøi are cartierele în ghetouri. Bætæliile duse de marile puteri seamænæ cu o muncæ poliflieneascæ. Ca Robinson. atîta doar cæ insula noastræ pæræsitæ e chiar civilizaflia noastræ øi sîntem miliarde care debarcæm pe ea. pentru ca niciodatæ aceastæ lume sæ nu se opreascæ din fuga cætre pierzanie. oraøul a fost mult timp un loc de evitat. de oameni. susceptibile sæ se recombine la nesfîrøit. a interiorului portativ. militare øi poliflieneøti. e doar punerea lui în miøcare.“ Pentru a supravieflui în uniformitatea înconjurætoare. aceastæ coliziune finalæ a satului øi a oraøului. O închidere brutalæ a frontierelor datoritæ unei epidemii violente. de-a lungul antrenamentelor. de la un centru comercial. prinse în ochiurile reflelei metropolitane. Metropola nu e numai aceastæ îngræmædealæ urbanizatæ.) Am væzut ruinele de la Amalfi scældate de valurile azurii ale Mediteranei. sînt ultimele locuri vii øi în care se poate træi. pentru a fi deja acolo. Iatæ: am ales metodologia care mæ face sæ traversez pereflii. alegînd una. o carenflæ oarecare într-o aprovizionare vitalæ. unica opfliune e aceea de a-fli reconstitui færæ încetare lumea interioaræ. Primilor incendiatori le-au ræspuns alflii. o øi modeleazæ. Forflele armate. execuflia øi evaluarea unei acfliuni. în aøteptarea urmætoarei mutæri. sæ smulgæ uøile øi sæ baricadeze cu ele ferestrele øi sæ facæ la fiecare etaj un post de tir..) Vreau sæ îl surprind! Asta e esenfla ræzboiului. metropola e una dintre cele mai vulnerabile formafliuni umane din cîte au existat.). dimpotrivæ. Un cælætor scoflian. Bidonville-urile. leagæn al metodelor disciplinare. pentru a nu cædea în capcanele lui. cît øi prin foc. A lua un TGV. atestæ splendoarea specialæ a puterii în flæcæri: „(. „cæ e în Burkina Faso. sæ cunoøti terenul la perfecflie. Ele sînt reversul decorului electronic al metropolei mondiale. sînt de-acord. neîncetat. Constrînøi de gherila palestinianæ sæ pæræseascæ stræzile. Nu e finalul cocooning25-ului. Tocmai fiindcæ e o arhitecturæ de flux. ca un copil care ar construi peste tot aceeaøi cæbænuflæ.). în Bronxul de sud. ea începe sæ pluteascæ. un blocaj organizat al axelor de comunicare. subtilæ. trebuie sæ dispui de complicitæfli. în Chiapas sau la Courneuve“.. într-un soi de shopping existenflial între stilurile de baruri. metropola. Conflictul armat nu e decît un moment al reconfigurærii ei constante. Luxurianfla metropolei e aceastæ amestecæturæ aleatorie de ambianfle definite. tradiflionalæ.. ei învaflæ sæ înainteze vertical øi orizontal înæuntrul construcfliilor urbane. El le recomanda viitorilor insurgenfli ai Parisului sæ ocupe casele stræzilor baricadate. Unde nu ne mai ræmîne decît sæ fugim. pæræsite de o micæ burghezie plecatæ în cæutarea vilelor. Asta ne reaminteøte de sfaturile lui Blanqui23. ci. de linii de tren de mare vitezæ. explicæ: „Inamicul interpreteazæ spafliul într-o manieræ clasicæ. care sæ mobilizeze pe toatæ lumea. Poliflia øi armata s-au adaptat pas cu pas. de aceastæ datæ în favoarea insurgenflilor. sæ împærtæøeøti un limbaj øi un inamic comun. el e øi arma lor.. aøa cum s-a tot spus. de la Part Dieu sau Euralille21? Expresia „nou-noufl“ contractæ în ea întregul lor destin. atît de banalæ. O veche magherniflæ squatatæ va pærea întotdeauna mai populatæ decît apartamentele la modæ. a Mogadiscioului sau Nablusului. Incendiul din noiembrie 2005 nu se naøte din særæcia extremæ. Ræmîn totuøi. Se pot arde maøini din plictisealæ. Paradoxul face ca locurile cele mai de nelocuit sæ fie singurele locuite cumva. un RER24. Ar fi insuportabilæ pentru oricine dacæ nu ar fi întotdeauna o mobilitate a spafliului privat. Un curent care trece printr-o întreagæ reflea de fibre optice. Un ofifler al forflelor de apærare israeliene. cît continuarea unei întreprinderi de securizare care funcflioneazæ deja. dupæ bætælia de la Nablus. Astfel. Un criminolog le cere celor din CRS sæ se organizeze în mici unitæfli mobile øi profesionalizate. Un curent care ar vrea sæ antreneze totul în mobilitatea lui færæ speranflæ. Instituflia militaræ. atît de cunoscutæ. Pentru militari. dar ce artiøti! Øi nu au conøtiinfla operei lor! (. nemaiputînd sæ 164 . Cartierele-dormitor de la periferia nordicæ a Parisului. de design sau printre playlisturile unui iPod. pentru a se apæra de eventualii atacatori.. se transformæ în arhitecfli de interior. e øi un flux de fiinfle øi de lucruri. un telefon mobil. ale cærui puncte culminante sînt ocuparea Basrei. pentru asigurarea securitæflii. dar (øi nu e deloc o surprizæ) øi locurile cele mai periculoase. ruinele templelor de la Tunghoor în Punjab.. Ræzboiul nu mai e izolabil în timp.) niciodatæ nu mi-am închipuit ceva mai frumos. Planul e discutat øi rediscutat zile în øir. din posesia totalæ a unui teritoriu. de asediat. conform ultimelor informaflii primite (. în gæurile negre ale metropolei. exil. cîteva fragmente de oraø øi cîteva reziduuri de sat. dærîmînd perefli øi tavane pentru deplasare. soldaflii israelieni. printre care evoluæm..Défense. la Kamagasaki. renunflînd la alta. pregætirea. îøi repune în cauzæ organizarea ierarhicæ... Un ofifler NATO aplicæ. „Cu mp3 playerul meu sînt stæpînul lumii mele. de camere de supraveghere. izolare. Multiplicarea mijloacelor de deplasare øi de comunicare ne smulge necontenit lui aici øi acum. prin tentaflia de a fi mereu altundeva. am væzut Roma øi multe alte lucruri: nimic nu se poate compara cu ce am væzut astæ-searæ“. sæ gæureascæ pereflii pentru a face casele sæ comunice. unde n-ai ce sæ faci decît sæ-fli aranjezi mobila øi sæ perfecflionezi designul interior.. mereu de refæcut. de la un hotel la altele – pretutindeni aceastæ stræinætate. „Intervenfliile“ nu vizeazæ atît victoria sau restabilirea ordinii.. dupæ ce insurgenflii au ars Primæria din Paris în mai 1871. sæ dærîme scærile de la parter øi sæ gæureascæ tavanul. încît fline loc de ultimæ familiaritate. în numeroase metropole. Metropola e terenul unui neîncetat conflict de joasæ intensitate. ci ca oferte originale de ambianflæ. Unde devine dificil sæ aøtepfli chiar øi a nu øtiu cîta garnituræ de metrou. dar vulnerabilæ.. În care sîntem asaltafli de informaflii ca de tot atîtea forfle ostile. Suplæ.

de a face puflinæ ceremonie în jurul chemærilor lor la supunere øi pînæ la urmæ. am atins fundul. E ceea ce au înfleles rebelii thailandezi care fac sæ saræ în aer releele electrice. pentru a încerca apoi sæ blocheze economia. Controlul permanent al fluxurilor de informaflii. Rusia. nodurile ei care pot fi desfæcute pentru a opri circulaflia. economia este criza. cæ nu sînt teroriøti în avion. Metropola produce însæ øi mijloacele propriei ei distrugeri. sæ fi ajuns la o concluzie asemænætoare. Economia americanæ e atît de dependentæ de fluxurile continue de furnituri provenind din Asia. Præbuøirea Al cincilea cerc „Mai pufline bunuri. unui fiøier ADN. Zece mii de oameni pot face sæ se clatine cea mai mare putere economicæ mondialæ. Un expert american în securitate explicæ înfrîngerea din Irak prin capacitatea gherilei de a profita de noile moduri de comunicare. cît reflele cibernetice. Contabilitatea întreprinderilor mærturiseøte cæ nu mai øtie unde se naøte valoarea. am fi asistat la o „întoarcere la recesiune a Statelor Unite øi la un coømar economic pentru Asia de Sud-Est“. 11–14 March 2010 «Nu. Despre ce vorbim aici sînt toate acele flæri. se întîmplæ?» Celælalt ræspunde: «Stai sæ-fli explic». aøa cum o fac toate religiile. Unul îl întreabæ pe celælalt: «Tu înflelegi ce Bologna Burns. Prin invazia lor. nici de cei care-l au. ræspunde primul. antractul anilor bænoøi (1986–’89). Ultima mare panæ de curent din Europa a arætat-o: a fost de-ajuns un incident la o linie de înaltæ tensiune pentru a arunca în întuneric o bunæ parte din continent. nu munca lipseøte. Douæzeci la sutæ din tinerii germani. cine s-a aplecat asupra ultimilor ani ai URSS va desluøi færæ probleme în toate apelurile la voluntarism ale conducætorilor noøtri. deøi e foarte probabil ca øi ei. atunci cînd sînt întrebafli ce vor sæ facæ în viaflæ. primele trosnituri în structura Zidului. oameni de afaceri øi jucætori la bursæ. cînd. „economia nonautistæ“ – îøi face de-acum o profesie din a demonstra uzurpærile. Aceastæ lume n-ar merge atît de repede dacæ n-ar fi urmæritæ constant de propria præbuøire. continentele acestea întregi care au pierdut credinfla economicæ dupæ trecerea. e adeværat. Pentru unii „experfli“. tofli cei fofilafli. De tofli cei afectafli de aceastæ stranie detaøare în masæ. În Guineea. de cîteva antracte de iluzie: antractul 1981–’83. Banul nu mai e respectat niciunde. Glumæ ruseascæ: „Se întîlnesc doi economiøti. Øi este ceea ce au înfleles øi docherii americani aflafli în grevæ în octombrie 2002 pentru menflinerea a 300 de slujbe øi care au blocat zece zile principalele porturi de pe Coasta de Vest. de creøtere în doliu øi tot mai vor sæ credem în economie. supervizabilitatea ei. Multiplicarea telefoanelor mobile øi a punctelor de acces la internet a furnizat gherilei mijloace inedite de a se organiza øi de a se face atît de greu de atacat. ræspund: „artist“. øi eu sînt economist. dacæ miøcarea s-ar fi prelungit încæ o lunæ. la drept vorbind. fiind cu toflii conectafli. Bolivia e vorba de o discreditare violentæ øi durabilæ a acestei religii øi a clerului ei. prestidigitafliile. sîntem cîfliva care am ajuns la aceastæ concluzie. multiculturalæ øi cultivatæ.verso mascheze scenele de carnaj care-l bîntuie în permanenflæ. Progresul a devenit peste tot. Internetul trebuie sæ reziste unui atac nuclear. sîntem pe sec. în toate avîntærile cætre un viitor cæruia i s-a pierdut urma. mai multe relaflii“ Treizeci de ani de øomaj în masæ. „Ce sînt o mie de economiøti de la FMI zæcînd pe fundul mærii? – Un bun început“. Dar iatæ cæ ne-am cheltuit toate rezervele de iluzie. se glumeøte la Banca Mondialæ. dar una singuræ. iluzia cæ un guvern de stînga ar putea ferici poporul27. a Boeingurilor Fondului Monetar Internaflional. indicii corupfli ai unei øtiinfle al cærei singur rol tangibil e acela de a vîntura moaøtele în jurul elucubrafliilor celor dominanfli. e acela de a-i opri al sæu perpetuum mobile. cæ nu se furæ bancnote din comerfl. UniCampus Vienna. unui paøaport biometric. tofli cei ce se omoaræ cel mai puflin øi sînt cei mai avantajafli. antractul internet (1998–2001). Fiecare reflea are punctele ei slabe. cu pagubæ øi zarvæ. Aduceau cu sine una dintre armele responsabile de înfrîngerea lor. Nici vorbæ. nu e greu sæ expli. De altfel. Proasta reputaflie a pieflei. Munca nu mai e înduratæ ca un dat al condifliei umane. nu criza. Ceea ce te întreb eu e: Înflelegi»?“ Pærfli din clerul însuøi mimeazæ intrarea în disidenflæ øi critica dogmei. cînd deveneam cu toflii bogafli. de aceastæ crizæ a vocafliilor pe care o suferæ molcom economia în Occident. ne-am fi gæsit fiecare o slujbæ virtualæ. ci creøterea ne deprimæ. Cu de-a sila. Trebuie s-o mærturisim: litania cursurilor bursiere ne atinge cam tot atît cît o liturghie în latinæ. în toate aceste profesiuni de credinflæ în „reforma“ a orice. arhitectura ei descentralizatæ sînt menite sæ punæ metropola la adæpost de inevitabilele ei disfuncflionalitæfli. de „crizæ“. Structura ei în reflea. toatæ infrastructura ei tehnologicæ de noduri øi de conexiuni. 165 . cînd o Franflæ multicoloræ. Graflie unui cip cu identificare prin radiofrecvenflæ. Ultimul curent mai viu al pretinsei „øtiinfle economice“ – curent care se numeøte. Øi nu vorbim aici de tofli cei care træiesc din tot soiul de combinaflii sau traficuri ori de cei care sînt de zece ani pe venitul minim garantat. care au blocat universitæflile. De tofli cei trecufli pe linie moartæ.photo credit: Bogdan Ghiu ci. i-ar fi venit de hac de mai bine de un deceniu. pentru ca flesætura sæ implodeze. sæ se asigure cæ nu lipseøte nimic din stocul de marfæ. acolo. aøa cum otul totul era razna în URSS în epoca lui Andropov. De tofli cei care nu mai reuøesc sæ se identifice cu munca lor øi se rezervæ pentru timpul lor liber. Argentina. T e razna în lumea economiei. nu. de oameni øi de mærfuri trebuie sæ securizeze mobilitatea metropolitanæ. de a furniza explicaflii. Statele Unite au adus cu ele nu atît democraflia. E ceea ce au înfleles demonstranflii anti-CPE26. nici de cei care nu-l au. Primul gest pentru a se putea ivi ceva în sînul metropolei. Nu despre ei vorbim. Treizeci de ani punctafli. pentru ca alte posibilitæfli sæ se deschidæ. pe care o accentueazæ øi mai tare exemplul pensionarilor øi supraexploatarea cinicæ a unei mîini de lucru flexibilizate. Din fericire pentru noi. în percepflia simflului comun. într-un fel sau în altul. Cæci nefericirea generalæ nu mai e suportabilæ de îndatæ ce apare aøa cum e: færæ cauzæ øi motiv. încît costul blocajului urca la un miliard de euro pe zi. dupæ ce au pipæit un pic de Bancæ Mondialæ. am înfleles: nu economia e în crizæ. munca e prea multæ. dacæ nu chiar descoperifli. cîøtiga toate cupele mondiale. færæ turbarea øi vastele mijloace ale apologeflilor ei. foarte serios. sinonim cu dezastrul.

Sociabilitatea metropolitanæ actualæ e incubatorul lor. dimpotrivæ. cînd se pretindea cæ se mæsoaræ fericirea poporului dupæ creøterea PIB-ului. cluburile. pe terasa unei cafenele cool. camere de supraveghere video. statul a conceput întotdeauna economia ca politicæ. în 1972 – erau ei înøiøi un grup de industriaøi øi de funcflionari care se bazau pe un raport al ciberneticienilor de la MIT. se spunea în uzine. „Sæ evitæm regularizarea prin haos. jurnaliøti. øi rareori cea mai puflin modernæ dintre ele. În ultimii zece ani acesta a fost ATTAC29. care îøi trage un profit din asta. Apple øi downshifting-ul se înfleleg în mod curios asupra civilizafliei viitorului. ci doar a atestat ruina uneia dintre formele sale. în birouri. cu neverosimila taxæ Tobin30 – a cærei instaurare ar fi cerut nici mai mult nici mai puflin decît un guvern mondial –. „Ca sæ nu mai fie aøa. A deveni frugal cu bucurie în suflet. De altfel. care înfruntæ aceastæ situaflie. Aøa cum nu se mai credea în URSS pe timpul lui Andropov. am fost pacificafli pentru ea. materiile prime. Ea se înscrie în marøul forflat pentru gæsirea unui înlocuitor pentru economie. în gæoacea privatæ a vieflii sale. „A revaloriza aspectele noneconomice ale vieflii“ e un cuvînt de ordine al downshifting-ului øi. ræspund patronii øi guvernanflii. Øi iatæ ce se aratæ sub tot ceea ce eram obligafli sæ uitæm: cæ economia e o politicæ. Incitarea de a reveni la trecut nu exprimæ niciodatæ decît una dintre formele de conøtiinflæ ale propriului timp. Acestei noi umanitæfli îi corespunde o nouæ economie.33 Aceastæ convergenflæ nu e întîmplætoare. dotate cu senzori adecvafli. Øi au dreptate. aceea a economiei totale. nu se mai crede azi. Mici comercianfli. bæncile. mici patroni. cea mai rafinatæ. ultima.“ Pe scurt: sæ devenim economi. nu e nici prea multæ gælægie. flesutul ei. Pentru unii. nu mai puflin ca burghezia.“ „Sæ nu exploatæm sælbatic capitalul nostru natural. Capitalismul a dezintegrat spre propriul profit tot ceea ce mai ræmînea din legæturile sociale. anunflînd personalului închiderea ei a doua zi dis-de-dimineaflæ. A consuma øi a produce mai puflin. biotehnologii øi convivialitate aparflin aceleiaøi „paradigme civilizaflionale“ în formare. niøte zen sau un film de animaflie. sæ încetæm sæ ne mai prefacem!“. o fracfliune a clasei conducætoare s-a eliberat mai întîi de toate sarcinile anacronice care o legau de popor. puflin næuc: sîntem atît de civilizafli. ci. în acelaøi timp. Un moft înlocuindu-l pe celælalt.“ Un graphic designer încælflat cu baschefli Converse bea un cocktail de fructe. gelatina aceasta socialæ compusæ din masa celor care ar dori pur øi simplu sæ-øi ducæ mica viaflæ privatæ ferifli de istorie øi de tumulturile ei. care nici mæcar nu se mai chinuie sæ îndulceascæ „durele legi ale economiei“ øi demonteazæ o uzinæ în timpul nopflii ca s-o mute altundeva. care sæ îmbræfliøeze toate calitæflile fiinflelor. tofli se privesc surîzætor. o nouæ idee a producfliei ca producflie de bunuri relaflionale øi a consumului drept consum de situaflii.“ „Sæ nu generæm o crizæ socialæ care ar repune în cauzæ democraflia øi umanismul. mici funcflionari. øi ca proletarii. Sæ revenim la economia epocii de aur a micii burghezii: anii 1950. complexele militaro-industriale. Downshifting-ul nu e din întîmplare flamura publicitarilor disidenfli ai revistei Casseurs de pub. Cæci în Istorie nu existæ întoarceri. proprietatea lui îøi îndeplineøte pe deplin funcflia. pentru ceilalfli. o nouæ idee de valoare. Lumea povesteøte. nici prea multæ liniøte. øi a Capitalului – drept capital uman. O asemenea øtiinflæ ar putea sæ ne facæ sæ regretæm cîndva vremurile bune ale indicatorilor înøelætori. O singuræ opfliune alternativæ la apocalipsa în desfæøurare: downshifting-ul. în sælile de øedinflæ. în fafla ræzboiului care are loc în jurul ei. Simplitate voluntaræ. intermediari de tot soiul formeazæ în Franfla aceastæ nonclasæ. dar cînd mæcar nimeni nu credea în ei. în somnolenfla ei. „A redescoperi adeværata bogæflie în dezvoltarea de relaflii sociale conviviale într-o lume sænætoasæ. e o politicæ de selecflie în masa unei umanitæfli devenite accesorie. pe de alta. mica burghezie. pe de o parte. A te mulflumi cu strictul necesar. am fost fæcufli subiecfli. mai ales. profesori. azi. spiritualitate. A mînca bio. Proclamînd sfîrøitul socialismului. capabilæ de orice pentru a-øi pæstra ochii închiøi. a ræspuns oligarhia. În acelaøi fel. ca muncæ asupra sinelui. særæcia øi emigraflia. „Ei se fac cæ ne plætesc. între prieteni. downshifting-ul pretinde s-o salveze ca moralæ. în Franfla. dupæ ce a distrus lumile naturale. Aceastæ „bioeconomie“ în gestaflie concepe planeta ca pe un sistem închis ce ar fi de gestionat øi pretinde cæ pune bazele unei øtiinfle care ar integra tofli parametrii vieflii. Øi nu ezitæ sæ trimitæ trupele speciale ale jandarmeriei pentru a opri o grevæ – ca în cazul celei de la SNCM28 sau cînd cu ocuparea unui centru de triaj. De generaflii am fost disciplinafli pentru ea. cea mai înfleleaptæ. se glumeøte moderat. însæ în numele tuturor. Comedia a durat cît a durat øi s-a sfîrøit în puræ mascaradæ. øi. la Rennes. producætori în chip natural øi bucuroøi sæ consumæm. în punerea bazelor unei „noi economii“. a folosi bicicleta. porneøte acum cu ideea nebuneascæ de a le reconstitui ca tot atîtea medii controlate. care nu mai vrea sæ fie o sferæ separatæ a existenflei. Aceastæ mlaøtinæ e predispusæ sæ fie campioana falsei conøtiinfle.“ Sæ mergem spre o „economie sænætoasæ“.blocului socialist nu va fi consfinflit triumful capitalismului. øi anume aceea de a-i permite sæ se bucure de propria viaflæ la adæpost de existenfla publicæ. Fiecare clarificare a frontului e marcatæ în Franfla de invenflia unui nou moft. iar acum a pornit la reconstrucflia lor de la zero pe propriile lui baze. T activitaoatæ tea ucigaøæ a puterii prezente constæ. Mai tîrziu unii vor merge sæ dea cu sæpæliga într-o grædinæ de cartier. trecînd prin Napoleon al III-lea. Øi cæ aceastæ politicæ. Ea a preluat controlul privat asupra a ceea ce controla deja. care vrea sæ ajungæ materia raporturilor umane. în timp ce alflii se vor duce sæ facæ niflicæ olærie. fiindcæ astfel øi-a putut pæstra neutralitatea. în ateliere. Cu toflii se împærtæøesc din sentimentul just cæ formeazæ o nouæ umanitate. Sate ecologice. cu apologia „economiei reale“ împotriva pieflelor financiare øi emoflionanta lor nostalgie dupæ stat. acest curios agregat færæ forflæ al celor care nu vor sæ opteze. iatæ øi downshifting31-ul. în gestionarea acestei ruine øi.32 Inventatorii creøterii zero – Clubul de la Roma. o nouæ definiflie a muncii. e cordialæ. Eram totuøi bine fæcufli pentru economie. care s-a prefæcut întotdeauna a crede în economie ca într-o realitate. noi ne facem cæ muncim“. Ideea unora de a reveni la economia trecutului e ceafla oportunæ în spatele cæreia alflii vehiculeazæ ideea unui mare salt tehnologic. a te læsa de fumat øi a supraveghea cu strictefle produsele cumpærate. moartea URSS n-a venit prin ridicarea la revoltæ a unui popor. zæmislite de la bazæ. Nu mai existæ decît acest straniu strat intermediar al populafliei. cadre. anul trecut. „Atunci cînd individul devine un bun econom. Matricea sa inte- 166 . „Sæ nu mai fie aøa!“. ci s-a fæcut de cætre o nomenclaturæ în reconversie. De la Colbert pînæ la De Gaulle. programul de reformæ al Capitalului. Dacæ ATTAC øi cursurile lor de educaflie popularæ au încercat sæ salveze economia ca øtiinflæ.

Automobile ecologice. Am devenit vecini într-o adunare generalæ de coproprietate planetaræ. Pentru a impune definitiv economia. UniCampus Vienna. Edward Teller. Sînt grupurile care de aproape un secol sînt în avangarda dezastrului øi care îøi fac socoteala sæ ræmînæ acolo. Un sfert din speciile de peøti a dispærut din oceane. preocupærile 167 . visul oricærui cultivator serios de cereale. De la secretariatele de stat pînæ în cafenelele alternative.verso lectualæ nu e alta decît cibernetica. ca sæ ne facem cæ ne preocupæ luni. cu minimul prefl al unei schimbæri de logo. Nici restul nu mai are mult de træit. care vin pe lume în cuburi de beton. luminæ albæstruie de lampadare în formæ de chibrit uriaø. promite instalarea. øi asta e tot el! Nu mai e nicio photo credit: Martin Juen îndoialæ: væzduhul e verde35. din hærmælaia curflilor de øcoalæ sau din umezeala serilor de varæ. rotaflie silenflioasæ a camerelor de supraveghere. fiindcæ se fac douæzeci de grade în decembrie. din mirosurile de præjealæ din bloc. cu care sîntem flinufli la curent atît de zgomotos. poate. Mediul înconjurætor e tot ce îi ræmîne omului atunci cînd a pierdut totul. Altæ viziune despre viitor: o umanitate motorizatæ care ruleazæ cu bioetanol de la São Paulo la Stockholm. energii curate. odrasle ale dezmoøtenirii ultime. al caselor de marcat din supermarket. pietoni machiafli ca manechine ratate. cerøetori. Fiecærui val de catastrofism îi corespunde de aici înainte o salvæ de „soluflii industriale“. de acum. Alertæ de gripæ aviaræ: ni se promite cæ vor fi omorîte în zbor pæsærile migratoare. Niciodatæ vreun decor nu s-a putut dispensa la fel de uøor de sufletele care-l traverseazæ. Numai noi. o umanitate care dezminflea prin propria existenflæ ordinea interesului øi a abflinerii. culmea. Concentraflia de mercur din laptele matern e de zece ori mai mare decît cea autorizatæ la vaci. adicæ una la care doar cei organizafli global pot avea soluflia. rîzînd pe seama ei duminicæ. øtiinfla sistemelor. de toate aceste locuri. Nicicînd vreun context n-a fost mai indiferent øi n-a cerut în schimb. frustratæ pentru cæ a trebuit sæ-øi depunæ ideea cu scutul antirachetæ la muzeul fantasmagoriilor Ræzboiului Rece. Iar pe æøtia îi cunoaøtem. Trebuie s-o mærturisim: toatæ aceastæ „catastrofæ“. ambianflæ electronicæ a cafenelelor-internet. care variazæ odatæ cu intensitatea øi calitatea legæturilor care ne leagæ de toate aceste fiinfle. de metropolæ. dar nu ne atinge. de pericole. amatori de plæceri øi alfli særmani vagabonzi. Cæ invadeazæ pe toate frecvenflele. NASA. dezmæfl de ecrane cu plasmæ. Ea ne priveøte. putem avea un mediu înconjurætor. propune pulverizarea a milioane de tone de pulberi metalice în stratosferæ. Situaflia e urmætoarea: taflii noøtri au fost angajafli ca sæ distrugæ aceastæ lume. Voci de sintezæ care fac anunfluri. Faptul cæ EDF36 a avut neruøinarea de a ne reservi programul ei nuclear ca nouæ soluflie la criza energeticæ mondialæ spune destul despre felul în care noile soluflii seamænæ cu vechile probleme. iar de la noi s-ar vrea acum s-o reconstruim øi s-o facem. în pavilionul B al centrului de îngrijiri paliative. Ei bine. un raport cu lumea în care exist eu øi mediul meu. Gesturile cele mai simple au devenit toxice. din clipocitul apei. Nu ne putem imagina un iad mai complet. pentru a opri încælzirea climei. Haosul atît de trîmbiflat va fi ocazia acestei trieri sau victoria noastræ asupra acestui detestabil proiect. al tipelor cu badge de prin birouri. adicæ pe înstræinare. øi rentabilæ. Aceastæ lume are consistenfla ei. Pentru a ne indigna de ultimele progrese ale dezastrului øi pentru a-i compune cu ræbdare enciclopedia. Nicicînd un mediu n-a fost mai automatic. Excitaflia morbidæ care îi animæ deacum pe jurnaliøti øi pe publicitari la fiecare nouæ dovadæ a încælzirii globale dezvæluie surîsul de oflel al noului capitalism verde. Se moare la 35 de ani „de o boalæ îndelungatæ“. cu sutele de mii. etica ei de muncæ øi de avariflie. în afaræ. vræjitoare. consulting de mediu coexistînd færæ probleme cu ultima reclamæ Chanel de-a lungul paginilor glasate ale revistelor de opinie. clinchet lucid al bornelor metroului. tramvaie cu øuier de secol XXI. Mediul înconjurætor nu e pînæ la urmæ decît asta: raportul cu lumea propriu metropolei. de tot soiul de fiinfle. Niciun mediu material nu a meritat niciodatæ numele de „mediu înconjurætor“. Ar fi trebuit sæ tragem concluziile înainte ca ea sæ ne-aducæ aici. culeg fructe din supermarketuri øi pîndesc ecourile lumii la televizor. dincolo de orbita lunaræ. pe-o stradæ. Cæci mediul înconjurætor are meritul incomparabil de a fi. ei evolueazæ într-o lume populatæ de prezenfle. de prieteni. Existæ doar catastrofa aceasta care e mediul înconjurætor. poate. ca un hit al verii. Øi buzele care se umflæ cînd muøc din mær – l-am cumpærat totuøi de la piaflæ. Øi asta-i catastrofa. Doar noi putem asista la propria noastræ anihilare ca øi cum ar fi vorba de o simplæ schimbare de atmosferæ. Nu existæ „catastrofæ de mediu“. într-o vîlcea. a unei oglinzi gigantice pentru a ne proteja de funestele. nebuni. De treizeci de ani am læsat asta pe seama Verzilor. problema globalæ numærul 1 a umanitæflii. raze solare. care nu implicæ în fond decît conversia tuturor terenurilor arabile ale planetei în cîmpuri de soia øi de sfeclæ de zahær. Cei care locuiesc într-un cartier. care se proiecteazæ asupra a tot ce-i scapæ. o indiferenflæ la fel de egalæ. exilafli ai ultimului ceas. care mæ înconjoaræ færæ sæ mæ constituie vreodatæ. Al øaselea cerc „Mediul înconjurætor e o provocare industrialæ“ Ecologia e descoperirea anului. aøa ni se spune. mediul va fi pivotul economiei politice a secolului XXI. Cel puflin pînæ nu ne loveøte cu una dintre consecinflele ei previzibile. Inventatorul bombei H. a trebuit ca în secolul al XVII-lea sæ fie internatæ øi eliminatæ toatæ fauna de leneøi. Noua economie nu se va impune færæ o selecflie asemænætoare a subiecflilor øi a zonelor apte pentru mutaflie. iatæ-l! El Bologna Burns. de autostræzi øi de latex. Dar iatæ cæ ne prinde din urmæ. de puncte de viaflæ øi de puncte de moarte. pe care-l aøteptam la cotituræ øi care întîrzia sæ aparæ. de duømani.11–14 March 2010 varea planetei. e ecologia! Solufliile alternative sînt iaræøi el! Sal.34 Ceea ce a luat chipul instituit al unui mediu înconjurætor e un raport cu lumea fondat pe gestiune. O problemæ globalæ. nu ne atinge. pentru a putea supravieflui în el. acum. gestionatæ la fel cum sînt gestionate toate lucrurile. adicæ a controlului lor. care se anunfla din anii 1970. cei ce-øi duc viafla într-un ræzboi sau într-un atelier nu au un „mediu înconjurætor“. Un raport cu lumea în care nu sîntem fæcufli deopotrivæ øi din foønetul copacilor.

aøa cum o fæceam pînæ acum în numele economiei. iatæ care ar fi povara noastræ. øi a ræmîne destul de anesteziafli. cu ceea ce e aici.. „sfîrøitul civilizafliei“! Orice fel de pierdere a controlului e preferabilæ tuturor scenariilor de gestiune de crizæ. Totul e de ræsturnat în discursurile ecologiste. nu pentru locuri de muncæ. dar doar cu preflul unei existenfle în întregime terapeutice. Ameflifli cum sîntem. cu care avem a ne împæca øi de la care putem învæfla. Trebuie sæ ne autoconstrîngem pentru a mai putea constrînge. Færæ ecologie nu am putea justifica. Acolo unde ele vorbesc de „catastrofe“ pentru a desemna derapajele regimului actual de gestiune a fiinflelor øi-a lucrurilor.. Iatæ cum logica unei lumi înflelege sæ-øi supraviefluiascæ dîndu-øi aere de rupturæ istoricæ. Iatæ cum vor sæ ne convingæ sæ participæm la marile provocæri industriale ale secolului în curs. Nu. Færæ ecologie. s-o luæm înaintea marilor dereglæri sociale. pentru plebe øi avortonii ei sortifli obezitæflii. Starea de crizæ internæ a sistemului øi rigoarea selecfliei în curs sînt de aøa naturæ. Din acel moment. încît cer din nou un criteriu în numele cæruia sæ se poatæ opera o asemenea triere. excedentul de CO2 din atmosferæ. vie „sælbæticirea populafliei“.. cele mai bune sfaturi nu vor mai fi de gæsit la specialiøtii în dezvoltare durabilæ. existenfla celor douæ filiere de alimentaflie de azi: una „sænætoasæ øi biologicæ“. „Odatæ ce noua culturæ economicæ øi comportamentalæ va trece în moravuri. øi nu altundeva. Atîta vreme cît [se va crede cæ] existæ Omul øi Mediul înconjurætor. Regularitatea funcflionærii mondiale acoperæ în vremuri normale starea noastræ de deposedare la propriu catastroficæ. În timp ce la apropierea ultimului tsunami turiøtii continuau sæ se zbenguie printre valuri. Ideea de virtute nu a fost. dispariflia masivæ a speciilor vii. topirea gheflarilor. „E sarcina fiecæruia sæ-øi schimbe comportamentele“. pentru a ne mobiliza. Ceea ce ne înconjoaræ nu mai e peisajul. nu pentru etiopieni. teatrul. Distrugerea lumilor flæræneøti øi a practicilor de producflie alimentaræ a fæcut sæ disparæ mijloacele cu care se putea face faflæ penuriei. Nu vom læsa sæ ne fie sustraøi. ei muncesc benevol pentru a ne conforma cu „starea de urgenflæ ecologicæ ce vine“. pentru bogætaøi øi progeniturile lor. urmînd exemplul pæsærilor.se rostesc de-acum cu aceleaøi cuvinte. Al Gore. suprapopularea mondialæ. sænætate øi bunæstare. nimic n-ar mai avea destulæ autoritate pentru a închide gura oricærei obiecflii în fafla progreselor exorbitante ale controlului. Ceea ce se înfæfliøeazæ peste tot ca o catastrofæ ecologicæ nu a încetat sæ fie în primul rînd manifestarea unui raport dezastruos cu lumea. Ghicifli de ce. aceleaøi de întotdeauna. ea nu salveazæ decît fundamentul a ceea ce a fæcut din aceastæ planetæ un astru dezolant. Mai mult decît lipsa de apæ. De-a lungul potecilor africane. Ghicifli de ce. „ameninflarea planetaræ“. uraganele. toate pot prezice deja starea de excepflie ecologicæ ce se anunflæ. poliflie a apelor. mecanica automobilului s-a ridicat la rangul de artæ popularæ. În disfuncflionalitæflile. sæ ne triem deøeurile. sub pretext cæ salveazæ Terra. Care væ mulflumeøte frumos. vom putea øi noi poate într-o zi sæ fim gratificafli cu un venit garantat. de cætre cei care au cauzat-o. fie el fatal. A gestiona ieøirea din era nuclearæ. în fafla celui mai mic risc climatic. A nu mai locui nimic ne face vulnerabili în fafla celei mai mici zguduituri a sistemului. posibilii conflinufli în „catas- 168 . Sæ ajungem mai iute decît era prevæzut la capætul rezervelor de petrol. Cu austeritatea voluntaræ ca stindard. panorama. Sîntem silifli sæ reînnoim un contact. ca în anii 1980. mæsurile coercitive vor cædea. Ghicifli cum. excelenflæ de mediu. Ceea ce face criza dezirabilæ e faptul cæ. Experimentarea cea mai avansatæ la scaræ mondialæ în ceea ce priveøte agricultura „biologicæ“ are loc începînd din 1989 în insula Cuba. Paradoxul prezent al ecologiei e cæ. efectele economiei mondiale în plinæ expansiune sînt cele care au acoperit cu milioane de cadavre descærnate toatæ fîøia tropicalæ a planetei. Trebuie sæ consumæm puflin pentru a putea continua sæ consumæm. certificare. ca sæ ne scoatæ din el. ea e øi noua moralæ a Capitalului. Nu pentru reconstrucflie. Ucraina øi România. transparenflæ. Cel mai mare val de foamete cunoscut pînæ acum în zona tropicalæ (1876–1879) coincide cu o secetæ mondialæ. færæ sæ vrea. întrerupæ-se fluxurile internaflionale care menflin tempoul metropolei. ecotaxe. de data asta pentru mediul înconjurætor. Masa dodoloaflæ øi lipicioasæ a vinovæfliilor lor e prævælitæ pe umerii noøtri obosifli øi ar vrea sæ ne împingæ sæ ne cultivæm propria grædinæ. dar mai ales cu apogeul colonizærii. sæ regæsim ritmurile realitæflii. am fi gata sæ særim în braflele celor care au condus dezastrul. Posibilitate de urmærire a produsului. în scurtcircuitele sistemului apar elementele de ræspuns logic la ceea ce ar putea înceta sæ fie o problemæ. Totul îi e permis unei puteri care se autorizeazæ de la Naturæ. eroziunea solurilor. De acum încolo va trebui sæ strîngem cureaua în numele ecologiei. în ea. ca în anii 1990. ci ceea ce ne e dat sæ locuim. Øoselele se pot transforma bineînfleles în drumuri pentru biciclete. cît „ræu i-am fæcut planetei“. de altfel. aducîndu-ne în acelaøi timp aminte. va exista poliflia între ele. øi cealaltæ toxicæ în mod notoriu. Ceea ce numim „catastrofæ“ nu e decît suspendarea forflatæ a acestei stæri. singurele flæri care îøi respectæ angajamentele sînt. vînætorii-culegætori din insule se græbeau sæ fugæ de pe coaste.“ E nevoie de tot aplombul ridicol al unui aventurier al platourilor de televiziune pentru a susfline o perspectivæ ce-fli poate înghefla într-atît sîngele în vine. noi nu vedem decît catastrofa atît de perfectei sale funcflionæri. epidemiile. færæ îndoialæ de la sine. Ecologia nu e doar logica economiei totale. Sæ producem bio ca sæ putem continua sæ producem. ecologia à la Nicolas Hulot37 øi downshifting-ul intræ în rîndurile marilor suflete eterne ale Republicii pentru a-øi juca rolul de reanimare a micului popor de stînga øi acela al idealismului bine-cunoscut al tineretului. de la o epocæ la alta. ca dupæ ræzboi. sæ ne debarasæm bio de resturile festinului macabru în øi pentru care am fost cocoloøifli. Hiperburghezia planetaræ nu ar putea sæ-øi facæ modul de trai sæ paræ respectabil dacæ ultimele ei capricii nu ar fi øtampilate ca scrupulos „grijulii faflæ de mediul înconjurætor“. Cei care pretind cæ autocontrolul generalizat ne va crufla de la a ajunge sæ suportæm o dictaturæ ecologicæ mint: una va duce la cealaltæ øi le vom avea pe amîndouæ. mediul înconjurætor înceteazæ sæ mai fie un mediu. decît o invenflie a viciului. dacæ vrem sæ ne salvæm frumosul model civilizaflional. Noul ascetism bio e controlul de sine cerut tuturor pentru a negocia operaflia de salvare din fundætura în care sistemul însuøi s-a vîrît. Dintre semnatarii Protocolului de la Kyoto. E vorba de a se mobiliza. unul dintre rarele momente în care recîøtigæm puflinæ prezenflæ în lume. spun ei. încît sæ asistæm la toate astea reflinufli øi civilizafli. încæ de pe-acum.

Cine a cunoscut bucuria lipsitæ de mijloace a acestor cartiere din New Orleans înainte de catastrofæ. Departe de uniforme øi de sirene. cu exterminarea øi cæ libertatea a luat într-o zi din 1929 dublul chip al unui bancher care se aruncæ pe fereastræ øi al unei familii de muncitori care moare de foame. cu asasinate precise øi operafliuni speciale. aspectul dobîndit de multiseculara castrare a subiecflilor41 sæi. faimosul „ræzboi împotriva terorismului“. Literatura e în Franfla spafliul acordat suveran divertismentului castraflilor. ca de exemplu în restabilirea oficialæ a torturii în Statele Unite sau legea Perben II39 din Franfla. de cuvîntul „securitate“. Heine øi Flaubert. de secole. cel care. în ciuda deschiderii sezonului de „vînætoare de negri“ pentru milifliile suprematiste. ea de aici derivæ. În Franfla. T munca depusæ de conducætori constæ de acum oatæ înainte în a se îngriji de condifliile materiale øi morale. Dimpotrivæ. Libertatea nu mai e numele pe care-l scriem pe ziduri. Pentru cei care au refuzat sæ fie deportafli ca „refugiafli din motive de mediu“ în cele patru colfluri ale flærii øi pentru cei din multe alte locuri care au decis sæ se alæture lor din solidaritate. exoscheletul unei societæfli. învesteøte. În ultimul stadiu al acestei evoluflii. la apelul unui fost Black Panther38. Acest veritabil spital de campanie furnizeazæ din primele zile îngrijiri gratuite øi din ce în ce mai performante graflie afluxului continuu de voluntari. Viafla cu care învestim aceste figuri e aceeaøi viaflæ care ne-a fost ræpitæ. În ræstimpul unui secol. toate mijloacele-s bune. totul e de distrus. cîteva zile dupæ trecerea uraganului Katrina. Aparent în numele aceloraøi valori se duce de cinci ani. cæ ne place atît de mult sæ bombænim împotriva lor øi aceastæ bombænealæ e aclamaflia prin care-i recunoaøtem ca stæpîni. nu gæsim altæ opfliune realistæ decît aceea de a „dærîma øandramaua“. Cæci aici nu ducem grija politicii ca o realitate stræinæ. pentru ca aceastæ parte a oraøului sæ fie læsatæ la cheremul investitorilor imobiliari. Acolo unde gestionarii se întreabæ platonic despre cum sæ schimbe macazul „færæ sæ dærîme øandramaua“. cea mai personalæ. În fafla lipsei de acfliune a puterilor publice. øi invers. ci ca o parte din noi înøine. reapare evidenfla autoorganizærii. Statul francez e însæøi trama subiectivitæflilor franceze. O civilizaflie nu-i o abstracflie care surplombeazæ viafla. pînæ atunci. În acest scop. de a profita de fiecare præbuøire a sistemului pentru a prinde puteri. al democrafliei øi al civilizafliei. Øi e bine cunoscut cæ democraflia e solubilæ în cele mai pure legislaflii de excepflie. simbolice øi sociale în care aceste ipoteze se valideazæ cît de cît. Civilizaflia nu mai e aceastæ evidenflæ pe care o transportæm la indigeni færæ nicio altæ formæ de proces. E ceea ce fline 11–14 March 2010 laolaltæ dimensiunea cea mai intimæ øi cea mai photo credit: Bogdan Ghiu generalæ. cæ în spitalele psihiatrice se delireazæ despre lume pornind de la figuri politice. mult mai ocupate sæ curefle cartierele turistice din „Carré français“ øi sæ protejeze magazinele de acolo decît sæ-i ajute pe locuitorii særaci ai oraøului. inclusiv cele mai puflin democratice. Øi ca sæ vinæ un timp de la care sæ ne-aprindem. dar care i-ar fi øi surghiunit din breaslæ. cæ civilizaflia n-a încetat sæ rimeze. construire de locuinfle de urgenflæ: o întreagæ cunoaøtere practicæ acumulatæ de unii øi de alflii de-a lungul vieflii øi-a aflat acolo un loc de desfæøurare. o viaflæ se reorganizeazæ. E la fel de bine ceea ce guverneazæ. unii împrumutînd de bunævoie costumul celorlalfli. cu atît mai puflin e o suprastructuræ. din 1914 pînæ în 1918. forme uitate renasc. E o tezæ apæratæ øi de altfel uøor de apærat aceea cæ literatura modernæ se naøte cu Baudelaire. Nu mai e nimic de spus la asta. mai cotidianæ. singurul care ar fi putut da un sens existenflei lor. Paralela se opreøte aici: la aparenfle. felul în care statul era deja provocat acolo øi practica masivæ a descurcatului la negru nu se va mira cæ toate astea au fost posibile. cæ sîntem de-acord în a vedea în conducætorii noøtri originea tuturor relelor de care suferim. cele mai puflin civilizate øi cele mai securitare. mulfli n-au vrut sæ pæræseascæ terenul. restrîngerea libertæflilor publice øi suveranitatea plenaræ a diferitelor poliflii sînt mijloace ale asigurærii democrafliei. clinica stæ la baza rezistenflei cotidiene la operaflia de tabula rasa dusæ de buldozerele guvernamentale. activitatea serviciilor secrete. libertæflii øi civilizafliei. ici øi colo. democraflia øi civilizaflia au fost reduse la stadiul de ipoteze. civilizaflia e inseparabilæ de stat. cît mai curînd. rechiziflii sælbatice. Bucætærii populare. colonizeazæ existenfla cea Bologna Burns. aceastæ chestiune a civilizafliei nu are nimic dintr-o chestiune filosoficæ. De unde øi obiceiul intelectualilor de a vorbi atît de tare cînd sînt atît de slabi øi de a eøua întotdeauna în momentul decisiv. Se întîmplæ cæ vreme de-un secol democraflia a prezidat cu regularitate la aducerea pe lume a regimurilor fasciste. îl avem pe primul primar socialist al Parisului care dæ o mînæ de ajutor finalæ la pacificarea urbanæ. în aceastæ flaræ oamenii de stat øi oamenii de litere. E libertatea formalæ concedatæ celor care nu mai au nicio legæturæ cu libertatea lor realæ. la amenajarea poliflieneascæ a unui cartier popular øi se explicæ în cuvinte cîntærite cu grijæ: „Aici construim un spafliu civilizat“. În ciuda tentativelor uneori violente de a evacua zona. S-a convenit de atunci – hai sæ zicem din 1945 – cæ manipularea maselor. aprovizionare. UniCampus Vienna.verso trofæ“. cine se aflæ prins în cotidianul anemiat øi atomizat al deøerturilor noastre rezidenfliale s-ar putea îndoi cæ acolo se gæseøte o asemenea determinare. s-a purtat în numele libertæflii. a permis debarasarea dintr-odatæ de o mare parte a proletariatului de la sat øi de la oraø. În decursul cîtorva sæptæmîni e pusæ pe picioare clinica Common Ground. De un an deja. øi cu atît mai mult e forma subiectivitæflilor care îl populeazæ. De unde øi ocheadele obscene pe care nu mai contenesc sæ øi le arunce. 169 . În aceastæ atmosferæ de apocalipsæ. ca de umbra sa. Pînæ øi strælucirea mondialæ a literaturii franceze e fructul acestei amputæri. pe melodii de Wagner sau Iron Maiden. medicinæ stradalæ. dupæ toate astea. urmærit cum e deacum.40 Sub aerele ei de generalitate. drept contrareacflie la masacrul Al øaptelea cerc „Aici construim un spafliu civilizat“ Primul mæcel mondial. Cu cît un stat e mai puternic øi mai vechi. Nu trebuie sæ ne miræm. A reînnoda cu aceste gesturi dispærute în ani de viaflæ normalizatæ e totuøi singura cale practicabilæ pentru a nu ne scufunda odatæ cu aceastæ lume. øi. New Orleans. Dacæ existæ o excepflie francezæ. în a configura spaflii în care ele par sæ funcflioneze. libertatea.

Kojève scria în 1945: „«Idealul politic» oficial al Franflei øi al francezilor este øi astæzi încæ acela al statului-nafliune. fetiøism al formei øi detaøare morbidæ. Societatea dezintegratæ. pentru a-øi supravieflui ca structuræ afectivæ. Aøa cum creøtinismul a trebuit sæ se sacrifice ca religie. al «Republicii una øi indivizibilæ». felul cum coabiteazæ în Franfla cea mai oratoricæ criticæ a individualismului øi cinismul cel mai sælbatic. prin propagarea unei epidemii de sociabilitate øi divertisment. Existæ doar o civilizaflie în stare de moarte clinicæ. Adunarea Naflionalæ care salutæ cæderea ultimei baricade cu strigætul „Træiascæ Republica!“ – øi Sæptæmîna Însîngeratæ sînt pete din naøtere pe care niciun fel de chirurgie nu le poate øterge. a nafliunilor øi a republicilor se încheie. de anacronismul politic al ideii strict «naflionale». deconstruitæ øi adusæ la stadiul de îndoialæ. Astfel. El fondeazæ furia latentæ care creøte cu fiecare ocazie. era stîrnit de orice negaflie niflel mai zgomotoasæ. aøa cum faza maniacalæ urmeazæ faza depresivæ. Afecfliunea nevroticæ a francezilor pentru Republica lor – cea în numele cæreia orice greøealæ îøi regæseøte demnitatea øi orice fel de ticæloøie titlurile de noblefle – prelungeøte în fiecare moment refularea sacrificiilor fondatoare. de la suprarealiøti pînæ la acflionismul vienez. acest ræu nu a pærut sæ se disipeze decît în timpul lui mai ’68 øi al fervorii sale insurecflionale. toate marile ficfliuni perimate ale Occidentului se menflin prin artificii care le dezmint punct cu punct. e o micæ privire pe de læturi sau protestul rænit împotriva a tot ceea ce e destul de idiot. ea trebuie fæcutæ sæ flinæ. un secol de artiøti care. acest fel de a trece pendular de la stînga la dreapta. deflagrafliei cauzate de simpla afirmaflie a lui Jospin42 cæ „statul nu poate face totul“. Desigur. azi. pregætind o altæ stare maniacalæ. E acest dogmatism al chestionærii care face cu ochiul complice în toatæ intelighenflia universitaræ øi literaræ. Azi. E. „Nimic nu e adeværat“ nu spune nimic despre lume. E un turist pierdut în mijlocul cîmpiilor din Mongolia. Adeværul. niciuna dintre „valorile“ în care ea sæ mai creadæ cîtuøi de puflin nu mai existæ øi fiecare afirmaflie de acest gen pare un gest impudic. dar spune tot despre conceptul occidental de adevær. tocmai datoritæ strælucirii nepereche a trecutului ei naflional. E un manager care nu juræ decît pe jocul de go. Nicio ordine socialæ nu se poate fonda durabil pe principiul cæ nimic nu e adeværat. Aplicarea la orice. Lipsa doliului erei nafliunilor e cheia anacronismului francez øi a posibilitæflilor revoluflionare pe care le fline în rezervæ. e atît de dificil pentru Franfla sæ recunoascæ limpede øi sæ accepte sincer sfîrøitul perioadei «naflionale» a Istoriei øi sæ suporte toate consecinflele acestui fapt. Bænuim ce va urma. flara care le-a sacrificat tot ce avea mai viu ræmîne aiuritæ. un programator care a gæsit în budism o teorie realistæ a conøtiinflei øi un fizician care se ocupæ de particule pornit sæ-øi gæseascæ în metafizica hindusæ inspiraflia ultimelor sale descoperiri. masculi øi creme hidratante. Aøa cum burghezia a trebuit sæ se nege ca clasæ pentru a îngædui îmburghezirea societæflii. De aceea. Zilele din iunie 1848 – o mie cinci sute de de morfli în timpul luptelor. acum un secol. evident. ascultînd hard-rock la maxim. acest sentiment n-a atins încæ nivelul unei idei clare øi distincte: flara nu poate øi nu vrea încæ s-o formuleze deschis. orice. Se denumeøte politicos „alternanflæ“ aceastæ pæsuire tetanizatæ. Franfla e ochiul de pisicæ roøu al zonei occidentale. de a face sæ explodeze bula istoricæ în care træim øi care face posibile evenimente ca miøcarea împotriva CPE. ambivalenflæ. insensibilitate. Occidentul s-a sacrificat ca civilizaflie particularæ pentru a se impune drept culturæ universalæ. În fond. Oricare le-ar fi rezultatul. Pe de altæ parte. de la muncitor la baron. în conduite øi în locuri ordinea idealæ. în adîncul sufletului ei. Epoca statelor. De altfel. Din 1945. de o jumætate de secol încoace. dar mai multe mii de execuflii sumare printre prizonieri. E un amator de artæ care oferæ admirafliei meduzate. a conceptului de „securitate“ exprimæ acest proiect de a integra în fiinflele însele. Occidentul e un GI care asalteazæ Falloudja la bordul unui tanc Abraham M1. Chestiunea statului-nafliune øi a doliului sæu formeazæ nucleul a ceea ce trebuie într-adevær numit. de primitiv sau de suficient ca sæ mai creadæ în ceva. ca ultimæ expresie a geniului modern. compasiune øi neputinflæ. Operaflia se rezumæ astfel: o entitate în agonie se sacrificæ în termeni de conflinut pentru a-øi supravieflui ca formæ. rolul alegerilor prezidenfliale care urmeazæ e acela de a da semnalul sfîrøitului iluziilor franceze. pentru care e desfæøurat un întreg apareiaj de supraviefluire artificialæ øi care ræspîndeøte în atmosfera planetaræ o duhoare caracteristicæ. øi l-a exportat în lumea întreagæ. flara îøi dæ seama de insuficienfla acestui ideal. mai devreme sau mai tîrziu. el stæ în orice afirmaflie care nu tremuræ. ca îndemn difuz la umilinflæ. E un spaniol pe care-l doare-n cot de libertatea politicæ de cînd i-a fost garantatæ libertatea sexualæ. în sfîrøit. cea mai mare generozitate øi obsesia maselor. Scandalul. de care-øi bat joc tofli øi care strînge la piept cartea de credit ca pe o ultimæ plutæ de salvare. ræul francez [le malaise français]. tot atît de mult cît a devenit capital financiar. control de sine. dacæ-s înfrînte. cîtæ vreme ea nu face decît sæ îmbrace un neant de certitudine. devenind astfel capital cultural øi capital de sænætate. ca sæ mai afirme ceva. E dur pentru o flaræ care a creat din tot soiul de bucæfli armætura ideologicæ a naflionalismului.de stat din iunie 1848. sæ recunoascæ cæ de-acum nu mai e vorba decît de o piesæ bunæ de clasat în arhivele istorice“. Imperialismul occidental de azi e unul al relativismului. Sentimentul acesta cæ am fost prostifli nu înceteazæ sæ creascæ øi sæ se cangreneze. cînd se va revela faptul cæ nu mai poate sæ facæ nimic. ducîndu-se prin toate cele patru colfluri ale lumii. Aøa cum capitalul a trebuit sæ se sacrifice ca raport salarial pentru a se impune ca raport social. cæreia ele nu mai sînt gata sæ i se supunæ. rivalizeazæ în privinfla celei mai potrivite flegme pe fafla civilizafliei. Nicio criticæ nu e prea radicalæ printre inteligenflele postmoderniste. Patriarhatul se salveazæ încærcînd femeile de toate atributele neplæcute ale masculului: voinflæ. øi nu înceteazæ sæ se adînceascæ. Individul pulverizat se salveazæ ca formæ graflie tehnologiilor „spirituale“ ale coachingului. o provocare ce e mai bine sæ fie fæcutæ bucæfli. E un militant elveflian pentru drepturile omului. E o tînæræ domniøoaræ cæutîndu-øi fericirea în floale. al lui „e punctul tæu de vedere“. Occidentul e aceastæ civilizaflie care a supraviefluit tuturor profefliilor asupra præbuøirii ei printr-o stratagemæ singularæ. În sîngele insurgenflilor parizieni øi împotriva tæcerii care înconjoaræ mæcelul se nasc formele literare moderne: spleen. apoi de la dreapta la stînga. în zilele noastre. Nu existæ „øoc al civilizafliilor“. 170 . La acest moment. de asta nu vrea nimeni aceste alegeri. privitæ de stræini ca un coømar scæpat din anii 1970. solidar cu toate revoltele.

în orice viaflæ intræ o dozæ de adevær ignoratæ de conceptul occidental. Obiceiul e de a-l eluda. Avem în cîrcæ un cadavru. toate practicile pleacæ de la un punct în care lucruri øi reprezentæri sînt indistinct legate. E un fapt. în vocea guvernanflilor noøtri. o vastæ miøcare grevistæ. apocalipsa nuclearæ sau o miøcare socialæ. într-un fel sau în altul. alterînd felul în care sîntem în lume. toate conduitele umane. de la moartea ei clinicæ. Pentru a începe. A porni de acolo LA DRUM! Nici nu ne mai dæm seama cum poate porni o insurecflie. de suspendare a bulversærilor istorice. revoluflia. Un adevær nu e o perspectivæ asupra lumii. ci ceva care ne poartæ. Faptele sînt escamotabile. Nu trebuie renunflat la el. într-o fundæturæ sau alta de extremæ stîngæ. Existæ un adevær subiacent fiecærui gest. pentru dezvoltarea lor tehnologicæ. ci de înfleles fiecare informaflie ca pe o operaflie într-un cîmp ostil de strategii de descifrat. Nu s-ar putea preda în licee Sade. momentul în care mulflimea te va spînzura. Sentimentul de a træi în minciunæ e øi el un adevær. forma. orice pro- 171 . Øtiinfla e. o descoperire. Catastrofa nu-i ceea ce vine. T ræmîne de clædit pentru un proces insurecflional. Or. doar cæ sub un aspect øi mai fantoøæ. nu-i poate interesa decît pe istorici. a dezactiva pas cu pas toate certitudinile care ies fatalmente la luminæ. care refuzæ sæ vadæ cæ nu avem de-a face cu o crizæ a societæflii. E consideratæ adeværatæ o reprezentare conformæ cu experienfla.verso aici. mæ îndepærteazæ de mulfli øi mæ apropie de cei care îl træiesc. nu meritæ încæ numele de adevær. oricare salafism43. Un adevær nu-i ceva ce deflinem. în ultima imposturæ asociativæ. simflul partizan al ræzboiului în curs. De asta sînt invidiafli pentru ceea ce au. Deøi distincte din punct de vedere formal. ceea ce produce rætæcirea caracteristicæ pentru cei mai mulfli în epoca noastræ. însæ e. E chiar o strategie curentæ de a face critica acestei societæfli în speranfla deøartæ cæ civilizaflia aceasta poate fi salvatæ. a intra în logica insurecflionalæ. chiar de acolo e de pornit. 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen Plecæm de la un punct de extremæ izolare. poliflia øi filosofia nu-i sînt acestei munci decît douæ mijloace convergente. invariabil. Înseamnæ sæ auzi din nou. oricare neonazism: în orice care. fiecærei situaflii. Ne situæm deja øi de-acum înainte în miøcarea de præbuøire a unei civilizaflii. În acest stadiu. De asta occidentalii sînt universal considerafli de cætre cei pe care i-au colonizat drept mincinoøi øi ipocrifli. în ultimæ instanflæ. ci cu dispariflia unei civilizaflii. de la cele mai obiønuite la cele mai savante. øi de considerat aceastæ operaflie drept adeværata informaflie conflinutæ în informaflia aparentæ. GÆSIREA UNII CU ALfiII Ataøarea de ceva træit ca adeværat. aceastæ percepflie e nevoie s-o recuperæm. nu e conceput ca un atribut al fiinflelor ori al lucrurilor. se bazeazæ pe un soclu de evidenfle formulate inegal. însæ niciodatæ pentru ceea ce sînt. pentru asta fiind. operaflie vizînd tocmai sæ suscite la unul sau la altul o reacflie sau alta. mæ constituie øi mæ destituie ca individ. aceasta e munca de duratæ a inteligenflei occidentale. dar nu ne putem debarasa de el cu una cu douæ. pînæ acum. uøorul tremur de teroare care nu-i pæræseøte niciodatæ. ci ceea ce ne fline ireductibil legafli de ea. Fiinfla izolatæ care se ataøeazæ de un adevær va întîlni în cele din urmæ cîfliva dintre semenii lui. prin mii de subterfugii. de a gestiona [situaflia]. se face prin asta complicele perpetuærii ei. Invers. înstæpînire pe felul în care se întîmplæ asta: numai decizia ne va elibera de cadavru. Nu avem a ne angaja într-un colectiv cetæflenesc sau în altul.44 E inutil sæ protestezi legal împotriva imploziei isprævite a cadrului legal. UniCampus Vienna. fiecærei relaflii. fiecærei practici. ci ca unul al reprezentærii lor. acest imperiu al verificærii universale. Nu mai e nimic de aøteptat de la sfîrøitul civilizafliei. Aøa cum e. Pornind de aici e de decis de ce parte vrem sæ fim. În fapt. Bineînfleles. øaizeci de ani de anestezie democraticæ øi de gestiune a evenimentelor au slæbit în noi o anume percepflie abruptæ a realului. moravurile øi limbajul unor state în miniaturæ. Øaizeci de ani de pacificare. Trebuie sæ ne organizæm în consecinflæ. decît la extensia nedefinitæ a pseudopodelor etatice. precum occidentalii. Nu mai e de reacflionat la øtirile zilei. A confline la infinit toate afirmafliile. din care trebuie fæcutæ o decizie. doar pentru a-i lua în derîdere pe aceøti særaci cu duhul. în oricare marxism-leninism. Cæci a guverna n-a însemnat niciodatæ decît a amîna. Nu mai e de aøteptat – un moment propice. totul angajeazæ la tot. Iatæ. N-avem de ce ne indigna cæ de cinci ani se aplicæ o lege atît de evident anticonstituflionalæ ca legea asupra securitæflii cotidiene. care ne lasæ aøa cum eram. imperialismul relativului îøi aflæ un adversar pe mæsuræ în orice fel de dogmatism vid. Sæ mai aøtepfli încæ e o prostie. T oate orgaO întîlnire. decizia e politicæ. Nietzsche sau Artaud færæ sæ fi descalificat dinainte aceastæ nofliune de adevær. ci ceea ce se-ntîmplæ deja. aici. Putem foarte bine. vorbi de „oameni adeværafli“. Toate veleitæflile de „a face politicæ altfel“ nu au contribuit niciodatæ. nizafliile care pretind sæ conteste ordinea prezentæ au ele însele. confundæ afirmaflia cu provocarea. o contestare strict socialæ. El mæ face øi mæ desface. Bologna Burns. care nu angajeazæ la nimic. pe bunæ dreptate. Decizie a morflii civilizafliei. o constatare care ne lasæ indiferenfli. un cutremur de pæmînt: orice eveniment produce adevær. disprefluifli. de extremæ neputinflæ. iar orice act de guvernare nimic altceva decît un fel de a nu pierde controlul asupra populafliei. otul Nimic mai puflin probabil ca o insurecflie. A nu mai aøtepta înseamnæ. dar nimic nu e mai necesar. De fapt.

manifestaflii-monstru øi o primærie care pînæ la urmæ a capitulat. eliberafli din cæmaøa individualæ. Sînt cele douæ morgi în care eøueazæ tradiflional toate dorinflele de revoluflie. ca puræ afecfliune færæ consecinfle. nu aøteaptæ nici mijloacele øi încæ øi mai puflin „momentul potrivit“. ci cæ ræmîn separate. Uzura. încep sæ nu se mai bazeze decît pe ei înøiøi øi sæ-øi mæsoare forflele cu realitatea. Se întîmplæ chiar sæ întîlnim acolo fiinfle sincere. decît „un nebun care træieøte în pæduri“. în cadrul lor se vorbeøte prea mult. entuziaste. ceea ce se decide atunci cînd îndeobøte s-ar obiønui sæ te separi. øcoala. le-a fæcut inapte sæ mai sesizeze posibilitæflile prezentului. Existæ tot soiul de comune. în fiecare sat. Nu ne legæm inocent într-o epocæ în care a fline la ceva cu dinflii conduce în mod regulat la øomaj. cu bîrfele lor øi cu ierarhiile lor informale.000 de nebuni sæ træiascæ în pæduri øi care sæ elibereze oraøul Limoges. în 1940. care opunea partidul Capitalului partidului Muncii. e la fel de stupid sæ te laøi dezamægit de scleroza lor. din acel moment. pe fiecare stradæ. pe lîngæ activitatea lor propriu-zis politicæ. fiindcæ singura lor ocupaflie e sæ-øi pæstreze confortul lor nenorocit. Mediile øtiinflifice pentru a feri de ochii majoritæflii ceea ce implicæ de pe acum cercetærile lor. A nu aøtepta nimic de la organizaflii. se ocupæ în primul rînd de supraviefluirea lor ca organizaflii øi nimic mai mult. ataøamentul propriei lor baze. E bucuria întîlnirii care supraviefluieøte sufocærii ei obligatorii. De altminteri. Comitetele de bazæ sæ domneasc-odatæ peste tot! Numai sæ fie însæ niøte comune care sæ accepte sæ fie ceea ce sînt. poate. umanitare. în care trebuie sæ minfli ca sæ munceøti øi sæ munceøti apoi pentru a conserva mijloacele minciunii. o strategie øi-un discurs. În privinfla a orice øi la oricare eøalon al lor. care nu aøteaptæ sæ atingæ nici numærul. ci prin spiritul care le animæ. se înfleleg øi decid sæ meargæ împreunæ. De asta întîlnim acolo uneori persoane respectabile. pentru a o nega pe aceea a acfliunii directe. Vor ajunge cu toflii. aøa cum erau øi satele de sclavi fugifli din Statele Unite sau radio Alice45. pentru a se organiza. pentru Partidul Comunist. Ele ræmîn totuøi arhitecturi vide. El nu era la momentul acela. Trebuie doar læsate sæ crape. cu textura lor suplæ. Sarcina mediilor culturale e aceea de a repera intensitæflile care se nasc øi de a væ sustrage. Mediile militante îøi întind refleaua difuzæ asupra întregului teritoriu francez. deodatæ cu orice dependenflæ economicæ. plecînd de la fizica cuanticæ. mai devreme sau mai tîrziu. o mulflime de comune care sæ înlocuiascæ institufliile societæflii: familia. Comuna e. Comune care sæ nu se defineascæ – aøa cum se întîmplæ în general în cazul colectivelor – printr-un înæuntru øi un în afaræ. în fiecare øcoalæ. Ele nu sînt decît purtætoarele eøecurilor lor øi ale amæræciunii ce se naøte din ele. mijloace. un nume. se aflæ-n drumul oricærui fel de devenire revoluflionaræ. Fie- care e ca fæcut pentru neutralizarea unui adevær. E ceea ce te face sæ zici „noi“. Dar orice afinitate e afinitate într-un adevær comun. împotriva ei. A nu da înapoi în fafla a ceea ce orice prietenie aduce cu sine politiceøte Ne-am fæcut o idee neutræ despre prietenie. Nu prin persoanele care le compun. Toate mediile sînt contrarevoluflionare. Fiinfle care. populate cu greu de respectul datorat originilor lor eroice.ces insurecflional porneøte de la un adevær asupra cæruia nu se cedeazæ. Avem comportamentele de nesupunere cotidiene pentru a ne recunoaøte øi a-i demasca pe fæflarnici. în cursul unei dezafilieri consecvente. O comunæ se formeazæ de fiecare datæ cînd cîfliva. Comune care. Aøa cum e zadarnic sæ speri de la ele ceva. Ferirea de toate mediile existente øi. la înfrîngere sau la luptæ. orice casæ ocupatæ colectiv pe baze clare e o comunæ. expunîndu-l. Avem ostilitatea faflæ de aceastæ civilizaflie pentru a trasa solidaritæfli øi fronturi la scaræ mondialæ. Sînt de evitat mai ales mediile culturale øi mediile militante. constituind un eveniment. øi orice supunere politicæ øi degenereazæ într-un mediu din momentul în care pierde contactul cu adeværurile care o fondeazæ. care nu vine niciodatæ. A fost un cartier asediat de tancuri øi de elicoptere. Dar promisiunea conflinutæ de întîlnire nu se poate realiza decît în afara organizafliei øi. Orice comunæ vrea sæ-øi fie propria bazæ. pentru a mobila o pasivitate nefericitæ. Constituirea în comune Comuna e ceea ce se întîmplæ atunci cînd niøte fiinfle se-ntîlnesc. Noi avem totalitatea spafliului social pentru a ne gæsi. la Bologna. se juræ sæ tragæ din ea concluzii în toate domeniile nu se leagæ mai puflin politic decît camarazi care luptæ împotriva unei multinaflionale agroalimentare. Ceea ce e straniu nu e cæ fiinfle care se înfleleg formeazæ o comunæ. n-a avut. Mediile libertare. în 1977. fie ea øi una a distrugerii. dar false. sarcina mediilor militante. pînæ ce nu s-au adunat 20. în mod necesar. Aveau greva pentru a se øti unii pe alflii cîfli sînt øi pentru a-i demasca pe spærgætorii de grevæ. øi asta le face puflin sigure în fafla miøcærilor polifliei. S-a væzut la Hamburg. sindicatul. acolo unde sînt. ne întîlnim cu organizafliile – politice. Ea vrea sæ dizolve problema nevoilor. sæ nu ezite sæ se organizeze pentru supraviefluirea materialæ øi moralæ a fiecærui membru øi a tuturor amefliflilor pripæøifli pe lîngæ ele. Inifliatorii miøcærii muncitoreøti aveau atelierul øi apoi uzina pentru a se întîlni. un sediu. va trebui sæ se treacæ peste cadavrele lor pentru a-i expulza. asociative etc. Orice grevæ sælbaticæ e o comunæ. „primul membru al rezistenflei“. 172 . dar disperate. Mediile sportive pentru a fline blocate în sælile lor de sport feluritele forme de viaflæ pe care ar trebui sæ le nascæ diversele forme de sport. E de fugit de orice fel de mediu. au fost zile de bætæi de stradæ. cæ o mînæ de locuitori ai unei case ocupate au decis cæ. cel mai adesea. de a væ seca energia de a o face. sindicale. comitetele de acfliune din mai ’68 erau comune. Ea vrea sæ frîngæ. Atracflia organizafliilor fline de consistenfla lor aparentæ – au o istorie. Øi dacæ-i cu putinflæ. De ce sæ nu se multiplice comunele la infinit? În fiecare uzinæ. sensul a ceea ce facefli. înainte de toate. în anii 1980. Mult mai redutabile sînt mediile [les milieux]. sæ devenim aøa ceva Nu arareori. Georges Guinguoin. ci prin densitatea legæturilor din sînul lor. Orice întîlnire e o întîlnire într-o afirmaflie comunæ. Mediile literare existæ pentru a sufoca evidenfla scrierilor. ca øi excesul neputinflei lor. Trædærile lor repetate le-au alienat deci. un øef. clubul sportiv etc. ca punct de pornire decît certitudinea propriului refuz al ocupafliei. trasînd solidaritæfli øi fronturi la scaræ mondialæ. Aveau raportul salarial.

de agricultura ei. tot soiul de traficuri øi atîtea alte mijloace care se nasc la fiecare mutaflie a controlului. ci o eliberare de energie pe care niciun „timp“ n-o mai confline. øi nu paznici. O lume care se proclamæ atît de pe faflæ cinicæ nu se poate aøtepta la loialitate din partea proletarilor. sæ desfaci lacæte. ele înseamnæ adesea o pierdere de timp prea mare. preferîndu-i altele. cæ trebuie sæ dea din timpul lui pentru un pic de existenflæ socialæ. asta înseamnæ piafla. A fost revolta boxerilor. a væzut sute de mii de flærani særaci organizîndu-se în jurul nenumæratelor cluburi de box în aer liber. timpul mort. pînæ la capæt. încît n-o putem ataca færæ a ne pune în pericol noi înøine. Le mai recunoøti øi dupæ mizerabilele condiflii de siestæ øi de lecturæ. aøa cum a fæcut Cuba pentru a putea rezista embargoului american øi lichidærii URSS? A te forma øi a-i forma øi pe alflii Ce ne-a ræmas nouæ. Conøtiinfla neformulatæ a acestei vulnerabilitæfli e cea ce determinæ autolimitarea spontanæ a miøcærilor sociale actuale. în numærul de ore neatinse de orice exploatare salarialæ. Exigenflæ care nu se calculeazæ doar. Angajafli de la EDF le spun apropiaflilor cum sæ-øi falsifice contoarele. Grupurile de piqueteros argentinieni sfeterisesc un fel de ajutor social local. Sentimentul de iminenflæ al præbuøirii e pretutindeni atît de viu în zilele noastre. concediile de boalæ. ca sæ ia înapoi de la coloni øi de la bogafli tot ceea ce li s-a ræpit. din toate priceperile.11–14 March 2010 afectare completæ. încît e nevoie sæ-øi cîøtige existenfla. Existæ bani de care se poate face rost pentru comunæ. A jefui. maøinile de fotocopiat vîndute ieftin la închiderea unei uzine sæ slujeascæ apoi unei conspiraflii împotriva societæflii mærfii. din ingeniozitatea proprie ghetourilor. Nimic mai logic decît ca strungurile. Mærfurile „cæzute din camion“ se vînd într-o veselie. Timpul vacant. care se accentueazæ. mai puflin previzibile vor cere de la noi. de a-fli reface puterea de photo credit: Bogdan Ghiu muncæ sau „capitalul de sænætate“? Majoritatea hobby-urilor s-ar putea dezbæra uøor de caracterul lor absurd. noaptea. Datoritæ ei grevele au fæcut troc cu orizontul revolufliei. pe cei morfli dupæ bricolaj. Pentru comune. primele obflinute pentru naøteri fictive. Se øtie cæ individul existæ atît de puflin. devenind altceva decît hobby-uri. Nu-i treaba noastræ sæ le apæræm. difuzarea aceastei dispoziflii necesare cætre fraudæ øi împærtæøirea ultimelor inovaflii în materie. sæ tratezi deopotrivæ fracturi sau anghine. Dependenfla noastræ de metropolæ – de medicina ei. Importantæ e cultivarea. acesta-i timpul muncii. încît e greu sæ inventariem toate experimentele în curs în privinfla construcfliilor. pînæ acolo unde le vedem intersectînd alte linii. Nu-i niciodatæ prea devreme sæ-nvæflæm øi sæ practicæm ceea ce timpuri mai puflin paønice. din depozitele zonelor industriale. la drept vorbind. iese din schemæ. mai mare chiar øi decît plictiseala pe care continui s-o suporfli. materialelor. nu chiar necesitatea de-a umple cu ceva o dez. nicidecum o datorie de a-fli cîøtiga existenfla. Toate comunele îøi au casieriile lor pe øest. China începutului de secol XX. pe de alta nu se poate aøtepta nici sæ træiascæ mult timp din furtiøagul de pe raft sau din chestii „recuperate“ din pubelele supermarketurilor ori. pe care le putem urma dupæ plac. În afara venitului minim garantat. compoziflia solului. înflelege biologia planctonului. energiei. øi nu esenflialmente. Pe de o parte. Trebuie sæ øtii sæ te bafli. Timpul comunei scapæ din capul locului muncii. linii care se deseneazæ. cu o brutærie. în schimbul revenirii la normalitate. interlop sau verde. masive. Nu trebuie neglijate nici cunoøtinflele utile procurate de trecerea prin anumite meserii. øcoli sau posturi bine plasate. Dar acest ansamblu nu e încæ decît o parte din toate intuifliile. existæ alocafliile. Nu mai existæ timp de umplut. bursele de studiu cumulate. studia asocierile dintre plante. toate modurile de folosire øi toate legæturile posibile cu mediul nostru 173 . regæsind astfel intuiflii pierdute. amenajeazæ grædini de legume etc. din deturnarea subvenfliilor sau din flepele trase asigurærilor øi din alte fraude. nici sæ ne instalæm în aceste adæposturi improvizate ori sæ le pæstræm [pentru noi] ca pe un privilegiu de inifliat. Exigenfla comunei e eliberarea pentru tofli a unei cantitæfli cît mai mari de timp. a fabrica Foøti muncitori de la Metaleurop46 preferæ sæ se facæ tîlhari. Timp personal. dar øi sæ alæturi cunoøtinfle disparate cu care sæ pofli constitui o agronomie de ræzboi. Existæ aici un întreg ansamblu de cunoøtinfle øi de tehnici care nu aøteaptæ decît sæ fie prædat øi smuls din ambalajul lui moralist. sæ flinteøti bine. Timpul eliberat nu ne trimite în vacanflæ. sæ organizezi cantine stradale. ceea ce ne face sæ ne temem de crize øi sæ dorim „securitatea“. ilegalismului sau agriculturii. pe scurt: din piraterie. nu fac orele. deocamdatæ. Combinafliile sînt multiple. Cum sæ comunici øi sæ te miøti într-o întrerupere totalæ a fluxurilor? Cum sæ restaurezi culturile destinate hranei din zonele rurale pînæ cînd acestea vor putea suporta iaræøi densitæflile de populaflie de acum 60 de ani? Cum sæ transformi spafliile betonate în grædini de zarzavat urbane. pentru existenflæ socialæ: asta înseamnæ munca. a cultiva. problema muncii nu se pune decît în funcflie de celelalte venituri existente. Desprinderea de aceastæ fatalitate cere un lung øi consistent proces de învæflare. cei care am folosit atîta hobby-urile autorizate de democraflia mærfii? Ce ne-a putut mîna într-o bunæ zi sæ ieøim la jogging duminicæ dimineafla? Ce-i motiveazæ pe fanaticii karateului. condiflionat de cîteva ore de muncæ. de experimentæri multiple. UniCampus Vienna. distrusæ de hoardele de coloni øi înfometatæ de lungi secete. îøi pun la comun cîøtigurile øi se doteazæ cu ateliere de croitorie. pescuit sau cultivarea ciupercilor? Ce altceva de Bologna Burns. Boxul nu s-a rezumat întotdeauna la a fi bun sæ anime colecte publice de bani la televizor sau la a oferi meciuri de mare spectacol.verso ORGANIZARE A ne organiza pentru a nu mai trebui sæ muncim Locurile cældufle sînt din ce în ce mai rare øi. frezele. o comunæ nu poate conta pe veønicia „statului providenflial“. pe care va trebui s-o punem în practicæ de vrem sæ repopulæm deøertul metropolitan øi sæ asiguræm viabilitatea pe termen mediu a unei insurecflii. timpul vidului øi al fricii de vid. Ea trebuie sæ se îngrijeascæ deci în permanenflæ de creøterea nivelului øi întinderii autoorganizærii sale. de poliflia ei – e atît de mare. sæ construieøti un emiflætor radio pirat.

chebapærii. el nu cere decît sæ se-ntoarcæ acolo. mult mai rezistent øi mai puflin atacabil. A face o vizitæ e mult mai sigur. Nu sînt de respins posibilitæflile de deplasare øi de comunicare oferite de infrastructurile mærfii. E destul sæ fim suficient de prudenfli øi sæ nu atragem atenflia. adicæ miøcarea inversæ. a medita asupra experienflei lor. Regula e simplæ: cu cît existæ mai multe teritorii care se suprapun într-o zonæ datæ. e cæ se face la negru. dimpotrivæ. a doua se pierde în discurs. Sæ devinæ numai metodice. Bistrouri. furia øi politica n-ar fi trebuit niciodatæ sæ fie dezlegate una de alta. Cælætoria. pentru zilele în care va trebui sæ obflinem mai mult decît o parte simbolicæ din hrana øi îngrijirile de care avem nevoie. prin reflelele ei de fire. piefle improvizate. fibre øi canalizæri circulæ informaflii øi energie. metropola ia deodatæ un aer de nostalgie. cum sæ bruiezi undele radio øi sæ acoperi de purici micul ecran? Cît despre obstacolele serioase. øi impoliteflile or sæ se adune într-o gherilæ difuzæ. indisciplinei noastre primordiale. A primi tova- ræøi. care îøi face o virtute din restabilirea ordinii.e. una dintre cele øapte minuni ale lumii. A sabota cu unele urmæri maøina socialæ implicæ azi recucerirea øi reinventarea metodelor de a-i întrerupe reflelele. stræzile debordeazæ de acte de impolitefle [incivilité]. Inutil sæ insistæm asupra celor trei tipuri de sabotaj muncitoresc: încetinirea muncii. impozant la temple nu mai e decît adeværul funebru cæ sînt deja ruine. un maxim de pagubæ. Miøcarea expansivæ de constituire a comunelor trebuie sæ o dubleze subteran pe aceea a metropolei. se terminæ de-acum sistematic ræu. Infrastructura tehnicæ a metropolei e vulnerabilæ: fluxurile ei nu înseamnæ numai transportul de persoane sau de mærfuri. Scînteietor sau paradit. Sæ contemplæm ceea ce ne înconjoaræ: toate se apropie de sfîrøit. dar nelocuit – e cu uøurinflæ înlocuit de-un alt obstacol. prima se epuizeazæ în urlete. circulafliile øi solidaritæflile. Miøcarea permanentæ între comunele prietene e unul dintre lucrurile care le fereøte de mumificare. Pentru strategie. În 356 î. Færæ prima. a prelua tehnicile lor fac mai mult pentru o comunæ decît sterile examene de conøtiinflæ cu uøile închise. centrifugæ. un minim de timp. Graflie metropolei. Teritoriul actual e produsul mai multor secole de operaflii poliflieneøti. 174 . prævælii de anticari. Fiecare practicæ face sæ existe un teritoriu – teritoriu al traficului sau al vînætorii. Crearea de teritorii. færæ niciun fel de voluntarism orb. care nu mai særbætoresc nimic. eficace. iar asta începînd de azi.. Nimic extraordinar în faptul cæ aceste særbætori naflionale. cu atît mai multæ circulaflie e între ele øi cu atît mai puflin puterea gæseøte de ce sæ se agafle. Ceea ce ei uitæ este cæ specificul a tot ceea ce se face local. darea în vileag a secretelor întreprinderii. Privilegiul oferit unora dintre noi de a putea „circula liber“ de la un capæt la celælalt al continentului øi. al ornitologului sau al vagabondului. acoperiøuri de imobile. færæ prea mari greutæfli. Chestiunea teritoriului nu se pune pentru noi la fel ca pentru stat.n. cu speranfla dementæ de a fline prizonieræ orice viaflæ între cei patru perefli igrasioøi ai privatului. pînæ la punctul din care teritoriul devine ilizibil. iar færæ a doua. americani. sîntem noi. cæ aceastæ simplæ mæsuræ ecologicæ de relocalizare a economiei implicæ nimic mai puflin decît eliberarea de controlul etatic sau. „informal“. a te fline la curent cu inifliativele lor. dar nu desfiinflat – un spafliu eliberat. o reflea electricæ? Cum sæ gæseøti punctele sensibile ale reflelelor informatice. nu lasæ urme øi forjeazæ relaflii mult mai consistente decît orice listæ de contacte de pe internet. sæ se sistematizeze. apoi în afara cartierelor lui øi în cele din urmæ afaræ din holurile de bloc. al îndrægostiflilor sau al ræscoalei. va trebui. Autoorganizarea localæ. Trasarea propriilor noastre cæi de comunicare Principiul comunelor nu e sæ opunæ metropolei øi mobilitæflii ei înrædæcinarea localæ øi lentoarea. care pot fi atacate. ele ræsunæ întotdeauna øi ca un bubuit de avertizare. iar în faflæ. Erostrate arde templul zeiflei Artemis. opac pentru orice fel de autoritate. renunflat la importurile de la depærtare etc. În vremurile noastre de decadenflæ desævîrøitæ. ci sæ fim teritoriul. Trebuie în schimb sæ densificæm local comunele. de la „a o lua largæ“ pînæ la greva hærniciei. Nu trebuie sæ îl deflinem. Cînd cuvinte precum „turbafli“47 ori „exaltafli“ reapar în politicæ. o datæ pentru totdeauna. terenuri virane. într-adevær. din aproape în aproape. Ne-am înøela subestimînd puterea a ceea ce se poate elabora într-una dintre serile în care ne confruntæm perspectivele asupra ræzboiului în curs. toate pot scæpa cu uøurinflæ de vocaflia lor oficialæ numai sæ se fleasæ suficiente complicitæfli în spafliul lor. teritoriu al jocurilor de copii. „relocalizatæ economia“. mobilierul urban – dar unde începe el? unde se terminæ? – materializeazæ deposedarea noastræ comunæ. teritoriu al flæranului. care sæ ne redea inguvernabilitæflii. Ceea ce ar fi partea prometeicæ în asta constæ în øi se rezumæ la o anumitæ înstæpînire asupra focului. o anuleazæ: ea îøi produce propria secesiune. din punct de vedere economic. supraimpunîndu-øi propria geografie cartografiei de stat. favorizatæ aprovizionarea regionalæ. Poporul a fost scos în afara ogoarelor lui. circuitele scurte de distribuflie. supunerea færæ rezerve în fafla lui. tipografii. garaje. o bruiazæ. Între ceea ce ele sînt øi ceea ce ar trebui sæ fie se aflæ forfla centripetæ a oricærei poliflii. cum numai cîmpurile de ruine pot avea. Cum sæ faci inutilizabilæ o linie de TGV. Nu putem decît sæ ne bucuræm de înfierbîntæri øi de dezordine. în toatæ lumea nu-i un atu de neglijat pentru a face sæ comunice focarele de conspiraflie. Pentru metodæ. trebuie doar sæ le cunoaøtem limitele. Nu se pune problema sæ ocupæm teritoriul. greci. oriunde izbucnesc. E tulburætor faptul cæ printre virtuflile militare recunoscute ale partizanilor figureazæ tocmai indisciplina. mexicani øi germani se pot întîlni discret la Paris pentru o discuflie strategicæ. Lærgite la dimensiunile uzinei sociale. sæ reflinem de la sabotaj principiul urmætor: un minim de risc în acfliune. sæ ne aducem aminte cæ un obstacol depæøit.imediat øi limita de la care începem sæ-l epuizæm. De fapt. sæli de sport. principiile sabotajului se generalizeazæ de la producflie la circulaflie. ca øi de fatalitatea renunflærii. Ræsturnarea. Multiplicarea zonelor de opacitate Din ce în ce mai mulfli reformiøti cad de acord cæ „la apropierea peakoil“ øi „pentru a reduce emisiile de gaz cu efect de seræ“. Perseverînd în propriul neant. apoi în afara stræzilor lui. stricarea maøinilor sau împiedicarea funcflionærii lor. e fals sæ consideri imposibilæ orice distrugere. a tuturor obstacolelor Dupæ cum øtim.

care a femeilor. declamærile. Incendiul din noiembrie 2005 oferæ modelul pentru asta. pot deturna atenflia. armele noastre vor fi întotdeauna rudimentare. Un squatter din Barcelona a fost gæsit pentru cæ øi-a læsat amprentele pe fluturaøii pe care îi distribuia. ce poate lovi în mai multe locuri în acelaøi timp øi. complicitæfli. Organizarea autoapærærii Træim sub ocupaflie. Fiecare arestare preventivæ e marcatæ acum de o prelevare de ADN øi hræneøte un dosar din ce în ce mai complet. condiflia unei libertæfli de acfliune maxime. adicæ înainte de toate vulnerabil. ale ministrului de interne împotriva „bandelor“ ne-aduc aminte de asta în fiecare zi.Bologna Burns. dacæ e cazul. Din orice se face armæ. constituirea unui subiect „ghetourile mærginaøe“ ca autor al „revoltelor din noiembrie 2005“ va fi fost una dintre primele manevre defensive ale regimului. Nu ne putem reconstrui încontinuu bazele. Dat fiind cæ manifestaflia nu e un mijloc de a ne numæra. Iar odatæ intrafli în vizibilitate. reflinere. în mod vædit. fie ne va zdrobi el. Acfliunea îøi regæseøte aici o nouæ tinerefle. cæci pe mæsuræ ce se aøteaptæ de la populaflie un surplus de muncæ poliflieneascæ – de la turnætorie pînæ la angajarea ocazionalæ în milifliile cetæfleneøti –. Autoapærarea trebuie sæ fie pentru comune o evidenflæ colectivæ. în loc sæ te ascunzi“. ci. Ele nici nu pot rivaliza cu ale lor ca putere de foc. Transformarea anonimatului în poziflie ofensivæ Într-o manifestaflie. În comparaflie. comunele se topesc în entitæfli de o mai mare anverguræ sau se pot øi fracfliona. Treaba nu-i simplæ. chiar în situaflii de ræzmeriflæ. care se stræduie sæ pæstreze inifliativa. nicio organizare. numai cuvinte. Escaladarea insurecflionalæ nu-i altceva. a se reuni urgent øi în numær mare împotriva unei tentative de expulzare. acfliunea nocturnæ sau cu cagulæ. trebuie mærturisit de fapt – ultimei seducflii colective. o comunæ vede cum încet. poate. Comunele sînt evident vulnerabile în fafla supravegherii øi a anchetelor poliflieneøti. a recuperærii øi. Modelul universal al intervenfliei poliflieneøti. Între o gaøcæ 175 .verso A aneantiza acest neant nu e deloc o corvoadæ tristæ. are doar mijloacele de a se organiza. nicio revendicare. flashball. pot exercita o presiune psihologicæ sau forfla prin surprindere o breøæ. prietenie.photo credit: Bogdan Ghiu meriei franceze nu ajunge. prin conspiraflie. gesturi. a-l pune la adæpost pe unul dintre ai noøtri nu vor fi reflexe accesorii în vremurile ce vin. Umflarea celor færæ acte în plinæ stradæ. ren. care a celor færæ acte – în speranfla cæ se va rezolva ceva. spafliu. cîøtigînd te. Trebuie fugit de vizibilitate. Sæ ne pregætim pentru ea. forflele de poliflie se pierd în mulflime. aøa i se aflæ folosinfla – nu eøti decît o armæ. încet operafliile puterii cautæ sæ loveascæ în ceea ce o constituie. Simpla posibilitate a prezenflei lor e de ajuns pentru a arunca bænuiala printre manifestanfli: cine e cine?. Totul capætæ sens. În orice caz. ci de fapt un mijloc de acfliune. Sæ nu fim vizibili. Valurile de arestæri anarhiste din Italia øi arestærile de ecowarriors din Statele Unite au fost posibile în urma ascultærilor de telefoane. ci sæ întoarcem în favoarea noastræ anonimatul în care am fost exilafli øi. Cînd stîngiøtii din toate flærile nu înceteazæ sæ „vizibilizeze“ cauza lor – care a cerøetorilor. E vorba de a amîna apariflia noastræ ca forflæ pînæ la momentul oportun. Toatæ inovaflia pusæ la lucru în centrele de 11–14 March 2010 antrenament pentru gherilæ urbanæ ale jandar. atît practicæ. ei fac exact contrarul a ceea ce ar trebui fæcut. În mizeria timpului nostru. cît øi teoreticæ. pentru a ne angaja în autoapærare. demne de ræzboiul din Algeria. A contracara o arestare. incendiatorii distrugeau øi registrele stærii civile. cu atît mai tari ne aflæ. UniCampus Vienna. timp. Ræmîne sæ descoperim o metodæ de a distruge pentru totdeauna datele informatice. trebuie sæ ne dotæm cu mijloacele de a-i demasca pe poliflaii în civil. de a-i recupera pe cei pe care încearcæ sæ-i aresteze. timpul ne este mæsurat. A nu-fli semna infracfliunile. decît o înmulflire a comunelor. de a-i alunga øi. Metodele de arhivare se amelioreazæ færæ încetare. Eficacitatea polifliei în ultimele manifestaflii anti-CPE a fost datæ de civilii care se amestecau în învælmæøealæ. de a se antrena øi de a testa neîncetat noi arme. dimpotrivæ. Sæ læsæm baltæ denunflarea represiunii. Comuna din Paris a rezolvat parflial problema arhivelor: arzînd primæria. dar pot fline la distanflæ. Aceste contraatacuri iau forma seducfliei. Pe mæsuræ ce creøte øi se ræspîndeøte. o sindicalistæ smulge masca unui anonim care tocmai spærsese o vitrinæ: „Asumæ-fli ceea ce faci. Fie sîntem în stare sæ-i spulberæm regimul în foarte scurt timp. Dupæ cum decurg evenimentele. sæ facem din el o inatacabilæ poziflie de atac. Dar o forflæ care se agregæ în umbræ n-o poate eschiva la nesfîrøit. sursa unei tragice lipse de recunoaøtere – sæ fii recunoscut: de cætre cine? –. Sînt destule motive pentru a nu ne mai læsa strivifli. sub ocupaflie poliflieneascæ. INSURECfiIE Comuna e unitatea elementaræ a realitæflii partizane. mai ales. baston. mai ales prin biometrie. øi pentru a paraliza acfliunea. iau forma forflei brute. e deacum poliflaiul în civil. a legæturilor øi a articulærii lor. Sæ vezi mutrele celor care sînt cineva în aceastæ societate poate ajuta la înflelegerea bucuriei de-a fi un nimeni. „sæ fufli totul“48 poate fline locul – nu færæ îndreptæflire. Fuga de vizibilitate. bricolate øi de cele mai multe ori improvizate la fafla locului. Iar dacæ vom ajunge sæ avem o carte de identitate electronicæ. totul se ordoneazæ dintr-odatæ. Niciun conducætor. aøteptînd un incident pentru a-øi aræta adeværata identitate: gaze lacrimogene. a nu afiøa decît pseudosigle – ne amintim de efemera BAFT (Brigada Antipoliflai din cartierul Tarterêts49) – e o modalitate de a pæstra aceastæ libertate. totul în coordonare cu serviciile de ordine ale sindicatelor. maøinile de poliflie neinscripflionate stræbætînd bulevardele. A nu fi nimic din punct de vedere social nu-i o condiflie umilitoare. øi nu va ajunge færæ îndoialæ niciodatæ sæ ræspundæ destul de prompt unei mulflimi în miøcare. pacificarea cartierelor metropolei prin tehnici forjate în colonii. Cu cît vizibilitatea ne gæseøte mai tîrziu. sarcina noastræ va fi øi mai dificilæ. în ultimæ instanflæ. A fi vizibil înseamnæ a fi descoperit. færæ întîrziere. Poliflia nu e invincibilæ în stradæ. a polifliei øtiinflifice øi a penetrærii informative.

„Ameninflæri teroriste“. færæ de care blocajele economiei din regiune n-ar fi putut fi atît de dese øi de sistematice. Dar. Dupæ cum pomeneam deja. mai degrabæ surîsul viclean al unui bætrîn partizan înfæøurat în burnuz. Sînt neînduplecafli. „catastrofe naturale“. fæcînd din crizele economiei burgheze punctele culminante ale creøterii puterii ei. de bande. din ce în ce mai larg.“ Aøa rezuma în Le Monde un expert în virusologie ceea ce s-ar fi întîmplat în cazul unei pandemii de gripæ aviaræ. care s-a ræspîndit în întreaga Kabylie în primævara lui 2001. ele au læsat sæ se întrevadæ care sînt condifliile în care miøcærile pot deveni locul de naøtere al noilor comune. Comuna va prefera atunci sæ se scindeze øi astfel sæ se extindæ. Generalizarea discufliilor libere. al fabricii de azot din Toulouse. în care regula este minciuna. Cu toate bandele înfiripate-n urma lor. pe 7 septembrie 2005. nu existæ decît o diferenflæ de scaræ: ele toate-s niøte comune. Ræscoala tineretului algerian. „Comunele“ mereu fremætætoarei insurecflii algeriene au mai degrabæ chipul acestor tineri „înflæcærafli“ cu øapcæ aruncînd cocteiluri Molotov înspre forflele de ordine de pe acoperiøul unui imobil din Tizi Ouzou. Din aceastæ cauzæ.de frafli øi de surori legafli „pe viaflæ øi pe moarte“ øi reuniunea unei multiplicitæfli de grupuri. de a nivela tot. nu arta manipulærii politice lipseøte în rîndurile tineretului militant. în punerea în practicæ a ajutorului dupæ cutremurul din Boumerdès. îmbræfliøînd direcflia opusæ. Trebuie spus cæ în Franfla. care fac sæ meargæ. pentru a organiza aprovizionarea øi autoapærarea unui cartier sau chiar a unei regiuni ræsculate. mai degrabæ. atacînd jandarmeriile. se feresc în mod spontan de ele. pînæ la împiedicarea fizicæ a alegerilor. „miøcæri sociale“ øi „violenfle urbane“ sînt pentru gestionarii societæflii tot atîtea momente de instabilitate în care îøi întæresc puterea prin selecflia celor care le convin øi aneantizarea celor care le ies în plus. o castæ conducætoare. energia femeilor dintr-un sat de munte. dovezile unei realitæfli tangibile nesupuse unui cotidian al ordinii øi al muncii garanteazæ fecunditatea politicæ a unor asemenea experienfle. bulversînd practicile militante instalate prin ocuparea sistematicæ a institufliilor øi blocada lor încæpæflînatæ. felul cum ele probeazæ depæøirea simplei descurcæreli individuale. la fel ca instalarea radiourilor libere. Neîncrederea e fondul relafliei de credit. pentru guvern øi pentru conducerile întreprinderilor. partidele islamice sînt cele mai puternice acolo unde au øtiut sæ contrabalanseze inteligent slæbiciunea statului. ocazia øi pentru orice altæ forflæ de a se agrega sau de-a se întæri. Va trebui deci sæ alegem. se-ncing. Într-o flaræ ca Franfla. Forfla miøcærii a stat în complementaritatea difuzæ între multiplele elemente care o compuneau – care n-au fost decît foarte puflin reprezentate de interminabilele øi dezesperant masculinele adunæri ale comitetelor sæteøti øi ale altor comitete populare. distrus de armata israelianæ. generalizînd ræzmerifla. Bineînfleles. clasat Seveso50. pînæ la retragerea unilateralæ a forflelor de ordine. Astæzi. împotriva tuturor greutæflilor. fæcînd sæ aparæ. ci datoritæ vocafliei lor de-a o evacua. øi ei nu vor avea odihnæ în a-l goli de orice fel de conflinut. Miøcærile sociale sînt cele care. luptele liceenilor din 2005 øi cele împotriva CPE ne-au adus aminte de capacitatea de a dæuna øi de aceea de ofensivæ difuzæ a marilor miøcæri. de exemplu. Bucuria prilejuitæ cu aceste ocazii. înainte de poliflia propriu-zisæ. cît pe cele sociale. prin reuøita fraternizærii tuturor celor care s-au opus cu succes deplasærii forflate. tribunalele øi toate institufliile statului. considerînd banul ca un lucru derizoriu øi. iaræøi. Capacitatea banilor de a lega totul se plæteøte cu superficialitatea acestei legæturi. sau în asistenfla acordatæ cotidian populafliei din Libanul de sud. culturile øi creøterea animalelor în felul tradiflional. Miøcarea muncitoreascæ revoluflionaræ a înfleles asta foarte bine. dar nu din pasiunea dezbaterii. Sæ-ncerce numai un colectiv rætæcit sæ devinæ autonom. deplasat. Orice comunæ nu poate tinde decît spre autosubzistenflæ. forflele sindicale øi toatæ microbirocraflia care nu face altceva decît sæ vrea sæ încadreze luptele. „alerte virale“. mai ales ocazii de a-øi testa capacitatea de a menfline un „serviciu minim“. ei îi explicæ eøecul prin lipsa de conøtiinflæ politicæ. Aprinderea fiecærei crize „Trebuie sæ mai adæugæm cæ nu am putea trata întreaga populaflie francezæ. ajutorul medical de urgenflæ are nevoie de cunoøtinfle øi de materiale deja dobîndite. de comitete. diversele greve au fost. pentru a spune tot. e de contat nu atît pe crizele naturale. par mai inocente. inundafliile din New Orleans din timpul uraganului Katrina au dat ocazia unei întregi pærfli a miøcærii anarhiste nordamericane sæ se coaguleze într-un fel necunoscut pînæ atunci. ca. Extensia fiecærei comune trebuie sæ se supunæ grijii de a nu depæøi o anumitæ mærime. Comunele. în Algeria. De asta parabirocraflii au inventat acum douæzeci de ani activitæflile de coordonare care. dincolo de care ea pierde contactul cu sine. în ultimii ani. logic. Sabotarea oricærei instanfle de reprezentare. de a pune totul în circulaflie. De la incendiul din noiembrie 2005 el ar fi fæcut bine sæ nu rateze aceastæ lecflie: orice pretinsæ activitate de coordonare e acce- 176 . a ajuns la o ocupare aproape totalæ a teritoriului. de a lega stræini ca stræini øi. prevenind în acelaøi timp un final nefericit. Puterea banului e aceea de a forma o legæturæ între cei care nu au una. graflie mai ales activitæflii tenace a diferitelor bisericufle troflkiste. cel mai adesea. Asta e clar pentru toatæ lumea. aproape inevitabil. Øi cînd încrîncenata lor apærare a apatiei înfrînge-n cele din urmæ colectivul. Este deci. unde norii radioactivi se opresc la frontieræ øi unde nu ne e fricæ sæ construim un canceropolis pe vechiul sit. pînæ la a reduce oprirea muncii la pura ei dimensiune simbolicæ – doar cu ceva mai pæguboasæ ca o cædere de zæpadæ sau un suicid pe calea feratæ. bandele. grupurile de bazæ. Abolirea practicæ a banului nu se poate face decît prin extinderea comunelor. îndepærtînd hotærît din sînul lui întrebærile corecte. dominaflia banului va fi întotdeauna domnia controlului. færæ sæ fie însæ mai puflin terenul ideal pentru manevrele lor. prin asta. Abolirea adunærilor generale Orice miøcare socialæ întîlneøte ca prim obstacol. întrerup aici cursul normal al dezastrului. Cantinele de stradæ presupun sæ te fi gîndit în prealabil la aprovizionare. prin lipsa lor de etichetæ [politico-ideologicæ]. Întreruperea fluxurilor de marfæ. suspendarea normalitæflii – e de-ajuns sæ vedem ce renaøte ca viaflæ socialæ într-un imobil unde s-a luat brusc curentul ca sæ ne închipuim ce ar putea deveni viafla într-un oraø privat de toate – øi a controlului poliflienesc elibereazæ potenflialitæfli de autoorganizare de negîndit în alte circumstanfle.

verso sorie acolo unde coordonarea existæ. în care autostræzile sînt zalele lanflului de producflie dematerializatæ care merge de la subcontractant la subcontractant.11–14 March 2010 duce alimentele pentru restul lumii e o inepflie photo credit: Martin Juen istoricæ. pentru cuvîntul liber exersîndu-se færæ scop. A pleca de la principiul cæ „acfliunea trebuie sæ cælæuzeascæ desfæøurarea unei adunæri“ înseamnæ a face imposibile atît fierberea dezbaterii. problema „caracterului democratic al procesului luærii de decizii“ nu se pune decît pentru fanaticii procedurii. iar decizia va veni de la sine. ne va lua ea mai mult decît o vom lua noi. Æsta e prostul exemplu al parlamentelor burgheze. blocada a devenit una dintre principalele forme de acfliune ale miøcærii de revoltæ argentiniene. insurgenflii ocupæ edificiile publice. în tot statul Oaxaca52. gesturile øi jocurile între fiinfle. pînæ la uzina de montaj. Circulaflia cunoaøterii anuleazæ ierarhia. uzinele. Iar asupra acestui punct. dacæ reuøim sæ dejucæm tentaflia mereu pe cale de-a renaøte a hegemoniei. cît øi acfliunea eficace. A te aduna ræspunde bucuriei de a simfli o putere comunæ. blocînd o axæ de circulaflie sau alta. pe cît de raræ e necesitatea de a decide. blocarea producfliei înseamnæ la fel de bine blocarea circulafliei. Miøcarea împotriva CPE a marcat întoarcerea cocteilului Molotov. ea egalizeazæn sus. au devastat o arteræ comercialæ a oraøului. ca ea însæøi s-o cearæ. ocupærile de primærii se multiplicæ. iatæ primul reflex a tot ceea ce se ridicæ împotriva ordinii prezente. „Miøcærile sociale“ însele sînt din ce în ce mai atrase de revoltæ. pe mîna a doi la sutæ din populaflie grija de a pro. La fel e øi în deciderea acfliunilor. precum øi împærtæøirea unei aceleiaøi cunoaøteri circulante. Blocarea economiei. forflele. Dar nu poate fi vorba de a bloca mai mult decît permite capacitatea de aprovizionare øi de comunicare a insurgenflilor. sau cei din Barcelona. Miøcarea împotriva CPE n-a ezitat sæ blocheze gærile. supermarketurile øi chiar aeroporturile. geografice – ca secfliunile Comunei din Paris în timpul Revolufliei Franceze –. Adunærile nu sînt de criticat øi nici de pæræsit. una dintre echipe „a fost blocatæ de douæ vehicule care i-au barat calea øi de mai mult de treizeci de indivizi înarmafli cu bare de fier øi cu arme albe. Precum cel de pe 13 octombrie 2006. în care oricum exercifliul democrafliei e compromis. A bloca tot. decizia care trebuie luatæ. E o greøealæ. Într-o economie delocalizatæ. e blocat accesul la unele hoteluri øi complexe turistice. Diferitele grupuri locale îøi sar reciproc în ajutor. Comunicarea orizontalæ. Pe de o parte. a electricienilor øi a gæzarilor. cu o mofliune. pentru a termina cu hegemonia. Cum sæ te hræneøti odatæ ce totu-i paralizat? A fura din magazine. e de ajuns pentru a transforma adunarea într-un coømar øi a face din ea teatrul unde se înfruntæ toate pretenfliile la putere. Un alt reflex. Nevoia de a se aduna e pe-atît de constantæ la oameni. Asta presupune împærtæøirea unei aceleiaøi poziflii politice. Esenflialul e ca acfliunea sæ-øi dea o formæ. A decide nu e vital decît în situafliile de urgenflæ. ci trebuie eliberate în ele cuvîntul. e øi cea mai bunæ formæ de coordonare a diferitelor comune. O adunare numeroasæ de oameni stræini unii de alflii se condamnæ la a delega specialiøti ai acfliunii. care. În anumite comune. în totalitate sau parflial. a øoferilor. Dar. din acest punct de vedere. care în decursul lui 2005 au înfruntat trupele de ordine53 în fiecare joi seara. autoorganizarea efectivæ a diferitelor comune. e ceva ce-øi are limitele sale. Simpla mizæ a votului. aøa cum s-a fæcut în Argentina. nu mai puflin ca petrecæreflii din Rennes. în care valoarea derivæ din legætura cu refleaua. ci cu indivizi care declaræ ræzboi Republicii“. provocînd 40 de kilometri de ambuteiaj. ajungînd la locul faptei. tot atît pe cît e øi una strategicæ. informafliile sæ fie corelate. iar nu sæ o suporte. adicæ la a neglija acfliunea efectivæ în favoarea controlului ei. În restul timpului. nimic nu-i împiedicæ sæ-i ducæ de nas pe ceilalfli. la Epinay: echipe ale polifliei de siguranflæ publicæ55 patrulau pe la ora 23. 177 . În special în ceea ce priveøte o tehnicæ ce se perpetueazæ deja de mult timp: atacul prin surprindere. e cu totul inutil sæ mai aøteptæm. nota un poliflai lucid despre ambuscade recente. existæ øanse de producere a unei emulaflii în masæ. Ofensiva vizînd eliberarea teritoriului de ocupaflia poliflieneascæ e deja angajatæ øi poate conta pe inepuizabilele rezerve de resentiment pe care aceste forfle le-au reunit împotriva acesteia. øoselele de centuræ. ele nu sînt frigidere infinite. aleøii sînt prin definiflie blocafli în acfliunea lor. unul dintre acele fenomene de cristalizare colectivæ în care o decizie cuprinde fiinflele. O lunæ mai tîrziu. proliferantæ. Bologna Burns. care au aruncat pietre asupra vehiculului øi au utilizat gaze lacrimogene împotriva polifliøtilor“. ameninflînd în permanenflæ ca prin acfliunea lor unitæ sæ paralizeze toatæ flara dacæ revendicærile nu le sînt satisfæcute. ci øi cu dorinflele lui. la cea mai micæ miøcare. Eliberarea teritoriului de ocupaflia poliflieneascæ. cum se întîmplæ astæzi. dacæ încetæm sæ ne fixæm ca finalitate decizia. capacitæflile. cît de imense ar fi templele consumului. ræspunzînd unui apel telefonic care anunfla un furt dintr-o maøinæ. autostræzile. e acela de a face o adunare generalæ øi de a vota. Nu existæ o formæ idealæ pentru acfliune. Cît despre deciderea acfliunilor. pe de alta. Evitarea pe cît se poate a înfruntærilor directe „Aceste evenimente pun în luminæ faptul cæ nu avem de-a face cu tineri care cer o importanflæ mai mare acordatæ socialului. Dacæ reuøim astfel sæ destræmæm fantasma Adunærii Generale în favoarea unei asemenea adunæri a prezenflelor. E de-ajuns sæ vedem cæ nimeni nu vine acolo doar cu un punct de vedere. recent. principiul ar putea fi acesta: fiecare sæ meargæ în recunoaøtere. Ministrul turismului vorbeøte de o catastrofæ „comparabilæ cu uraganul Wilma“. N-a fost nevoie de mai mult de 300 de persoane la Rennes pentru a imobiliza øoseaua rapidæ de centuræ timp de cîteva ore. în care întreprinderile funcflioneazæ în flux continuu. cu ataøamentele. Cu cîfliva ani în urmæ. cu ocazia unui botellión54. primarii sînt expulzafli øi se rechiziflioneazæ vehiculele oficiale. O asemenea ameninflare a fost multæ vreme o unealtæ puternicæ în mîna feroviarilor. UniCampus Vienna. dar mæsurîndu-ne puterea de blocare la nivelul nostru de autoorganizare La sfîrøitul lunii iunie 2006. ci pentru discuflii libere51. organizafliile sînt întotdeauna în plus acolo unde lumea e deja organizatæ. tristeflile lui øi cu o anumitæ disponibilitate. Adunarea nu e fæcutæ pentru decizie. A læsa. A dobîndi durabil aptitudinile de a-fli procura subzistenfla elementaræ implicæ deci aproprierea mijloacelor producfliei lor. anumite cartiere ræmîn nedepæøite.

La o scaræ mai micæ. un semn de putere. cît sæ ai inifliativa. ea e chiar aceastæ lume. democraticæ. cæci numai de pe o extremæ poziflie de forflæ sîntem scutifli de necesitatea de a mai trage. færæ regrete øi færæ milæ. Odatæ ce armata intræ în acfliune. De îndatæ ce lucrurile devin serioase. pe de altæ parte.. deøi utilizarea lor a fost puflin frecventæ sau puflin decisivæ. Descentralizærii puterii îi ræspunde. cea mai adaptatæ la epoca noastræ: nu se atacæ frontal o armatæ de ocupaflie. De fapt. Roøii pot foarte bine triumfa în 1921. Ambele sînt de altfel cu putinflæ. deznodæmîntul se precipitæ. care s-o copleøeascæ. øi autoritæflile. Sub arme. øi nevoia de autoritæfli. În zilele noastre se pot ocupa Parisul. Puterea e însæøi organizarea metropolei. Fiecare se vede somat sæ ia poziflie. deodatæ. Una. în fiecare din punctele sale. færæ remuøcæri. Avînd alegerea terenului.. Existæ feluri de distrugere care provoacæ negreøit întoarcerea a ceea ce a fost anihilat. ceea ce nu mai e de actualitate decît ca ameninflare. pacifismul va fi. Dintr-un punct de vedere strategic. O insurecflie triumfæ ca forflæ politicæ. atît de fasciøti. Revoluflia Rusæ a fost deja pierdutæ. Ruøinea øi infamia îl hæituiesc din toate direcfliile. Asta pentru a reaminti cæ „a avea vocaflia de a ajuta“ nu va putea fi niciodatæ o scuzæ pentru a te da cu poliflia. færæ ca asta sæ fie cu adeværat decisiv. Acest pacifism a priori corespunde unui soi de dezarmare preventivæ. de ostilitate pe faflæ. poziflia sa în societate e la fel de desconsideratæ øi umilitoare ca a infractorilor (. permiflînd temporizarea øi atacul în altæ parte – chiar foarte aproape. chestiunea pacifistæ nu se pune serios decît pentru cel care are putere de foc. de-acum înainte. Pentru asta e nevoie de un stat decis sæ facæ un mæcel. În materie de ireversibilitate. Putem fi înfrînfli de dictaturæ. dar implacabilæ: ea nu aøteaptæ decît sæ ne înroleze. Mai mult chiar decît la acfliuni. care s-ar prelungi færæ posibilitate de ofensivæ. Cine o desface local. Trebuie avute în calcul douæ tipuri de reacflii ale statului. peste tot unde economia e blocatæ. Înfrîngerea constæ tot atît în pierderea unui ræzboi cît øi în pierderea alegerii ræzboiului de dus. iar a doua o ostilitate subtilæ. Cei care au dat asaltul la Clichy-sous-Bois61 au îmbucurat mai mult de o familie americanæ. (.58 Armata pe stræzi înseamnæ situaflie insurecflionalæ. mai vicleanæ. ca pînæ la urmæ sæ le dea foc. aøa cum au fæcut Black Bloc56 la Genova în 2001. Armele sînt o constantæ revoluflionaræ. aøa cum o demonstreazæ Spania din 1936: revoluflionarii au fost înfrînfli de douæ ori. fiind rænitæ demult. dimpotrivæ. De aceea.. ca øi de faptul de a fi reduøi la a nu ne mai putea opune decît dictaturii. deodatæ cu proprietatea øi gustul de a apropria. îi scuipæ în faflæ dispreflul deodatæ cu simbria. distrugerea n-a fost de-ajuns niciodatæ. ea nu e eficace nicæieri. e important ca-n ræsturnarea autoritæflilor sæ fie pus cît mai puflin patos. Ele sînt de destituit cu dezinvolturæ øi în derîdere. Ocuparea oraøului Rungis59 ar avea cu siguranflæ un efect mai mare decît ocuparea Palatului Élysée. Roma sau Buenos Aires. o „permanenflæ armatæ“. sfîrøitul centralitæflilor revoluflionare. Mai existæ Palate de Iarnæ. Curajul nu înseamnæ nimic. Destituirea localæ a autoritæflilor Problema unei insurecflii e sæ reuøeøti s-o faci ireversibilæ. Tot ce e cu putinflæ pentru a le face uzul de prisos. Politic. Ultimele miøcæri au împæmîntenit faptul cæ. decît o trecere la lupta armatæ. De atunci încoace însæ. în aceastæ epocæ. fiind peste tot. Militarizarea ræzboiului civil e eøecul insurecfliei. færæ prea multæ vorbæ. odatæ cu hegemonia øi dorinfla de hegemonie. Faptul cæ nu se poate împiedica o confruntare nu-nseamnæ cæ ea nu poate fi transformatæ într-o simplæ diversiune. A hærflui poliflia înseamnæ a face-n aøa fel încît. de care putem trece doar prin folosirea lor. nedeclaratæ la prefecturæ. asemænætor cu ameninflarea folosirii armei nucleare de-o jumætate de secol încoace. Øi a avea inifliativa contribuie la asta. Iatæ de ce procesul insurecflional îøi confline-n sine forma propriei lui victorii sau pe aceea a eøecului sæu. øi cealaltæ. trebuie lucrat la coordonarea lor. în momentele marilor ræsturnæri: 10 august 1792. maøini incendiate. ci doar în refuzul de a le folosi. armele au dobîndit un dublu caracter. mai ales de cea sindicalæ sau de cea pacifistæ. de fascinaflie øi de dezgust. Pe 21 noiembrie 2006. victoria e politicæ Nu existæ insurecflie paønicæ. Prima aduce cu sine distrugerea. dar ele sînt destinate mai degrabæ asaltului turiøtilor. Nu e atît de important sæ fii cel mai bine înarmat. ambele manifestate la fel de scrupulos. Armele sînt necesare: e vorba de a face tot ce-fli stæ în putinflæ pentru a le face uzul de prisos. octombrie 1917. Totul incitæ. cît øi de republicæ. E-n interesul nostru sæ facem o deosebire între armamament øi folosirea armelor. sæ aleagæ între anarhie øi frica de anrhie. Totul fline de manieræ. e mai mult de temut decît de dorit. bestia etaticæ e periculoasæ. Fiecare act de hærfluire redæ viaflæ acestui adevær enunflat în 1842: „Viafla agentului de poliflie e neplæcutæ. pompierii care manifestau la Paris i-au atacat pe cei de la CRS cu lovituri de ciocan. nu al insurgenflilor. E clar cæ în fafla armatei e nevoie de o mulflime numeroasæ. în loc sæ fie luafli la goanæ de poliflie. produce de-a lungul reflelelor o undæ de øoc planetaræ. O insurecflie e mai degrabæ o luare a armelor în mînæ. S-a væzut atunci cæ o mie de persoane hotærîte pot face sæ dea înapoi o mulflime de maøini de carabinieri. unde poliflia e neutralizatæ. pare cea mai profitabilæ.60 Puterea nu se mai concentreazæ într-un singur punct al lumii. se va evita ciocnirea directæ øi. A fi pacifist færæ a putea sæ tragi nu e decît teoretizarea unei neputinfle. se vor putea ocoli zonele fierbinfli. îl izoleazæ ca pe un paria. fluxurile øi arterele ei. încrederea în propriul curaj e tot. E nevoie de 18 martie 1871. la a avea în vedere øi confruntærile directe.) Legitimaflia de poliflist pe care o are în buzunar e un brevet al josniciei“. În fafla armatei. 18 martie 1871. Sæ nu uitæm totuøi cæ. perspectiva unei gherile urbane în felul irakian. oamenii øi normele ei. decizînd traiectul. Totuøi. Ireversibilitatea e atinsæ atunci cînd au fost învinse. în vreme ce insurgenflii din Oaxa- 178 . o adeværatæ manifestaflie e „sælbaticæ“. manifestanflii vor putea sæ-i plimbe ei pe poliflai.). nu-i imposibil sæ învingi o armatæ.57 Atunci cînd puterea e-n rigolæ. Cine se înverøuneazæ pe cadavrul unei ordini se asiguræ øi de stîrnirea vocafliei de a-l ræzbuna. rænind 15 dintre ei. fraternizînd.. fiind o puræ operaflie poliflieneascæ. Iar în acest caz. Intrarea ei în acfliune pare mai puflin probabilæ. ca puncte de fixare a forflelor adverse. asimetricæ. Este totalitatea impecabilæ a lumii mærfii. societatea îl alungæ din sînul ei. armata ocupæ terenul. acfliunea indirectæ. ne putem gîndi øi la comisariatele de cartier atacate în afara programului: geamuri sparte. Un pacifism autentic nu poate consta în refuzul armelor. e de-ajuns s-o calci în picioare. codurile øi tehnologiile ei.

Cartier popular øi multietnic din Parisul intra muros. lumpenizare). Asalturile îøi fac ecou de la un oraø la altul. Este termenul francez uzual pentru marile unitæfli integrate de sistematizare urbanæ. red. mulfli deja la a doua øi a treia generaflie. tr. Va veni o zi în care aceastæ înspæimîntætoare concrefliune a puterii care e capitala va fi ruinatæ în mod mærefl. oricum. BAC (Brigade anti-criminalité) în original.) 5. (N. „Sæ plece cu toflii!“. Prim-ministrul aratæ foarte singur în vreme ce-øi lanseazæ apelurile la calm. ca pur teren de furat øi de rævæøit. un manager tocmai ræcoreøte spiritele cîtorva colegi într-o øedinflæ.) 4. Necunoscuflii îøi vorbesc. E cu neputinflæ de spus dacæ s-a scurs o lunæ sau sînt ani de cînd au început „evenimentele“. habitation à loyer modéré). Acolo ne øi întrunim sæ discutæm despre situaflia generalæ øi despre materialele de trebuinflæ la atelierul mecanic. (N. Adunæri mai largi de oameni pe bulevarde care discutæ cu seriozitate. O rachetæ a fæcut sæ saræ-n aer incinta puøcæriei de la Clairvaux. Radioul îi fline la curent pe insurgenfli cu retragerea forflelor guvernamentale. literalmente. dar asta se va întîmpla în urma unui proces care va fi peste tot mai avansat decît acolo. ca øi ale angajaflilor administrafliei penitenciare au ajuns sæ circule la liber.) 2. s-au regæsit astfel condamnafli øi la ghetoizare. aici. Construite în decursul celor „30 de ani glorioøi“ ai capitalismului postbelic (anii ’50– ’70) pentru cazarea forflei de muncæ utile acelei acumulæri. Niøte fiøiere conflinînd adresele personale ale tuturor polifliøtilor øi jandarmilor. În vechea bæcænie øi crîømæ a satului e adus excedentul produs øi tot de-acolo ne procuræm ce ne lipseøte. UniCampus Vienna. 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen Note: 1. Aluzie la baia de sînge în care a fost reprimatæ Comuna din Paris. Ceea ce dæ atacul asupra punctului de densitate maximæ a fluxurilor metropolitane sînt scurte øi brutale incursiuni venite din alte pærfli. „cités“ (în ghilimele. ceea ce a declanøat un val færæ precedent de schimbæri precipitate de domiciliu. Pentru Franfla. Sîrbu Toatæ puterea comunelor! Bologna Burns.) 6. declasare. pauperizare. pentru a se face de nevæzut apoi. færæ fasoane øi færæ introducere. rezultatul implacabil în aceste circumstanfle a fost cæ însuøi conceptul urbanistic al acestor cités s-a întors de fapt împotriva oamenilor. în arabæ în original. în sfîrøit. pe fundalul mutafliilor economice produse. de inspiraflie mai mult sau mai puflin corbusierianæ: cartiere de mari imobile cu apartamente ieftine sau subvenflionate public (HLM. se mai distinge doar ca simplæ flintæ a raziilor. În original. (N. tr. folosit însæ modern în sensul generic de „oraø“). Într-un acces de luciditate. de la o zi la alta. red. între 22 øi 28 mai 1871. de dezindustrializare sau de delocalizarea producfliei. Traducere de Sebastian Big Note.) 179 . (N. (N. Bætrîn înflelept. sînt specializafli în intervenflii în mediile øi zonele „sensibile“. Fiecare nouæ miøcare. cu consecinflele acestora asupra condifliei socio-economice a vechii muncitorimi devenite în mare parte de prisos (øomaj. O bandæ e-n conciliabule la un colfl de stradæ. Cum acestea aveau loc. începînd cu grevele din 199562. O altæ cazarmæ a fost jefuitæ øi-apoi arsæ. confruntare cu originalul øi redactare de Adrian T. Cei nevoifli sæ continue a locui în ele. adicæ în cartierele-dormitor. Locuitorii unui cæmin evacuat au încetat sæ mai pertracteze cu primæria: pur øi simplu îl locuiesc. populare øi dens populate. între altele. red. dotate din capul locului cu toate funcfliile necesare vieflii sociale într-o zonæ de locuire.verso ca øi-au gæsit complici în inima Parisului.) 3. (N. cuvîntul însemnînd ca atare „cetate“. Serviciu al Polifliei naflionale franceze aparflinînd Direcfliei Centrale de Siguranflæ Publicæ. În metrou a dispærut orice urmæ din pojghifla de stînjenealæ de care se-ncurcæ de obicei gesturile pasagerilor. Dîre de furie bræzdeazæ deøertul acestei abundenfle factice. pe lîngæ excluderea socialæ. Desigur cæ în aceste cartiere se regæseøte øi concentraflia cea mai mare de populaflie francezæ provenitæ din diferitele valuri de imigraflie postbelicæ. red. în spaniolæ în original. inclusiv numeroasa mînæ de lucru din imigraflie. pierderea centralitæflii puterii înseamnæ sfîrøitul centralitæflii revoluflionare pariziene. ele au fost neglijate în timp de puterile publice øi læsate astfel în seama propriei lor degradæri øi scufundæri în anomie. Nu aici se mai nasc de-acum cele mai îndræznefle øi mai consistente acfliuni. confirmæ acest fapt. Polifliøtii BAC. Parisul. putînd patrula în civil øi în automobile cu aspect oarecare.

K. (N. figuræ controversatæ atît a lumii de afaceri. a dat dovadæ de o singularæ capacitate de a se reinventa dupæ eøecuri ræsunætoare dublate de cîteva încurcate scandaluri judiciare. Cucerind atunci puterea în stat øi remodelîndu-l conform intereselor ei. prin educarea muncitorimii. Republican liberal de centru-stînga.m.) 22. din sænætatea publicæ. Marx a avut o pærere excelentæ despre rolul redutabil pe care Blanqui l-ar fi putut juca în desfæøurarea evenimentelor. prin poza sa publicæ de justifliar solitar øi aptitudinile de a comunica (a publicat chiar øi douæ cærfli în care îøi justificæ alegerile de viaflæ. Acronimele denumirii lor oficiale sînt numele vernaculare în Franfla ale acestor tipuri de tren. celebru gangster francez. øi n. atît ziua. sînt tot absolvenfli ai ENA. tren de mare vitezæ.) 21. preventiv. marea burghezie a decis înfiinflarea acestor øcoli superioare pentru formarea.) 27. Vincennes). s-o domesticeascæ. Declarat „inamic public nr. zisæ de „consolidare“. dedicîndu-øi mai tot timpul unei activitæfli obsesionale.) 16. (N.d. a fascinat o parte din opinia publicæ. cu Vincent Cassel în rolul titular. arhitecfli etc. greve masive). ca expresia tratamentului rezervat lor de cætre o ordine represivæ bazatæ. jandarmii. cæreia i-a fost de altfel un adversar neîmpæcat. tr.) 9. red. Jean-François Richet i-a ecranizat viafla øi moartea într-un lungmetraj în douæ pærfli. sub formæ de graffiti. al cæror teatru de luptæ a fost. alæturi de alte mæsuri de „combatere a øomajului“. (N. a refuzat sæ-l elibereze la schimb cu arhiepiscopul Parisului øi ceilalfli ostatici deflinufli de comunarzi. Louis Auguste Blanqui (1805–1881). pînæ la momentul proclamærii Comunei. Aluzie la cîøtigarea alegerilor prezidenfliale în 1981 de cætre F Mitterand. fondatæ în 1794. red. tr.) 17. Opozant ireductibil al regimurilor lui Carol X. postumæ. øi infra. tr. cît øi noaptea. tr. a figurat ca articolul nr. revoluflionar republican socialist francez. RMI (revenu minimum d’insertion) în original. tr. cît øi a vieflii publice. (N.7. Lyon øi Lille. de biblioteci øi librærii specializate instalate în zonæ a crescut. ceea ce i-a adus numeroase perioade de detenflie. numele lui se leagæ de reformele øcolare prin care s-au pus bazele învæflæmîntului public general. laic øi obligatoriu“. (N. (N. o figuræ emblematicæ a identitæflii civice republicane øi a laicitæflii à la française. În engleza americanæ în original („dependent de muncæ“). red. A fost unul dintre puflinii comuniøti ai epocii sale care n-a fost marxist.) 19. acestea deschise dupæ ’68 accesului de masæ.) 8. El ræmîne astfel. (N. prin manierele lui brutale. Nemulflumirea popularæ a fost stîrnitæ de faptul cæ prin tipul de contract preconizat (øi care. om politic. indiferent de orientare. a doua. În japonezæ în original. (N. Jules Ferry (1832–1893). lucrînd în instituflii/ întreprinderi publice.) 18. pentru mulfli. Ansamblu de pasaje strîmte øi de strædufle definite de zidurile contigue ale curflilor închise ce înconjoaræ casele tradiflionale chinezeøti. din cercetarea finanflatæ public. Paris. Sistemul francez al „Marilor Øcoli“ de elitæ (øi rezervate în principiu elitelor. École Polytechnique. „contract pentru prima angajare“.) 14. Dintr-un punct de vedere diametral opus. De origine modestæ. Confruntat cu o viguroasæ miøcare de protest. Thiers. cum ar fi dependenfla de benzile desenate manga sau de jocurile video. tr. fondatæ în acelaøi an pentru filiera literar-filosoficæ) cel mai vechi øi mai prestigios aøezæmînt de învæflæmînt superior în Franfla pentru formarea de ingineri sau de cercetætori în domeniile tehnico-øtiinflifice de vîrf. cele douæ categorii de alocaflii sociale sînt echivalente. tr. Zone cu arhitecturæ hiperostentativæ din oflel øi sticlæ din. Legea în ansamblu a fost votatæ.) 23. (N. øeful guvernului republican conservator. prima oaræ dupæ al Doilea Ræzboi Mondial cînd în Franfla stînga ajungea la putere (cu sprijinul comuniøtilor inclusiv). tehnicieni. Partidului Socialist. Este instituflia de învæflæmînt superior special destinatæ formærii înalflilor funcflionari de stat francezi. Jacques Mesrine (1936–1979). red. pompierii. „gratuit. a întîlnirilor sportive.) 12. red. pentru întinsele zone sistematizate sub forma cartierelor de mari blocuri de locuinfle. instituflii patronate de stat øi menflinute în paralel cu universitæflile obiønuite. red. în ultimele decenii øi un numær din ce în ce mai mare de politicieni din establishment. aici. Vechi cartier în centrul istoric al Parisului. (N. dar articolul 8 a fost abrogat printr-o lege suplimentaræ. Aproximativ o cincime din absolvenfli aleg însæ un parcurs profesional în marile corpuri de funcflionari de stat. În sensul larg.) 24. ca øi al evadærilor izbutite. care. În 2008. de-a lungul întregii sale viefli politice a fost partizanul înfocat al insurecfliei ca mijloc de ræsturnare revoluflionaræ a societæflii burgheze (activitatea øi scrierile lui au dat naøtere unui curent socialist distinct – blanquismul). Dupæ revoltele studenfleøti din mai 1968. În urma unei condamnæri la moarte în contumacie pentru asaltul Primæriei Parisului (în toamna anului 1870). perioadei obiønuite de probæ (ca în cazul unui contract pe duratæ nedeterminatæ) i se adæuga o altæ perioadæ de doi ani. a fost în cele din urmæ ucis „în acfliune“ de poliflie în cadrul unei ambuscade. respectiv. ca un slogan al nesupunerii. deplasæri ale miniøtrilor).) (N. supusæ dezbaterii parlamentare de guvernul de Villepin în primævara lui 2006. (N. (N. Compania Republicanæ de Securitate este un corp teritorializat al Polifliei naflionale franceze a cærui principalæ misiune este menflinerea ordinii øi asigurarea serviciului de ordine øi securitate cu ocazia marilor evenimente (vizite øi întîlniri de øefi de stat. færæ a fi însæ asimilabil socialismului utopic. øi în 1848. cît øi al autoritæflilor responsabile cu „politica oraøului“ (o altæ suavitate a retoricii edilitar-politice franfluzeøti). datoritæ metodelor lui mai puflin ortodoxe de a obfline succesul. dar øi din „misiunea civilizatorie a raselor superioare“ – al expansiunii coloniale franceze (în speflæ în Indochina. Acronim al Agence nationale pour l’emploi.) 25. Mai puflin diferenfla în stilul retoricii legislative. vreme îndelungatæ cartierul a purtat amprenta coloratæ a unei viefli universitare øi intelectuale efervescente. are øi o tentæ politicæ libertaræ). pierdea dreptul la ajutorul de øomaj. Bernard Tapie (n. grijæ întæritæ øi de teama de consecinflele exodului spre oraøe al flærænimii proletarizate. Grand ensemble este numele tehnocratic oficial. ceea ce a ræmas din renumele cartierului – golit de viafla sa de altædatæ – serveøte azi ca momealæ pentru industria turisticæ. Deseori expresia poate fi cititæ. Dupæ restabilirea regimului republican burghez. echivalentul Agenfliei Naflionale pentru Ocuparea Forflei de Muncæ. în ciuda titulaturii. este o particularitate datînd de la Revoluflia Francezæ. În original: nique la police! Imprecaflie argoticæ apærutæ în rîndurile tinerilor din cités (cf. În englezæ în original.) 10. respectiv. red. nu cu totul nejustificat – øi în ciuda traficurilor øi a delincvenflei. tr. øi dupæ ce o mare parte din studenflimea parizianæ a fost dislocatæ în campusuri de la periferia oraøului (Nanterre. pe ziduri. de altfel. de la cocoon: cocon. nu doar lucrætorii din administraflia publicæ („funcflia publicæ“) propriu-zisæ. reflea de transport feroviar rapid deservind o zonæ puternic urbanizatæ. guvernul a dat înapoi. (N. În cazul în care angajatul øi-ar fi dat el demisia în timpul perioadei de consolidare.) 13. dar øi ministru al afacerilor externe ori ministru al instrucfliunii publice. 8 al legii zise a „egalitæflii de øanse“. evident. v. ajunge – în chiar timpul asediului prusac din toamna–iarna 1870–1871 – primar al Parisului. care. pe care Republica trebuia. (N. Train à Grande Vitesse. nota 48. În afaræ de a fi fost un promotor fervent – cu argumente economice imperialiste. om politic francez. personaj proeminent al „celei de-a III-a Republici“. polifliøtii. înveliøul protector secretat de larvele unor insecte. 1943). Cum în decursul timpului densitatea de aøezæminte savante øi de învæflæmînt.) 26. (N. a fost implicat activ în mai toate comploturile republicane urmærind ræsturnarea lor cu arma în mînæ. În germanæ în original: cineva fericit de lipsa unui loc de muncæ. ci øi profesorii øi personalul din învæflæmîntul public de toate gradele. al cæror capital cultural le permite descendenflilor sæ fie optim pregætifli pentru exigenflele concursurilor naflionale de admitere). a marilor adunæri de mulflimi (spectacole. i-au øi ruinat sænætatea (în total. s-a distins deja prin opoziflia sonoræ fæcutæ regimului autoritar al lui Napoleon al III-lea. mai ales în vechiul Beijing. Tunisia øi Congo). red. øi Réseau Express Régional.) 180 . red. a stat închis 37 de ani).) 11. de angajat în serviciile publice. red.) øi a conflictelor sociale (manifestaflii. festivaluri etc. este (alæturi de École Normale Supérieure. red. cæ ea ar fi încurajat concedierile abuzive øi precaritatea slujbelor. animator de televiziune øi actor francez. ordinea burghezæ împotriva debordærilor populare. în chiar ajunul declanøærii Comunei din Paris a fost din nou arestat. angajaflii institufliilor culturale sau de patrimoniu ale statului ø. self-made man polivalent extrem de ræzbætætor. a fost în douæ rînduri preøedinte de Consiliu (prim-ministru).) 20. nu viza doar salariaflii aflafli la prima angajare). A. Se uitæ însæ cæ una dintre motivafliile lui Ferry a fost tocmai grija de a proteja. care desigur înfloresc øi ele în aceste zone –. (N. ale cærei acfliuni sînt percepute. A fost un proiect de contract de angajare prevæzut exclusiv pentru tinerii sub 26 de ani. 1“ la începutul anilor ’70. (N. absolvirea ei garantînd în practicæ o carieræ certæ în marile întreprinderi private. CRS (Compagnie Républicaine de Sécurité) în original. a cadrelor noului regim øi ale noii nafliuni politice. aøadar. fiind pe baricade øi în 1830. Øcoala Naflionalæ de Administraflie. Dupæ abdicarea acestuia. om de afaceri. (N. Prin caracterul spectaculos al jafurilor cu mînæ armatæ îndræznite de el. în jargonul aseptizat atît al urbaniøtilor. personalul poøtei. red. temîndu-se de pericolul unui Blanqui în libertate øi ajuns printre øefii insurecfliei. (N. în timpul cæreia angajatorul putea rupe contractul de muncæ færæ nicio justificare. franceze sau multinaflionale.a. øi pe cea rasialæ. Numele dat în Japonia cuiva care se închide în casæ. (N. (Pentru un supliment de explicaflie.) 15. ipocrizia fiind mai rafinatæ în cea francezæ. École Nationale d’Administration. în plus faflæ de discriminarea socialæ. candidatul . cærora li s-au alæturat pe parcurs sindicatele øi partidele de stînga. constituit încæ din Evul Mediu în jurul universitæflii Sorbona (numele i se trage de la latina folositæ odinioaræ de profesori øi studenfli). De la. diverøi ingineri. red. 6) øi aruncatæ ca sfidare la adresa polifliei. Dimpotrivæ. datoratæ mai întîi mobilizærii liceenilor øi studenflilor. Contrat Première Embauche. Cei care s-au opus acestei mæsuri au considerat. Louis-Philippe øi Napoleon al III-lea.

aliindu-se totodatæ cu Ibn Saud. iar o modalitate importantæ de acfliune sînt universitæflile de varæ organizate de asociaflie). red. În afara platformei sale politice. judecarea în Franfla a unor persoane cærora legislaflia francezæ le refuzæ extrædarea pentru delicte politice. tr. Aluzie la filmul lui Chris Marker. red. tout à y détruire. (N. În septembrie-octombrie 2005. 1977. pe 27 septembrie. pentru o reformæ a OMC øi a institufliilor financiare mondiale (FMI. marinarii din CGT (Conféderation Générale du Travail [Confederaflia Generalæ a Muncii]) øi cei din STC (Syndicat des Travailleurs Corses [Sindicatul Muncitorilor Corsicani]).) 42. aflîflarea zîzaniei între facfliuni øi organizafliile aderente prin intermediul unor falsuri. juriøti etc.) 34. „legea din 9 martie 2004 referitoare la 11–14 March 2010 adaptarea justifliei la evolufliile criminalitæflii“. Termenul (în italianæ decrescita. în special FBI. (N. înscenæri judiciare. existæ øi o Bologna Burns. compania naflionalæ de electricitate francezæ. radicalii de stînga. Ceea ce se respinge astfel e obiectivul în sine al urmæririi ratei de creøtere economicæ. arestæri abuzive. institut de cercetæri øi universitate americanæ specializatæ în domeniile øtiinflei øi tehnologiei. contestatarii creøterii propun un ideal de viaflæ subsumabil „simplitæflii voluntare“ (în englezæ downshifting.e. (N. legalizarea informatorilor de poliflie. hranæ. asociaflie altermondialistæ înfiinflatæ în 1998. red.) 35. Il n’y a rien à y redire. Lionel Jospin (n.). Este considerat în prezent drept cea mai bunæ universitate occidentalæ în aceste domenii. tr. øi nici mæcar menflinute. unde wahabismul ræmîne pînæ azi doctrina religioasæ oficialæ. împotriva acordurilor GATT. un comando al jandarmeriei intervine øi-l recupereazæ. A fost prim-ministru. În francezæ. la nivelul conduitelor individuale. (N. urmînd avîntului de popularitate din primii ani de existenflæ øi în ciuda prezentei crize economice mondiale. informaflie øi împotriva OMG. întrucît ratele de producflie øi de consum actuale nu pot fi sporite. Caracteristic pentru MIT este apropierea strînsæ de lumea industrialæ øi puternica sa implicare în cercetarea øtiinflificæ øi tehnologicæ de acest tip. Este totodatæ numele unei asociaflii nonprofit care scoate revista anualæ cu acest titlu (însemnînd „distrugætorii de publicitate“). în plinæ crizæ a pieflelor financiare asiatice. BM).) 32. asimilarea de regim penal a criminalitæflii organizate øi a terorismului. perfect tolerabil de cætre ordinea existentæ – al acestei poze critice.verso 28.). 1955). (N. 1937). dar øi unei reprimæri foarte dure. ca economist. De vreo 15 ani s-a implicat în promovarea în rîndurile marelui public a unui ecologism consensual. „descreøtere“). susflin primii.) 37. pentru a întrefline astfel rentabilitatea economicæ a activitæflilor. O taxæ asupra tranzacfliilor monetare internaflionale pentru a descuraja speculaflia pe termen scurt. literal: debreiere – i. Dintele polemic. iar pe plan global o relocalizare a activitæflilor economice pentru reducerea „amprentei ecologice“ a acestora øi a consumurilor energetice. înverøunate din partea statului. editatæ de aceeaøi asociaflie. mai exact. circa 10 ani mai tîrziu. în prezent existînd în circa 40 de flæri de pe mapamond. în ciuda stilului catastrofist cultivat de ea. în fruntea guvernului de coaliflie al „stîngii plurale“ (socialiøtii. UniCampus Vienna. prin respingerea deopotrivæ a tradifliilor intelectuale øi a islamului popular ca „inovaflii“. „de orientare“). pentru anularea datoriilor flærilor celor mai særace. un an mai devreme. cele mai cunoscute sloganuri ATTAC sînt: „Lumea nu este o marfæ“ øi „O altæ lume e posibilæ“. Or.) 31. influenfla miøcærii în pæturile cele mai særace ale populafliei de culoare se poate explica øi prin variatele programe de întrajutorare comunitaræ puse pe picioare în mod eficient de Black Panthers. Imposibil de redat întocmai eleganfla concisæ a acestei formulæri.) 43. scriitor øi realizator de emisiuni TV francez pe teme de protecflia mediului natural. (N. (N. iniflial în Franfla. „predecesor“ sau „stræmoø“. În Franfla. frugalitate. cît øi supus al unei puteri suverane de stat. În urma deturnærii. (N. împotriva Tratatului constituflional european (zis de la Roma. (N. fulguranfla ei.) 30. destinatæ photo credit: Martin Juen „luptei împotriva delincvenflei“ øi a criminalitæflii organizate. A adus cîteva inovaflii în dreptul francez.e. ea s-a poziflionat pentru un control mai strict al pieflelor financiare øi împotriva „financiarizærii“ economiei.. responsabilitate ecologicæ etc. færæ implicaflii sau consecinfle politice. cu capitaluri publice øi private. Acesta a øi flinut de altfel sæ precizeze într-un interviu din 2001 (acordat revistei Der Spiegel øi reluat de cotidianul Le Monde) cæ. ministrul justifliei în guvernul Raffarin (existæ øi o lege Perben I. Sau. ideea unei dezvoltæri economice infinite. (N. din universitari. la etalonul aur al valorii dolarului – de laureatul Premiului Nobel pentru economie James Tobin. sujet înseamnæ atît subiect. Nicolas Hulot (n. În esenflæ. Cuantumul ei ar fi fost de altfel unul foarte redus. Formatæ în 1966 în California. personalitate a Partidului Socialist (dupæ ce în tinerefle a fost troflkist). comuniøtii. numele de salafism vine de la termenul arab salaf. Aluzie polemicæ la gruparea – revendicîndu-se de la situaflionism. împotriva paradisurilor fiscale. În sfîrøit.05% la 1%. aici foarte înæbuøit. sugeratæ în 1972 – în contextul renunflærii. introducerea tîrgului cu inculpatul în privinfla încadrærii faptei în schimbul recunoaøterii ei etc. Curent teologico-politic sunnit care se prezintæ pe sine drept o revenire la islamul originar. 25 de ani mai tîrziu. a atins o dimensiune naflionalæ. urmatæ de blocarea portului Marsilia – pentru a se opune privatizærii integrale cætre un fond de investiflii. de la 0. red. cu sediul în Cambridge. ar fi contradictorie. red.) 38.) 33. dezvoltærii personale ori investirii în cauze comunitare nonprofit. red. pe considerentul cæ aceøtia din urmæ nu repun de fapt în discuflie idealul creøterii. Massachusetts Institute of Technology (Institutul de Tehnologie din Massachusetts). Aceastæ ramuræ a salafismului se vrea apoliticæ øi urmæreøte reislamizarea societæflii mai degrabæ prin educarea în spiritul unei noi pietæfli rigoriste. pentru legarea problematicilor de mediu cu cele sociale etc.) 41. între 1997 øi 2002. Miøcærile salafiste contemporane pornesc de la predicile lui Ibn Abd-alWahhab. de ATTAC într-un cu totul alt sens decît intenflia economistului american.) 39. 2004). între alflii. miøcarea øi-a lærgit sfera de intervenflie. a unui vas spre Bastia de cætre militanfli STC. anticonsumeriste øi ecologiste care se opun tendinflei – intrinsece totuøi pentru o economie organizatæ capitalist – de a produce mereu mai mult øi mai diversificat (pînæ la futilitate). tr.) 40. Etimologic. civice împotriva mondializærii neoliberale øi sæ propunæ discursul alternativei la aceasta (are un Consiliu øtiinflific compus. formatæ iniflial în legæturæ cu rezistenfla antisovieticæ în Afganistan øi ræspînditæ apoi în toatæ lumea musulmanæ. Contestatarii creøterii se opun øi apærætorilor „dezvoltærii durabile“. a sistemului public de pensii. epuizabil. red. înainte de a se stinge. Le Fond de l’air est rouge [Væzduhul e roøu]. al XVIII-lea propovæduieøte o lecturæ literalæ øi puritanæ – øi deci anacronicæ – a Coranului. Societatea Naflionalæ maritimæ Corsica Mediterana. la adresa membrilor sæi (infiltræri. cu timpul øi odatæ cu amplificarea reflelei de organizaflii ATTAC. a cærui moøtenire criticæ o combinæ cu o criticæ antiindustrialæ øi antitehnologicæ a societæflii contemporane – care a animat revista l’Encyclopédie des Nuisances (15 fascicule. (N. (N. rima internæ. red. tradiflional incarnate în persoana øi figura monarhicæ. în vederea unui consum tot mai intensificat øi mai vast. asasinarea liderilor). Este o organizaflie nonguvernamentalæ militantæ øi de educaflie popularæ aspirînd sæ sistematizeze argumentele economice. Acronim al Association pour la taxation des transactions financières et pour l’action citoyenne (Asociaflia pentru Taxarea Tranzacfliilor Financiare øi pentru Acfliunea Cetæfleneascæ). între 1984 øi 1992) øi în prezent editura cu acelaøi nume. Ideea a fost preluatæ. (N. statul Massachusetts (aproape de Boston). economiøti. (N. Dacæ la începuturile ei a fost o inifliativæ axatæ pe unicul obiectiv al promoværii ideii unei taxæri a tranzacfliilor financiare în scopul finanflærii unui fond pentru dezvoltare øi pentru a frîna speculafliile financiare (numele iniflial – pînæ în 2009 – a fost Association pour une taxe Tobin d’aide aux citoyens [Asociaflia pentru o Taxæ Tobin în Sprijinul Cetæflenilor]). În original. el nu se poate recunoaøte nicicum în deturnarea altermondialistæ øi anti(neo)liberalæ a ideii sale. de exemplu: prelungirea termenelor pentru arestul preventiv øi pentru dovedirea flagrantului. adept al liberului schimb øi susflinætor al FMI.a. 181 . În original décroissance (literal. au desfæøurat o puternicæ grevæ – cu sechestrarea vaselor companiei. tr. pentru apærarea serviciilor publice de sænætate øi de securitate socialæ. publicarea revistei Casseurs de pub constæ în producerea unui dosar anual ataøat revistei lunare La Décroissance. deoarece crearea de bogæflie mæsuratæ prin indicatori economici precum PIB echivaleazæ cu o distrugere a „capitalului natural“. al Bæncii Mondiale øi al Organizafliei Mondiale a Comerflului. red. bazat pe Coran øi Sunna. unii susflinînd chiar o reducere controlatæ a acesteia. este o lege care consacræ vederile dreptei în materie de siguranflæ publicæ. companie de navigaflie maritimæ. øi deci dezechilibrele potenfliale. prin radicalizarea unei pærfli a miøcærilor de protest nonviolent pentru drepturile civile øi depæøirea naflionalismului negro à la Malcolm X. care în sec. red. în englezæ degrowth) desemneazæ un ansamblu de idei susflinute de anumite miøcæri antiproductiviste. le fond de l’air est vert. ce asiguræ în special legæturile regulate ale Franflei continentale cu Corsica. fondatorul dinastiei domnitoare în Arabia Sauditæ. Algeria øi Tunisia. reporter. folosit pentru a-i desemna pe Mohamed øi urmaøii sæi din primele douæ generaflii. o parte a salariaflilor.) 36. Astfel. Din 2005.) 29. în favoarea propriei versiuni reformiste în privinfla veridicitæflii doctrinei. ecologice. pentru un comerfl internaflional echitabil. datoritæ disensiunilor interne. Eléctricité de France. red. considerînd cæ schimbarea politicæ va veni abia pe aceastæ cale. Sardinia. se referæ la conformismul de facto – i. Black Panther Party (Partidul Panterelor Negre) a fost o miøcare revoluflionaræ afro-americanæ din SUA. perioada de dupæ anul 2006 a fost marcatæ de un recul net al capacitæflii de mobilizare în jurul temelor ei (inclusiv datoritæ unui scandal legat de manipularea alegerilor interne pentru conducerea naflionalæ a organizafliei). Din anii ’80 însæ. dupæ numele lui Dominique Perben. pentru apærarea bunurilor comune øi de patrimoniu: apæ. verzii ø. om politic francez. în cel priveøte. Færæ a se opune neapærat globalizærii. purificate. reechilibrare a aspirafliilor de cîøtig salarial prin autoexploatare cu beneficiile timpului liber dedicat convivialitæflii. (N. O altæ ciudæflenie a legii este neîncadrarea la criminalitatea organizatæ a criminalitæflii ori corupfliei financiare.

Franco (Bifo) Berardi – a fost apropiatæ de miøcarea autonomistæ*. Brigade Anti-Flic des Tarterêts. mai ales la forma de plural a cuvîntului) e de fapt un sens derivat. (Pentru o descriere analiticæ integralæ a evenimentelor øi o plasare a lor în contextul istoric øi politic al Mexicului. * Autonomismul este o varietate de marxism punînd accentul pe capacitatea clasei muncitoare de a forfla modificæri în organizarea sistemului capitalist independent de stat. reprezentînd aspirafliile sanculoflilor.) 52. Situîndu-se la stînga iacobinilor øi montaniarzilor. Numele dat. a fost hrænitæ. 8500 de locuitori) de la Corbeil-Essonnes (municipalitate în Essonne. la douæ luni dupæ atentatele de la 11 septembrie din SUA. nu evitæ angajarea în ciocniri cu poliflia. de manifestanfli camuflafli în negru. 8. iar odinioaræ negocierilor protocolare ale negustorilor francezi cu øefii locali ai comunitæflilor. grupurilor compacte. În original. red. Istoric vorbind. casnice. Dupæ iarna dificilæ care a urmat. adunîndu-se sæ bea øi sæ petreacæ în stradæ. black bloc trebuie væzutæ mai mult ca o tehnicæ ori o tacticæ „de manifestaflie“ ce poate fi adoptatæ de grupuri diferite. Respectiv. prin crearea propriilor sale forme de viaflæ socialæ øi a propriilor modalitæfli de practicæ/luptæ politicæ. era deja autoadministrarea dupæ legea cutumiaræ indigenæ a numeroase municipalitæfli.) 55. inclusiv cele comuniste. legatæ de condifliile demografic-culturale locale (øi în parte øi de cele de relief muntos – continuitatea teritoriului este puternic fragmentatæ pe væi). Île-de-France.) 50. tacticile black bloc îøi au originea în miøcærile de protest øi de rezistenflæ ale autonomiøtilor germani din anii ’80 împotriva evacuærilor de squat-uri. a treia în Rusia. Primele douæ la Paris: prima Comunæ insurecflionalæ (radicalizare a Revolufliei Franceze. în general de extremæ stîngæ –. Mai degrabæ decît un indiciu de apartenenflæ ideologicæ sau afiliere politicæ definitæ – culoarea neagræ s-a spus cæ ar trimite spre medii anarho-libertare. sub asediu. E de reamintit cæ. pers. instrument autogenerat al vieflii sociale nemijlocite a acestuia. situat în sud-vestul istmului Tehuantepec. parizienii. distribuifli în 16 etnii.. Prin unii dintre animatorii ei – de exemplu. „a(-l) umili“. a se vedea http:// www. mai flexibilæ a ideii luptei claselor decît în marxismul clasic. acesta a dorit în felul acesta sæ delocalizeze cu cheltuieli minime. În funcflie de situaflie. asemænætor experienflelor populare din Parisul anilor 1870–1871 sau din Rusia în 1905 øi 1917. în ciuda forflei financiare a principalului acflionar. capitalul majoritar e deflinut de firma elveflianæ de tranzacflii cu materii prime Glencor. Îi este definitorie øi o înflelegere mai largæ. regiunea a fost situl unei experienfle politice revoluflionare de autoguvernare comunalæ – Comuna din Oaxaca – într-o situaflie de revoltæ pornitæ de la bazæ.) 44. Théophile Leclerc. „sticlæ mare“). susflinætorii unei forme de protocomunism. n.) 48. de la Noyelles-Godault. Cuprinde dispoziflii securitare regrupînd øi înæsprind mijloacele legale de combatere a terorismului. tr. tinerii cumpæræ bæuturi alcoolice din supermarketuri. pe 10 iulie 1976. în 2006. Date la care au fost declanøate insurecflii populare armate. al cincilea stat ca mærime din federaflia mexicanæ. pe de altæ parte. Guvernul de Apærare Naflionalæ abia format decide continuarea ræzboiului împotriva trupelor germane care ocupaseræ nordul Franflei øi asediau capitala. marea burghezie francezæ e gata sæ încheie pacea. unde. timp de cinci luni. Ea s-a angajat nemijlocit în lupta politicæ øi armatæ pentru impunerea propriei versiuni de islam reconstruit øi de stat islamic.ca/documents/OaxacaCommune. (N. pornind din capitala statului. Oaxaca de Juarez. refæcute în interesul pæturilor bogate ale burgheziei. Stat în sudul Mexicului. red. menitæ sæ cuprindæ øi munca nesalariatæ ori necuantificatæ în cadrul actualelor relaflii de producflie – øomeri. respingînd orice cenzuræ. Jean Varlet ø. sub toate aspectele øi pentru tofli cei implicafli Ca un detaliu: 40% din populaflia sa actualæ sînt tineri de pînæ în 20 de ani. artiøti øi intelectuali independenfli etc. cu consecinfla abandonærii unui sit reputat drept cel mai poluat din Franfla øi a læsærii pe drumuri a 830 de muncitori. revoltîndu-se. În urma înfrîngerii lui Napoleon al III-lea într-un ræzboi prost organizat împotriva Germaniei proaspæt unificate. (N. „a(-l) face praf“ etc. a 3-a sg. unde sînt mai ieftine. scuturi improvizate øi bare de lemn sau metal). Staflie de radio independentæ care a funcflionat la Bologna. Directivæ europeanæ. „a o face (cuiva)“. imigranfli. sub dublul asediu al trupelor prusace øi al celor guvernamentale franceze.) 46. cu aceleaøi conotaflii sexuale injurioase. (N. Redenumit Recylex. (N. Sensul prim ræmîne legat de experienfla colonialæ. La palabre este numele afro-francez dat øi azi discufliilor øi deliberærii în adunærile sæteøti tradiflionale. care a produs un model alternativ de luptæ politicæ: atît faflæ de cel electoralist.) 54. Confruntatæ cu creøterea preflului metalului. de o reflecflie experimentalæ asupra naturii mediumului (a formatului de emisiuni. Practica sa redacflionalæ. autoorganizærii øi luptei populare prin practica „adunærilor“.) 58. s-a produs o catastrofæ prin explozia unei uzine chimice din apropiere: un nor de dioxinæ a fost eliberat în atmosferæ. rural øi indigenist. În spaniolæ în text (literal. ce priveøte obligaflia statelor membre de a fline evidenfla siturilor industriale cu riscuri de accidente majore. au proclamat Republica la 4 septembrie 1870. totodatæ. în spatele lichidærii a stat aducerea deliberatæ în pragul falimentului a filialei din nordul Franflei de cætre conducerea grupului. Cuvîntul a intrat în limbæ din arabæ (nak > i-nik.) 47.) øi de democraflie directæ. din Chiapas (statul cu care Oaxaca se învecineazæ la est). Obicei spaniol apærut dupæ anii ’90. red. red. (N. vezi supra. n-au putut decît sæ se întæreascæ în condifliile masivei imigraflii maghrebiene de dupæ al Doilea Ræzboi Mondial øi ale deplinei aculturæri a descendenflei acesteia. De menflionat cæ în francezæ sensul de „discuflie interminabilæ øi inutilæ“. (N. Metaleurop a ajuns în atenflia publicæ datoritæ polemicii iscate de afacerea lichidærii brutale în 2003 a filialei sale Metaleurop Nord. red. cu glugi øi fefle acoperite (uneori cu cæøti de motociclist. Lege conceputæ de guvernul Jospin øi votatæ în noiembrie 2001. ale cærei idei politice i-au inspirat în parte angajamentele militante.. „a(-l) pedepsi“. (N. n. red. Îøi trage denumirea de la principalul sæu oraø. fie ridicînd baricade øi ducînd lupte de stradæ. red. BAC. red. red. în stare sæ-øi conserve astfel realmente prerogativele împotriva deturnærii ei prin regimul reprezentativ în favoarea unei structuri sociale de clasæ. în deplinæ independenflæ. Potrivit acestora.) 56. controlul preflurilor la grîne etc. cu motivaflie diversæ. ducînd direct la abolirea monarhiei). vezi øi supra.) 45. a structurærii programelor. cît øi prin rezistenfla împotriva ingerinflelor/ocupafliei occidentale.) ca expresie a intereselor publicului sæu øi. pe calea autoorganizærii de la bazæ. a traficurilor ilegale øi a altor fenomene considerate dæunætoare pentru siguranfla publicæ. (N.) în timpul terorii iacobine. a uzinelor nucleare. red. de sindicate øi de partidele politice. ideile acestui curent au fost curînd reluate øi amplificate de Gracchus Babeuf øi de prietenii sæi din „Conjuraflia Egalilor“ (practic.html). cu acordul germanilor se organizeazæ în grabæ alegeri (la 8 februarie 1871) pentru o Adunare Naflionalæ øi un guvern care sæ semneze 182 . sedii de bænci øi magazine ce sînt de asociat cu ordinea simbolicæ dominantæ a capitalismului. tr. ca un regim democratic-popular revoluflionar cu puternice træsæturi socialiste. în nota urmætoare. dupæ interpretarea lui Marx însuøi øi apoi a Rosei Luxemburg). zisæ Seveso (Directiva 96/82/CE). tratamentul øi valorificarea metalelor neferoase øi a celor speciale. de exemplu) øi deci al atingerilor aduse libertæflilor individuale.ramuræ djihadistæ. indicativ: „el face amor“) pe la sfîrøitul secolului al XIX-lea. ce acflioneazæ ca un fel de forfle de øoc. înainte ca øi aceastæ tentativæ de depæøire insurecflionalæ a revolufliei burgheze sæ fie zdrobitæ în timpul Directoratului. în Italia. Verbului popular øi argotic niquer (sinonim al lui baiser). idei deduse nemijlocit din conceptul unei suveranitæfli populare eficiente øi necruflætoare. datoratæ presiunilor exercitate pe piaflæ de creøterea cererii chineze. dar cu coeziune efemeræ. în funcflie de peste un secol. „a(-l) fraieri“. dicflionarul îi înregistreazæ înflelesul de „a poseda carnal (pe cineva)“. Dupæ anihilarea øefilor (Jacques Roux. O particularitate politicæ aici. (N. fie pentru a forfla trecerea. „pælævrægealæ“ (sau chiar øi acela de „discuflie lungæ øi dificilæ în vederea unui rezultat precis“. Grup industrial francez specializat în producflia. în timpul Revolufliei Franceze.a. atît prin ræsturnarea regimurilor la putere în flærile musulmane. respectiv Comuna insurecflionalæ împotriva republicii burgheze de dupæ cæderea lui Napoleon al III-lea.) 57.socialistproject. Mai explicit despre contextul celui de-al doilea moment evocat aici. Les Tarterêts e numele unui imens cartier de blocuri (cca 80 ha. CRS în original. inclusiv cu sensurile lui de injurie ori imprecaflie. autonomiste. dar øi sensurile secundare: „a înhæfla (pe cineva)“.) 49. „a(-l) înøela“. mai întîi în argoul cazon al trupelor de ocupaflie colonialæ din Algeria. În original: tout niquer. studenfli. au instaurat Comuna prin care Parisul s-a autoguvernat timp de douæ luni. (N. la Petrograd øi Moscova. (N. au încercat sæ-i combatæ în numele unor idei de egalitate socialæ færæ compromisuri (de exemplu. la palabre. (N. la sfîrøitul anilor ’70.) 53. la malul Pacificului. red. a tipurilor de conflinuturi øi de informaflie etc. les Enragés a fost numele dat unei facfliuni revoluflionare radicale. Les Enragés a mai fost øi titulatura adoptatæ de un grup studenflesc în timpul revoltelor din mai 1968. devenit emblematic pentru problemele ridicate de acest gen de habitat urban. Odatæ armistifliul semnat. în paralel cu sistemul politic øi administrativ federal. cît øi faflæ de cel zapatist. al partidelor tradiflionale. în cadrul unor demonstraflii de masæ. 5. de cætre sovietele de muncitori øi soldafli galvanizate de boløevici. prin impozit progresiv. Uzul øi ræspîndirea cuvîntului în pæturile populare ale societæflii franceze. A fost o insurecflie urbanæ în interiorul cæreia s-au dezvoltat forme inedite ale participærii. marginali. red. care exploata turnætoria.) 51. Data la care s-a declanøat procesul insurecflional prin care parizienii. (N. Circa o treime din locuitori sînt indigeni. bineînfleles cu preflul sporirii capacitæflii de supraveghere intruzivæ a vieflii private (fiøaj genetic ori violarea comunicafliilor electronice. la 28 de km sud-est de Paris). (N. negustori precedafli de cei spanioli (de unde øi originea cuvîntului în sabir). În original „enragés“. ca forme ale democrafliei directe øi autoguvernærii democratice. Adesea atacæ øi vandalizeazæ localuri de instituflii. Pe acest fundal øi în contextul unei severe crize politice la nivel naflional. a restricfliilor la libertatea avortului etc. Ea e asociatæ localitæflii italiene Seveso. red. în condiflii de foamete suportate mai ales de pæturile særace øi muncitorimea parizianæ. (N.

populaflia împiedicæ rechiziflionarea tunurilor. UniCampus Vienna. Majoritatea rezultatæ. øi se consideræ trædafli. Nu doar cît priveøte ræzboiul de apærare. cele mai puternice de dupæ cele din mai 1968. ci øi „proprietate“ a parizienilor. de la 37. E renumit prin piafla sa de importanflæ naflionalæ în Franfla. precum øi o parte din populaflia înstæritæ a capitalei se instaleazæ la Versailles (locsimbol al monarhiei. (N. øeful noului guvern. totodatæ. guvernul øi parlamentul. Sediul preøedinfliei øi reøedinfla oficialæ a preøedintelui Franflei. fixînd praguri de creøtere a cheltuielilor medicale øi sancfliuni pentru medicii care le-ar depæøi.) 61. sub protecflia trupelor germane). Începute în octombrie de salariaflii din întreg sectorul public. plafonarea øi impozitarea alocafliilor familiale pentru familiile cu copii cele mai defavorizate. de cætre CRS a unei grenade fumigene lîngæ o moschee) øi. la 7 km de Parisul propriu-zis. (N. care este de altfel cel mai mare tîrg mondial de produse proaspete. între 24 noiembrie øi 15 decembrie au avut loc greve unitare de amploare – susflinute de opinia publicæ – deopotrivæ în funcflia publicæ øi în sectorul privat împotriva aøa-numitului „plan Juppé“ (dupæ numele prim-ministrului. 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen 183 . au dus greul asediului. abandonînd reforma pensiilor. stabilirea unei legi anuale a securitæflii sociale. ci øi în privinfla libertæflilor cetæfleneøti øi a cuceririlor sociale devenite posibile prin ræsturnarea regimului lui Napoleon al III-lea. færæ a ceda însæ în privinfla securitæflii sociale. ræspunzætori de masacrele din iunie 1848. apærîndu-se onorabil. la vremea aceea. în sudul aglomerafliei pariziene. poporul îi asalteazæ pe reprezentanflii presupuøi ai guvernului (doi generali versaillezi. red. ridicæ baricade øi fraternizeazæ cu soldaflii. compusæ mai ales din conservatori provinciali. Planurile guvernamentale conflineau o serie de mæsuri afectînd ansamblul salariaflilor.5 ani la 40 (în vigoare din 1993 pentru salariaflii din privat). (N. (N. locul de pornire al ræzmeriflei. însoflite de creøterea cotizafliilor de sænætate pentru pensionari øi øomeri. Suburbie a Parisului unde au avut loc incidentele care au declanøat revoltele din noiembrie 2005 (moartea accidentalæ a doi tineri fugærifli de poliflie. prin eforturile øi privafliunile întregului oraø. plætite de ei prin subscripflie popularæ. Alain Juppé) de reformæ în domeniul pensiilor øi al securitæflii sociale. guvernul a dat înapoi.verso tratatul de pace.) 60. apoi lansarea. red. nemulflumeøte capitala. (N. trimite armata pe 17 martie 1871 sæ recupereze tunurile din Belleville øi Montmartre. Parizienii øtiu cæ ei. care trimisese în parlament deputafli ferm republicani øi partizani fervenfli ai continuærii ræzboiului. A doua zi de dimineaflæ. Or. mari burghezi øi monarhiøti favorabili pæcii. iar trupele fraternizeazæ cu ea. aceste 227 de tunuri nu sînt doar mijloacele de apærare ale oraøului. o creøtere a tarifelor de spitalizare øi restricflii la rambursarea medicamentelor. În fafla masivitæflii protestului social.) 62. de unde Adolphe Thiers. Oræøel în Île-de-France.) Bologna Burns. trei zile mai tîrziu. red. De teama revoltei stræzii.) 59. red. de exemplu: prelungirea duratei de cotizaflie pentru pensie pentru salariaflii funcfliei publice. sînt împuøcafli). Mai peste tot în oraø. Grevele din 1995 din Franfla au fost. situat la marginea departamentului Val-de-Marne. red.

. Nancy. de Duve. Prin opfliunea pentru un anumit tip de scriituræ. Lyotard. pornind de la situafliile politice øi contextele intelectuale actuale. nihilismul etc. 2008 20 lei IDEA artæ + societate #30–31.5 cm 88 pag. a spafliului public. Asumîndu-øi caracterul de edituræ micæ. Agamben. prin aceasta. globalizarea. Aceste noi colecflii. (post)modernitatea. teoriile contemporane ale artei. sînt aduse. 2007 20 lei IDEA artæ + societate #29. Prin prezenfla în cea de-a doua colecflie a unor autori ca Derrida. 9 lei Jean Baudrillard: Simulacre øi simulare 14 × 23 cm 120 pag. socialului øi politicului. Lacoue-Labarthe sau a unor materiale despre opera unor artiøti ca Joseph Beuys oferæ puncte de sprijin pentru cartografierea teritoriului artei moderne øi actuale.ro Editura IDEA a luat naøtere ca un proiect deopotrivæ teoretic øi practic: publicarea de texte ca tot atîtea instrumente de reflecflie asupra artisticului. multiplæ. Tamás. 23 lei Remo Guidieri: Abundenfla særacilor 14 × 23 cm 172 pag. împotriva neoliberalizærii universitæflii)40-264-594634 tinka@ideaeditura. Deleuze. Praxis – consacratæ explorærii strategiilor efective ale luptei politice pe diverse fronturi øi meridiane. Barthes. 2008 40 lei . fie colectiv – de discurs critic aplicat. Echipa editorialæ a pornit de la un minim de exigenfle clare: traducerea riguroasæ în limba românæ a unor scrieri majore din filosofia contemporanæ øi din teoria recentæ a artei øi. în acest fel. într-o manieræ coerentæ øi comprehensivæ în spafliul public românesc. pentru prima datæ..-L. din 2001 pînæ acum. APARIfiII RECENTE Boris Groys: Topologia aurei øi alte eseuri 14 × 23 cm. cæderea comunismului sau criza universitæflii. Public – acoperind autoproducflia artistico-democraticæ. Cu alte cuvinte.e. filosofic) în româneøte.ideaeditura. editura øi-a propus sæ împrospæteze. idiomul critic (i. Nu e vorba însæ de simplul „import“ în românæ al unor „idei“. M.400117 RO Cluj Str. adicæ simultan locale øi globale. 124 pag. sæ contribuie la deplasarea øi acutizarea capacitæflii de a gîndi ceea ce ni se întîmplæ. introducerea fiabilæ în dezbaterea intelectualæ de la noi a unor interogaflii exemplare pentru lumea în care træim. Flusser. Dorobanflilor.: + (campus de luptæ. al cæror potenflial explicativ øi analitic se constituie într-un „aparat conceptual“ util deopotrivæ cercetætorilor øi practicienilor. Sloterdijk. în sfîrøit. Granel.8 × 19. J.ro www. Baudrillard. 19 lei Alain Badiou: Manifest pentru filosofie 11. aceea în care limba se pune la încercare în toate resursele ei logice øi expresive. noncomercialæ. G. astæzi. Publicarea în prima colecflie a unor autori precum Benjamin. sæ-i punem la dispoziflie mari lecturi ale unor probleme cu care se confruntæ în viafla societæflii: politicul øi puterea. Arendt.. prin noile sale colecflii. ale cæror prime titluri au apærut deja. editura a început sæ asume øi producflia propriu-zisæ – fie în mod individual. mai ales. 120 pag. Foucault. prin chiar actul traducerii ori prin texte originale. Babias. IDEA a funcflionat. aporiile reprezentærii øi ale istoricitæflii. prin douæ colecflii – Balcon øi Panopticon. Groys. 2007 20 lei IDEA artæ + societate #28. Nu în ultimul rînd. G. opereazæ sub generice precum Refracflii – dedicatæ analizelor culturale øi socio-politice in situ. øi. nu dorim doar sæ racordæm cititorul la „avangarda“ gîndirii filosofice actuale. Lovink. 24 lei IDEA artæ + societate #27. 19 lei Walter Benjamin: Jurnalul moscovit 16 × 23 cm. ci. nr. 12 tel.

and the political.5 cm 96 pag. Arendt. de Duve. to orient our possibilities of thinking toward the criticality of what happens to us today. run two series – Balcon and Panopticon.8 × 19. G. Foucault. However.ideaeditura. Committed to publishing texts as implements of reflection upon the artistic. Public – covering the various modalities of artistic-democratic self-production of public space in Romania. Stiegler: Ecografii. 352 pag. IDEA has. 2008 40 lei IDEA artæ + societate #32. the predicaments of representation and historicity. Tamás. Barthes. In the second series. Providing important guiding marks for mapping the realm of modern and contemporary arts. Lyotard. and. finally.5 cm. 29 lei Mihály Vajda: Conversaflii pe malul rîului Ilisos 11. etc. Heidegger. but not least. Derrida. with its recent series the publishing house has also committed itself to the production of applied critical discourses. Lacoue-Labarthe or materials on the work of artists as Joseph Beuys. Last.8 × 19. the crisis of academia. this means more than “importing” certain “ideas”. B. 9 lei Michel Foucault: Securitate. we would like not only to connect the reader to the “avant-garde” of contemporary philosophical thought. These new collections operate under titles such as Refracflii [Refractions] – dedicated to cultural and socio-political analyses in situ. By this. 10 lei Alain Badiou: Secolul 14 × 23 cm.ro IDEA publishing house was born as a theoretical and practical project at the same time. For the first time in the Romanian public space. 2009 40 lei IDEA artæ + societate #33-34. taking as its starting point the present political situations and intellectual contexts – a simultaneously global and local theoretical endeavour. Baudrillard. the fall of communism.. 175 pag. 2009 40 lei . Flusser. non-commercial publishing house. the first series includes such authors as Benjamin. by publishing thinkers such as Derrida. By promoting a certain type of writing – that in which the language experimentally but rigorously explores its logical and expressive resources – the publishing house intends to refresh.ideamagazine. nihilism.ro www. the editorial staff started with a clear set of minimum goals: the translation into Romanian of major texts of contemporary philosophy and recent theory of art. the social. Agamben. 2009 20 lei IDEA artæ + societate #33-34. 115 pag. 25 lei IDEA artæ + societate #30–31. the elucidative and analytical potential of art theory provides a conceptual toolbox useful to both theorists and artists. In other words. philosophical) idiom of Romanian. Groys. teritoriu. Granel. In this way. Praxis – dealing with the exploration of the concrete strategies of progressive political struggle all over the world. contemporary art theory is brought along in a coherent and meaningful fashion. Despre televiziune Arthur Danto: Transfigurarea locului comun. 29 lei Michel Foucault: Trebuie sæ apæræm societatea 14 × 23 cm. globalization. (post)modernity.e. Nancy. arta øi politica Boris Groys: Post-scriptumul comunist 11. M. Accepting its condition as a small. O filosofie a artei Victor Burgin: Sfîrøitul teoriei artei Philippe Lacoue-Labarthe: Ficfliunea politicului. Sloterdijk. J. Babias.www.-L. populaflie 14 × 23 cm. ÎN PREGÆTIRE / COMING SOON J. IDEA aims to insert into the Romanian public debates interrogations which are exemplary for the world we live in. by the very gesture of translation or through original texts. G. the critical (i. since 2001. but also to provide the public with major readings of questions burdening our contemporary societies: power and the political. Lovink. 239 pag. Deleuze.

ro www. 12 tel. 35 lei Daniel Knorr: Carte de artist 16 × 23 cm. Expozifliile documenta dX.400117 RO Cluj Str. 19 lei Augustin Ioan. inserate øi presate într-o selecflie singularæ în corpul cærflii. 96 pag. The Silence of the Lambs 16 × 23 cm. d12 øi politica bienalizærii 16 × 23 cm. Cartea mai cuprinde øi un DVD cu un film de 32 de minute care documenteazæ întregul proces al producerii sale.ideaeditura. 35 lei Anetta Mona Chiøa. 25 lei Oliver Marchart: Hegemonia în cîmpul artei. seria de cærfli de artist este publicatæ de Editura Idea (Cluj) øi Verlag der Buchhandlung Walther König (Köln). 124 pag. Economia culturii în societatea capitalistæ 16 × 23 cm. nr. Ciprian Mihali: Dublu tratat de urbanologie 16 × 23 cm. 35 lei Mircea Cantor: Tæcerea mieilor. 190 lei Aceastæ carte a fost publicatæ în 240 de exemplare-unicat semnate øi numerotate de cætre artist. 140 pag.: +40-264-594634 tinka@ideaeditura. 35 lei H. CÆRfiI DE ARTIST Dan Perjovschi: Postmodern Ex-communist 16 × 23 cm. Editatæ de Marius Babias øi Sabine Hentzsch. D11. Dorobanflilor. în standul sæu exclusiv. 200 pag. Lucia Tkácová: ˇ Dialectics of Subjection #4 16 × 23 cm. 200 pag.arta: 2008 16 × 23 cm. 128 pag. DVD 35 lei Nicoleta Esinencu: A(II)Rh+ 16 × 23 cm. 30 lei Spafliul Public Bucureøti | Public Art Bucharest 2007 16 × 23 cm 25 lei Marius Babias: Naøterea culturii pop 16 × 23 cm. 35 lei CÆRfiI DE ARTIST Lia Perjovschi: Contemporary Art Archive Center for Art Analysis 1985–2007 16 × 23 cm. Fiecare exemplar confline diverse deøeuri gæsite øi culese (alese) de artist din spafliul public. la sediul editurii din Cluj. sau cu ocazia participærii editurii la tîrguri de carte. Carte de artist de Daniel Knorr poate fi achiziflionatæ prin comandæ pe site-ul editurii. 240 pag. 25 lei . cu etapele øi implicarea artistului în fiecare dintre ele. Marius Babias: Recucerirea politicului. Editura IDEA are la dispoziflie 100 de exemplare din seria A 1/100 – A 100/100. 96 pag. 132 pag. 200 pag.ro COLECfiIA PUBLIC Spafliul Public Bucureøti | Public Art Bucharest 2007.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful