Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

maghii. boale. cheruvimi.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina. cetire. specifice perioadei interbelice. evanghelie. adecd. monogramul şi monograma. strdvechi. bdtrdnetei etc. intunerec. cerul. intuneric. 10 .). rai. dintdiu. micimei. totodata. liturgie.a. Am pastrat insa. se referesc/se referd s.a. la o seama de forme lexicale vechi: graiu. cruzimei. acopereminte. evreeste/evre/eţte etc. insignii. provedinfa. citire. tae/taie. Timişoara. rane. dintdi. traditii. dumnezeeste/ dumnezeieşte. agheasmd. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune. micimii. pane/pdine. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". pietrii. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea. cu parcimonie. raiu. liturghie. dupdcinare.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei. legende. heruvimi. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai. viatd. Dictionar enciclopedic (cu istorie. ve$minte. care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului. vieatd.a. agheazmd.. ulei. lepddare. vremei. pe care le-am socotit necesare. 1935. cruzimii. persoana a Ill-a singular sau plural. locueşte/locuie$te. incunţurare s. unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. Astfel formele de indicativ prezent. inconţurare s. vremii. veştminte. olei. adicd. goanele pentru prigoanele. pesteolaltd. bdtrdnetii etc. pietrei.j. pelerin şi peregrin etc. folclor) a preotului Victor Aga. formele vechi de genitiv-dativ (credintii. salaşlue$te/salaşluieşte. providentd. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie. strdvechiu. cdtre. ceriul../ S-a renuntat. deaproapele. simboale. cdtrd. In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care.). mormdnturi etc.feştanie şi sfeştanie. De asemenea. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. evangelie. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi. giolgiuri. giulgiuri. magii. lapddare. inchipuesc/inchipuie. acoperdminte. untdelemn şi untul de lemn.

trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc.forma din editia princeps a lucrarii). chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra. familiari în loc defamiliali). Alte indreptari privind punctuafia.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel. s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z). Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. rom. dezacordurile gramaticale. pe pagina noua. sf. lemn al crucii etc. evident. sf. operate de autor. cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v. grafia numelor proprii. optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos . în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935.). grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit.. -toate acestea au fost operate tacit. art. cat.).). în acord cu normele curente.a.). ION NICOLAE ANGHEL . daruri. din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie.a. s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis. ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos. sfdntul lemn al crucii etc. sfintele daruri. Hristos a inviat s. de fiecare data. cum cade. Duminica dupa botez ş. In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului. unele formulari neinspirate. preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd.

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

simboale naturale. în poezie şi în arta religioasd....) externe. în dogme. se numesc simboale. ca unfel de vorbire spirituald.). Semnele. Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase. iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase. actele şi lucrurile externe. mai ales. Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa. abstracte. bucurie etc.. obiceiuri şi ritual deosebit. Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine. în lege. cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. în traditii. cu tot cugetul. ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern.) şi lucruri (daruri. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult. ridicarea ochilor. iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica.Prefata Omul. pentru folosul lor real. nu numai pentru frumusefea simboalelor.) prin semne şi acte externe... alcdtuit din corp şi din suflet.. cunoscdndu-le in 15 . dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea. Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna. ci.. potenteaza evlavia şi simtul religios si. cleric ori mirean.. Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin.. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep. b) simboalele obiectelor de cult.) oriprin lucruri (lumdnare. vinul. exprimate prin lucrurile (pdine. Dupd natura acestor semne sau lucruri.). în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare.. Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase... ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului.) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne. Simbolica creştind se exprimd în cult.) vizibile. isi manifestd simtdmintele sale interne (durere. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu. infdtisatd prin semne (inchinare.. ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi.

care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind. sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc. embleme şi insim religioase. Chisoda. creştinii vorstdrui sd le pretuiascd. In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri. la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG .VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor.

Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. picioarele şi fata inainte de rugaciune.) Abel. Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. A. ori în lipsa de apa. B. semnul crucii (X) lui Andrei. Mai e prototipul martirilor. Abadon (evr. fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. (In calatorie. 21. Aceste trei litere. La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. pe pavimentul ori pe peretele bisericii. în simbolica biblica şi creştina.18). care reprezinta intreg alfabetul. C. adica cu care isi spala mainile. mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. e şi prototipul preotilor. ca eel dintai care. ca simbol al curatiei sufletesti. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9. fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. nimicire) e ingerul adancului. logica) ca inchipuire. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 . a suferit nedreptate şi moarte. 8. inchipuie inceputul şi sfarsitul. moarte. A. din cenusa. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A. se spala cu nisip. La sf. 6. 13). C. care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin. B.4) şi al sfintilor. 22. grecii şi romanii. care locuieste în adanc. simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. nevinovat. Ca aducator de jertfa. Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). 2). adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine. simbolul diavolului. e prototipul pastorilor şi patronul acestora. loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei.

. Adancul. a convertit multa lume cretinism. Accidence euharistice. abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede. pastoral eel bun. Abis v. Aquilin] nume grec. figura cu cap omenesc. citite de sus în jos. martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. se credea aparator contra mai multor feluri de boale. ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. Abluţiune. Intr-un triunghi.VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta. ne dau cuvantul „abracadabra". baierul şi marţişoarele. ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu. Particelel euharistice v.24).1 inseamna: nevinovat. 2) sj mart comemorat la 14 iulie. Acatiu (Ahaţiu. A. Dezlegare. Sţ Acaţiu. Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici. Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. fara prihana. în e t a de 15 ani. inconţurata de stele. Absida (de la habsis .). curajo Sf. nume g r e c . rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18. Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. Talismanul. sangele lui lisus striga la cer dupa impacare. inceputurile. art. De aceea are icoara Sfintei Treimi. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. aşa lisus. la 13. Achil. c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc. 18). a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art. Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau. Acvilina. Achilina (Aquil. Sf. O (Iehova). art. Ahaz).bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui. Acvila . Gnosticii 1 . inseamna puternic. m a ] tira în goanele lui Diocletian. VI.3) din pizma (Matei 27. cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9.a u introdus sj în cretinism. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. bolta cerului. Comem.

tului. ambele din giulgiu.lor. atat la cele pagane. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA . isi acopera fetele cu aripile. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime. distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti. Deoarece la confectionat din materie mai fina. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei.rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. cat şi la evrei. Comem. scutecele prunTnalte. pae) sunt trei la numar. nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca. a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map. Tot aceasta Domnului. în recunostinta micimii sale. Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. iar zeiasca. VIII. avem trei acoperaminte: aeml. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. care poate servi ca mijloc de ispitire. simbolul mantuirii. Sim. iar cului Iisus în scutece. la 1. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. Fiecare acoperamant are cusuta femeile.apostol Pavel (I Corinteni 11. Omul adica. Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. La noi numai Treimi. isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros). Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte. cand stau în fata lui Dumnezeu. care inseamna lumina cereasca. Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3. provi. anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. darurilor sfinte dupa intrarea cea mare.actul prefacerii. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. Inşisi serafimii. la care a ramas obiceiul chiar pana azi. Dinţos e „camasa" (katasarka). acoperirea darurilor mai inchilui Iisus.ciune. dupa demandul sfantului pe el crucea. spre bolica: vezi la fiecare în parte. au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. ce s-a pogoserveste şi de invelis. acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului. neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. la cuminecare etc. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu. 4). 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu.

în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. o panza în forma de patrat. Matei 8. care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor. se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc. = din pamant). citire. prin biserica. Acte sfinte (cantare. Sf A.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul. XI. „din pamant". asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce. adica la intrare.) sunt forme liturgice esentiale. simbolul mantuirii. ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu. în „cele mai de jos ale p a m a n tului". Adela (germ. o panza în forma de cruce. ce o avusese inainte de pacatuire. Iulian (t 680). Adalbert (Albert) (nume germ. în a caror intuneric se pierde omul. în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai. palla). Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire. Prin pacat. în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. suflarea etc. s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului. iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. c a r l „suferintele noastre a luat..VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima). de trebuinta pocaintei.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare. care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. ca apostolul slavilor catolici. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus. Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea.17).. Prin aceste semne externe. la 26. cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor. nu dupa meritele sale. . Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine. Martirizat în 997 şi comem. . Nuditatea. care se revars. = nobila. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii." (Isaia 53 4. pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. e semnu nevinovatiei. 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus. e prototipul genului omenesc. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii. a indurarea lui Dumnezeu. Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant. a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. Ada. ca eel dintai om pe pamant. f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . şi acoperitorul potirului (potiroka lima. stralucita): sf stareta a manastirii Sf. E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3. Adam (evr... 19). Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului. Adam a pierdut acest prototip. a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. adica. i s-a dat numele dţ Adam. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos. predict. al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15. fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase.: primul intre nobilime). s i m b o ] lizandu-se ca.

Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. Apocalipsa 8. aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. A. Advent. 7). are cusuta crucea ori un miel. apostol Pavel inseamna pe repausatul. . Adrian: sfant martir. a fost calugar în ordinul cistercienilor. în decursul rostirii Crezului. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. Sf. se tin în fiecare zi. adica insigniilejertfei. art. ci adormiti intru Domnul. Adventul e timp de abnegatie. raposat în 1224.) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri.. Repausatii nu sunt morti. De aceea se zice repausatului. la 3 februarie. care a adormit spre somnul mortii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4. 11. timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir. „adormitul în Domnul". nume germ. iar cand e pe altar. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. în Osnabriik.puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. cand acesta oficiaza. Pana e la proscomidie. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos.2. (Vezi art. 2. Adolf. Vechi e simbolul idolatriei. Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. în zori. Craciunul mic. II. 14). dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc. comem. inseamna: lup nobilitat. asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. apoi episcop. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. art. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor. la 11. A propovaduit în Palestina (t 302). foarte nimerit. comem. De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil.) . aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. de cainta şi de pregatire. Clatinarea aerului. A doua naştere v. Adormit: dupa sf. 9.000 de ani. Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri. rugaciunile „Rorate" (v. fiul lupului.

spalarea totala de toate pacatele. c u r a joasa): sf. Agapia. Comem. Comem. Afundarea catehumenului în apa. adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului. cu mana imparte apa în f o r m crucii. art. Turnarea apei pe crestetul capului. adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). din darurile de prescuri. Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. la botez. ara stropeste în cele 4 regiuni. II. de bunavoire. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor. f 16. Agapa v. iar Rusalii atinge apa cu mana. Cadelnita.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. = miloasa. Epitaful. art. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. IV. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. buna. prin care se sfintesc apele. simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. care inchipuie intreg capul. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. cum se mai numeste botezul. art. nume grecesc. o afun de trei ori în apa. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul. care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. pomana. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. vamile vazduhului. Afumatoare v. în pronaos. insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi. Agata (gr. ceea inchipuie cum. iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa. vin etc. Agapa se numeste pranzul comun. Aerul sfant v. 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. simbol . 4). inseanm' plina de iubire. în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. S f . Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. A martini în Salonic (f 304). Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. la 5. simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea.

curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos. de aceea se canta şi troparul. art. iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. Agni. adica sfinteste. Agnet (de la grec. simbolul . iar la .miel curat. Se conserva nestricata ani de zile. cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor. cu ajutorul sfintei cruci. Simbolizeaza apele Iordanului. merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. în Ajunul Bobotezei etc. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. Agheasmatar v. la 21. sfintite prin botezul lui Iisus. . ceea ce Domnului. curata. cuvioasa. agnus . ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului. martini (f 304). vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti. Comem. inchipuind botezul lui Iisus cu foe. în ajunul Bobotezei. Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti.1.a. se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua. scoasa la prosco23 inseamna . ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. în fine. inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. stropirea m. Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul. Agheasmatar. conservarii. se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". un vas. prin darul Duhului Sfant. E patroana fecioarelor. Sf. Duminica tanara"). apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '. Agnita (lat. cu agheasma mica. în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni. afundand în apa lumanarea de Pasti.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei. „!n Iordan". la . = blanda ca un miel. morţii (v. Aglaia: sf. Comem. cu duhul. A. nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. Spalatorul ritual. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii.: Comem. apelor şi ei de 3 ori. Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. o beau bolnavii. Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare. se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii"). la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii").). stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi.14). s-a distins prin milostenie şi evlavie. nevinovata): sf.) ş. se stropesc fantanile. Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. XII. la 19. Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. simbolizeaza raul Iordanului. Agheasma mare se numeste apa ce. Agnes. de obicei o caldarusa de arama.

pe partea opusa sigiliului. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul. acesta 1 . Inţunghierea în forma de cruce a agnetului. dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu". se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. prin a j u n ţ (postire). obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. 5) a j u n Craciunului. Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire. inseamna pe lisus în iesle. adica cele 12 semintiii Ahasverus.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A. art. Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca. Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina. iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus. pana e la proscomidie. Cele doua din ur . cercul. Agnita v. Turnarea apei şi a vinului în potir.. în care e infatisat mielul. în coasta Mantuitorului. Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu. 2) Zi Crucii.VICTOR AGA midie din prima prescura. c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim. adica „amestecarea sfanta" (v.. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata. Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin. în icoane. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. în ur blestemului legii. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an.« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel"). aveau cate o piatra da onix şi smaragd. Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului. Agrafele prindeaa efodul la umeri. 4) ajunul Bobotezei. Agneful asezat pe disc. e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21. Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire. şi rostirea. de ace A. infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea. inseamna lumea. junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant.23). Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc.") pentru pacatele noastre. Agnes. 24 Agrafe (fimbrii. sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti.). ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc. 3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan. fiinta legendara.

Ciocdrlia. Cele doua din urma simbolizeaza. Daniil şi al sotilor sai care. Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul. în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere. cu mancari. prin postul lor. sfintesc casele crestinilor. cantarea troparului „Nasterea. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie. la botez. în urma . nasterii. ce le urmeaza. Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. cu care preotii. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. . Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. ita legendara. contimpului. a cate o semintie. şi creştinilor. -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari. isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. catehumenii primeau. care simbolizeaza plinirea timpului.. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. un stihar alb. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina. Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor. care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului. blestemat pe A. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta. Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v. Prunele uscate şi graul toata noaptea. Se serbeaza cu post şi cu rugaciune. art. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. Botezul. 4. în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. urand de haina alba. s-au aratat mai novatiei sufletesti. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii.. grau fiert inceperea misiunii lor. în robia babilonica. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara. dupa sfanta liturghie. sa şisarataceascapana Domnului. creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului. desi s-au hranit numai cu Alb. Anul nou. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti. rataceste risipit prin > u a venire. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . Prin stropirea caselor. deschiderea raiului şi aducerea postire. ei 25 . care nu a voit sa tStos şi care. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez. iar la Utrenie se face sfintirea apei mari. rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant. inchipastrat credinta curata. de aceea 8 ş[jidovul ratacitor.

M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor. La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii. 2 apare un cal alb în vedenia sf. Stiharul. ce o are alba sau stiharul. ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. art. Albul e şi semnul luminii.în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. e de culoare alba. c vatama pe aproapele sau. Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. Vechi a fost alba. 14). fara maneci. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. Alba v. Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. are 4 cai albi. în biserica apuseana. chipul Sfantului Duh. Azi. Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7. Gheorghe e infatisat pe cal alb. celor ce se boteaza. Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita. apostol. se omoaras . a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. precum e şi stiharul preotilor de azi. „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1. în semn de bucurie sufleteasca. li se da. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. porumbelul. 9. în care a fost rapit Hie. ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. odajdiif steaguri albastre. ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. Sf. în asemanarile s f i n f i l parinti. art. precum şi hlamida de batjocuran lui lisus.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba. are a c e e a a simbolica. Jos are un bogat chenar de dantelarie. nevinovatia primita în botez. ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. casula. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. Caruta. Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina. e simbolul comunitatii r e l i g i oase. Alba scurta (rochetum). Culoareavesmintelor preotesti în Test. în Apocalipsa 9. Alba (cappa sau chrismale). Saptamdna alba. ca semne ale n e v i ţ novatiei. o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. un s t i h a j mai scurt. o bereta alba. Alba v. care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. asa şi creştinul. Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul. . fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie. sf. iar pe credinciosi d albinele.

cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri. III. Ill si 17 VIII. . ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti. inchipuind astfel locurile inaltate. Alilula (evr. la 17. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne. Comem. omul lui Dumnezeu (grec. Comem. E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea. la 16.gur sufleteste. Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna. . cum zice sf. numai la cate o suta de ani.). — protector. la 8. fiindca floarea de aloe foarte rar. om la locul sau): sf din Roma. Alexie. Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta.laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. Alimori se numesc rotile de foe. unde a fost crucificat Domnul Hristos. Alexandra (grec. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite. Comem. e simbolul nemuririi. episcop.loc inalt) numit şi abaton. sanctuar. XII. ce se revarsa din altar. redemptoristilor (f 1887). arbust binemirositor. luptator): sf marturisitor. prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. renumit): sf. Alexandrina (grec. una din cele 7 martire din Ancira. Sanziene). Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria.nobil. . 14. Altar (de la aha ara . intemeietorul congreg. asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . . episcop în Capadocia(f 251). de pe care a invatat Mantuitorul pe popor. cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350). simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei. Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca. sprijinitoare): sfanta. precum se canta şi azi în biserica ortodoxa. VIII. loan Hrisostom. în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj. infloreste. unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. la 3.. 39). loan 19. . al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4. Aloe. aditon. la 2.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test. Comem. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. Rusalii..luptatoare): sf. iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427).luptatoare. Craciun. Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe. V şi 22. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica. V. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. S-a luat din iudaism. Alfons (germ. Comem. invingator. -E ceva mai ridicat decat naia şi solea. Alexandru (grec. Vechi.

ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala . . iar partea din dreapta altarului. inchipuia pe iudei.) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. iar stropirea agheasma în semnul crucii. ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii. Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test.curatia m o ra . 1 8 . tamaie etc. Altar v. numita epistola. sfanta masa inchipu. mast aloe. ce revarsa din altar.VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit.în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi. propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti. se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit. de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. la i n i j l o c . numita partea evangheliei. ce ardea i n t . . . O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol. . A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi. Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc. Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume. Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. Vechi. If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa.I m ' carea prestolului cu camasa. Altarul şi sfintirea lui. art. Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu. l e g a t acesteia cu sfoara. de aceea se faceau aci toate citirile din Test. fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul. intunericul sufletesc. caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. inchipuia pe pagani. adica mormantul lui Hristos. asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii. jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu. apoi acoperirea pe camasa. 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40. Spalarea sfintei m e s e sapun. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele. sufleteasca. Deoarece pe sfanta masa (prestol.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii".Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu. s-a latit în cele 4 vanturi lumii. cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare. care simboiizeaza pe ingeri. ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu. Prestol Altarul sacrificiilor în Test. prestolului şi la cele patru colturi. adica cea dinspre miazanoapte. altar.

ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant. Ametistul e simbolul Sfintei Treimi.. ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul.Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir. simbolul smereniei. simbolul iubirii. trecatoare (Corinteni 5. ca sa fie organ de conducere al bisericii. . inseamna invatatura fatarnica a fariseilor. alun. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia. care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8). sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. Impreunarea chipurilor. Altarul tamaierii. -Dupa ectenia cea mare. XII. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul. preinseamna: iubitor de Dumnezeu. art. cum aluatul schimba faina. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant. Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. greoaie. a reinviat nu numai pe singuratici. . „in numele Tatalui. ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan. care a prefacut. la Vechi. art. Matei 16. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc. care ameninta miraculoasa. exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397).in Sfanta Sfintelor. Amestecarea chipurilor v. A. a fost parinte şi invatator bisericesc. episcopul Mediolanului. în momentul lumea pagana la Hristos. la 4. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. savarsirea proscomidiei. ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu. -nemuritor). era simbolul rugaciunii. lui şi ii schimba viata sufleteasca. Ambrozie (gr. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce. nume latin. inseamna sarmodul de viata. guitoare. 4.diferite boale.. IV şi 7. cugetele şi intentiile rele. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. Amvon. nume latin. Sf. violeta. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. trandafirie.juieste noroc oripeunde ii porti. Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat.. ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus). Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. Privit anume din trei parti diferite. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. mantuire. Comem. simbolul puterii. prin coloratia sa. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic. 12). Aluatul fariseilor. 29 .

au trecut şi în creştinism. Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" . la maini ori la piept contra boalelor. Comem. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. chipul mielului. ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. se purtau la gat. Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. lemnl crucea Domnului.a.VI. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. cum su ? cruci. patrate ori eliptice. Avestitia" s." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii.al meu. cat şi în sculptura şi arhitectura. Amictus.. piatra ori pamant. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele. A n a . Se n u m e s j e amvon arhieresc. Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane. placuta lui D u m n e * aleasa). asa e sigur. la 15. în timpurile renasterii. pagubelor. Introduse de gnostici. Amoreti. ce se purta la grumaţi. în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. art. „Amin. Amos (gr. . Vechi. iconite. formula de incheiere a unor rugaciuni. Crepuscul. Aveau forma unor medalii rotunde.. de pe c se rostesc cuvantarile. Amvon (advon. amin graiesc voua. proprietate): sf. profet în Test. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie. de lemn. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. Amurg v.. inseamna: aşa sdfie. se citesc p a r e apostolul. mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios. Amin. scrieri sfinte. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului. pe aleasa a lui Dumnezeu. nenorocirilor. precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. v.m a n ieste-ma. nevinovatie. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. Ana (evr. Humerale.. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. aşa va fi. Daca e la inceputul vorbirii. ce urmeaza. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este.VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor. art. c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. adica pe S fa Maica a Mantuitorului. sticla. Sf. în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase.

. apostolul. Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6. care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci. fecioara şi martini în Roma (f 304).. Anastasiu (gr. Analav (gr. XII. eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia. simbolizeaza curatia morala. ospetele din biserica primara. se cuminecau toti creştinii la liturghie. La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie). Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul. valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11. Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri. Ca val al monahelor în creştinism. 19). XII şi 21. Anastatica v. mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti. mancau prinoasele aduse la biserica. o ingusta masa portativa. antidor (gr. Roza Ierihonului. Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. E central liturghiei şi eel mai insemnat moment.marita. BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor. anafura.SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I . . Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti. Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca. care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. Comem. Analav. Anastasia (gr. art. la 21. sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie".. în vechime. iar celorlalti li se impartea anafora.marit. Analoghion. . analabion . . cand creştinii.a cuprinde). Anahoret (pustnic.în loc de har). e painea sfintita. cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune. al decentei. inviat): sf.. la sfarsitul liturghiei. se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. de unde aceasta isi are numirea de antidor. arsa de vie. Comem.a aduce). anaval. adica spre a nu fi atras la vreo ispitire. Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele. Anaval v. Anafora (gr. art. ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul. e semnul bunei purtari. 10). vesmant calugaresc în forma epitrahilului. Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini. patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). infrumusetata): sf.). precum sj lepadarea de toate cele lumesti. E izbavitoare de otraviri. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine. III.. ramasa din prosfora din care am scos agneţul. Anabolagium (sindon). Inseamna jugul crucii. ca monahul sa nu poata privi în laturi. care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 . la 25.

cj . în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului." Andrei. Angela. in-i seamna lancea lui Dumnezeu. caci e noaptea-ngrozitoare. cu intrarea lor. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). inseamna: ispravnic. ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru. dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70.. Andrei (gr. în goanele lui Maximilian. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem. care nd comunitatea şi legatura ac legi. iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. care sunt nadejdea şi taria noastra.ispravnic. Originea si-o a r e d i n persecutiilor. ori ca apostol cu crucea aceasta.) Ansgar (Oscar). la 15. Anisia (gr. nume grecesc.. nume grecesc. Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru. ca insigniu. Angelica (lat. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. ajutator. A.) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf. A fost martirizat în Ahaia. Sf.ingeras. fiind acolo pacea eterna. art. nume germ. în rai animalele traiau în armonie. . . la 3. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte. distinsa): sf. contrar lui Hristos). cu ajutorul obiectelor din case. Nou. zatorul şi bucuria lumii pent Domnului. puternic.1. II. Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei. martira din Tesalonic.. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care.fara pereche. Scripturi este Satana. Aniversarea mortii o tinem cu serbare. iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi. adica mormantul Domnului. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina. apoi Petru şi ceilalti. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare. intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540). al ereziilor şi al fa Antidor v. Antihrist (gr. .ingeresc. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal. asemanator ingerilor): sf. Antim. 3. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. Precum acelea. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare. astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. 9) si.. '. Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica.. Martirizai pitare. numita şi crucea lui Andrei. Lipsi: lui.. VII. pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. 32 Angelina (lat. rastignit pe cruce sub un maslin. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste. Comem. langa el. Andronic. Dintre apostoli. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi.VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui. tabara.. . dusman. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos. deschid şi usile incuiate. buna ca un inger): sf. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. la 4. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos. i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni. Comem. Antihrist e simţ rautatilor. contrar.. ca sţ pe oameni. puternic. dansul a fost chemat mai intai la apostolie. I X . posturi în scopul curatirii sufletesti.. Schifnb'a mersul firii.! dupa marturia Sf. . Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti. Poporul crede ca în noaptea sf. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2. Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea. facand crucile lui Andrei pe ele. (Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. la 3. AnTimiş (antimins. Simbolizeaza nasterei (Unule nascut.) ] anTimiş. Comem. antim loc de masa) e o naframa A matase. cand creştinii locuri stabile de inchinare. se poate savarsi sfantt oriunde (camp.

Lipsind prestolul. la 13. tabara. 7).1. VII. Antonia: sf martira în Numidia (t 259). Anafora. 18. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor. antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase. AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica.". Pantile mici. ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. adica inchipuie mormantul Domnului. II Tesaloniceni 2. la 3. la 17. Martirizat prin decapitare. Biserica apuseana nu are anTimiş. loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului. la 30. Anton. Antipascha (in loc de Pascha). al rautatilor. primul. . Antonin. Comem. Comem. impartasita preotului de a savarsi cele sfinte. simbolizeaza sindonul. 33 .. A.. Nou. Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut. nume grecesc. care confine moaste de ale sfintilor. care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. Mai inchipuie şi predicarea sf. va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti. art. Tomii..) pe sfantul anTimiş. giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356). şi care e sfintita de Episcop. fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii. Sf. Sf. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. inseamna: duşman. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. eminent). al ereziilor şi al faradelegilor.care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2. şi mahrama de pe cap (loan 20..floare. AnTimiş (antimins. Antim. ca sa amageasca pe oameni. erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat.. Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia. Antonia. Antoniu de Padua. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231). IV. 3. 9) si. în creştinism inseamna duşman al pacatului.. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie. Comem. Comem. Antoniu eel Mare. ci numai Q piatra.: episcop al Nicomediei (f 284?). se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp. Originea s>o are din timpurile persecutiilor. Mantuitorul a repetat invierea Sa.) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii. şi fiind invelit în iliton. Antoniu (gr. Ca acoperamant pe prestol. Antidor v. contrar. IX. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D. Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma.

incepe la 1 septembrie. simbolizeaza judecata din urma. art. inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). la 22. La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor. 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului). ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile.VICTOR AG A Antuza. Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. VIII. spre Hristos. eel al anotimpurilor cu zodiacurile. Anul bisericesc ordinar sau comun. unsul Domnului (Isaia 61. cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. adusa prin Iisus. care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu. Ca inscriptie pe monumente. Vechi tot al saptelea an. Vechi era tot al 50-lea an. precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric. e inscris Psalmul 64. Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor). care simbolizeaza lumina şi viata. cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. în acest an odihnea pamantul. Faptul acesta simboliza egalitatea 34 . Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. E tipul invierii din pacate. vara. anul Domnului. Precum soarele. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test. Sf. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. Anul jubileu în Test. prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa. A. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. iar în biserica latina la Duminica adventului. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu. în centrul bisericii etc. luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. A şi O (alfa şi omega). produsele de la sine erau ale tuturora. în acest an pauza poporul şi pamantul. cu centrul catre soarele material. Anul bisericesc incepe cu toamna. în cercul urmator. Anul nou v. Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc. care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. Taierea impreţur a Domnului. iar samurastul. Comem. adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani. spre a-i servi cu apa de botez (j 250). pe evangheliar.: cuvioasa şi martira în Seleucia. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor.8). care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. inseamna: roditor. nurae grec. inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului. spre vara. adica era an de odihna. astfel Sfanta Treime. cu strangerea şi sortarea rodurilor. Toamna.

Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. toti cei ce au petrecut pe mort la groapa. sfintiri. Apa. Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant. Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. Apa e simbolul Sfintei Treimi. botez. ca obiect de cutatenie corporate. la cuminecare. apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. Apa simbolizeaza imparatia creştina. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire. e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei. Ea poate sa aiba trei stari: lichida. intaritoare. dupa ce se reintorc la casa mortuara. mai era şi simbolul monoteismului.. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus.. Precum apa spala murdaria. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. al lumii şi al primejdiilor. la spalarea mainilor. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui.). adica o putere miraculoasa. a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca. prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. Apa deci inseamna curatire. aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. Nu se incasau datoriile. asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. art. se stropea poporul etc. se spalau leprosii. Mariae V. 34). iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi. care au sa fie curate cand ating cele sfinte. Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii. astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul. 4). stravezie. gazoasa şi solida. în Test. curge necontenit şi nu se sfarseste.deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. „apa vie". Anul sabatic. receruta la serviciile divine. cea tulbure e chipul pacatului. dumnezeiasca. Apa naturala e curata. Vechi. care curata. prin aceste insusiri. ca sa se duca inapoi tot 35 . se faceau vindecari. Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. puternica. în ritual apa e intrebuintata la liturghie. Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa. intareste şi e fara sfarsit. curatitoare. precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. aceleasi drepturi de la Dumnezeu. Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa. Bunavestire. care este o renastere din apa şi din duh. Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. mai stropesc cu apa şi indaratul lor. Anuntiatio Beatae V. reinnoire şi sfintire.

simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. A fost tipul apei de la botezul creştinilor. sufla asupra ei. se amesteca cu vin. vinul inseamna taria. un uns al Domnului. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. în numitele zile. Apa. darul lui Dumnezeu. Apa botezului inseamna lumina. spre sfintire. dupa ce a trecut un convoi mortuar. sarea inchipuie nemurirea sufletului. intelepciunea. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. Apa varsata dupa convoiul mortuar. Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii. al marturisirii. simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin. Apa gregoriana. mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. care se rugau pentru cei botezaţi. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. în fine. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. ce se impartasea în vechimea creştina. Apa botezului. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. are sa se sfinteasca negresit. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. Vinul şi apa mai simbo- 36 . iar cenusa e semnul penitentei. dupa ce s-au spalat. art. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului. ce o varsa poporul inaintea casei. ce se toarna în vin la proscomidie. mai ales în timp de seceta. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. semnul intelepciunii. arunca putina sare. v. caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. care trebuie sa fie curata. spre a-si stampara vapaia în care ard. inchipuind pe creştinii cei vechi. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. neamestecata. cu sare şi cu cenusa. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. vindecator de rane sufletesti. cu care la consacrarea bisericii se stropeste. Iar ca semn de curatire desavarsita. Apa. Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. naturala. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni.VICTOR AGA raul. Apa inchipuie curatirea de pacate. cuvantul lui Dumnezeu. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor. Apa calda. Cdldura credinfei.

Agheasma mare. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii. Apa Sambetei. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. în care se boteaza catehumenul. spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. cu sapun sj cu vin. credinta derivata din ritualul creştin. Apa de la sfintirea mica v. în credinfa poporului. Apa sfintita v. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. spre a simboliza curatia. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. Apa neinceputa. dupa ce mortul a fost scos din casa. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea. art. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. Pe unde sunt rauri. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte. dupa credinta poporului. ci se arunca afara. pana nu a mai scos nimeni din acestea. cenusa. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. ca şi simbolul desertaciunii. dupa credinta populara. iar sarea. ca simbol al nemuririi. Apa mustrarii în Test. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. amestecand-o cu sare sfintita. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. pentru a stropi morţii. se face om nou. art. ce trebuie sa 37 . e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta. aceasta fund simbolul nestricaciunii. sa guste şi mortii din pomana. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. inchipuie firea omeneasca. apa ce ramane prin ulcioare sau cani. Agheasma. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. pentru o viata duhovniceasca. art. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece.lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. Aceasta apa nu e buna de baut. inchipuie Invierea Mantuitorului. Agheasma mica. se renaşte pentru o lume spirituals. Apa de la sfintirea mare v. stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor.

unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). în primele secole şi în timpul persecutiilor. 16." Matei 10. prin simboale. Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece. -jertfa zeului Soare): sf. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. Apa vie. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza. Vechi. apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. Vechi a avut 12 patriarhi. i-3).14. unde se aduce jertfa cea mare fara de sange. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. Apostol v. liberi de orice gand lumesc. Sigilarea sicriului. 19. dupa obiceiul oriental. se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor. Apostolii erau infatisati pe sarcofage. Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor. iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii. 28. fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina. Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. al celor ceresti şi al celor pamantesti. episcop al Ieropolei. Ieremia2. 16. Nou. Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara. în Test. în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc". Ape multe: sunt în Test. Precum Test. art. care e numita roza creştinatatii. Citiri din epistole. 3. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68. art. recu-noasterea pacatoseniei. asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test. conform cuvintelor „fiti intelepti. conform textelor biblice... precum şi pietatea catre Dumnezeu. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat. dupa Matei 10.. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate. 13). ca 12 porumbei. . i-42). desert. Apaos v. altare etc. 10). ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi. 12 lei." Filipeni 2.. ca palmieri. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa. Barba e obicei oriental. Astfel erau inchipuiti ca 12 miei. Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu. ca martori ai invierii Domnului. ori incalţati cu sandale (Marcu 6. ca pescari dupa Matei 4.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa.9). Apolinariu (gr.

Gheorghe (23). Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor. usile cu ramuri verzi de salcie. în ziua de Sf. pescarii. Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor. Iacob eel tanar. Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3. cerand ploaie cu colinda lor. ferestrele. are ţţ"csNKaţsvMxvfala. art. Incep paparudele. ca semne ale martiriului sau în Persia. ua toiag infaşurat în piele de otn. Vechi au fost txk. Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun. Toma are o lance cu care a fost martirizat. ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. goniometru. pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. art. cu care a fost jupuit în ţssgsia. Sf. fiindca el a calatorit mult.\2 margaritare din efodul arhiereufui. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. Filip are un toiag de pelerin. incununat cu mirt. Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. carbunii. loan (v. 13). Embleme). a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). foarte adesea. Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. episcopul Ierusalimului. Petru şi Pavel (v. 10). jucand. se impodobesc portile. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor. toate cu referire la invierea vegetatiei. Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar.msa (Matei 5. Vartolomei are un cutit. Poporul a poreclito Prier. Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie. ca simbol aJ jupuirii sale. Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. art. Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie. 12 fii ai lui Iacob. cu care a fost decapitat în Mesopotamia. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. adica deschizator şi Florar. Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia. 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. cele 12 semne ale zodiacului. 12 izvoare. care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. ori e tarat de un cal. cu care a fost decapitat. ori cu un clopotel de pelerin. ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. Matia are o barda ori un cutit. are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis.).). 22). o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului. 39 . < ţ \. ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f).

precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24. Binecuvantarea cu 40 . ca semn ca se leapada de lumea pacatelor. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va. impotri-i vitoare celor dumnezeiesti. Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. în parabola semanatorului avem paman. iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii. Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare. 52). aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma. din lumea intunericului în imparatia luminii..". cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim. 62). M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test..". primitoare a invataturilor i sfinte. Botezul Domnului.". trecerea în lumea necunoscutului (v.. Aratura mai e şi simbolul pacatuirii. inainte de Inaltare. simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul. care li s-a aratat personal în sfintele daruri. Arborii a Precum sunt a şi oamenii. Aratura e simbolul inimii omului. art. e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9." dau lauda lui Dumnezeu. Aratarea Domnului v. Sf.. Aratarea Sfintelor Daruri spre popor. e simbolul raiului. mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire.. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun. Crepuscut).. Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina. ca expp niciei. cum s-au inchinat şi Apostolii.. Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine. precum au dat lauda şi evreii. Ararat. la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu. Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul.". cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor". asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri. Aretia.. plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat. ca şi Domnului Hristos. simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare. Apusul soarelui inchipuie moartea. asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant. A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul. şi art.. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie.42). Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului.VICTOR AG A simbolizand primavara (v. care privira Inaltarea Domnului si.. Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus. cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica. Ha inseamna: c e s fc setata. precum unii oameni au I inima buna. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu. a mijloc de corup arginti a fost va sai.. muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe. V e c h f i nimiceste penţ totul. rostirea „Mantuieste. mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. Gheorghe). cu rostirea „totdeauna. iar altii au inima rea. care e lumina adevarata. în biserica intram de la apus." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor.. ca şi samanta I rasarirea ei m 15.I tul bun şi rau.

Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. art. Ardere de tot v. Comem. Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. ca inger pazitor. plina de gratie. în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. inseamna: cea impodobita. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti . Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire. Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. Aretia. 32). se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii. a fatarniciei. chiriarh (kirios arhon. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc. Precum sunt arborii deosebiti. 3). dupa traditie. martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei. tinand un crin alb în mana. Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa. ca şi al patrulea. asa sunt şi oamenii. la 6. Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. 42). 31. sunt infatisati cu haine ostasesti. ori în tovarasja lui Moise. ingeri de treapta a treia (incepatori. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. numit şi ingerul mortii. acest inger sa-i fi ingropat. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23. 3). de prietenul şi invatacelul Sau. ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie. adica al fatarniciei. eel mai mare. Pe Uriel. arhangheli şi ingeri) a celor noua cete.) ca preotul eel dintai. grec. cu brane de aur.ai celor 12 Apostoli. pe care. il are numai a patra carte a lui Ezdra.av pacat. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana. Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1. ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. III. Arborii simbolizeaza pe oameni. Holocaust. episcop (grec. Mihail.) ca principele Domnitor în biserica. arhiereii au insignii 41 . Arcadie: sf. Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21. Vechi ca omul se mistuie. Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului. care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. Ezechiel 21. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie. infrumusetata.) ca pazitor asupra credinciosilor. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test. nume grecesc. adica conducatorul unei biserici intregi. ierarh (ieros. ca expresie a tradarii. iar Iisus a fost vandut de Iuda. Haritina.prin punerea mainilor asupra . arhon) ca principele preotimii. Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars.rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15. în eel mai inalt grad eclesiastic.

14. Armatura. engolpion. vulturul mic. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina. ap.proprietar de cai. martini în Asia Mica (ţ 130). Armin. armenian. Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. Iisus e arhiereul eel mai mare. caputiul rosu. Arhiereul se tragea din neamul lui Aron. 3) inelul episcopal. artosul. Romani 8. ca instrument de lupta fizica. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase. la 22. 13-17). Artofor. Ariadna (gr. 2) crucea pectorala. ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. Iisus a fost uns din veci.eel mai viteaz). fara defect. de herghelie): sf. tronul papal (Simbolica. nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. bedernita. care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii. inelul. Arhip (gr. Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant. vezi la fiecare articol). va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396. Comem."(Matei3. inseamna: urzitor din Armenia. * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. spre a exprima deplinatatea preotiei. 12). Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. la 17. 42 . Aria e simbolul judecatii din urma. 41. iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. impacarea noastra (Evrei 4. trebuia sa fie curat. Mesia" (loan 1. unul din cei 70 de ucenici. Daniel 9. . Exod 34.VICTOR AG A specifice. e imaculata. barbat al unei femei etc. biserica. i n s < Aron preofiei. Aristide (gr. cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. . dupa cum vorbeste sf. Comem. insignii sacerdotale: mitra. Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. 34) prin sfintenia Sa. Arme: în simbolica creştina. mantia). Arminden se numeste pomul verde. Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul. crucea toiagului. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. binevoitoare): sf. Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau. Arhiereul a fost uns cu mir. IX. pantofii rosii. astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. Arsenie mare: sf. manusile episcopate şi gremialul. inseamna arme sufletesti. XI. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati. ce se pune inaintea caselor la 1 mai. tiara. mireasa lui Hristos. Pavel (Efeseni 6. Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. referinta lor catre lume. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. Comem. ca şi dansul şi cu totul sfanta.. precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa). 24). Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet. ornatele sacre (sacos. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii. ciorapii de matase. inelul cu piatra verde. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului.. omofor. numit fiind şi „Unsul Domnului. care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor. Armeniu.

nume german. Arsenie (Arseniu. art. X. a pacii şi a rabdarii. gr. V şi 19. a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia.. parintele anahoretilor (f 449)."). prin contemplatie. iar în biserica romano-catolica. Aron. în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. Artur (gr. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei. avand aceeasi simbolica. (Vezi şi art.inchinat zeitei Artemida): sf. la 20. O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente. Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17. Ascet: eel ce poarta lupta interna. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre.creştina.. respectiv al Arhieriei. Arno. Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate. de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate. prin mortificarea corpului. Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. se sfinteste la Pa?ti. 43 . mare mucenic în Alexandria (t 396). Arnulf. inseamna: curajos ca un vultur. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. e prototipul preotiei. a lacrimat o viata intreaga.8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului. E simbolul penitentei adevarate.' Pentru doua mici pacate din tinerete. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie. inseamna. Artemie. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului. Ivita prin secolul II. Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta. La ortodocsi e inlocuita cu metania mare. un vas în care se pastreaza artosul. Ascensio Domini v. la 8. în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce. Comem.. Mdnzul asinei). tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului. Arnold. la Vinerea mare. Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar.barbatesc) eel mare: sf. în simbolica. VII. fratele lui Moise. Comem. Artofor. Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei. Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte. Exod 34. ca şi nastrapa. spre contrabalansarea datinei pagane. La intrarea în Ierusalim. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor. spre a ajunge la desavarsjre morala. . a dat nastere monahismului. 3. Inaltarea Domnului. .

La romani se numise intai sextilis. zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par. Azi. 18. art. Atriu v. cu fata desfigurata. napdrca). al pacatelor şi ispitelor. cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „.. ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. sumetiei şi al necredintei. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa.Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23.. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil.stralucit. inseamna: fara de moarte. marit). timpul dupa moarte. Astazi. 5: „veti calca. zeitei graului şi a secerişului. Sf. V. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp."). în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. busuioc. e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului. Logodna. 19. acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal. Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta. luni şi ani e numai pe pamant. 13. vestibul. La romani. adica a sasea în anul inceput de la martie.1 şi 2. Luca 10. mai ales a pacatului betiei. de napdrca (Matei 3. Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei. ca un simbol al lacomiei. . Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera. la 18. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. 43).. rapusa de puterea de sfintenie. Pui Iisus. stil. inseamna vesnicia. mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. Faptele Apostolilor 28. strangand în mana trei vipere. în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus. care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v. ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin. Poporul o numeste Masalar.VICTOR AG A Aspergile. care vine de la rasarit. Augustin (lat. mare antiarianist (f 373). parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. unul dintre cei mai insemnati 44 . sfant. Comem. Atanasie eel Mare. pronaos. cea mai primejdioasa specie de serpi. e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant. 32). stropitoare de agheasma. adica pacatul (Psalmi 90. prinsa în varful unui numai aceea de „astazi". art. . • o coasa (iadul). Marcu 16. Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida. Gustar sj Secelar. goala. Impartirea de timp în zile. art. fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul.

Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere.aurit): sf. neamicabil. Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. pe care i i-a scos sf. Nimb). inseamna: frumoasa. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. la 15. Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. De aceea bisericile. . în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. potirul e din aur. precum se lamureste aurul în foe. al abundentei şi al idolatriei. e simbolul demnitatii suprafiresti. 36. Aurie: culoare. aurit. ca pe o maica dumnezeiasca. aurita. adica pe Dumnezeu. Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii. nepatat. sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur.. VIII. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. Auxentie (Axentie) nume grec. Marcu 14. Abba (caldeic .parinte. nume latin. . Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. Ava. care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii. Aureliu (lat. soarele dreptatii. Patronul aurarilor e sf. sunt impodobite în stralucire de aur. Amasurat acestui simbol. X. în credinta poporului aurul e ochiul dracului. care în tinerete a fost argintar. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. care e tata. 15. dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei. episcop în Hippo (t 430). inseamna neprimitor. Comem. Comem. Mai e simbolul pompei. Aurora (Zorea). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur"). Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. plesnindu-i cu biciul peste ochi. Hie. la 20.parinti bisericesti. rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". poate nu chiar intamplator. VII. ca simbol al maririi şi al virtutilor. sj art. ale Inaltarii. tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. isi are anagrama sa în Eva. Galateni 4. un fel de nimb. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului.din aur. 6). ca lacaşuri dumnezeiesti. care a nascut pe Hristos. VI şi 28. Ave. Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384). ţe invaluie intreg corpul sfintilor. în sfarsit. parinte indurator fata de fiii sai increzatori. ori ca un joe de 45 . la 15. Comem. precum şi este aurul material. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca. ale Invierii. Aurelian (lat. Eligiu. episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). Aurul mai e şi chipul rugaciunii. stralucit). Aurelia. ce are sa se aduca cu gand curat.

E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. Axios (gr. a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc. Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. la sarbatoarea impacarii. Balaurul e sir din rai. S u p < prezinta pe balauri ca rele. car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. art. . prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare.vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. Azazel (Levitic 16. bazilisa 40. al diavolului si. care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos. Avraam (tatal poporului). merinde de drum. iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test. caruia evreii. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4. al intunericului.vrednic): enuntare în forma de cantare. tapul pacatelor". Nou. diavolul. apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina. inseamna legea veche din Sinai. Tapul il slobozeau în pustie. Avuz v. Albastru. Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam. ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra. Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. 8) e simbolul spiritului rau. care e ascultata de Dumnezeu. Axion (Irmos. Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam. . Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu."). Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni.. care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf.. Azur v. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar. Intorsura are referire la Eva şi la Maria. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile. art. Colimvitra. pentru credinta sa. azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie. al sarpelui din rai. ce o rosteste Arhiereul. axion . Avraam (evr.. astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei. 20). al Satanei. Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat. ca sluţitoare. numit „tapul ispasitor. a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare.VICTOR AG A cuvinte. Azima (pasca): paine nedospita. A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt. daca s-ar fi aflat 10 drepti. cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste. în care preamarim vrednicia (grec.tatal multimii). ii jertfeau un fap. BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor. 11. 46 . în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt. Balaur. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete. mucen omoara balaurul. Sirah 44.

cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. se poarta sub el Sfanta Euharistie. ca pe Cerberul inferaului pagan. fiindca în biserica romano-catolica. de unde s-a urzit. Baldachin (cerime. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. Numirea o are de la orasul Baldac. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. cum e legat şi ucis de sfinti (de ex. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. Poarta numirea de cerime. care e numita painea cea cereasca. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai. care prind sufletele. care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor. Iconografia infatiseaza pe sf. umbella. de sf. E asezat ori deasupra sfintei mese. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor. ori pe solee inaintea usilor mari. cum era în vechime. sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. Balaur. Simbolizeaza pe diavolul. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 . apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici. arhanghel Mihail şi pe sf. 12). Gheorghe).B Babilon (caldeic . cu ocazia procesiunilor. 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele..incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor. ce ies din oamenii demoniaci. behemoth (Iov 40. Mai e simbolul paganismului fata de crestinism. baziliscul. Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca. Dante ni-i prezinta cu trei capete. mucenic Gheorghe cum omoara balaurul. doboara case etc. Simbolizeaza cortul sfant.

Pierderea bfi mare. 21 „dati lull Dumnezeu. în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari. E ono universale şi este patroai Comem. Banii ce-i arunca creştinii. Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte. zice sf. XII.1. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6. unul din cei trei magi (f 30 d. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba.VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti. Baia nasterii de a doua v. spre a fi feriti de boale. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. 24). precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Origen. dupa credinta desarta a I poporului. al maririi): sf. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul. purceasa j din inima curata. prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. Baier (amulet. mila adevarata creştineasca. se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi. „NoiB inca suntem moneda lui Iisus. purcese din credinta desarta. Botezul. la 21. 48 ." Banul vaduvei (Marcu 12.) Comem. precum Preotii creştini la in barba.. A fost man tatal ei (f 306). simbolizeaza totala curatire de pacate. Hr. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului. Baia rituala e în Test. mare martira a sf.") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. Evr in mare cinste ca si al blandetii. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei.. il saruta intai şi apoi il daruieste. sa nu se mai poata intoarce. talisman) e o pungulita patrata. Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie. Banul ce-i da poporul de pomana. cu ocazia confirmarii. Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite. e vindecator de rane şi apara de putrezire.I Augustin. ori i cele ce le da de pomana. pana nu va cumpara ceva. Baltazar (gr. la 6. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22. all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar. Barbara (Varvara) batic): sf.stapanul stralucirii. ramasa de la romani. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. art. baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale.42) smbolizeaza jertfa curata. ce se atarna la gatul copiilor. Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. caci. chiar şi pe noi insine. în el se pune un fir rosu de lana. . Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul). ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi. Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. o cruciulita de ceara şi un ban descantat. purtamf chipul şi inscrisul Lui". Dupa credinta poporului. ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi. în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti. f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului". sunt lucruri necreştinesti. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate.

Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie.3). Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei.41. în biserica şi la servicii divine. ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar. Ezdra 9. art. avand varfuri în forma de cruce. Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii. comanac în patru colturi (quadratus). Origen. Bareta (biret). de aceea Isaia (7. E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. Varnava. dupa o traditie. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie.pagan. de drept canonic şi invatatorial. 3). care. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei. Colimvitra. 20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii. Pierderea barbii insemna rusine mare. logodnicul Sfintei Fecioare. art. cu total lui Dumnezeu. art. 49 . Baptisteriul mic v. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. mare martira în Egipt. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. . ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari. Preotii creştini la inceput toti purtau barba. Barca = corabie. art. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii. ca toata mandria. în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. C o m e m . Biserica. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5. Vartolomeu. ucenita a s f . A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306). marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun. De aceea a fost obicei general izat. precum era şi la romani. Barda e simbolul cruzimii (Matei 3.23. E şi insigniul sfantalui Iosif. Barbara (Varvara) (lat. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. I Corinteni 11. art. Barnaba v. salbatic): sf. Charantus şi Spdlatond ritual. care erau rasi. Basilica v. Bartolomeu v. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca.Baptisteriul v. 10). la 21. care a fost tamplar. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda. E simbol al puterii administrative. al onoarei şi al virilitatii. Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5. O poarta Papa şi unii cardinali. XII. în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana.

Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23. sarpe fabulos. ca şi consacrarea (V art. 13) şi la creştinii cei dintai.").. în Apocalipsa 5. Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase. precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. Biserica şi sfintirea ei). -fericita): sf.. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. Benedictiune v. Beatrice. Bedernita v. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. în piept. membrii sinedriului. 50 . ca act secundar de cult. ca obiect de pedepsire la evreii Test. toiag pastoral. adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului. Baziliu v.3. art. VII. Comem. la 21. iar la Faptele Apostolilor 11.. Inseamna taria crucii. Benedict (lat. Batul. care alunga toata boala şi toata neputinta.binecuvantat): sf în Nursia. Semnul crucii. 4). Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse.13). al carei izvor e în inima. la 29. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii. Epigonafiu. inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9. Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test. 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer. E simbolul diavolului. cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. propta şi tovarasul calatorului. art. . slabiciune."). ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli. Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie. Beatrix (latin. 10.5). Inchipuie apoi şi intelepciune. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine. III. Nou şi din biserica creştina. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90. cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba. Vechi (Luca 18. A fost în uz şi în Test.VICTOR AGA Basilisc. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om. Vasiliu. Simbolul batranetii este toamna tarzie. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul. Comem. patriarhul monahilordin Apus (f 543). Are aceeaşi insemnatate. ce se face copilului bolnav de deochi. Vechi. De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii. fecioara şi martira în Roma (f 290). Binecuvdntare. art. Baterea pieptului.. abate şi intemeietorul ordului benedictinilor. în opunere cu consacrarea. Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. Benedictinul semn al crucii v. iar mai tarziu.

2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri. cand oficiaza. 50). SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7. patimile. grau etc. la 15. Biciuirea v. Berthold (germ. Comem. 7). Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala. binecuvanta şi cu luminile aprinse. fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei. III. ca astfel ambele 51 . cu dichirul şi trichirul. A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650). Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190). O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc. în grai comun. care. Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea. VIII. lumesti. .. predicator al cruciadelor (f 1153). Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale.) binecuvantate de ei.Bernard de Clairveaux: sf. al treilea. V. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae". fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta. ca luminatorul credinciosilor.antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii).. adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. Nicolae. ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul. Comem. cu mana dreapta şi cu crucea. Berta (germ. Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet. la 20. Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. . arh. ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce. prin rugaciune şi prin semne externe. coliva. invatator bisericesc. Flagelarea. art.) şi asupra lucrurilor (vase sfinte. Aceasta binecuv. Atila e numit biciul lui Dumnezeu. Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I.. Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii.luminoasa): sf. domnitor. asupra mortului etc.pompos. stralucit): sf. la 29.. Comem. în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). în istorie. prin sincera marturisire. A intemeiat 68 de claustre. Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului. derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf. în forma de X. de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele. asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei." Luca 24. episcopul. respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez. Mihail.

. Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12. aratatorul şi mijlociul) care. sa fie pazifi de totraul sul trei magi. simbolizeaza vesnicia. mare. precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere.". mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic). art.. Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia."). Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai.".[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20.. ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei. şi mcovoiate meat sa formeze un cere. Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. intr-un cuget tuturor". a caror pome Boboteaza. cere asupra asupra sa. simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta. poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi. slabi fund. dupa ce a. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri. de urgia dumnezeiasca.. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot.ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v. ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos. aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate. care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea. iar celelalte trei cu toata lumea. care (policarul. J 19). binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate... cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste. aratarea darurilor inchi.VICTOR AGA sa formeze initialele I C. cu demnitate deplina. La liturghie pogorarea acestei I Tndurari. formand acum lui Dumnezeu. de la II Corinteni 13. 2) Dupa „Credeu". ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa. binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15. 13. biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34). curent. (Levitic 9. J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca. ca şi cand deplina pietate. la degete inchipuie pe Sfanta Treime.ţ tarea ce a „pace tuturor". XC. suprapuse anumit pentru acest moment. simboDumnezeu („mila pacii. preotul binecu. I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala. deschisa şi mtinsa. jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus. cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere. la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta. preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga. cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote. de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii... în „Darul lui Dumnezeu. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul. în forma literei C. Al a Domnului repri cuvinte.". pregatind ridicate. ambele maini (Luca 24. darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu)." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan. Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere. Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui . Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul. impa-cati cu sine insisi.. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului. celelalte doua. Episcopul. simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos. ori. lizeaza pe Sfanta Treime. Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu.f dinciosi spre cuminecare. 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila. ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est". Binecuvantarea liturgica are sa se toti. iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu.. 50). pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC. în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. sfintele numele lui Dumnezeu.22).

ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. prezent în euharistie. ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu. Trebuie sa aiba eel putin 53 .. apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta. simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu.. preotul. Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate. în biserica romano-catolica la „ ite missa est". Vechi.10). mancati. facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri. care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului. dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant. „cetatea deasupra muntelui". Edificiul bisericii. tronul lui Dumnezeu. Biserica simbolizeaza cerul. cu mainile ridicate. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca. asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi. Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza. Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare.". catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6. 16). 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea. cand aduce jertfa sfanta.19). socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos. punand şi mainile asupra lor. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri. precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12. ce se face în numele Sfintei Treimi. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. prin care intram în viata de fericire. în Test. Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau. a caror pomenire se face la Boboteaza. eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei.". E şi numita casa lui Dumnezeu. De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati. la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima.. ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor. precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange. poporul o primeste în stare de ingenuncnere. Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii.. poarta raiului. Se zideste pe loc inaljat. cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor.

Piatra fundamentals.4). spre ceruri. Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. nadejdea. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. pentru ca e simbolul lui Hristos. La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei." (I Corinteni 3. se sfinteste. Matei 21. pe care ne putem urea spre cer. zidurile imparatiei lui Dumnezeu. prin care ne-am mantuit. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. Stalpii. Precum biserica simbolizeaza creştinismul. 11). aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. . şi de cele 5 rane ale Domnului. 14). inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. Pavel „ca alta temelie nu avem. Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer.. Leul mai e simbolul lui Iisus. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei. astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini. astfel e simbolul intelepciunii. 9). spre patria adevarata. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. latimea inseamna dragostea creştina. despre care zice sf ap. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. spre a simboliza taria. chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. prin care ni s-a dat mantuirea. Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. care inseamna intunericul spiritual şi moral. 5.1-2). Intrarea bisericii e la apus. E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. precum tencuiala tine pietrele laolalta. al vegherii şi al lui Iisus.. iubirea. Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. 42). dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. ca institutie dumnezeiasca. care au sa tina laolalta pe creştini. ca simbol al dreptatii depline. Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. ca fundament al Noului Test. pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului. E mai inalta decat alte edificii. care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. pe marea vietii plina de primejdii. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. daca nu e pe vreo inaltime. Era şi credinta ca leul este pururi treaz. prin biserica. din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca. corabie. pe episcopi şi pe preoti. grosimea şi lungimea lor. care toate le cuprinde. numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin. spre care nazuim. iar lungimea e chipul rabdarii.VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare. Biserica e 54 . care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21. columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. adica a pamantului. puterea bisericii. 22. Geneza 49. E zidita cu altarul spre rasarit.

dealul cu vii etc. Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei. corabia şi indeosebi corabia lui Noe. tronul pamantesc al Lui. inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. N. inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. în dimineata sfinţirii. Biserica şi sfintirea ei. se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea). cu procesiune solemna. cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). ca unitatea de credinta a bisericii. Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche. prin pasarea fenix cu ramura de palmier. Fiindca biserica este loc sfant. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu. simbolizeaza dorinta şi cer. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. apoi cerul. Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. din rauri beau cerbii şi mieii. \5). adusa prin jertfa de cruce. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. V e c h i . navodul.). de care stalp se apropie un miel (Test. 9). ca inchipuire a bisericii prigonite. casa lui Dumnezeu. din care izvorasc raurile celor patru evanghelii. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. ornat cu 12 pietre scumpe. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. prin discul pamantesc. care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce.simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos. prin sangele lui. Iacob sfinteste piatra (Geneza 28. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. un stalp pe un soclu de 3 trepte. e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. la inconţurare. se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). Vechi) şi o pasare în zbor (Test.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce. camasa necusuta a Domnului. stalpii (I Timotei 3. Stropirea zidurilor cu apa sfintita. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului. apoi. 10) numita Bethel. Transportarea sfintelor moaste. Daca sfintim casele credinciosilor nostri. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. Intrarea în biserica). Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. printr-un munte sau standi. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 . dintre care una a cazut jos. adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta. din biserica veche în cea noua. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus. ori cu cipresul ca semn al nemuririi.

.b rn .b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v ..•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v . n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ ."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj. [£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r.SP"B0 K-»P -uLT £*%..

23). a bisericii universale."). Patronul bolnavilor de grumaţi. II şi la 11. Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca. la 3. spre cainta. Bocitoare au fost la evrei niste femei care. unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce. art. vinul dumnezeirea. Dupa ce intra în biserica Arhiereul. Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti. insemnand cele 5 rane ale Domnului. Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite. II. martir la 316. Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii.. sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor. preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis. deplangeau pe eel mort (Ieremia 9. E trimisa adeseori spre indreptarea omului. binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis. = regesc): sf. prin biserica.. ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa. primite la acest altar. sa fie bine primita lui Dumnezeu. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi.20). Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul. amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra. boceau. Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. Boboteaza v. 17. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X. Blasiu a manfuit pe un copil. Comem. Matei 9. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos... scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste. cenusa = corp) cu Hristos. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11. Binecuvdntare. de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre. Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel. La ziua sfintilor. sa se reverse peste toti credinciosii. Botezul Domnului. episcopul Sevastei în Armenia. Bocirea simbolizeaza 57 . Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet.4). despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12.. ca şi bunele miresme. Blagoslovenie v."). pentru plata. Amos 5.. adica toate popoarele. stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise.neasca. 16.").. au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine. Blasiu (Vlasiu) (gr. ce se va face la sfantul prestol. cenusa moartea Domnului.. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. oaia („ca o oaie spre junghiere. insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani. art. ce se inecase cu un os. Bocirea a fost şi la romani. Obiceiul a ramas din traditia ca sf.

fara botez. i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat. astfel şi catehumenul. "i-Preotul pun. nume slav. sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol. Pe cap. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata. omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez. Sf. care va fi patronul celui botezat. insemnand: buna chibBonaventura (lat. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului. în care. omul nu poate intra în cer. Catehumenul major. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii. adica ferit de putrezirea sufleteasca. rasaritul eel de sus. Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii.". Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare. -zuire): sf. protectorul şi mijlocitorul lui. cu mainile în jos.19).iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre. simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos. Catehumenul sta cu fata spre rasarit. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei. Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. inseamna: binefacator. la gura spre a marturisi numai adevarul. H nstos. ca simboj s ° s 5i ca . sfanta taina. de fase şi de haine. precum a 1 evanghe]le. în tinda. Comem. sa se trezeasca din moartea sufleteasca.can. VII.VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare. Botezul. preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant.tele intrebari de tiationes) b. I se mai imbia lapte şi miere. pe care il inchipuie biserica. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752). Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. nume latin. d.. descult (in camasa daca e major). în I Canaanul imparatiei sufletesti. unde I „curge lapte şi miere".ca do. ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei. ci se opreste în locul penitentilor şi ca.s Pretului şi a gonfl '"""a. ori nasul cu pruncul stau în fata usilor.„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a .. în vechime. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor. spre a inchipui f > precum Iisj "tul. inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu. adica nevinovat. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). Preotul dezbraca pe catehumen de brau. la 14.ser. sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau. Bonifaciu.lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului. iubitor de Dumnezeu. la gura ? i la piept. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. 1 ia p e sau. Bogumil. asa crest evorbadeascult zeiesc. descins. Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte.

precum lisus a vindecat pe surdomutul. ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica.. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii.".ca. a pacatului. rostind de fiecare data „goneste. la picioare spre a purcede în cararile dreptatii. deodata cu suflarea il inseamna la gura.11). lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. nasii) sufla şi scuipa asupra satanei.. ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau. simbolizand izgonirea puterii diavolesti. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme.". Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez. Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap.. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului. la piept şi la frunte. de trei ori. iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche. ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau. Catehumenul (la prunci. se face imbisericirea. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc." Matei 13. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap. cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului. la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6. Trei afundari sunt 59 . la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu.. care se pogoara şi o sfinfeste. 9). ci doreste a se uni cu Hristos. spre lacasul spiritului rau. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric. protestantii stropesc) pe catehumen în apa. ca şi fecioarele intelepte.. rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime. la mdini spre a face numai fapte bune.. Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc. lasa mainile în jos. ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii. Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa. precum a facut orbul din evanghelie. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana. preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului. în materia botezului. simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn.". la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori.. Mergand la colimvitra. Catehumenul (la prunci. la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi. preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh. nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede. rostind forma sfintitoare „boteaza-se.. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii.

azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . curatit profetii şi regii. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. cercul adica cu lumina aprinsa. buretele se spala în fantana botezului. ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului.. stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. botezat acum e uns al lui Hristos. Hristos.. alba. ochi. si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor. ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos. biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare.VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului. creştinul. totdeauna gata de jude. i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o. j corabia lui Noe. ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea. picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu.. Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului. crucea i Hristos. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani. Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul. Nou: marea de sticla din legatura la cap. urechi. nari. muiate în apa. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa. Vechi se ungeau numai preotii. şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa. în T e s t . ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. Cadirea se face fapte bune. Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. maini. e inseamna ca unsul Testamentului Nou. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba). dupa botez. Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului. apoi cu bumbac. de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. gura. care este simbolul curatiei sufletului. ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau. c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102. pe moralul sau. I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile. a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir. Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara.I cata. raul ce curge opt zile dupa botez. Vechi: potopul. eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori. în în Test. vesnica) la frunte. curata pana la ceasul din urma. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi. copiii intr-un giulgiu. I inchipuind inaltarea rugaciunilor.5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. pana atunci purtand o din Eden. I 6). la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . Cel în Test.". la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii. sa fie aducator de daruri. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului. în semn de bucurie fecioare.". Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului. La t r o p a r u l .. spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie. adica staruie numai i în insemnand eternitatea. mai uns cu crisma pe cap. stapa-nitor (rege) pe vointa.

Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii. Ziua luminiloi. cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor. botezul şi sfintirea apelor. la botezul Sau.. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor. ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos". Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie. ca simboale ale luminii lui Hristos. de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor. smirna şi aural bisericii... sa iesim din apa botezului. simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si. Iisus s-a aratat lumii intregi. iudeilor la Iordan. precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte. sfinteste tamaia. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari. reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. care cauta dupa izvor (Psalmi 41. Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi.1) etc." la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa. ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile. La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica. crucea insemnand pe Hristos. Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca. Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex.17).) catehumenii cei catre luminare. intra aducerea aminte de darurile magilor. Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o. Botezul Domnului (Boboteazd. în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica. cerbul. asa preotul cu cuvintele „Tu insuti. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa. Aruncarea crucii în rau. astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie. Ardtarea Domnului.. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului. E credinta la 61 . obisnuita în unele parti. Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca. apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii. la apuseni ziua celor trei crai). prin minunea din Cana. Epifania. intineriti. spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare. crucea inchipuind pe ffristos. inseamna intrarea Domnului în Iordan. care se facea în vechime în aceasta zi. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor.

8. botezul fortat v. dar numai daca aratam cainta sincera.ca pom de Craciun." loan 14. Botezul pocaintei v. ori în chipul unui brad. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat. 32. Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. Boul e animal curat. art. Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu.. care ne curata şi ne sfinteste. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an. Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. Bradul mortului 62 . de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva. act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa. 22-5). A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui. Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise. precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu. Singur bradul s-a intins ca o satra. Boul adesea inaripat. caruia mucenicii i-au şi urmat. pentru fiecare mucenic se face cate un brados.21). Vechi boul e şi simbolul indobitocirii. în fuga Sa dinaintea urmaritorilor. Otrdtire. Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. Botezul femeiesc. cuiele picioarele din molid. la nasterea Domnului. art. este emblema sfantului evanghelist Luca. Boul mai e simbolul puterii. ele inchipuiau acoperirea pacatelor. Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei. adica moartea martirilor. Boul privea bland şi linistit. şi talharul de pe cruce (Luca 23. caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba. precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30). Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10. Botezul sangelui. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin". n-a putut gasi adapost sub nici un arbore. aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea. Legenda ne spune ca pruncul Iisus. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin. Botezul lui loan. se intrebuinteaza . 42). De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. ca sa fie o legenda. al stapanirii. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine. Fiind arbore binecuvantat. în Test. fiindca toate aveau ramurile foarte sus. Legenda ne spune ca. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om.impodobit cu daruri şi cu lumini . se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului. sub care Domnul a aflat scapare.VICTOR AG A popor. tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile. nici caldura şi sa ramana pururea verde. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii.. 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem.

Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad.. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi. abnegatie. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. ca sa fie noduros. aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. ci spre a-si acoperi goliciunea. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. ajungand la iesle şi plecandu-se. cu care a fost legat lisus de cruce. formeaza un insigniu special. clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine. nici pentru aparare. caci toate se clatinau puternic. impodobit cu poame şi cu zaharicale.35). boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. Bradul mortului v. 14. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. sub numirea de pomul mortului. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. mai inchipuie şi funia. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei. Mai inseamna abnegatie şi curatie. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor.legenda ne istoriseste ca. Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. 7). Fiindca sabia se leaga de brau. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu. dupa o legenda. ce-i poarta preotii. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si. se planteaza pe morminte. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur. numai bradul i-a dat un mic adapost. zona) ce i-au imbracatprimii oameni."). braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere. nu din lux. 35). episcopii. Ca simbol al vesniciei. arhiman63 . Bradul.. spre rele. Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai. în noaptea nasterii sfinte. Mai e şi o avertizare. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. Fiind pururea verde. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. art. ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. cand i-au dus la rastignire." (Luca 12. De aceea prorocul i-a binecuvantat. ca şi protopopii şi asesorii. Braul. fmpodobit de lumini.. cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid. impodobit şi neimpodobit. Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. fiindca. dupa ce au pacatuit (Geneza 3.. Luca 12. dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba. Bradul. verdeata vietii viitoare. cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos. bradul inchipuie vesnicia. cu pomul de Craciun. ca sa aiba ce rontai pe drum. în analogie. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. Preotii ortodocsi poarta brau rosu.

. ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei. slanina. broasca e animal binecuvantat. catre Dumi tele biblice 1. Braul a-I incinge („incinge coapsa ta. la 15. Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente.). broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei. monahii au brau negru. în se roaga cate în gandului sfinte. prescura.. apostolul Prusiei. Comem. Mai este apoi şi simbolul marii. intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul. daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca. în pamant şi chiar prin ziduri. Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului. a vietii pamantesti. adica a desertaciunii. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura.VICTOR AG A dritii au brau violet. Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci. conform cuvintelor de la Geneza 2.. X. indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009). de cina cea de taina (colacul de Pasti. ori mana de tarana. cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei.: brunet. Dupa o legenda creştina. Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune. . virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala. sa vanda pe Mantuitorul. art.). este icoana omului. u s t u r o i . la case creştine patroana 64 . 7 şi 3. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer. impreuna cu alte animale. în icoanele Bunavest zugravita obicei one.. eel cu punga.. broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii. şapte bucurii. Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului.. scutit): sfant. Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti.38). de ierburile amare (hrean. în inteles simbolic. ) . spre amintirea de mielul pascal (carnea. Bulgarul de pamant. aparat. în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta. 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce". c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale. Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte.' Bucuriile Sfintei Maice v. Bruno (it. spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti. precum?il a lumanarilor de ceara. Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri. Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale. în tovarasia corbului. vin).. insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu. Cele patru culori ale braului. Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie). zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat. care insemnase pe Iuda.

a florilor aduse la biserica. iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii. cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele. Precum buretele e în apa şi apa e în burete. cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte. asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. toate afierosite ca niste jertfe. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. Buruieni amare consumau evreii la 65 . Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec. mancand peste în acest praznic. 15). a ridicat femeia din starea ei de decadenta. iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. lapte etc. în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori. fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. fiindca ei nu s-au nascut. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19. Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta. spre cele sfinte. Poporul crede ca. în credinta ca focul atrage caldura verii. pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. la o inaltime cuvenita. de aceea se plineste liturghie deplina.cultul divin. tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. Buretele (spongia) tescuit. care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. 21). adica a sfantului loan Hrisostomul. Adam şi Eva nu-i au. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala. inchipuie buretele plin cu otet. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept. 29).). iar pe sub pomi se face foe. spre a insemna umilinta catre Dumnezeu. dupa obicei oriental.38). Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. otraveste pe eel ce i-a savarsit. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. pentru ca Dumnezeu. tamaia alunga toate relele. chiar în timpul Postului mare. în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor. Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor. din treapta de jos sociala. Bunavestire (Blagovegtenie. iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire. Buricul e simbolul nasterii. Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. va fi intreg anul sanatos ca pestele. ci au fost ziditi de Dumnezeu. prin alegerea Sfintei Fecioare. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos.

iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. ierburi amare. Pe langa came. I Cadelnita fa) turribulum. c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. a fost isopul (Psalmi 50. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. busuiocul se pune la icoane. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului. Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. mfranarea gandului şi a patimei. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. 8) adica o minune dumnezeiasca. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus. Busuiocul acesta e r a în Test. cautau intruna sa-i smulga şi principale. c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici. Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. rasarise mult busuioc si. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. Dupa o legenda. tamda metal. biserica mai sfinţeste şi azi. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. la Pasti. rasarea din nou. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. cum este usturoiul şi hreanul. care cadea jos. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. oua etc. 66 .VICTOR AG A descantece. Vechi. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. La Golgota. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca. dar zadarnic. Tipul lui. plante.

care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat.c Cadelnita (afumator. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun. Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu. Cecilia. Ornamentele de pe cadelnita.. turribulum. focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare. incensator. Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului. care a odraslit prin rugaciune. Caecilia v. tamdier) este un vas mic de metal. Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. artistic lucrat. plante.. cu figuri de frunze. de animale etc.. 16). inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu. care s-a prefacut în sarpe. precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant. toiag arhieresc. Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus. ca tamaia inaintea Ta. A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8. Caduceu.. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii. dupa asemanarea toiagului lui Moise. = om cu ajutorul lui Dumnezeu). Coral: Cain (evr. la varf cu doua capete de serpi incolaciti. fratele lui Abel şi fiul primilor 67 . Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron. Cadelnita inseamna firea omeneasca. 3).. art." (Matei 10.". iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant. Cafas v.

Caldura (cdldura credinfei). nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc. invidia şi talharia în opunere cu Abel. singuratatea. frumusetea cereasca Calea largd şi limpede. şi adica pe urmele lui Hristos. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. Sf . desi greoaie. Gaius (lat. calea pacatelor.VICTOR AG A oameni (Geneza 4. care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. frumoasa. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii. 34). lacrimeaza primavara cand o taiem. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19...15). 23) în Corint. La cuminecare. Turnarea caldurii (apei calde) în potir. pe care are creştinul sa purceada. Calea inchipuie firul de viata.i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie. Cain e prototipul evreilor. reprezinta rautatea. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant". la 5. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. Prin insolenta („au doara. 6).. Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare. simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine. în semnul crucii. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. în Test. respectiv sfinteste casele creştinilor. inseamna insusi raul Iordanului. sim-i bolizeaza calea raului. caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii. care este de fata . ca sa nu-i ucida nimeni. dar nu se prapadesc. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. 9) şi necainta sa. dar şi de * crutare. şi turnand-o în forma crucii. Simboale interne ale caintei sunt: postul. V. I 68 . caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16. 1). contemplatia. la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. astfel şi evreii sunt dispreţuiti. rugaciunea. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii). ea este calea vietii. care a zis „Eu sunt calea. spre a-si putea ispasi pedeapsa. asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales. cu caldura deci. Semnul acesta a fost un obiect de groaza. a invataturilor dumnezeiesti. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe. ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11. martirizat în 59 d." (loan 14.. Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului." Geneza 4. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor. simbolul bunatatii. = eel voios). C. apoi craniul. ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. Caius. simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei. Hr. care plange. Comem. Simbol extern al caintei e tardna. 10) la dansul.

monos. astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. Toate popoarele orientale au avut calugari. fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. pustnic). în semn de lepadare totala a celor lumeşti. IV. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr. insotite de ruga69 . la 27. în caz de nevoie.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. XII. ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. în zi de Sabat. Calista (gr. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. facator de bine. Labirintul. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila. V. precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12. ducand o viata ingereasca. art.. spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri. 12) se numeste departarea. Precum trecatorii lasa urme în cale. în semn de umilinta. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. 12). martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. Calugar (monah. = frumos): sf. schimnic. Mai intai i se face tonsura. martira în Siracuza (t 305). simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. Calistrat (gr. = frumos. sihastru. iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. ascet. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic. în parabole (Luca 8. f o r m a n d toate un fel de labirint. mantia.). camilavca. de la grec. Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. Comem. singur (gr. anahoret. faptele indurarii. kalos geron — bun batran. Ca imbracaminte calugarii poarta rasa. saracacioasa. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. = frumoasa): sf. Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. se numeşte persoana care. o haina lunga. Comem. Comem. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. dupa traditia populara. IX şi 25. IX. calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti. un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita.. Calugarii simbolizeaza pe ingeri. invingator): sf. la 14. apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc). la 1. eremit. monah). precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt. anacamilavca. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. Calea laptelui pe cer. haina mantuirii. e calea pe care urea sufletele la cer. eremit). Calea corabiei pe mare (Proverbe 30. care inseamna jugul lui Hristos. martir decapitat. cam de 2000 de coti. în scop de a ajunge perfectiunea morala.la al carei capat ne asteapta prapastia iadului.

mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. Dupa o legenda. Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna. Calvar (Drumul crucii. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. al fecioriei. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat. iar lumanarile inchipuie ca. Precum sf. Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. 7 plangeti pt Iisus cade oara. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia. e simbolul razboiului şi al judecatii. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. bisericile ridica în edificiul lor. monogramul Camasa necusuta. Pilat (loan 19.Intalnirea 5. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos. tulburand linistea sfanta. 4. pe strazi. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza. Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte. Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. Calul. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. în biserica romano-catolica. (loan 19. Calul este animal blestemat de Maica Domnului. semnul de logodire cu Hristos. luminata de invataturi sfinte. ingereasca. fund intrebuintat la razboaie. ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei. ca simbol al curatiei corporale. tropoteau şi larmuiau în staul. unde a patimit Domnul. scara pe care e dus mortul la groapa. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare. " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana . murind el pentru lume. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. In urma acestei legende. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. 10. 11. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. acestia. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. numite statiunile calvarului.VICTOR AG A ciunile precise. şi coroana. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste.42). deodata cu punerea votului monahal. Valul negru inseamna ca dansul. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor.Simion (Matei 27 naframa. în cimitire.

Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. Luarea de pe cruce (loan 19.. Ingroparea (loan 19. Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta. aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului. spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. Vechi printre animalele necurate (Levitic 11. Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea.. 12. necum o camila. prin care abia putea trece un om. tesuta dintr-una.momentelor de patimi. Calvarul s-a introdus dupa cruciade. 5.caldura. 25). monogramul Mantuitorului. Cade a treia oara. lisus cade a doua oara. 42). 13. în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari. confectionata din panza de in. II aflam în Test. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. kaama . Veronica ii intinde naframa. inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica. 6. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina. 24). 9. Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte. 3." (Luca 23. Comem. Crucificarea (Marcu 15.16). un soi de soparla. Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19. se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune. care are sa ramana una şi neprihanita.Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara. al supunerii. tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). 28). elaon = a domoli): e un comanac. al umilinţei şi al temperaţiei. = copil de jertfa): sf. 32). primindu-si numirea de la urzitorul lor. e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel. 17). el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei. la 18. Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului. 8. Camilavca (gr. 7. Camil (gr. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare. inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos. Cade sub greutatea ei.30). 14. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului. 10. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine.Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27.38). lunga. calugarul dominican Alvar. fara maneci. 2. Dezbracarea (Marcu 15. Cameleon. fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. 4.30). II. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X. 71 . „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil. Camasa (gr. E confectionata din panza de in. Camila e simbolul rabdarii. VII. Moartea (loan 19. katasarka). lisus ia crucea pe umar (loan 19. Vechi. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614).

mai buna decat cea dintai. dansa se aseamana cainilor. unde a prefacut apa în vin. 21-28) e chipul paganilor. eel mai productiv pamant. uleiul. patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. spalare corporala. în care se arde untdelemn. ca product de plante. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. Cana. 8) la rugamintea plina de credinta.VICTOR AGA Campanar v. cu prileţul unei nunti. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. e simbolul umilintei. Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca. Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti. plin de toate bunatatile. simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. de nadejde şi de staruinta a acestora. Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea. ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna. arzand intr-insa. art. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. Prefacerea apei. daca se fac cu credinta. simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. care invinge toate. Campane v. mirele este Hristos. pe sluga sutasului (Matei 8. Cererea ei. Nou intr-o fiinta evanghelica. de evlavie. cu nadejde şi cu cerere potrivita. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca. art. A fost şi în Test. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii. pe preoti. Candela e un vas micut. dupa o viata de credinta vie. Canaan (Geneza 15. şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. art. are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. Ciucuri.7). care sunt bineprimite. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. precum şi al rugaciunilor publice. carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. este şi simbolul credintei. Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. ce era destinata pentru curatire. vinul ce se gata este legea. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei. Clopote. şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). fiindca în Test. materials. Canaaneanca (Matei 15. vinul prefacut este evanghelia. . pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. Clopotnita. Ca reprezentanta a paganilor. Canafuri v. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului.

= stralucitor. în numar de 9. Candid (lat. iar sf.Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. Cantorii. Efeseni 5. pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie. Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. al masurii drepte. care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea. nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. Eusebiu il aseamana cu diavolul. Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. Comem. precum şi al preotilor. simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti. care poarta grija celor napastuiti. art. saraci şi neputinciosi. atarnat în cupola naosului.19-31). de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului. Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini. cainele este simbolul virtutilor creştine. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. adica rugaciunea de consacrare. în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. Caini multi inseamna pacatele. ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21. 16. atarnat de cerime în mijlocul bisericii. Canonul. 10). Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. comemorat la 9 martie. prezent în Sfanta Cuminecatura. Proverbe 26. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. O gasim şi în Test. în Test. De aceea cantarul mai e si 73 . bolnavi. sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales. 6). Cainele în Test. se regleaza sub David). 31). Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. . cu irmoasele lor. Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. De regula are culoare rosie. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. Canoanele Utreniei. Cantaretii v. 11) şi al maniei. VI. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate. Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14. inchipuie cerul cu multimea stelelor. 22. Candelabru (policandru. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). 26). Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. al dreptatii ceresti.Alt Candid. la 10. 19).

cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. arhanghel Mihail. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. pacatosi. Capra adica este m a i zburdalnica. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare. S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele. 1). paraclis) este o incapere mica. adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. 9). saceltum. are acelasi simbol ca şi biserica. Capela (oratoriu. mai salbatica decat oaia. iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. Ziua şi sarbatoarea sf. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. intr-un platan (talger) cu o basma usoara. Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. Capitala tarii simbolizeaza în Test. balaurii din Apocalipsa. pe timpul echinoctiului. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. e semnul bunei cresteri. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. regi. în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. al bunei-cuviinte şi al moralei. nobili). care nu au corp pamantesc. Cap de mort v. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. Alba. Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. legata de biserica.VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. 30). Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri. Cappa v. art. Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice. ci numai daruri şi puteri sufletesti. art. mai fricoase şi foarte simtitoare. Spre capitala se urea. De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. art. Craniul. inchipuind faptele bune. ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi. care se aseamana cu oaia. Cocosul). Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. Daca este sfmtita de arhiereu. iar intr-altul are o piatra de moara. în opunere cu cei drepti şi blanzi. iar de aici lumea cobora (Luca 10. Precum 74 . Mai multe capete au numai demonii.

sa se rusineze. daruri. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. ci fiu. (f 120)." Galateni 4. ca simbol de doliu familial. respectiv de buna-cuviinta. Sf. Caritas (lat. sa fie cu supunere. Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos. se arunca carbuni din cadelnita. VIII. art. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. Tatal eel •preabon. domnitor. eel pacatos se spala de negreala pacatului. în semn de prietenie.. în semn de onoare şi de jale. cat şi la pomeni. spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire. la 1. sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. Vechi. lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta. sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob. este simbolul vietii. Toiag arhieresc. = iubirea faptuitoare). astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. Carmazin. Capul descoperit este şi un semn de jelire. din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7. fara sa putrezeasca. stima şi supunere. colac. Carţa arhiereasca v. peste sicriu. cu capul descoperit. 14). adica focul Duhului Sfant. în decurs de noua zile dupa inmormantare. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. în fata unui superior. C.. prin sffintul botez („apa şi din Duh"). în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa. Cu ocazia inmormantarii. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii. leagana darurile (coliva. numit capul popii. în groapa. 75 . Comem. numiti capete. evreii. Carbunele este simbolul invierii corpului. şi preotul care slujeste pomana ridica. La descantece. simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu. Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. paos) ca pe niste jertfe. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. Sta mii de ani sub pamant. smerenie. aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. asa sa piara boala de la eel bolnav. iarna-vara. Ele sunt de aMe) p}prinoase. supunere catre eel Prea Inalt. 7). precum carbunele în foe isi pierde negreala. se reduce la darurile leganate din Test. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu.

La sacrificii. Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. 26. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare. Carunt. precum sangele inchipuia sufletul insusi. care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. Psalmi 17. Casa o sfinteste biserica. 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti. Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne.": Psalmi 134. Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca. cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. Carneval. = scumpa): sf. Pentru oamenii cei buni. la 9. Caruta de foe este insigniul profetului Hie. tare. în tim] 76 . = scump. ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1). 14). s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne. iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77. Comem. iar în biserica catolica Martea grasa. Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). 32). la 28. iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. în sens mai larg. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi.. Carol (lat.. Comem. 44). le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune. Carolina (lat. Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma. 17). Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16. cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia. fost fulgeratoare.1. ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune. inseamna incetarea de a mai consuma carne. se curata de pacate. cuvioasa (ţ 1879). batranetile constituie un dar de la Dumnezeu. 20). bisericile stau deschise în decursul acestor zile. Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. sfarsitul carnevalului. La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei. V. Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1. 11. 10-12). ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19. Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul. Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1. carnea simboliza organul sufletului. Matei 16. Cartea neamului v. art. Casiu (1 (t 260). prin focul jertfei. Genealogia. nici altceva rau. deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca.

intocmai ca şi Zaheu (Luca 19). Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu. art. ca urmasi ai Apostolilor. unde creştinii. Comem. atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor. C: mare martira în Alexandria. Comem. Patroana scolilor superioare (f 307). a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia. care. ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. II. scriitor bisericesc (t 433). Catafalc. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul. Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre. Deasupra are de regula un acoperamant. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. Era de o credinta rara. Casula (de la casa = cort). fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. Sf. iar în sens mai larg iconostasul. inseamna: curata. XL Catedra (amvon. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. invelit în negru. precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. Mai are un crucifix. Tot catafalc e numita şi estrada. Casian (lat. Castrum Doloris v. inca au vestit pace prin case. în timpul persecutiilor.intrat Iisus în casa lui. art. în biserica latina în partea evangheliului). ca simbol al Duhului Sfant. ucenic al sfantului Hrisostom. la 29. felonul bisericii apusene. nume grec. de pe care se tin cuvantarile. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. Casa de veci v. Ecaterina. pe care se pune racla cu mortul. care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. = sarac): sf martir (f 260). X. are şi insemnatatea mormintilor. masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. Casiu (lat. cu toata vrednicia. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. peştera subterana. Simbolica: vezi la aceste articole. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. Catacomba. Comem. le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. la 10. Caterina. avertizand la prediCeruY. Catafalc (tumba. Sicriu. dupa porunca Domnului. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. care a 77 . Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune. la 25.

(v.. simbolizeaza puterea invataturilor creştine... 9. ca determinatiune de timp. nascut din Preacurata Fecioara Maria. Precum exista zile bune şi zile rele (critice). art.) ca aducere aminte de botezul catehumenilor. Cavou = criptd (v. daca isi pierde sufletul.). unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare". literele . ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. spre a se tamaia casele. Lumdnarea de ceara). Masinaria e chipul sufletului. sa intra în biserica. „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. „a facut-o intr-un ceas rau". „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte. apostolul Spaniei catre sf. = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200).1-a dus ceasul rau". Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. care sunt tipul virginitatii. Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul .. simboale ale credintei. iar gaoacea e simbolul corpului. art. Comem. II folosesc şi creştinii. la 22. Ceara simbolizeaza corpul lui lisus. ~ la portile bisericilor nic. pe care patronul. Cecilia (lat. Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate. Celestin seamna: ceresc. precum şi simbolul iadului. ancora şi inima. 15). Cel de sus = ieste sus. asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. Comem. Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate. nadejdii şi iubirii creştine. papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a . tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti. al Regi 14. Leii. simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita. Catui. Petru d.VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6. predicat din acest scaun. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. Ceasuri v. Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze. Ore. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte. astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. Hr. Zicalele: . are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita. art. ap. Cecilian." Centrul bisericii locul naosului. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte. ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez. vas mic pentru tamaiere. simbolul puterii.. sub barbatilor. 14) şi un vultur. în cerun Celest. Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi. IX. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria. Ceasul. 22 5. De obicei morativa. Catedra are ca insigniu: crucea. Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare. în corp. Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala. astfel şi corpul moare. Prin maleabilitatea sa.

în naia barbatilor. biserica. inainte de a •atom.. în ceruri. Cei rau = diavolul. 9. Simbolizeaza rautatea lumii. sa le rapuna. Comem.Hr. pe care e scris anul zidirii. ca ramasita de la corpurile arse. art. 12). II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic. e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei.. al unui popor v/'feaz (Numeri 24.32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi. pastrata de la Floriile anului trecut. De obicei are o piatra comemorativa.13). literele A (alfa) şi O (omega). arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. 15). ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. 12). sfintit şi asezat de catre sf ap. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept. care în mitologia romana pazeste intrarea infernului. spiritul raului. patronul.. Pentru trainicia sa era simbolul puterii. Cantarea cantarilor 5. al nemuririi. Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. la 8. Ceciliu (lat."). 6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7. eel orb): sf. Cerberul cu trei capete. Celest. ce omul trebuie sa le sageteze.. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2. la 15. Psalmi 91. Sf Celest: papa Romei (ţ 432). IV. patimile şi poftele corporale. la nas. în iconografia creştina inchipuie pe diavol. care trage cu sageata. Comem. nimicite. Petru şi Pavel. Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor. sub policandru. La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii. în semn de aducere aminte de moarte. Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om.Cecilian. în casa lui Dumnezeu. Regii cei puteraici în Test. Celestina. Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91. V. Cei de sus = Dumnezeu. Cedrul (cedrus Libani). Martir în 65 d. care locuieste sus. nume latin. Cenuşa. Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. al mandriei şi al maririi (II Regi 14. 22. inseamna: ceresc.) se sfinteste cenusa din arderea rachitei. 79 . apostolul Spaniei. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor. imparatesc. La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari.

pe care trebuie creştinul sa le caute. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor. 1. cerbul. Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. art. intocmai ca liniile. Matei 5. Dupa aceasta insusire a sa. 10) inseamna curatia şi sfintenia. Ceremonii (datini sfinte. Sa ne imaginam un cere. d u p a \ cele sapte planete. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. a frant painea etc. soare. cerul s . metanii etc. cu cat acestea se departeaza de centru. în forma de cere. în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele. sf. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. Sapte ceruri. al reimprospatarii. cercul e simbolul eternitatii. care simbolul creştina contra diavolului .VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. 2). Baldachin. colimvitre. precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. III. fratele iubitor de 9. si-apoi il mananca. Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii. Cerime v. Cercul e simbolul dragostei creştine. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12. Figurat il vedem pe baptisterii. care a spalat picioarele Apostolilor. care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc. il voame. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de. cerbul e şi simbolul botezului. Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune. Dupa credinta poporului. ce domnesc în cer. Nimb. cu atat se apropie şi de Dumnezeu. ingeri etc Cesar. art. Le-a randuit insusi Domnul lisus. Cercul auriu v. Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului.). ca sa scoata pe sarpe. inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. varsa apa (urina) în borta acestuia. a ridicat ochii la cer. adica otrava sarpelui. de Dumnezeu. acte sfinte. cu atat se apropie şi unul de altul. Inelul de logodna. Multimea cerului e numai o ordine de rang. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. cu atat se departeaza şi unul de altul. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. şi dimpotriva. inflorita. inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta. Prin infmitatea sa. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. a binecuvantat. de centru. iar central simbolizand pe Dumnezeu. acte simbolice. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. Dupa traditie. ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. semnul crucii. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit.

I 80 .

e simbolul stapanirii şi al serviciului. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. Cheia lui David (Isaia 22. 22) e tipul cheilor lui Petru.22. cea dintai din aur. biserica. pasune inflorita. printr-o ceata de sfinti. Cesarie (gr. 38ţ12). pe langa evanghelie şi cruce. care ne apara contra vrajmaşului sufletesc. Spalatorul ritual. Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor. Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. art. în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. usile raiului. Charantus v. Baptisteriul mic şi art. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. în Test. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. Cesar. Se mai simbolizeaza printr-un voal. = imparatesc): sf. Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina. ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. Regele era sotul cetatii şi al statului. fratele lui Grigorie Nazianzenul. ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). art. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap. inca şi cheile bisericii. Cheia la brau este emblema sfintei Marta.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. una a cerului şi alta a pamantului. primesc. în margaritarele sale. 81 . Cetatea e simbolul tariei. de \agar\etc. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5. Chiparos v. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului". palmier. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. cea de a doua din argint. iubitor de saraci (ţ 369). Vechi e asemanata cu o femeie. contra diavolului. care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. 22). în Test. la 9. rasina pietrificata. iar în noaptea spre sarbatoarea sf. 19). purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. Cetatea: în Test. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20. un arbore inflorit. prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. Cheia. la introducere în oficiu. III. Parohii. usa bisericii.deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. în loc de potcap insa i se da cuculul. Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. care e cetatea creştinilor. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. Credinta creştina e ca o cetate. Chihlimbar. care are ca insigniu doua chei. soare. al apararii. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta. Cipresul. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. ca şi toiagul. Comem.

ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu. Chivot (tabernacul.. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc. Chiriac.Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune. simbolul crucii lui Hristos. Poporul crede ca exista un sfant Alexa. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. i se da paramanul. dupa timpul de proba.. în semn de penitenta. pe camilavca i se pune anacamilavca . de mormant ori de bisericuta. novitului i se face tonsura. care inchipuie haina veseliei sufletesti. ceva domnesc. Chipul ingeresc eel mic (schima mica. ca semnul jugului lui Hristos. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut.simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului. Aici este dezbracat de vesminte. în viata ingereasca. nume grecesc. sta descins. care în vechime era locul penitentilor. art. în tinda bisericii. inseamna: ceva ales. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica. conform cuvintelor: „aşa sa lumineze. art. apoi primeste mantia. nastrapa): o ladita în forma de turn. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului. Este imbracat apoi în rasa. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. art. Comem. Chita de busuioc v. Chipul mantiei v. marea vietii. De doua ori intinde foarfecile egumenului. Busuioc. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor. la 8. se opresc. Chipul ingeresc eel mic. asezata pe prestol şi in 82 . în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. respectiv pedagogul sau. simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul. unde se inchina în fata altarului." (Matei 5. Manusile. care intinde ajutorul cerut la nenorociri. X. care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal. Sf. Chiroteca v.16). numita haina mantuirii şi platosa dreptatii. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile. Precum a inghitit chitul pe Iona. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. în timp de seceta etc. La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison . spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca. iar în cealalta mana i se da o lumanare. în cap i se da potcapul. semnul de logodire al ingerescului chip. cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal.

Ciborium (margaritum. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne. E aducere aminte de chivotul legii din Test. Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana. unde în chivot este prezent insusi Domnul. Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna. strajuit de doi heruvimi. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana. în care se pastrau tablele legii. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. pana la Duminica adventului. Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun. ce e mirul în biserica ortodoxa. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. simbolizeaza judecata din urma. iar cand trecem pe langa biserica. moartea şi invierea. nastrapa. Ciclul Pastilor e primavara. ulei. peristeriu. inchipuie marirea lui Dumnezeu. principale. (balsam. în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi. aur). cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron. vin. ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu. intr-o cutiuta. mantuire. A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. iar cu Rusaliile. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. în biserica apuseana. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. columba.. reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura. în referire cu ciclul Rusaliilor. Vechi. ingenunchem în semn de adanca reverenta. inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. Duminicile 83 .) simbolizeaza puterile spirituale. cand trecem pe langa el. Compus din mai multe ingrediente.care. persoana intaia a Sfintei Treimi. adica actele mantuirii. de aceea. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici. Chivotul legii (sicriul marturiei. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur. în care era nastrapa de aur cu mana. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau.. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. pixida). care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume.

VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii. mai s u n t cripte şi mausolee (v. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa. Cimitir (fintirim. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. în Test. care inchipuie omenirea. ori prin catacombe. Episcopii. ziua odihnei. de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14. a doua venire şi despre judecata din urma. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. art. este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau. Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. intru lacas sfant. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii. prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere". ziua inchinata mortilor. ca şi cei morti. astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. ca acolo sa se odihneasca pana la inviere. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat. spre a fi şi mai aproape de martiri.. „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile. se pot savarsi servicii divine. morminfi). se stropeste crucea. în jurul casei lui Dumnezeu. cu cei morti. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. daca e sfintita. se tamaiaza poporul şi mormintii. în cimitire se mai afla de obicei o capela. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. domnitorii se inmormantau chiar în biserici. precum şi spre a invedera invatatura creştina. Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare. care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo.". în care.) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna. precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit. în numar de 24 pana la 32. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase. plantele au simbolica respectiv.. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. unde în viata au primit hrana sufleteasca. Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii. şi mai ales intr-o zi de Sambata. Se sfinteste agheasma mica. Crucea. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti.

aceasta mantuire. Boii inchipuie afacerile. caci acum „toate sunt gata". adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra. Cina se numeste mare. pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. catre care evreii nu au voit sa vina. care au respins chemarea. se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. cu care în pustie a inmultit painile. aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. Insuratul simbolizeaza grijile familiale. care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca. numai sa o voim. „revedere". Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14..catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii. de a auzi cuvantul de chemare. Florile. o primim în dar aceasta cina. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine. iar acum preface painea in 85 . „prin moarte la viaţa" etc. ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale. ce le ingramadesc oamenii peste masura. loan 19. „in veci pomenirea". SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu. Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca. apoi poftele. ravna dupa castig. ca şi la evreii vechi. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara". adica mantuirea sufleteasca. în vizuini. Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori. dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc. vefi fi ca noi". din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. bogaţiile. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. ce se vesteste în toata lumea. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa.16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant. ca şi crucile. precum şi icoane (invierea lui Lazar. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. farina simbolizeaza grijile lumesti.) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi.. „fie-i memoria binecuvantata". neamurile. plantele. Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie. slugile simbolizeaza pe proroci. Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor. cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor. etc). arborii etc. Cei intdi chemati erau iudeii. care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. Intrarile cimitirelor. care şi azi cheama lumea la mantuire. comertul. odihna şi ospajul. Fiul inchipuie pe Mesia. prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii.

poporul isi facea rugaciunile ingenunchind. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. La sfarsjtul serbarilor. Cincizecimea mai insemna şi darea legii. Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului. în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. art. Cingulum v. Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. avea cinci varfuri (v. pocainta are cinci parti. inchipuind multumita catre Dumnezeu. simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara.VICTOR AGA corpul sau. dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor). cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua. art. Brdul. cuvioasa. capul). precum se nimicea orice jertfa. sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). Cina din urma v. saptamana sdptdmdnilor. Templul. în superstitie. care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti. amuletul pagan. art. timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. Vechi. Pentagrama). Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire. Biserica are cinci posturi cardinale. Prin . coasta. Cina cea de taind. care se frange. în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. în Test. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. care da painea de toate zilele poporului sau. Cele doua paini dospite. nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire. rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. ca suma lui 2 şi 3. precum inimii. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. sdrbdtoarea secerisului. jertfa corpului Sau. ce a trecut şi în creştinism. Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant. care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. Cincizecime (Rusalii. sau 3 cuie. Cinci sunt simturile omului. de minuni (t312). La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. cu verdeata.Comem sf. Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. în Sinai. pentagrama. ca hrana de toate zilele. saptamana saptamanilor) era anul jubileu. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. mai simbolizau legea data în Sinai.sf.

III. Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4. Vechi. Vechi şi Test. simbolizand legatura stransa intre Test.cuvantul lui Dumnezeu catre creştini. care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos.1 şi 28. o data retezat. patriarhul Ierusalimului (f 386). iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3. la 31. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura. sf martir în Alexandria. erudit scriitor bisericesc (t 258).. Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi.16). în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 . în epistolele Apostolilor e cuprins. Ciriac (Chiriac) (gr. Comem. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. Comem. IX. precum şi insigniul dignitatii arhieresti. = al Domnului). (gr. Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura. Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. episcopul Cartaginei. la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. Ciorapii de matase. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele. la 14. Cirta şi iota (Matei 5. dupa impreţurarea ca cipresul. cea mai mica litera din alfabetul grecesc. II. = din Cipru): sf. Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii. ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica. iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare.Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite. Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer. la 28. la 18. 18). stralucitor). Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. Cira: sf cuvioasa. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312). La egipteni era chipul intristarii. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova. nu mai odrasleste. Comem. = al Domnului): sf. Nou. sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. 3). iar la romani. în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. care sunt în vesnica fericire. macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament. Ciril (gr. comem. în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. spre cer. Ciprian (gr. = luminos. Iota este litera i. Cir (Chir) Cira. el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. VI.

clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant. şi pe care-i calca în picioare..9. De aceea preotul.VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor. dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare. legat de lant. Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri. Ciuma inchipuia şi insesi pacatele. Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf. periculoasa. spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului. al unei primejdii mari (Amos 9. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant. De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. Claudia. Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu. martini în Asia XX .2). inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii. de pe amvon.dupa indicatiile liturghierului . de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri. luminoasa. Claudiu (lat. care se raspica în Credeu. în Sfanta Scriptura e o boala grea. în solee. Claudie. il invaluie si-i pune de-o parte."). olog): sf. Clara.. ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina. clara.. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri.atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei. adica cu privire la usa mormantului. O alta practica. eel din urma avand ca insigniu ciuma.. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. la invierea Domnului. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. saruta acoperamantul. care se apropie de sfintele daruri. Claudia. Ciuma. Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh. Haralambie. putin obisnuita. al carei tamaduitor este Mantuitorul. = inchis. Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. Clatinarea are sa se faca . spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat. dupa ce a sfarsit clatinarea aerului.31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul. Era simbolul oamenilor stricati. un monstru. inseamna: curata.5). spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe. referindu-se la simbolica de la inceputul articolului.". deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate. nume latin. Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta. Luca 22. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora.

de unde şi au denumirea de campane şi de nola. apoi prin toaca ori trambite. nola). prefacere. pe morti ii plang. care cheama pe credinciosi la rugaciune. adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere. XI.. de aceea la sfintirea. în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. IX.. care se numea şi botezul lor. fulminafugo. Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia. kliros = soarta). la 3. Clementina (lat. în Heraclea Macedoniei. defunctos plango. mortuos plango. orologiu de apa. sub Deciu. congrego clerum. Clopotele (campanele. la 31. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca. Clepsidra. la creştinii cei dintai prin cursori. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. = miloasa): sf." Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco. Claudie: sf. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum. Clopotul).Mica în goanele lui Maximian (f 305). inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18).. adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. episcopul Sardei. martira sub Deciu. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor. 3). milos): sf. fulgura frango" (pe vii ii chem. de mantuitoare şi de vestitoare. la 20. apostol. hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. Clement (Climent) (lat. Cler (de la gr. Din inaltimea turnurilor. ca urmator al lui Iuda. ucenic al Apostolilor (Filipeni 4. = Indurator. Comem. III. prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. plebem voco. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor.) ale serviciilor divine. Comem. a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. la amiaza. de mantuire. martir din Corint.1 şi 10. Comem. inseamna desertaciunea vietii pamantesti. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti. care sunt inscriptii predilecte pe clopote.1. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 . în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. la 14. Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). Comem. Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin. şi art. anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios. Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui.. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite. festa decoro".

ca o rugaciune de seara. Tragerea de seara este din secolul XIII..VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale. iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului.". Coasa taie vietile iarba. pentru a scapa lumea de pagani. Creştinii. clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav. la auzul clopotului. sai. care este aurora creştinatatii. Pe sepulcral schelet. clopotul untdelemn insemnandcele Sfant.). Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii. Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere. salutare ingereasca. Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune. pe care clopotul ii cheama la rugaciune. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul . ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta. Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie. are forma unui turn. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta. şi spre a le arata momentuozitatea actului. Are aceeasi insemnatate ca şi turnul. în zori. biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca. adica e vestitorul dumnezeiesc. La apuseni. au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu. sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui. ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare. epicleza etc. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor. chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi.. spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. cum era prescris pe atunci. la amiazd. ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor. Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii. seara. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere).

în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. se ruga şi plangea cu amar. de cate ori auzea noaptea cocosul. Moartea taie vietile oamenilor. chemandu-i sub scutul. Colacii vamilor. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. în legatura cu cocosul Sfantului Petru. Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet.virtutilor. E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. arhanghel Mihail. vamesii. cum coseste omul iarba. Cocosul e simbolul vegherii. fiindca el anunta ivirea luminii. ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor. tamaierea alunga demonii. infipt cu lumanari de ceara. E şi simbolul luminii. iar pe dinauntru cu chrisma. iar focului i se zice: „cocosul rosu". în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. 37). Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare. Coasa e simbolul mortii. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului. Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. chemati de glasul clopotului. Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca. ce are sa salasluiasca în biserica. tinand în mana coasa ori secera. ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. e şi simbolul penitentei... sub acoperamantul sau. asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. ce se propaga sub glasul lui. de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. tot raul şi toata necuratia de la clopote. Codrii în Test. Se face şi se imparte intru cinstea sf. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. care ne conduce din intuneric la lumina. Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. aducandu-si aminte de pacatuirea sa. Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor.

art. ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. botezul lui lisus. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. Coliva (colibanum) de grau.30). piscina. delfinul (simboale de renastere. art. Deasupra. al invierii şi al nemuririi neintret . adica care sunt renascuti din apa şi din duh. şi art. cozonac. de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale. ce le rosteste preotul pentru popor. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. sirene. simbolizeaza raul Iordanului. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. care au iesit din apa baptisteriului. a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. cuisoare (contra durerilor de dinti). coasta impunsa a Mantuitorului.VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii. asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua. al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. usturoi (contra strigoilor). Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. Colibanum v. cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari. Coliva e deci simbolul mortii. pestele (care simbolizeaza pe creştini). Coliva. are o cruce tot din aluat. trecerea prin Marea Rosie. miel şi sare. baptisteriu. Germenul vietii e ascuns în graunte. vasul cu apa sfintita. umbland unii pe la altii cu cantari. în mijloc. ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. în care s-a botezat lisus. Daca colimvitra sta pe 7 trepte. romane. Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. avus). ca şi chipul jertfei şi al invierii. în tinda. iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. oua rosii. cisterna. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. ce s-au familiarizat în crestinism. Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. Colimvitra (cristelnita. Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. care s-au botezat. precum şi un ou rosu. Coleda v. Botezul Domnului. în care se afunda copiii la botez. dupa inviere. Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate. Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. Vamile). care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. Colinde: ramasite de datini pagane. ca semn al jertfei de mantuire. slanina (contra ranirilor). nadejde şi inviere). Iosua prin Iordan.

simbolizeaza puterea. Ca amintire. Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. Completorium v. La ridicarea colivei. Golumbina (lat. Columba. în locul lui. Astfel de animale sunt: grifonul. care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. Columba (columbarium. ca sa ne deschida calea vietii. ca monument sepulcral. au dat roade de viata vesnica (loan 11. aratat la Botezul Domnului. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor. neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. nastrapa. hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. Comem. Columbina. cumpatare. Dupacinare. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. 25). dragonul. 93 . Grauntele e un simbol al vietii creştinului. inchipuie tarie. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu. Columna franta. Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. Iisus. porumbel): o cutiuta de metal (aur. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. care a purtat corpul Domnului. ingroparea şi invierea. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. putere. inchipuie pe Sfantul Duh. în simbolica creştina. ciborium) Sfintei Cuminecaturi.rupte. pastrata în tabernacul. art. post. adevarata coliva este cea facuta din grau. bherica sfmteşte coliva sfantului. fecioara şi martira în Colonia (f 453). spre a ne mantui. azi avem cutiuta (pixida. Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase. la 6. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte. argint) în forma porumbelului. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. spte a-i scapa de pangarire. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. prin moarte. Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. in. sa ne dea roada vietii. Originar. 51). Tot asa au fost şi Apostolii. Columna. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. cum rosteste Mantuitorul (loan 6. ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. pana nu dau de pomana din acelea. iasma. = blanda porumbita): sf. ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. margaritum.

9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI.ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S . 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X .Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI.UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX.o} xpxigsxq 9p. BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d . icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09.re..uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao. E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl.şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a.ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g. ux iox. ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx. U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi.9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU.nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 .icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 .sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J.io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr.nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup. 9p EA.Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio.qni p u u i g s 9 '.SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '. '(9 l\Z g.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM.Eiux.V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -.s9 xs pinxis p 'ixii.sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '.(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn.reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '.

ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". sora imparatului Constantin (f 360). în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. Conrad (germ. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. pruncii. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. ca sa lucreze cele ale legii. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire. Biserica şi sfintirea ei. = tarie. al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu.11. în corabia bisericii creştinii afla mantuire. aduceau sacrificii de curatire de pacat. la 21. se imbracau apoi în vesminte preotesti. la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. Convoiul mortuar v. statornicie): sf fecioara. constant!. cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce. eel Mare. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. = tare. imparatul Bizantului. naos) bisericii. Corabia are trei despartaminte: 1. Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v. Comem. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). afara de aceste ceremonii. naia. soleea.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. Constanta (lat. lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita. la 18.Xl Consacrarea în Test. la policarul mainii drepte. = sfatuitor). art. locul barbatilor şi 3. Corabia (area. Copia (gr. asa şi biserica lui Hristos. statornic): Sf C. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. pe care o si 95 k26. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate. Comem. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. art. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. V. Conductul mortuar. Constantin (lat. 2. spre a asculta legea Domnului. ca şi Noe în area sa. Comem. Levitii erau stropiti cu apa curatirii. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. simbolizand sfintirea lor. locul femeilor. ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici. Corabia e simbolul bisericii creatine. Inchipuie lancea sau sulita. ne duce la mantuire. Arhiereii şi preotii. art. inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. Copii v. care . ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus. Precum aceasta a ajuns la liman. sf Episcop în Konstanz (f 975). care au numit biserica „corabie. inchipuind curatirea sufleteasca. interna. = cutit de jertfa.

simbolizeaza locurile sfinte.22. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. dupa culoarea sa neagra. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului. die. prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. sectarismul. nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare. Noe a vestit 120 de ani pocainta. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. precum biserica cuprinde pe toti oamenii. dar aplecati spre cele pamantesti. care cu totii au intrat în biserica creştina. primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica. construindu-si corabia în faţa lor. unde a invatat Iisus. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari. Corabia. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta. în corabie barbatii ocupa loc inainte. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa.VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca. Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5). ci. prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. Multimea pestilor sunt paganii. Barca a cuprins tot soiul de animale. prigonirile lumii. asa nu este mantuire nici afara de biserica. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. Marcu 6. precum şi biserica creştina. iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. chiar şi inseamna pe diavolul. invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului.45) Dumnezeu. Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului. Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii. Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. caci precum afara de area n-a fost mantuire. care vaslesc prin orice primej96 . dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. cum se napusteşte clerului. care nu au primit invatatura noua.

Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2. Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina. Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. = tare): sf. 1. din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par). şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. ce o revarsau ptin altar. sa se gandeasca şi la ajutorarea altora. Corneliu (lat. un corb sa ingroape pe Abel. în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17. ca decorativul candelabrelor etc. Cornelie. la 31. Comem. la 13. Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. Cornul abundentei (cornu copiae). III. bunastare. tot astfel mitologia nordica germana are. indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. Coroana (diadema. ca un corn): sf. gratie. al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20. = tare. doi corbi. fiindca nu s-a mai intors în corabie. Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22.corbul la starv. corbul e avertizare catre cei avari. Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. 8). 10. respectiv invatat. caci doar pe Hie 1 . Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). Comem. Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. Psalmi 91. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin. cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. IX. 97 . 3). Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi.a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare.a r fi indemnat. martira în Tunis (f 309). Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. 6). 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie. precum ii este şi inima. care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica. Cornelia (lat. şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc. Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti. ce era rostit pentru pamant. Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or. sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. Daniel 7. e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. în care se nareaza ca pe Adam 1 . Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte.

A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. 11). 20) şi se face templul Sfantului Duh. adica omul e coroana fapturilor. 31). corporala. insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. marirea lui Dumnezeu.22). c. al adorarii senine. Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. Omul chiar şi în viata pamanteasca. art. casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei. E facut de insasi mana lui Dumnezeu. Coroanele mirilor v. Se numea cortul legamdntului. Cununile mirilor. de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. mdrturiei. precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. e un microcosmos. inauntrul caraia.17. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. Cortul sfant (cortul legdmdntului. Cortul sfant (tabernacul.VICTOR AGA Coroana de lumanari v. daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. Corona se numeste cercul de par în forma de cununa. Corul (cafas). troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales. c. Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. de o parte pentru ca se afla în biserica. iar cortul mdrturiei. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. 2). cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu. cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire. art. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1. Liton. E deci un loc sfant. Cortul mai inchipuie şi ceral. Coruri ingeresti canta la 98 . intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2. în Sfanta Sfintelor. inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu. spre a fi vasul gratiei (Romani 9. Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. 23). curate şi tipul corarilor de credinciosi. poate fi chipul lui Dumnezeu. adundrii. care ne acopera şi ne apara de primejdii. Policandru. art. care are forma unui cort (Psalmi 103. cuvucliu. Apocalipsa 21. o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt. Corporale v. biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8.3). fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor. care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui. galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor. ce si-i lasa calugarii în jural crestetului.

Craniul cu cele doua oase de picior. cu albine. e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. Astfel cosarile cu frrimituri de paine. a lui „Adam eel nou". Facerea lumii. ce s-a pogorat prin sfanta nastere. neschimbata şi ca la aducerea jertfei. Comem. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica. iar eel inconţurat cu spice." Stihira Rusaliilor). Colac de pomana. Dupa superstitie. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303). VI. SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat. în referire cu marul lui Adam. racla). Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. Marcu 8). la 1. Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. art. Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine. inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. ordonat): sfant. Sim ar fi primit craniul. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului. Craniul ce tine un mar în gura. în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara. de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. incrucisate. ce urmeaza dupa moarte. art. Co$ciug (sicriu. s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului.1) în vedenie. ce le vedem în icoane la baza crucifixului.. dupa traditie.nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. spre a arata ca s-a .. ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere. Cosma (gr. ce a vazut-o prorocul Amos (8. ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. Coţara cu poame coapte. ori chiar un sarpe. =regulat. Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. Cosara plina inseamna belsug şi dar. fiindca. simbolizeaza belsugul darului de sus. pe langa rugaciune. Covrig de pomana v. spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai. Creatiunea v. cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace.

Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. = crescator. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. Crescentiu (lat. dupa care are sa vina lumina. Crinii 100 . care are forma figurala a aceluia. cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. simbolizeaza sangele mucenicilor. prispitor): sf. a ingerului Gavriil. în Test. este azi emblema cercetasiei.1. în mana martirilor. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta. fiindca Credeul nu e rugaciune. Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. Crinul e tipul potirului. Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. incolacita pe dupa cruce. art. Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata. în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. Crescens. el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor. VII şi 4. Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. Comem. Crijma e o bucata de giulgiu alb. ce se revarsa de pe urma credintei creştine. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. vestitorul nasterii Domnului. cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare. Crepusculul (amurgul) serii. a intunericului. E simbolizata prin o cruce. Crengile verzi v. Daca il rosteste un preot. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. ce izvorasc din credinta creştina. la 30. apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. Taria credintei e semnificata printr-o stanca. şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale. Credeul se rosteste prin cantare. prin roseata sa.VICTOR AG A dinta. episcop în Vienne (t 80). precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. Ramurile. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii. ci numai marturisire şi invatatura. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. Ca simbol al pacii şi al dreptatii. al virginitatii şi al curatiei sufletesti. ucenicul sfantului Pavel. în unele biserici. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat. Crinul alb e simbolul nevinovatiei. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce. Precum crepusculul anunta intrarea noptii.

Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. VII. precum şi patronul automobilistilor (f 300). Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. Comem. Crispina. apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. Cristin (gr. 28) reprezinta toate florile campului. miscat de acest semn de iubire şi de mila. VII. Sf. care. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. Sf Crispin. nume ce inseamna: cret la par. la 25. E patronul celor bolnavi de ciuma. colimvitra. Semnul crucii. baptisteriu. fara sa sufere vreo alterare. zicandu-le: mancati acum din ea. Comem. E supranumit lacrima milosteniei. desi erau rupti de foame. cripte. care nu erau alta decat flori de crin. Comem. nume grec. la 24. E infatisat ca un urias. de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. zilele crucii. la 9. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). Cruce a-şi face v. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt. cristalul mai e şi simbolul cerului. episcop în Prusia (f 1245). la cererea sa.: a merge cu crucea la holde. unul din cei 14 salvatori. fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. Cripta (gr. = purtator de Hristos. ii dadura cu bucurie intreaga paine. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. Comem. pe care ii cinsteau la saraci. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi. martir. Cristina (gr. E 101 . le reinapoie painea. Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi. Cand vazu lisus ca. inseamna: floare aurie. Cristofor (gr. asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. X. = credincios. Crispin. martirizat în 287. ca reminiscenta a catacombelor. la 4. Sf Crisant . de Dumnezeu): sf. procesiune: de ex.campului din evanghelie (Matei 6. purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. originar din Roma. Cruce în sens mai larg inseamna litie. C. e patronul cismarilor. Cristelnita v. albe ca lacrimile. la 14.martir în Roma (t 283). dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale. din care s-a nascut lumina adevarata. XI şi 25. din care rasarira mii de floricele. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul. Comem. art. X. în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. Prin taria şi frumusetea sa. kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. Cristian. art. Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. adica zilele de procesiune. Crisant. XII.

In 102 vechime crucea avea culoare verde. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X. religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele.") fata de marea jertfa de pe cruce. trei sarbatori: la 14 septembrie. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. scoala. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21. asa s-a mantuit lumea prin cruce. cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. suferita de Iisus pentru noi. harul şi iertarea pacatelor. Apostol Pavel (Galateni 6. iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu. cea latina (crux immissa) ţ. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. în onoarea crucii. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. cea egipteana. Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor. Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. ca sa fie sacrificat. Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea. carte. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. rabdarea. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii. ca un steag de biruinta. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf. ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. spre a inchipui pomul vietii din rai. scara ce a vazut-o Iacob în vis. prin roadele aduse de El. Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). art. varga lui Moise. biruinta asupra iadului. La morminti inseamna nadejdea invierii. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. 8. biserici. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor. caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. loan 3. simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei. 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei. Tipurile crucii în Test. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor. 14). Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. Biserica are. ce o poarta Episcopul pe piept. lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. area lui Noe. precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului... invinsa de Iisus (v. Craniul). Crucea se numeste catedra.

carora au sa le urmeze. Crucea la capul mortului. adica crucea. Crucea. spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini. iar crucea e chipul dumnezeirii. Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 . care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra. a purtat în viata sa crucea suferintelor. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea. Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. unde troneaza Dumnezeu. Crucea constituind un semn de cinste. vesnicia şi trinitatea. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii. o au în casele lor. Crucea pectorala v. art. ca şi crucea stativa. Crucea arhiereasca. al invataturilor Lui. t Episcop al. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta.. Creştinii adevarati o poarta pe piept. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii.). spre a fi aparati de toate relele. intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. Trebuie sa aiba chipul rastignirii. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului. La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta. adica steagul de biruinţa al creştinatatii. Crucea patimilor v.. la sfintiri. Crucea.inchipuie şi scutul. Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo. inseamna aceeasi. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca. pe frontispiciile institutelor religioase etc. Crucea în cere o vedem la biserici. art. o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca. de adevar. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre. langa iscalitura unui episcop (de ex. Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii.

Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. în forma crucii. Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. iar cele 2 degete partea orizontala a crucii. de omenie şi cinstitor al crucii. simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. Crucea este un semn de cinste. hotarata. toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti".. ce le rosteste preotul inainte de impartasire. condeiul insemnand partea verticala. Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. . careia are sa i se dea toata cinstea. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit. inainte de a incepe sa o taie.. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur. este un semn de credinta. Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca. El constituie declaratia proprie. ca un miel langa cruce. Prin aceasta el se declara ca creştin. S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. ca şi în fata lui Dumnezeu. . mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om. mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi. ca sa se formeze o cruce. de onoare. Crucea sau semnul crucii.. dar cu imbracaminte. prin crucile acestea. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. Crucea painii se numeste semnul crucii. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. neschimbata. analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act. este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana. e „fata lui Dumnezeu". ca un simbol al adevarului. la astfel de iscalitura. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat. „Cu frica lui Dumnezeu". Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus. sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan).Mai este obiceiul ca. cei ce nu stiu scrie.

Sfanta Maica e numita roza creştinatatii. care nu au fost martiri. purpurul (roşu inchis). Ea e mila şi scaparea lumii. a Maicii Lui. asemanator sangelui şi focului. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. Trandafirie e simbolul iubirii.. Violetul e folosit în advent.Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. care este culoarea pompei regale. al milei şi al binefacerii. inchipuie marirea dumnezeirii. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. care aduce aminte de foe şi de sange. la Vinerea mare. Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. marirea lui Dumnezeu. e simbolul vietii. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. Roşu caramiziu. simtaminte evlavioase. iar la sarbatoarea Nascatoarei. argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca.. Verdele. a curatiei şi a luminarii. Negrul. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. Se foloseste la sarbatoarea Domnului. inseamna nadejdea în Iisus. aurul curat e chipul fericirii. Albul este icoana bucuriei. Negrul (mohorat. iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu. nimbul sfmtilor e auriu. Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie. purpuriul este simbolul puterii. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. trandafiriu este chipul iubirii creştine. al sufletului şi al gandului curat. e semnul maiestatii şi nevinovatiei. chipul Duhului Sfant. culoarea roza. al maniei. Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor. de unde işi are numirea şi de aureola. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa. 105 . aurii. în posturi. e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. a ingerilor şi a sfmtilor. ca simbol al caintei şi al abnegatiei. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. Culorile odajdiilor. Icoanele cele mai vechi numara 4. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului. în biserica apuseana culoarea ro$ie. iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post. al urii. Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita.

simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. casatoria) e o taina a legii celei noi în care. inchipuind biserica spirituals. Mirii stau inaintea tetrapodului. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. izvorata din credinta adevarata. Ierusalimul eel sfant. Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. martirilor li se da cununa credintei lor. prin rugaciunile bisericii. care. Euharistia. în fata altarului. Cuminecatura sfanta v. iar cultul extern inchipuie. e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. Cununia (nunta. bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. Cdntarul. art. Coroana de spini. prin semne vazute. Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. Cununia se savarseste în biserica. art. care se hotarasc a vietui impreuna. adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei. ce are sa straluceasca 106 . Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. art. florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. Cununa anului (Psalmi 64. ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. Cultul divin de toate zilele în Test. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri . Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi. Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii. 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti. dupa cuvantul Mantuitorului. de la care vine tot binele (Efeseni 5. dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. ziditorului sau. pe care e asezata crucea şi evanghelia. Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. Cumpana v. Li se pune pe cap valul (sovon).barbat şi femeie -. insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu. ca Maica cerului.VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. la olimpiade etc). cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. Cununa de spini v. 32). A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism. religia interna.

Rugaciunile. aruncarea graului. 107 . Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele. mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. de iubire fata de eel raposat. Mirele sta de-a dreapta miresei. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. Miaa. conform prorociilor. Mirii isi intind mana unul altuia. Dupa numarul lor. din ramura de prun. Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc. facute din flori. ca cercul facut prin inconţurare. cununa mirilor. Cununile mirilor (cununii. Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau). şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala. arata belsugul darurilor de sus. iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii. numit paharul comun. insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. Cununile la morti sunt semne de onoare. inseamna şi vesnicia. spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana. coroane). La sfarsit. inelul. Emblema cununiei poate fi prestolul. salutam cu dreapta. Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus. de mirt. cand Iisus.23). precum şi Hristos . Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului.cap bisericii (Efeseni 5. dreapta e semn de credinta. Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. dar pagane. în unele parti. Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. si-a logodit siesi mireasa biserica. de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. Cununa. masa. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. insemnand ca el este cap femeii. asupra mirilor. Aruncarea de zaharicale. Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre. ale virtutilor creştinesti.ca o lumina. dupa forma ei de cere. de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare. are sa fie fara sfarsit. doua maini incopciate. la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). din spice ori confectionate din metal.

22). pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului. ca sa dea marire lui Dumnezeu. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. Fiind chipul pacii cu Dumnezeu. Culorile-i principale sunt albastru. neinsemnat. baiatul. Curcubeul e simbolul Mariei. sa-i imbisericeasca. Luca 2.. adica nu este . curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus. precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2. astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. Curaţiri levitice v. în Test. 7 inseamna cele 7 Taine. Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu. Este şi chipul Sfintei Euharistii. art. 2. La 40 de zile dupa nastere. Curatenia corpului a fost în Test. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai. art. 11). 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului. care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile. Levitice curatiri. Lehuza. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli.VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa. trei simbolizeaza pe Sfanta Treime. De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. rosu . Obiceiul a trecut şi în creştinism. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti. toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu.. De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales. simbolul potopului. fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul. 22).al focului ce mistuie lumea şi verdele. Curatitorul v. Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu. chipul nadejdii. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu. Vechi simbol al curatiei inimii. sa-i inchine Domnului. Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii." (Matei 3. iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului. 4 ne amintesc de patru evanghelisti. partea barbateasca. Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. Curatirea dupa nastere. Propitiatoriu. care ne-a adus aceasta pace. 26). în Test. se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. Vechi. ca şi în legea veche. conform legamantului prin Iisus Hristos. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo.

este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. Cursa (lat). Curpan. Predica. în timpul de somn al lui luda. Cortul sfdnt. Patriarhul Avraam. mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor. Dupa o alta versiune. Cutremurul inchipuia în Test. Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa. Pamantul. il ingroasa de cate noua ori. pe care apoi sf Hie. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari. Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul. sa ne prinda în latul sau. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit. ca instrument de vanatoare. Naum 1. diavolii vor sa-i opreasca. Cuvantarea bisericeasca v.. art. 10). în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac. caruia i-a fost supusa (Romani 8. Hie cheama pe ingeri la rugaciune.16. Cuvuclion v. art. care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii. Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7. 19). şi il clatina adesea. VCSfi.de sub stricaciunea pacatului. Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu.ca fruct al rascumpararii . 9. 9. ascunse (Psalmi 24. Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii . . Avacum 3. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape. luda este legat de unul din stalpii pamantului. fn icoanefe bisericesti." (Psalmi 67. 5. e infatisat cu cutitul în mana. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie. Cand sf.vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu.15). el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina. iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. 29). ba chiar roade din stalp. la al treilea sta sf Hie. 8)..

Daniil (evr. Dansul cununiei. simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc). loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus. Ea danseaza inaintea lor. asa lisus fluiera şi toata lumea. precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 . V. doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). omul poporului). art. Daniil mare. nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. ca şi cercul (= simbolul Comem. il aflam la toate popoarele vechi. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit. la 4. Cosma. Sacos. la 21. zeaza atotputemicia mortii. Comem. imbracat ori nud. sfant. Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar.D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. Precum Daniil scapa pe jocul sau. de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. fratele sf.. „Isaia dantuieste". trebuie sa joace dupa fluieratul ei. le izraeliteni din robia babilonica. IX. sf. unde ne. fu aruncat de vrajmasii sai. Comem. la catolici: 6. scriitor bisericesc (t 754).VII. mesei. Fiind pururea verde. = daruit. XII. de la Domnul. = istet. Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27. adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii. la 1.

sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus. La jocurile sfinte luau parte de regula femei. Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca. La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor. Obiceiul a trecut sj la creştini. din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca. Dansurile sfmte au fost expresia pietatii. ce 1 . ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase. Darul leganat lui Iehova se numea în Test. Sunt de origine veche." (Matei 22. în Test. Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani. ce le aduc creştinii la biserica. ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor. Daruri (prinoase) se numesc painea. ramasjte de datini romane. Ill .divin. ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu.. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti. Darurile de Craciun. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". vinul şi alte bucate. didrahma). au fost şi la pagani. Darul ridicat (siclul. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei. în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. în sarbatori ori şi în alte zile. ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu. Arata referinta dintre biserica şi stat. Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii. 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire. care la impartirea tarii n-au primit pamant.. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu. a inceputului man-• tuirii noastre. de unde au trecut sj în viata sociala. le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei. ca jertfa lui Dumnezeu. un fel de rugaciune. pe seama intregului neam omenesc. Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa. Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul.

Aurul e simbolul faptelor bune. ele simbolizeaza intreaga viata omului. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos. Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. adica jertfa nesangeroasa. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. Sfintele. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). Darurile magilor sunt: 1) Aurul. eel nascut şi crescut în umilinta. Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. iubit) e prototipul Mantuitorului. Down) este numirea Sfintei Euharistii. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti. Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium.VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului. Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. adus lui Iisus. precum aurul nu rugineste. David (evr. Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. preotesc şi profetic. la care a indemnat Iisus lumea. 2) Smirna i s-a adus ca unui om. Precum copiii se bucura de darurile primite. Euharistia). asa s-a facut Mesia. fiindca reprezinta intreaga natura. Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. revarsat prin nasterea Mantuitorului. Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. imparat al neamurilor. şi art. cu munca. ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. = placut. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus. Ca alimente. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. adica: aurul. Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. tamaia şi smirna. tamaia e rugaciunea. afara de Sambata şi Duminica. Darurile magilor. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins.

Untul de lemn şi vinul. tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus.se tineau serbarile 113 . a patra luna a anului şi tot neamul omenesc. astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor. parabola de la Luca 10. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale. de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". ci intre pagani se va ridica biserica creştina. care n-a adus vindecare lumii.nezeu cu intindere vesnica. precum este de stransa bisericii. care n-a folosit nimic omenirii. care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate. tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. Ieri. iar ca rege este imbracat în purpura regala. Samarineanul inchipuie pe Iisus. Toiagul lui David a fost tipul crucii. Numele itoase şi iadul. în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om. iar levitul este antitipul prorocilor. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn. untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu. Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. raiul. preotul inchipuie adica legea veche. legatura cu biserica lui Hristos. Asinul inseamna corpul Domnului. 22). pe preotii nobila dintre toate plantele. care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. urgia dumnecreştina. 29-37. cu care ne-a spalat ranile. de care se ingrozeste Satana. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi. care o aveau ca Ierusalimul. 32. veche şi cea noua. tatal zeilor.douasprezecea a celui solar. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta.intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca. care sunt mai jos decat am primit de la romani. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. 16). unde este pace şi siguranta. Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica. iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. tot felul de oameni. Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor. care are lipsa de ajutor. omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. Apocalipsa 19. iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania. în lizeaza a doua venire a Mantuitorului. adica pacatele.

VICTOR AG A Saturnalii. derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii. neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti. Demetria. care ne calauzeşte prin imparatia mortii.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca. al vietii Lui. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. personificarea flacarii şi a nevinovatiei. Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii. Naşterea Domnului (25).prin comemorarea nasterii Domnului . Degetul. Craciunul . il are sf. 114 . Datina aceasta a trecut şi în creştinism. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. Infatişat pe sicrie şi pe morminte. Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita. daruri etc. inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. la 26. Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. care a fost martirizat. Poporul i-a dat porecla de Indrea. Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor. Diavolul. nadejdii.este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor. ca simbol. Dimitrie (grec. spre inviere. adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze. Andrea şi Undrea. Demon v. art. X. al tainuirii. pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. cu colinde. cand este aşezat pe gura. care toate ne dau nadejdea mantuirii. simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare. ca insigniu. unde era simbolul renasterii. sf martira (f 362) sora sf. izvorator de mir în Tesalonic (t 305). iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem. Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6). Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. care ar deschide zilele acestei luni de iarna. facator de minuni. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie). arhidiacon martir ştefan (27). Demetriu. loan Nepomuc. sf. iar de ziua sf. Comem. e simbolul tacerii. La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta. Dafrosa. cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. invierii. Degetul ori lacatul la gura. iar ziua incepe sa creasca. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. este simbolul creştinismului. = din pamant. a intrat în paganism. fiu al zeitei pamantului). Delfinul. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. Demetria. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun".

Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea. ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul. ci ca fii mantuiti. Descalecarea în Test. Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe. Evreii. la sfintiri de biserici etc. şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. Se face agheasma mica şi se stropeste casa.4). cand trecem pe langa biserica. ca în loc sfant. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11. 5. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30. Vechi numai saracii şi jelitorii. I Samuil 25.) în casele lor de rugaciune. cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe. cat mai ales contra murdariei. ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. stau cu capul acoperit la rugaciune. Descoperirea capului şi facerea semnului crucii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte. Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. 19). stima. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul. 4).Denii (vigilii. precum şi curatirea casei de toate relele. liberi sj cu demnitate. pruncul şi casenii. lehuza. atat în trecut cat şi azi. iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa. fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu. Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24. lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex. chinezii etc. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. asupra noului nascut. 115 . Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic. Desculti umblau în Test. Isaia 9. Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei. curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc. 20. 5. Sf ap. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor. inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu.10). 64. suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra. lepadarea. acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana.23). 2. sau vreo troita.) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor. careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. 27.

al pacatului şi al iadului. Deşertul.) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti. Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu." (Matei 27. în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. naos. Despuierea altarului v. art. 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului. Diaconii (gr. cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta. se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune. Dezideriu (grec." (Marcu 1. Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. al neinsemnatatii cuiva. tinda). Diac v. în taina pocainţei. spiritele rele. infocat): sfant. trei la numar (altar. = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou. La ziua impacarii. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti. în Joia mare. care mai sj binecuvanta masa. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. Devotiunea (votul). la 21. pomeni. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea. Ministrantii. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul. 22). Indeosebi la praznice. al micimii. ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. e simbolul lumii departate de Dumnezeu. adica se da invoirea de a manca. martir impreuna cu Ianuarie.35). vot monahal etc. de a lega şi a dezlega. ca inainte de folosirea acestor daruri de sus. de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa... agape publice etc... inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire." (loan 20. în desert stau demonii.. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6). ci sunt numai 116 . Astfel expresia lui loan. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. abstinenta. IV. Singuri nu pot savarsi functii sacre. ca antiteza gradinii raiului. Dezbracarea altarului.. care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca. art. fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor. Se cade deci fiecarui creştin. „Impartit-au hainele.VICTOR AGA Despartamintele bisericii. „nu sunt vrednic. = doritor. Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi. inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. Comem. Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor.

Diavolul (evr. gr. e inchipuit cu figura de om. Irod. broasca. cu mai multe fe{e. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului. behemothul (Iov 40. capetenia diavolilor. ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura. pe pastoforii. Ca atare simbolizeaza pe ingeri. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru. 2). mistretul. Pilat. paros. basiliscul. sarpele. cum ar fi Ahrimanul persilor.15. Faraon. inchipuie un loc sfintit. 31) şi este simbolul ereziarhilor. Isav. Beelzebut. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. dragonul. corbul. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat. Belial). Simboalele diavolului. cu coada. stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor. cu coarne şi legat în lanturi. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. sunt în Biblie: Egiptul. „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20.34). pe care Iisus le mana în porci (Matei 8. ca Jap simbolizeaza pacatul. 24. Lucifer. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel. Lucifer. Diaconul. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28. cu coarne de Jap şi cu picioare de om. unde. care era privit ca animal necurat (Exod 22. Nu este principiu al raului. maimuta. Iuda. ce servesc şi ca tipuri. care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. Varava. tapul (Levitic 16. alte simboale: vulturul. ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia. prin pacatul sumefiei. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. II Regi 11. cu gheare. care strica via Domnului (Psalmi 79. şi diaconicul.14). în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor. Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui.simbolul avaritiei. Diaconic (vesmantar. 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor. e infatisat adesea ca un monstru: gol. adesea cu cap de femeie.23 şi I Petru 5. ursul invins de catre David (I Samuil 17. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin. leviatanul (Psalmi 73. 12) şi al onoarei. în care sunt concentrate toate animalele. acoperita numai la coapse. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra. vulpea. ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. avand parul despletit şi gheare la picioare. 27). simbolul minciunii şi al sireteniei. simbolul lui Hristos şi afara de porumbel.22). în icoana raiului apare ca sarpe inselator.8. simbolul Duhului Sfant). Diadema (= coroana) a fost în Test. leul cu referire la Psalmi 21. 117 . Satan. 103. schiop din cauza caderii din cer. Demon. cainele.15). Asiria. negru.

conform I Corinteni 12. cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala. = dumnezeiesc): sf. ales a scrisorilor pastorale. Dichirul (dicheria). Dionisiu (gr.. Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea . Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim".. pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii.. recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu. avand în mijlocul lor o cruce. combatand parerea lui Nestorie. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai. cu falca unui magar.2). X. Dionisie Areopagitul. 19). sfesnic mic cu doua brate. la 3." (Dei gratia.. Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. Dionisie. Demetriu. Inseamna smerenie. III. „Din mila lui Dumnezeu. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina.VICTOR AGA Dicaniciu. 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor.. Comem. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451). 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli. în biserica apuseana cu „ ite missa est". dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume. Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii. spalati şi curatiti prin botez. Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus.. Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului. ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu. toiagul patriarhilor. dupa cum invata biserica ortodoxa. Obiceiul s-a luat de la romani. în care ni se spune ca Samson. Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii. Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana." Romani 13. Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos. a ucis multime de filisteni (Judecatori 15. episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265). al doilea proroci. la inflorire sufleteasca. Dion: sf. Dintele este simbolul puterii în Test. Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul. în Cantarea cantarilor (4.15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet".) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare. Dimitrie v. adica cu doua lumanari. care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite. Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise. De aceea rugaciunile principale se fac dimineata. la 9. Comem. în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. al treilea invatatori". Vechi. martir. din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh.

care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul.. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. Vechi Dumnezeu e Stapanul. Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test.. Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. Nimb. ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus. Nou Dumnezeu e Tatal. Simbolizeaza rugaciunea de seara. pana sunt la proscomidie." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare. Cel ce a negutatorit bine talantul sau. „Doamne strigat-am. „Doamne miluieste": raspuns liturgic. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. Doi. intre rai şi iad. Pana se afla la proscomidie. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul. adica mormantul. pe care se junghie corpul lui Iisus. intre creştini şi pagani. dintre pozitiv şi negativ. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus. scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. adica mantuirea. Cand se afla pe prestol. Discos v. Nou. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra. ca numar simbolic. discul simbolizeaza locul. profeti şi apostoli. adica inchipuie lemnul crucii. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna. art. precum potirul poarta sangele Lui. discul e tinut ridicat la frunte. în care ne-am marturisit pacatele. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce.. iar oamenii sunt fiii lui.). pe care Iisus. isi agoniseste viata vesnica. precum şi în practica vietii creştine. cat şi în Test. Sfanta Scrip119 . în munca vesnica a iadului.. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau. La intrarea mare. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul.darurilor. Discul (gr. canaaneanca. ca sa ne ia sub scutul sau. si-a sacrificat corpul Sau. care are sa fie mantuit. Vechi. ca pe un altar de jertfa. în care sens este socotit ca cifra discordiei. apare atat în Test. diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul. Este elemenml binar. La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca. iar omul e robul.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. darul dumnezeiesc. în Test. Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare. virtuti şi pacate.

Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti. postul. la 10. pe care le implinesc. Nou. traditional ori statorit prin norme de uz. 12 sunt fiii lui Iacob. Domnica: sf. de 40 de zile. Vechi avem 12 patriarhi. fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). Inscriptia de initiale D. imbracarea în sac. inseamna: proprietateaDomnului. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. Doliul il au toate popoarele. Vechi şi Test. 15). Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile. precum şi unele claustre ale bisericii latine. la 8.1. Dominic. Usile imparateşti au doua aripi. Dom se numeste catedrala. La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani. nu-si tund parul. Comem. Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. 1. Nou. Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). Vechi şi Test. Comem. la 4. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. Roadele Sfantului Duh sunt 12.. Dominica. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. Domul are aceeasi simbolica. Numirea se mai deduce de la initialele D. ruperea vesmintelor.VICTOR AG A tura are doua parti: Test. loan 21. Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. facator de minuni. Comem. 120 . Barbatii umbla cu capul descoperit. celui mai mare Dumnezeu. VIII. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. nume latin. respectiv pomana. Iisus a avut doua firi. episcopul Miletului. M. cuvioasa fecioara. Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu. ce o are şi biserica. cernite. Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. adica 12 articole. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . puterile. O. Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. o au bisericile catedrale. nici nu isi rad barba. Revelatia este supranaturala şi naturala. Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul). care inchipuie Test. M. cu retinere de la petreceri şi jocuri. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare. O. Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). în Test. cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani.1. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. Domitian: sfant. stapaniile). adica pana la parastasul. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. presararea cenuşii pe cap. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. Dominica. doua vointe.

121 . în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. II. ascet renumit şi scriitorbisericesc. Columna. = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. zmeu. ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor. cu orare verzi. 14). i-o aducem lui Dumnezeu. Nou. e apostolul neamurflor. s-a pierdut prin pacat. de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109. ce dimineata. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur. inaltat la cer. deosebita. în mana drapta cu toiag de aur. impreuna cu intreaga faptura. e simbolul imoralitatii. („Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh. La evrei. pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. al putrezirii şi al necuratiei. la 6. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta.8): dupa Sf. acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor. cei buni stau de-a dreapta. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude. la 13. sade de-a dreapta Tatalui. Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii.. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300). Cu dreapta facem semnul crucii. Mantuitorul. Comem. Dosoftei (gr. de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament. Comem.. Drahma pierduta (Luca 15. pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. art. binecuvantam. La judecata din urma. VIII. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor. fiindca reprezinta Test. Doron = Darurile inainte sfintite v. pe sufletele noastre. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi. imprimat pe drahma. femeile de-a stanga. Dospirea: în Biblie. Comem. în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. la 13. La cununie barbatul sta de-a dreapta. iar cei rai de-a stanga Judecatorului. E o cantare de lauda. Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. Dorotei Tebanul: sf. insemnand ca „barbatul este cap femeii". VIII.Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos. de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. v.1). = dar de la Dumnezeu): sf. Chipul lui Dumnezeu. prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. art. Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale.").

care simbolizeaza. cocorii cu piatra în gheare. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. legata la ochi. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. Mihail stand langa dreptul Judecator. art. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica. i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. Drepti la rugaciune v. care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. respectiv infatişeaza. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant. Porumbelul. impartaşindu-ne viata noua. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. fiindca el. cantarul dreptatii il tine sf. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe. Drumul crucii v. Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor. Dreptatea. Alteori il vedem ca porumbel. Duminica (Ziua Domnului. tinand intr-o mana o cumpana. strutul. lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. D. echerul. în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. pe Sfantul Duh. ce-i tine Mantuitorul în palma. una ori doua sabii. a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile . în icoanele judecatii universale. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. puse langa ori 122 deasupra porumbelului. S. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. iar din gura emite raze. art. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. S. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI). iar în cealalta o sabie. S. Dies Dominica. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. Starea dreapta. ce zboara intr-un triunghi. martirii stau de-a dreapta. în icoanele sfmţilor. la rang. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant." — Spiritus Sanc-tus. Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii. de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. Calvarul. mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. iar confesorii de-a stanga. are emblemele celor patru evangheliijti. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos." -Duhul Sfant sau „S. inconţurat de raze solare. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata. ca virtute. vulturul. ce o avea şi la pagani zeita Justitia. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. la stare. arh. Spre a forma semnul crucii. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli.

Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate. adica la 8 zile dupa Pasti. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina. Duminica. care este nemarginita. în credinta poporului. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. iar Duhul Sfant.Sale asupra lumii. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. sfintitorul lumii. Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. spre a simboliza invierea Domnului. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. prin cantarile şi citirile sale. Prin aceasta dovedim ca noi. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. Sf. pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. cainta adevarata. 7) în ziua de Duminica. dupa insemnatatea sa cea mare. personificate. Duminica lasatului de carne în citirile. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. dar care nu se cade sa fie precupetita. Paştile mici. Duminica a treia din Postul mare. Duminica crucii v. Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. Ea este inceputul zilelor. 5) şi Sfanta Scriptura. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. art. primita la botez. Faptele Apostolilor 20. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. ziua cea dintai a saptamanii. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. veac de odihna. mantuirea savarsita prin cruce. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant. Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. prin invierea Sa. abia la Duminica Tomii. Duminica mare (Rusalii. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. 123 . imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. cei ce am inviat impreuna cu Hristos.

Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. pe tetrapod. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. Vechi şi a celor din Test. fiinta absoluta.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. a cincea Duminica din Postul mare. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. art. pana la Paşti. bolizeaza pomul vietii. Antipasca. rugaciuni pentru vite etc. care voiau sa-l ucida cu pietre. acoperindu-i adica cu un val violet. De la aceasta Duminica incepand. rugaciuni contra boalelor. astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii. se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . ca niste drumeti în calea sfantului mare Post. inbiserica apuseana. fiindca de aci inainte crucile. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. Duminica Tomii v. Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. Dogmatica). Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. dupa pogorarea Duhului Sfant. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. care exista prin sine insuşi. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. care ne asigura etemitatea în rai. de durere asupra patimilor lui lisus. Ca fiinta pur spirituals. în aceasta Duminica. Nou. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. adica Duminica prima a lunii noi. Dumnezeu. Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. dupa primirea Duhului Sfant. spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine.

Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana. a prin semne temporale. Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip. 9): „şi a şezut eel vechi de zile. 26). cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale.. h. imbracat în ornate. coroana. b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118. tetragramatonului. ori de numele Elohim. luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului. iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2. Ca şi Creator al lumii. c) crucea în cere. Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra.". 4). = tetragramatonul. 7 faclii ca simboale ale atotputerniciei. 1). Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc. tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. cartea judecatii. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut. în mana cu sceptrul. soare. cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi. semnul puterii. care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta. dupa Zaharia (4. 18). 12).". Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc. Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice. I Petru 3. Dumnezeu e infatişat sau în Treime. 12.. w.. protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere." (Psalmi 23. pe cruci. Dumnezeu e inconţurat de stele." pe clopote. culoarea alba simbolizeaza lumina. sau ca persoana singuratica." (Geneza 1. incadrate în nimb de soare. h. cartea vietii. acesta a trecut şi în creştinism. pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular. grija şi ocrotirea fapturilor... d) un foe. 1) ori şezand pe tron. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun.. h) o mana. ca zapada. e) imparat pe 7 tronuri. conform vedeniei lui Daniil (7.. w. mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit. conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4. simbolul providentei (Proverbe 22. în Test. f) un stalp de foe dupa Exod 13... Vechi. cercul simbolizand lumea." (loan 1. Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. respectiv personificat. soare.. 18) şi vesnicia nu se poate infatis. al lui Iehova. ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. Ca Stapdn al cerului. E în nori. în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii. Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii.. Evreii adica. 125 . în tunet. noaptea intr-un stalp de foe". se foloseau de numele de Adonai = Domn. crucea insemnand pe Dumnezeu. prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi.. h. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime. 18). g) ori prin şapte ochi. în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri". Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana.24). 21: „Domnul mergea. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui. în foe. pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta. h.

Completorium): una dintre orele canonice. 16). Uşile imparateşti. Dveri v. Intonarea ei la inceputul Utreniei. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. în Test. 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. art. simbolizeaza eternitatea. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. şapte dureri. Durerile Sfintei Preacurate v. co n.VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. dupa cina. ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. cantarea de la inceputul Utreniei. Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. liturgice. adica de moarte. art. co (omega). care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit. Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des. care sa nu ne surprinda fara de veste. Dupacinare (Pavecernita. Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. iar literele o. N (v=n). adica în faptul zilei. cainta şi umilinta noastra. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. „Dumnezeu e Domnul". Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic. Nimbul. precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite. în forma de disc ori de triunghi luminos. (O co N = eel ce este). 126 . în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. Dupaserdnda.

Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului. = iata omul). 1). Momentul acesta. imbracat în hlamida. ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. comuna mai multor randuieli liturgice. cand pe lisus. Eden (evr. are simbolica ecteniei mari v. Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. 23). = frumsete): un tinut la Rasarit. Ecce homo (lat. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga. a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). fara vina proprie. pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2. Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul". precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. Caterina. care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit. art. Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar. cat şi în sculptura (Diirer). cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. în arta. sub numirea de Ecce homo. Ectenia staruitoare. se intelege figura lui lisus batjocorit. Ca şi acestia a fost şi lisus. în care a fost gradina raiului 127 . a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana. pace etc. art. batjocorit de catre ostasi şi plebe. unic în istoria lumii.E Ecaterina v. Ectenia mare (de la gr.). i-a scos în fata multimii. Tipul lui Ecce homo în Test. exclamarea lui Pilat. precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric.

ziditoare de biserici (ţ 328). vazute. al iadului. la 13. 128 in stramtorari şi în mare turburare. Pavel. din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. 8). unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea. = stralucitoare ca soarele): sf. Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. Comem. Ca sa praznuiasca cu demnitate. = eel liber) din Roma. cand erau în robia egipteana. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. Ede (germ. Elisaveta (Saveta. VI. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana. sf. Eduard. „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9. Ella.VICTOR AGA (Geneza 2. Egiptul e simbolul pacatului. parinte bisericesc. XII.1. Efta. adica frumos. Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. = curajos) eel mare. XII. Comem. Comem. Eleonora. adica al formelor externe. Comem. Efod v. Izraelitenii au fost aci în robie.1 şi 18. Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti. Elis. Comem. = miluitoare): sf. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. la 1. Comem. IX. al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate. Elefterie (gr. sf episcop al Iliricului. = aparator): sf. Edit (germ. De la frumseta raiului. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473). fiica de rege (ţ 984). abatisa în Wilton (Anglia). la 28. in- . la 20. V şi 28. intreg tinutul a luat numire de Eden. la 21. cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). Elena (gr. Nora (gr. Umeralul. care ne asupreste cu pacatele. Betty): nume evreiesc. . Semnele externe. Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. la 15. intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). Comem. Mama-sa fusese convertita de sf ap. Alice. Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). Elisa. la 16. VIII. Egiptul e şi simbolul diavolului. ne robeste şi ne ispiteste. mama lui Constantin eel Mare. Edmund (germ. primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581). Eftimie (gr. stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. regele Angliei. X. Veta. 13). II. la 21. Effata (evr. = aparator al patriei): sf. ale rugaciunilor. cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie. =luptatoare): sf. art.. de apa din piatra. prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. Comem.

Comem. Matei are ca emblema un cap de om. leul fiind simbolul puterii. Vechi. III.17). mama lui loan Botezatorul. Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor. ca şi Hie. XI. = principele locului). pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu. aparator al icoanelor. Emanuil. avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). Emeric (germ. sarguincios. = Dumnezeu e mantuirea mea). 7) (f 896 a. Marcu are un cap de leu. la 31. Minunile lor sunt asemanatoare. = dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania.1. Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. De 129 .52). Comem. imitator): Sf. Ema (engl. la 4. la 6. al lui lisus. la 14. = Dumnezeu cu noi): martir în 1570. Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. Embleme: semne distinctive ale sfintilor. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28. 27). la 4. ori al unui inger. fiul lui Cain (Geneza 4. Elisei (evr. episcopul Cizicului. colpion = piept. precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste. panaghion): insigniu episcopal. Luca are un taur (bou) de jertfa. Sf. XI. panaghia. mareata. loan are un vultur. Comem. proteguit de Dumnezeu. care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. e prototipul lui lisus (Luca 4. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus. 15). Manuil (evr.. VIII. figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. Comem. Emilia. la 8.). e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti. Enoh. Emil. Emilin (lat. sotia lui Ludovic (ţ 876). invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. Comem. sau chipul unui tanar. Emilian. Hr. en = pe. sf. fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus. VI. la 24. Elvira = inalta. VI. Comem. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai. fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem. = intelept. E. fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. Sf. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). Engolpion (gr. care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus.seamna: Dumnezeul juramantului. Emil.

se planteaza pe morminte. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta.22) e tipul dreptilor şi al sfintilor. urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia. A fost şi tipul preotiei. fiii lumii". Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. la mantuire. cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina.VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11. Inainte de a doua venire. Enoh (Geneza 5. Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii. sf. fiul lui Set. Epigonatiu (bedernitd. iar cantarile de plangere. sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. Epitaf. subgenuale): insigniu episcopal. Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. mormdntul Domnului) e o panza de matase.5) iar urmasii lui. nabedernita. precum au facut Apostolii. Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. un preot presara flori pe epitaf în semn de . art. cu epitaful. Epifaniu (gr.17). dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. genuncherul. art. 6. Epifanie. aparitie stralucitoare). Enos. Episcopii sunt. ca şi ai lui Set. în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. Epitaful (sfdntul aer. E sfant comem. Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. (Geneza 5. ce se savarsesc în fata mesei . e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului. Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. puterea cuvantului dumnezeiesc. mare predicator şi distins apologet (t 403). slobozit pana la genunchi. s-au numit „fiii lui Dumnezeu". Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie. plcujtenita. la 12. Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana. Epigraf v. 38). E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji. Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii. Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". spre a-i saruta credincioşii. Epifania v. adica a introdus cultul divin. XII. ca simbol al nemuririi sufletului. episcopul Ciprului. în forma de patrat din materie preţioasa. Luca 3. cu care. Botezul Domnului. ca cu o sabie. 7). E. în unele biserici. fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului. prin punerea mainilor asupra. = renumit. cu icoana inmormantarii Domnului.

adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine. Erodiu (barza. VII.a increştinat. fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. ori neputinciosii. care nu are capat. La rugaciunile particulare. stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire. III. se culca la pamant. Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. Filip (t 117). Un alt simbol al eternitatii este inelul.. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. Ermil diaconul. Eremiti (pustnici. patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh. Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. = de bun neam. Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru. fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8. respectiv Sambata dimineata. Prototipul lor e dat de Moise. ap. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. = de bun renume): sf. renumita): sf. 18). martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu. cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie. la 1. la 13. la 4. fecioara. Eudochia. anahoreti): barbati piosi. şi printr-un sarpe ce-si musca coada. Comem. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. Comem. 131 . E şi simbolul moravurilor bune. cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114). ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. Ermiona: sf. Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. o fiica a sf. A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. 7). Comem. martir sub Liciniu. care tine în mana globul terestru. s f . Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie. Comem. IX. cand au pus mainile asupra creştinilor.1. Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. Epitrahil (orar dublu. Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!".recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. ori il are la picioare. Eudoxia (gr.. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. Eufemia (gr. la 11." rugaciunea imbracarii). iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare.

XII. fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. Sf. apa ce a izvorat din stanca. Eugenia (gr. Nou: minunea din Cana. Sf. la 25. din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". Euharistia (gr. Se numeste euharistie. sub chipul painii şi al vinului. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. Eugen marturisitorul. ce beau apa dintr-o fantana saritoare. în Test. luminoasa spre sublima Taina. A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri. asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie. inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. = luminoasa. Vinul incat se poate are sa fie rosu. vesela): sf. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca. = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian. în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine. Eufrosina. la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea. la 19. 18). iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. Comem. II. strugurele urias. ci numai inchinare şi semnul crucii. cuvioasa fecioara (t 400). Comem. innoirea noastra sufleteasca. Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. Conform poruncii a patra bisericesti. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. cum zice 132 .1. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. 2) cerbul langa izvor. 53). astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. pestele inseamna pe Iisus. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. care inchipuie coasta Mantuitorului. spre a nu varsa sfintele daruri). Tipurile Sfintei Euharistii în Test. Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. care a instituit Sfanta Euharistie. Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana. Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane. Marginea sfantului Potir. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. Erosina (gr. = multumire. Eugen. ca mai asemanator sangelui Mantuitorului. Ne cuminecam toti din acelasi pahar. Comem. Comem. adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. 3) doi porumbei. creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an. ca simbol ca. inmultirea painilor.VICTOR AG A Eufrasia (gr. = nascut din nobilime). Eugenia: sf. Vechi au fost: ploaia de mana. Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. Euharistia inchipuie cina cea de taina. la 17. cuvioasa martira în Roma. la 24. IX.

inseamna unirea nedespartita. = viaţa). prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. Sfanta Maica Maria. 5) pelicanul şi fenixul. sfinfiri. Eulogia: v. adica acestia trebuie sa fie o vointa.) ale cultului extern divin. 6) teascul. adevarata mama a celor vii. ucis de fratele lui. 25). în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat. la 10. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. XII şi Duminica inainte de Craciun. Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. episcop în Samosata (t 380). Sf. = temator de Dumnezeu. Comem. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. Precum din aceea a iesit sange şi apa. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii. care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. Euhologii (sacramentalii. precum carnea şi oasele se tin laolalta. XII. IV. departarea relelor temporale. Eustella: sf martira în Franta (t 199). o inima. ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. ci este deopotriva cu el. Eva. VIII. 4) mielul cu steag. art. e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. molitve.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui". 133 . Eulalia (gr. Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii. Eftimie. Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare. infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). Binecuvdntare. ca prima femeie în lume. Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. Eutimie v. gratia de sus. Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. Comem. e tipul Mariei. Eusebiu (gr. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica. Eutalia (gr. asa din Sfintele Taine iese darul. e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor. sfintirea caselor etc. mama tuturor oamenilor. la 27. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv. Comem. Comem. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. = norocos. la 22. precum a doua Eva. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. ierurgii. exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. Evsevie): sf. dar nici sclava lui. sunt rugaciuni. = elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). Eva comemorata la 12 şi 14. la 30. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5. VI.

Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. cu atenfie. La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers. iar credinciosii inalta lauda „marire. pe tronul lui Dumnezeu. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. 134 . spre a o saruta poporul. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia. iar ca un act de cult e un moment solemn. în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. în vreme ce alte citiri (apostol. în Duminicile anului. pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume. în lume. = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti.. Aşezata pe tetrapod. simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand. la utrenie. adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). Pe prestol. care sunt 12. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai. dumnezeiasca.VICTOR AGA Evanghelia (gr. ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale. în semn de respect fata de cartea intelepciunii. fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. Sarutarea Evangheliei).". Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. sezand langa picioarele Domnului. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. asculta cuvintele Lui. Lumanarile.. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna. asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile. ci Domnul insusi. în sicriu.) se fac în mijlocul bisericii. cu fata spre altar. ne asemanam adica Mariei care. psalmi etc. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar. la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!". care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. are sa fie totdeauna evanghelia. spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului. de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei. creştinii pot şedea şi în genunchi. în partea evangheliului). fiindca nu preotul pacatos vorbeste. insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului. simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand. Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului. Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog.

la 12. Deasupra. ferecat cu aur şi argint. prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori.: profet în Test. Evangheliste sunt patru naframi de panza. e legat foarte luxos. fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor. Vechi (t 597 i. Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24. XII. Hr. 135 . în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. dupa marita Sa Inviere. Apocalipsa 4. de obicei cu doua aripi. precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor.5. spre a se deosebi unul de altul. leului. Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una. boului şi vulturului). adesea infrumusetat cu pietre scumpe. Embleme). La sfintirea altarului. care au scris-o şi au propovaduit-o. Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri. 13). Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos. are icoana invierii ori crucifixul. Pentru cuprinsul lui insemnat. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci. Precum a fost chemat Lazar din mormant. fiecare cu emblema sa specifica. la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii). insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare. inseamna Dumnezeu e tare. 7) în vedenie. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni. ce izvorasc din stanca pustie. putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul. figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. dar şi corpurile vor invia la a doua venire. spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire.). peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului". ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului.1-52). Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate. La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului. cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi.. intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. avand fiecare cate un chip al unui evanghelist. Ezechiel. la mijloc. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. stanca care inchipuie pe Mantuitorul. art. de invierea corpurilor şi de judecata universale. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte. nume evr. Figurile simbolice sunt inaripate. prin insemnarea cu semnul sfintei cruci. Sf E. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama. Comem.

Psalmi 11. E simbolul fulgerelor (Geneza 15. inchipuia prepusul de necredinta. Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica. Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. noaptea este invinsa de lumina. e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. papa şi martir în Roma (t 250).5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor. Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea. sfarşita. ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa.1. care ingroapa ziua. Cele 7 faclii din Apocalipsa (4. iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit. Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. adica tronul arhieresc în biserica apuseana. . sau pe langa o cruce (troita). Faldisteriul. cea de orz. Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie. Sf. Fabian. Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. la creştini. 17. simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul. Iov 41. Facerea semnului crucii v. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar. 6. Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. Facia (torta): lumanare groasa din raşina. faclele sunt numai simboale. La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. Semnul crucii. la 20.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). ce se aducea la sacrificiul necredintei. fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea. Comem. Faclia stinsa.

inseamna ca Iisus. ce ni se da în Sfanta Euharistie. care nu iau în seama admonierele de sus. precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. asa piere şi el prin apa. Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit. a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor. nu au 137 . precum şi fantana de langa baptisteriu. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului. Fantana de langa proscomidier. episcopii. Felinare. aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. în care preotul isi spala mainile la liturghie. Fantana. şi cu deosebire fantana vietii. Fantanile la holde. Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11. Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. Fantana se sfinteste la saparea ei. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau. pentra etemizarea memoriei acestuia. Fanare v. ce se ineaca în apa botezului. Spre a fi ferita de duhurile rele. care trebuie ferite de pangarire. asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. Fanul. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. Faraon e simbolul celor robiti sufleteste. 6) iarba. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa. e simbolul mantuirii. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. Moartea coseşte şi usca vietile. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. dupa naştere. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi. Se sfinteste prin rugaciuni. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. de o troita. pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra.meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. art. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie.9). la raspantii sunt semnul milei creatine. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. Mai inchipuie şi pe fiii lumii.

Fasa de la botez. ap. la 25. Februarie. Dupa ce s-a botezat şi miruit. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. urcand dealul Golgotei. mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. Faust. fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez. a doua în eel solar. Fausta. la 12. inseamna legaturile intunericului. iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile). prune i inco cu cap. = norocos. dupa cum este obisnuit azi. preotul dezbraca pruncul. în vorbirea vulgara. La opt zile. dupa marturia unei legende. în pridvorul bisericii. numita de catre sf. In mutat evang lor. virtutea umilintei. Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. desub iar sar Sfanta din rai. fericit): sfantul Faust. Fevronia (gr. cu soare mai tare. pana pruncul inca nu e botezat. tisarea puri in chipul intai pictor. Faustini. Maica Domnului. („Cel ce se inalta smeri-se-va. VI. in o sub stele. e binecuvantat cu mestesugul sau. Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc. ale pacatului stramosesc. va mai dainui iarna inca 40 de zile. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304).) iar la 15 Martinul de iarna. Poporul mai tine pe sf Trifon (1). cata mai este: de aceea la 2 februarie.VICTOR AG A inima. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). ori. Comem. a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16. 1). Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. în mustrarile Sale. pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui. De aceea. art. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. indata dupa botez. Febe (Fibi): sf diaconita. toll. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250). porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. iar eel ce se smereste inalta-se-va"). sa arate mai mult decat ce sunt şi pot. daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). la Stretenie. pe Haralambie (v. Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). cu zile mai lungi. = din neamul febronilor): sf. Comem. VII. Faur (fierar). un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. Febronia. Faustina (lat. Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar. sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt.

chipul celor sapte dureri. Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. sezand pe scaun. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei. şi art. ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. ca ajutatoare a creştinilor. care a fost şi pictor. iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. în semn de condamnare vesnica a acestora. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca. aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v. iar pe cele nebune la stanga Lui. din care curge apa vindecatoare de boale. cum era portul evreilor. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. e zugravita cu mainile intinse. tot asa în demo139 . 13). o poarta inchisa. pe diavolul şi pacatele invinse. în poala cu micul prune Iisus. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. ca ocrotitoare. Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. adesea e infatisata în rugul arzand. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. E adorata ca Sfanta Fecioara. iar sarpele. sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru.spre a fi feriti de lupi. inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. Icoana Preacuratei). Dupa traditie. Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. Duminica 4 din Post). ingenunchind. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. voalata. un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. o vedem intr-o cupa mare. 1. Matei 2. ca o femeie imbracata cu soare. în opunere cu virtutile. de neintelepciune. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica. Fecioarele nebune. ca Maica sfanta şi preacurata. pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate. 3. adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. o gradina inchisa. care au prorocit pentru dansa. ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). ca Nascatoare de Dumnezeu. simbolizeaza pe sarpele din rai. Fecioria inseamna curatie.

campul luminat simbolizeaza invierea. ce le purtau regii la festivitati publice. episcop în Nola. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. Planeta. Fenix. Felinare (fanare). simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. cu creasta. VII. iubitor de saraci (ţ 286). care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. Felon. iar din oasele ei renaştea un nou fenix. martir în Roma. de la grQC. pasarea legendara. la 9. VI. Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. se transforma intr-un cuib de plante aromatice. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. Felon (Fenol. este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara. avand luna sub picioare. Felix (lat. Penula. care au murit martirizati prin ferastruire. conducte etc. Comem. Felician (lat. asupriri. . a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai. mai puternica. Un fel de manta în 4 cornuri. de aceea i s-a dat nemurirea. adica cu aureola de soare. = norocit): sf. ce se intrebuinteaza la procesiuni. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus. mai frumoasa. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. Casula. în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. Felicitas (lat. şi aceasta adica din prigoniri. Fenolul.VICTOR AG A nologia evului mediu. Sfitd). Avand forma supravesjmantului şi a purpurei. Felicia. Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. Mantia. unde sta şi balaurul invins de dansa. la 14. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala. este vesmant liturgic preotesc. ~ fericit): sf. în fine. e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte.faion = acopar şi otos = tot. Sfanta este infatisata inconţurata de raze. Cand işi prevedea sfarsitul. Fenol v. ca haina liturgica. facator de minuni (f 256). dupa moartea corpului. la 10. Comem. pentru ca sa nu se stinga lumanarile. cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba. din moarte iese tot mai maiestuoasa. care dupa viata pamanteasca. Comem. iar din cenusa-i proprie iese. fenixul e simbolul evolutiei bisericii. în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte.1. felonul este şi icoana hlamidei rosii. care rename din cenuşa sa proprie. art. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. Cu referire la biserica. invie spre o viata sufleteasca. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia. fara maneci. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce.

Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele.Ferdinand (germ. din care a rasarit Mantuitorul. Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. Smochinul. care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. colorate. pe evanghelisti. ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. la inceput. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6. virtutile cardinale. intra prin simturi. Festum lumini v. Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca. Sf. Sfintirea apei. în biserica se oficiaza servicii tainice. la 30. art. inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise. sf. Ficul v. b)cele cu patru inchipuie lumea. Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. art. iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei". Festania (sfintirea caselor). iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu. inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc.".. rege în Castilia (f 1152). cu cercul sau. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. se construiau foarte mici. inseamna taria lui Iov. Ferestrele bisericilor. cele sapte taine. s-au colorat insa. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. Ferestrele stilului roman. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. ap. Astfel ferestrele lungi. crucea. Cantarea lor dupa psalmii de tipic. Festanie v. „Fie numele Domnului. care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti. precum şi cele sapte zile ale creatiunii. ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. care a binecuvantat tot ce a 141 . = aparator cura-) os). adica pe Maica Sfanta.. rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina. cu toate ispitele sale. V. art. de marirea lui Dumnezeu. care inseamna prorociile Testamentului Vechi. Intdmpinarea Domnului. Spiritul rau. Comem.

Comem. XII. la 22. Finicul (palmier. oprirea din calea rdtdcirii. Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii. iar ramurile. Comem. Filimon (gr. Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia. totdeauna verzi. ap. iar în Tir sunt palate de fildes). la 14. 10). Filip (gr. la 1. nemurire tuturora. aparatoare de boale. = iubitor): sf. zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . şi noi. Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. Filaret (gr. care se departeaza de Dumnezeu. Martir (t 81). rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca. Filacterii. ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. XI. apostol. Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte. VIII. caci pacatosii tarziu. ap.VICTOR AG A facut Dumnezeu. A predicat în Frigia. distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780).a şi convertit. fecioara şi martini în Roma (f 300).in Avutia inseai rile sufletest cata.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. martir. X. inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit. de primejdii şi de orice ispita. Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. de casa poruncilor Lui. care 1 . ucenica şi rudenie a sf.. Filonela (gr. Comem. Pentru culoarea-i alba stralucitoare. Fimbrii v. la l. ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. La sfarsitul liturghiei. minunile.. Agrafe. = iubitor de cai): sf. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. a carui marire se manifesta prin invataturile. Pavel. Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului. art. XII. şi 14. Comem. curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. curvar . Fiul pierdut (rdtacit. fii ai lui Dumnezeu. facator de minuni. Fildesul (Psalmi 44. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. XL Alt Filimon: sf. pe care i-a facut Dumnezeu la inceput. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. ucenicul sf.V. Comem. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii. Pavel (ţ 90). dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare. din cei 12. martir (t 67). 9). Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13. Comem. = cea mai placuta): sf. Filotea (gr. intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege. la 11. la 10. = placuta): sf. al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. = milostiv) milostivul: sf. spanzurat cu capul în jos.

Para defoc. La plecare. = balai): fratele imp. la 5. pentru iertarea pacatelor. judecata. la gustare ele au o dulceata oarecare. Comem. în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. II. 13). constiinta izvorata din lipsuri. adica diavolul. Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. în fuga lor spre Egipt. în Messina (t 541). 143 . InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. sincere. Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. vazura un lujer verde. dreptilor şi pacatosilor. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. prevazute la capete cu plumb. ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. ce le cauta mereu pacatosul. cata nu le fu mirarea cand. Avtitia inseamna darurile ceresti. în urma indemnurilor diavolesti. la 22. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. pe care o aseza pe o tufa sa se uste. Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. fecioara şi martira. art. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. Foametea inchipuie golatatea. unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. lipsa de mangaiere. Flaviu (lat. Flacara v. la 15. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. dar mai apoi sunt pline de amareala. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . Flavian (lat. care. Raddcinile sunt placerile senzuale. isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. în locul spinului. VI. Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. Legenda ne spune ca. Cetateanul stapan e chipul diavolului. Comem. Flavia (lat. Vespasian. Comem. acolo se pierde acest dar. sora sf. asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. 22). = balai): cuvios anahoret intr-un munte. Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. = balai): sf. Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. martir la 95. Placidus. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. ca apoi sa ne amarasca. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. cu cuie etc. spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. X. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. voie libera. Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. t e \ o x . darurile sufletesti (minte. fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca.

lujerii simbolizeaza biciul. Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri. Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce. VII. în ziua premergatoare. incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului. dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul. O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. adica în Sambata lui Lazar. la 4. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David". Comem. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. ca sa nu mai creasca. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. pistilul ar simboliza stalpul de biciuire. cand urea Golgota. cand au dezgropat-o din pamant. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim. Floarea suferintei (Floarea Golgotei. apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . frunza e asemanatoare lancei sfinte. în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului. mecanici. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. cazand o lacrima pe floarea patimei. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. Maria Magdalena culesese o floare. dar ele au crescut şi de sub pamant. Duminica Floriilor. Comem. Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. infloritor): sfant. FI. patimilor. Ne spune o legenda ca. dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. care s-au fost prins de cruce. ca şi ochii Lui. picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. Passiflora. care purta toate insigniile patimilor sfinte. Floarea soarelui e simbolul creştinului. Mantuitorul ar fi lacrimat si. la 29. Florian (lat. rachita. = stralucitor. cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara.. floarea patimilor. Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral. martir în goanele lui Diocletian (t 304). Flora (lat. palmier. Se mai numeste şi floarea jalei. în calea spre Ierusalim. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini. în dimineata Invierii. se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca.. culege-i.). ovarul inchipuie paharul suferintei. cele trei bobite ne dau cele 3 cuie. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. V.

De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu. Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. Inseamna şi faptele bune. care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic. Florile sunt chipul nevinovatiei. acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc. dupa sfintirea rachitei. se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor. Ca simboale ale nevinovatiei. Bucuresti). ca talismane creştinesti. Florile sunt cele mai simple. iar maine sa cerem: „rastigneste-l!". imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii. sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere. Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia. din cauza doliului de Saptamana mare. izvorate din mormanml Domnului Hristos. preotul rasfira flori pe el. cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. care 1 . frumoase. le vedem în mainile şi pe capetele mirilor." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc. ale faptelor bune. în acest inteles şi ca simbol al mantuirii. la recunostinta şi la mangaiere. mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor. Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii. iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri. în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte.. în Sfanta Scriptura obvin 145 . cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. sanzienele etc). pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului. adica azi sa-i strigam „osana". . aparatoare de boale şi de ispitele celui rau. La serviciul luarii de pe cruce. care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii.în biserica apuseana."). precum şi al desertaciunii (florile vestejite). care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori. dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului.. toti le iubesc şi le ocrotesc. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori. bucuriei sufletesti. al martiriului (crinul).. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim. în cetatea cereasca. semne de iubire catre cei adormiti. caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate. Prapori nu se poarta. care singure ne petrec şi dincolo de mormant.maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste. al caror simbol chiar sunt florile. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie)..

art. în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite.VICTOR AG A adesea atat în Test. impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii. a. dupa analogia ieşirii lui din papus. chipul blandetii şi al milei. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte. crucile. Oul de Paşti). 17. Fluturele. s-au aflat numai flori. cat şi în Test. 25) în Palestina. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. 13. Florile ce le folosesc mirii la cununie. adica lipsa de povata. el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24. Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v. biserica. 3.. al vorbirii. Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. Focul. în prima ori a doua zi de Paşti.. curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu. Nou (in asemanari). La sarbatori mai insemnate (Paşti. icoanele. Focul din rugul lui Moise (Exod 3. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. Fiindca focul constituie eel mai curat. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu. ori de lacuste (II Regi 8. Rusalii. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture.2) simbolizeaza pe Dumnezeu. 1. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3. inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. din larva moarta în decursul iernii. Foametea. puternic şi incalzitor element. ca şi calamitate naturala. 14). dupa suirea ei la cer. pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare. 6. pricinuita de seceta. Vechi (Cantarea cantarilor). care incalzeşte. ce se aratase în focul lui Aron. 24). care este roza creştinatatii. în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere. ca cununi pe cap ori ca jerbe. indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul. simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. ca şi vantul. care a .) ornam cu flori altarele. care ardea şi arde necontenit pe altar. dupa puterea lor specifica. al limbii. 3) prin iubirea şi gratia Sa. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. pe morminte. precum acela. Florile sunt şi chipul iubirii. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale. inseamna stralucirea fecioriei. dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare. 19. Psalmi 96. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. Fluturele mai este şi chipul omului. 2. Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). este simbolul invierii corpurilor. 18). tot astfel este şi omul slab sufleteşte. prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9.

şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc. din biserica. prin unele locuri (Basarabia). pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti. tinerii sar perechi de perechi peste foe. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. ca lumina.cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie.. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. 147 . ramas de la romani. are 3 parti alcatuitoare: para. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului. în iunie. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. cu amnarul. în octombrie. Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi. spre a simboliza pe Mantuitorul. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe. cu cat fumul e mai mare. iar lui Moise în rugul arzator. 22). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. care inca inchipuie pe Iisus. mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. lumanarea de Pasti. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa. Dupa ce s-a mai stamparat focul. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. Inchipuia dumnezeirea. Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. stinse mai inainte. focul.. lumina şi caldura. lui Samedru". ale sangelui acelora. Focuri. strigand „Hai la focul lui loan. mai ales de friguri în acel an. Un obicei. Se crede ca. în noaptea Invierii. eel inviat. este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este"). Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica. creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. ce se aplica în lumanarea de Pasti. iar unele virtuti ca adevarul. cand soarele se pare ca mai scade din putere. strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru. Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. inainte de procesiunea invierii. care se incalzeau în noaptea friguroasa. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara. Focul acesta se produce prin piatra. dreptatea.

ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31.pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo. = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '.U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u . -oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj .spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii.ii \nux.UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa.xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo.uns lUBXUBd B X .s o d y o-.xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l .X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S.xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 .Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B .3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '.(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB.) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu .BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj. Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '.B03Ji \n\oqmxs . noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '.BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix.Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '.

'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz.'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '.(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '.lUIţOj. pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I .

tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii. orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc. Fuiorul popii.fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg. slastd. Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. Cu acest prilej poarta un fuior. sa inverzeasca. patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. rastignit de-a dreapta Mantuitorului. spre moarte sufleteasca. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. ori de aparare contra arsjtei.Frunza e simbolul puterii sufletesti. Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie.pe langa alte daruri . Inchipuie frumusetea spirituala. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa. ca sa ucida duhurile 149 . de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul. Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna. art. Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. al cainţei şi al smereniei. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. Frunzis. care are 4 parti. Frunza de smochin v. de scapare. Frupt. Smochin. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. se pregateste spre iarna. nici în bucurie continua. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor. s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. Frunzar se numeste verdeaja de crengi. cand frunzele incep iarasi sa revina. Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. Primavara apoi. e simbolul locului de azil. Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. mancare grasa: inchipuie imbuibarea. în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii. fiul harambasei. Astfel şi Sfintei Fecioare. ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila. inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu. i-a trimis durere şi frica. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. în schimb apoi . frunzele cad mereu şi se ofilesc. de dulce.

iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste. iar un cardinal. Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. De aceea limba de foe merge în zig-zag. 16. Ca instrument de masurare a pamantului în Test.VICTOR AG A rele. 2). Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant.) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6. aratand spre fum. credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. il nimereste fulgerul. multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare.6). iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu. numai pe unul. al prevederii şi al sarguintei. Furtuna e simbolul pacatului. sau persoane. în icoanele ce reprezinta judecata din urma. 150 . Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale. Ieremia 23. al razboaielor şi al vandalismului. dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. Furnica e simbolul intelepciunii. 19). adica în care s-a ascuns duhul rau. La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu. 6). La romani. Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. din fumul jertfei se dadea oracolul. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii). Funia este emblema diavolului. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale. furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu. în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19. La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie.

Sfintei Fecioare. în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc. Galeria v. ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului. martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca.. Galbenul mai e simbolul incercarilor. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie. Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti. Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „.. XI. lui Ioachim şi Anei. de obicei neagra.. il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana. al greutatilor vietii. se arata lUi Daniil (8. chiar moarte în casa. 34). creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina. ingerul judecatii. art. Mihail. Galben. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . simbolul nasterii şi al inceputului. Galaction (evr. Gavriil (evr. Indata dupa ingropaciune. galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni). Comem.. 37.preot nejidovesc): sf." (Matei 23. 16). = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri. lui Iosif. 26. Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii. femeii lui Manoe. Corul bisericii.2). galah . Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10. la talmacirea visurilor. de unde şi numirea lui de aureola. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. inchipuie garafa cu apa. Nimbul sfintilor e auriu. la 5. Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau. daca canta ca cocosul. vinul ros simbolizand iubirea. Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei.de cate ori am vrut sa adun. lui Zaharia. Dupa culoarea uleiului. galbene. deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului. Garafa (sticluta).G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii. în vreme ce pe arh.

Genii: niste figuri de ingeri. iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. calugar în Athos. agricultor): sfant mare martir. LaMatei (1. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului. ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte.20-22. Genuncherul v. Genuflexiune v. art. al gratiei. spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales.1) genealogia incepe cu Avraam. art. Patrusprezece e suma lui 7+7. izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23. în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni. Romani 5. Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3. Epigonatiu. la 3. genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc.1. Genoveva (lat. a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. în varful arborelui cu Maria şi Hristos. ca şi lui Toma. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11. Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7). ca niste flori. Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. prin ale carei rugaciuni Parisul. Romani 15. Gheena (evr. Gheorghe (gr. 10. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii. 31) copii şi oameni. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul. 36) este prototipul apostolului Toma. iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. Ghedeon (Judecatori 6. la 17. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor. 1. şi lui Ghedeon. izvorand untdelemn intr-un vas gol.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului. fecioara. Comem. Preofia dupa robie pana la Iisus. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). Din pieptul lui Iesei se inalta un pom. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus. Ingenunchere. 39). = femeie tanara): sf. numar sfant. Comem.17. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9. Ghenadie: sf. XI. care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. cu inteles creştinesc. serbat la 152 .14). ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. care tin faclii stinse. = lucrator de pamant. zeilor pagani Moloh şi Baal. simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc. 23-38) ajunge pana la Adam. fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. a carei patroana este. în timpurile vechi. 12). adica incepe neamul sfant. Ieremia 7. Regatul de la David pana la Iehonia. inaripati.

Sf. ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. ucigandu-i pe acesta cu sulita. ava în Palestina. intemeietoare de claustre (f 820). Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros. care marturiseste ca. al Germaniei şi al cailor. Comem. al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. la 4. cu sabia în mana. patronul Genevei. deschide vremea frumoasa. Comem. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. Gherasim: sf. în ziua de Sf. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. sora lui Carol eel Mare. ca talisman. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. Dimitrie il include toamna. adesea mai are şi un steag în mana. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. jar sf. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. Gheorghe a fost martirizat în anul 303. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. III. pe acel loc. Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. regele provinciei. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. este reminiscenta de datina pagana. pe cand era print al Capadociei. ca mai tanar. dupa felurite chinuri. prin decapitare.23 aprilie. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. la 17. Dimitrie deschide vremea iernauca. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii. le-a dar lor cheile timpului. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc. pe porţi. Ghertruda (germ. iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina. Dupa aceasta traditie. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. I se supuneau şi animalele. Gheorghe. s-a dus în orasul Selene al Libiei. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. de fag. iar pe la usi se infig ramuri de tei. adica tatal Aiei. A excelat prin post şi rugaciune. 153 . în ferestre. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. precum sf. El este patronul cavaleriei medievale. descantata. se poarta la mana ori la gat. = luptatoare cu lancea): sf. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. Dupa traditie. al cruciatilor. Aci a scapat pe printesa Aia. III. Sf. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna.

Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. mucenicilor. inainte de citirea Evangheliei. presbiterii şi diaconii. Aureola şi art. Stilul. Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin.1) şi lumina. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor. ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3.VICTOR AG A Ghizela (germ. D.. (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A. în icoanele sfinte. Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde. şi art. Globul (sfera) e simbolul universului.. V. Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu. {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). prorocilor. 7). în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati.")." Luca 2. art. 9). Golatatea protoparintilor (Geneza 3. il tine Dumnezeu sau Iisus. tonsura şi hirotonie. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi.. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului. Nimb. Comem. G. ca simbol al frumsetii. Sfintirea lor se face prin pregatire. sf.. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul.. art. ierarhilor. Gradele mari. D. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete. Gotic. Globul ce. Ca vaduva. Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc. Globul pe care sade Dumnezeu. inchipuie lumea („cel ce tine cu palma. pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului. Ierarhie. a intrat în ordinul benedictin (t 1095)."). stramosilor. Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. al pamantului şi al cerului. de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta).. al lumii şi al naturii vazute. M. la 7." Psalmi 18. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit. Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui. Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea.. superioare sunt episcopii. = ostatec." Isaia 66..1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul. Gloria (marirea lui Dumnezeu). stil v. V.. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie. sotia regelui ungar Stefan. al nadejdii şi al iubirii. Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii. drept- 154 . toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti. Gloriola v. G. patriarhilor.. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. prizonier).

iar la stanga este sf loan Botezatorul. inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau. ca pe o gradina. al caror locas este raiul. fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. care a plantat biserica Sa. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos.. Graduale v. care tine o carte.credinciosilor. ca eel mai de folos nutriment. prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. daca va muri. Graul. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. care se tvas. 15). roada multa va aduce" (loan 12. insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus. I Corinteni 15. 155 . Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului. nu au fost impartasiti de gratia divina. un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. RodieruT). Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. art. mucenitelor şi cuvioaselor. 3). inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. Obiceiul a ramas de la romani. graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. 3. în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei.. Gradina este şi simbolul altarului. Gradinarul e simbolul lui Hristos. Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. Gradina mai este şi chipul bisericii. 24. 8. aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. 24) frumoasa. pentru faptele lor de necredinta. art. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni. aceea a Testamentului Vechi. Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta. 36). mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu.te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant. Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie. pentru toate roadele pamantului. Gremiale. Graul şi alte seminfe. în parabole.

Gremiale (graduale) e o naframa de matase. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus. scris în trei limbi: greceste. I. impartasire. Grigorie." (loan 12. art. N. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. Grauntele este simbolul lui Hristos. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor. Obiceiul s-a transplantat de la romani. luat din mitologia greceasca. inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. care simbolizeaza jugul lui Hristos. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale. Poporul nostru. astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur.. procesiune la 23 aprilie (sf. Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa.VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie. Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos. art. R. Grifon e un animal fabulos. care sfinteau granele la 25 aprilie. apa v. ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. Grecesti.) pana devine paine. E un insigniu arhieresc. 24). în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu. este . Grijanie = cuminecare. v. Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I. cuvinte. treierat. dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina. Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. intru iertarea pacatelor. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor. precum sunt „Kyrie eleison. art. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor. de pe crucea Domnului. Gregoriu v.. 156 Gregoriana.. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau. ca plugar de bastina.. Apa gregoriana. macinat. latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine. Marcu).

sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. ca un fel de jertfa şi rugaciune. Sf. în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia. Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. 16). pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. Iisus a binecuvantat-o.. inchipuie desertaciunea lumeasca.. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul. Lamdia. nimeni nu are voie sa manance. adica hulele. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne. trei ramuri de salcuta de la Florii. Petru o fierbe cate trei zile piatra. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei. executata de catre rudeniile cele mai de aproape." Psalmi 50. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele. art. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina.in vesnica frica de grindina. Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna. ci ce iese din gura. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. intre multele obiceiuri. Ca sa-i scape de chinuri. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura. iar sf. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa. adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra. sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop. pana la Sanpetru ori Santilii. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor. Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte. Apocalipsa 1. 30 iunie şi 1 iulie). 157 .. ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29. buzele mele vei deschide. sa taie.. Singurul lucru creştinesc este.". Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare. Gutuia v. vorbele. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura.

Haina ingereasca v. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. mai insemnand şi biserica creştina. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. Haina pestrita (Geneza 37. ce se rupe zi de zi. daca vrea sa ajunga la cer. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. al oficiului. Este simbolul rusinii. sa o faca iarasi intreaga. 35). art. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). Mantia calugarilor. Dreptii sunt invesmantati în haina alba. Primii oameni. . pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. inainte de pacatuire. incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze. adica pacatuirea tot mai adanca. talharie. Cumparat cu pret de sange. au fost goi. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. simbolizand prin aceasta ca dansul. al crimei. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor. inchipuie pacatosenie. în scop de a ingropa acolo pe straini. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. afara de faptele sale ca om. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti.H I lac held a ma (evr. în apropierea lerusalimului. 7) de la un olar. loc de osanda. în care trebuie creştinul sa se imbrace. Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor. a faptelor 158 bune. numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului. adica în stare de nevinovatie. haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. semnul fericirii şi al curatiei.

Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor. = stapanul casei): sf. Irma) germ. pe timpul lui Severus. la 28.' Hareti (gr. Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii. a diavolului. ci în ceruri. IX şi 10. martini sub Diocletian. abatisa în Trier (f 708). Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma. preot şi martir în Magnezia. V. = luptatoare în razboi): sf.1. = impodobita cu gratie). avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice. care a „calcat capul sarpelui. la 5.. Heruvimii. = plina de gratie. Heruvimi (evr.. cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243). Comem. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. e simbolul lui Hristos. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii. în biserica nu mai suntem pe pamant. 15). Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti. episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150).Haine preotesti (reverenda. Aretia. Este patronul celor bolnavi de ciuma. Haralambie: sf. de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda. din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. Intrarea cea mare. X.) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k . Comem. II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii. Serafimii) al celor noua cete. în sfanta cuminecatura. Vechi se raporteaza la Dum159 . art.. = credincioasa: sf. Comem. la 19. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul. giubea. Comem. respectiv a monahismului. ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. Comem. în Test. eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. Hermina (Ervin. Vezi şi art. la 17. EJe acopar intreg corpul. XII. Hedvig (germ. II. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. la 17. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ. X. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii.. Haritina (gr." (Geneza 3. impodobita): sf. al cantaretilor bisericesti. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri.

de bou.). Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos. Comem. 6). = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. perşi ş.a. art. rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. ipodiaconi. de la care cere darul. XI. Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului. Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu.VICTOR AG A nezeu Tatal. de leu şi de vultur. care a mantuit lumea prin cruce. Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6. Hirotonie (gr. 24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu.). La sfarşitul hirotesirii.18). acolitului. sub numirea de Mogen Doved (v. a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. formand o stea cu 6 varfuri. f x i n d c a el va fi purtator de lumina. i se da sfeşnicul. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii. A fost în Test. iar plecarea în fat.24). care aprinde luminile şi aduce prosfora.18). ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica. Hipopotam (evr. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra . Hirotesirea (gr. Vechi este personifxearea Satanei. Vechi (Exod 29.. care lucreaza. I se da un stihar. Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu. = a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. are sa alunge spiritele rele. Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri. = behemoth): în Test. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3.. cana de vin şi cea de apa. exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul. La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon. cadelnita. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol. numita şi steaua lui David. la 16. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului. printr-inşii (Geneza 3. i se da sa citeasca Apostolul. Hilda (germ. avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om. ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1. în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu.a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus. Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680). Apar adesea în corp omenesc. iar în mana o faclie.

sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie. precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie. adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. care inca poarta orare si. inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime. Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon. intrand în slujba sfanta. Diaconii manuductori. sta aici defatape sfanta masa. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. care raspunde tot cu „vrednic este". Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. este adica numai ajutorul preotului. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. sa laude neincetat pe Dumnezeu. Umarul manuductorilor il saruta. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . ca acestia. inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire. cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. are sa se asemene ingerilor. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. ca insignii ale misiunii sale. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect. Nerepeti161 . exclama: „Porunceste Preasfintite!". Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. manecarile şi ripida. capul tuturor. în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca. Sfanta Euharistie.

Olda): sfanta profeteasa în Test. Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. a fost imbracat Iisus. cu multele sale lumini. se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. Hlamida (porfira. Holda (Hulda. Hostia (azima. Hortensia (lat. sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. art. = gradinarifa): sf. incataramata la piept ori pe umeri. Vechi. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui. cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . Intr-o astfel de hlamida din urma. Ore. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul. Comem. sacrificiu. inchipuind ca acum este frate cu dansii. Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. Comem. cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul. 28). mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. mielulpascal. precum vinul e al sangelui lui Iisus. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. martira în Salonic (t 300). VI. la 10. luptatori şi patimitori. Cu uleiul catehumenilor. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. Hostia e simbol al corpului. invierea şi inaltarea Domnului. regala. adica mai tare şi fara defect. La liturghie preotul frange hostia în trei parti. la 1. care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a. 1).în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste. . oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii. Hobot v. ce o purtau nobilii romani. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27. latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. S. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. serband Pastile iudeilor. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. Animalul trebuia sa fie parte barbateasca. Horos. Hostia are imprimata o cruce. precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals. cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura. Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. La fine. preotilor. Horae v. ca semn de batjocura. IV.). Vdlul miresei. Hr. candelabrul din cupola naosului bisericii. precum mai unge şi palmele mainilor. art. H. Forma rotunda. lunga pana la genunchi.

piatra. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh. Hristos (gr. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti. incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul. batran. în exemplul evreilor Testamentului Vechi. piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. Icoanele. ca planta amara. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. al Fiului lui Dumnezeu. peste. arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\. în temeiul Psalmi 44. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai. în Test. Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. lumina.. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . strugure din Ierihon. cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma.2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. izvor. 29). ca simbol al creştinismului. 11). trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca. vita de vie (loan 15. ca invatator. pelican. care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. maslin. care icoane il arata ca Dumnezeu. 1). care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. cale. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate. Nou. Tipuri au fost: Abel. Vechi se ungeau regii. cochlearia). ca samaritean şi ca Mantuitor. poarta. sfintit acum şi de biserica. Iona. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. Melchisedec. paine. Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea. Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. leu. soare. nedeie.veacul al Xlll-lea. ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale. Isaac. Iisus a avut toate trei dregatoriile. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale. David. fenix. Hram (ruga. Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul. de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene.. toiagul lui Aron. în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip." (Isaia 53. Caci precum hostia e painea vietii sufletului. Hreanul (tormac. Samson. ca un miel (loan 1. numite vesperine. fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. impreuna cu pasca. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul. se sfinteşte în ziua de Pasti. cocos. inainte de a incepe painea. o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament. al fructului Test. rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca. = Uns): e numele Mantuitorului.

luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. sarpele de arama. Comem. lumina de Pasti. pantera.a. toiagul. apa. Ca insignii. gaina. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. IV. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor. sceptrul. Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul. Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana. Comem.. la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727). coroana. cuiele. mantia. E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. camila. Hubert (germ. buretele. steagul la inviere. mielul. a pestelui. chiar şi dupa moartea Sa. simbolul celor trei dureri corporate. se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". stanca din Horeb." Geneza 3. Mantuitorul are crucea pe care e rastignit. fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. = ganditor adanc): s f . KA = lisus Hristos eel ce a biruit. pana la Inalfare. jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. Hugo (germ.VICTOR AGA fiii oamenilor". cand. = ganditor): sf. impartasindu-li-se vestea. instrumentele patimilor. carte. linul.12).la3. monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109). cruce. ox N. grifonul. cununa de spini.: roza aurea. delfinul. sub felon. Servind mai demult ca acoperamant de cap. caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala. la 29.. pomul. cadelnita. Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. cocosul. un tron regal. în semn de batjocura. în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina). care este o aducere aminte de patimile Domnului. E patronul vanatorilor. M E . de o parte şi de alta. snopul de grau. respectiv un cere intreg din aur. (eel ce este). 164 . X P E . 16). rol de scrisoare. crucifixul. fenixul. asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci. dragonul. confectionata din giulgiu. fiindca e patria simbolica a lui Hristos. biserica = corpul lui Hristos. Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume. Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. piatra unghiulara. N H . miel. globul lumii tinut în palma. episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor. simbolizeaza infranarea vorbelor. Humerale (amictus): o naframa alba. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii. ori X şi M ori. cu pietre scumpe. mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte. 15) şi evanghelia.XI. vulturul. rol cu 7 pecete.

Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7. Scara şi Piatra lui Iacob. şi ucis cu pietre de catre jidovi. Comem. 15. 15). în Apocalipsa (20. Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa. Iacob: fratele Domnului. sf. apostol şi martir (t 41).20). este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14. 15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. cu cei 12 fii. intunericul inchipuie osanda. inca se duce în tara departe sa-si castige. Iacob a sluţit pentru mireasa sa. acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. calator). II Paralipomena 3. Ca simbolizare a chinurilor din iad. simbolizau puterea dumnezeiasca. focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. Iacob (evr. la 19. asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune. al carui Tata e stapanul lumii. lisus. lisus. = Infernus.26. Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 . se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra. Geneza 25. Iacob. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor. intunericul eel mai din afara" (Matei 22. ca m i r e a s a . a invins pe inger şi a primit binecuvantare. v. = Gheena. Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit. lisus. pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8. evr. de unde invata pe oameni. art. biserica. Precum Iacob a staruit.13. cu cei 12 Apostoli. Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. Este prototipul lui lisus. care stapaneste în templu. 24) şi focul nestins". la porunca Tatalui. = Hades. Psalmi 29. 25. lat. a fost protoparintele poporului ales.41). „in cele mai de jos ale pamantului". 3). A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga. Orcus) este un loc inchipuit sub pamant. 15. Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. Iadul (gr. = inselator. VIII. X şi 25.

12) şi cuşca leilor (Psalmi 21.3). cu cojoace în spate. Vasile (1 ian. 24). Cocitus. inchipuind greutatea enorma a pacatelor. Styx. în iconografia bisericeasca. zeul timpului. neruşinat. iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. oracole. felicitari. caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile. intr-un taler cu o piatra de moara. care a dat palme lui Iisus (loan 18. Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66. 22).11). în icoana lumii. Iar. incalzindu-se la foe. ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman. în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian. Sf.). Flegeton).VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. care incepe cu septembrie. Sf. Varsatorul de apa (ianuarie). e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei.). ca pe un om purtand povara anilor. impreunate cu petreceri. care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor. Iadul. ce le purta Arhiereul în Test. Iconografia ne-o prezinta. iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. şi Peştele (februarie). Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. inchi- . Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18. slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5). fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou.). Dupa traditie. Simboalele iadului în Test. jertfe. La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus. care varsa din gura para de foe. Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2. intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8. focul nestins (Marcu 9. 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus. simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. 43). aşa-numite Ianuale. în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier. incadrat intr-un chenar de zodiac. s-a aratat obraznic. Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare. gheata veşnica (Iov 24. Vechi. colinde. Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului. cu cornul de capra (decembrie). 19). daruiri. caciula în cap.) şi Trei ierarhi (30 ian. loan Botezatorul (7 ian. este zugravita în chipul unei femei. Luna Ianuarie. Insigniul lunii este Varsatorul de apa. Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc. Numele şi-l are de la acest zeu. cu al carui ajutor invinsese pe latini. fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. 22). este tipul chitului lui Iona. Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea.

Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. Creştinii cei dintai. ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa. Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. prin care se indica intreaga activitate aDomnului. I c o a n a Preacuratei. inchipuind pe Iisus. adica cine este patronul acesteia. 15). în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. Ios. dansa este fara de prihana. ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. şezand pe scaun ori stand în picioare. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli. ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. 167 . Theu. IC. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii. Adeseori e inchipuita fara prune în brate. i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. indeplinita în scopul mantuirii. Mantuitorul. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani. neschimbatoare. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. Ch. adica în dosul prestolului. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. Maica Domnului). contra lunii care se schimba necontenit. Hristos.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. sezand pe globul pamantului. Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. Ys. I. Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa. Pentru rezistenţa s a . în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang. a fost cinstitor al sfint. precum şi cei de pe timpul persecutiilor. supusa voii lui Dumnezeu. XC: monogramul Mantuitoru-l u i . insemnand ca. Th. Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii. cele albastre sunt semnul supunerii.p u i n d c e l e 12 semintii. (gr. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus. ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. iar cele verzi sunt chipul nadejdii. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. iar în stanga IHC. XPC (a lui Iisus Hristos). Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli.

ca materie. jertfa lui Melchisedec etc. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie. ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce..VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. cu indemnul de a le urma acestora. desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime. tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament. le saruta. un sfant protector (de ex. la dreapta lui e Maica Sfanta. pe Sfanta Fecioara. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei. Nicolae) mai insemnat al bisericii. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. La privirea sfintei icoane. pentru ca ei ne-au deschis usile raiului. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune. avand în mijlocul lor Cina cea de taina. intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. precum şi din necesitatea ca. li s-a statornicit venerarea relativa. cu lucrarile sale. transpun spre cele ceresti. creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit. adica creştinii se inchina în faja icoanelor. stau icoanele din Test. Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor. carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte. în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator. La temelia iconostasului. iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte. Iconostas. adica pe Dumnezeu.). dupa potolirea persecutiei lor. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. spre a deosebi locul celor mai sfinte.: Zaharie cu jertfa. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. sf. sarpele de arama. de ex. Icoanele inalta. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii. Vechi. pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta. Nicolae. în masura în care se inmulteau creştinii. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma. Fiecare casa şi familie isi alege un patron. S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene.. sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. în randul de jos. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti. Prin icoanele sfinte. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 .

de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul. prin care au preinchipuit nasterea Domnului. citetii. Ieremia (evr. Vechi. ieros ~ sfant. Gradele inferioare sunt: usierii. arhiepiscopii. Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. iar treptele laterale sunt: patriarhii. Iedera v. ar fi ouate de iepuri. IX. Ierarhie (de la gr. mitropolitii etc. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare. prin care s-a desavarsit opera mantuirii.sau subdiaconii. în legatura cu Pastile. cantaretii. ce a vazut-o în cer. apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului. Epheu. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. care a fost sapat intr-o gradina. se afla icoana rastignirii.urma." (Efeseni 4. 5). acolutii. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. A fost şi tipul lui loan Botezatorul. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave. iepurele se incumeta şi pana prin gradini. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare. prin alegerea şi prin predica sa. în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca. precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga. iar oul inchipuie mormantul Domnului. la mijloc apoi. anagnostii. la 5. asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite.. iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea. lectorii. presbiterii şi diaconii. Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele. = lucratoare. ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer.. Comem. ierarhia bisericeasca. II şi 4. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. 7). prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 . în varful iconostasului. ca şi acesta. art. în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. Ida (germ. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. cu deosebita cinste şi vrednicie. ipo. = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11. exorcistii. canonarhii etc. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor. insa o deosebire de daruri.

IX. La poporul german a fost . iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant. Ierurgii v. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. Sacramentalii. Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. preot. (t 600 a. Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii. Vechi. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti. VIII şi 30. Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului.). Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu.VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1.10). lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. ca fiu al lui Dumnezeu. eel ce nu va asculta de Dumnezeu. care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". art. Comem. traducatorul Bibliei (f 420). „cetatea lui Dumnezeu". pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti. = eel sfintit): sf. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. Ierusalim (evr. Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa. precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. Precum acesta s-a ruinat. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului. care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu. la 15. pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. E şi un indemn. preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti. =jerusch schalem = pace inalta. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. centrul poporului ales. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale. la 1. dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor. care a zis: „iertati şi se va ierta voua". Hr. Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. Comem. intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. marturisitor şi parinte bisericesc. Ierusalimul e simbolul sufletelor. Prin stricarea oamenilor. nu va scapa de soarta Ierusalimului. ca nu stiu ce fac" (Luca 23. Ieronim (Hieronymus gr. 34). Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. carora li s-a aratat Iisus mai intai.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. asa se va strica şi sufletul eel pacatos. V. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. orasul a devenit capitala. E totodata chipul faptic al iubirii creştine. Ieslea e simbolul umilintei. Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le.

Ignatiu. Hilarion (gr. Hie (evr. Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos. Hr.) a fost tipul inaltarii lui lisus. care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71.H. cand se crede ca mortii. azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. mai ales copii. iar Loyola il avea pe piept. Ilarion. episcop în Antiohia Siriei. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor. se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa. dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. Ilarie. iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. pentru misiune. Comem. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i. parinte bisericesc (f 368). Ilarie. 8). -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie. Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. Isaia 45. la 21. ca nu i s-a spus cand ii este ziua. care-i şi purta în palma pirogravat. Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. Comememorat la 20 iulie. X. ca inchipuire. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. 6. nume latin.a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist.multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei. ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului. Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . II. martir sfasjat de lei în circ (t 110). inseamna: plin de foe. Sf. Bernard de Siena. {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). în singuratate. arzator. Sf. I. se crede ca face sa fiarba marea. La poporul roman în loc de iesle. inţugata cu soarele. Teoforul. fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf. pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe. I. = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. episcop în Pictavia (Aries). la 1. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. = vesel). caci pe Hie 1 . Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul. C o m e m . care nu se matura pana tine sarbatoarea. S. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti. Toti trei se pregatesc în pustie.

V. Indelebila e si taina mirului şi a preotiei. Indelebilitatea. o credinta (Efeseni 4..") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri.. Inelul. inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi. nesters. iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului. Inelul mai inchipuie semnul. trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. la sarbatoarea de sf Ilie. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului. Axion. şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor. Unde este numai pacat. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori. Inelul arhieresc. Spre aducere aminte de aceasta promisiune. prin nesfarsirea sa. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit. Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte. ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor. Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). Inelul. ce-1 pnmesc hism. art. Imnul ingeresc v. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6. Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul. unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe. Iliton v. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul. Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului. se zice ca sf. trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului.VICTOR AGA mere de pomana. Inima e tului. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). Sf. adica nerepetarea botezului. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 . care a fost rapit de viu la ceruri. e simbolul vesniciei.Inelul piscatoris. care incep apoi sa cante. Gloria. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. Indicia (enditia. acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul. Imnul Domnului v. pecetea darului Duhului Sfant. este patronul aviatiei. art. dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat. inelul de logodna se poarta pe deget. Petru în scaunul pontifical. Biserica noastra. Imnul triumfal („Sfant. la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita. art. Inelul resc. art. 5).. Ilie. . . inchipuie! şi cu viata inel. Heruvic..") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu. art. 8).Inelul ca insigniu episcopal v. Confectionat din materie mai prefioasa. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului. Liton.

central bucuriei şi al durerii.23. organul sufletului. Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. = nevinovat): sf. Inel arhieresc. IX. la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine. pacea. ce-i primesc episcopii la investitura. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente. cum e şi inelul fara capat. I.N. mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare. Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente. Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare.primesc monahele la intrarea în monahism. la 17. spre a-i sfinti. Inocentie.R. amintit la Psalmi 21. Cu privire la inel. art. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta. care contin cuvantul lui Dumnezeu. numai pentru Domnul. art. în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca. De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50..I. nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea. este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie. 11). 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om. Inocentiu (lat. Inorog (onagru. Inocentia (lat. care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor. este inscriptia de pe cracea Domnului. sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. Inelul pontifical v. ori se pierde. spre a intra numai ce este bun. Inelul arhieresc (inel pontifical). comem. e chipul dignitatii şi al puterii oficiale." (Apocalipsa 3. martir. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii. la 16. Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. daca inelul de logodna se rape. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri). prin care titlu se arata vina 173 . Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna. unicorn): animal fabulos. 2). = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310).. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante. sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. Inocentii v. Comem. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. Sfinfii marunfi. Inima e izvorul vietii. justitia. Inocentes. VI. iubirea. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa.

Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. 5).. arata şi simbolizeaza în afara. cum sunt mitra. obiectele distinctive. crucea. de curapre sufleteasca. Insigniile episcopesti. a ne face semnul crucii cu inchinaciune. calugarii cu mantia etc. Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire. spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant.semnul nevinovatiei. 2) candela . Cel mai insemnat insigniu este nimbul. vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. fiindca ele sunt miresele. impartit în trei parti (tinda. art.VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui. tronul etc. Interiorul bisericii. vesmantul ros. ca simboale.). daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. Creştinul. toiagul.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei . Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor". inainte de intrare. de pace castigata. logodite cu patimile lui Hristos. fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor. ca un semn de smerenie. în casa lui Dumnezeu. Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei. ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. de lepadare a gandurilor lumeşti. purtand în mana crinul. Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si. care inchipuie viata de veci. spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant. ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine. spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea. în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta. latineste şi evreieste. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc". au sa intre în biserica cu deplina evlavie. ci sa ne mantuim prin tine din nevoi." (Exod 3. Episcopi). precum şi biruinta asupra pacatului. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat.. şi cu deosebire preotul. simbolul puritatii vietii şi o roza. Insigniile sfintilor sunt semnele. iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura. pentru viata lor sfanta. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic. Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra. inelul. naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine. Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. în mod vizibil. puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v. cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. ca simbolul maririi ceresti.15). Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul .

.. tinut în stanga. facand inchinaciune şi semnul crucii. simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti. daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 . ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului. -Potirul e tinut în mana dreapta.Nascatoare.. care sunt temelia bisericii. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru". Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului. prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu. precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim. simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod. care este chipul cerului. Saruta apoi prestolul. sangele şi apa. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. . în fata prestolului se inchina pana la pamant. Se tamaiaza sfmtele daruri. Pasind pragul bisericii.. ridicat la frunte.. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet. painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica. se poarta lumanari inaintea preotalui. care este izvorul mantuirii neamului omenesc. inchipuit prin biserica. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. mormantul Domnului.te inca o data: „Intra-voi. iar în potir e numai vin natural. . Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus. Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta. sus la frunte. în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie. care ceruse iertare. Precum lisus a iertat pe talharul. e semnul rastig-. unde numai persoanele sfinte pot intra. inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. care. asa va ierta fiecarui penitent greşelile. spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne. simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului. stand în fata Lui. zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta. în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului. fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului.". Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim. purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire.Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul.. cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. din inima sangeranda a Mantuitorului. De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica. nirii corpului lui lisus pe cruce..

în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. Sfantul aer. mai insemnand şi lumina cunostintei. umplut de mireasma tamaiei. inchiderea usilor şi tragerea. sa nu facem şi noi. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos. le pune de o parte. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si. cand a inceput ."). iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. care au vestit venirea Mantuitorului în lume. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat. infasurand acoperamintele.Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. inchiderea perdelei. il pune ca acoperamant peste disc şi potir. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus. prin venirea Sa..VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul.Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. cum facusera evreii. cand se asaza pe prestol. adica. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului. Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim. a fost dezbracat de ostasi. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului. Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului. care au impartit intre sine hainele sfinte. spre a vesti evanghelia. Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce. Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. cand a fost luat de pe cruce. Discul. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului. Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. cu care s-a invelit capul lui Iisus. Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant.. Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului. mainile şi picioarele Mantuitorului. . Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta. iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. iar acoperitorul discului inchipuie naframa. pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli. .

moina ne prevesteste an bun. art. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. ci va stapani în ceruri. se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae. Ioachim. neamurile. inseamna pe pagani.sa invete. Inconţurarea la Vecernie. care nu se stinge niciodata în lumea cealalta.Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. sotul sfintei 177 . fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. Biserica. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare. Ioachim (evr. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu". intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit. în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. Pruncii. iar vesmintele. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. ci cu insignii mesianice. simbolizata prin usile imparatesti. care strigau osanale. ca Domrt al unei imparatii. inchipuie pe popoarele pagane. udat. se impart apoi lumini. Intrarea mica la Vecernie v. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor. ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. Intrarea în biserica v. art. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. lepadarea acestor pacate. simbolizau pacatele paganilor. Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf. iar nmsoare. pe care inca nimeni n-a sezut. sa se inalte. senin la Vedenie arata an rau. Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. iar manzul de asina. De aceea nu intra cu insignii lumesti. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte. cu insigniile pacii şi ale jertfei. pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. pentru vedere. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. morale. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). care au primit credinta şi s-au increştinat. . Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei. Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus.

J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a .J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '.U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB.(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '. '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj.(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B.B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -.£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -.BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) .8U .lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ.umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B.3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -.soj B ID . IB uqni mj '(/.uiţnd sp isnţBO BUIB.wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.

. rugandu-se: „Doamne. Desi Isac nu a murit de fapt. multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare. Are ca insigniu rolul de hartie. fiu iubit al tatalui sau. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53. lisus a iertat pe asupritorii Sai. la 13. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor.. VIII. precum în adevar a inviat pe Hristos. tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. Hipolyt (gr. Iacob (5. tatal sau il daduse insa spre moarte. VIII şi 28. = laudatoare de Dumnezeu). Rolul e semnul profe179 . care a persecutat pe izraeliteni. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). Iov (evr. Tipul lui a fost Faraon. Isac e prototipul lui Hristos. 3) „ci chipul lui necinstit. = sfasiat de cai): sfant.tati" (Matei 17. Isabela (span. ferastraul şi o ramura verde. 19). O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce. iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. VI. VIII. 110. de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23. Ituvew.. Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. iar în locul lui s-a jertfit un berbec. la 22. = dusmanit. 18. Isaia (evr. 5). Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. defaimat a fost şi nesocotit. IX şi 5. 7). şi a fost jertfit. Sf. Comem. lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2.". = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti. Comem. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu. 32). Isac fusese numai tip. care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit.. Dupa dreptatea sa. lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. Irina: sf. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu. E simbolul tiranilor plini de cruzime. parinte bisericesc. Iov e prototipul Mantuitorului. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie. sf episcop în Lyon. Precum Isac fusese intai nascut. Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa. Comem. martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu. V. 34). astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8. adica la lisus. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. 8). iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. pentru ca Irod a murit de moarte groaznica. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130).

apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau. voios.). Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. riale pentru ceata Apostolilor. ca persoana istorica Isidor a (gr. cu deosebire fata de sirile sale bune. cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt. acestia insa 1 . Isidor (gr. pacatului. Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri. în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui. ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat. la 7.a r fi inghitit un cedru. e simbolul pamantu... Matei 1. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul. Iuda are ca insigniu punga. a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie). cu parul rosu. Iulian. Ramura verde o are. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului. caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5. rea lui Adam. scaderi. sat. Psalmi 50. Comem. ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau. inchipuie cele trei radacini ale pacatelor.. planta orientals.21). = daruita de Dumnezeu): sf. Ferastraul il are ca insigniu. 22). dupa traditie şi dupa legende.Hr. chiar la rugamintea profetului. care este chipul mandriei. = mantuitor. Sf. spre a ne fi şi noua pilda tanar.9). Cele trei feluri de ispitiri 180 . fede urmat. omenirii („si vei pune numele lui Iisus. VIII. V. fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica. liberator) e numele lui Mesia. dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus. isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii.a u adulmecat. Lupta incepe în pustie care. Iuliu (lat. stralucitor). în opunere cu raiul. pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . la 21. Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc. XII. T aduceau în de grau. adica mantuirea -Egipt (t 380). Din pricina gustului amar.cioara şi martini în Troyes (ţ 270). E infati(Matei 4). Isop. au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i. sea în Biblie. fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. respectul legii.". adica. Comem. fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei. al (Levitic 23. Alt Isidor comem. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. = sul sufletului. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura).ca Acela va mantui pe poporul Sau. amintita ade. lui blestemat de Dumnezeu dupa cade.VICTOR AG A tiei. Iulian (lat Galatia pe Comem.Comem. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404). inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia.". Iulia. lacomia şi ravna dupa castig. Iuliana. ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura. Iisus le-a invins pe toate. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor. este simbolul curatirii. ca Dumnezeu. care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema. VII. la 31. Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei. = darul lui Dumnezeu): sf. la 5. e isop". la Iuliana: Aurelian.. incepe impart colaci Iisus (evr. Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu.

La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. IX. luna a unsprezecea în anul bisericesc. castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. mai apoi Iulius. dupa numele imparatului Iulius Caesar. a şaptea în eel civil. în natura. Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. Procopie) cand „arde piatra în apa". fiindca soarele intra în Constelatia Racului. care ii ziceau Quintilis. ca leacuri contra feluritelor boale de 181 . în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu. 13). E astfel simbolul tineretii. pe case şi la uşi. uscate. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. cu care se impodobesc tinerii. pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. iar în zodiac are racul ca insigniu. sunt pastrate de leac. Marina): femeile tin serbare cu nelucrare. Iacob (iulie 25). în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor. se serbeaza contra grindinei. Se aduna flori de sanziene. care apoi. le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa. al carui seceris incepea acum (Levitic 23. în atmosfera. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. martira în goanele lui Aurelian. în 24 se impart colaci. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan. A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. Comem. loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). ce influenteaza şi asupra omului. Iuliana: sf. dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite. care mai intai au sa guste din fructele parguite. = luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau). la 16. la 12. al cresterii şi al libertatii. în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. creste acum sj se dezvolta. apoi se impletesc în cununi pe la porti. care se simte neputincios în fata elementelor naturii. ce se dezlantuie. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar. difc la biserica usturoi. Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). fiindca acum se coc ciresele. Numirea populara este Cireşar. care leaga graul. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara. ori de la zeita Junona.III. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. Numirea a ramas de la romani.9-10).15. care tocmise calendarul. Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. Dupa istoricul Meletie. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores). Deuteronom 16. De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta. tamaie şi pelin. la 15 se cinsteste Cirica (sf. sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri. adica. Comem. Iconografia o zugraveste în forma unui leu.Iulian (lat. pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. Iulie. Chiric) pentru ferirea de napaste. tinute de frica grindinei. incepe sa se coaca. la 5. La romani a fost consacrata tineretii.

Iustin. daca tuna şi fulgera. în Durostor langa Dunare (t 302). Iusta. scriitor şi pa. martir în Roma (ţ 166).). vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. 38). fac procesiuni la camp. e un act de elemosina. rizata de huni (t 451). Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. V. ca element de viata. Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43. Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. „apa vietii". Izvorul. VI. Izvoarele. avand apa buna. iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 . de mila. proas-pata. la 27. la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16. unde se sfintesc şi se Hristos. ce izvorasc din rai. în ziua de Santilii (20). Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. invioratoare. Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4. cuvioasa fecioara. iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust. din care a rasarit manaceasta zi. purtand 7. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. Foca este tinut pentru primejdia de foe. în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. IV. Preotii şi credinciosii. martir în Sebaste. care se tine şi azi la poporul nostru. a trage e un obicei ramas de la romani. art. la 1. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta. Comem. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. caruia de regula i se dau şi drept): sf. pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. = eel la un creştin. = luminat): sf. Comem. în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19). Izvorul.rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica. tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. se scalda în Mantuitorului. erau în Test. se crede ca sf. Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. în Sambata Sfanta Nascatoare. fratele lui Hie. de induraIustina: sf. Dupa inmormantare.hainele de pomana. în 22 sf. VI şi 13. se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. sa fie invrednicit de apa vietii. marti. e tipul ranelor cei ce beau şi se spala. sale. inchipuie ca eel raposat Comem. Tragerea izvorului rinte bisericesc. apa. 10. în decurs de 6 saptamani. iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). Iustin. la biserica. în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v. Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. Iuliu (lat.VICTOR AG A copii. filosof. simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita. care a nascut pe Tomii. izvorul e inchipuirea renasterii. Iustina (lat. Se face pasca şi se rosesc o u a . luminata.

în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii.22). ca sa dea marire. 183 . cu suflet numai spre slujba sa sfanta. Preotul ia pruncul în brate. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si.. care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita. Vechi a fost icoana unor mari nenorociri. 2-A. lmblatirea în Test. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire. Obiceiul a trecut din Test.). Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v. care se asemanau cu imblaciul. art. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. art. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata..". II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina. il preda mamei. Luca 2. sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc. mai ales a incalcarii de catre duşmani. Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v.. spre rasarit. Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate. Inainte de imbracare. cu vorba şi cu fapta.. dupa rostirea rugaciunii anumite. iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului. preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii. pentru o stare de sfintenie.I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere. il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N. Sarutarea veşmintelor). veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita. dupa care lehuza se considera de \ss&mt&. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu. saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. pe care le savarsim: cu gandul. în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar. putea sa. Vechi (Levitic 12.

precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei. la judecata mare. protoparintelui nostra sufletesc. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint.. Impreunarea chipurilor. spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator. Din coasta noului Adam. mireasa lui Hristos.dupa afundarea lui în apa botezului -. E totodata şi aducere aminte de haina alba." loan 19.. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe. impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi. inchipuind ca raposatul. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez.VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma . simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos. are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei.ei Sfantului Duh". inseamna nevinovatia. Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta). impreunarea sfanta v. Peste apa. în semn de multumire pentru aceste daruri. respectiv crucea de pe el. dupa ce a frant agnetul. nu numai de cele ale sale proprii ca om particular. se infatiseze în fata lui Dumnezeu. adica biserica. Imbracarea pruncului cu camasa alba. Inainte de impartasire. Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca. Impreunarea chipurilor. cu care raposatul trebuie sa. în haina simbolica. Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii. a iesit Eva adevarata. se face semnul crucii. la imbracare preotul saruta fiecare vesmant. 34). ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb. inainte de amestecare. adica a apei cu vinul. art. astfel e imbracat şi mortul în haina alba. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 . care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare. ia partea IC. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus. ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte. de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. preotul liturghisitor.

la 40 de zile dupa Pasti. cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania. fiindca credincioşii.lemnului crucii de catre sf. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori. Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. De aceea la monumentul lor din cimitire. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. în biserica apuseana. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului. se fac procesiuni solemne. Prin inaltarea sa. Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca. din central comunei ori din fata bisericii. astfel şi eroii. Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. Inainte de a o aseza pe tetrapod. 3). face procesiuni solemne. Caci precum Mantuitorul. o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire. inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului. aprinzandu-se candele şi lumanari. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. dupa obiceiul vechilor creştini. a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim. E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. Elena la 326. în joia inaltarii. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata.". semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. preotul ridica crucea spre toate regiunile. asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. simbolizand conductul Apostolilor. inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu. impodobita cu mirt ori cu busuioc. unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri. desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri. La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. prin inaltarea Sa. 185 .în cele trei zile premergatoare. unde Mantuitorul. Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici. numite zilele procesiunilor. biserica universala. descult şi cu capul descoperit.. La vecernia de jnţercuri-seara. s-a inaltat intru marire. la nemurirea din ceruri. martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii. dupa pregatirea demna . inaltarea Domnului (Ascensio Domini.. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat. Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". care sa-i faca vrednici de cer. s-au inaltat în marirea cuvenita. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. ca simboale.

a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21. spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic. ingeri) al celor noua cete. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte. 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti.. A-si scutura praful de pe picioare. ingroparea şi invierea lui lisus. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. ele apar ca „cetate deasupra muntelui. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu. lisus se roaga pe inaltime. Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii. a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului. în semn de multumire sincera.. Inchinarea credin- 186 . Precum incaltamintea acopera piciorul. Sion. trebuie sa se dezbare de corp. cand preotul. inainte de sfanta cuminecare.) şi azi se descalta la intrarea în moschee. 5) sa se descalte.. Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi. Cadelnita. adica inaltarea sfantului agnet la liturghie. Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc. Evreii în Test. adica sa lepede tot ce are corporal. asa corpul acopera sufletul. exclama „sa luam aminte sfmtele. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal. Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor.) şi a trecut şi la creştini.. în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale. Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3. 2). cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti.3).VICTOR AG A inaltarea sfanta. incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita.". Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu. cu za de metal.. Inceputul chipului ingeresc v. 14). Incensator v. inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos. de cate ori preotul deschide usile imparatesti.. pamantesc. incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. Chipul ingeresc eel mic. Inaltimile simbolizeaza cerul. Inchinarea ce o fac creştinii. sa se lepede de tot ce este trupesc. zidite pe piatra tare a credintei. cu coifuri în cap. a rupe orice legatura cu cineva." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului. iar popoarele orientale (mahomedanii etc. Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti. Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3. inchipuie moartea. 5). Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15). Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90. art. la care vor curge popoarele" (Miheia 4. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu. arhangheli. art.

în cultul intern şi extern. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. este inconţurata de sfintele Lui invataturi. Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii. Intrarea cea mare. inconţurarea mare v. ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie.32). în care a intrat acum. Se manifests în actele publice şi private. art. Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti. Incredintare v. precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos. în semn ca El are „nume. cu ocazia sfintirii ei. cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. Inchinarea pruncului v. Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii. ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai. caruia toata suflarea are sa se piece". la serviciul botezului.ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. art. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti. Este o reminiscenta a sarutarii pacii. simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi.. vechea sarutare a pacii. iar inchinarea capului... Otratire. ce s-a indatinat în vechimea creştina." (Matei 5. art. cu cantarea „Isaia dantu187 . Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii..". inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca. Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. impacarea cu toti oamenii. Logodna. vesnicia. indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine. Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. Inconţurarea bisericii.

Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie. Iisus în gradina Ghetsimani. = soli. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor. simbolizata prin plecarea capului preotului. respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise. Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai. inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor. Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus. create . ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului. trimisi) sunt fiinte personale. Stefan (Faptele Apostolilor 7. Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). vestitori. inseamna venirea Mantuitorului pe pamant. Ingeri (gr. Apostolii. 60). O facem cu deosebire în timpul postului. 13). inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica.VICTOR AG A ieste. Inconţurarea mica v. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus. preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. 54. dupa ce a deschis uşile imparatesti. al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu.. oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus. Intrarea mica.". inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta. spirituale. Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". art. asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit. Oprirea preotului în dosul prestolului si. de catre preot. inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale. nemarginirea iubirii lor conţugale. fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera.. pe care ni-i inchipuim tot la rasarit. Ingenuncheaza magii. pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia. în timp de cainta şi calamitati generale. Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. II Paralipomena 6. simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. . simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu. Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri.

Heruvimii. care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. al adorarii şi al supunerii fata de Dansul. Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. Faptele Apostolilor 10. Alti ingeri poarta stalpari de maslin. 35).) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat. 12. aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia. fiecare treapta avand cate 3 cete. Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. ingerii sunt infatişati în Test. Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. Ingeri (Angeli). 15. 9.7). Stapaniile (Dominationes). sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului. 21). arhangheli. sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1. inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. Clasa III. 14). al pacii si 189 . Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. Puterile (Potestates).ita impartiti în 9 cete. Ingeri.SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38. Incepatoriile (Virtutes).. ori sunt infatisati ca niste copii mici. ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. au insa cunoştinta şi vointa libere. Ei sunt chipul blandetii. Clasa II. Domniile (Princigates). Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. nu imbatranesc. Prin impartasirea cu sfantul botez. al caror sediu se crede a fi în creieri. în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii. adica în haina nevinovatiei. imateriali. Mai adesea ii intalnim ca tineri. ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. cete. Serafimii. ingeri) al celor 9 cete. incinşi cu brau şi purtand orar.. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20. Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. 30). iar în mana cu atributul misiunii lor. al ascultarii. Scaunele (Troni). precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. legiuni. uneori chiar şi cu chip de amoreti. Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu. abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie). fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu. fara haine. Crinul buneivestiri il are Gavriil. Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu. la ortodocsi. sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8. Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat. stau în armonie desavars. iar mai tarziu. Arhangheli. în Test. Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp. ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor. ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine. ci traiesc vesnic.

ca dreptului Judecator. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad. trebuie sa fie ingropati în pamant. I se ung toate 190 .. Sunt chipul semetiei. mai negri. mai intunecati. ori de mana cu un copil. rostite catre Adam (Geneza 3. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer. pentru ca în cer nu are loc pacatul. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta. frumosi la chip. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi. în loc linistit. cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. 18). Inmormantarea. pana la a doua venire. ne prezinta un sir de simboale. dar. ingerul se departeaza. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. alunecand tot mai în jos pana la iad. La moarte. Creştinii. ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. ii vedem cu aripi şi zburand. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. Inhumarea v. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. art. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte. art. sfintit.. devin tot mai urati. dupa pilda Mantuitorului. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. Inmormantarea creştina. neatins şi netulburat. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. prin toate actele sale de cult. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului. Dupa ce creştinul a murit. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie. al mandriei şi al increderii de sine. care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului.". dupa cuvintele lui Dumnezeu. Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie. pe care-i apara de prapastie. Inmormantarea (inhumarea. Cand omul calca pragul pacatului. isi pierd frumseta şi lumina. Inmormantarea. Ingroparea v. pe masura ce se pogoara în jos. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca. adica al celor mai detestabile pacate. 19) „pamant esti. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca.VICTOR AG A al frumusetii.

pe acoperitorul fetii. pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu. ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba. în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez. Privegherile la 191 . inchipuie durere mare. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului. iar icoana (la preoti evanghelia. -Trei lumanari şi statul (toiagul v. I se pune pe zabranic. în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca. adica în lumanarea muribundului. în care a vietuit raposatul.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei. ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit.Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului. cu care odinioara. care ni-i inchipuim la rasarit. tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca. semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. intra imparatia Domnului Hristos. cu privirea spre rasarit. care trecea sufletele peste raul infernului.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini. tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte. adica spre raiul de fericire. Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in. . care simbolizeaza haina dreptilor. curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina). precum şi cantecul zorilor. cu moartea deodata pier toate vorbele. -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). precum şi banii infipti în lumanarea de mana. . Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. cu fata în sus. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. în multe parti bradul. -Punerea mainilor cruris. inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa. . art.incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale.) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii. ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata. la invierea de obşte. obiceiul a ramas de la romani. . în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut. inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex. intr-o camasa alba. -Bocetul. care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon. ce sa se pogoare asupra raposatului. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani. urzit de la romani sj de la evrei. care în acest scop intrebuintau chiparosul. mtr-un sicriu (racla).

Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului. 4).8). cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea. precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat. pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca. iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali.. intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara. Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos. precum şi pacea la care acesta a ajuns acum. Starile (opriri.! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare.Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit." (Psalmi 50. spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor.în biserica se . -Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. .Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii. simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. la odihna vesnica. face citiri din Apostol. care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie. .A treia zi. cu agheasma ori cu ulei.Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica.Muzica instrumental. . aratata în extern fata de raposatul. . tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu. raposatul în biserica cea cereasca. Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul. Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte. prin botez. în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii. prin locurile pe unde umblase în viata sa. ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul. Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului. care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri. ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu. mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8. asa il conduce acum. .. ! doliu şi durere mare. în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop. cu corpul. ca un creştin adevarat. Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei. iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita. pompa. obicei roman. . -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos. Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit .VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei. iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei.

şi rostind. spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3. o forma a crucii lui Andrei (X). fie-i tarana usoara.. Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi. pana ce sicriul cu mortul este în biserica. Dumnezeu sa-i ierte. exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu. la jertfa nesangeroasa. sunt simbolul ultimului ramas bun. . taind de fiecare parte un semn. adica cu puterea Duhului Sfant. spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum. Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit. Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire.. cu rostirea de „in veci pomenirea lui. 27). care aruncau 193 . se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit. la copii: „A1 Domnului este pamantul.canta Catisma în trei stari.Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot. apostoli şi rugaciuni mai multe. carbunii şi cenusa din cadelnita. tarana ridicata cu harletul. la ultimele rugaciuni. La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii. Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata). iar liturghie deplina i se face.. pentru ultima oara. La morminti preotul arunca în groapa.Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor.. Sigilarea gropii). de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului. adica sarutarea crucii. aruncand în groapa de fiecare data. Obiceiul a ramas de la romani. . Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma. spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn. Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat. insemnand cu el în cele patru parti ale gropii. cum a stat în viata sa la rugaciune. Cantarea „!n veci pomenirea. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod. picioarele spre rasarit. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti... care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu." (Psalmi 23. 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v. respectiv de fiecare parte." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul. art. farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. pana la judecata din urma. peste sicriu. inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime. care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei.

haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei . de zahar. coliva. de legatura sufleteasca cu eel mort. Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. pe mormant ori se agata de cruce. cu picioarele spre rasarit. adica se da de mancare celor ce au dus mortul. ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii. sunt semnele iubirii sincere. iar dulceata de miere.despletirea parului. 194 . iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo. toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare. pomana. care considerau cadavrul de necurat. spre soarele Hristos. -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce. comandare. adica sa priveasca spre rasarit. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant. paosul şi colacul. pomana). . asupra pacatelor. Jelirea.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita. Apostolul şi evanghelistul loan adica. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. tamaierea. la capul mortului. cainele pazitor al infernului). Aprinderea luminilor. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. 4). care a purtat sarcina vietii sale. data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test. la casa mortuara. voaluri negre şi haine cemite. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati . a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului. ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii. Dupa xnmormantare. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus. ca semn de comuniune. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19.Cununile se asaza. vamesi. petrecatorilor şi rudeniilor. Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14. precum şi rudeniile. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului. pentru care este acum xncununat în ceruri. elemosina. ne arata ca aci este ingropat un creştin. Se face apoi praznicul (agapa. Crucea pe mormant. impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. în care s-a pus o piatra naturala. pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea. unde este lumina etema. precum şi cele plantate pe mormant. Florile legate în jerbe. xşi spala mainile xntr-un lighean.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. ne arata ca eel ingropat aci nu este mort. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari. doliul. La pomana. petrecand pe Maica Domnului la mormant. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii.

Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. chiar albe şi nu se face dezlegare.). Tot astfel insemnarea în chipul crucii. la ruga. Antipascha. la proscomidie. ca jertfa bineprimita. Sfanta Cuminecatura. cu vesminte rituale colorate. ziua de ruga. Primogenit. la inceputul liturghiei.. adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului. ce o face preotul cu semnul crucii la botez. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 . Insemnarea. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex. cu bucurie trupeasca şi sufieteasca. sfantului Nicolae etc.. simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna. Semnul crucii. art. la sarbatoarea sfantului Ilie.se savarseşte fara jale mare. Innoirea invierii v. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului. cu sfanta Evanghelie. Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza. care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga. Tipul acestei insemnari a fost în Test. Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului. art. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului.. la sfarsitul liturghiei. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci. Ziua aceasta.". prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii. numita ziua hramului. adica cu rugaciunea crucii.-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie. Intaiul nascut v. Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma. Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu. cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. o serbeaza credinciosji cu pietate.". în chipul crucii.10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii. art. instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii. Insemnarea pruncului.. Inmultirea painilor în pustie (Luca 9.

S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii.BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX.961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .B9Q inxnu9ranq9.uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip . Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B.X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai. BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq .3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X. B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag.iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ. B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.B3 BaaaaJBOjux SXUOI.sui B rags -ndB BX 'xodoux.uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB.X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA . '9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z .B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B .uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini.XJS9A 9q39Jn xnţn.

portile. cad în pacatuire. Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii. Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. procesiunile.11).Invatatorii legii şi Fariseii din Test.. pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant. priveghere cu iluminarea caselor creştinilor. Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi. la lumina zilei şi fara sfiala. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori. „soare" intre celelalte sarbatori. pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea. de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine. raspandind duhoarea faptelor lor rele. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite. în zorile zilei (Matei 28. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade. praznuindu-se cu bucurie mare. 1) ori la miezul noptii. inchipuie pe pacatosii invechiti în rele. ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune. inconţurand biserica ori o parte din sat.. boieri.trecere). dar pacatuirea lor se tine în ascuns. în noaptea Invierii se tinea. Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale. trecut deja în descompunere. 18). în vechimea creştina." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr.. Nou. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". Matei 28. pe care i-a inviat din groapa.Fiul din Nain (Luca 7. Fiica lui lair (Matei 9. sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor.. nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public. Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir. Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui. care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase. Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare. în fata lui Dumnezeu insa. Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria. pessah . care cunoaste şi cele ascunse ale noastre. Lazar (loan 11). Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. . intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena. preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". dupa o viata petrecuta creştineste. Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii." simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 . ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani. luate toate din Test. adica. nu iese în public. In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari.

în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca. Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat". citesc de pe amvon. cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare. bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. în catedrale evanghelia Saptamanii luminate. azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia. în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. i de la acestea de azima. iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca. de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". Paşti. La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat". dupa Apostolii. se namra moarta s . ouale. nata.Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana. . ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic. Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite.43. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre. se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras. ou roşu. .Biserica în decursul Saptamanii mari. ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor. La Svetilna preotul iese creştina. adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. în acest inteles poporul a adoptat. carnea. sunt sfintite de preoti.i la clopotele. colacul. miel. Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere."). Craciunului şi a Bobotezei. . care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. sarea. iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte..12). ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor. se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire.30. ca ciunea amvonului. spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina. Bucatele o u a ale zeitei Leda.Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh.VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului. inviat. asupra caselor creatine care. lumea a ieşit vestirea lor". Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat". loan 21. crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului. diaconii o altar). precum s.. se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24. cu sfeştanie. latineşte şi evreieşte. spre a simboliza ca. ca inchipuire ca aceeaşi zi. intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere. 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli. Psalmi 18. în fata Apostolilor. precum locul lor).. care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti). painea. De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut". mielul etc. ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux. ou. în „Adevarat ca a inviat". la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere. spre a simboliza ca prin limba tarii. cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii. obi?: rost. cand li sa comunicat vestea inviere.

în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . scaparea lui Iona din chit etc. pe drum. simboalele soarelui. Samson. ca simbol alrenasterii. se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. oul de Pasti.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. azi se tine în trei zile. fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate. o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant. Pastile. A d e -varat a inviat". Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie. se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera. E totodata dovada despre invierea corpurilor. obisnuinta fara de nici un rost. De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. paunul.creatiunii şi ale invierii (v. pe la fantani. art. Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii. tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire. Oul de Paqti).Tipurile invierii în Test. E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune. precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat". ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. care incepeau anul cu primavara. primavara. La romani. se serbeaza primavara. ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v. . spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine.Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus. lumanarea de Pasti. 199 . salamandra. .a u furat pe Iisus din mormant. cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti. fenixul etc. Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. La intalnire. . numita Saptamana luminata. Oul). credinciosii. în case. pana la Inaltarea Domnului. de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 . şi art. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului. precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti.

nespalarea. David joaca în fata chivotului. prin care acte se simboliza durerea mare (v. postul ş. în Test.J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. iubirea şi nadejdea în Dumnezeu. Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. Jertfelnic v. iar roma- . presararea capului cu cenusa. Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune. adusa pentru iertarea pacatelor. De aceea biserica creştina il condamna. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. Ahasverus. iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata.a. Ca o reminiscenta. jocul religios la sarbatoarea corturilor). în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. art. jucand şi cantand. sj Doliul). ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. E tipul jertfei liturgice. L-au avut şi il au toate popoarele. art. imbracarea în sac. Jertfa mai inchipuie un act de impacare. cer ploaie pe timp de seceta. Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec. 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor). a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. Proscomidier. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori". derivat de la zeul Joe-Jupiter. purtarea vesmintelor negre. unde Joi a fost simbolul luminii zilei.. Vechi. Jidovul ratacitor v. Sfanta Joi. ca personificare a zilei. în credinta poporului. e luata din paganism. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate. care a adus paine şi vin. în Test. Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. Jertfa simbolizeaza credinta.

a vinderii. spalarea picioarelor. art. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor. Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului.m.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi). Joia inaltarii. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. ce se obisnuieste în unele tinuturi. în credinta poporului. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a.). mijloc de mantuire pentru toate neamurile. Joia aceasta are supranumirea de mare. Dimineata. iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii. pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. E numita Joia verde. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor. unde Petra s-a lepadat de Iisus. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu. sau feria quinta. impreunata cu vecernia. joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1. în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta. a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. ca 201 . intra comemorarea spalarii picioarelor. Joia mare. rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. evidentiind puterea lui Hristos. Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. aşezarea Sfintei Euharistii. Joia mare (Joia patimilor. Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14. cina din urma. Joia patimilor v. tradarea şi saratul lui Iuda. cinei de taina. Judecata de apoi (Judecata din urma. art.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa". cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. art. Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. inainte de a canta cocosii a treia oara. care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. cum o numeşte şi azi biserica latina. pe Invatatoral. Joia mare. iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v.20). Joia verde v. simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13). Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. judecata şi moartea lui Iisus. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. ierarh Nicolae din Mira. amare. prescurile de Paşti. dupa datina evreilor. şi pana Duminica dimineata la Inviere.

Vot. Juruinta v. care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. Juramant de credinţa: în Test. Ruperea jugului în Test.VICTOR AGA judecator. Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga. a fost o sarcina grea. 23-24. Jugul e simbolul robiei. Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa. Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii. Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor. Judecata din urma v. incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor. 28-30): „luati jugul Meu". în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau. art. ca simbol al indurarii şi cu sabia. în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului. Sf. Junghierea agnetului la proscomidie.. marirea Lui. loan Botezatorul. Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test. Judecata universale v. de-a stanga pe sf. art. Judecata de apoi. despre care zice Mantuitorul (Matei 11. 10. Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata. 2. 16).") cu crinul intr-o mana. 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. art. Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi. ce ne apasa. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul. simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus. 24. Vechi inchipuie mantuire. caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. Judecata de apoi. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. Apocalipsa 1. 2. 25). Iisus il condamna ( M a t e i 5.". Vechi (Geneza 14. cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. de obicei roşie. care. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor.. eliberare din sclavie. în opunere cu jugul lui Hristos. 34). De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe. iesjndu-i din ochi (Isaia 49. gandindu-se la marea dare de seama. . Ciprian aseamana jugul cu crucea. al atarnarii de cineva. cu cartea vietii. spre a marturisi ceva cu adevarat. al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27. iar impreţur zburand cetele ingeresti. 3. cu relicvele sfmte. Era şi în Test. Isaia 9. pe langa danşii cu cetele sfinţilor. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica. cu crucea... Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. 27).

din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul.38). Prapor). Lacrimile Magdalenei. impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v. de sinceritate care va fi rasplatita. Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena. Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. de cainta.) au plans. art.. format din niste cercuri şi linii curbe.cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. De sul atarna o panza. Este insigniul 203 . al durerii şi al chinurilor. Lacrima este simbolul caintei. Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra". purpura patrata.). Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite. ambele formand semnul crucii. Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn. Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie.L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare. dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: .. cu care a udat picioarele Mantuitorului. ce ni-i descrie sf. Plangem de bucurie şi plangem de durere. art. ca un fir al Ariadnei. au fost semnul caintei sincere (Luca 7. secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125. numai invatatura s f a n t a . Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere. au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau. în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic. Cei dintai oameni. au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii. Lacrima Magdalenei se numeste roza alba. care laolalta constituie monogramul lui Iisus. numit drumul Ierusalimuhd. impestritata cu fireturi. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. la pierderea fericirii raiului. 5)..

Lamaia. Fiului Pierdut. la 27. ce se canta în cele 3 Duminici (D. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul. Comem. fiind eel mai intaritor aliment. sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10.4). Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta. Vechi (Levitic 11. sunt simbolul boalelor. Lamaia cu gustul sau amarui. Psalmul (136) de pocainta. în loc de lamaie. a fost eel dintai care s-a increştinat. în anotimpul de toamna. Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. Pe la noi. Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. Avem lantul faptelor bune. intrebuinteaza fructul de gutui. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor. Ca mijloc de pedeapsa. judecatii şi D. Lacustele. precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor.VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie. inchipuie amaraciunea vietii. inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi.. prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami). acru. cand se tine sarbatoarea. la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia." (loan 19. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti..Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. La raul Vavilonului. Dupa analogia acestora. rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi. caci Longhin sutasul. . la pogorarea Sa în iad.. loil 1. Laptele. care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica. 14-15. = renumit): Sf. 22). cum au fost lacustele plagilor egiptene. simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. dupa traditia iudaica. în Test. rege al Ungariei (ţ 1095). Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt. în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere. 34). evreii. Intru amintirea acestei impungeri. L. fiind mai apoi şi martirizat. lantul e semnul robiei în pacate. VI. ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului. al fericirii.). Ladislau (germ. Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11. al penitentei sincere. adica cu simbolul lancei sfinte. precum 204 . branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii.). care impunsese pe Domnul. 5). care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite. Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor. D. fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale. mania de mandrie etc. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. este simbolul binelui sufletesc.

asemenea acelor evrei robiti. care au inima ca şi moarta. 205 . Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam.. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor. care sa-i ajute spre viata noua. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi.35. în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei. Isaia 24. Este şi primejdia mortii. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit. a patimilor şi a mortii Domnului. ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca. ca şi aceia. ne indeamna la pocainta şi la postire. Revedere.. dar care la primele raze de soare iese la iveala. sa ne reintoarcem în tara fericirii. s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX. precum e starea viermelui în larva. 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte. savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. caderea lui şi urmarile pacatului. precum sj pogorarea Duhului. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului." Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii. Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des. a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii. 4) lauda manecarii (utrenia). mai bine zis pentru neinfranare. dupa Psalmi 118. aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire. 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor. 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia. ce se aseamana unui mormant. şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). care e infatisata adesea cu lat în mana. iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. adica ne-a trimis lumina evangheliei. Latul (cursa) (Luca 21. La revedere v. ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul. Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. Se aseamana oamenilor.fusesera evreii în timpul robiei. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. iese 0 viata noua la timpul hotarat. aceasta lauda se imbina cu ora I. pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini. precum d i n larva. art. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita. ascunde în sine o viata ce n-o vedem. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda.

inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile. praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). ce se afla în tinda cortului sfant. la 10. Precum corpul. în care suntem adanciti. iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti. la 19. = Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti. = incununata cu laur. art.).' Hr. în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau. la 17. Comem. iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. . de datoriile . Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. X. = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). care au adus jertfa. Dafin. 3) Rugaciunea de amiazazi. Lazar din Betania (loan 11). Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. Comem. Laurentie. ca sfant. Comem. 14). Vechi (Levitic 7. în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". colacilor. iar cu sangele jertfei au stropit poporul. a fost simbolul curatiei interne. VIII. a colivei. Comem. Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. ~ laureat. XII. din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. preamarita): sf martira în Spania (t 864). Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu. Mormantul e simbolul lumii. Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test. piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele. ce a fost facuta de Moise. Legatura sangelui. Lavoarul (spalatorul). utrenia şi ora I. unde preotii aduceau darul leganat. Lazar (evr. Laura (lat. Viata nu este alta decat moarte. Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. care cuprinde ora III. al sfinteniei. la 8.Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti.. E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene. Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. iar lumea un mormant. Laur v. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. Laurentiu (lat.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete. VI şi sfanta Liturghie. X. 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica. care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. Laurentia (lat. Pe cei ce il iubesc. din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor.

19. dar va invia pentru ambele stari. la 15. Comem. asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. la 18. Alt Leon. XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. Comem. Levitic 2. Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii. Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. Leontie (lat. tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). fiindca sarea este simbolul conservarii. Legatura sarii se numea în Test. la 18. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. Frate de cruce). art. la 1. simbolizand comunitatea de prietenie. II Cronici 13. inchipuite prin hainele rupte. = leu): sf. fost markgraf în Austria (f 1136). rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus. Leontina (lat. acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului. Painea apoi o mananca impreuna. este blestemat cu mesteşugul sau. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). VI şi 13. Comem. II. II sj 11. IV. 5. Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales. la 22. din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. papa şi invatator bisericesc. Cand Maica Domnului. Leopold (germ. Leonida (lat. Leo. la 18. = leu): sf Leon eel Mare. Leon (lat. IX. IV. ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. Leontia. sihastru şi martir în Patara Liciei. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. iar sangele il scurgea 207 .13).impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun. Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. Comem. în drumul spre Golgota. zicandu-i: „Meştere lemnar. pentru ca n-ai mila de fiul meu. Precum lepra amorteste corpul omului. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. ce le purtau leprosii. neviolabila. = curajos): sf. al neputrezirii. = tare ca un leu): martir comem. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. ca o legatura trainica. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". al neviolabilitatii (Numeri 18. III. Preotul taia una dintre pasari.

Leul. Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. Leul fund eel mai puternic dintre animale. inchipuie puterea invataturilor creatine. 4). Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. ce acum este pierita. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. 9). leul simbolizeaza corpul omului. trecuta. Impartita în trei trepte: arhierei. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. al puterii de stapanire. iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus. Evanghelistul Marcu il are ca emblema. Leviti. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros. Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. catedre. preoti.ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca. acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului. care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul. caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca. Leii care poarta coloane. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5.. ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). portale. Un leu sau mai multi. al carei reprezentant este episcopul. simboliza. Seminfia lui Levi a fost aleasa .) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc. deoarece apa este mijlocul curatirii. Balaur. 5). prin urleml grozav. art. în Test. Levi este prototipul preotimii creatine. ce trebuiau sa se faca . de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. Vechi. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima. este şi chipul tariei. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului.în locul celor dintai nascuti .VICTOR AG A in apa. 5). inchipuie invierea mortilor la a doua venire.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu. din moarte. Isaia (21. dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile. puterea fizica a acestuia. el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi. inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. 19). Leul este insigniul sfantului Zosima.. Leviatan v. vie. alegerea. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa. leviti. Infatişat pe monumente sepulcrale.

Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. Libanul: munte inalt. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. Vechi. care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu.de pe urma unor necuratiri. Lidia: sfanta. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. numit sangele strugurilor. e simbolul maretiei. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. ucisi de Irod. la 28. Limba e simbolul propovaduirii. Limbus (lat. Libera = requiemul. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat. Lingurita. Libatiuni. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii. precum şi al pruncilor din Betleem. E situat la hotarul infernului. Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. 5) şi pricina a multor pacate. patria cedrilor. Numeri 22. în Test. S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. III. Lilie = Crinul. Limba (vorbirea) este simbolul internului. al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. art. tinut în fata unui catafalc. i-a atins de buzele prorocului 209 . pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua. v. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. L. limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. de revelatie a puterii dumnezeiesti. ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura. cu care se cumineca preotii şi poporul. Lin v. art. intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. sotia senatorului Filit din Roma. Comem. Teascul. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. cum era necuratia prin atingerea de cadavre. se aseamana sanului lui Avraam din Test. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. = hotar. spre a rusina pe cei necredinciosi. 28). Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". de leprosi etc. Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. Iar sf. Vechi. 2). loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam.

la Boboteaza. Rugaciunea important al sau. 7). cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu. eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti. fata de cele mai importante. ori dupaLiturghia menilur. Litiile cu procesiuni. Isav.Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul.". Litiile se savarsesc în pronaos.). litiei se face dupa vohod. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau. 14). 7). fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor. 19). locul penitentilor.a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale. iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei.. iar în ristic. Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile. vin.48). Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice. Isaia 6. alta şi ca un dar deosebit. ce se sfintesc la litia sarba. 210 . A fost introdusa de loan Hrisostom. intoc-mai ca şi (Geneza 25. 9). ajutorul şi sa-i primejdii. nu. tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor. Liturghia ( publica) se n general.. 41).. la grane. pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai. morminti. Liturg ore. Litierul e o tava prevazuta cu o tri.VICTOR AGA Isaia şi 1 . grau şi untdelemnt. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri. sufletul sau. Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet. Nou. (Ezechiel 4. cand II moarte.. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde. eel de primo-genitura. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului. Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. pustie (Matei 14. în care" de sange. pentru un blid de linte.Sfanta Euharistie. Litanie se mai acest ulei sfintit. Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau. se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte. Cu a tuturor credinciosilor."). Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar. Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17.. Grdul şi binecuvantarea mite litii. 33). pentru care omul isi vinde.. Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20. cu priveghere de noapte. care inchipuie pogorarea Mantuitorului. care ince-peau serbarea de cu seara. Untul de lemn seana rugaciunile. inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului. spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta. cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant. isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi. si de bunatatile cererea Dumnezeu. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. 39). scop comun. la care se sfintesc cinci prescuri. sub grija celui Preainalt. real painii şi a a fost Iisus la Emaus. ca Dumnezeu.a saturat 5 mii de oameni. spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir. missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine.

cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut. Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public. Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului. se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite. 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui. Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic. liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime. ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii. 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite. este jertfa Testamentului N o u . precum au fost scosi catehumenii din biserica. prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare. Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi. Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. de predicarea lui loan. care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii."). iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale. fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi. cand Iisus a fost condamnat la moarte. aducerea jertfei cei fara de sange.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza. missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti. corporale): o naframa de în ori de matase.. în care este invelit. 3) Psalmii. Liturghia (gr. 7).. iar în special serviciul euharistic. cand în fata tuturor se aduce jertfa. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor.morminti. Are t r e i parti (proscomidia... 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor.. precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. Liturghia celor chemati (catehumenilor. lucrare publica) se numeste serviciul divin în general.. Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie. adica Sfanta Euharistie. preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului. predicarea lui loan şi intruparea Mesiei. respectiv cusut anTimişul. = serviciu. Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina. . Liton (iliton.).

." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire."pan niceste.. Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor. Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern. 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain..în sangele Domnului. Are trei Slant se preface painea în corpul. consista face cu rostirea „luati.") cu umilinta. x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu.") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului. inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi. inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui... adi cu sangele Domnului potir catre popor l a . randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc. cina cea de taina. Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca. Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima.Consacrarea elementelor euharistice. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui. se face am narea) chipurilor. se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani.. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie. beti.".area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina. ghii. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea. Hristos pentru xntruparea Sa. iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati.. Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange.! incepe prin pregatirea „si safiemila. Semnul credintei mseamna iubirea creştina. iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie. inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului")..."). ce rostita de doua ori. fidelium) este a treia parte a sfxntei litur. ingeri. ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'.. „fa adica.. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii). de cerere. depozitata în sfanta evanghelie. puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun ..". iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire. Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii. . cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori. 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire..rilor din ceruri. invierea. epicleza.") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor. spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic. în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile.. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile")..") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t.. Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari.. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie. cu frica... Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni..Marire intru cei de sus. se la „Cati sunteti credinciosi.... în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (. centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina. precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului.. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie. pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat.. moartea. în asemanarea carora prin jertfa Domnului.In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este.")..

de deoarte suna clopotele mari. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor.în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului. ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta. adica mesele obstesti.. sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce. Impartirea anaforei inchipuie agapele. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului.. Axionul („Mareste.") cu umilinta. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie. ce le au unele catedrale. Liturghia mortilor = parastas. iar a doua aratare cu „totdeauna. Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta. unde lisus sade de-a dreapta Tatalui. Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica. se roaga în mijlocul poporului. epicleza. frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina. ca inchipuire a cerescului tron.") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu. VI... simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor. cand a binecuvantat pe Apostoli. Livia: sf. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului.. la care nu pot sa priveasca cei nedemni. Scaunele din jural jiljului.. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin. Tot locuri 213 . iar impreţur sunt icoanele Apostolilor. unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai.." pana la „si ne invredniceşte. iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine. . Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul. la 25.") cu rugaciunea de multumire. comem. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor. art. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila. Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam". ca pastor sufletesc.. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul. v.. simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului. pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna. Locul eel de sus (scaunul de sus. Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt. punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului. iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii. precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului. a imparatesei tuturor sfintilor. intr-o firida a zidului altarului..." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri. adica se uneste corpul cu sangele Domnului. Credinciosii se prostern..

Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu. aşefrunte şi cercul facut spre mireasa. cum trebuie sa-i sfant. ca cercul facut este nemarginit. la fiecare data viefii creştinesti. mantuirii. este de nevoile trupesti %\ sufletesti. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. mai este cap femeii" (Efeseni 5. Fiecar" în duhul lui munte. care au sa fie un corp. Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri. cu pelerinaj. de pe tronul Lui eel inalt. care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea.. daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul. ce intareste casa fiilor. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni. Dupa ce binecuvanta inelele. fie vesnic exe trebuie oamen. Loxia (PI cuvantata.. fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta. Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor. Insemsfinte. Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 . numai de la Dumnezeu. Mirele incheia o legatura pe viata. respectiv spre mire. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa.i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri.VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii. despr ca. zdmdnt. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie. Fagaîn opozitie cu Avraam. din opera de mantuire prin cruce. inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3. vindecari etc. Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. e comemorat. şi la oameni s p r e a . ori în asigurarea reciproca.. 23). nesfarsita sta de-a dreapta. incredintare) e un act solemn. cu inelul de aur. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc. vreau mantuiasca. fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. în scop de taina. prin ce se simbolizeaza ca biserica. acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. ce le tin mirii ori nasii lor. sponsalia. invoire reciproca în scopul casatoriei. mirilor. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa. Fuga şi scaparea lui Lot voie libera.". asupra lor. intelepciunii.. inchipuit prin altar. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti. 25). în fata martorilor. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi. a s a trimite solii Sai cap.

pentru ca sarea e simbolul intelepciunii. Iubirea de lume i-a fost pieirea. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. mai inchipuie starea omenirii. 23-24). sa poata savarsi sacrificiul eel mare. vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia. despre care legenda ne spune ca. Ca sfant. Rugaciunile de pregatire. trebuie sa-i alungam din suflete. e comemorat la 9. a zburat grabita şi a smuls toti spinii. cum facuse şi cu sotia lui Lot. impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. Ca rasplata a iubirii şi a milei. adica spre inaltimi sufletesti. Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume. sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare. iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii. fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste. spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. şi apoi saruta prestolul. fara a cere ajutorul de sus. se fac afara de altar. în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa. în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. Intrand în altar. în faţa usilor imparatesti. cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. Rugaciunile acestea. M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale. lepadand orice grija de lume. Loxia e consacrata micului lisus. care este aniversarea Nasterii Domnului. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi.. în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva. facute afara de altar. care inchipuie tronul. Luca (lat. duhul lui Dumnezeu. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie. X. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron. Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele.. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini." Matei 5. tragandu-i unul cate unul din cununa. astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. Luarea vremii.duhul spiritual. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. credinta adevarata.

= luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza. din care a rasarit credinciosilor. sa ajunga la liman. Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. acum nesangeroasa.'VI şi 18. XI. la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). Lumanarea aprinsa. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. Biserica romanosoarele dreptatii. ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. luceafarul ce Lucreţia (lat. care ne vesteste intunericul. = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. pe preoti. Comem. doresc Comem. dupa traditie. Pavel. preot şi martir din Antiohia. e simbolul lui Lucifer. Este apoi şi de toamna. care a prevestit pe Soarele. Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. 1 . Comem. 2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor. al stapanului intunericului. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. la 6. 16). Apostol. Comem. care a adus ziua hirotoniile. Dansa a inmormantat pe sf. în iconografie. ce se da în Luceafarul de seara. Lucina (lat. Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. aducerea de jertfa. fiindca. 30. = luminos): sfantbarbat bisericesc. iar boul a fost anume obiectul de jertfa. X. Vechi ca şi acum. pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22. Comem. inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. VII. niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. Lucratorii la seceriş (Luca 10. la 30. = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. care este aju-tatoarea celor ce. cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu. sub a carui 216 . O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303). iar misiunea preotului a fost. Are ca emblema boul. Lucia (lat. prin care s-a vestit paganilor mantuirea. la 23. atunci sangeroasa. luceafarul de dimineata este Maica Domnului. şi în Test. Muribunzilor. Are ca insigniu o ramura de smochin. la 7 . VI. li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca".VICTOR AG A patronul acestora. prin valurile marii acestei vieti. De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare. De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. pe mosia sa proprie (t 100). lui Dumnezeu. Lucian (lat. cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa.

ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon. ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu.. Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica. Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5.. în sfesnic. precum şi focul ce s-a pogorat din cer. Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii. n inaltarea. ori şi acasa. infrumsetat cu aceste virtuti în botez. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat. care de pe altar. cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire. precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul. ci la toata lumea. Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra. pe prestol. ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine. sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii. spre a inchipui ca..M se pune lumina sub obroc. sub speciile painii şi al vinului în adevar."Matei5. ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne. sfmtirile m/paie. care ardea necontenit. pastrandu-si sufletul curat ca lumina. 4). morala.").. ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile. inchipuie pe Hristos. 15-16). sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. inaintea tronului Sau. astfel creştinul. propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus. Lumanarea o tinem în mana la botez. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea.. lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele.. din „muntele eel sfant al Domnului". în fata lui Dumnezeu.SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez. la actul Sfintei Cuminecari. este de fata pe sfantul altar. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol. Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse. i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor. puterea credintei. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati". Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului. Lumanarea (sau candeld). nadejdea. Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi. Lumanarea aprinsa. inchipuie curatia sufleteasca. focul iubirii creştine . frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne. inchipuie pe Hristos. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. castigate în botez.". Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez. la icoane.

va intra în stralucirea cerului (loan 3. iar focul de Paşti.8). care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene. inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos. cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata". de are candela aprinsa ori ba. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde. la cununie etc. lumina lumii. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. Lumanarea.VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. 21). se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii. de soarele dreptatii. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. sfanţitul vietii pamanteşti. Boabele de tamaie sunt aurite. inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. ca simbol al credintei şi al faptelor bune. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune. pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. cand vine mirele. inchipuie desertaciunea vietii. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. 218 . Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. cu toata caldura credintei. adica Iisus şi ii cere seama. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. în lupta cu moartea. lumina lumii. simbolizate prin lumanare. la cuminecare. Lumanarea franta. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. Cele cinci bucati de tamaie aurita. cu care se aprinde lumanarea. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez. sa se lipeasca de Hristos. ce o vedem pe monumentele sepulcrale.

a adus man. din inruneric. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. Simbolica gaiere. daca se poate. în vreme ce furtuni. Lumanarile pe a sa adusa de acasa. o sting. un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic. cu venirea Sa. cu dorinta sincera de a-L afla. ceea ce denota un semn bun. deodata • numai se pe Iisus. în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. lumanarea ce o aprinde preotul ponti. Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor. ce s-a aratat. care. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. .bolnave de tragan sau joahna. a Hristos inviat. precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si. ca şi acelea.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. la prestol. simbolizeaza piatra. Ajunsi acasa. Facandu-se în tot anul acest lucru. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor. simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune. sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. Dupa ce se preotului. ce se cred a fi în vazstinse. iesind la popor. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri.le aprinde la intemperii. u e creştinii. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa.legenda latita în Bucovina. iar lumina. inseamna pe Domnul eel inviat. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. trecand pragul. LumaLui. de la d i n mormant. din mana preotului. aprinse pana acasa. Cu Mantuitorului. pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale. în intunericul noptii.L vedea. se poate numara pe grinda de cati ani este casa. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v. la ficant în dimineata Invierii. Ne mai amintesc de tim219 . la grindine. dreptate şi viata. sa-i cautam pe Iisus para. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. în noaptea spre Duminica lumina)". care a strabatut intunericul paganatatii.

credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. asezate şi legate crucis. S-a mistuit pe Sine singur. unde trebuia luminat. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. precum se consuma ceara. cum se mistuie ceara lumanarii. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale. nu le stapanim. se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza. Precum lumina lumineaza.35). Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf. aprinsa prin sfantul . ca prinos pe langa vin. la altar şi la biserica. inseamna darul binevoit. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. miere. micsoreaza iubirea. considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor. aprinde. azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. atinge cu acelea fata credinciosilor. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc.Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. grau s. credinta. E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. incat ni se stinge şi viata sufleteasca. Botez. Fiind adunata ceara din toate florile campului. Rusalii). asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului. le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si. incalzeste. Paste. cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase. mistuie şi straluceste necontenit.VICTOR AGA purile paganatatii. fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. Doua lumanari de ceara. . Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor. virtutile. care daca nu le indepartam. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). adica sa nu lasam ca lumina darului. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine. astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate.a. lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. darul dragostei. din care se formeaza ceara curata. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna. Precum focul consuma pe incetul ceara. rostind o rugaciune. Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului. Precum ceara e facuta din flori. care se nimiceste mereu.

prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar. adica Hristos. în \um\\. sa le stra. astfel mirii.16. Mirosul 221 . ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura. cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti. fund oamenilor.Lumanarea ce arde şi se sufktelor. Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului. cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti. doua lumanari. care ca niste lumini stralucesc în veci.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez. ce trebuiau luminate.11. iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1.Treimi. se mki. cand conduce la intunericul sufletesc. cand au inimile creştinilor. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu.4. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii. Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito. care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari. una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului. Rusalii etc). lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei. ci sa stam cu ea pana la capatul vietii. sa se stinga. la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii. Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii. isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar. \ZVOTO\ luminii". prin batoare bisericeşti (Pasti.lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca. lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. sa ne curatia vietii casatoriale. iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim. simboli. simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor. lumina cea vesjiica. referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. . Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte. Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului. 13. Cand oficiaza Arhiereul.20. Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti. Ele mai in. „marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata.caldura credintei şi a iubirii creatine.19). sa stie ca legatura casatoriei e statorit. ce se sfintesc prin catacombe. cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. care ne salasluieste pe altar. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica.

de placeri şi de Hristos. ceara este stinge mereu. razele. Razele. care este chipul virginitatii. fara stricaciune (Evrei 1. ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul. lumina este Fiul. . raul. care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere.. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul. ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati. focul. Ne mai indeamna apoi ca. ca sa se poata Hristos.Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii. bunamireasma lui Hristos. adesea inc doua cercun Lumina tat. simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii. cum se mistuie lumanarea. b u < vesnic " luminii. astfel şi inima lui Iisus. lumanarii. Sub numirea de lume se avand. Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele. precum sj nemarginita Lui sfintenie. adunata de albinele curate. Lumina iubire. pentru cainta. aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti. precum se inmoaie mai curat element. Preacurata. Iconografia ne Tatal. tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii. se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara. para pentru smerenie. Precum fitilul. nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. de la cea aprindem lumanari. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta. iar focul.. . intocmai ca albinele. a pacate în opunere cu cerul. ca şi candela. aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti. sunt de aceeaşi vreme cu lumina.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. ce ies din lumina. pamanteasca a omului. sa culegem numai fie din ceara. la s-a nascut Iisus. . care se mistuie. din ziua sf. aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. în momentul ce se şi a serviciilor divine. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer.Precum din Lumanarea. fara strica-ciune. . inchipuie curatia ceara. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. de la Tatal. 222 . la care trebuie sa aprinde. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii.Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos. . în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata. deci şi lumina."). fara Tatal. ca eel mierea invataturilor sfinte. se fara a se vatama acestea. iar fitilul inseamna placerilor. simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. 3). inchipuie dumnezeirea. ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii. aşa şi viata-i plina de pofte. iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. V I E timpul ce lumanarii evrei. din eteraitate. Blasiu şi la 2 februarie. Ceara. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului.Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. care în fata este de o rara frumusete. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare. fara micsorarea dumnezeirii.

fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei. Lumina la toate popoarele este simbolul vietii. 14). prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric. „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului. izvorul luminii. Ca cer şi pamant. 60. Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli.it invataturi luminoase. care da viata. Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou. Lumina inseamna ceva ce este arat a t . 2). intunecoasa şi n e v i z i b i l a . „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos.lumii. incalzeste inimile şi curata tot r a u l . lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1. e simbolul lui Dumnezeu. cat mai ales ca simbol. jertfa şi e un v e ş n ic indemn. în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu. cu ocazia capturarii unei cetati.20). Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor. ca insine sa fim fii ai luminii. cu darul mantuirii. la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9. La evrei. în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde. pustie. la Vecernie." (Matei 12. Lumina este simbolul lui Hristos care. 2). Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5. De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. 3). munca vesnica.. L u m i n a mai inchipuie credinta. preoti) acestui cuvant (Matei 5. Lumina naturala lumineaza intreaga lume. care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina.. bucurie.. La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2. al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus. -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal.") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. a propovaduit iubirea şi blandetea...6. 223 . rugaciune. la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28. ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti."). a imprastiat intunericul nestiintei. care a venit în lume.". 9). magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii. acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti. lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. da viata. iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi. iar intunericul inseamna deznadejde.. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina". a impartas. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat. 3) etc. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42. 9).. ce se vede. nu a t a t în scop de luminare. „trestie zdrobitanuvafrange. i u b i r e . Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine.. 3). o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta. La romani de ex.. ca vestitori ai cuvantului lui Hristos. Fara de lumina natura este rece. viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori.

petele din luna ar fi monahiile. copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. Iisus Hristos. Iudeii adoptasera o datina pagana. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. era adica semn de noroc şi sanatate. de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca. art. adica Tomii.i ciunile lumina lunii. Poporul crede Luna. de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art. Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac.. XI) şi care. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil. ce o dau femeile de pomana la trambitei. poarta semiluna în par. a fost la romani rea de fa zeul 224 . se zilei intra amintirea lor. care. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. facandu-se toate ruga. daca putea celor morti. ce inchinata memoriei patriarhului l osif. cer şi pamant (Geneza 1. Strecurata ş ii în cretinism. cand ragaciuni la postesc Lunea lui". numita şi ziua credinta lor.. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie. De ex. are ceva apuseana. soarele dreptatii. inseamna ca ea este regina cerului. Mai luni (luna tanara). evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului. opera urzirii se reduce nare. sarbatoarea trambitelor. Luna tanara v. Sfanta Fecioara.stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare. care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain.. ca stapanitoarea noptii. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire. pana pe la sinodul al Vl-lea. trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele. care lumea cealalta.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. celor ce au murit fara lumanare de mana. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou. dupa era aceea a lunii a şaptea. nu se stinge niciodata în rasunarii. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda. ori ca milor. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. cineva sa sara fara sa se arza. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor. numita popular Lunea mare. care a fost prototipul lui Iisus. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor. incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci. fata unui om sau şi în chipul unei femei. Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici. care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi. care cununa. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. daca i-ar ajunge. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli. Lunile. ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. Alta mortilor. apa sj haine) de Ordenii.6-8).

Varnava (11 iunie). astfel sf. Alta insemnatate are Lunea mortilor. în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului. care au completat şi desavarsit cununa. Iar sarbatorile. ap. Andrei (10 noiembrie). fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor.incep chiar în aceasta Luni. Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. De ex. al sfarsitului şi al inceputului. adica Luni dupa Duminica Tomii. Simon (28 octombrie). 225 . Matia (24 februarie) pentru martie. Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. ca necredincios. care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. cat şi cele de mitologie populara. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. Filip (1 mai) pentru aprilie. Ianuarie. isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i . Lunea nu joaca un rol mai insemnat. Matei (21 septembrie). fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. Lunula se numeste cutia. fiindca el a fost pescar. Martie. Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor. ca admoniere la o viata creştineasca. prin urzirea lor. si-au statomicit cuvenita insemnatate. Lunea mortilor v. Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare. în simbolica creştina. inceputul lunilor. art. al primaverii şi razboiului. zugravit cu 2 fete. a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. cu alta spre viitor. Lunile anului. fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. Luca şi Cleopa (Luca 24. ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci. Atat doar ca. cu una privind spre trecut. Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . e asezata tocmai la inceputul primaverii. ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. a vietii. Iacob eel Mic (1 mai). în superstitia poporului. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale. ori eel putin a unui sfant mai insemnat. în forma de semiluna. art. Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca. de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie.). inchinata de catre romani lui Mars (soare. 13). cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. precum şi prin serbarile ce li se incadreaza. Invierea Domnului. Vartolomeu (24 august). stralucire).) ale omului. zeului soarelui. fiindca are forma de luna. Ziua mortilor. opera mantuirii. asa de ex. e eel din urma intre Apostoli. Toma (29 decembrie). atat cele bisericesti. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei. Iacob eel Mare (25 iulie). prin asezarea lor în diferitele anotimpuri.

i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I .. BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o.'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs .1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi.so pdni BO opajo ]ruodo.

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

IAZE.reiumq3.reisi.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.ooa.10o0.S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.nd JSO.red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.n p y " :opruiAno pui.Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .ZVL OSJOIS rao.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.

Mandul. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani. 13. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13. ea este şi simbolul desfranarilor. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26. Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare. Miezunoptica (Polunoştnita. 1. Cantarea cantarilor 4. Vechi. al desfatarii. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii. Ministrantii (diecii. 30). invierea Domnului. mai dulce decat mierea (Proverbe 24. în zodia cantarului. Psalmi 118. creştinii sunt avertizati la trecerea lumii. i-2). litii. Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. invierea mortilor. s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc. pe langa o scurta rugaciune. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere). lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav. 11). lui Lot la pustiirea Sodomei. inmormantari. a purees inaintea taberelor izraelitene. la moarte. metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior. Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie. Mihail (evr. adica aproape de echinoctiul de toamna. ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam. Vechi obvine adesea ca simbol al placerii.. 12. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale. în Test. Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. = cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma. Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. iar biserica apuseana la 28 septembrie. care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10.) ori au forma de animate. purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie.guste lapte şi miere.".. Prin aceasta asezare a sarbatorii. A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei. în Test. pruncii imbracati în stihare. 103.) simbolizeaza pe 243 . Prin lipirea lor de sfanta icoana. ceara. 20. legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii. Miazanoptanda. art. 7. Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune. mana etc.. al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti. a doua venire şi judecata din urma. Apocalipsa 12. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer.. Migdal v. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. serafimii).

dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS. oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si.ISI.qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B.usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3. B.Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj.UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X.osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i.nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn.BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.dBş spo puxndiqoux 'IIUBI.(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl.sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi. -sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -.30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s.(BiBissnmmjux Bnou nBs s.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn .SBU . B. BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo.i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m.şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş .s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 .i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx.

spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul. Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3. d upa o legenda. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze. Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. 14-17. ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. Taina mirului se savarşeşte prin ungere. ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8. Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. la urechi spre ascultarea credinţei. Mirul. prin sfantul mir. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti. 29-30). e miruit cu mir sfintit de episcop. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor. iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop. la mdini spre a lucra numai fapte bune.tea Darului. " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli. 2). Mireasma. 34). tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu. Balsamul are miros placut. 245 . Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. lapiept spre intarirea în contra ispitelor. de ac e ea e vindecator al trupurilor. ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos. Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc. e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet . 21. Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea. inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea. astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. 11). 7-9.). Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos. Mireasma e simbolul sfmteniei. ori avand deasupra capului para de foe. al sufletel or. Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare. Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. care este semnul pacatului.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti. 19.. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca . al bunului miros de credinta şi al muceniciei. Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota.. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca. deod a ta cu botezul. ca taina. astfel creştinii. în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8. exalata de catre diavol... fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10. la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. fiica Sionului (Apocalipsa 19. în Test. Mir.

" nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune. 29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte. 38). Mitra arhiereasca (infula) în Test. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. penita de ungere cu mir şi ulei sfintit. art. diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul. în Ahaia ("f" 250). dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. = uns cu untdelemn): sfant. în creştinism e un coif de aparare. cu patria în Orient.. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa. Pe frunte era legata cu o lama." sufleteasca faca şi o bisericii. v. Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou. Mitra episcopilor romano-catolici. sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii. peste care se aseza alta de culoare vanata . ca şi cu la intreceri.Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine. Mir şi art. dadeau ere fost semnul . Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt. Liturghia celor chemati. preot şi martir în persecutiile lui Deciu. tipul tuturor femeilor pioase.doua Testamente.arhiereului. Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. dupa obiceiul evreilor. Liturghia credincioşilor. Mai e şi tos. un vor merg cuvantatii ce şi 1 . nilor cu untul de lemn sfintit la litii. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers. VIII.. Missa fidelium v. la 16. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer. mitra sau coroana arhiereasca I creştine. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom. art. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28.. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor. sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere. Missa catehumenorum v. tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate. 0 poarta şi dignitari distinşi. precum şi curatirea rugaciunii. şi de nuntasi. de aceea se planteaza pe morminte. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. al tineretii şi al virginitatii. praf şi ce pocainta. purtate de miri trebuie sa le cunoasca. Miron (gr. inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. numita chidar sau chanuna. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii. de aceea la nunti este imple. care inseamna c e le simbolul frumusetii. apoi şi ungerea cresti246 eterna. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. Untul de lemn al bucuriei. Mirnita. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului. art. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului".a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea. art. Comem. are doua varfuri. Mantuitorului (Matei 27. Sunt lui Dumnezeu.

.. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului. prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume. ca simbol al deşertaciunii. duceti-va de la mine. cu aripile ei de liliac. precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica." Corinteni 15. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si."). Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman." Scheletul are în mana: mar. i-2). coasa. din care ranţesc numai dintii. ca indemn la pocainta. secera. taind cu coasa tot ce-i iese în cale. dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire. 42). inorogul. c a s i m b o l a l vietii vesnice. corabia cu 247 . I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului. ca simboale ale mortii. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6. Sarutarea din urma. Mai e infatisata în chipul unei femei urate. Simboalele mortii sunt nenumarate: marul.. cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. (Psalmi 136. orologiu de nisip etc. deci. Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii.. în Test. sufletul ramane nemuritor. ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant. Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie. Evreii aveau şi un inger al mortii. prin care isi asteapta mantuirea.).. Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul. sculase-va intru nestricaciune. venind inarmata cu lance. cu coasa în mana. ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca. coasa. cqsasul. cu Ianturi şi curse.. cu craniul gol. Toate ceremoniile şi obiceiurile. Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa... salcia pldngatoare. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge. cenusa.. impreunate cu moartea. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului. cum o numeste Iisus m o a r t e a . se raporta la trecerea în alta viata. ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti. de a pune la pamant pe eel muribund. Exista o datina. secera. ramasa de la romani. melcul ca simbolul invierii. ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit. orologiul de nisip. la intrarea în noapte.. a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci. şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului. în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii..eterna. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. 8). purtand în mana un arc. Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca. cu parul despletit. a bea paharul mortii. de culoare galbena..") cuvenit („veniti binecuvantatii. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea. iar moartea ca o trecere la parinti. Sufletul poate sa moara numai în sens moral. lumanarea.

curatia. paman. Pe templele iudaice mai 248 . coşciugul. lopata. con-stand din primesc nevi-novaţia. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul. 9). De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. sapa. 17). Comemorat. Calugar. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. teasca. se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. Triunghiul dedesubt (loan 4. este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. sulifa etc. creştinii. atat al Test. art. Piatra Dumnezeu. ziua de odihna. Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. 17: „o stea va rasari din Iacob. Monah v. Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. iar eel de sus. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant. Ea este emblema. Sinagogile şi zeiesti. Evreii. fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus.a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s . legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult. ca sfant. la 4. mou = apa. (t 1571 i.e tipul schimbarii lui Iisus la fata. arcul. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. precum e cautat ale sfintilor. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24. Moise (de la evr. Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. 13). insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. iar prin 2 triunghiuri suprapuse. mici din afara. Toiagul lui Moise. Moyses. Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus. care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon... au primit Mogen Doved (evr. yses = mantuit. Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime. IX. cat şi dupa profejilor (loan 1. lumea spirituala. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. Vechi. Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului). Actul de reculegere sufleteasca.VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale. care prin echilibrul universal. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus. eel suprapus. dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul. în forma stelei lui David. în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. = steaua lui David) de sus apa şi mana. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. Iisus masa a altarului. ) insemnarea lor de cetati ale lui David. H r . Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos.".

inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. ca sunt scoase de aici. Partea ? din monogram are adesea un nimb. Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic. care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. simbol al lui Hristos a fost pestele (v. ce inconţoara monstranta. credinciosilor. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS. serpi. Din secolul XVI incepand. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii. apoi cea în litera X (crux decussata). Razele. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. ori „ Iesus Hominum Mvator". ce se expuneau. pe cand în biserica apuseana semnul IHS. adesea impreuna cu ancora. la emblemele evanghelisti-lor. Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati. Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. avand imbinarea lui X cu grecescul r = P. rapuse de cuvantul evanghelic. Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. de biserici se rezema pe niste monstri. ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". cum s-a aflat prin catacombe. scorpii etc. fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului. Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. reprezentand rautatea şi diabolitatea. inlocuind pe Hristos. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". art). în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina. ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. spre vedere publica. în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. precum şi al iubirii fata de dansii. 8. invinse. care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. zvastica). prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. XC.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1. alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. deosebite ori laolalta. Are forma unui turnulet. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. Cele 249 . ori este de forma unei frunze. prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. creştinii s -au folosit de semne simbolice. forma de stea. Stalpii şi colonadele acestui fel. balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. Primul s e mn.

lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '.311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io.joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9.'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB . nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.3 .S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '.osz IB sp iBiBiid in]n.nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi .1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB.diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB.B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '.Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '.1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B . 1 1 U I BS 9mq9. 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9.19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm .9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu. sj art. cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi. nuci şi carnati. figura legendara. cu fata vesela ori incruntata. cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma. el trece prin noaptea sfanta. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti. El pregateste calea lui Mos Craciun. în Sambetele mortilor. care în noaptea de Craciun. care nu se pot ridica la cele raeţi. 251 . Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir. precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. ce le poarta în spate.pomul de Craciun. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. dupa cum intalneşte copii buni ori rai. Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. pe cei morti sufleteste. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. spre a simboliza alegerea deosebita a locului. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. ce le adusesera bunului prune Iisus. 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. le pune la capatai ori sub bradul . ulcica. cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. ca personificare a zilei de Ajun. e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. Morti (Matei 8. 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj. Mo$ Craciun. are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. da-i mai buna a lui Craciun". stufoasa. este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. Din desagii sai imparte copiilor b um mere. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei. MosJ se numesc pomenile (coliva. Moş Ajun: fiinta legendara. Cu o barba lunga. Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati. Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. colac. Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. aduce diferite daruri copiilor buni." Matei 8. alba ca zapada.cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. Cimitir). lumina de ceara). Adam. la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v. respectiv în seara de Ajunul Craciunului. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte.. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. lasand toate ale lumii.. precum sj a crucii din mijloc. Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor. despre care amintesje acea Duminica.

istoria bisericeasca (Centaurea.5). judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. 4) şi al singuMreaja (retea. Maica neascultare şi iubirea de lume. precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice. e siml nate.P. ulcele. Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. se impartaşeau la Pasti prin morminti. S. Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75. adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie. imparaţia lui Dumnezeu. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica. (Amos 4.13) simbolizeaza tarie. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire. ce moşilor se cumineca toti mortii. E o pla numai un an. curatie peşti. (Iisus Hristos). morala. de 2-5 m. adica pentru sufletul mortilor. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea. care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor. E zi de rugaciune la bisericile unite. şi incredere de sine." (Luca 3. ?i despre miere. incat 252 . dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii.VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. iar femeia lui. ortodocşii. Mugurii de Paşti. mai inchipuie mandrie. „a intro gradina mare: ramurile evangheliei. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr.0. de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii. Cyanus). Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. sj biserica neinsemnata mare. dau cei vii (grija v. Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica. Mreaja mai inchipuie şi raiul. pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. Moşii de vara se incheie în mite şi omului.. ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural.V. care se crede a avea puteri de de pomana. cand iaraşi se da muguri.. pamantului". care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor.). despre care se aminteste ca în Ardeal. Dragomir: Istoria dezrob. Ca pomana se impart cofe.. art. în aceasta zi. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte. în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. navod) este simbolul ratatii. marire. iar cei rai se arunca afara spre 19. intarire. = Mater Theou. sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. a caror rautate s . Muntele eel mreaja. atat cea data de IHE. (gr. 0 munca iadului. putere. relig. sfant şi de Dumnezeu umblat. colac şi lumina. sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul. ce le pot transpomana. iar despre cerul.17). care aduna pe toti oamenii. Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. XPS. ca plantele ar dispune de puteri tainice. în forma de guler larg. p r i n M.).a Mreaja mai e şi insigniul mortii. şi-a mantuit sufletul. care lui Dumnezeu propovaduita fine. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu. dintre care se aleg numai cei buni.

Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. e simbolul lucrurilor neinsemnate. care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume. 31) şi pe Mantuitorul care. \ 253 . Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. Capetenia lor e Belzebut (Beel . Inchipuie. Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii. zebul = muste).zeu. iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor. inchipuie biserica creştina. Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate. ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public.23. care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte. ce traieste numai un an. care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale. E o planta tufoasa. Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17. ci şi pe cele ale ascultatorilor. Smirna. incat cuprinde azi tot pamantul. unde gasesc mangaiere şi scut sigur". al dorintelor vii de reculegere. Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8. şi biserica lui Hristos. Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor. în line. Myrha v. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei.40). principiul raului. de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara.21). propovaduita de biserica. 20. Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. dupa sf Grigorie. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra. art.

i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939.1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin.1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E .suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E .U E -A .uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv.J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3.E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud .UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu .SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1..S \XV\ 3pşUES miBdojq.113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so.U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi.uxraiora 3d BiB.no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3. puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E .S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S .iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M ..ioj .Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv. 9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .

pagane. fiindca a stat sortita. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . a d a i n u i t în intunericul idololatriei. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor. Este inceputul mantuirii noastre. precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala. daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. în seara de Ajun. Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. inainte de venirea Domnului. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie. c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca. aleasa de mai inainte sa fie sfanta. Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. Dintre 255 . Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. creştinii o venereaza inca de la inceput. Cantarile. P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . e numita şi misa ingereasca. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii. rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. fund Maica lui Adam eel nou. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. 2) misa de dimineata. p a t r u n s e şi în creştinism. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. insemnand ca o m e n i r e a . caci şi natura e p l în a de omat de viscole. ce-i premerge. la a carei urmare suntem indemnati fiecare. din care a rasarit binecuvantarea omenirii. care este inceputul vietii lor adevarate. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos. iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina. Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile. Colindele.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. Maica vietii celei noua. numita misa pastorilor. Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie.

prin urmare. era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. eel ce I voia sa se boteze. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. ca trimisul lui Dumnezeu. 10). care pana aici a stat mai sus pe cer. I la anunţarea de catehumenat. aprinzandu-le. Nastrapa. se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma. în timpul persecutiilor. în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. 1 cu un martor. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si.I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul. iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3. cu un n a ş . Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. care continea mana din chivotul legii. I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina.VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). 256 . 30). serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele. cat şi pentru credinciosi. Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan". adica vasul de aur. Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului. Nasul e reprezentantul finului sau la I botez. 29). fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant. multumeste adica lui Dumnezeu.ţotile lui loan") pe care. dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". sa nu fie calcat. licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. al iudaismului.. pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea. iar de aici inainte se lasa tot mai jos. 8). în decembrie zilele incep a se mari. ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1. invatand poporul. petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu. care garanta pentru siguri. ca sa fie feriti de ispite şi de rele. florile sfantului. cu care intra în inrudire \ spirituals. cu referire la cursul soarelui. Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. zarindu-i în pustie aşa de micut." (loan 1. loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi. Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta. iar eu sa ma micsorez" (loan 3.. loan. era j simbol al manei din pustie. trebuia sa se prezinte. precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2). iar în iunie a se micsora. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare. Dupa o traditie. loan este patronul croitorilor. Naşterea pruncului. fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele. ca semn de venerare şi în extern.

S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu. Nazlreatul. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire. pricepere): sf. Comem. inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i. Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. XII. şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. pricinuita din atingerea decadavre.' VII. 257 . Nedospire. Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13. al diavolului. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica. Alta Natalie: comem la 26. unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. Natalia (gr. neretezat. intocmai ca pestii mrejei. sotia sf Aureliu (t 852). Nazarie (evr. Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. Nazireii purtau par lung. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi. ba chiar şi nimbul lui e negru. în Test. asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. 6). VII. e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. Evreii nu salutau pe pagani. la 1. ca simbol al caintei şi al penitentei. = sfintit): sfant. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. Precum neghina. odihna.nuit în Test. morbosi. era in Test. este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. necuratiri etc. La sfarsjtul lumii. Come m . = voiosia viefii): sf martini în Cordova.) obi . Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. mortaciuni. 25). acestia. prin ciuruire. VIII. = mangaiere. Vechi. spre a fi usori la carte. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67). Comem la 27. La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. insemnand curatia sufleteasca. Culoarea neagra mai e simbolul mortii. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua. care vor fi aruncati în focul iadului.47). spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite. caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16. care sunt apoi selectionati. iar pacatosii pentru osanda vesica. la 28. Naum (evr. în semn de devotare lui Iehova. Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire. Vechi simbolul necuratiei sufletesti.

Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. = priceput. = invingator): sf. Nichita: sf. ca decoratiune pe maririi de veci. Comem. Ca simbol al luminii. Nou şi sfmtilor bisericii. Vechi. Comem. obicei dedus din traditia ca. de unde şi porecla vulgara de „sf. la 25. Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. cuv. la 27. (t 330). Nicodim (gr. al poporului): sfant. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. Nisipul e simbolul desertaciunii.Nestor (gr. Comem. Comem. la 6. la 2. Nicolae (gr. IX. Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. şi martirilor. Nicolae" data nuielei. în preseara sarbatorii. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . martir (t 290). episcop în Mira Lichiei. nimbul are culoarea aurului. Comem. = purtator de biruinta): sfant. odinioara. Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . N. c ere . afara de fericirea eterna. patriarhul Constantinopolului. (f 350). Comem. XII. XII şi duminica a doua dupa Paşti. care intai în ascuns. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte. fiica sfantului imparat Constantin. VI şi 13. la 15. Orologiul de nisip.. X. profetilor şi altor drepti din Test. Nichifor (gr. al multimii („ca nisipul marii"). insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. versat): sf. a adus zestrea de nunta unei familii sarace. adica patriarhilor. mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50). apoi sfmtilor din Test. Aceasta marire li se da. al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). distins prin milostenie şi blandete. sunt surprinşi cu daruri aduse de sf. în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). la 15. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. = invingator. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). XII. în mod nevazut. Nicolae. III. Copiii. biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru.

aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului.ie a gratiei 258 . iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale. de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii. care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie. în forma unui disc. numit al do tipul lui Hristos. semicerc. A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam. Dumnezeu ca chezas. cuvios (t 1508). VIII. gloriola. lunula. cercul auriu. Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe. Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi. Comem. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire. fl Noe. la 11. sau patrat. semiluna.sf. Nimb (diskos.

apoi Vinar. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. iar pe cap şi lata e acoperit cu un val. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. care numai unul singur straluceste în lumina. Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii. 12). prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. ce ne apae ca un intuneric imens. de la bruma obisnuita acum.SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. la 8. luna storsului de vin. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. materiale. e prototipul lui Hristos. în a carui constelatie intra soarele. Iconografia o zugraveste în chipul unui om. Numirea o avem de la romani. Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi. fecioria şi ia de bunavoie. I isus este adevaratul Mantuitor. al I smbol e corabia. cum s-a intors lumanarea. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii. E şi simbolul vesniciei. Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei. pentru ca prin 259 . Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta.ajunul sf Andrei. ca un at dolea Adam. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. şi sa-i rezideasca. Vinicer. iar în stanga avand zodia Sagetatorului. şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. numit al doilea Adam. ce are cununa pe cap. Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea.Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni. dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi. la 29 . cu fructe în mana dreapta. scapandu-i din t jrare. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. simbolul pacatelor. la 11 — sfantul Mina. Noe. la 21 . Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). prin Iisus. ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie. care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. Poporul o numeste Brumar. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. Iisus a retac ut inimile oamenilor. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu. La legamantul cu Noe.

•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'.<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB.uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi.uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '. sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.\ .UBJS u u p p m o ppzBra .m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp.UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA.uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO . ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq .3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş.o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ .BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss .oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop.B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I .qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau.s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is. \\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d . Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s.

pe care le primeau apoi şi la botez. 1). pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti. Numerii 1. 25-26. Sa o tinem în fiecare an. Numele de botez. şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos.3. Simon în Petru sau Chifa = piatra). . ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu.) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez. spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta. . sau produsul lor. incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor. al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc.fie cunoscute prin cele vazute. Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant.4. Simon). ca patron. sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca. cu simbolica lor. 32). Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant. 29).Jhmet ben (fiu lui) AH. Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. iar ceilalti sunt componenti.Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (. ai omenirii şi ai binelui. 38.7 sunt numeri fundamentali. 261 . Intelepciunea lui Dumnezeu. Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25. concrete. La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul.£imon bar (fiul (ui) lona ". Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin. o sarbatoare pentru creştin. 5. la convertire etc. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor. în Test. nu în obisnuitele petreceri lumesti.). Se dadea numai un nume (de ex. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute. un fel de patronimic sţa&iia prin expresia . care sai fie model de vietuire şi calauza. ca „toiag din radacina lui Iesei". Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. Numele. ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii. Benhur (fiul lui Hur)".pe Mesia (Isaia 11. în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant.Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17. fara a avea şi nume de familie.La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie. şi \a aceştia era expresia de . obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. nepatrunsa de mintea noastra. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez. ori al unei dorinte (Geneza 29. precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale. precum şi cu dogmele creştine. Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta. Sfintii sunt eroii creştinatatii. Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua. a intocmit ca cele nevazute sa. Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. Iosif) ori nume de martiri.

a statornicit pe 25 decembrie. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21. FiindcaNasterea Domnului s . adica la opt zile dupa nastere. la arabi vedem numarul 1001 în povesti. 13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos. Casatoria.9. Astfel erau 7 minuni ale lumii. . Cununia. Naş. 7 columne la Roma. Romanii tin de norocos pe 101. Nino. Nun v. art. Dupa legea mozaica. la serbari religioase (ruga. trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. Numirea Domnului. doi (2) simbolul dualismului. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3.7. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti. sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. ca produs de numeri (3x7) sfinti. Nunta v. art. Numirea Domnului e tipul punerii numelui.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. Nuna v. = mantuitor) şi s-a supus circumciziei. sarbatoare la 1 ianuarie. art. hramuri). atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr.7 porti ale cetatilor.

dupa ce a fost scos mortul din casa. Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale.16). . ci sa ramana. pentru ca nu si-au indeplinit datoria. nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19. facatorul lor.. în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta. 16). care e reprezentantul animalelor salbatice. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor. care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului. şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite. O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa.11). toate vasele. Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva. fatarnici (Matei 7. precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea. Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. face cruce cu p i c i o r u l . ca vasele olarului. şi care e atat de subred. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului. oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16. Ezechiel 11."Ioan21.. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra. incat la cea mai usoara atingere se sparge. 18. a f o s t aleasa în Test. 1 5 ) şi pe sectari. isi facerugaciunea obisnuita. scaunele. Credinta a r a m a s de la evrei. chipul omului zidit din pamant. Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat. şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa. 11.3.în credinta poporului nostru este obiceiul ca.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul. trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . ingenuncheaza şi apoi se culca. iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire. care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate. Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni. 6: Isaia 29. cand se culca.

e şi bruma toamnei. în fine.34). care la inceput se Domnului. Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca. . Ochiul. precum se sparge oala. iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm. manastiri se citeste cam pe la amiaza. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului.este inchipuita printr-un ochi inchis. în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii.": Luca 11. adica incheierea serbarii. dupa cele 7 narea Domnului. atotputernicia Lui. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici. Deoarece vesjnice. Paştilor. de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai. Preotul ridica ochii sf. care acum se face culesul viilor. art. Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. zile de serbare. ziua de 1 octombrie. Intdmpi. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda. soare inseamna pe Dumnezeu. ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna. zeul vinului. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14.. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie. adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". adevarate.toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. ca innoire. unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii. cand incepe roua şi spre Dumnezeu. Occursus Domini v. ochi ageri inseamna adica iscusinta. ori al mainte de a incepe o rugaciune. rugazata printr-un ochi deschis. tipica.Ochii sunt simbolul. dumnezeiasca. Ochiul în aureola de i. cum e de pilda numirea. se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar.numita şi innoire sau innoirea serbarii. Dimitrie (26). Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos. viata pamanteasca. Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris. Procoavele. Se numeşte pranzanda. de unde am I Dumnezeu. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu. agerimea minţii. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap. zeului Bachus. octava e luata de la evrei care. de la care isi are sapte zile al sarbatorii. fiindca în dreptaţii. fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos. Se mai numeşte octava şi ziua din urma. respectiv insigniul ghie. A trecut şi în 28). mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere.. Ochiul în a opta zi a saptamanii. Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil.

nuci. Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca. prin predica şi prin rugaciune 265 . Startle şi art.28) e chipul armoniei interne sufletesti. 15). zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe. iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea. Pavel (Romani 16. Stdlpul. Comem. Se pune episcopului pe ambii umeri. Comem. Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. un capat atarnand pe spate. odihna (Matei 11. în forma orarului. fiind martirizata intr-o zi de vineri. XII. Comem. V Olivul (maslin). la 15. Omoforul (palin. altul pe piept. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin. de pace): sf. bunica sfantului Vladimir (t969).1. ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9. unul din ucenicii sfantului ap. 8). Olivian (lat. Oleoungere v. care au cruce pe ele (castraveji. Olimpia. Sf. Maslu. lall. Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii.Acoperamantul Sfintei Maici. Vesmintele. care consoleaza numai prin Mantuitorul. numerate. art. = ramura de maslin. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. cu coliva şi pomeni. Comem. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi. Olimpiada: sfanta diaconija. care este rugatoare catre Dumnezeu. Odihna.. = sublima): sfanta. . printesa ruseasca. amictus): ornat lung arhieresc. la 29. la 25. inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc. Tot asa arhiereul.. Paraschiva. în sens spiritual. ramura de maslin e simbolul pacii.). . Odihne lainmormantari v. Olga (germ. protectoarea saracilor. Olimp (Olimpiu): sf. care recreeaza şi invioreaza corpul. linistea constiintei. art. este numita şi Vinerea mare. episcop şi martir.Sambetele mosilor de toamna. Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos). care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru. model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). din ale carui fructe se stoarce untul de lemn. art. Oliver.. Olivul e simbolul mandriei. arbore. VII şi 17. Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. Oglinda e simbolul faptelor. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra. buni ori rai. Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. Odajdii v.VII.

Onufrie (gr. la 9. care se tineau drepti. se indreapta. Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul. ca i-a inzestrat cu desavarsjri. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. martir (t 290). caindu-se. co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi. dar n-a venit. Onufrei. ca simbol al Sfintei Treimi. Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. care a fagaduit ca vine. dar mai apoi. © N. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. cunoştinta şi voinţa. Comem. Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. VI. vietii veşnice. mai inchipuie 266 şi pe pagani. ca Fiul lui Dumnezeu. care a chemat pe fiii Sai la vie. Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. Vechi. cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos. 19). inseamna pe pacatosji penitenti. adica sa fie un microcosmos. lumii sufletesti. Fiul eel intai chemat.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. Alt Onisifor. Fiul al doilea. Onofrei. prin nemurire poate fi partas. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. N litera din trei linii . care inconţura. anahoret cuvios. care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile. simbolizeaza pe izraeliteni. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului. prin vointa il poate iubi. mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. la 12. -calareti pe asm): sf. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. inchipuie pe Sfanta Treime. în icoane. dupa cele trei trasaturi ale sale. care a respins chemarea dar totusj a venit. în decursul serviciului. Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). Fara omofor. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. Comem. cu osanale. (gr. XI. la intrarea Sa în Ierusalim. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. iar cu sufletul sa fie partas. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. episcopul nu poate servi. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. eternitatea. Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4.26). adica în imparatia Sa. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu.28) inchipuie pe Dumnezeu. Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. care la primele invataturi şi chemari nu asculta. = eel ce este. O. care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta.

33). Opt. precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere. 267 .m. inca simbolizeaza pe Sfanta Treime. aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. sfant". C. NI. 46). Biserica apuseana are 8 fericiri. Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. Epitrahil. numarul opt e simbolul innoirii. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). Ora a treia (la noi 9 a. sfant. al reinvierii şi al nemuririi. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d. Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18.28). cu referire la a opta zi. A opta zi este octava (otdania.nedespartite care. Mai inchipuie aripile ingerilor.15). ce serveste de sigil al painilor. cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat. simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27. iar cand se incinge crucis cu el. Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu. Steaua magilor are opt colturi. care se numeste innoirea invierii. în simbolica creştina. nedezlegate. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri.) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii. Crucea în cere inca are opt colturi. Orarul are inscriptia: „sfant. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri. iar ca initiala a cuvantului grec. ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant. tinandu-se stranse deolalta. Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii. ca simbol al imparatiei creştine în lume. cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului. 9). a. obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). Ora a şasea (ora 12). la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. N. La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus. la Inaltarea sfanta. anunta inceperea rugaciunilor. ce s-a facut la rastignirea Domnului. precum şi diaconii se aseamana ingerilor. spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. în asemanarea zilelor saptamanale. art. simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti.) ori (IC. cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri.).KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul. La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10. al prescurilor de jertfa. I. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra). nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor. Avem opt glasuri de cantari fundamentale.XR. iesirea) praznicelor mari. Orar dublu v. Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15.

adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. care fusesera secati. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. ora 6 simbolizeaza invierea din morti). 18). Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). Ea nu a dat vederea deplina. la care ne mana şi azi Domnul. Craciunului şi în Vinerea Patimilor. barbatia. care incepea ziua cu ivirea diminefii. numai daca i s-ar reda vederea. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. ora IV: de la Avraam pana la Moise. Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. Amestecatura cu scuipat. numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii. Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. ora III: de la Noe pana la Avraam. pana nu li se deschid ochii spirituali. ora mortii. asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. tineretea. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. Au aceeasi insemnatate. ci vor pieri amandoi în pacate. ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. 7) inchipuie omenirea. Sf. prin care ne luminam. iar scuipatul inseamna natura suprafireasca. Tina. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. Orbul din Evanghelie (loan 9. batranetea şi sfarşitul vietii. Ore imparateşti se numesc orele canonice. iar prin pocainta ne spalam de pacate. pamanteasca a lui Iisus. adica pe cei orbi sufletesje. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. biserica are doua scaldatori. ne curatim: botezul şi pocainta. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. 268 . ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. Ore (ceasuri. ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului. Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. ora a 3-a e ora a noua la noi etc. traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam. la lumina credintei. precum a facut pe om din tarana. şi nu cu apa. randuite pentru anumite servicii divine. ce se savarşesc în ajunul Botezului.

ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale. Osana (evr. la 10. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. Veşminte liturgice. Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII. ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. ca un memento de sus. Ortrina v. deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate. o moneda în mana dreapta a mortului. Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime. Poporul nostru inca pune un ort. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. 269 . XI. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. art. Orga e inventata de sf.aratatoarele nu se mai intorc indarat . ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. de lauda şi de preamarire. a da inseamna a muri. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea. Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. care nu trece ca timpul. Clepsidra.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie. art. art. Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. E semn de stima şi de multumire. ce familialii o dau muribundului. care trecea sufletele în lumea cealalta. Samtarea sfanta.Orest: sf martir (t 300). Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica. La serviciile divine. Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. de aici insemnarea figurata a expresiei. Ornate v. Ortul popii. Comem. ca timpul trece. Osculum pacis v. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. art. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. ce nu se mai intoarce . intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi. Utrenia.

Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni. Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau. fiere. Otilia (Odilia): sf. cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos. Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat. Oul simbolizeaza lumea. aşa vor invia şi corpurile noastre. fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720). adica sa4 inchine lui Dumnezeu. Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 . La ospat sunt chemati toti oamenii.VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9. Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. Oul de Pasti. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca. la 2. Luca 13. la 13. care la iudei simboliza creatiunea. VII. adica biserica. are sa fie botezat în biserica. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor. în loc de mana. sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139). la ocazii de inmormantare. Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test. al carui simbol e coaja oului. Inchinare). Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri). 12. Daca pruncul se insanatoşeşte.. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul. Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8. = proprietary. 25). Comem. II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N.". Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet. în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin. afara de afundare.. iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu. Amos 6. în cantarile deniei din Joia patimilor. Otratire (Botez de lipsa. indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc. XII. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca. Comem. cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22.2. astfel şi omul pana e în corp. globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei. fiindca otetul nu se mai face azi din vin.4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor.4). Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. Otto (germ. desi în mormant vedem numai ruina. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc.

a ridicat piatra mormantului şi a inviat. imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. batand din aripi. iar cocosul. iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii. privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima. Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. cu atat mai tare il chinuiau. care le pazesje. în dimineata Invierii mironositele. Cand desfacu la piata cosara. ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor. daca i se vor inrosj ouale din cosara. iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii". primind în schimb cate un ou rosu. pe drumul catre mormantul Domnului. Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). le arunca pe a p a curgatoare. Coaja oului inseamna piatra mormantului. ca puiul prin ciocnirea gaoacei. astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat.in groapa. 271 . Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. varsat pentru mantuirea lumii. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz. adusera vorba despre minunea invierii. fiindca iepurele e simbolul mortii. în dimineata Invierii niste fete. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. mergand la piata. poporul nostru le tine de sfintite. Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. pe care le stropesc cu parfumuri. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. credinciosii la Pasti se sarutau frateste. .Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i . Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor. unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. ei insa. l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina. Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. ii stropi pe toti cu ciorba. care. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea. Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. Maica Sfanta a adus un cos de oua. Abia o putura trezi din lesin.

în centrul imparatiei mesianice. Inseamna binecuvantarea pacii. doua ramuri de finic deasupra crucii. sarutarea sfanta. de acolo din varful ascutit al turnului. o simtire şi o lucrare. 6. suferinta. care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul. cu vin. regele pacii. ramura de maslin. este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el). ci cu blandetea. Isaia 51. Paharul comun (de obşte). Matei 26.22. dupa aşezarea crucii.39). mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii. adica pe simbolul pacii. sfmtitorului şi a credinciosilor. art. care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu.lal5. Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10. Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. Potir. Simboalele pacii sunt: curcubeul.39). = eel tare. unirea lor intr-un gand.9: „iata regele tau vine bland pe asin". dupa cum zice profetul Zaharia 9. .V. la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii. Pahomie (gr. durere (Matei 26. Intreprinzatorul edilitar.ii lor conjugate. inseamna soarta comuna a viet. pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge.p Pacea este Hristos. inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor. o mana care impartaseşte binecuvantare. eel mare): sf. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura. nepotrivit şi condamnabil. care vine sa supuna universul. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori. ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. soarta rea.Comem. Pacificale se numeşte crucifixul. unul din intemeietorii monahismului (t348). nu cu arme. Paharul sfant v.

Paladia (gr. un gunoi („ce vezi paiul. adica parul de langa tample.Paianţenul e simbolul rautatii. cu flori. insigniile pacii. se reduce la o legenda. art. pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. Paiele mai simbolizeaza şi nerodire.V. ce se impreuneaza cu barba. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19. precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici..12). Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte. Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir. asupra mortii acesteia. necredincios. care sacrificau idolilor aceasta parte a parului. cu ramuri de palmier. al frumusetii. la 24.17). Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. fiindca el e în contrast cu albina. Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie. tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul. ca şi un deget.. 27). Crucea. suge numai otrava din toate. al ranchiunei. Comem. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. ori în jurul unui porumbel. 3). astfel au primit şi iudeii pe Iisus. în ochiul fratelui" Matei 7. Omofor. Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). Paies. aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. lucrarile de nelegiuire (Isaia 59. Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii. Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. ajutator.. al norocului şi al soliditatii. Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza. il batjocorea pentru acest fapt. în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. 5). pe biruitorul mortii. care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. Pamantul e simbolul sufletului. = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri. ce o poarta paianţenul în spate. astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin. care este la inceputul primaverii. Paliu v. de silnicie. spre a se putea deosebi de pagani. Ramura de palmier este insigniul martirilor. ca în cer sus este un Dumnezeu bun. Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii. Palmier (finic) e simbolul invingerii. Precum paiele netrebuincioase se ard. Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. semne de invingere. în vreme cerinocerul. de deosebire.

colac şi lumini. al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare. Panahida (parastas mic). care ea insasi e supranumita: panaghia. insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste. art. 1). Are simbolica parastasului. la Pasti etc. care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2. la 12. 3.". prescurele. Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi. Ridicarea şi clatinarea panaghiei. e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat. Comem. Comem. E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340). la parastas.VICTOR AG A roade. preot şi martir. e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie. = cea mai sfanta) se numeste artosul. pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. caci treieratul. ce se dau apoi de pomana. IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu.în credinta poporului painea e sfanta. e simbolul vietii vesnice (loan 6. asa trebuie lucrat şi sufletul.. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. Crucea). V. ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii. Creştinul nu incepe painea. Sfant martir în Roma sub Diocletian. Pamfil: slant. ca sa rodeasca fapte bune. Pamantul e şi simbolul omului. Panaghia (gr. Panaghiu (engolpion) este o iconita mica.. La panahida de obicei se sfinteste coliva. Painea. Pancratiu (gr. = panaghios). 7. Iisus se numeste pe sine painea vietii. A suferit martiriu în varsta de 14 ani. în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66. seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea. . unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi. caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos. scriitor bisericesc în Cesareea. = stapanitor a toate). facut din email. în forma şi de marimea unui ban. paine.19). numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte. Painea (colacul de Pasti. 32). argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal. la 16.

careaducem lui Jupiter. caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim. ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin. E simbolul atotputeraiciei lui susine viata. aduc aminte de sandalele Apostonal.. fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca. Pantelemon (gr. se conduc creştinii la viata vesnica. Medicii il tin ca patron al lor. Oferirea painii şi a Imparat. Painea şi sarea. Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir. sunt simbolul faptelor bune. la 27. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. descinde ori intra triumfal intr-un oras. Datina a ramas din cultul roma. Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s . ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat. inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei.inalte. sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii. P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului. lucrare. Mai sunt şi un insigniu. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului. ce se ofera Domnitorului tarii. cand cerceteaza.. sare şi tamaie. imparatul z e i l o r . ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. Luca. datoria şi staruinta. preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc. prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin. incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. Sf. ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i . sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. Panteleon. VII. care insusi s-a numit pe sine Panza de in.lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor. Painea şi vinul. (t 305). sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. Comem. zeu. Pantelie. care au fost trimise (= au nestricacioasa. = eel ce face din toate milostenie). care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. paine. iar sarea este element de Dumnezeu. Acoperamin275 . sat. simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a . A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci. Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu. ca principale mijloace de trai. constituind corpul şi credinciosilor." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 . repreospitalitate şi de buna primire.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie. precum il au şi pe sf.noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice. ca sacrificii.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul.3 5 ) . ca bolul intelepciunii.

un fel de capela. inconţura pe Domnul. scaunul sfant. în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. tronul apostolic. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf. 6) mozeta purpurie. este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. Gheorghe Nou în Bucureşti). iar pe Sinai în fulgere. 2) inelul pontifical (anulus piscatoris). Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. cu o incapere mai mica. dupa credinta bisericii apusene. sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. Petru. ai zmeilor. La alegerea sa. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune.). Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice. Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103. vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta. art. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. simbolizat prin sfanta masa. e urmaşul sf ap. Paraclis (gr. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. 5) reverenda alba de matase. episcop. Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v. Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. Paos (gr. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. unde se tin veşmintele 276 . rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. ca niste veşminte sfmte. o viata de sfant. aratand spre fum.VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. cu care formam o familie în lumea sufletelor. Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului. La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor. 12) sj al tuturor rautatilor. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. precum painea inchipuie corpul Domnului. ai balaurilor tasneşte para de foe. patriarh) din Roma. Papa (pontifice. De aceea din gura şi din ochii diavolului. 3) tiara.

43). în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. în mijlocui celor 12 Apostoli. ce se supune lui Dumnezeu. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata.. nici strigat. 12) şi unde sfnta Biserica. Simbolizeaza vesnica. cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. urmeze patimilor lui Hristos. prin rugaciunile ei. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13. Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. 4). daca sunt sfintite de Arhiereu. Paraclisele publice sunt ca şi capelele. în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. la stanga cele 5 fecioare intelepte. Crucea. iar la o parte stau Avraam sj Lazar. iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva. se poate savarsi liturghie (de ex. i-2. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050). bisericute. prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume. nici due re nu vor mai fi. cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale.Paradisul e simbolul sufletului curat. cu sforicele. Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. X. 2. cu insotire de rugaciuni speciale. caci timpul de proba a trecut. paine şi grau spre sfintire. resedinte episcopesti. la manastiri. este lacasul lui Dumnezeu. Afara de rai şade Iisus la judecata. Panahida mare. 8. coliva. Pomul simbolizeaza paradisul. Comem. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. vietii il constituie lemnul crucii. Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. paos. în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul. la dreapta talharul penitent (Luca 23. == a veni în ajutor). ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate. Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2." Apocalipsa 21. Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal. randul la judecata. neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. 17). 277 . Parastas (gr. Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. iar pomul stiintei e vointa libera. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica. în care. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai.în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22. iar la intrare strajuiesjte sf Petru. la 14. cu mant în patru colturi. 7 şi 7. iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte. . facatoare de minuni.sacre şi se face botezul. .. cu multimea dreptilor impartiti în cete. cu ajutorul lui Dumnezeu. în unele biserici se aduce la parastas pom.

Paruzia (gr. a fost obicei în Test. ca semn de recunoastere a pacatului. De aceea tunderea parului era oprita. Pasca {pessah evr. precum şi credinta ca sfintii. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. Postul Mare.VICTOR AGA Paresimi v. şi se mai tine şi la noi în unele parti. fiindca parul este mijloc de ispitire si. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. Partenie (gr. ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. Comem. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. episcop în Lampsac. simbol al pacatuirii. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. 5). prin viata lor pioasa şi plina de virtuti. Maria Egipteanca. art. ca sa fie crutati de 278 . precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. numit paies. Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai. Maria Magdalena şi al s f . Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare. care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. este simbolul pacatuirii. = trecere. Particica în onoarea Nascatoarei. crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. ca ornament femeiesc. inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. Are aceeasi simbolica. facator de minuni (f 340). 30). Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. a lui Iisus Hristos. la 7. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. ca un fel de nazireat desavarsit. deci. ci numai se sfintesc. Parul. = ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6. în semn de pocainta. incat isi acoperea goliciunea. fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample. barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample. Vechi. II. = fecioresc): sf. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f . Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. ne-o arata cu un par atat de bogat. sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. ce o are parastasul.

cu toiagul în mana. 30).m o a r t e co piii evreilor. 7). p r e c u m şi colacul de Pasti. Pasca simbolizeaza pai-n e a . Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. incinsi. facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. nemaiavand timp pentru dospirea painii. iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave. al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. Pasarile sunt simbolul sufletului. care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. inchipuind unitatea poporului evreiesc. în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales. Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. Antipasca. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti.29. nu se frangea os din miel. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24. Iov 12. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. Pasca se numeste anafura. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise. art. la c i n a cea de taina. Psalmi 83. La ospat mancau şi ierburi amare. 7. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. Mancau stand în picioare. tot cu aceeasi simbolica. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. tot din aluat. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v. o pogace rotunda ori patrulatera. ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. art. gata de plecare. d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai. Deasupra are o cruce. tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot. care inca sunt infatisati cu aripi. ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi. 26). Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. Floarea suferintei. iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. Pasca se numeste o coca. fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 . 3). la grindina şi la vifornite. simbolizand crucea Domnului. care ne uneste pe toti creştinii. Rotunţimea ei inseamna scutecele. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca. care simbolizau greutatile robiei egiptene. Pastile mici v. de obicei cu porumbelul. Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6.

din pastor. nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii. Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. Patru e numar pamantesc. Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4. Patron (hram) se numeşte sfantul. Patricia (lat. martir în Bitinia (f 363). Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. Comem.). Patena v.23. în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune. Pastorul e simbolul preotimii. 37. pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. Anul are patru anotimpuri. Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori. care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8). atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi. Luca 15. în Test. IV. ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. seara. adica reinnoirea sfintirii ei. devine rege. Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca. viata omului are patru trepte (copilaria.VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. în Test. Vechi pastorii erau în mare cinste. 5). Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 . 11. V. David. Comem. c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca. tineretea. ziua are patru impartiri. Discul. Alt Patric. tarile. la 28. dimineata. noaptea. cand ii zice lui Petru „paşte oile mele". singuraticii creştini şi diferitele bresle. la 13. III. La ziua patronului familia tine praznic. cu haine scurte şi cu o oaie în spate. la 19. 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul. 11). Toiagul. tot aşa se numeau profetii. Comem. lumea are patru regiuni (rasarit. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul. au zis „sa mergem" (Luca 2. = inchinata patriei sale): sf. ruga. Patron au şi oraşele. Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. sa o caute. familiile. episcopul Prusiei. art. Patru e fundamentul în socotire. Patric. La fiecare aniversare a zilei (numita hram. loan 10. Patriciu (lat. dupa exemplul poporului evreiesc.11). martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304).24. art. care poarta grija de turma credincioasa. amiaza.. Paterita v. Carţa arhiereasca. = parintesc): sf. barbatia şi batranetea). Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale. Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar.. se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu.

Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii. cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii. Vechiul Test. raiul). mesele pe pafru cercuri.1. chivotul. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. = cea mica): sf cuvioasa. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. a avut patru profeti mari. neinsemnat). Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. aveau patru culori. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile. din rai ieseau patru rami. 25). iadul. Pavel (gr. cu atributul apostolul neamurilor. Nou sunt patru evanghelisji. Pavaza v. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. sfanta. la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale. reprezinta creştinismul lumii 281 . art. regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). Patruzeci de zile dupa naştere v. Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. al sumetiei. vesmintele. = eel mic) v. 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. în legatura cu postul de 40 de zile. Ilie. art. (paulus) = mic. art. Pavel. în Test. judecata. Biserica are patru criterii (una. Paunul e simbolul mandriei. ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. sfanta reprezenta 2 cuburi. perdelele. dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7. ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. Paulina (lat. Dupacinare. ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. sj lat. tamaia consta din 4 ingrediente. numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti. avem patru parinti bisericeşti. Crucea are 4 parti. care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului. Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. al frumsetii şi al increderii de sine. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404). izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14). soborniceasca. Pavecernita v. Paul (lat. Comem. sunt patru pacate mortale. paunul este şi icoana invierii corpurilor. care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. apostolica). Patrusprezece e numar biblic. Paula. în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. Imbisericire. patrulaterale au fost altarele. Scutul. Moise. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale.natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului. în acest inteles. art. Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. ca plinirea legii (Daniel 9. la 26. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor.

s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. art. art. Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit. pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. 282 Pectoral (engolpion evr. Pecetluirea mormantului v. fiind adica decapitat. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. 6). spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. Pelaghia (gr. b) cartea tinuta în mana stanga. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. Asa a facut şi Mantuitorul. Pecetluirea sicriului v. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. Sigilarea. art. incat ii ucide în dezmierdari. Petru. precum şi colectia scrierilor sale. Comem. VI. Vasul. Comem. adica la inima. isi varsa sangele pe ei şi ii invie. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. Petru de-a stanga. Dupa traditie. traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. (t 69). Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei. art. care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. Se mai spune despre pelican ca. scapandu-i de la moarte. Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. c) sabia în mana dreapta. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant. Sigilarea mormdntului. chosen): vesmant arhieresc în Test. în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod. femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. impunsa. Pedum v. 14). Pastorale. . Vechi. la 29. Se purta pe piept. Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. Adesea e inchipuit cu doua sabii. facut dintr-o panza dubla patrata. Pecetluirea gropii v. Are langa dansul un miel şi un lup.VICTOR AG A intregi. Pavel de-a dreapta. Sigilarea sicriului. X. barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. daca nu gaseşte merinde pentru pui. inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). la 8. conduse de Arhiereu.

Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul. art. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor. simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu. Pocainta. la aceasta rostire. iar acum i-a rastignit. Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati.. sau pentagrama. se credea sa fie aparatoare contra vraţilor.Penitenta v. cum se va vedea mai jos.. Inchiderea ei dupa Heruvic. pana ce bisericile nu avusera iconostas. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale. Pentalfa. Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. art. inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului. perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. spre a semnala inceputul slujbei. care în vechime. prin inchiderea şi deschiderea ei. Perdeaua (catapeteasma. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica. desemnata pe pragurile usilor.. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos.. Pentagrama v. dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. acoperea spatiul prestolului. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca. Pogordrea Diihului Sfdnt. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei. Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. care s-ar afla în biserica. Pentalfa. se numeste o figura cabalistica. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii. La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide. inainte de Credeu. adica simbolul credintei. la rostirea „Usile".". Cand se deschide. art. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati. Pentecosta v. ca o amintire de timpurile cand. ca noi creştinii sa fim statonici în credinta. dvera) de la usile imparatesti ale altarului. adica dupa intrarea cea mare. ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele. usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni. rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii.". fara insa a se deschide şi usile. în vechime. Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici. E totodata şi o avertizare. Deschiderea perdelei la rostirea „Usile.

Sunt de folos şi prin sfintenia locului. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii. De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma. unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele. sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit.VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. preotii. Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic. Vechi. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit. creştinii peregrineaza azi la locurile . Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul. Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca. Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii. dupa 284 . Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi.. II aflam şi în Test. în vreme ce se canta chinonicul. legea darului.: dvera). ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca. se cuceresc pentru viata de fericire. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte. izvoare miraculoase . ca simbolizare a apostoliei şi a botezului.16) de suflete. Precum e schimbarea aerului pentru corp. ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa. pe care o laudam la toate serviciile divine. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj. care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor. care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului.de obicei manastiri. în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor. cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti. spre a inchipui momentul mare al impartasirii.16). la care nu poate privi oricine.. Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar.în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau. iar la aruncarea mrejei. Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16.. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege. Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari.."). vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16. Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului. prin vreo minune. mai cu osardie.. prin care sufletele se pescuiesc. hindusii la Gange).") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului. iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon..

ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu.Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. Corabia inseamna biserica creştina.Dupa slabiciunile sale omenesti. Pestii inseamna sufletele creştinilor. Iconografia ne prezinta pe sf. Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului). e antitipul arhanghelului Mihail. = stanca mica): sf fecioara din Roma. unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. isi pastreaza firea şi nu devine sarat. e chipul creştinului şi prin faptul ca. La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra. 285 . care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului. virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. supranumit capetenia (verhovnicul. simbolizeaza pe lisus. De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. pilda a realitatii vietii creştine. în patria pestelui. Comem. Pe$tele e simbolul lui lisus. iar nu sj a altor animale. (f 70). 27). iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie. Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. 19). unde. conduse de Hristos. astfel creştinul adevarat. care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. = piatra). Petru a cazut de trei ori. s-au folosit de simboale. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. spre cele de sus. . desi traieste în lumea pacatelor. tot asa şi eel ce trage o corabie. numai pestii în apa au fost crutati. care se boteaza în apa. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut. de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. umblarea pe apa (Matei 14. rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. Mantuitorul. inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. fiind aceasta simbolul bisericii. creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. corifeul) Apostolilor. Petronela (gr. indi-candu-i-se o noua misiune. Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui. fara ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu ajuta apostolilor. strajuieste şi apostolul Petru. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. care a regasit omenirea pierduta (Matei 17. la mucenicie. la 31. care se inalta de jos din pacate. tarie). în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. . Petru (gr. Petra.porunca lui lisus. Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos. Petru. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura. desi pestele traieste în apele marii sarate. dupa traditie. au umplut-o. Petru e tipul bisericii şi al creştinului. V. ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. Mantuitor). botezata de sf ap.

Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii. pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. Crucificarea lui cu capul în jos. 1 1 . Petru este patronul bisericii apusene. guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi. fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. Steaua. da cum piciorul e eel mai corpului. Monumente sepulcrale. al prestolului. Piatra unghiulara (Psalmi 117. Dansul.22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail.42. a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos.25) s. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi. cu dorinta sa scoata de temelia bisericii. Sf. vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad. Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene. incuiase iadul. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos. în alte icoane chiar şi 3 chei. pacatos fiind. inseamna smerenie. sortit sa fie primul intre popoare. Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. Piciorul: fund eel al corpului. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei.6). SiJ se pleaca . spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. 42). Mai are apoi ca emblema cocosul. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii. art. 34). simbol al penitentei (Matei 26. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii". care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului. I Petru 2. dupa rapunerea Satanei.. 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie. sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. în anTimişul nostru. loan Pielea e simbolul id caderea în pacat. Petru martiri.oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. Piatra sepulcrala v. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir. 44. facuta la lacasuri Duhului Sfant. ca şi Petru. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . asa şi acesti şi de jos ai societatii. P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci.8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie. S-a rastignit în felul acesta. desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului. eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12. recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5.75). al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. 22. Dupa inteles tipic şi simbolic. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 . care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21. sale. adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului. Piatra de la liman. „piatra din capul unghiului" (Psalmi 117. precum tinea piatra u n ţ intreaga. o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale. rica romano-catolica o piatra patrulatera.a. Matei 21. E tipul altarului. mantuirea neamului omenesc. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. Piatra = grindina v. Inseamna pe Hristos. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor.dupa pi Ida] la cele mai de jos. Iisus a fost dispretuit şi smerit. spre care nazuia sa mearga.6). Daniel 2. nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. art. Sf. paman-tului. care.

Placintele sfantului Gheorghe. asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci. sa fie tuturor sluga (MarculO. şi totusi Episcopii se pleaca . Spalatorul. totusi. SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. VIII. Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. cuvios parinte. Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. intrati în biserica. Cand niste negutatori. Pilat. în Sambata inainte de Duminica branzii. o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3. care se poarta indiferenti fata de religie. Dupa caderea în pacat. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus. ori în bratele Tatalui. 16). e simbolul umilintei.dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. Pius (lat. art. dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite.precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare. precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila. în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe.21). ava al manastirilor din Scete (Africa). din interese personale. Piscina v. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. dar onorabili. şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere. In unele parti. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale. creştinii fac placinte cu branza. numele mai multor papi ai Romei. o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur. Inchipuie compatimire adanca şi durere mare. şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie. 17). = eel bland). guvernatorul Palestinei. la 27. 287 . precum a marturisit-o în grai. reclamate de mai mult timp. Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. voira sa le ia cu sine. în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance. din care apoi s-au facut repararile bisericii. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. spre a fi tuturor sluga. Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. Inchipuie pe pastorii din Betleem. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2. Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. Comem. Placintele lui Lazar. numite „placintele lui Lazar". supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451).44. la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde.Ioanl3. pentru a nu-si pierde slujba. Pielea e simbolul insalbaticirii. este tipul tuturor stapanitorilor.

. saracia de pacate. 34. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri.a pedepsit cu moarte. Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos. ce se dau de pomana. X. demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat. XII. 24). Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. al jalei şi simbolul vazut al iubirii. Este credinta în popor ca orice obiect. cuvios în Constantinopol (t 813). Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . la 18. care numai treptat a amenintat pe Faraon. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. pleava sunt oamenii cei rai.VICTOR AG A infranarea. 4-5. de aceea e lovit cu lacuste. în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma. Ele mai sunt tipul plagilor. 17).a. poporul a adorat şerpi şi alte animale. martir (t 300). femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban. avea lacrimi sa-mi plang pacatul. cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. Plaştenita v. Comem. Plangerea (Plansui) este semnul durerii. voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 . ce trebuie practicate totdeauna. IV şi 4. Epitaf. ce vor fi la sfarsitul lumii. de aceea apa Nilului se preface în sange. cu platosa dreptatii (Isaia 59. numit şi plata apei. Uneori se pune banul în apa din ulcior. Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. = frunte lata): sf. Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. art. Platon (gr. 5). Sfita. Comem. ce se da de pomana. la moartea. la 4. Plata apei. Platoşa (zaua. armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. Cand se umplu cu apa ulcelele. Planeta = Felon. umilinta. trebuie platit. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca. pe care lisus ii va curata din aria Sa. 19-31). Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti. 14). Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete). cu muste s. iar sf. Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii.Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei. Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. la pierderea lor şi plangem la nenorociri. dar cu deosebire în sfantul marele Post. Aer şi art. a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. caci altcum pomana nu este primita. Alt Platon: sf. netrebnici (Psalmi 1.

Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus. dupa cum marturisesc legendele lui. A fost în uz şi în Test. . cat şi în cealalta. la citirea Evangheliei. la cereri momentuoase. Nou si-au plecat genunchii Iisus. art. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu. Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. la a carui indurare cadem cu totii. De aceea Maica Precista i-a zis: 289 . în analogie. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop. în fata usilor mari. cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor.1). Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului. 23). în solee. în ciuda rugamintelor Sfintei Maici. sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor. unde sf. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret. A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. nu-i primesc si. plopul e şi simbolul oamenilor. Plopul. al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. în Test. Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta. iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate.în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. Stefan etc. Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2. PIopuI (populus alta) este arbore blestemat. în urmare.se da oamenilor fara nici o valoare morala. la binecuvantarea primita de la preoti etc. 14). n-a voit sa se apiece. Hist. în posturi. . cand dansii ne impartasesc binecuvantarea. Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. Vechi. Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46. Hie o topeste şi o preface în ploaie.). Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei. randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. Zilele ploioase în Test. care insa s-a sumetit. sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri. 5) episcopilor (Canossa). tulburand linistea. 4. din acest omat o parte se ridica la cer.). isi clatina intruna frunzele. eccl.2). la intrarea cea mare etc.Dupa alta legenda. Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25. precum şi moartea Domnului. inseamna pietate adanca. care în viata lor pamanteasca. în creştinism nu a patruns. în fuga spre Egipt. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei. iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina.

ca sacrament. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta. Fara soare. care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. se aratase la rasarit. precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. Pocainta (penitenfa. Vechi o ocupatie. Vechi inchipuia puterea ei. pacatele. 18. în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute. cu cap de om. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos. rostita de catre preot. s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. ca au mancat tatal şi mama voastra. spre a primi marturisirea acestuia. batranilor nostri. insemna în Test. cinstite şi aducatoare de roade. Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. Santilii şi Pantilii. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor. ca semne de admiratie şi de teama. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina. loan 20. de obicei la Sanpetru şi la Santilii. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. Duhovnicul . aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. Rugaciunea penitentului. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. Poporul nostru nu mananca fructe. pentru ca toti sunt pacatosi. De liniste sa nu stii. Plugul. care nu au mancat poame pana în zilele numite. Patronul plugarilor este sf. ca unealta a unei lucrari asezate. aldoilea botez). în ziua de Sanpetru. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca. la rugaciunile sale fierbinti. Poame şi parga lor. Poarta cetatii în Test. Sa plangi vesnic frematand. o profesie onorabila. dupa traditie. e un act sfant. cu rugaciunea de dezlegare. asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor. De aceea se numeşte şi al doilea botez. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. 21). cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca. fara vant. Isidor care. un mar. pana nu jertfeste parga lor. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati.

Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului. Dupa credinta poporului. Mai inainte de a incepe marturisirea. numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. Duminica mare. cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. în analogie cu corbul lui Noe.La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. . adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca. inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Ca un simbol de cainta desavarsita. de jale. biciul. Priveste cu fata vesela. fiindca este casa lui Dumnezeu. spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare. simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului. ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste. Cincizecime. în jet. insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. art. zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". corbul care. daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina. ca semn de marturisire. care plange primavara cand se reteaza. cenuşa.Dupa dezlegare. ale orbului. iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. Biserica se imbraca în podoaba. simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa. vita de vie.in decursul marturisirii sade în scaun. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului.Pocainta a fost şi la iudei. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta. 291 . brdul. pe care le cere Domnul Hristos. intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu. 1). este simbolul pacatului. ce nu se mai reintoarce. Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit. cu insemnare ca este în timp de cainta. . loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului. în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. penitentul isi face semnul crucii. spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. Penitentul ingenuncheaza ca simbol. . penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului.43). talharului penitent. credinciosul este adica în stare de pacatosenie. aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit. Podoaba e simbolul faptelor bune.) şi anume: cocoşul. Magdalenei.

Ziua Duhului Sfdnt. vazut în cer de prorocul Zaharia (4. Rosar. aparatoare de rele. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos. prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. spre inchipuirea limbilor de foe. ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh. în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata. . Policarp (gr. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". la Rusalii se botezau creştinii. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor. A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor. ca şi mireasa lui Hristos. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini. spre a arata virtutea umilintei. prin care ne invrednicim de harul eel de sus. stejar etc. inchipuind adica pe Hristos. scriitor bisericesc. cu roze şi alte flori. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor. Se numeste şi Rosalii. a dragostei şi a nadejdii.VICTOR AG A Duminica verde. cu care se impodobeşte biserica. în onoarea zeitei Flora. polileu) e un sfesnic cu mai multe brate. Policandru (candelabru. pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului).Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. care fusesera despartite de la turnul Babilonului. discipolul sfantului evanghelist loan. Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai. plin de roduri): sf episcop al Smirnei. Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor. A excelat prin umi- 292 . simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime. = roditor. Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei. . precum şi lumina credintei. la sarbatoarea Cincizecimii." în loc de trisaghion. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi. Rusalii).. care atarna de la cerime în mijlocul bisericii. în care au locuit în pustie. Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare.în biserica veche. prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. 2). Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie. Spre a contrabalansa aceasta serbare. serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. simbolizand ca biserica. Are simbolica sfesnicelor. Martirizat în goanele lui Marc Aureliu. datatorul luminii vesnice. Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite. biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. nuc. cu verdeaja. Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde".. imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani. tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca.

Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat. cand iese cu sfintele art. art. Inseamna şi legatura stransa. apoi pomenirea la sfanta liturghie.. este de aceeasi vadica celor morti. sorocurile mortilor (v. prin milostenii pot ajuta celor morti. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v. consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor. sa-si aduca aminte de raposatul. Pompiliu: sf.. al mortii. pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine. „pomeneste-ma Doamne. iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa. Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului.". Pomana (praznic. Africa în persecutiile lui Deciu. paosului. 9. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie. la jumaPomenirile. la 10. IV şi 26. IV. spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu. din care s-a facut crucea Domnului. De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti. dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare. biserica. este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con. ridicarea colivei. art. Sorocurile mortilor).40 de zile. 293 . comdndare. apoi la 3. caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez. asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii.". ce este intre vii şi morti. daruri la intrarea cea mare. rai. biserica a randuit zile de pomenire. care sunt pomeniti în loare. adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii. ca şi jertfa Domnului pe cruce. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat.. Policandru.. Polileu v. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta.). martir în biserica pentru toti membrii sai.Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. a colacilor.). la heruvic. agapd): e un a c t de milostenie. la 25. care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie. spre iertarea pacatelor.sange. . Comem. care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. blandete şi intelepciune (ţ 135). sj ghisitor în solee. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos. panahida. art. prin rugaciuni. Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. sarindarul sj paruzia. a pomului. inima curata. C o m e m . în rugaciunile l o r . Pe temeiul credintei ca cei vii.1. ce se aduce.

cu care priveste spre Eva. care mai serveau şi ca locuri de azil. aceasta cu fructul intr-o mana. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). sa şi le puna în jural caselor. „lumina lumii. fiecare rand cu cate patru proroci. Pomul de Craciun. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii. Pomul rau. simbolizeaza ca. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11. care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun. Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. salbatic. care lumineaza pe tot omul" (vezi art. care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. Pomul lui Iesei. dupa latura 294 . Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat. stau în picioare sub frunzisul gros. Era firesc deci ca. inseamna trecerea din moarte la viata. Ca şi o mladita altoi este fapta buna. la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. Pomul de Mai. Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor. Adam şi Eva. are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. Pomul bun face poame bune. art. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. il face om nou. eel rau face poame rele. un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. prin inverzirea sa. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai.17). intinzand Evei marul. care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam. Pomul mai inseamna şi viata creştinului. Bradul).1). locuiau prin paduri. Rodul corespunde insusirii interne a pomului. sarpele incolacit e dupa pom si. Obiceiul deriva din timpurile paganismului. inchipuind pe sfmtii Apostoli. La ziua de 1 mai. se taie şi în foe se arunca. orientalii bananul). adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. Pomul. -Originea pomului de Mai. la sarbatori. spre a fi aparatoare de rele. ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii. spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. la Arminden. Pomul genealogic v.

Porcul mai este chipul nesatului. haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. uita pe stapanul sau. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. din care. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti. durere. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. Porcul e animal necurat. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. ce a cuprins şi pe raposatul. incearca sa rupa totul. XI. mancand. simbolizat prin pomul mortului. iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. Inaintea sicriului. şi în bine şi în rau. cand este în lipsa. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. Deuteronom 14. Sf Walburga. adica de locul femeilor. El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. Pomul mortului (bradul). Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. sa nu uite pe stapanul sau. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. Porflra (purpura. insa numai pe un scurt timp. dispretuit în Test. martirajul creştinesc.sa religioasa. de flori şi de bucurie. cu flori şi cu de ale mancarii. il recunoaste. precum i s-a scris şi vina pe cruce.7. = insemnat. Nu e zidita pana sus. în contrast cu mielul. pridvor. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. ci este impreunata. care indata a şi inverzit si. ce se impart apoi la pomana. porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. mere. regal): sf. batjocura. unde lumea a inceput sa o huiduiasca. impodobindu-l cu verdeata. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. grohaie. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. iar cand flamanzeste. Porfirie (gr. oprita nu atat pentru primejdia ei. Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. fiind chiar ziua de 1 mai. cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti. turte. ca atare. Omul deci. necumpatului şi al lacomiei. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc. martir (f 290). cu bol295 . Vechi (Levitic 11. pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. Comem. scormonesc via Domnului. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise. suferite fara vina de creştini. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi.14) care. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor. prin columne. la 9. Portic (nautica. suferinte. poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai. protoparintii au atras moartea. plina de verdeata. indestulat. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15). precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer. 32). ne-o da o legenda germana. 8) si. Cand este satul. ajunsese intr-un sat.

-factia data lui noastre. cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor. E o reculegere spirituals. mai tului Duh. ca semn al penitentei. Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii.16). Mantuitorul. cantarile sunt pline de umilinta. la primirea Sfintei Cuminecaturi. este chipul ingerilor. al Sfintei Fecioare. în post bisericile sunt imbracate în negru. Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au . Porumbelul v. postul ordonat la calamitati s. taierea capului sfantului loan. cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). art. posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. în Test. de vin şi peste. nu va putea corpului. „fiti blanzi ca porumbeii". asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. Hie. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant. postul indeamna la virtute. Nou. cu sfanta liturghie a lui Grigorie. de abnegatie si de curatie sufleteasca. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon. Postul Dumnezeu la i-15 august. Porumbul v. Postul acesta. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi. de cainta.VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. Precum anul are 4 anotimpuri. morala şi fizica. prin post. al martirilor. Estera. Vechi (Moise. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. 8. al Craciunului (iarna). o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). Porţile iadului (Matei 16. ca sa putem reinvia şi noi din patimi. Ndstrapa şi art. cu metanii. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput. Columba euharistica. Azi. Postul sfintilor Apostoli (vara). ori poate fi şi cu dezlegare de legume. precum şi gura ereticilor. al Adormirii Nascatoarei (toamna). prin infranarea cugetelor. care s-a pogorat la Botezul Domnului. în Test. precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli. prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . care veci. precum a din morti. s-a intarit cu duhul. în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti. pe unde il mai au bisericile. care ne indeamna la pocainta. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. L-au avut evreii în Test. Iona. Este Hristos şi Caci cine nu sau. în Test. ziua crucii. nici de mijl Domnului. Nou e simbolul blandetii (Isaia 60. Este simbol de umilinta interna. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. Papuşoiul. cu ingenuncheri. ca sa invinga ispita diavolului. la patrunderea sfintelor Patimi.18) inchipuie intreg iadul. apoi razboiul diavolului contra bisericii. rugaciunile.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. al sufietelor celor drepti. precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. Matei 10. adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. asa şi Biserica a instituit 4 posturi. salii. în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii.a. care vesteste pace muribundului. Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata. Daniil). dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire. art. al sinceritatii. Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare.

Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. 7). Patruzecime. asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa. se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie. în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. simbolul postului 297 . E şi un indemn sfant. Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. care sa ramana şi cu noi în veci. Postul la calamitati. cu care incepe Saptamana Patimilor. Postul Pastilor. astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare. precum a fost fagaduit Apostolilor. propovaduita de Apostoli. şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii.Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. precum şi de mijlocirea lor. ca sunt cu voi în toate zilele". Postul sfantului loan Botezatorul.patimi. precum a inviat Domnul Hristos din morti. ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. Postul acesta. intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. . Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. la 29 august. care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh. ca prin abnegatie. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca). Nu e dezlegare nici la peşte. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. Astfel de post a fost randuit şi în Test. Quadragesima. urmand imediat dupa Rusalii. de a urma acest exemplu al Domnului. Caci cine nu poate porunci stomacului sau. Ajunarea mare. cu ocazia aflarii ei. post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. Vechi (Isaia 3. poporul nu taie nimic cu cutitul. în care cazuse Irod. nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. Postul mare (Postul Sfintei Invieri.

acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. Mai simbolizeaza şi Test. care a patimit şi sangele Lui. pentru descoperirea unui furt.Cand se afla pe prestol. sa fi avut forma potirului nostru. . se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului. .VICTOR AG A si al infranarii. aşteptata de toata lumea. Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor. apoi 60 şi 50 de zile.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului. adica ajunarea numai cu paine şi apa. din care a curs sangele Domnului. se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an. Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii. Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei. din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. Pana e la proscomidie. fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. De aceea dansji posteau cate 70. în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 .te pe pruncul Iisus. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. de penitenta adevarata. Poartanumirea de mare. în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale. Este semn de cainta adanca. iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului. Astfel inchipuie inima Domnului Hristos. ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului. . ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului. pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes. în Postul mare se fac metanii dese. paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii. „si cu ierburi amare". spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani. care se numeşte insaşi Saptamana mare. Vechi.Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca. precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. dupa traditie. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima). care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta. pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului. Potir (calix. adica saptamana patimilor. Cel mai insemnat dintre vasele sfinte.

tuirii. montat cruciş pe o ruda lunga.Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. Intrarea în biserica. pe o latura avand zugravita icoana hramului. ca la potop. adica painea de pe disc. potirul se tine în mana stanga. . Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti.. Pozitia corpului (starea dreapta. Praesanctificatorium v. art. Darurile inainte de sfinfire. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal. 6). din care curge vindecare vesnica. . Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte. care sfinteşte apele. stand în fata Domnului rastignit.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne. alcatuit dintr-o panza. iar doronul. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce. de obicei.V. iar pe cealalta. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare. prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş. Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. adica ridicat pe cruce.M. fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul. Potopul e tipul sfarsjtului lumii. Praesentatio B.39. art. si-au revenit ?i au facut penitenta. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere. sus la frunte. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant. Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. icoana invierii Domnului. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata..Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit. cand. 35). insemnand ca. în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 . spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. la vederea valurilor. prin urmare. insemnand ca vinul din potir este inca vin natural. e numai un dar oferit. din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului. nu este sfintit. ce se afla în potir. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara. II Petru 3. v. . astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. aplecarea. care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului.La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24. care e simbolul nevinovatiei. verticals. e tinut cu discul în mana dreapta. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului. Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh. biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri.

şi ei sunt urati de lume (Matei 10. care a patimit nevinovat.. insasi prezenta preotului le 300 . Predicatoriul v. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. ba chiar batjocoriti. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul. cum se observa adesea prin mahalale. care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). ei se tern de aparitia persoanei sfintite. Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. 22. Scaunul predicatorial. iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. Preotia. Ca niste demonizati. noua.VICTOR AG A zuti. Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul. Luarea vremii.a. sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei. în semn de batjocorire. i se da painea şi potirul. ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. paiele insemnand adica gunoi. 34). Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine. art. precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu. ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc. spre jertfa. Preotii sau presbiterii (gr. catedra). unde lumea intunecata. scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului. 20). de unde a predicat Domnul Hristos şi care. Simboalele predicii sunt: limbile de foe. porumbelul.. Pregatirea preotului liturghisitor v.. ca act de cult. prin inaltimea lor. Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. La inceput se rostea indata dupa evanghelie. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti. Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon. în ceasul acela. dupa predica iarasi face semnul crucii. crucea. spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. luptandu-se sub pavaza praporilor. inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina. dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica." Matei 10. ca taina a Testamentului Nou. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. inhamata în solda diavolului. vulturul s. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc.. ce sa vorbiti. Preacurata v. art. Mai tarziu. 19). netrebnicie. asemanatori celor din Biblie („ce este. Fecioara sfdntd. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4. . destrabalata.Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos. art. spre a o asculta şi catehumenii. Predica (cuvdntarea bisericeascd). La hirotonie.

ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti. ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. cu care a saturat Iisus multimea în pustie. azi se aduc cinci ori sapte prescuri. Prescura (prosfora. sincera. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. adica de trei ori. Prescura are sa fie din grau curat. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. mitra alba. iar a cincea. de pacate şi simt mustrare interna. proaducere) e o painişoara rotunda. are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. în pustie.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. cu care avea sa serveasca. o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu. art. ce se aduce ca jertfa la proscomidie. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. iar în momentul inaltator. loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba. în vechime se aducea numai o paine. sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire. Ei aveau sa fie fara defect. inchipuia intenţia curata. iar 301 . oriunde s-ar afla (in casa. Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. Sf. de forma unui turban. cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. Prepelitele. ar prileţui norocire. sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16). drepti şi pacatosi). Preofii. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea. mantuire. afara. chipul diavolului negru şi intunecat. Nou. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. infricoşat. avand imprimat sigilul prescornicului. dospeala inseamna sufletul. Presbiter v.rascoleste conştiinta incarcata. sa ingenuncheze. cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. sarea este mintea. pe drum). pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. Precum acelea au stamparat foamea corporala. a Nascatoarei Sfinte. Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. iar intalnirea unui tigan. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului. este un simbol de smerenie.

constatator din patru bobite. 21) se numeste masa din mijlocul altarului. masa Domnului) (I Corinteni 10. 3 ori 7. spre a simboliza pe Iisus. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4. gradele perfectiunii creştine. adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina. -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. cu alta se face milostenie saracilor. numite evangheliste. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti. 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. inchipuie pe cei 4 evanghelisti. Prescura Paştilor se numeste un colac. -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui. locul de jertfa al Mantuitorului. . iar daca se propteste pe patru picioare. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea. tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. stanca. inchipuie treptele. jertfelnic. o parte ramane preotului liturghisitor. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. Prestol (altar. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. apoi al manei din pustie. iar de pe el sa nu lipseasca crucea. precum şi al painii de la cina cea de taina. . pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa. masa sfanta. Prestolul are forma de masa. trei trepte inseamna sfintirea.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra. în numar de 1. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu.Treptele prestolului. Vechi. . pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume. . acesta inseamna pe Iisus Hristos. care este piatra. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. care singur a desavarsit mantuirea. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. Daca este proptit numai pe un picior. II Tesaloniceni 2. luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa. iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente.VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. ale caror chipuri zugravite pe patru panze.Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. adica crucea. puse în forma de cruce. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. în referinta simbolica. - 302 . sfanta liturghie. mai inseamna masa de la cina cea de taina. una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. 11. inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. revenite omenirii de pe urma mantuirii. adica masa templului.

cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol. e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului. -Evanghelia. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca.Crucea (eel putin una). toate invie. Cercul. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Gheorghe se pune brazda verde în prag. el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. primavara e semnul binecuvantarii ceresti. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei. fiindca este eel mai schimbacios timp al anului. cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele. se reface. iar în mana tinand alauta. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC. care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. pentru ca primavara este simbolul reinvierii. enditia şi ilitonul. în care este cuprins patratul. purtand cununa de flori pe cap. zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. ------------XR. inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. aici e vant şi ploaie. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri. care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea. iar ambele. Iisus Hristos NI KA invinge. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos. Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare. Primavara. . locurile de rugaciune. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 . Dimitrie il inchide. Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. acusi noros. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. Biserica a randuit în primavara sfantul Post. NI KA. de aceea la sf. ca semne de deschiderea primaverii. ea inchipuie pruncia şi copilaria. aici e soare. cu verdeata sa. natura amortita se intremeaza. se curata. adica patrulaterul şi cercul. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. . Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). iar în porti se infige rachita verde. Biserica ortodoxa are numai un prestol. iar sf. Prin forma sa patru -latera. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese.

(simbolul puterii). popoare de pastori. Darurile. de a se reinnoi. în Test. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului. Popoarele orientale.. de la care avem inceputurile astronomiei.. sa vada cand se deschide acesta. Primichira. Vechi. art. Primitii. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). Focul arde toata noaptea. Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. iar pentru mai. sfeşnicul cu o lumanare. Coloseni 1. cand sunt fatarile de oi şi capre. simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi. Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc. Privegherea din noaptea Invierii. este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. 29. dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi .27). pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis.VICTOR AG A a se reface. Vigilia.15). Privegherea de noapte v. în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani. iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii. caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova. 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca. Vechi. avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade. cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc. Prinoase v. parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei). în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti). care dorinta are sa se implineasca. cu reinvierea naturii.) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului. cum era cazul la evreii Test. Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8. la 6 august struguri etc. Parga se aducea şi în Test. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. despre dorinţa lui. la Sanpetru fructe. iar ei lucrau numai ca uzufructuari. Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului. art. inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. adica Sambata seara spre Duminica Pastilor. Denii şi art. De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor. branza." Numeri 18. la care se incalzesc creştinii priveghetori. 15).

Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant. cucuruz etc). Rugaciunea şi art. iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. Originea o au în Sfanta Scriptura. în care scop se şi face litia. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie.Semnitele (grau. ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase. în fine. Monstranta (racla). lndreptarea spre rasarit. care „in seara Sambetei. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. inchipuind miresmele mironositelor. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu. a adorarii lui Dumnezeu. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar. intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. Preotul imbraca ornate albe. cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. apoi vin ministrantii cu ripizile. Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. ca de obicei. în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. inconţurarea la sfintirea templului. Procesiuni (litii).inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. asupra credinciosilor. urmeaza preotul şi în urma lui poporul. art. Focul de Pasti). ce lumina spre ziua" (Matei 28. nu mai este acoperita cu val. obicei roman adaptat în creştinism. a-i cere un ajutor oarecare. ori a-i 305 . simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu. Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor. Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. în vreme de seceta etc. insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa. . simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. art. pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii. Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. -Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. Privirea spre rasarit la rugaciune v. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii. simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului. în care se poarta Sfanta Euharistie. Lumanarea de Pasti şi art.

fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. Prohod = inmormantare v. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire. azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. propagate de catre apostoli. monah şi martir (t 750). sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. fiindca dansul fusese pastor. facatoare de minuni. Daca sunt cu Apostolii laolalta. Profetii sunt solii. Comem. Prochimenul. Zaharia o biserica. una dintre cele trei parti principale ale bisericii. Iona un chit. Maleahi un inger. Zugravindu-se aici scene din Test. Procopie. în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. Vechi a fost pridvorul.Icoanele sfinte. pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu. cu capul acoperit. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica. Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii. Vechi şi cu deosebire raiul. Amos are un toiag şi o oaie. VII. fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18. la 27. precum şi de la vechii creştini. Decapolitul: sf. Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. spre a-i readuce din ratacire. . Comem. partea aceasta se mai numeste şi paradis. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. puteraic. Abadia o paine şi un ulcior. Tipul lui în Test. Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri.4). Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece. Isaia are ca insigniu firezul. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii. dupa. Ieremia o nuia. Ceilalti. fara a cunoaste insa planurile divine. De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. Pronaos (= tinda). misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor. 306 . Vechi. inaintestatator): sf. Ezechiel are o poarta cu turnulete. se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. Profetii sunt tipul Episcopilor.VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi. II. art. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire. 12 proroci mici şi 12 Apostoli). P. Procopiu (gr. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. Precum în viata sociala ideile politice. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290). Ioil un leu. la 8. dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. simbolizeaza ca invataturile sfinte. ca solul lui Dumnezeu. carugatori şi mijlocitori. Obiceiul a ramas de la romani. profetii stau de-a stanga.

sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. Are icoane. . chiar şi pacatosilor. particica a doua. raiul. La apuseni aici este agheasmatarul. Aici este şi baptisteriul. inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. Scaunul indurarii. un fel de oratoriu. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. art. agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus. tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 . Steaua inchipuie steaua magilor. iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. Particica prima scoasa din prescura a treia. Propitiatoriu v.cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii. Particelele viilor. simbolul curatiei sufletesti. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului. ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant.). art. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia. art. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu. de jertfa pe cruce. darea legii. Proschinitar se numeste o capela mica. cu aceeasi simbolica ce o are şi capela. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor.. Proscomidie (Proaducere. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa. Profetii. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. pentru ca creştinul. nemaiputand lucra pentru mantuirea lor. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. Prorocii v. Providenta. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. Pronia v. particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare. De aici numirea de „partea pregatitoare". copia inseamna sulita ostasului. discul inseamna ieslea din pestera. intru amintirea profetilor. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte. la intrarea în biserica. scoase din prescura a patra.. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti. Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. a Apostolilor.

de supunere şi umilinta. depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului.. Prosfora v. ieslea din Betleem şi rastignirea. acum inainte de inceperea sfintei liturghii. Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus. cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii. crucificarea. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus. smerenie.. . De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului. Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni. luarea de pe cruce. Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. art. Pruncii din Betleem v. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor. la evrei (Geneza 19. pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite. caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului. A fost în uz la persi. 1..14 „lasati pruncii sa vina. precum şi mormantul Domnului. Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral. se face ca pruncii. în iconografie pruncul e simbolul sufletului. care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19. Sfintii rndrunti.3). în icoana mortii lui Irod.") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21.VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii. Evanghelia Mantuitorului. adica crucea. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. în icoana Adormirii Nascatoarei. cu nevinovatie. curatie. protests. 3 „ochiul Domnului peste tot locul". jertfa de martiriu a diaconului Stefan. Proscomidier (jertfelnic. . pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin. 17. precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale. 9 şi Proverbe 15. art. Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. Aruncarea cufata la pdmdnt. a lui Avraam. 16). blandete. inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile. 308 ." (Matei 18. art. iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota. inconţurat de raze solare. 3) v. Pruncii evreieşti. Daniil în groapa leilor.. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul.în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel. pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie. Prescurd.Protezis = punerea inainte se numea mai demult.

caderea omului. dupa ocolirea tetrapodului. Psalteriu v. în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. la 10. Azi se pun mainile la botez. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul.La consacrarile din Test. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. E pictata pe sfantul epitaf. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa.. XI. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. sora imparatului Teodosiu II (f 453). 6). ca ultima statie a patimilor de Calvar.." şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor. inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui. intoarcerea. Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele. Publican v. la hirotonie etc. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. Punerea mainilor e semn de binecuvantare. şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu. cursele vietii. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. cand ii binecuvanta. S-au introdus şi în cultul creştin. IX şi 10. la botez. neintrerupta. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume. asemanator celui al izraelitenilor în pustie. Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu. Rozariul. art. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor. inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata. A fost în paganism. = cea frumoasa): imparateasa şi sf. Punerea mainilor preotului pe prune. 309 . . insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei.. Comem. Vameşul. fecioara. la dezlegari. Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6. la cele publice de catre preot. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut. care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului. peste animalul de jertfa. ne mai prezinta idolatria. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. simbolul pogorarii Duhului Sfant. Pulcheria (gr. primejdiile. Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor.

Purificator v. art. în alta o pecete. cu orare verzi aurite. Cdlugdr. Sunt infatisati desculti. Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. un s\g\V\u cu seumuY X. unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. cu care a fost imbracat Mantuitorul. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. primejdii şi cu necredinta ei. ştergarul. Purtatoarele de mir v. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. Hlamida purpura. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. Purpura se numea veţmantuV de. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. Purgatoriul. a fost semn de batjocura. V. dupa credinta bisericii romano-catolice. art. Mironosife. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. XC al lui Iisus. cupr'ms mtr-uu cere. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada. Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. în semn de bucurie. . în iconografia creştina e infatisat ca un foe material. art. Pustnic v. este locul unde stau sufletele mortilor. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. Culoarea purpura inseamna putere. în loc de sigiliu au adeseori un scut. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. Este inchipuit ca un foe natural. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. incinsi cu brau. care purta punga şi a lui Matei.VICTOR AG A Punga. marire. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". a mantuirii de pierirea decretata de Haman. 3). de cate ori stinge focul din vatra. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. al nimicirii şi al salbaticiei. insigniul lui Iuda. în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse. în stihare lungi pana jos la glezne. ori globul pamantesc cu monogramul de IC. Stapaniile. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. Mai este o credinfa în popor ca omul. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu. Puterile) al celor 9 cete. De aceea se zice. Deşertul. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. art. ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. care fusese vames. Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure.

311 .Q Quatember (de la quattuor . dupa Rusalii. sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite. fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna. vineri şi sambata se tine postire. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. preoti demni. dupa Miercurea cenusii. pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp. cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie.patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. Sunt simbolul penitenţei.

în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. Gheorghe v. Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. 16). se pun pe o apa curgatoare. Ciborium. ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. pixida) este o prihana. m care se pun sfinsfinte. asa a primit precum Rahav a funia roşie. vesnice.R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium. Din arderea rachitei cutioara sau un vas. intalnind un portii sau la fereastra. precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. inchipuie anuntarea primaverii. ale carei ramuri verzi verde. Gheorghe pune legenda care ne spune ca. frunte în Miercurea cenuşii. Gheorghe. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15.a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma. Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. sa le duca la cei morti. se face tele moaste. precum şi Sfanta Euharistie. dupa o nostru în ajunul de Sf. Rahav. Purtarea acestor Racla v. ori le implanta intr-o brazda verde. art. în iconog care rasar doi a Treime. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. Obiceiul simborac. zeiescul sange. Sicriu. ' 2). ca simbol al fratiei. Rafail (evr. care deschide pamantul. X. la 24. Radacina lui lesei. ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia. în stalpii tignirii. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. art. Rachita. ca iar în chip de şi cu cana de Comem. Gaoacele de ou rosu. care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. Maica Domnului. pe apa Sambetei. numite şi ele rabojuri. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase. Acest semn de mila i 1 . ca un semn de iubire şi de pace creştina. Poporul Racul e animal binecuvantat. cenusa cu care se ung credinciosii la V. i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. pastrata din anul trecut. spre a le vesti bucuria Invierii Domnului.

312 .

Radacina lui Iesei = v. Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. ca mireasa şi imparateasa. ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor. la 24. ce se incolaceste în jurul unui schelet. iar fetelor le prevesteste maritis în acel an. e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor. La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. Rai v. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. evr. Ramura Varvarei (Barbarei). Rafail e ingerul pazitor. inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca. mama poporului.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. X. Comem. care au facut cainta adevarata. ca binefacatorul tuturor. inseamna condamnarea. a castigat bunatatile cele veşnice. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. Ramurile verzi de tei. iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. maslin. cu care biserica. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. Paradisul. iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. în Duminica stramosilor. stejar etc. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). Comem. Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. Plangerea ei în Rama (leremia 31. rachita. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. Rafail (evr. şi florile. iar cand Irod ucide pruncii nevinovati. Ramurile (stdlpari) verzi de finic. anul va fi ploios. Pomul lui Iesei. salca etc. Rahav. cand se parea ca . Rahel (Rahila. 16). prun ori visin. . osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. art. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. pe care le pun în oalele cu apa. astfel biserica. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. asa a primit biserica pe Apostoli. E le par la inceput dulci. desfranata din Ierihon (Iosua 2).mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata. 18). Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc. Rahel. inchipuit cu un prune de mana. prin dumnezeiescul sange. Ramura de spini. Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii.

moarte. astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. viata şi lumina. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. Datina e trecuta de la evrei care. cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. nu-i ici. ce aduce noroc la casa unde o primesc. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. care. Rasofor: calugar incepator. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. unde Maica Sfanta nu observa sangele. cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. Randunica e pasare binecuvantata. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. lumina şi soarele dreptatii". în opunere cu apusul. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. Rasa inseamna adica abnegatie. prin invatatura şi prin moartea lui Iisus. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. au ramas rosii. pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb. inchipuie haina veseliei sufleteşti. Rasa (gr. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. Dupa o alta legenda. dupa o legenda . ornau sinagogile şi casele cu verdeata. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat. raxos = rupt. a lepadarii de tot ce e lumesc. care inchipuie timpul Test.VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. La moartea Domnului. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului. la sarbatoarea Cincizecimii. care simbolizeaza intuneric. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. Rasaritul mai inchipuie şi naştere. zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. iar liturghia. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. şi blestem pe cei ce o alunga. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii. cu care se sfarsesc randuielile de cult. Cum insa 314 . simpla. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat. revarsate prin intruparea. novice. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului. iar la gusa. în care dibuia lumea inainte de Hristos. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii. a calugarilor. Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. care este numit „rasaritul rasariturilor. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. e imbracat în rasa din partea Egumenului.

tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. chiar şi în creştinism. al fericirii eterne. inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. 315 . art. Agheu 1. de mantuire. Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare. VI şi 25. Regina (lat. pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. care tin trei cununi (a bucuriei. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit. Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti. Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere. Regina cerului = Sfanta Fecioara. Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare. astfel şi Iisus . Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire. în analogic. la 1. II. Razboiul în Testamentul Vechi. Acheron = al lacnmilor. 15). Zorile.Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea.„raza Tatalui" . Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. = regina): sfanta martira. E infatişata avand deasupra-i ingeri. spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş. art. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor. Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. a durerii şi a gloriei). Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales. Gihon (Ganges). galben. pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. Chidekel (Tigris) şi Eufrat. Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. vanat. e simbolul judecatii dumnezeieşti. ci prin abnegatie şi prin suferinte.o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului. izvorand dintr-un izvor. ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453). Raza diminetii v. Raza soarelui. simbol de inaltare. ca simbol al maririi. Comem. Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare .6). SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti. în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare. ca protectoarea credincioşilor rugatori. Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului.

al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti. al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator. de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. libera): inbiserica apuseana. toate ca semn de dignitate mai mare.) a Mantuitorului. Reverenda este simbolul caintei. Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune.simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta. are simbolica parastasului. Reveca (Rebeca). Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei.. Lungimea sa. iar la picioare luna şi balaurul invins. Requiem (parastas. demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora. fara durere. cu aripi de vultur. a cardinalilor este rosie. E un vesmant distinctiv preotesc. Culoarea talarului. pana la a doua venire. cand toata lumea. La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba). numita habitus.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti. ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor. adesea prevazuta cu gluga. Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12). Revedere.VICTOR AG A Relieve v. cu trup cu suflet. a papei este alba. Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului. Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. scara. Ridicarea creştinului. Doua maini incopciate . prin fapte. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. Moaste. pe langa simbol. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca. venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor. 15. de unde preotimea a şi primit numirea de cler . Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros. aflatori în purgatoriu. art. revereor = 316 stimez. tristetii şi al bunei cuviinte. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile. ci numai pe un timp oarecare. 67). Preotii poarta reverenda neagra. spre a inchipui votul calugaresc. Reverenda (Tatar). cu care acopera intreg corpul. inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. sfanta. Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie. vii şi morti.pictura ori sculptura . e confectionata dintr-un material dur.. în slujba lui Dumnezeu. mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica. iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa. inconţurata de soare. ca simbol al seriozitafii. Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea . sotia lui Isac (Facerea 24.

Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce. la exclamarea „sus sa avem inimile". A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2. Rihard (Richard. cand preotul. simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune. adica curatiti de orice gand rau. avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor. asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu. la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc. la 7. precum a facut I isus pe cruce". 2). Ridicarea panaghiei v. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie.. preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu. Isaia 1. se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion.flabellum) e un disc inconţurat de raze. aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti. de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf. A fost în uz în Test. inaltarea inimii celui ce se roaga. ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare. cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim.painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus. 8. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu.") inchipuie aripile ingerilor. Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. sa stam drepti. e Domnul Savaot. Este imitarea Domnului Hristos. II. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant. art. iar noi. Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele.19). drepti!". Ripida (serafim. de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea. In 317 .. Ridicarea Evangheliei la intrarea mica. Bonifaciu (ţ 722). cu ocazia intrarii celei mari. Despre sf. Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii. Comem. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14. = principe. inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce.. cum ne incredinteaza sf. face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune. atenti (si nu în strane). Panaghia. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii. putemic): sf. jertfa de seara" Psalmi 140. inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. spre cele inalte.. 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine. germ. ca un semn de omagiu... care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie. Ridicarea darurilor la proscomidie. ci le şi intindem."...") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare. la ascultareaei. preotul ridica mainile la Heruvic.

în mod nevazut. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume. Granatul. ca soli ai mantuirii. pe care sf. 38). Asezate în jurul prestolului. care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi. predicator al pocaintei în Franta (t 1157). creştinii prin botez se curata. Vechi. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. în sens figurat. Cercul inchipuie lumea. 10). Precum intreaga natura (Psalmi 118.la23. 9). care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. Rob în sens lexical inseamna sclav. Robert (germ = stralucitor. din care ne-a scos Mantuitorul.1I. Robie inseamna. inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. Vechi. de pacatul stramosesc. care fusese mult timp servitoare. prin credinta. crucea simbolizeaza pe Dumnezeu. declara credinta şi ascultare. este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara. precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. ca fiecare suis are coborasul sau. supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. Roaba (servitoare).VICTOR AG A vechime. Vechi robia egipteana şi robia babiloneana. art. Rodier v. Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. care inchipuie pe Dumnezeu. şi la savarsirea sfintei liturghii. creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. ap. la plinirea Sfintei Euharistii. vestit): sfant. Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. robia pacatului. asa şi omul e supus lui Dumnezeu. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6. Pavel (Romani 1. inchipuie pe ingerii care. Comem. astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra. simbolizeaza ingerii. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. Roata norocului. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga. Azi a ramas numai un ornament bisericesc. pe portaluri de biserici etc. 6). lisus Navi. care . 1) etc. Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. spre Dumnezeu. ai carei ingeri. Dupa viata lor virtuoasa. Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. servitor supus cuiva. în analogie. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. de la zidirea sa. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. constituie tronul lui Dumnezeu. precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. au vestit nasterea Domnului. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. Purtate la procesiuni. în chip de roti impletite. Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. pe plata ori fara plata. Purtate de ministranti inaintea preotului. numita „scaunele".

rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor. al martirilor şi al demnitatii imparatesti. ca pe regina cerului. E numita şi „mgdciunea ingerului". contemplatie şi cu demnitate deplina. Rosu e simbolul sangelui.Fiindca e culoarea rnartiriului. Rosmarin (R. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana... art. IX. alcatuitor de imnuri şi condace. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386). a trecut şi în creştinism. cu care dorinta sa se umple şi cres. 12).. Este şi simbolul caintei. Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. la ziua martirilor. Ca planta simbolica. spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului. lumina lumii. dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului..sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat. 44. 24). Pogordrea Duhului Sfdnt. 18). tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere. La greci. romanii il numeau ros. lal. penitentei ?i al iubirii creatine. 8). officinalis): planta horticola cu patria în Orient. Roiul în Test. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic. în cuvintele „Rourati ceruri. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. Comem. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7. i şi puternici (Deuteronom 1. sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. la care uneori se adauga verdele. Roman (lat. ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica. Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie. adica zeii de casa. Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui. impreuna cu cea azurie şi galbena. = intemeietor. Roland (germ. E intrebuintata ca medicament şi condiment. . Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri. Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti. careia ingerul i-a vestit intruparea. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara. la 15. = de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol. e imbracata în roşu. Rosalii v. Rugaciunile se tin în zorile zilei. Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii. Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului. ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor. Comem. Mantuitorul lumii. purpuriu şi rosu (Exod 39. al razboiului." (Isaia 45. Psalmi 117.X. iar preotii slujesc în odajdii roşii. fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. La inmormantari se poarta in 319 . biserica apuseana. Steagurile ros. facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe.

9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B.T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o.izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI.dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X. 1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x.u9doos9p B-S \\ .n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g .XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI.U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno .\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9. UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J.ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi .iBqz as ' a s .IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •. 0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .d '.0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3. JEi '.

V3. Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa .J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3.UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B .io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m.iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X .S B lU X p O iO iq03/\.mşvţi -\m (" • 'XU19. " 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX.miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B.

urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu.17) „sa va rugati neincetat. Rozariul mic are 33 de perle. Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii. Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta. lisus. Rozariul mijlociu are 63 de perle. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. Semnul crucii. Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita.. Tatal nostru. ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata. a vietii sufletesti. care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei. ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. Hrana e un dar de la Dumnezeu.Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima. Simbolica: la art. Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari. art. Hramul şi art.". în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus.La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii. art. Rucavite v. de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu. aratata prin acte externe şi interne. apoi ingenuncherea. Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci. Rugaciunea domneasca v.niceni 5. Mdnecarile. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . mijlocit.8). cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici. pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. 11. umilinta. dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane). prosternarea etc. Ruga v. Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. Troita. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun. metaniile. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare." cu doxologia mica. Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte. în mijlocul credinciosilor. Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare. în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 . ce-i insirara mai tarziu pe o ata.. cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. dupa rai. .. art. La rugaciunile de cereri şi de lauda. de regula pe amvon. Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari. ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii. de iubire.. ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17.. de indurare.

. 34) e simbolul jelirii."). evrei şi la toate popoarele orientale. cand a murit Iisus. care a ars în Horeb (Exod 3. dar i-a şi preamarit. Ruperea veşmintelor (Geneza 37. Rusalii v. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar. art. au avut-o şi o au şi azi evreii.4). A fost în uz la greci. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26. Pogordrea Duhului Sfdnt. i-2). romani. Rugul lui Moise. A practicat-o Mantuitorul (la cina. de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor. Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar. Mancarile. spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. care i-a şi asuprit. 322 .. Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi.VICTOR AG A pentru toate Domnului.. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus. ce ne vine sub forma de hrana.. art. pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului. Rugaciunea neagra. Dezlegarea mesei şi art. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. 65). de jale sau murmuratoare. iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. I Timotei 4. precum şi cutremurarea pamantului. V. 6. unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 . care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului.) şi Apostolii (Romani 14. pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri. ramanand numai El singur. la Emaus. E tipul crucii. Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii.a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri. iar focul inchipuie pe Dumnezeu. Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. simbolizeaza starea poporului izraelitean.

Sabat e ziua Domnului în Test. i-2). adica Sfanta Scriptura. iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2. este tipul magilor. Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon. care este insasi pacea cea adevarata. 35). Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om. al cuvantului.at fiecare creştin adevarat. cand a zis: „Cel ce n-are sabie. i Mantuitorul Apostolilor Sai. care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace. Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala. Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului. 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua. taişuri. leremia 46. mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana. adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii. ci sabie" Matei 10. 323 . precum şi toata invatatura creştina. în proverbe. 36). ap. fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. fara numai cu sabia. ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti.s Saba. Aceasta a recomandat-o s. sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti.. caci doar în Noul Test.. . în acest inteles sf. 34). de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste.Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament. 5. limba e o sabie cu doua taiţuri. Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2. asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34. omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. 42). Aceasta insa nu se poate realiza. Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos." Matei 10. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. cu care trebuie sa fie inan"n. 37). Vechi. Apocalipsa ( 1 . adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea. sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. regina de la Austru (Matei 12. sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii. adica cu continua lupta sufleteasca. 10). Pavel are insigniu o sabie.

în totalitatea sa. . mirul. cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat. Simboliza durerea şi jalea adanca. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11.Corpul şi sufletul. Sabina: sf. la evreii Test. preotia). mai inchipuie şi biserica. Misterii) sunt mijloace de mantuire.ie. se impartaseşte credinciosilor gratia. episcop în Assisi şi martir (t 303). Comem. Tot . mmormantari. = din neamul Sabinilor): sf. Sacramente (Taine. în acest scop s-a randuit taina cununiei. Sunt 7 (botez.Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. Are forma şi simbolica felonului. Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite.a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca. asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei. la 30.8). are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii. precum corpul se elibereaza de boale.ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie. Comem. ca atare. Sf. cununie. loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. XII. E un ornat lung. preot. darul nevazut al lui Dumnezeu. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo. al caintei. cuminecare. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips. Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. sa instituit preotia. cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia. Tainele Sfinte). Vechi. pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test. supranaturala. Sapte taine a aşezat Domnul. iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. . pentru intari-rea corpului şi a sufletului. martini în Roma (ţ 126). iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus. = loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte.VICTOR AG A Sabin (lat. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v. specifice fiecarei taine. -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. aşezate de Iisus Hristos. . Sacrariu (lat. 2). maslul). spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea). la 29. precum şi cainta adevarata (Matei 11. Sac. era o panura groasa. marturisire. jeliri. vazuta. pocainta. art. la care prin lucrare sfanta. Vechi şi la orientali. Fara semnul vazut. o haina fara maneci. mir. amintind de sacul ce-i purtau penitentii. VIII şi 3. Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. euharistia. spre a-si sustine viata. IX.

B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X .UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT . B U I S B 3 J X U I 3 . 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X .B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.XUXBXUB3I3UTXţ.SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA.TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x .na ' n i 3 S U m u . Spsmup. xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '. < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3.s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 .s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r.X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi.snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P .o3dp I.uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x .i supoid IOK IO X.S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS .m3u.ţIBOdod3lBOlBX. unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°. .

ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . al invierii. Ele sunt semne de biruinta. . în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii. Salamandra e simbolul sufletelor. în drumul spre Golgota. Ramurile de salca. iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi.VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. antitipul ramurilor de finic. Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. este chipul evangheliei. Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. tinuta în mana de copii". E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata. mergand acasa cu matişoarele sfintite. 1). e simbolul curatiei. numite matisoare fund mai prispitoare. în asemanare simbolica. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. La rugamintile Sfintei Maici.) e arbore binecuvantat. ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. 10. la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau. Maica Domnului a binecuvantat-o. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. comise contra unui drept teocratic sau civil.Creştinii noştri. . cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. Dupa 0 legenda. care se curata în focul purgatoriului. se reinnoieste intrinsul. nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau. ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24. Salcia (salix alba L. salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile. Ezechiel 10. în legatura cu altarul. Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. Jertfa de dimineata ardea toata ziua. iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. vie şi facatoare de viata. Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu. zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. intreaga. unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. 3).Salcia. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4. Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor. caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile. grinding etc. Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu. De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul. al maririi. la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. facand punte peste parau. cand Maica Domnului. iar la 3V2 se ardea pe altar). care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi.

ca o mama plecata peste copilul din leagan. Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. jug. 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. friguri. simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. X. Numai salcia. = mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567).. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei. si-a aplecat crengile inţos. 9 (3X3). si-a adunat frunzisul la un loc. la vreo umbra. Salvele de tun ori de pive (treascuri). adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. Legenda ne spune ca Maica Domnului. inchipuia stima şi reverenta deosebita. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare. apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. în Test. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. mama sf.. concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". iar în adierea noptii freamata duios. isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti. Ziua sta linistita. sa fie arborele Domnului. Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. spre a fi feriti de boale. 21 (3x7) de salve. Salvator (lat. apostoli loan şi lacob. Salome: sf. (t 50). III. 20). la 22. Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18. salcia işi pleaca ramurile. cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. ca sa formeze un cort. prin care nu mai strabatea raza de soare. De aceea e plantata cu drag pe morminte. în locul acela pustiu şi fara ape. în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. mironosita (Matei 20. 29). la 18. De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. Samanta (Luca 8.creştere. Comem. art. fiind luminat": Catavasia Buneivestiri). Salcia plangatoare e arbore binecuvantat. unde.) şi insemna bucuria revederii. arici la vite). Comem. Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7. sa infloreasca cea dintai. a binecuvantat-o. sufletul ei vorbeste cu mortii. sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. cu Fiul în brate în fuga spre Egipt. miloasa. la plecare. Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci. Salomon v. Solomon. Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi.

Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina.Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. voia. S. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. pe care nu o vedem cum creşte. în persecutiile lui Nero. Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor.VICTOR AG A judecata din urma. . prin care trecem spre Duminica. intreaga omenire va fi una. Numirea de * . în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu. Deaproapele. Comem. în onoarea ingerilor. Iisus. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. incat în fiecare Sambata soarele. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata. mormant. Sambata lasatului de carne (S. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. care cheama lumea la Mesia eel adevarat. Egiptenii o inchinara planetei Saturn. sa-i cunoasca. Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. care a fost martirizata în Roma. Sambata lasatului de came. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor. în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. mai numind-o acestia feria septima. ecumenica. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere.Sambata inseamna şi intuneric. adica pana la judecata. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. spre care sa nazuiasca tot creştinul. Sambata ecumenica v. O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. spre ziua luminii. art. aşa create şi biserica lui Hristos. Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii. art. Maica lui Dumnezeu. Intocmai ca şi samanta. oricat de putin. sa-i admire pe Mesia. Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor. Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. mosilor). iar romanii zeului Saturn. la 28. la biserica lui cea sfanta. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. . II. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. . poruncile şi invatatura lui sfanta. Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor. v.

12). Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. Sambata Rusaliilor (S. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test. unde stau preotii. alta în mijlocul bisericii. Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. Cresjinii fac sj impart mosi (v. mosilor). a scaparat din mormanml de piatra. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post.. Apost. v. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept. ucisj de fiare. it. unde stau credinciosji şi a treia la altar. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti. penitentilor. Penticostei.) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. ca sj în Sambata lasatului de branza. Sambata moşilor v. intru amintirea raposatilor lor. . Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati.. care în noaptea invierii a ies. Vechi. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata. incepand de la Adam. pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. ci el se facea în noaptea Invierii. spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze. inconţurand biserica cu sfantul epitaf. Multi creştini au murit (inecati. Se numeşte Sambata mare. Cincizecimii. dupa invierea sa.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare. Sambetele mortilor (parinfilor. dintre care pe multi i-a şi inviat. Sambata lasatului de carne. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii. art. E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad. pentru ca Mantuitorul. inchipuind prin aceasta ca. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut. creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul.) de pomana. Sambata mare este anteserbarea Invierii. mosilor. De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor. S. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. cu sufletul. în biserica. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii.ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor. iar dupa procesiunea de inviere. art.

VICTOR AG A pentru cei morti.).7).. în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt. cu interpretarea lor literala a Scripturii. dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor.. a IV-a din Postul mare. simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu. Sandalele la toate popoarele orientale se descalta. VIII. 11). Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. Obiceiul a fost şi la evrei. 26). iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete. 6). Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu. Comem. 330 . Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. cea inainte de Sfintii Arhangheli). VI. ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo. tare): sf. Secta baptistilor. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii. loan 1. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. cuvios (t 540) Comem. dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus. Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul. Incaltarea sandalelor. Hr. Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. Samuil (evr. dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3.". cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie. = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. = puternic. Precum acela a fost vandut de catre Dalila. Samson (evr. Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei. precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. la 20. Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui. fund în mormant. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4. în fiecare anotimp cate una. a calcat puterea mortii). aşa a fost vandut lisus de catre Iuda. insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. Sunt anumite Sambete ale mortilor. cand intra credinciosul intr-un loc sfant. 5. Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1. despartit de naie printr-un grilaj. la 27. inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti. Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus. asa ne rugam şi noi. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. = luminos. tare) e prototipul lui lisus. 46). numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne. cand lisus. 27). a Ill-a. de care purtau şi Apostolii. a Il-a. Samson (evr. se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7.

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. plin de asceza şi de evlavie. mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. de a sedea. strana arhiereasca. pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare. în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. Scaune deosebite au şi la noi episcopii. Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin. heruvimii. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test. Scaunul arhieresc (tron. Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. tronul celui Preainalt. Uneori apar ca un cere de foe. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. scaune. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti.colaci. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii. acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. spre a pricepe invataturile Testamentului Nou. ca sa alcatuiasca un tron. Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals. cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. serafimii) al celor noua cete. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. Vechi. prin scartairea unei moristi dimineata. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. servind în locul a tot atator mici taburete. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel. cu intelesul ca. la amiaza şi seara* orele de lauda. 12). faldisteriu) în care sta epis339 . Clopotele nu se trag în aceste zile. . precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. Scartaitoarea sau Morişca. Mai inchipuie şi curcubeul. Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. de unde isi au şi numirea de tron. inconţurat de doua aripi în flacari. Bisericile monumentale au 12 trepte. pe care troneaza Dumnezeu. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele.

sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare. o columna. semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita. este simbolul dreptatii. care au impar-tasit turma sa.toti oamenii. Are în mana coasa ori secera. cand nu oficiaza. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor. 340 . adica trimis al lui Dumnezeu. InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. David ca penitent. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu. lui ales. de pe care a toti credinciosii. care indemnase pe Petru la cainţa etc. de stapanire. care poarta grija de a evangheliştilor. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. fara sa stea inalte pana jos. catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. rosteşte sentinta asupra mai intoarce. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului. copul. tariei. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. Magdalena. Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire.supuse mortii. privind la el. nadejdii. Simboliza. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion). ce trebuie trepte ierarhice. 29). al deşertaciunii şi al mortii. este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu. ca unui biciuirii pacatelor. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului. fml pierdut. ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. Creştinii. o trdmbita. cocoşul. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. penitentului. art. prin micul copilas. predicatorul. ca la pastorul lor. deci.Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron.relicviile sfinte (Matei 27. 22). iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. E ceva mai inaltat decat naia.Scaunul predicatorial (tribuna. Treptele lui simboliel. . ce trece şi nu se nezeu. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu. un corn. semnul aceea a Episcopului. cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor. din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. Scheletul e simbolul mortii. Se credea ca aci troneaza sus. . în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr. la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. domine peste credincioţi.

Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu. Schimonahi v. Vechi cu eel nou. insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea. Ca discipol a vandut pe Mantuitorul. . Vechi. pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. 14). adica leaga fagaduinta cu plinirea.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti. Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test. Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita. art. Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. Scranciobul (dulapul). aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. nici Hie. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus. Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog . unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. Poporal o sarata. s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu. veninoasa. nici credinta lor. Schimnic v. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli. Hie e al sfarsitului veacurilor. Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna. Cate341 . care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare. Cdlugdr. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc. e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12.Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. 11) şi al diavolului. Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. pe invatatorul sau. Nou cu Iisus Hristos. E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima.Duminica la utrenie . La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. chinuit de remuscari. 13). se face intra amintire de luda Iscarioteanul. în muntele Taborului. Precum inelul nu are sfarsit. Megaloschimni. precum se credea (Matei 16. art. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. Preobrajenia.Schimbarea la fata (Transfigurarea. Moise e simbolul crearii.

Preotul bisericii romano-catolice. moralei. Silvestru. pe care ii vedem la solemne festivitati religioase (in biserica apuseana). 67. Scuipirea se face în semn de scarba. La scuipire se mai rosteste blestemul: „Duca-se în pustii!". al caror reprezentant este chiar preotul. cei cu sprancene imbinate) cu privirea pot sa produca deochiul. ca luptatori contra Satanei. adica eel nebotezat. ca semn de izgonire a tot raului.30). Scuipirea. . ca semn de batjocura adusa credintei. este simbolul şi insigniul mortii. de cate ori privesc ceva deosebit (un copilas frumos etc. -Superstitia intrebuinteaza scuipitul la descantece de deochi. isi 342 uda cu scuipit policarul mainii drepte (ori face chiar tina de cenusa şi scuipit) şi unge pe catehumen la nas şi la urechi. intreochiere etc. . 6. adesea şi cu rostire de blestem. Superstitia poporului o obisnuieşte ca semn de exorcizare la descantece de deochi. ca şi coasa. sa nu mai fie surd fata de cuvantul sfant. Prin mahalalele oraselor multi indraznesc sa scuipe în urma preotului.Ministrantii. ce-i practica şi azi lumea necreştina. 16. e simbolul anatemizarii cuiva.VICTOR AG A humenul. 30). se aseamana surdomutului din Evanghelie. ca semn al dispretului şi al batjocurii (Matei 27. spre locul de intuneric al diavolului. caci locul diavolului e pustia. Seara de Silvestru v. simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului. Scutul (pavaza) este instrumentul apararii şi simbolul adevaratei credinte. Crezandu-se ca unii oameni (de ex. inchipuie pe acei ingeri care pazesc biserica şi pe credinciosi şi sunt indemn ca şi noi sa stam veşnic inarmati cu armatura duhului în contra relelor ispitiri. isi face semnul crucii şi isi scuipa în san.Poporul nostru are un fel deosebit de exorcizare. 33). virtuoase şi sa respinga orice atac al Satanei. pe care il vindecase Iisus cu tina şi scuipit (Marcu 7. Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. ungand fruntea bolnavului cu sputa. se simbolizeaza alungarea celui rau. sa nu te deochi". Secera. ca semn de alungare a duhului rau. I loan 5. Sebastian v. purtand scut şi sulita.) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. art. al rusinarii şi al reprobarii faptelor rele. loctiitorul Domnului Hristos. prin „a-si scuipa în san". dreptatii. care ne apara de napastuirile celui rau (Efeseni 6. sa aiba simtul spre bunamireasma faptelor bune. Catehumenul. rostind: „deschide-te (effata) spre bunamireasma". . 4). de dispret. Sevastian. în viata sociala a trecut ca un semn aratat al dispretului. ba chiar şi creştinii necredinciosj. II au de insigniu ingerii. Ungerea inchipuie ca eel botezat sa asculte glasul lui Dumnezeu. La ocaziuni de frica ori de nenorociri -atribuite acestea spiritului rau -. exorcizarea. fata de persoanele preotesti. este un obicei paganesc. la durere de cap etc. în forma crucii. Puterile şi Domniile. se leapada de Satana prin trei suflari şi trei scuipiri spre apus. 27. Scuipitul (sputa). inainte de a boteza. Matei 26. inainte de a primi sfantul botez. pe care inca i-au palmuit şi i-au scuipit necredinciosii (Isaia 50.

3 s. al lucrarii de mantuire. SemnuLcrucii peste eel ce se boteaza il face preotul de mai multe ori. . Pietrişul command var se incalzeşte şi samanta incolteşte în graba.u. de orice stricaciune. Samdnfa este cuvantul şi invataturile lui Dumnezeu. Pdmdntul bun e inima omului. holde. grindina. adica se vor desparti cei buni de cei rai. -Secerisul mai inseamna trebuinta şi dorinta de mantuire. care a fost martirizat prin taierea capului cu securea.. se sfmtesc din partea bisericii cu solemnitati de procesiuni şi rugaciuni staruitoare. astfel şi asupra inimii credinciosilor slabi poate usor inrauri oricine. e semn şi putere pentru alungarea duhurilor rele. spre a insemna ca puterea botezului numai prin cruce se desavarşeşte şi spre indemn ca 343 . Luca 8.. spinii insemnand grijile materiale. Semanaturile. Pdmdntul de sub spini inchipuie pe oamenii cuprinsj de grijile lumeşti şi de bogatiile amagitoare. Calea inchipuie pe oamenii indiferenti faţa de cuvantul lui Dumnezeu. de seceta. care nu lasa sa se salaşluiasca binele în inimi. astfel şi azi ar trebui sa alerge lumea spre aceste invataturi sj sa-si doreasca mantuirea. ca mijloc de pedeapsa divina. care primeşte cuvantul şi-l lasa sa fie prelucrat dupa vreme. Marcu 4. cand adica se va secera graul şi se va alege neghina din el." Matei 9. vifore şi sa produca rodurile aşteptate. . Securea este simbolul ruinarii şi al rasplatirii: „iata securea este la radacina arborelui" (Matei 3. inchipuie multumirea pentru binefacerile mantuirii şi cererea de binecuvantare de la Dumnezeu asupra noastra şi asupra celui ce facem semnul crucii. vii etc.Securea este insigniul sfantului evanghelist Matei. Securea mai este şi chipul penitentei. 30). pe acei care sunt lipsiti de lumina sufleteasca. stropindu-le cu agheasma în semn ca acestea sa fie ferite de mestesugurile rele..u.Securea dubla a fost în antichitate simbol religios. adica dupa gratia lui Dumnezeu şi dupa credinta. 37). adica un seceris bun. 3 ş. dupa pozitie.. fiindca piatra se incalzeste de soare şi arde tot de pe ea. de biserica şi de ierarhie („secerisul este mult. precum veneau popoarele cu miile la Mantuitorul şi il urmau ascultandu-i invatatura sfanta. Soiurile depamdnt inchipuie patru stari de inimi şi patru