PROTECTIA SI CONSERVAREA BIODIVERSITATII

unor specii sau soiuri care pana acum prin metoda incrucisarii nu se puteau obtine. Milioane de specii de plante si animale.5 miliarde de ani. medicina. Folosirea materialului genetic din multe surse va creste.PROTECTIA SI CONSERVAREA BIODIVERSITATII • DIMINUAREA BIODIVERSITATII Cresterea populatiei. conditie sine qua non necesara mentinerii supletei si variabilitatii acestor toxine in agricultura. Selectia activa se bazeaza pe folosirea unor gene unice pentru a conferi rezistenta crescanda fata de bolile noi ale plantelor. Uneori prin dezechilibre create se poate stimula si aparitia unor epizotii epifitotii cu mare violenta. purifica aerul urban de poluanti. de pilda: graul. Cele cateva specii cultivate pe imense suprafete. Sodiul.etc. Daca nu sunt dezechilibre. similar cu unele procese petrecute candva pe cale naturala. ecosistemele aduc contributii la: mentinerea debitului de apa in bazinele raurilor si fluviilor. s-au cercetat peste 30. Daca dispar unele specii cheie se blocheaza si prestarea unor functii de importanta vitala. eroziunea solului. rezultatul adaptarii si evolutiei timp de 3. Prin biotehnica actuala o serie de particularitati utile pot sa fie translocate de la specii inrudite salbatice. fapt ce degradeaza unele specii sau soiuri de cultura.toate se coreleaza si cu disparitia de specii de plante si animale. reglator. actioneaza ca tampon la inundatii.000 specii a caror potential biologic si genetic a fost exploatat. Omul a folosit mult timp aceasta diversitate biologica obtinand un surplus alimentatie facilitand aparitia civilizatiei moderne. In aceasta perioada organismele si-au intarit procesul reproducerii. iar adaptare speciilor noi la necesitatile omului pare a fi atat de importanta ca si domesticirea plantelor si animalelor de omul din neolitic. care le conferea mai multi urmasi si supravietuiau numai cei care se reproduceau cu succes. Aceasta situatie determina necesitatea realizarii unei rezolvari costisitoare de introducere a genelor la plantele gazda fata de daunatori si paraziti.Carbonul. In ultimii 30 de ani din cele aproximativ 35. Acest fapt va modifica interesul de a face o iventariere a raspandirii si proprietatilor unei plante sau animal caruia nu i s-a dat atentie pana acum. microorganisme. Modificarile aparute s-au acumulat. amenajarea litoralului pe distante mari. Facand selectia animalelor si plantelor omul din neolitic pana azi. Fosforul etc. ploile acide. iar ca rezultat a aparut fantastica biodiversitate si variabilitate a formelor de viata. reparator.) sunt de importanta vitala pentru toate speciile inclusiv omul. porumbul hibrid care asigura hrana oamenilor. Este necesara si menajarea intacta a ecosistemelor care joaca un rol cardinal in mentinerea conditiilor care furnizeaza perpetuarea speciilor si a vietii pe Terra. Aceste functii de reglare influenteaza si la nivel global circuitul unor elemente pe Terra (de ex. defrisarile. industrie. O planta poate fi folosita in alimentatie. a imprimat particularitatile dorite si a creat plante de o mare productivitate. cat si marea varietate genetica.000 de specii de plante superioare. Acestea sunt reglementarile de 2 . orzul. s-au combinat si s-au adaptat la modificarile mediului. poluarea. asigura existenta populatiilor de pasari si insecte care faciliteaza moderarea numarului de daunatori ai agriculturii.

Asadar. 3 .ecosisteme in acord cu ipoteza Gaia conform careia totalitatea organismelor pe Terra schimba intr-un anumit sens conditia existentiala pentru a forma un mediu optim de viata. asocierea vegetativa si animala presteaza niste functii de reglare esentiale. • Aprecierea timpului de diminuare a biodiversitatii este foarte grea si oarecum asemanatoare cu actiunea functiilor naturii care modelat pana in prezent istoria vietii pe Pamant.

deoarece nu trecuse destul timp pentru generatia unor noi specii distincte in natura. Se disting doua tipuri de disparitii. Fenomene descrise au fost valabile pana in pleistecenul tarziu. perioada care s-a sfarsit cu 10 mii de ani in urma cand au disparut mai multe dintre mamiferele cu dimensiuni mari din Europa America de Nord.Unii cercetatori considera ca s-au obtinut genele specifice unui animal disparut-quagga-ruda indepartata a calului. In primul caz sunt speciile care se trasforma in decursul unor generatii in urmasi cu particularitati diferite determinand fenomenul de mutatii si selectii naturale. Dar disparitiile din pleistecenul tarziu nu au fost urmate de o intensificare a aparitiei unor noi forme de viata.Specia quagga prin anul 1960. Sunt cateva date cunoscute in legatura cu disparitia speciilor: 1) Speciile nu au disparut brusc. In evolutie s-au eliminat uneori unele specii. varietati. Cunoasterea biodiversitatii. Evident. 3) Nici una din disparitiile din trecut nu a fost determinata de actiunea omului. deoarece epuizeaza treptat fondul necesar pentru evolutia si diversitatea ulterioara.2 specii la o mie de ani. Oamenii primitivi probabil au folosit focul pentru a haitui in capcana animale. Dupa 1980 disparitia speciilor s-a intensificat in raport cu cresterea demografica si cu extinderea asezarilor omenesti. era in turme mari in Africa de Sud.Daca o specie dispare. iar specia se adapteaza treptat la modificarile de mediu.In actualitate se crede ca unele dovezi ar exista si se coreleaza cu momentul caderii pe Pamant a unor asteroizi. sau calul moldovenesc. In al doilea caz se intalnesc disparitii sau inlaturari pentru totdeauna a unei specii determinate de un impas al produsului evolutiei.Asa pot dispare subspecii.Odisparitie acuta a fost la finele premianului. acum 24 milioane de ani si care a adus la exterminarea a 95% din totalul de specii vii in oceane. Dar este greu de imaginat cum s-ar putea reinvia bourul si calul salbatic care haladuia odinioara prin Moldova cu asemenea gene sau fragmente de gene izolate din sursa de stepa. ea s-a pierdut pentru totdeauna. schimbarile globale de clima si vanatorii neolitici au jucat un rol in disparitia maimutelor paroase si felinelor cu colti uriasi. iar o astfel de micsorare a variatiilor genetice de la o specie este considerata o pierdere din punct de vedere biologic. populatii unice. Acest fenomen a generat speculatii in sensul ca anumite evenimente cosmice periodice probabil caderi de meteoriti din coada unei comete generata de existenta unui astru geaman al soarelui nedescoperit. 2) Dupa fiecare catastrofa a urmat o franare a activitatii biologice de cateva milioane de ani inainte de a se forma specii noi care sa refaca nivelul de diversitate existent inainte. 4 . dar nu ar descifra tainele disparitiei speciei. incendiind padurile si producand fara sa vrea stepele Europei si preeriile din America. Un astfel de impact a coincis cu holocastul dinozaurilor acum 65 milioane de ani.In ultimii 500 de milioane de ani au avut loc 6 disparitii in masa. care a produs cataclisme repetate si a tulburat evolutia vietii pe Terra. Pe langa disparitia de specii mai exista si alte pierderi care retin atentia. Dar si disparitia asa-zisa brusca a dinozaurilor a fost intr-un interval de peste 2 milioane de ani. iar unele specii de scoici marine au pierit intr-un ritm de 1. iar dupa 20 de ani specia a fost exterminata. Astfel actuala diminuare a biodiversitatii reprezinta un motiv de o mare ingrijorare. Evident cu aceste gene s-ar putea lamuri gradul de rudenie intre speciile apropiate si prin urmare s-ar descifra unele enzime ale evolutiei.

piei. astfel se arata ca “magnitudinea si controlul biodiversitatii nu este doar o problema centrala a biologiei evolutioniste.din care numai plantele reprezinta 85%. Recent s-a comunicat ca padurile Vietnamului au urmatoarele specii: 76 specii aromate. 93 specii fibroase. De asemenea au mai ramas necunoscute intre 10-40% plante flori si 10% din pestii de pe Terra. iar ca specii de animale sunt: 1000 de specii de pasari. In aceasta situatie alcatuirea unui iventar este o necesitate. Speciile tropicale sunt mai strict localizate si mai vulnerabile decat s-a crezut inainte. iar un numar de pana la 13 specii exista in coroana unor specii de copaci.pestii amfibiile.5 milioane de plante si animale descrise stiintific. 1498 specii medicinale. se gasesc mai multe forme de viata decat se astepta. 200 specii tinctoriale. Analizand dupa criteriile de repetabilitate si distributivitate a speciilor cercetate. genul etc. blanuri si oase.ea este si o problema centrala a intregii stiinte”. reptilele si mamiferele sunt in numar de aproximativ 290 mii de specii. exista un areal restrans si sunt foarte legate una de alta in privinta polenizarii.Ritmul disparitiei speciilor si a consecintelor ar putea fi cunoscute cu mai multa precizie daca oamenii de stiinta ar fi in posesia unui iventar complet al plantelor si animalelor. care au 7% din suprafata de uscat a Terrei. Din cele 250 mii de specii de plante antrofite s-a descris peste o treime. La nivelul coroanei in padurea tropicala. Astfel in asemenea densitate de specii. 5 . De asemenea se arata ca 9 din 10 insecte tropicale sunt cantonate intr-un anumit tip de padure. Astfel Erwin ca 4 din cele 5 specii deinsecte selectate au fost noutati pentru stiinta. contin foarte multe specii de antropede etc. De pilda parcul national ”La Amistrad” din Costa Rica are o suprafata de aproximativ 3000km2 si sunt mai multe specii de pasari decat in intreaga America de N.iar unii autori considera ca ele ar fi pana la 30 sau chir 50 de milioane. 600 specii tanifere. oamenii de stiinta presupun ca mai exista 5-10 milioane de specii inca nedescrise. 100 specii pentru esente.De asemenea litiera si solul padurilor tropicale. In baza celor de mai sus unii entomologi considera ca numarul speciilor de insecte ar putea fi la 50 de milioane. Oamenii de stiinta care au lucrat in Peru presupun ca estimarea numarului de specii tropicale trebuie majorat de cateva ori. La investigarea coroanei se folosesc echipamente si tehnici de alpinism pentru arborii inalti tropicali cat si substante biocide care omoara in mod selectiv insectele din coroane. 260 specii oleaginease. temperatura. Bogatia formelor de viata este distribuita pe Terra in mod neuniform. Padurile tropicale poseda peste 40% din speciile existente de plante si animale. 300 specii animale pentru carne. adica ar reveni 34 specii de insecte nedescoperite pentru o specie cunoscuta. Pana in prezent exista 1. multe fiind originare din padurile tropicale. culese separat ele fiind studiate si determinandu-li-se specia. hranii sau adaptarii in anumite faze critice. Pana acum cativa ani se credea ca pe Terra traiesc intre 3-5 milioane de specii de organisme vii. Cercetari recente arata ca in padurile tropicale ar putea fi numai insecte peste 30 de milioane. Plantele antrofite.

Precipitatiile sunt de 5 ori mai intense ca in zona laterala a oceanului Atlantic din climatul temperat. Padurile acestea se intind in lungul coastelor uneori imersionate in apa in zona tropicelor si subtropicelor stabilizand tarmul si oferind adapost si loc de depunere a icrelor pentru multe specii de pesti si crustacei care au importanta economica.Se pare ca in anul 2000. a cataclismelor naturale. Focul a ars peste 2. 15-20% din speciile vii ar putea fi induse la disparitie. iar pierderile anuale datorita taierilor si degradarii sa fie de 260 de mii ha semnificativ ca IUCN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) a identificat in 1993 20 specii de plante si 89 specii de animale amenintate cu disparitia din padurile de mangrove. interactiunea dintre ecosisteme. In mangrove nu sunt bine cunoscute speciile de plante si animale (a caror existenta este legata de padurile de aici) si nici raspandirea si extinderea populatiilor de plante. ritmul de defrisare la tropice.Stiind proportia insemnata de specii edemice.starea de sanatate a unor ecosisteme etalon.Cert este ca”raportul dintre procentul de despadurire in Amaseane si procentul de organisme vii amenintate cu disparitia depinde mult de intensitatea despaduririlor si orientarea acestui proces spre forme de refugii si lipsa lor”. Un fenomen natural “El Nino” a produs seceta si un mare incendiu de paduri care a durat 3 luni (1983) in Kalimantan (Bosnia)-Indonezia. 6 .Despaduririle reprezinta o forma periculoasa a disparitiei speciilor si cu atat mai mult este necesara iventarierea si cartografierea lor. Anglia.5 milioane de ha de padure din care 750 mii ha de padure secundara exploatata de agricultorii migratori. Starea padurii de mangrove din zonele litorale constituie un indicator puternic al prosperitatii speciilor din ecosisteme adiacente atat pe mal (litoral) cat si in largul marii. cu efecte mari asupra biodiversitatii. Se stie ca padurile se incendiaza greu din cauza abundentei precipitatiilor si umezelii. Concomitent cu reducerea fondului forestier la insule. multe specii de animele dispar decat este posibila crearea altor specii noi. ex. In Kalimantan numarul agricultorilor a sporit cu 10 mii de oameni. schimbarea factorilor de repetabilitate.etc.U.In al doilea rand in timp ce populatia se organizeaza in zone mai mici si fragmentate. iar insectele si plantele vor avea cel mai mult de suferit. In timp mangrovele sunt taiate frecvent.A. toate ofera multe indicii referitoare la disparitia unor specii de plante si animale. Bogatia de specii din padurile tropicale din actualitate ar fi fost determinate de unele reduceri de suprafete de paduri in urma proceselor de evolutie din trecut.Franta. Daca se creeaza insule de paduri in urma taierilor pentru cherestea sau agricultura efectul final este foarte variat astfel: in primul rand biodiversitatea este puternic legata de dimensiunea habitatului existent netulburat. Probabil o treime din arborii mangrovelor litorale tropicale sa fie taiate. Alt indicator de apreciere a disparitiei speciilor il constituie tipul si dimensiunea cataclismelor naturale care afecteaza zonele de padure si reduc mult biodiversitatea. Cert este ca ramasitele de padure netulburata sunt mult mai mici pentru a inlesni formarea de noi specii. S. pierderile fiind greu de estimat fiindca iventarul florei si faunei este foarte slab cunoscut. ele devin vulnerabile la efectele edogamiei (care diminueaza varietatea gametica) si deteriorarea functiilor de autoreglare care faciliteaza instalarea epizoteriilor si prin acestea pot inlatura repede populatii mici.

Astfel va fi prima disparitie in masa la care oamenii vor fi nevoiti sa se adapteze. Cercetatorii de la Universitatea Hamburg au emis ipoteza ca modificarea calitatii apelor de coasta se datoreaza eroziunii solului in Asia de S si se pare ca ea a schimbat cursul curentilor atmosferici in regiune facilitand instalarea secetei. fazanii. altele accelereaza presiunea pe care agricultura moderna le infaptuieste asupra plantelor salbatice grabind procesul de disparitie a acestora. marile descoperiri stiintifice au starnit un deosebit entuziasm in randul specialistilor din domeniul ingineriei genetice.Un caz asemanator a fost si in vara anului 1992 cand au ars padurile intinse in Polonia. Unele biotehnologii valorifica cu succes variabilitatea si diversitatea organismelor vii. barza neagra. ecologice si practice. foci cu blana. sa apara dereglarea unor cicluri hidrologice in sensul instalarii anumitor situatii de seceta si probabil izbucnirea unui incendiu catastrofal similar cu cel din Kalimantan care ar putea compromite viitorul biologic al regiunii. Este necesar ca cei ce aplica practic biotehnologiile sa stie ca le vor asigura viitorul tinerelor industrii. a altor biotehnologi si a fondurilor de finantare. elefantul de Asia. insecte si nevertebrate pe care se sprijina existenta unor forme superioare de viata.Este posibil ca si in padurile Amazonului (Brazilia) unde sunt programe de reasezare a populatiei si de exploatari forestiere. cactusi. lemurieni. balene. O alta categorie cuprinde specii ce ar putea fi amenintate. biologice. din cauza secetei. rinocerii. Probabil vom avea de-a face cu prima disparitie de acest gen care va afecta un numar de plante. delfinul. 7 . pasarea paradisului etc. ursul Panda. Unii cercetatori considera ca pierderile viitoare de specii din zona tropicala din categoria” disparitia speciei in masa” ar fi similar cu cele care au marcat istoria vietii pe Terra de 6 ori in ultimii 500 de milioane de ani. Grecia etc. In plantele agricole moartea unei varietati ar insemna disparitia unei parti din resursele genetice ale Terrei cu mari implicatii stiintifice. de aici fac parte: primatele.iar pentru aceasta trebuie reglat si controlat comertul international. ghepardul. In actualitate. tigrul. specii de pasari de prada. crocodili.Animalele amenintate cu extinctia si antropoide. unii melci.