Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Tehnica Bancară
-proiect de practică-

Tudosie Dana-Andreea
SERIA 2 GRUPA 10 AN2 FINANŢE BĂNCI

Cuprins
.................................................................................................................................................................1 TUDOSIE DANA-ANDREEA.................................................................................................1 CUPRINS......................................................................................................................................................................................2 CAPITOLUL I..............................................................................................................................................................................5 PREZENTAREA SOCIETĂŢII BANCARE. ISTORIC ŞI EVOLUŢIE...............................................................................5 1.1.SCURT ISTORIC AL BĂNCII ROMÂNE PENTRU DEZVOLTARE.............................................................................................................5 RECUNOAŞTEREA BRD PE PLAN NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL..............................................................................................................8 1.2. PRINCIPALELE ETAPE DIN EVOLUŢIA BRD...................................................................................................................................8 1.3. FORMA ŞI STRUCTURA CAPITALULUI ŞI A ACŢIONARIATULUI............................................................................................................9 1.4. PRINCIPALELE SALE FUNCŢII, ACTIVITĂŢI ŞI OPERAŢIUNI BANCARE...................................................................................................9 1.5. CADRUL LEGISLATIV GENERAL ŞI SPECIFIC ................................................................................................................................14 CAPITOLUL 2...........................................................................................................................................................................24 ORGANIZAREA SOCIETĂŢII BANCARE. SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR.............................................24 2.1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A BĂNCII ...................................................................................................................................24 ROLUL SUCURSALELOR ÎN ACIVITATEA BANCARĂ...............................................................................................................................26 SUCURSALELE SE CONSTITUIE ÎN NUCLEE ALE ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE SOCIETĂŢILE BANCARE LA NIVEL JUDEŢEAN. ROLUL LOR CONSTĂ ÎN COORDONAREA, ÎNDRUMAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII OPERATIVE DESFĂŞURATE ÎN UNITĂŢILE DIN SUBORDINE(FILIALE ,AGENŢII)...............26 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A FILIALELOR.........................................................................................................30 2.2. SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR..........................................................................................................................................38 2.3. DOCUMENTE ŞI PROGRAME INFORMATICE UTILIZATE DE BRD-GSG.............................................................................................39 CAPITOLUL 3...........................................................................................................................................................................44 CONTURILE BANCARE.........................................................................................................................................................44 3.1. TITULARII DE CONT................................................................................................................................................................44 3.2. CONTURILE CARE SE POT DESCHIDE LA BRD - MODUL CUM FUNCŢIONEAZĂ ACESTEA......................................................................44 1. Conturile de disponibilităţi băneşti................................................................................................................................45
Documentaţia pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti............................................................................................45 Aprobarea şi deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti.........................................................................................................45 Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti...............................................................................................................................46 Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti ...............................................................................................................................48

2. Conturile de depozit........................................................................................................................................................48
Deschiderea conturilor de depozite..................................................................................................................................................48 Închiderea conturilor de depozit......................................................................................................................................................49

3. Conturile de credite........................................................................................................................................................49
Deschiderea conturilor de credite....................................................................................................................................................49 Operaţiunile în contul de credit.......................................................................................................................................................50 Închiderea contului de credite..........................................................................................................................................................50

4. Conturile cu destinaţie specială.....................................................................................................................................51 5. Conturi în valută.............................................................................................................................................................51
Deschiderea conturilor în valută şi administrarea lor.......................................................................................................................51

6. Extrasul de cont..............................................................................................................................................................53 CAPITOLUL 4...........................................................................................................................................................................55 PLASAMENTE BANCARE ŞI NON-BANCARE..................................................................................................................55 4.1. PLASAMENTE BANCARE...........................................................................................................................................................55
ATUSTART....................................................................................................................................................................................58 ATUSPRINT...................................................................................................................................................................................60 ATUCONT......................................................................................................................................................................................61 LIBERCONT..................................................................................................................................................................................62

2

PROGRESO....................................................................................................................................................................................63

4.2. PLASAMENTE MONETARE NON-BANCARE....................................................................................................................................64 BRAD .................................................................................................................................................................................64 STEJAR...............................................................................................................................................................................66 SIMFONIA 1.......................................................................................................................................................................67 CAPITOLUL 5...........................................................................................................................................................................69 DECONTAREA INTRA ŞI INTERBANCARĂ.....................................................................................................................69 5.1. MODALITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE DECONTARE UTILIZATE ÎN ACTIVITĂŢILE DE DECONTARE.................................................................69 1. Ordinul de plată .............................................................................................................................................................70
Menţiuni obligatorii.........................................................................................................................................................................70 Obligaţiile băncii iniţiatoare............................................................................................................................................................71 Obligaţiile băncii destinatare...........................................................................................................................................................72 Obligaţiile clientului plătitor............................................................................................................................................................72 Obligaţiile clientului beneficiar.......................................................................................................................................................72 Circuitele ordinului de plată............................................................................................................................................................73

2. Cecul ..............................................................................................................................................................................75
Menţiunile obligatorii ale cecului....................................................................................................................................................76 Tipuri de cecuri...............................................................................................................................................................................76 Girarea ...........................................................................................................................................................................................77 Avalul..............................................................................................................................................................................................77 Valabilitatea cecului .......................................................................................................................................................................77 Modul de funcţionare .....................................................................................................................................................................77

Iniţiativa..............................................................................................................................................................................78 Termenul de prezentare la plată a cecurilor......................................................................................................................78 Încasarea cecului................................................................................................................................................................78
Refuzul cecurilor la plată................................................................................................................................................................79 Circuitele cecului.............................................................................................................................................................................79

3. Cambia ...........................................................................................................................................................................82
Crearea cambiei...............................................................................................................................................................................82 Acceptarea cambiei ........................................................................................................................................................................83 Scadenţa şi plata .............................................................................................................................................................................83 Girarea ............................................................................................................................................................................................83 Cesiunea de creanţă ........................................................................................................................................................................84 Avalizarea cambiei .........................................................................................................................................................................84 Scontarea ........................................................................................................................................................................................84 Plata cambiei...................................................................................................................................................................................84 Protestul cambiei.............................................................................................................................................................................84 Suma înscrisă pe cambie..................................................................................................................................................................85 Moneda de plată a cambiei..............................................................................................................................................................85 Numărul de exemplare....................................................................................................................................................................86

4. Biletul la ordin................................................................................................................................................................86
Menţiunile obligatorii ale biletului la ordin.....................................................................................................................................86 Scadenţa şi plata .............................................................................................................................................................................86 Girarea ............................................................................................................................................................................................87 Protestul .........................................................................................................................................................................................87 Metodologia de decontare a biletului la ordin..................................................................................................................................87

5. Acreditivul......................................................................................................................................................................87
Tipuri de acreditive.........................................................................................................................................................................88

5.2. COMPENSAREA MULTILATERALĂ A PLĂŢILOR INTERBANCARE - ŞEDINŢA DE COMPENSARE...................................................................90 5.3. OPERAŢIUNI BANCARE CU NUMERAR.........................................................................................................................................94 INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN DERULAREA OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI ......................................................................................97 1. Foaia de vărsământ cu chitanţă.....................................................................................................................................97 2. Ordinul de încasare intern.............................................................................................................................................98 3. Borderoul însoţitor cu chitanţă......................................................................................................................................98 5.4. TIPURI DE CARDURI EMISE DE BRD.........................................................................................................................................99 Cardul Maestro.................................................................................................................................................................103 ALTE SERVICII OPERATE LA GHIŞEELE BĂNCII SUNT ÎNCASĂRILE DE FACTURI ÎN NUMERAR, PRIN ORDIN DE PLATĂ SAU PRIN DEBITARE DIRECTĂ. ...................................................................................................104

3

.. Credite pentru finantarea activitatilor sezoniere .......................................................................................................................................................................... productie si desfacere .......................108 Habitat plus.................................................................................................................................................................................................... CREDITAREA INTREPRINDERILOR SI AGENTILOR ECONOMICI............ÎNCASAREA FACTURILOR SE FACE LA GHIŞEE SE REALIZEAZĂ PRIN DOUĂ MODALITĂŢI:....................................131 2.........................................121 7......................105 MARKETINGUL BANCAR...................................................... MARKETINGUL INSTITUŢIONAL.................................................................................................................................................................................................................. Principalele tipuri de intreprinderi care pot beneficia de credite bancare.....112 Credit Expresso pentru nevoi personale nominalizate..........................................131 3................................................................................106 6.......................................................................................119 Creditul 10.......................................................................................................110 Credite auto ......................... Analiza bonitatii clientului .......................................... ACTIVITATEA DE MARKETING.......................................................................................................................... Categoriile de credite destinate finantarii activitatii curente............................................................. Credite in lei si valuta pentru descoperirea de cont............................ CREDITAREA PERSOANELOR FIZICE.......................................................................................................................................131 1....................118 Creditul StudentPlus.....136 5...........................................................................................................................................110 Credite in lei pentru bunuri de folosinta indelungata......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................116 Expresso dublu....................105 6.......................................................................................108 Credite imobiliare in lei ..........................................139 BIBLIOGRAFIE.............................................114 Credit expresso pentru nevoile personale.....1.........................105 6....................................................................................136 6......141 4 ....................................................................................................................................................................................109 Credite de consum .............................. Finantarea investitiilor.....................................................108 CREDITAREA BANCARA...........................................................137 7.......138 Leasing finaciar...............................108 Credite imobiliare................................................................................................... IMPORTANŢA MARKETINGULUI PENTRU SERVICIILE BANCARE.................................... Credite pentru export......................... 1......................................134 Credite pentru cheltuieli de aprovizionare...............................................................................................................................................................................................................134 4...................................................................................................................................................................... 3......................................................................................................................................................................................................................................................106 CAPITOLUL 7................................................................... 2...........................................................................2.....................................................................................................................................................108 7.......................................................................................................................................................................................................................................104 CAPITOLUL 6............138 Credite de investitii................................................................................................................................................................................................................................................................

patrimonial şi financiar. ci şi conturarea unor noi orientări şi concepţii în organizarea şi funcţionarea băncii. În acelaşi timp. nr. Una din principalele caracteristici ale BRD o constituie obţinerea unor cote inalte de profitabilitate.Capitolul I Prezentarea societăţii bancare. respectiv Legea privind activitatea societăţilor comerciale. Unii cercetători apreciază că primii bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani. creată în 1923. cu scopul de a încuraja dezvoltarea economiei şi îndeosebi a industriei. Există diferite păreri cu privire la originea băncilor.31/1990 şi Legea privind activitatea bancară. moment asociat apariţiei şi circulaţiei monedei metalice. Activitatea băncilor româneşti este reglementată de legislaţia specifică domeniului.1. într-o formă mai mult sau mai puţin evoluată. se pot constitui ca primii paşi pe tărâmul practicii bancare. BRD a reuşit să se adapteze cerinţelor economiei de piaţă actuale. fiind nu numai o schimbare de „firmă”. În ultimii ani BRD a continuat politica de orientare a creditelor spre sectorul privat al economiei. nr. Istoric şi evoluţie 1. Banca Română pentru Dezvoltare este o bancă de tradiţie în sistemul bancar românesc. Banca Romana pentru Dezvoltare s-a înfiinţat la 1 decembrie 1990. comparativ cu rolul pasiv jucat în perioada economiei centralizate. Acţionând pe baza unor strategii şi politici flexibile. ponderea acestora reprezentând circa 65% din totalul portofoliului de credite.33/1991. Băncile nu au voie să încheie contracte. prin preluarea activelor şi pasivelor fostei Bănci de Investiţii. activitatea băncilor comerciale este sub autorizarea şi supravegherea băncii centrale.Scurt istoric al Băncii Române pentru Dezvoltare Istoria sistemului bancar îşi găseşte originile în trecutul îndepărtat. Băncile comerciale joacă un rol activ în luarea deciziilor privind activitatea lor. înţelegeri care le-ar putea conferi o poziţie dominantă pe piaţa monetară. Băncile nu trebuie să se angajeze într-o concurenţă neloială. fiind descendenta a Societăţii Naţionale de Credit Industrial. Pentru a asigura concurenţa în sectorul bancar şi pentru a limita poziţiile de monopol au fost stabilite anumite reglementări. concomitent cu dezvoltarea sa permanenta sub aspect organizaţional. După alţi cercetători noţiunea de bancă este asociată momentului în care un grup de persoane a avut ideea să primească disponibilităţi băneşti şi să ofere împrumuturi celor care aveau nevoie de fonduri suplimentare. 5 . existând mărturii foarte vechi ce atestă practica unor activităţi care. cu prudenţa impusă de evoluţia mediului economic.

forfetare. Orientarea strategică a conducerii băncii a constat în atragerea în râdul clienţilor cu precădere a producătorilor cu potenţial de export şi capacităţi reale de dezvoltare a societăţiilor cu capital privat şi a întreprinderilor mici şi mijlocii viabile instituindu-se totodată şi un system preferenţial pentru clienţii care derulează un volum mare de operaţiuni bancare. O preocupare constantă o constitue lărgirea şi diversificarea bazei de clienţi. în condiţiile unei competitivităţi crescânde. calitatea sa de membru al Asociaţiei Române a Băncilor asigurându-i participarea activă la dezvoltarea şi restructurarea sistemului bancar românesc. Pe 16 iulie 2007 BRD Groupe Societe Generale a primit pentru al treilea an consecutive din partea “Euromoney Magazine” premiul pentru “Cea mai buna bancă din România”. Orientarea strategică a conducerii băncii a constat în atragerea în rândul clienţilor cu precădere a producătorilor cu potenţial de export şi cu capacităţi reale de dezvoltare. Potrivit Euromoney BRD a fost desemnată cea mai bună bancă din România. Este un partener loial al comunităţii bancare româneşti. Diploma pentru promovarea întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional. premiul Oskar. O preocupare constantă a băncii o constituie lărgirea şi diversificarea bazei de clienţi. calitatea sa de membru al Asociaţiei Române a Băncilor asigurându-i participarea activă la dezvoltarea şi restructurarea sistemului bancar românesc. De asemenea. BRD asigură legături rapide şi eficiente cu bănci membre din întreaga lume. Ca membru operaţional din 1992 al sistemului internaţional de comunicaţii financiar bancare SWIFT. scontarea efectelor de comerţ. banca a devenit la sfârşitul anului 1993 membru al organizaţiei VISA INTERNAŢIONAL. cărţi de plată. Totodată. Consecventa principiului său de a fi membru active al comunităţii bancare internaţionale. BRD este un partener loial al comunităţii bancare româneşti. BRD ocupă un loc din primele locuri în rândul instituţiilor bancare româneşti. Participând la înfiinţarea societăţii de asigurare ASIBAN SA. studii de fezabilitate. a societăţilor cu capital privat şi a întreprinderilor mici şi mijlocii viabile. BRD a primit de-a lungul anilor numeroase premii şi diplome:” Premiul de excelnţă”. având o reţea de peste 550bde bănci corespondente în peste 90 de tări. consultanţă şi alte servicii pentru operatorii de pe piaţa de capital. Creşterea numărului de clienţi şi necesitatea apropierii de aceştia au constituit premisa deciziei băncii pentru o mai bună reprezentare în teritoriu. evaluări de patrimoniu. BRD este prima bancă din România căreia i s-a acordat licenţă de banca custode. 6 . calitatea de membru al Factors Chains International a permis alinierea rapidă a băncii la practicile internaţionale in materie. BRD şi-a lărgit gama de servicii oferind clienţilor intermediari poliţele de asigurare. respectiv dezvoltarea reţelei interne de unităţi teritoriale. instituind totodată şi un sistem preferenţial pentru clienţii care derulează un volum mare de operaţiuni bancare. În vederea implementării sistemului de decontări bazat pe cărţi de plată.BRD a pus la dispoziţia clienţilor o gamă largă de produse şi servicii unele dintre ele în premieră pe piaţa românească : factoringul internaţional.

670 5.966.ro 348. în creştere cu 78% în raport cu 31 martie 2006. 01 7 BVB / I BRD 20. 01 (mil) Venituri totale . BRD Groupe Societe Generale este a doua bancă din România.000 de carduri şi operează o reţea de 1100 ATM-uri şi 10. a declarat Patrick Gelin. în creştere cu 79% faţă de 2005. lei) Volum zilnic mediu (actiuni) 50 sed. Dividend pe actiune 2001 (brut) Profit pe actiune (EPS) . Com Numar telefon Adresa site web Numar actiuni emise Valoare nominala Forma de proprietate Actionar majoritar Free Float (det.Banca a câştigat distincţia datorită performanţelor impresionante obţinute în 2006.dec. inreg.332 41. Totalul creditelor acordate de BRD depăşea 18. aproximativ 6 miliarde de euro. <Euromoney Awards for Excellence> recompensează de 15 ani instituţiile financiare cele mai performante şi cele mai bune bănci din peste 100 de tări.9589 www. Banca a obţinut în primele trei luni ale acestui an un profit net de 50 milioane de euro.497 3.271. Reg. Preşedintele Director General al BRD Groupe Societe Generale.61% +38.58% 15000/33700 7. Euromoney este o publicaţie financiară axată pe domeniul bancar şi pe cel al pieţelo financiare. cu active ce depăşesc 8. 01 (mil) J40/608/199 1 314. BRD a emis 2.000 Majoritar privat Societe Generale 15. a angajat 2200 de personae şi a facut investiţii în valoare de 67 milioane euro. sub 5%) Activ total .500 -27.87% 54.479 5.000 de POS-uri.872 . BRD va continua să aplice o strategie de dezvoltare bazată pe rentabilitate durabilă încercând în acelaşi timp să ofere direct sau prin filialele sale specializate întreaga gamă de servicii finnciare pe o piaţă româneasca deosebit de dinamică şi puternic concurenţială. Nr. Conform Euromoney Magazine BRD Groupe Societe Generale s-a remarcat prin strategia incisivă de dezvoltare a segmentului de retail.119 Piata / categorie Simbol Pret curent (lei/actiune) Crestere pret in 2001 Crestere indice BET in 2001 Min/Max 52Week Capitalizare bursiera (mil.7 miliarde RON la sfârşitul anului 2006.dec.143. Tendinţa de creştere a activităţii băncii a fost confirmată în primul trimestru al anului 2007. În 2006 banca a deschis 274 de noi agenţii.450.000.7 miliarde euro.dec. Banca are cea de-a doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti. La 31 martie 2007.238 128. Insituţia de credit are mai mult de 2.brd. creditele acordate clientelei se ridicau la aproximativ 19 miliarde RON. a atras 350000 de noi clienţi. BRD a fost singura bancă din România care a reuşit să-şi dezvolte cota de piaţă în materie de credite şi depozite de la 16% la 18% păstrând un ROE de 36% şi reuşind să rămană cea mai rentabilă bancă din ţară în 2006.2 milioane de clienţi şi peste 600 de unităţi .

01 dec.dec. Tot în această perioadă BRD a primit din partea Privatization International Magazine premiul pentru “Privatizarea anului 1998 în Europa Centrală şi de Est”. Ea ocupă o poziţie de monopol în domeniul finanţării pe termen mediu şi lung din sectorul industrial. revista economică românească Capital conferă BRD premiul “Oskar Capital” pentru lansarea gamei de şase carduri de debit şi credit (VISA şi EUROPAY). Este vorba de asemenea despre asigurarea prezenţei BRD acolo unde se dezvoltă activitatea industrială pentru a transmite din experienţa în 8 . Preluarea activelor şi pasivelor Băncii de Investiţii constituie baza activităţii. având ca particularitate specializarea creditelor în funcţie de obiectul lor.dec. În mai 1999. 1. Activitatea cea mai importantă a băncii este obţinerea de participaţii în întreprinderi şi acordarea de credite. contab. Societatea Naţionala pentru Credit Industrial devine Banca de Credit pentru Investiţii. În iulie 1999. 01 (mil) Domeniu: activitati si servicii financiar . Distincţia a fost atribuită BRD de către Central European. revista Euromoney a distins BRD cu „Premiul pentru Excelenţă” şi a desemnat BRD drept „Cea mai bună bancă din România”.Profit net . odată cu crearea Societăţii Naţionale pentru Credit Industrial. publicaţie a grupului de editură Euromoney Publications.943 Val. dar autorizarea generală pentru activităţile bancare atribuită acestei entităţi stimulează constituirea unei importante reţele de agenţii pe întreg teritoriul ţării. BRD a primit „Central European Award – 1999”. 01 (mil) Capital propriu .  1957-1990 La sfârşitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar român şi provoacă reorganizarea sistemului financiar.045. Obiectivul acestei instituţii publice este finanţarea industriei româneşti.969 Pret / Castig (PER) . 01 2.2.bancare 3.  1948-1956 Conform legii naţionalizării din iunie 1947. În octombrie 1999.88 19.659.dec.6. În 1957. Banca de Credit pentru Investiţii devine Banca de Investiţii. În această perioadă activităţile principale se reînnoiesc profund.  1990-1998 Naşterea BRD ca bancă comercială intervine în 1990. actiune . Principalele etape din evoluţia BRD Principalele etape din evoluţia BRD sunt:  1923-1947 Istoria BRD începe în 1923. fiind considerată cea mai bună bancă românească.113 Recunoaşterea BRD pe plan naţional şi internaţional Anul 1999 şi prima jumătate a anului 2000 au remarcat ca şi în alţi ani recunoaşterea meritelor BRD ca bancă de prestigiu în domeniul său de activitate de către analişti şi observatori specializaţi în domeniul financiar şi de către agenţii de clasificare a instituţiilor financiare recunoscute pe plan mondial.

1. unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro. Astfel. îndrumarea şi controlul activităţii operative desfăşurate în unităţile din subordine (filiale. activităţi şi operaţiuni bancare Sucursalele se constituie în nuclee ale activităţii desfăşurate de societăţile bancare la nivel judeţean. In conformitate cu statutul fiecărei bănci. Rolul lor constă în coordonarea. cu normele elaborate de centrală şi cu legislaţia în vigoare. unităţile sale se îndreaptă în special.  1999-2001 BRD a fost aleasă de Guvern pentru a deveni prima banca comercială privatizată. în cadrul competenţelor delegate de Consiliul de Administraţie şi Comitetul de Direcţie. sucursalele au ca sarcină: efectuarea operaţiunilor de creditare. Apar şi operaţiunile de schimb la vedere. Achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al BRD de către grupul Société Générale a fost finalizată în martie 1999. 1.4. agenţii). Principalele sale funcţii.domeniul creditului de investiţii. cum ar fi cardurile bancare şi creditele pentru consum. BRD profită de imaginea sa favorabilă în faţa marelui public şi de calitatea relaţiilor sale cu întreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Forma şi structura capitalului şi a acţionariatului Acţionarul principal al BRD este Société Générale. Foarte repede. 9 . BRD devine lider pe piaţa noilor produse. în afara atragerii depozitelor societăţilor comerciale şi persoanelor fizice. Este de asemenea începutul bancarizării masive a persoanelor fizice. ea intervine într-o perioadă dificilă marcată de falimente bancare răsunătoare. Această alegere consacră calitatea activelor şi a gestiunii BRD.3. către creditele pentru investiţii destinate societăţilor comerciale.

operaţiuni valutare. Mijloacele moderne de transmisie prin reţeaua SWIFT şi utilizarea reţelei internaţionale a grupului Société Générale. precum şi a altor operaţiuni bancare. fiind organizată ca societate bancară pe acţiuni şi are sediul în Bucureşti. împrumuturi. Banca are în subordine unităţi bancare operative: sucursale. plăţi internaţionale şi locale. informatică. iar a resurselor proprii de peste 47. activitatea bancară se desfăşoară pe departamente/compartimente specializate. Astfel o parte a activităţii desfăşurată de bănci se derulează în cadrul ghişeelor băncilor. BRD dispune de o reţea de 491 bănci corespondente. caserie. creditare. de front-office). Sucursalele au autonomie operativă şi de gestiune.5 miliarde franci francezi. scrisori de garanţie internaţionale şi locale. control.4 miliarde franci francezi. depozite bancare. 547 bănci pentru operaţiuni SWIFT. prin garanţiile de siguranţă a depunerilor. a impus an de an alocarea unor importante fonduri pentru investiţii. constituite pe seama profitului net. decontări intrabancare. schimb valutar. Valoarea capitalului social al băncii este de peste 2.decontări şi de casă. Constituită la 8 februarie 1980. conturi curente pentru întreprinderi în lei şi valută. Banca Română pentru Dezvoltare este persoană juridică. trezorerie. a 12-a bancă mondială. La nivelul unor sucursale judeţene se regăsesc compartimente de: coordonare. Activităţi bancare 10 . prin contact direct cu clienţii (activitatea de ghişeu. Agenţia din Bucureşti este controlată în întregime de Société Générale Paris. Société Générale Bucureşti este una din primele bănci cu capital privat care a obţinut autorizaţia de funcţionare din partea BNR. Realizarea condiţiilor civilizate . Raţiunea de a exista a unei bănci este de a pune la dispoziţia clienţilor serviciile şi instrumentele necesare acestora. iar ca membru din 1993 al Factors Chains International poate intra în relaţie de corespondent cu peste 150 societăţi financiare de factoring. contabilitate. filiale. din care 106 îşi desfăşoară activitatea în sedii noi sau modernizate. facilitează realizarea operaţiunilor internaţionale în cel mai scurt timp. Serviciile bancare oferite sunt: credite documentare import-export. având 2000 de sucursale în Franţa şi 500 în peste alte 70 de ţări. în limita unor competenţe delegate de centrală şi în acest caz. controlul preventiv asupra operaţiunilor ce se efectuează în contul titularilor. juridic. Société Générale este prima bancă privată franceză. agenţii şi reprezentanţe în toate judeţele ţării şi în Bucureşti.caracterizate prin ambianţă modernă. Banca Română pentru Dezvoltare deţine o reţea operaţională formată din 182 unităţi teritoriale. conturi şi viramente. banca cu cea mai întinsă reţea din ţările în curs de dezvoltare. în lei şi în valuta.

Activitatea de trezorerie În activitatea de trezorerie. Banca a urmărit să crească moderat volumul creditelor în limite de risc rezonabile şi sub strict control. În anul 1994 BRD a continuat procesul de perfecţionare a sistemului de gestionare a activelor si pasivelor. 3. BRD nu a apelat la credite de licitaţie sau de descoperire de cont de la Banca Naţională. Ca urmare a asigurării unei lichidităţi bune.1. Pe de altă parte. dobânzi real pozitive şi competitive prin ajustarea lor permanentă în funcţie de evoluţia de pe piaţa interbancară. Activitatea de creditare Anul 1994 a însemnat pentru activitatea de creditare consolidarea poziţiei băncii pe piaţă. „sporirea pasivelor cu costuri mici. precum şi asigurarea unei lichidităţi stabile şi echilibrate. în condiţiile reducerii la minimum a influenţei factorilor de risc privind plasamentele şi dobânzile.9%.de 84. faţă de numai 3% în anul precedent.7% faţă de 24. în anul 1994 BRD a continuat să acorde credite pe termen mediu şi lung pentru proiecte de investiţii. Activitatea valutară şi relaţiile internaţionale 11 .2% în anul 1993 la 73. obiectivul principal l-a constituit gestionarea cu un grad cât mai înalt de profitabilitate a resurselor băncii. în anul 1994 s-a înregistrat creşterea de peste 3 ori. faţă de anul precedent. în condiţiile scăderii ponderii pasivelor purtătoare de dobânzi în total pasive.” Depozitele constituite de populaţie au reprezentat 19% din disponibilităţile şi depozitele totale ale clienţilor. de la 79. Din punct de vedere al structurii de forme de proprietate a creditelor acordate. inclusiv a fondurilor proprii ale băncii. Plasamentele pe termen scurt au continuat să deţină o pondere importantă în totalul portofoliului de credite. contribuind astfel la relansarea producţiei în sectoare viabile ale economiei naţionale. stabilirea resurselor atrase de la clienţi şi diminuarea riscului de lichiditate prin creşterea ponderii depozitelor la termen la 29. ca o consecinţă a procesului evolutiv al acestui sector. corelarea corespunzătoare a termenilor plasamentelor cu cele ale resurselor. continuând tradiţia în domeniul promovării proiectelor de modernizare şi retehnologizare. Banca a susţinut în 1994 agenţii economici cu activităţi de export prin acordarea de credite cu facilităţi de dobândă pentru producţia destinată exportului. menţinerea ponderii activelor purtătoare de dobânzi în total active la un nivel ridicat .1% în anul 1994. precum şi pentru perioada de încasare a exportului.6% în anul 1993. 2. corespunzător strategiei adoptate în vederea diminuării riscului. a volumului creditelor acordate în serctorul privat.

filantropic. schimb valutar. acordări de credite în valută.  ridicarea sau restaurarea unor monumente istorice şi lăcaşuri de cult: Monumentul lui Avram Iancu din Bucureşti. etc . BRD aliniază instrumente interne si internaţionale de plăţi fără numerar la standardele solicitate de clienţii săi. 5. Spitalul de urgenţă Bucureşti . urmând a fi acceptată la plată de o reţea variată de unităţi din toată ţara: mari magazine. Ca urmare a recunoaşterii poziţiei pe piaţa valutară internaţională. Activitatea de sponsorizare Începând cu a doua jumătate a anului 1994. după intrarea în vigoare a Legii privind sponsorizarea. confirmări şi avizări de acreditive. factoring internaţional de export. alături de programul VISA. BRD a pregătit lansarea primei cărţi de plată în lei în România(1994). linii de lucru de la bănci de prim rang din lume. Denumita Prima. BRD a urmărit consolidarea poziţiei sale pe piaţa valutară internă şi internaţională şi minimizarea riscurilor activităţii valutare. Institutul de hemarogie Bucureşti.În cursul anului 1994. linii de credit. cluburi. BRD beneficiază de facilitaţi constând în importante linii Forex. a reglării cererii si ofertei de valuta . hoteluri. BRD pune la dispoziţia clienţilor săi o gamă largă de servicii şi produse bancare valutare: conturi curente şi de depozit. operaţiuni cu cecuri.Prin introducerea acestui produs propriu. BRD a susţinut în calitate de sponsor importante acţiuni cu caracter direct umanitar. formată în prezent din aproape 200 bănci corespondente. se remarcă începerea funcţionarii pieţii valutare interbancare cu rezultate pozitive asupra stabilirii cursului de schimb. între care sunt de menţionat:  sănătate: acţiunile de sprijin financiar pentru dotarea şi modernizarea unor instituţii de  Clinica de chirurgie cardiovasculară din cadrul Universităţii Carol Davila. Ca eveniment important al anul 1994. asigurând funcţionarea normală a mecanismelor pieţii interbancare atât cu clienţii cât şi cu celelalte bănci. deschideri. plăţi şi încasări. cultural sau educaţional. BRD a acţionat ca una din principalele bănci româneşti. 12 . reconstruirea unei ctitorii a lui Matei Basarab. În cadrul acesteia. din care la 40 bănci de prim rang sunt deschise conturi NOSTRO. picturile murale din biserica Măneciu Ungureni. ceea ce favorizează prezenţa băncii pe piaţa externă. BRD şi-a extins reţeaua de bănci corespondente pentru a acoperi o zonă geografică cât mai extinsă. Spitalul judeţean Slatina. ştiinţific. Activitatea cărţilor de credit Promotor consecvent al noilor produse şi servicii bancare. 4. emitere şi avizări de garanţii. cartea se adresează atât persoanelor fizice cât şi juridice.

Cheltuieli cu personalul .828 28.949.298 2.130.977 2.285.173.415 701.200 342.962.826 4.242 437.068.867.314.707.710.484 615.676 3. organizarea unor manifestaţii ştiinţifice: Congresul Naţional de cardiologie .202.221.195 30.385.978.542.929 23.326 809.189.203.678.198.898.725 764.751.091.012. a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate Rezultatul activităţii curente Impozitul pe rezultatul activităţii curente Rezultatul net Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul brut Impozitul pe profit 12.910.841.925 3.806 220.826 1.002 620.874.793.531 328.520 1.857.682.090.085 2.749.003.910.619.867.596.757 257.278. simpozioanele pe teme de istorie şi civilizaţie bancară desfăşurate sub egida Fundaţiei "Magazin istoric".082.026.390.978.357.931 4.193.956.150.616 63.Alte cheltuieli administrative Corecţii asupra valorii imobilizărilor necorporale si corporale Alte cheltuieli de exploatare Corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente şi angajamente Reluări din corecţii asupra valorii creanţelor şi provizioanelor pentru datorii contingente si angajamente Corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare.770.810 2.387.228 833.303.698 1.231 4.158.469 4.650 46.166.403 4.771.263.227 2.509.314.349.aferente obligaţiunilor şi altor titluri cu venit fix Dobânzi de plătit şi cheltuieli asimilate Venituri privind titlurile Venituri din comisioane Cheltuieli cu comisioane Profit sau pierdere netă din operaţiuni financiare Alte venituri din exploatare Cheltuieli administrative generale .898.788 19.227 13 .477.778.367 14.309.870 18.822.775 66.197.191.321.002 620.960 2003 Mii lei 8.619. din care: .853 905.274 3. Activităţi contabile Contul de profit şi pierderi conform IAS-BNR pentru exerciţiile încheiate la 31 decembrie 2004 şi 2003 2004 Mii lei Dobânzi de primit şi venituri asimilate.540 1.788.469.462. a participaţiilor şi a părţilor în cadrul societăţilor comerciale legate Reluări din corecţii asupra valorii titlurilor transferabile care au caracter de imobilizări financiare.904 5.538.698 1.446.153 3.614 2. seminarul internaţional "Relansarea investiţiilor publice în ţările de tranziţie".068.429.007.870 3. 6.857.521 4.306 732.

Reforma legislativă În 1991 au fost promulgate legea bancară şi legea privind statul B. ca rezultat al despărţirii serviciilor poştale de cele de telecomunicaţie din cadrul Regiei A.181 11. La sfârşitul anului 1991. Clientela de bază a 14 .775 Capital social şi fonduri proprii IAS-BNR Capital social Fonduri proprii Indicatori financiari IAS-BNR ROE Coeficient de exploatare 2004 30% 48% 2004 4. o altă bancă de stat. Casa de Economii şi Consemnaţiuni a continuat să ofere servicii comerciale bancare.N.Rezultatul net al exerciţiului financiar 3. Conform noilor legislaţii. moştenite de la regimul comunist. poate cu excepţia BRD.046 Miliarde lei 2003 4.751. care a crescut la 8 miliarde lei la sfârşitul lui 1993.596. în România funcţionau patru bănci cu capital de stat. au purtat povara creditelor neperformante. cele patru mari bănci de stat au continuat în primii ani de reformă să domine sectorul bancar. a fost înfiinţat Banc Post. La sfârşitul lui 1991.911 Miliarde lei 2003 25% 52. supraveghea şi controla activitatea în sistemul bancar. BNR a fost desemnată „singurul emiţător de monedă” şi „singura autoritate responsabilă cu politica monetară şi de credite”. BancPost a devenit operaţională începând din 1992.828 2.5.de Poştă şi Telecomunicaţii.R. în conformitate cu legea societăţii comerciale cu nr.181 15. patru bănci cu capital privat şi cinci sucursale ale unor bănci străine. aceste bănci. Cadrul legislativ general şi specific Cadrul legislativ general I.788. În ciuda intrării pe piaţa a unor noi bănci. Noua legislaţie a conferit de asemenea BNR autoritatea de a reglementa. Acestea au intrat în vigoare în mai 1991 şi au condus la stabilirea unui sistem bancar pe două nivele.357.31/1990 şi cu legea bancară nr. fără a avea însă un rol bine definit. În acelaşi timp au fost înfiinţate bănci comune sub forma de societăţi pe acţiuni.8% Angajaţi Angajaţi 2004 4554 2003 4258 1. făcând în special uz de reţeaua mare de clienţi şi sucursale.33/1991. cu un capital social de doar 900 milioane lei. Totuşi.

BancPost-ului era constituită din serviciile publice. Banca Agricolă. Pentru asumarea obligaţiilor Bancorex a fost preluată de BCR. se află în proces de restructurare în vederea privatizării. RomTelecom şi SNCFR. O parte importantă din acest proces de transformare a avut loc în 1999. Merryl Lyuch a fost numit agent de privatizare pentru Banca Agricolă. BRD a fost prima bancă cu capital de stat care a fost privatizată. ING Bank. Bancorex şi BRD) controlau încă 62% din totalul activelor din sistemul bancar . La începutul anului 1999. al cărui obiectiv era promovarea exportului prin punerea la dispoziţie de garanţii financiare. o altă bancă de stat. Citibank.79.101/1998).33/1991. care au adus o nouă expertiză pe piaţa română în formare. împreună cu Banco Portuques de Investimento au achiziţionat împreună 45% din capitalul social). emise de Ministerul Finanţelor. BCR a primit în compensaţie bonuri de tezaur cu o scadenţă de un an. urmată îndeaproape de BancPost (General Electric Capital. Treptat au apărut noi participanţi pe piaţă. compania de căi ferate de stat. astfel. Multe din activele cu pierderi ale Bancorex-ului (constând din credite neperformante) au fost transferate la AVAB. Iniţial. s-a aflat într-o situaţie foarte dificilă. Pentru asumarea obligaţiilor Bancorex.83/1998) şi a noii Legi privind Statutul BNR (Legea nr. agenţia guvernamentală pentru valorificarea activelor bancare neperformante. În 1998 a fost iniţiat un amplu proces de reformă a sistemului bancar. cât şi prin adoptarea Legii privind procedura falimentului băncilor (legea nr. Pentru a deveni atractivă.83/1997) acest nou cadru legal a încurajat reformarea sistemului bancar românesc. una dintre cele mai mari bănci româneşti. Banca Agricolă a transferat la AVAB active în valoare de 6209. II. respectiv Poşta Română. Cu toate acestea în 1998. împreună cu un număr important de depozite. Această restructurare implică închiderea de sucursale şi concedieri de personal. asigurarea şi reasigurarea creditelor de export. United Guaranty. 15 . Activele neperformante transferate la AVAB au fost înlocuite cu bonuri de tezaur cu scadenţe de un an. Privatizarea celorlalte bănci cu capital de stat este în curs de desfăşurare. În 1999 au dat faliment alte bănci (Bankcoop). BCR. Împreună cu Legea privind privatizarea societăţilor comerciale bancare la care statul este acţionar (Legea Nr. cele mai mari 4 bănci (Banca Agricolă. BNR a numit un comitet special de conducere pentru a superviza restructurarea radicală a reţelei de sucursale şi a operaţiilor Băncii Agricolă. BNR a dispus măsuri de administrare specială a Bancorexului. la fel ca şi în cazul BCR. împreună cu un număr important de depozite. prin adoptarea Legii Bancare nr. inclusiv sucursale sau filiale ale unor bănci multinaţionale.58/1998 („Legea Bancară”) care a înlocuit legea nr. O parte din activele şi angajaţii Bancorex a fost preluată de BCR. În 1992 a apărut EximBank. iar la sfârşitul lunii iulie BNR i-a retras autorizarea de funcţionare. cum ar fi ABN AMRO. Banc Post şi-a dezvoltat în acelaşi timp şi serviciile către populaţie. Bancorex.

bugetul de stat. în special în sfera creditelor. autorizate de BNR. taxele vamale. preferând să împrumute societăţile comerciale. susţinută de procesul de privatizare şi restructurare. Al doilea nivel al băncilor în care statutul deţine pachetul majoritar.Obiectivul privatizării şi al restructurării din sistemul bancar este întărirea situaţiei financiare şi sporirea eficienţei. Băncile din sectorul de stat sunt reprezentate de CEC şi Eximbank. Ministerul finanţelor Ministerul finanţelor este o instituţie a administraţiei publice centrale. care controlează 40% din capitalul total al băncii care se ridică la 109 miliarde lei. specializată în servicii bancare către populaţie. gestionarea şi controlul financiar. Datorită absenţei tehnologiei informaţiei şi existenţei mediului inflaţionist. România este încă o societate bazată în mare măsură pe tranzacţii în numerar. Nivelul minim de pe capital este stabilit prin regulamentele BNR. Conform Legii Bancare. contabilitate. Se anticipează că transformarea sistemului bancar menţionată mai sus. creşterea segmentului din PIB reprezentat de sectorul bancar a fost influenţată favorabil de declinul sectoarelor industriale. va oferi oportunităţi reale. Băncile au ezitat să acorde credite persoanelor fizice. Principalele sale responsabilităţi includ administrarea trezoreriei statului. mai puţin SIF Oltenia. care primesc acţiuni în locul primelor de sfârşit de an.58/1998. Nu sunt permise aporturile în natură. odată cu creşterea economică. III. Fiind cea de-a doua ţară ca număr de locuitori din Europa Centrală şi de Est după Polonia. Banca Naţională a României 16 . iar capitalul social trebuie să fie vărsat în întregime la data subscrierii. Bănci comerciale Băncile comerciale funcţionează în prezent conform prevederilor Legii Societăţilor Comerciale nr. Cu toate acestea. taxele. altele decât activele de care răspunde FPS. cu capital social vărsat în întregime în numerar. impozitele. România oferă oportunităţi din ce în ce mai mari pentru industria serviciilor financiare. serviciile bancare către populaţie sunt încă în faza incipientă.31/1990 şi republicată în 1998 şi ale Legii Bancare nr. Legea Bancară întăreşte controlul asupra băncilor comerciale şi instituie auditul acestora la standardele internaţionale. băncile pot fi înfiinţate doar ca societăţi pe acţiuni. societăţile de asigurări. Banca Agricolă are acţionari privaţi (inclusiv 4 SIF-uri). care răspunde de implementarea politicii financiare de stat. dar care sunt de asemenea parţial privatizate este reprezentat de Banca Agricolă şi BCR. reglementarea preţurilor şi gestionarea activelor de stat. Se aşteaptă ca restructurarea radicală a sistemului bancar să contribuie la o mai bună repartizare a resurselor şi la accelerarea în acelaşi fel a procesului de recuperare economică. Majoritatea acţionarilor Băncii Agricole este formată din angajaţi. CEC a fost reorganizată ca societate pe acţiuni conform Legii nr.66/96.

în cooperare cu alte instituţii ale statului. de credit. Pentru nerespectarea reglementărilor sale. BNR răspunde de implementarea tuturor legilor şi regulamentelor în ceea ce priveşte controlul valutar. Administratorii şi Guvernatorul sunt numiţi de către Parlamentul României la recomandarea Primului Ministru pe termen de opt ani. În acest scop. BNR are dreptul să supună băncile unui regim special de supraveghere şi protecţie în vederea menţinerii sau redresării situaţiei financiare. trei vice guvernatori şi alţi cinci administratori. Din Consiliul de Administraţie fac parte Guvernatorul. BNR:  emite reglementări cu privire la operaţiunile cu active externe şi aur. Pe lângă toate acestea. în vederea protejării monedei naţionale. BNR aplică şi răspunde la politica monetară. De asemenea. pentru monitorizarea tranzacţiilor valutare în România.  stabileşte plafoanele şi alte limite privind deţinerea de active externe şi operaţiuni cu active externe pentru persoanele juridice şi fizice. valutare şi de plăţi. Consiliul de 17 . putând fi realeşi. BNR stabileşte şi monitorizează politica valutară în România. fără a se limita la a emite ordine şi circulare privind efectuarea şi controlul tranzacţiilor valutare. BNR este unica instituţie autorizată a statului pentru :  emiterea de însemne monetare sub formă de bancnote şi monede şi elaborarea politicii monetare. BNR poate aplica sancţiuni băncilor care funcţionează în România şi le poate obliga să ia măsurile necesare de remediere a acestor încălcări. refinanţarea instituţiilor bancare şi furnizarea de lichidităţi pentru sistemul bancar.    autorizarea şi monitorizarea activităţilor instituţiilor bancare din România. inclusiv.BNR este banca centrală şi are ca atribuţii acordarea autorizaţiilor. BNR este condusă de un Consiliu de Administraţie format din nouă membrii în frunte cu Guvernatorul.  stabileşte plafonul privind poziţia valutară netă a băncilor din România precum şi condiţiile îndatorării externe ale băncilor. administrarea rezervelor naţionale valutare şi îmbunătăţirea balanţei de plăţi.  elaborează balanţa de plăţi şi alte lucrări privind poziţia investiţională internaţională a României. supravegherea şi reglementarea tuturor activităţilor bancare în România.  autorizează şi revocă autorizaţia şi supraveghează persoanele juridice autorizate să efectueze tranzacţii valutare.  păstrează şi administrează rezervele internaţionale ale statului. controlând şi protejând valoarea monedei naţionale. autorizează transferurile în străinătate şi tranzacţiile pe pieţele valutare. inclusiv prin limitarea operaţiunilor bancare şi ridicarea autorizaţiei de funcţionare.  stabilirea şi aplicarea politicii monetare şi de credit în concordanţă cu politica economică şi financiară stabilită de Guvern.

şi o sumă nominală totală de 6. în baza Ordonanţei Guvernului 51/1998 privind anumite măsuri de pregătire a procesului de privatizare a băncilor.rezervele minime obligatorii trebuie să fie de 30% din totalul depozitelor în lei şi 20% din totalul depozitelor în valută. În prezent. Băncile româneşti pot să se angajeze într-o serie de activ în limitele Legii Bancare.79 miliarde lei reprezentând credite neperformante preluate de la Banca Agricolă. valutar. de credit şi plăţi. În cazul în care o bancă nu reuşeşte să menţină aceste 18 .Administraţie decide măsurile care trebuie aplicate în domeniile monetar. AVAB poate subcontracta procedurile de recuperare a datoriilor sau le poate îndeplini direct. depozitarea de valori mobiliare sau alte active. în măsura în care depăşesc costurile de funcţionare AVAB. În 1999 AVAB a vărsat la bugetul de stat 298 miliarde lei din sumele recuperate.emiterea de garanţii şi acreditive.în România este de 100.de fixare a limitelor de credit.administrarea şi controlul resurselor valutare. De asemenea Consiliul de Administraţie trasează direcţiile principale în conducerea operaţiunilor şi răspunderile ce revin personalului BNR. Până la această dată.pentru care BNR plăteşte dobânda la o rată care poate fi modificată fără nici o notificare.cum ar fi contracararea de credite şi acceptarea de depozite. se constituie în venit la bugetul de stat.capitalul minim pentru băncile înmatriculate. AVAB încearcă recuperarea acestor credite.046 miliarde lei. În prezent.măsuri privind raportările financiare. În conformitate cu Legea Bancară. Pentru a atinge obiectivul propus. prin înfiinţarea unei unităţi speciale de agenţi executori.153 miliarde lei). AVAB nu are nevoie de aprobarea instanţei pentru a începe procedurile de executare silită împotriva debitorilor.are nevoie de o autorizaţie pentru a-şi desfăşura activităţile. Ulterior. fie prin executarea silită sau prin reeşalonarea datoriei prin negocieri cu debitorii.o societate pe acţiuni înfiinţată cu scopul de a desfăşura activităţi bancare sau o instituţie financiară care primeşte depozite de la populaţie sau oferă credite populaţiei. AVAB AVAB a fost înfiinţată în 1998.081.precum şi tranzacţionarea în cont propriu sau în contul clienţilor cu valută.BNR are dreptul şi obligaţia să adopte măsuri de prudenţă bancară privind stabilirea nivelului capitalului la băncile comune. care a fost modificată de mai multe ori.de autorizării a înfiinţării şi funcţionării noilor bănci. iar suma recuperată în 2000 a fost de peste 1.209. Regulamentele BNR prevăd constituirea de către bănci a unui depozit minim de rezerve la BNR. Legea Bancară şi reglementările BNR Potrivit Legii Bancare . AVAB este o agenţie subordonată Guvernului. IV.sub rezerva reglementărilor BNR sau altor organisme de reglementare. AVAB preia de la bănci activele neperformante (în special credite) în schimbul cărora se emit obligaţiuni de stat.000 milioane lei. cel de la Bancorex (reprezentând o sumă totală nominală de 27. care are rolul de a „curăţa” bilanţul contabil al băncilor de stat în vederea privatizării. Sumele recuperate de AVAB. AVAB a preluat portofoliul de active neperformate.măsuri de supraveghere bancară. în momentul în care Bancorex-ul a fuzionat cu BCR.

Cerinţe privind nivelul minim de solvabilitate şi provizioane pentru riscul de credit.sucursale şi alte sedii secundare. în concordanţă cu reglementările BNR.băncile străine autorizate de BNR îşi pot desfăşura activităţile în România prin filiale. ca şi în cazul obligaţiilor de plată scadente de mai mult de 90 de zile. băncile trebuie să ajusteze rezervele generale până la 2% din suma totală a creditelor existente în sold la sfârşitul fiecărui an. clasificarea creditelor se face în conformitate cu serviciile datoriei. provizioanele se constituie şi se regularizează lunar.în baza acestor clasificări. să stabilească provizioane specifice de risc. Băncile. singurele garanţii care se pot lua în considerare la stabilizarea provizioanelor. În plus băncile trebuie să îşi limiteze riscul de credite prin clasificarea creditelor şi expunerii la credite. depozitele colaterale şi garanţiile bancare acordate de bănci din ţări sau de bănci din România. indiferent de valoarea lor. Potrivit noii reglementări. băncile trebuie să atingă un raport minim de solvabilitate de 12%.8/1999). clasificarea creditului va fi obligatoriu de „pierdere”. iar în cazul creditelor acordate persoanelor fizice vor fi luate în considerare ipotecile asupra locuinţelor. În general. iar provizionarea se face anual întregului sold. sunt garanţiile guvernamentale necondiţionate. Aceste reglementări stabilesc modalitatea de calcul a nivelului de solvabilitate a capitalului pentru băncile care activează în România. nu se deduc garanţiile. creditele trebuie clasificate de două ori pe an. şi . Pe baza acestor clasificări. Tranzacţii în persoane aflate în relaţii speciale cu banca Băncile din România pot angaja tranzacţii în persoane fizice sau juridice cu care se află în „relaţii speciale” (aşa cum sunt definite de Normele BNR nr.rezerve minime. Pentru clienţii încadraţi la categoria „pierdere”. BNR a adoptat un nou regulament privitor la clasificarea riscului de credit şi constituirea provizioanelor pentru riscurile de credit care va intra în vigoare începând cu octombrie 2000. băncile trebuie să continue provizioane de 100% indiferent de valoarea garanţiilor.care funcţionează în România trebuie să menţină un anumit raport între capital şi rezerve şi activele ponderate în funcţie de risc potrivit reglementărilor adaptate de BNR. În iulie 2000. Conform reglementărilor BNR în vigoare. V. O anumită parte din valoarea garanţiilor poate fi scăzută din suma principală a creditelor care cer constituirea de provizioane. ţinându-se cont de performanţele financiare ale împrumutului şi de capacitatea sa de a-şi plăti datoria la scadenţă. băncile trebuie să stabilească provizioane de la 0 la 100% din fiecare sumă creditată. colaborat în iniţierea de proceduri judiciare. Pentru celelalte categorii de clasificare. cu condiţia ca aceste 19 .BNR poate percepe o dobândă pentru suma lipsă din rezerva minimă obligatorie. Conform acestor reglementări. În continuare. Pentru dobânzile a căror scadenţă a depăşit 90 de zile.la o rată de penalitate pe care BNR o stabileşte la momentul respectiv. În conformitate cu noua reglementare. Pentru clienţii la care banca a iniţiat proceduri de executare silită.

unul de către Ministrul Finanţelor şi unul de Ministrul de Justiţie. Consiliul de Administraţie al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare poate cere noi contribuţii băncilor. dintre care unul trebuie să fie viceguvernator al BNR. • Împrumuturile acordate salariaţilor BRD şi familiilor acestora. Garanatarea depozitelor bancare Ordonanţa Guvernului nr. • Orice participaţie la capitalul unei persoane juridice. Dacă Fondul nu dispune de suficiente fonduri pentru a satisface toate cererile deponenţilor. • • Un raport anual privind situaţiile financiare auditate . rapoarte care trebuie să conţină următoarele informaţii. • • • Orice modificare în componenţa Consiliului de Administraţie.tranzacţii să fie autorizate de către consiliile de administraţie. 20 . Raportări Băncile din România trebuie să raporteze regulat BNR. Contribuţiile trebuie plătite până cel târziu la 31 martie a anului următor. Toate băncile care funcţionează în România trebuie să contribuie la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare cu o sumă egală cu 0. • Modificări ale regulamentelor interne. Trei dintre ei sunt numiţi de către BNR. egală cu 20% sau mai mult din fondurile proprii ale băncii. • Creditele către debitori aflaţi într-o relaţie specială cu banca.potrivit Normei BNR Nr. fără a se limita însă la acestea: • Creditele care depăşesc 10% sau mai mult din fondurile proprii ale băncii (lunar). iar valoarea totală a creditelor către asemenea persoane să nu depăşească 20% din fondurile proprii ale băncii.8/1999. Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare este administrat de un Consiliu de Administraţie alcătuit din şapte membri. Nivelul maxim de garantare a depozitelor se modifică de două ori pe an. Fiecare membru este ales pentru o perioadă de trei ani şi el poate fi reales. VI. Doi membri sunt numiţi de Asociaţia Băncilor Din România. Modificări în reţeaua de sucursale. Schimbarea auditorilor. Clasificarea portofoliului de credite şi provizioanele corespunzătoare (lunar).8% din totalul depozitelor persoanelor fizice existente la 31 decembrie al fiecărui an.6% din totalul disponibilităţilor la termen şi la vedere ale persoanelor fizice menţinute în bănci. până la suma maximă totală de 1. aşa cum sunt definiţi în regulamentul aplicabil (lunar).39/1996 a creat un fond special („Fondul de Garantare a Depozitelor bancare”) cu scopul de a asigura depozitele persoanelor fizice constituite la bănci înfiinţate în România.

În general. Din acest punct de vedere. aceste persoane fizice sau juridice vor face subiectul unei analize serioase din partea BNR în legătură cu achiziţia. Cursul de schimb al leului se stabileşte folosind 21 . în conformitate cu normele privind lichidităţile şi cerinţelor prudenţiale elaborate ale BNR. Limite privind investiţiile Orice persoană fizică sau juridică care doreşte să achiziţioneze 5% mai mult din capitalul social al unei bănci româneşti are nevoie de aprobarea prealabilă a BNR. precum şi pentru tranzacţiile in lei dintre rezidenţi şi nerezidenţi. În plus. Băncile au obligaţia să se conformeze lunar cerinţelor BNR privind rezervele minime obligatorii. cum este BRD. legislaţia românească nu recunoaşte jurisdicţiile unor instanţe din alte ţări în ceea ce priveşte falimentul. În prezent. băncile care funcţionează în România trebuie să limiteze suma creditelor acordate unui împrumutat sau grup de împrumutaţi care au legături din punct de vedere economic. aceste norme prevăd:  un nivel minim al activelor lichide. consolidării sau diviziunii unei bănci româneşti. băncile româneşti nu pot să achiziţioneze mai mult de 20% din capitalul social al unei societăţi comerciale nebancare. cu condiţia să facă dovada sursei legale a sumelor în lei. Prin urmare. Persoanele nerezidente nu au nevoie de aprobarea BNR-ului pentru a cumpăra valuta în România. garanţii şi obligaţii  respectarea restricţiilor şi asigurarea condiţiilor necesare corelării scadenţelor activelor şi pasivelor unei bănci. Restricţiile se aplică numai pentru tranzacţiile efectuate de rezidenţi. Impactul falimentului asupra accesului la activele băncii BRD este o persoană juridică română. Limite de creditare şi cerinţe privind lichidităţile Conform reglementării BNR. leul este total convertibil pentru operaţiuni de cont curent şi parţial convertibil pentru operaţiuni de capital. ca şi în cazul reducerii sau majorării capitalului social.VII. Băncile de asemenea să păstreze lichidităţile în moneda naţională şi în devize. Rezidenţii români pot schimba o sumă nelimitată de valută pe an de persoană. Aprobarea BNR este necesară şi în cazul fuzionării. depozite. la 20% din valoarea totală a capitalului şi rezervelor băncii respective. sau un portofoliu de active lichide în raport cu lichidele sau activele sau pasivele  respectarea restricţiilor şi condiţiilor aplicabile în cazul anumitor credite şi investiţii. Regimul valutar BNR stabileşte şi administrează politica valutară a României. Legislaţia română privind raporturile de drept internaţionale privat conferă tribunalelor româneşti jurisdicţie exclusivă asupra procedurilor de faliment iniţiate împotriva unei bănci româneşti. înfiinţată în conformitate cu Legile în vigoare în România şi toate activele sale sunt localizate în România.

mecanismul ofertei şi cererii pe piaţa valutară interbancară. poate influenţa cererea şi oferta pentru a pondera variaţiile extreme ale cursului de schimb şi poate desfăşura politici monetare şi valutare. e) transferuri de fonduri. Banca Romana pentru Dezvoltare SA se supune reglementărilor BNR. k) acţionarea ca agent custode pentru valori mobiliare. i) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase. c) emiterea şi gestiunea instrumentelor de plată şi de credit. operaţiuni de factoring şi scontarea efectelor de comerţ. precum şi alte bănci româneşti autorizate. Banca Română pentru Dezvoltare SA poate desfăşura. de asigurarea prudenţei bancare şi de supraveghere bancară. J40/608/1991 în Registrul Bancar sub nr. l) desfăşurarea de activităţi de depozitare pentru fonduri deschise şi societăţi de investiţii. PJR-40007/1999 şi are codul fiscal R361579/1992. de plăţi. bilete la ordin. certificate de depozit). conform Actului Constitutiv. Regulamentul de funcţionare. se păstrează la sediul principal al băncii şi se transmit la Banca Naţională a României. valutară. Banca Romana pentru Dezvoltare SA este înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului . acţionează în calitate de dealeri. BNR publică cursul reprezentând media cotaţiilor de cumpărare şi vânzare a valutelor străine tranzacţionate în ziua respectivă la un moment dat. n) consultanţă financiar-bancară. j) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu valută. Cadrul juridic de organizare si funcţionare al BRD Banca Romana pentru Dezvoltare SA face parte din Grupul Société Générale şi în calitate de persoană juridică română se supune reglementărilor emise pe teritoriul României. cambia. d) plăţi şi decontări. precum şi toate amendamentele acestora.Municipiu Bucureşti sub nr. pietre preţioase. unde BNR. m) închirierea de casete de siguranţă. 22 . BNR poate interveni pe piaţa care cumpără şi vinde valută. autorizaţia BNR.1 din data de 1 iulie 1994. seria A nr. precum şi a celor emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. inclusiv forfetare. f) emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente. toate celelalte reglementări referitoare la desfăşurarea activităţilor băncii. următoarele activităţi: a) atragerea de depozite. La sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare. de credit. g) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu instrumente monetare negociabile (cecuri. privind politica monetară. b) contractarea de credite. h) tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu titluri de stat.

o) operaţiuni de mandate. 23 .

Bunescu-D. Administraţie centrală Resurse şi Mijloace P. Soulé Director General Delegat Direcţia Control General de Risc Inspecţia Generală Departamentul Sisteme Informatice Secretariatul General Dir.informatică Monetică Dir.Capitolul 2 Organizarea societăţii bancare.  prioritatea acordată clienţilor astfel încât nevoile acestora să fie satisfăcute în cele mai bune condiţii de deservire şi de costuri în concordanţă cu interesele de ansamblu ale băncii.G.A. TauletD. Structura organizatorică a băncii Administrarea şi conducerea băncii Banca Română pentru Dezvoltare SA are o structură organizatorică şi reguli de funcţionare axate în principal pe:  asigurarea condiţiilor de a crea profit net. I. pe de o parte. Sistemul informaţional bancar 2.1.Proiecte IT Mari Clienţi Corporativi C.Soulé-DGD Reţea P. prin realizarea activităţii bancare.A.A. iar pe de altă parte prin exercitarea unui control riguros al costurilor operaţionale şi al riscurilor.  ansamblul activităţilor băncii este organizat pe structuri şi entităţi conform organigramei generale astfel: C. NiculescuDGA 24 .G.

Investiţii şi Administrare a Patrimoniului Dir.Interna -ţională Dir.A. Juridică şi Norme Interne Sucursala Cămpineanu Dir. Marketing Dir. Resurse Umane Dir. Noi Dir.A. Dezv. Credite şi Credite Neperformante Dir. CoorDonare/Raporturi Dir. Trezorerie Dir. Proiecte Dir. I. Credite Neperformante Dir. Monetică şi Prod. Generale Dir.G. Creanţelor şi Admin. Gen. TauletD. Bancare pt Pop. Pieţe de Capital Dep. Creditelor Internaţ.Soulé-DGD Reţea P. Evaluare Dir. Sinteză Depart.Admin. a Reţelei de Sucursale şi Agenţii Dep. Contab. Administraţie centrală Resurse şi Mijloace P. Carduri Bancare Compart.Mari Clienţi Corporativi C. Credite Dir.A. Bunescu-D.G. Serviciul Comunicare Sucursale. Serv. Fin. Mari Clienţi Corporativi Dir. Agenţii 25 . NiculescuDGA Dir. Dir. Comercial Dir. Op.

agenţii). în limita unor competenţe delegate de centrală şi în acest caz. Rolul sucursalelor în acivitatea bancară Sucursalele se constituie în nuclee ale activităţii desfăşurate de societăţile bancare la nivel judeţean. care funcţioneaza după regulamente sau instrucţiuni proprii. Centrala Băncii Este structurată în departamente. La infiinţarea unor astfel de structuri. Reţeaua teritorială a Băncii este organizată conform principiului teritorialităţii şi cuprinde sucursale şi alte tipuri secundare de sedii fără personalitate juridică: -Sucursale zonale. Filiale: BRD Invest S.L.Comitetul de Direcţie. cu normele elaborate de centrală şi cu legislaţia în vigoare. Ei pot de asemenea să aibă. direcţii şi asimilate acestora.L. -Directorul General. -alte comitete şi comisii. sucursalele au ca sarcină : efectuarea operaţiunilor de creditare. impuse de legislaţia în vigoare sau create pentru activităţi specifice. Organizarea Băncii are la bază principiul autorităţii ierarhice şi/sau funcţionale. Directori Generali Adjuncţi. -Sucursale Judeţene. în lei şi valută. -Reprezentanţe. Conducătorii structurilor Băncii au o autoritate ierarhică asupra personalului direct subordonat. în vederea asigurării coerenţei de acţiune a Băncii. Rolul lor constă în coordonarea.R..A.controlul preventiv asupra operaţiunilor ce se efectuează în contul titularilor.în cadrul competenţelor delegate de Consiliul de Administraţie şi Comitetul de direcţie. Consiliul de Administraţie. -Comitete specializate prevăzute de legea bancară. -Grup Unirea. finanţare. Directorul General Delegat. îndrumarea şi controlul activităţii operative desfăşurate în unităţile din subordine(filiale . trebuie să se definească de către iniţiator misiunea.R. în măsura în care li se atribuie. Pe lângă structurile din Centrală pot funcţiona diverse comitete/comisii. decontări şi de casă. Pot fi create echipe de proiect subordonate direct conducerii Băncii sau conducerii unei directii. precum şi a altor operaţiuni bancare. Sucursalele au autonomie operativă şi de gestiune. atribuţiile. competenţele şi răspunderile. activitatea bancară se desfăşoară pe 26 . şi o autoritate funcţională asupra activităţii prestate de reţea. -Sucursala Mari Clienţi Corporativ-Sucursala Campineanu. -Agenţii. şi BRD/SG Corporate Finance Advisory S. -Sucursale. BRD Sogelease S. servicii şi compartimente.Administrarea şi conducerea băncii -Adunarea Generală a Acţionarilor. În conformitate cu statutul fiecărei bănci.

contabilitate. La nivelul sucursalei judeţene a Băncii Române de Dezvoltare se regăsesc compartimente de :coordonare trezorerie. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SUCURSALEI Principalele atribuţii ce se regăsesc la nivelul sucursalei judeţene a Băncii Române de Dezvoltare sunt: 27 . Datorită caracterului de bancă universală al fiecărei societăţi bancare. casierie. Activitatea de contabilitate şi trezorerie poate fi organizată în departamente distincte. informatică. anumite compartimente pot fi regăsite la nivelul tuturor sucursalelor societăţilor bancare. juridic. control. în activitatea de ghişeu sunt organizate. decontări intrabancare. Datorită volumului mare de numerar necesar unor operaţiuni bancare. în unele cazuri ghişee separate de casierie. conturi şi viramente. operaţiuni valutare. în lei sau valută.departamente/compartimente specializate. creditare.

credite restante). a persoanelor fizice şi juridice. • realizarea de lucrări de analiza şi informare privind creditele( acordare. în limita competenţelor primite. bilanţurilor şi dărilor de seama.şi operarea în conturi.• coordonarea de ansamblu. agenţii) şi luarea măsurilor ce se impun. la nivelul judeţului. • urmărirea şi asigurarea controlului tuturor activităţilor desfăşurate de unităţile din subordine. rambursare. a resurselor de creditare. în bune condiţii. cu urmărirea şi administrarea. Filiale Filialele sunt unităţi teritoriale. lucrări. analizarea şi centralizarea balanţelor. aprobarea propunerilor unităţilor din subordine privind diferite aspecte ale activităţii desfăşurate de acestea. în acelaşi timp. activitatea desfăşurată de unităţile din subordine. prognoza şi administrarea trezoreriei. atât pentru persoane fizice. în faţa centralei. pe baza datelor proprii sau primite de la unităţile din subordine(filiale. la nivelul judeţului a problemelor de creditare. • defalcarea plafoanelor de credite.bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor din subordine şi a celorlalte situaţii legate de acestea. în lei şi valută. pe fiecare filială şi agenţie din subordine. organizează relaţiile cu clienţii privind: -activitatea de creditatre . operative ale societăţilor bancare. -operaţiunile legate de deschiderea de conturi. • verificarea. Pe baza acestor date şi informatii se calculează indicatorii activităţii bancare la nivel de judeţ şi se întocmesc. în limita competenţelor delegate. la rândul lor.Ele sunt subordonate sucursalelor şi au la rândul lor în subordine agenţii. operaţiunilor • întocmirea de situaţii. transmise de centrala băncii.verificare garanţii. Principalele atribuţii ale filialelor sunt:  răspund prin conducerea numită de Consiliul de Administraţie. ori de câte ori este nevoie sau periodic.  organizează şi conduc. primesc îndrumarea de la centrale. analizarea şi.  28 . Filialele au autonomie gestionară şi operativă. informări centralizatoare. de activitatea desfăşurată în unităţile din subordine. operaţiuni cu numerar şi de casierie. pe care le remit centralei băncii. • analiza activităţii desfăşurate la nivelul judeţului. de încasări şi plăţi fără numerar. în limitele competenţelor acordate de centrala băncii.privind evidenţa. • primirea.cât şi juridice. la datele stabilite.  raportează sucursalelor informaţiile privind activitatea desfăşurată în cadrul filialei şi în unităţile din subordine. situaţii.  se conformează cerinţelor şi evidenţelor sucursalelor care.

-operaţiuni de schimb valutar; -consultanţă;  îndeplinesc atribuţiile stabilite de centrală pe linie de personal, salarizarea şi organizare. Agenţiile reprezintă puncte de lucru ale sucursalelor sau filialelor, fiind direct subordonate acestora. Agenţiile îşi realizează activitatea profesională sub supravegherea şi îndrumarea sucursalelor sau filialelor, fiind unităţi operative, înfiinţate pe baza criteriului apropierii de clienţi (în general, persoane fizice) şi derulând, predominant, un volum mare de operaţiuni, dar de valori mai mici. Compartimentele care se regăsesc la nivelul agenţiilor sunt cele care asigură desfăşurarea activităţii de creditare şi scont, conturi şi viramente şi casierie. În general , la nivelul agenţiilor se desfăşoară activităţi legate strict de relaţiile cu clienţii,cu gama operaţiunilor (serviciilor) fiind mai restrânsă decât în cazul filialelor.

29

Compart.credit are Compart.opera ţiuni valutare

Compart conturi şi viramente

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A FILIALELOR

Director

Comitetul Director Filială

Contabil şef

30 Compart secretariat administrativ Compart casierie Compartiment juridic şi contencios

Compart informaticăcontabilitate

CONDUCEREA SUCURSALELOR, FILIALELOR ŞI AGENŢIILOR Angajarea patrimonială a băncii se face, la nivelul sucursalelor, filialelor şi agenţiilor, prin semnătura directorului şi contabilului şef, cu avizul consilierului juridic.Conducerea şi administrarea activităţii curente a sucursalei judeţene a Băncii Române de Dezvoltare, filialelor acesteia şi agenţiilor este asigurată,după caz , de către un director adjunct şi un contabil şef,numiţi de către Consiliul de Administraţie al băncii. La nivelul sucursalelor şi filialelor, conducerea este asigurată de Comitetul de conducere format în general din director,director adjunct, contabil şef,specialişti confirmaţi de Consiliul de Administraţie al băncii. Comitetul de conducere analizează şi ia decizii cu privire la principalele probleme privind activitatea desfăşurată de bancă, în zona respectivă, în limita şi conform competenţelor delegate. Consiliul de administraţie: Patrick Gelin : Preşedinte Director General BRD - Groupe Société Générale Bogdan Baltazar : Membru al Consiliului de Administraţie Gérard Le Pape : Membru al Consiliului de Administraţie Petre Bunescu : Director General Adjunct BRD - Groupe Société Générale Sorin Mihai Popa : Director General Adjunct BRD - Groupe Société Général Ioan Niculescu : Membru al Consiliului de Administraţie Didier Alix : Director General Adjunct Particulari si Întreprinderi Grup Société Générale Jean-Louis Mattei : Directorul Băncii de Retail din afara Franţei Metropolitane Grup Société Générale Anne Fossemalle : Senior banker - Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare Aurelian Dochia : Director General BRD - Groupe Société Générale - Corporate Finance Petre Pavel Szel : Director General - Muntenia Consult

Comitetul de direcţie Misiune: asigură, sub autoritatea Directorului General, managementul BRD- Groupe Société Générale şi a filialelor sale. Comitetul de direcţie se reuneşte cel puţin o dată pe săptămână. Patrick Gelin : Director General BRD - Groupe Société Générale Petre Bunescu : Director General Adjunct BRD - Groupe Société Générale Sorin Mihai Popa : Director General Adjunct BRD - Groupe Société Générale 31

În acest moment Direcţia suferă un proces de reorganizare în două servicii operaţionale: un serviciu Front Office şi un serviciu Back Office. analiza calităţii portofoliului de credite şi a expunerii BRD faţă de fiecare sector economic şi prognozarea cerinţelor de provizionare pentru riscul de credit.Departamente şi direcţii Direcţia Mari Clienţi Corporativi Direcţia Mari Clienţi Corporativi a fost creată dupa achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni de către Société Générale. Asigură coordonarea activitatilor celor trei direcţii: Direcţia Credite. În plus. stabileşte condiţii specifice în funcţie de natura operaţiilor şi evaluează profitabilitatea faţă de aceşti clienţi. Front Office răspunde de relaţia cu clienţii agenţi economici. Departamentul Credite şi Credite Neperformante Noul departament Credite şi Credite Neperformante administrează şi coordonează operaţiunile de credit din cadrul BRD. controlează şi supervizează activităţile de creditare din cadrul reţelei de sucursale. Direcţia Finanţare Creanţe şi Administrarea Creditelor Internaţionale 32 . departamentul include un Compartiment de Analize şi Sinteze. dintre care cele mai importante sunt: participarea la stabilirea politicii de credit a BRD şi strategia cu privire la credite. Anumite funcţii sunt îndeplinite la nivelul departamentului. Direcţia Credite Direcţia Credite este direct implicată în activitatea de creditare a BRD. În plus. pune la punct noi produse de creditare pentru clienţi agenţi economici şi participă la elaborarea manualului de credite a BRD. pe plan intern. Back Office procesează cererile de credit şi le transmite spre aprobare comitetului de credit. direcţia promovează servicii specializate cum ar fi: finanţarea exporturilor. Direcţia Credite Neperformante şi Direcţia Finanţarea Creanţelor şi Administrarea Creditelor Internaţionale. Direcţia asigură relaţiile globale cu clienţii menţionaţi. societăţilor multinaţionale precum şi clienţilor instituţionali. Scopul său este acela de a oferi servicii specifice marilor societăţi româneşti. direcţia este organizată în compartimente specializate. leasing cross border şi finanţarea proiectelor. primeşte cererile de acordare de credite şi documentaţia aferentă şi verifică dacă acestea corespund cerinţelor BRD. monitorizează creditele deja acordate. care răspunde de analizarea permanentă a calităţii portofoliului de credite şi a cerinţor privind constituirea provizioanelor. face recomandări cu privire la expunerea maximă de credit faţă de client. Pentru realizarea şi dezvoltarea sarcinilor direcţiei în jurul celor doi poli de activitate menţionaţi.

Direcţia analizează şi supune spre aprobare modalităţile de recuperare a creditelor neperformante din competenţa sa. Direcţia Credite Neperformante Coordonează întreaga activitate BRD cu privire la recuperarea creditelor neperformante. Serviciul Factoring elaborează politica Băncii cu privire la operaţiile de factoring şi răspunde de dezvoltarea relaţiilor dintre BRD şi partenerii de factoring externi. Serviciul Credite şi Serviciul Dezvoltarea Produselor Noi. procesarea contractelor încheiate cu comercianţii acceptanţi şi monitorizarea operaţiunilor comercianţilor. Această direcţie asigura emiterea cardurilor (procesarea cererilor de emitere a cardurilor. Forfetare şi Administrare a Creditelor Internaţionale. coordonează activitatea Direcţiei Servicii Bancare pentru Populaţie. răspunde de operaţiile de forfetare şi discounting ale băncii. supravegherea şi contabilizarea operaţiunilor cu carduri şi monitorizarea fraudelor. gestionarea conturilor de carduri ale posesorilor.Răspunde de activităţile referitoare la factoring şi forfetare. Contabilitate şi Activităţi Transversale (Logistică. fabricarea şi distribuirea cardurilor şi a PIN-urilor). precum şi agenţiilor băncii. instalate la comercianţi. Comercianţi. controlează şi supervizează la nivelul întregii bănci modul de gestionare a creditelor neperformante şi raportează periodic conducerii băncii evoluţia portofoliului de credite neperformante şi evaluarea posibilităţilor de recuperare. mentenanta comercianţilor acceptanţi. Direcţia stabileşte şi elaborează normele şi politica BRD cu privire la creditele neperformante şi monitorizează întregul portofoliu de credite neperformante al băncii. Reglementare. Structura internă a direcţiei cuprinde Serviciile Factoring. care reflectă accentul pus de Bancă pe dezvoltarea operaţiilor cu cărţi de credit şi cărţi de debit. instalarea şi operarea parcului de terminale electronice POS. ATM. Direcţia Marketing şi Direcţia Dezvoltare Monetică şi Produse Noi. Direcţia organizează. Direcţia Carduri Bancare Direcţia Carduri a fost recent înfiinţată ca o direcţie autonomă. precum şi de încheierea contractelor de factoring şi monitorizarea executării acestora. Controlul Gestiunii). Serviciul Forfetare Administrare a Creditelor Internaţionale răspunde de facilităţile de finanţare pe termen mediu şi lung ale Băncii şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor Băncii în cadrul acestor credite. Direcţia Dezvoltare Monetică şi produse noi 33 . precum şi de activităţile referitoare la negocierea şi administarea creditelor internaţionale şi a altor tipuri de finanţări pe termen lung contractate de BRD. Departamentul comercial Recent înfiinţat. Direcţia Servicii Bancare pentru Populaţie Această direcţie este împărţită în trei servicii. În plus. Direcţia cuprinde cinci compartimente: Emitere. Direcţia Carduri Bancare. Serviciul Depozite. coordonează şi monitorizează operaţiile în lei şi valută pentru persoane fizice.

care contribuie la crearea şi pregătirea unei forţe de vânzare a produselor BRD în întreaga reţea de sucursale. Serviciul trezorerie în Valută şi Serviciul Arbitraj (Dealing Room). elaborarea de propuneri privind întărirea securităţii sistemului de carduri. De asemenea. elaborează studii de piaţă privind activităţile de trezorerie. şi alte instrumente financiare pe piaţa internaţională de capital. Administrarea produselor include implementarea produselor noi. realizarea de studii de cost. mediu şi scurt în acţiuni cotate şi necotate pe piaţa de capital. Direcţia Pieţe de Capital Această direcţie administrează investiţiile BRD pe termen lung. Studiile de piaţă includ monitorizarea pieţelor şi a concurenţei. supravegherea corelării noilor produse şi servicii de card cu sistemul informatic general al Băncii. atât în lei cât şi în valută. Politica BRD de a creşte profitul prin plasarea surplusului de lichidităţi şi în acelaşi timp de a minimiza riscurile prin evaluarea permanentă a lichidităţilor. de practicile şi proiectele de dezvoltare ale concurenţei. Toate acestea vor ţine cont de strategia de dezvoltare a Băncii. 34 . a poliţelor de asigurare pentru societăţi de asigurare şi a dividendelor pentru societăţi cu acţionariat numeros. adaptarea şi monitorizarea politicii de produse a BRD atât pentru clienţi persoane fizice cât şi pentru societati comerciale. de oportunităţile pieţei. volumetrie şi calitate a fondului de comerţ. promovarea. în titluri de stat româneşti. Direcţia răspunde de stabilirea nivelului dobânzilor la depozite şi credite. DPC administrează şi coordonează activităţile de distribuţie în reţea a unităţilor de fond pentru fonduri deschise de investiţii. Direcţia Marketing Se ocupă de dezvoltarea. DPC desfăşoară activităţi de decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare ale clienţilor BRD şi de depozitare/custodie a activelor fondurilor deschise de investiţii şi societăţilor de investiţii. a riscului de curs valutar şi a riscului privind rata dobânzii. cu scopul de a prezenta propuneri privind adaptarea portofoliului de produse al Băncii la nevoile clienţilor şi condiţiile de piaţă. adaptarea produselor respective la nevoile clienţilor şi. pe durata de viaţă a produselor. direcţia Dezvoltare Monetică şi Produse Noi a preluat atribuţii specifice referitoare la elaborarea de noi produse card şi servicii asociate. adaptarea în permanenţă a acestei oferte la condiţiile existente pe piaţă. Direcţia Trezorerie cuprinde trei servicii: Serviciul trezorerie în lei. Direcţia Trezorerie Direcţia Trezorerie administrează şi coordonează activităţile de trezorerie ale Băncii. Direcţia monitorizează lichiditaţile BRD şi investeşte surplusul pe piaţa interbancară.Înfiinţată de curând. Principalele sale activităţi sunt studiile de marketing. Direcţia include şi o echipă de promovare a vânzărilor. administrarea produselor şi promovarea vânzărilor.

Această direcţie elaborează. a contragaranţiilor. operaţiuni de cecuri bancare şi de călătorie. şcolarizarea. Plasamente pe termen scurt. analiza. Această direcţie administrează peste 915 chei de autentificare SWIFT. Financiar-Contabilitate. emiterea. Decontare Valutară Interbancară. organizează şi realizează activitatea valutară comercială a întregii Bănci. optimizarea numărului de conturi NOSTRO. Produsele şi serviciile bancare în valută derulate de acestea sunt: acreditivele şi incasso de import/export. Depozitare/Custodie. Direcţia Internaţională are ca atribuţii şi menţinerea şi extinderea reţelei de bănci corespondente. gestiune colectivă şi gestiune individuală a personalului şi respectiv Formare Profesională şi Recrutarea personalului. Procesare informatică şi un serviciu Participaţii cu 3 compartimente: Analiză. Gestionarea Numerarului. Ea răspunde de asemenea de politica de remunerare a BRD şi de bugetul pentru salarii şi prime. a scrisorilor de cesiune. în colaborare cu celelalte direcţii din BRD. Gestiune. efectuarea de transferuri valutare( ordine de plată emise. Departamentul Sisteme Informatice 35 . se ocupă de operaţiunile de decontare şi asigură respectarea în cadrul tranzacţiilor valutare a reglementărilor BNR. Direcţia Internaţională Direcţia Internaţională coordonează. Bănci Corespondente şi Supravegherea Operaţiilor Valutare.DPC este organizată în compartimente: Decontare. Metodologie. evaluarea şi promovarea angajaţilor BRD. dezvoltarea şi gestiunea pregătirii profesionale. regulamentele interne şi contractul colectiv de muncă. şi anume: Interbancare şi Decontări Interbancare. primite). Contabiliatate Generală. asigură desfăşurarea activităţii specifice de bănci corespondente şi de SWIFT. Direcţii şi departamente suport Direcţia Contabilităţii Generale Direcţia Contabilităţii Generale administrează şi supervizează evidenţele contabile din cadrul Centralei şi sucursalelor. care se ocupă de administrarea resurselor umane. administrarea liniilor de lucru pe bănci corespondente. Această Direcţie elaborează normele şi standardele interne de contabilitate. răspunde de elaborarea bilanţului contabil. şi avizarea scrisorilor de garanţie bancară. care răspunde de recrutarea şi selecţia candidaţilor. Sinteză/Juridic. semnarea acordurilor de deschidere de conturi NOSTRO/LORO. În cadrul acestei Direcţii funcţionează două activităţi: Resurse. care asigură derularea rapidă a tranzacţiilor valutare în deplină securitate. Activitaţile de administrare şi gestionare a portofoliului propriu sunt separate de cele efectuate în contul clienţilor. avalizarea efectelor de comerţ. Direcţia Resurse Umane Direcţia Resurse Umane răspunde de recrutarea. Consultanţă Contabilă şi Impozitare. Direcţia este împărţită in compartimente.

Direcţia Juridică şi Norme Interne Direcţia Juridică şi Norme Interne este organizată în 5 compartimente: Drept Bancar. monitorizează situaţia financiară şi rezultatele Băncii. Prin compartimentul de analiză economică se realizează: urmărirea elaborării bugetului activităţii de investiţii precum şi a cheltuielilor generale efectuate de DIAP. achiziţia tuturor echipamentelor şi programelor necesare bunei funcţionări a Băncii. repararea imobilelor Băncii. şi elaborează situaţiile financiare ale Băncii conform IAS.Fiscalitate. construcţia. Serviciul Administrativ şi două compartimente: unul de Analiză Economică şi unul pentru Centrele de Pregătire şi Formare Profesională. Compartimentul de Centre de Pregătire şi Formare Profesională realizează administrarea Centrelor în vederea utilizării acestora pentru Formarea Profesională a salariaţilor Băncii şi pentru petrecerea vacanţelor acestora. Prin serviciul Administrativ se realizează gestionarea cheltuielilor generale ale Băncii legate de administrarea patrimoniului imobiliar. răspunde de funcţionarea sistemului de operare central. Rolul principal al acestui departament nou înfiinţat este de a coordona implementarea unui sistem informaţional integrat. Coordonare Juridică. Direcţia are 36 . Executori Bancari. funcţionarea reţelei de comunicare a datelor sucursalelor. implementarea noilor sisteme. care se concentrează în prima fază pe rularea programului iBank în întreaga reţea de sucursale a BRD. analiza şi dezvoltarea noilor aplicaţii şi stabilirea planului de rezervă şi a programelor de redresare în caz de dezastru. Contracte. aprovizionarea cu materiale. Departamentul Sisteme Informatice stabileşte de asemenea programele de pregătire a personalului în scopul utilizării noilor sisteme informatice. Direcţia de Sinteză monitorizează realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Norme Interne. Prin serviciul Investiţii.Reparaţii şi Dotări. Departamentul se subordonează direct Directorului General. a plasamentelor şi resurselor în colaborare cu fiecare sucursală a BRD şi cu direcţiile din Centrală. Departamentul Sisteme Informatice elaborează strategia de achiziţionare şi utilizare a tehnologiei informaţionale în cadrul Centralei şi a sucursalelor BRD. modernizarea. paza imobilelor. furnizează informaţii conducerii BRD asupra rezultatelor activităţii Băncii.Reparaţii şi Dotări se efectuează: achiziţiile de terenuri şi clădiri. activităţile de protocol şi alte activităţi specifice. Direcţia de Sinteză Răspunde în primul rând de elaborarea şi urmărirea bugetului. Direcţia elaborează programele de activitate şi bugetele pe termen mediu şi lung.Acest departament include Direcţia Informatică şi Direcţia Proiecte privind Tehnologia Informaţiei şi Monetică. Direcţia de Investiţii şi Administrare a Patrimoniului Direcţia de Investiţii şi Administrare a Patrimoniului este structurată în două servicii: Serviciul Investiţii.

Unul dintre cele mai importante proiecte supervizate de această Direcţie este elaborarea noilor proceduri de derulare a aplicaţiei de software bancar iBank în toată reţeaua de sucursale. fuziunii sau achiziţionării. dintre care primul asigură gama serviciilor de consultanţă economică şi financiar-bancară şi. atunci când este necesar. a studiilor de fezabilitate. îmbunătăţire a comunicaţiei şi a sistemelor de gestiune a informaţiilor. analizelor financiare. de a defini sau valida metodele şi procedurile de analiză. a contractului colectiv de muncă. uniformă şi consecventă a acestora. Rolul Direcţiei este de a asigura o inventariere de ansamblu a riscurilor direct legate de activitatea bancară. precum şi de identificare şi supervizare a implementării proiectelor necesare pentru a îmbunătăţii eficienţa operaţiilor BRD.următoarele atribuţii principale: analiza juridică a documentaţiilor pentru toate tipurile de angajamente ale Băncii şi operaţiunile desfăşurate de celelalte direcţii. considerate cu valori semnificative pentru Bancă. restructurării. Direcţia Administrării Generale a Reţelei de Sucursale şi Agenţii Direcţia Administrării Generale a Reţelei de Sucursale şi Agenţii coordonează activitaţile de zi cu zi a sucursalelor şi agenţiilor BRD. Totodată elaborează rapoarte de evaluare pentru proprietăţile imobiliare ce urmează a fi achiziţionate de Bancă şi actualizează anual valoarea activelor imobilizate ale BRD. inclusiv de actualizare a sistemelor IT. reprezintă Banca în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi cu activitate jurisdicţională. Direcţia Evaluare Direcţia Evaluare are două servicii. indiferent de natura acestora. precum şi evaluări ale societăţilor în vederea privatizării. evaluare. De asemenea. Direcţia pune de asemenea la dispoziţia sucursalelor suport logistic. monitorizează activitatea consilierilor juridici şi executorilor bancari din sucursale. Departamentul Proiecte şi Organizare Departamentul Proiecte şi Organizare are rolul de a coordona eforturile BRD de restructurare organizatorică. coordonează activităţile specifice desfăşurate în cadrul reţelei BRD şi avizează rapoartele de evaluare ale garanţiilor. în special elaborarea planurilor de afaceri. participarea la elaborarea normelor şi regulamentelor interne. Direcţia evaluează performanţele fiecărei sucursale şi face recomandări de îmbunătăţire a activităţii sucursalelor. cu scopul de a promova norme unitare de servicii şi practici de lucru. Cel de-al doilea serviciu elaborează norme de evaluare. aprobare şi 37 . Direcţia Controlului Central de Risc Direcţia Controlului Central de Risc este o direcţie nou formată care raportează direct Directorului General al Băncii. asigurând aplicarea. elaborate la nivel teritorial. acest serviciu furnizează consultanţă Băncii şi terţilor cu privire la oportunitatea şi necesitatea investiţiilor de portofoliu. de a contribui la definirea strategiilor comerciale avute în vedere de Bancă şi care ar putea implica riscuri semnificative.

De asemenea. Secretariatul General are în sarcină şi rezolvarea diverselor dosare transmise de către Directorul General. Sistemul informaţional bancar Specificitatea departamentului sisteme informatice a BRD-GSG Caracteristici:    este o structură funcţională şi operaţională. în conformitate cu politica Grupului SG.2. monitorizează protecţia datelor din Sistemul IT. este subordonat directorului general al băncii. Secretariatul General coordonează. Totodată. Secretariatul General ţine Registrul Acţionarilor şi asigură comunicarea cu acţinarii. În acest sens. Direcţia include şi un compartiment autonom care răspunde de îndeplinirea obligaţiilor legale ale Băncii cu privire la prevenirea spălării banilor. 2. Inspecţia Generală controlează şi supraveghează operaţiile Băncii atât la sediul central cât şi în întreaga reţea de sucursale. În plus. din partea BRD. Secretariatul General răspunde de asigurările BRD. înaintea angajării Băncii într-o nouă categorie de activitate. Secretariatul General este responsabil cu redactarea şi tipărirea raportului anual al BRD. Secretariatul General răspunde de asemenea de registrele cu semnăturile autorizate ale BRD şi de reglementarea şi monitorizarea circuitului de documente din cadrul BRD. Direcţia Control Central de Risc analizează toate dosarele de credit şi propunerile de acordare a altor tipuri de facilităţi aflate în competenţa de aprobare a Comitetului de Credit al Centralei. Direcţia Control Central de Risc participă activ la procesul de validare. Serviciul Comunicare Serviciul Comunicare răspunde de activităţile de reclamă şi sponzorizare ale Băncii. de existenta unui sistem de raportare a riscurilor specifice acelei activităţi. În plus.urmărire a riscurilor de credit şi de piaţă şi de a se asigura. Comitetului de direcţie/ Consiliului de Administraţie şi emite recomandări privind aceste operaţiuni financiar-bancare. şi răspunde de prevenirea sau investigarea activităţilor care cad sub incidenţa legislaţiei penale îndreptate împotriva Băncii. precum şi pentru Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor şi Comitetul de Risc. 38 . analiză şi recomandare ce are loc la nivelul Comitetului de Administrare a Activelor şi Pasivelor. pe linia activităţii privind sistemele informatice. activităţile destinate să facă cunoscută Banca pe plan local şi internaţional şi pentru alte astfel de activitaţi publice. toate activităţile legate de organizarea Ofertei şi va reprezenta BRD în relaţia cu CNVM şi BVB. Inspecţia Generală Inspecţia Generală este o direcţie nou formată prin unificarea Direcţiei de control cu Serviciul de Supraveghere Operaţiuni Bancare şi este subordonată Directorului General. are vocaţie strategică pentru bancă. Secretariatul General Secretariatul General desfăşoară servicii de secretariat pentru adunările generale ale acţionarilor şi pentru diverse organe de conducere.

Misiune: Defineşte soluţiile strategice şi asigură coerenţa sistemului informatic în concordanţă cu strategia globală a băncii. Documente şi programe informatice utilizate de BRD-GSG Fiecare entitate are un server propriu-XUI şi utilizatorii accesează aceeaşi bază de date comună. Organizare: Departamentul Sisteme Informatice cuprinde următoarele direcţii de compartimente:  Compartimentul Securitate . standarde şi procedurile de lucru privind activitatea de informatică în general şi în special proiectele informatice .este o structură funcţional – operaţională. .3. .entitate unde se întocmeşte balanţa de verificare. controlul.asigură studierea. Compartimentul Control de Gestiune. Direcţia Dezvoltare şi Studii .acordă asistenţă utilizatorilor. este condus de un director de department.urmăreşte realizarea bugetului propriu şi informează conducerea Departamentului Sisteme Informatice. .defineşte normele de securitate de acces la informaţii. implementarea şi menţinerea sistemelor de baze de date care să suporte aplicaţiile necesare în vederea exploatării.  Compartimentul Calitate . 39 . Entitate contabilă . .asigură studierea.   Direcţia Sisteme şi Reţele .asigură producţia informatică a băncii prin exploatarea aplicaţiilor dezvoltate de către Direcţia Dezvoltare şi Studii. Entitate noncontabila .defineşte metode.elaborează metodologia specifică domeniului informatic. situată la Centrala Bucureşti.  Direcţia Exploatare .urmăreşte derularea contractelor încheiate de Departamentul Sistemului Informatic.sunt punctele de lucru propriu-zise. implementarea şi menţinerea sistemelor „maşină” care să suporte aplicaţiile necesare în vederea exploatării. .   Proiect iBank . 2.elaborează studii pentru implementarea de noi produse şi servicii sau ameliorarea celor existente.centralizează datele privind fundamentarea bugetului activităţii de informatică. controlul. .este un proiect informatic care face obiectul unei organizări speciale având ca misiune proiectarea aplicaţiei iBank şi integrarea acesteia în sistemul informatic al băncii.

BRD a implementat sistemul IT. în 9 din sucursalele BRD şi să pună la dispoziţie hard-ul necesar (inclusiv servere). 08.. BRD beneficiază de asistenţa Sociétè Générale. pe arhitectura CLAIN Baza de date unică (Bucureşti) XUIIndependenţei XUI-Iaşi (A.PANU) XUI-Târgu Frumos User 1 User 2.n Programul iBank a fost conceput spre sfârşitul anilor ’80 de către o firmă specializată din SUA. fără însă a transforma această achiziţie într-un veritabil proiect.Aplicatia utilizată de BRD-Iaşi se numeşte iBank realizată SERVER. În decembrie 1996.04. BRD a achiziţionat produsul în 1994/1995 pentru a înlocui programul PCBANK. ICL a transferat BRD răspunderea privind derularea iBank în întreaga reţea de sucursale.n User 1 User2. Vechea aplicaţie în PCBANK era scrisă în FOX. În acest mod informaţia se scrie direct pe serverul de la Bucureşti. iar iBank este sub sistemul de operare UNIX. prin care BRD a cumpărat dreptul de a folosi iBank în România pentru un comision anual stabilit în funcţie de numărul de utilizatori autorizaţi.. În calitate de integrator de sisteme. şi. Pentru a realiza acest lucru.2002 este prima zi de lucru în iBank. în plus. intenţionează să folosească furnizori locali de servicii în calitate de subcontractori. BRD a încheiat un contract cu ICL. ICL s-a angajat să instaleze iBank. BRD analizează procedurile de operare pentru a le face compatibile cu folosirea iBank. Se lucra în DOS. Simultan. 40 ..3.n Usri 1 User2. bazat pe aplicaţia de software bancar „iBank”.

numit Bank Trade. care utilizează linii închiriate. capabilă să susţină noul sistem bancar integrat iBank şi operaţiile reţelei de ATM-uri. în raport cu Pcbank. scrisori de garanţie. BRD a implementat un sistem internaţional compatibil pentru tranzacţiile internaţionale. centrala şi 100 de sucursale sunt deja conectate la noua reţea. Această operaţiune a fost urmată de trecerea la iBank a Grupului Unirea la începutul lunii martie 2002.25. O condiţie de bază necesară pentru funcţionarea tuturor acestor sisteme este existenţa unei infrastructuri eficiente de telecomunicaţii. este vorba despre un mai bun control al sistemului. iar modulele de formare profesională şi suporturile de curs au fost definitivate. despre faptul că toate unităţile dispun de aceleaşi funcţionalităţi şi beneficiază în acelaşi timp de îmbunătăţirile aduse sistemului. ordine de plată şi încasare. pentru că există şi alte proiecte esenţiale pentru desfăşurarea iBank. Echipele iBank au angajat şi ele acţiunile necesare bunei desfăşurări a proiectului. în primul rând. iar perimetrul definit în prealabil a fost atins. Această bază de date clienţi va putea fi după aceea definitivă ca sistem de referinţă pentru toate celelalte aplicaţii utilizate de BRD IBank este un sistem centralizat. şi prin urmare de o mai mare coerenţă. În 1999 cu asistenţă din partea Global One. Cred că nu trebuie să căutăm principalele avantaje ale iBank în funcţionalităţile puse la dispoziţia unităţilor băncii. agenţia Tei trecând la iBank în luna noiembrie. În al doilea rând. Existenţa unui sistem de referinţă unic şi centralizat garantează că principiile de 41 . prin instalarea unui pachet software pentru tranzacţii financiare. Reţeaua X. Toate aceste progrese au permis testarea întregului proces în unităţi – pilot. În acest moment. oricare ar fi agenţia sau agenţiile cu care el lucrează. aspect care prezintă. ci mai ales în integritatea lui cu celelalte mari proiecte ale BRD. câteva avantaje majore. care procesează acreditive. Este vorba. şi în posibilităţile pe care el le poate oferi în materie de coerenţă şi potenţial de evoluţie. Au îmbunătăţit instrumentele de convertire – programe şi raportări -. Este greu să vorbim despre stadiul actual al proiectului iBank fără a-l situa într-un context mai larg. Interfaţa dintre sistemul de cărţi de credit şi sistemul informatic principal BRD a fost dezvoltată în anul 1999. ceea ce va permite să dispunem de o imagine globală despre client. în cursul lunii aprilie trecerea la iBank a Grupului Iaşi.25. Mai întâi se cuvine să notăm că iBank este orientat către client şi nu către cont. Programul a fost fiabilizat şi stabilizat.Subsistemul de cărţi de credit a devenit operaţional în septembrie 1999. chiar dacă mai sunt încă unele lucruri de făcut. BRD a introdus o reţea de telecomunicaţii X. iBank fiind din acest punct de vedere un soft clasic. cum ar fi reorganizarea şi modernizarea reţelei. adică să putem alcătui în orice moment un inventar al situaţiei patrimoniale a clientului. înlocuieşte treptat procesul de transfer al fişierelor.

tradusă printr-o ofertă personalizată de servicii şi un proces decizional mai rapid. mai puţine costuri legate de comisioane. a funcţiei „Any branch banking”. o securitate mai bună. în competiţia cu concurenţa. Trecerea la iBank benefică şi în perspectiva introducerii. Astfel pot fi controlate soldul şi 42 . care permite BRD să pună la dispoziţie clienţilor săi servicii avansate de gestionare a numerarului. direct din faţa calculatorului 24 ore din 24. cea comercială. care va înlocui sistemul de poştă electronică cu un sistem mai performant. Toate avantajele de care va beneficia reţeaua vor avea un impact asupra clientelei. atât în ceea ce priveşte concepţia (arhitectură – client. MultiX. cât şi în modul de funcţionare. operaţiuni în cont urmărite zi de zi. Pentru client MultiX înseamnă un acces la serviciile băncii 24 ore din 24. pentru a obţine informaţii în timp real despre situaţia conturilor şi având posibilitatea gestionării eficiente a fondurilor. Oferind servicii de bancă la distanţă şi bazat pe schimbul de date între client şi bancă. MultiX se adresează în special clienţilor care au relaţii de afaceri frecvente cu BRD şi care fac în mod regulat viramente naţionale şi internaţionale. Costurile pentru acest proiect se ridică la aproximativ 250. de funcţionalităţile sistemului. şi în special a informaticii. cât şi băncii. banca a pus la dispoziţia clienţilor întreprinderii un nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking. Noţiunea de imagine globală a clientului va permite o mai bună abordare. Obiectivele de dezvoltare pentru următorii ani depind de capacitatea băncii de adaptare şi de anticipare a „mişcărilor” pieţei. Chiar dacă este de concepţie mai veche.000 USD (fără taxe). permiţând astfel unităţilor din reţeaua BRD să se concentreze pe funcţia lor esenţială. în momentul în care toate unităţile vor lucra cu acest program. schimburi mai rapide de informaţii între client şi bancă. care va permite transferul anumitor funcţii de suport. dinspre agenţii către Centrală. în mod indirect. care va permite accelerarea operaţiunilor intrabancare (viramente etc. timp real). 7 zile din 7. confidenţialitate şi controlul informaţiilor. proceduri simplificate pentru operaţiunile bancare. prin On-Line Banking. În 2000 a fost implementat sistemul Multicash.lucru sunt identice în întreaga reţea. 7 zile din 7. BRD este de asemenea în proces de introducere a sistemului Intranet. clienţii BRD vor beneficia. Principalele avantaje pe care le-am citat înainte arată că iBank are impact asupra întregii bănci. Cea mai modernă metodă de administrare a conturilor la îndemâna clienţilor BRD – GSG. Începând cu decembrie 2000. Bineînţeles. centralizat. având acces rapid la bancă de oriunde şi oricând. programul iBank răspunde nevoilor BRD mai bine decât Pcbank.) şi va conferi astfel un avantaj atât clienţilor. Acesta permite clientului să realizeze o serie de operaţiuni bancare de la propriul sediu. şi în special asupra reţelei. Este vorba de asigurarea structurilor şi a instrumentelor potrivite şi din acest punct de vedere proiectul de reorganizare şi modernizare a reţelei este cheia de boltă a viitoarei evoluţii a băncii.

În cazul plăţilor interne sau al schimburilor valutare. 43 .SIMFONIA. cod numeric personal. adresă. pot fi transmise ordine de plată interne sau se pot iniţia transferuri interne. Toate ordinele de plată primite de bancă vor fi procesate în următoarea zi lucrătoare. sunt afişate în meniul principal al site-ului www.ro.banca se comportă ca un dealer pentru client.brd. Fiecare utilizator are parola proprie cu care utilizează programul. cod fiscal) se face cu ajutorul aplicaţiei INFO. Pentru licitaţia valutară este folosită o aplicaţie generală numită LICIT . Ratele de schimb valutar. clienţii trebuie să mai ţină cont de ora-limită de procesare a acestor tranzacţii. Aflarea informaţiilor despre clienţi (nume. Pentru tranzacţiile WESTERN UNION este folosit un program cu acelaşi nume care face transferuri cu străinătatea. pentru achiziţionare de titluri. Aceasta exportă informaţia către iBANK şi este preluată în contul clientului.plata salariilor pe card. BRD mai are o aplicaţie care gestionează carduri la nivel de convenţie şi de utilizatori . iar modificările efectuate sunt vizualizate şi de ceilalţi utilizatori. Aplicatia FCEX este folosită pentru achiziţionarea şi răscumpărarea de titluri prin BRD. Aceasta aplicaţie are legatură cu aplicaţia carduri. în momentul în care BNR va implementa o platformă electronică de prelucrare naţională a datelor şi sistemul său de compensare naţională va funcţiona on-line. precum şi ratele dobânzilor. pentru plăţile interne. O noua aplicaţie paralelă este TRANSACT-ul şi este folosită în vederea industrializării creditelor pentru persoane fizice. O alta aplicaţie este MEGARA folosită pentru Fondul deschis de investiţii .tranzacţiile din conturile personale. Ora limită de procesare va dispărea.

Conturile care se pot deschide la BRD . Clienţii cu capital integral sau majoritar de stat. • societăţile comerciale cu participare străină de capital. • asociaţiile familiale şi persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente. conform normelor legale. • alte persoane juridice din ţară şi străinătate. pot deschide conturi de credite la alte bănci decât cele la care au deschise conturi de disponibilităţi pentru 44 . ordine de plată. 3. organizaţiile cooperatiste şi obşteşti. fără personalitate juridică. • societăţile agricole. . • fermierii agricoli (individuali) şi cei organizaţi în diferite forme de asociere simplă. Titularii de cont Titularii de cont pot fi persoane juridice şi fizice. • instituţiile publice. prin care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi. după cum urmează: • regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat. Clienţii cu capital integral sau majoritar de stat. • organizaţiile şi organismele internaţionale care funcţionează pe teritoriul României. • conturi de depozite la vedere sau la termen pentru păstrarea şi fructificarea resurselor băneşti atrase de la persoanele juridice şi fizice.1. • conturi de credite prin care se efectuează operaţiuni de acordări şi rambursări de credite. • conturi curente – cont de disponibilităţi băneşti prin care se efectuează şi acordări şi rambursări de credite. mixt sau privat.Capitolul 3 Conturile bancare 3.altul pentru investiţii. carnete de cecuri cu limită de sumă etc. potrivit normelor legale în vigoare.2. soldul debitor reprezentând creditul în termen existent. sunt obligaţi să-şi păstreze disponibilităţile băneşti la o singură unitate bancară şi să efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi prin două conturi distincte: .modul cum funcţionează acestea La cererea clienţilor – persoane juridice şi fizice BRD poate deschide: • conturi de disponibilităţi băneşti. • conturi cu destinaţie specială ce reflectă produse şi prestări de servicii efectuate de bancă la solicitarea clientului: acreditive.unul pentru activitatea de producţie şi alte activităţi curente. • persoane fizice – populaţia. denumite „clienţi”.

1. Numărul dat se înscrie pe ambele exemplare ale cererii. după caz. completează spaţiile rezervate Băncii de pe cerere şi.activitatea curentă. • autorizaţia pentru funcţionare emisă de primăriile judeţene şi a municipiului Bucureşti şi dovada de înregistrare la Administraţia Financiară pentru asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate să desfăşoare activitate independentă. De regulă. numai în baza avizului prealabil al Ministerului Finanţelor. respectiv statutul societăţilor în formă autentică. Compartimentul decontări – contabilitate. conturile se deschid la unitatea băncii în a cărei rază de activitate îşi au sediul clienţii. de următoarele documente. • hotărârea judecătorească de înfiinţare a societăţilor. în copii xeroxate: • hotărârea de înfiinţare a regiilor autonome şi societăţilor comerciale şi agricole cu capital integral de stat sau mixt. • contractul de societate în formă autentică în cazul societăţilor cu capital privat. în care se fac operaţiuni de încasări şi plăţi. • extras din hotărârea organului competent care a împuternicit persoanele autorizate să dispună de cont. Cererea de deschidere a conturilor de disponibilităţi băneşti se prezintă Băncii în două exemplare şi se înregistrează în Registrul de intrări al băncii. banca le deschide conturi de disponibilităţi băneşti dacă depunerea iniţială în cont este de minimum 100. semnătura de pe cerere constituie şi specimenul de semnătură. Persoanelor fizice. 45 . • certificatul de înmatriculare în registrul comerţului sau registrul societăţilor agricole. • fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor împuternicite să dispună de cont şi amprenta ştampilei (anexa). • regulamentul de organizare şi funcţionare al regiilor autonome. în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile.000 lei. Cererea va fi însoţită. Conturile de disponibilităţi băneşti Documentaţia pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti Pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti. Persoanele juridice completează şi depun în bancă odată cu cererea de deschidere a contului şi o declaraţie . Aprobarea şi deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti Documentele depuse de clienţi pentru deschiderea conturilor la Bancă se verifică de către compartimentul decontări – contabilitate. dată de guvern pentru unităţile de interes naţional şi de organele locale ale administraţiei de stat pentru unităţile locale. clienţii prezintă la bancă o cerere (anexa). La persoanele fizice. după caz.

sub semnătură. acreditivul. pot fi alimentate numai cu sume provenind din cumpărări pe piaţa valutară sau din activităţi legale realizate pe teritoriul României. codul atribuit acestuia. în prealabil. fără rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii: • dispoziţia de plată. se pot efectua şi din iniţiativa băncii în cazurile şi în condiţiile convenite între clienţi şi bancă prin contracte şi alte documente încheiate. denumirea titularului de cont. Operaţiunile de rambursare a ratelor de credite şi de încasare a dobânzilor. 1 împreună cu documentele anexate. cu rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii: • • • • • b. datorate de clienţii băncii. Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti Operaţiunile de încasări şi plăţi. în şi din conturile clienţilor deschise la bancă. titularul – persoană fizică nerezidentă va depune la bancă o declaraţie scrisă asupra provenienţei sumelor. ordinul de plată. conducătorul compartimentului decontări-contabilitate stabileşte codul contului. 2. se reţin la conducătorul compartimentului decontări – contabilitate. Conturile în lei. se predă. scrisoarea de garanţie. deschise persoanelor fizice nerezidente. clienţii băncii pot utiliza ca forme şi instrumente de decontare. se efectuează de bancă. înscriind în registrul de evidenţă a conturilor deschise clienţilor datele necesare (data deschiderii contului. semnat şi parafat cu ştampila Băncii. în mape separate. care răspund de legalitatea şi realitatea operaţiunilor. 1 al cererii. Cele două exemplare ale cererii de deschidere a contului de disponibilităţi băneşti aprobate au următoarea destinaţie: • exemplarul nr. după aprobare clientului. În operaţiunile de încasări şi plăţi. dispoziţia de plată operată. Disponibilităţile din aceste conturi pot fi utilizate numai pentru plăţi în lei pe teritoriul României. Fişa cu specimenele de semnături se predă referentului din cadrul compartimentului decontări – contabilitate care administrează contul respectiv. 46 . La fiecare operaţiune de încasare/alimentare a acestui cont. care va semna de primire pe exemplarul nr. cecul din carnet cu limită de sumă. În baza aprobării. • exemplarul nr. constituind astfel. prin virament: a. o prezintă la aprobare directorului Băncii. adresa şi telefonul). la cererea şi din ordinul clienţilor. dosarul juridic al clientului. în contul plătitorului.

dobânzile. Documentele iniţiate de titularul de cont vor fi primite de bancă spre decontare numai în limita disponibilităţilor existente în contul respectiv. pe ele. Documentele prezentate la plată de către plătitor nu se admit să fie decontate parţial. dobânzi. iar pentru operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cont. dar cu data întocmirii sau acceptării anterioară datei de prezentare la ghişeul băncii. Documentele privind titlurile executorii. documentele respective vor fi restituite titularilor de cont. acesta achită băncii spezele bancare respective. caz în care aceste documente se menţin în bancă la cartotecă până la decontarea integrală şi. 1 de către referentul de ghişeu. fără a se stabili o limită minimă obligatorie. se vor trece şi evidenţa decontărilor parţiale. la cererea titularului de cont. inclusiv cele pentru achitarea obligaţiilor cu orice titlu către stat. Plăţile se efectuează cronologic şi în următoarea ordine: obligaţiile de plată prin titlu executoriu (impozite. Pentru operaţiunile în cont efectuate de către Bancă prin telex. cauzele restituirii. după caz. Banca încasează de la titularul de cont comisioane. sub semnătura referentului de ghişeu. asumându-şi şi riscurile ce decurg din eventualele plăţi neefectuate la termen (contravenţii. cu indicarea motivului restituirii. se datează de către referentul de la ghişeu. aplicându-se semnătura.• dispoziţia de încasare. comisioanele şi spezele bancare se decontează şi parţial. aplicarea datei şi ştampilei. taxe şi alte vărsăminte datorate bugetului. rate de credit şi penalităţi. titularii de cont având obligaţia. penalităţi contractuale. 47 . În lipsă de disponibilităţi în cont. pentru acestea se întocmesc noi documente de plată la nivelul disponibilităţilor. majorări pentru plata cu întârziere a sumelor datorate. Documentele care întrunesc condiţiile de a fi decontate. sistarea livrărilor de către furnizor etc. cu toate elementele prevăzute de formular. potrivit legii. Banca acordă titularului de cont dobânzi. contribuţii datorate fondului asigurărilor sociale). asupra plăţilor. fax. telefon etc. Documentele emise de titularii de cont sau de terţi asupra conturilor clienţilor deschise la bancă trebuie să fie întocmite pe imprimatele tipizate în vigoare la acea dată şi completate clar şi citeţ. Documentele care nu îndeplinesc condiţiile menţionate anterior se restituie depunătorului sau se transmit acestuia prin poştă. pe toate exemplarele. Ele vor fi verificate de referentul de ghişeu. pe propria răspundere. în ordinea scadenţei. pentru orice sumă. Pentru disponibilităţile în cont. ştampila şi data restituirii. cu data zilei de primire în spaţiul rezervat acestui scop. indicându-se pe verso-ul exemplarului nr.). să efectueze plăţile datorate către orice creditor persoană juridică. Titularii de cont sunt singurii în măsură să hotărască.

În exercitarea acestei atribuţii. Semnătura titularului de depozit de pe contractul de depozit constituie specimenul de semnătură al acestuia. cuprinzând condiţiile depozitului. • din iniţiativa băncii. după caz). directorul unităţii şi conducătorul compartimentului decontări – contabilitate. într-o mapă separată. 1 al contractului de depozit se predă referentului din cadrul compartimentului decontări – contabilitate. după achitarea obligaţiilor faţă de bancă. împreună cu o copie după documentul (chitanţă sau ordin de plată. la cererea scrisă a lichidatorilor numiţi potrivit legii. semnat şi ştampilat de bancă se predă depunătorului.Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti deschise la bancă se efectuează după cum urmează: • la cererea scrisă a titularului de cont. 2. care administrează contul de depozit. pot da împuternicire expresă controlorilor de grupă şi administratorilor de cont. după verificare. în două exemplare. se ştampilează şi se înregistrează în registrul de evidenţă a conturilor deschise clienţilor şi se înscrie pe acesta numărul dat contului de depozit. Suma depozitului trebuie să fie cel puţin la valoarea minimă stabilită de bancă. urmărindu-se lichidarea sumelor respective. se semnează de către directorul unităţii şi conducătorul compartimentului decontări – contabilitate. • în caz de deces al titularului de cont. 48 . Conturile de depozit Deschiderea conturilor de depozite Conturile de depozit se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate în baza contractului de depozit. 1 din contractul de depozit se păstrează de referent. pe fiecare client. dacă nu au fost solicitate de titularul de cont. completat şi semnat de depunător pe formular (anexa). Contractul de depozit. Pentru fiecare depozit în parte se deschide un cont separat de depozit. După semnare. pe baza căruia s-a înregistrat suma depusă în cont drept depozit. care se va confrunta cu semnăturile de pe dispoziţiile ulterioare ale titularului cu privire la depozit. Exemplarul nr. Exemplarul nr. Eventualele disponibilităţi rămase în cont. Exemplarul nr. • în caz de dizolvare sau faliment a societăţilor comerciale şi agricole. care se depune la ghişeul băncii. pe baza cererii şi actelor legale prezentate de moştenitorii legali. 2. se virează în contul de „Creditori” cu analitice deschise pe titulari de cont. pentru deschiderea contului şi înregistrarea în cont a depozitului.

Termenul se socoteşte începând cu data înregistrării sumei consemnate ca depozit în creditul contului de depozit şi până la data când expiră acest termen. Dobânda se plăteşte lunar sau la expirarea termenului depozitului. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au termen fixat şi a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare. a cărui sumă va fi egală cu: • • depozitul iniţial – pentru depozitul cu plata lunară a dobânzilor. banca acordă titularului de depozit dobânda prevăzută în contractul de depozit. 3. depozitul nu a fost desfiinţat şi nici nu s-a depus în bancă un nou contract de depozit. Persoanele fizice pot constitui numai depozite cu plată lunară a dobânzilor. înaintea termenului stabilit prin contractul de depozit. Conturile de credite Deschiderea conturilor de credite Conturile de credite se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate pe baza unui exemplar din contractul de credite încheiat. La depozitele constituite. În cazul în care titularul depozitului. de la data hotărâtă de bancă. La depozitele la termen. depozitul existent se închide şi se deschide un nou depozit. Închiderea conturilor de depozit Conturile de depozit se închid la expirarea depozitului sau înainte de termenul stabilit prin contractul de depozit. potrivit contractului de depozit. În cazul în care la expirarea termenului. perioadele de păstrare a sumelor în contul respectiv sunt în zile calendaristice. în baza unui nou contract de depozit. depozitul respectiv se consideră depunere la vedere la care se acordă dobândă la vedere practicată de bancă la momentul desfiinţării. În cazul în care deponentul solicită închiderea contului de depozit. Dobânda lunară neîncasată se ţine întrun cont separat de disponibilităţi la dispoziţia titularului. depozitul iniţial plus dobânda aferentă – pentru depozitul cu plata dobânzii la expirare. după expirarea termenului acestuia. în funcţie de piaţa financiar bancară. se consideră un nou depozit pe acelaşi termen şi în aceleaşi condiţii ca ale celui iniţial.Depozitele pot fi la vedere şi la termen. Nivelul de dobândă prevăzut în cerere-convenţie este indexabil. al cărei nivel este în funcţie de termenul depozitului. potrivit Normelor de 49 . solicită transformarea depozitului într-unul nou. la care se acordă dobânda la vedere practicată de bancă. prezentat de către compartimentul de credite care a analizat şi supus la aprobare cererea de credite a clientului.

efectuează rambursarea creditului respectiv din contul de disponibilităţi prin creditarea contului de credite curente şi debitarea contului de disponibilităţi. Creditele acordate se rambursează. iar pentru efectuarea operaţiunilor în cont. Deschiderea contului de credite este condiţionată de existenţa. contul de credite curente se închide la scadenţă prin debitarea contului de credite restante. dacă această modalitate s-a convenit prin contractul de credite. Contractul de credite se păstrează într-o mapă separată pe fiecare client. 50 . potrivit contractului de credite. care stă la referentul de la ghişeu din compartimentul de decontări – contabilitate. din iniţiativa împrumutatului. de către împrumutat. banca încasează dobânzi. cu cont de disponibilităţi pentru activitatea curentă deschis la alte bănci. la aceiaşi bancă. la termenele şi în cuantumul stabilite prin „graficul de rambursare”. cu respectarea normelor de decontare valabile pentru funcţionarea contului de disponibilităţi băneşti. a contului de disponibilităţi. Închiderea contului de credite Contul de credite se închide la termenul prevăzut în contractul de credite pentru rambursarea integrală a creditului prin debitarea contului de disponibilităţi băneşti. Operaţiunile în contul de credit Creditele aprobate se pun la dispoziţia împrumutatului. Pentru clienţii cu capital integral sau majoritar de stat. În acest caz. În lipsa disponibilităţilor în cont. creditele scadente se trec la restanţă prin debitarea contului de credite restante şi creditarea contului de credite curente. rulajul debitor al contului reflectând creditele efectiv utilizate din creditul aprobat. care se închide la rambursarea efectivă a creditelor restante. compartimentele de credite şi decontări – contabilitate. în ziua următoare scadenţei. prin efectuarea de plăţi din contul de credite. încasează comisioane. La creditele acordate. operaţiunile de plăţi se efectuează de către bancă prin contul de credite. În cazul nerambursării la scadenţă a creditelor acordate. care are în administrare contul. anexă la contractul de credite. Creditele aprobate se pot pune la dispoziţie şi direct în contul de disponibilităţi al împrumutatului. şi comisioane la nivelul şi în condiţiile prevăzute în contractul de credite. deschiderea contului de credite este condiţionată de avizul prealabil al Ministerului Finanţelor. pe baza documentelor trase asupra contului de credite şi acceptate de împrumutat. Punerea la dispoziţie a creditului se face prin debitarea contului de credite.creditare ale băncii. În cazul lipsei de disponibilităţi.

ordine de plată etc. 51 . precum şi la orice alte entităţi stabilite de lege. carnete de cecuri cu limită de sumă. până la deschiderea. 4.) se deschid de către bancă la solicitarea scrisă a clienţilor ce au deschise conturile de disponibilităţi la BRD. a contului de disponibilităţi băneşti. acestea vor fi trecute la restanţă. 5. pe numele persoanei juridice.Contul de credite curente poate fi închis şi înainte de termenul final stabilit pentru rambursarea creditului. Deschiderea conturilor în valută se face la unităţile băncii pe baza următoarelor documente: a) Pentru persoane juridice rezidente:  cererea de deschidere a contului. În aceste situaţii. contul respectiv urmând a fi închis după rambursarea integrală a creditelor acordate. Unităţile băncii vor deschide conturi numai în valutele agreate şi menţionate în lista cursurilor pieţei valutare. Din această categorie de conturi fac parte şi conturile speciale ce se deschid la solicitarea clienţilor pentru sumele depuse drept capital social. la solicitarea instituţiilor publice sau în cazurile prevăzute prin dispoziţii legale.  contractul de societate şi/sau statutul autentificat la notariat. Deschiderea conturilor curente în valută se face la solicitarea scrisă a titularului de cont sau odată cu prima operaţiune de creditare a contului. dacă la data când contul de credite trebuie închis nu sunt disponibilităţi în contul de disponibilităţi pentru rambursarea creditelor utilizate. care se face după înregistrarea în Registrul comerţului şi atribuirea codului fiscal. aprobată de directorul unităţii băncii. Funcţionarea conturilor cu destinaţie specială este dată de natura operaţiunilor ce urmează a se efectua în şi din contul respectiv. Conturile cu destinaţie specială Conturile cu destinaţie specială (acreditive.  certificat de înmatriculare la Registrul Comerţului şi cererea de înscriere de menţiuni. Eventualele disponibilităţi rămase în asemenea conturi se virează în conturile din care ele s-au format sau conturile pentru care s-au format. cu indicarea expresă a funcţiunii pe care o va îndeplini contul respectiv. potrivit legii. comunicate de Banca Naţională a României. Conturi în valută Deschiderea conturilor în valută şi administrarea lor Rezidenţii şi nerezidenţii pot deschide conturi în valută la bănci.  copia legalizată după autorizaţia de constituire a societăţii emisă potrivit legii de organele judecătoreşti. după caz. Aceste conturi se închid de către bancă la expirarea termenului de valabilitate sau la data încetării funcţiunii pentru care s-au deschis.

 procesul verbal de numire a persoanelor care asigură conducerea societăţii şi care au drept de semnătură în bancă.  împuternicirea dată de către firmă unei persoane fizice care să o reprezinte în România. nerezidente:   cererea de deschidere a contului.  copie după înregistrarea persoanei juridice la Camera de Comerţ sau organizaţia autorizată din ţara de origine. dar conturile în valută nu sunt operaţionale până la prezentarea tuturor documentelor. iar dosarul complet al clientului se va păstra la serviciul decontări – contabilitate.  fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să semneze operaţiunile derulate prin cont. fişa cu specimenul de semnătură. iar dosarul complet se va păstra la serviciul decontări – contabilitate. c) Pentru persoanele fizice rezidente.  fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să semneze operaţiunile derulate prin cont. aprobată de directorul unităţii băncii. b) Pentru persoanele juridice nerezidente:  cererea de deschidere a contului. se vor prezenta numai cererea de deschidere a contului şi fişa cu specimenele de semnături. pentru a se asigura depunerea capitalului social în valută. foaie de virament a capitalului social în valută pentru persoanele juridice române cu capital mixt (român. La serviciile/ birourile/ compartimentele valutare din unităţile băncii. legalizată şi tradusă la notariatul român. străin).  certificatul fiscal cu număr de cod fiscal. Suma minimă pentru deschiderea contului este de 25 USD sau echivalent. vizată de directorul economic al unităţii bancare/şef serviciu decontări – contabilitate. La serviciile/ birourile/ compartimentele valutare se va păstra cererea de deschidere a contului. cu respectarea prevederilor legale. semnată de şef serviciu. fiind obligatorie şi prezentarea originalului. Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar sau transfer bancar. care sunt în curs de aprobare. autentificată la notariatul din ţara de origine (tradusă şi legalizată de un notar român). Toate operaţiunile valutare efectuate prin conturi curente sau depozit ale titularilor se reflectă în extrasele de cont care se pun numai la dispoziţia titularilor de cont sau 52 . Pentru persoanele juridice rezidente se pot deschide conturi în valută şi fără prezentarea certificatului de înmatriculare din Registrul Comerţului (cererea de înscriere de menţiuni) şi a codului fiscal. în original. fişa cu specimenele de semnături în original. din conturile în valută se efectuează de bancă din dispoziţia şi la cererea scrisă a titularului de cont.

reprezentanţilor legali, numai sub semnătură de primire. La solicitarea titularilor de cont în valută sau a reprezentanţilor legali ai acestora, unităţile băncii pot elibera duplicate după extrase de cont sau după oricare alt document numai cu aplicarea comisionului prevăzut în lista de comisioane în vigoare. Reclamaţiile la extrasul de cont se fac în maxim 15 zile de la efectuarea operaţiunilor conform prevederilor din Normele de încasări şi plăţi ale Băncii Române pentru dezvoltare. Plăţile din conturi se efectuează numai în limita disponibilului în cont, la cererea scrisă a titularilor de cont, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Titularii de cont – rezidenţi / nerezidenţi pot solicita băncii ca sumele în valută aflate în conturi să fie schimbate în lei pe piaţa valutară, conform prevederilor legale în vigoare şi normelor interne ale băncii. Pentru disponibilităţile în valută se bonifică dobânda în valută, ţinând seama de felul valutei, durata de păstrare a disponibilităţilor valutare, plafonul şi nivelul dobânzilor comunicate de Direcţia Trezoreriei. Nivelul dobânzii bonificată de bancă se comunică titularului la momentul deschiderii contului şi cu prilejul fiecărei modificări. Dobânda bonificată pentru disponibilităţile la vedere sau pentru depozitele la termen se calculează şi se virează în cont titularului. La serviciul operaţiunii valutare se urmăreşte calcularea şi înregistrarea corectă a dobânzilor şi încasarea comisioanelor şi spezelor cuvenite băncii potrivit reglementărilor în vigoare aplicate de bancă. Conturile în valută se închid în următoarele cazuri:  la cererea scrisă a titularului de cont;  în caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii şi actelor legale prezentate de moştenitorii legali cu avizul Oficiului Juridic;  din oficiu, după expirarea termenului de 6 luni când soldul contului în valută scade sub limita de 25 USD sau echivalent. Soldul în valută rămas în conturile care se închid se va vira în contul 356 „Creditori diverşi”, cu conturile analitice deschise pe titulari de cont, solicitându-se în scris titularilor de cont soluţionarea. Dacă sumele trecute pe contul de „Creditori diverşi” nu se lichidează în termenul de prescripţie (36 de luni în cazul persoanelor fizice şi 18 luni în cazul persoanelor juridice) se procedează la lichidarea lor prin trecerea la veniturile băncii.

6. Extrasul de cont
Pentru operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate zilnic în cont, Banca eliberează în ziua următoare extras de cont (anexa ). Extrasul de cont se semnează de către referentul de ghişeu care gestionează contul, aplicând şi ştampila băncii. Extrasul de cont se înmânează titularului de cont la ghişeul băncii, sub semnătură, sau se expediază prin poştă, dacă această modalitate s-a convenit la deschiderea contului. 53

Titularii de cont sunt obligaţi să verifice operaţiunile înregistrate în cont şi să semnaleze băncii în scris orice omisiune sau eroare în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii extrasului de cont. Răspunderea băncii încetează dacă nu este sesizată, prin reclamaţia titularilor de cont, până la expirarea termenului stabilit de 10 zile lucrătoare de la primirea extrasului de cont, de a aduce la cunoştinţă neînregistrarea sau înregistrarea eronată a operaţiunilor în conturi, reflectată în extrasul de cont sau în alte documente bancare.

54

Capitolul 4 Plasamente bancare şi non-bancare
4.1. Plasamente bancare Depozitele pot fi la vedere şi la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au termen fixat şi a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare. La depozitele la termen, perioadele de păstrare a sumelor în contul respectiv sunt în zile calendaristice, potrivit contractului de depozit. Termenul se socoteşte începând cu data înregistrării sumei consemnate ca depozit în creditul contului de depozit şi până la data când expiră acest termen. La depozitele constituite, banca acordă titularului de depozit dobânda prevăzută în contractul de depozit, al cărei nivel este în funcţie de termenul depozitului. Nivelul de dobândă prevăzut în cerere-convenţie este indexabil, de la data hotărâtă de bancă, în funcţie de piaţa financiar bancară. Depozitul la termen în lei sau în valută În momentul încheierii unui Contract de depozit cu BRD - Groupe Société Générale, clientul este cel care stabileşte, împreunã cu Banca, suma pentru care se constituie depozitul şi moneda, perioada de depozitare, modalitatea de plată a dobânzii, precum şi - dacă este cazul – persoana pe care o împuterniceşte sã aibã acces la contul de depozit. Clientul poate alege una din urmãtoarele variante pentru depozit: • depozite în lei, cu plata dobânzii fie lunar, fie la expirarea termenului (capitalizarea automatã a dobânzii); • depozite în valutã, cu plata dobânzii la expirarea termenului. Toate depozitele la termen sunt purtătoare de dobânzi avantajoase, care diferã în funcţie de tipul, valoarea şi durata depozitului. Caracteristici: 1. Duratele de constituire   pentru depozitele în lei: 30, 60, 90, 180, 270, 365, 730 şi 1095 zile pentru depozitele în valutã: 30, 90, 180, 270 şi 365 zile

2. Reînnoirea depozitului. La expirarea termenului, BRD asigurã reînnoirea automatã, în aceleasi condiţii ca şi cele iniţiale, fie numai a plasamentului iniţial (în cazul depozitelor cu plata lunară a dobânzii) fie a plasamentului care include şi dobânda aferentã (în cazul depozitelor în lei cu capitalizare). 55

STANDARD şi PREMIUM 10 la depozitele în EUR şi USD . comoditate . în condiţiile şi limitele prevãzute de lege.Groupe Société Générale. partenerul de calitate. are posibilitatea de a opta pentru varianta care îl avantajeazã cel mai mult. respectiv. Garanţia oferitã de Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice.. • .. PREMIUM 25 şi PREMIUM 500 la depozitele în lei şi... în aceleaşi condiţii ca şi cele iniţiale.. îi garanteazã clientului o relaţie de confidenţialitate deplinã şi pãstrarea secretului tuturor operaţiunilor efectuate. 56 .. EUR sau GBP) sau de modalitatea de încasare a dobânzii (lunar sau la expirarea termenului pentru depozitele în lei).. Cu un depozit la termen. conferã depozitelor la termen tot atâtea atuuri pentru a reprezenta cea mai sigurã alegere. în condiţii de maximã siguranţã si confidenţialitate .. BRD . • .. Aceastã flexibilitate este determinatã de duratã (care porneşte de la o lunã şi poate ajunge pânã la 3 ani). De asemenea.3..Groupe Société Générale. • . accesibilitate şi flexibilitate … La alegerea tipului de depozit. În situaţia în care clientul doreşte sã îşi reînnoiască depozitul. nu este necesar să se deplaseze până la bancă pentru că banca îi reînnoieşte automat plasamentul la expirarea termenului. clientul alege sã îşi sporească plasamentul prin dobânzi atractive care pot fi capitalizate (dobândã la dobândã).. Garantarea depozitului.. descoperã tranşele STANDARD. Astfel. Avantaje: • Valorificã economiile . Toate depozitele constituite de cãtre persoanele fizice la BRD sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice. siguranţa numelui BRD . USD. de suma şi valuta dorită (depozitul poate fi constituit în lei.

40 4.00 4.15 4.25 4.75 Tranşa PREMIUM 25 0.000 ROL Depozite în valută Valuta Perioada Rata dobânzii* (% / an) Tranşa 57 Tranşa .25 4.00 4.25 4.80 5.35 4.50 4.40 4.25 4.Depozite în lei cu plata dobânzii la scadenţă Rata dobânzii* (% / an) Perioada La vedere 1 luna 2 luni 3 luni 6 luni 9 luni 1 an 2 ani 3 ani Tranşa STANDARD 0.65 4.25 4.50 4.000 ROL 25.500RON 25.25 4.000 ROL dobanda Depozite cu plata dobânzii lunar Rata dobânzii* (% / an) Perioada La vedere 1 luna 2 luni 3 luni 6 luni 9 luni 1 an Tranşa STANDARD 0.00 4.25 4.50 4.50 4.000.25 Tranşa PREMIUM 25 0.00 2.75 4.000.50 Suma minimă în cont de la care 150RON 2.500.10 4.25 4.25 4.000.500.50 4.75 5.15 4.25 4.500RON se plăteşte dobândă 1.00 4.25 4.25 4.000 ROL Suma minimă in cont de 150RON la care se plateste 1.75 4.000 ROL Tranşa PREMIUM 500 0.000RON 500.00 50.

50 3.00 10000 Suma minimă în cont de la care se 500 plăteşte dobândă (EUR) Valuta Perioada La vedere 1 luna 3 luni 6 luni 9 luni 1 an Rata dobânzii*(% / an) 0.40 2.70 1000 GBP Suma minimă în cont de la care se plăteşte dobândă ATUSTART ATUSTART .70 2.00 10000 Suma minimă în cont de la care se 1000 plăteşte dobândă (USD) Rata dobânzii* (% / an) Valuta Perioada La vedere 1 luna EUR 3 luni 6 luni 9 luni 1 an Tranşa STANDARD 0.50 4.25 2.20 2.70 2.25 3.50 2.50 2.60 2.30 2.25 3.STANDARD La vedere 1 luna USD 3 luni 6 luni 9 luni 1 an 0.60 2.25 2.80 2. cu o dobândã preferenţialã: 58 .30 3. EUR sau USD.10 2.70 Tranşa PREMIUM 10 0.50 2.50 PREMIUM 10 0.25 2.cont de economii în lei.55 2.90 3.00 2.40 2.25 2.

nimic mai simpl: poate face oricând retrageri. se pot desemna unul sau mai mulţi împuterniciţi. date fixe: 01 şi 15 ale lunii. • depuneri de numerar. cu condiţia de a respecta disponibilul minim în cont... în cadrul unui plafon de 40 milioane lei (4000 Lei noi) sau 1000 EUR/USD. • sumele depuse/încasate la aceste douã date încep sã fie purtãtoare de dobândã din momentul respectiv. • capitalizarea se face la date fixe. fixã. pentru sumele retrase din cont în datele de 01 sau 15 ale lunii se acordã dobândã pânã în momentul respectiv.000 Lei (20 Lei noi) pentru conturile în lei sau 5 EUR/USD pentru conturile în valutã. Avantaje: • …fãrã nici un fel de constrângeri. • special creat pentru copilul clientului. Şi în plus banca îi oferã copilului un premiu la deschiderea contului de economii ATUSTART: 200. Contul de economii poate fi alimentat oricând. Dobânda: • preferenţialã. • analog. De asemenea. clientul alege când şi cât doreşte sã economisească în numele copilului sãu. Operaţiuni permise oricând: • Retrageri de numerar. trimestrial sau anual pentru conturile în lei şi trimestrial pentru conturile în devize. stabilitã pentru fiecare trimestru calendaristic. tutore sau curator). Dacă clientul i-a 59 . pentru a împlini una din dorinţele copilului sãu. Majoritatea operaţiunilor în contul de economii sunt gratuite. cu respectarea disponibilului minim în cont de 3 milioane Lei (300 lei noi) sau 100 EUR/USD. încã din prima lui zi de viaţă şi pânã în ziua când va împlini 14 ani.• deschis şi gestionat de client (pãrinte. Iar dacã are nevoie de bani. • la deschiderea contului sau ulterior. Sumele retrase în orice altã zi sunt luate în calculul dobânzii pânã la data de 01 sau 15 anterioarã retragerii. Toate sumele depuse/ încasate în alte zile din lunã aduc dobândã începând cu urmãtoarea datã de 01 sau 15. în calitate de reprezentant legal al titularului minor. • dobânda se calculeazã de douã ori pe lunã. încasãri intra şi interbancare. poate oricând sã închida contul şi sã retragă toţi banii economisiţi. cu condiţia de a nu depăşi plafonul maxim. • … şi în condiţi de totalã siguranţă! … Garanţia de 100% oferitã de Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice conferã siguranţă deplină contului de economii ATUSTART.

cu condiţia de a nu depăşi plafonul maxim. Operaţiuni permise oricând: • retrageri de numerar.18 ani neîmpliniţi. pentru sumele retrase din cont în datele de 01 sau 15 ale lunii se acordã dobândã pânã în momentul respectiv. fără a depăşi plafonul de 80 milioane lei (8000 lei noi) sau 2000 EUR/USD. el alege când şi cât doreşte să economisească. • sumele depuse/încasate la aceste douã date încep sã fie purtãtoare de dobândã din momentul respectiv. încasãri intra şi interbancare. • … în ritmul clientului … Contul său de economii poate fi alimentat oricând.cont de economii în lei. cu simplul acord al ocrotitorului său legal (părinte. cu acordul părinţilor. special creat pentru clientul băncii BRD. Avantaje: • Valorificã cât mai bine economiile . trimestrial sau anual pentru conturile în lei şi trimestrial pentru conturile în devize. stabilitã pentru fiecare trimestru calendaristic. când va împlini 14 ani. • capitalizarea se face la date fixe. ATUSPRINT ATUSPRINT .Începând de la vârsta de 14 ani şi până la 18 ani.acord exprimat prin semnarea contractului de deschidere de cont – îi poate pãstra economiile în contul ATUSPRINT şi poate efectua singur operaţiunile aferente. • depuneri de numerar. • analog. fixã. banca va transfera economiile copilului sãu în ATUSPRINT fãrã costuri suplimentare. EUR sau USD. Dacã clientul se încadreaza în categoria de vârstã 14 . Sumele retrase în orice altã zi sunt luate în calculul dobânzii pânã la data de 01 sau 15 anterioarã retragerii. cu respectarea disponibilului minim în cont de 3 milioane lei (300 lei noi) sau 100 EUR/USD. Poate face oricând retrageri. Dobânda • preferenţialã. tutore sau curator) . date fixe: 01 şi 15 ale lunii.oferit deja un cont ATUSTART. • dobânda se calculeazã de douã ori pe lunã. se pot desemna unul sau mai mulţi împuterniciţi. Toate sumele depuse/ încasate în alte zile din lunã aduc dobândã începând cu urmãtoarea datã de 01 sau 15. nimic mai simplu. cu condiţia de a respecta 60 . • la deschiderea contului său ulterior. minorul îşi poate deschide un cont de economii ATUSPRINT şi beneficiază astfel de o dobândă atractivă. Iar dacă are nevoie de bani.

Atucont nu are termen. Dobânda se calculează de două ori pe lună. există două opţiuni de capitalizare: trimestrial sau anual. începând cu data de 01 sau 15 anterior. iar disponibilul minim trebuie să fie în orice moment de cel puţin 5 milioane lei (500 lei noi). astfel sunt permise oricând operaţiuni de depuneri numerar. Funcţionalităţile contului: Sunt similare cu cele ale unui cont curent. Sumele depuse/ încasate exact în aceste două date încep să fie purtătoare de dobânzi chiar din momentul respectiv. la date fixe: 01 şi 15 ale lunii.disponibilul minim în cont. stabilită pentru fiecare trimestru calendaristic. Pentru Atucont în lei. Toate sumele depuse sau încasate în celelalte zile din lunã îi vor aduce dobândã începând cu urmãtoarea datã de 01 sau 15.Garanţia de 100% oferită de Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice conferă siguranţă contului de economii ATUSPRINT. în calitate de titular sau împuternicit. clientul poate desemna unul sau mai multi împuterniciţi. În plus. 400 EUR sau 700 USD. EUR şi USD. În plus. sunt permise viramente în contul curent al titularului deschis la BRD. nu este necesar să fi împlinit 18 ani. capitalizarea se face trimestrial. în funcţie de care i se oferă clientului douã niveluri diferite de dobândã. Sumele retrase în orice altã zi a lunii vor fi luate în calculul dobânzii retroactiv. pentru sumele retrase din cont în datele de 01 sau 15 ale lunii va primi dobândã pânã în momentul respectiv. care îmbină avantajele unui cont curent cu cele ale unui depozit la termen. În calitate de titular. încasări intra şi interbancare şi respective retrageri de fonduri. la semnarea contractului de deschidere a contului sau ulterior. în funcţie de moneda contului. Avantaje: 61 . De asemenea. ATUCONT ATUCONT . deoarece este disponibil şi pentru minorii de la 14 ani.este un produs de economisire în lei. • … şi în condiţii de totală siguranţă! . fixă. poate oricând să-şi închidă contul şi sã retragă toţi banii economisiţi. cu respectarea soldului minim cerut. dacã au încuviinţarea ocrotitorului legal (părinte. tutore). Dobânda Dobânda acordată la Atucont este atractivă. Pentru Atucont în EUR sau USD. Analog. pentru a deţine un Atucont.

în condiţii de totală siguranţă … Garanţia oferitã de Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice precum şi siguranţa numelui BRD. Toate sumele depuse/ încasate în alte zile din lunã aduc dobândã începând cu urmãtoarea datã de 01 sau 15. fixã. • .• Valorifică economiile clientului .. date fixe: 01 şi 15 ale lunii. fixă pe fiecare trimestru calendaristic. încasãri sau viramente în contul sãu curent deschis la BRD. el alege când şi cât doreşte sã economisească. fãrã limitã de sumã şi fãrã a afecta procentul de dobândã cu care este remunerat contul. cu respectarea disponibilului minim în cont. cu condiţia pãstrãrii în cont a unei sume minime. În plus... În plus. • capitalizarea se face la date fixe. încasãri intra şi interbancare.. Din acest motiv. special creat pentru a rãspunde dorinţelor clienţilor. LIBERCONT Produs de economisire în lei şi EUR. se pot desemna unul sau mai multi împuterniciţi. stabilitã pentru fiecare trimestru calendaristic. este protejat împotriva fluctuaţiilor pieţei finaciare. majoritatea operaţiunilor în Atucont sunt gratuite. clientul beneficiază de o dobândã atractivã stabilitã în funcţie de fluctuaţiile ratelor de referinţã pe piaţa interbancarã (BUBID 1 lunã pentru conturile în lei şi EURIBOR 1 lunã pentru conturile în EUR). • dobânda se calculeazã de douã ori pe lunã. fãrã a fi condiţionat de respectarea unui termen prestabilit prin contract.. La deschiderea contului sau ulterior. Retrageri de numerar. LIBERCONT îi oferã într-o formulã unicã. • . Alegând Atucont. Clientul poate oricând efectua operaţiuni de depunere sau retragere de numerar. conferă Atucont tot atâtea atuuri pentru a reprezenta cea mai sigură alegere. Viramente în contul curent al titularului deschis la BRD.. Dobânda • preferenţialã. clientul alege o dobândă atractivă. • . • sumele depuse/încasate la aceste douã date încep sã fie purtãtoare de dobândã din momentul respectiv. de asemenea. trimestrial sau anual pentru conturile în lei şi trimestrial pentru conturile în devize. Operatiuni permise oricând: • • • • Depuneri de numerar. 62 .. ci are acces în orice moment la banii săi. accesibilitate şi flexibilitate … Clientul are acces nelimitat la banii sãi şi.. avantajele unui cont curent şi cele ale unui depozit la termen.. maximã lichiditate .. Cu LIBERCONT clientul nu este condiţionat de respectarea unui anumit termen (scadenţã).

garantatã prin contract. Iar dacã are nevoie de bani. Cele 6 niveluri de dobândã corespunzãtoare fiecãrui semestru aniversar sunt stabilite în momentul semnãrii contractului şi sunt garantate pentru întreaga perioadã de economisire. LIBERCONT este accesibil oricui. sã-şi înmulţească economiile prin depuneri suplimentare. nimic mai simplu! Poate face oricând retrageri sau viramente în contul sãu curent deschis la BRD cu condiţia de a respecta disponibilul minim în cont.. de aceleasi condiţii de bonificare progresivã. Depunerile în cont nu sunt limitate. în orice moment. Depozitul sãu PROGRESSO constituit în valutã pe o perioadã de 3 ani are o remunerare ce creste pe mãsurã ce perioada de economisire este mai mare. Noile sume se adaugã la disponibilul din cont beneficiind astfel. Toate aceste operaţiuni le poate face fãrã a fi condiţionat de respectarea unui termen şi fãrã a afecta procentul de dobândã cu care este remunerat contul. În plus.. PROGRESO PROGRESSO este un depozit în EUR sau USD. • … si totalã sigurantã! Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice îi oferã garanţia cã disponibilul din contul sãu de economii LIBERCONT este în siguranţă. clientul alege când şi cât doreşte sã economisească. Cu PROGRESSO clientul are posibilitatea ca. ori de câte ori doreşte. economiile clientului nu mai sunt afectate de fluctuaţiile pieţei sau de politica de dobânzi practicatã de bancã la un moment dat.• analog. pentru sumele retrase din cont în datele de 01 sau 15 ale lunii se acordã dobândã pânã în momentul respectiv. poate oricând sã închida contul şi sã retragă toţi banii economisiţi. Pentru economiile în valutã pe care le pãstreaza la BRD clientul poate alege Progresso şi poate descoperi avantajele pe care i le oferã dobânda progresivã. la rândul lor. Sumele retrase în orice altã zi sunt luate în calculul dobânzii pânã la data de 01 sau 15 anterioarã retragerii. calitatea de a fi actualizatã în funcţie de indicii BUBID 1 lunã şi EURIBOR 1 lunã. conferã dobânzii cu care sunt remunerate economiile clientului LIBERCONT certitudinea unui nivel competitiv. în numerar sau prin viramente bancare. fixã pentru fiecare lunã calendaristicã. Contul de economii poate fi alimentat oricând. Caracteristicile depozitului PROGRESSO: 63 . În acest fel. Avantaje: • Economiseşte în deplină libertate … Cu LIBERCONT clientul beneficiază de o dobândã atractivã. • … în condiţii de accesibilitate . stabilitã independent de politica de dobânzi a bãncii la un moment dat. De asemenea.

. care se adaugã la disponibilul existent... Pe parcursul întregii perioade clientul poate depune oricând sume noi în contul de depozit... Avantaje: • Valorificã mai bine economiile pe care clientul doreşte sã le pãstreze mai mult timp . şi accesibilitate … Cu o depunere iniţialã de 500 EUR/USD.Groupe Société Générale în parteneriat cu Aviva Aigurări de Viaţă. conferã depozitelor PROGRESSO tot atâtea avantaje pentru a reprezenta cea mai sigurã alegere.. Cu PROGRESSO clientul nu mai are emoţii în ceea ce priveşte modificarea dobânzii. deoarece nivelul de remunerare al plasamentului sãu este garantat prin contract pe întreaga perioadã de depunere. clientul are acces la un produs performant. • . membră a unuia din primele şase grupuri financiare pe plan mondial. flexibilitate. Durata de constituire: 1. în condiţii de maximã siguranţã .. Modalităţi de investire 64 ... siguranţa numelui BRD. garanţia oferitã de Fondul de Garantare a Depozitelor. Plasamente monetare non-bancare BRAD BRAD este un plan de investiţii pe termen mediu şi lung. capitalizându-se la fiecare 180 de zile  Garantarea depozitului: Toate depozitele PROGRESSO constituite la BRD sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor constituite de persoanele fizice. însoţit de o componenta ce asigură protecţie financiară celor apropiaţi. clientul îşi sporeşte plasamentul beneficiind de o dobândã atractivã şi progresivã.2. în condiţiile şi limitele prevãzute de lege. beneficiind astfel de aceleaşi condiţii de bonificare preferenţiale. care se capitalizeazã semestrial (primeşte dobândã la dobândã). Constituit în EURO. • .Cu PROGRESSO. În plus. • . disponibil la cea mai apropiatã unitate BRD. 4.080 zile  Moneda: EUR sau USD  Depunere iniţialã: minim 500 EUR/USD  Depuneri/încasãri suplimentare: sunt posibile oricând pe durata contractului  Retrageri parţiale: nu sunt permise  Dobânda: este garantatã prin contract pe toatã perioada depozitului şi creşte treptat pentru fiecare semestru aniversar în parte. planul Brad este realizat de BRD ..

Garanţia în caz de deces În situaţia în care. Un program flexibil şi comod. fără proceduri şi taxe de succesiune. Avantaje • Diversificarea investiţiilor pe termen mediu şi lung . Dupa primii cinci ani contractuali. 65 .Fondurile clientului sunt plasate în programe de investiţii pe piaţa financiară internaţională (prin cumpărarea de unităţi). beneficiarii desemnaţi vor primi. Protecţie financiară suplimentară. Brad asigură protecţia finaciară a celor apropiaţi: beneficiarii desemnaţi vor primi. oferind oportunitatea efectuării de plasamente pe pieţele financiare internaţionale. clientul se poate adresa cu încredere celei mai apripiate unităţi BRD. nu este impusă o frecvenţă regulată pentru depunerea primelor. Pentru a încheia un contract Brad sau solicita modificarea termenilor contractuali. Accesul la investitii Brad permite accesul la investiţii în orice moment prin răscumpărarea parţială sau totală a valorii poliţei clientului. pentru o sumă de cel puţin 2000 Euro. • Performanţă . Încetarea contractului Contractul inceteaza în următoarele situaţii: • răspunderea totală a valorii poliţei de către detonator (permisă oricând dacă asiguratul este în viaţă). pe lângă valoarea acumulată. Conditii de subscriere Orice persoana fizică majoră poate încheia acest contract. pentru aceste răscumpărări nu se mai plătesc penalizari. suma acumulată majorată cu 10% din totalul primelor plătite.care permite plasamente în obligaţiuni corporatiste. pe parcursul derulării contractului intervine decesul persoanei asigurate. în cazul decesului asiguratului. indiferent de cauza acestuia. în cazul decesului persoanei asigurate pe perioada derulării contractului. • încasarea îndemnizaţiei de către beneficiari. un plus de 10% din totalul primelor plătite. în situaţia în care dispune de resurse financiare semnificative. ca o alternativă la instrumentele clasice de investiţii pe termen mediu şi lung. Brad oferă condiţii contractuale flexibile. Cu Brad.un plasament în obligaţiuni guvernamentale ale statelor vest-europene. durata contractului este nedeterminată şi clientul are posibilitatea oricând să schimbe beneficiarii desemnaţi şi/sau deţinătorul poliţei. Astfel.Brad este un produs special conceput pentru client. gestionate de Aviva. emise în principal de companii europene şi Conservator .cu Brad clientul are acces la două programe de investiţii care sunt gestionate într-o manieră specializată pe pieţele financiare internaţionale: Actual.

Garanţia în caz de deces În situatia în care. Începând cu al doilea an contractual. un plus de 1% aplicat la aceastã valoare. O investiţie sigurã. inclusiv acumularea unor venituri suplimentare dupã pensionare. Poate alege nivelul primelor depuse. pentru orice perioadã mai mare de 5 ani. indiferent de cauza acestuia. 66 . Stejar este conceput special pentru a ajuta clientul în realizarea proiectelor de viitor precum şcolarizarea copiilor. Încetarea contractului Contractul înceteazã la expirarea duratei planificate. Poate fi constituit în Lei. Cu Stejar. clientul îşi construieşte propriul program de economisire. Bineînţeles. iar în Euro şi USD pe piaţa financiarã internaţionalã. 2 produse într-unul singur. cumpãrarea unui autoturism sau a unei locuinţe. beneficiarul sau beneficiarii desemnaţi vor primi. membrã a unuia din primele şase grupuri financiare pe plan mondial. pe parcursul derulãrii contractului intervine decesul persoanei asigurate.STEJAR Stejar este un plan de economisire programatã. are acces la economiile tale în schimbul plãţii unor penalitãţi. Euro şi USD. realizat de BRD . Stejar oferã siguranţa valorificãrii optime a economiilor clientului prin plasamente pe termen mediu şi lung. frecvenţa plãţilor şi. Modalitãţile de investire Economiile clientului sunt plasate în programe de investiţii (prin cumpãrarea de unitãti). poate suplimenta oricând aceastã investiţie prin plata unor prime suplimentare. conform dorinţelor şi posibilitãţilor financiare. pentru o sumã de cel putin 180 USD pe an (sau echivalentul în lei sau Euro). pe lângã suma economiilor valorificate. pe piaţa financiarã din România.Groupe Société Générale în parteneriat cu Aviva Asigurãri de Viaţã. durata. periodic. Clientul decide cine vor fi beneficiarii sumelor acumulate în cazul producerii unui eveniment nedorit. Conditii de subscriere Orice persoanã fizicã majorã poate încheia acest contract. comod şi accesibil. Prima anualã poate fi plãtitã şi în rate. dar şi o protecţie financiarã. Un program flexibil. Stejar înseamnã nu numai un plan de economisire. gestionate de Aviva: în Lei. Dupã primii 5 ani economiile clientului pot fi rãscumpãrate total sau prin retrageri partiale. fãrã penalizare. Avantaje Oportunitatea economisirii pe termen mediu şi lung. poate revizui termenii contractului sãu.

având ca principal obiectiv protecţia împotriva inflaţiei. Simfonia 1 este deschis oricărei persoane fizice. valoarea recomandată de BRD este de cel puţin 10 titluri. Valoarea unui titlu de participare este afişată zilnic la sediile BRD precum şi periodic în presa scrisă. depozite la bănci solide. Suprem. 67 . gestionat de SGAM-BRD. gestionând active de peste 230 miliarde Euro. În USD şi Euro. Permiţând investirea în comun şi specializată a sumelor de bani. în orice moment: clientul poate subscrie oricât şi poate investi orice sumă. În orice moment clientul poate afla la ce valoare a ajuns investiţia sa. Protectie financiarã suplimentarã. client al BRD sau nu. unul din liderii europeni în administrarea de fonduri. Acest fond este deschis oricui. Titlurile pot fi răscumpărate în orice moment. pe baza unei cereri de răscumpărare depuse la o unitate a BRD . investiţiile clientului sunt plasate în obligaţiuni guvernamentale ale statelor vest europene şi/sau acţiuni din categoria A cotate la bursele internaţionale. parţial sau total. clientul are acces la un produs de economisire care îi permite diversificarea investiţiei şi diminuarea riscului. valoarea minimă a investiţiei fiind de 1 titlu (valoarea unui titlu este actualizată zilnic). Avantaje: O modalitate de diversificare a formelor de economisire. Alegând Simfonia 1. chiar şi după 24 ore. cu risc scăzut. Simfonia 1 asigură protejarea economiilor sale împotriva inflaţiei. De asemenea. minimul fiind de 1 titlu.Groupe Société Générale. respectiv. filială a Société Générale Asset Management. Se pot subscrie sau răscumpăra orice număr de titluri. Cu Stejar. Subscrierea la acest fond sau răscumpărarea titlurilor se poate face la oricare din unităţile BRD. Un plasament flexibil şi accesibil. precum şi de o rentabilitate anualã superioarã ratei inflaţiei. beneficiarii desemnaţi pot fi siguri cã îşi vor putea îndeplini proiectul dorit. Performanţa produsului în lei este determinatã de indexarea anualã a primelor.Un produs performant. Median. SIMFONIA 1 Simfonia este un fond deschis. prin completarea unei simple cereri de subscriere sau. în special titluri de stat. Strategia de investiţii include exclusiv instrumente de tip monetar. în funcţie de programul ales: Conservator. răscumpărare. române sau străine.

Un plasament sigur. Prin fondul Simfonia 1 clientul are acces nelimitat la banii săi. numai de tip monetar. Clientul are posibilitatea de a afla în orice clipă la ce valoare a ajuns investiţia sa. Un plasament disponibil în orice moment. Siguranţa investiţiei este determinată. pe de o parte. valoarea unui titlu este afişată zilnic la fiecare din unităţile BRD şi publicată în presa de specialitate.Un plasament transparent. fără nici o restricţie. de calitatea instrumentelor de investiţie folosite. Astfel în orice moment poate cumpăra noi titluri sau poate să răscumpere parţial sau în totalitate titlurile deţinute. depozite la bănci importante şi. precum titlurile de stat. de administrarea specializată a Fondului de către Société Générale Asset Management. 68 . cu risc scăzut. fără formalităţi complicate şi fără comision. pe de altă parte. Astfel.

de care trăgătorul dispune. Persoanele fizice transferă banii câstigaţi pentru a cumpăra diverse bunuri de bază. o sumă de bani la scadenţă. respectiv unei alte persoane indicate de beneficiar. Cambia este un instrument de plată sau titlu de credit prin care o persoană. ca plată a muncii lor. se obligă să plăteasca unei alte persoane. respectiv furnizorul mărfii sau al serviciului. Cecul joacă un rol important în cadrul operaţiunilor bancare. denumită emitent. Modalităţi şi instrumente de decontare utilizate în activităţile de decontare Transferul fondurilor reprezintă trecerea banilor de la cel ce a cumparat o marfa sau un serviciu la cel ce a vândut-o. există anumite instrumente utilizate pentru a efectua transferul fondurilor.1. Agenţii economici cumpărători trebuie să transfere fonduri către furnizorii de la care au procurat produsele şi serviciile necesare realizării propriei activităţi. • Sistemele de plată electronice. denumită trăgător. Cecul este un înscris prin care o persoană (trăgător) dă ordin băncii sale (tras) de a plăti în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani. pe care banca le pune la dispoziţia clienţilor lor. la vedere sau la termen. între persoane. 69 . În afara plăţilor în numerar. iar circuitul continuă neîntrerupt. Cea mai simplă forma de transfer a banilor este transferul fizic de numerar. Fiecare persoană care beneficiază de un salariu. Aceştia au. la rândul ei. Instrumentele şi modalităţile de plată oferite de bancă sunt următoarele: • Cecul. denumită beneficiar. sau la ordinul acesteia. o sumă de bani unei terţe persoane. dă ordin altei persoane. banii firmelor producătoare de bunuri de consum sunt transferaţi către angajaţi. Ulterior. denumită beneficiar. • Cambia. Produsele şi serviciile bancare specifice transferului fondurilor reprezintă o caracteristică fundamentală a oricărui sistem bancar şi au la bază utilizarea instrumentelor de plată. denumită tras. de asemenea de plătit salariile angajaţilor. Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană. • Ordinul de plată. transferă banii altor participanţi la circuitul economic.Capitolul 5 Decontarea intra şi interbancară 5. de a plăti.

Pentru îndeplinirea dispoziţiei plătitorului. 3. exprimată prin emiterea ordinului de plată. Autentificarea . 5. banca trebuie să efectueze. în ordine următoarele operaţiuni: 1. 2. • denumirea societăţii bancare iniţiatoare. Refuzul . Acceptarea . 6. 1.procedura prin care banca decide că nu este posibil să se execute un ordin de plată dat de un emitent. fie prin debitarea unui cont al emitentului.procedura prin care banca recunoaşte că a primit un ordin de plată. de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani. Menţiuni obligatorii Ordinul de plată va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni: • ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani. fie prin încasarea acesteia de la emitent. Recepţia . numărul contului acestuia deschis la societatea bancară iniţiatoare. • numele sau denumirea beneficiarului şi după caz numărul contului acestuia deschis la societatea bancară destinatară. Executarea . Ordinul de plată Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată. Finalizarea transferului-credit se realizează atunci când banca destinatară acceptă ordinul de plată în favoarea beneficiarului. Tipuri de ordine de plată: • • obişnuit . • Nu prevede că plata trebuie să fie făcuta la cererea beneficiarului. dată de către emitentul acestuia.Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată. O astfel de dispoziţie este considerată ordin de plată. • numele sau denumirea plătitorului. sau că executarea ar determina costuri executive ori întârzieri în finalizarea transferului-credit. de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani.procedura prin care banca recunoaşte ca valabil un ordin de plată recepţionat în vederea executării.procedura prin care banca determină că un ordin de plată a fost emis de persoana indicată pe instrument ca emitent. unei societăţi bancare. dată de către emitentul acestuia. • denumirea societăţii bancare receptoare. unei societăţi bancare. numai dacă: • Banca receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sumă de bani.procedura prin care banca pune în aplicare ordinul de plată acceptat anterior. 70 . pentru trezorerie . 4.

Executarea ordinului de plată reprezintă procedura prin care administratorul de cont debitează contul plătitorului şi remite ordinul de plată în scopul transferării fondurilor băneşti la beneficiar. • informaţii din care să se poată reconstitui şirul neîntrerupt al circulaţiei ordinului de plată pe suport hârtie pe parcursul efectuării transferului-credit până la finalizarea acestuia. Exemplarul nr. Executarea ordinului de plată are loc cel mai târziu în ziua bancară următoare emiterii.3 (vernil) se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont.1 (alb) serveşte la debitarea contului emitentului şi se arhivează la actele zilei. Exemplarul nr. acceptarea şi executarea. autentificarea.2 (roz) serveşte pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatară şi se anexează la extrasul de cont al acestuia. posibilă şi certă). Se aplică ştampila. Exemplarul nr. Obligaţiile băncii iniţiatoare Banca iniţiatoare este societatea bancară care deserveşte clientul care emite ordinul de plată. data şi semnătura administratorului de cont pe toate exemplarele ordinului de plată. Recepţia este procesul prin care ordinul de plată întocmit de către client în 3 exemplare este verificat de către administratorul de cont al plătitorului din punct de vedere al formei şi conţinutului. • data emiterii (unică. Autentificarea ordinului de plată se efectuează de către administratorul de cont şi urmează recepţiei. Ordinul de plată poate fi utilizat atât de clienţii băncii persoane fizice cât şi persoane juridice. 71 . • denumire de „ordin de plată”. Autentificarea reprezintă procedura de recunoaştere a persoanelor pe care emitentul ordinului de plată le autorizează să semneze autentic şi se efectuează prin confruntarea semnăturilor înscrise în ordinul de plată cu cele din fişele specimenelor de semnături. Acceptarea ordinului de plată reprezintă recunoaşterea de către unitatea bancară a valabilităţii ordinului de plată după verificarea existenţei disponibilului în contul plătitorului.• elementul care să permită autentificarea emitentului de către societatea bancară iniţiatoare. Dacă nu există disponibil sau nu sunt îndeplinite alte condiţii ordinul de plată se restituie clientului. Procesul de transfer-credit începe la banca iniţiatoare unde au loc următoarele etape: recepţia.

Clientul este obligat să întocmească ordinul de plată în numărul de exemplare cerut de normele bancare. simbolul contului beneficiarului. se va proceda la refuzul de încasare al ordinului de plată. folosind pentru completare cerneală sau pix de culoare albastră sau neagră. sau contul acestuia a fost închis. În cazul în care există neconcordanţe între datele înscrise pe ordinul de plată. în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la ridicarea extrasului de cont. orice neconcordanţă apărută între sumele anexate. denumirea beneficiarului în concordanţă cu registrul Comerţului. sau beneficiarul sumei nu are cont deschis la banca respectivă. eventuale menţiuni suplimentare.Obligaţiile băncii destinatare Banca destinatară este societatea bancară care deserveşte contul beneficiarului. concordanţa sumei înscrise în cifre şi litere. administratorul procedează la acceptarea sa. Dacă toate datele din ordinul de plată corespund. Administratorul de cont care primeşte ordinul de plată verifică următoarele elemente: • • • • • • dacă beneficiarul este client al acestei bănci. Ordinul de plată prezentat de către emitent trebuie să fie completat cu toate menţiunile obligatorii iar dacă este cazul şi menţiuni suplimentare privind: • data plăţii viitoare. Clientul emitent are obligaţia să emită ordine de plată numai în limita disponibilului din cont. • adresa beneficiarului în cazul în care acesta nu are deschis cont la banca destinatară. Obligaţiile clientului beneficiar Clientul beneficiar va aduce la cunoştinţa băncii. Nerespectarea acestor proceduri atrage după sine plata oricăror dobânzi sau penalităţi suportate de bancă începând din cea de-a treia zi lucrătoare de la ridicarea extrasului de cont 72 . Ordinul de plată emis trebuie să cuprindă ştampila plătitorului şi semnăturile autorizate în conformitate cu fişa specimenelor de semnături. menţiuni obligatorii. • referinţe privind conţinutul economic al operaţiunii în cazul în care clientul emitent este beneficiar de credite. operaţiune care se finalizează prin creditarea contului beneficiarului. Obligaţiile clientului plătitor Clientul plătitor este obligat să prezinte la bancă numai formulare aprobate de Banca Naţională a României.

unităţii bancare prezentatoare. unitatea bancară iniţiatoare este alta decât unitatea bancară prezentatoare. prin reţeaua intrabancară. la rubrica „Compensabil la …” cu numele judeţului sau cu înscrisul „Centrala BNR”. Operaţiunile din circuitul nr. Unitatea bancară primitoare – destinatară primeşte ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv şi completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării. Clientul plătitor remite ordinul de plată unităţii bancare la care are deschis cont curent. aplicând ştampila şi semnătura autorizată.b. Unitatea bancară primitoare – destinatară primeşte ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv sau la Centrala Băncii Naţionale a României şi completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării. 2. aplicând ştampila şi semnătura autorizată. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare completează ordinul de plată pe verso.b. 4.b. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv sau la Centrala Băncii Naţionale a României. Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate.1 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel: 1. la rubrica „Compensabil la …” cu numele judeţului respectiv.a. 5.a. Unitatea bancară iniţiatoare debitează contul clientului plătitor. 3.a.a. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare completează ordinele de plată pe verso. 4. 73 . situată în reşedinţa de judeţ. 4. Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. 1. 1. Clientul plătitor remite ordinul de plată unităţii bancare la care are deschis cont curent. Operaţiunile din cadrul circuitului nr. Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate. Unitatea bancară iniţiatoare trimite ordinele de plată. Circuitul numărul 2 al ordinului de plată (OP 2) unde: clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în acelaşi judeţ şi care aparţin unor societăţi bancare diferite.2 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel: 1. 2.b. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare debitează contul clientului plătitor 3. 3.Circuitele ordinului de plată Circuitul numărul 1 al ordinului de plată (OP 1) unde: clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în reşedinţa de judeţ şi care aparţin unor societăţi bancare diferite.

1. N. Clientul plătitor remite ordinul de plată unităţii bancare la care are deschis cont curent.prezentatoare debitează contul clientului plătitor.b.a.Circuitul numărul 3 (interjudeţean) al ordinului de plată (OP 3) unde: clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor societăţi bancare diferite.a. R. Unitatea bancară primitoare primeşte ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere sau la Centrala BNR şi completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării.prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere sau la Centrala BNR 3. aplicând ştampila şi semnătura autorizată. aplicând ştampila şi semnătura autorizată. Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată. Operaţiunile din cadrul circuitului nr. societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în judeţul de iniţiere.a. Circuitul numărul 4a (interjudeţean) al ordinului de plată (OP 4a) unde: clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor societăţi bancare diferite. la rubrica „Compensabil la …” cu numele judeţului de iniţiere sau cu înscrisul „Centrala BNR”. iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în judeţul de iniţiere. unităţii bancare destinatare. Unitatea bancară iniţiatoare debitează contul clientului plătitor. 4.prezentatoare completează ordinele de plată pe verso. Unitatea bancară iniţiatoare .a. 4. şi completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării. Clientul plătitor remite ordinul de plată unităţii bancare la care are deschis cont current. Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie sau la Centrala B.3 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor şi intervalelor obligatorii astfel: 1. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate. societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în judeţul de destinaţie. unităţii bancare prezentatoare. R. societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate bancară în judeţul de destinaţie. 4.b. (din judeţul de destinaţie).b. 1. la rubrica „Compensabil la …” cu numele judeţului de destinaţie sau cu înscrisul „Centrala BNR”. 5. 2. Unitatea bancară iniţiatoare . Unitatea bancară primitoare – destinatară primeşte ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie sau la Centrala B. 2. Unitatea bancară iniţiatoare completează ordinele de plată pe verso. 74 . prin reţeaua intrabancară.4a al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel: 1.b. 3. N. Unitatea bancară iniţiatoare . prin reţeaua intrabancară. 3. Unitatea bancară iniţiatoare trimite ordinele de plată. Operaţiunile din cadrul circuitului nr.

dacă are nevoie de numerar. va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient disponibil în contul său.este cel care va încasa cecul. Unitatea bancară iniţiatoare completează ordinele de plată pe verso. Trasul este prestator de servicii. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate. Cecul În termeni simpli.5. 4. acesta poate fi un terţ sau însuşi trăgătorul.b. societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în judeţul de destinaţie. Beneficiarul . Trasul .4b al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă a termenelor şi intervalelor obligatorii astfel: 1. 6.este persoana care emite cecul. pentru ca banca să îi poată onora plăţile solicitate. Operaţiunile din cadrul circuitului nr. Trăgătorul . Circuitul numărul 4b (interjudeţean) al ordinului de plată (OP 4b) unde: clientul plătitor şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor societăţi bancare diferite. 2.b. 3.a. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente ordinelor de plată acceptate. Unitatea bancară iniţiatoare debitează contul clientului plătitor. 5. Clientul plătitor remite ordinul de plată unităţii bancare la care are deschis cont curent 1. 2. 75 . cecul este o instrucţiune scrisă către o bancă de a plăti. Unitatea bancară iniţiatoare trimite ordinele de plată. la rubrica „Compensabil la …” cu numele judeţului de iniţiere 2. o anumită sumă de bani unei persoane specificate. prin reţeaua intrabancară. prin reţeaua intrabancară unităţii bancare prezentatoare 4. unitatea bancară iniţiatoare este alta decât unitatea bancară prezentatoare. Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată. unităţii bancare destinatare. fiind titularul unui cont bancar care va fi debitat când cecul va fi plătit.este întotdeauna banca unde trăgătorul îşi are deschis contul. din contul celui ce ordonă plata. Unitatea bancară prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere. iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în judeţul de iniţiere. 3. În emiterea unui cec sunt implicate trei părţi: 1.a. aplicând ştampila şi semnătura autorizată. Unitatea bancară primitoare primeşte ordinele de plată prin compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere şi completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării. Cecul poate fi emis cu condiţia ca titularul contului să aibă suficiente fonduri în cont.

altor persoane. potrivit solicitării beneficiarului. fără nici o restricţie. Cecul cu clauza „nu la ordin” . cec la purtător. Tipuri de cecuri 1. ci numai pe calea cesiunii. • Locul plăţii. precum şi numele localităţii. Această menţiune permite beneficiarului să transmită cecul. Aceste cecuri nu pot fi transmise prin gir. respectiv banca. dacă beneficiarul de drept pierde cecul sau îi este furat. • • • Cecurile emise pot fi îimpărţite după mai multe criterii: Din punct de vedere al persoanei către care este plătibil cecul: cec care poartă clauza „nu la ordin”.în textul cecului este menţionat numele beneficiarului şi clauza „nu la ordin”. prin gir. Cecul la purtător . • Numele trasului. Cecul cu clauza „la ordin” . de regulă numele băncii trase este imprimat pe înscris. Acest cec este plătibil oricărei persoane care îl prezintă la banca. banca pune la dispoziţia clienţilor formulare de cec tipizate. din punct de vedere juridic. cecurile pot fi:  Cec simplu.în textul cecului este menţionat numele beneficiarului şi clauza „la ordin”. • Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani (sumă scrisă în cifre şi litere cu indicarea monedei). ceea ce reprezintă un dezavantaj. • Data şi locul emiterii. cec care portă clauza „la ordin”. 2. Un cec simplu se poate plăti în numerar sau în cont.  Cec barat.Menţiunile obligatorii ale cecului Pentru a fi înscris valid. autografată. 76 . iar cecul este achitat numai acestuia. luna. Acest tip de cec are cea mai largă utilizare. anul. respectiv localitatea şi adresa băncii unde urmează a se face plata. respectiv ziua.este acela în care textul înscrisului are menţiunea expresă „la purtător” sau „plătiţi purtătorului” sau nu are nimic precizat. După modul de încasare. • Semnătura trăgătorului. cecul trebuie să cuprindă următoarele menţiuni obligatorii: • Denumirea de cec trecută pe înscris.

pe faţa înscrisului se numeşte cec barat. Avalul poate fi dat de către un semnatar al cecului. pe spatele cecului (caz în care nu trebuie confundat cu girul). Avalul Avalul reprezintă garanţia personală prin care o persoană denumită avalist. Există o limită de timp de prezentare la plată a cecului.Cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice. cecul este valabil 15 zile. cecurile sunt plătibile la vedere. prima zi se considera a fi ziua următoare datei emiterii. neputând fi plătite în numerar. potrivit instrucţiunilor pe care le dă la încasare. poate ridica banii la prezentarea cecului. pentru toată suma menţionată pe cec. sau un duplicat al cecului. Există două modalităţi de barare a cecurilor: barare generală. Cecurile barate sunt utilizate numai pentru plata într-un cont bancar al beneficiarului. Girarea Transmiterea cecului se poate face prin gir. Noul beneficiar poate. suma şi data). În alte condiţii. certifică autenticitatea ordinului dat prin semnatura autografă de pe înscris şi înmânează cecul beneficiarului. când între cele două linii paralele este menţionat numele băncii la care beneficiarul îşi are contul deschis şi numai acolo se va face plata. În ambele cazuri. dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis. persoană denumită avalizat. Girantul poate da un aval. Un cec este valabil timp de 8 zile. Beneficiarul încasează cecul în numerar sau suma cecului va intra în contul său bancar. trăgătorul înscrie anumite elemente (numele beneficiarului. garantează obligaţia asumată de una dintre persoanele obligate prin cec. altul decât trăgătorul. în baza girului dat în favoarea sa. deoarece el este obligat numai faţă de posesorii care dobândesc cecul ulterior girului său. adică cel care dă avalul. Girarea se face prin completarea pe versoul cecului a numelui şi a semnăturii celui care transmite proprietatea cecului. Noul beneficiar. să transmită cecul prin gir unei alte persoane. Valabilitatea cecului În general. la rândul lui. Modul de funcţionare Folosind un formular standard (un cec alb). odată ce acesta a fost emis. precum şi a datei la care are loc această operaţiune. înlocuind astfel plata în numerar. a numelui noului beneficiar. şi barare specială. caz în care nu există nici o menţiune scrisă între cele două linii paralele trase în diagonala cecului. 77 . dar nu orizontale. pe o copie. Avalul poate fi dat printr-o simplă semnătură a avalistului pusă pe faţa cecului. sau o parte din ea. Avalul poate fi parţial dar trebuie să fie întotdeauna necondiţionat.

exemplarul 1 se reţine la banca trasă. Termenele de prezentare la plată a cecurilor se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului de către trăgător. dă un ordin necondiţionat acesteia care se află în poziţie de tras. b. printr-o scrisoare adresată băncii sale.15 zile dacă cecul este plătibil între localităţi diferite.exemplarul 2 se remite la banca beneficiarului ca act de credit. unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent aflat în poziţie de beneficiar. banca neasumându-şi nici o răspundere dacă acestea ajung la bancă trasă după expirarea termenelor de prezentare şi trăgătorul a revocat ordinul de plată. în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară. . Cecul poate fi onorat şi după expirarea termenului de prezentare cu condiţia ca trăgătorul să nu fi revocat ordinul de plată privind cecul respectiv.se prezintă cecul referendului de ghişeu însoţit de o delegaţie din partea firmei beneficiare. c.Iniţiativa Iniţiativa aparţine trăgătorului care.30 zile în cazul cecului circular. Direct la unitatea bancară trasă în numerar: .se înregistrează în jurnalul de casă. .se verifică cecul.se remite la casierie pentru plată pe cale internă. . Cecurile se pot primi spre remitere la încasare la banca trasă şi după expirarea termenelor. . Direct la unitatea bancară trasă în cont: . . .clientul semnează pe spatele cecului de primire. După expirarea termenelor de prezentare la încasare. La unitatea bancară care deserveşte posesorul 78 . Termenul de prezentare poate fi de: .exemplarul 3 se restituie beneficiarului după semnare şi ştampilare.se prezintă şefului de serviciu.se introduce cecul în bancă de către posesor însoţit de borderoul de încasare întocmit în trei exemplare: . . . să plătească la prezentare o sumă determinată. . Termenul de prezentare la plată a cecurilor Numim termen de prezentare la plată al cecurilor durata de timp între data emiterii şi data prezentării la plată la banca trasă (inclusiv circuitul bancar). .se semnează şi se ştampilează cecul pe faţă. poate fi revocată plata cecului numai de către trăgător. Încasarea cecului Prezentarea spre încasare se poate face: a.8 zile dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis.

30. care conţine: . Operaţiunile din cadrul circuitului nr. . Circuitele cecului Circuitele cecurilor în funcţie de locul de desfăşurare vor fi următoarele: Circuitul numărul 1 (local) al cecului (c1) unde: clientul beneficiar şi clientul plătitor au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în reşedinţa de judeţ şi care aparţin unor societăţi bancare diferite. Unitatea bancară iniţiatoare completează cecul. astfel: 1. . * Această operaţiune se efectuează între orele 11.suma. la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. 1. În acest caz posesorul introduce filele de cec la banca sa însoţite de un borderou în trei exemplare: .seria şi numărul cecului.exemplarul 2 se remite împreună cu cecul la banca trăgătorului iar după decontare serveşte ca act de credit pentru înregistrare în contul beneficiarului. .exemplarul 3 se restituie beneficiarului după semnare şi ştampilare. . Clientul beneficiar remite cecul unităţii bancare la care are deschis cont current. . Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unităţii bancare destinatoare (primitoare). la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. la rubrica „Compensabil la…” cu numele judeţului respectiv (judeţul în care sunt situate cele două unităţi bancare).exemplarul 1 se reţine la banca beneficiarului. Refuzul cecurilor la plată Un cec care nu îndeplineşte condiţiile sau elementele obligatorii.număr curent.beneficiarul şi banca acestuia. Cecurile remise la încasare la banca beneficiarului şi refuzate de banca trasă vor fi returnate băncii beneficiarului cu scrisoare de restituire.trăgătorul şi contul acestuia. . va fi restituit beneficiarului şi nu va fi introdus în circuitul bancar.motivul refuzului.a. 2.b. 79 . Un cec prezentat la banca trasă de beneficiar în vederea încasării se refuză de referendul de ghişeu (cu semnătura şefului de serviciu conturi şi viramente pe faţa cecului) şi se restituie beneficiarului cu exemplarul numărul 2 al borderoului.Cecul poate fi încasat numai în cont. 1 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii. .00 – 11. fără a le introduce în compensare. Evidenţa cecurilor refuzate la plată se va ţine în cadrul serviciului „Conturi şi viramente” într-un registru păstrat de şeful de serviciu.

5. Operaţiunile din cadrul circuitului nr.3. 5. 4.b. societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate bancară în judeţul de destinaţie. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. Unitatea bancară iniţiatoare completează cecul. prin compensare. Clientul beneficiar remite cecul unităţii bancare la care are deschis cont curent.30. la rubrica „Compensabil la…” cu numele judeţului de destinaţie. 1. Operaţiunile din cadrul circuitului nr. cecurile prezentate anterior de unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare). Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. 80 .a.b. Unitatea bancară destinatară debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate. la rubrica „Compensabil la…” cu numele judeţului respectiv (judeţul în care sunt situate cele două unităţi bancare). Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.a. Unitatea bancară destinatară debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate. 3 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor şi intervalelor obligatorii. 4. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză.a. Clientul beneficiar remite cecul unităţii bancare la care are deschis cont curent. Circuitul numărul 3 (interjudeţean) al cecului (c3) unde: clientul beneficiar şi clientul plătitor au conturi curente deschise la unităţile bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor societăţi bancare diferite. fără a le introduce în compensare.b. 1.00 – 11. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară. astfel: 1. 3.a. prin compensare.b. la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. Unitatea bancară iniţiatoare completează cecul. la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. 2 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor obligatorii. cecurile prezentate anterior de unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare). 2. astfel: 1. Circuitul numărul 2 (intrajudeţean) al cecului (c2) unde: clientul beneficiar şi clientul plătitor au conturi curente deschise la unităţile bancare situate în acelaşi judeţ şi care aparţin unor societăţi bancare diferte. * Această operaţiune se efectuează între orele 11. la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. 4. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unităţii bancare destinatoare (primitoare). 4.

5. * Această operaţiune se efectuează între orele 11. la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie. Unitatea bancară destinatară transmite unităţii bancare primitoare (din judeţul de iniţiere) date privind cecurile care urmează a fi acceptate la compensare. Unitatea bancară destinatară. Unitatea bancară iniţiatoare trimite cecurile. Unitatea bancară prezentatoare (din judeţul de destinaţie) transmite unităţii bancare iniţiatoare (din judeţul de iniţiere) date privind cecurile acceptate la compensare de către unitatea bancară destinatară. debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate. astfel: 1.b. unităţii bancare prezentatoare (din judeţul de destinaţie). prin reţeaua intrabancară. 4. după verificarea cecurilor. 81 . Clientul beneficiar remite cecul unităţii bancare la care are deschis cont curent. debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate. Unitatea bancară destinatară. societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în judeţul de destinaţie iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în judeţul de iniţiere. 7. după verificarea cecurilor. cecurile prezentate anterior de unitatea bancară prezentatoare.b. 4 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a termenelor şi intervalelor obligatorii. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară. Unitatea bancară iniţiatoare completează cecul. Operaţiunile din cadrul circuitului nr. la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. Unitatea bancară prezentatoare introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie. 4. 3. Unitatea bancară primitoare trimite cecurile. 3. * Această opţiune se efectuează între orele 11.00 – 11. 6. prin reţeaua interbancară. 2.30. unităţii bancare destinatare (din judeţul de destinaţie).30. 1. la rubrica „Compensabil la…” cu numele judeţului de iniţiere.a.2. 5. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză la compensare.a. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unităţii bancare primitoare fără a le introduce în compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. Circuitul numărul 4 (interjudeţean) al cecului (c4) unde: clientul beneficiar şi clientul plătitor au conturi curente deschise la unităţile bancare situate în judeţe diferite şi care aparţin unor societăţi bancare diferite.00 – 11. . Unitatea bancară prezentatoare prezintă cecurile unităţii bancare destinate (primitoare) fără a le introduce în compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie. la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv. 5.

trasul şi beneficiarul. • Ordinul necondiţionat de a plăti o sumă de bani (trecută în cifre şi litere. cel care va trebui să plătească beneficiarului suma trecută pe cambie. Crearea cambiei Cambia poate fi creată la ordinul trăgătorului însuşi care este şi beneficiarul drepturilor înscrise în cambie. anul. • Numele sau denumirea beneficiarului . Trăgătorul poate fi beneficiar în situaţia în care vrea să-şi recupereze direct o creanţă de la debitor. • Numele sau denumirea trasului . Cambia Cambiile sunt titluri de credit emise sub semnătură personală. 82 . Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară. Cambia poate fi trasă asupra trăgătorului care este şi tras.data la care cambia devine exigibilă şi trebuie plătită. Trăgătorul poate fi tras atunci când se obligă prin cambie.ziua. fie prin girarea acesteia să-şi achite alte obligaţii ale sale. persoana care emite cambia şi iniţiază o relaţie cambială prin ordinul dat trasului de a plăti o sumă fixă beneficiarului. • Trăgătorul este creditorul. 7. • Beneficiarul este persoana ce va primi banii. precum şi numele localităţii unde cambia a fost emisă. Cambia poate fi trasă pentru contul unui terţ. Acest instrument de plată pune în legatură trei persoane: trăgătorul.cel ce trebuie să plătească.a. 6.6. • Scadenţa . cu indicarea monedei). luna. Beneficiarul poate. • Data şi locul emiterii . Pentru ca o cambie să fie validă din punct de vedere juridic trebuie să conţină menţiuni obligatorii: • Denumirea de cambie înscrisă în textul acesteia.persoana căreia urmează să se plătească suma de bani. fie să încaseze suma înscrisă în cambie. • Trasul este debitorul.b. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare cecurile la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere. 3. Unitatea bancară primitoare acceptă la compensare (conform datelor primite anterior de la unitatea bancară destinatară) cecurile prezentate anterior de unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare).

astfel încât în momentul prezentării la plată. nu poate depăşi 3 ani de la data reală a emiterii cambiei.• Semnătura autografă a trăgătorului. titlul să conţină în mod obligatoriu toate elementele cerute de lege şi să aibă completat numele ultimului posesor. care nu este expres indicat pe cambie. dreptul să transmită cambia prin gir altei persoane. fie trăgătorul cu ocazia emiterii. emitentul cambiei. posesorul cambiei transferă toate drepturile ce decurg din cambie unei alte persoane. sau intervalele de timp pentru plată. Orice giratar are. Prezentarea la plată trebuie făcuta la locul precizat pe cambie. dar faţă de care trăgătorul are o obligaţie de plată. Clauza domicilierii poate fi înscrisă pe cambie numai de către trăgător sau de către tras. deasemenea nivelul acesteia şi data de la care curge Acceptarea cambiei Prin acceptarea cambiei. pot să indice ca loc al plăţii domiciliul unui terţ din aceeaşi localitate cu trasul sau din altă localitate. domicilierea făcută de un girant considerându-se inexistentă. oricărui posesor legitim al cambiei. trebuie să fie specificate clar pe cambie. 83 . Acceptarea se dă pe faţa cambiei prin formula „accept”. trasul devine obligatul principal. Pe cambie se poate indica o clauză referitoare la faptul că suma înscrisă pe cambie este purtătoare de dobândă. dar odată acceptată îşi asumă obligaţia de plată. fie trasul cu ocazia acceptării cambiei. Prezentarea pentru acceptare a unei cambii se face la domiciliul trasului. ceea ce semnifică că s-a angajat să plătească suma înscrisă. Scadenţa şi plata Data scadenţei este data la care cambia devine exigibilă şi trebuie plătită. interpunându-se un terţ. atunci când. Lipsa uneia dintre menţiunile obligatorii de pe faţa titlului. În toate formularele standard pentru cambie îin partea de jos a documentelor este o banda albă neinscripţionată. urmată de semnătura trasului. la rândul său. pe semnatura celui ce transmite cambia mai departe. Între trăgător şi beneficiar poate să nu existe o relaţie directă. atrage nulitatea cambiei. Toate operaţiunile de girare trebuie să fie neconditionaţe şi semnate de către girant. Cambia poate fi domiciliată. Zilele de plată. Girarea Cambiile pot circula prin gir sau andosare. Girul presupune menţionarea în scris. Prin gir. Completarea menţiunilor de pe cambie de către posesorii succesivi. Trasul nu este obligat să accepte cambia.

de nedatare. posesorul cambiei va dori să încaseze valoarea cambiei înainte de scadenţă. mai puţin dobânda. Plata cambiei Plata cambiei se efectuează fie în ziua în care este plătibilă. utilizându-se expresiile „pentru aval” sau „pentru garanţie”. fie în una din cele două zile lucrătoare care urmează scadenţei înscrise pe cambie. Scontarea În anumite condiţii. Avalizarea cambiei Avalul reprezintă un act prin care o persoană garantează plata cambiei. Posesorul cambiei va putea prezenta titlul la plată prin intermediul băncii care îi deserveşte sau la o casă de compensaţie.numai plata la scadenţă stinge obligaţia trasului. plătibilă la scadenţă de către tras.Cesiunea de creanţă Dacă trăgătorul a înscris pe cambie cuvintele „nu la ordin”. Pentru a realiza acest lucru. el poate sconta cambia la o bancă. 84 . Cel ce dă avalul se numeste avalist. titlul poate fi transmis numai prin cesiune de creanţă ordinară. de fapt. Avalul se va înscrie pe cambie sau pe o alonjă la titlu. de către executorul judecătoresc de la judecătoria în a cărei rază teritorială se găseşte locul plăţii acesteia. prin care se constată refuzul de acceptare sau de plată. Protestul poate fi: . . . Aceasta este o operaţiune prin care creditorul numit cedent transmite dreptul său de proprietate asupra cambiei altei persoane numite cesionar. Este obligatoriu pentru avalist să indice persoana căreia i-a fost dat avalul.trăgătorul răspunde de acceptarea cambiei precum şi de plata cambiei.posesorul cambiei nu poate fi silit să primească plata înainte de scadenţă. avalul se considera dat în favoarea trăgătorului. după caz din partea obligatului principal. iar cel pentru care s-a dat avalul se numeşte avalizat. respectiv scontul pentru suma plătită.trasul răspunde de plata cambiei dacă a acceptat-o la plată. dobânda percepută de bancă pentru întreaga sumă înscrisă în cambie. Prin scontare. Protestul cambiei Protestul este un act public şi solemn întocmit la cererea posesorului cambiei. posesorul cambiei obţine valoarea nominală a cambiei. Prin simpla menţiune „pentru aval” şi semnatura avalistului. . Efectele plăţii unei cambii sunt următoarele: . calculată din momentul scontării până la scadenţă. urmate de semnătura avalistului. Taxa scontului este.

. Se întocmeşte imediat ce posesorul o primeşte de la acceptare şi constă în depunerea unei cereri de protest la judecătorie. . protestul va putea fi făcut în termen de un an de la dat emiterii cambiei. şi diferă. 85 . beneficiarul cambiei neputând calcula scadenţa. .trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei. ţinând de data acceptării. Protestul nu poate fi întocmit în cazul în care trăgătorul (girantul sau avalistul) a înscris pe cambie clauza „fără cheltuieli” sau „fără protest”.trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei şi plata urmează să se efectueze în această monedă.Banca Naţională a României – Centrala incidentelor de plăţi.de neacceptare. Protestul de nedatare se întocmeşte atunci când trasul acceptă la plată o cambie cu scadenţa la un anumit timp de la vedere şi nu datează operaţiunea. Moneda de plată a cambiei De regulă. fie în litere. data de întocmire a acestei cereri.. dar stipulează că plata efectivă se va face în lei la cursul zilei. cambia trebuie să fie plătită în moneda locului plăţii. caz în car clauzele cuprinse în redactarea girurilor care ar altera clauza de risc valutar stabilită la emiterea titlurilor se consideră nule. iar pentru cambiile cu scadenţă la vedere sau la un anumit termen de la vedere. Protestul poate fi înlocuit cu: .sentinţa declarativă de faliment a trasului în cazul unei cambii acceptate sau atrăgătorului în cazul unei cambii neacceptate. respectiv în lei pentru cambiile plătite în România. suma care se plăteşte este suma cea mai mică. Suma înscrisă pe cambie În cazul în care există diferenţe între suma înscrisă în cifre şi cea în litere se ia în considerare suma în litere. . . Protestul de neacceptare pentru cambiile cu scadenţa la o dată fixă sau la un anumit termen de la data emiterii va putea fi făcut până în ziua precedentă scadenţei. fie în cifre. Excepţie de la această regulă pot fi următoarele situaţii: .judecătorii – Registru special.Camera de Comerţ şi Industrie. caz în care plata se poate face de către tras numai cu condiţia ca trăgătorul să posede disponibilul în valuta respectivă.declaraţie de refuz de acceptare sau de plată dată pe titlul sau pe adaosul cambiei de către cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut. Protestul se înregistrează la: .de neplată. Dacă suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cambiei.

Menţiunile obligatorii ale biletului la ordin Pentru a fi înscris valid. • Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani (sumă scrisă în cifre şi litere cu indicarea monedei).Numărul de exemplare Cambia poate fi trasă în mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuie să fie numerotate în însuşi textul titlului. anul. autografată. precum şi numele localităţii. care este dator să-i dea sprijinul către propriul săi girant. • Data şi locul emiterii. Oricare posesor al unei cambii în care nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar. care pune în legătură în procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul (cel care este dator şi se obligă la plată) şi beneficiarul (cel ce urmează să încaseze suma). • Semnătura emitentului. lipsind acesta. se va urma astfel. 86 . respectiv ziua. poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebui să se adreseze girantului său nemijlocit. Giranţii sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare. trasul rămânând ţinut în temeiul fiecărui exemplar. acceptat sar nerecuperat. • Numele emitentului. biletul la ordin trebuie să cuprindă următoarele menţiuni obligatorii: • Denumirea de bilet la ordin trecută pe înscris. Titlul este creat de un anumit termen sau la prezentare unei alte persoane. sau intervalele de timp pentru plată. Biletul la ordin Biletul la ordin este titlul de credit. • Locul plăţii. Prezentarea la plată trebuie făcuta la locul precizat pe biletul la ordin. luna. trebuie să fie specificate clar pe biletul la ordin. Zilele de plată. din punct de vedere juridic. Scadenţa şi plata Data scadenţei este data la care biletul la ordin devine exigibil şi trebuie plătit. respectiv localitatea şi adresa băncii unde urmează a se face plata. banca pune la dispoziţia clienţilor formulare de bilet la ordin tipizate. fiecare din exemplare se socoteşte ca o cambie distinctă. 4. Plata unui exemplar anulează efectul celorlalte. până la trăgător. denumită beneficiar care are calitatea de creditor. sub semnătură privată.

Protestul Dacă trasul refuză plata la scadenţă. Toate operaţiunile de girare trebuie să fie necondiţionate şi semnate de către girant. Orice giratar are. la rândul său. În urma hotărârii judecătoreşti. 5. 8) în cadrul şedinţei de compensare banca subscriitorului introduce scriptic în compensare biletul la ordin. giratar. Girul presupune menţionarea în scris. 10) stingerea creanţelor asumate de către participanţii la circuitul biletului la ordin. el devenind girat. ca nou posesor al titlului. posesorul biletului la ordin trebuie să iniţieze procedura de „protest de neplată” la judecătoria locului plăţii. pe semnătura celui ce transmite biletul la ordin mai departe. din disponibilităţile pe care le are sau din credite.Girarea Biletele la ordin pot circula prin gir sau andosare. iar terţul. 6) banca giratarului prezintă biletul la ordin la o casă de compensaţii băncii subscriitorului. Dacă banca este beneficiara biletului la ordin. Prin gir. 5) giratarul remite spre încasare biletul la ordin băncii sale. 9) banca giratarului creditează contul curent al giratarului cu suma înscrisă în biletul la ordin. dacă trasul refuză acceptarea biletului la ordin. Se poate adresa şi „protest de neacceptare”. protestul trebuie întocmit de către bancă. rezultând soldurile nete ale compensării. 3) beneficiarul biletului la ordin are o datorie asumată printr-un contract faţă de o terţă persoană. posesorul biletului transferă toate drepturile ce decurg din biletul la ordin unei alte persoane. 7) banca subscriitorului debitează contul acestuia cu suma înscrisă pe biletul de ordin. anticipat. 4) beneficiarul transmite prin gir biletul la ordin. dreptul să transmită biletul la ordin prin gir altei persoane. Metodologia de decontare a biletului la ordin 1) între subscriitor (emitent) se încheie un contract având ca obiect active transferate. urmează executarea silită. sumele necesare efectuării plăţilor 87 . soldurile nete ale conturilor unităţii bancare participante în compensare sunt înregistrate în conturile curente deschise la banca centrală. Acreditivul Acreditivul este o modalitate de plată prin care plătitorul solicită băncii să asigure. 2) subscriitorul emite un bilet la ordin pe care îl transmite beneficiarului.

într-un termen stabilit. Deschiderea de acreditive se face de către bancă. b) acreditivul documentar (comercial) este modalitatea de plată prin care banca plătitorului.pentru livrările de mărfuri. în 4 exemplare. • banca la care beneficiarul îşi are contul deschis. executarea sau furnizarea serviciilor. 1 al cererii. • documentele pe care beneficiarul trebuie să le prezinte la bancă pentru plată şi condiţiile în care se pot încasa sume din acreditiv. antreprenor sau prestator de servicii). la cererea acestuia. din disponibilităţile băneşti pe care le are la bancă sau din creditul pe care aceasta i-l acordă. • banca unde plătitorul îşi are contul. la banca sa. executări de lucrări sau prestări de servicii).în baza exemplarului nr. din disponibilităţile băneşti existente în conturi deschise la bancă sau din credite acordate de bancă. prin creditul contului „Acreditive deschise”. la cererea plătitorului. executările de lucrări şi prestările de servicii. La primirea cererii. convenite între părţile contractante. şi respectarea condiţiilor contractuale. Exemplarele din cererea – dispoziţie de plată au următoarea destinaţie: 88 . • semnăturile autorizate şi ştampila plătitorului. banca face următoarele operaţiuni: . o anumită sumă cu condiţia ca beneficiarul să prezinte. • obiectul acreditivului (livrări de mărfuri. Tipuri de acreditive În practică se întâlnesc mai multe forme de acreditiv. În cazul în care deschiderea acreditivului se face la banca plătitorului. debitează contul de disponibil sau de credite al plătitorului. Cererea de deschidere a acreditivului trebuie să conţină obligatoriu următoarele: • denumirea plătitorului şi numărul contului de disponibilităţi sau de credite din care se deschide acreditivul. cererea – dispoziţie de plată pentru deschiderea acreditivului se întocmeşte de către plătitor şi se prezintă.controlează documentele urmărind să conţină elementele obligatorii prezentate anterior. • suma acreditivului în cifre şi litere. după caz. direct sau prin intermediul unei bănci corespondente. . la solicitarea plătitorului se obligă să rezerve şi să plătească. • denumirea beneficiarului de acreditiv şi numărul contului în care se virează plăţile din acreditiv. • termenul de valabilitate al acreditivului. o sumă beneficiarului (furnizor. documentele care certifică expedierea mărfii. se obligă a plăti beneficiarului. Cele mai folosite sunt: a) acreditiv simplu – este modalitatea de plată prin care banca.

Acreditivul se închide în următoarele cazuri: . 2 se anexează la fişa contului „Acreditive deschise”. 1 rămâne la banca plătitorului şi se clasează la dosarul cu documentele zilei. pe care le remite băncii plătitorului. . pe bază de notă de contabilitate întocmită în 2 exemplare. în ziua următoare expirării termenului de valabilitate sau cererii de închidere. banca acestuia poate primi documentele spre încasare. 3 se remite beneficiarului.exemplarul 1 serveşte la debitarea contului de „Acreditive deschise” şi se clasează la dosarul cu documentele zilei. după caz. . după caz.la folosirea integrală a valorii lui. 89 . respectiv la data închiderii. ştampilate şi semnate de referentul de la ghişeu. după caz. Soldul acreditivului rămas neutilizat la expirarea termenului de valabilitate. împreună cu documentele înscrise în cererea de deschidere a acreditivului. Exemplarul 2 al notei de contabilitate se anexează la extrasul de cont al plătitorului sau se remite băncii acestuia pentru anexare la extrasul de cont. În cazul în care acreditivul este deschis la banca plătitorului.exemplarul nr. după caz. beneficiarul suportând spezele bancare pentru această prestare de servicii.la cererea plătitorului. 4 prevăzut cu data. executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor. la cererea beneficiarului. beneficiarul acreditivului prezintă la banca la care este deschis acreditivul o dispoziţie de încasare în 3 exemplare. cu aprobarea conducerii băncii.. .exemplarul 3 se remite plătitorului sau băncii acestuia. La solicitarea plătitorului. .exemplarul nr. La exemplarul 1 al notei de contabilitate. La fel se procedează şi în cazul în care valoarea acreditivului s-a folosit integral.exemplarul nr. . După efectuarea livrărilor. însoţită de documentele prevăzute în acreditiv. acest termen poate fi prelungit la maxim 90 zile.exemplarul nr. după caz. se anexează toate documentele existente la contul de acreditiv care se clasează în dosarul cu documentele zilei. . se restituie delegatului plătitorului. în contul plătitorului sau al băncii acestuia.la expirarea valabilităţii. la cererea plătitorului. Termenul de valabilitate al acreditivului este maxim 60 zile. Cele 3 exemplare ale dispoziţiei de încasare din contul de acreditive deschise au următoarea destinaţie: . . ştampila şi semnătura de primire a băncii. în vederea verificării modului cum beneficiarul respectă condiţiile stabilite de plătitor. se virează de către bancă. pentru a lua cunoştinţă de condiţiile în care a fost deschis acreditivul.exemplarul 2 serveşte pentru creditarea beneficiarului sau băncii acestuia.

În situaţia în care unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoare de drept a instrumentelor de plată compensabile de credit. 90 . În cazul în care se constată lipsa reprezentantului uneia sau mai multor unităţi bancare. Etapa 3 Între agenţii de compensare ai tuturor unităţilor bancare care participă la sedinţă se realizează schimbul reciproc de plicuri conţinând : a) pachetele de instrumente compensabile de credit ( OP) b) dispoziţii centralizatoare de încasare a borderourilor acestora. se amână începerea sedinţei de compensare cu maxim 15 minute. borderourile dispoziţiilor contabilizatoare.şedinţa de compensare Partea 1 Etapa 1 Agenţii de compensare ai oricărei unităţi bancare se prezintă în sala de compensare cu pachetele de instrumente compensabile. orice agent de compensare le desigilează şi are următoarele obligaţii: a) să verifice dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este primitoare de drept a instrumentelor de plată compensabile b) să numere intrumentele de plată compensatorii de credit pe care le conţine pachetul c) să verifice cu maxim de operativitate exactitatea totalurilor de pe benzile de control ale acestor pachete d) să verifice cu maxim de operativitate sumele preluate în borderouri. Etapa 2 Inspectorul de compensare deschide sedinţa de compensare prin anunţarea datei compensării (c) şi face prezenţa unităţilor bancare care participă la compensare. aferente pachetelor de instrumente de plată prezentate anterior. numărul instrumentelor de plată compensabile de credit consemnat pe dispoziţia centalizată de plată corespunde cu numărul de instrumente de plata compensabile de credit existente fizic în pachet. dispoziţiile centalizatoare de încasare şi plată şi totalurile acestora. Dacă şi după trecerea acestui interval se constată lipsa reprezentantului uneia sau mai multor unităţi bancare. refuzurile şi formularul de compensare.2.5. agentul de compensare al unităţii bancare primitoare are obligaţia să certifice acest fapt prin ştampilă şi semnătură. Etapa 4 După primirea plicurilor cu pachete de instrumente compensatorii care sunt destinate unităţii bancare pe care o reprezintă. Compensarea multilaterală a plăţilor interbancare . inspectorul de compensare anunţă sumele unităţii bancare absente şi dispune refacerea formularelor de compensare ale unităţii bancare prezente prin eliminarea poziţiilor aferente unităţii bancare absente. totalul benzii de control este exact şi corespunde cu totalul consumat pe dispoziţia centralizatoare de plată.

e) în situaţia în care sumele preluate în borderoul dispoziţiilor centralizatoare sunt corecte. În situaţia în care unitatea bancară pe care o reprezintă nu este purtătoare de drept a instrumentelor de plată compensabile de credit.agentul de compensare al unităţii prezentatoare. agentul de compensare trebuie să semnaleze acest fapt inspectorului de compensare şi agentului unităţii bancare reprezentată. numărul intrumentelor de plată consumabile de credit existente fizic în pachet nu corespund cu cel înscris pe dispoziţia centralizatoare de plată. respectiva modificare atât pe cele trei exemplare ale borderoului dispoziţiei centralizatoare de plată. cu respectarea procedurilor de modificare a datelor cuprinse în formularistica de compensare. să refacă totalurile respective şi să semneze în dreptul modificării făcute. agenţii de compensare ai unităţii bancare pe care o reprezintă. În cazul modificării unor date pe borderourile dispoziţiilor centralizatoare de încasare şi dispoziţiei centralizată de plată agentul de compensare a unităţii bancare prezentatoare are obligaţia să opereze în mod similar respectiva modificare pe formularul de compensare a unităţii bancare pe care o reprezintă. În cazul în care există posibilitatea ca. în mod similar. să refacă totalurile respective şi să semneze în dreptul modificărilor făcute. În cazul modificărilor unor date pe o dispoziţie centralizatoare de plată. agenţii de compensare ai unităţii bancare primitoare trebuie să semnaleze acest fapt inspectorului de compensare şi agenţiei de compensare al unităţii bancare prezentatoare. prevazute în prezentul articol. în cadrul aceleaşi şedinţe de compensare. pe exemplarul numărul 3 al dispoziţiei centralizatoare de plată. 91 . În situaţia în care datele preluate de pe dispoziţia centralizatoare de încasare şi dispoziţia centralizatoare de plată şi/sau totalurile borderourilor sunt eronate. un instrument de plată compensabil de credit dirijat greşit să poată fi redirijat către unitatea bancară care este primitoarea sa de drept. agenţii de compensare ai unităţii bancare prezentate pe exemplarul numărul patru al dispoziţiei centralizatoare de încasare în partea dreapta a rubricii „certificat” f) să certifice exactitatea datelor prelucrate şi borderoul dispoziţiei centralizatoare de încasare şi dispoziţia centralizatoare de plată şi totalurile acestora pe exemplarul numărul trei al acestor borderouri aparţinând unităţii bancare prezentatoare. aceasta din urmă fiind obligată să facă modificările necesare pe toate cele trei exemplare de dispoziţie centralizatoare de plată şi să semneze în dreptul modificărilor facute. Aceasta din urmă fiind obligată să facă modificările necesare pe toate cele trei exemplare ale borderourilor dispoziţiilor centralizatoare de plată şi dispoziţiilor centralizatoare de încasare şi să semneze în dreptul modificărilor făcute. agentul de compensare al unităţii bancare prezentatoare are obligaţia să opereze. cât şi pe cele două exemplare ale formulatorului de compensare al unităţii bancare pe care o reprezintă.

În cazul în care ele diferă. pe exemplarul numărul trei (vernil) al refuzului. agentul de compensare al unităţii bancare care refuză. inspectorul de compensare solicită oricărui agent de compensare să refacă operaţiunile matematice efectuate până în acest moment. În situaţia în care unitatea bancară pe care o reprezentăm nu este primitoarea de drept a unui refuz. În situaţia în care unitatea bancara pe care o reprezintă este primitoare (destinatară) de drept a unui refuz (exemplarul numărul 2 –roz) corespunde cu numărul de instrumente de plată compensabile refuzate existente fizic în plic şi totalul benzi de control este exact si corespunde cu totalul consemnat pe formularul de refuz. prin semnătură şi ştampilă.g) după primirea pachetelor de instrucţiuni de plată compensabile agentii de compensare sunt obligaţi să înscrie sumele existente pe borderourile dispozitiilor centralizatoare care le sunt destinate. urmărindu-se depistarea greşelilor şi modificarea datelor înscrise eronat în formulare. în formularul de compensare al unităţii bancare pe care o reprezintă. înscriindu-le în formularul de compensare centralizator. Pentru ca prima parte a şedinţei de compensare să se încheie este obligatoriu ca aceste două totaluri generale să fie identice. Etapa 5 Inspectorul de compensare preia de la orice agent de compensare totalurile obţinute prin adunarea sumelor de plătit. Inspectorul de compensare calculează totalul general al sumelor de plătit în compensare. agentul de compensare al unităţii bancare prezentatoare (destinatare) ai refuzului are obligaţia să certifice acest fapt. Partea a II-a Etapa 1 Între agentii de compensare ai unităţilor bancare participante se realizeaza schimbul reciproc de plicuri conţinând: a) refuzurile aferente instrumentelor de plată compensabile de credit (OP) care au fost compensate într-o şedinţă de compensare anterioară (C-1) sau (C-2) b) refuzurile aferente instrumentelor de plată compensabile de debit (cecurile) care au fost prezentate anterior şi care sunt compensate în sedinţa respectivă. fiecare agent de compensare desigileaza plicurile şi are următoarele obligaţii: a) să verifice dacă unitatea bancară pe care o reprezintă este destinatara (primitoarea) de drept a refuzurilor b) să numere instrumentele de plată compensabile refuzate c) să verifice cu maximum de operativitate exactitatea totalurilor de pe benzile de control al refuzurilor. numărul de instrumente de plată compensatorii refuzate existente fizic în plic nu corespunde cu numărul înscris pe formularul 92 . Etapa 2 După primirea plicurilor cu instrumente de plată compensabile refuzate care sunt destinate unităţii bancare pe care o reprezintă.

Pentru ca in a II-a parte a şedintei de compensare să se încheie este obligatoriu ca. acesta din urma fiind obligat să facă modificările necesare pe toate cele trei exemplare ale refuzului şi să semneze în dreptul modificărilor facute. În cazul în care există neconcordanţe. totalul soldurilor debitoare şi totalul soldurilor creditoare obţinute în urma compensării. respectiva modificare. agenţii de compensare ai unităţii bancare care primesc solicitare de amânare la compensare trebuie să semnaleze acest fapt inspectorului de compensare şi agentului de compensare al unităţii bancare care solicită amânarea la compensare. acesta din urmă fiind obligat să facă modificările necesare şi să semneze în dreptul acestora.dacă data înscrisă pe talonul de amânare la compensare e următoarea zi de compensare . În cazul în care toate aceste date sunt corecte agentii de compensare ai unităţii bancare care primesc solicitări de amânare la compensare au obligaţia de a înscrie aceste sume pe formularul de compensare al unităţi bancare pe care o reprezintă. d) după primirea refuzurilor. in mod similar. şi pe cele două exemplare ale formularelor de compensare al unităţii bancare pe care o reprezintă şi să refacă totalurile respective. 93 . sau totalul benzi de control nu corespunde cu cel înscris pe formularul de refuz. Etapa 3 Inspectorul de compensare preia de la agenţii de compensare totalurile sumelor de plătit refuzate şi soldurile din formularele de compensare. pe formularul de compensare centralizator. Inspectorul de compensare calculează totalul general al sumelor de plătit refuzate. înscriindu-le în formularul de compensare centralizator.de refuz. agentul de compensare al unităţii bancare primitoare a refuzului trebuie să semnalizeze acest fapt inspectorului de compensare şi agentului unităţii bancare prezentatoare a refuzului. totalul general al sumelor de plătit refuzate să fie identic cu totalul general al sumelor de încasat refuzate şi totalul soldurilor debitoare să fie identic cu totalul soldurilor creditoare. totalul benzi de control este eronat sau prezintă omisiuni. agenţii de compensare ai unităţii bancare primitoare ale refuzurilor sunt obligaţi să înscrie sumele existente pe acestea în formularul de compensare e) agenţii de compensare ai unităţii bancare care primesc solicitările de amânare la compensare prin taloanele de pe refuzurile de plată au obligaţia de a verifica următoarele: . agentul de compensare al unităţi bancare prezentatoare a refuzului are obligaţia să opereze.daca suma înscrisă pe talonul de amânare la compensare corespunde cu totalul sumelor înscrise pe lista anexată refuzului de plată.dacă numărul cecurilor amanate la compensare înscrise în talon corespund cu numarul cecurilor înscrise pe lista refuzului de plată . În cazul în care modificări ale unor date pe un refuz.

ordine de plată interne. Ele se completează de către depunător. Încasările şi plăţile în numerar prin casieriile băncii privesc: . Pentru primirea. Pentru lucrătorii băncii documentele de încasări şi plăţi se întocmesc de compartimentul decontări – contabilitate. care reprezintă fie suma totală pe care o are de încasat. după care le prezintă la ghişeul băncii. Formularul de compensare al fiecărei unităţi bancare participante este semnat pe ambele exemplare de către agenţii de compensare şi certificat de inspectorul de compensare. Fiecare unitate bancară participantă prezintă un sold unic ca urmare a compensării. inspectorul de compensare solicită fiecărui agent de compensare să refacă operaţiunile matematice efectuate în partea a II-a a şedinţei de compensare. Operaţiuni bancare cu numerar Banca efectuează operaţiuni de încasări şi de plăţi în numerar pentru clienţii săi. agenţii de compensare completează rezultatele finale pe formularele de compensare al unităţilor bancare pe care le reprezintă. ordin de încasare intern.salariaţii băncii. inspectorul de compensare declară închisă şedinţa de compensare. Operaţiunile de depunere în bancă a numerarului se fac pe baza următoarelor documente: • • • • • foaie de vărsământ cu chitanţă. urmărindu-se depistarea greşelilor şi modificarea datelor eronate înscrise în formularele de compensare şi în formularul de compensare centalizator. După certificarea rezultatelor compensării pe formularele de compensare ale unităţi bancare. După stabilirea egalitătii dintre totalul general al sumelor de plătit refuzate şi totalul general al sumelor de încasat refuzate şi a egalităţii dintre totalul soldurilor debitoare şi cel al soldurilor creditoare. la maşina 94 . . Pentru persoane juridice şi fizice documentele de încasări şi plăţi se întocmesc de către aceştia. numărarea. cu elementele prevăzute în formular.În situaţia în care una din cele 2 egalităţi nu este respectată. borderoul însoţitor cu chitanţă. păstrarea şi eliberarea numerarului banca îşi organizează compartimente de tezaur şi casierie. 5. fie suma totala pe care o are de plătit în/din contul său.titularii de cont – persoane juridice şi fizice.3. Operaţiunile de plăţi în numerar se fac de bancă pe baza următoarelor documente: cecuri în numerar şi cec simplu pentru ridicarea numerarului. Aceste documente sunt tipizate de bancă şi se procură de la unităţile acesteia contra cost. verificarea.

semnează şi ştampilează conform Normelor de control preventiv bancar. . c) încasarea contravalorii exporturilor efectuate până la limita maximă de USD 10. pe cale internă. prin valuta efectivă se înţelege numerar sub forma bancnotelor străine şi monedele străine în circulaţie. Depuneri valută în numerar Persoanele juridice rezidente pot depune numerar în valută. cu următoarele precizări: • plăţile externe pot fi efectuate şi prin numerar de către persoanele fizice reprezentante ale persoanelor juridice. documentele de încasări şi plăţi se predau la casieria băncii. informaţiile necesare şi orice document justificativ pe care-l consideră necesar în vederea efectuării operaţiunii: . ştampilate.urmăreşte bonificarea corectă a dobânzii conform nivelului de dobândă comunicate de Direcţia Trezorerie. unităţile băncii vor proceda în acelaşi mod ca la plăţile externe.000 sau echivalent. persoane fizice.urmăreşte reflectarea corectă a operaţiunii în extrasul clientului la care anexează documentele justificative. Spaţiile rămase libere se anulează prin barare. Plăţi în valută în numerar Potrivit Regulamentului. Pot fi completate şi cu cerneală sau pastă neagră sau albastră. • persoanele fizice pot ridica valută sub formă de numerar pentru efectuarea de plăţi externe (plăţi turism extern sau alte operaţiuni valutare curente). semnate de persoanele autorizate şi. După înregistrare.000 sau echivalent cu completarea formularului DPVE (Dispoziţie de Plată Valutară Externă). în favoarea nerezidenţilor.se completează foaia de depunere numerar. până la limita a USD 10. efectuate de rezidenţi. în mod citeţ şi fără ştersături sau corecturi.de scris. Documentele de încasări şi plăţi în numerar. Pentru plăţile externe în valută efectivă (numerar). se depun la ghişeele băncii.000 USD sau echivalent). b) diferenţe cheltuieli de deplasare rămase neutilizate. după care se înregistrează în ziua respectivă. în cazul persoanelor juridice. . Unităţile băncii solicită clienţilor săi. prin transfer bancar. în conturile lor. se verifică. în următoarele cazuri: a) aport la capitalul social (inclusiv majorare de capital) adus de către asociaţii străini (limita 10. care depăşesc echivalentul a 95 .

96 . numai cu completarea corespunzătoare a DPVE.USD 5.000 /plată /ridicare de numerar.000 /persoană / călătorie sau echivalent. până la limita de USD 10.

Referentul de la ghişeu verifică dacă foaia de vărsământ cuprinde elementele menţionate anterior şi este bine completată. se predă la casieria băncii pe cale internă. scrisă de depunător. Banca primeşte foaia de vărsământ cu chitanţă în 2 exemplare sau 3 exemplare. care ţine contul persoanei juridice. . • numele şi prenumele deponentului. 97 . Casierul băncii. foaia de vărsământ cu chitanţă se înregistrează în „Jurnalul de casă pentru încasări” de către referentul de la ghişeu. ca act de casă. 3 (foiţa) se anexează la extrasul contului beneficiarului sumei sau al unităţii băncii beneficiarului. • denumirea beneficiarului şi nr. contului deschis la banca în care se depune. semnează exemplarele 1 şi 2 şi eliberează depunătorului exemplarul 1 – chitanţa. le semnează pe toate. Se întocmeşte de către depunător pe formular (anexa). Foaia de vărsământ cu chitanţă Foaia de vărsământ cu chitanţă este un document prin care o persoană juridică sau fizică. care au următoarea destinaţie: . dacă suma în cifre şi litere. după verificarea documentelor şi numărarea banilor. • monetarul. exemplarul 3 predându-l referentului de la ghişeu pentru a-l anexa la extrasul de cont al beneficiarului sau al unităţii băncii beneficiarului.exemplarul nr. 2 (foaia de vărsământ) rămâne la casieria băncii. fizice sau al unităţii băncii beneficiarului pentru care se face depunerea. În situaţia în care s-au întocmit 3 exemplare. 1 (chitanţa) se eliberează deponentului ca dovadă de primire a banilor. După verificare. • denumirea unităţii băncii la care se depune. dacă deponentul este altul decât titularul contului în care se face înregistrarea depunerii. este identică şi dacă elementele din chitanţă corespund cu cele din foaia de vărsământ. care – în mod obligatoriu –trebuie să cuprindă următoarele elemente: • nr. după semnare şi ştampilare de către referentul de la ghişeu.exemplarul nr. şi data documentelor.Instrumente utilizate în derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi Instrumentele utilizate în operaţiunile de încasări în numerar: 1. • ce reprezintă suma depusă. • suma ce se depune în cifre şi litere.exemplarul nr. depune în bancă o sumă de bani în numerar. .

pe formular model (anexa). Casierul băncii controlează ordinul de încasare şi. pentru cheltuieli de telex. în locul ordinului de încasare. şi data documentului. în 3 exemplare. caz în care deponentul va primi chitanţa. • natura operaţiunii. după primirea banilor. se întocmeşte. • numărul genţilor sigilate cu numerar. direct la ghişeele băncii sau prin casierii colectori ai băncii. Borderoul însoţitor cu chitanţă Borderoul însoţitor este un document care se foloseşte în cazul depunerii numerarului de către clienţii băncii în genţi sigilate. • contul în care se virează suma încasată. operaţiune care se efectuează pe bază de convenţie scrisă încheiată între bancă şi client.2. fax şi de telefon sau alte cheltuieli făcute de bancă în contul lor Se întocmeşte într-un singur exemplar. 3. precum şi depunerea în casă a sumelor încasate de către salariaţii băncii din vânzarea imprimatelor băncii. în cifre şi litere. care cuprinde: • locul şi data primirii genţilor sigilate cu numerar. De asemenea. • persoana de la care se încasează suma de bani. în care se înregistrează depunerile. se foloseşte şi în cazul în care clienţii depun la casieria băncii sume pentru plata unor imprimate. • suma totală încasată. Ordinul de încasare se semnează de compartimentul decontări – contabilitate pentru înregistrarea în „Jurnalul de casă pentru încasări” şi se trimite la casieria băncii pe cale internă. cu desfăşurarea pe tipuri de cupiuri şi monedă metalică. • denumirea deponentului şi contul său la bancă. • suma ce se depune în cifre şi litere. foaia de vărsământ cu chitanţă. În cazul în care deponentul solicită dovadă pentru depunerea banilor. care cuprinde: • nr. îl semnează şi îl clasează la actele de casă ale zilei respective. prin care compartimentul decontări – contabilitate dispune casieriei băncii încasarea de la salariaţii băncii a unor sume de bani reprezentând restituiri din avansurile primite spre decontare sau alte sume datorate. Ordinul de încasare intern Ordinul de încasare este un document intern al băncii. 98 . Se întocmeşte pe formular specific (anexa). • chitanţa de primire a genţilor sigilate cu indicarea sumei numerarului depus în geantă.

aduse la bancă de organele poştale.exemplarul nr. după verificarea pentru primirea genţilor. 2.1. la peste 20 milioane magazine. exemplarele 1 şi 3 ale borderoului se predau la casierie. 1.4. 3 – chitanţa. Valoarea creditului este determinată în funcţie de resursele tale. La BRD clientul va afla limita de credit în doar câteva minute. După verificarea modului de întocmire. Cele 3 exemplare ale borderoului au următoarea destinaţie: . cu buletinul de expediere – primire ale genţilor 5. La ghişeele băncii se pot primi genţi cu numerar. semnat de încasator. . Tipuri de carduri emise de BRD Cardul VISA CLASSIC ÎN LEI . sigilate.exemplarul nr. pe cale internă. 820000 automate bancare şi 410000 de banci care afişează sigla Visa. precum şi genţi sigilate ale aceloraşi unităţi aduse direct la bancă de către casierii acestora. • Oricând şi oriunde ai acces la banii tăi. ale staţiilor şi agenţiilor CFR. Indiferent în ce colţ al lumii s-ar afla cu cardul Visa Classic în lei clientul are acces la banii din cont în mai mult de 150 de ţări.exemplarul nr. care semnează de primire pe verso-ul exemplarului nr. cu lista de încărcare – predare. se predă depunătorului. . rămâne la casieria băncii ca act de casă la încasările în numerar. se anexează la extrasul de cont al deponentului.Borderoul însoţitor se predă referentului de la ghişeul băncii care are în administrare contul clientului. pentru alţii siguranţă şi confortul pe care le-o conferă un card.„Îţi poţi permite mai mult decât crezi” Cardul VISA CLASSIC înseamnă: • Un instrument de credit care îţi simplifică viaţa. şi are rolul de a acoperi cheltuielile în ritmul care îi convine clientului. având aceleaşi semnături. • Cel mai rapid mod de a-ţi procura un card de credit. Dacă pentru tine conteaza amandoua alege Visa Classic in lei. Pentru unii oameni este important să aibă acces în orice moment la un credit. 99 . semnat de casierie pentru primirea banilor şi de compartimentul decontări – contabilitate pentru înregistrarea în jurnalul de casă pentru încasări.

• Un pachet de servicii gratuite. În orice moment poate afla câţi bani mai are pe cardul Visa Classic în lei de la bancomatele BRD din toată ţara sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis. • Reduceri pentru rezervările făcute în cadrul unor mari lanţuri hoteliere din străinătate. tren) în România şi străinătate. prin solicitarea introducerii codului personal. avans de numerar în regim de urgenţă. clientul anunţă indiferent de oră banca şi banii din cont vor fi protejaţi. cunoscut doar de client. înlocuirea în 48 de ore a cardului pierdut sau furat. Avantajele cardului Visa Classic • Un plus de siguranţă. Întotdeauna cardul Visa Classic în lei are asociat un cod personal de identificare (PIN). În plus. spitalizare. Subscrierea 100 . Orice tranzacţie cu cardul va fi efectuată numai cu acordul clientului. • Asigurare în caz de accident pe parcursul transportului public (avion. prin intermediul serviciului de Mobile Banking MOBILIS care îi este oferit de BRD în colaborare cu Orange. • În permanentă legatură cu banca. • Asistenţă de voiaj: asistenţă medicală. Cu Visa Classic în lei clientul plăteşte la bancomatele BRD din toata ţara pentru serviciile de telefonie mobilă Orange şi Connex. • Asigurare medicală obligatorie în cazul călătoriilor în străinătate. transport medical de urgenţă repatriere medicală după spitalizare sau tratament. are acces la o serie de servicii bancare asociate cardului (interogarea soldului. El poate solicita şi debitarea directă din contul de card Visa Classic în lei iar banca îi va plăti direct din cont facturile lunare de utilităţi.) • Servicii de informare promte. fără a mai pierde timp la ghişeul furnizorului de utilităţi. plata facturilor către furnizorii de utilităţi acceptaţi de bancă etc. poate transfera banii din cardul Visa Classic în lei în orice alt cont deschis la BRD de la ghişeul oricărei unităţi BRD sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis. medicamente) rezultate din accidente sau îmbolnăviri pe parcursul călătoriilor. transferuri între conturi. Indiferent de locul unde se află clientul. • Alternativa comodă de virare şi transfer a banilor. Mai mult chiar clientul poate opta pentru asigurarea Confort şi va fi despăgubit în cazul pierderii/furtului cardului. care acoperă cheltuielile medicale de urgenţă (tratament. Dacă a pierdut cardul sau a fost furat. • Servicii de urgenţă în străinătate: asistenţă telefonică privind utilizarea cardului. Prin card clientul încaseaza la cerere şi dobânzile primite la depozitele în lei cu plata lunară a dobânzii de la BRD. • Simplificarea plăţii facturilor. precum şi pentru refacerea documentelor de identitate şi/sau a cheilor pierdute/furate odată cu cardul.

de minim 500000 lei. După 3 luni de nealimentare contul va fi blocat. 101 . În cazul utilizării limitei de creditare. de asemenea on-line. completat de consilier. • Nota de informare asigurări Visa Classic/Mastercard Standard. indiferent de anotimp. Cu cardul Visa Electron retragi numerar. Emiterea cardului se poate realiza. clientul este obligat să facă lunar o alimentare a contului. • Un mijloc de plată practic şi comod. fără a fi necesară deplasarea clientului la bancă. fără să ai grija banilor. Ce comod şi plăcut este să poţi face tranzacţii oricând doreşti. decât pentru ridicarea acestuia şi a PIN-ului aferent. la munte sau la mare.Contract de Credit. • Voucher de asigurare AIGAssisr. În cazul cererilor acceptate clientul are la dispoziţie 10 zile pentru aducerea documentelor justificative pentru veniturile realizate. Optează pentru un card Visa Electron şi poţi călători liniştit. 24 de ore din 24. • Acces în orice moment la banii din cont. de la orice bancomat al BRD sau al oricărei alte bănci comerciale din România care afişează sigla Visa. fără a-ţi face griji cu privire la suma de bani pe care o ai în portofel. Documente de remis clientului • Cerere de emitere/majorare limita card VISA Classic . Cu cardul Visa Electron cumperi orice produs şi/sau serviciu de la unul dintre comercianţii acceptanţi dotaţi cu terminale electronice de plată (POSuri). 7 zile din 7.„Portofelul tău la modă” Cardul Visa Electron inseamna: • Independenţă şi libertate de mişcare. care afişează sigla Visa. În aproximativ 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii.Pe baza datelor declarate de client se realizează pe loc analiza capacităţii de rambursare în aplicaţia Transact. • Condiţii generale de utilizare a cardurilor pentru persoane fizice. Cardul VISA ELECTRON . clientul îşi va putea ridica de la unitatea BRD la care a depus cererea cardul şi PIN-ul aferent.

• Alternativa comodă de virare şi transfer a banilor. prin intermediul serviciului de Mobile Banking MOBILIS care îi este oferit de BRD în colaborare cu Orange. Subscrierea 102 . clientul poate anunţa indifetent de oră banca şi banii din contul clientului vor fi protejaţi. . Prin card clientul încaseaza la cerere şi dobânzile primite la depozitele în lei cu plata lunară a dobânzii de la BRD. prin solicitarea introducerii codului personal.plata facturilor de telefonie mobilă direct la bancomatele BRD. . are acces la o serie de servicii bancare asociate cardului (interogarea soldului. cunoscut doar de client. Cu Visa Electron în lei clientul plăteşte la bancomatele BRD din toată ţara pentru serviciile de telefonie mobilă Orange şi Connex.plata facturilor de utilităţi prin serviciul Simplis Debit. Mai mult chiar dacă optează pentru asigurarea Confort clientul va fi despăgubit în cazul pierderii/furtului cardului.virarea dobânzilor direct în contul de card în lei pentru depozitele în lei cu plata lunară a dobânzii. transferuri între conturi. percum şi pentru refacerea documentelor de identitate şi/sau a cheilor pierdute/furate odată cu cardul. Orice tranzacţie cu cardul va fi efectuată numai cu acordul clientului.• Dobânda bonificată în contul de card. Întotdeauna cardul Visa Electron în lei are asociat un cod personal de identificare (PIN). .acces la serviciul de mobile banking Mobilis pentru abonaţii Orange. • Acces la o gamă largă de servicii suplimentare: . . fără a mai pierde timp la ghişeul furnizorului de utilităţi.transferuri de bani din contul de card Visa Electron în orice alt cont deschis la BRD. Indiferent de locul unde se află clientul. În plus. poate transfera banii din cardul Visa Electron în lei în orice alt cont deschis la BRD de la ghişeul oricărei unităţi BRD sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis. • Simplificarea plăţii facturilor. La banii din contul de card primeşti aceeaşi dobândă ca pentru orice cont curent. El poate solicita şi debitarea directă din contul de card Visa Electron în lei iar banca îi va plăti direct din cont facturile lunare de utilităţi. • În permanentă legatură cu banca. Daca a pierdut cardul sau i-a fost furat. Avantajele cardului Visa Electron • Un plus de siguranţă. În orice moment poate afla câţi bani mai are pe cardul Visa Classic în lei de la bancomatele BRD din toată ţara sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis.) • Servicii de informare promte. plata facturilor către furnizorii de utilităţi acceptaţi de bancă etc.

la care se va ataşa o copie a actului de identitate.plata facturilor de utilităţi prin serviciul Simplis Debit. 103 . de la unul dintre comercianţii acceptanţi dotaţi cu terminale electronice de plată (POS-uri). . • Dobânda bonificată în contul de card.virarea dobânzilor direct în contul de card în lei pentru depozitele în lei cu plata lunară a dobânzii. • Acces la o gamă largă de servicii suplimentare: . fără a fi necesară deplasarea clientului la banca. de asemenea on-line. decât pentru ridicarea acestuia şi a PIN-ului aferent. La banii din contul de card primeşti aceeaşi dobândă ca pentru orice cont curent. de la orice bancomat al BRD sau al oricărei alte bănci comerciale din România care afişează sigla Maestro. Emiterea cardului se poate realiza.plata facturilor de telefonie mobilă direct la bancomatele BRD. clientul poate folosi Maestro atât la comercianţii acceptanţi cât şi la bancomatele şi/sau ghişeele băncilor din reţeaua MASTERCARD INTERNATIONAL. 24 de ore din 24. Cu cardul Maestro retragi numerar. .acces la serviciul de mobile banking Mobilis pentru abonaţii Orange. • Un mijloc de plată practic şi comod. • Acces în orice moment la banii din cont. Documente de remis clientului • • Contract de emitere card pentru persoane fizice. Conditii generale de utilizare a cardurilor pentru persoane fizice. care afişează sigla Maestro. Indiferent în ce colţ al lumii s-ar afla. Cu cardul Maestro clientul poate cumpăra orice produs şi/sau serviciu din toată lumea. . . 7 zile din 7.Se completează un „Contract de emitere card” la ghişeele băncii. În aproximativ 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii.transferuri de bani din contul de card Maestro în orice alt cont deschis la BRD. Cardul Maestro Cardul Maestro inseamna: • Un card acceptat pretutindeni. clientul îşi va putea ridica de la unitatea BRD la care a depus cererea cardul şi PIN-ul aferent.

Printre avantajele acestui card se numără: • Un plus de siguranţă. Condiţii generale de utilizare a cardurilor pentru persoane fizice. cunoscut doar de client. are acces la o serie de servicii bancare asociate cardului (interogarea soldului. Codul personal îl poate alege singur utilizând opţiunea de schimbare a PIN-ului de la bancomatele BRD. Întotdeauna cardul Maestro are asociat un cod personal de identificare (PIN). Încasarea facturilor se face la ghişee se realizează prin două modalităţi: • Cu cititoare de bare. prin intermediul serviciului de Mobile Banking MOBILIS care îi este oferit de BRD în colaborare cu Orange. Indiferent de locul unde se află. de asemenea on-line. În aproximativ 10 zile lucrătoare de la depunerea cererii. Subscrierea Se completeaza un „Contract de emitere card” la ghişeele băncii. clientul îşi va putea ridica de la unitatea BRD la care a depus cererea cardul şi PIN-ul aferent. Cu Maestro clientul poate plăti la bancomatele BRD din toată ţara pentru serviciile de telefonie mobilă Orange şi Connex. Prin card clientul încasează la cerere şi dobânzile primite la depozitele în lei cu plata lunară a dobânzii de la BRD. • alternativă comodă de virare şi transfer al banilor. 104 . Dacă solicită şi debitarea directă din contul de card Maestro banca îi va plăti direct din cont facturile lunare de utilităţi. Emiterea cardului se poate realiza. În orice moment poate afla câţi bani mai are pe cardul Maestro de la bancomatele BRD din toată ţara sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis. Alte servicii operate la ghişeele băncii sunt încasările de facturi în numerar. fără a mai pierde timp la ghişeul furnizorului de utilităţi. Orice tranzacţie cu cardul va fi efectuată numai cu acordul clientului. la care se va ataşa o copie a actului de identitate. decât pentru ridicarea acestuia şi a PIN-ului aferent. • Servicii de informare promte. • Simplificarea plăţii facturilor. plata facturilor către furnizorii de utilităţi acceptaţi de bancă etc. • În permanentă legatură cu banca. prin ordin de plată sau prin debitare directă.). transferuri între conturi. fără a fi necesară deplasarea clientului la bancă. poate transfera banii din cardul Maestro în orice alt cont deschis la BRD de la ghişeul oricărei unităţi BRD sau prin intermediul serviciului telefonic Vocalis. În plus. prin solicitarea introducerii codului personal. Documente de remis clientului • • Contract de emitere card pentru persoane fizice.

În acest caz. dar pe măsura trecerii timpului acest aspect a încetat să mai fie factorul decisiv pentru clienţi. Băncile au înţeles treptat faptul că este uşor să-i faci pe oameni să apeleze la o bancă. satisfăcându-le cel mai bine necesităţile trebuie să stea în centrul atenţiei fiecărei bănci. şi a parcurs. deoarece atragerea economiilor de la populaţie devenise concurenţială şi clienţii sau potenţialii clienţi trebuiau atraşi. ele au început să elaboreze programe menite să satisfacă clientela. Principalii agenţi pentru care se încasează facturile sunt: Romtelecom. Marketingul înseamnă zâmbet şi atmosferă deschisă. c. Marketingul înseamnă poziţionarea pe piaţă. inovează” trebuie căutate noi metode de devansare a concurenţei. planificare şi control. Serviciile financiare pot fi însă uşor de copiat şi avantajele fiecărui serviciu au o viaţă scurtă.• Prin procesare manuală a detaliilor facturilor. În momentul aplicării acestor proceduri operatorul ghişeului universal trebuie să respecte obligatoriu prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării băncii în scopul finanţării actelor de terorism. avem de-a face cu o viziune superioară asupra conceptului de marketing. b. Importanţa marketingului pentru serviciile bancare Atitudinea băncilor în privinţa marketingului a evoluat lent. d. Cosmote. ci sub cea a conceptului de „reclamă şi promovare”. Băncile trebuie să-şi analizeze posibilităţile şi să-şi aleagă o anumită poziţie pe piaţă. Marketingul înseamnă reclamă. dar este mai greu să-i faci pe clienţi fideli. Atunci când toate băncile „zâmbesc. În consecinţă. Preocuparea de a deveni banca preferată a clienţilor săi. promovarea vânzărilor şi publicitate. ceea ce 105 . De aceea băncile au adoptat o politică de înnoire a acestora. segmentează. Orange. mai ales în ultimii ani. Marketingul a pătruns în domeniul bancar nu sub forma conceptului de „marketing”. Marketingul înseamnă analiză. Vodafone. au fost amenajate sedii cu o atmosferă caldă şi prietenoasă. conform cercetătorului american Philip Kotter următoarele etape: a. pentru a se deosebi de concurenţii săi. nici o bancă nu poate oferi toate serviciile. 1. Băncile au descoperit necesitatea segmentării atente şi oferirea de servicii specifice fiecărui segment. dar sigur. Electrica. Marketingul înseamnă segmentare şi înnoire. prin dimensiuni reale. Capitolul 6 Marketingul bancar 6. Distrigaz. e.

acest rol este evident. Activitatea de marketing Activitatea de marketing urmăreşte atingerea unor obiective precum: • asigurarea personalului specializat necesar desfăşurării acestei activităţi. BRD are departamente specializate de marketing. Acest personal devine „faţa” organizaţiei. a produselor şi serviciilor băncii. În întreaga perioadă de schimbări nevoile clienţilor se vor modifica. determină creşteri în activitatea economică. Prin asigurarea unor servicii de prim rang şi o comunicare efectivă în interiorul băncii.presupune elaborarea de către bancă a unor sisteme eficiente de analiză. • extinderea nişei de piaţă prin lansarea unor oferte complete de servicii şi produse. Băncile se manifestă ca un organism viu care trebuie să se adapteze permanent la schimbări pentru a putea supravieţui. Există angajaţi ai băncii care să nu aibă niciodată contact direct cu clienţii. • îmbunătăţirea relaţiei bancă-client prin identificarea punctelor slabe în calitatea serviciilor şi în satisfacerea cerinţelor clienţilor. implementare şi control asupra activităţilor de marketing utilizând potenţialul pieţelor pe care activează. Toate acestea vor afecta strategia de marketing şi planificarea activităţilor bancare. 3. în special în Europa Centrală şi de SE. În acest sens BRD-GSG îşi va urmări politica de investiţii susţinute în vederea adaptării dispozitivului său comercial. 6. marketingul este vital pentru satisfacerea cererii clienţilor. În multe cazuri contactul pe care un client îl poate avea cu banca este acela al depunerii sau retragerii de bani la ghişeu sau o convorbire telefonică pentru rezolvarea unor nelămuriri. Pentru cei care intra în contact direct cu clienţii. dar şi ei vor avea un rol de jucat în marketing. 2. care la rândul lor. 6. realizării la scară largă a procesărilor şi lărgirii gamei sale de produse şi servicii. Strategia BRD-GSG se integrează în strategia globală a Grupului Societé Générale care constă în special în dezvoltarea reţelei bancare din afara Franţei. personalul din front-office este ajutat să ofere publicului servicii de calitate.4 milioane de clienţi şi mai mult de nouă sute de mii de posesori de carduri. • promovarea pe piaţă a serviciilor şi produselor băncii. calitatea dezvoltării sale şi rentabilitate. Pentru perioada 2004-2005. Marketingul instituţional În momentul de faţă BRD-GSG are peste 1. Cu toate acestea întregul personal al băncii are responsabilitatea marketingului. BRD-GSG este de asemenea prima bancă a întreprinderilor private din România. BRD-GSG doreşte să fie banca de referinţă a României prin profesionalism. ea deţine o treime din piaţa cardurilor şi 20% din cea a creditelor. inovaţie. competiţia va creşte şi tehnologia se va îmbunătăţi. În economia de piaţă. 106 . planificare.

BRD intenţionează să îşi extindă şi să diversifice produsele generatoare de venituri oferite persoanelor juridice. BRD intenţionează să rămână o bancă universală. Pentru atingerea acestui obiectiv privind extinderea serviciilor bancare pentru agenţi comerciali şi populaţie. BRD explorează de asemenea oportunităţile de a furniza servicii bancare pe Internet. BRD intenţionează de asemenea să îşi extindă în mod permanent creditele acordate persoanelor fizice. Alături de extinderea activităţilor sale de creditare pentru societăţi comerciale. menit să îmbunătăţească structura organizatorică şi circuitul informaţional şi să creeze o forţă de vânzare de servicii bancare în întreaga reţea de sucursale care să promoveze produsele BRD. BRD intenţionează să valorifice bunul renume creat prin achiziţionarea pachetului majoritar de către Societé Générale. luându-se în consideraţie faptul că numărul de persoane fizice care deţin conturi bancare este mult mai scăzut decât în Europa de Vest şi în câteva din ţările din Europa Centrală şi de Est.Strategia Pe termen mediu. Pe termen scurt BRD intenţionează să se concentreze asupra extinderii operaţiunilor cu cărţi de debit şi cărţi de credit. BRD intenţionează să finalizeze un vast proces de restructurarea. În plus. continuarea implementării aplicaţiilor de software bancar iBank şi Bank Trade în reţeaua sa de sucursale. În viziunea BRD serviciile bancare pentru populaţie prezintă un potenţial puternic de dezvoltare în România. cât şi în cea de software. cu accent principal pe servicii bancare pentru agenţii economici şi populaţie. ceea ce a dus la formarea unei baze solide de clienţi şi a permis băncii să acumuleze capital în vederea unei viitoare dezvoltări economice. care includ gestionarea numerarului şi activităţi de leasing. 107 . În ciuda dificultăţilor financiare cu care s-a confruntat România. Banca intenţionează de asemenea să facă investiţii importante în tehnologia informaţiei atât în ceea ce priveşte partea de hardware. în special cele pe termen scurt pentru bunuri de consum şi să găsească oportunităţi de creditare a persoanelor fizice pe termen mai lung. care sunt mai avansate din punct de vedere al reformei economice. prin atragerea corporaţiilor multinaţionale care operează în România sau a filialelor române ale unor astfel de corporaţii. Se aşteaptă ca acest program de investiţii să contribuie la ridicarea gradului de integrare şi automatizare a oportunităţilor BRD. Cea mai importantă investiţie în domeniul informaticii o constituie extinderea reţelei de bancomate. prin instalarea unor noi ATM-uri şi terminale POS. care să ducă la creşterea veniturilor. BRD a reuşit să menţină şi să dezvolte un portofoliu important de credite pentru agenţii economici. introducerea unui sistem electronic de tranzacţii (Multicash) şi îmbunătăţirea informaticii de telecomunicaţii pentru date.

• Servicii complementare pe masura. • Disponibilitate.1. intermediere in asigurarea bunurilor imobile. De asemenea. clientul poate contacta cea mai apropiata unitate BRD unde echipa de specialisti ii va raspunde la toate intrebarile si ii va oferi asistenta gratuita pe parcursul derularii creditului. Optand pentru Habitat Plus. Habitat Plus inseamna o finantare atrativa pana la 80% din valoarea investitiei. ci se stabileste independent de aceasta. Ai permanent o dobanda competitiva la acest imprumut deoarece cu Habitat Plus valoarea acesteia nu tine cont de evolutia politicii de dobanzi a bancii la un moment dat. intocmire de devize pentru lucrari si proiecte. solutia este Habitat Plus. finantarea unor operatiuni imobiliare inclusiv pentru cumpararea de terenuri. cumpararea sau construirea unei case. o perioada de derulare adaptata care poate ajunge pana la 20 ani si o administrare optima a creditului. • Dobanda atractiva. valoarea finantata adaptata cel mai bine posibilitatilor si nevoilor financiare. Avantajele creditului Habitat Plus  Flexibilitate. Pentru a beneficia de Habitat Plus. pe baza unui indice monetar international (EURIBOR sau LIBOR). Pe langa creditul propriu-zis . lucrari de amenajare sau modernizare. Cu Habitat Plus alegi un credit disponibil in EUR sau USD. clientul cel care decide dutata de rambursare a creditului (fara sa depasesti durata maxim prevazuta pentru acest tip de credit) precum si valoarea avansului depus (nu mai putin decat nivelul minim). • Transparenta. in orice moment clientu poate calcula ratele de rambursat deoarece dobanda este stabilita in functie de indicii monetari internationali LIBOR si EURIBOR. BRD ofera si servicii complementare: evaluare si consultanta imobiliara. 108 .Capitolul 7 Creditarea bancara 7. Credite imobiliare Habitat plus Oricare ar fi natura proiectului. Creditarea persoanelor fizice BRD acorda doua tipuri de credite : credite imobiliare si credite de consum.

De asemenea. Dobanda acestui credit este situata la un nivel accesibil. sau poate achita rateloe oricand.suma minima este de 10000 EUR/USD penrtu cumparari constructii si 7000EUR/USD pentru terminari. Durata creditului . tu vii cu propiriile idei inovatoare. extinderi si modernizari iar suma maxima este 250000EUR/USD. In functie deposibilitatile si de nevoile financiare. BRD iti propune un parteneriat oferindu-ti servicii de specialitate. clientul poate opta pentru una din cele doua variante de rambursare propuse de BRD. terminarea. Astfel.rate lunare egale sau descrescatoare. iar BRD iti ofera solutia financiara care se potriveste cel mai bine proiectelor tale. 109 . extinderea sau modernizarea constructiilor existente precum si cumpararea de terenuri intravilane pentru constructii. Acesata se actualizeaza periodic. Avantajele pe care le ai daca optezi pentru un astfel de credit: • Flexibilitate. Rambursare . Garantarea creditului .Caracteristici Destinatia creditului – cumpararea sau construirea delocuinte si case de vacanta. Asigurare – complementar creditului se incheie o asigurare pentru toate riscurile a imobilului ipotecat si o asigurare de deces si invaliditate permanenta. independent sau cumulativ: acestea pot fi: garantii ipotecare. integral sau partial. in corelatie cu evolutia pietei financiar-bancare. cu o perioada de gratie de pana la 12 luni pentru constructii si 6 luni pentru terminari constructii. incheiate la valoarea finantarii si cesionate in favoarea bancii. • Dobanda atractiva.minim 20% din valoarea investitiei. scrisori de garantie/contragarantie bancara sau depozite colaterale la termen in valuta creditului. Credite imobiliare in lei Creditele imobiliare in lei sunt credite in conditii de flexibilitate maxima. deschise la banca. Valoarea creditului .se solicita garantii reale care sa acopere in proportie de 150% valoarea finantarii. Dobanda .pana la 20 ani. In acest sens. Avans . asigurandu-i clientuli astfel rate convenabile pe toata perioada derularii creditului.indexabila. pe baza unui indice monetar international. cu planul noii case sau cu devizul general al noii amenajari. clientul este cel care decide durata de rambursare a creditului (fara a depasi durata maxim prevazuta pentru acest tip de credit) precum si valoarea avansului depus (nu mai putin decat nivelul minim).

ipoteca constituita asupra imobilului care face obiectul creditului.• Disponibilitate. clientul trebuie sa contacteze cea mai apropiata unitate BRD unde echipa de specialisti ii va raspunde la toate intrebarile sale si ii va oferi asistenta gratuita pe parcursul derularii creditului. intermediere in asigurarea bunurilor imobile. Avans . banca ofera si servicii complementare: evaluare si consultanta imobiliara.maxim 80% din valoarea proiectului de investitii.ipoteca de gradul I constituita asupra unor bunuri imobile aflate in proprietatea solicitantului de credit sau a unui girant. terminarea. . gratie colaborarii cu Grupul Dacia Renault. Durata creditulu i. Pentru a beneficia de un credit imobiliar in lei. Dobanda . • Servicii complementare pe masura. Rambursare .minim 20% din valoarea investitiei. In plus. Avantajele creditului auto: Conditii accesibile. Garantarea creditului: . intocmire de devize pentru lucrari si proiecte. incheiate la valoarea finantarii si cesionate in favoarea bancii. in functie de evolutia pietei financiar-bancare. Valoarea creditului . Asigurare . din productia interna sau din import.pana la 20 ani. Caracteristici Destinatia creditului – cumpararea sau construirea delocuinte si case de vacanta. cu o perioada de gratie de pana la 12 luni pentru constructii si 6 luni pentru terminari constructii.variabila. din valoarea de comercializare a autovehiculelor (in cazul prezentarii de garantii) 110 . extinderea sau modernizarea constructiilor existente precum si cumpararea de terenuri intravilane pentru constructii.complementar creditului se incheie o asigurare pentru toate riscurile a imobilului ipotecat si o asigurare de deces si invaliditate permanenta. clientul poate beneficia de oferte avantajoase la cumpararea unui autovehicul Dacia sau Renault. BRDfinanteaza pana la 90%. Pe langa creditul propriu-zis. a contractului de vanzare-cumparare sau din valoarea proiectului de modernizare.rate lunare egale sau descrescatoare. Credite de consum Credite auto Creditul auto permite finantarea oricarui tip de autovehicul nou sau de ocazie.

in functie de necesitati. De asemenea. Si mai mult. . . 111 . in corelatie cu evolutia pietei financiar-bancare.fixa. documente care sa ateste veniturile. Durata creditului . Termene flexibile.certificat de casatorie. Dobanda atractiva. Pentru acest credit. . De asemenea. daca persoana respectiva are un card BRD in lei este si mai simplu:ratele la credit pot fi rambursate automat din contul de card.rate lunare egale sau descrescatoare. ultimul talon de pensie in original). ceea ce implica un efort financiar ce scade in timp. Documentatia necesara (imprumutat/co-imprumutat): . Valoarea creditului . se poate solicita: . .variabila.factura proforma emisa de un dealer autorizat. Dobanda . pentru intreaga perioada de creditare.achizitionarea de autovehicule noi sau de ocazie din productia interna sau din import. clientul are libertatea de a alege orice unitate BRD pentru a achita ratele aferente creditului. Acest serviciu de rambursare automata a ratelor de credit este oferit gratuit.prezentarea de garantii reale din partea unor terti (maxim 3 giranti). .act de identitate. Rambursare . la un nivel atractiv. Polita se incheie in momentul semnarii contractului de credit. el poate opta pentru varianta de rambursare care il avantajeaza. asigurand astfel rate convenabile pe toata perioada derularii creditului. . in functie de suma solicitata si de analiza bonitatii. exista doua optiuni de dobanda: . Fara formalitati dificile si documentatie complicata creditul BRD este usor de obtinut. ceea ce inseamna un efort financiar constant in timp sau rate lunare descrescatoare.declaratie privind angajamentele de plata si litigiile cu tertii. Pentru garantarea creditului.documente care sa ateste veniturile (carte de munca/contract individual de munca.depunerea unui avans (minim 25% din valoarea de comercializare).petru autovehiculul achizitionat pe credit se incheie asigurare CASCO. Clientul decide.se stabileste in functie de bonitate si capacitate de rambursare. Caracteristici: Destinatia creditului . . care se actualizeaza periodic. Garantarea creditului.Economie de timp. durata de rambursare dorita (fara a depasi termenul maxim admis). act de identitate. Poate alege rate lunare fixe.pentru acest tip de credit exista doua optiuni de dobanda: variabila si fixa.documente girant (numai daca este cazul).maxim 60 de luni. Asigurare .

graficul de rambursare al creditului (anexat la contract). banca trebuie anuntata in termen de 5 zile. Reglementari: • Termenul de valabilitate a cererii de credit: 30 ani. • Prezentarea facturii de achizitionare a autovehiculului se face in 15 zile calendaristice de la utilizarea creditului. In plus.Memo Card cu mumele de cont ale clientului. acum clientul poate solicita creditul direct in magazin. unde va obtine toate informatiile si documentele necesare precum si bunul dorit. . • Contactarea clientului pentru semnarea contractului si politei de asigurare.deces si invaliditate. • Pentru rambursare anticipata. si la cererea clientului. • Completarea si semnarea fisei de verificare a dosarului de credit. In cazul modificarii dobanzii. • Informarea clientului cu privire la aprobarea creditului si transmiterea la TeleMarketing a deciziei de aprobare. .un exemplar al contractului de credit. . BRD poate finanta integral bunurile pe care le doreste clientul. Prin acesta clientul este informat in legatura cu alternativele de acces la informatii despre conturile sale. Credite in lei pentru bunuri de folosinta indelungata Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata permite achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata de la comerciantii cu care BRD are incheiate conventii. Avantajele acestui tip de credit: 112 . clientul trecuie sa inainteze banii cu cel putin 7 zile calendaristice in avans. .Rolul consilierului de clientela in analiza si acordarea creditelor: • Verificarea documentelor din dosarul de credit prezentat de client-verificarea concordantei datelor din documentele justificative primite de la client cu cele din scrisoarea de preacceptare receptionata de la TeleMarketing. • In cazul schimbarii domiciliului/locului de munca al clientului sau girantului. verificarea clientului/girantului in baza de risc.un exemplar al acordului de prelevare automata a ratelor de credit din contul de card. i se inmaneaza graficul de rambursare actualizat. Documente de remis clientului: . noul nivel va fi afisat in toate unitatile bancii.polita de asigurare. Gratie colaborarii cu partenerii sai.

Si mai mult. Acest serviciu de rambursare automata a ratelor de credit este oferit gratuit. in functie de suma solicitata si de analiza bonitatii. creditul BRD este usor de obtinut. Creditul pentru bunuri de folosinta indelungata se acorda pentru o perioada de pana la 48 luni. . clientul poate opta pentru varianta de rambursare care il avantajeaza. Termene flexibile. Durata creditului .pentru garantarea creditului. ceea ce implica un efort financiar ce scade in timp.certificat de casatorie. in corelatie cu evolutia pietei financiarbancare. 113 .fixa. Documentatia necesara: .factura proforma emisa de un dealer autorizat. Rambursare . documente care sa ateste veniturile. Dobanda. . .documente care sa ateste veniturile (carte de munca/contract individual de munca. Aceasta se actualizeaza periodic.declaratie privind angajamentele de plata si litigiile cu tertii.maxim 48 luni. act de identitate. Economie de timp. asigurand astfel rate lunare convenabile pe toata perioada derularii creditului. . ceea ce inseamna un efort financiar constant in timp sau rate lunare descrescatoare. Fara formalitati dificile si documentatie complicata.achizitionarea unor bunuri de folosinta indelungata de la comerciantii cu care BRD are incheiate conventii de creditare. Caracteristici Destinatia creditului .variabila. ultimul talon de pensie in original).mimim 5 milioane lei si maxim 140 milioane lei. Pentru acest credit clientul are permanent o dobanda situata la un nivel accesibil.Conditii accesibile.documente girant (numai daca este cazul). . Valoarea credtului . durata de rambursare. El poate alege rate lunare fixe. ratele la credit pot fi rambursate automat din contul de card. pentru credite pana la 48 de luni. De asemenea.act de identitate. acordate direct in magazin.BRD finanteaza pana la 100% din valoarea bunurilor pe care clientul doreste sa le achizitioneze. pentru credite pana la 36 de luni.rate lunare egale sau descrescatoare. Garantarea creditului . exista doua optiuni de dobanda: . De asemenea. . Pentru acest tip de credit. Dobanda atractiva. daca persoana respectiva are card BRD in lei este si mai simplu. Clientul decide in functie de necesitati. in functie de bonitatea si capacitatea de rambursare. se pot solicita garantii din partea unor terti (maxim 3 giranti). are libertatea dea a alege orice unitatea BRD pentru a achita ratele aferente creditului.

• Dobanda atractiva. • Economie de timp. participarea la conferinte si simpozioane in strainatate. durata de rambursare dorita (fara a depasi termenul maxim admis). in functie de necesitati. asigurand astfel rate convenabile pe toata perioada derularii creditului. in functie de venituri si capacitatea de rambursare.Asigurare . taxe de scolarizare (pentru orice forma de invatamant) pe teritoriul Romaniei. . ceea ce implica un efort financiar ce scade in timp. in corelatie cu evolutia pietei financiarbancare. tratamente medicale in tara si in strainatate. De asemenea. Pentru acest credit clientul are permanent o dobanda situata la un nivel accesibil.documente pentru titular si familia acestuia (acte de identitate. Polita se incheie in momentul semnarii contractului de credit. ceea ce inseamna un efort financiar constant in timp sau rate lunare descrescatoare. Acest tip de credit se acorda prin prezentarea documentelor care sa ateste obiectul creditului. Acesata se actualizeaza periodic. Avantaje: • Conditii accesibile. declaratie privind angajamentele de plata). documente care sa ateste veniturile. Poate alege rate lunare fixe. el poate opta pentru varianta de rambursare care il avantajeaza. De asemenea clientul are libertatea de a alege oriceunitate BRD pentru a achita ratele aferente creditului. Fara formalitati dificile si documentatie complicata. Credit Expresso pentru nevoi personale nominalizate Creditul Expresso pentru nevoi personale nominalizate poate fi utilizat pentru finantarea obiectivelor clientului avand ca destinatie: • • • • vacante si calatorii in tara si in strainatate.documente de identitate pentru beneficiar (daca titularul creditului este diferit de beneficiar). 114 . creditul BRD este usor de obtinut si este pus la dispozitie direct in contul clientului. pentru intreaga perioada de creditare.complementar creditului se incheie o asigurare a bunurilor achizitionate sau o polita de deces si invaliditate permanenta pentru titularul creditului. BRD finanteaza pana la 100% din valoarea proiectelor. • Termene flexibile. Caracteristici: Destinatia creditului – finantarea proiectelor cu destinatie specifica Documentatie necesara: . Clientul decide.

documente pentru stabilirea nivelului creditului (in functie de destinatia creditului).variabila.complementar creditului se incheie o asigurare a bunurilor achizitionate sau o polita de deces si invaliditate permanenta pentru titularul creditului.rate lunare egale sau descrescatoare. . maxim 200000000 lei. • analiza cererii de credit in aplicatia TRANSACT. documente care atesta cheltuielile de participare la eveniment (taxe. precum si documente de transport. Documente justificative: . Asigurare ..tratamente medicale: documente din partea institutiei medicale care atesta costul tratamentului/interventiei chirurgicale pentru beneficiarul creditului. Reglementari: • Termenul de valabilitate a cererii de credit: 30 ani. transport.vacante si calatorii: documente privind costurile de cazare/transport sau factura fiscala reprezentand contrvaloarea serviciilor de turism utilizate. . • verificarea documentelor prezentate de client. in functie de suma solicitata si de analiza bonitatii. Rambursare .pentru garantarea creditului.studii: documente prin care institutia de invatamant atesta valoarea taxelor de scolarizare aferente beneficiarului de credit.). clientul trecuie sa inainteze banii cu cel putin 7 zile calendaristice in avans. cazare.simpozioane/conferinte: confirmare de participare. Valoarea creditului . pentru intreaga perioada de creditare.primirea si verificarea documentelor din dosarul de credit.pana la 48 de luni. se pot solicita garantii reale din partea unor terti (maxim 3 giranti). documente care sa ateste veniturile). alte cheltuieli (pentru beneficiar si insotitor). 115 . • informarea clientului cu privire la aprobarea creditului. • Pentru rambursare anticipata. .minim 6000000 lei.documente girant/giranti (acte de identitate. cazare. • consilierea clientului in alegerea solutiei financiare optime. . Aplicatia utilizata – TRANSACT Rolul consilierului de clientela in analiza si acordarea creditelor: • informarea clientului asupra conditiilor de acordare a creditului. Polita se incheie in momentul semnarii contractului de credit. Durata creditului . etc. Dobanda . • contactarea clientului pentru semnarea contractului de credit si a politei de asigurare. Garantarea creditului .

creditul BRD este usor de obtinut si este pus la dispozitie direct in contul clientului. fara sa fie nevoie de justificarea utilizarii banilor.un exemplar al contractului de credit.• In cazul schimbarii domiciliului/locului de munca al clientului sau girantului. valoarea fiind in functie de venituri si capacitatea de rambursare.un exemplar al acordului de prelevare automata a ratelor de credit din contul de card. De asemenea clientul are libertatea de a alege oriceunitate BRD pentru a achita ratele aferente creditului. .variabila. Fara formalitati dificile si documentatie complicata.polita de asigurare. • Economie de timp. 116 .Memo Card cu mumele de cont ale clientului. banca trebuie anuntata in termen de 5 zile. ceea ce implica un efort financiar ce scade in timp. . exista doua optiuni de dobanda: . sau toate aceste lucruri la un loc. . Pentru acest tip de credit.graficul de rambursare al creditului (anexat la contract). Avantajele creditului expresso pentru nevoi personale: • conditii accesibile.fixa. Prin acesta clientul este informat in legatura cu alternativele de acces la informatii despre conturile sale.deces si invaliditate. • Dobanda atractiva. intrucat clientul decide destinatia creditului. in corelatie cu evolutia pietei financiarbancare. . el poate opta pentru varianta de rambursare care il avantajeaza. la un nivel atractiv. Pentru acest tip de credit nu se solicita avans si nici vreo justificare pentru modul in care clientul va utiliza banii. Documente de remis clientului: . Clientul decide. . Astfel clientul poate obtine banii necesari pentru aniversarea unor evenimente. Poate alege rate lunare fixe. asigurand astfel rate convenabile pe toata perioada derularii creditului. durata de rambursare dorita (fara a depasi termenul maxim admis). in functie de necesitati. finantarea unor cheltuieli planificate sau neprevazute. ceea ce inseamna un efort financiar constant in timp sau rate lunare descrescatoare. care se actualizeaza periodic. De asemenea. • Termene flexibile. • Prezentarea facturii de achizitionare a autovehiculului se face in 15 zile calendaristice de la utilizarea creditului. Credit expresso pentru nevoile personale Creditul Expreso pentru nevoi personale poate fi utilizat pentru finantarea oricarui tip de proiact. .

Caracteristici: Destinatia creditului . Aplicatia utilizata . .pentru garantarea creditului. pentru intreaga perioada de creditare. in functie de suma solicitata si de analiza bonitatii. Asigurare . Valoarea creditului . maxim 200000000 lei. putand fi utilizat dupa propria dorinta.introducerea in TRANSACT a informatiilor furnizate verbal si din documentele prezentate de catre solicitnt.primirea si verificarea documentelor din dosarul de credit. Rambursare .pentru acest credit exista doua optuini de dobanda: variabila sau fixa. 117 .acest tip de credit nu are o destinatie declarata si nu trebuie justificat.TRANSACT Rolul consilierului de clientela in analiza si acordarea creditelor: • informarea clientului asupra conditiilor de acordare a creditului. Dobanda . documente girant (numai daca este cazul). documente care sa ateste veniturile (carte de munca/contract individual de munca. act de identitate. • verificarea documentelor prezentate de client. certificat de casatorie. Documentatia necesara: act de identitate. Polita se incheie in momentul semnarii contractului de credit.maxim 48 luni. .editarea formularelor din aplicatie si verificarea acestora cu documentele prezentate. declaratie privind angajamentele de plata si litigiile cu tertii. se pot solicita garantii reale din partea unor terti (maxim 3 giranti). Garantarea creditului . • consilierea clientului in alegerea solutiei financiare optime – realizarea unor similari in functie de bugetul de venituri si cheltuieli. capacitatea de rambursare.minim 6000000 lei.intocmirea dosarului de credit. documente care sa ateste veniturile.rate lunare egale sau descrescatoare.complementar creditului se incheie o asigurare a bunurilor achizitionate sau o polita de deces si invaliditate permanenta pentru titularul creditului. ultimul talon de pensie in original). • analiza cererii de credit in aplicarea TRANSACT: . valoarea creditului si aportul personal. Durata creditului .

nu este nevoie de avans sau giranti. perioada de creditare de pana la 10 ani. dobanda fixa pentru creditul in lei sau variabila pentru cel in EUR.• informarea clientului cu privire la aprobarea creditului. posibilitatea de a imprumuta pana la 30000 EUR sau echivalent in lei. . BRD are solutia finantarii acestota.un exemplar al acordului de prelevare automata a ratelor de credit din contul de card.polita de asigurare. clientul trecuie sa inainteze banii cu cel putin 7 zile calendaristice in avans. Prin acesta clientul este informat in legatura cu alternativele de acces la informatii despre conturile sale. • Pentru rambursare anticipata.transmiterea scrisorilor de raspuns. • contactarea clientului pentru semnarea contractului si politei de asigurare. • In cazul schimbarii domiciliului/locului de munca al clientului sau girantului.graficul de rambursare al creditului (anexat la contract). Expresso dublu Cu creditul Expresso dublu clientul poate imprumuta o suma mare de bani. banca trebuie anuntata in termen de 5 zile. De la amenajarea completa a locuintei si achizitii de orice fel.Memo Card cu mumele de cont ale clientului. . Reglementari: • Termenul de valabilitate a cererii de credit: 30 ani. oricat de variate. pana la cele mai indraznete si ambioase proiecte personale.un exemplar al contractului de credit. Caracteristici: 118 . iar ideile lui pot fi puse in practica. posibilitatea de a imprumuta sume mari de bani cu o dobanda atractiva.deces si invaliditate. Documente de remis clientului: . Avantajele creditului Exresso dublu: • • • • • • imprumut in lei sau EUR. • Prezentarea facturii de achizitionare a autovehiculului se face in 15 zile calendaristice de la utilizarea creditului. . pe o durata extinsa. .

doctorat) in Romania. Rambursare .Destinatia creditului . MBA. organizate de universitatile agreate de BRD. Durata creditului . Se acorda pe baza de documente justificative care atesta obiectul si valoarea creditului. fara justificarea utilizarii creditului. Creditul StudentPlus Acest credit permite finantarea studiilor post-universitare (studii aprofundate.certificat de casatorie.variabila. lei.lei.credit de consum pentru finantarea nevoilor personale nenominalizate de valori mari.fixa.pentru garantarea creditului. Asigurare .asigurare de deces si individualitate permanenta incheiata la AVIVA si polita de incendiu pentru imobilul care constituie garantia creditului.documente care sa ateste veniturile (carte de munca/contract individual de munca. • termene flexibile .absolventi admisi intr-un program post-universitar din Romania. . . .rate lunare constante.act de identitate. • durata. pentru creditele in lei. . pentru creditele in EUR. .acte de proprietate a imobilului care constituie garantia creditului si raportul de evaluare intocmit anterioar. ultimul talon de pensie in original).se acorda pe o perioada de pana la 5 ani.minim 80 mil. maxim 60 de luni 119 . maxim 1150 mil. se solicita ipoteca asupra unei proprietati imobiliare. lei.minim 60 luni. • moneda. Documentatia necesara: . Garantarea creditului . Avantajele clientului: • conditii accesibile . exista doua optiuni de dobanda: . maxim 120 luni.este usor de obtinut fara formalitati dificile. • economie de timp . Valoarea creditului .minim 24 de luni.in functie de moneda creditului. master.declaratie privind angajamentele de plata si litigiile cu tertii. Dobanda .fara avans. Caracteristici: • beneficiari.

• Pentru rambursarea anticipata. • In cazul schimbari domiciliului/ locului de munca al titularului/ girantului. . clientul trebuie sa aiba. • Asigurarea.echivalent in lei a 10 EUR.0%.li se permite acestora semnarea contractului de credit la cea mai apropiata unitate BRD.variabila. creditul se aproba conform competentelor pentru credite persoane fizice in vigoare. • Pentru credite cu valoare superioara echivalentului in lei a 4000 EUR. Reglementari: • termenul de valabilitate a cererii de credit este de 30 de zile calendaristice. se admit rambursari totale sau partiale (de minim 3 rate). contarctul de credit si graficul de rambursare vor fi trimise prin e-mail de operatorul Back Office catre prima unitate inscrisa pe dosar. banca trebuie anuntata in termen de 15 zile calendaristice.21. Aplicatia utilizata . Inregistrarea in sistem se face astfel: tip credit.3% (aplicat la suma rambursata in avans).Dupa semnarea documentelor de catre giranti. rude de gradul I sau II ale clientului. scop credit. • Dobanda. • Rambursare.3D. comision de rambursare anticipata. • Garantarea. • Perioada de gratie: -1 an pentru o durata a studiilor <= 1 an -2 ani pentru o perioada a studiilor > 1 an. un venit cel putin egal cu salariul minim pe economie.lunar. clientul trebuie sa informeze banca cu cel putin 7 zile calendaristice in avans. Polita se incheie in momentul semnarii contractului de credit. in perioade constante. . In perioada de gratie numai dobanda iar de la terminarea perioadei de gratie pana la rambursarea integrala gobanda si rata creditului.1-3 giranti. • Avans. acestea trebuie semnate si de catre client. pe intreaga perioada de creditare. • In cazul in care girangii locuiesc in alt oras decat clientul: . urmand a fi trimise apoi prin posta catre celelalte unitati.Dupa aprobarea creditului in Ibank. .• valoarea creditului.prelucrarea dosarului si aprobarea creditului se realizeaza in Ibank.in conformitate cu documentele justificative prezentate de client: minim echivalentul in lei a 500 EUR si maxim echivalentul in lei a 12000 EUR. • Taxe si comisioane: taxa dosar. obligatoriu.se va stabili cu clientul si se vor nota pe dosar unitatile unde contractul de credit va fi trimis spre semnare de catre giranti. pentru evitarea deplasarii girantilor la unitatea la care s-a contactat creditul.se incheie o polita de deces si invaliditate pentru titularul creditului. 120 .

polita de asigurare. documente necesare pentru stabilirea nivelului creditului: documente care atesta acceptarea beneficiarului la o universitate selectata de BRD. Se acorda fara justificarea destinatiei. diploma de licenta. Continutul dosarului de credit: 1. adeverinta de venit. • Memo Card cu mumele de cont ale clientului. • graficul de rambursare al creditului (anexat la contract). carti. hotararea de aprobare/respingere credit.deces si invaliditate. certificatul de casatorie. documente furnizate de catre girant/giranti: actele de identitate. 4. Creditul 10 Creditul 10 permite finantarea cheltuielilor „studentesti” accesorii studentilor: calculator. contractul de credit si graficul de rambursare al creditului. documente care atesta conditiile de inscriere si taxele aferente. 2. documente furnizate de catre titular si sot/sotie: cererea de credit. • polita de asigurare.numai pentru titular. alte documente: fisa de verificare Transact. distractie. fara avans si fara formalitati dificile. adeverinta de venit.deces si invaliditate. Documente de remis clientului: • un exemplar al contractului de credit. Prin acesta clientul este informat in legatura cu alternativele de acces la informatii despre conturile sale. acte de identitate.numai pentru titular. cursuri suplimentare. documente care atesta gradul de rudenie cu titularul.• Veniturile nete lunare cumulate ale agentilor trebuie sa fie dublul celei mai mari rate lunare de rambursat. declaratie privind angajamente de plata/litigii existente. 3. 121 . declaratia privind angajamente de plata/litigii existente. etc.

Avantajele clientului: • Conditii accesibile- fara avans, fara justificarea utilizarii creditului; • economie de timp- este usor de obtinut fara formalitati dificile; • termene flexibile- se acorda pe o perioada de pana la 5 ani. Caracteristici: Beneficii- studentii integralisti din ultimii 2 ani de studii universitare si absolventii inscrisi in programele post- universitare selectate de BRD. Moneda- lei. Durata- minim 24 de luni, maxim 60 de luni. Perioada de gratie- in conformitate cu documentele justificative prezentate de client: minim echivalentul in lei a 500 EUR si maxim echivalentul in lei a 1000 EUR. Perioada de gratie: -1 an pentru o durata a studiilor <= 1 an -2 ani pentru o perioada a studiilor > 1 an; Dobanda- variabila; Avans- 0%; Rambursare- lunar, in perioade constante. In perioada de gratie numai dobanda iar de la terminarea perioadei de gratie pana la rambursarea integrala gobanda si rata creditului. Garantarea- 1 girant, rude de gradul I ale clientului; Asigurarea- se incheie o polita de deces si invaliditate pentru titularul creditului. Polita se incheie in momentul semnarii contractului de credit, pe intreaga perioada de creditare. Aplicatia utilizata- prelucrarea dosarului si aprobarea creditului se realizeaza in Ibank. Inregistrarea in sistem se face astfel: tip credit- 3D, scop credit- 21. creditul se aproba conform competentelor pentru credite persoane fizice in vigoare. Reglementari: • termenul de valabilitate a cererii de credit este de 30 de zile calendaristice. • Pentru rambursarea anticipata, clientul trebuie sa informeze banca cu cel putin 7 zile calendaristice in avans; se admit rambursari totale sau partiale (de minim 3 rate). • In cazul in care girangii locuiesc in alt oras decat clientul: - li se permite acestora semnarea contractului de credit la cea mai apropiata unitate BRD, pentru evitarea deplasarii girantilor la unitatea la care s-a contactat creditul; - se va stabili cu clientul si se vor nota pe dosar unitatile unde contractul de credit va fi trimis spre semnare de catre giranti.

122

- Dupa aprobarea creditului in Ibank, contarctul de credit si graficul de rambursare vor fi trimise prin e-mail de operatorul Back Office catre prima unitate inscrisa pe dosar, urmand a fi trimise apoi prin posta catre celelalte unitati. - Dupa semnarea documentelor de catre giranti, acestea trebuie semnate si de catre client. • In cazul schimbari domiciliului/ locului de munca al titularului/ girantului, banca trebuie anuntata in termen de 15 zile calendaristice. • Pentru credite cu valoare superioara echivalentului in lei a 4000 EUR, clientul trebuie sa aiba, obligatoriu, un venit cel putin egal cu salariul minim pe economie. • Veniturile nete lunare cumulate ale agentilor trebuie sa fie dublul celei mai mari rate lunare de rambursat. Continutul dosarului de credit: 1. documente furnizate de catre titular : - cererea de credit, - declaratia privind angajamente de plata/litigii existente; - acte de identitate; - certificatul de casatorie; - document care atesta acceptarea in unul din ultimii doi ani de studii universitare sau intr-un program post- universitar la o universitate selectata de BRD; - document care atesta promovarea tuturor examenelor cu nota de trecere de catre titular. 2. documente furnizate de catre girant/giranti: actele de identitate; declaratie privind angajamente de plata/litigii existente; adeverinta de venit; documente care atesta gradul I de rudenie cu titularul. 3. documente necesare pentru stabilirea nivelului creditului: documente care atesta acceptarea beneficiarului la o universitate selectata de BRD; documente care atesta conditiile de inscriere si taxele aferente. Documente de remis clientului: • un exemplar al contractului de credit; • graficul de rambursare al creditului (anexat la contract); • polita de asigurare- deces si invaliditate;

123

• Memo Card cu mumele de cont ale clientului. Prin acesta clientul este informat in legatura cu alternativele de acces la informatii despre conturile sale.

124

PRIMO b) Credite in valuta( EURO. Parametrii creditelor imobilare sunt reglementati prin Norma 10/ 2005. USD): HABITAT PLUS. In aceasta perioada solicitantul plateste numai dobanda aferenta creditului acordat. Tipuri de credite imobiliare: a) Credite in lei: HABITAT. HABITAT cu dobanda fixa. Beneficiarii creditelor: − persoane fizice rezidente din punct de vedere al Regulamentului valutar − persoane fizice care au varsta minim 18 ani si la sfarsitul perioadei de creditare cel mult varsta legala de pensionare. Perioada de gratie incepe din momentul punerii la dispozitie a primei sume din credit 2. sunt credite imobiliare denominate in lei si in valuta( EURO sau USD) cu dobanda variabila stabilita in baza unui indice de referinta. HABITAT PLUS. Se acorda cu avizul Comitetului de Administrare a Riscurilor Perioada minima de creditare: 2ani Perioada maxima de creditare: 25 ani( 10 ani pentru modernizari imobile − credite in RON si 7 ani pentru modernizari de imobile − credite in EUR/ USD) Perioada de gratie(maxim): 12 luni numai in cazul constructiilor si 6 luni numai in cazul terminarilor. Pozitionarea produsului in oferta BRD si reglemetari HABITAT. creditul imobiliar coexista cu creditul ipotecar HABITAT IPOTECAR. PRIMO PLUS. PRIMO. insa tendinta generala pe piata este de a oferi cu predilectie creditul ipotecar care se aliniaza conditiilor impuse de legea numarul 190/ 1999. Nu pot beneficia de credite si respectiv nu se accepta ca si codebitori persoanele care: − sunt inregistrate in baza de risc a BRD − sunt inregistrate la CRB cu restante curente ( rate restante de peste 30 zile.Credite imobiliare 1. extideri/ modernizari immobile Credit de mare valoare: peste 500 000 EUR sau echivalent. PRIMO PLUS Avans minim: 25% Nivel maxim finantare: 75% Moneda crediutului: RON/ EUR/ USD Valoarea minima a creditului: 10 000 EUR( echivalent RON/ USD) pentru credite< 15 ani 15 000 EUR( echivalent RON/ USD) pentru credite≥ 15 ani 20 000 EUR( echivalent RON/ USD) pentru credite≥ 20 ani 7000 EUR( echivalent RON/ USD) − terminari. In cadrul ofertei BRD. destinat persoanelor fizice sau cu o dobanda fixa( numai pentru creditul in lei). contracte investite cu formula executorie) − sunt inregistrati la Biroul de Credit conform prevederilor instructiunii “ Consultare informatii Biroul de credit” 125 .

autorizare pentru desfasurarea activitatii independente . inregistrare. societati comerciale pentru persoane care exercita putere de control directa sau indirecta asupra unei societati comerciale/ entitati fara personalitate juridical. • Acordul privind consultarea Bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare din cadrul BNR pentru societatile comerciale/ persoana fizica autorizata( cabinet asociatie). constructia. Obiectul creditului Cumpararea ( inclusiv cumpararea de teren pentru constructii viitoare). 126 . terminarea. • Bugetul de venituri si cheltuieli ale familiei. pensiuni( agroturism) mini-hoteluri. • Acte de identificare.Constituirea dosarului de credit Constituirea dosarului de credit se va realiza (la nivelul Consilierului CLIPRI) astfel: Consilierul CLIPRI: • prezinta clietului caracteristicile produsului( inclusiv obligativitatea domicilierii veniturilor realizate intr-un cont deschis la BRD • efectueaza o analiza preliminara in baza datelor declarative ale clientului Consilierul CLIPRI: a) Solicita si verifica urmatoarele documente: • Cerere credit imobiliar persoane fizice. daca solicitantul/ codebitorii sunt actionari majoritari ai unei societati comerciale/ persoane fizice autorizate. clinici private.din cadrul BNR. terminare. modernizare de imobile( inclusiv terenuri intravilane pentru constructii) cu destinatia: a) Locativa HABITAT/ HABITAT PLUS( in nume propriu) − locuinte si case de vacanta ( inclusive terenul afferent) inclusive achitarea sultei referitoare la o locuinta . • Rezultatul consultarii societatii la baza de date CIP. • Declaratie vanzatori imobil. acte de identificare vanzatori. extidere. din contracte de schimb. rezultata din hotarari judecatoresti . • Rezultatul interogarii la Biroul de Credit. restaurante. dintr-un act de partaj voluntar sau contract de tranzactie b) Comerciala: PRIMO/ PRIMO PLUS( in nume propriu) − birouri. spatii comerciale 4. extinderea. modernizarea: − imobilelor cu destinatie locative pentru creditele HABITAT − imobilelor cu destinatie comerciala pentru creditele PRIMO( in nume propriu) Investitii pe teritoriul Romaniei pentru cumparare. • Rapoartele aferente interogarii CRB.3. • Acte de identitate ale solicitantului si codebitorului dupa caz ( BI/CI) certificatul de casatorie.

rata la creditul in analiza + rate lunare credite in sold + alte obligatii financiare( leasing.Gradul de acoperire cu garantii: garantia trebuie sa acopere creditul in proportie de minim 133%.• Documente care sa ateste veniturile inscrise in BVC( solicitant si codebitor) b) Intocmeste Fisa sintetica de prezentare a clientului c) Trimite dosarul la back office 5. declaratiilor privind angajamentul si BVC − verificarea modului de luare in calcul al veniturilor( inclusiv vechimea in munca) − calculeaza creditul maxim posibil de acordat utilizand machete de calcul in functie de perioada si tipul de rambursare dorite de client La evaluarea bonitatii clientului. Se accepta si ipoteca de gradul II cu conditia ca ipoteca de rangul I sa fie tot in favoarea BRD cu respectarea gradului de acoperire cu garantii − Depozite colaterale ale solicitantului/ altor persoane(garantii ipotecare) deschise la BRD − Scrisori de garantie bancara acceptate de Directia Internationala din Centrala BRD Valoarea garantiei se stabileste in baza raportului de evaluare efectuat cu respectarea Instructiunii de evaluare in vigoare.rata la creditul in analiza + rate credite imobiliare/ ipotecare in sold ≤ 35% din veniturile nete ale familiei. Garantii si asigurari Garantiile creditului pot fi: − Ipoteca de gradul I asupra imobilului care face obiectul creditului sau un altul. se va avea in vedere indeplinirea concomitenta a urmatoarelor conditii: . Asigurari 1)Asigurarea imobilului ipotecat Se va incheia un contract de asigurare extinsa pentru riscuri generale fara alte prevederi limitative −in maxim 5 zile calendaristice de la incheierea contractului de ipoteca −cu o societate din Romania agreata( conform comunicarii Secretariatului General) − in valuta creditului 127 . Analiza creditului − la nivelul personalului cu atributii Back Office CliPri 1) Verifica dosarul de credit din urmatoarele puncte de vedere: − existenta tuturor documentelor solicitate − conformitatea cu datele din cererea de credit. . limite de credit indifferent de creditor) ≤ 40% din veniturile nete ale familiei 2) Se intocmeste fisa sintetica de analiza a creditului imobiliar 3) Se intocmeste hotararea de aprobare/ respingere 6.

Hotararea de aprobare este valabila 60 de zile caledaristice. agreata de banca − cesionata in favoarea BRD − in valuta si la valoarea creditului aprobat − valabila pe toata durata creditului − prImele de asigurare vor fi achitate de catre imprumutat.− la valoarea de circulatie stabilita in raportul de evaluarea − se va concesiona in favoarea BRD − primele de asigurare vor fi achitate de catre imprumutat. In acest caz. la scadenta creditului. pe care o va data si semna. Pentru creditele din competenta de aprobare a Centralei. operatorul Back Office va transmite Consilierului CliPri dosarul de credit impreuna cu Hotararea de aprobare/ respingere. Dupa aprobare. personalul cu atributii Back Office CliPri va intocmi dupa caz: Hotararea de aprobare/ respingere a creditului pentru cele aprobate la nivelul competentei individuale. pentru creditele aprobate la nivelul Comitetului de credit. solicitantul de credit va comleta o Cerere Individuala de Asigurare in momentul semnarii cererii de credit. Extras din Hotararea de aprobare/ respingere a creditului. anticipat pe un an de zile 8. Aprobarea creditului Se face conform componentelor in vigoare( in functie de angajamentul global pe in singur debitor). anticipat pe un an de zile − asigurarea se va mentine in vigoare pe toata durata creditului 2) Asigurarea de deces si invaliditate permanenta( DIT) Solicitantul creditului va incheia o polita de asigurare de viata DIT−AVIVA( Optimist) cu urmatoarele caracteristici − la valoarea si in valuta creditului aprobat − prima de asigurare va fi platita lunar. DAC transmite hotararea de aprobare/ Extrasul din hotararea de aprobare a creditului la Back Office-ul Grupului. prin prelevare automata din contul current − cota de prima este stabilita de catre Asigurator si se va aplica creditului in sold − in aceasta privinta. 128 . acesta va putea incheia o asigurare de viata cu urmatoarele caracteristici: − sa acopere riscurile de deces si invaliditate totala fara alte prevederi limitative − sa fie in vigoare la data punerii la dispozitie a creditului − incheiata cu o societate de asigurare din Romania. Modul de completare a Cererii Individuale de Asigurare si circuitul acesteia se regaseste in Instructiunea privind Asigurarea de Viata de Grup pentru Garantarea Creditelor − urmarirea incasarii primelor de asigurare se va face conform aceleiasi instructiuni −cota de prima va fi mentionata in contractul de credit In cazul in care AVIVA nu ii accepta solicitantului calitatea de Asigurat.

Circuitul şi păstrarea documentelor Documentele prezentate de către clienţi în vederea obţinerii creditelor cât şi cele elaborate în bancă în legătură cu acestea au un caracter confidenţial întrucât ele conţin 129 . 15. produse de banc assurance. incadrarea constructorului in graficul de executie a lucrarilor. dar numai la dat de scadenta prevazuta. conform componentelor in vigoare. Analiza creditelor cu particularitati Pentru clientii considerati importanti pentru banca . rambursarea la scadenta a ratelor si dobanda.In cazul constructiilor/ modernizarii/ extinderii si terminarii constructiei creditul se va pune la dispozitie numai dupa consumarea aportului propriu. achitarea la termen a primelor de asigurare . limite de credit. In perioada de gratie. Rambursarea creditului. in devans. Punerea la dispozitie a creditului Creditul se va pune la dispozitia clientului numai dupa indeplinirea de catre acesta a urmatoarelor conditii: − incheierea asigurarilor necesare − plata comisioanelor( conform listei de comisioane in vigoare la data aprobarii credtului) − incheierea unui contract de garantie pe sume de bani viitoare − alte cauze prevazute in Hotararea de aprobare Punerea la dispozitie a creditului se poate face integral sau in transe( cu exceptia creditului pentru cumparare teren/ imobil). mentinerea bonitatii debitorilor 13. incadrarea in graficul de esalonare a platilor. daca este prevazuta. alte produse) se pot aproba dosare de credit prin exceptie de la conditiile standard. Tip de rambursare a creditului: lunar in moneda creditului in sume descrescatoare si in sume constante.9. partial sau integral este posibila cu aprobarea bancii la cererea scrisa a clientului.mentinerea in bune conditii a garantiilor. indiferent de creditor) ≤ 40% din veniturile nete ale familiei 12. 11. 14. 10. nu se accepta rambursari in devans. in graficul de rambursare . pentru care se evalueaza posibilitatea si oportunitatea de a vinde si alte produse ale bancii( carduri. se va avea in vedere instructiunea de ”Urmarire si Recuperare credite CliPri”. Gestionarea si urmarirea creditului In cazul in care debitorul nu isi respecta obligatiile sau doreste o reesalonare a creditului. Gradul de indatorare a) rata la creditul in analiza + rate credite imobiliare/ ipotecare in sold≤ 35% din veniturile nete ale familiei b) rata la creditul in analiza + rate lunare credite in sold + alte obligatii financiare( leasing. Derularea creditelor imobiliare Pe parcursul derularii creditului personalul cu atributii Back Office va urmari indeplinirea urmatoarelor aspecte: respectarea destinatiei sumelor avansate din credit.

În cazul unei concluzii favorabile de acordare a creditului „fişa” însuşită de şeful compartimentului şi director. împreună cu cererea de credit şi documentaţia pe baza căreia s-a efectuat analiza. Fişa clientului se păstrează în dosarul economic deschis pentru fiecare client potenţial solicitant de credite sau împrumutant. Inspectorul de credite desemnat pentru efectuarea analizei. Directorul sau înlocuitorul acestuia decide compartimentul sau persoanele. după care se arhivează cu celelalte documente privind urmărirea şi controlul creditului ce se efectuează. şi se prezintă împreună cu documentaţia anexată acestuia. se prezintă spre însuşire şi respectiv aprobare potrivit nivelelor de competenţă prezentate. după caz. În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile de creditare inspectorul de credite acţionează conform precizărilor. înregistrează în aceeaşi zi cererea în Registrul Cererilor de Credite potrivit precizărilor. împreună cu extrasul procesului verbal de aprobare a CCR din centrala băncii sau extrase din deciziile Comitetului de direcţie sau Consiliului de Administraţie potrivit competenţei de aprobare a creditului respectiv. Cererea de credite se înregistrează la registratura unităţii băncii. 130 . directorului sau în lipsa acestuia înlocuitorului de drept. prin a căror divulgare se aduc daune materiale clienţilor. inspectorul sau colectivul desemnat întocmeşte „fişa de analiză pentru aprobarea creditului” cu concluziile favorabile de acordare a creditului. Pentru creditele din competenţa de aprobare a centralei „fişa” împreună cu cererea de credit. Fişa de analiză pentru aprobarea creditului: după efectuarea analizei în termenul indicat pe cererea de credit. documentaţia transmisă se restituie la sucursală în acelaşi mod arătat mai sus. documentaţia şi extrasul procesului verbal de însuşire în CCR al sucursalei se transmite la direcţi de resort din centrala băncii prin delegat sau poşta militară. Contractul de credite în original se păstrează împreună cu documentul care atestă aprobarea cererii de credit şi documentele originale privind garanţiile creditului la conducerea unităţii într-un fişet special cu această destinaţie. păstrarea şi accesul la aceste documente trebuie să fie bine delimitate şi clar evidenţiate.informaţii. Exemplarul 3 se păstrează la dosarul economic al clientului împreună cu documentaţia care a stat la baza analizei şi aprobării creditului şi plata tuturor dobânzilor şi comisioanelor. După aprobarea sau respingerea cererii de credite. Circuitul. şi termenul pentru efectuarea analizei. Contractele de credite încheiate se înregistrează în Registru unic de evidenţă a contactelor de credite cu destinaţiile prevăzute.

pe langa bilantul anual se vor utiliza elementele din ultima balanta de verificare incheiata.7. rezultatele financiare.multinationale si filialele acestora. art. Consiliile Judetene. organizate in conformitate cu Legea Administratiei Publice Locale nr.1.215/23. • Societati nationale. republicata si completata. Principalele tipuri de intreprinderi care pot beneficia de credite bancare Clientii bancii care pot beneficia de credite. in calculul indicatorilor se vor utilize elementele din bilantul annual . balanta de verificare. Elementele de baza utilizate in determinarea si cuantificarea indicatorilor bonitatii se regasesc in principalele situatii financiar-contabile intocmite periodic de agentii economici: bilantul. 2. • Grupuri de firme definite in conformitate cu Legea nr.companii nationale. Creditarea intreprinderilor si agentilor economici 1. iar pentru analize efectuate in cursul celorlalte trimestre. Analiza bonitatii clientului Bonitatea clientului se stabileste cu ajutorul indicatorilor ce o definesc si exprima capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile pe care urmeaza sa si le asume prin semnarea contractului de credite. contul de profit si pierdere.2001. Solvabilitatea patrimoniala-arata gradul in care capital propriu al clientului asigura acoperirea creditelor si imprumuturilor. Primarii si unitati de interes local. art. capital mixt (particular si de stat) constituite potrivit Legii 31/1990. situatia patrimoniului si din rezultatele financiare. • Institutii publice constituite pe baza Hotararilor de Guvern. litera J ca orice persoana sau grup de personae fizice si juridice fata de care banca are o expunere si care sunt legate economic intre ele. contul de profit si pierdere si ultima balanta de verificare incheiata. Consiliul General al Municipiului Bucuresti. • Societati agricole constituite potrivit Legii 36/1991. • Societati de leasing. incasari si plati in valuta”.Indicatorii financiari utilizati in prezent si formulele de calcul sunt prezentati in continuare: 1.2. Cand analiza se efectueaza in cursul trimestrului I.58/1998. cu capital de stat. situatia patrimoniului.Se determina cu ajutorul relatiei: 131 .3 litera U si Normele BNR nr.8/1998.189/1998 si nr. • Societati si institutii financiare. pot fi persoane juridice romane care au conturi deschise la banca. • Autoritati ale Administratiei Publice Locale (Consiliile Locale. fundatii cu sau fara scop lucrative cu personaliate juridica.04. • Regii autonome. altele decat bancile. respectiv: • Societati comerciale cu capital privat. • Asociatii.

C.K.i sau I. salarii.mediu si lung.I=∑ CID/∑Ap*100 . imprumuturi.active curente (circulante). Lichiditatea imediata.I. creditele si imprumuturile in termen scurt si se determina cu ajutorul relatiei: Kli= Ac. disponibil in cont.-indicatorul solvabilitatii patrimoniale.( S + C.P+C. Pc.-volumul total al creditelor pe termen scurt. mediu si lung. Gradul de indatorare.stocuri. contracte reziliate.G. clienti.D –volumul total al datoriilor. unde Klt. in care: Kli-indicatorul lichiditatii imediate.etc) care se pot transforma in scurt timp.i sau I. Se determina cu ajutorul relatiei: K. in care: K.I-indicatorul gradului de indatorare.S.S. stocuri.G.P. cecuri.indicatorul lichiditatii totale. in mijloace banesti. Sn. C. C.reflecta posibilitatea clientului de a-si achiat datoriile.)/Pc*100.clienti.clienti incerti sau in litigiu.(aceaste perioada poate fi de la 30 la 90 de zile dar totdeauna mai putin de 365 de zile).I.I)*100. • in cazul clientilor bancii cu activitate sau productie cu caracter sezonier care pentru desfasurarea procesului de productie constituie stocuri importante de materii prime 132 . S. 3.P-capitaluri proprii. Ac.stocuri.passive curente .i sau I. reprezentand obligatii de plata pe termen scurt:credite pe termen scurt si ratele aferente creditelor pe termen mediu si lung scadente in cursul anului.active curente-numerar in casa.arata cat la suta din volumul total al activelor clientului este acoperit din credite bancare si datorii catre terti. respectiv credite pe termen scurt.totalul activelor patrimoniale O valoare relative apropiata de zero a indicatorului arata ca agentul economic are datorii minime sau acestea sunt inexistente si activele patrimoniale sunt acoperite cu sursele sale. Lichiditatea totala –arata capacitatea clientului de a acoperi obligatiile de plata exigibile pe termen scurt (pasive curente) prin activele curente (disponibilitati. imprumuturilor si datoriilor asimilate.stocuri nevalorificabile (inutilizabile si fara posibilitati de valorificare-comenzi sistate. Ac. contract in litigiu) C. Ap. • in cazul agentilor cu activitate de comert se iau in calcul si marfurile cu desfacere imediata-pana la 30 de zile. 2. 4.)/Pc*100. imprumuturi si alte datorii catre terti.P/(C.in care: K. impozite. etc. datorii. =C. furnizori.P. dobanzi.Se determina astfel: Klt= Ac-(Sn +C.

Se determina prin: KRr=PN/CA*100. in care: KG.m.Se determina ca raport intre veniturile medii lunare si cheltuielile medii lunare. daca acesta se cunoaste.venituri medii lunare. se efectueaza in functie de limitele procentuale prevazute pe fiecare indicator. astfel: Categoria de performanta A B Caracteristici Performantele financiare sunt foarte bune Performantele financiare sunt bune sau foarte bune. Prin insumarea punctelor obtinute de client pentru fiecare indicator se obtine punctajul total pe baza caruia se face incadrarea intr-una din cele cinci categorii de performanta. ceea ce face utila compararea rezultatului obtinut cu indicatorul mediu pe ramura. in functie de incadrarea acestuia in limitele stabilite.rata rentabilitatii. 5.I-cheltuieli medii lunare.in anumite perioade ale anului. in care: KRr.cifra de afaceri. Nivelul diferit al rentabilitatii clientilor din cadrul aceleiasi ramuri impune cunoasterea pozitiei acestuia in cadrul ramurii.m.in functie de cifra de afaceri.C.vt=V. • 2 puncte la cei din categoria D. • 0 puncte la cei din categoria E. • 8 puncte la cei din categoria B. exprima capacitatea clientului in functie de conditiile concrete de productie. in care: KG. Ch. Cuantificarea performantei financiare a fiecarui client si incadrarea acestuai in categoria de performanta.C. 133 Punctaj total Intre 41 si 50 Intre 26 si 40 . Gradul de acoperire a cheltuielilor din venit.I.m.I*100.m. V.indicatorul gradului de acoperire a cheltuielilor din venituri.Indicatorul se mai numeste si “marja de profit la vanzari”. se acorda urmatoarele punctaje: • 10 puncte pentru indicatori care se incadreaza in categoria A. Rentabilitate. CA. 6.exprima gradul in care veniturile realizate acopera cheltuielile aferente acestora.I/Ch.vt. • 5 puncte la cei din categoria C.profitul net obtinut. dar nu pot mentine acest nivel in persepctiva mai indelungata. PN. se iau in calcul si stocurile de materii prime achizitionate din credite. Pentru fiecare indicator de performanta financiara a clientului.

incadrarea intr-una din categoriile de performanta se face potrivit punctajului obtinut in urma analizei indicatorilor de bonitate. serviciilor prestate si reluarea continua a activitatilor. Pentru societatile comerciale si regiile autonome care au subunitati in teritoriu. etc. turism sezonier. productie si desfacere Obiectul creditarii . constructii. lucrarilor executate. In aceasta situatie. Clientii care inregistreaza pierderi accidentale si care au serviciul datoriei constant “standard” fata de banca.creditul asigura impreuna cu celelalte fonduri.C D E Performantele financiare sunt satisfacatoare. Creditul se pune la dispozitie sub forma de linie de credit pentru acoperirea diferentei de fonduri intre capitalul circulant necesar desfasurarii activitatii intr-o perioada determinate si fondurile proprii ale clientului si cele atrase. In cazul clientilor bancii a caror activitate sau productie are caracter sezonier. 134 . clientul respectiv poate sa fie trecut intr-o categorie de performanta superioara sau inferioara. punctajul total. In cazul in care un client care are serviciul datoriei “standard” iar punctajul obtinut se apropie de limita superioara sau de limita inferioara a punctajului aferent fiecarei categorii de performanta. de “societatea mama”. clientul va fi inregistrat la categoria performanta “E” cu puncatj total zero. dar au o evidenta tendinat de inrautatire Performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la intervale scurte de timp Performantele financiare arata pierderi Intre 11 si 25 Intre 1si 10 0 In situatia in care clientul inregistreaza pierderi. acoperirea tuturor cheltuielilor pe care clientul le face pentru productie si transformarea acesteia in mijloace banesti prin incasarea marfurilor livrate. unde cheltuielile evidentiate pe costuri difera de perioada cand se incaseaza veniturile si cu serviciul datoriei constant “standard” fata de banca. stabilirea categoriei de performanta financiara. In cazul clientilor care sunt la inceputul activitatii si care la data analizei inca nu functioneaza. vor fi incadrati in categoria rezultata potrivit punctajului obtinut. industria alimentara. ca de exemplu in agricultura. in functie de aprecierea generala a activitatii clientului (analiza non-financiara). cu caracter minim si permanent. 3. sau dupa caz 30 iunie. se va face pe baza concluziilor din analiza bilantului incheiat la 31 decembrie a anului anterior. majora sau diminua cu 1-3 puncte. vor fi incadrati in categoria B. Categoriile de credite destinate finantarii activitatii curente Credite pentru cheltuieli de aprovizionare. banca poate. se calculeaza indicatorii de performanta financiara si obligatoriu.

scisori de garantie bancara. Pentru societatile comerciale din categoria A sau B cu fluctuatii incativitatea anterioara intre A si B se vor solicita garantii reale (colaterale in numerar si valuta. scrisori de contragarantie. iar acordarea se face numai cu incepere din a doua zi dupa rambursarea integrala a datoriilor fata de banca. Clientii care au conturi deschise la o banca comerciala de mai putin de 6 luni pot beneficia de astfel de credite cu acordul directiei de resort din centrala bancii. contul 121 incheiat pe ultimul an inclusiv raportul comisiei de cenzori sau certificarea bilantului de un expert contabil autorizat indepenedent. Documentele necesare obtinerii creditului a) Cererea de credite b) Bilantul contabil. Daca rezultatele analizei atesta o situatie economico-financiara stabila si un serviciu al datoriei bun al societatilor comerciale si incadrarea acestora in categoria A sau regii autonome in categoria A sau B. d) Ultimele situatii privind rezultatul financiar si situatia patrimoniului. gaj). cesionarea din partea lor in favoarea bancii a drepturilor banesti. gajul 135 .Creditul pentru cheltuieli de aprivizionare. In cazul clientilor din categoriile A. e) Ultima balanta de verificare f) Fundamentarea necesitatii creditului si calculul marimii ei. ipoteca.. precum si celor cu capital privat care se incadreaza in categoriile A. Clientii care au conturi deschise si deruleaza a activitate la o banca comerciala de mai putin de 6 luni. Beneficiarii de credite . se va stabili ca obligatie acestora. precum si cei care realizeaza o cifra de afaceri sub un milliard nu pot beneficia de astfel de credite. c) Bugetul de venituri si cheltuieli aprobat sau proiectul acestuia pentru anul in care se solicita creditul. cei implicate in litigii insemnate si cunoscute bancii. asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si dobanzilor la o societate de asigurare agreata. cautiune. Analiza necesarului de credite Analiza necesarului de credite precum si aprobarea si incheierea contractelor se efectueaza anual de regula in perioada noiembrie-decembrie a anului anterior celui pentru care se solicita creditul. intocmit pe baza contractelor sau comenzilor confirmate care au stat la baza fundamentarii acestuia. B si C dinn punctul de vedere al performantei financiare si carere au serviciul datoriei bun.se acorda numai clientilor cu capital majoritar de stat. productie si desfacere se acorda pe o perioada de pana la 12 luni.C care au credite restante si dobanzi neachitate pe o perioada de pana la 30 zile creditul se aproba conform competentelor. cei care au emis cecuri fara acoperire. B.

Valoarea creditului: Volumul creditului se dimensionează in limita a 70% din valoarea costurilor de producţie pentru produsele de export sau valoarea produselor livrate la export si cheltuielile ocazionate de transport si desfacere. constituite de regula asupra stocurilor procurate din credit. Se acorda pentru efectuarea cheltuielilor care intervin.). de stocare de produse alimentare. precum si încasarea contravalorii produselor exportate si a cheltuielilor ocazionate de export. petroliere si servicii turistice. Garantarea creditului In cazul clientilor din actegoriile A. pe baza existentei contractelor de export sau comenzilor ferme incheiate direct cu partenerii externi sau prin intermediul unor comisionari. încasarea contravalorii mărfurilor livrate.etc. 4. producţie si desfacere aferente produselor destinate exportului. funcţie de tipul de activitate. Durata creditarii: se acorda pe o perioada de maximum 12 luni in funcţie de durata ciclului de producţie sau perioada de livrare a mărfurilor si data scadentei prevăzută in contractul de export.asupra actiunilor. B si C es vor solicita garantii care sa acopere 100% valoarea creditului si a dobazilor aferente pe un an. Garantarea creditului 136 . tinand cont de stocurile existente pentru realizarea activitatii pe perioada creditării. 5. acoperirea cheltuielilor de aprovizionare. Asigura împreună cu celelalte fonduri. posibilităţile concrete de valorificare a stocurilor. iar in completare se pot constitui celelalte tipuri de garantii acceptate de banca.creditul de acorda pentru finantarea necesitatilor curente sau exceptionale ale clientilor cu activitate de export. in scopul creării de stocuri pentru funcţionarea neîntrerupta a activitatii clientului in condiţii sezoniere de aprovizionare. lucrărilor executate sau serviciilor prestate . Durata creditării: maxim 12 luni Valoarea creditului: Se stabileşte la nivelul valoric al stocurilor de aprovizionat. separate sau cumulative. transport si desfacere. Se acorda pentru stimularea producţiei la export si încasarea producţiei livrate. producţie. Credite pentru finantarea activitatilor sezoniere Obiectul creditului: pentru activiati cu caracter ciclic. Credite pentru export Obiectul creditului. gajul maritime. industriale. care sa acopere minim 20% din volumul creditului si dobanzii aferente. precum si asupra bunurilor viitoare rezultate din prelucrarea acestora (acolo unde este cazul). credite de campanie.

In cazul clientilor din categoriile A.maximum 30 de zile . suma cuvenita producatorului. In cazul garantarii prin incheierea contractelor de garantie reala mobiliara pe sume viitoare de bani. sau a ordinelor de vanzare de valuta. 6. in contul acestuia la BRD. a politei de asigurare eliberata de EXIMBANK-Romania la cererea beneficiarului creditului. precum si prevederea unor clause de penalizare in cazul nedeschiderii acreditivelor sau neacceptarii documentelor remise la incasat. B si C se vor solicita garantii care sa acopere 100% din valoarea creditului si a dobanzilor aferente pe perioada crditarii. sau a mesajelor SWIFT.pentru acoperirea decalajului intervenit in fluxul de lichiditati. lucrarilor executate. separate sau cumulative.Cesiunea drepturilor de incasare rezultate din acreditive irevocabile si neconditionate deschise la BRD sau prin alte banci in favoarea beneficiarului de credit sau intermediarului exportului. reprezentand incasari din contracte ferme incheiate cu clienti externi recunoscuti pe piata internationala. efectelor de comert si alte cauze care sa asigure realizarea exportului si asigurarea incasarii acestuia. urmare intarzaierilor in inacsarea marfurilor livrate.pentru ordinele de vânzare in valuta. L a contractele incheiate cu parteneri externi care nu au resedinta in tarile din grupa A. Durata creditarii: . Credite in lei si valuta pentru descoperirea de cont Obiectul creditului. . se va solicita acordul scris la intermediarului. maxim 4 zile Valoarea creditului: 137 . pe o perioada de maximum 30 de zile. Se acorda pentru acoperirea decalajului intervenit in execuţia fluxului de încasări si plăti datorate întârzierilor in încasarea mărfurilor livrate. prin care acesta se angajeaza ca in termen de 5 zile lucratoare de la incasarea contravalorii exportului.In acest din urma caz este nevoie de cesionarea drepturilor de incasare in valuta din acreditive cu acordul scris la bancii comerciale respective. sau serviciilor prestate. dupa expirarea termenuluI. autorizand totodata BRD sa dispuan blocarea sau debitarea contului intermediarului. lucrărilor executate sau serviciilor prestate si pentru ordinele de vanzare in valuta. sau cu care beneficiarul de credite a avut si are colaborari si nu au existat probleme deosebiet in derularea contractelor. sa virezez neconditionat. este obliagtorie polita de asigurare EXIMBANk pentru astfel de contracte. polita de asigurare EXIMBANK este obligatorie si completeaza celelalte forme de garantie pentru acoperirea riscului commercial. astfel: .Cesiunea in favoarea BRD. sau a documnetelor in tranzit. In cazul clientilor care efectueaza exportul prin intermediari care au contul la BRD.

pentru derularea in bune conditii a afacerilor. mijloace de transport sau alte mijloace fixe. de: scrisori de garantie/contragarantie bancara. ipoteci.acest produs de creditare este disponobil in lei si in valuta. • extinderea. titluri de valoare. garantii emise de fondurile de garantare agreate de banca. diferenta reprezentand celelalte forme de garantie . garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile corporale individualizate sau pe sume de bani prezente. • libertatea de a alege. • realizarea de investitii publice de interes local. garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile corporale individualizate sau pe sume de bani prezente. minimum 50% sa fie reprezentat. de: scrisori de garantie/contragarantie bancara. 7. cu destinatii precise pe baza de contracte. din care: • la clientii din categoria A si B. Creditul se acorda indifferent de valoare. utilaje. • procurarea de masini. separat sau cumulativ. Finantarea investitiilor Credite de investitii Creditele se acorda pentru: • realizarea de noi obiective sau capacitate de productie. se vor solicita garantii care sa acopere 100% valoarea creditului si a dobanzii aferente pe trei luni.volumul creditului se dimensionează pe baza analizei încasărilor lunare din ultimile 3 luni . • la clientii din categoria C. • cumpararea de actiuni (lei). Avantajele creditului: • dezvoltarea afacerii. modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente. asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si/ sau a dobanzilor la o societate de asigurare agreata de banca. volumul creditului va putea fi pana la nivelul echivalentului in lei a valutei la cursul zilei operaţiunii Garantarea creditului In cazul tuturor clientilor. 100% sa fie reprezentat. titluri de valoare.acest credit de investitii vine in completarea fondurilor proprii.. ipoteci. cumpararea de alte active fixe.in cazul ordinelor de vânzare in valuta. garantii emise de fondurile de garantare agreate de banca. asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si/ sau a dobanzilor la o societate de asigurare agreata de banca. separat sau cumulativ. Caracteristici: Documentatia necesara: 138 .

000 EUR. Durata de acordare a creditului. • Alte documente in functie de particularitatile afacerii. volumul creditului precum si capacitatea societatii de a rambursa. proprietatea societatii sau a unui girant. Ratele de leasing sunt. situatia patrimoniala. Leasing finaciar Activitatea de leasing este operatiunea care îndeplineste una din urmãtoarele conditii: • Beneficiile aferente dreptului de proprietate sunt transferate utilizatorului în momentul semnãrii contractului. ultima balanta de verificare). cu exceptia dreptului de proprietate în sine. • Oferte pentru bunurile ce urmeaza a fi achizitionate sau in cazul constructiilor. in functie de costul resurselor.• Acte si date juridice. • Utilizatorul opteazã pentru cumpãrarea bunului. platibile lunar sau trimestrial. pana la 80% din valoarea echipamentului. Valoarea creditului: • Se stabileste in functie de amploarea proiectului de investitii pana lamo linita de 60-75% di valoarea acestuia. clientul va avea posibilitatea. • Bugetul de venituri si cheltuieli pentru perioada de creditare. • Situatii finaciar-contabile (bilantul contabil. specificul activitatii si categoria determinate de performantele economico-financiare si se pot constitui din: ipoteca asupra bunurilor mobile. de regula.este corelata cu dimensiunea si complexitatea proiectului. cesionarea dreprutilor de incasari. dar nu mai putin de 1 an. numitã valoare rezidualã. contul de profit si pierderi. • Graficul de realizare a investitiei. in principiu. valoarea de cumpãrare. Pragul minim de interven ie este de 8. contractul. 139 - . Durata maxim a unui contract de leasing este de 5 ani. clientul plateste initial doar avansul de 20%. Dobanda: -este flexibila. Garantiile se stabilesc in functie de natura creditului. maxim 75% din valoarea contractului. BRD Sogelease finanteaza. • Studiul de fexabilitate sau planul de afaceri. sã devinã proprietarul bunului inchiriat. în urma exercitãrii optiunii sale de cumpãrare. • Pentru cumpararea de actiuni. • La expirarea contractului de leasing. fixe si egale. este în principiu de 20% pentru un echipament importat si de 1-5% pentru celelalte bunuri. Garantii necesare. scrisori de garantie/contragarantie. • Fluxul de incasari si plati pentru perioada de creditare.

Finatarea acordata este in conditii de transparenta totala. 140 . datorita formalitailor simple. 3. Preluarea de catre BRD Sogelease a sarcinilor administrative legate de achizitie: vama.In afara bunului care ramane in proprietatea finantatorului. prin absenta frecventa a garantiilor suplimentare 2. . In functie de bonitatea prezentata. Finantarea avantajoasa . Avantaje: 1. se poate cere scrisoare de garantie bancara. societatea nu are nevoie de alte garantii.Dobanda negociabilaramane fix ape toata durata contractului. . prin oferta avantajoasa a BRD Sogelease la o societate de asigurari agregata de comun accord de societate si BRD Sogelease. . plata la furnizor si alte reglementari catre furnizor. BRD Sogelease va propune. prin brokerul sau de asigurari.decizie rapida. echipamentul. Asigurarea bunului finantat este obligatorie. de la caz la caz.Finatarea investitiei in principiu este asigurata in proportie de 80% din pretul echipamentului. . da posibilitatea societatii de a se ocupa de activitatile proprii comerciale si de productie. durata leasingului si fluxul de incasari si plati.Ratele sunt adaptate in functie de suma. oferte avantajoase de asigurare. .punere in functiune prompta a finantrii. Servicii complementare adaptate. Finantare rapida: . astfel incat societatea va fi in masura sa stabileasca exact nivelul cheltuielilor viitoare.Echipamentul este asigurat in conditii preferentiale.

N. 141 . august 2000. Norme de încasări şi plăţi. Tudorache. 16. Basna. B. D. 17. R. 15. 4. 1998. B. C. R. iunie 2001.ro 2. R. Prospect privind oferta publică secundară. 1994. 7. www. Norme de aprovizionare. Nr. 12. martie 2001.ro 3. eFin@nce nr. Editura Didactică şi pedagogică. Munteanu. august 1998. 11. D. R. 13. Regulament privind cambia şi biletul la ordin. 16 mai 2001. C. Bucureşti.Operaţiuni bancare. A.20. 8. Norme privind ATM.5.24. 6. Bucureşti. colecţia B. august 1998. B. B. . N. Tribuna Economică Nr. 1994. Regulament privind plăţile efectuate cu ordine de plată pe suport de hârtie. Bucureşti. Bian.bnr. 1996. D. 1996. Tribuna Economică Nr. N. R. B. 14. mai 2002. D.8. www. S. B. Dardac.9 aprilie 2002. B. Piaţa Financiară Nr. C. T.Bibliografie 1. Seuleanu – Marketing şi relaţia client bancă.brd. B. Regulament privind CEC-ul. Editura ALAS. R. Revista Băncii. Gh. R. 1994. R. august 2000. D.. R. Grigorescu. Puianu – Elemente de tehnică şi strategie bancară. 5. 10. D. 9.