Globalizarea

În prezent, ne confruntăm cu o multitudine de probleme, cum ar fi razboaiele din Orientul Mijlociu pentru resurse, migraţia, sărăcia, terorismul. Dar ceea ce începe să ne îngrijoreze este globalizarea şi impactul acestui fenomen asupra mediului înconjurător. Globalizarea este un proces complex care are loc la nivel mondial şi care redefineşte structura lumii, şi de asemenea un fenomen care are trei cauze principale în impactul său asupra mediului: tehnologia, politica şi economia. În consecinţă, globalizarea din ultimele decenii provoacă degradarea mediului, prin domenii care până acum le-am acordat o mare importanţă, dar fără o idee despre efectele pe care le-a provocat. Inevitabil, încălzirea globală este unul dintre efectele nedorite, care tinde să devină o problemă majoră a umanităţii care este neglijată sau dată pe un plan secundar în mod voit. Pământul se încălzeşte din ce în ce mai mult, iar acest lucru se datorează unor cauze, care în principal omenirea, prin dorinţele şi cerinţele tot mai mari de avea cât mai mult fără a se gândi la consecinţe, este devină, se defrişează, se poluează aerul cu diverse noxe, se poluează apa, contribuie la dispariţia unor specii de animale şi plante, etc. Alte cauze duc la efecte devastatoare pentru glob, avem efectul de seră, găurile din stratul de ozon, ploile acide, topirea gheţarilor care va duce la o creştere a nivelului măriilor, furtuni tot mai devastatoare, secete şi multe altele. Când se evaluează aceste efecte se realizează că viitorul este incert şi se aşteaptă la ce este mai rău pentru Pământ. Dacă se încearcă o prezervare a naturii, atunci vom avea de câştigat în continuare şi natura ne va aduce servicii gratuite care formează fundaţia invizibilă pe care se bazează societatea şi economia noastră. Dar se pare că noi tot continuăm să aducem deteriorări sistemului ecologic. Acestea au ajuns la un punct în care este din ce în ce mai posibil ca ele să genereze probleme care pot fi mai puţin anticipate. Ecosistemul Terrei îşi arată limitele, iar efectele economice ale distrugerii şi nimicirii mediului au

fost mai mult locale. Până acum aceste conflicte sunt doar probabile să se producă în cadrul unei naţiuni decât între două ţări. atât de încălzirea globală cât şi de lipsa tot mai accentuată a acestor surse vitale. Cea mai gravă ameninţare adresată globalizării este lipsa tot mai mare a resurselor naturale. Oamenii de ştiinţă încearcă să rezolve această problemă prin crearea unor combstibili ecologici. Iar cei mai mari consumatori sunt statele precum Statele Unite. epuizarea zonelor piscicole. Pentru a împiedica aceste procese. a luat naştere ecologia şi instituţiile neguvernamentale pentru protecţia mediului. Globalizarea este o caracteristică esenţială a lumii globale. . este izbucnirea unor conflicte care pot denatura în adevărate războaie. Problemele sociale şi de mediu nerezolvate au un efect determinant asupra securităţii umane. iar principalele procese economico-sociale care domină societatea modernă şi care au efecte poluante asupra atmosferei sunt: industrializarea. terenuri agricole abandonate şi păduri în restrângere. Dar acest lucru se va agrava şi nu va mai fi doar o problemă locală. Ne putem aştepta la o epuizare a resurselor naturale până în prima jumătate a secolului al XXI-lea. va ajunge la una globală. care va salva Planeta. surse naturale de energie. precum cea solară şi eoliană. iar unele dintre ele s-au transformat în partide politice. Cea mai acută problemă ape care o vom întâlni în următorii ani şi care se face tot mai simţită. China. de multe ori sunt ireconciliabile. când toţi vor avea de suferit în urma acestor pierderi. Şi au reuşit să se implice şi în structurile de putere ale statului. India. unde cerinţele cresc pe zi ce trece şi sunt nevoite să se transforme din exportatori în importatori de resurse naturale şi alte materii prime. Aceasta se întâmplă deoarece necesităţile şi interesele unor grupuri potrivnice care sunt legate de aceleaşi resurse de pământ şi de mediu. urbanizarea şi consumul tot mai mare de energie.

poate fi evidenţierea tot mai mare dintre societăţile sărace şi cele bogate. Efectele încălzirii globale sunt graduale şi există posibilitatea ca guvernele lumii să ia măsuri necesare pentru ca populaţia să se adapteze la noile condiţii. Se va ajunge la o competiţie acerbă pentru resursele minerale din zona arctică. alergii. Alte pericole care vor duce la multe probleme omenirii. efectele sale au repercursiuni mai puternice asupra societăţilor sărace sau în curs de dezvoltare.mutatii si provocari . Specialiştii încălzirii globale au configurat deja modificările prin care va trece planeta în următoarea sută de ani. dar acest lucru se întâmplă din pricina corupţiei şi proastei administraţii. Deoarece societăţile industrializate sunt motivul încălzirii globale. elemente care nici în prezent nu sunt uşor manevrabile. Atunci când apare problema economică. o scădere a resurselor de apă. a hranei. pentru resursele existente în calota glaciară a Arcticii. Aceste modificări vor fi simţite cel mai mult în zonele urbane foarte aglomerate. Dar un lucru este totuşi îmbucurător.Populaţia din lumea a treia. boli cardiovasculare şi gastrointestinale. sănătatea va fi pusă la grele încercări. educaţia. acela că mulţi economişti si-au dat seama că o cooperare între economie şi mediu va fi benefică pentru viitorul nostru şi vom reuşi să lăsăm generaţiilor un Pământ locuibil. are foarte mult de suferit din urma acestor conflicte. Globalizarea . Iar ceea ce lipseşte vel mai mult în realizarea acestui lucru este voinţa politică din partea multor state ca de exemplu Statele Unite şi problema Protocolului de la Kyoto. un “Al doilea Război Rece” de data asta la propriu. Dar aceste măsuri ţin de strategia. Pentru toate aceste conflicte se preconizează că se vor face puţine eforturi în viitor pentru rezolvarea lor. Cel mai de temut conflict care poate apărea tot din cauza încălzirii globale şi a lipsei de resurse naturale. este cel între Rusia şi Occident. ajutor etc. multe state se retrag şi nu se gândesc îndeajuns la efectele pe care le produc în lume. Se va simţi o lipsă a resureselor naturale. vor apărea multe cazuri de boli respiratorii. Topirea calotei glaciare va duce la acest conflict care este foarte posibil să degenereze într-un adevărat război.

cat si prin implicatii (departe inca de a se fi manifestat pe deplin): mondializarea sau. 1989. globalizarea in curs de realizare a intregii existente.000 de morti. destructurarea politicii. Explozia demografica. 1993. Europa insasi a parut un moment a evolua intre federalizare (Strasbourg) si barbarie (Sarajevo). drogurilor.000 de mutilati. maladiilor incurabile.In zorii celui de-al treilea mileniu crestin. Havel proclama o neasteptata reconciliere a moralei cu istoria). a . Utopia "sfarsitului istoriei" prin epuizarea oricaror altor modele economice si politice cu exceptia economiei de piata si a democratiei liberale. desertificarii etc. mafiilor. Fukuyama. ca si ale fisiunilor si dezmembrarilor unor state sau uniuni de state sub presiuni nationaliste sau separatiste. mondializarea economiei. Aceasta imensa speranta avea sa fie rapid dezmintita inca in 1991 de razboiul din Golf si de sangerosul conflict iugoslav (140. civilizatia umana si crestinismul insusi se confrunta cu o provocare de proportii si fara precedent atat prin dimensiuni. 1997). globalizarea nu are analogie cu nimic din trecut si reprezinta o realitate care sfideaza toate paradigmele sociale si mentale cunoscute pana acum. amenintarile ecologice ale efectului de sera. de catre F. o gigantica mutatie civilizationala care traumatizeaza societatile si intimideaza inteligentele. conform modelului "ciocnirii civilizatiilor" preconizat de S. 1992). cat si cu valorile modernitatii occidentale clasice fata de care apare ca o nelinistitoare si inclasabila post-modernitate. Cert este ca actutalmente lumea intreaga este supusa concomitent presiunilor antagonice ale fuziunilor si uniunilor economice si politice intre statele apartinand acelorasi regim. suprapopularii si epuizarii resurselor planetei. Geopolitica haosului Nesperata prabusire a comunismului in 1989 parea sa inaugureze o noua era de optimism si speranta unei noi ordini mondiale mai umane si mai drepte (V. 3. Huntington. Fenomen social total.5 trilioane de refugiati). conducand prin avansul tehnologic la crearea unei societati globale a prosperitatii economice (conform reciclarii lecturii date Fenomenologiei spiritului a lui Hegel de Kojeve. insotite de cresterea scandaloasa a marginalizarilor si excluderilor. 70. a fost astfel contrazisa de recrudescenta conflictelor etnice si religioase culminand in spectaculoasele atentate teroriste asupra Statelor Unite ale Americii din septembrie 2001 (evolutii care par sa sustina mai degraba o fragmentare a lumii viitorului in cateva blocuri culturale aflate in conflict. mai exact. fragmentarea culturilor. manifestandu-se printr-o ruptura tot mai evidenta atat cu ierarhiile de valori ale culturilor traditionale. 1947. la care se adauga spectrele proliferarii terorismelor.

F. in care o cincime din umanitate detine 80 % din resursele planetei iar o alta cincime.5 %. doar 0. care va face ca lumea viitorului apropiat. I. posesori de computere personale si acces la telefonie (trei sferturi din retelele telefonice din lume sunt detinute de 15 % din populatia lumii) si la reteaua internetului.inegalitatilor si discriminarilor economice si sociale intr-o lume fracturata. care-i separa pe aproximativ 300 de milioane de pamanteni. in ciuda rezistentelor. iar in Sud (lumea a treia) la pseudo-dezvoltare si subdezvoltare endemica. Globalizarea si efectele ei in plan uman Dinamica dominanta a lumii actuale are drept principal vector globalizarea la scara planetara a economiei capitaliste sustinuta de explozia noilor tehnologii beneficiare ale revolutiei informatice. Fukuyama. in care doar 500 de milioane de oameni traiesc confortabil. o lume in care totul se complica enorm si al carei model previzibil este cel al "arhipelagului": in timp ce. 1997). de restul contemporanilor lor privati de aceste privilegii informationale. . o "geopolitica a haosului" (I. decisive pentru noua configuratie a economiei mondiale.5 miliarde de semeni se zbat in saracie si nevoi toate aceste evolutii pline de incertitudini si angoase arata ca geopolitica secolului XXI va fi. sa arate ca un ocean de prosperitate cu tot mai numeroase si mai mari insule de saracie in "Nord" si un ocean de mizerie crunta cu insule de bogatie si prosperitate in "Sudul" suprapopulat (cf. Toate aceste e evolutii au drept consecinta agravarea inegalitatilor economice si a prapastiei tehnologice dintre locuitorii pamantului. In locul mult trambitatei si asteptatei noi ordini mondiale a pacii si prosperitatii s-a instalat mai degraba o era a dezordinii mondiale. si promovata de ideologia ultraliberalista a pietei globale libere si a multiculturalismului. Accelerarea acestei dinamici economice si tehnologice a provocat in Vest (lumea intai) o reconversie dureroasa prin transformarea societatilor industriale in societati informationale (cf. fracturata dramatic intre un "Nord" bogat si evoluat si un "Sud" tot mai sarac si subdezvoltat. cel putin provizoriu. Ramonet. impusa fiind de imperativele globalizarii economice si tehnologice. miscarea de fuziune pare sa predomine. 1999) si reculul social-democratiei. apare un nou tip de "fisiune" sociala. cea intre "infobogati" si "infosaraci". iar 4. cea mai saraca. 1997). discriminarilor "traditionale" adaugandu-li-se cea mai recenta. in Est (lumea a doua) a condus la prabusirea comunismului si falimentul economiei planificate. Ramonet.

totul se reduce la valoarea de schimb. In economia globala conteaza nu capitalul. a resurselor si a muncii dupa criteriile absolute ale productivitatii. economicul si tehnologicul se impun autoritar in fata tuturor celorlalte domenii: politic. Este vorba in esenta de trecerea de la economia capitalismului industrial "clasic" (secolele XIX-XX) la economia capitalismului financiar informatizat al pietei globale. Concentrate in triunghiul format de America de Nord. Aceasta intreita revolutie . nu materiile prime. monetar-informational. gestionarea inteligenta si eficienta a informatiei. ci relatia lor optima. informatica. anii '80 au fost martorii aparitiei intreprinderilor globale pe fondul transformarii economiei reale in economie financiara (volumul tranzactiilor financiare era in anii '90 de zeci de ori mai mare decat al schimburilor comerciale). a profitului maxim (tendinta e de a produce in Sud si Est unde mana de lucru e mai ieftina si a vinde in Nordul dezvoltat unde pretul de vanzare e maxim).Marcata de mutatii tehnologice ametitoare. ci se prezinta sub forma unor retele impersonale constituite din elemente complementare raspandite pe intreaga planeta si asamblate exclusiv dupa logica productivitatii. Scopul economiei devine producerea si acumularea monetara. lumea in curs de globalizare este rezultatul unei profunde mutatii economice cu grave implicatii nu doar sociale si culturale.tehnologica. social. dar cu un centru localizabil. cultural. de forme noi de saracie. intreprinderile globale nu mai au centru. banul e operatorul absolut. de violenta. de terorism. nu persoanele (aproape un miliard de oameni n-au locuri de munca ori sunt angajati doar temporar si sub capacitati). Daca anii '70 ai secolului XX au fost anii intreprinderilor multinationale cu prelungiri tentaculare. media care-si muta locurile de productie. mijloc si finalitate absoluta a proceselor economice. de cresterea pericolelor ecologice. de cresterea dezordinilor si destramarea coeziunii sociale. ci ontologice si existentiale. isi deplaseaza electronic capitalurile de la un capat la altul al planetei. iar fluxurile financiare sunt esenta economiei. ascultand exclusiv de legea profitului. Apar astfel imperii economice de tip nou in finante. de explozia inegalitatilor si un adevarat apartheid social. toate in declin. religios. de criza muncii si somaj endemic. competitivitatii si rentabilitatii. economica si social-politica modifica cele doua paradigme de gandire pe care se baza edificiul sociopolitic al societatilor democratice moderne: mecanismul de orologiu al . Europa Occidentala si zona Asia-Pacific. demoralizare si marginalizare. In noua lume globalizata. potrivit unei rationalitati pur calculatorii de tip fluid. comert. nu munca.

adaptarea sau disparitia sunt principiile fundamentale care transfera in economie si social conceptele darwinismului biologic. devenind "marea superstitie a epocii noastre" (I. Schooyans. 1998) aflate in centrul pietei totale. Toffler. O bogatie fabuloasa actioneaza liber in ciber-spatiul geofinantei. 1997. in care piata guverneaza iar statele doar administreaza. bazate integral pe economism. sociale sau culturale (marginalizate si stigmatizate ca producatoare de regres si ineficienta) pentru a impune un model nou de societate si de om. Se produce o mutatie clara a puterii spre economie. . Ramonet. afara de profit. I. progresul in educatie si egalitate pentru a reduce ignoranta. acesta reprezinta de fapt o "deriva totalitara" (M. nu mai au puterea de a se opune pietelor si bancilor. nu mai controleaza. educatie. toate domeniile vietii sociale (inclusiv cultura. imediate si imateriale/imaginare. relaxarea legislatiei. Aceasta tetrada ce constituie elementul ofensiv al mondializarii reprezinta cele patru atribute ale noii divinitati si religii (I. teoria haosului. violenta si inegalitatile (cf. protectia mediului etc. respectiv. Ramonet). 1997. la randul ei. La ele se adauga liberul schimb comercial si financiar absolut. 1991) a liberalismului clasic fuzionat cu elemente de marxism si colectivism. sunt astfel transferate din sfera publica in sfera privata a intreprinderilor globalitare. sportul. pe totalitarismul pietei si dictatul mediilor. 1995). religia. si. eliberate de orice considerente umane. schimburile. singura autorizata dupa prabusirea comunismului. locurile de munca. vagului). urmarind realizarea unei economii a eficientei pure. moartea. Acestea dezvolta in principal doar activitatile financiare.societatii in fiecare piesa e necesara si utila. pragmatice. Ramonet. Veritabil dogmatism modern. Expresia ideologica cu pretentii universaliste a intereselor capitalismului financiaro-informatizat globalizat este doctrina unica a ultraliberalismului economic. informatii si marfuri. Concurenta si competitivitatea. culturale care au patru atribute principale: sunt planetare. cultura. Modelul central al lumii devine cel al pietelor financiare informatizate (calculul probabilitatilor. fluxurile de bani. I998). finanta. fara contract social. Decizii capitale privind investitiile. Apare un nou tip de totalitarism de natura economica al noilor regimuri "globalitare". Astazi locul progresului e luat de comunicare si mediatizare. comerciale. permanente. mai exact de tiran unei "comunicari" absolute care invadeaza toate aspectele vietii sociale. teoria jocurilor. Lozinca globalizarii ar putea fi "Toata puterea pietelor!". tehnologie si medii (A. legi. mediatice. fara control. sanctiuni. iar locul mecanismului social e luat de piata care invadeaza si converteste. iubirea) transformandu-le in marfa si supunandu-le legii cererii si ofertei.

golit de cultura. netraita sau prost traita in afara culturii adevarate. si toate fac locul mediocritatii absolute a culturii de masa si de consum vehiculate de mediile electronice contemporane.omul atomizat care traieste numai pentru productie si consum . 1987). Cucerita de piata. 1999). lumea globalizata traieste in acelasi timp. religie si orice . Sub pretextul realizarii civilizatiei postindustriaie informatizate se abandoneaza principii esentiale ale democratiei si contractului social impus capitalismului in Europa de gandirea si miscarile sociale sub forma de garantii socio-economice (pensii. indemnizatii de somaj). Cultura traditionala (antropologica) a societatilor dispare sau se preface in spectacol si marfa. iar in plan etic si cultural conduc la funestul "amurg al datoriei" (1993. un dezastru educational si cultural global. 1996). viata irupe in formele aberante ale barbariei (M. Henry. pe fondul unei crize generale a sensurilor vietii. cele mai profitabile industrii ale economiei globale. sta in faptul ca preconizeaza triumful eficientei economice cu pretul distrugerii coeziunii sociale. 1992. 1947 / Fukuyama. Succesele macroeconomice accentueaza inegalitatile si haosul social (paradoxul tarilor care se imbogatesc in timp ce cetatenii lor saracesc). cultura stiintifica se ultraspecializeaza. cultura umanista e eliminata tot mai mult de tehno-stiinta invadatoare si transformata intr-o pseudo-stiinta.liberalizarea si privatizarea totala. dar sigur. la diluarea vietii in marea surogatelor de libertate oferite de consum si de medii. asigurari. in locul unei transmiteri formative. sport sau internet. si a dizolvarii si fragmentarii culturii. constiinta. "Globalizarea" risca astfel sa devina agentul "sfarsitului istoriei" si bascularea civilizatiei umane prin crearea "ultimului om" (Kojeve. Debord. Gravitatea derivei totalitare a ultraeconomismului liberal. controlul discretionar a organizatiilor supranationale. care e ideologia dogmatica a globalizarii si care pune serios in primejdie societatea denunta ingrijorat din mijlocul sistemului un lider al geofinantei actuale: ( G. Soros. homo economicus pur . 1998). Disperati de socul ultraliberalismului si traumatizati de ritmul inovatiilor tehnologice. a destramarii statelor si natiunilor. Sau se complac apatici si cinici in hipnoza perversa a mediilor electronice ca scena virtuala a spectacolului total (G. distrug fragilul echilibru ecologic al planetei si biosistemele ei regionale. dopata de televiziune. al barbarizarii societatii viitorului. politica. moneda forte. simptom ingrijorator. sens. 1998. 1992): "omul mondial". marginalizati oamenii care refuza sa le accepte aleg calea violenta a radicalismului revolutionar. a revoltelor nationaliste sau a miscarilor religioase fundamentaliste.

. pentru a-si realiza expansiunea economica mondiala. Ramonet. E. si nu duce la o societate cosmopolita omogena facuta din indivizi rationali si liberi. Ideologiile omului recent Distinct de realitatea pozitiva a globalizarii si a posibilitatii fara precedent a contactelor dintre indivizii si culturi in cadrul unei civilizatii si umanitati planeare trans. destructurarii politicului si distrugerii generalizate a culturilor atat traditionale. Instrumentul economic al globalizarii este piata totala. Omul "traditional" al Evului Mediu. postmodern. 2002). 1997. Asistam la simbioza monstruoasa intre o politica economica ultraliberala si o ideologie neo-colectivista. globalizarea nu este administrata de un stat universal.) si dezradacinat din identitatea sa naturala. 1998. victimiza si diaboliza in acelasi timp atat majoritatile naturale. de tavalugul comunicatilor. globalismul . Capitalismul financiar global de azi nu mai are nevoie de individualismul omului modern clasic. ci la fragmentarea socialului intr-o puzderie de particularisme de grup care-si gasesc identitatea si solidaritatea in organizatii private si sunt gestionate economic de organizatii supranationale.(nu multi-) culturale ca unitate in diversitate bazate pe dialog si schimburi reciproce. iar.este o primejdioasa utopie post-moderna (sau. Hurduzeu. speculatiilor financiare si al tehnologiilor digitale (I. feminismul si multiculturalismul. centralizat si unitar. Patapievici. preia in serviciul "liberalismului" postmodern o parte din ideologia si practicile comunismului in serviciul grupurilor minoritare multiculturale pentru a teroriza.transcendenta. H. CI. Behr 1999. in acelasi timp golit de orice transcendenta ("Cer". 1998). Produs al unei veritabile inginerii sociale si ideologice. perfect integrate economic. culturala ("Pamant"). paradigme care valideza dislocarea deconstructivista a indivizilor si a comunitatilor intr-o serie de grupuri minoritare agresive. nici de serviciile statului national modern.R. nivelarea culturilor traditionale si a celei umaniste si producerea unui "om recent". care urmaresc sa dizolve indivizii si comunitatile naturale si statale in "minoritati elective" si revendicative (O. 1999.ideologie a globalizarii ."corectitudinea politica". iar cel ideologic cuprinde deconstructivismul. inspirate de ideologia de extrema stanga. a modernitatii tarzii. mai exact. Rezultatul final este anihilarea diversitatii personale a indivizilor. valori etc. 2000. Karnoouh. nivelat si aservit conformist tehno-stiintei si economiei pietei libere globalizate. cat si indivizii. cf. 1993) vizand crearea unui "om nou" si a unei "noi ordini mondiale" in cadrul unei civilizatii unice si omogene. el este rezultatul final al mondializarii economiei. o confederatie planetara. Fapt elocvent. cat si moderne.

politice. Problema modernitatii sta in discreditarea eternitatii si temporalizarea radicala a existentei. pe de alta parte. la decesul identitatii religios-culturale si a figurii sociale ierarhice a omului traditional. mai exact in investirea timpului cu atributele tari ale fiintei. 2000 a. 2000 b.in cele din urma al neantului si al mortii . realitatea tehnica "produsa artificial de un om el insusi "facut" in retortele ingineriilor sociale. economice iar.-R. globalizarea reprezentand faza lui ultima.obligat sa construiasca in permanenta totul. 1990). Cert este ca asistam. este vorba de metamorfo. a fost urmat de omul "modern" organizat democratic pe baza omogenitatii impuse prin legea sociala de statele nationale. de la teologie la tehnica. In joc este un conflict ontologic intre realitatea naturala a lumii "create" si a omului (re)"nascut" din Dumnezeu. pe de o parte. respectiv transferul atributelor tari si esentiale de la fiinta la devenire. iar. Noica) de la Dumnezeu la lume. genetice. pentru ca intr-o ultima faza. Plecand de la secularizarea stiintifica a Cerului si Pamantului din Crezul niceo-constantinopolitan in orizontul spatial infinit si exterior al unor obiecte fizice. cea a modernitatii tarzii (post- . In esenta. C. Provocarea globalizarii . teologiei crestine devenite deja metafizica in scolastica nominalista tarzie i-a luat locul intr-o prima faza teologia politica a modernitatii incipiente. pe de alta parte. la subversiunea identitatii national-politice si a figurii democratice a omului modern. omul "recent" globalizat (post-modern) este organizat minoritar pe baza segregarii voluntare impuse statelor de grupuri prin strategii de presiuni pentru obtinerea de privilegii si de statut de minoritate "recepta" (cf. Patapievici. deci de mundanizare si temporalizare a existentei .s-a desfasurat in etape. si stiinta ("in care s-a refugiat infinitul". 2002). si.organizat corporatist pe baza principiului ierarhiei impus de legea divina si naturala.in dublul sens al lui "saeculum" de lume si de veac/timp.zele procesului de secularizare desfasurat incepand cu secolul XIV (cf. Patapievici. 2002). rasturnarea platonismului. o data cu nominalismul.mutatia umanului Radacinile proceselor care au condus la formarea noii identitati a "omului recent" economic si minoritar al globalizarii sunt mai profunde. H. Milbank. al crestinismului si al metafizicilor religioase si a revelatiei iudeo-crestine. inclusiv propria sa natura (H. pe de o parte. rezultatul final al logicii prin care in zorii modernitatii s-a produs. de la "nascut" la "facut". Acest proces de secularizare . mai nou si mai grav.R. J. de la eternitate la timp. ceea ce face ca omul sa devina prin obsesia "noutatii" captivul fluxului temporalitatii .

Vattimo). Mutatia este insa mult mai profunda si se petrece in plan ontologic prin reducerea nihilista a fiintelor la obiecte si marfa si a fiintei (etre) insesi la bunastare (bien-etre) sau la simpla valoare de schimb (G. piata si mediile confisca total munca si timpul oamenilor . I. a locui. a vedea. a se ruga -. 1990): intrarea intregii lumi globalizate in "sfarsitul istoriei" si decesul "omului integral". cultura. acumularea informatiei si exasperarea comunicarii determinand prabusirea sensurilor.care de dragul lui a consuma. a se distra. uita sa conjuge verbele esentiale: a fi. un fatum implacabil al civilizatiei actuale. ale concupiscentei si violentei. accelerat spre un "viitor postuman". religiei si Bisericii s-a transformat azi in lupta economiei si tehnicii atat impotriva statului. 1993. Interventia virtualului mediatic ne conduce dincolo de real. o stare permanenta. asa cum arata J. pregatind triumful omului "recent" atat asupra credinciosului pios. cat si economic-tehnica actuala. traditiei. 1981).atat in versiunea sa politica. Karnoouh. de orice transcendenta si inradacinare. religios. ca esenta a puterii (cf. Nihilismul a devenit . Consum/Spectacol/Comunicare. la randul lor. Lupta ratiunii si a statului modern impotriva teologiei. in care fiinta este confiscata nihilist de posesiune. pe urmele lui. cultural. redus la fluxul temporal al productiei si consumului. Credinciosului medieval i-a luat locul cetateanul. omul recent globalizat e singur.modernitatii) actuale. a se ingriji. lipsit de orice "pamant si cer" (Heidegger) si de medierea lor liturgica (J. triadei perverse Productie. Asistam. inlocuite. Faimoasa "tranzitie" de la comunism la capitalism ascunde in ea "teoria" (spectacolul) "unei catastrofe" (M. Culianu. arta etc. Henry. a gandi. fara aparare atat impotriva manipularilor tehno-economice. ganditor. teologia politica sa fie inlocuita cu idolatria economicului si teologiile "diferentei culturale". . aservit derizoriului consumului si divertismentului egoist si amnezic si realizarii virtualitatilor tehno-stiintei planetare (CI. cat si a cetateanului liber. Redus la imediat si la necesitate.P. Mai degraba decat in "sfarsitul istoriei". subordonand prin tehno-stiinta si spectacolul mediatic politica.cum sesizase deja M. Revelatiei si Bisericii i-au succedat intr-o prima etapa a secularizarii ratiunea si statul national. alti ganditori lucizi . pentru ca astazi acesta din urma sa se dizolve in omul "minoritar" recent. in etapa actuala a secularizarii totale de tehnica digitala si piata totala. cat si a Bisericii/religiilor/traditiilor.-Y. civilizatia informationala ne conduce. se pare. cat si a fortelor oarbe ale instinctelor si agresivitatii. destinul civilizatiei occidentale devenite prin globalizare un regn planetar. Heidegger si. Lacoste). Destin istoric al modernitatii tarzii. 2000). Profit.

ci intr-o interminabila reciclare. Pe cand noi. 283). trans-economic. perseveram in deconstructia interminabila a unei lumi. "Marea descoperire a acestui sfarsit de mileniu este tocmai aceasta (retro)curbura a spatiului istoric. devin treptat inutile. Iar un F. devin ex-treme (ex-terminis). fara evenimente veritabile sau peripetii reale. mai exact reinceputul istoriei si al aparitiei unui nou om si a unei istorii postumane prin redesenarea posibila a parametrilor naturii umane cu ajutorul manipularilor biotehnologice. nu mai stim nici macar daca ceva se intampla sau nu" (Baudrillard. "viitorul nostru postuman". nu la sfarsitul istoriei. Descompunerea religiosului in lumea globalizata . Totul se poate deci prelungi la infinit. hiperinformati. si cere adoptarea urgenta a unor reglementari care sa controleze si discrimineze avansul tehnologiilor actuale. in 2002 anticipeaza impacientat. dupa modelul curburii spatiului fizic si cosmologic". ceea ce ne face sa fim actualmente ca specie "incoltiti intre fosilele si clonele noastre" (ibid. Pierzand istoria. Virtualitatea hiperspatiului mediatic desfiinteaza pretutindeni miscarea reala a istoriei proiectandu-ne in trans-istoric. se situeaza dincolo de sfarsitul. el si numai el sta semn ca ceva s-a intamplat cu adevarat. inteligenta. ci la "imposibilitatea de a-i pune punct".Baudrillard (2000). de colapsul lor. "Dincolo de sfarsit se intinde realitatea virtuala. afecte. 282. a unei istorii care nu-si mai poate secreta propriul sfarsit. Fukuyama care in 1989-1992-anunta "sfarsitul istoriei" si aparitia "ultimului om" generat de democratii liberale si economia de piata in sfarsit triumfatoare. 2000. munca. umanitatea se fixeaza obsesional pe trecut. pe care le produce fara ele. am pierdut si sfarsitul istoriei. p. 284). orizontul unei realitati programate in care functiile noastre: memorie. ca pe un risc real. p. in trans-politic. lucrurile si evenimentele "cad in interminabil". sexualitate. inconjurati din toate partile de mass-media. Or. mai exact pe simularea si reinventarea originilor si trecutului (gen Jurassic Park). intr-un fel de dincolo de realitate. Pierzand viitorul prin ratarea eshatologiei. sfarsitul reprezinta ce e mai de pret. anuleaza spatiul si timpul prin instantaneitatea informatiei si a mediilor electronice. nemai-putand sa ia sfarsit. Ele se desfasoara de atunci incoace fara participarea noastra. Nu mai dispunem de mijloacele necesare pentru a opri procesele. la capatul careia ea insasi ar putea sa se desfiinteze." Virtualul absoarbe realul si umanul. "Sub pretextul unei tehnologii din ce in ce mai sofisticate.

si implicit secularizare . fie repliaza colectivist. Delumeau [ed. 1998. Biserica si stat decad impreuna o data cu pierderea sperantei si perceptiei unui timp liniar orientat evolutiv si eshatologic In favoarea unei religiozitati si intelepciuni atemporale. Asistam astfel actualmente la o dubla descompunere si reductie . Religiile. fie marfa si spectacol. ele reprezinta nu atat o recompunere cat o descompunere si secularizare individualista a oricarui sacru si religiozitati (cf. cat si al marxismului. apolitice. Karnoouh. la randul lor. desprinse de orice institutii si traditii religioase. 1996). eu-noneu. . pur umaniste. Ferry. Esprit. Tincq si F. sanatate-boala. Sociologii identifica fenomene generale de declin ale religiilor instituite si de proliferarea religiozitatilor paralele sub forma unei nebuloase misticoezoterice. anonima si sincretista. crestinismului. Crestinism si secularism. relativista. Sub efectul globalizarii. ci individualist si strict imanent pe axa orizontala sens-nonsens. identitar si antimodern in miscari extreme de tip integrist sau fundamentalist. 233. 1993). credinta si ratiune. fie in forma ei ideologicsecularizata (politicul democratic modern). A. sau a budismului si taoismului) (cf. viata-moarte.a religiosului: politic-nationalista sau psihologic-individualista. Champion in J. L.Destinul traditiilor si al religiilor in lumea globalizata este simptomatic. fie folclor. imaginar-real etc. fie private si centrate pietist si egocentric pe fericirea individuala. instrumentate politic si economic. 1994). cu alte cuvinte la o dizolvare a lui in sentimente fie colective. a unei spiritualitati improvizate magico-ezoterice. degradanduse sub forma de obiecte artizanale. 1997). teologie si politica. generate in fond de o slabire generala a traditiei iudeocrestine fie in expresia ei religioasa (Biserica). Analistii subliniaza declinul si reculul simultan in Occident atat al crestinismului. nr. exclusivist si polemic. turism folcloric sau spectacole folclorice destinate consumului privat sau unei comunitati care vede in ele un garant al consensului ei etno-istoric (Cl. dezangajata eclezial si politic. fie se dizolva intr-o religiozitate individuala difuza. cu caracter radical. eclectica. filozofiei si politicii. noile teorii si practici religioase marcand de fapt decesul comun al istoriei. Ferry.Comte-Sponville / L. scepticismului si stoicismului din imperiile elenistice si cel roman tarziu.]. 1990. Acestea nu mai sunt tentate comunitar pe axa verticala transcendent-imanent sau temporala trecut-viitor. H. fie obiect al stiintei etnografice. cosmopolite si privatizate (de tipul epicureismului. terapeutice sau parastiintifice. societatile occidentale traverseaza actualmente o mutatie nihilista a religiosului caracterizata prin aparitia "religiilor fara Dumnezeu" (cf. Traditiile populare au devenit fie tema de speculatii eseiste etnocentriste.

in J. tendinta generala este spre un crestinism tot mai dereglat. la viata dupa moarte etc. de Certeau. globalismul ca ideologie a tehnofinantei si globalitatea ca etapa actuala a civilizatiei umane repun in discutie relatia de principiu dintre crestinism si modernitate si impun regandirea radicala si fundamentala a sensului prezentei crestinismului in lume. Atat credinciosii practicanti. implicit si improvizat. "Dumnezeu" nu mai inseamna neaparat Sfanta Treime. Hristos nu mai e neaparat Fiul lui Dumnezeu intrupat si inviat.]. Declaratia de apartenenta confesionala si chiar practica riturilor de trecere (botez. ci la fel de bine o "energie" cosmica. In ciuda eforturilor misionare ale institutiilor ecleziale. cat si necredinciosi. combinatiile fiind reglate de o logica pragmatica si afectiva. ezoterism. elemente tinand de un eu sublimat si de valori ipostaziate (iubire. compus din elemente crestine. si tintind nu atat lumea de dincolo. cununie. precum si a figurii sociologice adecvate a Bisericii in noua realitate a umanitatii globale si globalizate. a localizarii parametrilor marturiei si actiunii crestine actuale. Imaginarul celor ce se declara crestini in lumea globalizata este cel mai adeseori un "imaginar dezmembrat". numarul crestinilor practicanti nu se ridica decat la 7-8 % (tinerii practicanti fiind abia 2 %). ci un "initiat". nonviolenta. practici si valori paralele de cele mai diferite extractii (reincarnare. astrologie. acestea au foarte putine lucruri in comun cu ortodoxia normativa. inmormantare) este doar partial motivata religios. si doar 12 % atei. tinand mai degraba de statutul de repere simbolice si istorice in constituirea unor identitati individuale si colective. cosmice. Analizele sociologice sunt fara echivoc: desi 70 % din francezi continua sa se declare catolici. difuz. unitatea exterioara a riturilor este perfect compatibila cu o diversitate deconcertanta de credinte. libertate etc). 1993). privitoare la Dumnezeu. derizoriu si cinism al spatiului public postmodern. la suflet. in decorul dominat de insignifianta. Champion. majoritarii fiind adeptii unui crestinism difuz fuzionat cu credinte paralele. La acest nivel de apartenenta religioasa la Biserica. Figurile sociale ale crestinismului Avataruri ultime ale secularizarii. Delumeau [ed. 1974). optimizarea si fericirea personala aici. evident. reprezinta minoritati. parapsihologie). De exemplu. pe pamant (F. fluctuante si nesigure. ci de dezvoltarea si bunastarea personala. un "iluminat" etc.Procese similare au loc inclusiv in interiorul crestinismului care se descompune in fragmente de cultura recompuse apoi dupa legile unei improvizatii si eclectism privat ("le christianisme eclatee". . M.

marcat de o secularizare cand agresiva. dogmatic. Marturia data Vietii de Biserica prin credinta. secularizarea a reprezentat un proces legitim de emancipare si autonomizare a domeniilor si segmentelor societatii si culturii. de sub tutela Bisericii medievale s-a realizat in acelasi timp ca o ruptura de dubla figura teocratica (imperiala in Rasaritul ortodox si papala in Occidentul catolic) a crestinatatii medievale dominata de o cultura a Unului inchis si imobil in favoarea unui regim democratic bazat pe separatia domeniilor si a competentelor intr-o cultura diversificata si deschisa a Fiintei si miscarii (G. slujire si iubire s-a intrupat insa in contexte diferite: 1) intr-un context de minoritate marginalizata si persecutata in Imperiul roman pagan. culturala) intre Biserica crestina si societate. Concret insa. culturii etc. Prin aceasta comuniune de viata cu Dumnezeu si intreolalta in Biserica. 1995). nu neaparat sau in mod obligatoriu insotit de abandonarea religiei de catre indivizi. 8. a dat incepand cu Apostolii si va da marturie vie pana la sfarsitul veacurilor despre faptul ca "Viata S-a aratat si am vazut-o si dam marturie si vestim viata de veci care era la Tatal si s-a aratat noua. care trebuie riguros distincte de nucleul esential. deci relative. 2) intr-un context de majoritate triumfatoare si luptatoare in Imperiul roman crestin medieval (si in statele nationale moderne care l-au secularizat).In principiu. " care s-a promovat idealul asa-numitei "crestinatati" constantiniene ca simbioza totala (sociala. Iisus Hristos ( I Ioan 1. Decisiva este surprinderea naturii istorice. cand toleranta si ale carei faze esentiale leam indicat mai sus. crestinii cunosc si dau marturie lumii intregi ca "Dumnezeu este lumina" (1 Ioan 1. Lafont. Biserica. in calitate de Trup tainic al lui Hristos in care se realizeaza comuniunea credinciosilor cu Sfanta Treime si intreolalta. liturgic. Acest proces a fost determinat de criterii de functionare pur imanente reclamate de caracterul tot mai complex al vietii sociale. care a impus inevitabil separatia si specializarea domeniilor existentei sociale si culturale. incepand cu modernitatea. moral si spiritual al crestinismului ca revelatie. adoptand figuri sociale adecvate acestora. 16). sacramental. 3) in fine. si comuniunea noastra este cu Tatal si cu Fiul Sau. separata prin forta legii de politic si de stat (ba chiar si de societate in regimurile de tip revolutionar). limitata la gestionarea mantuirii indivizilor si obligata sa-si exercite . 5) si "este iubire" (1 Ioan 4. crestinismul a evoluat in trei tipuri de contexte sociale distincte. politica. 3). conditionata si temporal a acestor figuri sociale. deposedata de puteri publice. Distincta de ideologia fatis antireligioasa reprezentata de secularism si laicism. politicului.. intr-un context post-constantinian actual.. eliberarea stiintei. In epoca moderna Biserica a devenit "volens nolens" o institutie specializata. comunicare si insusire de catre credinciosi in Biserica a Vietii lui Dumnezeu Treime manifestata in Iisus Hristos.

Dupa decembrie '89. cu pretul sacrificarii religiei. moral. In cazul poporului roman. Cu metode totalitare si violente. sa insufleteasca trupul umanitatii cu viata lui Dumnezeu. aceasta a fuzionat cu asanumita "lege romaneasca" functionand vreme de secole atat ca identitate religioasa.epoca crestinismului universal -. Globalizare si Ortodoxie Cazul Bisericii Ortodoxe prezinta cateva caracteristici speciale care trebui evidentiate si retinute in acest context. cum este cel postmodern actual. traditia ei a asumat figura imperial-ierarhica bizantina pe care a grefat-o ulterior pe un fond rural. comunismul si-a propus si a si realizat o modernizare si urbanizare fortata a societatii romanesti. Prin forta imprejurarilor istorice. traditiei si a indivizilor si elitelor. cat si nationala a romanilor. arhaic. traditionala si holista a crestinismului ortodox romanesc s-a grefat incepand cu secolul XIX o civilizatie moderna democratic-urbana. aceste restrictii au meritul considerabil de a elibera crestinismul de tentatia puterii si inflatia institutionalului si de a-l obliga sa se concentreze pe esential si de a recurge la fortele sale spirituale interioare. atat in cursul primului mileniu crestin . ei sunt chemati sa devina sufletul corpului lumii. Intr-un context radical secular. realizand in propria ei figura sociala si enuntand rational si constructiv posibilitatile concrete de realizare personala si comunitara a mutatiei autentice a umanului in comuniune cu Dumnezeu. bazata pe principiul separatiei si specializarilor domeniilor si functiilor sociale si care si-a propus sa transforme prin reforme "satul" traditional romanesc intr-un "stat" modern democratic. iar nu la sustineri ambigue din partea actorilor statului sau la Politici soldate de cele mai multe ori cu o aservire umilitoare si o confiscare administrativa. Pe structura ierarhicrurala. aceasta populatie (care n-a ajuns . social si cultural intr-un mediu religios si ideologic pluralist. in spiritul crestinismului marturisitorilor si apologetilor epocii pre-constantiniene (remarcabil descris de Epistola catre Diognet V-VI).influenta pe cale exclusiv traditionala sau morala si prin lobby-uri private. mai cu seama. Nerepliindu-se si izolandu-se sectar si apocaliptic de lume. destructurand-o si reducand-o la rangul unei populatii terorizate si impinse la limita supravietuirii. Biserica si crestinismul au sansa si obligatia de a-si reasuma conditia de minoritate si diaspora activa spiritual. nu numai denuntand profetic derivele ei ci. generand un crestinism "cosmic" si o Ortodoxie populara. cat si in cel de-al doilea mileniu epoca crestinismului scindat si dezbinat confesional. Ei au obligatia sa participe critic la viata lumii. Impuse adeseori dramatic si acceptate dureros.

Daianu. Lafont. bantuita de fantasmele trecutului. falsificat intelectual de jocuri secunde si confiscat de hipnoza mediilor. Recursurile magice la traditie si la o figura sociologica revoluta. a carei corporalitate va deveni tot mai aplatizata de ravagiile globalismului.cu o figura sociala si intelectuala mostenita din trecut si inadaptata la dimensiunile si gravitatile considerabile ale provocarilor actuale: o figura izolata de destinul social si cultural al omului modern. Falsificarea metafizica traditionalista. comunista. axat pe utopiile evazioniste ale interioritatii si salvarii macar a sufletului intr-o lume tot mai anarhica. transcendent-imanenta si personalist-comunitara implicita in figura ideala a credintei Bisericii crestine cu figura sociologica si institutiile modernitatii clasice: stiinta. 1995. G. Biserica Ortodoxa se prezinta insa . precum si mutatiilor sociale ale globalizarii . Logicii institutiei care se autopromoveaza exclusivist si identitar ii trebuie . democratie liberala (cf. 2000). excelenta diagnoza a lui D. teoretic vorbind. dar si ale seductiilor nihiliste ale globalismului (cf. nu liberala clasica) si Biserica ei majoritara.este acela de a explicita si articula reciproc benefic ontologia divino-umana. singura sansa de a rezista eficient colapsului ontologic nihilist al "ultimului om" . cat si cetatenia lor risca sa fie vidate treptat de orice continut si transformate in simboluri lipsite de consistenta reala daca nu vor sti sa asume rapid o etica a muncii si raspunderii individuale si comunitare. H. a Traditiei (= Viata) e la fel de pagubitoare ca si respingerea ei prometeica sau proteica. capitalism. funciar lipsite de orice transcendenta si inradacinare. la schimburile ei economice si culturale. fariseica sau zelotista.sa asimileze modernitatea decat in forma ei degradata. barbarizat afectiv. In fata unei post-modernitati hipertehnicizate. cel putin statistic. Patapievici.contaminat fiziologic. care sa le permita sa beneficieze real de pe urmele avantajelor participarii la civilizatia globala. Or. 2000). de nostalgii paseiste. culturale si spirituale care se fac deja aievea simtite. sociale. au fost aruncate de fapt in valtoarea lumii postmoderne intrate in proces accelerat de globalizare. Atat credinta.trebuie recunoscut acest fapt . bizantino-rurale si reverii sentimentale lipsite de o reflectie autentica si un veritabil suflul social si intelectual inspira-tional. trebuie oferit sufletului crestin un corp social si o figura ecleziala de tip modern. In loc de a opune anistoric sufletului rupt de cer si dezradacinat de pamant al omului nostistoric al modernitatii tarzii un corp traditional ierarhico-rural. nu pot fi opuse eficient nihilismului si barbariei. cu toate implicatiile lui economice. Riscul este acela de a juxtapune pur si simplu nihilismului unei tehnocratii tot mai dominatoare in spatiul public si social un misticism magic si un pietism privat. evitand riscurile replierilor apatice. oricat de venerabila si respectabila.-R.

lumina si sarea pamantului si a lumii. pentru ca el sa nu fie colapsul nihilist al "ultimului om". 2) asumarea teologica si spirituala a unitatii planetei si a umanitatii. ci pe Hristos Cel Viu. Ioan Ica jr . 1997). O noua figura "ad extra" a prezentei ortodoxe intr-o lume globalizata nu se poate realiza insa practic decat cu un efort de a imagina o alta figura sociala. Besancon 1996. si 3) elaborarea unui nou stil de viata spirituala si umana in lume care sa scoata in evidenta Ortodoxia resurectionala ca "fire adevarata a omului" (Rafail Noica). Viata si Lumina. Biserica si crestinii au in acest sens cateva datorii nerealizate (cf.alternativa la globalizarea nihilista -: 1) asimilarea si depasirea din interior sau transfigurarea modernitatii. ci mileniul unei catolicitati si ecumenicitati panumane autentice . 2001) din nou in acelasi timp din perspectiva ei umanitatea si lumea in intregul lor in perspectiva dialogica a consubstantialitatii lor originare si eshatologice. nu doar al Bisericii (numai Ortodoxe). Tragand toate consecintele practice ce decurg din natura de kenoza a Economiei intruparii si din natura relationala de comuniune a Treimii care e Dumnezeul Cel Viu. Biserica si Traditia in crestinism nu au voie sa se propovaduiasca pe ele insele. a Bisericii "ad intra" din perspectiva Revelatiei Vietii gandind (cf. ci al intregii lumi. Biserica exista si crestinii sunt chemati de Dumnezeu pentru a fi sufletul. A. Dincolo de orice tentatii jubiliare sau crispari apocaliptice.preferata dinamica relationala a Revelatiei. O. mileniul trei se deschide pentru crestinism in general si Ortodoxie in special cu o provocare dramatica si o agenda coplesitoare. de comuniune autentica. Acestea sunt de fapt imperativele celui de-al treilea mileniu crestin. Clement.