POLITICI AGRICOLE

NOTE DE CURS

- 2010 CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................... 2

CAPITOLUL I - GENEZA CONSTRUC IEI EUROPENE .................................................. 3 1.1. Scurt retrospectiv a politicilor agrare: liberalism i protec ionism ............................ 4 1.2. Cronologia construc iei europene ................................................................................ 9 1.3. Sistemul institu ional al Uniunii Europene................................................................. 13 1.4. PAC, justificare i semnifica ii economice ................................................................ 18 CAPITOLUL II - POLITICA AGRICOL COMUN DE LA CREARE PÂN LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI......................................................................................... 20 2.1. Necesitatea i etapele Politicii Agricole Comune ....................................................... 20 2.2. Politica Agricol Comun în perioada de creare i implementare............................... 26 2.2.1. Obiectivele i principiile PAC............................................................................. 26 2.2.2. Mecanismele de func ionare a politicii agricole comune..................................... 29 2.3. Reforma Politicii Agricole Comune din anul 1992 (reforma Mac Sharry) .................. 35 2.3.1. Obiectivele i con inutul m surilor de reform ................................................... 35 2.3.2. Reducerea pre urilor institu ionale i introducerea pl ilor compensatorii ......... 36 2.4. Noile m suri de reform a Politicii Agricole Comune promovate de Agenda 2000 .... 39 2.5. Efectele reformelor PAC asupra pie ei i zonelor rurale............................................. 41 2.6. Bugetul agricol al Uniunii Europene.......................................................................... 47 2.7. Implica iile socio-economice ale politicilor de sus inere a agriculturii ....................... 54 CAPITOLUL III - POLITICA AGRICOL COMUN ÎN PERIOADA 2007 -2013 .......... 59 3.1 Obiectivele i con inutul noii reforme a Politicii Agricole Comune ............................ 59 3.1.1 Pia a i politica de pre uri ................................................................................... 61 3.1.2. Schema de plat unic pe exploata ie ................................................................. 63 3.1.3 Cross-compliance (reguli de condi ionalitate sau ecocondi ionalitate) ................ 68 3.1.4 Modularea sprijinului .......................................................................................... 70 3.1.5 Înt rirea politicii de dezvoltare rural ................................................................. 71 3.2. Perspectivele dezvolt rii agricole i rurale a României în procesul de implementare a Politicii Agricole Comune ................................................................................................ 74 CAPITOLUL IV - ABORD RI CONCEPTUALE PRIVIND ORGANIZ RILE COMUNE DE PIA ÎN UNIUNEA EUROPEAN ........................................................................... 80 4.1. Conceptul i con inutul Organiz rilor Comune de Pia în Uniunea European ......... 80 4.2. Scurt istoric al Organiz rilor Comune ale Pie elor Agricole din Uniunea European . 83 4.3. Tipurile Organiz rilor Comune de Pia . ................................................................... 87 4.4. Organiz rile Comune de Pia în noua etap a Politicii Agricole Comune (2007-2013)......................................................................................... 90 4.5. Formele de sprijin i mecanismele de interven ie în cadrul Organiz rilor Comune de Pia din Uniunea European i impactul lor asupra agriculturii române ti ....................... 94 CAPITOLUL V - POLITICA DE PROTEC IE A MEDIULUI ÎN UNIUNEA EUROPEAN ........................................................................................... 100 5.1. Obiectivele i principiile politicilor comunitare în domeniul mediului ..................... 100 5.2. M surile na ionale, regionale i locale de protec ie a mediului ............................. 101 CAPITOLUL VI - AGRICULTURA, GATT I OMC ....................................................... 104 6.1. Prezentarea general a GATT .................................................................................. 104 6.1.1. Scurt istoric al apari iei G.A.T.T. ..................................................................... 104 6.1.2. Obiectivele i structura Acordului General pentru Tarife i comer .................. 107
1

6.1.3. Principalele prevederi ale GATT-ului. .............................................................. 108 6.1.4. Rundele comerciale .......................................................................................... 109 6.1.5. Acordurile conexe ............................................................................................ 110 6.2. Runda Uruguay ....................................................................................................... 113 6.3. O.M.C. ± Baza noului sistem comercial multilateral ................................................ 116 6.3.1. Organiza ia Mondiala a comer ului, obiectivele, func iile i rolul ei în economia mondial .................................................................................................................... 116 6.3.2. Principiile Organiza iei Mondiale a comer ului ................................................ 117 6.3.3. Structura institu ional a Organiza iei Mondiale a comer ului ........................ 119 6.3.4. Beneficiile sistemului comercial OMC .............................................................. 122 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 124

INTRODUCERE

2

a omajului. altele de liberalizarea pre urilor.Criza agriculturii române ti s-a datorat e ecului agriculturii colectiviste. Tratarea tuturor agriculturilor din rile foste comuniste la nivel global. i la modul general s revitalizeze spa iul rural al neamului nostru. cea mai mare parte a firmelor de stat a intrat întrun proces firesc de privatizare. Acest lucru îl putem face studiind în detaliu politicile agricole comunitare. În toate aceste ri p mântul a fost redat fo tilor proprietari. Aceast politic s-a concretizat în volumul redus al investi iilor. a fost eliminat controlul oficial al pre urilor. acestea devenind gradual libere. pozi ie care se datoreaz atât ponderii relativ importante a agriculturii în cadrul economiei na ionale cât mai ales specificit ii agriculturii române ti. Organiza ia Economic pentru Cooperare i Dezvoltare a început s includ rile Europei Centrale în analizele sale de politici agrare. buni negociatori în cadrul viitoarelor politici agricole de integrare în structurile U. CAPITOLUL I GENEZA CONSTRUC IEI EUROPENE 3 . Evolu ia agriculturii române ti postdecembriste se aseam n cu cea a celorlalte ri din centrul i estul Europei (foste comuniste). de apari ia infla iei i chiar a hiperinfla iei. a mic orat gradul de penetrabilitate al acestor costisitoare programe. În sectorul agricol fostele cooperative agricole de produc ie i multe din fermele de stat s-au transformat. Prin programul PHARE al Uniunii Europene pentru Europa Central i de Est se ofer asisten tehnic . f r discernerea specificului fiec rei ri în parte. Astfel ± Banca Mondial a elaborat rapoarte substan iale asupra rilor respective. România în tranzi ia spre economia de pia are datorit agriculturii o pozi ie aparte. o legisla ie eficient capabil în modernizarea agriculturii. În mod firesc. de apari ia a unor noi inegalit i sociale. ceea ce a determinat ca viitorul s pluteasc în plin incertitudine. i în multe cazuri a înfiin at unit i de consultan pentru politicile agrare. Efectele directe ale acestei politici de pauperizare a întregii ramuri agricole dar mai ales a r nimii sau reg sit în dezechilibre financiare i social-umane profunde. politica agricol american i stadiul negocierilor agricole din cadrul Organiza iei Mondiale a Comer ului. determinat la rându-i. înarmâdu-i pe studen ii no tri cu cuno tin ele necesare în domeniul politicii agricole pentru a deveni poate. Vom c uta s discernem în continuare pozi ia României în cadrul celor zece ri din ECO care formeaz cel de-al cincilea val de l rgire al Uniunii Europene. în practicarea unor pre uri derizorii la achizi iile i contract rile de produse vegetale i animaliere. Unele sunt legate de politica macroeconomic . În rezolvarea acestor probleme rile cu economie în tranzi ie nu au fost lipsite de sfaturi relative la politicile lor agricole. în ratele înalte de exploatare direct i indirect a r nimii. revigorarea întregului sistem agroalimentar presupunea m suri radicale. Vom c uta s în elegem care sunt actualele jocuri mondiale în domeniul politicilor agricole. Imediat dup c derea regimurilor comuniste a fost abandonat în aceste ri planificarea centralizat . de fond. care s-au v zut astfel de cele mai multe ori f r finalitate concret . de politica antieconomic i mai ales anti r neasc a fostului regim totalitar. Tranzi ia la economia de pia era necesar în perioada postdecembrist .E. Echilibrarea agriculturii. în centralismul excesiv al planurilor de culturi. în evolu ia de la societatea comunist la cea capitalist au ap rut extrem de multe probleme. îns presupunea o autentic reform economic .

Tracy. asigurând func ionarea normal a economiei. 1996). agricultura este considerat o prioritate a dezvolt rii economiei na ionale fiind protejat de c tre stat datorit rolului s u în asigurarea securit ii alimentare. în Italia agricultura a fost protejat prin taxe vamale sc zute pentru cereale dup semnarea tratatelor cu Fran a i alte ri din regiune. de corectare a disfunc iilor. de i un important segment al agriculturii a fost distrus datorit depresiunii economice. Criza agrar atinge apogeul în 1875. Spre sfâr itul secolului 19. urmat imediat de Canada i Rusia. Interven ia statului se manifest mai ales în domeniile: educa iei i culturii. care mai degrab au fost prejudicia i de men inerea pre ului furajelor la un nivel comparativ mai ridicat. protec iei mediului. În Anglia. Asist m astfel la o majorare a taxelor vamale spre sfâr itul secolului aproape în toate rile europene: Fran a în 1892 (³tariful Meline´) Germania (tariful din 1902). De fapt. Comer ul între rile europene era scutit de taxe sau alte categorii de restric ii la mijlocul secolului 19 dup cum urmeaz : Marea Britanie este prima ar care a desfiin at taxele vamale aproape la toate importurile agricole. Sc derea pre urilor a lovit în interesele agricultorilor europeni ceea ce a determinat reînnoirea protec ionismului.1. Italia (1887).1. Chiar i Statele Unite ale Americii extind protec ionismul c tre agricultur prin tariful McKinley în 1890. agricultorii germani doreau liberalizarea comer ului. abolind astfel taxele vamale în 1853. guvernul britanic a refuzat i cea mai mic protec ie. Consecin a imediat a fost restrângerea sc derii pre urilor. politicile agricole au fost primele politici economice puse în practic de diverse state. ap r rii na ionale. la orizont apar noi for e care doresc s câ tige cât mai mult influen pe pia a mondial : SUA î i m re te exporturile c tre Europa. Belgia decreteaz accesul liber pentru principalele produse agricole în 1871. protec iei sociale a popula iei. S-a demonstrat de c tre agricultorii din 4 . în cre terea economiei pe ansamblu i în protec ia mediului înconjur tor. Furnizorii de animale au înregistrat i ei o sc dere a pre urilor dar ceva mai târziu. tiin ei i înv mântului. Alte dou evenimente marcheaz debutul viitoarelor crize: deschiderea canalului de Suez care va facilita comer ul cu India i Australia i apari ia tehnologiilor de refrigerare (primele transporturi de carne congelat au fost efectuate în 1875 de SUA i 1877 de Australia). sc derea pre ului la cerealele furajere avantajându-i la început. preocup rile legate de aspectele mai constructive fiind aproape ignorate. Scurt retrospectiv a politicilor agrare: liberalism i protec ionism Teoria i practica economic a rilor cu economie de pia atest prezen a puternic a statului în ansamblul vie ii economico-sociale. Belgia (1887) i Elve ia (1891). Olanda renun la taxele vamale asupra cerealelor în 1862. Întreaga istorie a form rii i dezvolt rii economiei occidentale se grupeaz pe raportul i amploarea dintre liberalism i valurile de protec ionism dintr-o serie de state ale Europei de Vest i Americii de Nord. Totu i în Fran a i Germania introducerea tarifelor vamale mai ridicate a f cut ca pre urile germane i franceze s fie mai mari decât cele din SUA i Anglia cu circa 33 % (M. Politicile agrare incipiente au fost mai degrab politici tarifare. deci putem concluziona c în aceast perioad comer ul agricol era aproape liber. când pre ul grâului sc zuse cu peste 50 % afectând mai ales pe fermierii europeni. asigur rii competitivit ii interna ionale a produc iei. Trebuie amintit c beneficiarii protec ionsimului au fost în principal marii cultivatori de cereale i în m sur mult mai mic cresc torii de animale. Fran a desfiin eaz protec ionismul agricol prin tratatul de comer cu Anglia (1860). În toate rile dezvoltate. Aceast prezen ± care nu exclude institu ia pie ei prin for ele sale invizibile ale concuren ei ± are un rol complementar.

care ulterior va fi luat chiar ca model în dezvoltarea viitoarelor politici agrare. reglementând pie ele i pre urile agricole. Acest al doilea val de protec ionism. cu tot cortegiul de consecin e nefaste: pre uri sc zute. subven ia fiind oferit ca o ³compensare a deficitelor´. Semnalul crizei este dat de crahul financiar al bursei din New York în octombrie 1929. Febra protec ionist din valul doi a cuprins aproape toate statele Europei de vest. Consider m aceasta ca având un rol progresist prin prisma evolu iilor viitoare ale elementelor de politic agricol . Criza este iminent .Danemarca i Olanda c se poate combate criza prin adaptarea structurii produc iei agricole la noua situa ie rezultând astfel o agricultur prosper în aceste ri. În Germania i Italia acelor ani. inclusiv Marea Britanie. pentru a se evita restric ionarea importurilor din Imperiul Britanic a fost adoptat formula protec iei agriculturii prin intermediul unor proiecte de comercializare sau al unor subven ii. putând s reglementeze importurile i s subven ioneze exporturile. În fa a sc derii pre urilor mai ales la cereale (în 1931 pre ul grâului sc zuse cu peste 50 % fa de 1929). plecând de la importan a asigur rii cu produse alimentare i de la necesitatea asigur rii unor pre uri corecte pentru fermieri s-au implicat în organizarea sub toate aspectele a produc iei i a destina iei alimentare. Obiectivul central al Biroului este stabilirea pre ului la grâu i supravegherea respect rii acestuia. controlul vamal nu a mai putut men ine pre ul: urmarea a fost c guvernul francez a început s intervin direct pe pia prin cump rarea la un pre fix a unei p r i din recolt . În aceast ar . în fa a sc derii pre urilor la import. Recesiunea industrial din SUA se transmite ca un bumerang i asupra celorlalte ri. politica institu ional . punându-se bazele actualului sistem din timpurile noastre ale politicii agricole comunitare ±³ deficiency payments´. urmat apoi de m suri protec ioniste netarifare (amintim aici rata mor ritului i contingentele de import) a avut totu i i un rol progresist: asist m la primele interven ii efective pe pie ele agricole. regimurile na ional-socialiste i respectiv cel fascist. fructe. Urmeaz o perioad de relativ lini te chiar dac intervine primul r zboi mondial. Astfel la grâu i sfecl de zah r pia a a fost l sat complet liber . Depresiunea economic general coroborat cu îmbun t irea aprovizion rii cu alimente determin iar i o sc dere a pre urilor. compus din protec ie tarifar ca o prim barier . Astfel a ap rut un alt element al politicii agricole în general. cre terea omajului etc. care au mai persistat câ iva ani i dup r zboi. Pentru marea majoritate a culturilor se înregistreaz în agricultura rilor din vestul Europei o cre tere a produc iilor mai ales dup 5 . Începutul l-a determinat recolta extrem de bogat de grâu din 1932 din Fran a. Ca rezultat al protec iei i interven iei se înregistreaz stimularea produc iei. Asist m la trecerea de la protec ia tarifar prin controlul strict al importurilor la interven ia direct pe pie ele agricole. urmate pu in mai târziu i de cele ale produselor animaliere. În Danemarca au fost impuse taxe pentru vânz rile interne de vite i pentru anumite produse (untul). lini te în sensul c fermierii din rile exportatoare cât i din rile europene au beneficiat de pre uri relativ ridicate datorit dificult ilor de aprovizionare cu alimente din timpul r zboiului. rile importatoare au reac ionat imediat prin cre terea barierelor tarifare. legume. vite. Biroul controla astfel întregul comer exterior cu grâu. iar în 1929 stocurile mondiale de grâu dep esc echivalentul exporturilor realizate de rile exportatoare în timp de un an. Olanda. creându-se în 1936 ³Office National Interprofessional du Blé´ (Biroul Na ional Interprofesional al grâului). Aceast recolt a saturat pia a. în timp ce rile exportatoare au fost for ate s scape de suprastocurile lor la orice pre i s reduc pre urile produselor exportate sub cel real cu ajutorul subven iilor la export. de i efectele crizei au fost estompate numai în parte. începe organizarea pie elor pentru produsele din lapte. Rând pe rând i celelalte ri au recurs la abandonarea practicilor liberale cum ar fi Danemarca i Olanda.

în practica economiei occidentale s-au conturat dou direc ii principale: liberalismul i interven ionismul. finan at de guvern din 1929. fondat în 1924. astfel încât. preocupate fiind mai ales de exporturile de grâu. Situa ia actual a economiei prospere a rilor dezvoltate demonstreaz cu prisosin c exist i func ioneaz "calea de mijloc". Aceste cre teri coroborate cu reducerea general a puterii de cump rare s-au tradus imediat printr-o reluare a importurilor. de i exportatoare. Legisla ia oferit este eficace. La succesul economiilor occidentale f r îndoial c a contribuit atât rolul important jucat de pia . Cartelul Canadian al grâului (Canadian Wheat Poll). Economiile moderne ale acestor ri tind spre o economie social de pia . toate acestea fiind premerg toare Tratatului de la Roma. nu au fost afectate datorit tratamentului preferen ial oferit de Fran a i mai ales de Germania. Liberalismul folose te pia a în numele eficacit ii i libert ii de ac iune a agen ilor economici. Scad pre urile mondiale. În perioada urm toare celui de al doilea r zboi mondial. cu mari lipsuri alimentare. Referitor la aceast tem sunt economi ti care s-au exprimat în favoarea extinderii rolului statului în economie. mai costisitoare financiar. 6 . oferind ³împrumuturi´ fermierilor.1929 i mai ales la grâu. de agen ii economici particulari cu o larg autonomie. scopul pe termen scurt era de a spori produc ia prin orice mijloace. Africa de Sud (1931). care ac ioneaz sau nu în sensul în care ar face-o pia a). În 1933. rile din centrul i estul Europei. Acest declin afecteaz în primul rând rile exportatoare SUA i Canada. fermierii sunt pl ti i pentru a reduce suprafe ele cu cereale (grâu. Aceast practic a subven ion rii exporturilor începe s fie utilizat pe larg în mai toate rile: Australia (1938). cât i interven ia statului. Majoritatea rilor occidentale au o economie mixt . pre edintele Roosvelt promulg Agricultural Adjustement Act. se reintroduce subven ionarea pre urilor. În 1935 se creeaz Wheat Board (Consiliul grâului). Astfel. În Canada. comer ul mondial cu produse alimentare se reduce. Se instituie The Commody Credit Corporation pentru a vinde i cump ra produse agricole. care cer cre terea interven ionismului în primul caz i reducerea acestuia în al doilea caz. în scopul cump r rii de cereale i apoi revinderii lor pe pie ele mondiale cu ajutorul subven iilor la buget. se încurajeaz prin orice metod investi iile. precum i economi ti care cer reducerea sau chiar diminuarea cvasitotalit ii interven iei statului. Multe din aceste p reri s-au dovedit insuficient fundamentate deoarece nu luau în considerare situa ia real existent în cadrul economiilor na ionale respective sau nu ineau seama de to i factorii de influent . În toate rile cu economie de pia dezvoltat . compensând insuficien ele pie ei prin diferite pârghii i instrumente. ci dimpotriv sunt compatibile. mecanismele pie ei jucând un rol decisiv în reglarea activit ii economice. Aceste dou teorii economice nu se exclud reciproc. complementare. a capitalurilor în vederea realiz rii de bunuri se utilizeaz preturile stabilite de institu ia pie ei) i "sistemul non-pia " (alocarea resurselor se face de c tre sistemul politic prin intermediul unor anumite reguli de alocare. ofer sprijin în opera iunile de stocare. rile exportatoare de produse agricole sunt nevoite s aplice diferite m suri de sus inere a propriilor ferme. tehnologiile agricole prin încurajarea creditelor. În felul acesta au fost oferite fermierilor venituri garantate. Politicile agricole adoptate aveau tendin a de a deveni din ce în ce mai complicate. Interven ionismul se caracterizeaz prin interven ia statului în activitatea economicosocial . Sco ia i Noua Zeeland (1936). În literatura de specialitate se vorbe te atât despre "e ecul pie ei" (al liberalismului) cât i despre "e ecul politic" (al interven ionismului) ca despre fenomene reale. porumb). bumbac i tutun. statul sprijin direct i indirect agricultura. generat de îmbinarea celor dou sisteme de alocare a resurselor: "sistemul pia " (în procesul de alocare a resurselor.

ceea ce înseamn valoarea total a transferurilor pe tona de produs. y Coeficientul nominal de sus inere al produc torilor (CNSp). exemplul oferit de economiile mixte din rile vest europene este mai mult decât edificator. .caracterizat prin interven ia puterilor publice în câteva domenii vitale societ ii: securitate social . ³echivalen elor de subven ii acordate produc torilor´ (ESP) i a ³echivalen elor de subven ii acordate consumatorilor´ (ESC) potrivit estim rilor stabilite de OCDE1.m surile care reduc costurile pe termen lung.S. agricultur etc.(P-PMmn ) + PD ± PL + AS ± AAA ESPunitar( ESPu ) ! 1 ESP Q OCDE ± Organiza ia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic 7 . . Pentru a func iona aceste pie e s-a recurs la mecanisme specifice care caracterizeaz reducerea rolului pie ei. confruntate cu grave probleme în aprovizionarea popula iei cu alimente.m surile care afecteaz simultan pre urile la produc tor i la consumator (sus inerea pre urilor de pia ). y ESP unitar.P. y ESP procentual (%). ceea ce înseamn valoarea total a transferurilor c tre produc tori. m surile care opereaz transferurile directe din fondurile contribuabililor în profitul produc torilor (payements directs) f r ridicarea pre urilor pl tite de c tre consumatori. ceea ce înseamn raportul între pre ul la frontier plus ESP-ul unitar i pre ul la frontier (sau pre ul mondial). aflate în plin perioad de tranzi ie la economia de pia . Echivalen ele de Subven ii acordate Produc torilor este un indicator al valorii transferurilor monetare c tre produc torii agricoli ca rezultat al politicilor agricole din cursul unui an dat.m surile care au ca efect reducerea costurilor intran ilor. Faptul c toate rile cu economie de pia î i organizeaz pie e agricole i subven ioneaz agricultura nu înseamn substituirea rolului pie ei. . Se constat cu u urin c subven ionarea agriculturii difer de la o tar la alta. Pentru rile din estul Europei. mediu. iar în cadrul fiec reia subven ionarea este diferit pe produse agricole. stabilite de OCDE iau în calcul cinci categorii de m suri ale politicii agricole: . Agricultura rilor dezvoltate este sus inut de stat. diferen iat de la tar la tar . ceea ce înseamn valoarea total a transferurilor în procente din valoarea total a produc iei (evaluat la pre uri interne) ajustat prin includerea pl ilor directe sau excluderea prelev rilor. Estim rile E. subven iile de capital i subven iile altor intran i. prezent m succint conceptele i metodologia determin rii.alte m suri de sus inere care constau în mod esen ial în subven ii interna ionale (finan ate de c tre guvernele statelor sau provinciilor) i în anumite facilit i fiscale. ESP se calculeaz în patru modalit i: y ESP total. Reglarea agriculturii prin mecanisme economice specifice a permis puterilor publice din rile respective s orienteze. Pentru a în elege mai bine sus inerea agriculturii în diferite ri. f r a antrena transferuri c tre produc tori (servicii de interes general). ea neputându-se dezvolta nici pe baza liberalismului de la începutul acestui secol i nici pe calea interven ionismului. În form algebric . cel pu in în ceea ce prive te agricultura. s ajusteze i s sus in dezvoltarea agriculturii în condi iile unor m suri de liberalizare a pie elor (liberalism controlat). (P-PMmn) + PD ± PL +AS ESP total net = Q. aceste expresii de ESP se prezint de maniera urm toare: ESP total brut = Q.

y ESC unitar.ceilal i parametri au fost prezenta i anterior (la ESP).ESP procentual: ESP% ! 100. ceea ce înseamn valoarea total a transferurilor pe tona de produs. y ESC procentual. ceea ce înseamn raportul între pre ul la frontier plus ESC unitar i pre ul la frontier .P) Coeficientul nominal de sus inere al consumatorilor: ESC Qc CNSc ! PM mn  ESC u ESC u !1 PM mn PM mn unde: Qc ± reprezint volumul consumului. ceea ce înseamn valoarea total a transferurilor c tre consumatori. Indicatorul ESC stabilit de OCDE ia în calcul dou categorii de m suri agricole: y transferurile spre (dac acestea sunt pozitive) sau de la (dac sunt negative) consumatori care duc la sus inerea pre ului de pia (transferuri de pia ). . Ca i ESP. ceea ce înseamn valoarea total a transferurilor în procente raportat la valoarea total a consumurilor (evaluate la pre de produc ie).ESC / (Qc. Normal c transferurile de primul tip când sunt efectuate de un semn negativ i sunt superioare celor de al doilea tip în termeni absolu i. y Coeficientul nominal de sus inere al consumatorilor (CNSc). ESC este calculat de asemenea în patru modalit i: y ESC total. ca rezultate ale politicilor agricole din cursul unui an dat. în acest caz ESC poate fi considerat ca o tax implicit impus consumatorilor prin politicile agricole. AT ± subven iile bugetare la consumator. Sub form algebric cele patru tipuri de ESC se prezint dup cum urmeaz : ESCtotal = Qc (PMmn -P) + AT ESCu ! ESCunitar: ESC procentual: ESC% =100. 8 . rezultat al politicilor Agricole.P  PD  PL) Coeficientul nominal de sus inere al produc torului (CNSp) CNSp ! PM mn  ESPu ESPu PM mn PM mn =1+ unde: Q este volumul produc iei P ± pre ul intern al produc iei PMmn ± pre ul mondial în moned na ional PD ± pl ile directe PL ± prelev rile din produc ie AS ± alte forme de sus ine de la buget AAA ± ajust rile pentru alimenta ia animalelor (numai pentru produsele animaliere) Echivalen ele Subven iilor acordate Consumatorilor este un indicator al valorii transferurilor monetare c tre consumatori. rezultat al politicilor agricole (alte transferuri). ESP (Q. incluzând transferurile ca i subven iile la consum. y transferuri bugetare spre consumatori.

26 Elve ia 4. 5 mai 1949: Tratatul de la Strassbourg creând Consiliul Europei. În ceea ce prive te UE. dar în mod special cel al pl ilor directe a fost mai accentuat.38 68 3.90 1.A.38 47 1.Având o baz comun de calcul se poate compara gradul de sus inere al agriculturii în SUA i UE pe baza datelor furnizate de Secretariatul OCDE. ESP total al perioadei 1992-1994 a crescut cu 8 % fa de cel al perioadei 1986-1988 din cauza cre terii volumului produc iei pe de o parte (legat i de reunificarea Germaniei) dar i de cre terea ESP unitar cu 5 %.1 (pentru SUA) i figura 1.2 (pentru UE). ESC i coeficien ii nominali de sus inere1 Tabelul 1.59 1.66 57 2.40 40 1. ESP a sc zut în medie cu 19 % în perioada 1992-1994 fa de perioada 1986-1988. Utiliz m pentru aceasta tabelul 1.33 8 1.64 75 3.C. 7 martie 1948: Congresul tuturor mi c rilor europene inut în ora ul Haga. Analiza comparativ a evolu iei ESP trebuie f cut cu mult aten ie datorit consecin elor l rgirii UE cu cei trei noi membri (Austria.79 3.87 66.02 Norvegia 3.1.71 Suedia 2. OCDE. vezi semnifica ia termenilor la paginile 10 i 11 Sursa: Politiques.40 47 1.03 0.07 Japonia 35.) semnat la Washington.30 12 1.10 3 1. în perioada 1991/1992 pân la 1995/1996 politica agricol a fost condus conform textului amendat al legii din 1990 privind alimenta ia i agricultura (Farm Act).25 37 1.24 OCDE 179.1 Echivalen ele subven iilor la produc tor Echivalen ele subven iilor la consumator rile ESP total ESP CNS ESP total net ESP CNS net în % În % Australia 1.38 52 2.40 CEE 85.00 2. 17 Martie 1948: Tratatul de la Bruxelles creaz Uniunea Occidental i prima tentativ de organizare a unei ap r ri europene. Finlanda.) pentru a repartiza ajutorul american al Planului Marshall din 5 iunie 1947. fig.46 2.66 57 2. 1993 În cursul acestei perioade toate componentele sus inerii agriculturii americane au marcat un recul.57 Statele Unite 33.T.49 44 1.04 37.77 19 1. marches et echanges agricoles.64 3.56 63 2.07 29 1.70 71 3. Bazele incipiente ale Europei Unite 19 Septembrie 1946: Discursul lui Winston Churchill la Zurich chemând la crearea ³Statelor Unite ale Europei´. Evaluarea politicilor agricole: ESP.74 138.99 Canada 6.09 Austria 2. Suedia). 1.68 Finlanda 3.E.06 52 2.76 44 1.02 2 1. În ciuda cre terii produc iei. 16 aprilie 1948: Tratat de creare a Organiza iei de cooperare economic european (O.85 28 1. Acordurile agricole din cadrul ALENA (Acordul de Liber Schimb Nord American) cu Canada i Mexic a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1994. În SUA.2.E. 9 .62 67 3.N. Cronologia construc iei europene A.67 49 2.10 Noua Zeeland 0.36 18.60 2.13 0. 4 aprilie 1949: Tratatul Atlanticului de Nord (O. 1. Paris.06 77 4.

Cei ase decid s limiteze la 2. Elve ia i Portugalia. Fran a. Obiective ambi ioase sunt fixate de acum de cele 6 ri fondatoare: dezvoltarea armonioas a activit ilor economice.E.E. stabilitate crescut . 23 octombrie 1954: Acordurile de la Paris prev zând intrarea Germaniei federale în Uniunea Occidental (U.E. cre terea accelerat a nivelului de trai. rela ii mai strânse între statele membre. Regatului Unit i a Irlandei în C. aprilie 1965 : Este semnat Tratatul de fuziune a executivelor celor trei comunit i (CECA. 30 august 1954: E ecul proiectului CED în fa a Adun rii na ionale franceze. efii de guverne decid s treac la faz definitiv a Comunit ii.E. EURATOM) instituind un Consiliu al Mini trilor i o Comisie unic . 25 martie 1957: Semnarea la Roma a tratatului de instituire a Comunit ii Economice Europene (CEE sau Pia a Comun ) i Comunitatea european de energie atomic (EURATOM).E. expansiune continu i echilibrat . care instituie Comunitatea european a c rbunelui i a o elului (CECA) între 6 ri: Belgia. 1 ianuarie 1973: Succesele Europei celor ase atrag noi candidaturi la aceast dat . B. Italia.E. Suedia. punerea în comun a resurselor de c rbune i de o el ale Fran ei i ale Republicii Federale a Germaniei.F.9 mai 1950: Declara ia lui Robert Schuman. în ceea ce prive te finan area PAC). permi ând ca un stat s se opun unei decizii dac interesele sale fundamentale sunt puse în cauz . Luxemburg. 4 ianuarie 1960: Constituirea Asocia iei Europene a Liberului Schimb (A. într-o organiza ie deschis tuturor rilor Europei. Ea regrupeaz Regatul Unit. adoptând regulamente agricole definitive i stabilind principiul resurselor bugetare proprii ale CEE. 1 ianuarie 1959: Prima reducere a tarifelor vamale între cei ase.O) devenind Uniunea Europei Occidentale (UEO) i viitoarea sa admitere în Organiza ia Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN) (5 mai 1955). Austria. rile de Jos i R. (în Norvegia referendumul a fost negativ). iunie 1955: Reuni i în Conferin a de la Messine. 20 iulie 1963: Semnarea Conven iei de la Yaoundé asociind la C. 30 ianuarie 1962: Politica Agricol Comun este prima politic european pus în scen care r mâne mult timp singura care func ioneaz . propunând la ini iativa lui Jean Monnet. decembrie 1969: Summit-ul din Haga.L. Norvegia. ministrul de externe francez.25 % marjele de fluctua ie ale monedelor lor între ele. mini trii de externe ai celor 6 ri decid extinderea integr rii europene la întreaga economie. C. 27 martie 1952: Semnarea Tratatului de la Paris vizând crearea unei Comunit i europene de ap rare (CED). Madagascarul i alte 17 state africane.E. Europa cunoa te prima sa l rgire odat cu intrarea Danemarcei. 29-30 ianuarie 1966: ´Compromisul de la Luxemburg´. iulie 1968: ultimele tarife vamale intracomunitare pentru produsele industriale sunt eliminate i tariful exterior comun este pus în practic .E. CEE. Acest tratat deschide calea construc iei europene pecetluind reconcilierea franco-german .G. 10 . 18 aprilie 1951: Tratatul de la Paris. Danemarca.) care va intra în vigoare la 3 mai 1960. punând sfâr it politicii ³casei goale´ practicat de Fran a începând din iunie 1965 (pentru a protesta contra insuficien ei propunerilor C. Aprofundarea (adâncirea) Europei 1 ianuarie 1958: Intrarea în vigoare a Tratatului de la Roma. Cooperarea monetar i l rgirile succesive ale CEE aprilie 1972: Este hot rât înt rirea solidarit ii monetare prin constituirea ³ arpelui´ monetar.

Aceste perspective financiare vor fi reînnoite de Consiliul european de la Edinburg (1992) pentru perioada 1993-1999. Elve ia) ale Asocia iei Europene a Liberului Schimb (AELE). iulie 1978: La Summit-ul de la Bremen. 15 decembrie 1990: Deschiderea Conferin elor interguvernamentale de preg tire a Uniunii Economice i Monetare (UEM) i Uniunii Politice. D. a Actului unic european. modificând Tratatul de la Roma i prev zând realizarea pie ei interioare pentru 31 decembrie 1992. 8 decembrie 1984: Semnarea Conven iei de la Lomé III. Belgia.9-10 decembrie 1974: La Summit-ul de la Paris. Accelerarea dinamicii europene 17-18 februarie 1986: Semnarea la Luxemburg i în ora ul Haga. 7 februarie 1992: A fost semnat la Maastricht ³Tratatul privind Uniunea European (UE)´. Acest sistem va fi pus în oper în martie 1979. 1 octombrie 1979: Semnarea Conven iei de la Lomé II. Fran a i RFG propun relansarea cooper rii monetare prin crearea unui sistem monetar european (SME). 13 martie 1979: Crearea Sistemului Monetar European (SME) i a ECU-ului. Suedia. 14 iunie 1985: Semnarea acordurilor de la Schengen privind libera circula ie a persoanelor între Fran a. 1 iulie 1987: Relansarea ideii europene se traduce prin intrarea în vigoare a Actului unic european care programeaz des vâr irea unei mai mari pie e unice pentru 1993. care se va substitui ³ arpelui monetar´. de c tre cei doisprezece. 1985: Publicarea C r ii Albe privind des vâr irea Pie ei interioare. 1 ianuarie 1981: Aderarea Greciei la CEE (a doua l rgire a CEE).Germania. Islanda. fondurile structurale sunt reformate în mod egal. februarie 1988:Dup mai mul i ani de criz bugetar o important reform intervine asupra politicii de finan are a CEE prin programarea multianual a cheltuielilor. În perioada 1988-1992. Un plafon al resurselor bugetare. Liechtenstein. Noul tratat va intra în vigoare în noiembrie 1993 i angajeaz statele într-o dinamic 2 FEOGA ± Fondul European de Orientare i Garantare Agricol 11 . Germania i Benelux a Conven iei de la Schengen privind libera circula ie a persoanelor. efii de Stat i de Guverne decid ca procedeul de alegere a Parlamentului european s fie sufragiul universal i s se întâlneasc regulat în Consiliul Europei. 21 octombrie 1991: Acordul privind crearea Spa iului Economic European (EEE) regrupând o pia de 380 milioane de locuitori: cele dou sprezece ri ale Comunit ii europene i cele apte ri (Austria. iunie 1990: Semnarea între Fran a. linia directoare agricol func ie de cre terea produsului na ional brut a fost fixat prin FEOGA2. Norvegia. 9 decembrie 1989: Adoptarea de c tre 11 ri (f r Regatul Unit) a unei Charte sociale europene i declara ia de aprobare a reunific rii Germaniei 15 decembrie 1989: Semnarea Conven iei de la Lome IV ( aizeci i nou state asociate). Noiembrie 1989: C derea zidului Berlinului antreneaz reunificarea Germaniei (octombrie 1990). 1 ianuarie 1986: A treia l rgire a CEE prin aderarea Spaniei i Portugaliei. Caraibe i din Pacific (ACP). rile de Jos i Luxemburg. 7-10 iunie 1979: Prima alegere a Parlamentului european prin sufragiu universal direct (au fost ale i 410 membri). 28 februarie 1975: Semnarea Conven iei de la Lome între CEE i 46 ri din Africa. Finlanda.

Danemarca. 29 noiembrie 1994: Norvegia respinge adeziunea la Uniunea European cu 54. 16 iulie 1994: Jacques Santer.2 $ E. Suedia y 370 milioane de locuitori y I-ul exportator mondial (20 % din pia .T. Bulgaria i cu România. 20 septembrie 1992: Francezii se pronun prin referendum cu 51. Consiliul European decide caracterul obiectiv al l rgirii Uniunii cu Polonia. noile politici comune.6 FF = 1. Belgia.46. Finlanda. care regrupeaz Uniunea European i cinci din cele apte ri membre ale AELE (Austria.E. Nu . obiectivul unei politici externe i de ap rare comune. 12 iunie 1994: Referendum privind aderarea în U. Finlanda. Islanda. Portugalia. SUA: 20.3 %. 1 ianuarie 1994: Intrarea în vigoare a spa iului Economic European (E. Italia.61 %. Nu: 33.E. 1 noiembrie 1993: Intrarea în vigoare a Tratatului privind Uniunea European .04 % voturi pentru ratificarea Tratatului de Uniune European . Suedia).).52. denumit Tratatul de la Maastricht.56. Cei doisprezece constituie de acum înainte Uniunea European . 1 ianuarie 1995: Europa celor doisprezece se transform în Europa celor cincisprezece. Ungaria.5 % y II-lea exportator mondial de produse agricole i alimentare y I-ul importator mondial de produse agricole i alimentare y 1 ECU = 6. Proiectele deceniului urm tor Uniunea European 1995 (în cifre) 12 . Da: 66. dup Conferin a interguvernamental prev zut în 1996 pentru redefinirea organiz rii politice i institu ionale a Uniunii. 9-10 decembrie 1994: La summit-ul de la Essen. Marea Britanie.de adâncire a uniunii: realizarea Uniunii Economice i Monetare pân în 1999. Finlanda. Norvegia i Suedia. y 15 ri Germania. Nu . cet enia european . primul ministru al Luxemburgului.). Fran a.T. 13 noiembrie 1994: Referendum privind adeziunea în Uniunea European în Suedia: Da . Grecia. a Austriei.43. Olanda. SUA: 16. Slovacia. Irlanda.9 %.2 %. Norvegia. a fost desemnat pentru a succede lui Jacques Delors ca pre edinte a Comisiei Europene începând cu ianuarie 1995. martie 1994: Semnarea actelor de adeziune la Uniunea European de c tre Austria.1 %. Anglia. Luxemburg.2 % din sufragii. 15 aprilie 1994: Semnarea la Marrakech a acordurilor privind comer ul interna ional (G.9 %. Republica Ceh . 16 octombrie 1999: Referendum privind adeziunea la Uniunea European în Finlanda: Da . 1 ianuarie 1993: Intrarea în vigoare a pie ei unice consacrat liberei circula ii a m rfurilor i a capitalurilor. Referendumurile de ratificare vor avea loc în 1994 în aceste 4 ri.E.A. la care au asistat cele trei viitoare state membre. 9-12 iunie 1994: A patra alegere a Parlamentului european prin sufragiu universal direct.5 % y II-lea importator mondial (19 % din pia .

Începând cu 2002. Polonia. 1998: Debutul negocierilor cu rile candidate la aderarea la Uniunea European . taxele i salariile se vor calcula atât în moned na ional cât i în EURO.O.). Dar Comunitatea nu este nici o federa ie în care guvernele i parlamentele na ionale vor fi în diferite moduri subordonate domeniilor esen iale. Lituania. Polonia.C. Ungaria. 13 . Estonia. pre urile. Republica Slovac i Malta Stabilirea cadrului institu ional necesar primei l rgiri (termen 2002) Consiliul European de la Nisa (decembrie 2000): Revizuirea procedurilor de decizie ale UE pentru a netezi drumul c tre l rgire Consiliul European de la Göteborg (iunie 2001): Încheierea negocierilor cu rile candidate care sunt gata înaintea sfâr itului lui 2002 Primele 10 state au aderat oficial la UE în 2004 (Republica Ceh . Ungaria.9-10 decembrie 1994: Consiliul European de la Essen a fixat o strategie global pentru o a cincea l rgire a Uniunii Europene cu rile din Europa Central i Oriental (P. 2004 . ele n-au antrenat decât modific ri în compozi ia lor intern . 1999: Stabilirea viitoarelor resurse bugetare ale Uniunii Europene (pentru 2000-2005). 2000: Conform cu calendarul prev zut. ea are o personalitate proprie i puteri extinse. Lituania. Letonia. Comunitatea este mai mult decât o organiza ie interguvernamental .E. instaurarea Uniunii Economice i Monetare i a monedei unice. Slovenia Consiliul European de la Berlin (martie 1999): adoptarea Agendei 2000: Adoptarea acquis-ului comunitar Stabilirea parteneriatelor i programelor pentru adoptarea acquis-ului Sprijinul de pre-aderare (3 miliarde Euro/an în perioada 2000-2006) Consiliul European de la Helsinki (decembrie 1999) Extinderea negocierilor cu Bulgaria. Sistemul institu ional al Uniunii Europene Sistemul institu ional al UE este dificil de a fi clasificat. monedele na ionale se vor retrage progresiv din circula ie i vor fi înlocuite cu EURO. Din 1999 pân în 2002. L rgirile succesive ale Comunit ii nu au avut inciden e privind structura institu iilor comunitare.Momente importante în largirea UE cu tarile central si est-europene Pa i preliminari: Ini ierea programului PHARE (1989) Acordul de Asociere la UE (1991-1996) Principiile l rgirii: Consiliul European de la Copenhaga (iunie 1993) Institu ii stabile i respectarea principiilor democratice Economii de pia viabile O bun capacitate de a adopta principiile comunitare Consiliul European de la Luxemburg (decembrie 1997) Ini ierea procesului de l rgire cu zece ri central i est-euopene + Cipru Ini ierea negocierilor cu Republica Ceh . EURO. 1997: Conferin a interguvernamental trebuie s revizuiasc i s completeze Tratatul de la Maastricht pentru adâncirea Uniunii Europene i s preg teasc viitoarea sa l rgire. Slovenia. Estonia.La 1 Ianuarie intr în vigoare tratatele de aderare la UE ale Bulgariei i României. Republica Slovac i Malta) 2007 . Letonia.3. România. 1.

nici un alt grup de ri nu a mers atât de departe în coordonarea i intercondi ionarea economiilor i politicilor na ionale. Procesul de constituire european a demonstrat voin a comun a mai multor ri europene de a stabili leg turi durabile între ele. dominat de Consiliul European. bazat pe un dialog permanent între interesele na ionale i interesele comune. Actualul triunghi institu ional al UE este rezultatul modific rilor introduse de tratatele de la Amsterdam i Nisa. legate între ele prin Consiliul european: . prin intrarea în vigoare a Actului Unic. Principalele institu ii ale Uniunii Europene care au rol de autoritate.al treilea pilon. . istoria lor i sistemul lor politic. Parlamentul European este institu ia în care sunt reprezenta i cet enii statelor membre. democra ie.În revan . Aceste institu ii i-au modificat structura i competen ele fa de ceea ce s-a stabilit prin Tratatul de la Roma. de aplicare a tratatelor. O serie de alte institu ii complementare sprijin implementarea deciziilor i finan area programelor comunitare. are rol legislativ i de autoritate bugetar . . Uniunea economic i monetar . în mod special prin procedura de codecizie ³Parlament-Consiliu´. Uniunea European este o construc ie original care. Consiliul European i Comisia European . Triunghiul decizional în cadrul Uniunii Europene este constituit din: Parlamentul European. a permis degajarea unei identit i europene specifice. agricultur . de exemplu. Tratatul de la Maastricht instituie o Uniune European bazat pe trei piloni distinc i în procedurile lor cu institu ii comune. de asemenea din domeniul competen ei interguvernamentale vizeaz cooperarea în domeniul justi iei i al afacerilor interne. prezervând totodat agricultura lor. a Tratatului de la Maastricht. solidaritate. Tratatul Uniunii Europene (Maastricht) intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 a condus la modific ri profunde: Comunitatea va deveni nucleul unei arhitecturi mult mai vaste i mult mai politice. prezervând diversit ile na ionale. intrat în vigoare la 1 iulie 1987 a m rit competen ele comunit ii i a modificat regulile de func ionare a institu iilor. coeziune. Integrarea institu ional la nivelul Uniunii Europene are loc prin crearea i func ionarea institu iilor comunitare. exercit func ii de 14 . Actul unic european. legislativ. Statele Unite ale Americii i Mexic se limiteaz la o pia a schimburilor de produse i capitaluri. al turi de Consiliu. executiv. a Tratatului de la Amsterdam i procesul va continua prin adoptarea de c tre statele membre a Constitu iei Europene.primul pilon grupeaz domeniile de competen comunitar : pia a unic .al doilea pilon cuprinde un domeniu de competen interguvernamental : politica extern i securitatea comun (PESC). cum este Banca Central European . ALENA ± l¶Association de Libre Echange Nord-Americaine între Canada. Tratatul vizeaz pentru prima dat cet enia european . În lume. Aceste modific ri au avut loc în raport cu particularit ile na ionale ale primelor etape ale construc iei europene. de control i consultare sunt: ‡ Parlamentul European ‡ Consiliul European ‡ Consiliul de Mini tri ‡ Comisia European ‡ Curtea de Justi ie ‡ Curtea de Conturi ‡ Comitetul Regiunilor ‡ Comitetul Economic i Social etc. Aceast construc ie comunitar a r spuns unor idei i principii împ rt ite de to i: pace. decizional.

conform Tratatului de la Maastricht. Parlamentul European exercit control politic asupra institu iilor Uniunii. Se reune te bianual în sesiuni semestriale sau când este nevoie. Comisia European este sprijinit de comitete. Ace tia sunt ale i prin vot direct. în rezolvarea unei game largi de probleme comunitare î i exercit puterea legislativ împreun cu Parlamentul.încheie. Consiliul de Mini tri este reprezenta de un Comitet al reprezentan ilor permanen i i de un Comitet special îns rcinat cu problemele agricole. . Componen a acestuia se modific în func ie de domeniul . Num rul deputa ilor europeni este de maxim 732 pentru UE25. agriculturii. (pentru fiecare tip de Organizare Comun de Pia .coordoneaz politica general a statelor membre. Acestea sunt de trei tipuri: y Comitete pentru managementul Organiz rilor Comune de Pia . În desf urarea activit ii sale.obiect al tratativelor: mini tri ai muncii.este un organism legislativ. gestioneaz bugetul i fondurile structurale ale UE i coordoneaz programele comunitare. Consiliul de Mini tri este principala institu ie de decizie în care sunt reprezentate statele membre. Consiliul European beneficiaz de asisten a unui Secretariat General care preg te te buna func ionare a lucr rilor sale. conform unei ordini stabilite. Consiliul European asigur coordonarea politicilor economice generale i este sub raportul autorit ii forumul cel mai înalt al Uniunii. . reprezint interesul european comun al tuturor statelor membre ale UE. pune în aplicare deciziile Consiliului de Mini tri. puterea legislativ îi revine Consiliului European. Din punct de vedere juridic nu este o institu ie a UE.control democratic asupra Comisiei. In UE cu 27 state membre.împreun cu Parlamentul European formeaz autoritatea bugetar care adopt bugetul Comunit ii. un comitet). In prezent. cu Organiza ia Mondial i Comer ului). de c tre cet enii statelor membre. În activitatea sa este asistat de Comitetul Agri. Consiliul European are urm toarele responsabilit i: . Deciziile se adopt cu o majoritate calificat . Mini trii pot fi înlocui i doar de reprezentan ii permanen i. României îi revin 35 membrii iar Bulgariei 18. Comisia îndepline te dou atribu ii cheie: ini iativa legislativ i implementarea PAC. Comisia European este organismul executiv al UE. La reuniunile sale particip efii de state i guverne i pre edintele Comisiei. În Parlamentul European partidele politice sunt grupate pe orient ri. . Consiliul este prezidat de statul membru care exercit timp de ase luni pre edin ia Uniunii. are func ii legislative i de execu ie. Consiliul ia hot râri în unanimitate sau cu majoritate calificat în domeniul Politicii Agricole Comune. acordurile interna ionale dintre acesta i unul sau mai multe state sau organiza ii interna ionale. pentru a lua decizii într-un domeniu sau altul. num rul europarlamentarilor va fi de 785. în numele Comunit ii. Comisia reprezint Uniunea i poart negocierile interna ionale (de exemplu. au statut i reguli de finan are proprii. y Comitete consultative formate din reprezentan ii grupurilor de interese. aprob desemnarea membrilor Comisiei i are dreptul de a cenzura Comisia. Exercit împreun cu Parlamentul func iile legislative i bugetare. În domeniul agriculturii. problemelor sociale. un organ permanent cu rol consultativ. pentru un mandat de cinci ani. 15 . Consiliul de Mini tri este alc tuit din câte un reprezentant numit de fiecare stat membru la nivel ministerial.

coeziunea economic i social . Parlament i Comisie în domenii privind interese regionale i locale.Dachin ± ÄPolitici agroallimentare comparate´.Agricultura are urm toarea structur : ‡ DG VIA . AESA a fost institu ionalizat în anul 2002. cum este Autoritatea European pentru Securitatea Alimentelor organiza ie independent cu rol consultativ pentru Comisie. Este o institu ie independent . Prioritatea BCE este de-a men ine stabilitatea pre urilor. De la 1 ianuarie 1999. Comisia European asigur implementarea politicilor în diverse domenii de activitate.Afaceri interna ionale agricole 3 L. num rul de comisari s fie mai mic decât num rul statelor membre. In Europa extins (UE27). cu promptitudine. Direc ia General VI . Ar urma ca dup extinderea la 27 state. este consultat de c tre Consiliu. Nu aplic sanc iuni. Tribunalul primei instan e i alte tribunale specializate. Comisia European conlucreaz cu diferite organisme specializate.Organizarea pie elor produselor animale ‡ DG VIE . având ca atribu ii siguran a alimentelor. CES d avize consultative institu iilor înaintea adopt rii unui mare num r de acte referitoare la pia a intern . în special educa ia. Banca Central European s-a creat în contextul introducerii monedei unice. despre neregulile (inclusiv fraudele) descoperite. s n tatea public . Curtea de Justi ie va avea în continuare câte un judec tor pentru fiecare stat membru. 2001 16 .A. Comisia este condus de c tre un Pre edinte i comisarii sunt numi i pentru un mandat de cinci ani.y Comitete de reglementare cu rol consultativ în elaborarea legisla iei orizontale.Organizarea pie ei cerealelor i produselor din cereale ‡ DG VID . mediu. de la ferm pân la consumatorul final etc.Zahiu. pe baza votului Parlamentului. Curtea de Justi ie cuprinde Curtea de Justi ie European . Comitetul Regiunilor este compus din reprezentan i ai comunit ilor locale i regionale. Curtea urm re te îmbun t irea gestiunii fondurilor europene i informarea contribuabililor europeni cu privire la utilizarea fondurilor publice. interpretarea i aplicarea tratatelor.Finan are i bugetul agricol ‡ DG VIH . Curtea European de Conturi verific conturile Comunit ii i execu ia bugetului UE examineaz legalitatea i regularitatea încas rilor i cheltuielilor bugetului comunitar i asigur buna gestiune financiar .Organizarea pie elor produselor specializate ‡ DG IF 1 i 2 . aceasta garantând activitatea de audit. II ± I Legisla ie agro-economic i II S n tatea public a plantelor i animalelor ‡ DG VI C . Comitetul Economic i Social (CES) este compus din reprezentan ii organiza iilor economice i sociale i ai societ ii civile. BCE are ca sarcin aplicarea politicii monetare europene. Este îns rcinat s asigure respectarea dreptului Uniunii. evaluarea riscurilor cu privire la siguran a alimentelor pe întregul lan de produc ie. dezvoltare regional i domeniul social.Dezvoltarea rural I i II ‡ DG VI G .Analiza economic i studii avansate ‡ DG VIB I. definit de c tre Sistemul European al B ncilor Centrale (SEBC). grupuri de comercian i i consumatori. Editura Economic . prin intermediul a 24 direc ii generale. între care i Direc ia General pentru Agricultur 3 Aceast direc ie gestioneaz programele complexe ale PAC i se consult cu diferite organisme în care sunt reprezenta i agricultori. Tratatul de la Nisa (2000) a limitat componen a Comisiei la un singur membru din fiecare stat. educa ie. ci doar informeaz organismele comunitare competente. protec ia consumatorilor.

dup avizul prealabil al Parlamentului. p r ile recunosc c o condi ie important a ader rii o reprezint armonizarea legislativ . prin preluarea i transpunerea acquis-ului comunitar în legisla ia na ional . Acquis-ul comunitar. Prezint caracter obligatoriu. mediu. Politicile comunitare sunt stipulate în tratate i în alte acte cu putere de lege ce trebuie respectate de c tre statele membre. No iunea utilizat pentru aceste reglement ri este cea de acquis comunitar i a fost definit înc în Tratatul de la Roma. în decursul unei perioade de tranzi ie. Decizia reprezint mijlocul legal prin care 17 . la recomandarea Comisiei. ‡ Decizia se refer la cazuri specifice. fixeaz doar obiectivele i las la nivelul statelor na ionale posibilitatea de alegere a modului i mijloacelor de implementare. de cea mai mare importan la nivel UE. Acquis-ul comunitar reprezint legisla ia con inut în tratatele Uniunii Europene i legisla ia secundar adoptat de c tre institu iile comunitare. treptat. zonele rurale. la agricultur . Reglement rile comunitare constituie numai o parte din prevederile legisla iei na ionale. ‡ Comitete consultative sau Comitete de gestiune ale agriculturii. transporturi. aplicarea lor este integral i obligatorie la nivelul statelor membre. In aceast perioad are loc armonizarea legislativ . energie.Reprezentarea produc torilor agricoli. la care ader diferite organiza ii na ionale: ‡ Comitetul Organiza iilor Profesionale Agricole (COPA). care au un rol important în elaborarea politicilor agricole i a legisla iei în sectorul agro-alimentar. comer . rile care ader la Uniune preiau acest sistem juridic. în actele adoptate în cadrul Politicii Externe i de Securitate (PESC). impozitare. cuprinde reglement ri care se refer la statele membre i la persoane fizice. politic social etc. dar se deosebesc de reglement ri prin faptul c se adreseaz unei p r i din statele membre i nu tuturor. Reglement rile nu presupun includerea în legisla ia na ional pentru a intra în vigoare. au caracter de lege. Prin armonizarea acesteia cu legisla ia comunitar se asigur asumarea obliga iilor i compatibilitatea legisla iei na ionale cu acquis-ul. în declara iile i rezolu iile adoptate de Comunitate. organiza ie reprezentativ la nivel comunitar a organiza iilor na ionale ale cooperativelor agricole. ca sistem juridic al UE. ‡ Comitetul General al Cooperativelor Agricole (COGECA). în acordurile interna ionale la care este parte. permit o adaptare a dreptului comunitar la conjuncturile i particularit ile fiec rui stat membru. care î i desf oar activitatea pe lâng institu iile UE.cadru prin care Consiliul sau Comisia pot cere statelor membre s amendeze sau s adapteze legisla ia na ional pân la un termen limit . în jurispruden a Cur ii de Justi ie. cuprinde reglement ri ce se refer la: Pia a Unic . proces prin care legisla ia statelor membre ale UE i a celor candidate la aderare se aliniaz normelor dreptului comunitar. ‡ Directiva este un instrument legal . Actele legislative stabilite la nivelul Uniunii Europene care reglementeaz direct i indirect i Politica Agricol Comun . a Justi iei i Afacerilor Externe (JAI). concuren . sunt: ‡ Reglementarea (regulamente). Acest act se adopt de c tre Consiliul European. Conform Acordurilor europene. procesatorilor i a consumatorilor la nivelul Uniunii se realizeaz prin mai multe organiza ii comunitare. Acquis-ul comunitar. la cele patru libert i fundamentale. precum i cele încheiate între statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia. ‡ Confedera ia Industriilor Alimentare i a B uturilor i alte asocia ii din acest sector.care are ca scop principal ob inerea unor venituri echitabile i stabile de c tre agricultorii comunitari.

fie fa de persoanele fizice sau juridice. din ce în ce mai mult.geopolitice: arma alimentar a excedentelor de produc ie este tot mai mult pus în discu ie. . Miclet. . vizând la modul general o pia sau o categorie special de agricultori.4. Anglia.mediul înconjur tor sau cele referitoare la amenajarea teritoriului.sau din contr efectele negative ale intensific rii produc iei agricole (poluarea). Danemarca). Ele pot de asemenea. .asigurarea autosuficien ei alimentare i adaptarea produselor la evolu ia cererii consumatorilor sau a industriilor din aval. Politicile agricole trebuie s fie din ce în ce mai integrate. de pre uri prea ridicate. . Istoria. a unei persoane fizice sau juridice relativ la o situa ie concret ap rut pe teritoriul unui stat membru. . permite s în elegem de ce i cum au luat fiin astfel de politici. care ar fi destabilizatoare i d un toare progresului tehnic. justificare i semnifica ii economice Politica Agricol Comunitar a fost pus în aplicare în urma cre rii Pie ei Comune începând cu anul 1957. deja veche a politicilor agricole (de exemplu cele din Fran a. Cele mai des întâlnite i permanente sunt cele economice.demografice: popula ia agricol este în general îmb trânit . fie chiar unei persoane fizice sau juridice. Din analiza politicilor agricole i mai ales a efectelor lor. sau de pre uri inferioare costurilor de produc ie ale produselor (sau a factorilor de produc ie. între ri importatoare i exportatoare din Nord i din Sud. îns s-a bazat pe principii care erau deja aplicate în moduri diferite în cele ase ri fondatoare ale Uniunii. aceasta pentru c logica lor i mijloacele care le sunt afectate sunt înc sectoriale. Sunt acte legale prin care institu iile europene î i pot exprima punctele de vedere fie fa de statele membre. sau cu structuri de exploatare agricol diferite. Recomand rile pot fi emise din propria ini iativ a institu iilor comunitare.sprijin pentru asigurarea cre terii productivit ii în cadrul sectorului agricol. individuale.strategice: necesitatea de a ocupa teritoriul i în special zonele de frontier . ‡ Opinii i recomand ri. Se poate adresa fie unui singur stat membru. 1998): . i de ce în cadrul Uniunii Europene puncte de vedere foarte diferite se pot confrunta cu ocazia deciziilor de m suri comune. s ia în considerare problemele legate de mediul înconjur tor: . 1. Recomand rile sau opiniile Consiliului sau Comisiei nu au caracter obligatoriu. de exemplu cele referitoare la terenurile agricole).protejarea de fluctua iile de pre uri. Opiniile sunt rezultatul unei cercet ri înaintate de un stat membru.institu iile UE pot ordona rezolvarea unei situa ii particulare. putem distinge în mod clasic politicile de interven ie pe pie ele mari de produse agricole 18 .sociale: diferen ele sensibile între veniturile agricultorilor i cele ale altor sectoare de activit i economice. Justific rile importantelor ( i costisitoarelor) interven ii ale Statelor membre în sectorul agricol i agro-alimentar sunt numeroase. de unde necesitatea obiectiv a înlocuirii acesteia. în contexte economice i sociale diferite.rolul agriculturii în între inerea peisajelor i în protec ia sau între inerea anumitor medii naturale . sau între ri mai ³liberale´ sau mai ³interven ioniste´ prin tradi ie. dup semnarea Tratatului de la Roma. PAC. dar legate de situa ia specific a sectorului agricol: . . acestea putând fi (G. Ea este rezultatul unor serii succesive de compromisuri între diferitele ri.

Aceste metode permit compararea utilit ii nenum ratelor situa ii i posibilit i sau a nenum ratelor metode posibile de interven ie. politicile (permanente sau conjuncturale) de sus inere a veniturilor exploatan ilor i familiilor lor (în principiu pentru cei mai pu in boga i dintre ei). politicile structurale care vizeaz u urarea accesului exploata iilor la factorii de produc ie. 19 . bazate pe analiza neoclasic a func ion rii pie elor: oferta. progresiv. analiza în termen de surplus sau ³economia bun st rii´ permi ând justificarea i estimarea efectelor unor asemenea politici. Ele sunt în acela i timp par iale. pre urile luate în considerare i efectele asupra mediului ale politicilor agricole fiind indirect orientate în acest sens (nedirec ionate). echilibrul par ial. reprezentând îns o parte mic a ac iunilor i mai ales a cheltuielilor. i în special cele mai importante dintre ele.(pia a cerealelor). Politicile agricole corelate cu cele de protec ia mediului (politicile ecologice sau politicile durabile) încep s se dezvolte încet. permi ând cu destul dificultate cuantificarea situa iilor de dezechilibru sau eventuala evolu ie spre echilibru sau efectele timpului i progresului tehnic care le înso e te. cererea. cu toate c ele pot fi generalizate la un ansamblu de pie e statice. Economia politic dispune de metode simple i bine verificate.

persoanelor. care. cre terea stabilit ii.instituirea unei politici comune în domeniul agriculturii. pe o politic agricol comun i pe alte numeroase politici economice sectoriale de asemeni comune.1.A.înfiin area unei B nci Europene de Investi ii pentru a facilita expansiunea economic a Comunit ii prin punerea în valoare a resurselor sale.CAPITOLUL II POLITICA AGRICOL COMUN DE LA CREARE PÂN LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI În cadrul Uniunii Europene. sporirea accelerat a standardului de via i rela ii strânse între rile membre ale Comunit ii s-au luat o serie de decizii.C. . apoi a Uniunii Europene. iar schimburile comerciale de produse agricole i agro-alimentare sunt total libere între rile membre ale uniunii. Necesitatea i etapele Politicii Agricole Comune Politica Agricol Comun s-a integrat politicilor economice i sociale ale statelor membre i a fost reformat în pas cu evolu iile pie ei i cu cerin ele impuse de dezvoltarea rural . Bazele Politicii Agricole Comune au fost puse de Tratatul de al Roma (1957). care se bazeaz la nivel economic pe o pia unic pentru toate bunurile ( i un front extern comun). serviciilor i capitalurilor. Aceast uniune de ri (6 la origine în 1957) reprezint o construc ie institu ional complex . Este greu de calificat dac elementele de impact negativ existente în prezent puteau fi eliminate printr-o variant de dezvoltare care s fi exclus agricultura de la un sistem de sus inere i control al pie ei. unic în istorie. în ciuda diversit ii structurilor agricole. 2. a stabilit înfiin area unei pie e comune i apropierea progresiv a politicilor economice ale statelor membre.abolirea între statele membre a obstacolelor în privin a libert ii mi c rii m rfurilor. mult vreme extrem de riguros. . se aplic o singur politic . nu este decât una dintre politicile economice dezvoltate în cadrul Pie ei Comune. Primele decizii ale Comunit ii Economice Europene au inclus agricultura ca parte component strategic de mare importan în procesul de refacere a economiilor vest europene distruse de r zboi. apoi a Comunit ii Europene. În peste 45 de ani de la crearea PAC. Pentru dezvoltarea armonioas a activit ilor economice. expansiunea continu i echilibrat . . Efectele benefice ale acestei politici sunt imense i vizibile în modernizarea agriculturii i a economilor rurale ale tuturor statelor membre. 20 .instituirea unui tarif vamal comun (TVC) i a unei politici comerciale comune fa de rile ter e. etc.crearea unui Fond Social European în vederea îmbun t irii posibilit ilor de utilizare a for ei de munc i pentru a contribui la ridicarea nivelului de trai al muncitorilor. . ca: . agricultura i zonele rurale din statele membre sau modernizat i s-au dezvoltat armonios. a sistemelor de produc ie i a nivelurilor tehnice diferite. în articolul 2. într-un lung proces de reforme menite s adapteze economiile europene la cerin ele fiec rei noi etape. P. .eliminarea taxelor vamale i a restric iilor cantitative în domeniul importului i exportului de m rfuri dintre statele membre.

sub impactul Politicii Agricole Comune Tabelul 2. . de consolidare a PAC. .1 : y perioada 1960-1970. y perioada 1983-1992. y perioada 1992-2000. caracterizat prin puternice dezechilibre ale pie elor agricole. caracterizate prin transform ri profunde în agricultura european . a cre terii exigen elor fa de protec ia mediului natural i a vie ii.transformarea agriculturii într-un sector viabil. de armonizare a intereselor na ionale cu cele comunitare. etc. y perioada 1970-1983. al transform rilor care are loc în cererea de produse agroalimentare. y perioada început cu Agenda 2000 i continuat în 2003-2004 cu accentuarea m surilor de liberalizare a pie elor i de dezvoltare rural . cre terea cheltuielilor bugetare i întreprinderea unor m suri mai sus inute de reducere i control al ofertei. 21 . Sunt evidente cinci perioade i a asea este în faza de început. . cu extinderea Uniunii Europene i trecerea de la 1 ianuarie 2007 la o reform fundamental a PAC. de creare i implementare a PAC. precum i a procesului de extindere a Uniunii.eradicarea s r ciei rurale. când au ap rut excedentele agricole i a început aplicarea primelor m suri de reducere a produc iei. pentru: . A fost o perioad de tranzi ie. Unii speciali ti afirm c PAC a început s fie reformat înc de la crearea sa i acest proces continu în contextul globaliz rii. De al crearea sa. când a început reforma radical a PAC. o serie de factori impuneau o politic agricol unitar . obiectivelor i normelor de realizare a acestora.încurajarea cre terii productivit ii sectorului agroalimentar în vederea stabiliz rii consumului alimentar i echilibrul pie elor.reechilibrarea balan ei de pl i prin reducerea dependen ei excesive de importul de produse agricole.De i structurile agricole ale statelor fondatoare nu erau omogene. care s justifice avantajele complementarit ii resurselor naturale ale statelor membre i s le elimine disparit ile na ionale. Politica Agricol Comun a parcurs perioade i etape de ajustare a instrumentelor i mecanismelor de aplicare a principiilor. dar i m suri de reform radical a pie elor i a structurilor agricole i rurale.

1.Evolu ia Politicii Agricole Comune in perioada 1958-2006 ± Tabelul 2. .

23 .

24 .

25 .

. Obiectivele i principiile PAC Politica Agricol Comun s-a creat în situa ia de penurie de alimente. . produsele sau grupele de produse supuse interven iei pe pia . Obiectivele enun ate. În aceast perioad de 12 ani.2. La Conferin a Agricol de la Stressa (iulie 1958) s-a ajuns la un consens privind necesitatea protej rii pie ei interne agricole fa de exterior i s-au stabilit unele m suri de corelare a pre urilor cu structura produc iei i veniturile agricultorilor. pre urile comunitare trebuie s fie suficient de remuneratorii i stabilite la un nivel superior fa de cursurile mondiale. Structurile agriculturii europene este necesar s fie revizuite pentru a deveni mai competitive.asigurarea unui nivel de via echitabil popula iei agricole.asigurarea unor pre uri rezonabile la livr rile c tre consumatori. Pot apare unele contradic ii. Principiile directoare ale Politicii Agricole Comune au fost stabilite în articolele 3846 ale Tratatului de la Roma. .cre terea productivit ii agriculturii prin asigurarea unei dezvolt ri ra ionale a produc iei agricole pe baza utiliz rii optime a tuturor factorilor de produc ie.între stabilitatea pie elor i riscurile unor excedente de produse. în special prin ridicarea venitului individual al celor care lucreaz în agricultur .garantarea securit ii aprovizion rilor.stabilizarea pie elor. care a instituit Comunitatea Economic European (1957): . .2. în urma distrugerilor provocate de cel de-al doilea r zboi mondial i a dependen ei rilor vest europene de importul de produse agroalimentare.între pre urile care satisfac produc torii i pre urile rezonabile pentru consumatori. Cre terea productivit ii muncii agricole a devansat pe cea a muncii industriale. Datorit nevoilor de consum mari i în cre tere.2. A fost o perioad de tranzi ie în care au avut loc numeroase controverse cu privire la armonizarea intereselor na ionale cu cele comunitare. Aplicarea efectiv a acestor m suri a început în urma semn rii Acordului de la Bruxelles (1962). f r îns ca aceasta s stimuleze tendin a spre supraproduc ie. Astfel. . fiind mai mari decât în celelalte ri mari produc toare. Cre terea productivit ii în agricultur este obiectivul care constituie cel mai mare succes al politicilor agrare comunitare.cadru ale PAC: obiectivele.E. pe m sura dezvolt rii economice a celor ase state fondatoare ale CEE.E.1. . La o analiz atent a acestor obiective se na te întrebarea dac între ele exist sau nu o compatibilitate real . cel pu in teoretic: . Obiectivele de baz ale politicii agricole comunitare sunt definite de tratatul de la Roma. mecanismele de formare a pie ei comune avantajau agricultorii. completate i precizate în 1988 la Conferin a de la Stresa i-au g sit concretizarea în câteva direc ii principale de ac iune: 1. 2. Agricultura avea un rol strategic esen ial. f r s se pun îns în discu ie problema exploata iilor familiale. Acordul a stabilit elementele . 3. care i-a fost recunoscut în dezvoltarea economic de ansamblu i pentru eradicarea s r ciei rurale i a urm rilor r zboiului. Costurile de produc ie în C. Comisia European a prezentat schi a cu propunerile privind PAC. Politica Agricol Comun în perioada de creare i implementare 2. inclusiv a for ei de munc . mecanismele de func ionare. pre urile. reglement rile comunitare privind produc ia. La 30 iunie 1960. Politica agricol comunitar nu poate fi autarhic dar este important ca pia a intern s fie protejat împotriva distorsiunilor concuren ei care vine din exterior. importurile i exporturile. lucru valabil pentru deceniul apte al secolului nostru. în special din Statele Unite ale Americii. s-au introdus treptat mecanismele de pre uri minim garantate i de formare a pie ei comune unice.

.E. Decalajul dintre veniturile agricultorilor i cele ale altor categorii sociale nu a putut fi redus. politica agricol comunitar fere te agricultura Comunit ii Economice Europene de fluctua iile pie ei interna ionale. Ori.conflictele armate. Cheltuielile alimentare au o pondere redus în totalul cheltuielilor de consum ale familiilor. O serie întreag de elemente vin s îngreuneze realizarea acestui obiectiv fundamental al politicilor agrare: . mai ales prin stabilirea unor pre uri de sus inere corespunz toare mecanismelor de interven ie. Întrucât veniturile depind atât de pre urile de vânzare garantate. Paralel cu aceste fenomene au ap rut i altele: efectele favorabile ale politicii agricole comunitare asupra veniturilor se repartizeaz inegal pe regiuni. cca.posibilitatea instituirii unui embargo de c tre comunitatea interna ional . precum i folosirea optim a for ei de munc .9 % a cheltuielilor totale de consum ale familiilor. . în Comunitatea Economic European 25 % din agricultori beneficiaz de 78 % din subven iile agricole. cât i de volumul produc iei vândute. Asigurarea unor pre uri rezonabile la livr rile c tre consumatori constituie un succes notabil al politicilor agricole comunitare. mai ales prin ridicarea venitului individual al celor care lucreaz în agricultur are. o cre tere de 10 % a pre urilor produselor agricole va duce la o cre tere de cel mult 1.considerând anul 1961 ca baz (indice 100) s-a ajuns în 1971 la 166 % în industrie i 188 % în agricultur . Garantarea securit ii aprovizion rilor ce decurge din necesitatea obiectiv de a asigura securitatea alimentar a propriei popula ii a putut fi realizat printr-o politic intensiv de stocaj i o politic stabil de import pe termen lung sau scurt. Statele fondatoare ale CEE au c zut de acord asupra principiilor aplic rii i func ion rii PAC. Cu toate eforturile financiare considerabile f cute. Asigurarea unui nivel de via echitabil popula iei agricole. Rela ia dintre gradul de interven ie a politicii agricole comunitare i gradul de stabilitate a pie ei ± rela ie de dependen total ± este afectat de faptul c pie ele produselor agricole supuse unui regim de sus inere de c tre stat (grâul moale. sistemul de sus inere practicat asigur avantaje substan iale fermelor de mari dimensiuni. în condi iile create prin politica agrar comunitar . Astfel. 26 %. carnea de bovine) au fost mai stabile decât pie ele produselor agricole ce nu beneficiaz de acest sistem de subven ionare. în detrimentul celor caracterizate prin structuri agricole slabe. dou componente: asigurarea unui grad de paritate cu veniturile realizate în alte activit i i stabilizarea veniturilor. O singur pia în care produsele circul liber 27 . Printr-un joc de prelev ri variabile. ce nu poate fi contracarat decât prin existen a unor multitudini de surse alternative de aprovizionare. m rind disparitatea regional a veniturilor. care fac uneori imposibil realizarea unei continuit i în aprovizionare. într-o conjunctur când pre urile mondiale la produsele agricole au crescut considerabil. Stabilizarea pie elor reprezint un obiectiv a c rui realizare este îngreunat de varia ia important a volumului ofertei agricole. nu s-a putut stopa tendin a de sc dere masiv a popula iei în agricultur . ca obiectiv general.E. Acestea au fost adoptate la conferin a de la Stressa (1958) i au r mas i în prezent: 1. Cea mai redus cre tere a pre urilor la produsele alimentare s-a înregistrat în C. asigurând dezvoltarea ra ional a produc iei agricole. în condi iile unei cereri rigide.cre terea în mod excesiv a pre urilor de interven ie în diferite circumstan e conjuncturale. rile din Comunitatea Economic European au ajuns aici stimulând progresul tehnic.

. De i sistemul ini ial s-a schimbat. Unicitatea pie ei presupunea i unicitatea pre urilor în teritoriul statelor membre. o pia comun . a c ror cuantum este ridicat. Se asigura. ³Preferin a comunitar ´ în aprovizionarea statelor membre cu produse agricole. de la 1 ianuarie 2002. toate produsele agricole circul liber între statele membre ale Uniunii Europene. în sens larg. care în prezent circul efectiv în 12 state. construc ia care a unit fostele Comunit i Europene (CEE. Acest proces va fi complet abia dup ce toate statele membre vor adopta moneda unic .. pia a agricol era singura. conform c ruia ³. Sursele de finan are i structura fondurilor au suferit modific ri pe parcursul perioadelor de reform a PAC. 28 .. preferin a comunitar se va reduce.. Realizarea unicit ii pre urilor pentru toate statele membre revine Consiliului de Mini trii. Modalit ile de aplicare au fost schimbate i adaptate la prevederile acord rilor încheiate de Comunitate cu Organiza ia Mondial a Comer ului. Armonizarea legisla iei na ionale s-a realizat cu dificult i cu privire la modul de conversie a pre urilor comune în monedele na ionale i ca urmare func ionarea principiului unicit ii pie ei a avut loc dup o perioad mai lung de timp.pre urile anume autorizate nu trebuie s fie aplicate de o manier care s pun obstacole dezvolt rii unei preferin e materiale între statele membre´. În prezent. CECO i EUROATOM) sub denumirea de Pia Unic i a creat Uniunea Economic i Monetar . 3. Des vâr irea aplic rii principiului ³unicit ii pie ei´ s-a realizat abia din 1993.2. În urma intr rii în vigoare a Rundei Uruguay i a negocierilor din cadrul Organiza iei Mondiale ale Comer ului. Statele membre particip la constituirea resurselor comune i beneficiaz de finan area legat de PAC. sistemul de prelev ri a fost înlocuit cu taxe vamale. Importurile se taxeaz . Aceasta se manifest prin prioritatea acordat m rfurilor agricole ale Comunit ii pentru membrii acesteia. principiul se men ine i în prezent. dar ac iunea sa este limitat de prevederile acordurilor semnate i a obliga iilor asumate de Uniunea European în cadrul Organiza iei Mondiale a Comer ului. care fixeaz anual pre urile comune pentru fiecare campanie de comercializare. dar esen a acestui principiu a r mas în vigoare. Sistemul prelev rilor variabile i al restituirilor a protejat pia a comun de concuren a extern i a constituit o surs de finan are a exporturilor. Cele trei principii sunt interdependente i au r mas valabile pân în prezent.. supunându-se mecanismelor pie ei comune. modificânduse doar instrumentele i mecanismele de politic agricol aplicate în procesul de reform . Solidaritatea financiar . acordându-se prioritate produc iei agricole interne (din interiorul Comunit ii). Preferin a s-a aplicat ini ial pe baza unui sistem de taxe i prelev ri. Se urm rea eliminarea dependen ei consumului comunitar de pia extern . Principiul unicit ii pie ei i a pre urilor rezult din prevederile articolului 39 al Tratatului de la Roma. Amplificarea solidarit ii comunitare se reliefeaz i pe seama Fondurilor structurale i a Fondurilor de Coeziune.. când a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht.pia a comun cuprinde agricultura i comer ul cu produse agricole´. Prin sc derea protec iei la frontiere alinierea pre urilor interne la pre urile mondiale în procesul de liberalizare a schimburilor i eliminarea subven iilor la export. folosindu-se mecanismul numit ³prelev ri i restituiri´. Principiul preferin ei comunitare. o prelevare la import i restituiri la export (sume egale cu diferen a dintre pre urile de pe pie ele Comunit ii i pre ul extern). iar cump r torii acestor produse pl tesc mai mult decât pentru m rfurile din interiorul Comunit ii. Articolul 42 al Tratatului de la Roma precizeaz c ³. pe baza c ruia 95% din produsele agricole beneficiau de protec ie vamal extern . EURO. prin mecanismul unei taxe variabile (egale cu diferen a dintre pre ul extern i un pre intern denumit ³pre prag´). a elimin rii taxelor vamale i a restric iilor cantitative privind comer ul intracomunitar. La acea vreme..

FEOGA ± orientare. în 1962. Obiectivul statelor poate fi de reducere a dependen ei exterioare. Instrumentul de realizare a acestui principiu a fost decis de Consiliul European. 2) C = C(V) Oferta poate fi structural excedentar .FEOGA ± garantare. Diminuarea produc iei trebuie s fie programat pentru a evita problemele sociale.2. Evolu ia conceptual a sus inerii agriculturii Politica agricol comun este f r îndoial una din realiz rile cele mai importante ale construc iei europene. Q + I = C + E + S unde: C este cererea intern sau V ± venitul Q-C = (E-I)+S Q ± cantitatea produs I ± importurile E ± exporturile S ± varia ia de stoc Oferta poate fi structural insuficient . Ar) unde: W este productivitatea Fm .2. Mecanismele de func ionare a politicii agricole comune 2. exportul excedentelor i ameliorarea structurii agricole. între statele membre. Condi ia ini ial de realizare a unui spa iu european integrat are la baz principiul solidarit ii financiare. luând în considerare cele trei situa ii posibile pe termen lung (P. Aplicarea principiului solidarit ii financiare a devenit efectiv dup 1965. Se pune problema dac interven ia puterii publice în domeniul agricol este într-adev r inevitabil i cum pot fi justificate politicile care favorizeaz produc ia i cre terea regulat a veniturilor agricole. Constituirea i utilizarea bugetului comunitar a generat puternice controverse.i modernizeze exploata iile i s creasc productivitatea. Aceast situa ie este caracteristic agriculturii moderne deoarece câ tigurile de productivitate ridic produc ia atunci când cererea nu progreseaz decât u or. Statul poate atunci s determine ac iuni incitând proprii produc tori s . care finan eaz în comun cheltuielile de aplicare a politicii agricole pentru toate statele membre i produsele agricole. sec iune care finan eaz cheltuielile de pia . sec iune care finan eaz reformele structurale i obiective de politic social .Principiul solidarit ii financiare. Echilibrul se face prin exporturi sau cre terea stocurilor. Echilibrul se asigur prin importuri. în general. Aceasta este situa ia actual din UE. Rollet. datorit eficacit ii reduse a exploata iilor agricole. Justificarea diferitelor obiective ale politicilor economice (incluzând aici i politica agricol ) poate fi f cut plecând de la echilibrul dintre cerere i ofert . agravate de extinderile succesive ale Uniunii Europene. . sprijinirea zonelor rurale i defavorizate. 3) Q = Q(W. Dac acestea nu sunt posibile ± pia a mondial este saturat i gestiunea stocurilor scump ± obiectivul este de a reduce produc ia inând sub control for a de munc . În ultima perioad ea este foarte mult discutat . limitând resursele disponibile.for a de munc xC 1 xV 29 . înc de la început.2. 1995): 1). Pentru finan area acestor obiective s-au creat i alte Fonduri structurale.1. sub forma Fondului European de Orientare i Garantare Agricol (FEOGA). Acest fond s-a constituit ini ial din contribu ii na ionale i apoi au fost atrase alte surse pentru finan area cheltuielilor necesare regl rii pie ei comune. 2. Politica de finan are bugetar s-a realizat prin cele dou sec iuni ale FEOGA: .Fm.2. Aceasta a fost situa ia Comunit ii Europene în anii ¶60.

Totodat Statele Unite. utilizând stocurile sau revânzând în perioadele deficitare.sistemul pre urilor unice .A. ECU-ul creat în 1979 este o unitate de cont european (³moned ´ compozit ) compus din cantit i fixe din cele dou sprezece monede ale Uniunii Europene. Se pune problema dac acest instrument constituie subven ie la produc tor în sensul care a fost prezentat în acest capitol.-ului Când se vrea dezvoltarea produc iei na ionale insuficient i când se dore te limitarea importurilor. Excedentul de produc ie este cump rat pentru a fi stocat. Este o unitate de cont utilizat în cadrul politicilor comune sau pe pie ele financiare.1997 1 ECU=6. Pârghiile mecanismului de func ionare a P.2. Acest sistem nu implic existen a apriori a protec iei la frontiere.2. Aceste pre uri sunt fixate în ECU4.alte resurse (terenuri agricole) Pia a poate fi structural echilibrat .01. care utilizeaz cel mai mult acest tip de sus inere. Aceast politic nu este posibil decât printr-un sistem strâns de protec ie la frontiere. politica agricol trebuie s asigure pre uri garantate superioare pre urilor de pe pia i izolarea pie ei interne de concuren a interna ional a importurilor provenind din exterior dac acestea sunt mai competitive.i dezvolte produc ia lor putând astfel s ob in simultan cre terea produc iilor i veniturilor. CEE a utilizat în mod sistematic garantarea unui pre superior celui care era prev zut pe pia a intern . El vars o subven ie agricultorilor bazat pe diferen a între pre ul de sus inere i pre ul de pia . Aceasta este formula re inut de c tre comunitate. argumentând c sus inerea lor nu este legat de produc ie i nu are deci efect asupra ofertei.57973 FF) 4 30 .C.Ar . Japonia) asociate eventual cu un sistem de prelev ri. impun i cote prohibitive care tind s creasc pre urile interne i deci limiteaz costurile bugetare ale pl ilor compensatorii. devenit de acum clasic . Simplificând pu in putem spune c politica de pre uri este responsabil cu defixarea simultan a trei pre uri: pre ul indicativ.). rezult politicile posibile de practicat: sus inerea direct a veniturilor (acordând agricultorilor subven ii sau ac ionarea direct asupra pre urilor (intervenind direct asupra volumului cererii sau ofertei). prin tarife vamale sau prelev ri la importuri. transformat sau exportat.2. SUA au r spuns negativ i sus in c aceste ajutoare trebuie clasate în ³cutia verde´1 a sus inerilor nereglementate. sus inerea veniturilor agricultorilor este asigurat prin fixarea unui pre superior pre ului de pe pie ele mondiale. ceea ce a justificat reforma PAC. ECU-ul nu este o moned : el nu exist ca bancnot . utilizat pân în 1992. supravie uirea exploata iilor nerentabile i deci men inerea unei ³supraproduc ii´ în raport cu produc ia ob inut la un pre de echilibru concuren ial.restitu ii conforme logicii subven iilor la export. Ecu-ul a devenind eurodeviz al c rui curs de schimb variaz zilnic (Exemplu: la 10. Statul poate interveni pentru reglarea pie elor cump rând în perioada de excedent. În sistemul de pl i compensatorii (deficiency payments) statul stabile te un pre de sus inere garantat care nu afecteaz pre ul de pia pl tit de consumator. Garantarea pre urilor incit produc torii s . Aceast argumenta ie este criticabil deoarece aceste m suri permit. Aceast politic are efecte directe asupra ofertei mai importante decât sistemul de sus inere direct a veniturilor. de fapt. Drepturile prelevate la frontier sunt restituite la export. 2. În fapt. Asist m astfel la dou mari modalit i de sus inere a agricultorilor: pl ile compensatorii (deficiency payments) direct în conturile contribuabililor (SUA) i pre urile de interven ie (CEE. Având în vedere posibilit ile oferite de teoria economic . pre ul de interven ie i pre ul prag.sistemul de protec ie la frontier . În sistemul bazat pe pre urile de interven ie.sistemul de sus inere financiar A) Mecanismele de sus inere a pre urilor sunt destul de complexe i difer de la un produs agricol la altul (vezi tabelul 2.2. Pârghiile clasice ale mecanismului de func ionare ale PAC-ului sunt: .

numit pre prag sau pre de declan are i putând deschide dreptul la distilare 6) Exist un pre indicator de alert ³pre de retragere´ pentru fructe i legume 7) Pre ul de alert pentru porc se nume te ³pre de baz ´ Sursa: G.2.F. El se deduce din acest ultim pre ad ugând costurile de transport între zona de consum i principalul punct de intrare al m rfurilor respective în comunitate.1. dar este determinat în general în func ie de zonele excedentare. Protec ia la frontiere este asigurat în acest tip de organizare comun a pie elor printr-un pre i nu printr-un tarif vamal: ea este modulabil ± în func ie de necesit i i foarte eficace. în cazul cerealelor. derivat al pre ului de interven ie al zah rului Nu exist pre uri minime la importuri. Acest pre prag este determinat de o asemenea manier c nici o marf importat nu poate fi vândut pe pie ele de consum la un pre inferior pre ului indicativ. i nu s fie colectat de organismele comunitare de interven ie. Aceste trei pre uri. produse lactate Oleaginoase Carne bovine Vin Fructe-legume Porc Ou -p s ri 1) 2) 3) 4) 5) Pre de pia dorit (urm rit) Pre indicativ (1) Pre de cump rare al organismelor de interven ie Pre de interven ie (2) (3) Tabelul 2.). variabil dup produs. zah r orez.E. El se deduce din pre ul de interven ie ad ugând la ultimul totalul costurilor de transport între zonele excedentare i zonele deficitare i un element de pia . 1998 Pre ul indicativ este pre ul pe care Comunitatea dore te s -l vad stabilit în zonele deficitare. Miclet. (mini trii agriculturii). el este acela i în rile comunitare. Astfel dac o asemenea marf se prezint la frontier la un pre de ofert (C. Pre ul minim al importurilor Pre prag Pre de orientare (4) (5) Pre de cump rare (6) Pre de cump rare (7) Pre de referin Pre de ecluz Pentru produsele lactate nu se aplic decât la lapte Pentru produsele lactate nu se aplic decât la unt i lapte praf Exist de asemenea un pre minim pentru sfecl de zah r. care incit produc torii s vând direct c tre angrosi tii lor. se prelev un drept egal cu diferen a. ulei de m sline. Nivelul acestor dou pre uri depinde de obiectivele evolu iei veniturilor i al produc iilor. doar un pre de ofert . 31 . Mic ghid al pre urilor europene Produsele Cereale. prelevarea. fixate de c tre Consiliul de mini tri al U. strâns legate. dar sunt tarife vamale modulate dup starea pie ei Nu exist pre uri garantate pentru vin.Pre ul de interven ie este pre ul la care Comunitatea se angajeaz s cumpere toate cantit ile pe care produc torii le ofer . garantând un venit minimal agricultorilor. asigur regularizarea pie elor agricole limitând varia iile de pre . Modul lor de func iune este ar tat în figura 2. interior pre ului prag. Pre ul prag este pre ul minim la care produsele importate pot accede pe pia a comunitar .A.

Exist într-adev r un pre minimal ± pre ul de interven ie i un pre maximal ± pre ul indicativ ± între care ³joac ´ pre ul de pia . Pre ul prag permite exercitarea protec iei la frontier în ipoteza, aproape totdeauna verificat , când pre urile mondiale sunt inferioare pre urilor comunitare. În figura 2.1 sunt ilustrate dou ipoteze: prima când cursul mondial al pre urilor este inferior pre ului prag i a doua când cursul mondial este superior pre ului prag. Figura 2.1

Cazul cel mai frecvent întâlnit este cel din prima ipotez . În aceast situa ie se practic pentru eventualele importuri de cereale prelev rile la import. Cuantumul acestor prelev ri se determin ca diferen între pre ul prag i pre ul CAF la import (zona ha urat din partea stâng a figurii). Dac se export cereale în aceast prim ipotez au loc restitu ii la export. Cuantumul acestor restitu ii este dat de diferen a dintre pre ul de pia din interiorul CEE i pre ul CAF. În ceea de-a doua ipotez , atunci când cursul mondial este superior pre ului prag, lucrurile se inverseaz : au loc prelev ri la exporturi i restitu ii la importuri. Din acest mecanism de func ionare a politicilor agricole comunitare rezult c trebuie p strat în interiorul comunit ii un raport corespunz tor între cererea i oferta de produse agricole. Potrivit acestui mecanism, când oferta pentru un produs agricol comunitar tinde s dep easc cererea comunitar i pre urile au tendin a s scad sub nivelul pre ului de interven ie se procedeaz la interven ia direct pe pia a organismelor comunitare specializate, care cump r produsul respectiv i-l stocheaz pân la restabilirea echilibrului dintre cerere i ofert . Produsele care se stocheaz sunt cump rate la pre ul de interven ie,
32

finan area întregii ac iuni f cându-se din FEOGA (Fondul European de Orientare i Garan ie Agricol ). Produsele stocate pot fi revândute pe pie ele comunitare când cererea cre te. Dac gradul de autosuficien dep e te 100 %, se practic vânzarea acestor produse în afara Comunit ii, pe pie ele unor ter e ri. B) Protec ia la frontier se bazeaz pe un complex de m suri de politic comercial propriu-zis , care este menit s contracareze concuren a extracomunitar . Se acord o aten ie deosebit acestui sistem de protec ie exterioar , care este gândit în cele mai intime am nunte în a a fel încât pia a comunitar este practic închis . Sistemul se compune din: pre uri limit la import (pentru produsele agricole acestea pot fi pre uri de ecluz i pre uri prag, dup caz), prelev ri la importuri (înlocuiesc taxele vamale), bariere netarifare (interdic ii selective i temporare care intr în vigoare când cele din prima categorie nu sunt suficiente) i restric ii ce in de normele de protec ie fitosanitar (care sunt extrem de dure). Mecanismul pre urilor limit de intrare a produselor agricole din sfera comunit ii este relativ simplu atunci când se opereaz cu bariere netarifare clasice sau de tip mai nou, cele care intr în ³zona gri a protec ionismului´, care constituie a a numitul neoprotec ionism, lucrurile devin ceva mai complicate. Barierele netarifare sunt folosite în func ie de evolu ia gradului de autosuficien i când acestea se apropie de satura ie (100 %) ele devin tot mai severe, mergându-se pân la interdic ia total a acestor importuri. C) Mecanismul de finan are a PAC este o rezultant fireasc a principiilor de aplicare concret a acestora: preferin a ³dirijat ´ pentru produsele Uniunii prin instituirea taxelor de prelevare care se vars la bugetul comunitar agricol (FEOGA); compensarea ³pierderilor´ ce ar rezulta din eventuale exporturi se face prin taxele de restituire (care nu sunt altceva decât subven ii la export i sunt pl tite tot din FEOGA); solidaritatea financiar (finan area PAC în plan comunitar se face tot prin intermediul FEOGA). Înc din 1962 s-a decis ca sursele de venituri la bugetul agricol comunitar s fie o contribu ie fix anual stabilit pentru fiecare ar membr (dup ponderea fiec rei ri în PIB-ul european care se calculeaz anual potrivit ³mecanismului corector´ propus de Anglia), contribu ie pe care o prezent m în tabelul 2.3 în care este redat evolu ia contribu iei procentuale la finan area Uniunii i în PNB pentru fiecare ar membr . Evolu ia contribu iei procentuale de finan are a UE i în PNB în anii 1992, 1996 i 1999 Tabelul 2.3 - %1992 1996 Bugetul U.E. PNB Bugetul U.E. PNB Belgia 4,0 3,1 3,9 3,1 Danemarca 1,8 1,9 1,9 2,0 Germania 30,2 28,2 29,4 27,4 Grecia 1,3 1,4 1,5 1,5 Spania 8,6 8,2 6,3 6,8 Fran a 18,7 18,6 17,5 18,1 Irlanda 0,8 0,7 0,9 0,7 Italia 14,7 17,0 12,5 14,1 Luxemburg 0,2 0,2 0,2 0,2 Olanda 6,3 4,6 6,2 4,6 Austria 2,7 2,6 Portugalia 1,5 1,3 1,3 1,2 Finlanda 1,4 1,4 Suedia 2,6 2,9 Regatul Unit 11,9 14,8 11,6 13,4 Sursa: Bulletin de l¶Union Europeenne, Supplement 5 /1997 Statele membre 1999 Bugetul U.E. 3,8 2,0 27,7 1,6 6,7 17,5 1,0 13,4 0,2 5,9 2,6 1,4 1,4 2,9 11,9 PNB 3,0 2,0 26,2 1,6 6,7 17,5 0,8 14,3 0,2 4,6 2,5 1,3 1,4 2,8 15,1

33

Organismul care gestioneaz bugetul agricol comunitar este Fondul European de Orientare i Garan ie Agricol (FEOGA) având dimensiuni financiare foarte mari ce reprezint 45-55 % din întregul buget al Uniunii Europene (reprezentând 45 miliarde ECU în 1999 la pre uri curente). Având în vedere c în 1999 se realizeaz o nou reform a PAC, ca urmare a rundelor finale Uruguay care au dus la crearea OMC (Organiza ia Mondial a Comer ului) prezent m r spunsul global al Uniunii Europene, în ceea ce prive te noul cadru financiar în perioada 2000-2006 (tabelul 2.4.) i evolu ia cheltuielilor UE în perioada 1999-2006 (tabelul 2.5). Tablou general al noului cadru financiar al UE 1999-2006 (la pre urile curente din 1997) Tabelul 2.4 - miliarde ECU Credite angajate 1999 2000 2001 2002 Agricultura (linie 43,3 44,1 45,0 46,1 directoare) Ac iuni structurale din care: 36,1 35,2 36,0 38,8 - adapt ri trecute 1,8 Politici interne 6,1 6,2 6,4 7,3 Ac iuni externe 6,6 6,6 6,8 7,0 Administra ie 4,5 4,5 4,6 5,1 Rezerve 1,2 1,0 1,0 0,8 Total credite de angajat 97,8 97,5 99,8 105,1 Total credite de pl tit (în 92,5 94,1 96,6 101,1 miliarde ECU) Credite pt. pl i 1,25 1,24 1,24 1,22 (în % PNB) Marja (%) 0,02 0,03 0,03 0,05 Plafonul resurselor proprii 1,27 1,27 1,27 1,27 (%) Sursa: Bulletin de l¶Union Europeenne, Supplement 5 /1997 2003 47,0 39,8 7,5 7,1 5,2 0,5 107,1 105,9 1,22 0,05 1,27 2004 48,0 40,7 7,7 7,3 5,3 0,5 109,5 106,5 1,22 0,05 1,27 2005 49,0 41,7 7,8 7,3 5,4 0,5 112,0 108,9 1,22 0,05 1,27 2006 50,0 42,8 8,1 7,6 5,5 0,5 114,5 111,4 1,22 0,05 1,27

Evolu ia cheltuielilor agricole (în pre uri curente) Tabelul 2.5 - miliarde ECU 1999 2000 2001 2002 Linia directoare (la 45,0 46,7 48,5 50,6 pre uri curente)1) Cheltuieli agricole (la 44,0 45,9 49,7 pre uri curente) Comunitatea celor 15 PAC reformat 41,7 41,6 43,4 45,4 Noile m suri în 1,9 2,0 2,0 domeniul rural i m suri orizontale în domeniul pescuitului Noile state membre PAC (m suri de 0,0 0,0 1,1 pia ) M suri specifice 0,0 0,0 0,6 domeniului rural Ajutor de preaderare2) 0,5 0,5 0,6 Marja 2,7 2,6 0,9 1) Ipoteza unui deflator de 2 % pe an de la 1999 la 2006 2) Fie 500 milioane la pre uri constante din 1997 Sursa: Bulletin de l¶Union Europeenne, Supplement 5 /1997 2003 52,6 52,1 47,3 2,0 2004 54,7 33,2 47,9 2,0 2005 56,9 33,9 47,9 2,1 2006 59,2 34,3 47,9 2,1

1,2 1,0 0,6 0,3

1,2 1,5 0,6 1,3

1,3 2,0 0,6 3,0

1,4 2,5 0,6 4,7

34

2. a atins un nivel ridicat de performan . Încurajarea agricultorilor s nu-ai abandoneze terenurile i s nu-si p r seasc satele. dimpotriv . acordându-se prioritate unor produse de baz prin aplicarea pl ilor compensatorii. 5. Con inutul m surilor de reform consta în: y Reducerea pre urilor garantate i apropierea de pre urile pie ei mondiale. 3. y Stabilirea unor cantit i de produc ie maxim garantate. ri cu agricultur neperformant i cu o popula ie agricol numeroas . prin cre terea competitivit ii produc torilor s i. Comisia European a decis o reform radical în agricultur sub denumirea de reforma Mac Sharry.3. preferin a comunitar i solidaritatea financiar ). Acordurile de la Maastricht. 35 . y Ajustarea structurii produc iei agricole sub forma unor reorient ri. Obiectivele i con inutul m surilor de reform La începutul deceniului ¶90 agricultura Comunit ii Europene c reia i s-au asigurat aloca ii de sprijin substan iale. dar s-au p strat cele trei principii fundamentale (unicitatea pre urilor. În acest scop. Situa ia nu s-a ameliorat prin l rgirile succesive ale Comunit ii. Totu i. Reforma PAC din 1992 avea ca obiective principale: 1. Men inerea Uniunii Europene în rândurile produc torilor i exportatorilor mondiali de produse agricole. de i acestea aveau o agricultur complementar vechilor state membre. Concentrarea i direc ionarea ajutorului comunitar prin sus inerea veniturilor acelor fermieri care au cea mai mare nevoie de acestea. se asigur sus inerea veniturilor agricultorilor prin pl i directe la hectar i pe animal. y Decuplarea politicii de pre uri de politica de venituri.3.  numele specialistului american care a elaborat schi a de reform . a fost necesar o reform radical a Politicii Agricole Comune. y Retragerea din cultura obligatorie a unor terenuri.2. ceea ce a dus la cre terea exodului rural. Spaniei i Portugaliei. prin introducerea sistemului ³pl ilor compensatorii´. la care s-au ad ugat cre terile produc iei din noile state membre.1. Protejarea mediului i dezvoltarea poten ialului natural al satelor. atât pe pie ele interne. Reforma Politicii Agricole Comune din anul 1992 (reforma Mac Sharry) 2. mecanismele PAC de atunci nu au reu it s asigure absorbirea excedentelor produse ca urmare a aloca iilor bugetare mari. Integrarea agricol a Greciei. Asigurarea unor noi echilibre ale pie elor prin îmbun t irea mecanismelor de politic agricol i în func ie de exigen ele consumatorilor. prin reducerea pre urilor de interven ie. au modificat instrumentele i mecanismele de aplicare a PAC. M surile de reform luate anterior au determinat sc derea veniturilor i adâncirea inegalit ilor prin concentrarea ajutoarelor c tre exploata iile mari. y M suri de extensificare a produc iei. la produsele cheie. y Reducerea produc iei agricole pân la nivelul cererii manifestate pe pia . 4. Ca urmare a acestei situa ii i a presiunilor exercitate de negocierile din cadrul Rundei Uruguay. a necesitat perioade lungi de ajustare a structurilor agricole i cheltuieli bugetare mari pentru subven ii. dar dezechilibrele pie ei s-au adâncit. din 1992. a crescut complexitatea situa iilor din zonele rurale ale noilor state membre. cât i pe pie ele de export.

care se produceau cu subven ii ridicate i nu aveau desfacere. În calitate de produc tori i de protectori ai mediului. În noul sistem de sus inere. Compensarea total a sc derii veniturilor ca urmare a reducerii pre urilor de interven ie nu-i oblig pe fermieri s produc mai mult. În noul sistem al mecanismelor de Politic Agricol Comun . Din 1992 a început un proces de reconsiderare a func iilor agriculturii i a produc torilor agricoli în procesul general de dezvoltate agricol i rural .2.3. înghe area i eliminarea unor pre uri institu ionale au avut loc concomitent cu introducerea mecanismului Äpl ilor compensatorii´. veniturile agricultorilor provin din mai multe surse i pot fi sus inute f r s se produc perturba ii pe pie e sau s fie abandonate zonele rurale. În noul sistem de sus inere.introducerea unor programe de împ durire.pensionarea anticipat . fermierii sunt compensa i prin pl i directe.y Reducerea subven iilor la export i a exporturilor subven ionate. Reducerea volumului produc iei pân la nivelul cererii pie ei urm rea determinarea sc derii costurilor legate de excedente i disponibilizarea unor resurse prin aplicarea noilor acorduri interna ionale privind reducerea subven iilor la export i a exporturilor subven ionate. 2. i a Reforma din 1992 a schimbat mecanismele de func ionare a pie ei. indiferent de produc ie. fiind stimula i astfel s . Nivelul produc iei i calitatea acesteia trebuiau s fie recunoscute de pia . .încurajarea stabiliz rii terenurilor i mediului rural. Prin acest sistem se reducea competitivitatea produselor agricole comunitare. Reforma PAC din 1992 a pus accentul i pe m suri de acompaniere ecologic i social .m suri de gestionare a terenurilor retrase din cultur . la hectar i pe animal. . fermierii primesc compensa ii. în vederea orient rii agricultorilor c tre noile cerin e ale consumatorilor i dezvoltarea durabil a agriculturii. . care sporea excedentul. Orientarea principal a reformei a fost ca protec ia agricultorilor s se asigure prin cre terea veniturilor provenite de pe pia i sus inerea micilor agricultori. S-a urm rit i s-a realizat o stabilizare a produc iei. Vechiul sistem de vânzare direct a produselor c tre depozitele care preluau cu pre uri mari de interven ie produsele excedentare crea dificult i în cazul produselor care nu puteau fi desf cute pe pie ele externe i contravenea principiilor pie ei libere.. mai apropiat de consumul comunitar. Dup reforma PAC din 1992 au r mas mai pu ine forme i tipuri de pre uri i ajutoare astfel: 36 . Schimbarea mecanismelor de pia i includerea unor m suri noi de dezvoltare rural în PAC s-au conjugat cu: . În acest fel se urm rea ca ace tia s fie ajuta i s .încurajarea introducerii sistemelor extensive de produc ie agricol . Reducerea pre urilor institu ionale i introducerea pl ilor compensatorii Reducerea. Totu i.i ra ionalizeze costurile de produc ie i s creasc calitatea produselor. cea mai mare parte a veniturilor trebuia s provin din vânzarea produc iei i nu din subven ionarea pre urilor. . y Reducerea costurilor bugetare pe seama reducerii excedentelor agricole pre urilor garantate. calculul pl ilor directe se face în func ie de randamentele produc iilor de baz . a a cum se întâmpla în vechiul sistem de sprijin bazat pe pre uri ridicate.i recâ tige segmente de pia intern ocupate de importuri i s se orienteze c tre alte pie e.

Datorit stabilirii compensa iilor în func ie de randamentele medii. Pl ile compensatorii erau condi ionate de retragerea unor suprafe e din cultur (Äînghe area terenurilor´). care au fost înghe ate.pre ul de baz la carnea de porc. care a fost înghe at pe termen nedeterminat. într-o perioad de trei ani. .pre ul obiectiv la bumbac. Pl ile compensatorii au devenit principalul mecanism de sprijin a veniturilor agricultorilor.pre uri de interven ie de baz . . cre terea competitivit ii pe pie e impune libertatea de alegere a agricultorilor ce s produc . de 1861. orz.pre ul de orientare la vin.67 Euro/ton . etc. grâu comun. care au fost înghe ate pân în 1999/2000 la nivelul de 119. . .19 Euro/ton .. Ace tia primesc compensa ii. indiferent de nivelul produc iei ob inute.pre ul de interven ie la zah rul alb. au fost înghe ate i eliminate din anul 2000/2003. decât într-o m sur redus . nu se poate realiza decuplarea sprijinului acordat de produc ia ob inut .0 Euro/ton . i pre ul de baz la carnea de ovine i caprine care a fost înghe at i eliminat din 2002/2003. ca i pre ul minimal de 1009.70 Euro/ton . dar i asumarea riscurilor. care a fost înghe at din 1998/1999. care s-a redus de la 373. . când s-a propus reducerea la 421 Euro/ton . care a fost înghe at. . . În noul sistem de sus inere. În prezent. de 631. unt i lapte praf degresat au fost înghe ate pân în 2003/2004. Compensa iile la hectar i pe animal erau fixate pentru randamente medii de referin ob inute pe suprafa a de baz regionale stabilite pentru fiecare stat membru.70 Euro/ton a fost eliminat în 1998/1999. de 1063. i eliminate din 1997/1998.pre ul indicativ la lapte proasp t i pre ul de interven ie la lapte proasp t. . Compensa iile s-au stabilit la hectar i pe cap de animal.pre ul de baz i pre ul de cump rare la legume i fructe. pe aceast cale ob ineau venituri mai mari. . concomitent cu reducerea i înghe area pre urilor de interven ie. agricultorii erau stimula i s produc mai mult.pre de interven ie la orez decorticat. În sistemul anterior anului 1992. de 47. fermierii fiind stimula i s ra ionalizeze costurile de produc ie i s ob in produse de calitate pentru cre terea veniturilor realizate de pe pia .pre ul de produc ie int pentru uleiul de m sline. prin subven ionarea pre urilor. de sus în jos. care a r mas înghe at i în prezent. care a r mas înghe at pân în 2004. Pre ul de interven ie la uleiul de m sline. interesul agricultorilor pentru ob inerea unor produc ii de calitate i la costuri reduse rezult din necesitatea realiz rii pe aceast cale a unor venituri ridicate din vânz rile pe pia . porumb. Aceste produse nefiind stabilite de c tre agricultori prin raporturi directe cu pia a i orientarea acestora în func ie de cerin ele consumatorilor. care s-a redus i a fost eliminat din 2002/2003. care a r mas înghe at i în prezent.pre ul de interven ie la carnea de bovine.90 Euro/ton . regional i pe fiecare exploata ie agricol .90 Euro/ton . În 37 . . la: grâu dur. întrucât sprijinul se acord în func ie de randamentele la produsele specificate i monitorizate.pre ul minim la produc tor i pre ul minim la diferite produse procesate din fructe i legume. compensa iile acordate ca urmare a reducerii pre urilor de interven ie sprijin men inerea veniturilor agricultorilor. Acest sistem era valabil în perioadele de organizare i disciplinare a pie ei.84 Euro/ton la 298 Euro/ton pân în 1999/2000. . ca o medie a anilor de recolte normale.pre de baz la sfecla de zah r. ov z. Randamentele medii na ionale se calculeaz ca o medie a randamentelor medii pe sortimente sau grupe de produse i a suprafe elor de baz pentru acestea se realizeaz în plan na ional. de num rul animalelor pe ferm i de sistemul de cre tere. la 3837. Orient rile simt date de c tre organismele de interven ie. Randamentele medii se determinau pentru fiecare regiune ( Äzon ´ de produc ie).

lapte i produse lactate. carne de ovine i caprine. Pl ile directe au rolul de stabilizare a veniturilor agricultorilor i numai par ial mai acoper aceste pierderi datorate reducerii unor pre uri de interven ie. orez. 38 . etc. men inerea pre urilor de interven ie este o problem cu semnifica ii reduse. de exemplu. iar din 2001/2002 au r mas înghe ate pân în prezent. 1766/1992 pentru cereale.5% pe ansamblul Uniunii. s-au introdus noi Äcantit i globale garantate´. Procentul de retragere se calculeaz la toat suprafa a pentru care sunt cerute pl i compensatorii (la cereale. La cereale. a Reglement rii 804/1968 i 2131/1995 pentru lapte. Dup reforma din 1992. leguminoase boabe. care nu sunt obliga i s retrag suprafe e din cultur . Aceste ajutoare au rolul de influen are anumitor comportamente ale produc torilor (de exemplu ajutoare pentru procesare). iar pentru 1998/1999 la 10%. Consiliul de Mini tri l-a stabilit la 5%. hamei. pe m sura apropierii pre urilor de interven ie de pre urile mondiale. sau modificat în anul 1999/2000 la 58. cartofi pentru amidon. in i cânep pentru s mân i fibr . se mai acord i subven ii pentru unele produse al c ror consum era descurajat prin stabilirea unui pre ridicat la import. la un nivel de 63 Euro/ton . etc. ulei de m sline. pl ile compensatorii i-au pierdut din caracterul de compensare a pierderilor de venit. . aceste nu sunt decuplate decât par ial de produc ie. Pentru campania 1997/1998. fie la suprafa sau pe animal. sumele finale fiind stabilite pe animal. calitate i alte condi ii La carne s-a instituit un sistem de prime.1996. Pe de alt parte. Pentru a primii pl i compensatorii produc torii agricoli produc torii agricoli trebuiau s îndeplineasc urm toarele condi ii: . carne de bovine adulte i vi ei. S-au stabilit dou tipuri de pl i compensatorii pentru culturile de câmp: pl i în regim general i pl i în regim simplificat pentru micii produc tori care produc mai pu in de 92 tone cereale. semin e. Pl ile compensatorii acordate pe hectar i pe animal erau stabilite ca s acopere pierderile de venituri ca urmare a reducerii pre urilor. în 1995 compensa iile la hectar erau de 54.s depun o cerere de sprijin pentru terenurile îns mân ate sau pentru stabilirea cotelor. Ca urmare. Nivelul pl ilor compensatorii s-a stabilit în func ie de gradul de reducere a pre urilor de interven ie. în func ie de suprafe ele de baz (referin ) na ionale i a plafoanelor de referin pentru produc ia animal . Sistemul de calcul i nivelul pl ilor compensatorii s-a bazat pe prevederile Reglement rii nr.s între in corespunz tor culturile i animalele. tutun.34 Euro. Treptat. Pentru lapte. din 1993.cu precizarea terenurilor îns mân ate i înghe ate i a efectivele de animale. procentul de retragere din cultur a fost stabilit la 17. prin m suri de protec ie vamal . etc.s semene suprafe ele angajate. . culturi leguminoase). calculul pl ilor compensatorii se efectueaz în func ie de cot . pre urile de interven ie înghe ate nu mai constituie un stimulent pentru produc tori întrucât de cele mai multe ori sunt situate sub pre urile pie ei interne i a pre urilor mondiale. Calculul sumelor se face prin înmul irea pl ii pe tona de produs stabilit pentru ob inerea de compensa ii cu produc ia medie la hectar i cu num rul de hectare pentru culturile angajate. În condi iile individualiz rii pl ilor directe. Pentru lapte. pl ile compensatorii s-au acordat pentru: culturile în arabil. Pe lâng aceste pl i.67 Euro/ha. Pl ile se acord fie pe unitate de produs. stafide. iar vechiul regim al cotelor acordate l pt riilor s-a înlocuit cu cotele atribuite produc torilor de lapte.

în condi ii de eficien . cu respectarea priorit ilor fixare pentru perioada 2000-2006. o orientare calitativ nou privind pia a în statele membre ale Uniunii Europene i în statele candidate la aderare. Aceast analiz s-a concretizat în Documentul politic al Uniunii Europene denumit ÄAgenda 2000´. Obiectivele privind dezvoltarea rural ± al doilea pilon al PAC ± i protec ia mediului devin prioritare i se asociaz cu func iile multiple ale agriculturii. s-a armonizat legisla ia comunitar i s-a asigurat o mai mare deschidere a pie ei spre exterior. care s r spund 39 . bazate pe fundamente tiin ifice i de s n tate public .4. la reuniunea de la Berlin. dintr-o perspectiv îmbun t it a dezvolt rii rurale. care a fost prezentat Comisiei în iulie 1997. sociale i ecologice în zonele rurale. Totodat . Prin noul mod de abordare a Politicii Agricole Comune i prin deplasarea accentului acesteia spre dezvoltarea rural i agromediu. Comisia European a evaluat impactul reformei PAC din 1992 i a analizat noua conjunctur a agriculturii europene. în martie 1999.. Noul model agricol european axat pe Äagricultura multifunc ional ´ r spunde cerin elor viitoare ale pie ei i dezvolt rii rurale durabile. s-au adâncit dezechilibrele economice. Agenda 2000 cuprinde orient ri axate pe trei mai direc ii de ac iune: 1. agricultura european . capabil s se impun într-o pozi ie de frunte pe pia a mondial . prin luare în considerare a noii conjuncturi externe i interne. necesit cheltuieli bugetare mari. în vederea asigur rii unor produse de calitate i la pre uri accesibile. r spunde cu dificultate exigen elor sporite ale consumatorilor privind produsele de calitate ridicat i ecologice. care vizeaz : . În noul context european i mondial era necesar o abordare nou a agriculturii i a întregului sector agroalimentar. Noile m suri de reform a Politicii Agricole Comune promovate de Agenda Dup anul 1993 s-a aplicat integral principiul unicit ii pie ei. f r a recurge la subven ii i s produc la standardele cele mai înalte. produce scump. Au avut loc noi evolu ii ale regulilor comerciale pe plan interna ional i a intrat în vigoare Runda Uruguay care impunea reducerea sus inerii interne i a exporturilor pentru a se preîntâmpina distorsiunile majore ale pie elor. Agenda 2000 a stabilit schimb ri esen iale pe termen lung în Politica Agricol Comun . puternic sus inut i cu un nivel foarte ridicat de intensivitate. Obiectivul principal al noii reforme a fost modernizarea politicilor Uniunii europene i preg tirea acesteia în vederea liberaliz rii pie ei i a extinderii spre Estul Europei.2000 2. Reducerea disparit ilor economice din regiunile Uniunii. .promovarea modelelor de produc ie s n toase i respectuoase fa de mediu. În deceniul¶90 au ap rut situa ii interne i interna ionale noi. Uniunea European a urm rit s înt reasc competitivitatea produselor agricole. Asigurarea resurselor bugetare necesare. Consiliul European de la Madrid.formarea unui sector agricol viabil. în perspectiva liberaliz rii schimburilor interna ionale i a extinderii Uniunii Europene spre Estul Europei. Pe de lat parte. efii de state i guverne au aprobat. din decembrie 1995. prin intermediul Fondurilor structurale de preaderare. noile m suri de reform înscrise în Agenda 2000. care impuneau reguli mult mai stricte privind m surile sanitare i fitosanitare. în ÄDocumentul Strategiei Agricole´ a hot rât efectuarea unei ample analize a PAC. inclusiv din rile candidate la aderare. s anihileze efectele negative ale liberaliz rii pie elor agricole prin m suri de dezvoltare rural integrat în vederea cre terii i stabiliz rii veniturilor locuitorilor rurali protec ia mediului i a peisajelor. Modernizarea Ämodelului agricol european´. Politica de dezvoltare rural a devenit al doilea pilon al PAC. 3. competitiv. 2.

Preluat dup Zahiu L. . . prin sporirea ajutorului direct.introdus . .cereale .cre teri cu 2.dezvoltarea unui sector agricol care s aduc o contribu ie la revitalizarea lumii rurale prin calitatea produselor i competitivitatea pe pia . din anul 2000.ajutoare diferite de introdus pân în anul 2005 . 2001 Agenda 2000 a stabilit m suri de înt rire a reformei pie ei.reducerea pre ului cu 20% în trei etape i interven ie net de securitate .pre ul r mâne neschimbat Pl i compensatorii .retragerea obligatorie din .diversificarea economiei rurale pentru crearea de noi locuri de munc i venituri alternative în vederea stabiliz rii zonelor rurale protec ia mediului i a peisajelor. Principalele m suri de reform promovate de Agenda 2000 au vizat continuarea reformei PAC din 1992 privind îmbun t irea mecanismelor de sus inere a agriculturii i conjugarea lor cu politicile de dezvoltare rural prin noi reduceri ale pre ului de interven ie i îmbun t irea sistemului de acordare a Äajutoarelor directe´ la hectar i pe animal. prin stimularea metodelor tradi ionale i dezvoltarea agriculturii ecologice. Din anul 2000 pl ile directe sunt efectuate prin mecanisme îmbun t ite fa de cele precedente. Noul model agricol european urm re te stabilizarea popula iei rurale i a veniturilor.cre terea pl ii pe animal cu 100% .propor ional cu reducerea pre urilor de interven ie.4% dup anul 2006 Sursa: Comisia European .men inut i f cut mai atractiv .6.carne de bovine i vi el .cre terea primelor de baz .nici o m sur Reforma din 1999 (Agenda 2000) .fixat la 10% pân în anul 2006 cultur a unor suprafe e . In acest scop.promovarea unor politici care s contribuie la reducerea costurilor sus inerii agriculturii. Mecanismele privind pre urile institu ionale.. Economic .pl i compensatorii complexe . Dachin A.preocup rilor consumatorilor în ceea ce prive te securitatea alimentelor i confortul animalelor. Ed. Tabel 2. care s contribuie la dezvoltarea durabil a comunit ilor rurale de pe întregul cuprinsul Uniunii.lapte Pre uri de interven ie .reducerea pre ului cu 15% în trei ani .6).retragerea facultativ . agricultura trebuie men inut ca un sector s n tos i competitiv. pl ile compensatorii (pl ile directe) i alte instrumente de politic agricol în cele dou etape ale reformei PAC privind pia a Reforma din 1992 . care permit o mai mare flexibilitate a ajutoarelor i descentralizarea gestiunii de la nivelul Comunit ii spre statele membre (tabelul 2. . promovarea diversit ii economice i protec ia mediului pentru a conserva modul european de via rural i a peisajelor.diversificarea sistemelor de produc ie agricol .fixat ini ial la 15% .f r reduceri stabilite . 40 .lapte Alte instrumente de politic agricol .cote de lapte . etc.carne de bovine i vi el .cre terea pl ilor directe . Reforma în sectorul vitivinicol a produs schimb ri radicale în Organizarea Comun de Pia a vinului.reducerea pre urilor cu 29% în anii agricoli 1993/1994 i 1995/1996 .reducerea pre ului cu 15% în perioada 2006/2008 .cereale . ÄPolitici agricole comparate´.reducerea pre ului cu 5% în perioada 2000/2002 .

deplasându-se c tre siguran a alimentelor. Leg turile agricultorilor cu pia a nu s-au consolidat pe m sura a tept rilor. Obiectivele ini iale ale PAC privind asigurarea securit ii alimentare au fost de mult vreme realizate. Reglement rile Consiliului stabilesc cadrul de desf urare a produc iei. în principal prin reducerea pre urilor de interven ie i recâ tigarea unor cote pe pie ele de consum la unele produse. eliminarea excedentelor la cereale i lapte. recomand rile FAO i OMC privind practicile admisibile în comer ul interna ional cu produse alimentare. c tre produse ecologice i alimente de înalt calitate. în special România (tabel 2. comercializ rii i sus inerii agriculturii ecologice. Aceste schimb ri vizeaz noi obiective de securitate alimentar impuse de evolu iile pie ei. exigen ele consumatorilor se schimb rapid. în condi iile respect rii standardelor de mediu i de calitate. Dezechilibrele pie ei se men in. inclusiv ecologice. realizarea unor noi echilibre în func ionarea pie elor bazate pe schimbarea mecanismelor de pre uri i subven ii. Vechile state membre (UE15) asigur un consum uman echilibrat. Politica calit ii i a diversific rii produc iei urm re te orientarea prioritar a PAC spre înt rirea leg turilor produc torilor agricoli cu pia a i dezvoltarea pe ansamblu a spa iului rural. începutul reconstruc iei zonelor rurale i a mediului înconjur tor afectate de folosirea nera ional a resurselor naturale i de urbanizarea excesiv . Comisia Codex Alimentarius promoveaz standardele. Prin promovarea subsidiarit ii. cu toate m surile limitare a produc iilor excedentare. 2. În Uniunea European . 41 .Promovarea agriculturii biologice a constituit o ac iune foarte important în cadrul Agendei 2000. Efectele reformelor PAC asupra pie ei i zonelor rurale Consumul pe locuitor i realizarea autosuficien ei alimentare Reforma PAC din 1992 i Agenda 2000 au introdus schimb ri radicale în cursul agriculturii comunitare. În prezent i în viitor îns . în cadrul m surilor favorabile mediului i îmbun t irii calitative a consumului popula iei. M surile de reform vizeaz restabilirea echilibrelor cerere-ofert pe pia a intern . stimularea unor sectoare deficitare. codurile. polueaz grav mediul i afecteaz s n tatea oamenilor i animalelor au impus m suri de reorientare a cheltuielilor publice. etc. Uniunea European a atins un nivel calitativ ridicat de asigurare a securit ii alimentare pentru popula iile tuturor statelor membre (UE15). fiind dependente de subven ii. metodele de produc ie compatibile cu protec ia mediului i dezvoltarea a produc iei ecologice.7).5. Cre terea costurilor bugetare pentru sus inerea produc iei agricole care dep e te necesit ile de consum ale popula iei la unele categorii de produse i mai ales ob inerea acestora cu ajutorul unor metode i tehnologii care distrug. PAC urm re te realizarea unui echilibru între obiectivele strategice la nivel european i la nivelul statelor membre. S-a adoptat o legisla ie coerent privind produc ia ecologic . impulsionând implementarea de c tre acestea a cerin elor de calitate în comunit ile locale. în timp ce noile state membre i candidate prezint mari decalaje. produc ia ecologic a cuprins un important segment al pie ei i acesta este în cre tere continu . iar depopularea zonelor rurale continu .

. Vin 32.5 215. .6 54.... . .. .0 147.5 91.7 vegetale Legume 125.. ... vin.. dup reforma din 1992...5 70.5 58. ..2 88.5 50..0 ... .grâu 79... din care: .3 87.. .0 din care: . .. Fructe 114..4 33.0 . . 5. 95... . carne de bovine i caprine.3 19. .0 26. Polonia 111. .2 20. ....5 Uleiuri 21.2004 Grecia 161...0 .5 130...7 32.9 25....2 . lactate din care: -produse ..3 1.1 23.2 18. a unor state membre i România (2002) kg/locuitor/an Produsele UE15 Fran a Germania Cereale 89.7 76.. 25.. 90... 70. Consumul uman al unor produse agricole la nivelul UE15..6 159... 2 echivalent brut. Sursa: Commission Europeenne. ..7 45.9 . .0 .1 18..3 36.5 32. gradul de autosufucien alimentar dep e te i în prezent cererea intern i posibilit ile de export la o serie de produse (secar .0 vi el .7 35. ..brânz .5 .).4 România 225... Dar. ...7 ..ovine i 3..0 54..9 107.. .. ulei de m sline..2 Obiectivele PAC de asigurare a aprovizion rilor cu produse agroalimentare i cre terea gradului de autosuficien alimentar din deceniul ¶60 s-au realizat înc din deceniul ¶70.4 5... exclusiv unt.pas re 23... 97.6 .0 84.0 proaspete . EUROSTAT. În schimb..porc 41...7..6 13. grâu... etc. 8.2 10.3 .. unt.. .4 6.)... ca i necesarul de soia pentru zootehnie (tabel 2.8 35. .5 .1 79. fructe de mare 1 echivalent f in .4 87.4 4. 3 lapte.0 Zah r2 36. 42 . 13.unt .. .8 72..2 Carne total.2..0 215.bovine i 17.2 ..3 Produse 33 . . De i prin m surile de limitare a produc iei i reducerea pre urilor de interven ie s-a temporizat cre terea excedentelor.. 91.1 5..1 .6 Cartofi 75.1 1...3 .4 27. .8.1 total1. ..4 26..2 99. nu se asigur autosuficien a la oleaginoase.8 14. Ungaria 112..5 14....1 caprine Pe te i 26. 3. ..6 38.Tabel nr. explozia productivit ii agricole din deceniul ¶80 i începutul deceniului ¶90 a determinat cre terea excedentelor agricole peste necesarul intern i exportul nesubven ionat.

9 100. .).8 102..2 101.3 114.... 53 Soia . 106......8 . .. .3 81. Comunitatea a sporit exporturile c tre ter e ri.5 . Cereale total 94 97 121 127... Totu i.0 142.3 99. . . 1 floarea soarelui i rapi . 100. ...5 118.. .. ...1 106.0 Cartofi . 3 Ulei de ... ...7 104. ..3 87 3 115.3 106.. Cre terea exporturilor de produse agroalimentare Pe m sura dezvolt rii agriculturii i a cre terii produc iei peste necesit ile interne de consum... .9 107.... . la cereale i alte materii prime agricole soldul negativ este în cre tere.4 comun .4 110.. 108..4 82. .2 110.5 108... Legume 112 114 132 115.3 102.5 147. Uniunea European i-a îmbun t it soldul balan ei comerciale pe seama produselor procesate. ... 2.5 128. ...0 101...secar . 110.....7 111. Brânz 102 106 107 ... .3 84..1 102...2 157........5 80... ..1 108.1 .6 112. .7 125. .7 m sline Vin . iar pre urile produselor agricole sunt în sc dere.5 bovine i vi el Carne de .1 .. .grâu 112 114 132 141. . ...2 106...9 103... volumul exporturilor stagneaz .8 Unt 113 116 133 . . ...7 124. 119. .. 2003.orez ..9 Carne de 89 96 108 116 108. .1 151.... ...6 ..9 .. în % fa de consumul intern 1999/00 2000/02 2001/02 109. 78. ..porumb ..8 102..9 .7 Oleaginoase1 .Evolu ia autosuficien ei alimentare în UE15 1968/1969 ± 2001/2002 1968/69 1973/74 1985/86 1990/91 1994/99 1994/95 117... În condi iile elimin rii subven iilor la export i a reducerii taxelor vamale..0 112.3 116.3 89.8 104. 2 numai floarea soarelui Sursa: European Commission Raports 1998-2000.8 123. cre terea exporturilor poate avea loc numai prin sporirea calit ii i a competitivit ii produselor (tabel 2. ..... 100. . Viitorul exporturilor agricole europene este pus sub semnul întreb rii f r schimb ri fundamentale privind competitivitatea produselor.. ca urmare a politicii de modernizare structural ........0 101.2 107 79.. .....5 103......2 121..8.6 83 4 118. 112. .9 ..7 89.. 43 .9 130. . Eurostat.0 porc Carne de 56 74 76 82..orz .2 1998/99 98..9 pas re Ou . . ...2 107. .2 117.2 120.. tehnic i tehnologic . . . 98.5 103.... .. Tabel nr...9..0 118. . ..0 114. 94. . 78.. a sporit volumul exporturilor i s-a redus soldul negativ al balan ei comerciale. .5 ovine i caprine Carne de ..5 . ...2 111 2 143. .. 113.. 102. . este tot mai dificil men inerea pe pie ele externe.8 79 4 114..8 121... ..5 Zah r ..7 89.5 103... Sus inerea produselor exportate i cre terea competitivit ii..

74 46.98 25.50 12. care s-a accentuat pe m sura moderniz rii agriculturii i a urbaniz rii accelerate i care se manifest i în prezent.80 -17.37 37.31 -25. cu eforturi bugetare mari.Tabel nr.70 64.38 -18.69 42. Extinderea Uniunii cu înc zece state.46 47. Unul dintre efectele negative.27 58.54 55. 2004 Evolu ia num rului de agricultori Performan a agriculturii comunitare.). Delega ia Comisiei Europene în România.74 -4. nu va putea s se men in . Comer ul exterior cu produse agroalimentare al Uniunii Europene Specificare UE6 UE9 UE10 Anul 1968 1972 1973 1977 1980 1981 1985 1986 1993 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Import 10. creeaz dificult i legate atât de decalajele de productivitatea.58 -17.36 -3.63 50. plus România i Bulgaria.12 61.50 -26.46 60.50 44.30 4.89 53.90 51.41 -2. f r subven ii care îi direc ioneaz ce s produc .16 51.43 -11. 2.72 60.13 53. este reducerea accelerat a num rului de agricultori.15 62.30 41.45 54.62 34.76 UE15 Susa: .16 64.52 -22.67 -9.42 51. în scopul stabiliz rii popula iei în aceste zone. De i acest proces este mai moderat.Mihai Dumitru.33 Export miliarde ECU/EURO Sold 3.98 26. Una din m surile care s-a impus este dezvoltarea complex a zonelor rurale în vederea asigur rii de noi locuri de munc i cre terea veniturilor alternative (tabel 2. permite diversificarea activit ilor economice în zonele rurale i cre terea standardelor de via ale acestora i familiilor lor. 44 .70 58. 1999 -Agricultural in the EU.13 39.47 -2.34 13.10. reducerea anual r mâne sensibil .70 62.38 19. seria Europa.43 -0. cât i de finan area comunitar . dup anul 2000.31 7.03 -0.10 -18.9. bazat în mare m sur pe un sistem de sus inere ridicat pe pia a intern i la export ridicat . Înt rirea leg turilor fermierilor cu pia a.24 -2. în primul rând efii de exploata ii.04 -7.

num rul de agricultori a sc zut continuu. 1999 -Commission Europeenne.0 70. Totu i.5 211.3 957.0 4 Grecia * * 746 644 568.11. datorit unui complex de factori care in de cre terea de performan sc zut în fermele mici.11.2 167. Delega ia UE în România.8 71.Commission Europeenne. Agricultural in the EU.2 100.1 165.9 103.9 1214.2 veniturilor reale Indicele 106.10.7 166.).8 3 Germania 2216 1234 1081 725 627.74 45 .8 * * * 653 3826.2 10 Olanda 363 254 225 221 219. Agricultural in the EU. Evolu ia veniturilor agricole i a num rului de agricultori în UE 15 în perioada 1993-2003 1995=100 Specificare 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Indicele 85.7 75.4 UE6 10381 * * * * * UE9 * 6414 * * * * UE12 * * 8609 * * * UE15 * * * 7829 6770 6723 UE101 * * * * * * România2 * * 3055 3187 3523 3456 1 Au aderat în 2004. 10 i România în perioada 1960-2002 ara 1960 1975 1990 1995 2000 2001 1 Belgia 367 140 97 84 74. 2 Aderare previzibil .5 103.6 106.6 3357 Dup reforma din 1992 i Agenda 2000. 2 320.3 1181.5 81.2 333.3 2 Danemarca * 177 105 89 75. 2003 Mii persoane 2002 69.2 551.4 89.Tabel nr.9 100. 2.8 8 Italia 4007 5825 1830 1463 1197.8 988.0 103.1 511.6 81.4 158.2 604.8 14 Suedia * * * 95 73.0 535. care au leg turi mai slabe cu pia a i ob in sprijin inferior fermelor mari (tabelul 2.4 519.2 11 Austria * * 229 196 170.8 93.3 85.0 6 Fran a 3426 1950 1405 1150 1025.0 97.2 7 Irlanda * 325 293 232 171.6 947.3 85.4 105. 2.9 100.2 4.3 106. Mihai Dumitru.3 12 Portugalia * * 907 675 531.2 94.8 580.1 102. indicele veniturilor reale în agricultur a cunoscut cre teri moderate.5 5 Spania * * 1256 1088 973. 3 F r Cipru.74 num rului de agricultori Sursa: Calculat dup Commission Europeeanne ± Raports 1998-2000.1 15 Anglia * 626 429 391 338.3 4. Evolu ia num rului de agricultori cu timp total de munc în agricultur în UE 15.9 71. 4 Inclusiv vân toare i silvicultur Susa: . seria Europa. 2003 2003 106.1 208.6 93.5 111.3 1006.7 13 Finlanda * * * 140 109. Tabel nr.2 67.1 9 Luxemburg 22 12 6 5 4.2 100.

9 0 200.9 427. de reducere a stocurilor.).2 4715.) i care nu au promovat politici de dezvoltare rural complex . reprezentând peste 56% din popula ia agricol a UE15 i 85% din popula ia agricol a UE10. performan a slab a agriculturii i a economiei în general.9 582.3 222.2 S-au men inut i în 2002/2003 stocuri publice mari la cereale. iar fermele comerciale mari i mijlocii 39. Reducerea popula iei agricole în noile state membre i candidate este sprijinit prin finan area programelor comunitare de preaderare i alte forme de sprijin.0 31.8 2382.5 171. au primit doar 4 miliarde Euro sub forma pl ilor directe (16% din suma total ). 3.2 2002/2003 1179. Evolu ia stocurilor publice Reforma mecanismelor PAC în deceniul 90 de trecere de la m suri de interven ie prin pre uri.12. DG AGRI.7 Sorg 5. s-a ajuns la 6. 2003 Specificare 2001/2002 430.2%). La carnea de bovine.56 milioane hectare. au ob inut circa 84% din sumele totale. În anul 2001. câ i erau la crearea CEE cu ase state membre. în anul 2003.7 10.0 8456. Evolu ia stocurilor publice la unele produse agroalimentare mii tone 2000/2001 Grâu comun 665.42 milioane. ocul ader rii ar putea fi foarte puternic în condi iile date ale României i în perspectiva deschiderii pie elor. stocurile publice s-au redus accentuat.1 800.1 Total produse lactate 34.2. a a cum au procedat Olanda. Germania. Danemarca.3 Secar 3791. a avut efecte pozitive asupra echilibrului pie ei. în special la secar . România are o popula ie agricol de peste 3. Fermele mari beneficiaz de cea mai mare parte din sumele alocate pentru pl ile directe.0 226.9 Orz 2210.5 Orez 619. M surile de sus inere a diversific rii economiei rurale i a stabiliz rii tinerilor sunt de mare importan în prezent i în viitor.1 Lapte praf degresat 0 Unt 34.8 318. dintr-o suprafa de baz pentru care se asigur pl i directe.537 mii în 2002 i 6. Deplasarea sus inerii de la produc ie la produc tori. Marea Britanie. va cre te exodul tinerilor spre statele vest europene.1 5054. Lipsa locurilor de munc în sectoarele neagricole. Statele membre care au cea mai mare sc dere sunt cele cu economie dezvoltat (Belgia.75 milioane hectare (74. Financial report. reprezentând 22. reducerea i eliminarea pre urilor de interven ie la secar va reduce stocurile în viitor.9 Ulei m sline 6. etc.3 mil. Tabel nr. persoane.7 Grâu dur 0 Porumb 11. iar la celelalte specii s-au eliminat. de 53.8 Total cereale (inclusiv orez) 7304.5 0 2.12.1 Carne de bovine i vi el 232.De la 10.2 0 16. Interven iile pentru stocarea produc iei s-au restrâns i ca urmare stocurile s-au redus sau la unele produse au fost eliminate (tabelul 2.7 700. prin introducerea mecanismului pl ilor directe pe hectar i pe animal creeaz condi ii pentru men inerea micilor fermieri în activitate. a subven iilor la export.5 74 22.95 milioane hectare. la sus inerea direct a agricultorilor i la crearea de facilit i fermelor mici. Italia.487 mii agricultori. Fran a. În anul agricol 2003/2004. fermele mici de ineau 11. Fermele mici. 46 . în UE15. circa un milion de ferme (tabel 2.381 mii agricultori.2% din num rul total al celor care au beneficiat de aceste pl i.1 0 146.13).7 3. în UE15.5 Sursa: European Commission.

Aceste m suri pot avantaja zonele rurale din România.34 > 100000 i < 200000 Euro 1645294 12.25% din Produsul Na ional Brut.73 > 50000 i < 100000 Euro 3371653 50. Tabel nr. . Bugetul agricol al Uniunii Europene Toate veniturile i cheltuielile Uniunii sunt înscrise în bugetul comunitar. Ini ial bugetul comunitar era alimentat numai prin contribu iile statelor membre.29 >300000 i < 500000 Euro 534689 1.14-1. cu condi ia impulsion rii select rii fermelor viabile din num rul mare de gospod rii r ne ti de semisubzisten .17 > 10000 i < 20000 Euro 4575726 325.39 > 1250 i < 2000 Euro 612308 384. format prin participarea statelor membre cu procente anuale între 1.o parte din TVA perceput de statele membre. Finan area PAC se face pân în 2007 din Fondul European de Orientare i Garantare Agricol . . 5 Conform Reglement rii (EC) nr. Pl ile directe în func ie de limitele sumelor acordate i num rul de beneficiari în UE 15 în anul 20015 Mii Euro Mii beneficiari < 0 Euro -2681 -1.6.cotiza ii de la Organizarea Comun de Pia a zah rului.01 > 20000 i < 50000 Euro 6432698 212.Noul mecanism de reducere a sus inerii prin modulare pentru fermele mari va stimula fermele care nu au venituri de pân la 5000 Euro/an. Fiecare stat membru are îns la rândul s u un buget na ional. men inerea stabilit ii rurale în spa iul comunitar se face cu dificult i i costuri bugetare ridicate.alte surse proprii.42 > 500000 Euro 593049 0. .80 > 0 i < 1250 Euro 992600 2327. existente în prezent.1259/1999 47 . 2. fond unic.20 < 5000 i > 10000 Euro 3254071 464. începând cu anul 2007.contribu iile statelor membre.40 > 200000 i < 300000 Euro 552930 2. modernizarea filierelor agroalimentare. Noile m suri de reform care redirec ioneaz sus inerea comunitar spre dezvoltarea rural durabil prin diversificare produc iei i asigurarea unor venituri alternative pentru fermele mici este o necesitate a stabilit ii rurale. Pân în prezent. . a c rui baze au fost puse în anul 1962.13.76 TOTAL 24891008 Sursa: Conform Reglement rii (CE) nr.49 > 2000 i < 5000 Euro 232672 715.00 2.taxe vamale rezultate din schimburile cu state din exteriorul Comunit ii..12591/1999 4498. De la 1 ianuarie 1975 este alimentat exclusiv din resurse proprii. provenite din: . dezvoltarea unor activit i economice complexe i stabilizarea tinerilor în zonele rurale.

în lipsa unei politici complementare politicii de pia . din care se finan eaz Organiz rile Comune de Pia FEOGA ± sec iunea garantare finan eaz : .14). marcheaz o ruptur cu perioada anterioar în ceea ce prive te cheltuielile bugetare. 48 .activit i de formare profesional .sprijinirea tinerilor agricultori. din 1992.m suri veterinare i fitosanitare.FEOGA de ine cea mai mare parte din bugetul comunitar general. . ponderea acestuia fiind între 65-75%. Structura cheltuielilor s-a schimbat în urma reformelor din 1992 i Agenda 2000 în favoarea cheltuielilor pentru reform .76 miliarde Euro în 2004 pentru UE 15 i 54. au determinat luarea unor m suri drastice de reform . garantare. .m suri de acompaniere. ajutoare de transformare i comercializare. Cre terea alarmant a cheltuielilor destinate garant rii a f cut necesar luarea unor m suri severe de disciplin bugetar . iar în prezent la cca. servicii).cheltuieli pentru ajutoare acordate agricultorilor în cadrul reformei PAC(pl i directe. Reforma Mac Sharry. s-a stabilit baza de referin pentru rata de cre tere a cheltuielilor de garantare minim . Älinia directoare agricol ´. . Linia bugetar stabilit de Consiliul European de la Berlin (1999) a fost înt rit de prevederile Agendei 2000 i de m surile ulterioare de reform . Prin adoptarea pachetului financiar ÄDelors I´ în anul 1998. laptele i produsele lactate absorbeau 43.1. . Au fost reduse cheltuielile de garantare i s-a înt rit componenta Ächeltuieli structurale´. care de in 90% din total în ultimii ani (tabelul 2. Cheltuielile din FEOGA-garantare au crescut vertiginos. . care fac parte din ac iunile de dezvoltare rural . m suri de acompaniere. astfel: . .stimularea dezvolt rii activit ilor neagricole (turism. de exemplu. Ponderea covâr itoare în cheltuielile FEOGA este de inut de cheltuielile pentru gestionarea pie elor. prime. de la crearea acestui fond (de la 35. .50 miliarde Euro în 2005 pentru UE 25). 7%. Fondul European Orientare i Garantare Agricol are dou sec iuni: orientare. In anul l979.Organiz rile Comune de Pia .cheltuieli pentru sus inerea pie elor. care au ca destina ie restituiri la export. . în 1993 au sc zut la 15. ca urmare a m surilor de reform . alte ajutoare).m suri de informare i evaluare FEOGA ± sec iunea orientare finan eaz m surile de dezvoltare rural din regiunile r mase în urm . alte ajutoare.asisten suplimentar pentru p duri. din care o parte sunt destinate ajust rii structurilor agricole i rurale.3% din FEOGA ± garantare. m suri de modernizare i diversificare a activit ii exploata iilor agricole. stocuri de interven ie. dar a sc zut la 48% în prezent.04% miliarde Euro în 1992. la 44. . în anii 80. din care se finan eaz politica de dezvoltare rural . Criza bugetar generat de men inerea unui sistem de pre uri garantate ridicate i cre terea subven iilor pentru exportul excedentelor agricole.programul LEADER. Sec iunea garantare a FEOGA cuprinde dou componente principale: .investi ii în exploata ii agricole i activit i de prelucrare/comercializare a produselor agricole.

Dezvoltare rural * % cheltuieli pentru agricultur i dezvoltare rural -SAPARD .2 47903.4 Bugetul Uniunii Europene Agricultur i Dezvoltare Rural % din total buget. Perspectivele financiare pentru UE 25 (în pre uri 2004) stabilite prin Agenda 20006 pentru perioada 2000-2006 Milioane euro PAC-Agenda 2000 din care: Cheltuieli pentru pia Cheltuielile pentru dezvoltare rural 2000 41738 7 2001 44530 40035 4495 2002 46587 41992 4595 2003 47378 12680 4698 2004 49305 42769 6536 2005 51447 44598 6849 2006 52618 45502 7116 Total 333603 294928 38675 37352 4386 Sursa: www.10 7767.Produse vegetale * % din total cheltuieli pentru agricultur i dezvoltare rural .Cheltuieli pentru audit în agricultur .2 26325.0 46..4 54. 2004 Cheltuielile financiare din bugetul uniunii destinate PAC.5 22.5 49.90 143.Rela ii externe .20 10093.0 4.89 13677.eu. din care: .9 52890.0 225.1 44489.AGRI. milioane Euro 2005 Buget proiec ii UE 25 114868.7 -394.2.37 2003 Execu ie UE 15 96964.21 560.5 4.5 19.96 2004 Buget UE 25 101129.3 40. DG.europa.2 5.3 99.76 248.3 1613.15.9 47.5 49.95 13461.09 10771.3 61.7 54. 6 7 Pân în 2003-UE 15 Include m suri veterinare i fitosanitare i exclude m sujri de sus inere 49 .2 1.2 20. au fost plafonate (tabelul 2.2 2045.8 48.15).7 46.6 48.Cheltuielile bugetare pentru Politica Agricol Comun în perioada 2002-2005 2002 Execu ie UE 15 95929.4 15.5 49.9 -374.8 16.7 54. Tabel nr.9 -259.4 28467.0 25.44 153.50 112.Cheltuieli administrative pentru politic agricol .9 49240.9 54.0 46508.26 7281.40 123.Produse animale -% din cheltuielile pentru agricultur i dezvoltare rural .7 50459.69 Tabel nr.1 102.Cheltuieli pentru management i programe de reglementare financiar Schimb ri în PAC Costul net al PAC % din bugetul UE Sursa: European Commission.5 54503.57 12717.Strategie politic i coordonarea politicii agricole . stabilite la Berlin în 1999.5 1359.4 46534. 2.64 554.14.2 -361.9 1.1 28.int.6 29918.8 5.0 1218.3 27537.5 25.10 10361.

2004 50 .81%). ca urmare a noilor orient ri bugetare promovate de Agenda 2000.52 Plante textile Fructe i legume vin tutun Produse lactate Carne de bovine Sursa: EUROSTAT. la 13.eu. Tabel nr.int.Structura cheltuielilor din FEOGA Garantare în anul 2003 în UE 15 Culturi în arabil 18.81 6. Finan area dezvolt rii rurale de la capitolul ÄM suri structurale´ se face prin intermediul ÄFondurilor structurale´.2).45 2 5. urmate de carnea de bovin li de produsele lactate (fig.2.16 2. 2. Din acest capitol al bugetului. Structura cheltuielilor FEOGA ± garantare în UE 15 pe categorii i produse.16. Intre acestea ÄM surile structurale´ de in al doilea loc dup agricultur în structura bugetului. 2004 49305 41035 8722 5082 5983 442 3455 1410 2005 50431 41685 8967 5093 6154 442 3455 1299 2006 50575 42932 9093 5104 6325 442 3455 1043 Bugetul general al Uniunii Europene cuprinde finan ri destinate diferitelor domenii i ac iuni.Ponderea cheltuielilor pentru dezvoltarea rural a fost proiectat s creasc de la 10.2 orez zah r Ulei de m sline 37. 2. se caracterizeaz prin ponderea dominant a cheltuielilor pentru culturile în areal /37. în anul 2003. Bugetul comunitar al UE 25 (pre uri ajustate 2004) milioane Euro Specificare Agricultur M suri structurale Politici interne Ac iuni ext erne Administra ie Rezerve Ajutoare de preaderare Compensa ii Sursa: www.16). Au crescut aloc rile pentru m surile structurale i au sc zut cheltuielile pentru agricultur (tabelul 2.73 3.2.52 0.europa. aloc ri importante sunt prev zute pentru dezvoltarea rural . .29 2.28 0. Figura nr. Dup aderarea noilor state (2004) s-au f cut schimb ri în bugetul comunitar al celor 25 state.52% în 2006.50% în 2000.

2.7%).5 miliarde Euro anual). altele decât stocarea.).26% i cercet rii i inform rii. interven ii în produc ie 36%. cea mai mare pondere este de inut de ajutoarele pentru bumbac.3. la care dac se adaug i alte forme de ajutoare de in circa 65%.bugetul alocat pentru tutun este destinat încuraj rii culturii în propor ie de 98.la zah r.5%).17). interven iile de in15. pentru ob inerea mustului 11. ajutoarele pentru produc ie de in 99%.2.8%.2% i restitu iile 84.5%) i alte interven ii decât stocarea (36.73 20. în timp ce interven iile i restituirile au o pondere de numai 3. . arat c ajutoarele directe de in cea mai mare parte din sumele alocate.3%. 51 . Cea mai ridicat sus inere na ional o are agricultura Fran ei (între 3-3. (tabelul 2. . Agricultura i spa iul rural european sunt sprijinite nu numai din bugetul comunitar. (fig. cât i m surile de tranzi ie menite s reduc interven iile. .la culturile în arabil.4%.43 Restituiri Interven ii pentru stocare 26. ajutoare pentru lapte degresat (19.pentru viticultur .6%) etc. întregul buget este alocat pentru ajutoare. Fig. iar cheltuielile pentru retragerea din cultur 9.4%. . . ci i din bugetele na ionale. ajutoarele directe la hectar din bugetul alocat de in o pondere de 87%. partea covâr itoare din buget este destinat restitu iilor la export (58. .la fructe i legume sumele sunt alocate egal celor dou categorii de produse.pentru ovine i caprine.la fibre i viermi de m tase.4%.pentru lapte i produse lactate. Italiei etc.41 Alte interven ii decât stocare Ajutoare directe Alte forme de ajutoare 44.. . Structura cheltuielilor FEOGA-garantare pe forme de sprijin. în 2003.la uleiul de m sline. .73% din totalul FEOGA-garantare i este destinat restructur rii podgoriilor i abandon rii acestora în propor ie de 43. atât prin trecerea la pl i directe. stocarea untului (4. ca i produsele piscicole.8%).bugetul alocat pentru carnea de bovin i vi el este repartizat între restituiri (63. . ceea ce reflect o apropiere de pre urile mondiale i eliminarea stoc rii publice. .16 Sursa: Ibidem Structura cheltuielilor pe forme de sprijin reflect un stadiu avansat de reducere a interven iilor: .31 miliarde Euro de ine 2.Din aceast structur rezult c sprijinul acordat revine produselor care constituie obiective de reform .Structura cheltuielilor FEOGA-garantare pe forme de sprijin în anul 2003 7.restul produselor animale au aloc ri nesemnificative. Sprijin na ional semnificativ îl are i agricultura Germanie. .27 1.3. bugetul alocat de 1.

y Fondul European de Orientare i Garantare Agricol . inclusiv zonele rurale. care finan eaz ac iunile pe teritoriul statelor membre. cu scopul sprijinirii capitalului. sprijinirea investi iilor în înv mânt i s n tate. Fondurile structurale ale Uniunii Europene. 52 . y Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP).17. Cheltuieli na ionale pentru agricultur în unele state membre ale Uniunii Europene în perioada 1990-2002 milioane euro Tara Danemarca Germania Grecia Fran a Irlanda Italia Portugalia Marea Britanie 1990 300 1841 479 2986 83 2226 254 940 1991 231 3358 500 2965 99 2108 237 1023 1992 175 3938 356 3346 117 2008 237 1001 1993 227 4110 295 3461 86 993 214 937 1994 179 4135 246 3538 167 1038 210 873 1995 274 2676 201 3444 94 1210 132 701 1996 248 2245 214 3664 102 132 159 1611 1997 2458 1810 214 3420 78 1638 308 1600 1998 229 1590 217 2889 79 1625 303 1235 1999 240 1814 203 3166 353 1625 304 1149 2000 287 1808 212 3250 397 812 310 1154 2001 215 1599 253 3306 508 1059 310 1036 2002 250 1900 270 3500 510 1100 300 1100 Sursa: EC. realiz m posibilit ile de modernizare create agriculturii franceze de finan are comunitar . y Fondul de Coeziune (FC). sprijinirea proiectelor de protec ie a mediului. OCDE. creat în 1992. prin promovarea unor m suri de reducere a omajului i integrare profesional . pe baza principiului de solidaritate economic i social . preg tirea pentru Uniunea Economic i Monetar . Fondurile structurale au fost reformate în mai multe etape. care sprijin . Fondurile structurale i Fondul de Coeziune Fondurile structurale care finan eaz m surile structurale sunt constituite din ajutoare prev zute în bugetele anuale ale Uniunii Europene i se acord pentru: reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni i a întârzierilor în dezvoltarea unor zone. punerea în valoare a poten ialului de dezvoltare a regiunilor. în scopul sprijinirii regiunilor r mase în urm . cu PIB pe locuitor sub 90% fa de media Uniunii Europene. formarea profesional i crearea de locuri de munc . dup aderare sunt: y Fondul Social European a fost creat în 1960. creat în 1993. în scopul îmbun t irii vie ii cet enilor comunitari. Prin intermediul finan rii din aceste fonduri se sprijin pozi ia competitiv a Uniunii Europene. Pân în anul 1988 au ac ionat trei Fonduri structurale. de comunica ii i infrastructur care contribuie la dezvoltarea re elelor transeuropene. Din 2007 Fondul European de Orientare i Garantare Agricol va fi restructurat. 2. ajustarea structural în regiunile r mase în urm . dup 1992 s-au creat dou fonduri noi cu caracter regional. cele mai s race state membre. pentru îmbun t irea competitivit ii sectorului piscicol. reconversia economic i social a formelor i sistemelor de educa ie. creat în 1975. creat în 1962 pentru finan area Politicii Agricole Comune privind pia a i dezvoltarea rural . Acelea i condi ii au fost asigurate i pentru agricultura celorlalte state membre. y Fondul European de Dezvoltare Economic Regional (FEDER). dezvoltarea acvaculturii.Tabel nr. inclusiv în România i Bulgaria. reducerea decalajelor în dezvoltarea rural prin investi ii productive i modernizarea infrastructurilor. înt rirea coeziunii economico-sociale. 2003 Dac avem în vedere acordarea acestui sprijin pentru o perioad de peste 35 de ani.

2003 53 .45 Obiectivul 1 Ac iuni inovatoare Ini iative comunitare 24.11 10. în România.4.): Fig. care va finan a m surile privind pia a. Politica regional . Fondul de Coeziune i Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului.05 1.nr. surse de finan are destinate dezvolt rii rurale din celelalte fonduri structurale i Fondul de Coeziune cu destina ia dezvoltare rural .4. din anul 2007. astfel (fig.2.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rural .95 Obiectivul 2 Fondul de coeziune Sursa: EU. care se constituie din: surse provenite din FEOGA-orientare. Unificarea surselor de finan are rural dintr-un fond unic s-a stabilit pe baza Reglement rii Consiliului nr. Aloc rile bugetare pentru Fondurile structurale i Fondul de Coeziune.44 1 Sectorul pescuit Obiectivul 3 135. Fondurile de preaderare a noilor state membre (UE 10) i pentru România i Bulgaria (din 2007). corespunz toare celor doi piloni ai PAC: y Fondul European Agricol pentru Garantare ( FEAG).Structura aloc rilor bugetare pentru Fondurile structurale i Fondul de Coeziune în perioada 2000-2006. Fondurile structurale. Delega ia Comisiei Europene.sprijinirea întreprinderilor piscicole pentru a deveni viabile i ameliorarea condi iilor de prelucrare i comercializare a produselor piscicole. sursele de finan are pentru agricultur i dezvoltarea rural s se fac din dou fonduri distincte. FAEDR va contribui la promovarea dezvolt rii rurale durabile în întreaga Comunitate astfel încât s completeze politicile de sprijinire a pie ei i a veniturilor pe baza PAC. 2. Reforma din iunie 2003 i aprilie 2004 a decis ca. Fiecare stat membru va participa cu aloc ri anuale pentru obiectivele de convergen privind dezvoltarea rural din: sec iunea Orientare a FEOGA. y Fondul European pentru Dezvoltare Rural (FEADR). cu destina ia dezvoltare rural vor fi de asemenea gestionate de fondul unic FEADR. a politicilor de Coeziune i a politicii Comune pentru pescuit. dar i din unele surse care fac parte din sec iunea garantare i sunt destinate dezvolt rii rurale. inclusiv ac iunile care fac parte din IFOP. . în perioada 2000-2006 au fost prev zute. acordat din Fondul Agricol European pentru Dezvoltarea Rural . pe obiective ± în pre urile 1999 (miliarde Euro) 18 22.

Acestea din urm sunt eficiente pentru c ac ioneaz direct.7. Conform Tratatului de Aderare. mai r mân înc unele probleme de rezolvat.4 miliarde Euro. recent a fost ob inut acordul privind bugetul european pentru perioada 2007-2013. cu 162 % lapte praf integral. Problemele sunt i mai complicate în ceea ce prive te produc ia de carne de bovine. Mecanismul este relativ simplu: reducerea automat a pre urilor cu un anumit procent dac pragul de produc ie este dep it. îns nu sunt operante decât pentru produsele agricole care ulterior sunt prelucrate. Planul bugetar a fost stabilit la 862. 54 . La aceast sum se mai adaug i altele provenite din Fondul de Coeziune. dep ind capacitatea de absorb ie a propriei pie e în cadrul UE ± 15 cu 28 % zah r. nereu ite. recurgerea la diverse modalit i de limitare a produc iei na ionale i instituirea unor monopoluri de stat sau privat. În ciuda faptului c Uniunea European este înc un importator net de produse alimentare. Dac pentru pia a cerealier stocurile s-au redus de la 12. ceea ce face ca stocurile de carne de bovin s reprezinte valoric 50 % din valoarea tuturor stocurilor publice. Implica iile socio-economice ale politicilor de sus inere a agriculturii y Criza de supraproduc ie Politica agricol comunitar a devenit în mod propriu victima propriului s u succes: Europa a devenit excedentar i exportatoare pe majoritatea pie elor produselor agricole. cu 82 % la carnea de bovine i 39 % carne de porc. De asemenea persist înc surplus la cereale în ciuda m surilor luate în cadrul reformei Mc Sharry. Limitarea produc iei na ionale poate fi obligatorie sau voluntar . Pia a agricol comunitar utilizeaz ³limite-prag´ de produc ie din 1987 pentru oleaginoase i uleiul de m sline i din 1988 pentru cereale.4 milioane tone în 1994 la 1. În prima situa ie excedentul de produc ie este distrus dup colectare. de a epuiza stocurile de carne de vit veche prin vânz ri pe pia au generat un imens scandal în 1993.Perspectiva financiar a Uniunii Europene cu 27 state membre pentru 2007-2013 In urma unor negocieri dure. asigurând ob inerea unor pre uri ridicate.19. Mecanismele voluntare de restrângere a produc iei agricole sunt de dou tipuri: retragerea din circuitul productiv a unor suprafe e agricole i contingentele de produc ie. tutun i carne de bovine. O form particular de contingente sunt a a numitele ³ limite ± prag´ de produc ie.). Datele demonstreaz existen a surplusului de produse la marea majoritate a produselor agricole. România va primi de la bugetul Uniunii Europene o sum de circa 30 de miliarde Euro pentru perioada 2007-2013. O prim m sur de contracarare a acestor stocuri de produse agricole o constituie limitarea ofertei agricole pe pia prin restrângerea importurilor.2 milioane tone în 1996. care pot manevra oferta. Necesitatea achizi ion rii surplusului de produc ie de c tre organismele guvernamentale sau comunitare a ajuns s creeze mari dificult i datorit în primul rând sporirii nivelurilor stocurilor de inute de aceste organisme (vezi tabelul 2. a existat în ultimii ani o criz de supraofert la anumite produse agricole. Tratativele. Gradul de autoaprovizionare la produsele agricole din UE este prezentat în tabelul 2. Complica ia vine de la teama îndrept it c produsele stocate pot fi contaminate (vezi encefalopatia spongiform la bovine). în cazul produselor animaliere lucrurile sunt tocmai invers. 2. din care circa 12 miliarde Euro destinat agriculturii. Acest buget este inferior sumei solicitate de c tre europarlamentari.18.

Orez total 0 0 0 215 Cartofi 141 97 96 86 Zah r 128 201 189 144 106 Legume proaspete 137 38 Fructe proaspete 85 13 Citrice 0 0 Vin 68 0 45 115 1995 Produse lactate: .Orz 108 50 120 112 69 .Secar 115 25 151 152 100 .Pas re 111 230 61 87 .Lapte praf ecremat 119 217 150 329 0 .18.Ovine i caprine 14 17 44 87 Gr simi i uleiuri totale 20 53 din care: .Bovine total 182 169 200 114 31 . Rapport 1997 121 102 650 1417 117 119 95 67 101 113 116 103 159 48 78 79 97 106 101 271 118 145 107 105 102 105 109 105 109 84 55 .Brânz 107 39 375 92 82 .Lapte concentrat 143 177 126 0 .Produse proaspete 101 136 104 110 97 .Porumb 90 4 0 67 84 .Vegetale 2 51 .Grâu 63 135 114 93 .Unt 106 140 150 84 27 .Lapte praf integral 262 317 574 217 0 . Specificare UE-15 UE-BL Danemarca 4 Germania 5 Grecia Spania 7 59 56 22 76 53 73 94 87 138 110 254 125 96 75 96 116 84 122 99 100 102 101 104 97 97 0 0 Fran a 8 180 180 129 194 192 27 100 220 Irlanda 9 79 63 0 101 0 0 79 143 76 16 0 0 101 2500 885 0 421 811 95 331 1100 152 101 354 Italia 10 78 70 50 59 97 263 83 102 123 135 104 143 94 3 0 3 88 74 101 76 66 67 104 55 59 63 Olanda 11 25 36 13 15 6 0 140 187 0 0 88 367 22 323 290 297 200 214 231 174 264 197 110 0 0 0 99 123 100 95 87 100 89 132 99 Austria 12 105 128 127 113 86 134 Portugalia 13 35 24 75 17 44 56 88 2 146 66 119 98 100 175 0 93 127 103 101 83 57 83 101 75 21 100 109 126 119 162 165 122 100 99 102 65 0 0 0 100 109 146 10 94 117 100 97 90 98 58 0 0 97 135 95 123 71 65 96 91 97 75 95 113 Finlanda 14 109 77 52 119 0 0 101 86 65 7 Suedia 15 112 113 123 0 88 94 25 5 0 U. -%EU-12 17 105 112 116 107 90 71 101 130 1 2 3 6 1995/1996 Cereale total din care: 45 127 110 87 .De abator 75 0 108 Sursa: Situation de l¶Agriculture de l¶Union Europeenne.Gradul de autoaprovizionare la anumite produse agricole în U.K. 16 111 120 81 125 0 0 89 56 Tabelul 2.E.Porcine 139 210 453 77 56 .Margarin 219 167 110 Ou 101 144 103 72 98 Carne total din care: 169 359 81 63 .

). de i costul net al PAC este relativ important în cifre absolute. al pre urilor garantate asupra politicilor agricole ? 56 .5 miliarde ECU în 1994 pân la 81. regimul de cote introdus în 1984. y Costurile politicii agricole comunitare În pofida tuturor afirma iilor potrivit c rora costurile bugetare ale PAC sunt inute sub control evolu ia real a acestora indic o criz (datorit cre terii lor continui) dar demonstreaz i faptul c Uniunea European nu. De i prin aplicarea reformei Mc Sharry se anticipa o cre tere a dimensiunii bugetare a PAC. Referitor la costurile politicilor agricole i OCDE a dat publicit ii o serie de rapoarte în care se demonstreaz c politicile agricole din rile industriale sunt din ce în ce mai costisitoare din punct de vedere financiar. prin acordul din decembrie 1993 de la Edinburgh se prev zuse reducerea cheltuielilor pentru agricultur .9 ECU pe locuitor european în acela i an.În cadrul produc iei de lapte. Cu toate c bugetul agricol al UE este deosebit de mare. al cotelor. Cum po i compara impactul respectiv al tarifelor vamale. Din datele prezentate în tabel rezult c .9 miliarde ECU în 1998).i abandoneaz agricultura i nici pe agricultorii s i (vezi tabelul 2. al subven iilor. el nu exprim întreaga amploare a sprijinului acordat agriculturii pentru c la costurile bugetare agricole suportate din bugetul UE trebuie ad ugate serviciile oferite de autorit ile na ionale fermierilor proprii.46 % din PIB-ul Uniunii Europene în 1995 i numai 93.20. Dimensiunea bugetar a UE a crescut în cinci ani cu peste 21 miliarde de ECU (de la 59. Heterogenitatea instrumentelor utilizate în evalu rile OCDE fac aproape imposibil comparabilitatea acestora la nivel interna ional. el reprezint numai 0. ³Vina´ acestei cre teri o poart i politica agricol comun care consum 1. Previziunile au fost dep ite i datorit cheltuielilor suplimentare generate de l rgirea UE.8 miliarde ECU în 1991 în plus fa de anul 1994. a dat rezultate spectaculoase (începând cu 1 aprilie 1993 sistemul cotelor a fost modificat devenind mai flexibil. fie gratuit fie la ni te costuri extrem de reduse.

1 125.1 106.5 3.3 21.5 0.4 0.5 0.6 301.0 96.4 0.7 3126.8 177.409.3 72.9 43.3 498.6 25.4 8.8 0.1 51.1 11.0 55.5 28.5 294.0 12.8 4.3 31.0 0.0 162.0 0.369.307.422.3 7.3 233.1 124.4 1018.6 1133.0 0.Cantitatea i valoarea produselor care se g sesc în stocurile publice în U.0 0.2 9.0 18.0 0.0 0.4 12.0 433.0 58.9 2.5 59.4 17.1 2.1 0.0 0.4 Situa ia la 31 decembrie 1995 Cantit i Valoare mii tone Milioane ecu 1.2 136.5 Grâu moale Grâu moale nepanificabil Orz Secar Grâu tare Porumb Sorg Orez TOTAL cereale (inclusiv orezul) Ulei de m sline Total tutun Lapte praf ecremat Unt TOTAL produse lactate Carne bovine în carcas Carne bovine desosat TOTAL carne bovine Alcool public TOTAL general Sursa: Situation de l¶Agriculture de l¶Union Europeenne.0 433.3 131.8 552.0 315.7 20.1 4. Situa ia la 31 decembrie 1996 Cantit i Valoare Mii tone milioane ecu 340.4 13.7 182.4 19.8 11.8 0.8 293.3 52.4 4.9 91.524.7 4.483.E.7 39.4 18.0 250.4 12.4 4.0 95.6 872.9 35.6 9.9 68.6 620.8 44. Rapport 1997 57 .9 0.2 150.5 0.6 34.588.0 854.4 2.0 1.3 164.2 1.4 86.8 0.9 657.7 155.1 13.3 1.3 109.6 88. Situa ia la 31 decembrie 1994 Cantit i Valoare Mii tone Milioane ecu 4153.1 14.209.4 4.1 7.6 0.9 31.0 0.4 200.19.9 0.8 7.2 32.6 Tabelul 2.0 5.9 501.1 156.

852.970.0 172.rezerva monetar 2.3 1997 80.9 1996 80.46 93.3 (500) 3.366.160.6 30.în % din PIB .2 0.1 34.1 2.800.5 109.163.239.4 21.1 1.6 40.3 10.5 39.0 41.1 33.203.1 12.4 873.970. cultivate i sus inerea veniturilor .959.501.8 43.124.1 38.0 (500) 4.4 56.803.217.3 19.1 106.0 12.produse animale .1 (1000) 3.107.290. Total chelt.889.147.4 1.020.852.1 Tabelul 2.0 43.082.8 24.20.316.152.4 126.023. Rapport 1997 58 .0 2.4 43.0 1.1 (500) 3.856.0 1.4 1.304.7 844.3 45.003.cotiza ii zah r Costul net al PAC .0 0.9 2.0 3.5 1.3 Bugetul UE 1.6 124.3 1. FEOGA Garan ie .502.8 810.5 36.057.Evolu ia cheltuielilor bugetare în favoarea politicii agricole comune UM Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU Milioane ECU % ECU 1994 59.6 693. FEOGA ± Orientare 3.456.390.9 46.7 22.682.909.3 146.433.5 2.5 35.0 10.297.645.pe locuitor din UE * Sursa: Commission Europeenne.2 1.6 158.609.335.328.7 41.0 27.0 490.9 1995 65.967.1 32.805.5 922.5 2.prelev ri .3 252.produse vegetale .934.964.m suri înso itoare .cheltuieli anexe . agricole Percep ii în numele PAC: .0 26.697.5 95.restrângerea supraf.378.498.8 9.382.213.3 832.980. 1998 81.0 (500) 4. Alte date agricole 4.0 10.9 1.9 793.

de la reglement ri de pia c tre dezvoltarea rural i protec ia mediului. Aceasta a început s se introduc în vechile state membre. atât pentru vechile state membre. protec ia mediului i programe de dezvoltare rural durabil . aceste m suri sunt valabile pentru toate statele membre. Reglementarea Consiliului (CE) nr. sprijinul comunitar nemaifiind necesar pentru controlul ofertei. În condi iile unor pre uri aliniate la pre urile mondiale. primele m suri fiind aplicate în vechile state membre (UE 15). Pentru noile state membre s-au stabilit perioade de tranzi ie.1 Obiectivele i con inutul noii reforme a Politicii Agricole Comune În noul context al acceler rii procesului de globalizare i extinderea Uniunii Europene de la 25 i la 27 state membre. aceasta se confrunt cu exigen e i oportunit i noi. dac în tratatele de aderare sunt prev zute alte prevederi. unele dintre acestea valabile o perioad mai lung de timp. Noile state 59 . Veniturile agricultorilor nu vor depinde de subven ii fiindc acestea nu se vor aloca pentru un nivel al produc iei. pentru condi ii de mediu i calitate. Noua reform a PAC se aplic în condi ii diferite i cu m suri flexibile. Decuplarea total a pre urilor de interven ie de produc ie. stabile te noile m suri de reform a PAC privind pia a i modific cea mai mare parte din reglement rile anterioare. prin introducerea schemei de plat unic pe exploata ie va stabili rela ii directe între fermieri i pia . inclusiv pentru România i Bulgaria. Dup extinderea la 27 state. ci va fi direc ionat spre aplicarea unor metode s n toase de produc ie agricol . Totu i. din 2005. de s n tate public i s n tatea animalelor. De asemenea. 1257 / 99.1782 din 29 septembrie 2003 privind stabilirea normelor comune pentru regimul de sus inere direct în cadrul PAC i stabilirea altor regimuri de sus inere a agriculturii. ci independent de aceasta.CAPITOLUL III POLITICA AGRICOL COMUN ÎN PERIOADA 2007 -2013 3. care au impus continuarea reformei Politicii Agricole Comune printr-o abordare noua a dezvolt rii sectorului agricol i a zonelor rurale. Reglementarea Consiliului (CE) nr. introduce un nou mecanism de sprijinire a veniturilor. privind ajutorul pentru zonele defavorizate i cu restric ii de mediu. cât i pentru noile state membre. vor r mâne unele produse i activit i în sistemul pl ilor directe pe hectar i pe animal. pân la definitivarea m surilor de reform în toate sectoarele. intrat în vigoare în anul 2005. i urmând ca din anul 2007 s fie implementat ansamblul reformei privind pia a i dezvoltarea rural . din anul 2005. Noua reform a Politicii Agricole Comune va fi o reform fundamental în sensul deplas rii m surilor de sprijin de la produse la produc tori. Vor fi îns unele m suri de tranzi ie în aplicarea acestor reglement ri comunitare i dup 1 ianuarie 2007. 1782 / 2003 stabile te normele comune pentru pl ile directe în regimul de sus inere a veniturilor agricultorilor. în conformitate cu reglement rile tratatelor de aderare. conceput în anii 2003 ± 2004. agricultorii se vor orienta numai dup pre urile pie ei de care va depinde nivelul veniturilor. finan ate din FEOGA-garantare. În noile state membre aceste m suri vor fi introduse treptat. Uniunea European parcurge un proces de reform fundamental a Politicii Agricole Comune. agricultorilor denumit Äplat unic pe exploata ie´. cu excep ia pl ilor prev zute de Reglementarea (CE) nr. Vor r mâne înghe ate i treptat se vor elimina pre urile de interven ie i unele interven ii publice.

s n tatea plantelor i animalelor i notificarea bolilor. va schimba fundamental sistemul de sus inere a fermelor i a zonelor rurale. de mediu i privind comer ul interna ional9. Agenda 2000 a elaborat cadrul de aplicare a Politicii Agricole Comune. Principalele caracteristici ale noii reforme sunt 10: y Orientarea PAC c tre interesele consumatorilor.2013. din 2003. Malone ± The Common Agricultural Policy and Enlargement. aplicabile la datele stabilite: . de protec ie a mediului i încurajarea de practici rurale durabile. într-o corelare strâns cu politica de dezvoltare rural . 2004 10 CAP Reform Newsletter. dar urm re te i realizarea unui cadru mai stabil al politicii pentru agricultur european în condi iile în care Uniunea s-a l rgit cu înc 10 state i în perspectiv vor adera înc dou state (trei state)8. . .de la 1 ianuarie 2005 ± mediul. y Men inerea costurilor bugetare la un nivel stabil. În noua etap a reformei s-a stabilit o singur politic agricol . mo tenirea cultural . Acordul de la Luxemburg. în anul 2000. identificarea i înregistrarea animalelor. finan area fermelor i dezvoltarea rural . dar i statele membre pe ansamblul lor. exigen elor de calitate a produselor. rev zute i îmbun t ite de c tre Comisie prin Mid Term Review. La acestea se adaug problemele principale ale ultimilor ani care privesc obiectivele de mediu.de la 1 ianuarie 2007 ± bun starea animalelor. calitatea alimentelor. reînnoie te spiritul tr s turilor fundamentale PAC i stabile te direc iile de dezvoltare pân în 2013. viabilitatea economiei rurale. pentru perioada 2007 . Noua reform a PAC continu direc iile generale stabilite de Agenda 2000. s n tatea animalelor i standardele de bun stare. care se implementeaz pân în anii 2005-2007. peisajele rurale. Uniunea European are nevoie de o nou politic agricol care s fac fa schimb rilor care se produc în competi ia de pe pia . Unificarea formelor de sprijin stabilit de PAC asigur simplificarea mecanismelor de politic agricol .de la 1 ianuarie 2006 ± s n tatea public . y Sprijinirea negocierilor în cadrul OMC în vederea încheierii unui acord privind agricultura care s satisfac nevoile agriculturii fiec rei ri i pe ansamblul Uniunii. Acest acord a decis noul cadru al PAC privind inovarea i pie ele. formele de realizare a preferin ei comunitare. pân în anul 2010 sau i mai devreme. Noua reform . La începutul noului mileniu. Sofia. July 2004 60 . Beneficiarii pl ilor (din ambele sisteme de sprijin) sunt to i agricultorii care respect cerin ele prev zute în legisla ie. y Protejarea economiei rurale i a mediului. dac sunt preg tite condi iile. dar continuând s sprijine fermierii. 8 J. Sofia 14-15 March 2004 9 Dirk Ahher ± The Future of European Agriculture Policy. În promovarea noului model european de agricultur vor câ tiga fermierii i consumatorii. Noua reform PAC este o alegere politic a Uniunii Europene în contextul globaliz rii i al celei mai mari extinderi din istoria sa. început în anul 2003.membre vor introduce sistemul pl ii unice dup 2007. Conference PAC. sistemul de sus inere a agricultorilor. Se poate asigura astfel un nou echilibru între managementul la nivelul Comunit ii i cre terea gradului de percep ie i control la nivel local. dezvolt responsabilitatea i promoveaz descentralizarea.

y Modularea i disciplina financiar . ci este o politic modern . ci i supravie uirea pe termen lung a spa iului european ca urmare a m surilor de cre tere a viabilit ii comunit ilor rurale.Reforma va continua procesul de implementare a mecanismelor PAC. de integrare a agriculturii noilor state membre în PAC i de asigurare a exigen elor securit ii alimentare. Politica Agricol Comun întotdeauna a evoluat pentru a r spunde nevoilor de schimbare în societate. nu se poate men ine echilibrul teritorial y Promovarea normelor de calitate privind produsele alimentare i mediul înconjur tor. Scopul reformei este realizarea unei economii europene mai dinamice i competitive. diferit de cea a anilor µ60 i ¶80. dar se va produce treptat. Prin particularit ile i rolul s u esen ial pentru via i securitatea popoarelor. iar fondurile vor fi redirec ionate spre mediu i dezvoltarea rural . întrucât prezen a lor în mediul rural este vital . Revizuirea radical a PAC care se realizeaz începând cu anii 2003-2004 însemn nu numai transformarea sectorului fermelor într-o activitate economic competitiv i sustenabil .1. Evolu ia agriculturii europene spre un nou model economic viabil este legat de liberalizarea pie ei. Dup unii exper i. Elementele cheie ale noii reforme a PAC vizeaz : y Pia a i politica de pre uri. care le confer fermierilor rolul de a produce alimente i fibre naturale. Noua reform are în vedere o deplasare a acestui sprijin de la produc ie spre dezvoltarea rural complex i agricultura multifunc ional .1 Pia a i politica de pre uri Noua reform PAC urm re te îmbun t irea mecanismelor de pia în vederea cre terii competitivit ii agriculturii i a liberaliz rii treptate a pie elor agricole. liberalizarea total a pie ei agricole este o gre eal i ar fi suficient s existe o stabilitate a pre urilor pentru ca agricultura s se men in viabil . Aceasta din urm se reg se te între m surile noii reforme a PAC. iar agricultura este Äcoloana vertebral ´ a acestuia. de a asigura gestiunea zonelor rurale i conservarea mediului natural. y Sc derea pre urilor institu ionale ale produselor agricole i reducerea costurilor de produc ie în exploata iile agricole din Comunitate. Agricultura de azi are func ii multiple. y Dezvoltarea rural durabil . y Diversificarea activit ii economice în diferite regiuni ale UE pentru a se ob ine o valoare ad ugat ridicat care s sporeasc veniturile fermierilor i ale locuitorilor rurali. 3. PAC nu este o politic a trecutului. Principalele m suri de politic agricol urm resc: y Cre terea poten ialului agriculturii comunitare pentru a îmbun t i nivelul calitativ al autosuficien ei alimentare. Al ii consider necesar eliminarea subven iilor la export (m sur aflat în proces de finalizare în cadrul negocierilor OMC) i retragerea progresiv a ajutoarelor directe pentru eliminarea excedentelor. agricultura nu poate s desf oare activit i durabile f r sprijinul contribuabililor. O astfel de dezvoltare poate spori autonomia 61 . În acest sens negocierile care au loc în cadrul OMC sunt privite diferit. f r de care nu poate exista o autonomie politic veritabil . y Schema de plat unic pe exploata ie. y Cross compliance (reguli de condi ionalitate sau de eco-condi ionalitate). Fermierii nu vor fi îns abandona i.

y Alte m suri care genereaz cheltuieli pentru pia . în primele etape. dar au avut ulterior efecte negative asupra echilibrului pie elor agricole. aceste ajutoare se vor redirec iona spre cre terea competitivit ii agricole. Ajutoarele pentru reform au devenit cele mai importante forme de sprijin în agricultur . y Reducerea sus inerii interne în vederea elimin rii surplusurilor greu vandabile i cre terea competitivit ii. ceea ce a determinat m suri noi în cadrul OMC. s-a redus num rul de produse la care se aplic interven ii prin pre uri i stocarea produc iei. Mecanismele de politic agricol care se utilizeaz în cadrul reformelor din deceniul µ90 sunt: y Pl ile directe. inclusiv ca urmare a reducerii pre urilor de interven ie la produsele la care se men in. y Aloca ii pentru extensificarea i pentru produc ia ecologic y Sprijin pentru dezvoltarea rural i protec ia mediului etc. y Prime de calitate. întrucât decuplarea este doar par ial i pl i compensatorii care acoper reducerile de venituri datorate reducerii i elimin rii unor pre uri de interven ie. y Ajutoare de consum. Esen a noii reforme a pie ei agricole const în: y Facilitarea accesului la pie e prin m suri interne de diversificare a activit ii i cre terea competitivit ii produselor i reducerea taxelor vamale. Sistemul pre urilor de interven ie s-a simplificat i în prezent pre urile sunt înghe ate sau supuse unei noi reduceri. În etapele precedente ale noii reformei PAC s-au stabilit m suri de reducere treptat a pre urilor de interven ie. a dezvolt rii durabile a zonelor rurale. precum i costurile stoc rii de interven ie i ale sus inerii exporturilor. în baza m surilor stabilite de reforma PAC din 1992 i de Agenda 2000. Pl ile directe la hectar i pe animal introduse în vederea sus inerii veniturilor sunt formate din subven ii pentru produc ie. Au crescut excedentele greu vandabile. Interven iile pe pia prin sus inerea pre urilor au influen at cre terea produc iei i productivit ii. Aceast reducere a fost resim it abia dup punerea în aplicare a m surilor de reform prev zute de Agenda 2000. y Ajutoare de transformare i comercializare. prin urm toarele mecanisme: y Pre uri de interven ie i stocuri de interven ie (publice i private). y Restituiri la export. în condi iile concuren ei dure de pe pie ele interna ionale. y Prime de orientare. pân la noua reform . Sus inerea pie ei a avut loc. y Retrageri i opera ii asimilate. Pre urile de interven ie sunt înghe ate i apropiate de pre urile pie ei i ca urmare pierderile de venituri se acoper mai ales prin sprijin direct acordat pentru produsele de baz în alimenta ie i suprafe ele retrase din cultur . s-a eliminat stocarea public etc. Totodat s-au produs distorsiuni ale pie elor pe plan mondial. Pl ile directe au devenit principalul mecanism prin care agricultorii primesc sprijin pe hectar i animal pentru stabilizarea veniturilor.financiar a locuitorilor din zonele rurale i asigurarea capacit ii de a investi i concepe proiecte în acest scop. 62 .

de asemenea. sprijinul alocat s fie decuplat de produc ie la nivelul întregii Comunit i. Pentru evitarea abandon rii terenurilor i men inerea în bune condi ii agricole i de mediu a acestora se instituie. în majoritatea vechilor state membre. previzibil pân în anul 2010. Finan area politicii de pia se va face. iar sprijinul se acord în func ie de suprafa (num rul de hectare eligibile ale unei exploata ii). Sunt admise i pl ile suplimentare cuplate pentru sprijinirea unor activit i agricole importante în scopul protec iei mediului sau a cre terii i îmbun t irii marketingului produselor agricole. Decuplarea complet a pl ii unice de produc ie va deveni opera ional la 1 ianuarie 2007. unele elemente de cuplare a pl ilor directe de produc ie. Se stabile te o singur plat pe exploata ie. limitat.2. 2001 i 2002. un cadru comunitar. în vechile state membre. calculul sumelor se face având ca baz de referin istoric suprafe ele i nivelurile de produc ie. Se stabilesc condi ii comune pentru aplicarea pl ilor unice prin includerea diferitelor tipuri de sprijin. din anul 2007. Pân atunci se va aplica mecanismul pl ilor directe la hectar i pe animal. Se urm re te ca. mecanismul pl ilor directe la hectar i pe animal folosit în prezent se va înlocui treptat cu ³schema de plat unic pe exploata ie´. UE asigur o integrare complex a statelor membre în Pia a Unic pe baza Tarifului Vamal Comun. caprine) pentru care se aloc sprijin. treptat. Uniunea European sus ine actualizarea regulilor de baz ale OMC i înt rirea comer ului interna ional ca instrument important al dezvolt rii. bun starea i s n tatea animalelor. În noul sistem de pl i. pentru toate statele membre. carne etc. ovine.). Totu i. dar care va permite s 63 . începând cu anul 2005.Reducerea exporturilor subven ionate i a altor forme mascate de sus inere care distorsioneaz comer ul interna ionale (credite de export. în variante adaptate la situa ia agricol din fiecare ar în ceea ce prive te decuplarea acestui sprijin de produc ie. ajutor alimentar etc. în forma existent . Schema de plat unic pe exploata ie În noua etap a reformei PAC. Aceste pl i trebuie s se încadreze în limitele generale stabilite pentru activit ile respective. Noile i viitoarele state membre (UE10. y Reducerea i eliminarea subven iilor la export. din Fondul Agricol European de Garantare. stabilit de Comunitate. media anilor 2000. la anumite culturi i în propor ii limitate în perioada de tranzi ie la produsele sensibile i dup 2007. în UE15. y 3. ca i cantit ile maxime garantate pentru unele produse (lapte. rezultat din FEOGA ± garantare. România i Bulgaria) vor introduce plata unic pe exploata ie treptat. Decuplarea par ial se va men ine. statele membre pot men ine. Plata unic pe exploata ie.). Totodat . pentru a evita dezechilibrele majore ale pie ei i abandonarea terenurilor. Pot fi convertite în hectare eligibile i efectivele de animale (bovine. siguran a alimentelor. Aceste condi ii vizeaz integrarea în sistemul Organiz rilor Comune de Pia a unor norme fundamentale privind mediul înconjur tor. Acest mecanism s-a introdus par ial. Nivelul pl ilor va fi acela i.1. indiferent dac se utilizeaz plata direct la hectar i pe animal sau plata unic pe exploata ie. reune te toate tipurile de ajutorare directe acordate în prezent i va simplifica gestiunea acestora. ca mecanism de sprijinire a veniturilor agricole.

se in cont de caracteristicile zonale, în special de condi iile pedoclimatice, de sistemul de cultur al plantelor i de structura de produc ie din exploata ie. Sunt prev zute m suri pentru men inerea p unilor permanente existente i evitarea transform rii lor în terenuri arabile, întrucât acestea au efecte pozitive asupra mediului. În perioada 2005-2012, m surile care vizeaz agricultura durabil i dezvoltarea rural cuprind i un sistem de reducere progresiv a pl ilor directe (pl i unice). Sumele rezultate vor fi utilizate pentru dezvoltarea rural i vor fi repartizate între statele membre, pe baza unor criterii definite. Un procent din aceste sume vor r mâne îns statului membru care le-a generat. Pentru ca agricultorii s respecte normele de practicare a agriculturii moderne i de calitate, statele membre vor organiza un sistem de consultan pentru exploata iile agricole comerciale. Pentru a introduce acest sistem, bazat pe voluntariat, vor avea prioritate agricultorii care primesc pl i directe peste o anumit sum anual . Începând cu 1 ianuarie 2007, statele membre pot înfiin a acest sistem de consultan în vederea mai bunei administr ri a terenurilor exploata iilor, pentru respectarea unui num r de condi ii obligatorii privind bunele practici agricole i de mediu. Sistemul de consultan men ionat va fi obligatoriu, din anul 2010. Pentru înt rirea eficacit ii mecanismelor de gestiune i control s-a creat Sistemul Integrat de Administrare i Control, pe baza Reglement rii Consiliului (CEE) nr. 3508/1992. Fiecare stat membru a înfiin at un asemenea organism. Sistemul Integrat de Administrare i Control asigur : - o baz de date informatizat ; - un sistem de identificare a parcelelor agricole; - un sistem de identificare i înregistrare a drepturilor de plat ; - gestionarea cererilor de plat ; - un sistem unic de identificare a fiec rui agricultor care a depus cererea de plat . Comisia European este periodic informat cu privire la func ionarea Sistemului Integrat de Administrare i Control. Statele membre aplic reglement rile comunitare i controleaz în teren aplicarea acestora. Identificarea parcelelor agricole este un element cheie pentru aplicarea corect a pl ii unice. Sistemul de identificare a parcelelor se bazeaz pe tehnici de teledetec ie. Mecanismele promovate prin PAC prev d un sprijin direct al veniturilor în scopul asigur rii unui mod de via echitabil agricultorilor. Acest obiectiv este legat strict de conservarea zonelor rurale i de aceea pl ile trebuie atribuite cu respectarea condi iilor stabilite. În care scop este necesar monitorizarea realiz rii obliga iilor asumate. Sistemul de sprijin va regrupa într-o ³schem de plat unic ´ diferitele forme de sprijin introduse de Agenda 2000 i ine seama de modific rile plafoanelor de ajutor stabilite prin noile reglement ri. Plata unic nu trebuie s fie condi ionat de realizarea unei anumite produc ii. Agricultorii sunt liberi s -ai aleag produsele care doresc s le produc , inclusiv produsele care sunt înc sus inute în sistem de sprijin cuplat de produc ie. Se a teapt ca acest mecanism s apropie agricultorii de cerin ele consumatorilor i s evite excedentele produse ca urmare a sprijinului direc ionat. Pentru asigurarea sprijinului în noul sistem de sus inere, sumele se acord inând seama de perioada de referin aleas (2000-2002). Totodat , se va constitui o rezerv na ional pentru situa ii specifice, care poate fi utilizat i pentru sprijinirea noilor agricultori.

64

Plata unic va fi fixat la nivelul exploata iei, în func ie de num rul hectarelor eligibile. Prin hectarul eligibil pentru sprijin se în elege suprafa a agricol a exploata iei, format din teren arabil sau paji ti permanente. Nu sunt incluse suprafe ele ocupate cu culturi permanente (culturi horticole), p duri, terenuri destinate unor activit i neagricole. Dreptul de plat unic pe suprafa Calculul dreptului de plat unic (DPU) se bazeaz pe nivelul ³sumelor de referin ´ atribuite fiec rui stat membru. To i agricultorii beneficiaz de drept de plat pe hectar eligibil. Num rul total de drepturi de plat este egal cu num rul de hectare admise (eligibile), în care se includ i ajutoarele pentru: amidon din cartof, furaje uscate, semin e, toate suprafe ele furajere destinate cre terii animalelor în perioada de referin . Nu se includ în num rul de hectare eligibile suprafe ele utilizate pentru producerea furajelor uscate, care intr în alt regim de sprijin, precum i suprafe ele supuse unui program na ional sau comunitar anterior, de retragere din cultur (sit-aside). Sumele globale pe exploata ie sunt divizate în ³drepturi de plat ´ Prin includerea în acest sistem a hectarelor eligibile, a animalelor i cantit ilor garantate, num rul Ädrepturilor de plat unic ´ este mai mare ca num rul hectarelor de inute de c tre un fermier. Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1782/2003 privind regimul de sus inere direct în cadrul PAC stabile te normele i cadrul de acordare a sprijinului comunitar din anul 2005, pentru UE15. Aplicarea treptat a noului mecanism de sus inere direct a agriculturii denumit Äplata unic pe exploata ie´, se face cu perioade de tranzi ie, decuplarea extins a sprijinului de produc ie urmând a se realiza pân în anul 2007, dar se pot men ine i forme de sprijin nedecuplat, la anumite produse, pân în anul 2010. Mecanismul decupl rii se aplic pentru vechile state membre, noile state membre îl pot introduce treptat i flexibil. Pl ile directe pentru noile state membre (UE10) se vor acorda etapizat, într-o perioad de 10 ani de la aderare. Sumele acordate în procente anuale, prev zute în Tratatul de Aderare, se calculeaz în func ie de suprafe ele i produc iile referin (media anilor 2000 ± 2002). Aceea i metodologie se aplic i în cazul României i Bulgariei, începând cu anul 2007. Dup cum rezult din tabelul 4.1, sistemul de sprijin r mâne complicat în vechile state membre i dup generalizarea regimului de plat unic , din 2007. Se p streaz numeroase alte forme de sprijin în perioada de tranzi ie de la pl ile directe pe hectar i animal la plata unic pe exploata ie. Se p streaz diferite forme de sprijin i dup 2010. Faptul c noile state membre i candidate vor avea perioade diferite de introducere a pla ii unice i c impactul nu este previzibil ridic semne de întrebare, în special cu privire la abandonarea produc iei, mai ales în sectorul zootehnic. La nivelul comunitar, na ional, regional (dac este cazul) se fixeaz plafoane maximale ale ajutoarelor, calculate prin însumarea fondurilor care revin fiec rui stat membru în cadrul mecanismului de sprijin pe durata perioadei de referin i în func ie de ajust rile ulterioare. Dac se dep esc plafoanele maximale, se aplic reduceri propor ionale ale sprijinului. Utilizarea mecanismului ³pl ii unice pe exploata ie´ presupune flexibilitatea pl ilor pentru a se men ine un echilibru între pl ile directe actuale care se men in în anumite situa ii i perioada de tranzi ie i plata unic . Exist i o interdic ie de includere a legumelor, fructelor i cartofului de consum în sistemul, pl ii unice întrucât, din cauza regionaliz rii acestor culturi, s-ar putea produce distorsiuni ale pie ei acestor produse. 65

Tabelul nr. 3.1 Lista regimului de sus inere direct a veniturilor agricultorilor în sistemul de Äplat unic pe exploata ie´ alte forme de sprijin
Sector/produs A. Pl i unice exploata ie 1 pe Forme de sprijin Pl i decuplate pentru culturi în arabil, lapte oi i capre - Sprijin pe suprafa (prim de calitate) Sector/produs C. Alte forme de sprijin - Regim de sprijin pentru micii produc tori
3

B. Forme de sprijin stabilite conform Reglement rii Consiliului nr 1252/1999 privind pl ile directe 2 - Grâu dur

- Ulei de m sline - Viermi de m tase - Banane - Stafide - Tutun - Hamei

- Orez - Fructe tip nuc - Culturi energetice Cartofi pentru amidon - Lapte i produse lactate - Semin e Cultura mare (cereale, oleaginoase, culturi proteice, in, cânep ) - Ovine i caprine - Carne de bovine

- Sprijin pre suprafa - Sprijin pre suprafa - Sprijin pre suprafa - Sprijin de produc ie Prime la produse lactate i pl i suplimentare - Sprijin de produc ie - Sprijin pre suprafa inclusiv pl i pentru suprafe ele retrase din cultur , pl i suplimentare i ajutoare pentru grâu dur Prime la oi i capre, pl i suplimentare, alte pl i suplimentare - Prime speciale, prime extrasezon, prime la vaci de lapte, prime pentru abatorizare, pl i pentru extensificare, pl i suplimentare - Sprijin pre suprafa ± Sprijin suplimentar

Agromediu

Forme de sprijin Sprijin pe suprafa pentru agricultorii care primesc mai pu in de 1250 Euro/ferm - Sprijin de produc ie Sprijin pentru cre terea viermilor de m tase - Sprijin de produc ie - Sprijin la suprafa - Sprijin de produc ie - Sprijin pe suprafa . Pl i pentru scoaterea temporar din cultur Ajutor pe suprafa

Silvicultura 4 conform R. nr. 1257/1999 privind zonele defavorizate Zone defavorizate conform R. nr. 1257/1999 - Ulei de m sline conform R. nr. 1257/1999 - Bumbac - Furaje uscate Citrice procesare Tomate procesare

Ajutor pe suprafa Ajutor pe suprafa Ajutor pe produc ie Ajutor pe produc ie

pentru pentru

Ajutor pe produc ie Ajutor pe produc ie Ajutor pe produc ie

- Leguminoase boabe (linte i maz re de consum) - Agricultur biologic i produc ie de calitate - Furaje uscate

Vin conform Reglement rii 1493/1999

Ajutor restructurat

- Se poate aplica plata unic 1 A. Pl ile unice pe exploata ie introduse din 2005, conform Reglement rii 1782/2003 generalizat în 2007, în UE15. Noile state membre pot introduce plata unic din 2009-2010 sau pot s introduc înainte de 2009 2 B. Pot fi men inute tranzitoriu la unele produse, dup care R 1252/1999 va fi abrogat 3 C. Forme de sprijin acordate pe baza altor Reglement ri decât R 1251/1999, care de asemenea sunt abrogate. Se men in tranzitoriu îns unele forme de sprijin. 4 Reglementarea va r mâne în vigoare pentru unele zone defavorizate.

66

în regimul de pl i unice. cu excep iile men ionate. agricultorul introduce o cerere de participare la regimul de pl i unice. Atunci când un agricultor beneficiaz de sprijin suplimentar. care se calculeaz ca o medie a suprafe elor necultivate timp de trei ani. total sau par ial. 67 . în caz de mo tenire sau mo tenire anticipat . suprafe e împ durite. alte suprafe e care nu sunt utilizate în scop lucrativ. dup ce au fost utilizate în propor ie de 80%. în cursul unui an sau dup ce a cedat terenul la rezerva na ional . Pentru suprafa a retras din cultur . agricultorul este scutit de obliga ia de a l sa teren necultivat. drepturile de plat nu pot fi utilizate decât în statul membru unde au fost stabilite. epizootie. Suprafe ele l sate necultivate nu pot fi mai mici de 0. Sunt atribuite drepturile de plat pentru rezerva na ional i în caz de for major sau circumstan e excep ionale (decesul agricultorului. Un stat membru din UE15 poate decide ca sumele provenind de la produsele lactate i pl ile suplimentare s fie incluse. de asemenea. valoarea fiec rui drept de plat unic în posesia sa în anul 2007 cre te cu aceste sume suplimentare. cu sau f r teren. Pentru terenul l sat necultivat. i noul mecanism de pl i unice pe exploata ie. Toate drepturile de plat neutilizate timp de trei ani se atribuie pentru rezerva na ional . Transferul drepturilor de plat . compus din reprezentan ii statelor membre i prezidat de un reprezentant al Comisiei. total sau par ial. Pl ile sunt administrate de c tre un Comitet care asist Comisia European . Cu un an înainte de ob inerea acestui drept. Obliga ia de l sare a terenurilor necultivate se va aplica i pentru drepturile care sunt transferate. agricultorul prime te ³drept de teren l sat necultivat´. începând de la o dat stabilit de statul membru. Stabilirea modalit ilor de aplicare acestui mecanism revine Comisiei. începând din 2005. o perioad de tranzi ie pentru aplicarea pl ilor unice în cazul unor grave distorsiuni pe pia sau dac se impune respectarea unor obliga ii interna ionale ale Comunit ii. În caz de mo tenire sau mo tenire anticipat . pe de o parte.1 hectare i de o l ime mai mic de 10 metri. Utilizarea terenurilor în cadrul regimului de plat unic Agricultorii pot utiliza parcele declarate pentru întreaga activitate agricol . agricultorul beneficiaz de sprijin sub forma unei sume fixe. în regimul de pl i unice.Statele membre pot prevedea. Pentru facilitarea tranzi iei între actualele regimuri de pl i directe pentru culturile în arabil i prime pentru animale. Un agricultor nu poate transfera drepturile sale de plat f r teren (cu excep ia cazurilor de for major ). se poate face prin vânzare sau cesiune definitiv . Arendarea sau alte tranzac ii similare sunt autorizate în condi ia în care transferul drepturilor de plat este înso it de transferul unui num r echivalent de hectare eligibile care beneficiaz de sprijin. În cazul aplic rii facultative sau tranzitorii a mecanismului pl ii unice trebuie fixat din timp perioada i respectate condi iile de atribuire a drepturilor de plat .). În cazul unei ferme biologice. incapacitate profesional . Agricultorul declar parcelele de teren ca suprafa eligibil pentru un drept de plat pe o perioad de 10 ani. pe de alt parte. În aceast categorie de terenuri poate intra: suprafe e arabile l sate necultivate. etc. sunt necesare ajust ri ale sistemului actual de pl i directe pe hectar i pe animal în aceste sectoare. Transferul dreptului de plat nu se poate face decât unui agricultor din acela i stat membru. Suma de referin pentru aceste pl i se calculeaz pe baza Äcantit ii individuale de referin ´ pentru lapte de care dispune exploata ia la 31 martie a anului în care aceste pl i vor fi incluse.

Statele membre pot decide împ r irea terenurilor în regiuni. care sunt scuti i de aceast obliga ie. astfel: . Statele membre cu mai pu in de 3 milioane hectare eligibile pot fi considerate o singur regiune. Regionalizarea pl ilor Terenurile l sate necultivate trebuie s fie men inute în bune condi ii agricole i de mediu. etc.To i agricultorii unei regiuni beneficiaz de dreptul de a l sa teren necultivat.pot aloca în mod uniform dreptul de plat unic (DPU) în cadrul unei regiuni.3 Cross-compliance (reguli de condi ionalitate sau ecocondi ionalitate) Acest mecanism va deveni obligatoriu în condi iile noii etape a reformei pentru to i beneficiarii de pl i cuplate i decuplate. 3. conform unor criterii obiective i ca urmare sprijinul se poate regionaliza. . Suprafa a l sat necultivat se stabile te pe baza unui procent decis la nivel comunitar (de 10% în prezent). securitatea alimentar . . care au o situa ie special : pentru a fi evitate distorsiunile de pia i de concuren . Aceast reducere nu poate fi mai mare de 3%. Ele pot fi utilizate pentru produc ia de biomas în care scop se poate acorda un sprijin na ional de circa 50% din costul de înfiin are a culturilor. pentru agricultorii din zonele supuse programelor de restructurare sau dezvoltare. În acest cadru. Rezerva na ional Statele membre aplic un procentaj de reducere liniar a sumelor de referin . To i fermierii care beneficiaz de pl i directe trebuie s îndeplineasc ³o list de priorit i´ care cuprinde diferite standarde europene în urm toarele domenii: protec ia mediului. cu respectarea planului stabilit. pentru interven ii publice în vederea evit rii abandon rii terenurilor agricole.1. 68 . Rezerva na ional cuprinde diferen a între plafonul stabilit i totalul sumelor de referin acordate agricultorilor cu titlu de regim de plat unic înainte de aplicarea reducerii liniare. în limita plicului financiar regional (sumele pe regiuni). Nu beneficiaz de dreptul de a l sa terenuri necultivate agricultorii care produc sub 92 tone cereale. .pot s stabileasc nivelul pl ilor diferit pentru terenuri arabile i fâne e.pot s redistribuie fondurile între regiuni dup ce va fi stabilit plicul financiar regional. Cross-compliance este o abordare încruci at a sistemului de sprijin acordat fermierilor care se bazeaz pe încredere i pe îndeplinirea riguroas a condi iilor pentru a primi ajutoarele solicitate. Rezerva na ional poate fi utilizat de statele membre pentru a acorda cu prioritate sumele de referin agricultorilor care încep s exercite o activitate agricol dup 31 decembrie 2002 sau 2003. pe baza datelor stabilite de statele membre Schema de plat unic poate fi regionalizat .pot s aloce unele sume sau p r i din plicul financiar regional pentru diferite sectoare (produse) pe baza nivelurilor de referin individual . statele membre pot face op iuni cu privire la redistribuirea sumelor pentru fermieri. Num rul mediu de hectare la nivel na ional i num rul de hectare la nivel regional se fixeaz de Comisia European . f r a aduce prejudicii formei actuale de utilizare a p mântului. pentru constituirea unei rezerve na ionale.

în special cele neexploatate i care trebuie men inute în condi ii agricole i de mediu corespunz toare. pentru altele au stabilit perioade de tranzi ie. Beneficiarii de sprijin sunt obliga i s protejeze terenul agricol i mediul.îngroparea miri tii.evitarea instal rii vegeta iei d un toare pe terenurile agricole. . statele membre pot re ine 25% din sumele colectate ca urmare a nerespect rii acestora.utilizarea m surilor adecvate. Dac fermierii nu îndeplinesc indicatorii cuprin i în standarde.densitatea minim a animalelor i/sau .asigurarea unui nivel minim de între inere i practicarea unor sisteme de cre tere adecvate. Statele candidate la aderare au stabilit deja o serie de reguli de condi ionalitate.terasarea pentru conservarea solului. 1782/2003 s-a stabilit cadrul comun privind criteriile care trebuie respectate pentru a se asigura integral plata unic decuplat i a pl ilor directe nedecuplate sau par ial decuplate. Controlul cerin elor privind regulile de condi ionalitate (ecocondi ionalitate) în cazul anumitor tipuri de ajutoare comunitare se desf oar prin intermediul Sistemului Integrat de Administrare i Control creat în fiecare stat membru. Aceasta stabile te m suri de supraveghere de c tre statele membre a tuturor fermelor agricole.norme privind rota ia culturilor. Din 2007 noile reguli vor fi aplicate integral sau cu perioade de tranzi ie. 1782/2003. Neîndeplinirea standardelor prev zute în leg tur cu aceste domenii determin aplicarea de sanc iuni fermierilor. evitarea deterior rii habitatului . cuprins în standardele europene pe domenii. iar Ministerul Agriculturii P durilor i Dezvolt rii Rurale a elaborat deja o list a condi iilor de bune practici agricole i de mediu pentru agricultur . . cu respectarea unor perioade de tranzi ie negociate. .1). Modalit ile de reducere a sprijinului sau de excludere de la sprijin sunt stabilite de Reglementarea Consiliului (CE) nr. 1782/2003 ± Figura nr.protejarea paji tilor permanente.C.men inerea structurii solului prin metode specifice Nivelul minim de între inere a solului . Condi iile de bune practici agricole i de mediu . s nu abandoneze terenurile i s nu reduc semnificativ suprafe ele de p une.s n tatea i bun starea animalelor.men inerea nivelului materiei organice în sol prin metode specifice Structura solului . Introducerea regulilor de condi ionalitate se face din anul 2005 i pân în 2007.Cadru stabilit de R. Noile state membre pot introduce aceste reguli din 2005. . Aceste reguli se adapteaz de c tre fiecare stat membru la condi iile specifice (figura 3.între inerea minimal a solului. . În Reglementarea Consiliului (CE) nr.protejarea solului prin m suri specifice Norme . România adapteaz aceste m suri. . i a stabilit priorit ile privind securitatea alimentelor. 69 . în plus fa de sanc iunile generale aplicate în cazul neîndeplinirii condi iilor de acordare a pl ilor directe.1 Eroziunea solului . Sanc iunile constau în aplicarea de noi reduceri a pl ilor directe. Regulile de condi ionalitate legate de ajutoarele cuplate i decuplate în favoarea agricultorilor urm resc s încurajeze aplicarea unor ³bune practici agricole´. 3. . Comisia European stabile te indicatorii pentru fiecare obliga ie legat de aplicarea regulilor de condi ionalitate.men inerea particularit ilor topografice. Materia organic din sol .acoperirea minimal a solului. s n tatea i bun starea animalelor.

cu urm toarele procente (tabelul nr. Prim acest mecanism se urm re te o mai bun repartizare a sprijinului comunitar între politica de pia i politica de dezvoltare rural . în func ie de: . Pentru aceasta s-a decis ca pl ile pentru fermele mari s fie reduse prin mecanismul ³modul rii´ i deci sumele respective s se finan eze suplimentar m surilor de finan are rural . 70 .PIB pe locuitor la paritatea puterii de cump rare (PPC). iar sumele în plus se aloc statelor interesate.3). 3. pentru a r spunde cerin elor consumatorilor i preocup rilor privind mediul. Mecanismul de modulare const în reducerea sumelor cuvenite unui stat membru. Sumele rezultate în urma aplic rii reducerilor. ca i ajutoarele pentru agromediu i pentru zonele defavorizate. 1782/2003 Aceste reduceri se aplic în cazul fermelor care primesc pl i directe de peste 5000 Euro/an. s n tate i confortului animalelor. Nr. Suma suplimentar acordat ca sprijin unui stat membru pe parcursul unui an calendaristic nu poate dep ii îns plafonul fixat i eventual modificat în func ie de structurile exploata iilor.4 Modularea sprijinului Instrumentele i mecanismele care vizeaz promovarea agriculturii durabile la nivelul Uniunii. dup deducerea plafoanelor stabilite pentru statele membre. securitatea alimentelor. vor avea o importan crescând în noua etap a reformei PAC. în urma modul rii.3. Un procent din suma disponibil statelor membre r mâne la dispozi ia statului membru în cauz .1. 1782/2003. 3. 1257/1999). Finan area PAC din bugetul anului 2007 pentru m suri de pia i ajutorare directe trebuie s respecte plafoanele maximale anuale stabilite prin decizia reprezentan ilor fiec rui Guvern al statului membru. Statele membre primesc cel pu in 80% din sumele totale r mase disponibile. vor fi utilizate pentru sus inerea suplimentar a programelor comunitare de dezvoltare rural finan ate din FEOGA ± garantare (conform R.suprafa a agricol . Acesta este egal cu suma rezultat din aplicarea procentelor de reducere prev zute anual pentru agricultorii care primesc pl i directe de peste 5000 Euro/an. Tabelul nr.for a de munc din sectorul agricol. anual. . pân la sfâr itul anului 2012. .2 Evolu ia pe ani a reducerii pl ilor alocate agricultorilor în urma model rii Anul bugetar 2005 2006 2007 2008-2013 Ferme cu pl i 0 0 0 0 directe sub 5000 Euro/an Ferme cu peste 5000 3% 4% 5% 5% Euro/an Sursa:Prevederile Reglement rii Consiliului (CE) nr. Mecanismul modul rii a fost stabilit de Agenda 2000 i s-a îmbun t it în urma noilor decizii privind reforma PAC. Ajutorul suplimentar rezultat din modulare se acord agricultorilor care beneficiaz de pl i directe pe baza normelor stabilite de Reglementarea nr.

Aplicarea modul rii i a condi ionalit ii (Cross-compliance) pentru zonele defavorizate (Reglementarea nr.5 Înt rirea politicii de dezvoltare rural Dup m surile de reform fundamental al primului pilon al PAC.1.distrugerea accidental a ad posturilor de animale. De asemenea pot s acorde i sprijin unui num r mai mare de beneficiari.cre terea aloca iilor destinate exploata iilor mici care primesc ajutoare mai reduse. Reglementarea Consiliului (CE) nr. întrucât exploata iile mici au mai mult for de munc i practic sisteme de produc ie mai extensive fa de marile întreprinderi agricole. Pentru fiecare stat membru.îmbun t irea echilibrului între cheltuielile destinate pie ei i dezvolt rii rurale. În urma aplic rii mecanismului de modulare a pl ilor directe cuplate i decuplate de produc ie se estimeaz ca efecte pozitive: . folosindu-le pentru cofinan area programelor comunitare. . Pentru armonizarea politicii de dezvoltare rural cu priorit ile Comunit ii. . Cazurile de for major pot fi: . în septembrie 2005. Aceste prevederi se aplic i agricultorilor care în perioada de referin au avut angajamente de agromediu sau privind zonele defavorizate. printr-un caz de for major sau circumstan e excep ionale survenite înainte sau în timpul perioadei de referin .statele membre pot utiliza sume mai mari pentru dezvoltarea rural . . . Politica de dezvoltare rural completeaz i acompaniaz politica de pia . Astfel. reforma fundamental a politicii de dezvoltare rural pentru perioada 2007 ± 2013.decesul agricultorului. În acest fel se stimuleaz dezvoltarea durabil a zonelor rurale. . cu efecte negative asupra mediului. pot cere ca sumele de referin s fie calculate pe baza anului (anilor) din perioada de referin care nu a fost afectat de asemenea situa ii. Consiliul a adoptat. . Reducerea pl ilor directe pentru fermele mari în cazul rilor nou intrate în Uniunea European nu se va aplica pân când acestea nu vor atinge un nivel de dezvoltare apropiat de cel comunitar.incapacitatea profesional pe termen lung a agricultorului. care practic sisteme intensive i au economie de scal . totalul sumelor de referin nu poate fi superior plafonului na ional stabilit de Comisia European . 71 . Dac întreaga perioad de referin a fost afectat de un caz de for major sau circumstan e excep ionale statul membru calculeaz sumele de referin ca o medie a anilor 1997-1999. 3.o epizoo ie care afecteaz total sau par ial eptelul.o catastrof natural grava care afecteaz o parte important a suprafe ei agricole a exploata iei. care vizeaz : . agricultorii pot cere sprijin în cazul în care în cursul perioadei de referin . 1259/1999 privind zonele defavorizate) are în vedere situa iile în care produc ia agricol a fost grav afectat . 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rural prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rural (FEADR) a adoptat ÄLiniile strategice ale Comunit ii pentru dezvoltarea rural în perioada 1 ianuarie 2007 ± 31 decembrie 2013´. din 2003 i 2004.identificarea zonelor unde sprijinul comunitar va asigura ob inerea celei mai mari valori ad ugate.

2005. preg tirea acestei evolu ii economice necesit un proces de educare a agricultorilor pentru accesul la pie e i cre terea competitivit ii produselor lor. Întrucât PAC are ca direc ie de ac iune liberalizarea pie elor în contextul globaliz rii. Courades. Figura nr. Cre terea preocup rilor pentru dezvoltarea unei agriculturi multifunc ionale în întregul spa iu european este relevant în noua etap a reformei. .abordarea unitar a Politicii Agricole Comune privind pia a i dezvoltarea rural .2. Politica de pia i politica de dezvoltare rural pot s asigure îmbun t irea competitivit ii i dezvoltarea durabil a spa iului comunitar. 3. CERES. Rural Development Measures. . politica de dezvoltare rural este i parte a politicii de integrare regional i asigur m suri de armonizare teritorial i promoveaz coeziunea economic i social . Acestea vor putea decide care sunt cele mai potrivite m suri ce pot fi selectate i zona geografic unde vor fi implementate. pe baza concluziilor Consiliului European de la Goteborg i Agenda Lisabona. Politica de dezvoltare rural completeaz i acompaniaz politica de pia i promoveaz caracterul multifunc ional al agriculturii. y Integrarea zonelor rurale în economie prin dezvoltarea complex . Abordarea unitar a acestor dou politici asigur cadrul pentru continuarea procesului de reform . Politica de dezvoltare rural a Uniunii Europeane a intrat într-o faz superioar în ceea ce prive te gradul de extindere i finan are. Preluat dup Zahiu Leti ia i colab. Aceste principii contribuie la înt rirea responsabilit ii i flexibilitatea m surilor de sprijin. y Flexibilitatea asisten ei pentru zonele rurale. bazat pe patru principii cheie: y Multifunc ionalitatea agriculturii. în noua etap a reformei PAC. Sofia 2004. Dezvoltarea rural influen eaz pozitiv cre terea competitivit ii agriculturii europene pe pie ele interne i externe. y Transparen în stabilirea i implementarea programelor de sprijin.2). atât în vechile cât i în noile state membre. 72 . iar aceasta va depinde tot mai mult de promovarea unei agriculturi multifunc ionale (figura nr. . Politici i pie e agricole.asigurarea concordan ei între politica de dezvoltare regional . Prin aplicarea noilor m suri de politic de dezvoltare rural se faciliteaz procesul de integrare a noilor state membre i candidate în economia Uniunii Europeane..Agricultura multifunc ional Primul pilon al PAC Al doilea pilon al PAC Politica de dezvoltare rural Politica de pia Func ia de producere a alimentelor Func ia de protec ie a mediului Func ia rural Sursa: J. atât în noile cât i în vechile state membre.M.coordonarea priorit ilor Uniunii Europene i transpunerea lor în politici de dezvoltare rural . Totodat . politica de coeziune i mediu. 3. Ed. Noua reform a PAC asigur aplicarea unei strategii integrate pentru dezvoltarea rural .

privind competitivitatea i dezvoltarea durabil la Goteborg i la Lisabona. Între aceste resurse. Politica de dezvoltare rural se stabile te în consens cu obiectivele generale ale politicii de coeziune economic i social stabilite în Tratat dar integreaz i alte priorit i majore stabilite de Consiliul Uniunii Europene. pe baza c ruia se acord prioritate zonelor cu cele mai bune condi ii de realizare a unor produse i servicii în condi ii de performan ridicat . în limitele admise de aloc rile financiare pentru diferite state membre. 73 . care are drept scop perfec ionarea modelelor de produc ie agricol . bazat pe ob inerea unor produse s n toase i de calitate superioar . Reforma Politicii Agricole Comune decis în iunie 2003 i aprilie 2004 a introdus schimb ri majore în dezvoltare zonelor rurale europene. i completeaz politica de pia . participarea partenerilor vest-europeni în diverse programe ale noilor state membre. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rural acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural contribuie la intrarea noii PAC. s se asigure protejarea biodiversit ii i ob inerea unor cantit i sporite de produse organice. Programele de dezvoltare rural din statele membre sunt coordonate. Realizarea acestor obiective majore ale Uniunii Europeane necesit mobilizarea tuturor resurselor la nivel na ional i comunitar. care au valori mari.M surile de dezvoltare rural sunt finan ate din Fondurile structurale ale Uniunii Europeane (din 2007 din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural ) i din resursele proprii ale statelor membre i candidate la aderare. Agenda Lisabona (2000) a stabilit obiective noi pentru tranzi ia spre o economie i societate bazate pe cunoa terea i dezvoltarea durabil . un loc deosebit de important revine resurselor naturale. Consiliul de la Goteborg (2001) a f cut preciz ri cu privire la necesitatea unei noi abord rii a cre terii performan ei economice în strâns leg tur cu utilizarea durabil a resurselor naturale. folosirea fondurilor destinate dezvolt rii rurale. pot fi concentrate sumele alocate i stabilii mai bine priorit ile i aplicarea principiului propor ionalit ii. Dezvoltarea parteneriatelor cu statele membre i candidate este un obiectiv al Comunit ii. trebuie s se utilizeze cu maxim eficien . a managementului terenurilor i extinderea activit ilor socio-economice în zonele rurale. de for de munc i economice din zonele rurale. politica de coeziune economico-social i politica comun privind pescuitul. astfel încât s se realizeze scopurile i obiectivele stabilite pe ansamblul Comunit ii. Politica Agricol Comun viitoare are ca obiective realizarea dezvolt rii durabile. men inând biodiversitatea i p strând ecosistemele pentru a evita de ertificarea. Comunitatea poate lua m suri i aproba programe de dezvoltare rural în concordan cu ³principiul subsidiarit ii´. Reglementarea Consiliului (CE) nr.i restructureze sectorul agricole i s dezvolte activit i economice i sociale diversificate în zonele rurale. Produsele alimentare de in o pondere covâr itoare în consumul uman i ca urmare trebuie ob inute prin aplicarea unor metode viabile din punct de vedere a mediului înconjur tor. din diferen ele structurale i naturale din diversele zone rurale. M surile stabilite in seama de particularit ile agriculturii rezultate din structura social a agriculturii fiec rui stat membru. conform priorit ilor Comunit ii i celor na ionale. De asemenea. Liniile directoare ale Agendei Lisabona direc ioneaz dezvoltarea economiei Uniunii Europene în perioada 2007 ± 2013. La nivelul Comunit ii. Ca urmare. Noile state membre i candidate sunt orientate i sprijinite financiar s .

Absorb ia fondurilor comunitare de pre-aderare. în dezvoltarea capacit ii administrative necesare implement rii PAC. România i Bulgaria vor aplica aceea i Politic Agricol Comun ca i celelalte state membre. sunt precizate urm toarele forme de sprijin comunitar. Preg tirea implement rii m surilor de Politic Agricol Comun are loc prin armonizarea legislativ i crearea cadrului institu ional. sunt aspecte esen iale ale procesului de preg tire a ader rii. Sprijinul pentru fermele de semi-subzisten va putea fi de 1000 euro / an / ferm . în baza prevederilor din tratatele de aderare. 3. pentru perioada 2007 . care se refer la: .2. Perspectivele dezvolt rii agricole i rurale a României în procesul de implementare a Politicii Agricole Comune Noile state membre (UE10) aplic din anul 2005 instrumente i mecanisme de Politic Agricol Comun . ca urmare a unei mari libert i de a produce în func ie de cerin ele pie ei. Al doilea pilon sprijin agricultura ca furnizor de bunuri publice. In Tratatul de Aderare a României la Uniunea European . Exist îns r mâneri în urm în procesele de restructurare a sectorului agroalimentar. dar i a diminu rii decalajelor fa de Ämodelul agricol european´. la pilonul II (politica de dezvoltare rural ) prin aplicarea mecanismului de decuplare a sprijinului direct de produc ia agricol . în special cu privire la perspectivele dezvolt rii zonelor rurale. rile candidate (România i Bulgaria) pentru care este previzibil aderarea la 1 ianuarie 2007 se afl într-o faz de apropiere a mecanismelor de politic agricol na ional de PAC. Dup aderare. a m surilor cross compilance (reguli de condi ionalitate) i prin mecanismul modul rii. precum i de dezvoltarea zonelor rurale. Dup aderarea României i Bulgariei se asigur convergen a m surilor de politic agricol na ional cu cea comunitar . prin func iile acesteia legate de mediul natural. cu derog ri acceptate bilateral i ca urmare a flexibilit ii admise prin reglement rile Consiliului i Comisiei Europene.2009: y Pl i directe i alte sume alocate pentru agricultur . la 1 ianuarie 2007.al doilea an «««««««««««««« 100 mii Euro . Schimb rile fundamentale din Politica Agricol Comun avantajeaz România. . România va beneficia de un important sprijin comunitar în acest scop. iar sprijinul pentru grupurile de produc tori recunoscute oficial între data ader rii i 31 decembrie 2009 va fi de: . asistate logistic i financiar de Comunitate. Primul pilon al PAC vizeaz asigurarea stabiliz rii veniturilor de baz pentru fermieri. astfel încât s se respecte acordurile negociate cu Uniunea European i prevederile Tratatului de Aderare privind convergen a m surilor de politic agricol na ional cu cea comunitar . astfel încât la 1 ianuarie 2007 s func ioneze cadrul institu ional i sistemul legislativ armonizat.sprijin pentru fermele de semi-subzisten în curs de restructurare. Într-o perioad previzibil . cu termene negociate i unele derog ri care pot fi înc posibile.sprijin pentru grupurile de produc tori.primul an «««««««««««««« 100 mii Euro .Noua reform asigur o mai strâns complementaritate a celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune prin transferul fondurilor de la pilonul I (politica de pia ). y M suri temporare suplimentare privind dezvoltarea rural . alegerea m surilor potrivite de politic agricol privind pia a i dezvoltarea rural i îndeplinirea obliga iilor asumate prin Tratatul de Aderare.al treilea an«««««««««««««« 80 mii Euro 74 .

este de 3. Conform Tratatului de Aderare. suma total destinat agriculturii i dezvolt rii rurale..alte m suri pentru dezvoltarea durabil .2009 (mld. Cea mai mare parte din sprijin va fi alocat pentru pl ile directe. .921 mld. vizeaz : . în anul 2007. recent Comisia European a anun at cre terea sprijinului comunitar pentru România i Bulgaria. Euro) Plati directe 0.al patrulea an ««««««««««««« 60 mii Euro . în perioada 2007-2009.suplimente la pla i directe.3 . Figura 3.7 miliarde (figura 3. din care pentru agricultur 1613 mil. Acest sprijin va fi acordat atât României cât i Bulgariei.asisten tehnic .sprijin pentru pensionarea anticipat . Conform procedurilor din Acordul negociat.Structura aloc rilor bugetare pentru România în perioada 2007-2009 (mld.investi iile în agricultur .sprijin pentru serviciile de consultan agricol i informare public .al cincilea an ««««««««««««« 50 mii Euro Sprijinul temporar pentru fermele de semisubzisten i pentru grupurile de produc tori va fi acordat din sumele destinate dezvolt rii rurale. . repartizarea final va fi anun at la sfâr itul anului 2006. La aceste sume se mai adaug o cre tere de 800 milioane Euro din Fondurile Structurale i de Coeziune.732 La 15 mai va fi prezentat Raportul final de evaluare asupra îndeplinirii de c tre România i Bulgaria a angajamentelor stabilite i se a teapt o decizie pozitiv privind aderarea de la 1 ianuarie 2007. . acordat pentru perioada 2007 ± 2013. 2. sprijinul comunitar total estimat. care se aloc în conformitate cu reglement rile privind dezvoltarea rural . vor fi unele modific ri ale sumelor în func ie de noile direc ii ale Comisiei Europene. . Euro. Euro) Structura alocarilor bugetare comunitare propuse pentru Romania in perioada 2007 . 75 . se ridic la cca.sprijin pentru m surile de tip LEADER. din Fondurile structurale. . pentru perioada 2007 ± 2009.3).881 Dezvoltare rurala. Dar. . Alte forme de sprijin pentru dezvoltarea rural . Euro. dac decizia final privind termenul de 1 aprilie 2007 va fi luat în toamn . 4.308 Masuri de piata 0. Euro (881 milioane Euro pentru pl i directe i 733 milioane Euro pentru m suri de pia ) i pentru dezvoltarea rural 2308 mil. astfel. la sfâr itul anului 2006.

În urma ultimelor informa ii oficiale.183 0. sumele alocate pentru sus inerea pie ei se vor reduce treptat. prin mecanismul Ätop-up´.Estimarea sprijinului comunitar alocat României 2 0.469 0. 35% i 40% rezult urm toarea structur estimat a sprijinului total (fig.4. Dac folosim cheia de repartizare pe ani. agriculturii revenindu-i peste 40%. Nu s-a decis înc repartizarea sumei pe destina ii.662 1. suma prev zut pentru pl i directe. dup ultimele decizii ale Comisiei.058 0. Aceast sum va fi suplimentat . Sprijinul comunitar pentru perioada 2007-2009 este de 3921 milioane Euro. sprijinul acordat pentru dezvoltarea rural durabil se va extinde. este de cca. de 800 milioane Euro din Fondurile Structurale i de Coeziune. Conform acestor evalu ri. Alocarea unor sume suplimentare din bugetul na ional va continua i sus inerea m surilor începute prin Programul Fermierul. In Tratatul de Aderare. 30 miliarde Euro.292 0.979/2005 care asigur modalit ile de realizare i finan are a investi iilor în exploata iile agricole pentru absorb ia sumelor i a extinderii programului SAPARD.) Figura 3. o parte revine m surilor de pia .).934/2005 i Ordinul Ministrului nr. din 2004. rezult c totalul aloca iilor bugetare prev zute pentru România din bugetul comunitar pentru 2007-2013. este de 4776. ca urmare a reducerii i a elimin rii unor subven ii (pre urile de interven ii. la care se vor ad uga i alte sume din Fondul de Coeziune. suma total destinat agriculturii i dezvolt rii rurale negociat pentru perioada 2007-2009 se ridic la peste 4.În urma negocierilor. Cadrul legislative al acestui program s-a asigurat pe baza Legii nr. Dac în perspectiv .7 miliarde Euro (figura 3.5 0.2).4. .336 0. Euro. cea mai mare parte va fi destinat dezvolt rii rurale.256 1 0 Dezvoltare rurala Masuri de piata Plati directe Bugetul Uniunii Europene pentru întreaga perioad 2007-2013 (aprobat în aprilie 2006) prevede pentru România o aloca ie total pentru agricultur i dezvoltare rural de cca.5 mil.231/2005. 76 . La aceste sume se mai adaug o cre tere a sumelor pentru dezvoltare rural .537 1. M surile de dezvoltare rural vor fi finan ate din Fondul European de Dezvoltare Rural . în perioada 20072009.3. dintre care pentru agricultur 1613 milioane Euro (881 milioane Euro pentru pl i directe i 732 milioane Euro pentru m suri de pia ) i pentru dezvoltarea rural 2308 milioane Euro. cu pân la 30% din bugetul na ional.926 0. din suma total . subven ii la export etc.5 0. Hot rârea Guvernului nr. procentele de 25%. 12 miliarde Euro. s-a ob inut suplimentarea pl ilor directe alocate de la bugetul Comunitar.

Datorit num rului excesiv de mare al gospod ririi r ne ti de subzisten i semisubzisten . în vederea form rii sectorului comercial viabil.67 i societ i agricole Total unit i 4463.69 agricole Sursa: MAPDR Definitivarea num rului exploata iilor de semisubzisten care pot fi finan ate este o decizie important înainte de aderare întrucât Comunitatea nu asigur decât finan area celor care ob in venituri provenite din activitatea agricol .5 100.3.3.0 Suprafa a medie pe exploata ie (ha) 1.2 2.000 exploata ii agricole î i desfac la pia majoritatea produc iei i pot constitui nucleul de baz al viitorului sector al fermelor familiale viabile. circa jum tate de cele 4. Structurile de exploatare din agricultura României în preajma ader rii la UE Structurile de exploatare Num rul exploata iilor mii % din total 76. Din estim rile MAPDR. impun accelerarea integr rii agricole pe baza unor m suri care s asigure 77 .în masa exploata iilor agricole. care nu pot fi finan ate decât selective în viitor. i care fac parte din grupuri de produc tori. i vânz rii terenurilor. de 15.000 trebuie sprijinite s se restructureze i s devin performante în concuren a dur de pe pia a comun . care pot beneficia de sprijin comunitar de instalare.48 semisubzisten Exploata ii agricole 92.0 Pondere în SAU(%) 28. este necesar accelerarea procesului de formare a grupurilor de produc tori în vederea concentr rii suprafe elor mici pentru alocarea sumelor necesare investi iilor.8 22.5 milioane gospod rii se înscriu în categoria subzisten agricol i semisubzisten . majoritatea vor disp rea atât în urma dispari iei fizice a proprietarilor de terenuri. precum i pentru punerea bazelor viitorului cadru legislative de creare a Caselor de Credit Rural. Exigen ele noii reforme PAC fa a utilizarea resurselor financiare provenite de la bugetul comunitar.3 21. creeaz mari dificult i cre terii performan ei dup aderare (tabelul nr. Dintre acestea îns doar circa 100. Treptat. Din estim rile MAPAR rezult c actuala structur agricol din România. ca i m surile de liberalizare a pie ei agricole în consens cu acordurile OMC i deciziile luate de Comunitate. Marile societ i comerciale i societ ile agricole formate în baza Legii nr. în num r de circa 23.17 274 - Exploata ii de 3400. schimbarea mecanismelor de sus inere a produc iei agricole cu mecanisme de sprijin a produc torilor pentru a se apropia de pia . în propor ie de peste 50%.) Tabelul nr.3.4 4. cu peste 97% din totalul exploata iilor agricole care fac parte din categoria celor de subzisten i semisubzistent .3 6. num rul exploata iilor mici va sc dea.0 0.1 44.89 semisubzisten Exploata ii de 947.65 comerciale Societ i comerciale 22.7 100. Pentru sprijinirea exploata iilor mici i mai ales mijlocii care produc pentru pia i au anse s devin viabile trebuie s se aib în vedere stimularea instal rii tinerilor agricultori (în vârst de pân la 40 de ani).3.36/1991.000 Euro.117 3. dar i în procesul de încurajare a asocierii. arend rii.

apropiate de PAC. pân în 2007. Domeniile de importan strategic cuprinse în Capitolul 7 ± Agricultura. 7 ± Agricultur ´ România s-a angajat s adopte i s implementeze acquis-ul comunitar în vigoare în UE. y Sectorul agroindustrial. s se înfiin eze i s fie func ionale: y Agen ia de Pl i i Interven ie care va gestiona fondurile PAC. are ca scop preg tirea trecerii f r ocuri puternice la noul sistem. Chiar daca agricultura României se afl în alte faze de dezvoltare economic i ajustare structural . care va fi implementat i în România dup aderare. y Sectorul viti-vinicol. este în curs de definitivare i cuprinde: y Analiza spa iului rural românesc y Strategia general de dezvoltare rural în perioada 2007-2013. este necesar preg tirea agricultorilor pentru o nou er i pentru dezvoltarea unui nou model agricol. care va trebui aprobat de organismele comunitare. începând din 2007. În anul 2006 aceste ac iuni trebuie terminate. 78 . politicile agricole aplicate au acelea i scopuri. M surile de organizare a pie elor agricole. Implementarea acestor m suri se realizeaz prin crearea cadrului institu ional. Prevederile acestui plan se încadreaz în liniile directoare strategice ale Uniunii Europene i vizeaz ansamblul. y Culturile de cereale i oleaginoase. Documentului de Pozi ie nr. negociate i prezentate în ÄDocumentul de Pozi ie ± capitolul 7 Agricultura´ încheiat la 4 iunie 2004. zonelor rurale. Realizarea convergen ei în domeniile men ionate între România i Uniunea European are loc treptat i se bazeaz pe legisla ia armonizat i implementarea acquisului comunitar. pe baza principiilor i regulilor comunitare i a armoniz rii legisla iei privind Organiz rile Comune de Pia .ob inerea de avantaje dup aderare. În baza prevederilor. instrumente i mecanisme. Introducerea din 2006 a unor mecanisme noi de politic agricol . Direc ia General de Dezvoltare Rural . Principalele angajamente institu ionale prev d ca. în consens cu exigen ele comunitare i cu luarea în considerare a unor particularit i na ionale. De aceea. cu accent pe produc ia de lactate i zah r. Alegerea celor mai potrivite c i. Rolul lor esen ial const în implementarea PAC. ca i în restul statelor membre. Aceste preg tiri trebuie s respecte regulile prev zute în Acordul dintre România i Uniunea European . care au fost negociate. depinde de deciziile de politic agricol i de gradul de preg tire necesar implement rii adecvate i corecte. în cadrul c rora sectorul agricol ocup un loc esen ial. acceptate i de comunitate. y Sistemul Integrat de Administrare i Control. y Re eaua de Informa ii Contabile în Agricultur . Aceste institu ii fundamentale au fost deja create i se afl în proces de consolidare. sunt: y Dezvoltarea rural . astfel încât la 1 ianuarie 2007 s func ioneze structurile institu ionale create i s se fac progrese în ajustarea structural a agriculturii pentru a permite accesul la fondurile comunitare. constituie o preocupare important în procesul de preg tire a ader rii. Planul Na ional Strategic de dezvoltare rural 11 a României în perioada 20072013. 11 Sursa: MAPDR. Agricultura româneasc va trebui s se dezvolte pe acelea i coordonate cu agricultura european .

Trebuie modificate unele prevederi legislative i elaborate legi noi. institutele de cercetare agricol . Autoritatea Na ional Sanitar Veterinar i Siguran Alimentar .Totodat . Autoritatea Na ional a Produselor Ecologice. ca: Autoritatea Na ional a Produselor Agricole i Alimentare. Agen ia de Pl i pentru Dezvoltare Rural . Dezvoltare Rural i Pescuit.). Procesul de formare i consolidare a cuno tin elor de politic agricol . cu scopul apropierii de cele comunitare. este r mas în urm . Sistemul Informa ional Privind Pia a Agricol . cu impact negativ asupra implement rii acestor m suri. unele institu ii nu func ioneaz sau func ioneaz cu dificult i. Implementarea cu succes a m surilor de politic agricol i rural depinde de implicarea a numeroase organisme i organiza ii na ionale (Agen ia de Pl i i Interven ie. Agen ia Na ional de Consultan Agricol . nu sunt adecvate pentru România i este necesar corectarea lor. acceptarea i aplicarea eficient a m surilor de reform în sectorul agricol i zonele rurale de c tre masa produc torilor.a. în alocarea fondurilor comunitare i din bugetul na ional. Agen ia de Pl i pentru Dezvoltare Rural . coli i alte organisme de formare etc. Preg tirea pentru aderare const nu numai în crearea sistemului. Aportul speciali tilor agricoli din teritoriu i al agricultorilor la procesul de preg tire legislativ i institu ional în vederea ader rii este înc insuficient. 79 . s-au creat i sunt în curs de func ionare i alte institu ii care asigur implementarea m surilor PAC privind pia a i dezvoltarea rural . de elaborare a proiectelor de investi ii. de management al pie elor agricole i finan are comunitar . Exist îns r mâneri în urm i o slab cunoa tere a acestor procese în masa speciali tilor i a agricultorilor. organiza iile profesionale i interprofesionale. Autoritatea de Management privind Programul Opera ional Sectorial pentru Agricultur . ci în mod special în în elegerea. Procesul de preg tire i evaluarea din partea organismelor comunitare se afl în curs. Unele mecanisme de politic agricol aplicate din anul 2006.

acceptate de toate statele membre. Comunitatea European a trebuit s gestioneze deficitele agroalimentare postbelice i s r cia generalizat . ca urmare a aplic rii Politicii Agricole Comune. are la baz Ämodelul european de agricultur " i mecanismele Politicii Agricole Comune. prin tratatul de la Roma (1957). Activitatea Uniunii Europene se bazeaz pe trei obiective fundamentale. Gestionarea resurselor comunitare prin intermediul Organiz rilor Comune de Pia . Rolul de a crea institu iile i mecanismele care s asigure func ionarea pie ei unice agricole. a ajuns în situa ia de a gestiona excedentele de produse. Politica Agricol Comun a influen at i chiar a determinat modul de via al milioanelor de agricultori europeni. De fiecare dat . agricultura trebuie s fie un 80 . In acest r stimp. în forma sa actual . Pentru aceasta. Pentru a realiza aceste obiective fundamentale. în anul 1962. în concep ia Uniunii Europene. Pe tot parcursul acestei perioade. Misiunea fundamental a Uniunii Europene asumat prin Tratatul de constituire este aceea de a organiza rela iile dintre statele membre i dintre popoarele lor într-o manier coerent i bazat pe solidaritatea dintre ele.CAPITOLUL IV ABORD RI CONCEPTUALE PRIVIND ORGANIZ RILE COMUNE DE PIA ÎN UNIUNEA EUROPEAN 4.1. înc de la început s-a ac ionat pe baza unor politici economice comune. Una dintre aceste politici economice este i Politica Agricol Comun . care a durat mai mult de o jum tate de secol. Pentru realizarea acestor obiective au fost create i utilizate institu ii i mecanisme economico-financiare în cadrul sistemului Organiz rilor Comune de Pia . Din punct de vedere istoric. i pân în prezent. Dac la început. rile semnatare s-au angajat s realizeze. Politica Agricol Comun a fost reformat de mai multe ori pentru a fi adaptat la condi iile i cerin ele concrete ale pie ei comunitare i mondiale. Politica Agricol Comun s-a bazat pe trei principii fundamentale precum: unicitatea pie ei i a pre urilor. integrarea economic . aceasta este prima politic integrat la nivel european. Modelul european de agricultur asigur p strarea i stabilitatea nivelului veniturilor agricultorilor prin promovarea diversit ii activit ilor economice i protec ia mediului înconjur tor pentru a se conserva modul european de via rural i a proteja peisajele. în vederea cre terii veniturilor produc torilor i stabiliz rii pie elor agricole. respectiv: unitatea economic i monetar . a revenit Politicii Agricole Comune. Conceptul i con inutul Organiz rilor Comune de Pia European în Uniunea Uniunea European . au r mas valabile principiile fundamentale i s-au schimbat instrumentele folosite i î mecanismele de aplicare a Politicii Agricole Comune. preferin a comunitar în aprovizionarea statelor membre cu produse agricole i solidaritatea financiar . Politica Agricol Comun a creat un sistem de gestionare a resurselor i produselor agricole prin intermediul Organiz rilor Comune de Pia . politic i social pe principiul unicit ii pie ei. este rezultatul unui îndelungat proces de integrare. De Ia fondarea sa. pia a comun . Înc de la constituirea Comunit ii Europene. Obiectivele ini iale ale Politicii Agricole Comune au vizat asigurarea securit ii alimentare i eliminarea diferen elor de dezvoltare dintre rile membre prin cre terea competitivit ii agriculturii pe calea moderniz rii. într-un timp nu prea îndelungat. dar i al sutelor de milioane de consumatori. Ia care se adaug coeziunea i solidaritatea dintre rile membre.

nr. Dezvoltarea unui sector agricol competitiv i performant care prin calitatea i eficien a produselor s contribuie la revitalizarea lumii rurale. în prezent. În conformitate cu prevederile articolului nr. prin Organizarea Comun a Pie elor Agricole se în elege un Äsistem de reguli i mecanisme obligatorii la nivelul statelor membre care reglementeaz produc ia. aproape toat produc ia agricol a Uniunii Europene face obiectul Organiz rilor Comune de Pia . Din punctul de vedere al Dreptului Comunitar. care guverneaz produc ia i comer ul produselor agricole în toate statele membre ale Uniunii Europene". Organizarea Comun a Pie elor agricole (OCP) Äreprezint un ansamblu de Regulamente. Organizarea Comun a Pie ei reprezint un cadru institu ionalizat de organizare a pie elor agricole care asigur implementarea Politicii Agricole Comune i urm re te func ionarea mecanismelor specifice pie ei fiec rui produs. Organiz rile Comune de Pia pot lua forme variate în func ie de caracteristicile produsului sau grupei de produse. În acest context. Organizarea Comun a Pie elor Agricole are menirea de a îndeplini obiectivele Politicii Agricole Comune i prin aceasta contribuie la stabilizarea pie ei i a veniturilor agricultorilor. esen a i rezultatul utiliz rii instrumentelor i mecanismelor specifice se reg sesc în Organizarea Comun a Pie ei fiec rui produs sau grupe de produse agricole. garantarea securit ii alimentare. comer ul i procesarea produselor agricole". în acest context noul model european de agricultur este axat pe agricultura multifunc ional i r spunde mai bine cerin elor pie ei i dezvolt rii rurale. Modul de aplicare a Politicii Agricole Comune i mai ales. Organiz rile Comune de Pia au înlocuit treptat organiza iile na ionale de pia în sectoarele în care acest lucru a fost necesar. controlul output-urilor agricole. din punct de vedere conceptual. El vizeaz o serie de aspecte dintre care noi consider m c cele mai importante sunt: a)." d). în drumul acestuia de la agricultur la prelucrare si comercializare (pe pia a intern i extern ). f r subven ii i în condi ii de eficien economic ridicat . Diversificarea economiei rurale pentru crearea de noi locuri de munc i a unor surse alternative de venituri în vederea stabiliz rii zonelor rurale prin men inerea popula iei în interiorul acestora. precum i pentru protec ia mediului înconjur tor i a peisajelor. 103/2008 privind înfiin area organiza iilor interprofesionale pentru produsele agroalimentare. b). f). Promovarea unor politici economice care s contribuie la reducerea costurilor sus inerii agriculturii. 32 din Tratatul de constituire a Comunit ii Europene. protejarea mediului înconjur tor i minimizarea costurilor suportate de la bugetul Uniunii Europene. Promovarea modelelor de produc ie s n toase i respectuoase fa de mediu în vederea asigur rii unor produse de calitate i la pre uri accesibile. O analiz atent a con inutului tuturor regulamentelor Organiz rilor Comune ale Pie elor agricole ne relev faptul c acestea con in. c). prevederi cu privire la: 81 . e). în esen a lor. care s satisfac cerin ele consumatorilor privind securitatea alimentelor i confortul animalelor.sector economic s n tos i competitiv. În mod oficial. De la introducerea Politicii Agricole Comune. Diversitatea sistemelor de produc ie agricol prin stimularea metodelor tradi ionale i dezvoltarea agriculturii ecologice care s contribuie la dezvoltarea durabil a spa iului rural comunitar. în România conform prevederilor articolului 2 din Ordonan a de Urgen a Guvernului. Formarea unui sector agricol viabil i competitiv care s produc la standardele cele mai ridicate de pe pia a mondial . prevederi valabile la nivel comunitar.

în opinia noastr . Ia nivel comunitar iar la nivel na ional se reglementeaz drumul parcurs de produsul agroalimentar de la produc tor la consumator. dintre care. valabile în toat Uniunea European . De asemenea. la nivel na ional statele membre î i armonizeaz permanent legisla ia i î i creeaz i adapteaz sistemul institu ional pentru a putea implementa aquis-ul comunitar i a transpune în practic Politica Agricol Comun . De asemenea Consiliul decide i asupra modalit ilor de aplicare a diferitelor reglement ri de sus inere a Organiz rilor Comune de Pia . Pe baza acestui cadru de func ionare. a a cum am v zut.i poat asigura securitatea alimentar . la nivelul întregii Uniuni Europene.a) Stabilirea unor reguli la nivel comunitar în ce prive te nivelurile de produc ie. c) Stabilirea unor mecanisme pentru controlul produc iei i organizarea comer ului cu statele membre dar i cu ter e ri. Reglementarea i descrierea acestui drum i a sistemului specific de organizare i func ionare se face pe filiera fiec rui produs. Comitetul de gestiune este compus din reprezentan ii statelor membre i este prezidat de c tre un reprezentant al Comisiei Europene i are în preocup rile sale avizarea m surilor de reglementare. iar la nivelul fiec rui stat membru se aplic i se respect regulile i mecanismele comunitare specifice fiec rei etape istorice de dezvoltare a agriculturii. care este acordat din bugetul comunitar produc torilor pentru sus inerea veniturilor i evitarea excedentelor de produse agricole. stabilit la nivel comunitar. Formarea cadrului institu ional de func ionare a Organiz rilor Comune de Pia intr în responsabilitatea Consiliului de mini trii al Uniunii Europene. Aplicând prevederile comunitare din cadrul Regulamentelor specifice Organiz rilor Comune de Pia . statele membre î i organizeaz filierele produselor agricole în func ie de particularit ile na ionale i zonale. calitatea i modul de comercializare. Organizarea Comun de Pia la nivel comunitar a fost. Organizarea i func ionarea filierei fiec rui produs se bazeaz pe respectarea regulilor comunitare dar i a multitudinii de detalii i reglement ri na ionale i locale. b) Stabilirea sprijinului financiar. Organiz rile Comune de Pia au creat cadrul institu ional necesar func ion rii pie ei fiec rui produs sau grup de produse la nivel comunitar iar filierele pe produs au contribuit i contribuie în mod hot râtor Ia formarea i func ionarea pie ei locale (na ionale) din cadrul fiec rui stat membru. De aceea Organizarea Comun de Pia se realizeaz la nivel comunitar. garantarea securit ii aprovizion rii popula iei comunitare" i minimizarea costurilor suportate de la bugetul Uniunii Europene i al statelor membre. Prin Organizarea Comun de Pia se urm resc o serie de obiective. Organizarea filierelor na ionale se realizeaz prin mecanisme specifice pie ei concuren iale dar inând cont de prevederile comunitare i ale Organiza iei Mondiale a Comer ului. este i cu siguran va r mâne o necesitate pentru func ionarea pie ei agricole unice astfel încât statele membre s . în rela iile acestora cu statul i guvernul fiec rei ri. organizarea i func ionarea filierei fiec rui produs presupune i crearea organismelor profesionale i interprofesionale care s apere interesele agen ilor economici implica i. Principalele responsabilit i ale Organiz rii Comune de Pia se rezum la: a) Fixarea unor pre uri unice pentru produsele agricole. Organizarea Comun a Pie ei se realizeaz . asigurarea unui nivel stabil al veniturilor agricultorilor. b) Acordarea de ajutoare financiare produc torilor sau operatorilor din sectorul agricol. Cu alte 82 . cele mai importante sunt: controlul output-urilor agricole i stabilizarea pie ei. Comisia European este asistat de c tre un comitet de gestiune pentru fiecare Organizare Comun de Pia .

subven iile acordate produc torilor agricoli prin diferite mecanisme (criterii de calitate.cuvinte. destul de avansat de simplificare i reducere a m surilor de interven ie în vederea cre terii competitivit ii agriculturii pentru a face fa concuren ei cu cea american i procesului de accelerare a liberaliz rii comer ului interna ional. într-un cadru general. zah r. mai adaptate exigen elor fa care Uniunea European trebuie s fac fa în perioada urm toare. sistemul stocurilor de interven ie (la cereale. iar altele mai pu in. i care se adapteaz permanent la noile situa ii cu scopul de a men ine echilibrul pie ei. aproape toate produsele agricole fac obiectul a 21 de Organiz ri Comune de Pia . etc. produse perisabile. Printre instrumentele i mecanismele utilizate de Organiz rile Comune de Pia . în etapa actual . carne de bovine i ovine. tutun.) cu altele noi (schema de plat unic pe exploata ie. zah r. etc. cote de produc ie. Pentru realizarea acestui deziderat. lapte praf.). spre exemplu. Procesul de organizare a pie elor agricole comune a început în luna ianuarie 1967. comun iar regulamentul (CE) nr. de-a lungul timpului men ion m: sistemul pre urilor agricole. limit ri directe prin introducerea sistemului cotelor (la lapte. Acest proces este ilustrat i de apari ia Regulamentului (CE) nr. etc.). subven ii acordate procesatorilor în cazuri speciale (ex. de a evita crizele i de a facilita liberalizarea schimburilor în vederea cre terii competitivit ii i a eficien ei economice. ajutoare de produc ie i transformare. cu cerealele i a continuat. în mod practic. Pia a comun agricol a fost reglementat continuu dea lungul timpului. apreciem noi. Uniunea European .). pl ile compensatorii directe. impus de Organiza ia Mondial a Comer ului.). încât în prezent. 1234/2007 de instituire a unei organiz ri comune a pie elor agricole (ÄRegulamentul unic OCP") prin care se unific toate Organiz rile Comune ale Pie elor produselor agricole. în func ie de etapa istoric parcurs . Procesul de înlocuire i simplificare a mecanismelor i instrumentelor de Politic Agricol Comun este înso it. impozite.). etc. Unele din aceste instrumente i mecanisme au fost utilizate mai mult. care respect specificul fiec rei ri membre i evolu ia pie ei. subven ii la exportul produselor agricole comunitare (ale c ror pre uri interne sunt mai mari decât cele de pe pia a mondial ). subven ii acordate sub forma pl ilor compensatorii pentru sus inerea direct a veniturilor agricultorilor. am putea spune c organizarea filierelor pe produs se realizeaz pe baza unui cadru legislativ i institu ional comunitar dar i na ional. 73/2009 stabile te norme comune pentru sistemele de ajutor direct care se vor acorda agricultorilor. etc. în mod firesc. etc. de un proces de schimbare i de simplificare a Organiz rilor Comune ale Pie elor agricole. 4. In momentul de fa Uniunea European se afl într-un stadiu. etc.2. protec ia extern (prin practicare unor taxe vamale ridicate pentru produsele importate) în vederea asigur rii preferin ei comunitare. se înlocuiesc unele instrumente i mecanisme devenite tradi ionale (pre ul de interven ie. a cheltuit importante sume de bani la început pentru crearea institu iilor i mecanismelor care s asigure func ionarea pie elor agricole iar dup aceea pentru adaptarea acestora la exigen ele diferitelor etape de dezvoltare i la evolu iile pie ei concuren iale de pe plan intern i extern. Scurt istoric al Organiz rilor Comune ale Pie elor Agricole din Uniunea European Crearea i dezvoltarea pie elor agricole comune în Uniunea European a fost un proces de durat i destul de dificil de realizat. 83 . limitarea produc iei agricole prin diferite reglement ri privind retragerea din cultur a unor suprafe e sau cultivarea unor plante care nu se subven ioneaz .

acest sistem func iona din anul 1967. Prin m surile i politicile agricole comune s-au pus bazele unui alt mod de gestionare a resurselor prin Organizarea Comun a Pie ei. Dup anul 1988. s-a trezit în situa ia de a avea o produc ie agricol excedentar care a creat i mai creeaz înc probleme greu de rezolvat. M surile de reducere a pre urilor nu au dat îns rezultatele a teptate. în acest context. Primele m suri de reducere au fost luate în anul agricol 1985/1986. ca urmare a m surilor întreprinse. gestionarea resurselor din cadrul pie ei unice agricole a vizat în principal utilizarea tuturor instrumentelor i mecanismelor de func ionare pentru asigurarea securit ii alimentare a popula iei comunitare. Gestionarea acestor excedente s-a f cut diferit de la o etap de dezvoltare la alta. etc. agricultorii comunitari au fost stimula i s produc tot mai mult încât la un moment dat au ap rut excedentele de produse agroalimentare pe pia a comunitar . Reformele politicilor de pia au început în anul 1984. În aceast prim etap . Gestiunea pie ei agricole unice a avut obiective diferite în func ie de etapa de dezvoltare în care se afla Comunitatea European . pre urile au sc zut u or. Astfel. Organizarea Comun a Pie ei laptelui i produselor lactate a fost realizat în anul 1968. Excedentele au ap rut în cursul deceniului '70. când Consiliul a înghe at pre urile la produsele principale. Pia a care a pus cele mai multe probleme în aplicarea Politicii Agricole Comune a fost pia a produselor lactate. deoarece nu s-au men inut o perioad mai lung de timp. ca urmare a m surilor luate. Comunitatea European s-a confruntat cu o penurie accentuat de produse agroalimentare. într-un timp nu prea îndelungat. Dup apari ia excedentelor de produse cele mai importante m suri de reform a pie ei au vizat reducerea garan iilor agricole i îmbun t irea sistemului de subven ii pentru limitarea produc iei. Ca mecanisme de limitare a produc iei i de reducere a excedentelor s-au utilizat Äsistemul cotelor" i Äsistemul stabilizatorilor bugetari". ca urmare a reformei Fondurilor structurale i a introducerii Äliniei directoare agricole în buget".garan ii. Dificult ile au ap rut din cauza dimensiunilor reduse ale exploata iilor agricole. nu au vizat toate pie ele excedentare i nu au fost corelate cu alte m suri complementare. gestionarea pie ei agricole unice a devenit una din cele mai importante sarcini ale Comisiei Europene. contextul interna ional existent dup r zboi care men inea riscul dependen ei Europei Occidentale de importul de alimente din SUA i din Europa de Est. eradicarea s r ciei lumii rurale. dup constituirea Comunit ii Europene s-a pus problema gestion rii unor deficite de alimente existente pe pia a agroalimentar . care nu permiteau ob inerea unor venituri satisf c toare. iar laptele fiind un produs de baz în alimenta ie avea pre uri ridicate i a absorbit peste 30% din resursele FEOGA . sub forma unei pie e cu interven ie prin pre garantat. astfel încât în anul 1982 rata de autoaprovizionare cu lapte i produse lactate era de 122%. în special prin cre terea produc iei agricole i sporirea eficien ei economice. La zah r. într-un timp relativ scurt. importan a economic a agriculturii ca sector strategic pentru orice ar . În anul 1984 au fost introduse cotele la lapte în vederea limit rii produc iei. Pentru reducerea excedentelor agricole s-au practicat o serie de m suri de reducere (înghe are) a pre urilor i de limitare a produc iei achizi ionate de c tre organismele de interven ie.Dac la început. la început. în concordan cu procesul de reformare a Politicii Agricole Comunitare pentru adaptarea permanent la cerin ele pie ei. reechilibrarea balan ei de pl i. dar avea rolul de diferen iere a 84 . includerea agriculturii în procesul de integrare european era necesar pentru asigurarea securit ii agroalimentare. În aceste condi ii.

acordarea unor indemniza ii pentru produc torii care î i încetau activitatea. tutun. prime forfetare anuale sau scutiri de prelev ri de coresponsabilitate. dar care a fost transpus abia din anul 1988. Aceste taxe urm reau de fapt participarea agricultorilor la finan area cheltuielilor de garantare printr-o prelevare perceput asupra cantit ilor totale de lapte. înc din anul 1968. Începând cu anul agricol 1985/1986. S. Produc torilor agricoli li se ofereau \ drept compensa ii. concretiza i în Äcantit i maxime garantate". fructe) i pentru sectoarele bovin i ovin. 1094/1988 pentru unele culturi vegetale (cereale. datorit lipsei posibilit ilor de compensare integral a reducerii de venituri.interven iilor în func ie de cantit ile fixate pe produc tor. dar nu s-a mai aplicat la tutun i semin e oleaginoase. stafide. Astfel. etc. tutun. pentru stimularea produc torilor s treac la agricultur extensiv . Ca urmare a sc derii produc iei de lapte. Cotele ce reveneau fiec rui stat membru ca i fiec rui produc tor se stabileau pe baza unor mecanisme care luau în calcul produc iile unui an de referin teoretic. în condi iile specifice de constituire a Organiz rilor Comune de Pia pentru grâul dur. compensa iile erau insuficiente. din anul 1977 s-au introdus Ätaxele de coresponsabilitate" pentru lapte. Acest sistem s-a aplicat în contextul reformei fondurilor structurale i a instituirii liniei bugetare agricole din 1986. Sus inerea veniturilor în urma m surilor de reducere a garan iilor nu era suficient pentru acoperirea pierderilor de venit pentru micii agricultori. Principiul coresponsabilit ii pe pia a produselor lactate a ac ionat ca o amendare administrativ a produc torilor care dep eau cotele. s-a reu it o anumit limitare a produc iei i stabilizarea pie ei. Efectul acestor m suri a fost limitat. la care se aplicau coeficien i de cre tere i se f ceau diferen ieri pe ri. iar în 1984 s-au aplicat la nivel comunitar pentru grâul dur. floarea-soarelui. s-au redus efectivele de vaci i au sc zut cheltuielile garantate de FEOGA. iar din 1992 cerealele i stafidele. Astfel. iar în anul!986 pentru cereale. oleaginoase. 85 . O alt m sur de limitare a produc iei a fost Äretragerea facultativ din cultur a unor suprafe e". pre ul de pia s-a apropiat de pre ul indicativ. Pe de alt parte. suspendarea temporar a compensa iilor. O alt m sur de limitare a produc iei a fost Äextensificarea". iar percep ia agricultorilor era negativ . legume. Dup anul 1989 au beneficiat de acest sistem carnea de bovine i ovine. ca un venit suplimentar fa de pre ul de interven ie. bumbac. etc. au sc zut stocurile publice de lapte praf i unt. semin e oleaginoase s-a adoptat un sistem de pre uri care nu era stimulativ pentru agricultori. prin reducerea permanent a cantit ilor globale garantate. Pentru reducerea excedentului i limitarea produc iei în sectorul culturilor de câmp s-au stabilit la început Äpraguri de garan ie". Mansholt a propus Äprogramul de reform structural " în care figura aceast m sur . ulei de m sline. dar s-a dovedit insuficient . Cu toate c sistemul de cote nu a avut efectele scontate. în 1982 s-au stabilit plafoane de produc ie pentru transformare. Aceasta a fost promovat prin Regulamentul nr. Sistemul de retragere din cultur a unor terenuri a fost împrumutat din Statele Unite ale Americii i s-a aplicat în regim facultativ înc din anul 1988. vin. În aceast perioad s-au practicat diferite programe i m suri de gestionare a pie elor. sistemul fiind rigid. produc torii erau supu i unor prelev ri suplimentare. în cazul dep irii cotelor. De aceea s-a introdus sistemul de Äsubven ii directe". ca mijloc de diminuare a cheltuielilor de garantare. ulei de m sline. pentru gestionarea crizei agrobugetare s-au introdus Ästabilizatori agricoli". ÄStabilizatorii agricoli" au ac ionat diferen iat pe pie e i au produs efecte pozitive asupra pie ei cerealelor i oleaginoaselor.

care erau nesatisf c toare. etc. iar cantit ile exportate în afar s-au diminuat.4% în (1997). A fost nevoie de o nou reform .Reforma Politicii Agricole Comune. ajustarea produc iei agricole sub forma unor reorient ri. care a avut loc pân în anul 1992. concomitent cu Äînghe area terenurilor" pentru limitarea produc iei. de la 63. M surile noii reforme au fost cuprinse în documentul intitulat ÄAgenda 2000". În acest r stimp Uniunea European a promovat o politic de finan are cu prioritate a veniturilor agriculturilor în locul finan rii excedentelor greu vandabile. în special a furajelor. prioritar fiind sus inerea veniturilor prin Äsistemul de pl i compensatorii". din cauza subven iilor ridicate care provocau distorsiuni pe pia a mondial . impus de stadiul de dezvoltare a agriculturii i de presiunile exercitate de Organiza ia Mondial a Comer ului cu privire la extinderea liberaliz rii schimburilor interna ionale i asupra produselor agricole. În urma acestor m suri. In anii urm tori îns a ap rut o tendin de sc dere a veniturilor. Politica Agricol Comun era puternic contestat în cadrul Rundei Uruguay. ponderea cheltuielilor bugetare în P1B i a cheltuielilor pe locuitor s-au redus treptat de la 0. întrucât nu s-a reu it o reducere semnificativ a costurilor de produc ie. a contribuit la crearea unul mediu comercial mai stabil i aceste m suri erau în consens cu reformele intervenite în cadrul Uniunii Europene. Cu toate aceste evolu ii favorabile. în perioada 1994-1996. M surile centrale ale acestei etape a reformei constau în reducerea pre urilor de interven ie la produsele-cheie. Reforma ÄMac Sharry" din anul 1992 a contribuit i la reducerea subven iilor la export.2% (în 1988) la 52. energiei i îngr mintelor. corelarea m surilor de extensificare a produc iei cu m suri de protec ie a mediului i de conservare a peisajelor. Aproape 80% din sprijinul acordat ajungea la numai 20% din agricultori. A fost nevoie de o nou reform a Politicii Agricole Comune i implicit a Organiz rilor Comune de Pia . a avut loc o tendin a de cre tere a veniturilor ca urmare a conjuncturii interna ionale mai favorabile. cunoscut sub denumirea de ÄReforma Mac Sharrz". pentru men inerea competitivit ii agriculturii în contextul liberaliz rii exporturilor. totu i cheltuielile bugetare se men ineau la un nivel destul de ridicat iar veniturile agricultorilor continuau s scad iar excedentele de produse agricole persistau. Reducerea subven iilor la export i a volumului exporturilor subven ionate. Extensificarea produc iei a fost promovat i în sectorul zootehnic. Esen a reformei era stabilizarea pie ei agricole. În ce prive te gestiunea pie elor agricole reforma ÄMac Sharry" a avut ca obiective principale: reducerea i eliminarea treptat a pre urilor garantate ridicate care au generat excedente i costuri bugetare mari. introducându-se obligativitatea retragerii din cultur cel pu in pentru dou culturi a c ror pia era puternic dezechilibrat (cereale i oleaginoase).50% respectiv. ceea ce a permis Uniunii Europe s fac fa negocierilor din cadrul Rundei Uruguay. Prin m surile de reform cuprinse în Agenda 2000 s-a urm rit înl turarea dezechilibrelor pie ei prin reducerea pre urilor institu ionale la principalele produse de baz . nu a rezolvat dezechilibrele pie ei i nu a avut efectele scontate asupra veniturilor. deoarece: s-au redus stocurile de cereale. Pe de alt parte. Pe ansamblul Uniunii Europene.65% la 0. comer ul cu cereale în interiorul Uniunii Europene s-a dezvoltat. Astfel. cerealele comunitare au devenit mai competitive. a reducerii subven iilor agricole interne. în sectorul cre terii bovinelor. a limit rii i elimin rii exporturilor subven ionate. Reforma Politicii Agricole Comune din 1992 a avut efecte pozitive privind echilibrul pie ei. între 1994-2000. nivelul compensa iilor a depins de efectivele de animale i sistemele de cre tere. 86 . mai radical a Politicii Agricole Comune.

S-au men inut o serie de dezechilibre. în luna decembrie 1997. In aceste condi ii au fost i sunt necesare m suri de acoperire a pierderilor de venit i de limitare a exodului rural. reducerea costurilor. Consiliului European a hot rât. în acest context. Ca urmare a acestui proces de diferen iere. precum i alte ajutoare directe i modalit i noi de gestiune a pie elor agricole. de-a lungul timpului. Fiecare produs implic un anumit mod de organizare comun a pie ei. reducerea nivelului garan iilor. La început cadrul general al Organiz rilor Comune ale Pie elor Agricole a fost comun pentru toate produsele iar mai târziu acesta s-a diferen iat pe specii sau grupe de specii agricole. prelungirea sistemului de cote pân în 2006. 4. Mecanismele generale de interven ie prin intermediul pre urilor i a ajutoarelor comunitare aplicate dup anul 1992 la produsele agricole au r mas în continuare destul de complicate i s-au referit la sistemul pre urilor agricole (pre uri int . efectele pachetului de reform cuprins în ÄAgenda 2000" nu au fost cele a teptate. în cea mai mare parte din rândul fostelor ri socialiste din Europa de est. inclusiv în regiunile care se confrunt cu dificult i deosebite (prin dezvoltarea serviciilor agricole i a altor servicii rurale). pre uri garantate sau de interven ie i pre uri de intrare la frontier ). Gestiunea pie elor agricole a avut loc în condi ii diferite. Tipurile Organiz rilor Comune de Pia . În primele etape ale implement rii Politicii Agricole Comune. pl ile compensatorii (pentru retragerea unor suprafe e din cultur i reducerea num rului animalelor). În acord cu prevederile din Agenda 2000. simplificarea Organiz rilor Comune ale Pie elor Agricole i asigurarea unei mai mari suple e a mecanismelor de func ionare etc. cre terea calit ii produselor. la Luxemburg.Noile m suri de reform a pie ei agricole au vizat: redefinirea rolului mecanismelor de interven ie. Organiz rile Comune de Pia cuprindeau aproximativ 60% din produsele agricole ale Comunit ii Europene iar în prezent procentul a crescut la peste 90%. iar tendin ele de liberalizare i presiunile interna ionale privind eliminarea subven iilor erau tot mai puternice. promovarea Äagriculturii multifunc ionale" în Europa. men inerea angajamentului de garantare a veniturilor agricole prin intermediul pl ilor garantate. reducerea progresiv a pre ului de interven ie (garantat) în perioada 2000-2006 cu 15% în sectorul culturilor de câmp i cu 20% la carnea de bovine în vederea apropierii de pre urile mondiale. excedentele de produse agricole au persistat iar Uniunea European a fost supus unor presiuni crescânde din partea Organiza iei Mondiale a Comer ului în vederea reducerii subven iilor i liberaliz rii comer ului cu produse agricole. Acest lucru a dus la utilizarea unor instrumente i mecanisme de reglementare adecvate i 87 .3. La aceste presiuni s-au ad ugat i efectele ader rii a înc 12 state provenite. num rul Organiz rilor Comune ale Pie elor agricole a crescut la 21. Interven iile pe pie e au avut ca scop reducerea produc iei pân la nivelul cererii. au fost hot râte noi m suri de reformare a Politicii Agricole Comune pentru a fi aplicate în perioada 2007-2013. Cu toate eforturile depuse. de încurajare a stabilit ii rurale i de protec ie a mediului au vizat diversificarea economic prin dezvoltarea unor activit i generatoare de venituri alternative. M surile de cre tere a veniturilor popula iei. retragerea op ional din cultur a suprafe elor.

Astfel pân la reforma cuprins în Agenda 2000 au existat urm toarele tipuri ale Organiz rilor Comune ale Pie elor Agricole: a) Organizarea comun a Pie ei cu interven ie intern i protec ie fa de exterior s-a caracterizat prin faptul c organismele de interven ie au intrat în ac iune atunci când pre ul comunitar a coborât pân la nivelul pre ului de interven ie. hameiul. c) Organizarea Comun a Pie ei sus inut prin ajutoare complementare pre urilor s-a folosit pentru semin ele oleaginoase. în func ie de modul în care s-au folosit instrumentele de interven ie. taxele de import s-au men inut cel mult constante. Aceste categorii ale Organiz rilor Comune ale Pie ei au fost puternic influen ate de m surile de reform ale Politicii Agricole Comune care au produs schimb ri importante în sistemul de interven ii i de asigurare a sprijinului fermierilor pe produse sau grupe de produse. Acordul GATT/OMC a interzis utilizarea mecanismelor de protec ie fa de exterior. sumele compensatorii.specifice. în aceast situa ie. în anul 2005. unele legume i fructe. atât la import cât i la export. Dea lungul reform rii Politicii Agricole Comune. florile. aceste organisme au preluat la pre ul de interven ie i au stocat produc ia excedentar pân la ameliorarea condi iilor de comercializare. s-au conturat mai multe categorii ale organiz rilor comune de pia . la aceste produse. vinurile de calitate. pre urile garantate au fost reduse treptat i s-a trecut la sus inerea veniturilor prin intermediul pl ilor directe. cânepa. Organizarea Comun a Pie ei a utilizat sistemul accizelor în industriile de prelucrare care folosesc asemenea produsele extra comunitare. Pentru aceste produse au fost acordate ajutoare mai mari. Prin m surile de reform . De aceea. drept sume forfetare pe hectar sau în func ie de cantitatea ob inut . Procesul de liberalizare a pie elor agricole se realizeaz prin eliminarea pre urilor de interven ie i alinierea la pre urile de pe pia a mondial . Produsele care au f cut obiectul acestei categorii de Organizare Comun a Pie ei sunt: p s rile. în Uniunea European se distingeau 5 tipuri de Organizare Comun a Pie ei. d) Organizarea Comun a Pie ei cu ajutor forfetar la produc tori a fost aplicat în cazul produselor care aveau o importan deosebit în regiunile de origine precum inul. Acestea sunt: a) Organizarea Comun a Pie ei cu pre uri garantate i interven ie automat care s-a bazat pe sistemul pre urilor garantate i interven ie automat asupra pie ei dac pre urile sc deau sub pre ul de interven ie. zah r. Acest tip de Organizare Comun a Pie ei s-a folosit pentru cereale. în situa ia importurilor de produse agricole la pre uri mai mici decât cele comunitare. produse lactate. ou le. viermii de m tase. Pentru aceste produse. unele produse utilizate în alimenta ia animalelor i pentru unele produse de importan regional (ulei de m sline i grâu tare). b) Organizarea Comun a Pie ei f r interven ie pe pia a intern i cu protec ie fa de exterior a fost utilizat pentru produsele cu un grad ridicat de competitivitate î care nu necesitau sus inerea intern a pre urilor ci doar asigurarea protec iei fa de exterior prin mecanisme similare cu cele aplicate în cazul primei categorii. vin de mas i unele fructe i legume. pentru protejarea pie ei interne s-a intervenit cu o serie de m suri precum: drepturile vamale. clauza de ocrotire. având îns tendin a de reducere la zero. în func ie de sistemul de interven ie i de sprijinul acordat fermierilor. etc. carne de bovine i ovine. 88 . Dac produsele agricole comunitare au fost exportate i pre urile interne erau mai mari decât cele de pe pia a mondial s-a aplicat sistemul Ärestitu iilor la export". etc. Totu i pentru a proteja pia a intern de importurile la pre uri mai mici decât cele comunitare. Ca urmare a acestui fapt. orez. Aceste schimb ri majore au intervenit mai ales datorit m surilor de reform radical a Politicii Agricole Comune cuprinse în Agenda 2000 i în pachetele ulterioare acestora. anumite semin e.

interven iile pe pia s-au practicat i se practic doar în situa iile de criz major . etc. 2075/92 al Consiliului din 30 iunie 1992 privind organizarea comun a pie ei în sectorul tutunului brut. d) Organizarea Comun a Pie ei numai cu pl i directe s-a bazat pe plata direct pe hectar sau animal a unei sume fixe stabilit în func ie de suprafe ele i randamentele istorice la diferite culturi. c) Organizarea Comun a Pie ei . 2777/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comun a pie ei în sectorul c rnii de pas re.cu pre uri garantate i ajutoare directe complementare produc iei s-a bazat pe aplicarea în anumite limite a sistemului de pre uri garantate la care s-au ad ugat ajutoare directe i interven ii condi ionate. e) Organizarea Comun a Pie ei f r sus inere direct a fost folosit doar pentru protec ia vamal . cu modific rile ulterioare. 234/68 al Consiliului din 27 februarie 1968 de stabilire a organiz rii comune a pie ei în sectorul plantelor vii i al produselor de floricultur cu modific rile ulterioare. cu modific rile ulterioare. 3) Regulamentul (CEE) nr. 5) Regulamentul (CEE) nr. în ultimii ani asist m la un proces de revenire la un cadru comun de organizare a pie elor tuturor produselor agricole.Constat m c acest proces este foarte avansat la cereale iar la alte produse precum legumele. 2) Regulamentul (CE) nr. Astfel la carnea de pas re. cu modific rile ulterioare. cu modific rile ulterioare. 2201/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comun a pie ei în sectorul fructelor i al produselor vegetale transformate. Edificator în acest sens este Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2771/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comun a pie ei în sectorul ou lor. 827/68 al Consiliului din 28 iunie 1968 privind organizarea comun a pie elor pentru anumite produse enumerate în anexa II din tratat. b) Organizarea Comun a Pie ei cu pre uri garantate i interven ie condi ionat a fost utilizat doar în cazul unor crize majore la vin. orez i carnea de ovine doar pentru 33% din produc ia Uniunii Europene. 2200/96 al Consiliului din 28 octombrie 1996 privind organizarea comun a pie ei în sectorul fructelor i legumelor. carne de porc. Aceste reguli generale se completeaz cu prevederile specifice ale Regulamentelor Consiliului pentru fiecare produs sau grupe de produse dup cum urmeaz : 1) Regulamentul (CE) nr. Acest sistem a fost aplicat la cereale. proteice i de tutun. cu modific rile ulterioare. i derivate de cartofi prin acest sistem a fost sus inut numai 25% din produc ia final a Uniunii Europene. vinul. 404/93 al Consiliului din 13 februarie 1993 privind organizarea comun a pie ei în sectorul bananelor.mixt . prin acest sistem se sus ine doar 10% din produc ia final a Uniunii Europene. Aceste tipuri ale Organiz rilor Comune de Pia au fost iar în prezent nu mai exist . 1234/2007 care stabile te modalit ile de instituire a unei singure Organiz ri Comune de Pia i care cuprinde regulile generale care trebuie respectate pentru toate produsele agricole. 2759/75 al Consiliului din 29 octombrie 1975 privind organizarea comun a pie ei în sectorul c rnii de porc. 89 . fructe i legume proaspete. In cazul culturilor oleaginoase. cu modific rile ulterioare. 8) Regulamentul (CE) nr. 7) Regulamentul (CEE) nr. cartofi. cu modific rile ulterioare. 9) Regulamentul (CE) nr.. 6) Regulamentul (CEE) nr. 4) Regulamentul (CEE) nr. fructele.

crearea de parcuri i rezerva ii naturale. 21) Regulamentul (CE) nr. o Organiza ie Comun de Pia pentru aceste produse. readucându-le la: pl i compensatorii stabilite în func ie de Äsuprafe ele de baz regionale" i randamente. 1784/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comun a pie ei în sectorul cerealelor. 17) Regulamentul (CE) nr. M surile de reform a Politicii Agricole Comune prev zute de Agenda 2000 au simplificat i mai mult mecanismele de interven ie. 11) Regulamentul (CE) nr. cu modific rile ulterioare. 1254/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comun a pie ei în sectorul c rnii de vit i mânzat. regimul frontierelor i protec ia pie ei interne. 318/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 privind organizarea comun a pie ei în sectorul zah rului.4. 1947/2005 al Consiliului din 23 noiembrie 2005 privind organizarea comun a pie ei în sectorul semin elor. 1785/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comun a pie ei orezului. 16) Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului din 27 iulie 2000 privind organizarea comun a pie ei în sectorul inului i al cânepei destinate produc iei de fibre. 12) Regulamentul (CE) nr. scoaterea din cultur a unor suprafe e agricole care vor fi folosite pentru împ duriri. cu modific rile ulterioare. cu modific rile ulterioare. 1544/2006 al Consiliului din 5 octombrie 2006 care prevede m suri speciale în vederea favoriz rii cre terii viermilor de m tase. 1255/1999 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comun a pie ei în sectorul laptelui i al produselor lactate. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comun a pie ei în sectorul vitivinicol. Consiliul a adoptat trei regulamente con inând norme specifice privind anumite produse tar a înfiin a. 2529/2001 al Consiliului din 19 decembrie 2001 privind organizarea comun a pie ei în sectorul c rnii de oaie i de capr . 670/2003 al Consiliului din 8 aprilie 2003 de stabilire a m surilor specifice privind pia a alcoolului etilic de origine agricol . cu toate acestea. respectiv: 1) Regulamentul (CE) nr. Reforma Organiz rilor Comune ale Pie elor agricole. 20) Regulamentul (CE) nr. Organiz rile Comune de Pia Comune (2007-2013) în noua etap a Politicii Agricole Procesul de reformare a Politicii Agricole Comune a cuprins i Organiz rile Comune ale Pie elor diferitelor produse sau grupe de produse agricole. 2) Regulamentul (CE) nr. 3) Regulamentul (CE) nr. 1952/2005 al Consiliului din 23 noiembrie 2005 privind organizarea comun a pie ei în sectorul hameiului. 865/2004 al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind organizarea comun a pie ei în sectorul uleiului de m sline i al m slinelor de mas . 13) Regulamentul (CE) nr. m suri de sus inere a pie ei interne. 90 . 4. 14) Regulamentul (CE) nr. 1786/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 privind organizarea comun a pie ei în sectorul furajelor uscate. În plus.10) Regulamentul (CE) nr. 15) Regulamentul (CE) nr. 18) Regulamentul (CE) nr. 19) Regulamentul (CE) nr. vizeaz în esen a sa simplificarea mecanismelor de interven ie. stabilirea cotelor de lapte. 797/2004 al Consiliului din 26 aprilie 2004 privind m surile de ameliorare a condi iilor de produc ie i de comercializare a produselor apicole. cu modific rile ulterioare.

dublat cu reguli de condi ionalitate sau ecocondi ionalitate (cross-compliance). came de vit i mânzat. vin. Prin Regulamentul (CE) nr. plante vii i produse de floricultur .se precizeaz faptul c regulamentul stabile te Organizarea Comun a Pie elor pentru produsele primare care apar in sectoarelor urm toare: cereale. în mod practic s-au pus bazele unei singure Organiz ri Comune de Pia pentru toate produsele agricole. 1234/2007. dispozi ii speciale aplicabile anumitor sectoare. fructe i legume. De asemenea. l iulie-30 iunie al anului urm tor pentru sectorul cerealelor. II . dezvoltare rural etc. banane. produse agricole i viermi de m tase. tutun brut. zah r. schimburile comerciale cu rile ter e. came de oaie i de capr . Aceast simplificare a Organiz rilor Comune de Pia a fost hot rât prin Regulamentul (CE) nr. V . În partea I .2013) a Politicii Agricole Comune simplific i mai mult mecanismele de interven ie în sensul înlocuirii subven ion rii prin pl ile compensatorii i alte m suri de sus inere a pie ei interne cu un sistem nou. anii de comercializare a produselor agricole sunt stabili i astfel: l ianuarie-31 decembrie. semin e. 1234/2007 de instituire a unei organiz ri comune a pie elor agricole i privind dispozi ii referitoare la anumite produse agricole (ÄRegulamentul unic OCP"). pentru sectorul bananelor. 1234/2007 al Consiliului este structurat în 7 p r i dup cum urmeaz : I . hamei. acest regulament stabile te m surile specifice pentru sectoarele urm toare: alcool etilic de origine agricol . VI . Regulamentul (CE) nr. Acest lucru scoate în eviden faptul c îns i conceptul de Organizare Comun de Pia este într-o permanent schimbare pentru a se adapta la condi iile concrete ale fiec rei etape de dezvoltare.Dispozi ii speciale aplicabile anumitor sectoare.Pia a intern . cel al schemei de plat unic pe exploata ie. Prin acest regulament. Pentru reglementarea problemelor specifice fiec rui produs sau grupe de produse agricole au r mas valabile i regulamentele de baz ale fiec rei Organiz ri Comune de Pia . stabilirea unui nivel de pre de interven ie cât mai apropiat de pre ul pie ei mondiale. regulamentele de baz ale Organiz rilor Comune ale Pie ei fiec rui produs agricol sau grupe de produse agricole au fost abrogate i înlocuite cu regulamentul unic. 1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul Politicii Agricole Comune i de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori.Dispozi ii preliminare. furaje uscate. tranzitorii i finale. carne de porc.Norme de punere în aplicare. fructe i legume transformate. ou . in i cânep . dispozi ii generale î norme de punere în aplicare tranzitorii i finale. lapte i produse lactate. IV . carne de pas re i alte produse prev zute în anexa I partea XXI la Tratatul Comunit ii Europene. ulei de m sline i m sline de mas . orez. uleiului de m sline i m slinelor 91 .un mecanism simplificat de sus inere pentru micii fermieri.Schimburile comerciale cu ri ter e.Dispozi ii preliminare . în mod ra ional i de simplificarea Organiz rilor Comune ale Pie ei produselor agricole. 1234/2007 a fost creat doar cadrul general comun aplicabil tuturor produselor agricole prev zute în anexa l la Tratatul Comunit ii Europene cu privire la pia a intern . modulare financiar . Simplificarea mecanismelor de interven ie este înso it . În în elesul acestui regulament. etc. III . Noua etap de reform (2007 .Reguli de concuren .Dispozi ii generale i VII . l aprilie-31 martie al anului urm tor pentru sectorul furajelor i al viermilor de m tase. Nu trebuie s se în eleag c prin aprobarea Regulamentului (CE) nr. Crearea unei singure Organiz ri Comune de Pia pentru toate produsele agricole se justific i prin faptul c anterior a fost creat cadrul juridic orizontal pentru toate pl ile directe care a regrupat un ansamblu de sisteme de sprijin într-un regim de plat unic . introdus prin adoptarea Regulamentului (CE) nr. semin elor. regulile de concuren .

lapte i produse lactate. carne proasp t congelat de bovine adulte. orzul. sistemele de limitare a produc iei (Capitolul II) i regimul de ajutor financiar (Capitolul III). Pentru aceste produse agricole sunt prev zute pre urile de preferin i cantit ile maxime care pot fi achizi ionate de pe pia prin interven ia public . orezul nedecorticat. m surile din sectoarele cerealelor i orezului.Interven ia asupra pie ei . În partea a II-a . zah r. orez. precum i regulile privind deschiderea i suspendarea achizi iei i desfacerea stocului de interven ie. b) M surile speciale de interven ie sunt reglementate în capitolul II i se refer la: m surile excep ionale de sprijinire a pie ei. Ajutorul pentru depozitarea privat poate fi obligatoriu sau facultativ. m surile speciale de interven ie (Capitolul I). dep irea cotelor i dispozi ii procedurale. brânzeturi cu p strare îndelungat de oaie i de capr mai veche de 6 luni.3 luni).Pia a intern .sunt stabilite reguli pentru: interven ia public i depozitarea privat .sunt reglementate problemele referitoare la: interven ie asupra pie ei (Titlul 1) i a regulilor privind comercializarea i produc ia (Titlul II).este reglementat în Capitolul I i se poate face. produsele din urm toarele sectoare: cereale. carne de porc. d) Regimul de ajutor financiar este reglementat în capitolul IV . a) Interven ia public i depozitarea privat . unt produs direct i exclusiv din smântân pasteurizat într-o întreprindere desemnat din cadrul Comunit ii cu un con inut minim de gr simi butirice de 82% gr sime i maxim 16% ap din greutate i laptele praf degresat de calitate superioar fabricat în interiorul Comunit ii. I septembrie-31 august al anului urm tor pentru sectorul orezului i l octombrie-30 septembrie al anului urm tor pentru sectorul zah rului. 16% ap i maxim 2% sare i brânzeturi învechite de 3-15 luni (brânza Gana Padano . lapte praf degresat. grâul dur.în care sunt stabilite reguli cu privire la: ajutorul financiar pentru transformare (furaj uscat i inul destinat produc iei de fibre). Pentru aceste produse sunt stabilite reguli cu privire la reparti ia i gestionarea cotelor. carne de oaie i de capr . ulei de m sline. alunei când situa ia o impune doar pentru produsele originare din Uniunea European . ulei de m sline i m sline de mas . În Titlul I . carne de porc. carne de oaie i de capr . ajutorul financiar pentru sectorul laptelui i al produselor lactate. Interven ia public poate fi extins i la carnea de porc sub rezerva îndeplinirii condi iilor stabilite de c tre Comisia European . izoglucozei i siropului de inulin . ajutorul financiar pentru sectorul uleiului de m sline i 92 . carne proasp t i congelat de vit i mânzat. brânza Parmigiano Reggiano . sorgul. Din cadrul acestor sectoare pot fi eligibile pentru interven ia public urm toarele produse: grâul comun. Cu respectarea regulilor stabilite prin acest regulament pot fi cump rate în cadrul interven iei publice sau pot beneficia de un ajutor pentru depozitarea privat .de mas . untul s rat produs din smântân sau lapte cu un con inut de 80% gr sime.9 luni. restituirile la produc ie. porumbul. inului i cânepei. untul nes rat produs din smântân sau lapte într-o întreprindere agreat cu un con inut de 82% gr sime i 16% ap .15 luni i Provolone . Cel obligatoriu poate fi acordat cu respectarea anumitor condi ii pentru urm toarele produse: smântân . Ajutorul facultativ se acord în anumite condi ii i situa ii pentru: zah r alb. m surile din sectorul zah rului i adaptarea ofertei. c) Sistemele de limitare a produc iei sunt reglementate în capitolul III i se refer la regimul de cote aplicabil laptelui i produselor lactate precum l zah rului. carne de vit i mânzat. zah rul alb sau brun cu condi ia de a fi sub cot i sa fie fabricat din sfecl sau trestie de zah r recoltat din comunitate.

Titlul II Reguli privind comercializarea i produc ia cuprinde Capitolul I Standarde de comercializare i condi ii aplicabile produc iei i Capitolul II Organiza iile produc torilor. p s ri de curte. Capitolul III . c p uni. carne de vit i mânzat. stabilirea restituirilor la export. angajamentele luate conform protocolului privind zah rul i normele de aplicare). regimurile preferen iale pentru importul de zah r (necesarul tradi ional de aprovizionare cu zah r pentru rafinare. b) Organiza iile produc torilor. importuri de amestecuri de orez i aplicabilitatea clasific rii tarifare). organiza iile de operatori din sectorul uleiului de m sline i al m slinelor de mas . organiza iile de produc tori din sectorul hameiului. importuri de amestecuri de cereale i orez. ou . lapte i produse lactate. carne de porc. gestionarea contingentelor la import (contingente tarifare. În Capitolul II . restituirile Ia export (pentru cereale. ulei de m sline i m sline de mas . contingente tarifare în cazul bananelor.Dispozi ii generale se precizeaz faptul c daca nu exist alte prevederi legale contrare acestui regulament sau adoptate în conformitate cu acesta. zah r. În Capitolul I . este reglementat utilizarea cazeinei i cazeinatului la fabricarea brânzeturilor precum i metodele de producere a alcoolului etilic de origine agricol precum i normele de procedur . plante vii. orez decorticat. Capitolul II . dispozi iile speciale pentru importul de hamei. acordarea restituirilor la export. De asemenea în acest capitol mai sunt reglementate i m surile de protec ie i perfec ionare activ împotriva importurilor în Comunitate. inclusiv normele de aplicare) i dispozi ii speciale privind anumite produse care Ia rândul lor Cuprind: dispozi ii speciale aplicabile importurilor în sectorul cerealelor i orezului (importuri de amestecuri de cereale diverse. zah r. fondul comunitar de tutun. orez.Schimburile comerciale cu ri ter e cuprinde capitolele: Capitolul I .al m slinelor de mas . sectorul uleiului de m sline i al m slinelor de mas i sectorul viermilor de m tase. banane. a) Standardele privind comercializarea cuprind condi ii minime obligatorii pentru urm toarele produse destinate vânz rii pe pia : ulei de m sline i m sline de mas . ou i p s ri de curte. 93 . De asemenea produsele din sectorul hameiului sunt supuse unei proceduri de atestare. dispozi iile speciale pentru importul de cânep . organiza iile interprofesionale i organiza iile de operatori. taxe suplimentare la import. carne de vit i mânzat. deschiderea contingentelor tarifare. ou i p s ri de curte. restituirile la export pentru animalele vii din sectorul c rnii de vit i mânzat. reparti ia restituirilor la export.Importurile i Capitolul III Exporturile. dispozi ii speciale privind sectorul agricol si ajutorul financiar pentru sectorul viermilor m tase. taxele i prelev rile la import (calcularea taxelor la import pentru cereale. suspendarea taxelor la import în sectorul zah rului i norme de aplicare). pre ul garantat. Partea a III-a . orezul albit. carne de oaie i de capr .Importuri reg sim reguli cu privire la: licen ele de import.Dispozi ii generale. alcool etilic agricol). brizura de orez. carne de porc. în ce prive te condi iile aplicabile produc iei. adaptarea restituirilor la export pentru cereale. restituirile la export pentru mal ul aflat în stoc. la organiza iile interprofesionale din sectorul tutunului i uleiului de m sline i m slinelor de mas . orez. atunci sunt interzise în schimburile comerciale cu rile ter e: perceperea oric rei taxe cu efect echivalent unei taxe vamale i aplicarea de restric ii cantitative sau de m suri cu un caracter echivalent.Exporturi con ine reguli cu privire Ia: licen ele de export (pentru cereale. organiza iile interprofesionale i organiza iile de operatori fac obiectul capitolului II care cuprinde reguli cu privire la: principiile generala. lapte si produse lactate. orezul basmati decorticat. lapte i produse lactate.

Formele de sprijin i mecanismele de interven ie în cadrul Organiz rilor Comune de Pia din Uniunea European i impactul lor asupra agriculturii române ti A a cum am v zut. 94 . comun. acorduri i practici concertate în sectorul tutunului.limitele la export i normele de aplicare): gestionarea contingentelor la export pentru sectorul laptelui i al produselor lactate (gestionarea contingentelor tarifare deschise de c tre rile ter e). 1184/2006 i abrog ri ale mai multor regulamente). tratamentul special la import în rile ter e (certificatele pentru produsele care beneficiaz de un tratament special la importul dintr-o (ar ter ).Norme de punere în aplicare. clauza privind frauda.Domeniul de aplicare i defini ii.Dispozi ii speciale aplicabile anumitor sectoare cuprinde reglement rile cu privire la: prelev rile promo ionale în sectorul laptelui i produselor lactate. Acest regulament este structurat pe titluri dup cum urmeaz : .5. 247/2006. nr. de modificare a Regulamentelor (CE) nr. excep ii. interpretarea trimiterilor. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru toate sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul Politicii Agricole Comune i de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori. 1234/2007 a creat un cadru general. controalele i sanc iunile administrative i raportarea acestora. 2200/1996.regulamentul con ine prevederi cu privire la: dispozi iile financiare.Reguli în materie de ajutor financiar de stat se reg sesc prevederi cu privire la: aplicarea articolelor 87. 4.Reguli aplicabile întreprinderilor se face referire la: aplicarea articolelor 81-86 din Tratatul Uniunii Europene. 1290/2005. 378/2007 i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. organizarea comitetului. În Partea a VI-a .Dispozi ii generale . raportarea cu privire la anumite sectoare. 2201/1996.Titlul I . urgen e. Partea a IV-a . Partea a V-a . nr. (CE) nr.cuprinde reguli aplicabile întreprinderilor (Capitolul I) i reguli în materie de ajutor financiar de stat (Capitolul II). Ca urmare a acestui fapt s-a sim it nevoia de stabilire a unor norme comune. pentru toate Organiz rile Comune de Pia i a pus bazele unei Organiz ri Comune de Pia unice pentru toate produsele sau grupele de produse. dispozi ii speciale pentru plante vii (pre uri minime la export) i perfec ionarea pasiv (suspendarea regimului de perfec ionare pasiv ). perturbarea pre urilor pe pia a intern . Partea a VII-a . perturb ri cauzate de cota ii sau pre uri de pe pia a interna ional . 88 i 89 din Tratatul Uniunii Europene. pentru sistemele de ajutor direct acordat agricultorilor. În Capitolul II . 1782/2003. normele tranzitorii i data intr rii în vigoare) i dispozi ii tranzitorii i finale în Capitolul II (modific ri ale Regulamentului nr. schimbul de informa ii între statele membre. Astfel. în cadrul Capitolului I . efectul obligatoriu al acordurilor i practicilor comune asupra ter ilor în sectorul tutunului i normele de aplicare în privin a acordurilor i practicilor concertate în sectorul tutunului. Regulamentul (CE) nr. 1493/1999. (CE) nr. dispozi iile specifice privind sectorul laptelui i al produselor lactate i dispozi iile na ionale specifice. nr. tranzitorii i finale con ine dispozi iile de punere în aplicare în Capitolul I (comitetul.Reguli de concuren . înregistrarea contractelor în sectorul hameiului. Ca urmare a acestui fapt a fost aprobat Regulamentul (CE) nr. condi ii privind m surile care trebuie aplicate în caz de perturb ri i norme de aplicare i comunic rile privind sectorul alcoolului etilic.

statele membre au obliga ia s instituie în favoarea agricultorilor un sistem de consultan agricol în domeniul administr ri terenurilor i exploata ilor. mediul înconjur tor i bun starea animalelor. Astfel. . . un sistem integrat de control i un sistem de identificare a fiec rui agricultor care depune o cerere. Pentru aceasta. În situa ia în care se 95 . prin modulare se instituie regula c toate pl ile directe mai mari de 5000 euro acordate într-un an calendaristic. cererile de ajutor.sistemul integrat de administrare i control i alte dispozi ii generale.Schema de plat unic . Statele membre verific eligibilitatea cererilor i întreprind controale privind corectitudinea datelor înscrise în cerere precum i respectarea regulilor de ecocondi ionalitate. fructe cu coaja tare. zah r. se instituie regula c pentru a se asigura c sumele destinate finan rii cheltuielilor de pia i a pl ilor directe se poate face o ajustare a pl ilor directe la nivel comunitar inându-se seama de o marj de 300 milioane euro sub plafonul na ional aprobat. În ce prive te ecocondi ionalitatea este stabilit regula c orice agricultor care prime te pl i directe trebuie sa respecte cerin ele legale în materie de gestionare precum i bunele condi ii agricole i de mediu. sistemul de consultan agricol . fiecare stat membru î i stabile te cerin ele minime pentru bunele condi ii agricole i de mediu.Alte scheme de ajutor. . sunt men inute în bune condi ii agricole i de mediu. . statele membre au obliga ia de a institui un sistem integrat de administrare i control care s con in urm toarele elemente: o baz de date electronic .Norme de punere în aplicare i dispozi ii fiscale.Punerea în aplicare a pl ilor directe în noile state membre. . Modularea i disciplina financiar reprezint un mecanism prin care se reduce sprijinul financiar pentru exploata iile mari. Dac suma acordat dep e te 300. plante proteaginoase. cartofi pentru amidon. s n tatea animalelor i a plantelor. un sistem de identificare a parcelelor agricole. modularea i disciplina financiar .Dispozi ii generale privind pl ile directe.Dispozi ii generale privind pl ile directe con ine reglement ri cu privire la: ecocondi ionalitatea. mai ales cele nefolosite în scopul produc iei. 9% în 2011 i 10% în 2012. un cadru care s permit noilor state membre completarea pl ilor directe. schema de plat unic pe suprafa ..Transferurile financiare. Titlul II . bumbac. În Titlul I . 8% în 2010. De asemenea pentru a se asigura gestiunea transparent a fondurilor de bani i a evita fraudarea bugetului comunitar. lista cu cerin ele legale în materie de gestionare i cu bunele condi ii agricole i de mediu care trebuie îndeplinite.Titlul VII . în fiecare an pân în 2012 cu urm toarele procente: 7% în 2009.Titlul IV .Titlul VI .Titlul II . în acest scop. fructe i legume. In ce prive te bunele condi ii agricole i de mediu statele membre trebuie sa se asigure c terenurile agricole. scheme de sprijin pentru agricultorii care produc orez. Cerin ele legale în materie de gestiune se refer la: s n tatea public . Sumele rezultate în urma reducerilor prin mecanismul de modulare sunt redistribuite la nivelul Uniunii Europene sub forma ajutorului comunitar suplimentar pentru dezvoltarea rural . carne de vit i mânzat.Titlul III . unui agricultor se reduc.. schema de plat unic pe exploata ie.Titlul V . De asemenea. gestionat de una sau mai multe autorit i desemnate sau de organisme private. autoritatea competent na ional are obliga ia de a furniza agricultorilor prin mijloace electronice. semin e.000 euro atunci procentele de reducere anual se (majoreaz cu 4% Este necesar ca sumele totale anuale acordate prin sprijinul direct într-un stat membru s se încadreze în plafonul na ional anterior stabilit. în ce prive te disciplina financiar . carne de oaie.se precizeaz faptul ca Regulamentul nr.Domeniul de aplicare . 73/2009 stabile te: normele care reglementeaz pl ile directe.

for a major i circumstan ele excep ionale i posibilitatea de reexaminare a pl ilor directe în func ie de evolu ia pie ei i de situa ia bugetului.constat abateri de la regulile stabilite se opereaz reduceri sau chiar excluderi de la plata direct . statele membre au obliga ia s se asigure de existen a compatibilit ii dintre schemele de sprijin i sistemul integrat de control în ce prive te: baza de date electronic . solicit rile multiple.instituie o serie de reguli cu privire la: punerea general în aplicare. Modificarea acestuia se poate face doar în conformitate cu normele stabilite de Comisia European . plafoanele na ionale. Se instituie regula c schema de plat unic poate fi regionalizat în concordan cu normele în vigoare. punerea în aplicare în noile state membre care au aplicat schema de plat unic pe suprafa . 96 . condi iile pentru drepturile speciale i reexaminarea drepturilor de plat . statele membre au obliga ia s . aplicarea regional i par ial . Titlul III . Drepturile de plat nu pot fi transferate decât unui agricultor stabilit în acela i stat membru. Regulile stabilite pentru punerea în aplicare a schemei de plat unic se refer la drepturile de plat . Prin Ähectarul eligibil" se în elege orice suprafa agricol a exploata iei i orice suprafa plantat cu specii forestiere cu ciclu scurt de produc ie care este utilizat total sau predominant pentru activit i agricole. orice drept de plat care nu a fost activ cel pu in 2 ani este trecut la rezerva na ional . declararea hectarelor eligibile. Ajutorul se acord agricultorilor la activarea drepturilor de plat pe hectarul eligibil. integrarea ajutorului cuplat în plata unic i ajutorul specific. In acest context. utilizarea sectorului pentru produc ia de cânep . transferul drepturilor de plat . Pentru fiecare stat membru este stabilit un plafon na ional pentru drepturile de plat unic în limita c ruia trebuie s se încadreze. Celelalte dispozi ii generale se refer Ia cerin ele minime pentru a primi pl i directe. De asemenea. activarea drepturilor de plat pe hectarul eligibil. produc ia de cartofi pentru consum i pepiniere doar dup data de 31 decembrie 2010. cartofi de consum i pepiniere i sectorul vinului (defri are. Aplicarea schemei de plat unic pe exploata ie se poate face i pentru produc ia de legume si fructe. Suprafa a de teren corespunz toare num rului de hectare eligibile poate face obiectul i a altor cereri pentru orice plat direct precum i pentru orice alt ajutor neprev zut în acest regulament. modificarea drepturilor de plat . drepturile de plat nefolosite. ajutorul din cadrul schemei de plat unic este disponibil pentru agricultori daca ace tia de in drepturi de plat unic pe care le-au ob inut anterior sau ob in drepturile de plat unic în temeiul prezentului regulament prin: transfer de la rezerva na ional . De asemenea drepturile de plat pot fi reexaminate în circumstan e justificate.Schema de plat unic . transfer în cadrul programelor de sprijin) precum i dac le-au fost alocate sau transferate definitiv drepturi de plat . cu excep ia mo tenitorilor. Sumele rezultate în urma reducerilor i a excluderilor se returneaz Ia FEGA îns statele membre pot p stra 25% din ele. Conform prevederilor regulamentului. sistemele de identificare a parcelelor agricole i controalele administrative.2%. Agricultorul are obliga ia s declare hectarele eligibile iar cererea sa este supus verific rilor i controlului i apoi se stabilesc drepturile de plat unic . la care se adaug i obliga ia de a informa periodic Comisa European cu privire la aplicarea sistemului integrat. De asemenea. rezerva na ional .i creeze o rezerv na ional de drepturi de plat unic pe care s-o utilizeze în conformitate cu regulile comunitare i în mod transparent. Pot fi eligibile pentru schema de plat unic i suprafe ele cultivate cu cânep doar în cazul în care con inutul de letrahidrocanabinol nu dep e te 0. utilizarea terenurilor în caz de integrare amânat a sectorului legume fructe. în conformitate cu anexa IX pentru legume i fructe.

cererile pentru regiunile ultraperiferice. pere i prune Äd'Ente". Titlul VI . satele membre pot acorda compensa ii financiare pentru pagubele create de bolile plantelor i animalelor sau de incidentele de mediu. pl ile tranzitorii pentru fructe i legume. 70% în 2013. Titlul V . România i Bulgaria vor introduce pl ile directe în procent de 35% în 2009. La m surile de pia reglementate de Regulamentul nr. nuci. De asemenea. atunci din anul 2010 aceste pl i vor fi integrate în schema de plat unic . îmbun t irea calit ii produselor agricole. Comitetul de gestionare a pl ilor directe i dispozi ii finale i tranzitorii.Statele membre care au acordat pl i pentru sectorul c rnii de oaie i de capr i pentru sectorul c rnii de vit i de mânzat pân la data de 1 august 2009 pot decide s acorde în continuare aceste pl i. îmbun t irea comercializ rii produselor agricole i activit ii agricole specifice care conduc la beneficii suplimentare de agromediu. Statele membre au obliga ia de a integra ajutorul cuplat în schema de plat unic . plata pe suprafa pentru fructe cu coaja tare. 70% în anul 2010. 80% în anul 2011. fistic i ro cove). realizarea unor standarde sporite de bun stare a animalelor. alune. ajutorul pentru produc torii de sfecl de zah r i trestie de zah r. De asemenea.reglementeaz schemele comunitare de ajutor (plata specific pentru culturile de orez. noile state membre pot acorda pl i separate (pentru zah r. 90% în 2012 i 100% începând din 2013.Alte scheme de ajutor . pl ile pentru carnea di vit i de mânzat) i ajutoarele na ionale (ajutorul na ional pentru fructele cu coaja tare: migdale. Titlul IV . schema de plat unic pe suprafa (SAPS) poate fi aplicat pân Ia 31 decembrie 2012. boli ale plantelor i animalelor sau de infestarea parazitar . 40% în 2010. struguri de mas . statele membre pot acorda ajutoare specifice agricultorilor pentru tipuri specifice de agricultur importante pentru protec ia i ameliorarea mediului înconjur tor. Titlul VII . 1234/2007. primele pentru sectoarele ovinelor i caprinelor. altele decât România i Bulgaria vor introduce pl ile directe în procent de 60% în anul 2009.Transferuri financiare reglementeaz transferurile financiare pentru restructurarea regiunilor produc toare de bumbac. prima pentru plantele proteaginoase. 73/2009 se adaug i sprijinul din cadrul 97 . ajutorul de stat. De asemenea. piersici. Noile state membre au posibilitatea s acorde pl i na ionale complementare directe în limita unor plafoane stabilite. legume i fructe i pentru fructe tip bac ) i ajutoare specifice. conformarea drepturilor de plat . iar noile state membre au obliga ia s notifice Comisiei Europene inten ia de a încheia aplicarea schemei pân la l august a ultimului an de aplicare. Statele membre pot contribui financiar la plata primelor de asigurare a culturilor i animalelor împotriva pagubelor provocate de calamit i naturale. 80% în 2014. Dac îns nu iau aceast decizie. nectarine. pl i specifice culturii de bumbac. De asemenea schema de plat unic pe suprafa este disponibil pân în anul 2013. 60% în 2012. Pentru România i Bulgaria. citrice proaspete. formele de sprijin reglementate de Regulamentul nr. 90% în 2015 i 100% începând din 2016. transmiterea informa iilor c tre Comisie. ajutorul pentru semin e. pl ile tranzitorii pentru fructele tip bac . 50% în 2011. De asemenea se acord pl i suplimentare tranzitorii pentru legume i fructe pân Ia 31 decembrie 2011 pentru tomatele destinate industrializ rii i pân la 31 decembrie 2012 pentru smochine proaspete. de tutun precum i transferurile c tre FEADR. ajutorul pentru cultivatorii de cartofi de amidon.Norme de punere în aplicare i dispozi ii finale cuprinde prevederi cu privire la punerea în aplicare.Punerea în aplicare a pl ilor directe în noile state membre instituie regulile cu privire la introducerea pl ilor directe în noile state membre astfel: noile state membre.

1689/2005 al Consiliului.Prin Programul na ional de dezvoltare a apiculturii din România. ca stat membru al Uniunii Europene are obliga ia s aplice aceste scheme i mecanisme de interven ie pe pia în cadrul Organiz rilor Comune ale Pie elor agricole. 3. a fost alocat suma de 1. Depozitare . ajutorul pentru procesarea primar a inului i cânepei pentru fibre. M sura vizeaz anumite suprafe e viticole a c ror produc ie nu este adaptat cererii i urm re te îmbun t irea calitativ a produc iei acestor planta ii prin programe de reconversie a soiurilor.25 l lapte/copil beneficiar înscris/zi de coal /institu ie colar .Sprijinul pentru restructurarea i reconversia planta iilor viticole este o m sur de administrare a poten ialului productiv viticol constituit pentru înt rirea echilibrului pie ei vitivinicole. B) M surile de pia care constau în: 1. M surile de pia operabile în anul 2007. aprobat prin Decizia (CE) nr. Începând cu anul 2007.000 mii de copii (6 milioane euro). . .M sura de acordare a ajutorului comunitar pentru furnizarea laptelui i a anumitor produse lactate în institu iile colare are drept obiectiv favorizarea consumului de lapte în institu iile colare. sprijinul pentru restructurarea i reconversia planta iilor viticole. . M surile de interven ie includ achizi ionarea.200.m surilor de dezvoltare rural reglementat de Regulamentul (CE) nr. conform Regulamentului nr.stocuri de interven ie (interven ie de stat) Interven ia este o m sur adoptat de Comisia European pentru a stabiliza pia a i a asigura un nivel de via echitabil popula iei agricole care lucreaz în sectorul respectiv. Pentru achizi ionarea acestor produse se "36 utilizeaz pre urile de interven ie care sunt stabilite de Comisia European . precum i vânzarea i alte comercializ rii ale produselor agricole în condi iile prev zute de legisla ia agricol aplicabil . 797/2004. 31372/2007 98 . Prin aceast m sur se distribuie gratuit sau la pre redus lapte sau anumite produse lactate copiilor din institu iile colare. 697/2007 iar fondul alocat a fost de 6 milioane de euro. în România se aplic urm toarele forme de sprijin: A) Pl ile directe sub forma schemei de plat unic pe suprafa (SAPS) i a ajutoarelor suplimentare pentru sfecla de zah r i culturi energetice. replantare sau îmbun t ire a tehnicilor de conducere. conform Regulamentului nr. carne de vit i vi el. altele decât interven ia au fost: ajutorul comunitar pentru furnizarea laptelui în institu iile colare. Sunt excluse de la acest sprijin comunitar produsele lactate distribuite în timpul vacan elor colare. zah r. Pot beneficia de acest ajutor comunitar procesatorii primari autoriza i pe teritoriul UE cure au încheiat contracte de procesare primar a inului i cânepei pentru fibre cu fermieri români. unt i lapte praf.Ajutorul pentru procesarea primar a inului i cânepei pentru fibre se acord pentru cantit ile na ionale garantate negociate de ara noastr i anume 42 to fibre lungi de in i 921 to fibre scurte de in i fibre de cânep . . depozitarea. Beneficiaz 1. m suri de interven ie 2. transportul i transferul stocurilor. Ajutorul este pl tit prin Agen ia de Pl i i Interven ie pentru Agricultur în limita a maximum 0.985. alcool. 2707/2000 i OMADR.267 euro. M surile de interven ie se aplic pentru urm toarele produse: cereale i orez. România. Nivelul ajutorului este de 160 euro/to fibre lungi de in i de l>0 euro/to fibre scurte de in i fibre de cânep .

19 1349.27 0.67 39.56 4.89 27. SAPS 440.05 44.29 FEAG). Alte m suri de sprijin: Depozitarea brânzeturilor cu perioad de maturare îndelungat .662 1243.77 (din FEAG) Dezvoltarea 786. ED.36 39. din care.32 1643.28 21.37 1.1) Tabelul 4.0 57. Sprijin prin alocarea unor cantit i de unt destinate persoanelor defavorizate 6.14 2044. Taxe de import 5.93 2.22 29. Finan area agriculturii i dezvolt rii rurale în România din fondurile Uniunii Europene are urm toarea repartizare anual a sumelor (tabelul 4.2 39. Toate acestea trebuie s aib ca scop formarea i consolidarea filierelor agroalimentare care au un rol hot râtor în func ionarea pie ei agricole na ionale.636 710.9 618. conform Regulamentului n r. dezvoltarea rural i pescuit în perioada 2007-2013 .21 Culturi 4.1 42.6 1212. unt.1 248.04 5.77 1230.82 40.mu euro Total 2007-2013 Mil euro % Pla i directe (din 447. de cre tere a randamentelor medii i a produc iilor totale de modernizare a capacit ilor de procesare i nu în ultimul rând de constituirea grupurilor de produc tori.27 4. Monitorul Oficial al României.43 2162.06 7.65 FEP) Total general 1255. est i mar M ADR Specificare 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 România trebuie s profite la maximum de aceste fonduri comunitare pentru a le accesa i folosi în vederea restructur rii sectorului agroalimentar pentru al face compatibil cu cel din Uniunea European i competitiv pentru a face fa concuren ei de pe pia a comunitar i mondial .07 3.22 37. 1182/2007 i a Ordinului Ministrului Agriculturii nr.78 3.1 706.291 530.1500 mii. C) M surile de dezvoltare rural cuprinse în Programul Na ional de Dezvoltare Rural (2007-2013) D) M surile cuprinse în programul Na ional pentru Pescuit i Acva-cultur Pentru finan area acestor forme de sprijin se utilizeaz fonduri comunitare.2 5471.79 2360.57 1193. fonduri de la bugetul na ional i fonduri de cofinan are din partea beneficiarilor.40 1175. lapte praf.79 14002.07 42. orez.6 527.61 239. conform Regulamentului nr.29 Rural (din FEADR) Pescuit (din 14.272 5501.4 883.35 2556. Pentru aceasta este nevoie de o politic na ional consecvent i coerent care s stimuleze formarea exploata iilor comerciale de dimensiuni optime.441 888.06 44.03 39. Produse notificate pentru 2007: cereale .00 Sfecla de zah r 1.0 1059. 694/2008 4.051 1064.1 Repartizarea fondurilor alocate României de la bugetul UE pentru agricultur .. 694/2008 . alcool.32 1967.6 1236.04 100 Sursa: Calculat dup Tratatul de aderare al României la UE.1 42.26 energetice M suri de pia a 6. 99 .681 621.87 1064.0 1.05 6.Acordarea ajutorului financiar comunitar destinai Grupurilor de produc tori din sectorul legume-fructe.47 0. Alte m suri de pia (export): Restitu ii Ia export. zah r.80 8022. 2005.Acordarea ajutorului financiar comunitar destinat finan rii programelor opera ionale ale Organiza iilor de produc tori. 1182/2007 i a Ordinului Ministrului agriculturii nr.

Aceste preocup ri ale Uniunii Europene în materie de mediu au fost amplificate prin l rgirea sferelor de competen a Parlamentului european i în acest domeniu. Tendin a Uniunii Europene de reînt rire a protec iei mediului s-a pus cu ocazia revizuirii Tratatului de la Maastricht prilejuit de Conferin a Interguvernamental a celor 15 (Consiliul Europei. Argentina. Principiile politicilor de mediu trebuie integrate în toate celelalte politici comunitare. cu rezonan e politice înc limitate. Totodat s-a constatat c agricultura european se g se te prins într-un ³context contradictoriu´: . Problema politicii de mediu s-a pus pentru prima dat în anii¶70.Prezervarea. Aceste principii re inute pentru politicile de protec ia mediului înconjur tor sunt: . activitatea agricol era.CAPITOLUL V POLITICA DE PROTEC IE A MEDIULUI ÎN UNIUNEA EUROPEAN Efectele pozitive sau negative ale agriculturii asupra mediului natural mult vreme au fost considerate ca un dat asupra c ruia nu se putea face nimic. . Obiectivele i principiile politicilor comunitare în domeniul mediului Integrarea preocup rilor de mediu în PAC este recent . gestiunea resurselor de ap . 5. devenind una din priorit ile Uniunii europene. ocuparea solului. 100 . propunând interven ii utile.prevenirea . aprovizionarea cu energie. foarte pu in utilizate. bazele juridice fiind date de articole 130 R ± 130 T din tratatul de la Roma.1.Uniunea European dezvolt (pune în practic ) constrângeri legate de mediu (prezervarea mediului natural. . Or. Analiza micro-economic permite sezonabilitatea unei p r i din aceste probleme.principiul ³cel care polueaz este i cel care pl te te´ Obiectivele politicilor comunitare din domeniul protec iei mediului înconjur tor sunt: .Utilizarea prudent i ra ional a resurselor naturale. prev zute în Actul unic european (1987).Protec ia s n t ii umane. unde aprobarea diverselor programe se face prin codecizii (cu procedur decizional legal ). protec ia i ameliorarea calit ii mediului înconjur tor.precau ia . prin natura sa. .corectarea la surs . în general. tratatul de la Maastricht afirmând ca o condi ie esen ial : ³integrarea exigen elor din domeniul protec iei mediului în definirea i punerea în practic a celorlalte politici ale comunit ii´. în armonie cu mediul înconjur tor. ap rarea animalelor) care duc la cre terea costurilor de produc ie agricole. reuniunea de la Amsterdam iunie 1997). aceast tendin este mai pu in dezvoltat în alte ri caracterizate prin vaste spa ii agricole i printr-o sc zut densitate demografic (SUA. unde procedura decizional este unanimitatea dac Consiliul Europei nu opteaz pentru majoritatea calificat . Con tientizarea problemelor legate de intensificarea produc iei agricole sau din contr restrângerea agriculturii din anumite zone a dus la dezvoltarea unor reflec ii economice. Excep ie fac m surile fiscale. ca i pentru multe alte politici este vorba mai întâi de o punere a problemei i apoi extinderea în toate rile a m surilor deja puse în practic în forme diferite în majoritatea rilor. Australia).Încurajarea m surilor din acest domeniu la nivel interna ional.

- Pe de alt parte rile exportatoare i Organiza ia Mondial a Comer ului exercit o presiune din ce în ce mai puternic în favoarea liberaliz rii schimburilor agricole (liberalizarea comer ului agricol) care implic c utarea celor mai mici costuri în agricultur . Uniunea European trebuie deci: - s valorifice func iile pozitive ale agriculturii în ceea ce prive te mediul (gestiunea spa iului, a peisajului, biodiversitatea) evitând reportarea problemelor unui sector asupra altuia (cazul de eurilor urbane de exemplu); - s in cont de realitatea mediului înconjur tor comunitar în toate negocierile interna ionale; - s prevad , în cadrul discu iilor asupra evolu iei viitoare a PAC (vezi Agenda 2000) sus inerea financiar a m surilor specifice de protec ie a mediului în mod distinct fa de ajutoarele economice acordate produc iilor vegetale i animale.

5.2. M surile na ionale, regionale i locale de protec ie a mediului Este în vigoare al cincilea Program de ac iune asupra mediului 1993-2000 ³Spre o dezvoltare durabil ´, adoptat de c tre Consiliul de Mini tri al U.E. care, plecând de la situa ia dificil a st rii mediului comunitar, estimeaz necesitatea unei schimb ri radicale a sistemului de m suri i mijloace avute în vedere. Cinci sectoare economice au fost identificate cu prioritate: industria, energia, transporturile, turismul i agricultura. În ceea ce prive te agricultura, Comisia european constat într-adev r în raportul s u, ³Spre o dezvoltare durabil ´ (martie 1992) urm toarele: mecanismele PAC au permis atingerea mai multor obiective economice dar producând efecte mai pu in pozitive în materie de mediu: hiperintensificarea, degradarea resurselor naturale, eroziunea solurilor, uniformitatea genetic în cre terea animalelor, consecin ele negative din cre terea animalelor, rolul nefast al drenajului în zonele umede, fenomenul de eutrofizare legat de folosin a exclusiv i excesiv a îngr mintelor cu azot i fosfor. Orient rile generale ale Uniunii Europene în favoarea mediului au dat na tere la nenum rate directive sau reglement ri comunitare în ceea ce prive te agricultura, printre care amintim: - reglementarea agro-mediu care a înso it reforma PAC (1992): încurajarea practic rii extensific rii, reconversiei la agricultura biologic , protec ia speciilor de animale amenin ate. Astfel aproape 150.000 agricultori francezi au semnat contractul agro-mediu pentru cinci ani. Aceast politic de contractualizare (vezi tabelul 5.1.) este destinat dezvolt rii în anii viitori în m sura în care ele constituie o manier eficace de îmbinare la nivel local a imperativelor economice cu necesit ile de protejare a mediului.  lupta contra polu rii prin nitra i. În aplicarea Directivei europene asupra nitra ilor (1991), Fran a a delimitat un ansamblu de zone a a zis ³vulnerabile´, reprezentând aproape 30 % din teritoriul na ional francez în care agricultorii sunt incita i s - i modifice practicile de fertilizare având în vedere obiectivul protec iei apelor subterane i superficiale, camerele pentru Agricultur jucând un rol esen ial prin sfaturile date agricultorilor în cadrul acestei ac iuni, ca i pentru programul na ional de standardizare a construc iilor din cre terea animalelor etc.  interdic ia de desc rcare a de eurilor. Directivele comunitare vizând epurarea apelor uzate, interzicând în paralel i desc rcarea de eurilor sta iilor de epurare, doresc s conduc colectivit ile locale s

101

Programele regionale de protec ia mediului în Fran a Tipurile de opera ii, obiectivele i impactul cantitativ (la data de 30 mai 1997) Tabelul 5.1 Tipurile de opera ii Obiectivele Reducerea intran ilor protec ia capt rilor (îngr minte, produse fitosanitare) Reconversia terenuri arabile în p uni protec ia cursurilor de ap extensive lupta contra eroziunii protec ia cursurilor de ap Retragerea din circuitul agricol pe termen protec ia i gestiunea florei i lung (20 ani) a terenurilor faunei Conversii la agricultura biologic reducerea polu rilor diversificarea Diminuarea înc rc turii la eptelul ovin i extensificarea prin volum bovin Protec ia raselor locale amenin ate men inerea biodiversit ii genetice Opera iuni locale i alte priorit i regionale probleme specifice (biotipuri, peisaje) Total X
Sursa: G. Miclet, 1998

Num r de contracte 2202 2024 21 45 1659 1149 1678 23.979 32.755

Impactul (num r de ha sau UVM) 52.750 ha 10.870 ha 101 ha 188 ha 41.197 ha 21.014 UVM 11.076 UVM 488.261 ha 593.368 ha 32.090 UVM

102

caute a utiliza c i de folosire a acestora pe terenurile agricole. În fa a unei insuficiente armoniz ri a legisla iilor na ionale, ca i în lipsa organiz rii filierei în domeniu, profesiunea agricol a f cut propuneri pentru îndulcirea  reglement rilor franceze, pentru ameliorarea rela iilor între principalii actori i transparen a schimb rilor. Con inutul politicii de protec ia mediului comunitar (Regulamentul 2078/92) cuprinde o serie întreag de m suri care se iau la nivel na ional, regional sau local. Prezent m în continuare m surile respective cu aplicabilitate în Fran a: M suri na ionale (se aplic pe tot teritoriul francez în acelea i condi ii). y Prima de înierbare a terenurilor arabile M suri regionale (pentru anumite zone delimitate): y Conversia la agricultura biologic ; y Salvarea raselor locale în pericol; y Extensificarea furaj rii (diminuarea înc rc turii în animale la unitatea de suprafa ); y Reconversia terenurilor arabile în p uni; y Reducerea intran ilor; y Retragerea pe termen lung a terenurilor din circuitul agricol (pentru protec ia apelor sau prezervarea faunei i florei). M suri locale (conform ³art. 19´ din regulamentul 2078/92 de asemenea pentru anumite zone delimitate) Obiective: y prezervarea biotipurilor; y între inerea peisajelor; y prevenirea riscurilor (incendierea p durilor, eroziune etc.); y lupta contra polu rii. Dep rtându-se de abord rile paleative ini iale a problemelor de mediu, actuala politic comunitar vizeaz promovarea unei dezvolt ri durabile integrând politicile de mediu în diferitele politici sectoriale, modificarea comportamentelor economice i sociale cu ajutorul unui mare evantai de instrumente i prin promovarea principiului responsabilit ii împ r ite. Pentru trecerea de la o politic de ³reducere a polu rii´ la o politic de ³gestiune a polu rii´ este important de dezvoltat cercetarea i cooperarea între politici.

103

inspirat din tradi ia ricardian . dar apare ca un sector cu prevederi derogatorii largi. GATT s-a perenizat deci ca o organiza ie cu rol esen ial în reglementarea comer ului interna ional. Scurt istoric al apari iei G. numai un acord tranzitoriu va fi aplicat sub forma GATT (General Agreement on Tariffs and Trade).1. deci negociere. incapabil de a sesiza constrângerile i specificitatea unei lumi complexe. începând cu responsabilii americani. controlând regulile care regizeaz marea majoritate a schimburilor comerciale interna ionale. GATT I OMC 6.T. Dac prioritatea a fost acordat tarifelor vamale. Trebuie ca prin cooperare i fixarea de reguli interna ionale ± multilateralism ± s se evite situa ii ca ³dilema prizonierului´.A. Acordul general este dominat de trei mari principii: .1.T. GATT-ul a fost prev zut s func ioneze ca o ³ma in de cooperare´. acordurile de la Bretton Woods au stabilit principiile de reorganizare a economiei mondiale. GATT reprezint un liber schimb doctrinar. În opinia curent . GATT este prezentat în general ca o mare organiza ie de liber schimb. La origine. În iulie 1944. limitat strâns numai la rela iile comerciale interna ionale. a a c GATT nu va împiedica proliferarea sus inerilor guvernamentale. produc ie i schimburi. Negociatorii au admis c diferitele aspecte ale rela iilor economice formeaz un tot. Lumea ideal a GATT ar trebui s fie cea a suprim rii barierelor comerciale destinate s stimuleze comer ul interna ional i. imperfecte i instabile. conduc torii marilor puteri. Prezentarea general a GATT 6. c moneda i aspectele financiare nu se disociaz în produc ie i schimb. 104 . printr-un efect multiplicator. Pentru aceasta. considerate responsabile de criza economic a acelor ani i deci i a celui de-al doilea r zboi mondial. ceea ce împiedic practic GATT de a impune sanc iuni rilor care încalc hot rârile sale. Împov rat de statute i de reguli ale majorit ii. Liberalismul ³instrumental´ mai mult decât doctrinal al GATT se explic prin respingerea vechilor politici. Este totu i o prezentare mult prea schematic (simplist ) care nu permite în elegerea crizei acestei institu ii. cre terea economic i a folosirii for ei de munc . Noua ordine ar trebui s fie fondat pe trei piloni: FMI (Fondul Monetar Interna ional) tratând probleme de moned . Agricultura este cuprins în acest acord general. au putut în elege c dezastrul r zboiului a rezultat dintr-o insuficient coordonare interna ional i absen a unui cadru institu ional interna ional între cele dou r zboaie mondiale. Agricultura nu va cunoa te mi carea de liberalizare a bunurilor manufacturiere. Aceast ultim organiza ie nu va vedea lumina zilei. modificarea structurilor economice a na iunilor nu este indispensabil . contribuind astfel la derularea unei spirale depresive. Keynes a întrev zut bine aceast stare de spirit: promovarea unui sistem interna ional cooperant care s permit împiedicarea ca ac iunile fiec ruia s se realizeze în detrimentul interesului general. Banca Mondial cu finan area marilor proiecte i Organiza ia Interna ional de comer . voin a de promovare a unei ordini economice mondiale a r spuns dorin ei de împiedicare a întoarcerii politicilor ³egoismului sacru´ din perioada anilor 1930.nediscriminarea între partenerii economici care se traduce în special prin extensia ³clauzei na iunii cele mai favorizate´ la ansamblul partenerilor contractan i. este pentru c ele constituie un instrument transparent supus negocierii.1. care va dispare în cele din urm .CAPITOLUL VI AGRICULTURA. Dup al doilea r zboi mondial. toate deciziile trebuie luate prin consens.

Problema a fost tran at atunci în Dillon Round din 1962. Nici textele i nici practica nu exclud acest sector. În realitate. CEE a acceptat în contrapartid . fitosanitare. Runda Tokyo (1973-1979). deschis în 1986. nu are de ales. Concluziile grupurilor speciale ale GATT nu se bazeaz deci pe criterii de eficacitate sau echitate economic .reducerea progresiv i negociat la nivel multilateral (Round) a barierelor vamale pe baza avantajelor reciproce consim ite i nu pe baza egaliz rii nivelurilor de protec ie. a implicat articolul XXIV. ci numai pe respectul formal al Acordului general sau al textelor anexe (derog ri. în continuare.eliminarea restric iilor cantitative în ceea ce prive te schimburile i a celei mai mari p r i a subven iilor la export. aceste acorduri sunt oficial de natur privat . Geneve (1955-1956). Anumite dispozi ii de excep ie sunt con inute de Acordul general: autorizarea barierelor cantitative i subven iile la export.6 al GATT. automobilele. interdic ia barierelor cantitative este ast zi nerespectat f r ca. protocoale de accedere. Runda Kennedy (1963-1967).. chiar dac interven ia guvernelor se face practic la vedere. multiplicarea codurilor de interpretare a ader rii facultative« Într-adev r. Organizarea de cicluri de ³negocieri comerciale multilaterale´ ± Rounds ± la ini iativa p r ilor contractante. Totodat . Criza profund a GATT este legat de obiectivele sale: încadrarea negocierilor i aprecierea respect rii acordurilor trecute. Este inexact s afirm m c acordurile GATT nu acoper comer ul agricol. A a este articolul XXIV. pentru acestea. este cea de-a 8-a dup negocierile de la Geneva (1947). b uturi). . de aceste m suri a profitat în mod esen ial SUA. Astfel. juridic . Instalarea unei protec ii comune la frontierele Comunit ii (care va fi numit în continuare ³preferin a comunitar ´). Aceast mi care este de altfel compensat prin multiplicarea barierelor a a zise nontarifare. Aceste runde au cunoscut o serie de evolu ii istorice: 105 . liberalizarea unui anumit num r de produse agricole (oleaginoase. Runda Dillon (1961-1962). textilele. negocierea de compensa ii. acoper ast zi cea mai mare parte a sectoarelor deschise comer ului interna ional (agricultura. GATT-ul s intervin . dar au l sat s continue un mare num r de ³vârfuri´-uri. produsele de substituire a cerealelor). constituie una din misiunile GATT-ului. produsele electronice). O mare parte din arbitrajele GATT se refer la agricultur sau la ramurile care-i sunt apropiate (pescuit. Runda Uruguay.. În mod nediscriminatoriu. Punerea în practic a Politicii Agricole Comunitare la începutul anilor ¶60 a influen at în mod considerabil peisajul agricol mondial. Annecy (1949). în special în agricultur . administrative sau de alt natur . reglementând practicile neloiale (dumping. derog rile au multiplicat excep iile legale: acordurile multifibre ± care restaureaz barierele cantitative i bilaterale ± sistemul generalizat de preferin e. Torquay (19501951). care recunoa te c bunurile din zonele de liber schimb constituie o excep ie important a aplic rii clauzei na iunii celei mai favorizate. GATT consider astfel c dac acordurile trecute nu satisfac p r ile. la ora actual aceste mari principii nu sunt opera ionale decât pentru o parte a rarelor conflicte arbitrate de c tre GATT. tarifele vamale au fost în medie puternic diminuate. care prevedea reînt rirea protec iei pentru anumite produse fa de alte ri. Acordul însu i prevede un anumit num r de excep ii. Acordurile de autolimitare a exporturilor. Institu ie cu finalitate economic prin excelen . codurile Round-ei Tokyo etc«). subven ii). Astfel GATT. El pierde toat legitimitatea sa nerespectând propriile sale texte. asimilabile cu cele de cote. Aceste concesii au fost rediscutate cu fiecare nou l rgire a Comunit ii. institu ie unde singurele texte de reglementare in loc de statute. concesii mutuale negociate în Round-urile precedente. nu r mâne altceva de f cut decât renegocierea în cadrul unei noi Runde sau în cadrul procedurii de reglementare a divergen elor. cantitative. Apoi. singura doctrin veritabil a GATT este ««.

În acest scop. negociabile în Runda Uruguay. Agricultura se preteaz bine logicii multilateralismului în special în domeniul subven iilor la export în m sura în care cresc costurile de interven ie. Germania) un eventual acord care practic nu pune în discu ie sus inerea direct a agricultorilor va deveni acceptabil. La fel.i aduc contribu ia la eliminarea treptat a barierelor i restric iilor din calea comer ului interna ional. 4 ani. dând astfel satisfac ie rilor cu agricultur excedentar . pot fi puse în discu ie. Cadrul multilateral ar putea permite tratarea problemelor fundamentale. Comisia preg titoare a hot rât c .o concentrare de concesii privind produsele neagricole. o comisie preg titoare format din reprezentan ii a 23 de state. nu se împiedic de efectele lor asupra marilor pie e agricole de export. Negocierile ulterioare nu au marcat nici o mi care semnificativ a liberaliz rii în agricultur . Astfel. sus inerea veniturilor compensând sc derea pre urilor. în special Fran ei. generalizarea conflictelor pentru cauze de neloialitate (subven ii. de la câteva luni la 2 ani. dumping). consolidarea barierelor netarifare.. Dar privilegiind. Ca urmare a faptului ca cel de-al doilea R zboi Mondial a afectat profund întreaga economie mondiala i rela iile economice interna ionale. legitimitatea derog rilor americane. Reformele PAC-ului au deplasat acest echilibru. Punerea în discu ie a politicilor agricole este f r îndoial riscant . axat asupra consecin elor comerciale ale creerii CEE nu a repus în discu ie protec ia agricol global . dup cum am v zut. Inadecvarea vechilor regimuri derogatorii sau speciale a fost deja demonstrat .l rgirea sferei de negocieri la probleme nontarifare. franciza acordat în 1962 de CEE importurilor de oleaginoase i de produse de substituire a cerealelor a devenit incoerent cu excedentul cerealier al Comunit ii pentru c produsele sunt substituibile în alimenta ia animal . s ini ieze i primele negocieri cu privire la reducerea taxelor vamale i a altor restric ii din calea comer ului interna ional. ca cele legate de codul ³anti dumping´ (Runda Kennedy) i multiplicarea diferitelor coduri i aranjamente ale Rundei Tokyo. aceasta fiind prima încercare de codificare a unor reguli fundamentale care s guverneze rela iile economice interna ionale. Aceste negocieri au avut loc în perioada aprilie octombrie 1947 i rezultatele lor au fost incorporate intr-un tratat multilateral. func ionarea inadecvat a GATT i insuficien ele statutare. ale repercusiunilor politicilor agricole asupra rilor din lumea întreag i a unei organiza ii necesare de produc ie i de pie e agricole. denumit 106 . favorabile rilor unde agricultura este mai pu in competitiv .prelungirea duratei de negociere. 6 ani i apoi 7 ani pentru runda Uruguay. din îns rcinarea ECOSOS. cer repunerea lor în discu ie. paralel cu activitatea de elaborare a Cartei pentru viitoarea OMC i pân la ratificarea ei. dar i sus inerea exporturilor. a trecut înc din 1945 la elaborarea unei carte a viitoarei organiza ii Mondiale a comer ului. se aduce atingere intereselor Fran ei care a devenit astfel inta presiunilor americane. Dar SUA ca i CEE î i urm resc obiectivele lor proprii în continuare. Runda Dillon. în final. . Redeschiderea unei noi runde de negocieri multilaterale r spunde la o problem real : criza multilateralismului. dar nu lipsit de un anumit bun sens. Comunitatea European a reu it pân în prezent s armonizeze interesele divergente ale rilor membre referitoare la baza politicilor de sus inere ridicate. pân acum ignorate. Multiplicarea zonelor gri (acordurile de autolimitare a exporturilor) persisten a derog rilor ascunse. Astfel. Pentru alte ri din Comunitate (ex. iar practicarea sistemului de pârloag a p mânturilor exploatabile vizând st pânirea excedentelor. o ampl ac iune menit s duc în final la crearea unei organiza ii Mondiale a comer ului care s . ONU a ini iat înc din primii ani de activitate. reducerea sus inerii exporturilor i accesul pe pia a comunitar . . anulând astfel efectele subven iilor.

organizeaz consult ri cu p r ile contractante asupra diverselor aspecte ale evolu iei schimburilor comerciale reciproce. . aplicarea clauzei na iunii celei mai favorizate. începe s func ioneze în 1960 i î i exercit atribu iile între sesiunile p r ilor contractante. Personalul num r 350 de membri. în special. al rilor în curs de dezvoltare.în frunte cu Director General efectueaz activitatea tehnicoorganizatorica.Secretariatul.Acordul General pentru Tarife i comer .aproba crearea de noi organe în structura organizatorica a GATT i le direc ioneaz activitatea.aproba modific rile i complet rile aduse textului GATT. fapt ce presupune nediscriminarea. . Consiliul reprezentan ilor . au fost înscrise i o serie de reguli. politica antidumping etc. dar. ca urmare a faptului ca a crescut num rul rilor membre i. . Sesiunea p r ilor contractante . care urma s fie o anexa la Carta pentru OMC. În ultimii 15-20 de ani. un regim comun pentru statele în curs de dezvoltare. ce reglementa cele mai importante aspecte ale cooper rii economice i comerciale intre statele semnatare.1. 107 . respectarea obliga iilor asumate. atribu iile i obiectivele GATT s-au l rgit. dar a între inut leg turi cu organiza ii specializate ale ONU 6. îndeplinind rolul de organ executiv. Aceste obiective î i p streaz valabilitatea i în prezent.organizeaz negocierile pentru primirea de noi membri în GATT. n-au putut s fie puse bazele OMC.aproba prin vot primirea de noi membri. Are urm toarele atribu ii: .Sesiunea p r ilor contractante. Secretariatul .2. . . o data pe an (sesiune ordinara) sau de mai multe ori pe an. Tratatul a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1948. . de obicei. mic orarea tarifelor.Comitete i grupuri de lucru specializate. care constituie baza oficiala. juridic a concesiilor tarifare convenite. El desf oar i o activitate publicistica foarte bogat . r mânând în vigoare GATT care nu a avut statut juridic de organiza ie interna ional . cunoscuta sub denumirea de Carta de la Havana (1948). Totodat în acest tratat. Acorda asistenta de specialitate tarilor în curs de dezvoltare. Structurile organizatorice ale GATT sunt urm toarele: .alc tuit din reprezentan ii tarilor membre cu drepturi depline. comisii). principii i discipline dup care s se c l uzeasc statele semnatare în desf urarea schimburilor comerciale reciproce. Obiectivele i structura Acordului General pentru Tarife i comer Acordul General pentru Tarife i comer a fost un tratat multilateral interguvernamental. este alc tuit din delega iile tuturor rilor membre i este forul suprem al GATT. la cererea p r ilor contractante (sesiuni extraordinare).(membrii cu drepturi depline). nefiind ratificata de statele semnatare.Consiliul Reprezentan ilor. Se întrune te. Principalul obiectiv al GATT este crearea i implementarea unui sistem comercial liberalizat i deschis în cadrul c ruia întreprinderile comerciale din rile membre pot face comer unele cu altele în condi iile de competi ie impar iala. . A fost elaborata i Carta proiectata pentru OMC.îndrum activitatea organelor din subordine ( comitete. Sprijin derularea rundelor de negocieri organizate de GATT i publica rezultatele acestora. Atribu iile sale de baz : . . Din textul Acordului mai pot fi deduse urm toarele obiective: liberalizarea comer ului.dreptul i obliga ia de a veghea la respectarea prevederilor GATT.

cât i exporturilor. 4. e. produsele standard. Comitetul balan elor de pl ti. regula prevede plafonarea tarifelor reduse. f. b. 6. un produs importat care a trecut grani a dup plata taxelor vamale i a altor taxe trebuie s beneficieze de un tratament egal cu cel aplicat produselor autohtone. Astfel. În afara comitetelor specializate permanente pot fi create comitete cu activitate temporal . mai face parte din structura organizatorica a GATT i Centrul de comer Interna ional. ea trebuie imediat i necondi ionat s îl extind asupra produselor asem n toare ale altor ri. rile î i iau angajamente pe categorii de m rfuri. Aceasta regul important a GATT prevede principiul nediscrimin rii. O alt excep ie o constituie Sistemul Generalizat de Preferin e acordat rilor în curs de dezvoltare de c tre rile dezvoltate. a c ror misiune înceteaz odat cu terminarea ac iunii pentru care au fost create. subven iile i ac iunile împotriva practicilor de dumping. Din 1964. care este supus la taxe vamale preferen iale sau exceptat de aceste taxe. Principiile ce stau la baza GATT au fost preluate de sistemul OMC. Totu i. prin reducerea taxelor vamale i înl turarea celorlalte bariere din calea comer ului. Comitetul pentru comer ul cu produsele industriale. ea trebuie s perceap taxe cu aceea i rat pentru exporturile c tre toate destina iile. Textul Acordului a suferit pe parcursul existentei sale o serie de revizuiri i complet ri impuse de condi iile interna ionale postbelice. Tratamentul na ional. Comitetul pentru practicile antidumping. Acordul General pentru Tarife Vamale i comer a devenit principalul Acord al OMC pentru comer ul cu m rfuri. Protejarea industriei na ionale prin taxe vamale.3. 3.asigura activitatea permanenta a Acordului General. le cere rilor s asigure protec ia prin taxe vamale. adic excluderea major rii lor ulterioare. recunoa te ca rile membre pot fi în situa ia de-a i proteja produc ia intern fa de competi ia str in . Comitetul pentru agricultura i comer ul cu produsele agricole. Dac o ar percepe taxe pentru exportul c tre o anumit destina ie. este una dintre excep ii. d. Comer ul între membrii Acordurilor Generale de comer . Utilizarea restric iilor cantitative este interzis . 2. Aceasta obliga ie se aplic atât importurilor. se remarca îndeosebi activitatea urm toarelor opt: a. în cadrul negocierilor comerciale multilaterale. Principalele prevederi ale GATT-ului. comer ul de stat. Întregul sistem GATT se bazeaz pe patru reguli de baza: 1. Conform acestui principiu. Dintre comitetele specializate pe probleme permanente. Clauza na iunii celei mai favorizate. Comitetul pentru buget. s reduc sau s elimine protec ia produc iei interne. rilor li se cere ca. De i GATT are ca scop liberalizarea progresiva a comer ului. Comitetul pentru textile. Concomitent.1. studiind problemele ce le-au fost încredin ate. care din 1968 a devenit Centrul comun de comer interna ional GATTUNCTAD. ori de câte ori este posibil. Acestea includ angajamente de a reduce i limita tarifele 108 . Începând din 1995 când a fost actualizat. Comitetul pentru comer i dezvoltare. Exist i unele derog ri. g. c. daca o ar membr acord altei ri orice tarif sau orice beneficiu pentru anumite produse. Plafonarea tarifelor. textilele. cu excep ia unui num r limitat de situa ii. GATT mai con ine un ir de anexe care vizeaz agricultura. finan e i administra ie.Comitetele i grupurile de lucru specializate pe probleme .

în timp de 5 ani. b. au avut loc opt runde de negocieri. În perioada 1947 . 109 . De i nu a dus decât la realizarea unui num r de 4400 concesii tarifare.1990. Runda de la Torguay (Anglia-1950-1951) Aceast rund a fost organizat cu prilejul ader rii R. Runda Dillon-Geneva (1960-1962) A fost numita a a dup numele subsecretarului de stat American care a propus-o. pe lâng aderarea a 11 noi ri la GATT. Runda de la Geneva (aprilie-octombrie 1947). în cadrul GATT. La aceasta runda s-a convenit reducerea taxelor vamale la 6300 pozi ii tarifare. Prin protocolul de la Geneva se stabile te reducerea taxelor vamale la importul în tarile dezvoltate cu 35% în medie pentru produse industriale i cu 15% pentru produse agricole.F. în altele ele sunt limitate. c. a marcat totu i un pas înainte fa de rundele precedente prin faptul ca s-a folosit tehnica reducerii lineare i reciproce a taxelor vamale cu un anumit procent convenit. i anume: a. Deci sunt luate angajamente fa de OMC ca unui produs i se va aplica o anumita rata care nu va fi m rit.4300 de concesii tarifare. 6. S-au pus bazele unei noi tehnici de negocieri cunoscuta sub denumirea de Ä ar cu ar i produs cu produs´. Pentru prima oara au fost abordate la aceasta runda i alte trei probleme: obstacolele netarifare. 4. 3. 2. iar la importul în unele ri în curs de dezvoltare. Runda de la Annecy (Franta-1949) Aceast rund de negocieri comerciale a condus. Runda de la Geneva (Elvetia-1955-1956) Aceast rund s-a soldat cu rezultatele cele mai modeste . alc tuite în principal din consolid ri de taxe vamale. 6. Cât prive te alte acorduri negociate-n cadrul GATT. Runda Kennedy-Geneva (1964-1967) Runda a fost lansat din ini iativa SUA i CEE. denumite i runde de tratative. acestea nu se extind asupra p r ilor contractante decât în m sura în care ader la ele. Nici uneia dintre p r ile contractante nu i se poate cere s fac concesii unilaterale. în virtutea aplic rii reciproce a MFN. Aceasta runda s-a soldat cu crearea Acordului GATT i cu 45 000 concesii tarifare vizând peste 50% din valoarea comer ului mondial din acea perioada. în medie cu 35%.vamale la importarea m rfurilor. 1. indiferent daca participa sau nu la negocieri. care s-au soldat cu rezultate importante pe linia cre rii condi iilor favorabile dezvolt rii comer ului interna ional. Num rul concesiilor tarifare negociate a fost de 8700. 5. Toate p r ile contractante beneficiaz de rezultatele negocierilor tarifare. la 5000 de concesii tarifare. între p r i contractante trebuind s se acorde concesii de egala valoare.4. În unele cazuri tarifele sunt reduse la zero. Fac excep ie rile în curs de dezvoltare care beneficiaz de principiul nereciprocit ii concesiilor în raporturile cu rile dezvoltate. Rundele comerciale Negocierile comerciale ini iate de c tre GATT se desf oar în cadrul unor conferin e. iar reducerea medie a taxelor vamale a fost de 25% fa de nivelul practicat în 1948.G la GATT. Practica acestor conferin e a consacrat respectarea câtorva principii în desf urarea negocierilor tarifare i netarifare.1. cu pân la 40% pentru unele produse industriale. Fiecare parte contractant are dreptul de a decide dac particip sau nu la negocierile ini iate în cadrul GATT.

ajustat. costul construc iei. etc. Numai în cazul în care vama considera ca valoarea nu poate fi determinata conform primei reguli. dup importul în teritoriul vamal al rii importatoare. Articolul enumer taxele sau costurile care nu trebuie ad ugate la valoarea în vam . i anume cu cât mai mare era tariful. iar în altele s-au pus fundamente cu totul noi. VII al GATT) Acest Acord con ine reguli de evaluare care concentreaz i. 110 . Rezultatele s-au soldat cu o reducere de 1/3 din pl ile vamale în cele 9 mari ri industrializate. Codul Antidumping. Pe parcursul acesteia au continuat eforturile GATT de a reduce în mod treptat tarifele. GATS). Acordurile conexe În Con inutul ÄRezultatelor Negocierilor în cadrul Rundei Uruguay privind comer ul multilateral´. a implicat i un element de Äarmonizare´. simultan. destinat unei tari importatoare (adic pre ul de factur ). pentru a include unele pl i suportate de cump r tori. Dat fiind faptul ca nu au fost acceptate de to i membrii GATT.1. Prin intermediul acestor acorduri a fost instituit un sistem mondial comercial nediscriminatoriu care reglementeaz în mod expres drepturile i obliga iile membrilor OMC. Pe lâng Acordurile ce cuprind principiile de baza (GATT. astfel incit importatorii s poat evalua în avans cu certitudine suma taxelor de pl tit la importuri. Astfel. daca este cazul. Acordul cu privire la evaluarea vamal . Acordul privind subven iile de export i taxele compensatorii. Runda Tokyo (1973-1979) A fost organizat din ini iativa SUA. i anume: cheltuielile de transport. deseori erau numite neoficial Äcoduri´. daca nu pot fi eviden iate separat din pre ul real sau pl tibil.liberalizarea comer ului cu produse agricole i luarea în considerare a situa iei rilor în curs de dezvoltare. în domeniul netarifar au fost negociate sase acorduri. taxele pentru ob inerea licen ei. urm rind asigurarea uniformit ii în aplicarea regulilor. Pentru a proteja interesele importatorilor i a asigura o baza impar ial i neutr pentru determinarea valorii. Acordul mai con ine alte cinci reguli care limiteaz discre ia autorit ilor vamale i stabilesc o consecutivitate stricta a etapelor evalu rii. între inerii dup efectuarea importului. i anume: 1. se va aplica regula imediat urm toare. extind clauzele privind evaluarea în vama stabilite în textul original al GATT. asambl rii. în mod propor ional. Sistemul de evaluare a Acordului este bazat pe criterii simple i echitabile. Acordul privind procedurile în materie de licen e de import. e alonat pe parcursul unei perioade de peste opt ani. Mic orarea tarifelor. au fost negociate i o serie de Acorduri ad ug toare care se refer la clauze speciale cu privire la sectoare specifice. Acordul privind obstacolele tehnice în calea comer ului. textele juridice includ o lista de aproape 60 de acorduri. anexe. În domeniul obstacolelor netarifare s-a elaborat i adoptat un Cod antidumping. Principala regula a acestui Acord este acea ca valoarea pentru scopuri vamale trebuie s se bazeze pe pre ul real pl tit sau pl tibil pentru bunul de export. 6. CEE i a Japoniei. care în unele cazuri ineau de modalitatea de interpretare a regulilor existente GATT. decizii i în elegeri. ceea ce a f cut ca tariful mediu la produsele industriale s se reduc cu 4.5. Acordul privind evaluarea bunurilor în vam (art. cum ar fi costul ambal rii. Aceste Acorduri nu erau multilaterale. dar constituiau totu i un început. Au fost semnate un ir de acorduri privitoare la obstacolele de alta natura decât cele tarifare. Acordul cu privire la comer ul de stat. TRIPS. 7.7%. cu atât mai mare era diminuarea acestuia.

d) Valoarea calculata . compensarea insuficien ilor din infrastructurile administrative. pl tit de importator într-o anumit tranzac ie. ea se va stabili folosind valori de tranzac ie deja determinate pentru bunurile identice (art. Perioada de implementare a prevederilor Acordului a expirat în anul 2000. VII al GATT. PSI. numai 11 ri aplicau sistemul de evaluare prev zut de Acord. Obliga iile pe care Acordul le impune rilor care folosesc sistemul PSI vizeaz : a) Nediscriminarea . c) Valoarea deductiv . Scopul PSI este salvgardarea intereselor na ionale financiare prin prevenirea ie irilor de capital. b) Tratamentul na ional .în cazul în care valoarea în vama nu poate fi evaluata prin una din cele patru metode descrise mai sus. ea poate fi determinata prin utilizarea oric rei metode anterioare într-o manier flexibil cu condi ia ca criteriile utilizate s corespunda Art. art. 2). asigurarea i alte cheltuieli în ara importatoare (art.5).6). taxele vamale i alte taxe. PSI consta în angajarea unor companii private specializate din str in tate pentru a verifica detaliile expedi iei . e) Metoda continu rii . transportul. ea are peste 130 de filiale în peste 140 de ri (inclusiv i în Republica Moldova). Obiectivul de baz a acestui Acord este de a proteja interesele comercian ilor one ti.procedurile i criteriile vor trebui aplicate pe o baza egala tuturor exportatorilor. etc. de obicei.rile care utilizeaz serviciile de PSI nu trebuie s aplice reglement rile na ionale într-o asemenea manier încât s aplice un tratament mai pu in 111 . Înainte de 1 ianuarie 1995. În prezent. Acordul privind Inspec ia Înainte de Expedi ie recunoa te ca principiile i obliga iile GATT se aplic activit ilor agen ilor de inspec ie înainte de expedi ie împuternici i de c tre guverne. Orice extindere a perioadei de tranzi ie trebuie s fie adresata i aprobat de Comitetul de Evaluare în Vam . se reflecta în vânzarea bunurilor din aceea i clasa sau gen ca m rfurile evaluate care sunt produse de c tre produc tori în ara exportatoare pentru export c tre ara importatoare´ (art.daca valoarea nu poate fi determinata pe baza valorii tranzac iei. Acordul privind Inspec ia Înainte de Expedi ie (PSI). 5 companii de PSI ofer servicii de inspec ie înainte de expedi ie: cea mai mare dintre ele este Société Generale du Surveillance (SGS) din Geneva. fraudelor comerciale i eschiv rii de la plata taxelor vamale.1). reducerii corup iei vamale. dup efectuarea deduc iilor pentru astfel de elemente ca profitul. cerând organelor vamale s accepte pentru determinarea valorii impozabile pre ul real. b) Valoarea de tranzac ie a m rfurilor similare . În cadrul celor dou metode.Dac nu este posibil determinarea valorii pe baza metodei de mai sus. altele sunt BIVAC interna ional din Paris. de asemenea prezint avantajul acceler rii v muirii bunurilor. COTECNA din Geneva. 2. cantitatea i calitatea bunurilor.2.pre ul. etc.Valoarea dedus este determinat pe baza pre ului unitar de vânzare pe pia a intern a m rfurilor importate care sunt evaluate.Valoarea calculat se determina prin ad ugarea la costul producerii al bunurilor evaluate Äa unei sume pentru profit i cheltuieli generale egale cu cele care. To i importatorii trebuie s efectueze inspec ia în mod uniform (Acordul PSI. sau a m rfurilor identice sau similare.a) Valoarea de tranzac ie a m rfurilor identice . ea trebuie determinat pe baza valorii de tranzac ie la bunuri similare. tranzac ia selectata trebuie s se refere la bunuri importate care au fost vândute la export c tre tara importatoare aproximativ în acela i timp ca i cele a c ror valoare se evalueaz . Inchape Testing Services Interna ional (ITSI) din Londra i Inspectoratele din SUA.

informa iile confiden iale nu trebuie divulgate ter ilor (Acordul PSI. Acordul privind Barierele Tehnice în Calea comer ului (TBT).2. În cazul în care exist prea multe standarde diferite. art.1-2.2.8). cuprinse în reglement rile tehnice sau standarde sunt îndeplinite´. în ara produc toare (Acordul PSI. Reglementari tehnice i standarde . în absen a acestora. atunci când este adecvat i posibil. art. art. la urm toarele forme: 1. doar dac acest lucru nu este posibil.transparenta trebuie s fie asigurat prin furnizarea de informa ii exportatorilor. d) Standardele . pentru a evita suprafacturarea sau subfacturarea i frauda.pentru ca regulamentele tehnice care impun standarde obligatorii sau standarde voluntare s nu creeze obstacole tehnice inutile în calea comer ului.5-2. Certificarea produselor. marcare i etichetare i proceduri utilizate pentru evaluarea conformit ii cu aceste regulamente. c) Locul inspec iei . prin intermediul utiliz rii unei ter e p r i neutre.administrat în comun de c tre o organiza ie care reprezint agen iile PSI i o organiza ie care reprezint exportatorii pentru a reglementa diferendele intre un exportator i o agen ie PSI. Astfel de standarde pot deveni obstacole în calea comer ului. h) Verificarea pre urilor . cu privire la legile i reglement rile din ara utilizatorului referitoare la activit ile de PSI i privind procedurile i criteriile folosite pentru inspec ie (Acordul PSI.13). Evaluarea conformit ii .3).favorabil pentru bunurile care au fost inspectate fa de produsele na ionale similare (Acordul PSI.2. art. Principalele organiza ii care redacteaz standardele interna ionale sunt: organiza ia Interna ional pentru 112 . Regulamentele tehnice i standardele industriale pot varia de la ar la ar . Daca standardele sunt stabilite în mod arbitrar. pentru a determina dac cerin ele pertinente. ce includ cerin e pentru împachetare. Testarea produselor. Proceduri de acreditare. e) Transparenta . ele pot fi utilizate ca scuza pentru protec ionism. 4. g) Întârzierile .membrii utilizatori vor face astfel încât.2.2. cu standardele interna ionale (Acordul PSI.întârzierile f r motiv trebuie evitate(Acordul PSI. cerin e i standarde s nu fie formulate i aplicate astfel incit s creeze obstacole inutile în calea comer ului.2. în urma inspec iei. art. f) Protec ia informa iilor confiden iale .inspec ia fizic trebuie s fie efectuat în ara exportatoare i. 3. între altele.inspec ia cantit ii i calit ii trebuie s fie realizat în conformitate cu standardele convenite reciproc între cump r tor i vânz tor sau.2.2). Evaluarea conformit ii cu standardele. Termenul Ästandard´ este utilizat referitor la standardele folosite pe o baza voluntar .15-19).2). art. standardele interna ionale pentru formularea regulamentelor lor tehnice sau pentru elaborarea standardelor na ionale voluntare. Acordul cuprinde termenul Äregulament tehnic´ referitor la standardele cu care conformitatea este obligatorie. art. Acordul stabile te o procedur independent de revizuire . Scopul men ionat poate fi realizat în cazul în care rile utilizeaz . 3. direct sau indirect. entit ile de inspec ie înainte de expedi ie s efectueze o verificare a pre ului (Acordul PSI.2:20).acordul referitor la TBT define te procedurile de evaluare a conformit ii ca fiind Äorice procedur utilizat .5-2. Acordul stabile te anumite principii i reguli care cer ca agen iile cu rol de reglementare corespund cerin elor (Acordul privind TBT.4). Evaluarea sistemelor de management al calit ii. Scopul fundamental al Acordului este de a asigura ca regulamentele i standardele tehnice. 2. art. acestea pot crea dificult i produc torilor i exportatorilor.

pe tele i produsele din pe te. aici intrând i subven iile la export. cu excep ia veniturilor directe sau alte pl i separate de produc ie. i orice alta organiza ie care poate fi desemnata de Biroul OMC privind SPS: M surile SPS reduc riscurile consumatorilor. Uniunea Interna ional a Telecomunica iilor (ITU). Acordul SPS cere rilor ca. substan e contaminante. Membrii OMC sunt încuraja i s acorde asisten tehnic i financiar pentru rile cel mai pu in dezvoltate pentru ca ele s fie în stare s fac fa problemelor specifice. c. animalelor sau plantelor pân la niveluri acceptabile.standardizare(ISO). care grupa atunci 13 state (Argentina. s.2. Malaezia. viza deci eliminarea tuturor formelor de ajutor ale statului. Masurile sanitare i fitosanitare in de securitatea alimentara i standardele pentru protec ia plantelor i animalelor. r spunde destul de bine logicii programelor americane. Conform Acordului SPS se considera masuri sanitare i fitosanitare toate masurile ce pot fi aplicate: a. Filipinele. Thailanda. la adoptarea m surilor sanitare i fitosanitare. Masurile diferite pot fi echivalente în asigurarea aceluia i nivel de protec ie a s n t ii contra riscurilor apari iei unor boli sau contamin ri. Aceast ³op iune zero´. s se c l uzeasc de standardele. b. recunoa terea m surilor echivalente al altor ri. Uruguay). Australia. angajând unele ac iuni i în ceea ce prive te normele sanitare. Ungaria. directivele sau recomand rile elaborate de: Comisia Codex Alimentarius. Runda Uruguay Istoria negocierilor agricole din cadrul Rundei Uruguay se prezint astfel: 1986: deschiderea oficial a Rundei Uruguay. 6. Acordul privind aplicarea masurilor sanitare i fitosanitare (SPS). cum a fost calificat la ora aceea. eliminarea progresiv a obstacolelor referitoare la importuri. incluzând i produsele forestiere. Canada. dar mai permite tarilor s stabileasc propriile standarde care pot fi doar mai înalte decât cele interna ionale. organiza ii interna ionale i regionale competente care î i desf oar activitatea în cadrul Conven iei Interna ionale privind protec ia Plantelor. pentru protec ia vie ii i s n t ii animalelor i plantelor împotriva parazi ilor. care viza eliminarea obstacolelor la importuri prin consolidarea unor taxe vamale reduse sau chiar zero. reglementarea ajutoarelor de la stat. Acest program viza ansamblul produselor agricole.a. Comisia Electrotehnica Interna ional (CEI). Chile. ³înghe area´ imediat a nivelurilor de acces pe pie ele interne i a subven iilor. Grupul Cairns. Iulie 1987: prezentarea planului american care prevede eliminarea progresiv pe o perioad de 10 ani a tuturor subven iilor agricole. Columbia. bolilor sau organismelor ce provoac boli. 4. Biroul interna ional al Epizootiilor. sub anumite condi ii. Acordul SPS încurajeaz rile membre s utilizeze standarde stabilite de organiza ii interna ionale. Indonezia. Aceste masuri nu vor admite discrimin ri în mod arbitrar sau nejustificat între tarile membre unde prevaleaz condi ii identice sau similare. pentru protec ia vie ii i s n t ii oamenilor împotriva plantelor sau animalelor purt toare de boli. Canada a propus definirea i cuantificarea m surilor care dau na tere unor distorsiuni în privin a schimburilor CEE. Brazilia.4 al Acordului SPS cere statelor membre. Noua Zeeland . pentru protec ia vie ii i s n t ii oamenilor împotriva riscurilor cauzate de alimentele care con in aditivi. f r s se pronun e direct asupra dispozi iilor 113 . Octombrie 1987: contra proiectului american se prezint proiectul grupului Cairns i al Canadei. toxine sau organisme ce provoac boli. Art. i Comisia Codex Alimentarius.

Accesul minimal pe pie ele interne va fi calculat pe grupe de produse. La aceast reuniune s-a difuzat ideea dup care încheierea unu acord în ceea ce prive te agricultura constituie un element indispensabil pentru acordul general. Primele dou urm resc propunerile americane. ³cutia ro ie´ care se aplic sus inerile interzise i în sfâr it ³cutia bleu´ care cuprinde sus inerile acceptate temporar. ceea ce implic dispari ia sistemului de prelev ri ± restitu ii al CEE. Octombrie-decembrie 1989: sunt formulate noi propuneri americane având ca obiectiv transformarea tuturor barierelor la importuri în tarife de vam consolidate (³tarificarea´). ceea ce a contribuit la polarizarea negocierilor asupra problemelor agricole. Plecând de la diferitele propuneri. Acordul prevede un acces minimal pe pia a intern pentru un volum de importuri reprezentând 3 % apoi 5 % din consumul intern. ceea ce nu ap rea evident în propunerile americane. politici de sus inere a veniturilor nelegate de produc ie sau de comercializare care vor fi autorizate i ansamblul celorlalte m suri care vor fi subordonate unei discipline stricte. Calculul ecartului dintre pre ul interior i pre ul mondial va permite calcularea sumei globale de sus inere care va trebui redus cu 20 % în 1999 în raport cu nivelul s u din 1986-1988. Sunt excluse din aceste sus ineri ajutoarele acordate pentru ³înghe area´ suprafe elor cultivate sau cele referitoare la ie irile la pensie i cheltuielile referitoare la protec ia mediului (³cutia verde´). s fie mai recent ca media 1986-1990 prev zut ini ial. Derog rile i excep iile prev zute în Acordul general vor fi suprimate. cea de-a treia se apropie de punctul de vedere al CEE atunci când el marcheaz abandonul ³op iunii zero´. Noiembrie 1992: urmare a dorin elor p r ilor contractante. propunând i o reducere concertat a sus inerilor. dar nu definitiv. Aranjamentele precizeaz p strarea subven iilor la export: acordul vizeaz reducerea cu 21 % la fiecare produs a volumului de exporturi subven ionate (în raport cu media pe perioada 1986-1990) i de 35 % începând cu 1999 (în raport cu aceea i perioad 1986-1990). 114 . volumul i sistemul de diminuare al sus inerilor. SUA i Comisia comunit ii europene finalizeaz la 20 noiembrie acordul zis i Acordul de la Casa Alb . clasificarea tarifar . Decembrie 1988: reuniunea de la Montreal constat persisten a dezacordurilor profunde în agricultur . reduse sau chiar nule. Toate rile (cu excep ia celor în curs de dezvoltare) se angajeaz s ³înghe e´ imediat sus inerea agriculturii lor. Sus inerile nepropor ionale cu volumul produc iei (³cutia bleu´) sunt în mod egal excluse. Arthur Dunkel. ³cutia galben ´ care este dedicat sus inerilor ce urmeaz a fi reduse progresiv. negocierile s-au articulat atunci în jurul urm toarelor trei puncte: clasificarea sus inerilor (autorizat ? interzis ? reglementat ?). 14-15 decembrie 1993: acordul final de închidere a negocierilor Rundei Uruguay. prezint un proiect de act final care reprezint situa ia concesiilor realizate i tran ate asupra cazurilor în suspensie. El propune o reducere cu 24 % a volumului exporturilor subven ionate i cu 20 % cea a sus inerii interne. înso it i de o rea ezare a m surilor de protec ie exterioare. Acordul de la Blair House este amendat i precizat. CEE reafirm ata amentul s u la sistemul pre urilor duble i se pronun pentru o reducere regulat i echilibrat a sus inerilor. Acest raport prezint patru categorii de sus ineri:´cutia verde´ care grupeaz sus inerile autorizate care nu includ distorsiuni. Declara ia final integreaz în negociere sus inerea veniturilor i ajutorul alimentar. în special referitoare la obiectivul elimin rii tuturor subven iilor care au efecte de distorsiune. Clauza de pace trece de la 6 la 9 ani.americane i adoptarea de m suri imediate pentru zah r. Fran a consider acest acord ca fiind incompatibil cu PAC reformulat . Decembrie 1991: în fa a impasului negocierilor. cereale i produse lactate. directorul general al GATT. deblocând negocierile agricole i prezentând i starea discu iilor referitoare la celelalte domenii. Statele Unite propun s se disting trei tipuri de sus ineri interne: cele care influen eaz schimburile i care trebuie eliminate. Perioada de referin pentru reducerea exporturilor subven ionate i a subven iilor la export va putea în anumite condi ii.

care a marcat oficial finalizarea Rundei Uruguay. OMC este conceputa ca o organiza ie independent . al III-lea pilon al economiei mondiale (pe lâng FMI i BM). a taxelor vamale la importul acestor produse. actul de na tere a Organiza iei Mondiale a comer ului. i cu 13. incluzând pe lâng comer ul cu m rfuri i comer ul cu servicii i aspectele drepturilor de proprietate intelectuala. Reuniunea de la Marrakech a Comitetului de negocieri comerciale. Runda Uruguay (La Punta del Este-1986-1993) Negocierile în cadrul Rundei Uruguay s-au soldat cu elaborarea Actului Final (la 15 decembrie 1993 ) ce a fost supus aprob rii guvernelor celor 117 ri participante la negocieri. precum i reducerea. în medie cu 20% în rile industrializate. incluse în Actul Final. e) Consolidarea regulilor de ac iune împotriva practicilor de concurenta neloiala în comer ul interna ional. în paralel.3% în rile în curs de dezvoltare. Principalele date referitoare la Runda Uruguay Septembrie 1986 Punta del Este Lansarea Decembrie 1988 Montreal Revizuirea la jum tate de termen de c tre mini tri Aprilie 1989 Geneva Finalizarea la jum tate de termen Decembrie 1990 Bruxells ÄFinalizarea conferin ei ministeriale cu un impas Decembrie 1991 Geneva Finalizarea primului proiect al Actului Final Iulie 1993 Tokio Solu ionarea impasului privind accesul pe pia a de c tre Quad la Sumitul G7 Decembrie 1991 Geneva Încheierea majorit ii negocierilor (mai continu unele negocieri cu privire la accesul pe pia ) Aprilie 1994 Marrakesh Semnarea Acordurilor Ianuarie 1995 Geneva Constituirea OMC. în afara ONU. urmând ca în 2000 s înceap o nou rund de negocieri pentru care cei doi parteneri (lideri în domeniul agriculturii dar nu numai) SUA i UE i-au preg tit ³temele´. b) Reducerea progresiva. c) Liberalizarea pe parcursul unei perioade de 10 ani a exporturilor de produse textile prin cre terea progresiva a nivelului cotelor de acces. prin convenirea acord rii multilaterale a regimului clauzei na iunii celei mai favorizate i a regimului na ional.În cadrul Rundei Uruguay (1986-1993) au avut loc ultimele negocieri ale GATT-ului. Rezultatele rundei au fost puse în aplicare la 1 ianuarie 1995. la nivel oficial. a sprijinului intern acordat agriculturii. f) Extinderea principiului tratamentului diferen iat i mai favorabil pentru rile în curs de dezvoltare. Ea are o sfer de cuprindere mai larg decât GATT. d) Acordul referitor la Aspectele Drepturilor de Proprietate Intelectuala legate de comer . pe o perioada de ase ani. Ele au sfâr it prin semnarea Tratatului de la Marrakech (15 decembrie 1994). c) Acordul General pentru comer ul cu Servicii. sunt de men ionat: a) Reducerea cu 40 a taxelor vamale de import pentru produsele industriale i agricole. Prin Actul Final s-a convenit: a) Acordul privind crearea Organiza iei Mondiale a comer ului. b) OMC înlocuie te structura juridic i institu ional a GATT. d) Liberalizarea comer ului cu servicii. abordând astfel din timp mai mult problematica complex a agriculturii (vezi Agenda 2000 i Legea agricol american din aprilie 1996). Dup 1995 Organiza ia Mondial a Comer ului (OMC) a succedat GATT-ului. a confirmat. Printre rezultatele vizând liberalizarea. intrarea în vigoare a Acordurilor 115 .

în cadrul diviziunii interna ionale a muncii. Organiza ia Mondiala a Comer ului (OMC) este responsabila pentru supravegherea sistemului comercial multilateral. 2. reguli i discipline care urmeaz a asigura comer ului interna ional un cadru îmbun t it de desf urare. de c tre Comunit ile Europene i Canada i avea în vedere ca noua organiza ie s se constituie într-un mecanism eficient i pragmatic pentru: 1. Organiza ia Mondiala a comer ului. Tarile cu economiile în tranzi ie privesc la OMC ca la o structura ce ofer o posibilitate importanta de integrare în economia mondiala i de perfec ionare a bazei legislative na ionale în domeniile economic i comercial. a interdependente lor în produc ia i circula ia m rfurilor. Unul dintre rezultatele Rundei Uruguay a fost crearea Organiza iei Mondiale a Comer ului la 1 ianuarie 1995. ± Baza noului sistem comercial multilateral Tendin a c tre sistemul comercial multilateral este determinat de evolu ia adâncirii proceselor economice interna ionale. s controleze i s se implice direct în desf urarea comer ului interna ional. În decursul timpului. a luat fiin Organiza ia Mondiala a comer ului. Ideea cre rii OMC a fost avansata pentru prima data în 1990. prin care membri î i ap r drepturile i reglementeaz divergentele care apar intre ei.3.C. obiectivele. De asemenea.3. În aceste condi ii.A.6. OMC constituie un forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comer ului cu bunuri i servicii. Primul mare efort de adoptare a regulilor care s guverneze rela iile comerciale interna ionale a fost f cut de unele tari imediat dup cel de-al doilea r zboi mondial. drepturi de proprietate intelectuala). sub incidenta i impactul progresului tehno. adaptat cerin elor actuale i de perspectiva.T. a fost inclus în cadrul OMC. care a evaluat treptat în ultimii 50 de ani. aplicarea amendamentelor aduse unor articole ale G.tiin ific. fiind unica organiza ie interna ional care trateaz regulile globale ale comer ului dintre tari. O. textul GATT a fost modificat pentru a include noi prevederi. când a ap rut necesitatea cre rii unui organism care s vegheze. implementarea rezultatelor Rundei Uruguay. func iile i rolul ei în economia mondial La 1 ianuarie 1995. cea mai important fiind Runda de la Uruguay care a durat din 1986 pân în 1994. regulile sale aplicându-se comer ului interna ional cu bunuri. 116 . La ora actuala în afara sistemului OMC au r mas doar unele tari care în trecut aveau economii planificate i o parte din tarile în curs de dezvoltare. dimensiuni i valen e noi. masuri investi ionale. 6. sub auspiciile c ruia au fost lansate aceste negocieri. OMC reprezint baza institu ional-juridic a sistemului comercial multilateral. GATT. Aceste eforturi au condus la adoptarea în 1948 a Acordului General pentru Tarife i Comer (GATT).1. incorporarea în cadrul multilateral de drepturi i obliga ii comerciale a rezultatelor ob inute în noile domenii de reglementare (servicii. politicile comerciale promovate de diverse state dobândesc forme.T. Acordurile OMC prev d un mecanism comun de reglementare a diferendelor. Regulile GATT i Acordurile conexe au fost în continuare revizuite i îmbun t ite în timpul mai multor runde de negocieri. exponenta noului set de principii. 3. dup îndelungate i complexe negocieri. prin desfiin area barierelor i elaborarea de noi reguli în domeniile legate de comer . a fost adoptat un num r de Acorduri conexe care detaliaz câteva din prevederile principale ale GATT.M. în special pentru a trata problemele comerciale ale tarilor în curs de dezvoltare. în plus.

în preambulul sau prevede obiectivele de baza. administr rii i aplic rii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay i ale oric ror noi acorduri ce vor fi negociate în viitor. · utilizarea optima a resurselor mondiale. ca taxele vamale i alte bariere în calea comer ului s fie reduse în mod preferen ial.. similare cu cele ale G. în scopul asigur rii unei mai mari coerente în elaborarea politicilor economice la nivel mondial. 117 .4). OMC va coopera. i în TRIPS (Art. industria textila i îmbr c minte.la cre terea comer ului mondial. Aceste obiective au fost completate cu domeniul serviciilor i cu no iunea de Ädezvoltare durabila´. a clauzei na iunii cele mai favorizate (NMF).A. care se refera la agricultura. cu FMI i cu BIRD. în special. Totu i. Astfel. Aceste principii sunt: a) acordarea reciproca i necondi ionat . · cooperarea cu alte institu ii interna ionale în formularea politicilor economice la scara mondiala. în cazul în care se acorda unui partener o favoare speciala (cum ar fi o taxa vamala mai redusa pentru un produs oarecare). referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale i la necesitatea protec iei i conserv rii mediului înconjur tor. Reducerea taxelor vamale. Importanta acestui principiu este a a de mare incit constituie primul articol al GATT-ului. · solu ionarea diferendelor comerciale.3. în conformitate cu acordurile OMC.4. · examinarea politicilor comerciale na ionale. regulile GATT permit. sistemul bancar. Organiza ia pune un accent deosebit pe necesitatea eforturilor de a fi sprijinita participarea tarilor în curs de dezvoltare i. · expansiunea produc iei i a comer ului.2. eliminarea caracterului provizoriu prelungit al existentei i func ionari GATT. în cadrul aranjamentelor regionale.ului. 6. Organiza ia Mondiala a comer ului serve te drept forum pentru continuarea negocierilor privind liberalizarea comer ului cu servicii prin desfiin area barierelor i elaborarea de reguli în noi domenii legate de comer . standarde industriale. corespunz tor diferitelor niveluri de dezvoltare economica ale tarilor. dar care au fost extinse pentru a acorda OMC mandatul de a trata comer ul cu servicii. aplicabile în rela iile dintre membrii în cadrul unor aranjamente regionale nu trebuie s fie extinse i altor tari. acest lucru urmeaz s fie aplicat i fata de to i ceilal i membri ai OMC. Asemenea aranjamente pot lua forma uniunilor vamale sau a zonelor de comer liber. tarile nu trebuie s manifeste discriminare fata de partenerii lor comerciali. el fiind prioritar i în GATS (Articolul II). Principiile Organiza iei Mondiale a comer ului Acordurile OMC sunt voluminoase i complexe din considerente ca acestea reprezint texte juridice ce cuprind o gama larga de activit i. ea îndepline te urm toarele func ii: · facilitarea implement rii.T. Pe lâng aceasta.T. a celor mai pu in dezvoltate state . Acordul de la Marrakesh privind înfiin area OMC. Acestea sunt: · ridicarea standardelor de viata i a veniturilor. în rela ia dintre statele p r i. dup cum va fi adecvat. Aranjamentele preferen iale regionale constituie astfel o importanta excep ie de la regula clauzei na iunii celei mai favorizate. la baza tuturor acestor documente stau un sir de principii care constituie fundamentul sistemului comercial multilateral. proprietatea intelectuala i multe alte domenii i totu i. · utilizarea deplina a for ei de munca.

De exemplu. cel pu in dup momentul p trunderii bunurilor de import pe pia . Acordul privind achizi iile publice contribuie la extinderea regulilor referitoare la concurenta i asupra achizi iilor efectuate de mii de institu ii publice în multe ri. dreptul de autor i brevete. în cadrul OMC. Regula este supusa totu i unor excep ii specificate. cât i fa de m rcile na ionale i cele str ine. b) acordarea clauzei tratamentului na ional. Abateri de la principii: 118 . în scopul de a realiza func ionarea corecta a taxelor vamale rezultate din negocierile multilaterale. avându-se în vedere ca protejarea economie na ionale fa de concurenta str in s se fac în exclusivitate pe calea tarifelor vamale. e) Utilizarea unei metodologii de evaluare vamala care s reflecte valoarea reala a m rfurilor. sunt prev zute condi ii extrem de stricte cu privire la formarea unor asemenea aranjamente. Acest principiu la fel este prev zut în toate trei acorduri principale ale OMC. Nu este permis unei ri s impun asupra unui produs importat. în utilizarea restric iilor cantitative la importuri. care permit acordarea unei asistente speciale i a unor concesiuni comerciale tarilor în curs de dezvoltare. Multe dintre acordurile OMC au scopul s sus in concurenta loiala. Acela i lucru trebuie s se aplice atât fa de serviciile acordate de str ini i cele acordate de na ionali. ori de câte ori este posibil. dar doar dup negocierea cu partenerii s i comerciali. Este bine cunoscut faptul ca sistemul OMC contribuie la dezvoltare. fapt ce presupune o atitudine egala fata de bunurile de import i cele autohtone. constând din practicarea de subven ii i preturi de dumping la export. taxe interne (cum ar fi taxele asupra vânz rii) la nivele mai ridicate decât produsele interne similare. daca aceste restric ii sunt necesare pentru prevenirea unui declin serios al rezervelor monetare.sunt elaborate în a a fel ca s asigure condi ii loiale pentru comer . O excep ie important permite rilor care întâmpin dificult i ale balan ei de pl i s restric ioneze importurile pentru a. Iar acordurile. de i el este abordat un pic diferit în fiecare din ele. s reduc sau s elimine protec ia produc iei interne. admise de acord pe o baza nediscriminatorie. sistemul comercial multilateral constituie o încercare a guvernelor de a asigura un anturaj stabil i previzibil. Regulile nediscriminatorii . Taxele vamale astfel reduse sunt consolidate împotriva unor major ri posibile i sunt cuprinse în listele na ionale ale rilor membri. dup ce acesta a intrat în teritoriul vamal i s-au pl tit taxele vamale la frontiera. au mo tenit prevederile anterioare ale GATT.În vederea protej rii intereselor comerciale ale tarilor ter e. c) Eliminarea restric iilor cantitative i aplicarea acestora intre tarile membre numai în situa ii de excep ie. serviciilor. h) Încurajarea reformei de dezvoltare i reformei economice. O ar poate s .i modifice angajamentele sale obligatorii. g) Instituirea angajamentului rilor-p r i de a negocia pe plan multilateral reducerea i eliminarea taxelor vamale i a altor obstacole din calea comer ului interna ional.NMF i tratamentul na ional .i salvgarda pozi ia financiara externa. este ca i cum î i asuma unele angajamente obligatorii. ceea ce poate însemn ca ace tia s primeasc compensa ii pentru prejudiciul ce-l suporta în urma pierderii comer ului. în domeniul agriculturii. Tarilor li se cere ca. ca atare. prin reducerea taxelor vamale i înl turarea celorlalte bariere din calea comer ului. rile mai pu in dezvoltate au nevoie de flexibilitate pe parcursul perioadei când acestea încearc s implementeze acordurile. f) Previziune: prin intermediul îndeplinirii obliga iilor. Aceasta excep ie acorda o flexibilitate mai mare tarilor în curs de dezvoltare fata de tarile dezvoltate. propriet ii intelectuale. Deci. d) Neadmiterea concurentei neloiale. când tarile sunt de acord s deschid pie ele lor pentru bunuri i servicii.

Singapore (1996) . De la înfiin area OMC au avut loc patru Conferin e Ministeriale: 1. . dar s-au aplicat scheme individuale de preferin e care difer de la o ar la alta. s-a ajuns ca tratamentul aplicat în rela iile comerciale dintre tarile Uniunii Europene s nu poat fi aplicat în rela ia rilor apar inând acestei grup ri regionale cu rile extra comunitare. b) Instituirea sistemului generalizat de preferin e vamale în favoarea rilor în curs de dezvoltare. Acordarea de preferin e vamale este efectuat în mod unilateral. Ea va exercita func iile OMC i va lua masuri necesare în acest scop. cât i prin activitatea desf urat de la înfiin are i pân în prezent. Un sistem uniform de preferin e care s fie aplicat în acelea i condi ii de c tre toate rile dezvoltate n-a fost adoptat. Astfel.comer ul electronic.Atât prin textul Acordului. precum i pe calea introducerii altor masuri protec ioniste. intensificarea procesului de industrializare i sporirea încas rilor din export.i protejeze economia na ional fa de concurenta str in prin instituire de taxe vamale protec ioniste adecvate. SGP vamale consta în acordarea de c tre tarile donatoare ( rile dezvoltate) scutire integrala sau par ial de taxe vamale la importul de produse manufacturate provenind din tarile beneficiare de preferin e. i anume: . forestier. Ea va fi abilitata s ia decizii cu privire la toate aspectele inând de orice Acord comercial multilateral daca un Membru solicita aceasta. impuse de evolu ia conjuncturii comerciale interna ionale si. Aceasta m sur a diminuat importanta clauzei na iunii celei mai favorizate. pe calea indirecta a excep iilor. dar i din interese proprii. .facilitarea comer ului.comer ul i politica concurentei.comer ul i mediul înconjur tor. responsabil pentru luarea deciziilor este Conferin a Ministerial . .3.3. 6. Structura institu ional a Organiza iei Mondiale a comer ului Organul suprem din cadrul OMC. ele nu constituie obiectul negocierii. mai ales. care se reune te la fiecare doi ani. care nu se va aplica fata de bunurile provenite din tari ce nu fac parte din grupul dat. acvatic etc.transparenta achizi iilor guvernamentale. daca se tine seama ca în structura exportului tarilor în curs de dezvoltare predomina materiile prime minerale i alte produse de baza provenind din domeniul agricol. .comer ul i investi iile. c) Acceptarea unui grad sporit de protec ie în favoarea tarilor în curs de dezvoltare. de evolu ia rela iilor politice dintre statele participante: a) Admiterea cre rii de zone de comer liber i de uniuni vamale. Obiectivul SGP consta în facilitarea diversific rii produc iei în rile în curs de dezvoltare.în cadrul acestei Conferin e au fost examinate evolu iile în cadrul comer ului interna ional precum i problemele i aspectele de implementare a diverselor Acorduri OMC. Desigur ca nu se poate trece cu vederea faptul ca tarile dezvoltate au acceptat acest sistem preferen ial nu numai din dorin a de a sprijini tarile în curs de dezvoltare în efortul lor de achizi ionare de mijloace valutare de plata. Mini trii tarilor participante au decis includerea în programul de lucru al OMC sase noi subiecte care au impact asupra dezvolt rii comer ului interna ional. Acest sistem s-a dovedit a fi pozitiv asupra promov rii exportului tarilor în curs de dezvoltare c tre tarile dezvoltate. rile dintr-o regiune pot constitui un acord de comer liber. S-a admis ca tarile membre în curs de dezvoltare s poat s . 119 . GATT a admis unele adapt ri i modific ri de reguli i principii. pe baza de nereprocitate. .

4. Cu toate ca Consiliul General al OMC a stabilit programul de lucru cu mult înainte de începerea Conferin ei.s-au ob inut rezultate semnificative în domeniul agriculturii (principalul subiect în acest domeniu a fost sprijinul produc torilor interni i promovarea exportului. . investi iile. La conferin a Ministeriala de la Doha s-au dus dezbateri i negocieri i-n alte domenii ca: securitatea alimentara i protec ia s n t ii.).pertinen a pentru politica concuren ial la principiile fundamentale ale OMC ( tratamentul na ional. În acest sens trebuie s re inem trei evenimente importante care sau derulat la Doha: . . Geneva (1998) . cu o zi dup semnarea Protocolului de Aderare a Chinei la OMC. etc. Declara ia Ministeriala de la Doha prevede înfiin area de c tre membrii OMC a Comitetului de Negocieri Comerciale (CNC) pân la data de 31 ianuarie 2002. pe 14 noiembrie. etc. serviciile. prin faptul ca este o institu ie cu voca ie universala. comer ul electronic. CNC este 120 . a devenit formal cea de-a 144-a membr a OMC).2001. Acest ansamblu de m suri se dovede te a fi nesatisf c tor în ceea ce prive te realizarea i protejarea investi iilor str ine. tot aici au fost propuse negocieri de extindere a accesului pe pia a. 3. reducerea tuturor formelor de subven ionare a exportului.contribu ia politicii concuren iale la realizarea obiectivelor OMC.problemele ap rute în urma implement rii Acordurilor OMC. .de a face o retrospectiva a evolu iei comer ului interna ional.conferin a Ministeriala de la Doha poate fi considerat un succes atât pentru rile membre cât i pentru OMC. iar acordul TRIPS abordeaz aspecte legate de condi iile ce se pot impune unui investitor de ara gazda. 2.au fost ob inute rezultate excelente în cea ce tine de Acordul TRIPS (s-au dus negocieri în vederea cre rii unui sistem multilateral de notific ri i înregistrare a indica iilor geografice pentru vin i b uturi spirtoase. în conf. etc. domeniul investi iilor. Cu art. . în special agricultura. tarifele industriale. precum i prin rela ia indisolubila existenta intre comer ul mondial i fluxurile de investi ii str ine. Grupul de Lucru creat. Dup sase zile de negocieri. Seattle (1999) . Astfel. comer ul cu servicii. La Geneva a fost instituit un Grup de Lucru pentru studierea problemei ce tine de interac iunea dintre comer i politica concuren ial în cadrul OMC. începând din anul 1999. examineaz în special trei probleme relevante: . Pe 12 noiembrie. investi iile au fost permanent în aten ia OMC. problemele cu care se confrunta tarile în curs de dezvoltare în implementarea acordurilor curente ale OMC. 23. reducerea sprijinului intern ce afecteaz negativ comer ul.aderarea Chinei i a Taiwanului la OMC (China a devenit cea de-a 143 ar membr a OMC dup 15 ani de negocieri. Doha (2001) .la Seattle mini trii si-au propus ca scop lansarea unei noi runde de negocieri dedicata reducerii de mai departe a barierelor în calea comer ului. din p cate aceasta nu s-a soldat cu succes. clauza na iunii cele mai favorizate ). .conferin a Ministerial de la Geneva a autorizat Consiliul General al OMC s stabileasc un program de activit i i negocieri ulterioare în cadrul OMC luând în considera ie i alte câteva aspecte importante: . cât i de ara gazd . ar rival Chinei. Programul stabile te trei ani de negocieri care vor fi finalizate în 2005.Referitor la ultimul domeniu men ionat. mini trii au aprobat o Declara ie privind lansarea noilor negocieri comerciale multilaterale. Taiwan-ul. S-a depus o munc enorm atât de Secretariatul OMC. acoperind diferite domenii care vor viza comer ul interna ional.cooperarea între rile membre în domeniul cooper rii tehnice. GATS a stabilit o serie de standarde privind prezen a unui furnizor de servicii în alta ar membr GATS.). transparenta.4 al TRIPS etc. OMC poate constitui un instrument util în rezolvarea acestor probleme.prevederile agendei incorporate în diferite Acorduri. .

Consiliul General este asistat în activitatea sa de: 1. de asemenea. care supravegheaz func ionarea acordului TRIPS. Comitete i alte organe subsidiare: Prin Acordul OMC au fost constituite: Comitetul pentru comer i Dezvoltare. câteva cazuri în care cerin ele speciale de votare sunt prescrise: 121 . trimi ându-le în mod direct rapoarte. de na ionalit i diferite. atunci când în momentul lu rii unei decizii. El este compus din reprezentan i ai tuturor guvernelor membre i are autoritatea de a ac iona în numele Conferin ei Ministeriale a OMC în perioadele dintre reuniunile acesteia. Acordul stipuleaz ca OMC va continua practica GATT a lu rii deciziilor prin consens. Director General este Mike Moore. Comitetul pentru Buget. precum i pentru preg tirile pentru Conferin ele Ministeriale care vor avea loc în viitor. cât i personalului OMC li se solicita ´s nu cear sau s accepte nici un fel de instruc iuni de la vre-un Guvern sau de la vre-o Autoritate din afara OMC´. pentru a exercita func iile stabilite în Memorandumul de Acord privind Reglementarea diferendelor. Consiliul General se mai poate întruni i pentru a examina politicile i practicile comerciale ale membrilor în calitate de Organ de Examinare a Politicilor Comerciale. Conferin a Ministerial nume te Directorul General pe o perioada de 4 ani i adopta regulile referitoare la puterile. atât Directorul General. Comitetul de Negocieri Comerciale i Grupurile de Lucru nu sunt structuri paralele. care supravegheaz implementarea i func ionarea GATS. Comitetul pentru restric ii din motive de balan de pl ti. De asemenea. Consiliul pentru TRIPS.condus ex officio de Directorul General al OMC. care este asistat de trei directori generali adjunc i. A cincia conferin Ministerial se va desf ura în 2003 în Mexic. Consiliul General r mâne a fi responsabil pentru întregul program negociat în cadrul Conferin ei Ministeriale de la Doha. Se reune te o dat în fiecare 2-3 luni. men inându-se astfel caracterul interna ional al Secretariatului. OMC dispune de un Secretariat. 2. Exista. Consiliul General este cel mai înalt organ de luare a deciziilor din cadrul OMC. care supravegheaz implementarea i func ionarea GATT 1994 i a acordurilor conexe. Consiliul General al OMC a constituit alte doua comitete care se raporteaz la el: Comitetul pentru comer i Mediu i Comitetul pentru Acordurile Comerciale Regionale. Consiliul General este condus de Stuart Harbinson. Când consensul nu este posibil. a a cum este prev zut în Mecanismele de Revizuire a Politicilor Comerciale. Acordul prevede luarea deciziei cu majoritatea de voturi. În prezent. În îndeplinirea sarcinilor lor. Secretariatul OMC are un personal de 500 de angaja i.1 februarie la care s-au luat decizii de ordin organiza ional. În prezent. condi iile de lucru i durata mandatului. atribu iile. Se considera ca s-a ajuns la consens. Consiliul General se întrune te ca Organ de Reglementare a Diferendelor (DSB). Finan e i Aderare. Votarea. fiind sub autoritatea i supravegherea Consiliului General. 3. Consiliul pentru comer ul cu Servicii. Este. CNC a fost creat cu scopul de a monitoriza toate întâlnirile de negociere a condi iilor de aderare la OMC a statelor candidate. condus de un director general. Prima întrunire a Comitetului a avut loc în perioada 28 ianuarie . responsabil pentru examinarea politicilor comerciale ale rilor membre. sediul s u aflându-se la Geneva. Consiliul pentru comer ul cu bunuri. fiecare stat având un singur vot. nici o ar membr nu se opune adopt rii ei. precum i de a decide care Grupuri de Lucru din cadrul OMC se vor ocupa cu implementarea prevederilor paragrafului 12 al Declara iei de la Doha. pe baza rapoartelor preg tite de Secretariatul OMC. totu i.

stabilitatea. unele bine cunoscute. Într-un num r de tari în curs de dezvoltare. Dar. diversitatea de masuri politice i administrative ce reglementeaz domeniul investi iilor str ine directe fac. În particular. structuri economice i administrative. rezultatul final fiind mai bun anume în condi ii mai libere de comer . totu i amendamentele la: Prevederile din Acordul OMC cu privire la amendamentele i luarea deciziilor. i acordul TRIPS .Art. c) comer ul stimuleaz cre terea economic . foarte dificil luarea unei decizii de c tre poten ialul investitor str ine. cer o majoritate de ¾ (Acordul OMC.2). Daca ar fi s sistematizam aceste beneficii. politic. care trebuie apoi înaintate Conferin ei Ministeriale. sau de Consiliul care gestioneaz un acord multilateral. solicitând i corelarea cu activit ile care se desf oar în cadrul altor institu ii. O politic bine gândit înlesne te solu ionarea problemelor de angajare în câmpul muncii. GATS. 122 . Aceste aspecte pot fi reglementate prin acorduri bilaterale de garantare a investi iilor. pacea este un rezultat al aplic rii celor mai importante principii ale sistemului comercial. de multe ori. Beneficiile sistemului comercial OMC OMC i sistemul sau comercial ofer multiple beneficii. Art. orient ri politice. o majoritate de 2/3. Aceasta supune amendamentele respective spre decizie prin consens a membrilor intr-un interval de 90 de zile. 9:2). 6.pot fi adoptate numai cu acordul tuturor membrilor (Acordul OMC.3. juridic i institu ional dintr-o ar pot crea un climat favorabil atragerii investi iilor str ine directe. b) Sistemul permite solu ionarea constructiva a diferendelor.i reglementa diferendele. în general. Sistemul OMC ofer modalit i eficiente de rezolvare pa nic i constructiv a diferendelor aferente activit ii comerciale. dar i creeaz drepturi în favoarea lor. Deciziile în domeniul rela iilor comerciale sau în stabilirea proiectelor de investi ii sunt influen ate de o multitudine de factori. Cu toate acestea. atunci ele ar putea fi prezentate astfel: a) Sistemul contribuie la men inerea p cii interna ionale. Obiectivul acestui sistem bazat pe reguli este de a asigura ca pie ele r mân deschise i de a evita întreruperea acestui acces prin impunerea brusca i arbitrara a unor restric ii asupra importurilor. X:1.4. acest sistem juridic nu numai c ofer beneficii produc torilor industriali i întreprinderilor. Comer ul este poten ialul de a crea locuri de munc . altele mai pu in evidente. Mai mult comer înseamn mai multe eventualit i de apari ie a diferendelor. Faptul ca rile pot apela la OMC pentru a. În orice caz. transparenta cadrului economic.IX:2). Ini ierea amendamentelor poate fi f cut de orice membru al OMC. comunit ile de afaceri continu totu i s nu con tientizeze pe deplin avantajele sistemului comercial OMC. Practica a demonstrat ca masurile luate de guverne în domeniul investi iilor str ine directe sunt adesea influen ate de tradi ii. contribuie substan ial la diminuarea tensiunilor interna ionale din sfera comerciala. Art. Practica arata c diminuarea num rului obstacolelor comerciale influen eaz pozitiv asupra num rului locurilor de munc . Prevederile MFN din GATT 1994. c) cererile depuse de c tre o ar membra pentru a deroga temporar de la obliga iile sale de membru OMC. Uniunea Europeana sprijin activitatea unui grup de lucru al OMC în domeniul comer ului i investi iilor. b) amendamentele cer.a) interpretarea prevederilor oric ruia dintre Acorduri cere o majoritate de ¾ din voturi (Acordul OMC. în special UNCTAD.

pentru guverne aceasta înseamn mai mult disciplin i corectitudine. 2. 6. aproape toate taxele vamale ale tarilor dezvoltate i o propor ie mare a celor în curs de dezvoltare au fost consolidate în cadrul OMC împotriva cre terilor. Sistemul OMC are ca scop reducerea barierelor comerciale prin intermediul regulilor convenite de comun acord i se bazeaz pe principiul nediscrimin rii. produse intermediare i servicii necesare produc iei de export.3. Regula de baza care cere ca exporturile s fie permise. Analizele i estim rile impactului Rundei Uruguay (deci a formarii OMC). dup plata taxelor i obliga ia de a asigura conformitatea celorlalte reguli na ionale. spre exemplu. faciliteaz importurile. 123 . deoarece acest fapt vine în contradic ie cu prevederile acordurilor OMC´. În plus. Pentru afaceri.4. ceea ce a impulsionat serios procesele de dezvoltare economica. Comer ul comport provoc ri i unele riscuri . solicitând tuturor rilor s aplice un set de reguli uniform. f r restric ii suplimentare. în comer ul cu bunuri. Rezultatul . rile au obliga ia de a asigura conformitatea cu prevederile acordurilor pertinente a regulilor privind determinarea valorii în vam . sau ale cre rii pie ei comune a UE. ca ³nu putem proceda astfel. Dar faptul ca exista venituri suplimentare. elaborat în cadrul diverselor acorduri. înseamn ca exista resurse pentru ca guvernele s poat redistribui beneficiile disponibile.reducerea costurilor de producere i reducerea pre urilor la m rfuri finite i la servicii. Beneficiile pentru importatorii de materii prime Adeseori întreprinderile sunt obligate s achizi ioneze din import materii prime. Securitatea accesului. ob inute prin reduceri tarifare incluse în listele de concesii ale fiec rei ri s nu fie întrerupt prin cre teri bru te ale taxelor sau impunerea altor restric ii de c tre rile importatoare. rile i-au luat angajamente de a nu restric iona accesul produselor din domeniul serviciilor peste condi iile i limit rile specificate în listele lor na ionale. e) comer ul spore te veniturile. stabilitatea accesului pe pie ele de export. au demonstrat ca aceste procese s-au soldat cu venituri suplimentare considerabile. Stabilitatea accesului. inspectarea produselor în vederea stabilirii conformit ii cu standardele obligatorii de calitate sau eliberarea licen elor de import. de asemenea. Ele acord industriilor exportatoare o anumit garan ie c î i procur cele necesare f r întârzieri i la costuri competitive. f) Sistemul încurajeaz guvernarea bun . el întotdeauna ridic pre urile. Consolidarea asigur faptul c accesul îmbunat atât pe pia . asumarea acestor angajamente înseamn o mai mare certitudine i claritate în condi iile de comer . Exist o mul ime de studii cu privire la impactul dintre protec ionism i comer ul liber. 6. În domeniul serviciilor. Beneficiile pentru exportatorii de bunuri i servicii 1.1. pentru a ajuta agen ii economici s devina mai competitivi. Deseori guvernele folosesc cadrul OMC în calitate de restric ie intern util la elaborarea politicilor economice. îns nu to i reu esc. Protec ionismul este scump.d) comer ul liber reduce cheltuielile de trai.2. consolid rile tarifare servesc la asigurarea importatorilor ca costurile de import nu vor fi m rite prin impunerea unor taxe vamale mai mari. aplicate la frontiere cu reguli uniforme din cadrul Acordurilor. Sistemul asigura.3. argumentând.4.produc torii interni trebuie s ofere produse de aceea i calitate cu cele importate.

7. C. L. Ed. Paris. Ed. Badauin ± Economie rurale. 1971. Revel ± La Revolution agricole americaine. Paris. Economia. Semne. F. Economica. Ed. 6. A. 1996. J. 1987.. Dona I. Paris. Lesourd i colab. ± Economie rural . ENSA de Montpellier. ISBN 973-590-102-1. ± Politiques agricoles et environnement. 3. 2. Ed. Ed. Cujas. Dona I. Chereau. Elements d¶analyse economique et application au cas de la PAC. ISBN 973-590-192-7. Economica. Du Temps. ISBN 2-7178-3282-3 150 F. 12. 2000. 13. M. Paris. Paris. ISBN 973-40-0676-2. ± Politici agricole i agroalimentare. Paris. 10. ISBN. Ed.C. Boussard ± Economie de l¶agriculture. Ed. 1997. Bucure ti. Malassis. Huart ± Du grand marche a l¶Union Economique et Monetaire. Paris. R. 1999 Letitia Zahiu ± Politici si piete agricole. Boussard . 1995 M.M. 1996 124 . 2005 Dominique Vermersch ± Economie Politique Agricole et Morale Sociale de L¶eglise. 1993. Ed. I. ± Economie agroalimentaires. E. J. 5. Armand Colin. 14. 11. Economica. Bucure ti. Economice. 1991. Debar. Editions CUJAS. Impex92. Pierre Le Roy ± La Politique Agricole Commune. 1997 P. 2000 .M. Rollet. 4. Economica. Bucure ti. Gabriel Popescu ± Politici agricole ± acorduri europene. 973 ± 654 ± 007 ± 3. I. Tracy ± Produsele alimentare si agricultura in economia de piata. Ed. Bucure ti. Blanchet. 1994. 1979 Miclet. 8. Bucure ti. 9. Paris. 15. ED.Introduction a l¶economie rurale.BIBLIOGRAFIE 1. Economica. Ceres. ± Crises et mutations des agricultures et des espaces ruraux.