Arhimandrit

CLEOPA ILIE

DESPRE CREDINTA

ORTODOXA
TIPARITA CU BINECUVlNTAREA PREA FERICITULUI PARINTE

IUSTIN
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

EDITIA A

DOUA REVAZUTA

$1

ADAUGITA

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC

SI

DE MIS1UNE

AL

BISERICII

ORTODOXE ROMANE BUCURESTI - 1985

I

i

I

\

*

r

PREFATA
I
'

*

(la

edit ia a

I

I-a)

4

?

.

•;•:
* ;•
•_
t

I '.

.1

edipe a carpi «Despre credinfa ortodoxa* a Prea Cuviosiei Sale Pdrintele Arhimandrit Cleopa Hie a avut o atit de mare cautare, Incit, curind dupd aparipa ei, in 1981, s-a ivit txebuinfa unei a \doiui edipi, pentru a rdspuride multelor cereri ale credinciosilor. Aceastd a dona edipe apare imbogapta cu unele noj. teme ale credinfei noastre infatuate si intemeiate de Prea Cuviosia Sa cu aceeasi pricepere £i putere convingdtoare ca si cele infapsate in prima edipe \si reluatd in I'ditia de fata. Asa cum am spus $i in cuvintele inscrise pe coperta primei edipi, Prea Cuviosul autor lumineaza, aonvinge si cucereste pe cititori in lamurirea punctelor dreptei noastre credinfe, atit prin Imtemeierea lor iimuniintita pe textele Sfintei Scripturi, ale cdror adevdrate infelesuri /c pune in lumind, cit si prin graiul infeles de top, in care le explicd. Prea Cuviosia Sa se dovedeste si in scris, ca $i in grairea vie cdtre crcdinclQ$li care au iericirea sa-1 audd, acelasi cunosedtor temeinic ol Stintei Scripturi si fermeedtor maestru al cuvintului ramas credincios Uidelungatei tradipi a graiului bisericesc al poporului nostru, cu total deosebit, al grdirii cdtre credinciosi cu care este inzestrat Prea Cuviosia Sa, si care, insopt de o memorie a textelor Scripturii si ale sfin(llor pdrinp, cum nu se mai poate intllni la altcineva in rdstimpul unci sau mai multor generapi, dau Prea Cuviosiei Sale putinfa sa vorbeascd ceasuri indclungate in modul eel mai \nchegat, dar, in acelasi timp, hi mod v.imbilot si neobositor atit pentru Prea Cuviosia Sa, cit si pentru nif/.f/or/. Abundenfa de dove/.i din Scripturd si din slinl'ii pdrinp se revursii en o ploaie paste ascultdtori, incit nimeni nu mai poate gdsi nicl mi tvmei pentru vreo parere opusa invdldturil de totdeauna a lUserlctl. /)<",./ hi carli-n Dnsprr orpdinlii orlodox.i nu mai <• de taffi uutorul can* sa spund lucrurile (tin en si textele din slin(ii paiinp shit mat />nIntiia
*

*

*

'

.

i

J

,

*

K

DESPRE CREDINTA

ORTODOXA

dindu-se spafiul principal textelor din Scriptura, se simt in ea, totUfi, cuno$tinfele rar intilnite ale dreptei noastre credinte $i modul u$or $i fermecator de a se exprima, care e propria Prea Cuvio$iei Sale $i care lncinta. pe cei ce-1 asculta cind le vorbe$te cu viu grai.
tine?,

daca s-a luat de cineva vreo mdsurd ca sd se pdstreze vreuna din vorbirile prietene$ti ale Prea Cuvio$iei Sale, extinse pe ore nilregi, ca un monument de grai romanesc incintdtor redind continutul bogat al credinfei noastre stramo$e$ti, ca pe un rod plin de seva grd(liniloT moldovene$ti.
$tiu

Nu

i

PREDOSLOVIE
loaite pufinii cdlugdri cu o expeParintele Cleopa este unul dintie
ricntci

Dar, fie fie nu in stare graitoare imaginea acestui «Ava» unic al spiritualitdtii romdne$ti, cartea P. C. Sale Despre credinta OrtodoxS va pdstra, daca nu chipul In stare graitoare al personalitapi

ca se va pdstra,

duhovniceascd

totald.

sale cu totul remarcabile,

macar o

frlnturd din farmecul graiului sdu $i

un rezumat al uimitoarei sale cuno^tinfe a dreptei noastre credinte, intrineiata pe o rard $i deosebit de subtire infelegere a textelor Scripturii
>/

m-a petrecut o buna bucatd cnre-1 lacusem la Sihdstiia, blajinul avvd Valea Secului, de-a iungui ape VremTpedrumul de pdmint de pe sa si a ob&i.Jl ascut<m novestindu-mi o seamd de intlmpldri din viafa unui medic care, trebumdsastea '.i-miaduceam aminte de cazul
I

cunoscut ea, acum vreo treizeci Cind 1-am

„„„„„ „pemu pe de am, mtr-un
.

ale sfinfilor parinfi ai Bisericii.

9l

Prea Cuvio$ia Sa ramine prin aceastd carte un minunat martor viu cunoscator al Tradipei creatine romdne$ti din zilele noastre.
Pt
.

vind, s-a apucal:sa invefe acolo inchizoare, pentru o oarecare am a o Bibhe. Redevenmd liber, rnale-ieste dupd singura carte la Indemina, caliiicare in limba ena e/.a, lata unei comisii pentru o mozentatln i^prolesie Membrii coxmsiei au.jtam va iolosi

/„,!!- care
:

Prof. Dr. D.

STANILOAE

-

'

englezeste, dar vorbea hmba im inmnrmuriti: insul stia pertect states, Parintele Cleopa parea raX'speare! Povestind rar, dulce si El vorbea ca In veche tipMmi ,nus inurmd cu vreo doud sute de ani. Pidalionulm si al Vietjlo Simidor, de In Ncamt, In graiul Patericului, al Damaschin, iar intimplarile zilei capatau o aura „/,/„„„, lui Chesarie si

credeaK

.

'

'

£:,..,

'

1

.

*

cu literatura. Aveam sa pneep, cevu mm ,h- vechime si legendd, vecina oile mindstirii in cea mat smcnla lUy.iu en-si petrccuse tinere\ea pdzind previa vremea cihnd cu ncsa. uscul'lare de aspirant la cdlugdrie si cd-si ci si once carte de slova vvclu nouplc, nu numai Siinta Scriptura, ,, chinoviei sou cumpura de hi vreun ,,r can- o pule gusi In biblioteca oii de scdzdmint, scapata de la lap. uosnodur din Vlndlori, In schimbul tot adhicul pdrin\i ai Rdsaritului, cu 1 Pn'ninipanvau scrierile siin[ilor u unei asemeFormat in singuratatea u l,„ ,/• Inli-lrpciunc si conlcmplalie. cu Dmnnczvn, novicvh- devenea de ,„.„ ,„.,„,,.,„//, privlcn n, turma si singurv rar//, «<•/ mni pulcrnic ,><>scsor nt .s-o sliv, omul unci ,,„,, , <lr a apara/c enher Cind a toiisicrc si „,,, intrlrcl nmltcml de crudi(ie, Pnrmtcle Uvopn vadca si uniwrsitnri, ,„„„ ,„ ,„,,„., prinln- vlndici ur.nl 1<<I nliln tvologie c// ?n/r-o diploma cu supln. ml, nducn 1nlr-<> bund //, su i,, ,h- In slm,, l-„ Innl snbnntl mindstirii, hnlrln. Alcsul a con! nhln in sn-l nsev.c ,s/an-/ In Incul cdul ,,„vn/r /.• si sdum he ,,,, ,,n , •/ .s-a ,.,/ ,.a Isprdvvnsci o ,u,lv dc Inns ,,„ /ll//l(l( n.arc sensing, " " "• (l/((( ,.„ „ ,„.„.,.,„. ,le hncnncl. A sln,c(ll Iln<u,l. snrdcle prltlli «• pidbcre ,l> ,, /,, vieme cind Kilumtrlti (recuse
..,,

I

I

••/

,

,

,

c

W

,

.;;/

pc tru romdnesc. JW*»* . el rdmdsesera cu ioarte multe indoieli semanate in suilet $i incepuscra sd se intrebe dacd ceea ce mo$teniserd ei de la paring ?i strdmosi chiar descoperirii in materie de credintd religioasa reprezenta sau nu adevarul <iumnczeie?ti. V. altele mai grele. ANANIA . Cheia insd nu e doarin cu- CuvmtulParmtelui Cleopa are autoritatea focului lduntric La circula chilia teologice europene. B. llu^roaS^o ' avea multi invdtdtori. cu Biblia raspunsuri pe care le agonisisera de la cei cu Intrcbdri.% U U manUale 5i tTatate de teol °9 ie cunoaste pr^emelelres. Dimpotrivd. daea nu prvn\ll . de-a lungul citorva ani. nmn aseinenea eonvorbiri. am socotit intotdcauna cd disentitle. ci $1 cu unele tare stdtuserd de vorbd. . lard sti-vi mai puna vreo intrebare. de Aceasta insd nu 1-a imviedicat sd sm ier ai Biserlcii care >. om ca top oamenii.von// muntcliil. sa traiesh in pestera. in suilctclc color ce veniserd cu credited tulburatd de indoieli si plecau eu en limpede ca //. ca sdstie cd tiece cuvint din hece pagina a lost nu numai gindit. Vorbeste bogat si cerceteazd Scripturile cu o memorie Impede si pururea Irageda. ci si trait. #i nu m-um inselat. pind in ziua de azi.au c im P de chls & s « propovaduiascd printre cei ce se poticnesc in cref r dnta.^rf"' i : v R DESPRE CREDINJA ORTODOXA ducd inllonre gospodareascd la mdsura duhovniciilor de pise a nt el cl e°Pa are vocatia marilor insingurdri si.nntt H f spirituald si cunoaste pe via ce inseamnd S. ? Grecia si Muntele Athos i-au spent expenenta pastorald ?i s-ar pdrea cd nu^xis^Tointreba're - ^T'fI ™ laL~ T^. o indrumare. nicili (>d(it(i nu i-am cerut cuiva sd creadd orbeste. Dacd fdceam astiel. care se intilniseru. ad( US la nivelul cr edincio'silo 'oni rem ca si calatona la Locurile Siinte. dar nu numai cu slnturi. lata cd Parintele Cleopa ne ddruieste si o carte citit-o «/ am sens acme® predoslovie cu incredin t area\d autorulse aldla'aZ inmedn Am m putem pentru cititoru acestui catehism ortodox. cind IhiZvia cunoa^eo W?* 5%fitf wf ' . sa te hrdnesti cu burefi si poame uscate sd te cdareior ?i sd b ' mi aspiimea To. Unii din ei dupa virsta. leme de credintd. dacd clc shit purtate cu cinste omeneascd si numai din dor/nfn dc avut bucuria sd vdd roadelr n alia adevarul. In urma acestui iel de discuiii. un sfat. De atunci a mai chit incd multe cdr i peslovdTeche t ?i-a iacut ucenici buni si i-a rinduit. uneori lungi $i aprige. Mnnei am ineeput sd ma glndese cd vor li Hind hied mulfl (did cu mlntcu iiilinahi de intrebari la care nu slnt hi stare sd alle rdspunslXTl La chilia mea au f f m 4 \ Am \ tinea nu shit n\u\u\l dupa cuvllnla. Poad n . irdmintind textele biblice pe o parte §i pe alta $i criulind sa le afle intelesurile ascunse. cu idel dintr-o parte $i din alta. poate. pentru trebuintele lor duhovnicesti. or Inscmnat sd dau dreptate hocmai acelora care-i ceruserd sd crcada ca ci. cu Sfintia c„ u ? Ch e » Itise c » lara tradi t ie a frstrdciilot moldovene. in drumurile lor. ci si oameni umblafi. Niciodatd nu 1-am certat pe un credincios care are indoieli. f ntemP °mn gTaiuI sdu s ' a P° trivit nmbajului curentda\r nu > Prm ' ^P^duirea credmtt la care sd nu poatd sd rdspundd. si cu mtrebari pregdtirea $i setea de cunoa?tere a iiecaruia. i } i a I) > - I Gindul de a scrie aceasta carte mi-a venit cu incetul. fP l m S5S?iSSfflLfc?S?i ZSnVd%s"Su7^^ ' ^- ' T£*£ ^aSTii ml de * t CUVINT 1NAINTE (la e d . in/m^ffiSSS*^ TZ lmdele ^ mai P 0t tulburaAmsc^iso cd. I nima insd i-a rdmas mas in matca BiBi sericu strabune. dar nu mulfi paring iFiecapreStaei 110 n °* tri Sd P^tul tSSSZ *? dupa spusaTpostola. cerind o rugaciune. poposit oameni ielurip. ei veneau sd ceard ldmuriri si mind ?i cu intrebari gata iacute. dupa vrednicie si trebuinte sd ™>depaite trebile obstii. Altfel. Astiel clatinati lduntric. (joarea rugaciunu celei fara w oprire. unele mai u$oare. Multi insd au venit privitoare la credintd. m 1 ' I • • Arhim. slnt cit se poate do lolositouri. cu oameni de alte credinfe $i convingeri mai ales dm ceie mai noi aduse din alte parti ale lumii $i lard nici un iel de legdtura Ortodoxiei noastre rdsdritene sau cu radacinile neamului noscu iiinta Cu acedia purtasera discuiii. SI cine sal ajute. in credincio$i ai Bisericii noastre ortodoxe $i buni cuerau nu numai noscatori ai Siintei Scripturi.

p.: 10 DESPRE CREDINTA ? ORTODOXA I Dar oaie. Si frate. Mai intii am rinduit tot materialul pe capitole.i <vi o rorupt'ie de fie a unci «confes«mii» separate (Diclhmar lie <i unei ere/ii.. le-amprelucrat $i dezvoltat.«• I0IU.d.lin orthos . cu trimiterile privitoare la cele scrise til aceastd carte.. I CLEOPA ILIE U/FAREA DOMNULUI Sflnta 1980 Minastire Sihastria CUVlNT INAINTE (la e d i t i 1 Capitolul 1 a a I I-a) Fund in$tiintat de la Sfintul Sinod cd Prea Fericitul Patriarh mi-a DESPRE ORTODOXIE PREOTUL: Pentru : aprobat reeditarea carpi Despre credinja ortodoxa. . didascwlki — aclira rogul. iar alte trei capitole. /<•()/. vxi\c\ '//?. La fel. dupd o anume pravild a mdrturisirilor noastre de credintd. j \rhim. ii fost criteriul de baza al Ortodoxiei. Ajunul Bunavcstirii 24 martLe 1984 • sa-mi araji mai deslusit adevarul veoat ca INVAtACELUL mai intii. dupd putina me a pricepere.. - .i de orccliiU' 'M>" . despre credinta noastra. CLEOPA ILIE ruptura in continuitatea traditiei apostolice . am prelucrat $i dezvoltat toate capitolele edipei intii $i am incut o recapitulare de orientare. invatatura care se plaseasa intermediul teologiei patristice si li<-rupta a traditiei apostolice. venit Cele scrise in capitolele noi s in cele prelucrate s-au pus in forma si dr dialog. adica dreapta in continuitatea directa si nelnniceasca. : I<>. de preot lNVA|/\( I'. am mai scris doud capitole noi « Despre Ortodoxie» $i despre «Misionarismul laic in Biserica Ortodox(i».si doxa. apoi am socotit cd infelesurile ar fi mai la indemina cititorului lor (lucd v»oi a$eza totul in chipul nnui dialog. din primul milemiu.i — 1 D« fapt. spre a se gdsi mai lesne cele de care va avea nevoie cititorul. format PREOTUL Cuvintul ortodoxie.de s. lXn imwlo l>r. iar iiindcd mi s-a spus cd trebuie a o mai dezvolta $i imbundtdti fafd de edipa Intii.'i ronsider. inchinare adevarata. ca $j in vechea edipe.i I. Ikicuresti. eel «Despre Oastea Domnului».. din dorul de a le fi traplor mei de folos.„. am inceput a scrie aceastd smerita alcdtuire. prin formeaza credinta comuna a Bisericii neimpurtde neopatristice si care identifies cu insasi tradUia apostolic!.. interpretata $i Am : . Orlodoxia se dezvoltata prin consensml IJifost confirmata. |.Ml.:. Astfel m-am hotdrit sd scriu aceastd carte. ?://). ce se intelege prin «ortodoxie».. sobor. este de origine greaca. Intre un preot ortodox $i un invafdcel al sdu care rivne$te sd ajungd la cuno$tinta adevdrurilor de credintd asupra cdrora are indoieli lduntrice sail inriuriri din afard. Fie ca mila $$ indurarea Bunului Dumnezeu sd rinduiascd cele spre tolas $i celor ce vor citi aceastd carte. prin intrehari $j raspunsuri. (|«is<v??to oxpusii inv-U^tuMi . cum a MMioii Universale lolir. top preopi au aceea$i virsta maturd $i aceea$i experienfd pastor aid ? Fire$te.m Hria.1 losl De aceea. eel despre « Calendar » &f eel despre 4mparta$irea deasd sau rard cu Sfintele Tainc».I. nu top. aire po. credinta.(• nrlodoxd. '.<. Arhim.. orice sau abnndonare a ortodoxiei.

fixoazii Tainui miruncjerii ( ce conduc tarile. ' INVATACELUL : Dar ce inseamna Sobor Ecumenic ce se deosebesc ele ? si local si prin mentinerea unitatii cultice $i spirituale a Ortodoxiei apoi. 1844. care are un cararlrr — — PREOTUL T IT. prin : : PREOTUL Stmt PREOTUL: uiiitatea. mdropolitii. Acest Sobor este judecator prea inalt al pricimlor bisericesti. W). toU patriarhii si episcopii lumii creatine v / Pulahonul de Neamt. iimmiI.$i feilurite au fost mijloacele spirituale <$i admi- nistrative prin care Sfinta Ortodoxie $i-a pastrat pina in zilele noastre mpJSS * Constituirea cultului bizamtim din secolele VI VIII. 29)..xlovi. de-a lungul veacurilor l»nn mvatatura Sfiotei Scripturi * prin Siinta Traditie apostolica. Sul> iniluointa ortodoxiei neopatristice din secolul XIV.a.i 'ruhiiu|c*n (euro llinillf . Bucuresti. in care acuza de erezie pe papa Nicolae I (858 867) Sinodul din 879 880. — * t — ? | . ed. . ?i larasi !'• Sobor Ecumenic este acela la care se vor uni intr-o swicjura marturisire a credintei. deoarece. Until opiscop (vezi Dumnezeiestile porunca |J'UIU:lK'cl pe cind eel local se intruneste din porunca ceiui - _ .i Com1484. ca eel ce urmeaza Bisericii sobornicesti.„ . m * . 1640. deoarecx^ ternuMiii «simfonici» sl. VII). PREOTUL inarhu : Sobor Ecumenic se cheama acela la care iau parte pa- ca imparatul loan t al Vlll-lea o recunoscuse. 1938^ p. critic <isupra piolcsUiuilismulul. Doctrina dospro sfinlrlc . cre^tina ortodoxa.t m ecu <. si catolicHor la OrLodoxie. 1 — ^:::::^:.i p. expunerea exacta a oredintei orlodoxc se gaseste in Dogmatica sfintului loam Damaschin NVATACELUL Dar prto care mijloace s-a mentinut pina in ziHele Ur& CredintS 0rt0d ° xa exaCt3 * neschimbatt? AICi ra te 3r fi mUlte de VOrbit dar c » mai pe o SPUne Sfmta Credinta cea dreptmaTitoare a Bisericii lui . un . dar cuprinzator.1111111 > ^ '-''-IIT^tf *ltl*.* de PaliUnhUil IcmtihIm si inlcqritaUvi ? lei l. in care locul principal 1-au ocupat Liturghiile bizantine. Acest rit a ju: precum — . * * Noul Teolog ( . pnn invataturile canoanelor celor sapte Sinoade Ecumenice H ^e celor locale. «apostolii slavilor».ii Simion al losaloniculul (s«r. care restaureaza pe Fotie $i deci reconcilierea cu Biserica Romana (papa loan al VII I -ilea 872 889) activitatea misionara in Europa central a a fratilor macedoneni Chiril (f 869) ?i Metodie ("1*884). * Muflte . inaccesibila spiritului creat. 28—27) . Fecioru si Prof.i. si Invafdtura de credinta Grigorie Sinaitul (sec. se incearca o oarecan* di^ociere a Bisericii do inipcriu. fila 75) : '»!(. 1NVATACELUL: Au mai ii-ii (lrlinili\. care a respins unirea de lla Florenta. — — * - .i i | > 1 . I.- ^ infcruni numai let " lw ""i xxuiimi la sl. 30. care aveau un caracter antiortodox pol din 1459 sub Ghenadie Sco eel diintii Patriarh dupa caderea Constantinopolului (1453). . sinteza dogmatica f acuta de sfintuil loan Damatschin (secolui VIII) ^i mai ales aportul sau teologic in criza iconoclasmului provocata de islamiism contributia teologica a Paitriarhulud Fotie (820 895) $i mai ales enciclica sa din 867. rezistenta ortodoc^ilor impotriva Sinoadelor unioniste (Lion 1274 Ferara Florenta 1438 Sinodul de la Constantino1439).il l(*ol()(jiloi lulci. ed.srnce?^ a 9 a cum a fost Pravila Mare Bisericeasca indreptarea Legii 1852.otarinle celor cinci Sinoade apostolice (vezi St. episcopii si al i conducatori t spiritual! ai Bisericii din toata lumea cresting. Dootrina padamita despre distinctia in Ire (sec..i! II iii. Damaschin. 1 844. i<-/). p.ibilili de imparatul Justinian (527 5i)C)) devoinisera ])iea rigi/i.ilos clcitoriUi lui lorm..] esenta lui Dumnezeu ca atare. 1952. ml i . Arhiepiscopul Tesailonicului.. cu toalo cat rol capital in . XI). Siniion Ortodoxe. (^^^•^•i^^m \:\ DESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE ORTODOXIE 13 . Sinodul de il. un de l.iuliiiopol. Co. trimi^i de imparatul bizantin Miha il al Ill-lea. la cererea printului Rastislav. prin care omul se imparta$e$te direct din viata duninozeirii doctrina aprobata de Sinoadele de la Constaintinopol dim 1341. nnstos (Ortodoxia) s-a mentinut neschimbata.:. cf. Isihasmuil a fost ilustrait de mari marea adevaratei mistici. 1347 $i 1351 constituie o noua precizare patristica a Ortodoxi( v i. din «i «i niodalitalc de piiinin* laiuM' cnpiilii <> Dogme. Pravila de la Govora. Olimp Caciula. M-rea Neamt. ed. D. dupa . Dr.cJn ' ' ' ' ' ^- ^o? : invatatura dumnezeiescului parinte loin Gura de Aur «Cirma Bisericii lui Hristos suit dumnezeiestile Canocne» (vezi Pidalionul de Neamt.lor l!H ™l Sinodul local este acela la care iau parte episcopii dinnU din T '° Parte a 1Umii <*»**» El se deosebeste de l - (l(»fcnsiv in EatyJ 'teologiei scolaslice ialine.m ul . I NVAJACELUL ecumenic? : : Dar Sinoduil local ce este ' i I si prin ce se deosebeste 1 1'- ce. Dogmatica Ink de Preot Dr. adica a toata umea (vezi Dumnezeiestile Dogme ale Bisericii Adaugam teologi $i innoirea islhasta din isecolul XIV. care a condus la forteologii bizantine. ca sfintii Maxim Marturisitorul (sec. XIV) $i Grigorie Palama. fila 7) apoi prin Pravilele w. ^i energiiile divine necreate.il fost inentinut unltalca alte mijloace prin care Orl. 1 1 1 d. Pravila lui Vasile Lupu s.

-si precum Acestea sint. sinoadele locale $i na^ionale. . Kiev (1640). Uzohograd Mucacevo (1664). botezare. un£le asociatii bisericesti cu caracter misionar. Patriarhul Antim. pe scurt. adun&rile eparhiale. Mitropolitul seminariile teologice.M DESPRE CREDINJA ORTODOXA DESPRE ORTODOXIE 15 sera Patriarhului in 1573 1574 «Confesiunea de la Augsburg»).o prezentare a Ortodoxiei. Un sinod al Patriarhilor orientali din 1755 declara invalidat botezul latinilor $i al <inn<™ior. Acest Sfint Sinod a respins calvinismul lui Chiril Lucaris. conferinteie protopopilor §i ale consiliilor parohiale. fapt pentru care ace^tia vor fi primiti da ortodoxie prin re- . p. Marturisirea # iara^i ConstanConstan- Papei Leon al XHI-lea «Preclara Gratulatimi:s» condamna dogma catolicS despre «Imaculata conceptie» §i cea despre infalibilitatea papala (vezi despre acestea pe larg in Diclionar de teologie ortodoxa. 273—277 $. s-a cova 1666 Ierusalim 1672) au adus o contributie importanta la redescoperirea materiei sacramentale a Bisericii §d la punerea in valoare $i — 1667 a ca racteruiui dinamic al Traditiei. alcatuita fiind de catre Nicodim Aghioritul (1748—1808. Formarea Bisericilor uniate (sail greco-catolice) se realizeaza prin presiunea autoritatilor politice ' din Polonia $i Austria. marea colectie de texte de spiritualitate. intr-o «Marturisire de credinta» ( 1 — In 1848 Patriarhii rasaritului publica o enciclica in care condamna «papismul» ca erezie. Au mai ajutat la mentinerea nealterata si neschimbata. «Fiilocalia». in 1894 la enciclica f * Ortodoxa a lui Petru Movila.). mijloacele spirituale prin care Ortodoxia tinut pe dirumul eel drept. este tradusa in grece^te de teologul Meletie Sirigul $i aprobata de Sinodul de la Constantinopol dim 1643. Staretul Paisie Velic icovschi (1722 — 1794) si traduce in slavona Filocalia. Ierusalim (1672) tinopol. impreuna cu Macarie de Corint. ca ?i viata canonica si tipiconaila a monahilor din toate sfintele Kievului (1633—1646). Mitrofan Kritopoulos (1630—1639). dar $i ca exista o contradictie de fond intre sistemul Bisericilor locale in rasarit $i sistemul papal in apus. Alta «Marturisire de credinta» care a tinut Ortodoxia pe drumul ei eel drept a fost $i cea a Patriarhului Dositei $i actele Skiodului de la lorusalim din 1672. Rezistenta ortodoc$ilor a aratat nu numai ca Orientul nu poate fi o simpla dioceza romana. apare In 1792 da Venetia. In acela^i sens. in 1691. O serae de sinoade locale condamna aceasta Marturisire : tinopol (1638). minastiri. scolile teologice de grad universitar. canonizat in 1955). Mos• educatia pe care parin^i crestind ortodoc^i au dat-o copiilor lor pentru a tine cu toata sfintenia dreapta credinta in care s-au mascut. in regiuni ortodoxe (1646). pina in zilele noastre. adresata teologilor protestanti din Helmstad. In 1629. Tot acest Patriarh public^ in Romania o colectie de texte teoJogice bizantine. in rSspunsul dat 625). de-a iungul vremilor. Patriarhul Chiril Lucairis publica la Geneva o «Marturisire do credinta». Apoi sinoadele locale din secolul XVII (Iafi 1642. facuta de Patriarhul de mai tirziu al Alexandriei. in care isi insuseiste principalele doctrine ale calvinismului. care apare la Pe- Irrsburg in 1793 care a salvat Ortodoxia rusfi da latinizare. Iasi (1642). f Sinodul de la Moscova condamna pe «Vechii Credinck>si» care reduceau Ortodoxia la o religie ritualista. discutata §i indreptata de Sinodul de la Iasi din K>42.. predicile rostite de preo^i spre luminarea poporului la orase §i la sate. : Brest (1596). Transilvania (1700). ceea ce n-a fost intotdeauna si pretu- liindeni inteles in mod cored.a.

• Mine $i Eu va trimit pe voi» (loan. al Fiului $i al Sfintului : r>isoricii in Sfinta Scriptura? : In i prin cuvintul Biserica Sfinta Scriptura a NouTestament intelege ierarhia superioara $i conducatoare a Bisericii. 8 -12. 1. INVATACELUL Care sint acele puteri si daruri de care spui ? : PREOTUL Atunci cind a zis catre apostolii Sai : I r . intemeiat de Cuvintul eel lui Dumnezeu. 2. 4. prin aceasta. imtic vmi Cfpcllula . Pentru a$a cum am mai spus. 19—22. loan. cind de alta. in PREOTUL botezati in : Nu. iar Sfinta Scriptura se folose$te cind de un intoles.. 18—20).. 154). se intrege$te prin totalitatea crediincio^idor care sint numele $i Sfintei Treimi (al Tatalui. . intreb. 16) $i iara$i. |k» ( un loc cu totalita- INVATACELUL: Care PHBOTULj lurnici 2 sint m&rturiilc din Slnit. in cer §i pe pamint (Matei.1. 3—6 . 28 ? Efes.i Scriptiit.. . p. cind a zis: «Precum M-a trimis Tatal pe . ideea de Biseric. la tea xedincio^iler botezaji in numele Sfintei Treimi. 1. ideea de Biserici dumnezeiasca Scriptura. ca. 20) i-a imbracat cu putere de sus la Pogorirea Prea : PREOTUL Mai intii. 3. 22—23 Apoc. care pazesc .ililatci crodinric^i-lor (piislor ###BOT_TEXT###gt;l todio pusa de Minftuitorul in Biserica? Ui un Joe) oHimIoxA multe? in. 16. 5.DESPRE BISERICA 17 PREOTUL: Aceasta 6. 22 23). 17). 20). Fapte. spre sfintirea §i mintuirea oamenilor (cf. INVATACELUL Ce puteri deosebite a dat Mintuitorul acestei ierarhii superioare $i conducatoare a Bisericii ? PREOTUL Mintuitorul a inzestrat cu multe puteri §i daruri aceasta ierarhie superioara a Bisericii Sale (I Cor. 18—20). 24..iihirii srriplurislia?.. < Capitolul 2 * i «Cine va ascultci pe voi pe Mine Ma asculta $i cine se leapada de voi de Mine se leapada» (Luca. loan. ail Biserioa este a$ezamint sfint. iNVAjACELUL Care sint aceste intelesuri $i numiri diferite ale : PREOTUL Biserica. 20. 18. diaconii (Matei. 18. i DESPRB BISERICA INVATACELUL: A$ Biserica. . lor: episcopii. I Tim. 12. . 20. 14? Evr. -. vrea sa-mi aratf cum intelege Ortodoxia Mintuitorul a dat ucenioilor Sal puterea de a lega $i dezlega pacatele oamenilor. 51) ghelia la toata zidirea al Fiului §i al Sfintului (itdtura de credinta cre?tind ortodoxd. . 14. PREOTUL Mai lucreaza toate poruncile . 21. : : : . 18 19 I Cor. 28).i cut' cido? vcrosc numirea Bisericii sub acest inteles $i iNVAjACELUL : Care este acea ierarhie superioara conduca- Biserica tire — <ulica tot. al Tatcilui. 13.. I - tf - . 2. — — — . INVATACELUL Eu vreau sa $tiu cum intelegi Sfintia Ta idee a de : $i sa propovaduiasca Evansa boteze in numele Sfintei Treimi.. Biserica in Sfinta Scriptura. 10. Fapte.. Efes. INVATACELUL este intreaga? : Se poate spune ca. intii. Duh). preotii. de a pedepsi pe cei vinovati de calcarea poruncilor lui Hristos (Matei. 16. 20. are mai multe inlolosuri §i mai multe numiri. : Cind a pus Mintuitorul aceasta ierarhie in Bi- serica ? . 18. care a intemeiat-o Hristos. i-a trimis Duh (Matei. in Sfinta Scriptura. . PREOTUL hilrupat \ Sfintului : Duh (Luca. In- 2—4) $i i-a binecuvintat cu prilejul Inaltarii Sale la cer (Luca. Le-a dat putere disciplinary in Biserica. 45 . cind de altul. ierarhie o formeaza sfintii apostoli $i urma^ii . 24. 18. 28. 2. Mintuitorul nostra. 259. INVATACELUL . 4.lui Hristos <?i care unmM/ii a^ezamintul pus de Mintuitoruil $i de sfintii Sai apostoli in Biseiien (Matei. 4 5 I Tim. 20 21 Efes. 11—12 . 18. cind de o numire.. 4. 11—15 Col.

.i» pentru ci inval«iliii. ci cei bolmaviu : PREOTUL Pacato^ii nu ating sfintenia Bisericii. Duhul iNVAjACELUL pot aduna in ea ^i Dar cum poate ? fi Biserica noastra sfinta. — ? . adica biserica. «Sfatul sfintilor » (Ps. «Casa lui Dumnezeu» (I Tim. caci «nu au trebuinta cei sanato^i de doctor...^ii <<i |)opoar(^l(\ <|iii(l. in Sfinta Scriptura se mai intebiserica (materiala) ca loca$ de inchinare.a. 14. ea fund' infati$ata ca Biserica slavita (Efes. 110. Apoc. 12). cu navodul care prinde pe$ti buni $i pe^ti rai (Matei. din U>ale timpuriilo f?i de hi LoaU» o iincimiiiiicirc a pornncii Mintuitorului. atunci cind va adunati in biserica.. 2).. 3. 10. 21. • I lNVAjACELUL * : $i care alte - nume se mai dau ^ Bisericii in Sfinta 4 - H Misiunea Bisericii tocmai aceasta este. «Stilp «?i temelie a adevarului» (I Tim. 2 I Ioain. 2 22. intre voi sint ill .sa cheme pe cei drepti. 20. 33— 35). 3. deoarece Mintuitorul a : : in- temeiat o singura Biserica (Matei. 36).. 11. 86. 2. .). 5. INVAjACELUL Dar cite Biserioi avem noi. 22. un INVAjACELUL Ce : intelegeti prin biserica 4 ' iloca$ de inchinare ? 16. c3 Biserica nons? i . 15).. «Sfe$nic de aur» (Apoc... 1„ 24). 88. 20). inca de copil.i /.. «Turma lui Hristos» (loan. rica are 16. (Matei. 5).is: «M<»rsr spuiH* sobornlloalo mNiiniirilc. 25. ca o singura turma (loan. 13) $i in fiecare zi invata poporul intr-insa (loan. 24). Aceasta biserica-loca$ de inchinare. 3. Mintuitoru'l. 25.i'. 13. Unii neortodoc$i pretind ca in comunitatea lor se aduna numai oameni sfinti. - ". 21) §. 20).. «Adunarea cuvio$ilor» (Ps. 5.2... «Trupul lui Hristos» (Efes. 1. ca un trup unic al lui Hristos (Rom. caci de la virsta de doisfprezece ani a venit cu parintii Lui sa se inchine in templu (Luca. «Casa lui Hristos» (Evr.. i-nval. iar Hristos este Caput Trupului. nu mai multe. 19). 1). ' (II INVAjACELUL: Dar tra este de ce zicem noi. Cue . : (Efes. 3.n prlinlt . ei...Ui ' 4 Capul ie$te Mintuitorul nostril Iisus Hristos Sfint. 12. pe Iisus Hristos. iar fiecare dintre noi madulare unii altora» (Rom. 12 21. «Cetatea Dumnezeului colui viu» (Apoc. 13. in diferite pilde. 1. daca se pacato^i — ' drzbinari >i in parte cred». 9). INVAjACELUL Cum se mai intelege cuvintul Biserica in Sfinta f : «Mireasa Mielului» (Apoc.. 2. 2 3). 6). 15).. cnprlnziind PREOTUL: pe «Cetatea lui Dumnezeu» (Ps. care era vas al alegerii (Fapte. 15 16). 12. 3. precum este templul din Vechiul Teslament. Acest trup este Biserica. «Zidire dumnezeiasca» (I Cor. Toti oamenii sint pacato§i. §1 v* In toate textele de el arata • biserica este clar iloca^ul mai sus.i en iiiIkmjiH . 9. Cor. 16).)). 1. «Casa Dumnezeului lui Iacov» (Is. cu tarina care cuprindr griu §i neghina (Matei. Minluitorul a asemanat Biserica Sa. 9....i(|r\.. 47—50).i <-i c\sl(» conlorm. 9). cre§tinii ? PREOTUL Biserica lui Hristos este una. caci $ade rau femeilor sa vorbeasea in biserica» lului • • * (1 Cor. De aserrienea. Scriptura? PREOTUL lege $i Prin cuvintul Biserica. 21. 46 48). 1. 27. 4. 2.. Mintuitorul nu a venit . 18). ci pe cei paedto^i. Dar sa $itii ca nu au dreptate. DESPRE BISERICA 19 aceasta «Ca precum intr-un singur trup avem madulare multe $i madulareile nu an toate aceea^i lucrare. 19.. (RHlinciio. zice despre sine ca este eel dintii pacatos intre pacato§i (I Tim. intelesul cuvinde adunare pentru cultui ' • public. 6 10. i <v.. • — — PREOTUL: 3. a$a §i noi cei multi sintem in Hristos un trup. 10. 22—23 1).iin ri\ Biserica noasLr3 aire menirea de a se rSspindi in loalii lunuvi. apostolul Pavel zice. 15 Evr. 2. 1) sau a «oamcnilor drepti» (Ps. ca o casa a lui Dumnezeu $i a lui Hristos (Evr. ( 1 I < Col. «Biserica Slavei» (Efes.. Biserica se nume§te sfinta pentru ca sfint este PREOTUL: sfint Prin biserica loca$ de inchinare se intelege locul V i. Biserica se mai nume^te 9). 149. 12). 21. «Mireasa lui Hristos» $i (I Cor. Apoc.. Sensuil de «biserica» intilnim in multe locuri ale Sfintei Scripturi. 15). a cinstit acest loc sfint. soborniceasca §i apostoileasca Prin cuviintele «BiS€nc8 sobornicea!SCi1» noi arat.ili din toa'te ilocurtle.. 2. a^a ca nici unul nu poate spune ca e lipsit de pacate (Iacov. 4-5). 23.. 23). 5. 18. referindu-se toit la acest in teles «Caci mai intii aud ca. drept iloca$ de inchinare. 7. (Efes. 21). de vreme ce insuj?i marele apostol Pavel. 12. Mintuitorul a numit-o «Casa a Mea» (Matei. 1. (MkiUm 28. 8). 17 ?. 1. 18. 21. de a face indreptarea pacato§ilor. 6). Col. pentru ca Bise. singur Cap. Efes. iar marele apostol Pavel spune ca Biseriea este casa in care se gasesc vase de cinste §i vase de necinste (II Tim. adica al Bisericii (I Cor...c. : < .«Ca in toate bisericile sfintilor (ere^tkiilor)... «Ogorul Domnului» 19—22). ' i •. 9. 2. 22—23. «Adunarea celor intii nascuti» (Evr. 27). 27) §i in ea locu- menit cultului divin public. ortodoc^ii. 3. iomeile sa taca in biserica. 12. 3. 10.. ? . 21. «Casa Domnului» 2. 27). 24 30.: 18 DESPRE CREDINJA : ORTODOXA 5. 3. «Ierusalimul eel Nou» (Apoc. Ui pocainta.a.

28). 1. ci §i deplina credinta. Iar prin Biserica nevazuta sau a celor adormiti. pe Hristos (Rom. A$a ne invata sfintul apostol . dar ea cuprinde pe cei vii de pe pamint. Efes. ii oume^te pe ei maduilare ale Trupului lui lisus Hristos. 2. Acela^i apostol al 1 10. tot prin sfintii Mintuitorul nostra lisus Hristos a pus temeilia Biserici Sale prin intrupare §i pe Cruce $i i-a dat forma concreta dupa inviere la coborirea Sfintului Duh (Fapte. mtiiul nascut din morti. Apoc.. 1. tiLunci cind intemeiat Taina euliaristiei. avind acela^i 14. $i alta nevazuta. Ea traie$te viata in Hristos. » - PREOTUL f apostoli. 21. z id it a mai zice apostolica pentru ca ea este pe temelia 2. zicind «$i mai presus de toate pe Bl L-a dat Cap Bisericii. Bisorlca este una singura. Cap.. 2.. PREOTUL locuiasca toata plinirea ?i printr-Insul sa impace toate cu Sine. noi intelegem Biserica pe care o formeaza toti ingerii $i sfintii din ceruri. neamurilor. spire DESPRE CREDINTA ORTODOXA t t *. s. Ort. iar apoi no-a di. care este Biserica. A facut-o vazuta in a cincizecea zi dupa Jnvierea Sa. sau a celor adormiti. Efes.. * DESPRE BISERICA intemeiat Mintuitorul Hristos 21 deosebire de secta sau de erezie. 263. dupa cum U-am aratat mai sus. l)e<i noi (K^linii sintem f)arte din trupuil Douinului. prin singele Crucii Lui (Col. cind a trimis pe Duhuil Sfint in chip de limbi de foe asupra sfintilor Sai ucenici $i apostoli care. vazuta. Filip. 19..Pavel.de la Biserica se apostoli. 1. 27. 20 22 i Apoc. de Cred. 5. Luca.ileni ccip. 2. fiindca membrii ei sint inca in lupta cu puterile vrajma^e ale raului (Efes. adica pastreaza legatura harului neintrerupta.il.: i i H°_ de la Hristos. prin succesiune. 15. 10.).. 155). nume$te $i Biseirica luptatoare. piatra din virful unghiului fiind insu$i Hristos (Efes. I 3 i i PRl'iOTUL: Sfintul apostol Pavel ne arata in Epistola ciilre C. a oelor vii.. 23. iar Biserica este Trupul Lui. care sint cei mai N autorizati * interpreti cuvintelor * I Mintuitorului. < Apoi.. numita si biruito. pentru pastreaza darurile Sfintuilui Duh de la sfintii apostoli. Noi nu zicem ca sint doua Biserici. se i<ir Sfinta Traditie sustine de la inceput ca Hristos este capul Bisericii. plinirea Celui ce pline^te toate intra toti» (Efes.^i ne-a anuntat cS noi trebuio sa ne hitiniin CU liupul S. prin Biserica biruide ce zicem noi ca sint doua Biserici.iIdl («i lil este v l«i din care noi facem parte (a miludito (loan. De aceea i se spune^ soborniceasca. 1.. pag. 10. alta pe pamint : «E1 este Capul Trupului. care esle Biserica. intr. INVATACELUL: Ce tocire si ?>i luptatoare ? §i inteleqem noi..a.ui. re. 23). Dar noi marturisim ca Biserica are doua parti una vazuta §i paminteasca. . 10. I Con.. a$a cum a invatat de la ai sfintii apostoli. 22—23).. Mintuitorul insu. 20. 4 : De cind a Bise- rica V : . pentru ca pastreaza neschimbata inva^atura data de lisus Hristos $i de Duhul Stint prim sfintii apostoili $i. Col. pina astazi. Ea este soborniceasca sau universala (catolica) pentru ca detine adevarul unic $i universal. 14. 2.. Iar apostolica se nume§te Biserica ortodoxa pentru c*i ea a fost intemeiata de Mintuitorul prin sfintii apostoli (Efes. 2. ca sa fie intra toate Ed eel dintii ca intra El a binevoit sa . adresindu-se romanilor si corintenior. la Cincizecime. 28. fie cele din ceruri. A$adar. facind pace prin El. ortodoc?ii. Gal. » Amindoua acestea alcatuiesc o singura Biserica. Efes. <i — r - 4 t • i • . iNVATACI'il. 18—20). 27). - . — ci I $i siSvesc pe Dumnezeu alaturi de ingeri.HL: nihil t Cum prelungc^te Biserica Sntrupar(»a MinliiltOf . 18. care au numai o parte de adevar.. 20) si ^ INVATACELUL Sa? * *. adic<i ale Bisericii (Rom.}. fie cele de pe pamint. Matei. 14). 12. 4 ca noi sintem membre ale Trupului lui Hristos. care este Trupul Lui. 12. 10 ^.. 5. (»). 12. El este inceputul.a. care au biruit puterile ceilui xau §i au trecut in Tumea cea nevazuta $i cereasca (Evr. prin cuvintul propovaduirii dor au intarit $i au organizat prima ob§te de credincio?i (Fapte. 17 I Petru. 1.. una in cer 1 ' Descoperirea dumnezeiasca me arata ca Mintuitorul esle Capul Bisericii.. sau Rusalii. sau paminteasca. aceasta este Trupul Lui (Inv. adica adevarul intreg. i 7—9. 22. a lost raspindita in lume ?i organizata. : r . 41 44). 6 11 13. 21. Ortodoxia nu este numai dreapta crodintS. ci doar una. in sfir§it. Dar cum infati?eaza Descoperirea dumnezeiasca legatura dintre Hristos ^i Biserica Sa ? : I INVATACELUL PREOTUL : aposLolilor. 2. 8. al Bisericii. 32. intelege ca Biserica celor nidi vii. Evr. precum si pe cei care mx adormit in dreapta credinta $i ei sint vii cu sufletul f JNVAJACELUL Cum : adica este «Trupul lui Hristos» sau «'rnipul — I)om^ului» ? . 5. de la inceput.

Iar Fericitul Augustin /ice «Am primit marirea de a ne face parta^i $i de a ne imparta$i cu firea cea mai presus de toate» (Cuvintarea 272). neavind pata sau zbirciturd. 165). Caci Hristos este nu numai Cap al Bisericii.> troce $i Eu intru el» (loan.. taina a ovilaviei ! (). 26. Sau in alt loc «Dae<i vroi sa intelegi Trupul lui Hristos. Fii madiilcir al trupului lui Hristos pentru ca «Aminul» sa fie adevarat. 6. sfintul Chiril al Alexandriei spune <<PriiN nd Tin noi trupul.i sa liairi. 6. ^i sfint este Duhul. r $i sa creada ca e Trupul Lui. adica ai Bisericii ? : Noi ne facem membre ale I Bisericii prin harul sfiritelor • dine. Despartirea crei$tinilor n-a atins unitatea Bisericii. ?i : mai presus de sine fi zdruncinaUi do : INVAJACELUL Dar de ce Biserica e numita sfinta ? PREOTUL Biserica e numita sfinta pentru ca sfint : este CapuJ ei. El este eel care face posibiila transformarea piinii $i a vinului euharistic. 24.. Domnul Iisus Hristos permanent prim oontinua Sa intrupare pe altarele Ha care so savir§e$te liturghia.scYi. 25—27). Care <>bladuie*te si IU9 : Wt\srA seiica si lot har ul» (Contra crv/...luie$te In Biserica pina la sfir^itul veacului precum sfint este §i Trupul Domnului. nu pot imparU Biserica. nispundett. /ice «Gel ce maninca Trupul Meu $i bea Singele Meu iaitru Mine pe:-. Viata Bisericii este in intre$i Credem in Ea in inaltimea scopurilor al lui Tradiitie. aceasta unitate nu se poate darima niciodata. oricit de multe ar fi ele ?i oricit de mari. una vazuta. 5. . Prin botez ajungem madularele Bisericii. O. Augustin spune «Ceea ce este sufletul pentru trupul omuaceasta este Duhul sfiint pentru Trupul lui Hristos. : i Mintuitorul nostru Iisus Hristos. $i lalta nevazuta.* INVAJACELUL PREOTUL I : Dar cum ne facem noi membre - ale Trupului Dom- nului. care este Iisus Hristos. pentru ca ea e strinis unita cu Capul ei. 4). tin. Tilcuind aceste cuvinte.estrati cu puteri duhovnice^ti pe drumul desa>ir$irii. lucrarii $i unitatii ei.: «Voi insa sinteti madularele lui Hristos» (I Cor. primind taina voaslr<i. 276 p. Sfintul Irineu scrie -Undo ostc Biserica.^i eel ce nu are Biserica nu este mintuire drept pama. 21) . am primit trupe$te $i duhovnice^te pe FiuToel dupti fire si adevarat unit dupa fiinta cu Tata!l.A nunnni c 22 DESPRE CREDINJA ORTODOXA ' DESPRE BISERICA 23 PREOTUL : Biserica prelunge$te intruiparea Mintuitorului prin ne- Inlrerupta prezenta a Fiului lui Dumnezeu ail eel intnupat. fiindca oamenii fac parte Ea cu trupuri. 56).. Unitatea Bisericii este PREOTUL: murind $i inviind in chip bainic cu Hristos. Biserica are din 1 1 INVAtACELUL Dar ce trebuie sa credem despre Biserica ? PREOTUL Credem ca Ea este unirea noastra cu Dumnezeu. ca sd o sfin. de a ne pregati pentru mintuire. : : w cur«tind-o cu baia apei prin cuvint. care este BiseFericitul Dumnezeu ca Tata (Despre nu unitatea Bisericii sobornice$ti). acolo esl(» ^ Duhul Sfint. Prin Sfinta Impairtaj^anie ne facem purtatori de Hristos. care se dSruie^te continuu pe altarele ei. «Taina voastra este a$ezata pe masa Domnului. 1). : i (Scnsoarea ])e 73. 14. >i ca sci lie sfinta *i fani de prihana (Eies. semn al unitatii! O r Unit al dragoslei ! Cine vrr. ca sd o pund inainlcvi Lui ca Biserica slaviUi. C. ci si Irup al Ei. rica. de Credinfd Ortodoxa. pentru : i x ^^^ : ca in Ea se afla neincetat Hristos gre$e$te. • $i Sfintul Duh $i pentru ca ea nu doua infati§ari. care e lucrarea Sfintului Duh pe care le urmare^te. Care salcl<.iilor 3. in sinul Ei 16). ea nu poate nimeni (Inv. 13). in madularele Ei (loan. In caldtatea Lui de este in Biserica Cap nevazut Bisericii. 15)... dindu-Se pe Sine spre cuminecare credincio$ilor. an altceva do acvst IH.». $i anume. nu poate avea apusene Ittl. prin lucrarea Sfintului Duh. |>entru 1 istos sau Dumnezeiescul §i Hair. Mintuitorul jiir/. oricare ar fi numarul ^i calitatea credincio§ilor care se smulg de la sinul ei. ca sa fie viu» (Fericitul Augustin. indeosebi prin botez $i prin Sfinta lmparta$anie. . la ceea ce sinteti $i raspunzatori subscrieti. Ereziile $i schisnvele. Comentar la Evanghelia dupa loan. Cuvintarea 267. asculta pe apoistolul care zice credincio^ilor.indu-le totr-un 4. 4 ritului a dus la ruperea unitatii Bisericii ? singur Trup» (Fericitul Augustin. Sfintul Apostol zice: "Hristos a iubit Biserica $i pe Sine S-a dat pentru dinsa. in Sfintul Ciprian sustine ca in afara de Biserica Lrupul singele Domnului. caci El lucreaza ca sufletul in toate madullarele. izvorul vietii.

Iar sfintul apostol spune fi : «Cum vor propovadui. de a talmaci cuvintul Scripturii. . Nu spune insa acela^i lucru despre toti credincio^ii. :. .. - • •• I * • • k ' i '•. DBSPRE SFlNTA SCRIPTURA \ • • |. Episcopul preotul ^i dia^onul. INVATACELUL Ce : .. 9). . 18).| : . 19). . zice ca in ele sint unele lucruri «anevoie de inteles. caci se vatSma pe sine $i copii. * . sa nu lndrazneasca a' §i . episcopii sint : i.$i sa savir$easca Tainele. Nu oricine are destula pricepere $i intelegere sa tilcuiasca Scriptura. ! f . . intre cei care invata' $i ceicare asculta. ai citit in Sfinta Scriptura cele ^i • g in dim ca Minituitoruil a dat puterea de a invata sfintilor apostolilor (Matei. Ei invata in numele Bisericii. r • i De ce dreptul de a preda invatatura ll. f iindca . I ! . ci ceea ce a invatat Biserica intotdeauna. . ' • .. 20). teologii Bisericii. ?i T ! • i i se intelege prin Sfinta Scriptura ? - cartilor Prin Sfinta Scriptura noi inteaegem colectia sfinte care au fost scrise sub insufllarea Duhului Sfimt intr-un rastimp de aproape 1500 de ani. . El face distinctie intre pastor $i turma. unna§ii legitimi ai apostolilor. . adiea de la'Moise circa 1400 de ani inainte I PREOTUL: Tristos — pina la autorul Apocailipsei — circa 100 de ani dupa Hristos — ca membrii Bisericii sa nu aiba voie sa predice ?i sa tailmaceasca Scripturile. Acelai^i apostol spune desdreptul la propovaduire are numai eel trimis. «Cit despre : INVATACELUL Nu este drept f zic unii r voi. nu le dau voie ere?- PREOTUL : Sfinta Scriptura este ca o fintina cu adincime fara fund. * • . i - . INVATACELUL tinilor - : Dar de ce a<rhiereii $i preotii — in public membri ai Bisericii cuvintul lui Dumnezeu din Scripturi ? care sint — sa talmaceasca sau sa predice cite as c a Sfinta Scriptura. ' . 27). ca pe celelalte Scripturi. ^i nu tuturar credincio^ilor din Efes. . 2..-•' ' . p. spre a lor pierzare» (II pre episcop. 29. recunoscuti de ea §i care sint oameni bine pregatiti. 20. 28. .''. cind. $i cind se pierde... fara sa §tie s'S inoate ? Sfinta Scriptura are «oase» dupa cum spun sfintii parinti ai Bisericii' ?i nimeni. Daca cineva insetat ar veni la o fintina PREOTUL: • • . Or. . ati luat-o (I de la El ramine intru voi §i nu aveti tre- (tnvatatura de credintd ortodoxa. preotii 5* profesorii teologi ai Bisericii.es. • .» : •• loan. intreb. Acela^i apostol spune corintenilor «Oare toti sinteti apostol oare toti sinteti invatatorl?» (I Cor.. Apostolii erau de plan? Acesta citea pe proorocul Isaia cind 1-a intrebat apostolu] . • . Droplul acesta il are numai Biserica. Deci. • -. nu pot invata ce vor ei. - 1 . - . Orice cre^tin ^tie sa tilcuiasca Sfinta Scriptura. referindu-se :1a epistolele marelui apostol Pavel. . 12. Sfintul Pavel incredintcaza episcopului Timotei. avind di-ntii intelegerii sale de lapte. 1. cunoscatori clroploi credinte. Orice cre$tin are voie sa • dar - - : r. acest lucru putindu-se intelege din cele scrise :«Iar voi.< I Capitolul 3 * '< I • i if * 1 diacon ca trebuie sa fie destoinici a invata pe altii (I Tim. ' • "* *l * = ' t > l .. buinta sa va invete cineva. * nu oricine are dreptul de a invata. din Efes. este i\v Ufor de intel. ungere aveti de la Gel Sfint sa $titi toate». sarcina de a invata in Biserica. preot . prin clerul sau si prin profesorii • .. margini. ungerea pe care J. se va racori fara de primeidie. iar pastorilor trimi^i Dumneata nu despre famenul elioFi'lip §1 nu multimilor. s-ar ineca in ea dar daca va scoate din ea cu ciutura §i de acolo cu paharul va bea. pe care cei nei§tiutari si neintariti le rastalmacesc. * < . ai ar voi sa bea toata apa. Cine este omufl acela nebun care ar vol sa se bage intr-o apa adinca. 3. 10.. * tf .. 15).au numai epis- sparge cu ei basele fan ale Scripturilor dumnezeie?ti. • L" - * . . . Acest lucru il arata marele apostol Petru in epistola sa. i .DESPRE SFINTA SCRIPTURA •• i 25 Hristos cas a invete . daca nu vor il trimi?i ?» (Rom..•. . 2 Tit. *-. . ' .

iar cei I)) «ii pregatiti. Pentru aceasta si marele Pavel.^ mdraznit a se afunda in marea Scripturii cea fara de fund i$i s-au inecat duhovmice$te. caci le-ai descoperit pe ele pruncilor» : v (Matei. pe cea unsa. indata dupa primirea botezuilui . nici puterea Dumnezeu» (Matei. ortodoc^il? au virsta duhovnieeasea Scriptura la fel. 8.. 5. M -M\ DESPRE CREDINJA Injelege cele ce cite?te. seama. Rom. ie-a descoperit Dumnezeu intelepciunea Sa ace- pe care i-a cunoscut ca sint prunci cu rautatea. 20). 16) s& fie osinda.ua ?tiinta spre a putea pricepe invataturile Sfintei Scripturi. atunci ar A insemna ca $i inteleptiunea lui Solomon. a : PREOTUL Trebuie sa ?tii • — Mintuitorului. a osindit intelepciunea §i ^tiinta oamenilor. pot cuprinde intelesurile mai fit Unci ale Sfintei Scripturi. nu toti pot intelege Sfinta uprinde itrei feluri ^d gramatical i-iforic. 2. 25). in primele veacuri ale cre$tinismului. . dupa cuvintul scris «Pierde-voi intelepciunea inteleptilor §\ ^tiinta celor invatati o voi darima» (Is. l 21 loan. aratind Ca intelepciunea cea desavirsita a Scripturilor se cuvine celor desavirsiti. H ™ ^^^^^F W Unii spun ca nu este nevoie ca cineva sa aiba mu. atit pentru ca Sfinta Scriptura a fost tradusa mai intii in limba greaca. a^a cum arata documentele timpului. ci numai ceea ce aduce vatamarea omului. ' . La ace&t lucru indeamna marele Pavel pe cre^tinii din Corint. INVATACELUL De ce Sfinta Scriptura : se mai nume^te $i «Biblie» ? sint pieritori. Nu : PREOTUL la ™ Unde este carturarul ? Unde este cercetatorul veacului de acum ? Au nu a facut Dumnezeu nebuna inte'lepciunea lumii acesteia ?» (I Cor. Carole Scripturii ?i-au pastrat de-a lungul veacurilor numeie grecesc de «Biblie». invataturile cuprinse in ea au fost propovaduite mai alles in graiu'l grecesc. 9 etc. 22. 29. a lui Iisus fiul lui Sirah. 6—7). oei simpli la cunostinta sa se mudtumoasca cu intelesul eel obstesc si istorio (dupa litera Scripturii). la seama. 22. l 19 20).-. ci ««=( ( y io istr« i» J I propovaduim intelepciunea de taina a lui Dumnezeu. deci. cum e posibil ca Dumnezeu sa fi rezervat este inteleptul ? r — tilcuirea Sfintei Scripturi numai unor oameni cu • pregatire. nu trebuie a invata fiecare dupa intelegerea sa in tilcuirea Scripturilor. mai malt sau sufletese 3) intelesul spiritual. la fel $i. : ' Se spune.. 13. ca mudti incepatori de erezii din fo*-. nici a stapinitoriilor acestui veac. dar nu intelepciumea veacului acestuia. Parinte.1 . in Sfinta r Duh ascuns acesitea de cei intelepti «Te laud pe Tine. 11. dupa «un cum ai arata Mintuitorul prin cuvintele §i dumneat Taina a mirungerid. PREOTUL lora ^i : Da. de nu se descopera intelepciunea acestor invataturi. adica celor desavirsiti in toata fapta buna §!i care ajunsesera la nerautatea pruocilor. 14. 2. l< . r . dar nu cu mintea m A>adar. 4. rice: «Insa noi graim Jntelepciunea la cei desavirsiti. 10.aire dreptul $i oh iar datoria de a citi singur Sfinta Scriptura. caci *>i INVATACELUL: Cuvintul «Biblie» este de origine greceasca i^i inseamna carte. de a ceea. 3).voi socotiti ca in (Me aveti viata vesica.(Fapte. dar nicidecum nu osinde$te invatatura duhovniceasca. a sfintilor prooroci fie «intelepti §i apostoli carora li s-a poruncit sS cei in sufiletul Scripturii.. indeosohi : PREOTUL Sfinta Traditie... Oare. 39). 16. 4 27. Dupa cum spun sf intii parinti ai Bisericii. Caci daca ar fi dupa afirmatia unora care interpreteaza gre^it acest verset.. . ca orice cretin . mai intii ca nu orice ^tiinta $i intelepciune a osindit-o Dumnezeu. 29). : . fiti prunci cu rautatea. despre care este vorba versetele urmatoare {loan. a^a cum sus- toti tinem noi. Cu mintea insa fiti desavir$iti» (I Cor.. duhovnicesc. totu$i.. ei a zis : ORTODOXA DESPRE SFINTA SCRIPTURA celor neinvatati li 27 clcicci «Cum voi putea inteilege.. zicind «Fratilor. Dar nu este deloc a$a. II Cor. . caci . care 1 1(1 i inaintati sa patrunda cu intelegerea si ca porumbeii» (Matei. caci se raitaceste.pe to|i cei care i-au urmat. » . cit §i pentru ca la inceput. pe care a rinduit-o Dumnezeu mai inainte de veci spre slava • T h \ I (I Cor.. $i apostolul zice «Unde > : INVAjACELUL Dumnezeu : : (loan.. cu fapta/ si intelegerea. ft" _ ^^ m A f 2. iar cuvintete «9titf inseamna cum 91 tot ceea ce este in legatura cu antihrist *i cu raspinditorii lui. pierzindu-se pe ei pi . caci a$a ne-a poruncit Jioua zicind Cf#r 0@te^ Scripturile.). 14). sa nu fii asemenea celor ca ^erpii ?i blinzi — ce — dupa lui cuvintul Domnului — «se ratacesc ne$tiind Scripturile. $i acelea sint care marturisesc pentru Mine» : INVATACELUL cu intelegerea.

Nimic nedrept S. tot harul. Inv. Biserica este autoritatea superioara vinta. . cupiinde in sine invataturi folositoare si mintuitoare de suflet. Cartile Nouiltii Testament incep sa apara dupa mai bine de zece ani de la intemeierea Bisericii. fiindca al erei noastre.Ticilul Ieronim. spune-mi ce e mai sfint : limba •'"Mill i . daca nu o putem numi cea mai mare ca inlindore. la cuvintul Stapintilui tau. Sfinta Scriptura nu ne poate calauzi ea • lNVAjACELUL: Spun contrazic cu altele. Ea este «Stiilpul $i Temeilia $i 3. a existat o evlavie a ob?tii religioase. in a bate la u$a ce ne e deschisa. 6 Fericitul intii. 13). 1 Dumnezeu este viu si lucrator si mai ascutit decit INVATACELUL Scripturi? prin canonul cartilor i Sfintei sabia cea ascutita cu doua taisuri si strabate pina la despartitura •linlre suflete si duh. ci numai printr-un dar coborit de sus asupra oamenilor celor sfinti. infStiseaza deci Sfinta Scriptura ca pe o carte care' <!<-<> lungul istoriei. 4). Sfinta Scriptura are o unitate desavHsita. i Prin canonul cartilor Sfintei Scripturi intelegem totaliacestor tatea cartilor sfinte insuflate de Dumnezeu. dintre incheieturi si madulare si este judecator al Mmlirilor si cugetelor inimii» (Evr. * unii ca unele texte din Sfinta Scriptura se • singura pe calea mintuirii ? X \ « Sfinta Scriptura.. Ieronim — A . sa-i Invete pe oameni ! i . I i adevarului» Tim. 18). Scrisoarea I-ct cut re '•. ce fel de miere. credincio^il. traducator si tilouitor al Sfintei Scripturi in ni. si-a pastrat acest mime fara alt adaos si pe care noi. a avut inaintea ei si o data cu ea si Sfinta Traditie in vatra mereu calda a ob§tii reliqioase sau a Bisericii. E cartea pe care. Prin firea si prin mintea lor. ca aceste cuvinte ale Stapinului. Sfinta Scriptura niciodata nu poate mintf. mai precis. i. 256). deoarece Duhul Sfint nu a inselat pe slujitorii Sai. se pronunta astfel «Te rog. 2. o putem numi cea mai pretioasa pentru cuprinsul si roadele ei in sufletele noastre (cf. In ea lucreaza Duhul Sfint pentru pastrarea neintinata a adevaruilui mintuitor. El este imprumutat din limba ebraica.. acolo este Duhul este adevarul (op. cit. oamenii nu puteau cunoaste lucruri atit de man si dumnezeiesti. acolo este ?i Duhul Biserica 1 lui $i Dumnezeu. chiar mai veche decit cea a patriarhilor. iar Biserica alege cartile insuflate din veacul I toritate in privinta mintuirii sufletelor omene$ti. tolic. pentru ca ea nu a fosit data omenirii de la lata de ce doilea. - INVATACELUL: PREOTUL mintuirii $i : Atunci. lista PREOTUL: l. Fiind data prin Duhul Sfint. Teofil al Antiohiei. Catre Ana. Sfinta Scriptura nu se contraziee Dmlogul cu iudeul Triton 65. * .: . «dreptar» sau «regula» $i cu aceste doua intelesuri il gasim intrebuintat $i in Noul Testament. 3). intrebarea 30. 1). Cu muilt inainte de a incepe Moise sa scrie primele carti ale Vechiului Testament. in a prim piine de la Sfinta Treime §i a merge pe valurile vietii avind pe Domnul calauza» (Scrisoarea 30. de- ca acest Cuvintul canon n-a avut acest inteles de la inceput. Contra ereziilor 1. Ieronim. al nu ne poate calauzi ea singura pe calea intii. Ele apar in sinul acesteia.. Sfinta Scriptura cuprinde adevarul. - Unde este Biserica $i — zice Ce Fer. d. pentru ca atunci cind a fost data nu era singura auSfinta Scriptura : • v/ Augustin. Contra ereziilor Pamuriom 70. . 23. Scrisoarea 283.43). Ortod. este pentru ca totf au vorbit insuflati do un singur Dub al lui Dumnezeu» (Sf. 15). o socotim cartea mai presus de toate cartile sau cartea cartilor. In sfirsit. 12). iar lui unde este Duhul lui Dumnezeu. «Biblie».il lui lino usti'i-ca Dumnezeu? Ce mincuri. Clement Romanul. 4. Ipolit. pag. cit si de necrestini. proorocii (Sf.. Sfintul Epifanie. prin /mijlocirea celei grece^ti $i inseamnii.. : $i «Cuvintul I". Acelasi suflu dumnezeiesc se simte in toate car tile ei. preonm (I §i hotaritoare in aceasta priin tilcuirea textului biblic. care este eel mai intrebuintat atit de crestini. de Cred. 7) cum se contrazic scrierile pagine «Daca scrierile prooro'lor sint de acord cu Evangheliile. pline de intelepciunea duhovniceasca.HI prefacut nu se afla intr-insa (Sf. PREOTUL: Mai inceput . 3. : < (sfintul martir si filozof Iustin Ea \me canoinul neschimbat al adevarnlui (Fer. sint mai dulci declt Qui Dumnezeu si patrunderea in lucruride Sale ascunse. Comentar la Daniel. desl acestea mmI asa de deosebite intre ele. carti. Desfatarea noastra sa stea in a medita la legea Domnului ziua ^i noaptea. prin lucrunle despre care vorbesc. decit ^t * * Accst cuvint. 9. pe care o poate citi oricine.. 4. :>n mm DESPRE CREDINJA ORTODOXA cit DESPRE SFINTA SCRIPTURA privirea la ideea Ziditorului.il I. printre altele. 1.

12. Ieremia. 31. Epistola a doua catre Timotei a Sfintului I'ipistola l'< ' V • < B • I - !* . Intiia Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol Petru. 10. Cartea a doua a Macabeilor. : • . Avdie. Rugaciunea regelui Mamase. Maleahi. 12. 2. 7. Naum. 26. 6. Epistola intii catre Corinteni a Sfintului Apostol Pavel. Cartea lui Iosua Navi. 17. 11. 30. Cuvintul «canon» are acest inteles. : f Sfintul de rinduiala hotaritoare privitoare ia disciplina bisericeasca $i la anumite carti care intra in rinduiala slujbelor biserice^ti dar $i intelesu'l de totalitatea sau lista scrierilor care . 13. un Apostol Pavel. 8. 25. Cartea intii a Macabeilor. Osea. Cartea a treia a Macabeilor. 5. 33. OiL. pace peste ei |j mila peste Israelul lui Dumnezeu» (Gal. 14. Epislola a doua catre Corinteni a Sfintului Apostol Pavel. Cartea lui Iov. Epistola catre Tit a Sfintului Apostol Pavel. Cartea lui Neemia (a doua Ezdra). Cartea a doua a K(xj(ilor. Epistola catre Filipeni a Sfintului Apostol Pavel. 36. 18. Cartea Rut. 8. 38. 18. 6. 19. 35. 3. Daniel. Ultimul psalm. Cintarea celor trei tineri. 17. 7. Cartea intiia a lui Ezdra. 39.:mi DESPRE CREDINJA » ORTODOXA DESPRE SFlNTA SCRIPTURA :u apostol Pavel. 7. Car tea Judecilorilor. 13. 4. Sofonie. le-a reoomandat spre citire. i. 20. Ele sint pline de intelepciune duhovniceasca $i de aceea Biserica le foiose?ite pe unele din ele chiar in sfintele silujbe. 4. Miheia. 24. de Cred. 27 $i • Carole canonice ale Noului Testament sint an numar uiume 1. Intiia Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol loan. Cartea lntiia Paralipomena (intii a Cronicilor). 21. 16. Pildele lui Solomon. Bel $i Balaurul. ment sint in numar de 39 $i anume 1. Cartea intiia a Regilor. Plingerile proorocului Ieremia. Amos. 37. in afara de INVATACELUL Ce cuprinde canonul cartilor Vechiului Testament? PREOTUL Carole care se cuprind in canonul Vechiului Testa: cartile canonice. Cartea a doua Paralipomena (a doua a Cronicilor). primii cre$tini. Iona. Epistola catre Filimon a Sfintului Apostol Pavel. Ioel. Cartea intelepciunii lui lisus fiul lui Sirah numit ?i Eclesiasticul. Epistola intii imIiv Tcsaloniceni a Sfintului Apostol Pavel. Eclesiastul. Sfinta Evanghelie dupa loan. adauga «$i citi vor umbla cu dreptarul acesta. 15. 11. Agheu. INVATACELUL Dar am : vazut ca. Cartea a patra a Reqilor. Epistola intii catre Timotei Sfintului Apostol Pavel. w • Sfinta Evanghelie dupa Matei. : PREOTUL 23. Canonul jnai are intelesul contin aceste rinduieli. de Cartea lui Tobit. care urmeaza dupa cei 150 Acestea 1. 22. . Epistola a doua catre saloniceni a Sfintului Apostol Pavel. I 2. dupa ce da anumite sfaturi duhovmice§ti gala tenilor. socotindu-le folositoare $i ziditoare de suflet. 10. 29. 6. Cartea intelepciunii lui Solomon. i:'. Istoria Suzanei. 8. 34. Apocalipsa Sfintului loan Teoloqul. • < Fapt. doua Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol loan. cap. 9. Deuteronomu'l. Exista atit la vechii iudei cit §i $i la un canon al carter Vechiului Testament (cf. Epistola catre Romani a Sfintului Apostol PavH. 23. 3. 28. mai sint $i alte carti pe care Biserica. Epistola catre Efeseni a Sfintului AposLol Pavel. 16. Cartea Esterei. 32. Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol Iacov. '" . Epistola catre Evrei a Sfintului Apostol Pavel.Ho Sfintilor Apostoli. 24. Cartea Iuditei. 27. 22. Leviticul. 2. Ie^irea. 4. 5. 15. Sfinta Evanghelie dupa Marcu. 20. A treia Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol loan. 15. < . in Sfiota Scriptura mai sint si alte carti. 33). Aceste carti sint: sint cartiile din Sfinta Scriptura. : c In afara de cede 39 de carti canonice ale Vechiului Testament. 26. 14. Iezechiel. Avacum. 11. 9. Numeri. Cintarea cintarilor. Cartea a treia a Regilor. I'salmii. Facerea. A canon al cartilor Noului Testament : tnv. Sfinta Evanghelie dupa Luca. Cartea lui Baruh. Epistola proorocului Ieremia. De aceea ele au fost pastrate in Sfinta Scriptura $i a^ezate dupa cartile canonice ale Vechiului Testament. :*. 6. n * - • . Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol luda. 21. 10. Zaharia. 5. 14.i catre Coloseni a Sfintului Apostol Pavel. Isaia. 9. 27. 25. A doua Epistola Soborniceasca a Sfintului Apostol Petru. 16). • « < s • . 19. 13. Cartea a treia a lui Ezdra. Epistola catre Jiilcjleni a Sfintului Apostol Pavel.

Ca ?i Sfinta Scriptura. pina la sfin§itul veacului. avem 4108 ani. invatati toate neamurile. oamenii cei credincio$i $i ale$i de Dumnezeu s-au povatuit pe calea mintuirii numai prin predania pe care au primit-o direct de la Da. Fatarnicilor. zadarnic (cf. cupdnsa in Sfinta omenesc al Traditiei.» (Matei... . p.$i * pina la sfir?itul lui Avraam au trecut potrivit vechilor cronografi (Kedrinos ?. : mil de ani. cit au stat izraelitii robi in Egipt. care e cuvint omenesc. ci I • ' Capitolul 4 1 * . 28. au PREOTUL de Dumnezeu mai tirziu. inainte de a se scrie cartile Vechiului Testament lumea s-a povatuit la cunoa?terea lui Dumnezeu §i la calea mintuirii numai prin Sfinta Traditie (predania prin viu grai).Hr. nici Sfinta Scriptura nu era scrisa J?i nici simbata nu s-a tinut ca sarbatoare de vreun popor. Sfinta Traditie a fost indreptarul Dupa cum mai dupa care primii cre$tini s-au povatuit la calea mintuirii. 13). dar Biserica a fost aceea care le-a admis. Amin. tot astfel. Marcu. bine a prooro: INVATACELUL cit despre voi Isaia. Eu cu voi sint in toate zilele. .. Sai nu i-a trimis : sa scrie. Dumnezeu. ?i 7. cind sfintul Matei a scris prima Evanghelie. - botezindu-le in numele Tatalui $i al Fiului ^i al Sfintului Duh. iata ce este Sfinta Traditie Testamente — : izvorul al celui Vechi ?i al celui Nou §i — al doilea izvor al descoperirii dumnezeie?ti . pentru ca scrie in Evanghelie «De «e ?i voi calcati porunca lui Dumnezeu pentru datina voastra ? .) 3678 ani (Hronograful de la Neamt ed. Ati desfiintat porunca lui Dumnezeu pentru rinduiala voastra. invatind invataturi care sint porunci ale oamenilor» 6 -9 . din care o parte s-a fixat in scris. cind a zis : poporul acesta . trei ani $i jumatate cit a vestit Evanghelia Sa. Iar dupa ce $i-a implinit ascultaxea catre Parintele Sau. De aceea nu lui e voie sa inlocuim ?i sa schimbam sau Scriptura. : Traditie. Timp de atitea la $i De Adam — — insemnatate ca $i Sfinta Scriptura. dar se spune ca Sfinta Scriptura este cuvint dumnezeiesc . nu a scris nimic.. adaugind 430 de ani. radacina ambelor §i de aceea noi o numim o socotim ca avind aceea?i . In ace§ti ani. Matei. De asemenea.DESPRE SFINTA TRADITIE - 33 . s-a condus prin Sfinta Traditie. fi numai vreme de 1400 ani cit a fost de la Moise pina la venirea Domnului s-au calauzit §i de Sfinta Scriptura a Vechiului Testament.. 3.§i ca nu este iertat a fi inlocuita sau schimbata cu Traditia. le-a recunoscut sau nu ca fiind inspirate.a. Primul care a semanat invataturile Noului Testament prin viu grai in urechile oamenilor a fost lnsu?i Mintuitorul nostra Iisus Hristos care. Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie este invatatura data prin viu grai Bisericii. ghelia. Asadar. ci neincetat a invatat poporul. 1837. mergind. mai inainte de a se scrie cartile Noului Testament. $i iata. din care o parte va fi consemnata este Sfinta Traditie pe care noi o socotim al doilea izvor al descoperirii dumnezeie?ti $i o punem in egalitate cu dumnezeiasca Scriptura ? : INVAJACELUL Ce multe scrieri despre care s-a pretins ca sint inspirate $i scrise de apostoli. pe apostolii .. 19—20). I I V * . ' • I DESPRE SFINTA TBADITIE I . Ma cinste^te 15. Din ziua intemeierii ei (anul 33) ?i pina in anul 44 d. Sfinta Traditie cuprinde descoperirea dumnezeiasca trebuitoare mintuirii noastre. deoarece ea traia adevarul Evangheliei mai inainte ca el sa fi fost scris il traia prin fost } mai tirziu in scris. invatindu-le sa pazeasca toate cite v-am poruncit voua. 44—45). la care. : sa adaugam prin cuvintul noi la legea Dumnezeu. Biserica s-a condus fara Scriptura Noului Testament. sa propovaduiasca in toata lumea Evan«Drept aceea. spunindu-le . Crcdinta Ortodoxa .

Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu $i de folos spre invatatura. aceasta se poate cunoa?te daca se controleaza mentinerea urmStoarelor conditii 1. care de s-ar fi scris cu de-amanuntul. mai ales astuzi. spro inteleptirea cea intru dreptate» (II Tim. xpa stihiile lumii §i nu dupa Hristos» (Col. : A$adar. nu mai putem deosebi Traditia cea adevarata ^i apostolica de cea falsa. : Numai $i astfel este posibil ca o invatatura oarecare sa fie «Traditi(*» (II Tes. Ai adus aici un citat al Sfintei Scripturi. fie prin cuvint. Cit prive^te neschimbarea §i nealterarea Sfintei Traditii. ci este cuvintul lui Dumnezeu. Nou — care aveau sa : fie scrise in — in zic ei Unii nu admit Traditia pentru ca ea au intrat. 15). spre indreptare. ci scrisori adresate de apostolul Pavel lui Timotei sa ne tinem numai de eel vechi. n-am voit sa vi le scriu pe hirtie ?i cu cerneala. spre mustrare.. Sa nu consfinteasca formulari cuprinzind contraziceri. care s-au adunat in acest scop in vechime. 21. Cuvintele sint limpezi : orice adaos la Sfinta Scriptura este de prisos. Pavel scrie lui Timotei ca Vechiul Testament ii poate servi drept eel mai bun fnvatutor pentru intarirea credintei sale in Hristos $i pentru educarea in cnv>tinism. 15—16). cred ca lumea aceastan-ar cuprinde cartile ce s-ar fi scris* (loan. nu trebuie sa ne lasam ademeniti de alte invataturi omenesti inselatoare.. Dupa tilcuirea la care e$ti ispitit. 8). sau care* contrazic Traditia apostolica sigura. din 1642. : Oare Sfinta Scriptura nu ne este de a juris pen tin credinta $i pentru mintuire. despre care se aminte$te aici. lav prietenii dumitale tin morti? numai la cele scrise tpi nu baga de seama ca atit Min(II l r plina» loan. deosebite de cele dumnezeiesti ale Sfintei Scripturi. cea evanghelica si apostolica. a Bisericii lui Iisus Hristos. 3. Dumneata nu deosebe^ti intelesul dintre invataturile cele din predanie omeneasca si cele ce sint din predanie apostoleasca si evanghelica. daca noilr sa lase predaniile apostolesti Sfinta Scriptura este •si biserice 9 ti.. vezi ca dumnezeiescul evanghelist mai mult se bucura cu ucenicii sai cind avea posibilitatea sa le vorbeasca prin viu grai (predanie). de la Ia$i. care se refera la predania invataturilor omenesti si la filozofia departs si care nu are nici o legatura cu Sfinta Traditie. ar urma ca nici cartile Testa- PREOTUL povaduit prin viu grai. §i sa nu contrazica Sfinta Scripturii. fratilor. care era atacata de multe cete eretice existente in acele vremuri. prin credinta cea intru Iisus Hristos. ca bucuria noastrS sa fie de: cunosti Sfintele Scripturi care pot sa te injelepteasca spre mintuire. cu vremea. fie prin epistola noastra» : PREOTUL Biserica lui Hristos a statornicit adevarurile de credinprin invataturile §i canoanelc dezvoltate de-a lungul Traditiei sfintelor soboare ecumenice. sau. care ni s-a dat noua prin viu grai. ci nadajduiesc sa vin la voi §i sa vorbesc gura catre gura.34 DESPRE CREDINJA ORTODOXA DESPRE SFINTA TRADIJIE M PREOTUL : Nu este deloc adevarat ceea ce spun prietenii dumitale Duinne ce spune dumnezeiescul evanghelist loan «Sint inca ?i alte multe cite a facut Iisus. datoria noas: INVATACELUL Nu § tiu insa cum perioada ce a urmat aces lei sa nu fie primite. ale cartilor simbolice. §i prin alte multe sinoade de sfinti arhierei §i facatori de mi- nuni. tate neintrerupta pina azi. Marele apostol Pavel ne invata si ne indeamna sa tinem cu tarie predaniile. a$a incit. ci au pro Aici este vorba numai de Scriptura Vechiului Tes Lament. In aceste sinoade s-ci statornicit indreptarul sfintei credinte ortodoxe. 2. ale celor locale. Asadar. caci cea a Testamentului Nou inca nu era scrisa. fara sa mai avem nevoie $i de Traditie ? A*<» «De mic copil ar rezulta din cuvintele apostolului Pavel catre Timotei : : INVATACELUL acela?i evanghelist loan marturise?te in una din epistolele sale «Multe avind a va scrie. decit sa le trimita ceva in scris. Iara?i. prin : \-/ PREOTUL — marturisirile de credinta. . fara sa priceapa ca insasi Sfint. 25). : mentului trebuie inteleasa afirmatia ca noi. care a crescut formulari s-au facut sub inriurirea directa a Sfintului Duh. 12). Sfinta Traditie nu e o predanie omeneasca. multe elemente false. nici filozofie. Iar unii ii indeamna pe si crestinii neintariti sa huleasca si sa provina de la Mintuitorul sau de la sfintii apostoli. stati neclintiti si tineti predaniile pe care le-ati invatat. caci asa ne indeamna Apostolul «Luati aminte sa nu va fure mintile cineva cu filozofia si cu desarta inselaciune din predania omeneascfi. 2. INVATACELUL — tra ar fi sa ne ferim de in?elaciunea predaniei : (traditiei) omenesti. ca de pilda Mdrturisirea Oitodoxa. cre?tinii. 2. tuitorul cit ?i multf dintre apostoli n-au lasat nimic in scris. un rod al Duhului din radacina Traditia sa fi fast tinuta f de Bisericile apostolice care au continui- din pomul Sfintei Traditii. nici inselaciune. zicind «Asadar.

. a proorocit despre ace tia zicind ? lat a a venU . la zi la zi adevarurilo Sfintei Scripturi §i predaniile apostolice. pentru ca au tinut cu tarie predaniile cele nescrise. Ai ajuzit ca in?i?i apostolii au folosit in propovaduirea lor cuvinte directe din Sfinta Traditie. 7 17. Dar si mai s te jos.a - P« tine Dom- SCTiptUra ^ INVATACELUL Cum : a putut sa se pastreze vreme de mii de ani norma preotii ?i : : . Evanghelia pe care (II prin epistola noastra» Tes." aminte de el * t ineau cuWie la invatSe pnmisera prin Predanie (Tradi ie) de t el. a§a ?i ace?tia stau impotriva adevarului. a$a cum le primisera din'gura lui. oameni minte ?i netrebnici pentru credinta» (II Tim. 14—15). PREOTUL m L IffiEE^S?« : Ll^lrTseVtTT Totu$i este oare cu putinta ca Sfinta Traditie sa se fi putut pastra pina astazi in intregime ?i in toata curatia pe care a avut-o la inceput ? Nu cumva avem noi mai multa garantie in invatatu' INVATACELUL rile scrise din Sfinta Scriptura ? : . n 11). stati : PRPnT. : T Sft ° ar gc. vorbe^te de Traditie. 8). Scu Acum scrise. care e§ti ispitit sa crezi de unde au luat ace§ti doi apostoli — luda nu numai §i Pavel — cuvintele in cele de mai sus. 1 U CSle Scrise In Sftota s ™PtoS » neclintiti ?i \toefL predaniile pe care le-ati invatat. sa fie anatema !» (Gal. Deci. Ti-am aratat inca §i prin ce mijloace s-a pastrat de-a lungul veacurilor Sfinta Traditie. te intreb pe dumneata.. in aceeasi sfinta epistola apostolul a man teste de proorocia lui Enoh. le zice «Tineti minte cuvintele Domnului Iisus.:w DESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE SFINTA TRADIJIE 37 ecumenica. Ca sa faca judecata impotriva tuturor §i sa mustre pe toti nelegiuitii de faptele paginatatfi lor intru care au facut faradelege ?i de toate cuvintele de ocara pe care ei. Ei bine. care la inceput rate ?i nealterate ? Dupa cum — zio — au existat cuBiblie de daca ai in mina o . fie . 2. $i iara$i.::s^i^jsr^ cluS 1 f . £££?£ ££ T scriitorii no^tri biserice^ti schimba de ei . ^ ri ' XK PS CUm m ?i 61 tlta osirdTs Fapte papte. 35). in epistola a doua catre Timotei. . : ade- INVATACELUL Scut ?1 le : Cu face Biserica Ortodoxa referitor la adeverirea toate aceste verificari pe care ziceti ca le i apostolul.sim scrise in Sfinta Scriptura. A [. mai 1*7™*!*/U1 S6 " 3t .. 1. iata ce zice «Dupa cum Iannes $i Iambres s-au impotrivit lui la Sttef ]n H Moise. pacato§ii netematori de f ta indeplin69te aceste «**Wi ea nu poate vo ata si sf mta. fie prin cuvint.. caci El a zis «Mai foricit este a da decit a lua» (Fapte. de acord cu cea mai mare parte dintre parintii de mii de sfinti ai Lui.. Dar nu numai luda. ca a cele referitoare la proorocia lui Enoh $i celelalte. zicind «Dar si Enoh al sautetldi ? Adam. 8). le-au fi rostit impotriva Lui» (Iuda. adresindu-se preotilor din Efes. Iar in alt loc : numai t - uvnT rt " t0atc1 Sli '!' . > cu ei : e f ° ata dG hula Ci a zis ' p«^25^?ffis <<Certe -^ «Chiar daca noi inline sau un inger din cer v-ar vesti alta Evanghelie decit aceea pe care v-am vestit-o.' are ' CUm SCrlSe uda ne r ile ? n0i *• ** nt i apostoli s evanghelistn au crezut 1 aposllf si fevana ner:! 1 isi au predicat multe din Sfinta SdU SS UmSm este bine sa fa cem sa tinem nuP e marele aP°stol Pavel care "f^ ™ Sln ' « Ai vazut in cele de mai sus ca marele Pavel lauda pe crestinii din Corint. : : stricati "c intufl o a . acela^i PREOTUL *"**5 apostol Pavel indeamna ^i sfatuie^te pe crestinii din Tesalonic sa fie foarte atenti §i veghetori la pastrarea Sfintei Traditii «Fratilor. ca ™da daca ele feint a 9 a> De aici ar urma ca noi sa tinem invataturile ne care le vcuamriie pe 1p Scri tUriie - *? ^ ** P ^^ * ^ f eSte SCdS : ~ PnmeaU numai ceIe cu P ril*e (scrise) in Sfinta <<Ace5tia 0udeo-cre inii din 9 ei au ' £»* Bereeat cuvin marele apostol Pavel. 3. V6Zi daCa "ei scri* aceste cuvinte. 20. i Dumnezeu. 15). ci §i marele Pavel. J£f f ° St recunoscuta * ™ata intotdeauna de intreaga Biserica si scriitorii Sfi fie bisericeftl. caci nicaieri in Sfinta Scriptura : r le vei afla scrise ? marele apostol Pavel lauda pe crestinii din Cnrint v Connt nu pentru ca tineau invataturile ? #1 cele scrise ci nentrn . deci nu Vta2*jSjSf2S poate fi admisa si urmata.

36 nr. nu mai seamaiia nicider fi fScut arhiereii * P^otii no ? tri tf cu alte car t i sfinte 5 i cu Sfinta "f Traditie. dar nu totdeauna ne aratS cum. Cartea a IV-a). nescrise $i acelea au aceea$i putere ca §i cele scrise> (Despre Sfintul Duh. c. . Sfinta Scriptura ne invata multe sa facem. Daca este Traditia. sa ne imparta§im. De exemplu. a textului biblic. Practica veche a Bisericii este. 2 la Tes.. atunci nu cauta nimic mai mult» (Omilia TV. • . nu mai so mtocmai cu cea care se vorbea atunci. ne marturiseste 1) m <acela ? i istoria Eusebiu de Cezareea la s-a sirguit sa _ m _ nle apostohce si a adunat mai multe din ele in cinci carti Kusobiu citeaza dar care cu timpul s-au pierdut. Acesta se exprima astfel «Dintre dogmele $i propovaduirile nastrate in Biserica. cap. Dar cine ne-a invStat pe noi. o importanta marturie despre valoarea Sfintei Traditii §i despre pretuirea pe care a avut-o de la inceput pina azi. tradus Biblia din alte limbi sau au indreptat vreun cuvint invechit care nu mai corespunde exprimarii in limba de azi a poporului nostru. de continut. trebuie tinuta cu mare sfintenie Sfinta Traditie. caci limba a evoluat. 16. trimisa prin sfintii ce au urmat» {Contra lui Eunomie. inca in secolul IV. prin sucoesiunea in taina. acum 50 de "^ ™ * norma adevarului» {Sti ornate.Hr. prin scriere sa ne inchinam spre rasarit? Care Scriptura ne arata graiurile chemarii Sfintului Duh de la sfintirea Preacuratelor Daruri sau la sfintirea piinii ?i a paharulul cret . s-au corectat de scriitori cuvinte si expresn. ca"Odnele apostohce sau definite . 4. Istoria "•mai Traditia Bisericii. nr. Sf . dar nu ne arata $i cum.: :m DESPRE CREDINJA ani ORTODOXA r DESPRE SFINTA TRADITIE cat :i'i o pui alaturi de cele de azi. de asemenea.) ?i Clement adune un loc toate tradi• din care "'«t<i : Alexandrinul (f 215 d Hr ) «Aceia care explica Scriptura contra Tradi t iei bisericesti au stri- de realizare sa ne rugam. SwffiS&H* \ : ' — *T Sfintul Vasile eel Mare (t 379) : da in scrierile lui marturii ase4 ' manltoare.) zicea «Sa fie pastrata Traditia apostolica «Trebuie pastrata Traditia. lata deci. 15 §. Daca ar invia astazi un roman de pe vremea lui Mircea eel Batrin sau a Marelui Stefan . ucenicul apostolilor ft 104 d Hr ) si s totul Policarp al Smirnei ( t 106 d. 26 . dar nu ne arata cum sa ne marturisim. dar nu s-a schimbat intelesul lor scripta 1C Ti . Sfinta Irineu (f 202 d. Sfintul loan : : : — Origen (f Gura de Aur ^ (t 407) mentioneaza : «De aici (din II Tes. te-ai intelege mai greu.a. Doamne» (Ps. § i alte marturii de mare important* precum sint P^ctica yeche a Bisericii.Hr. 6).si ai vrea S3 vorbesh cu el. unele le avem din doctrina cea scrisa. Sfintul Epifanie (t 403) scrie pentru ca nu este cu putintS a afla toarte in Sfinta Scriptura sfintii apostoli au depus unele in scrisori.. dar nu ne arata cum. iar altele le-am primit prin Traditia Apostolilor.). unde ?i cind 8ft facem semnul crucii sfinte pe fata noastra. 7) : ? tot a$a de hotarit in aceasta ' " ' «Daca ne vom indrepta noi ia izvorul Traditiei dumnezeie^ti. 17-20 loan. dar $i acestea nescrise sint demne de crezare.am SPUS mai inainte <* sint te^tei Pe care se reaTrad tie §i P rin care se aj pastrarea curStiei originale peSt Ve aCTiri ca ^bolurile veohi de credin t a. dogmatice ale celor 9apte Sinoade eCeS a SS adaUgS Ca garantU Pentru P«*»*» neschlm!*• Lata a Sfintei i i! Traditm. ne cere sa ne botezam. f 2 r 15) se vede ^' ! ?™ ' '! ^a ca apostolii n-au predat toate prin scrisoare. f .n schnnbare de fond. ci multe fara scrisori. potnvit vorbirii de azi. deoarece in Sfinta Scriptura nu este cu putinta a afla toate cele spre mintuire.». audam ana mo$tenit-o de la apostoli. 16-26 .. dar nu ?i modul con? Hegesip (Cartea a IV-a.'i. Tot astfel si cu car t ile de pe dluna o data cu trecerea vremii.). Daca unii scriitori bisericesti. eSte del ° C adevSrat ceea ce sus in Prietenii dumi* . dupa cele scrise «lnsemnatu-s-a peste noi lumina fetei Tale.. lucrarile unor sfinti paring isi scriitori bisericesti ca : A^adar. de pe 2). 4.3. 12-14Urn. indeamna pe credincio. ' Cartea Apoi. sa ne cununam.Hr. t . arhierei. : f . ca o incitenire prin succesiune de la apostoli. iar nu o 250 d. marturiile s exprimare. . r ^ 8 nr. 15. 10.si «i ii-a f c. 27). hSTS - barbatilor apostolic!. cu care noi. preotf sau laici . apof aceasta a fost o indreptare m o corectare de l *. - — Jnv a aturile ereticilor " Sa pazeasca curata £ nulTrVr apostolica (Eusebiu de Cezareea. marturii graitoare oglindind in ele credinta din vremea apostolilor $i din perioada imediat urmatoare. se va curma ratacirea omeneasca» (Episprivinta scria Sfintul Ciprian (t 258) tola 74). altele in Traditie. Sfintul Grigorie de Nyssa (f 394) scria: «Avem Traditia aiunsa la noi de la parinti. c.). prints care sfintul Ignatie Teoforul.lo R Invatatura Bisencn lui Hristos este ocrotM de Duhul Sf tot tf nu poate grew (Matei. in Biserica».

viafa in Duhul Sfint nu s-a imputinat. aceea au predat fiilor (Idem. * lil ^Hn. inva. pagub ° **y wwwj umueiui Ce „ tltlP Kl- ^Ti^S^f„ Sfintul apostol Pavel arata ca predica apostolica este insu§i cuvin- TLmS^T . Definitive Sinoadelor Ecumenice. Ca Scr- pentru canonul cartUor P f. Sfinta Traditie ? : «*» 11 pe care INVATACELUL Dar unde se afla cuprinsa PREOTUL Sfinta Traditie se afla cuprinsa in : _ : ( «-* de ca. zice Fericitul Augustin.. Din aceasta Bisericeasca. : ai lumii. ism Dumnezen edevar. .. trebUle retInUt CS im P° rtanta ? i folosul Sfintei Traditu provme dm raportul strins ce exista irxtre ea si Sfinta Scriptura can. linpo2. Contra eieziilor..T^ f? V « .i ^ Ileus. (381). 5 i * « a acelora ™- sa-1 apere ne^tirbit. ele stau intr-un raport de unire | de intregire dil/ZTT INVATACELUL Dar cum s-a dezvoltat Traditia Bisericeasca ? PREOTUL Traditia Bisericeasca s-a dezvoltat cum ti-am spus mai : : sus.ii 1 n v^are erau acum Tn ce Care apestolii petrecusera iLpreuea 5 r v /vnmuHtM ^.es era. din care Scrip! tura ne-a ramas ? Punind aceste intrebart defaimatorilor Tradi ^ei ma t iei „ e le 3Slle att cS <<Dac apuca no a ol . 14 15). ca predanle r to asa de „ .cemn ca pe unele ce nu ar avea putere mare. Marii teologi Biserica la altii. ' ... care au dat-o primilor episoopi $i celor de dupa < ei pina in ziua de astazi (Sfintul Irineu.re pllnatatea cuno. ^ 1 gura sfintilor apostoli ^i zice «Cum de vor chema numele Aceluia in Care inca nu au crezut ? $i cum vor crede in Acela de Care n-au auzit ? $i cum vor auzi fara de propovaduitor $i cum vor propovadui de nu se vor trimite?» (Rom. 1) tei. 5 terll vie.. dar la departeaza intru nimic de Traditia Apostolica Bisericeasca. i«44.. ' lar Sfinta poal do au invatat de la inainta^ii lor. in frunte cu Simbolul Credin- comuniune alcatuit de Sinoadele de la Niaeea (325) §i de la Constantinopol . lisus Hris. 2. a Hristos. ST^ST* 2*^^ re- Traditia incredintata de-a dreptul sfintilor apostoli poars-a dezvoltat Traditia numele de Traditie Apostolica. 5 adar. mtr-ade var. Sfinta Tradi t ie ? De aceea trebuie crezut numai acel adevar de credinta care nu §i se Inca de la Snceput.n tf sfintirea Hrismei (Sfintul * Marele Mir) ? re Intreita afUndare a lui ce se b °tea a lepadanle de satana de la botez > ? Rugaciunea de doxologie catre Sflnta Trezme («Slava Tatalui ? i Fiului ? i Sfintului D u h»). faZ iNVAfACELUL PREOTUL ta : : Dar cum se nume^te Traditia incredintata de-a ? dreptul sfintilor apostoli .. Deci. pentru caracterul cea mai sigura dogmatic (inspiratia isi Este deci o Traditie Apostolica $i o Traditie Bisericeasca. iar in continuare Biserica a primit-b de la sfintii apostoli. in strinsa legatura una cu alta. INVATACELUL Dar cum a luat nastere PREOTUL Despre aceasta i-am spue t : : triva lui lulian. r . iar auzul prin cuvintul lui Dumnezeu. 431—435). ntru^r T C 0ntraZiCa ~ " e mmaI ^ " eIe Sflma Traditie ^ in ele Sfinta Descoperire acesteia. « »_ Dumnezeu pnn Donmel „„.- 40 PESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE SFINTA TRADITIE 4] dln Sfhlta SCriptUr3 ne arata Sa facem bi n< nocuvS area apei botezului v.. Dec tul lui Hristos rostit prin : '< f - — i credinfa este din auz.ie • sM Itr. iar ce au invatat au predat $i Ce au primit de la parinti. Sfintii apostoli la Insu$i au primit nu Scriptura.oiii s -u te --'* lor.„ . .. 34).taa). Fml lui Dnmnezeu el . 10. caci Mintuitorul a fagaduit apostolilor §i urma§ilor acestora cS va fi cu ei pina la sfir^itul veacului ?i ca Duhul Sfint ii va ajuta sa inteleaga tot adevarul $i Dupa moartea lor ' paneau la temelia cedintei v erleau eceea i Evanghelle 5 ie 5 ite din tos. E. Semnul adevaratei Traditii este neintreruperea. ^<* "=**<»* cuprind ^ V sin* dumnet dumnezeiasca * pentru noi izvoarele . 10. ci Traditia (prin viu grai) de . SS Se 6XCM «5 m -turia ei Pe «SS ez si . t.. . este cu ne- Mintuitorul nostru Iisus Hristos.-. 9).atora predica ultimului apostol. au tinut ce au gasit in Tradi t ie numai prin Sfinta Scriptura vedi curatia adevarurilor ei. am gresi la mbe^i y 9 cele mai de fmntp ^K/tnK^ -c 7.

i « . f . decit un S ngUr mijlocitor noastra ? Nu exista — zic unii mintuirea : care pricina. : Cred. . nu ii punem in local nu poate mintui de pacate. alaturi de El. . spunem ca mijHristos cer de la noi. i ne inchinmn - Hristos. Ea are in sine universalitatea. i • nici ingerii. . _ . Unul privinta Iisus Hristos>. de Cred.. Ort. de intr. » . parintii no^tri.* T mijloceasca mintuirea noaslrii. noi. ortodoctfi. (I Tim. : . vechimea $i consensul. DESPRE CULTUL SFINTILOR AL tNGERILOR §1 • : - A . Singurul care mintuieste este Hristos. Inv. au facut din cele mai vechi timpuri sfintii parinti (cf.. 3) Cartile de slujba ale Bisericii : Inv... ansa. la fel cu acela al Sfintei Scripturi. Tinem de universalitatea ei daca marturisim ca este adevarata numai acea eredinta pe care intreaga BisericS o marturise$te pe pamint. prln .. 2. dac& nu ne dep^ f>< *~ deloc de acele intelesuri pe care se $tie iepartam -^ Capitolul 5 • — $i — l - - - — eft le-au practicat sfint tii inainta?ii f . . • ! 1 ' INVATACELUL Care sint semnele adevaratei PREOTUL Semnele adevaratei Traditii le arata Traditii ? ' ' ' • - ' . pentru ca nimeni lumii.. nimeni in in afara de El nu s-a adus mijlocitor inaintea Tatalui. Cel ce S-a facut om. nimeni pe sine jertfa pentru mintuirea Cinstind pe sfinti. 37). : : • • . Vincentiu de Lerin zicind «ln Biserica universale trebuie sa tinem acel lucru care a fost crezut pretutindeni $i totdeauna de toti». * INVATACELUL Pentru catre Dumnezeu pentru mijlocitori sfinti * li punem pe ei la ingeri # la J . nici sfintii. • INVATACELUL Care este PREOTUL Datoria noastra : datoria noastra fata de Sfinta Traditie ? fata de Sfinta Traditie este : de a pastra " ( u sfintenie $i «:v cum neatins cuprinsul ei. Cind sfintii se roaga pentru noi. iar locesc pentru sfintii. . : nezeu si oameni. ' . Deci. 5). OrfiJ intr. Deci. in afara de Hristos. nici macar : • . (cf. nimeni in afara de Hristos nu poate mi j loci pentru - J • - afara de Iisus Hristos nu este PREOTUL Intr-adevar.42 DESPRE CREDINTA 2) ORTODOXA Unele scrieri ale sfintilor parinti. Apostolul ne invata in aceasla Intre Dumnezeu si oameni. 62). in acest inteles. Si urmam veIL: "J£t1 -*** cnimea. $1. Iisus este si mijlocitorul intre Dum«Unul este Dumnezeu. lui Hristos. HI ei tocmai cer lui Hristos ca El sa mintuirea noastra.

ca ni$te prieteni ai lui Dumnezeu (loan. caci **» ingerii Sa * -iJlocitori la oamenilor. ilnsu$i Duhul Sfint ne indeamna sa laudam pe Dumnezeu prin sfintii Lui. 150. : PREOTUL Nici o umbrire sau mic$orare : . 19) §i ca nii$te casnici ai lui f S r Dumnezeu (Efes. cer mintuirea noastra. 24. prin in- . 4. 2)..» (I Tes. prin incheieturi $i legaturi. De asemenea. 1. zicind «Laudati pe Domnul intru sfintii Lui» (Ps..» (II Tes.pentru £« .. 10. 1. 1).?T. 2. $i iara$i gam pururea pentru voi ca Dumnezeul nostru sa va faca vrednici de chemarea Sa. $i iara$i «Nu incetez a multumi pentru voi pomenindu-va in rugaciunile mele. pe Care II slujesc ca $i stramoj?ii mei intr-un cuget curat. Pneteni 9i lui D « casnici ai C <.» (Efes. 2 3). ca ni$te iubiti ai lui Dumnezeu (Dan.. 18—19). 1. dar nu o dau ei insisi m5I? De . de vreme ce noi trebuie sa as 91 HriStOS M ^uitorul "^ SCnS <<IntrU nim6ni Mijlo^orul mSrrnoTstTuo™ "" altUl ?i A^adar. ca Dumnezeu. 4. aducindu-ne aminte neincetat inaintea lui Dumnezeu §i Tatal nostru. l 16 17).. Mai intii.3). Dumnezeu — s " a ru Qat a rUgat lui D «mnezeu pentru ?" "" uumnezeu pentru mintuirea Dum^frfenfr!. Moist...^:..a P n.. Jni Dumne pentru Abimelec (Fac 20 TV de Dumnezeu in ceruri fLuca 20 msLJS^A^f^: ?*&L ' K^^SSSS — T^ ^ ^ i%TTte£F ^ - totdeauna pentru voi $i va pomenim in rugaciunile noastre.44 DESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE CULTUL SFINTILOR $1 AL INGERILOR 4 i rugaciunile lor. pe care El ii trimite spre ajutorul celor ce vor sa mo$teneasca mintuirea (Evr. ca te pomenesc neincetat zi $i noapte in rugaciunile mele» (II Tim. 1. asprime pe coloseni. 2. 10. $i iara^i «Aceasta §i cereni in rugaciunea noastra: desavir$irea voastra» (II Cor. prin rugaciunile lor. Iar lui Timotei ii scrie «Multumesc lui Dumnezeu. daca voim sa dobindim mintuirea.0.. din marturiile scripturistice de mai sus se vede ca sfintii ?i ingerii pot sa mijloceasca la Dumnezeu pentru noi cei de pe pamint. *! aveau darul proo^ocirii (I Elisei asupra lui Ghezi (IV Reg7 5 se ruoai. 13..^ire e nu es este sub cer nici un alt nume datnoua oamenilor intru « -re a n e mintuim» (Fapte.. sa va dea voiui duhul intelepciunii. — : : r f — : r — : — 2?. Pave l c to d scie ™ Abimolec. indestulindu-se $i intocmindu-se spore^te in cre^terea lui Duninezeu» (Col. 12) ? Deci. in loc sa tina cu putere la capul (Hristos) de la care tot trupul. Apostolul Pavel mustra ^i opre?te cu «Nimeni sa nu va sm«ulga biruinta. 14).v^ -^-^ rtt «$i a crezut AvJITL e or : n ' ^ deSPIe AVfaam ^ de «semenea 2 "l T viti " eci dar Kiil^SiS fiind. umbrim slava ^i cinstea ce I se cuvine numai lui Dumnezeu.* n a j ucem n 7 no PC «re o 01 sfintilor si ingerilor es te nu ma i o cinstire ( - •• ™ \ ' Z pe : ^i"zz. Inchinarea * «..... a a"" '"" Avraam 5 !n *" 1UMa aCMS. 19). 14). s»#ag sp C r safes dUpS ' : ik t fee OI 5 i chinarea $i slujirea la ingeri §i la sfinti. nu este nevoie s ne' ad am sfintilor. : r ?ft " - " eM :. TV aceea noi nu ne inchinam la sfinti si la inaeri ca U n ingen la Dumnezeu. 15. scriindu-le prin fatarnica smerenie sau prin slujirea ingerilor. ca una este inchinarea (adorarea) pe care o aducem noi lui Dumnezeu §i alta este cinstirea (venerarea) pe care o aducem noi ingerilor $i sfintilor lui Dumnezeu.^«dupS p„p cm.. ortodoc^ii..? if 2^27 S" Smt preasla " V*"* «*«> Sflnrift lnca ' m Pr °° r ° Cla via * a aceasta popor etc *' *ZT 1Se ° P<>t Avraam pe ingerii Sai spre ajutorul celor ce se roaga Lui (Fac.o. 7) Dumnezeu trimite pe ingerul Sau la Daniel $i il scapa de gura leilor (Dan. 19).MuHuminT J ™> SS nu se aduce slavei lui Dumnezeu prin venerarea $i slujirea slugilor Lui.. : • ' si f : nu INVATACELUL este min " Am auzit pe cineva ca noi. marele apos. 22). 40 41). Cine prime^te pe sfinti primeste pe Hristos (Matei. trimite . $i marele apostol Pavel arata ca ingerii slnt slujitorii lui Dumnezeu. de luorul ere«Pentru aceasta ne $i rudinfei voastre.

: **** de fapt ' ei se lea P^ era de fata §i ingerul descoperitor I-ar fi adus o jignire daca ar fi primit pentru sine. " ' - - ^res- Varnava au refuzat sa se aduca adorare ca unor zei. 36 28. adica sint egal loan. (Fapte. de asemenea.a zis va 'e "a primate pe voi pe Mine < primeste. Contextul ne Uit ° rii PamintUlUi dIn LiStra Uimi ^ de vin! cm ologulm din nastere de catre Pavel. ci cic le msu$i Dumnezeu. in loc de cinstirea sau venerarea pe care sfintii o primesc. Dumnezeu oceasca acesta pentru mintoirea noastrS? 16. Chiar si intre oameni este jignitor a respecta prea inchina». ^ i i sa tt 1 i ZT* se aduca. iar de Pavel ca este Hermes. acestea sint primite de ei. 22. 3-9 Apoc. nu in trup. Ziditorul tuturor. 8-12).-. 10).o lor. Deci. Al doilea motiv al refuzului este exprimat in cuvintele «Lui Dumnezeu te (Apoc.. Eu. . Astfel. in timpul vietii ?i ' urma i(Apoc. 32-42 20. . 15 17). de vreme ce est PUrt&toru] cuvintului>. rugaciunile noastre. : 24—31). ca slujitor al lui Dumnezeu cum e$ti §i tu ?i nu se cuvine sa priIn alt citat (Apoc. §i tu ca limine e$ti in «duhul proorociei».'!(> DESPRE CREDINTA - ORTODOXA 1 "'. ' ' DESPRE CULTUL SFINJILOR ' $1 AL INGERILOR de vreme ce 47 9 «*"«* to **®**" refuzul apostolilor de a fi adorati ca ni$te zei ei tocnuii r due cererile Dumnezeu slava Sa . ' peritor a respins inchinarea lui loan. In citatul din . si eel ee primeste pe "a Cel 5 e trimlS P€ Mine <*» Prime « $1 SS2TT nume de ?r ^ I!/"T prooroc nume de M ^ de plata Ma Ma ^ *2 - prooroc va lua. 9. : mesc de in «duh» la tine inchinare. cinstirea sfintilor 9i a ingerilor care sint I". luind asemanare omeneasca s-au pogorit la noh>. 14. slava pe care Mi-ai dat-o Mie. de abia au domolit multimile ca sa nu lo — aduca jertfe» (Fapte. le-am dat-o lor ca si una>> (Ioan 17 22) ?i le . se 9. intr-un r oTofl H glas au Varnava mai ** cu el. $i -• ' -—a « venerarea pe care oamenii o aduc siin tilor $i ingerilor lui Dumnezeu. noire' tot V si * '^^^ n "J . ziceau de Varnava ca este Zeus. In ce prive$te cinstirea striqat vedea atunci cind al mis de imparatul Ohozia. Iar ingerul desco- In citatul din Faptele Apostolilor. «a $i tri- ingenun: m s-a rugat lui $i a grait catre el la a zis ?i Omule sullo- Dumnezeu. 18). cind acel conducator este de fata. mai cu seama ca # « e$ti ?i tu aici. atunci cind el este prezent. motivind astfel cu tine. Dar aceasta nu inseamna ca cei din jurul lui nu ar fi oameni de cinste.». pentru egalitatea pe care o avea 3-15. ca impreuna slujitor al lui Dumnezeu. £S I r^T T° ^^ T r • adus aminte de A mOT 25 26 ap0St0lul Pet -sponge SUb CUVint C& ?i el eSte om SuUul ma" era f m T* at CU n ° tiUnea de Z6U Ca * U11U1 ce fusese P*g»n. mai limpede decit in citatul dintii. sau macar un om superior celorlalti oameni sau semi eu nu venerarea ci adorarea ca zeilor ceea ce p in luzat n-a cerut ajutorul sfintilor n-a mijlocit pentru ca bogatul. 14. dupa cum s<* poate vedea in diferite locuri ale dumnezeie?tii Scripturi.. Astfel. egalitatea sa cu apostolul loan §i necuviinta ce ar face-o primindu-i inchinarea. la 2T 7 ^ rfsutDumSlT^r' £1? Dunme^u il Seama ^ - adica in stare ingereasca in plus. in toate citatele de - mai $i sus. 14. Awaam de DildS rugase staruitor (Luca. si drept plata dreptului va lua» (Matei 10 40-41) te martU rii d ° VedeSC Pin " Unde ajUn 9 e r3tacirea tut ^or celor ce lfn?H H . este lesne de teles 3dUS PentfU aCel3$i m ° tiV Ca * ocotitT:: socohti ca zei !si'r s-a adus adorare. ^^ * ." drept in prooroc eel ce primeste pe te « ingerul descoperitor al vedeniilor apocaliptice respinqe inchinarea ce i-a adus-o apostolul $t evanghelistul «Sint impreuna-sluiitor cu tine. refuzul sfintilor al de unii in motivarea ingerilor de a li se aduce : inchinare si M are explicate proprie li particulars apostolii Petru. 10). toata atentia $i toata cinstea se indreapta catre eel ce este mai marele tuturor. «$i vorbind acestea. cu cei cincizeci de oameni se poate chiat inaintea lui Hie al lui §i Un prim exemplu treilea capitan ai lui. care consta in a marturisi pe Iisus. era foarte inclina ocoti zeu. inchinarea de la loan. mult pe un inalt slujitor al unui conducator de t a ra. 1. oTt nd pe Petru ca pe un trimis al ocotind lui Dumnezeu. chiar in fata lui Dumnezeu. cauta cu ochi milostivi sufletul men la . 14. nici - PREOTUL Avraam e. h nu cinstire. Pavel. invocate $i ' invataturilor lor gre^ite.. 8 — 9). Totdeauna. nsu'i Dum! impotriva zeilor predicau intoarcerea la Unicul Dumnezeu (Fapte. spune in continuare. 5^. ingerul exprima W macar nu ~ si-a ' ™ chiar mai bine. Pavel si I« -/cm. impreuna cu rugSc umi I lor H (Fapte.

19. a batut Dumnezeu Egipa PrefaCUt apa ln Singe (7 20 21 a adu « broaste '« )' r» 101 l(9 3) M?iCi usturatoar «. l^/sc^terea'ape C ° re arama (Num. vedem ca Valaam «plecindu-se cu fata sa s-a Incbmat. 16. 16 18) vaduvei (III Regi. 6. 7. Care sint . Iar daca veneram §i pe preaslavite minuni a facut Dumnezeu in apoi trebuie aratat ca multe §i Sai ingeri.. lacuste T'n OC 9 (10. 20—27). 9. pedepsit cu moartea (IV Regi. ^ cit u ri -f. 24. si alte ft 9. I Par.. ca de pilda ingerul Domnului lume prin mijlocirea sfintilor Num. 3 : * Datan ***** 21) izvo'' 11 17). Moise. 18.. 2. 33). mgerului Domnului (Num. Mera (Ie 5 . (III Regi. 10. 31). Pentru zeu pe sfintii Sai. Cei doisprezece sfinti 14—15 6. Dumnezeu! lui Israel. deoi atit in Vechiul cit $i in Noul Testament. . 27)? Apoi. 1 . Si .. Ce ai fost dumneata lari'm sa isp. J-i fara ca aceasta veil oi are a lor sa aduca vreo mihnire lui Dumnezeu. 9. nimicirea Sodomei $i Gomorei. s-a facut prin (II In- . 36—38) mai arata Ohozia. (Dan. 2. vindecarea slabanogului 5 —10). 20). 7. vindecari de invierea Tavitei (Fapte..«. Se cu mantia (IV Regi.feciorii 1. 8) prin Elisei despartirea apelor Iordanului Iordanului (IV Regi. 2. 19—22). 11 luate isi darimarea templului lui Dacjon listenii ucisi.. 17). Dumnezeul lui Israel» (Ps. 5.a trecut pe evrei prin Marea Rosie (14 15 pomeni. l-a pierdut pe faraon 1 si pe 6) ostasii lui (14. 21). 10). Cei saptezeci de uceMarcu. ' • ' nhSV H ' fndUlC irea apei la h . 13). 22. 17—23).. orbirea lui Elimas (Fapte.. 36). aceasta. 17—18 . 21). 13 Luca.tit ca ingerii * sfintii lui Dumnezeu nu voiesc a primi in°a ni Cite5te CU at6ntie l0CUrile indicate din Sfinta 6ge deStUl de Clar Ca atit Sfin ii lui ' Dumnezeu. 21. 36—41). redarea vederii Enea (Fapte. de asemenea. 34). bolnavi (Fapte. 16 28 31). . 15—16). 18. Fapte. vindecarea tatalui lui Publius (Fapte. S ^ crezi. 14. 14).. 2 32. in incheierea f £~™ T\i ^K-T* • ~ frate. 2. 21. vindecarea h" 28. 20. 43. apostoli au adus diferite vindecari (Matei... i.- . 1. 34 23. 2. 22." mgeni Lui primesc cinstire de la oameni. portile Gazei tunet si ploaie peste seceris (I Regi.. Ghedeon nimicirea geri (Fac. I'l acestor cincizeci de robi ai tai !» (IV Regi. 16) 41—42). 16).. foe din cer peste jertle 2 hm < " si i femeia lui (FaC 19 ' 1} - * deschiderea cerului si ploaie mare (III Regi. 8. 5.. 12. 33. 10. 1. din Sarepta Sidonului . 3. — Credinta Ortodoxa . 4 molima in Ierusalim Regi. 13). 9. 16. 13. 67. 14) invierea fiului vaduvei untul de'lemn al — : . 46).. curatirea apelor lerihonudespartirea apelor copiii din Betel sfisiati de ursi (IV Regi. j r lui Saul (Fapte.. 16) . omul in(IV Regi. : . $i iara$i. > " ' ' »). carea ologului (Fapte.acele daruri Dumnezeu a mzestrat pe sfintii Sai ? INVATACELUL : ?i puteri deosebite cu care puterile date lor de a face minuni.. ? . 14).. 6-20) prin : 20. faina prin Hie 12. 18. nnnunata a facut Domnul toata voia intru ei» (Ps. 20 (le?. II! DESPRE CREDINTA ORTODOXA madianitUor : DESPRE CULTUL SFINTILOR (Jud. cuvintului despre minunile sfintilor lui Dumnezeu. t F Oare nu prin mina proorocului Sau. invinqerea ' InghitIrea 1UI N ". raSpUnS Ia Cele taSJT Tll ^ T : ' (IV Regi. 5. prin Iosua Navi oprirea apelor Iordanului (Ios -zidurilor lerihonului (Ios. 4-6).. ingerii lui Dumnezeu intocmai ca pe sfinti. 3. 13 18-21) Ingerul Domnului a primit inchinarea de la David si de la bS rinii po Porului I Par.. SI AL 1NGERILOR leul sfisiat (Jud. Ghehazi lovit (IV Regi. moartea lui Anania §i a Safirei (Fapte. 2. vindecarea lui Neeman invierea fiului sunamitencei cu lepra (IV Regi. • 10. prin Samuel: Proorocul seceta cea mare (III Regi. 23). intuneric (10. 32—35). Duhul Sfint «Minunat este Dumnezeu intru sfintii repet cele ce zice Sai. : • PREOTUI Mai intii sint minuni (Luca. nenumarate minuni isi puteri pe oare nu este aici loc a le 8 8). 20. 15. moartea pri"" or nascuti (12. prin Samson: li- Na! ucodonosor a cazut cu fa a la pamint «| s-a inchinat lui t Danieb. (Jud. 11). ingerul Domnului a primit inchinaciunea de la Daniel proorocul (Dan. 17. 15—7. 19 a condus pe izraeliti din Egipt : : . 23—31).gnndina si loc (9 8. 36) si lara?i «Prin sfin t ii care sint pe pamintul Sau. vindecarea viat prin oasele lui Elisei lui Iezechia (IV Regi. 9.r 7 ! 7. 13. 17. Apoi alte nenumarate nici au facut diferite (Marcu. : 11—13). 18. 1—7). vindeminuni ale apostolilor 2—8).. au venit inaintea lui Elisei tf s-au inchi- tul 16—23). Ingerii au primit inchinalngerUl Domnului ^ Primit inchinaciunea la Manoe care i s-au inchinat pina la pamint. -'— Apoi. 1). 3l7 prin sarpele de Iwa apoi din piatra la Cades (Num. (Ps. lui (IV Regi. invierea lui Eutih (Fapte.mi. 9—12). 29-30). cu ce puteri §i cu ce daruri a impodobit Dumnelata. 22. iar prin Isaia. dupa C ^' Q rum scrie «Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai.. 67. . 1—6). (III Regi.-ooroalor cei dm lerihon. Cele ?° PlnS 9iCi ti " 9m 9—15). 16-18). 4. $i iarasi . 3). iar ingerul Domnului s-a inaltat ca para focului de pe jertfelnic (Jud.

24. gurul mijlocitor intre PREOTUL lac catre El.. pe preoti. 5 16). Iar cum ca sfintii sint ascultati de Dumnezeu cind se roaga pentru noi. 31). 10. 23). distinsi prin virtuti. care au dobmdit de la El deplina incredere . I. 24. 19—25. '<•"". 20. 7. Num. 11 37. 8.). Iuda. 3). 7. 5. Ps . mingiietorul . 5. in dumnezeiasca Sfint. Mintuitorul ne comunica §i prin ei ceea ce are in Sine pe seama noastra... 4. 12.. INVAJACELUL Dar : se spune in Sfinta Scriptura ca Dumnezeu ii asculta pe sfinti cind ace$tia se roaga pentru noi ? PREOTUL (Rom. . 27. : Am aratat ca sfintii sint slaviti de Dumnezeu cu cinste Dumnezeu. De asemenea. 21 etc. Noi veneram (oinstim) pe sfintii lui Dumnezeu fiindca Insusi Impa«l>. 17 90. 16. 1. si mai mari Cnt acestea va face. cind ei... nenumarate minuni si puteri ale lui Dumnezeu s-au . 3.si sa mijloceasea pentru mintuirea oade vreme ce numai Mintuitorul nostru : Dar pentru care pricina Dumnezeu primeste pe Iisus Hristos este sin• r 31). 13. ler. 28.l Dumnezeu Se simte cinstit vazind ca sluga lui iubita este cinstita nu numai ca o sluga. ca sa nu te osinde$ti adevarului invederat $i dovedit. cotntempla curat Sfinta Treime §i nemargi- Marturisim ca sfintii sirit ajutatori $i mijlocitori * * * si prin sfinti mijlocirile care se nita Ei lumina. chiar mai mari decit a facut El cind era pe Ce] ce crede in Mine va face si el lucrurile pe care le fac Eu. Isaia fScut prin sfintii Lui ingeri veacurilor. 19. 19. Inaintea tuturor ne comunica prin Prea Sfinta Sa Maica. aceasta privinta. vestirea nasterii lui Hristos (Luca. in timpul petrecerii cu noi.. Fac. 1. II Regi. 1.. 42. dupa indepartarea «oglinzii» (de care pomene$te sfintul Apostol). 22). §i tu ca cei ce stau impotriva . ci si ca prieten al lui • ca vor judeca lumea (I Cor. 28. Dan. care confirma cele de mai sus. 102. $1 AL INGERILOR •• 51 14 nimicirea ostii asiriene (IV Regi. Domnului li place sa ne rugam unii pentru altii. Dar mar- turisim. 67. ei 'au v'estit pastonlor nasterea Domnului (Luca. Marcu. Fiindca sfintii muritor fiind. ? ? Dumnezeu (Ps.rice vor cere primesc de la El. Nu ramine la indoiaia in 20. cauta despre mijlocirea ingerilor pen1. ascultindu-i cuvintul cu care se roaga pentru noi. inchinam sfintilor lui dumnezei. 19). 15. le insemnez aici: Fac. 1 51) ingerii slujeau lui Iisus Hristos (Matei.? i pentru noi inaintea lui Dumnezeu nu numai aici. Noi credem ca Domnul nostru si 138 17- noslru Mijlocitor 1«>U si Iisus Hristos este u'nicul ca El S-a da* pre Sine pre de rascumparare t pentru cu Singele Sau a facut impacarea omului cu Dumnezeu ca El 14—16.>. 13. 14? Ie. 11 . invierea Domnului (Matei. • Irod lovit de moarte {Fapte. 3 tru noi la: Fac. cauta in Dumnezeiasca Scriptura la citatele pe care d Regi. 7TT (II Petru !1 2. Tot astfel zicem $i . din iubire pentru ei. inaltarea si a doua venire a Domnului (Fapte. nu ca unora care ar fi prin fire n ion ai lui Dumnezeu. 22. ei au vestit sfintelor mironosite invierea Domnului (Matei.i Scriptura. ca sint iubiti de Dumnezeu (Dan. 9 despre sfintii ingeri §i pazitorii no$tri despre apostoli. II Tim. fiindca El voieste a-i slavi pe ei slavesc in cer ? i pe pamint. prooroci. §i curatitorul pacatelor noastre. 15.. martin.nti si 9 moni or. Evr. ca sfintii intervin pentru noi in rugaciuni §1 cereri |t. TNVATACELUL sf. 16—17. 1). 10) r .» (loan. ci inca mult mai mult dupa moarte. 7. 21. ei vor desparti pe cei drepti ae cei nedrepti in ziua judecatii celei de apoi (Matei. 12. 2. I Par. 13. 35 . \s • . II Par. de asemenea. au vazut lucrurile cele cere$ti ' prin care se prevesteau » au suferit cele viitoare.. 7. 5—7). precum $i pe barbatii drepti. 9). 4. 10). Noi ne J prin ingeri. Caci nu ne indoim nici de sfintii profeti care. aceasta o aflam din Sfintele Scripturi (loan. Iov. 22. ca mult poate rugaciunea dreptului (Iacov. 14).. 20—21 Luca 1. 15— 21 Dan. 2. 13). ierarhi.. 3. 36) • • este ingrijitorul. Ca Dumnezeu asculta mai mult pe cei sfinti. 1 * t DESPRE CULTUL SFINTILOR ' . 8— 10 ti Iacov. 12). decit pe cei ce ramin in pacate. ORTODOXA 19.. 2. 6. - ?i se fac $i se vor face pina la sfir^itul noastra Aceste binefaceri f acute de Dumnezeu prin sfintii Sai ingeri ne o9a S a C I1S tim Pe C6i Ce Slujesc cu mim cu blinde e la mintuirea ' t . Fac.$.. in trup r * precum si ei fi pentru slava lui Dumnezeu. t 1. 11 : . ca unii ce I-au pazit poruncile •'. vestirea zamislirii lui Iisus' Hristos ?i a nasterii sfintului loan Botezatorul (Matei. au primit de la El nu numai slava ci si •'-nil de a face minuni mari. * . ca pe unii ce stau la dumnozeie$tile altare./)<> DESPRE CREDTNJA 16). Dar vei gasi si inca alte multe marturii in aceasta privinta. 9. 21 . Cu ei impreuna numaram pe arhierei. Dumnezeu si oameni ? Dumnezeu primeste rugaciunile .. 14. 39—42 24 31) si inca multe. 10. pe ingeri sa se roage . Apoc. drepti $i despre toti aceia care au preamarit pe Dumnezeu $i care li sint slugi credincioase. ci ca unor sluincit "*' — d'loan.

cea spirituala. "* 1 • * ft m a.. pentru ca nici Insusi Fiul ei. 51) si onc-ind li cerea ceva. In fata Lui.i |„ .us-o sub A 40-43)1. |. rasli(jnit. B^fZ • . Cel ce face voia lui Dumnezeu devine sufleteste inrudit cu Dumnozeu. Asadar.DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA toate neamurile. Mintuitorul nici n-a inlaturat inrudirea Sa cea trupeasca cu Maica Sa. . prooroceste ca ( E P1 eSUS d6Cit Sfintii eni deoa T s hut r mi Cuvmtul mtrupat. Prin cuvintele de mai sus.. A avul mare (|iij. ne inchinam la ea : iNVATACELUL Dumnezeu : ca la ? Noi p e Preasfinta Fecioara Maria Dumnezeu o cinstim rnai mult decit pe 4o W sfin ii t PREOTUL " preltr^f mitral legata de El. a fost un cuvint de indemn si de incurajare la adresa multimii.. «Sea c Z. clup.!. El a fiicut prima mi mine. dupa clt se pare..sfintului loan Botezatorul "(Luca. <)crotir(M cHiii nidi nihil dinlro ucenicii . chiar cind era pe cruce. Domnul noslru nu pune in discutie deci faptul ca ea era Maica Sa. prefacind apa in vin (loan. cautind sa-Ti vorbeasca. |)c I ikvi.is: «\)rn l. « l Iisus. 2. adica cinstirea ei mie marire Cel este voita de Dumnezeu.i._. oricine ar fi acestia. legaturile Sale de singe sau de rudenie trupeasca n-au nici un pret si nici o precadere fata de legaturile Sale spirituals cu cei ce fac voia Tatalui. Caci oricine va face voia Tataiui $i intinzind DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA Dar pe Maria.-50).-Innr. Astlel.iciiI .i \ » m * mL M S...ii .» (Luca. iar nu unul de dispret la adresa Maicii Sale. purlindu-i de it * m ( |iijii. «ca mi-a facut 53 48—49). 3—10).lH. ci faptul ca fegatura omeneasca se face cu Dumnezeu numai odata cu implinirea voii Lui.cu Su . redate de sfintul evanghelist in textul urmator «$i cineva i-a zis lata..a « sint ceilalti sfinti »»na Vesture (Luca. |. Mei. pururea o asculta si o iubea si era supus fata de ea (Luca. cind a acceptat sa fie Maica trupeasca a lui Dumnezeu-Cuvintul.. de ce noi ortodoc. 2. Mintuitorul nostra Iisus Hristos. lui Du — .u o cinstim atit de mult.. maica . a Ehsaveta..i/ind Mn. are tot asa de mare pret si o poaU rea.. li/a totusi orice credincios. Aceasta s-ar vedea din cuvintele Mintuitorului. aceea se spune in cintarea bisericeasca (axionul) de HerUVimii cum ^e ««. faptul ca Fecioara Maria I-a fost mama nu are nici 4mportanta. cit a fost cu Maica Sa pe paminl. Maica I *% "*** -ft Ceea ce vrea Mintuitorul sa arate este ca de important deosebita pentru oameni este nu mrudirea trupeasca. prin Duhul Sfint. Puternic. ci numai a cautat sa accentueze ca cea la la %^ ^J inrudire cu El. mama si fratii Tai stau afara. u /is Mnirij Snlc . ]. 12. 28-29).. fI fa acela§i chip .i Nascatoarea de dar totus! ?i inger h CinStirea pentm ca ea * - este Maica : numai prin prietenie.nare deS in ea S-a Gavriil voia Tatalui... l.. I-am auzit pe unii spunind ca nu trebuie sa diim multa cinstire Fecioarei Maria..i iiimUi din Cana Calileii. n-a cinstit-o. Deci. Astfel i s-a inchinat si ingerul " T f^ ^ »*** ^ * ™ * ' Ma — J ^ 1. Iisus Hristos.i d. acela Imi este frate si sora si mama » atei. nici n-a miosorat cinstirea ce i se ravine unei mame de la fiul ei..(l tiWturi... Meu mina catre ucenicii Sal.. v. I }v iillr slh. ci a face : PREOTUL •* i ^m ___ ._. ' 1Ui DU mTmZ^ir^^' nu * " * . 1. . nu Se arata neascultator fajii de <m. Iar El i-a zis Cine este : INVATACELUL : : mama Mea : : si cine sint fratii Mei ? a zis lata mama Mea si fratii Capitolul 6 Celui din ceruri.£ -m. j S. Maica lui Iisus Hristos.r tl llli lOclll l'VilM(|lir|lsli|| si pe ea o vor L cum u cslo sc. '" 47. . «tf Sfinta Fecioara. ceea ce noi stim ca Sfinta Fecioara realizase deja. la cererea Mamei Sale.

— : M Apoi a «i DESPRE CREDINTA zis ORTODOXA DESPRE PREACINSTTREA SF1NTEI FECIOARE MARIA de cuvintul lui $i cugeta in sine $i ingerul i-a zis : : 55 ucenicului : «Iata mama ta!». a$a cum 6 numim Moi ? PKEOTUL (I. $i va dmparati peste casa nezeu Ii va da Lui ilmparatia Lui nu va avea sflr$it. nu a neglijat pur- larea de grija fata de Maica Sa. In acest caz.^te pe tatal tau $i pe : mama ta» (Deut. ca ingerul i-a anunta o na^tere ei. Nici ingerii.• pentru aceea. $i din ceasul acela. a fost fecioara §i pururea-fecioarS. . 15). Pentru e?ti tu intre femei». ci «binecuvintata e$ti zis nu « binecuvintata nearatind dispret fata de Preasfinta Nastu intre femei». Iar daca o nume^te «femeie»..» (loan. $i la nunta din Cana Galileii «Zis-a ei Iisus: Ce este Mie $i \ie. ddc» Eva a fost zidita de Dumnezeu fecioara. de ce plingi ?» (loan. dispretuitor. $i «Mie ar (I. ingerul i-a zis terea Celui Preainalt te va umbri Fiul lui vreme ce eu nu $tiu de barbat ? §i Duhul Sfint Se va pogori peste tine §i pu. 19. vazindu-1. imbracata in haina aurita $i prea infxumusetata» (Ps. Ce va fi in vrcmea cea grea a fi suferin^elor Sale de pe cruce. ci. 4). nicidecujm in inteles de femefe cas. In zma Preacuratele singiuri de apoi. dupa : : INVATACELUL: Dar unde se spune mi iin in I in Sfinta Scriptura ca Maria. <!<* : Ca a nascut fiind fecioara ne-o arata chiar Evanghelia ca Fecioara Maria era femeie casatorita? Dar cind Dumdumneata Eva din coasta lui Adam (Fac. de ce stati privind la cer ?» (Fapte. 11). 12 13). dar de ce noi o numim pe Maria «pururea lccioara». ceea ce ar INVATACELUL raspunzind.. iar coi doi barbati care s-au aratat la Inaltarea la cer a Domnului au zis citre apostoli «Barbati galileeni. de vreme ce Insu§i Fiul sau a numit-o «femeie».im . 3. aceasta imparateasa ?i Fecioara cea mare a judecatii celei Maria va sta de-a dreapta tronului Fiului sau cu mare $i negraita cum Psalmistul o arata zicind «$ezut-a imparateasa de-a slava. tu intre fecioare». 20. ca arhanghelul Gavriil a numit-o pe ea femeie 11. 21). se vede cum s-a ingrijit de soarta ei imcredintind-o pe ea purtcirii de grija a apostolului loan. prin aceasta «plina de dar». 1. 16) ? Cum va fi aceasta. vei mare §i Fiul Celui Preainalt se va chema $i Domnul DumAcesta va fi tronul lui David. ci. 19. o mare cinstire $i un mare respect fata de Mama Sa. a zis Maicii Sale: «Femeie. ci numai in inteles de gen sau sex. careia nici in chinurile de pe cruce nu uita sa-i poarte de <irija.^i Iuir. iar el a era femeie casatorita fiindca 1. dupa cum s-a scris cum Dumnezeu a : «Cin- lua in pintece $i vei na$te Fiu §i vei chema numele lui Iisus. Este ceea ce se confirma care nu $tia de barbat Vezi deci. ucenicul luat-o sub ingrijirea sa» (loan. 29—35) inchinat Fecioarei Maria numind-o In citatul prim.$tiind ca El nu va mai sta pe pamint pentru ca sa o ingrijeasca in restul vietii ei. nici cei doi barbati n-au rostit cu dispret cuvintele •• «Iemeie» sau «barbati». nici noi nu 'o putem socoti mai mult $i nu ii putem aduce un cult «Deci deosobit.» 35). dreapta Ta. de§i o pe ea «plina de har» o anunta ca a fost umbrita de puterea Celui mele $i el «femeie» zamislit §i a nascut din Duhul Sfint pe Fiul lui DumPreainalt §i ca a ?i de insa^i Maria. va na?te din tine Ai auzit cum arhanghelul s-a nu$i «binecuvintata intre femeie. 28 .binecuvintata intre femei». Care va aduce viata in numit saminta femeii (Fac. care L-a nascut $i L-a crescut. I. Marie. Vezi ca Mintuitorul. Dumnezeiei§tii Parinti ai BiseHristos. cea prin femeie (Fac..ncci.. de : Da. 15) ?i ca ea va li zdrobirea capului ^arpelui duhovniceasca Eva care va na?te pe Noul Adam. $i a zis Maria lui Iacov in veci $i catre inger : sle. mirindu-se ca i se nezeu. 2. se $i Sf intul care se Insemna ca a Scripturii : fost casatorita iar Iisus. nici Nu te insemnind urarea aceasta ? teme. Tot a$a o numa$te. cind Insu^i porunca sa cinstim pe tata $i pe mama. iata fiul tau !... intrind la ea arhanghelul Gavriil a numit-o «plina «. caci a$a reiese din cuvintul vazind pe Maica Sa §i pe ucenicul pe care-1 iubea stind alaturi. 5. nocinstire. in chip mingiietor. ca Cei ce ricii zic ca Hristos S-a e^ti : Dumnezeu va chema» (Luca. nu fecioara. «Iar ea. caci ai aflat har la Dumnezeu.. dimpotriva. ci de la Duhul Sfint ?i din nu S-a nascut din saminta ale Preasfintei Fecioare $i-a luat trup. cum se vede $i din aceea ca tot a$a s-au adresat §i cei doi ingeri Mariei MiKjdalena la mormint «Femeie. acea tainica $i lume. s-a tulburat Adam a numit-o «femeie» ? A^adar. 21—22) $i a nezeu a zidit-o pe oare $i atunci Eva numit-o pe ea «femeie » adus-o la el.ilonta sau in semn de dispret. femeie ?» (loan. 3. ci dimpotriva. Dar. apoi in aceasta vezi «binecuvintata cind a zis : iii Iisus. nicidecum nu este vorba de dispret. iar Insu$i Dumnezeu ?i Ad. 26 — 27). 2. 26). $i iata. : — de barbat. 44. Acest lucru nu este o : PREOTUL cu adevarat. tatal Sau. 12. ci descopera o veche taina catoare de Dumnezeu.il putut sa dispretuiasca pe Mama Sa.

fi 1. 3). Fecioara Maria a primit cea mai mare pe care o poate avea o faptura omeneasca.. 16. fl de «surori» cunujrie lor. Sfintei Fecioare Maria i se cuvine o cinstire Pentru mai mare decit altor sfinti. 40. Care a venit in lume $i S-a imbracat in din negraita Sa mila ?i bunatate. de patru Gal. om -. daca in adevar Alt inteles este exclus.i surori» ai lui Scripturk <frati avut ulterior si alU Maria a mai >> cinstire Fecioarei Maria tf mai fi avut si nici nu poate fi -^^^^ ™^ care a nascut pe Noul Adam. pentru ca sa izbaveasca pe vechiul -pururea fecioara* si : PREOTUL Adam. 7.. 6. 43) «femeie» in sensul de femeie casatorita. fecioara pentru ca ar «Intnul na iar lisus este numrt lisus. o numesc «femeie» (Fac. 5. Marcu 3 fll. cum o numim 55 56 Marcu..a. expresia altera nascu t i^ uttepresupunem * existenta VeoMuM^tan^ W ^ X nici o alta cinstire 8 19. — Sfinta Fecioara Maria trebuie socotita cea dintii dintre (cf. mama Mama 1 Mai.Au meri. Ei nsa Cor. 3. 3.i al t i cu eel ordinal (inori intrebuintat amestecat (12 3 etc. cea numita in Sfinta decit Fecioara Domnului si de Mar. in nici un caz nu au putut lui lisus.) este inlocuit intrat in felul de vorbire Ebraismul acesta a lii'ul. tot a$a Eva cea tainica $i duhovniceasca. 5. proorocul fezecniel ( U. cum inteleg unii. 3). Fiind cinste Maica a Mintuitorului.de pe so. a$a intra Hristos toti inviaza» (Rom. natural! ai lui lisus fretf : Hristos ? i 01 a. Eva. In citatul al doilea.i acestor asa-zisi «frati» a! Scriptura Maria sau «ccaMaria. 19). ca . • noasfcra din Fecioara. 9. 8 loan. nu este Acesta fecoru minunata a Domnului .). Hristos. 2. In cazul de fa a. 12. n grija vreunui fin de vera Lui care la evrei ai Domnului este vorba «fra t i. . al treilea). ca nici un alt om oricit de sfint ar fost. prin Noul Adam eel nascut de unde ar urma ca Matei cut ni§te «frati» ai Domnului 51. Lui. 1. fi Fiindu-i prezisa de Dumnezeu cinstirea ei — ca numaidecit ca trebuie sa orisonttul Acesta este un fel de a vorbi al rior. ci prin cuvintul «femeie». 1 25). Deci. genul feminin al Sfintei Fecioare §i totodata arata tot neamul lui. I a vreunui sfinti. de mai multe ori (vezi Matei. oe ase^. 15 . 3 15) $i prin care va veni mintuirea r neamului omenesc. «Caci precum intru Adam toti mor. . proorocite despre ea de cite $ te H vezi cele nu trebuie sa dam prea Se mai spune. Fapte. ? chip umbros $i tainic ca este femeia a carei saminta (Hristos) va in zdrobi capul $arpelui (Fac. : 1NVATACELUL: multa care sint nunuU de Sfinta alt! copu. pi astfel se adresau evreii in vremea aceea. cu din osinda §i din moarte.' al doilea. 6. ei.: !i(i DESPRE CREDINTA ORTODOXA ppfapTNSTIREA SFINTEI DESPRE FECIOARE MARIA 57 pe aceasta fecioara. apoi nu cum o nume^te pe Maria «femeie» in tafeles de femeie casatorita — — Evei «femeie» teasca. A?a a binevoit Dumnezeu ca intru Fecioara Maria sa dea rata Fecioara Maria.l-3). lar cum ca tf dupa si cununa tuturor sfuuilor.uda noi pe Maica Domnului Atunci. a a V indlferent ce deschide intii pintecele. nascut» se numeste eel a ca r adeseon nume alul card nal nu (left 13.-M Domnului este o alta persoaii. atunci cind s-a zis «femeie». ea fiind imparateasa Mart . Biblia ne vorbe?te de fii. Preacui au zis — Dumnezeu pentru ca ea era parte femeiasca. fecioara este in vecii vecilor. a$a 3. 3 . 1. 1 cum loan Botezatorul este eel mai mare intre prooroci Marie!. 2.a Mag(adica deosebita de Maria Maica lalta Marie» pentru ca .. o veneram ca atare ? «intiiul nascut» nu insemneaza in citatul prim. toate la I Si suroriie Lu. 24 $. ci Sa in f i lasat-o pe Maica n-ar 91 alti frati natural! unde este vo ba^de de al ei. 12. * . 2) § i unde sau avea . Zamislind de la Duhul Sfint pe Mintuitorul in pintecele fost cu totul curatita de pacate. 1. pe cea luata din coasta lui Adam au numit-o femeie in inteles de fe$i care atunci era fecioara meie maritata (casatorita). Isaia. Luct.. Caci precum Eva era fecioara. intelege ca Dumnezeu ... Sfinta Scriptura arata numai sexul. intr-adevar. a 2. nu barba- na*tere a ramas fee oar. toate acestea. 22 23). 5. cu toate ca Sfinta Scriptura o nume$te pe ea «femeie». indreptare firii lui Adam celui vechi. r S7m 13. ia aminte ca Sfinta Scriptura nu nume$te pe Maica Domnului (Luca. au nu sin. La cele de mai sus trebuie adaugat . $i cuvintele iudeUor nedudespre IlurorUe. adica preacinstire. gri ja unui apos ol. cind red. in nurnar «fra t i» tf sint chiar amintHi purtau numele de 47-50. totusi.na Maria tf frafi Lm lacov Si se nume 5 te mama Lui tes arului I Au nu Mate.$i Adam.loan. evrei. caci aghiografii erau dintre al Noului Testament in sens de «unicul nascut» insemneaza «unul nascut» «intiiul nascut» lisus ar mar fi avu deoareee. Dar nicidecum nu se.

Domnului». 12. iar despre celalalt Iacov nu mai Hristos ar fi incredintat grijii lor pe Fecioara Maria.> (Iuda 1 1) ai domnului Iisus. si mama fiilor lui multe femei. priveau unde L-au pus» (Marou. prisi Maria. Fac.. nului». 5. ^Deci lui Iisus. «Iar Maria Magdalena ?i Maria. de «var» sau c\l^ lui Iacov». ca sa vada mormintul» (Matei. In chip asemanator scriu si ceilalti evanghelisti «$i erau si femei care priveau de departe intre care S1 Maria Magdalena. traia $i era in apropierea intima a Maicii Domnului. si Maria I In toate textele de mai sus e vorba de aceleasi femei care au luat parte la evenimentele Patimilor si Invieni Domnului. Hristos i-ar fi facut aposloli . 28. intr-adevar. fiind amintita chiar alaei. iar Iuda «fratele Domnului f aceasta este o simpla presupunere. unde Avraam il nume^te pe Lot «frate». mama lui Iacov eel Mic si a lu'i Iosi Si Salomea». Maria lui lun de Maica Domnului Cleopa». deoarece a) Nicaieri nu se spune . 17. 13. Iacov «fratii toli Domnului». (Fapte. 1). ar fost : Crucea lui Iisus mama Lui Magdalena» (loan. De^i unii §i presupun ca ace$tia doi dinlrr fi iacov §1 a lui Iosif. 1. mama lui Zevedeu» (Matei. anume Iacov Iuda. 13 35) Mama lor este o alta persoana declt Maria mama lui Iisus. si in apropierea : ei lata textele biblice lamuritoare «$i erau acolo vmd de departe. tolului loan. DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA :»!) datena) sau «sora mamei Lui. Apoi. intre care era Maria Magdalena Daca ar insa nu au fi fost frati naturali ai Sai. care. pe Idsus Hristos. «sora mamei Lui. : apostoli acestea» (Luca. si sora mamei ' Lui. Maria Magdalena. : * INVAJACELUL . in care ziceau catre «$i stateau linga altul mai strain acesteia decit un fiu al ei. fiecare. * ci «robi> Doi dintre ei. iar nu «frati». 55—56). se ?tie numai ca a fost eel dintii episcop al Ierusalimului se bucura de cea mai mare autoritate. Maica lui Iisus Hristos. numai «Maria. Maria lui fratd Domnului» avind alta mama decit pe Maria. 16. 19. oricum. este numita in -Maria. lasind astfel a se intelege ca apoi ca ar fi putut avea $i ailti copii. apoi alteori «mama lui Iosi*. trebuie sa admitem ca «fratii Domnului» au fost vori ai lui Iisus. totu>$i . Din cele aratate pina aici. «rob» (Iacov. in timp ce apostolul Iacov al Zevedeu fusese ucis putem $ti nimic. 25). «fratele Domar fi F fost Iuda Tadeul). 1 lui Cleopa. . dar in special la Matei. «Fratii Domnului» nu se numesc ei insisi «frati».. Acelasi eVanghelist scne apoi «Dupa ce a trecut ziua simbetei. atit in fata credincio^ilor. 17). simbata noaptea. 8. 47). 1. Deci «fratii Domnului» nu pot fi nici macar frati vitregi ai lui Iisus.. 2. Evanghelistul conlinua apoi «Tirziu. 2) . Mane». de?i ii era numai nepot de frate.§i nicaieri nu se poate presupune ca Iosif ar mai fi fost casatorit inainte ?i ca ar fi devenit vaduv sau ar fi divortat. care nu poate fi decit mama «fratflor» Domnului si despre care a fost vorba tf in textul precedent. s-ar putea credo. 15. 13).. 40. 24. a venit Maria Magdalena §i cealalta Marie. 10). iar in alte locuri. «frate» se intrebuinteaza ?i in inteles alte inrudiri mai larg. opistole sobornioesti numite «a lui Iacov» si respectiv «a lui Iuda» Or. 27). mama sint filki Fecioarei Maria si frati naturali ai lui Iisus. Aici iarasi este vorba de «cealalta» Marie. in Orient. ar identici cu cei doi apos- Ioana doi din cei patru «frati» ai Domnului (Matei. 15. ai lui Iisus». neindestulator de intemeiata. mama lui Iacov eel mic si a lui Iosi.Slujitori mi si 91 mai apropiate sau mai indepartate (ca de ex. 1) si «slujitor. 13. Maria. 12. Maria mama lui Iacov. $i. ca Fecioara Maria. si Salomea au cumparat miresme. 27. la Facere. ele.. „• i iudei. dupa cum s-a vazut mai sus. sau fii ai lui Iosif dintr-o alta casatorie anterioara a acestuia. Iacov si Iuda. Este totu$i scris in Sfinta Scriptura ca Iosif n-a cunoscut-o pe ea numai pina ce a nascut ])e Gel intii Nascut. 4. mai ales ca ei in?i?i nu se numesc «apostoli» dupa cum nu se numesc nici «fraji ai Domnului* iar despre apostoli vorbesc la persoana a treia (Iuda. Despre Iacov. iar fi nu apos- : : : si Maria lui Iacov si celelalte impreuna cu sfirsit. ca era «drept». fost apostoli. acolo ei se numesc. Maria ?tim din Traditie doar b) atit. Toate sint po'-HMHte cu numele. a ramas pururea fecioara ?i nu a mai avut alti copii in afara de Iisus. sint autorii celor don. Tmind seama de ' 1 faptul ca peste tot. mama ambele locuri sau «cealalta Cleopa». in alt text «Iar ele erau Maria Magdalena si : Si Iosif sint care poarta acest nume (Iacov fiind conumit la fel cu «fratele Domnului» eel mic in toate listele apostolilor. ceea ce ar fi fost exclus pentru motive lesne de inteles daca ea ar fi fost cindva sotia lui «fratilor Iosif. Mama dm «fratii» Domnului - mama 55) lui Iacov si a lui Iosi»(doi acum divortata.» . lui 91 ca ^i cit : in fata apostolilor (Fapte. 11..')M DESPRE CREDINTA ORTODOXA 3. 1). ca sa vina sa-L unga>' Marcu.

cre§tinii.ve?nic §i. dupa cum corbul in veci nu s-a mai intors pe corabia lui Noe §i dupa cum in veci Micol. Oare aceasta insemneaza ca Se va desparji de noi dupa sfir?itul veacului acestuia? Oare nu zice dumnezeiescud apostol Pavel «$i astfel (dupa ob^teasca inviere) pururea vom fi cu Domnul» (I Tes. ceea ce.i. 8. este folosita tocmai sa accentueze faptul ca Iisus Hristos S-a nascul din mad adaugam $i ? fecioara. Preasfinta $i Preacurata Fecioara Maria. nu a nascut fiu «pina Oare inseamna ca a mai nascut ajutor in ilegatura cu mintuirea noastra subiectiva (a se vedea cap. dimpotriv. Or. se arata m dumnezeiasca Scriptura ca Micol. de lucrardile diavolului.. fata in ziua in care a murit» fii dui (II Saul Regi. miintuie§te-ne pe noi» infiind . Iar in ce prive?te adresarea noastra catre Maica Domnului in acest chip «Nu avem alt ajutor in afara de tine» PREOTUL : In aceasta privinta U-am : r noi nu tagaduim prin aceasta unicitatea lui Hristos Dumnezeu ca mijlo- citor al mintuirii noastre obiective. cind am vorbit despre cultul sfintilor. §[. a$a $i : cum am aratat mai sus. pentru ca se zice «pina cind^? A$adar. in Sfinta Scriptura. Deci «Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu. unelle editii ale Noului Testament l<>- ve^nicie. noastre. pe Iisus : aceea Mintuitorul nostru Iisus Hristos nu va $ede a de-a dreapta Tatalui spre a imparati cu El peste toate veacuriHe.tin DESPRE CREDINTA ORTODOXA La DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA acesitea sa CI romancvLi «§i n-a cunoscut-o pe ea pina cind a cunoscut pe Fiul sau Cel Unu-Nascut. expresia «pina cind» insemneaza : PREOTUL : Sfinta Scriptura spume intr-una din traduceriile observatia ca expresia «pin& cincl» nu limiteaza nicidecum durata starii de feciorie a Mariei. Caruia I-a pus numele Iisus» (Matei 1 . Oare aceasta inseamna ca du(pa : meu ca noi. 1). avem dec it un singur mijlocitor aH mintuirii. $i cuvintele de rugaciune adresate ei «Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu. Iar in alt loc al Sfintei Scripturi se zice ca Noe dat lamuriri pe larg. ve^nic (in veac) nu a cunoscut-o pe aceea care a fost fecioara cea care a nascut trupul Miiituitorului. De aceea. Cu neputinta este ca venerarea Maicii Domnului sa supere pe Fiul el. dupa cum Mintuitorul Hristos vc^nic va fi cu apostolii Sai $i cu itoti cei ce implinesc poruncile Lui. a a oamenilor. de necaz. dosese : Caci zice Domnuil «Iata. 7) aceasta inseamna ca s-a mai intors la corabie vreodata ? . ci roaga-te Fiului tau sa ni le ierlo. de ispita. prin «mintuie§te-ue pre noi» nu intelegem «iarta-ne pacatele». alese dm niuilte altele ale Sfintei Scripturi. corbul nu s-a mai intors pina cind s-a uscat apa pe pamint (Fac. ca adica punem pe Maica Domnului ca §i pe Mintuitorul. dupa cum El ve?nic va sta de-a dreapta TatMui imparatind In Imparalia Sa cea fara de sflrfit. dupa ce a murit. i INVATACELUL Iar in alt loc &1 Sfintei Scripturi este seris lui : «Zis-a Domnul. ca §i cardie de cult ortodox. ci. limba in care au fost scrise aproape toate cartile Noului Testament. Nascatoarea de Dumnezeu $i Maica Luminii. de strimtorare. nu a mai facut Hi dupa ziua in care a murit.. fiica lui Saul. 1. tot astfel Iosif eel drept $i temator de Dumnezeu.pe noi». 28. Caruia prin aceasta nu-I scadem nimic din adorarea ce I se cuvine. In limba greaca. de necaz. Eu start cu voi in toate zi-Me. Domnu- $ezi de-a dreapta Mea pina ce voi pune pe vrajma<?ii Tai a$ternut picio^relor Tale» (Ps. A^adar.». 14 al acestei carti). mijlooitoarea mintuirii : : In Sfinta Scriptura ni se spune. este o mare gre^eala. 4. : .25) dar luatf aminte fi intelegeti ca. 109. Intelesul acestei adresari este ca nimeni dintre paminteni nu ne poate ajuta ca Maica Domnului. Ea este omul in cea mai mare apropiere de Hristos ?i deci Sfinta rugaciundle ei au cea mai mare trecere la Dumnezeu. de patimi». nu Hristos.$i : : ramas fecioara in na^tere §i pururea. 0. 17) ? : traducerea «fara sa o fi cunoscut pe ea Iosdf. spun unii. deschide ochii mintii asupra acestor trei marturii. ridicat de Acesta in dar Treime. deoarece $tim bine ca «Imparatia Lui nu va avea sfir$it» (Luca. Maria a nascut pe Fiul sau Cel Unul-Nascut. ea fiind purtatoare de trup ca $i noi. noi ne adresam Maicii Domnului zicind «N-avem alt ajutor afara de tine» . semneaza «ajuta-ne cu rugaciunile tale sa ne izbavim de rele. pina la sfir$ilul veacului» (Matei. zburind. mintuie^te-ne . verbul a mintui insemneaza $i a izbavi de rau.^i zicem «Preasfinta Nascatoare de Dumnezeu. 20). in mai multe locuri. (sotia lui David). Iniparateasa ingerilor $i inainte de na$tere. ceea ce inseamna acela^i lucru. mintuie$te-ne pe noi» insemneaza: «Indupleca pe Fiul Tau sa ne mintuiasca!» Sau «izbave?te-ne pe noi». ci. fara de barbat. 35) ? a dat drumul corbului din corabie spre a vedea daca a scazut apa. 23). $i in-tetege ca cuvintul pina cind in Sfinta Scriptura insemneaza . dar nu neglijam nici folosul oricarui lax&si.

cinstea. 1—3) ea este «mai cinstita decit Heruvimii . va zdrobi capul sarpelui (Fac. Apoi. ci l-a luat din Sfinta Maria. Duhul Sfint a facut ci rali ai Lui. . : 1. 25). 11. cum spuneau unii eretici. 55—56 Marcu. Dfecl ' . a tinut sa sublinieze ca Fiul n-a avut numai un trup fara de suflet ci S-a facut om deplin. nu cinstim noi pe Maica Domnului. 1. iar «S-a facut om» inseamna &n speciail aratarea Fiului lui Dumnezeu ca om intre oameni. Acest adevar ni-1 arata noua dumnezeiasca Scriptura. 35). 1. 26—27). pentru marirea pe care i-a facut-o • ' Dumnezeu : (Luca. . cind zkv «Iata.. ci Maria lui Cleopa (Matei. ?i si Maria. se cuvine sa cinstim ?i sa veneram pe Maica Domnuilui. 19. cu trup sau fara de minte cum spun alti eretici $i suflet cuvintaitor (Inv. 48 — ' 49). prin na^terea din Fecioara : t PREOTUL ei . cu hotarire. 14. Iar prin cuvintele «$i S-a facuL om». S-a zamislit fara saminta barbateasca. 29) ? Cum sa n-o cinstim noi pe Maica Domnului. 1 §. 1. ca a purtat si a alaptat pe Mintuitorul lumii. 40. Prin acest cuvint. lo<m. 175). numind-o «binecuvintata intre femei» si «Maica Domnului meu» (Luca. ca fiu al ei. 3.a. l r ' arata ca pe ea o vor ferici toate neamurile. OrL. ingerul : Domnului in vis s-a aratat lui zicind : «Iosife. «S-a intrupat» inseamna cu deosebire «S-a zamislit». si fra^ii Domnului sint numai rudenii cu El. * • *. — — . In cele de pina aici ti-am aratat. chinaciune (Luca. ecu a Carui slava nu o cuprinde nici cerul. Stapma». cind insasi dumnezeiasca Scriptura ne arata ca si arhanghelul Gavriil a cinstit-o cu insa Asadar. cue cm este Biserica Imparatului Slavei. a proorocit ca toate neamurile o 'vor ferici §i-i vor aduce cult pentru marirea cu care a invrednicit-o Dumnezeu pentru smerenia ei (Luca. iar nufraji natusi 11). Care a ales-o si a sfintit-o pe ea spre a-I fi Lui Maica. Hristos (Luca. fiind . 7. 47 16. 1. ce inseamna in Simbolul Credintei Ortodoxe cuvintele «S-a intrupat de la Duhul Sfint §i din Maria Fecioara $i S-a facut om» ? De ce anume se spune in chip deosebit «S-a intrupat» §i chip deosebit «S-a facut om» ? • INVAJACELUL Dar m A . 31. pe aceea cart* a aflat «har de la Dumnezeu» ^i care este «binecuvintata intre femei» i — t ' . 28) ei i s-a inchinat Elisaveta. ca inceput al intruparii. nemaiavind si in afara de Iisus Hristos. a prevestit ca Maica Domnului va fi acea «iemeie-fecioara». 48—49) insusi numele si . spre purtare de grija. 3—10) Mintuitorul S-a ingrijit de soarta ei chiar ?i atunci cind El suferea infricosate chinuri pe Cruce. dar aceasta zamislire minunata nu s-ar fi putut face fara lucrarea Duhului Sfint. 22—23) ei i s-a mchinat arhanghelul Gavriil si a numit-o pe ea «plinS . o asculta si-i era supus (Luca. 19. toata preavenerarea Maicii Domnului trece de partea Ratal sau... t • de dar» Dumnezeu. maica sfintudui loan Botezatorul. Mama de asemanare decit Serafimii» (Axionul). to : INVATACELUL intruparea Cuvintului * ? ' celor zisi «fratl surori ai PREOTUL : Fiul lui Dumnezeu i S-a zamislit ca om din Fecioara. ca Fiul lui Dumnezeu $i-a alcatuit Trup adevarat. Mintuitorul lumii (loan. 51) o prima minune a facut-o Mintuitorul la nunta din Cana Galileii la rugamintea ei (loan. intreb. 2. 2. dupa caderea ilui Adam si a Evei. fiu al lui . Dar ce inseamna «De la Duhul Sfint §i din Maria Fecioara»? Care este partea Duhului Sfint §i care a Fecioarei Maria. slava si darurile date de Dumnezeu Preasfintei Sale Maici si ai auzit ca umbrita de puterea Celui Preainalt (Luca.• inseamna «Doamna. care. Bl n-a venit cu trupul din cer.: 02 DESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA 03 dimpotriva. - mai silavita fara alti fii 1. caci Scriptura ne (Luca. 28) Mintuitorul. 40—43) fericit este pintecele 5i^sinul ei. 27. iiicredintind-o. . 15). Domnului» nu este Maica Domniilui. 1. 1. 13) ea va fi mijlocitoare a intrarii in lume a Mintuitorului nostru Iisus Hristos (Ier. in limba ebraica. despre ea s-a proorocit ca va fi acea fecioara care va naste pe Emanuel-Dumnezeu (Isaia. ea insasi. prin Duhul Sfint. celui mai iubit ddntre apostolii Sai (loan. prin Fiul ei. 1. 2. 28—30)? Daca noi cu adevarat credem cele scrise in Sfinta Scriptura. cu marturii din Sfinta Scriptura. 12— 13 Fapte. sfintii parinti care au alcatuit Simbolul au tinut sa spuna mai ales. 6) ? Pentru care pricina n-am cinsti-o pe Maica Domnului. 2. 35) si raminind fecioara dupa nastere (Iez. Aceasta Doamna si Imarateasa-Fecioara va sta de-a dreapta tronului Fiului sau in ziua Judecatii de apoi ea a zaimslit § i a nascut din Duhul Sfint pe Fiul lui Dumnezeu (Luca. nici paminhil pe Dumnezeu L-a purtat in pintece (II Par. de Cred. . care dupa marturia Sfintei Scripturi $i a arhanghedar» (Luca. nu numai unul parut. mai desfatata decit cerurile. 44. cum Fecioara sa zamisleasca fara saminta barbateasca pe Fiul lui Dumno/ni ca om. 28) ? Pentru care luluii binevestitor este «plina de pricina o socotesc unii pe Maica Domnului femeie de rind. «binecuvintata intre femei» (Luca.

pentru ca era hotarita sa nu $tie de barbat. in acela^i timp.cu. una este partea Duhului Sfint §i alta a Fecioarei Maria. de Cred. Atunci a umbrit-o intelepciunea ipostatica §i Puterea Prea Inaltului DumSfint. Ort. Dar Duhul Sfint a dat putere Mariei sa-L primeasca P(? Fiul lui Dumnezeu in ea. cartea cea noua a celui ce ?tie carte (Isaia. ca ce s-a zamislit intr-insa este din Duhul Sfint» (Matei. 13. caci §tim ca in fiecare persoana divina era din so afla toata firea lui Dumnezeu. ca orice femeie ? INVAJACELUL Dar : despre Fecioara Maria se mai §tiu $i alte lu- PREOTUL dar. 1.n Fecioara Maria. spunindu-i sa nu-i fie teama $i sa ia pe femeia lui. ba nici macar o parte din ea. rom. cartea a Ill-a. 29.: 64 DESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA (if) David. Fecioara Maria a fost fecioara inainte de na$tere. 15. 3. caci ceea ce s-a zamislit intr-insa. iar dupa (vezi Inv. se gindea sa o paraseasca. caci Hristos. ca pe Cel ce incepe sa-$i alciituiasca Trupul in ea. de vreme ce eu nu $tiu de barbat ?» $i raspunzind Ingerul a zis «Duhul Sfint Se va pogori peste tine $i puterea Celui Prea Inalt te va umbri» (Luca. sa Se nasca Mintuitorul. Ort. totdeauna. mai presus de natura na$terii obi^nuite. care se tilcuie^te cel care «ii prinde pe cei intelepti in viclenia ilor» (Iov. Intr-un asemenea caz. Dar Duhul Sfint da Fecioarei sa zamisleasca. PREOTUL N-a acest fost singur. Fecioara Maria ar fi fost numai un vas ales 91 S-a intrupat de la trebuia. Si a zis Maria catre mie aceasta. 20). Sfintul Duh nu-I da Fiului o fire omeneasca de la Sine. 7. fecioara nastere a ramas pururea 178—179). Caci Dumnezeu lucreaza asupra oamenilor. Da$i ingerul nu-i spusese cind va na$te. ikv. 2. ea intreaba «Cum va fi mie aceasta. fi §i-a alcatuit Luifi. (Iindu-i putere de a primi dumnezeirea Cuvintului §i puterea de a na$te. 11). Sfintul : Fecioara va avea in pintece §i va na§te Fiu §i vor chema numele Cu moi este Dumnezeu» (Isaia. 14). ca o saminta (lumnezeiasci. zice a$a «Du$manul mintuirii noastre (diavolul) pindea fecioarele din cauza profetiei lui Isaia care spusese : : PREOTUL Ca loan Damaschin spune «Duhul Sfint S-a pogorit peste ea. din singiurile ei.. Dar Duhul Sfint a fost singur in Fecioara Maria cind aceasta a zamislit pe Fiuil lui Dumnezeu ca om? : INVATACELUL : vreme ce eu nu §tiu de barbat ?» (Luca. 1. nr. logodna a fost pa/itoare a Fecioarei Maria $i in^elaciune a celui ce o pindea pe Fecioara. iar d e El. Fiul lui Dumnezeu a fost prima clipa a existentei Sale. ca sa poata intelege ca aceasta se va intimpla in viitor. Cel de o fiinta cu Tatal. 1. sau in parte... A$adar. din can* fagaduinta dumnezeiasca. Dar ingerul Domnului i s-a aratat in vis. intreb. Duhul Sfint fiind nedespartit nedespartit de firea Sa omeneasca. De aceea. fi prin care ar venit Fiul ilui Dumnezeu in f fara de saminta barbateascS i§i deci fara de pacat. 27). inger : «Cum va fi : inlr. face ca tinara sa fie logodita cu Iosif $i este data depreoti. INVATACELUL lirii ? : Dar na?terea Fecioarei Maria n-a $i la fost dupa legile Ea n-a nascut cu dureri : 9 luni. p. din avut copii sa intelegi acest lucru. vezi $ Inv. cum a voiit Tatal.. in aceasta privinta. (Doginatica. ca sa amageasca pe cel care se ingimfa intotdeauna cu intelepciunea.. cind ingerul ii aduce vestea ca va na$te pe Fiul lui Dumnezeu. Ea zamisle$te pe Fiul lui Dumnezeu. prin Duhul . din Duhul Sfint este (Matei. 176). nici cheile fecioriei sale nu s-au stricat. 34). Sfinta Scriptura ne spune ca Iosif. dupa ce a aflat ca Maria avea in pintece. trup insufletit» {Ihxjmatica. de : lume cu un trup adus 'intreg. cap. de Cred. logodnica ta. a§a cum I se fagaduise lui Dumnezeu.. ca fecioara. din clipa zamislirii de aceea spune Simbolul de Credinta ca «S-a intrupat ». 1. adica S-a alcatuit ca fire omeneasca <li. Deci Insufl Fiul lui Dumnezeu Dar de ce a avut nevoie Fecioara Maria. dupa a fost o fecioara din saminta lui David. 147). ea totusi se mira. Ea trii- ise in curatie desavir$ita $i era logodita cu Iosif. Dar lui Emanuel. caci ea nici nu a avut. partea IV-a cap. asculta pe dumnezeiescul Damaschin care. un barbat batrin din aceea$i semintie. 19). A$adar. daca ea a trait in feciorie pina : INVAJACELUL ? : de logodnic Sfinta la moarte $i nu a mai moment in ea. «Iata. nu te tome a lua pe Maria. 34—35. : r adica Fiul lui Dumnezeu. care deci n-ar mai fi fost un trup adevarat omenosc luat din trup omenesc. caci ea avea de gind sa traiasca in feciorie. De aceea spune Simbolul PREOTUL Maria : Duhul Sfint §i din Maria Fecioara». in Intruparea Fiului lui Dumnezeu. clurcri 1 cruri ? Na$terea Pururea-fecioarei Maria a fost dupa legile firii. Desigur. din cer. 20). I Cor. trad. - — Credinta OrtodoxS .

Elisaveta..anunte ca va naste pe «binecuvintata intre femei» (Luca. 31. chiar din vremea cind traia 11. a marturisit ca Cel Puternic ferici toate preamarim pe Maica Domnului. Celui caruia (fan i-a precedat placerea. ca Dumnezeu. 14 vezi $i tnv. deoarece insusi Mesia. . 27). dind-o in seama celui mai cinstit-o ca pe o Maica §i a avut iubit ucenic al Sau (loan. maica (Luca. 26—29). Supraveneram de o mare cmste. 19. Noi cinstim si ne arhanghelul Gavriil. e persoana lui Dumnezeu-Cuvintul care. potrivit cuvintelor proorocinlui dlireri a care zice «!nainte de a slmft durerilor.27—28).7 Rul »i lui Dumnezeu. o cinsteau ?i o fexiceau (Luca. i s-a inchinat si a numit-o «plina de sa o. cum spun imnografii. nu ne-ar fi putut mimtui. 3.• 6« . ea a nascut» . intreb.1 ! : . rastignit pe Crucc. 43. Daca n-am recunoaste ca Fecioara Maria e Nascatoare de Dumnezeu. caci prin colaborarea lui Dumnezeu Duhul Sfint. prin Duhul Sfint. 15 Isaia.. caci nu se naste niciodata o file singurS. 7. Pentru ca S-a nascut fara de tata. Dogmatica. ci numai om. a vestit ca prin ea Maria. 1. DESPRE CREDI'NTA ORTODOXA fara de tata din femeie DESPRE PREACINSTIREA SFINTEI FECI PARE MARIA (. Domnul Iisus Hristos este persoana in doua firi. 45). . Se na$te Dumnezeu fi Dumnezeu : adevarat care a avut ca Maica pe pamint pr din Tatal. 187). fiindca Insusi lumii & va zdrobi capul ^arpeiui nevazut va face Dumnezeu mintuirea Fac. INVATACELUL Dar tcare pentru ce o numim pe Fecioara Maria «Nasca- de Dumnezeu» I ? de mai inainte Ji-am aratat.• §i iara^i : «Inainte de a venl vremea ' nlseut un fiu» (Isaia. Noi cinstim §i Maria pentru ca si Mintuitorul nostru Iisus nezeu si Pururea-fecioara mai grele suferinte. . 26. ca Sfinta Fecioara Maria a fost cu adevarat Nascatoare de Dimnezeu. 66. 1. s<u ca persoana a firii dumnezeiesti. cele doua nu se amesteca. a Hristos. ea a 'Hscut trupe$te pe Dumnezeu Cuvintul» (Sf. pentru ca . . trimis de Dumnezeu Fecioara Maria.. 7). A Maria «Maica a lui Dumnezeu» de PREOTUL: ai'zi In Sfinta Evanghelie dupa Luca. pentru cm i-a facut cni marire si Maica Dumnezeu. : . insa^i. fecioara Maria §i ne ea pe pamint. de a fi Maica a Fmlui bail ca Dumnezeu a invrednicit-o $i a na$te pe Mesia. inchinam $i preaveneiram pe Prea Sfinta Fecioara 2. — : d'irerea. i. chiar cind era in cele grija de ea. 9. loan Damaschin.. 4 §i urmatorii).si 4 Noi cinstim si marelui prooroe loan Botezatorul. si «bineeuvintata intre femei» a numit-o «Maica a Domnului» ( . Nascatoare de Dumnezeu §i Pururea6. ccrtea a IV-a. de Credinta OtL. Dar aceeasi persoana e ipostas si firii divine si celei omenesti. asa vrea s& §tiu mai precis care sint marturiile SfinINVATACELUL A$ noua ca trebuie sa cinstim pe Prea Sfinta tei Scripturi care ne dovedesc Fecioara Maria si sane inchinam ei ? Marturiile Sfintei Scripturi care ne aratii lata. Si dat fiind ca S-a intrupat chiar Cuvintul lui Dumnezeu. - . S-a nascut la timpul sorocit nasterii adica atunci cind a A uiplinit 9 luni dar mai presus de legea nasterii. MS inchinam isi preaveneram pe Prea Sfinta 3. n-am socoti persoana nascuta fit ea ca fiind si Dumnezeu. Noi cinstim $i prin Duhul Sfint. spunem ca Dumnezeu S-a nascut din Maria.. in Sfinta Scriptura lui «Mama lui oriunde vei Iisus». a cinstit-o »i Sfinta. este cuvintul. si in cele ce urmeaza i^i spun asa «Noi numim pe Preacurata Fecioara Maria «NSscatcare de Dumnezeu». i : . nu i-a urmat nici fara de mama r Preacurata Fecioara Maria. pentru ca Cel ce S-a nascut din ea dupa fire oheneasca e Insusi Fiul lui Dumnezeu. 48). Iar persoana firii omenesti a lui Iisus Hristos era Insusi Fiul lui Dumnezeu. deoarece Iisus Hristos este Fiul lui • ' I ca de acum o vor neamurile (Luca. * . J . dar potrivit Ugilor firii. e nascut mai inainte de veci din Tttal. cap. ci ipostaziata intr-o persoana. De Si in cele : PREOTUL: — — mai ales in eel de la Calcedon. chiar daca ele cum ne invafa sfintii parinti in sinoadele ecumenice firi a*eea. Intreaga noastra mintuire isi are deci temelia si se imtrepatrund. readucin(diavolul) (vezi )• du-ne in starea de fii ai Lui. dar» §i preaveneram pe Maica Domnului. $i 7. daca ar fi fost numai on. la 1. Noi cinstim §1 ne Dumnezeu. 13 Ier. intelege ca despre Maria. in faptul INVAJACELUL Unde : se nume?te ? in Sfinta • Scriptura Fecioara preaveneram pe Prea Sfinta Nascatoare de Dum5. frate PREOTUL: inchina Prea Sfintei Nascatoare de sintem datori a supravenera si a ne Dumnezeu $i Pururea-fecioarei Maria sint acestea pentru $i ne inchinam Prea Sfintei Fecioare Maria 1. nascindu-Se fara sa pricinuiasca dureri.. • 43. Iar Iisus. Noi cinstim pe Prea Sfinta inchinam ei pentru ca ^i oamenii cei credincio^i.

pe iisus Hnstos. mtr-o masura mai mare. marturisind despre puterea ce o au in ele. Multf oameni se vindecau numai atingindu-se de $tergarele §i de trupul apostolului Pavel despre minuni . 11). sfintii au avut in ei haxul Duhului Sfint intr-o masura adeseori minuni. 20. 12 . 5. A A 1 n I preaveneram pe Maica Domnului. pentru ca in ziua Judecatn celei de Apoi ea va sta de-a dreapta Sfintei Treimi cu mare cinste si slava. loan.. 1. sint rama$itele paminte?ti facatoare de ' lata. 17 — .. . '' _ ' 1 . dupa marturia Sfintei Scripturi care zice «De fata au — §i ... a fost euratita de pacate mai mult decit orisi : ' '. Nox cinstim pe Maica Domnului si ne inchinam ei. Noi cinstim pe Maica Domnului mai mult ca pe oricare din sfinti deoarece intelegem ca ea a nascut ?i a alaptat pe Sfintul sfin t ilor. Noi cinstim • • r v : • . ei a fost «plina de har» (Luca. ale reprezinta sfintele moa$te ? • Sfintele moa?te sfinti. caci ea a fost ascultata de Fiul ei. ! '. Dar precum sfintul poate sta in legatura cu oamenii care i se unora dimtre Noi le cinstim — — roaga.. dupa porunca ce zice «Cinste te pe §i : $ 1 statut Impch** * Imparateasa de-a dreapta Ta. (Ps. Care ne-a rascumparat din moarte (Rom. ajutindu-i in chip minunat. INVATACELUL Ce PREOTUL: miiiuni. < • o anumita legatura cu trupul sau. 19). Una despre - citeva din multele mSrturii ce se gasesc in Sfinta Scrip- cinstirea si preavenerarea Sfintei Nascatoare . 13. 26-27 §. cu atit mai mult pastreaza el insu$i : • . " DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MQA§TE • . haru'l acesta avinprin aceasta foarte mare. frate. care a fost §i el loca^ul Duhului Sfint. in haine aurite prea infrumusetata * Pc 44.m. deoarece Dumnezeu a ales-o pe ea sa fie Maica Ziditorului tuturor fapturilor celor vazute |i celor nevazute. 1* Capitolul 7 i • ' • . ca pe ni^te obiede in mkmnata a harului Sau. •' % ' 1 * ' • i r * i *'* 4 - u » • ^ * i t preaveneram pe Maica Domnului mai mult decit pe toti sfintu si toti ingerii din cer. 19. precum spune apostolul «Au nu stift ca trupul vostru este loca^ul Duhu: lui Sfint care locuieste in voi?» f (I Cor. facind du-1 in sufletele lor §i in viata cereasca la care s-au dus. 28 351 12. Sfinta Scriptura ne spune •i acute prin trupurile sfintilor in vremea vietuirii lor pdmlnte^ti. 11. . 16 . 5..a.i ' " . 9 N °i cmstim (Ie?. ORTODOXA Noi cinstim cinstitfi ?i lata] . * . Deut. Cat au care Dumnezeu l$i arata toata put fost pe pamint. de Dumnezeu mriezeu I si Pururea-fecioarei Maria. preaveneram pe Maica Domnului caci ea a zamislit Dumnezeu de la Duhul Sfint § i a fost umbrita de puterea Celui ?i. 10. - . prin aceasta. 6. si .91 pe mama ta» - preaveneram pe Maica Domnului.. .).H8 DESPRE CREDINTA 8. • • Noi cinstim pe Fiul lui Prea Inalt care alt sfint ce sta inaintea lui Dumnezeu ea n-a avut numai dar de la Dumnezeu. caci a § a o cinsteste si Biserica lui HriStos 51 n cinta: «Ceea ce e 9 ti mai cinstita decit Heruvimii ?i mai marita fara de asemanare decit Serafimii» (Axion). pentru ca ea a fost cmstita de Dumnezeu mai mult decit toata faptura. 18). Dumnezeu! $i Mintuitorul nostru. • • • ..

3.-. cind erau in ele sufletele care aveau credinta dar dupa moarte. prin care cmeva : Care 1-a dat>» (Eel. 15). n-a . iar (Fac. numai prin trecerea umbrei apostoMui Petru peste ei (Fapte. iar aceasta este oprita raspicat de porunca I $i a Il-a din Decalog. ce putere are un trap mort ca sa faca minimi ? ? ' . . a treia si in ziua a saptea va Acesta sa se curete cu aceasta apa in ziua nu va fi curat. sint spurcate. de trupul mort al unui om si nu se va 6—11 19.. : altii.lucruri menite toate sa piara prin intre: Nici sfintele moarte nu sint idoli sau zei ori asemanari ale lui Dumnezeu. acela va intina loeasul Dom- . materie ? . Prin urmare. apoi ca acelasi Dr Duh Sfint V n. : atunci.. ce se atingeau de ele. pentru ca caci trupul mort al lui Iosit chiar acelea nu erau toate spurcate nici acela 1-a luat la sine in Egipt (Ies. ?i noi *rebuie sa le cinstim. Sa nu-ti faci tie chip cioplit §i nici un fel de : dupa moarte. fi curat.. intarire. Atunci. In Testamentul Nou 13. 2. 19). cap.» (Num. Gare ile-a PREOTUL buintare potrivit unor rinduieli si invataturi omenesti?» (Col. 21. pina cind te vei intoarce «Intru sudoarea f etei tale vei pamint esti.). cei ce se ating toarce» Mirdti sapte zile.. 5. Deut. $i nici inchinarea ila ele nu este idololatrie. Caci stris este lost luate. Noi nu lie ridicam sfintelor moa$te biserici.: 70 MSPRE CRED1NJA ORTODOXA I *i . 24—25 $.. 13. 19—20. 7). prin idolii lor.1 poate sa intineze insa?i Riserica. 13.. Apostolul scrie ment care In Testamentul pentru stihiile lumii. 15) dat putere. Trupurile venerate nu sint oare «asemanari» din cele oprite in aceste poninci ? de blestemul care venea mai spurca pe cei ce se ating de ele.. ci necuratie... -d~ ~~ **i «« rtrirn nllX . 20-22). 11—13 Lev. 10—11). Porunca I ?1 • a II-a inlatura cinstirea idolilor. atit cit sfintii sint in : i PREOTUL • . : 11.. prin legi a naturii. 6—9). 20. ' INVATACELUL "Jl-am aratat ca trupurile oamenilor credincio^i shit loca?uri ale Duhului. cum faceau paginii zeilor ?i idolilor lor. ci i^a inviat (IV Regi. iar 5. ca : • 20-21). «Pulberea sa se . necurat sa fie ?apte zile. caci intoarca in pamint precum a fost. 71 . 21). : ?i t lua : ! Nu gusta ! Nu te atinge ! . cit si dovada ca trupurile sfintilor $i dupa moarte au putere minuni ca oasele proorocului Elisei invie un mort (IV Regi. «necurate» care intinau pe om In Testamentul Vechi erau si alte lucruri pilda. iar de nu Da. Dumne cniesc paginii idololatri. deoarece prin aceasta cinstim pe Dumnezeu. de sau animalele socotite an Vechiul avut scurgere de singe (Lev. . INVATACELUL Unii spun ca inchinarea la moarte inseamna idoloJatrie. ci pe locul descoperirii lor ridicam biserici lui Dumnezeu $ prosdavim pe Dumnezeu prin ele. prin trupurile sfintilor fa ace minuni. sustragem de la aceasta menire " de ce tocmai trupurile sfintilor sa le _• . Sfini care locuieste in ele.... si (I asupra lor. pentru ca ele sint Cor. 9. proorocul. hainele si patul celor care au prin atingerea de ele. Deci atingerea ele . ele nu .. Vechiul Testament spurcau pe cei PREOTUL Numai cadavrele din erau sub pacat si sub Western Totu*.. 6. iar nu pe ele i-nsele ca atare.se va curati. si in pamint te vei inIn pamintul din care esti luat.. INVATACELUL Mai : spun ca menirea trupurilor moarte este INVATACELUL Se mai spune ca putrezire. Tat eel ce se al.iu. nului. sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.a. . sufletul sa se intoarca la Dumnezeu.ta. pentru ce « Dack deci atf murit impreuna cu Hristos rabdati porunci ca acestea Nu cum a i fi vietuind in lume.. 2—5. j cadavruil lui m viata.. DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MOASTE dU .si de cadavre devin nemoarte {sarutarea dor) nu ar aduce chiar $i indirect in tire. . iar nu sa fie sustrase acestei minca piinea . $i sintem datori sa cinstim puterea dumeezeiasca din ele.. de neatingere a anumitor lucruri SocoDar sa stiti ca toate cazurile tovatatura apartinind numai Vechiului Testatite spurcate au alcatuit o Nou nu mai are valoare. 16—17). . inteleg ca trupurile sfintilor ?i al Mintuitorului ciu icicut mkiuni cind erau in viata. i i- i ** . 19) n-a spurcat pe Moise cind spurcat pe eel care a fost asezat Elisei. A?a ni se spune $i in Sfinta Scriptura «Cel ce se atinge de trupul mort al unui om. trupurile (cadavrele) cre§tinilor nu mai biserici sau locasuri ale Sfintului Dull sint curatite : 1 unui f i * Sa nu te inchini lor pi nici sa le sluje$ti» {Ie?. 12. Asa erau. 19 f 11—12). 3. iar nu $i pe a sfintelor moaste. (Faptfc. Caci daca tnsu?i Dumnezeu le proslave$te prin puterea miniinata ce le-o da. care sint categorice «Eu sint Domnul Dumnezeul tau.. • curati..' Testament ca necurate (Lev. in pamintul din care au sa fie ingropate si a se preface. O mormint peste el.

nu a fost tocmai ca nu cumva. dupa cum ai vazut. A$a despre trupul lui Moise aflam urmatoarele «$i a murit Moise. sint $i exceptii de la aceasta regula.. a ridicat pe Ilie in virtej de vint la cer» (IV Regi. prin moarte *i putrezire. pentru ca — buie sa o sufere toate trupurile pentru a putea trece.. Sir. Sir. caci a venera nu este acela§i lucru cu a idololatriza. far^ «Iata. ea este in primul rind pentru cei pacatosi (I Tim.. fara spifa — » » • . eel tocmai trupurile sfintilor? au fost luate in cer. 4. caci Cartea Sfinta zice «Si a bineplacut nu s-a max aflat... fiind inclinati spre idololatrie. in ve$nicie. este absohit ? ? r r insasi Biblia si A?a. or. Atunri. 18). sa-1 venereze ? PREOTUL $i dupa Testamentul Nou. ca Ilie fi Enoh. §i deci de la inviere. ridica puterea ei si necesar ca trupurile sa putrezeasca in pamint spre a putea invia. de asemenea «Prin credits Enoh a fost luat de pe pamint. invia/. lege generala. caci era «f ara tata. 5—6). oare. iar uneori trupurile lor au fost chiar ascunse tocmai pentru a nu fi venerate. Prin aceasta cinstire ele nu sint idololatrizate. 3. Fac. dar nimeni fi 34. 5. 51—52? I Tes. in pamintul Moaibului. trup duhovnicesc» (I Cor.. DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MOASTE se VI PREOTUL Legea : stricaciunii trupurilor De altfel. precum apostolul zice voua: Nu toti vom muri. lui Dumnezeu. : . intr-o clipeala de ochi. pacat iEvr. 7. fara a pentru toate nevoie sa le treaca. n-a suferit putrezire in pamint' si totu?i s-a inaltat la cer. Dumnezeu a facut §i face cu trupurile sfintilor exceptie de la legea generala pe care tot El a dat-o a mgroV 2. inviaza intru slava se seamana Ininviaza intru putere se seamana trup firesc. dar toti vom fi schimbati. Deci. in fata Bet-Peonu $tie mormintul lui nici pina in ziua de astazi» (Deut. . ^ _ pamint inca e bogata in marturii asemanatoare celor din Biblie INVATACELUL pamint. toti dreptii au fost inmormintati.. Totu§i. inviaza intru neslricaciune se seamana intru necinste. apoi Dumnezeu» (Fac.i tru slabiciune. $i ace^tia sint schimbati la trup. 15—17). nu inseamna ca se opresc de la putrezire. trupurile sfintilor sint ingro- INVATACELUL : Cum inviaza mortii ? Nebun ce e$ti Tu ce semeni nu da viata daca nu va fi murit. insusi *rupul Mintuii. 9). rului. 48. de neam. un trap al ei. 5 9 .a.' \ 72 DESPRE CREDINJA ORTODOXA moarte este intr-adevar o rea mortilor ? . 49. ca orice lege. Prin urmare. si el : «Nici ami nu Enoh lui Dumnezeu. 14. trupul lui Enoh al lui Hie n-au fost ingropate in pamint spre a putrezi. 2. din timp. de pilda. impiedicind procesul descompunerii oare nu se inlatura posibilitatea invierii lor ? Caci zice «Dar va zice cineva ! : nu putrezesc mai intii in Toate trupurile moarte trebuie inmormintate. Dar peste toate. lege au mai fost catosi. intr-adevar. 1-ar zci- !-" . Deci. 15 35—44? loan. ci numai graunte gol. 24) ?i iarasi s-a facut ca Enoh pe pamint. neavlnd nici inceputul zilelor. taina va spun sa f i trecut prin moarte. avindu-1 inaintea ochilor. nici sfirsit vietii» (Evr. deodata.. lol : : Trupurile moarte. nu avem nici un ^indiciu in Biblie ca ar fi fost ingropat vreodata. 4. mama. Si ce semeni? Nu trupul ce va sa fie il semeni. Si apostolul Pavel grSieste.. aposSi cu ce trap au sa vina ? sfintul pate — ca : §i ale tuturor cre^tinilor li — §i numai acelea din ele care fac minuni sint dezgropate ?i se da o cinste deosebita. adica pentru a putea fi adaptate ve^niciei. in anumite cazuri. ^i a fost ingropat in vale in pamintul Moabului. dar nu adorare. dacS nu vor putea invia. Pe atunci iudeii erau inclinati spre idololatrie §i u^or ar putut cadea in aceasta gre^eala a venerarii trupului lui Moise. . ci ne marturiseste ca exceptii de la aceasta ca Dumnezeu. Despre Melchisedec. prin voia si puterea lui Dumnezeu. acolo. avindu-1. pentru ca Dumnezeu il stramutase caci mai inainte ca sa-1 stramute. de pilda. ca sa nu vada moartea Si nu s-a mai aflat. De aceea. caci si in Testamentul Vechi. la trimbita de apoi» (I Cor. 16). 1. pentru ca 1-a mutat : PREOTUL : In citatul acesta este vorba de schimbarea pe care tre- lara al a fost rapit de pe pamint» (Int. Neputrezirea trupurilor sfintilor dovedeste ca si legea aceasta prin exceptiile ce le face priveste mai mult pe cei pa- - - seamana trupul intru stricaciune. 24). Schimbarea aceasta se face de obicei prin moarte. 15. ca lui Dumnezeu. apoi. deodata s-a ivit un car si cai de foe si despartindu-i unul de altul. numaidecit. daca se intfmpla de griu sau de altceva din celelalte iar Dumnezeu ii da un imp dupa a Sa vointS fiecarei seminje. dar. : " : Astfel se vede ca Dumnezeu poate fi gasi §i alte cai pentru schimbarea trupurilor noastre. 12. care este intra totul asemenea trupurilor noastre.). In Testamentul Vechi au fost ascunse moa^tele lui Moise — ?i poate ale altor drepti — pentru fi eft iudeii. A § a ? i cu invie. 11 Int. dupa cuvintul Domrobul nului. 12). . daca i-au ascuns trupul. el a avut marturie ca a bineplacut lui Dumnezeu* 5) TOt *** ?1 d€Spre Ilie ni Se Spune <<Pe clnd mergeau ei (Hie m* k 7 Si misei) asa pe drum si graiau.. in afara de 17.

«Cinstim moastele mucenicilor ca sa adoram dumnezeieste pe Acela. si rele din loca§ul sfint (Ies.. prin cinstirea biruintei spre intarirea altor luptatori» (Eusebiu de Cezareea. Inaintea lor se tern. I). 1. . 9).A a 71 * DESPRE CREDINTA ORTODOX ca pe vitelul de aur (Ie§. • • . J ' * * episcopul acelei cetaji (f 166).. 1 . se faceau imehinaciuni (Ios.. Pe atunci Irupul mort era socotit ca necurat. spune «Noi am strins oasele lui ca pe un odor mai scump decit aurul $i decit pietrele soumpe si le-am asezat unde se cuvine aici ne vom aduna cu bucurie si Domnul me . : . ca Moise. - - ' CULTUL SFINTELOR ICOANB .. ridicam la cele mai presus de cuvint. . caci inca nu sosise Hristos cu harul S<iu sfinjitor si deci trupul omenesc era inca nerascumparai de sub stalicet pinirea diavolului. . 32).lm idoli. - " * - r• . . r ! .' . in If. 37.1 Precum ne ajutoram de cuvinl. iar mai tirziu. §tim ca insusi arhanghelul Mihail cauta sa nu-1 lase in stapinirea diavolului (Iuda. s. : . .*. . j • celei mucenice^ti. <•. . ai Carui ucenici sint. • . . sa . adunindu-le cu mare evlavie ? i grija § i zidind altarele brsericilor peste ele. Istoria biseri- .. Si cinstim pe slujitori in a?a fel. ceea ce se face pina azi. j - .. Se Intelege ca cinstirea sfintelor moaste se indreapta tot spre Dumnezeu. . Deut. • ! gindul nostra la Dumnezeu.i . . de altfel. . ca chiar aceste unor semne si mfatisan ale . asezati deasupra Am doi . adica opreste mchichipuri trebuie cinstite ca dumnezei. a Carui putere sala Luieste in ele. . < i . ne . 6). - - . .- ' r * . I ' . vazute (H^. - . ' icoane..* 18-22 26. » I « * i • . (Fer.a. 1 la alte asemanari mchinarea intemeiata pe socotintd Dar prin aceasta opre $ te uumai 9). tot asa ne folosim si de icoui. Pentru evitarea aces tor rataciri.. 15). • . Epistola catre Prezbiterul Ruperiu.. ca cinstea lor sa treaca asupra Stapinului care a zis «Cel ce va prime$te pe voi pe Mine Ma primele. ca si in sfintul antimis de pe altar. Nu opres-te insa cinstirea narea la aceasta cinstire nu ramine in mater. 7.. 25. . ale sfintiior. • . 16). • Epistoila Bisericii * ' din Smirna despre : martiriul ! sfintului Policarp. . 9.>aO. era bine sa ramina ascunse trupurile unor barbati sfinti ?i drepti. noi ne inchinam la : - ' . •.. IV. ' i I • ' • : ' - 5. lata. cind . inchiaiarea . • ' * ' . 32. • • I loronim. 1 • INVATACELUL • : : Unii ••""' . despre care. ci duoe ce se da unor briie si stercjam vazut cinstirea eel incmipuit de ea. 9 ceasca. ca Biserica a cinstit din primele veacuri oseimntele mucenicilor. 1—35.puna o particica din sfintele moaste. In chivotului Legii sau in covoaHeruvimi sculptatf. - ' Capitolul 8 I • sarpatonm ziua nastern sale Si va da noua sa . mira ! ca t . ingrijindu-se ca in altarul fiecarei brsenci. 4 Lev. Vechiul Testament se vorbeste despre de pe trupul apostolului Pavel. . sa stii si aceasta. de la sfintul din care sint facute... 26.. -f ' ' . Deut 8 Faptc 7 Dumnezeu si • ' < : ' .

i. ele mai ales cinstirea icoanelor cu chipul lui si paginesc. 1INVAJACELUL: Dar se spune ca nu trebuie sa ne inchinam icoacurate prin neloi. oricit de pref acute ?i omenesti.is.lui Dumnezeu. Idolii. i i A • ( .l. caci nu este duh in gura lor.. Tocmai din . precum chipurile de pe Dumnezeu cu materia. in Biserica lul ?l Ortodoxa icoana are rol pedagogic. care i§i mini . a chipurilor de idoli reprezentind pe zeii paginilor atenieni.12—16). ii. au oprite de El.-v. atunci nu pot fi eondamnata. ale lui Dumnezeu in diferite feluri si li s-au inchinat.. inlotdeauiui un inljloc liwrlc poh. 17.OIUJ. Ele au deci un rol ajutator in rugaciunea credrnblotului $i uneori il ajuta sa inteleaga sensuri ale invataturii creatine. 29).ir s f ii t el e icoane ne reprezinta chipul Tatalui. In Ortodoxie •/. . Daca cei doi He- PREOTUL : Aici nu cultul sfintelor icoane se inlatura. $i nici confundat... . sfintele inijlocul r&spindirii invataturii noastre dospre Dumne/eu.i 7(1 DESPRE CREDINJA ORTODOXA CULTUL SFINTELOR -ICOANE - 77 ca sa ne ridicam mai presus de icoana.illcev. ca isi idolii..ic sau sau a Bisericii. nu vor vedea. ca daca noi. clin.mi • • * . punind foarte graitor in privinta atitudinii pe care insu?i acest fapt este ga 1 1 ( zeu este $i El imaterial ca §i sufletul nostru pe care inruditi avem de la El $i Huue in sa o avem fata de sfintele icoane. fiind neputincioase.-au . chiar in osinda. de aici putem deduce ca Dumneil au dat dovada ca au in ele putere putinciosi...„ . dar nu sustinem deloc ca Dumnezeu este identic §i omogen cu argintul icoane rare-I infati§eaza chipul. PREOTUL : Citatul acesta se refera numai si la idoli..nur/. i. Astfel.l < ie- I'll.. 1. $i daca cei ce au cinstit cu putinta ca sfintele icoane sa fie Heruvimilor in Testamentul Vechi.. urechi au si nu pe dinsii si se incred in ei» (Ps. iar nu la de ratiicirea paginilor relativ sfintele icoane ale cre^tinilor. ochi au si gint si aur.i.iriloi si a dobitoacelor cu idoli sau la un astfel de paginism )i este absurd sa ne intoarcem la {).| Du. adica avem suflet imaterial gre^ita a paginilor de a confunda cind idololatria era foarte aspru atunci . oricit de prejios ar fi materialul din care este turnata §i oricit de geniala - dupa care sintem INVATACELUL Am /imi pi' auzit pe unii spnnind ca cinstirea lui icoane ar fi . Duinne/en ca stricacios ci. Caci Apostolul Domnului grSie?te lamurit «Daca sintem neam a! lui Dumnezeu.. fi Dumnezeu este cu total diferit de icoane. pentru ca numai paginii si-au ceva DumneDumnezeu fiicut ase- ni.. intr-adevar.vil p.. ca sa patrunda in suflet (jindiri INVATACELUL materials : Bine. sl.otiv... dar sfintele icoane adeseori in uimire uneori o lume intreadumnezeiasca de a face minuni. ori pe Tatal po un parinte ceresc. $i precum Dumnezeu vrea ca auzul nostru sa se sfinteasca prin cuvinte curate. crestinii si-au lacul o idee mai clarii mai precisa icoai. pentru ca (los ar late.„. la porunca si s-au inchinat chipurilor ruvimi din Vechiul Testament. . : cu El. Noi invatam ca exista un singur Dumnezeu. idoli rocliuUi W .: Aici este vorba de la .Ii recta a lui Dumnezeu. nu trebuie sa credem ca dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau ca marmora cioplita de me§te$ugul $i de gindirea omului» (Fapte. ca animal cu |>atru |)icio<. . c.eu. Gura au si nu vor grai.. lucruri de miini vor auzi.il si l. ori evenimente din viata Mintuito|ito. de argint etc. In sail in- «i . crestinii niciodatii nu l. rului . cu materia unor statui de zei ca cele din templele paqine ale Atenei. ori pe sfinti. sint nesfintele osinditi nici cei ce cinstesc — — care este chipul lui Dumnezeu in noi. caci zice psalmistul . ci intelegerea Heruvimi cusute fost poruncite de Insusi Dumnezeu. Dumnezeu nu poate fi socotit identic.ualul |.|„e . 134. a?a vrea ca $i vederea noastra sa se sfinteasca prin icoane cuvioase. tit 1 1 < > t l.Idolii neamunlor sint ar- amindoua aceste simjiri superioare.-au zugravit a^a cum S-a deMope. .i fiind re/ulla. Pavel: (Paginii) «au schimbat slava lui rturiseste apostolul asemanarea chipului omului stricacios colui nestricacios intru _ _ cum Dumsi • sustinem intocmai acest adevar. Asemenea lor sa fie toti cei ce ii fac materialul din care sint oricit : de artistic ar fi exeeu- 15—18.-nlm adimirea rvlavlel.„.iiuiri . dar icoanele. nu este pe catapeteasma de acolo. Apostolul Pavel tocmai aceasta vrea sa le arate invatatilor atenieni.polrivii. dupa ar fi creatia artistului care a executat-o.. i < patru picioare §i a tiritoarelon. .est n. Dumnezeu a osindit : simple obiecte pe cei ce nadajduiese vreun ajutor de la ele. . Ci trebuie sa spunem ca Dumnezeu este strain fata de orice materie $i de aceea este de neinteles a-L confunda cu o statuie oarecare. oamenii dupa cum $i ei in$i$i ercdeau «sintem neam all lui Dumnezeu». 113. (Rom.„. -•••. PUI. n-au putut cadea nicidecum icoane. executate cu maiestrie $i cu talemt. care e Fiul. Avem icoane sfin• de aur. ni | lolii'l sfintele icoane. in cuvintarea sa din Areopag. cioplita artistic.

Iarasi. nevazut ochiul.. cumva o contrazicere intre aceste aratari ca Dumnezeu nu poate fi vazut de oameni? Nu ! de ce. 7. Care trait la ai Sai a venit (loan. 4). pentru oamenii muritori $i marginiti. graind cu el «fata catre fata>». Domnului au cazut la pamint. Arhiereii De a$a cum vazut pe muntele proorocul. 28. loeuiese intru popor care are rate L-a vazut sfmtu (Isaia. invrednicite hulesc. in Amin !» (I Tim. 7. 2. pentru ca ceea ce tine de om este limitat. ca sa *i nu vada cumva pe Dumnezeu 13).). 5) Pavel . §i el vazut in chip de om preMnarri Pe Dumnezeu-Fiul L-au apostolu (Fapte. iar Dumnezeu este infinit. 18. 8). .a. iar nu graiesc gura catre gura.. 4. pe Care nu nici poate sa-L vada. 20). : : Vechiului Testament. rirea de asemenea «Cel ce singur are nemulocuie$te intru lumina cea neapropiata. 32 30) L-a vazut Moise tot in chip (les. 1).. 16. : omenesti in diferite moara. loan.n Fac. Mele De este intre voi vreun am vorbit cu robul Men Moiin soma vorbesc cu el.. 11) §i in si mijlocul lor . 1. (Dumnezeu) $i L-a vazut nimeni dintre oameni. Insusi t-am pe spune Cartea Sfmta «Apoi unora in chip vazut. 3. 12. cind intrau o data pe an in Sfinta in loca^ul Sfintelor. nu-i de mirare ca este cu neputinta a-L vedea cineva este. Dumnezeu a annual ca Domnul §ezind pe Altar» (9. sau sub diferite forme. • in chipul a trei calaton zis la apor : : noate omul sa vada fata la fel. fara ca chipuri * §i miu|. 33. turi. rirea dumnezeirii in trupul Sau (Matei. I Mea si zis. Luca. 1.. Totu$i Biblia lanii. ne (Dan. incit nu numai dar nici Lot mmtea sau pneeperea omului nu-L poate cuprinde. 13-15) diaconul Stefan precum si dumnezeiescul pe drumul Damascului (Fapte.. sa fie viu» (Ie$. strajerii de f la Mormintul evanghelist loan (Apoc. Prin aceasta. Astfel... 16). la aratare ji se. finit. Hristos ori §i chiar istoria Duluil Sfint S-au aratat). Botezul Domnului. 12 — Cei trei apostoli au cazut la pamint atunci cind Iisus Hristos. la primele Rusalii crestine. dupa cum msus! martunses9_4) L-a mai vazut apoi Isaia. tot Moise L-a grai cineva catre prietenul sau» «cum ar care ardea si nu se mistuia les 3. $i-a aratat stralu13. 30. 55-56) orocul (Dan. Care l-a inzestrat pe ei. ochiului material al omudui §i este nemarginit. «s-au facut ca m§te morti» cind au vazut Ingerul Domnului coborit deasupra mormintului (Matei. cind a auzit glasul lui Hristos-Dumnozeu pe drumul spre Damasc (Fapte. Este >1 colo spuse mai sus.>» (Num. dar $i la Dumnezeu. 3. care a stejarul Mamvri (Fac. PREOTUL Este adevarat ca pe Dumnezeu nimeni nu-L fiinta Sa. Horeb in rugul • «A. 6— : : ^\m . vederea lui Dumnezeu a ramas o imposibilitate.nu pedepseste Dumde puterea harului dumnezeiesc. 12). El u rabda in* » . : «Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata» (loan. 9. 6. umilit fiindca sint om si buze necu«0. iar Evanghelistul. le profaneaza sUe distrug ? nezeu pe cei care ie model pe Insusi lisus Trebuie stiut ca icoana are ca INVATACELUL: Daca icoanele sint placute lui Dumnezeu si sint PREOTUL: Hristos. a zis catre ei (lui Aaron si arat 1m prooroc al Domnului. Lui cinste §i stapi ' a si mintuit a fost sufletul meu» vazut pe Dumnezeu fata catre fa t de om. ne marturise^te ca au existat teohristofanii sau pneumatofanii (cazuri cind Dumnezeu. 21 22). sa moara 10 ? Lev. Apostolul a : 18 . Astfel •: Dumnezeu Se poate face vazut ochiului in schimb.. a zis 4. 1 I : poate vedea 24). ! : . vede fata Domnului. INVATACELUL Dumnezeu nu 11 i Dumnezeu-Tatal L-a vazut Avraam Pe 1-3) L-a vazut Iacov. . 1. aceea. sfintul loan Botezatorul !a Dumnezeu-Duhul Sfint L-au vazut Pe porumbel (Matei. 33. apostolii. Nu tot asa denie si gt^ciaievea. Amos. 3.si cu ei a (Yici daca oamenilor le este cu neputinta a vedea vreodata fiinta lui Dumnezeu nu pedepse?te pe pacatosi pe huliton. tamiiau mult.. .T • 78 DESPRE CREDINJA la ne§tiutorii ORTODOXA oricare om. unde Se arata (Ie§. caci Domnul a zis «Nu . 7. deoarece El este Duh (loan. 11).. a$a cum este. in chip de in chip de limb! de foe (Fapte. 6) . 20 §. 5) Domnul Savaot L-ani vazut cu ochii mei» intr-un cadru foarte mmunat Daniel in chip de om batrin si prooroc marturiseste zicind «Vazu9-10). — 1—4). ticalosul de mine ca m-am te buze necurate si pe Impara u avind. dupa cum Se va arata «Ascultati cuvintele Mariam) surorii lui. §i ?i CULTUL SFINTELOR ICOANE ar- 70 mai ales ti§tii de carte. pictori §i-au pus talentul in sluiba marirea lui Dumnezeu. proorocul. 16. .i sti omul poate fi vazut de oameni de aceea moni nu $tie cum este El si inu-I poate zugravi fata in icoane sau sa Icica o asemanare a chipului Sau eel adevarat. 9. 6. 3 8).8. nire vesnica. Sau vazut 2. (in temp'lu). Cu el : Ma s m potrivit unei rinduieli dumnezeie^ti.. 12— 13. pe muntele Tabor. Apostolul Pavel a cazut orbit la pamint.

pe linga celelalte sfint a Nicidecum. 2. Dogmatica. 14. . Noi ne ajutam privind la sfintul facut pe icoana. dupa cum nici pe cei ce au clolung.. ii va rasplati fiecaruia dupa faptele (Rom. rastignit pe Fiul Sau nu ii i-a toti. 10 s. asculta btmta benptura : «Eu am zis : dumnezei . Adu-ti aminte ca si noi sintem facuti dupa chipul lui Dumnezeu (Fac. Cine se sileste sa ajunga desavirsit in fapta cea buna se face si un dumnezeu dupa dar.. argint §i arama matase violeta.» jumatate de lung si de un cot f?i era «din lemn de salcim. dumnezeu. s. 18—19).. zice Domnul.. S. Deci. dar ca sa aceasta tii minte mai cu intemeiere. noi cinstim icoanele sfintilor sau {Ps. In acest cort sfint ?i voi locui in mijlocui lor» (Ies. De aceea le da timp de pocainta. II Tim. Iar cum ca §i oamenii se numesc. nici le cinstim : ! : w INVATACELUL icoanele sint lucruri facute de oameni undo INVATACELUL Dar dat porunca a se face luoruri se arata in Sfinta Scriptura ca Dumnezeu a de miini omene^ti spre slava Lui ? aratat mai sus destul de clar acest lucru. 31 . cinstim (veneram) icoanele Sfintilor lui Dumnezeu ca ale unor dumnezei dupa dar. cu f Heruvimi de aur Si un capat si un Heruvim ? fata El 6 — Credinta Ortodoxa . iar sfintii lui Dumnezeu. Filip. sa fie pusi doi Heruvimi : «Si vei face doi ? . ci imtoarcerea si indreptarca lor. sinteti si fiii Celui Prea- inalt toti. 6). Moise sa faca cortul adunarii. Nici chiar pe cei ce hulesc sau distrug Biserica nu-i pedepse^te indata. 25. untdelemn si stacojie. punina dat porunca sa fie cinstite sfesnice cu luminari aprinse si tamiindu-se du-se in fata lor candele. caci Dumnezeu slaveste pe cei ce ll slavesc P«' Ml in cer i$i pe pamint. 5. care s-au desa*L^ ir$it in faptele cele bune. 149. lui • numai la judecata cea II de apoi 10). de dincolo. Eu ti-am aratat mai sus ca noi nu ne inchinam da icoane ca lui Dumnezeu.. spre slava lui aceea. mintea noastra paliunde mai u§or la sfintui respectiv eel de dincolo de icoana si ii cerem sii In toate a fagaduit Dumnezeu sa fie se roage pentru noi. 3. : : PREOTUL lucruri. 2. ca auzi ce zice Viu sint Eu..). 2. caci toti am fost masura sa fie si dupa asemaa facuti dupa chip. 2. neile sfintilor si ne inchinam lor ? 25. 2. 12) pieamare^te atit pe pamint. Iar sicriul marturiei la celalalt capat al capacului. Apoi. cum faceau inchinatorii la idoli. ori : pentru ca nu vrea moartea pacato$ilor. 81.a. Din 2—8). nostri prin biserici si crestinii prin cainaintea lor.. 10). in si par de de uns si pentru miresme de tamipentru candele. Cor 5 Dar prin inchinarea la icoane noi ajungem a ne inchina oamenilor. au ajuns intr-o narea lui ii Dumnezeu la . 10. nu lui Dumnezeu PREOTUL Nu-i deloc asa cum gindesti fratia ta. dar dupa asema arata in Sfinta Scriptura ca Dumnezeu INVATACELUL Dar unde se icoanele facute de miini omenesti. 1—37 Scriptura in Dumnezeu a poruncit sa se faca multe lucruri care sa olar ca dumnezeiasca 27. 5.. in viafa Insa asteapta pe Dumnezeu §i sa le faeeti» : (I Cor. cit si in cer. loan. 25. de doi coti ?i jumatate de inalt»> (Ies. E $i fie cinstite loan maschin. in jumatate de lat si de un cot si cei doi Heruvimi. care au fost oameni ca 9 i noi.. acestea sa-Mi faci locas poruncit Dumnezeu ca. 10.. 16 prezent.a. in acest fel. pedepsit indata. 16. a dat porunca sa se faca sfesnic acestui sicriu. cap. aromate pentru mirul ? . cerind sa I Dumnezeu a poruncit lui «aur. Ii cinstim prin ele pe cei ce au pe Dumnezeu in ei. dupa cum ne invata de betf. 1—40 26. 21 Col. si voi slavi pe cei ce Ma vor slavi pe Mine (Pilde. facem acest lucru spre slava ale Mintuitorului si ale Maicii Domnului si marele apostol Pavel zicind «De lui Dumnezeu. 1. 25. dar PREOTUL Eu ti-am : daca vrei sa stii mai luminal. 15. pe cei ce-L proslavesc pe l. aceste locuri le?.. cite$te : cu atentie in Sfinta . slujim fapturilor ? i ne inchinam lor. II Tes. I Petru. ca: capra piei de berbec vopsite rosu. 12 .: KO CULTUL SFINTELOR ICOANE DESPRE CREDINJA 81 ORTODOXA Asadar. I Petru. 35 Isaia. Dumnezeu este preamarit in lume si l>iin \i\ bune ale sfintilor (vezi Matei.. ori de mincati.a.)... 17. 60.. deci a ne inchina ia chipurile sfintilor.). 26—27). 3. 14. ne cu-dta a re ramine sele lor ? PREOTUL Eu : despre ti-am aratat mai sus. ca pe niste dumnezei.iptele cele ca dintr-o bucata. purpurie se aducii prinoase. sau altceva de faceti.a. I . 24 s. 1 —21 S.. INVATACELUL Dar nu : se supara Dumnezeu cind noi cinstim icoa- iere. sa pui un Heruvim la sa-i faci (Ies.. asa cum fac preotii : vointa noastra ? i la darul lui Dumnezeu sa ajungem. (Ps.a.

24. 4). . §i la 7. spalat §1 s-a uns ?i §i-a schimbat hainele §i intrind in Casa Domnului (biserica). curat Inaintea sicriului $i insusi a poruncit sa se tamiieze cu miresmele tamiierii. $i sfe?nicul luminarilor inaintea $i locurilor sfintite. Facind cortul marturiei candelele. 2). * . la porunca lui Moise a implinit porunca lui Dumnezeu. 30. pentru candele. L f * dimineata» (Lev. 12. . .fi mirul pentru sfinta ungere. 20.. 37) ? $i $i vei pune : iara$i lumineze latura din fata lui» (Ie$. scrie ca • i pe oamenii sa se inchine la -" • IN VATACELUL flCPSfp lnrrnri 2 aceste lucruri? t i Dar unde se *• Regi 6. el ^i batrinii lui Israel. 25. iar arde miresme. . bratele. 7 8. ? Num. i cum fac preotii in biserlci ' . «Vei pune candelele $i la altarui de aur al tamiierii. la porunca lui : ' ' Dumnezeu ? Dumnezeu: «Po- ' . unde se fac atitea pacate ? - * ' p fi altarui arderilor ^i sa le stinte?. 1-a binecuvintat pB t toata casa miini omene^ti — fi Ei a dat putere acelor lucruri facute de . 19. §i vei unqe cu el cortul Legii si toate • crestinii sa tina aceste icoane sfintite prin casele lor ? Daca sint sfintite.)..:... cap. : ! inaintea sicriului marturiei» 4 — PREOTUL runceste : Auzi ce . iar nu sa . 1 — 4). acesta va. Dar auzi ?i de Iisus al lui Navi. $i cre$tinii prin casele lor ' r inaintea icoanelor? i PREOTUL Auzi : ce zice Dumnezeu lui Moise : «$i vei face untul de «Cind va aprinde Aaron seara candelele. Dar $i la aceasta intrebare iti voi rdspunde cit mai pe scurt.. 7 6 F inaintea sicriului celui cu Heruvimi. fusul.spume Sfinta Scriptura in privinta aprinderii 5). in ele fertile ca sa INVAJACELUL: Unde ' . 40. . ci $i candele : «$i vei face §apte candele 25. f Scriptura ne arata ca chiar chivotul Domnului. vor aprinde Aaron $i fiii lui. : dele $i luminari. 31 32).. . 1—8 §i altele).-. nodurile $i florile lui sa fie dintr-o bucata» (Ie$. PREOTUL: Daca.a sa faca minuni cu cei buni porunca Lui sfintite la cei rai. 6 ? Apoc. 20). (vc-/i (II Regi. . le • tma • in casele lor.a.a. * . 30. INVATACELUL Dar unde se scrie in Sfinta Scriptura ca au voie $i in alt loc scrie a$a — : lemn. Lui» sa pedepseasca pe care nu le-au dat cinstea cuvenita 5.). pe acestea §i va fi sfmtire mare Tot ce se va atinge : . nu mai era n^voie sa ma intrebi aceste lucruri. Auzi ce zice Sfinta Scriptura in aceasta privintS: «$i sculindu-se David de la pamint sna. 25—29). $i §i-au pus cenu§a pe caprstat a$a tele lor» (Iosua Navi. Aceasta tamiiere neintrerupta se va face pururea inava intea Domnului. " -. se vorbe^te insa de aprinderea luminarilor inaintea acestor luoruri sfinte. (Ie?. nu trebuie ei sa le duca in biserica. Candelele sa le puna in sfe$nicul eel de aur curat de dinaintea Domnului ca sa arda sfe$nicul de seara pina ca sS arda totdeauna de seara pina dimineata.ti de tot § i toate lucrurile lui !§ i baia §i postamentul ei. inaintea Domnu- cu fagaduinta ca El va fi «in ele» ? Dar se scrie in Sfinta Scriptura ca aceste lucruri facute de miini omene?ti in cortul marturiei au fost sfintite la porunca lui Dumnezeu §i ca oamenii se inchinau inaintea lor $i aprindeau can: INVATACELUL Acesta este a$ezamint ve^nic in neamul vostru. Legii. s-a inchinat ..82 DESPRE CREDINTA «$i vei face sfesnic ORTODOXA de aur curat. INVATACELUL: Unde sfinte (icoanele) faceau se arata in Sfinta Soriptura ca aceste lucruri ? cu atentie Sfinta Scriptura. cort (vezi II Regi 7. 6 §. fiilor lui Israel sa aduca la tine untdelemn de masline. ai fi citit minuni PREOTUL: Ai Obed-Edom §i §i vazut mai sus ca Dumnezeu lui. Dar nu numai sfe$nic a poruncit sa se faca — cazut cu fata la pamint inaintea chivotului Domnului $i an nele sale §i a pina seara. sfesnicul sa-1 faca CULTUL SFINTELOR ICOANE an de aur curat. ca sa arda sfe§nicul pururea inaintea perdeadunarii §i-l lei in cortul lui.. ungere sfinta. 11—12 vezi . Oare nu erau toate acestea 'lucruri f acute de miini omene$ti pe care le-a poruncit lnsu$i Dumnezeu ? Oare n-a dat aceasta porunca impreuna Domnul limpede. §i sicriul Legii cu Heruvimi. cupele.'-. zicind : batut in ciocan. $. era tinut uneori prin casele oamecare statea in §ezut chivotul Domnului in casa lui Obed-Edom Gateanul nilor «$i-a PREOTUL : : Sfinta de ele se va sfinti» {Ie ? : . din neam in neam» (Ie$. care «$i-a sfl§iat hai- despre aceasta pe larg la cartea I-a Regi. mir alcatuit dupa me?te§ugul facatorului de aromate.

VENERAREA SFINTEI CRUCI ' . nu cu singe de tapi sau de vitei. * : '. au luat chivotul Legii Domnului in robie {IRegi5. prin lucrurile cele facute de miini omene$ti. Iisus a fost §i jertfa adevarata $i preotul care a adus -6. ca sa slujiti Dumnezeului Celui viu?» (Evr. dar spre slava lui Dumnezeu in Biserica Sa. 20). • * • I t - * ft- ' > ! INVATACELUL: Aud cruce. - * .. • • W . erau du$mani ai lui Dumnezeu $i Dumnezeu hotarise ca pacatosul sa moara.. Iara?i am inteles ca Dumnezeu. care s-au sfm\it tot la porunca lui Dumnezeu $i ca. . . * • ' . dupa cum ne adevere^te Sfinta Scriptura. Din pricina pacatelor. Trebuia sa so In- . - 84 DESPRE CREDINTA ORTODOXA de pina aici. 9. •*' . ci cu insu^i Singele Sau a dobindit ve^nica rascumparare. i i . • ' . zicind «Iar Iisus venind Arhiereu al bunatatilor viitoare. cum sint $i sfintele icoane. Caci daca singele taurilor $i al tapilor §i cenu?a junicii stropind pe cei spurcati ii sfintei§to spre curatirea trupului. . •* : • * Capitolul 9 • . i ' » 4 \ •• • * i .. 1. . 1—2$. . din oele ca Dumnezeu a poruncit a se face diferite lucruri de miini omene$ti. pe multi mirinchi-se ca noi ne inchinam • i la -' . a$a cum a pedepsit omene^ti : • '. Sfinta * : — Iar sfintul Chiril al Ierusalimului zice : «Mintuitorul a suferit toalc §i aceste patimi ca sa impace prin Singele Crucii pe cele din cer pe cole* de pe pamint (Col. intr-adevar. .. ' 1 i t : . .).. i • ' " Cruce a fost altarul pe care s-a adus jertfa cca adevarata pentru oamenii din toate timpurile. 4 . •. * ' ' i i :. 11 14). < • .a. $i nu care i-au dat cinstea cuvenita filistenii ** i » pe ' • I ' . cu cit mai mult Singele lui Hristos. INVATACELUL Am : inteles. sfintele icoane sint. lucruri facute de miini omene§ti.. Care prin Duhul eel ve§nic pe Sine S-a adus jertfa fara de prihana lui Dumnezeu. spre slava Sa. va turati cugetul vostru de faptele cele moarte. face minuni $i binecuvinteaza pe cei credincio^i care tin aceste lucruri sfintite in casele lor ?i ca El pedepse$te pe cei ce defaima lucrurile cele sfintite spre slava Sa. deci. ci$tigind prin ea mintuirea noastra. Am mai ?i i inteles eg Dumnezeu a $i luminari in sfe^nice ?i sfintite dat porunca de a se aprinde eandele a se tamiia inamtea lucrurilor facute de miini spre slava Sa.

pacatul nostru. a. * osta^ii batjocoritori ^i uciga^i ai Domnului. 25). insemnind lemnul Crucii sau Crucea de lemn compusa din doua lemne puse de-a curmezi$ul. INVAJACELUL Daca : este vorba sa cinstim Crucea. pentru ca tot atit au contribuit §i ace^tia. la mintuirea noastra. in vorbirea de toate zilele (nu in Sfinta mai inseamna §i semnul crucii facut cu mina dusa la f run to. sau sa anuleze hotarirea.__ * - # noastra. Cit prlve^te cununa do spini. ci ?i bucurie $i mintuire. sa-i omoare pe to^i. 14 15). ca mi j loo de mintuire a oamenilor. 8. 17). In intelesul obi$nuit. cit $i Crucea. pe Pilat $1 pe Iuda. vol. ' • lignit Mintuitorul. r v zice PREOTUL: Nu putem seama de la sa cinstim pe Pilat.:! 86 DESPRE CREDINJA * ORTODOXA VENERAREA SF1NTEI CRUCI H7 sau ca Dumnezeu. noi le cinstim §i pe acestea. dar Crucea Domnului nu ne-a adus numai intristare. oo b. ?i nici n-au fost prefigurate in Testamentul Vechi precum a fost Crucea. ci $i piroanele. Hristos a luat pacatele. Celalalt inteles este folosit mai des : 4 in Sfinta Scriptura. Scriptura). omorindu-L ca sa nu mai fie. 34). 32 Marcu. sa ne induio^am de dragostea Lui cu care ne-a mintuit prin Cruce din pacatele noastre ^i sa o slavim r ca obiectele care ne aduc intristare $i durere pentru pierderea unei persoane scumpe nu le cinstim. ca unul ce-$i i. private la intelepciunea lui Dumnezeu A mentinut cu adevarat §i hotarirea $i $i-a aratat cu putere iubirea de oameni! In trupul (rastignit pe lemnul Crucii. 19. care evreie$te se. Iatii ded * • * * * * pentru ce cinstim Sfinta Cruce mai mult decit pe acestea. Deci. pe Iuda. Te pogoara de pe cruce* $i (Marcu. . pe arhiereii Ana ^i Caiafa. atunci trebuie •• i 0. Crucea. cununa de spini. Intelesul spiritual al cuvintului : a imbrati?at-o pe ea cu iubire $i a ars pe ea. Iar pe de alta parte. cruce I moartea Domnului. El este «$i ducindu-$i crucea ' j evident in texte precum sint urmatoarele nu numai Crucea. cum au fost cele pe care a fost ras. 21. Scopul lor era de a-L batjocori. prin «$arpele de arama» (Num. 2. sa-^i ia crucea §i sa-Mi urmeze Mie» {Marcu..ndepline$te spusele. Totu$i. piroanele etc. de a-L ru?ina *i de a-L ahinui. it* gindul la ea ne face pe de o parte sa ne ru^inam §i sS ne cairn de pacatele noastre fi sa luptSm impotriva lor. 19. imbrati?ind §i noi Crucea cum a imbr5ti?at-o Domnul.. a fost prefigurata in osUniienitul Vechi. II. Cruce este redat in cuvintele Mintuitorului «Oricine voie?te sa vin5 dupS Mine sa se lepede de sine. INVATACELUL a lost ras<tignit : Daca este a§a $i trebuie sa cinstim Crucod lui Hristos. 3. p. 24). 27. pentru cfi trebuie sa \vnem ila intentia pe care au avut~o ei cind au contribuit patimile 8i Lui. aratata de MinUlitorul in Noul Testament (loan. «$i iesind afara. 9). 15. «$i stateau Knga crucea lui Iisus mama Lui ?i sora mamei . iar nu . sa cinstim Sa f • • * . iar nu a Domnului din partea Domnului arata iubire. Mai gasim §i cuvintele «Mintuie$te-Te pe Tine insuti . la piept §i la cei doi umeri (vezi capitolul urmator). In Sfinta Scriptura. pe cit de mare era dreptatea Celui Care a murit pentru noi» (Cateheza a XIH-a. 349). pentru ca prin moartea Lui noi sa murim pentru pacate §i sa ftraim pentru dreptate (I Petru. o simpla spinzuratoare. $i Maria Magdalena» ?i (loan. propriu sau obi$nuit. cuvintul cruce are doua intelesuri a) un inteles : ! timple una din doua iNVAjACELUL PREOTUL Noi : : Dar cum este posibil sa cinstim noi obiectul care ? a servit ca instrument de chinuire pentru Mintuitorul nostru trebuie sa cinstim Sfinta Cruce cit se poate mai : spiritual (intrebuintat mai rar) b) un inteles material. ca pe un altar. la locul numit al CSpatinM.^i toate crucile facutc^ dr . deoarece Iisus Hristos a iubit Crucea ?i -. ca unul ce este iul)itor de oameni. Nu era oaie necuvintatoare. * mult. pe <*i\c Hristos. 15. Caci ea n-a fost. cum socotesc unii. Nu era inger numai. ci Dumnezeu intrupat Nu era atit de mare nelegiuirea pacato$ilor. 21). atunci trebuie sa cinstim — < Domnul Iisus numai Crucea cea adevarata. Maria : lui Cleopa. pe arhierei.. Nu era om de-rind Cel ce a murit pentru noi. au gasit pe un om din Cirene cu numele Simon pe acesta 1-au silit sa duca crucea Lui» (Matei. a ie§it din cetate. pentru ca au alius trupul Domnului. caci nicSieri in Sfinta Scriptuni nu ni se spune ca am fi fost impacati cu Dumnezeu prin ele. «$i eel care nu-$i ia crucea $i nu-Mi urmeaza Mie nu este vrednic de Mine» (Matei. dar nu ca ipe Cruce. 30). Crucea arata ru^inea noastra. c. pe osta^ii batjocoritori. pe Golgota» (loan. pentru mintuirea . ci a fost altar de jertfa pe care s-a adus cea mai mare ^i mai pretioasa jertfa cu putinta.

. El care a facut din cele doua lumi turii. in suflet. asculta «E1 este pacea noastra. i * ! _ Asculta-1 pe marele apostol Pavel care se laudS cu Crucea Domnului zicind «Cuvintul Crucii. §i PREOTUL Cine Cea din afara cind o vede in afara se bucura. Daca Crucea ar fi fost lucru de rapine pentru El. 2. — — una. 1). f . : surpind peretele eel din mijloc al desparti- iNVAjACELUL pe piept. care era — : intare^te pe cea din launtru. 14 «Ca intra El a binevoit sa locuiasca toata plinirea. lasindu-Se de buna voie invins. pironindu-1 pe tamint de evlavie a fost produsa tot prin cea din afara..I • • ' * i (J Cor. Iar cum ca prin Cruce s-a omorit vrajba §i cum ca prin Cruce a impacat Mintuitorul pe oameni cu Dumnezeu. caci totdeauna obiectele din afara trezesc $i intaresc sentimentele cele din launtrul nostra. cei care ne mintuim. omorind prin ea vrajma$ia» (Efes. fie cele de pe pamint. Dar cine a hotarit scopul acesta.. pentru moi pazind porunca Aceluia iar... cum de neinteles este $i obiectiunea dumitale de mai sus. 2. 18). ' ' i. prin singele Crucii Sa:le» (Col. sa biruiasca pe diavol. in biserici : : Crucea o are in zic unii nu trebuie pastrata in afara.. 14 15).' t f ' . p. fiind lucrate de oameni pacato^i. Aceasta ar fi insa ceva de neimteles pentru un om cu mintea intreaga. 2. nu — ? S-ar fi inaltat prin ea. uniti intr-un 16). cu Biblia ar trebui sa facem tot a$a. pe de o parte. 1. ca pe cei doi sa-i zideasca intra Sine. 9).. scopul Domnului. iar nu §i pe toate celelalte tiparite de culegatori £i de tipografi pacato^i sau necre§tini. prin car. 6. Cine este urmator al Crucii lui Hristos iubeste $i crucea cea din launtru ?i cinste^te cu evlavie $i credinta $i pe cea din afara. 19 20). sa asculte de Tatal pina la moarte ca un om. pentru ca acestea. El a dezbracat incepatoriile ?i stapiniile §i le-a dat de ocara in vazul tuturor. ca. : PREOTUL Dar atunci $ eu pentru lume» (Gal. biruind asupra lor prin Cruce» (Col. nicii Crucea Domnului nostru Iisus Hristos. patimind de la el. facind pace prin El. a invins pe eel ce nadajduia sa-L invinga ? i a scapat lumea de stapinirea lui» {Filocalia • : II. Prin Cruce S-a inaltat Iisus Hristos la marire (Filip. Astazi avem foarte multe Biblii $i prin asemanare cu cele ce spui dumneata ar trebui sa o respectam numai pe cea originala. de a binevoit Domnul sa moara pe Cruce ? : 1 INVATACELUL 1 i PREOTUL: La aceasta intrebare ne raspunde noua dumnezeiescul parinte Maxim Marturisitoral. $1 $i iara^i zice prhitr-Jnsul sa le impace pe toate cu Sine.* * I 88 DESPRE CREDINTA ORTODOXA fi VENERAREA tigmita pentru mine. nu pot sfinte |i vrednice de a fi venerate. loan 17. pu$i la lucru de el. • . Cruce. ci in launtrul nostru. a^adar. 14).. fie — : $i in case etc. $i r SFINTEI CRUCI m oameni. este puterea lui Dumnezeu» : PREOTUL: . pentru cei ce pier este nel)unie iar pentru noi.. §i Iara$i zice : «Iar mie sa nu-mi fie a ma lauda decit nu- . 26. intr-un om nou §i sa intemeieze pacea i$i sa-i impace cu Dumnezeu pe amlndoi. - este vreun loo in Sfinta Scriptura in care sa se arate despre puterea Crucii §i ca pe ea a folosit-o Mintuitorul nostra spre mintuirea noastra ? • • INVATACELUL: Mai ' . 8—9 Luca 24. .. prin care lumea este ras- . • :• turari ?i farisei.. Astfel ca. cele din ceruri. $i iara^i «$tergind zapisul ce era asupra noastra. suflet. $i 1-a luat din mijloc.ca sim- potrivnic noua cu rinduielile lui. pe de altS parte. aratind cS Sfinta Treime a voit a^a : _ * « • «Acesta a fost. I « * .. ' • ' . singur trap prin Cruce. in 1.

Tot prin rugaciuni $1 punerea miinilor imparta$eau apostolii sfinta Taina a Mirului. i pe ei. .. Dar Israel i§i-a intins mina dreapta $i a pus-o pe capul lui Efraim. 6. Iar : . celor botezati (Fapte. preotf §1 episcopi prin rugaciune . de asemenea.SEMNUL CRUGII $i II trupul nostra.' ' 1 . prin acest madular al sau care este mina. . fapt pentru care Taina preotiei era numita «punerea miinilor preotiei». ! : : " : Hristos a binecuvintat cu miinile pe copii $i pe apostoli.s. 24. prin <> iirma nebiruita impotriva diavolului $i ca pe un semn dumnezeiesc. - Prin urmare. • . 8). i-a apropiat de el. Intre aceslca. iar pe Manase cu stinga isa in fata direploi lui Israel. Despre « ?i cunta Script I ' • • • punimdu-!? I 1 I * - . cind este tulburat - de vreo frica. 4. 20). se practica rugaciunea §.» (Fac. 59. . sa la parte.a. Dinadins ?i-a incruci$at miinile fiindca Manase era eel dintii nascut. :' . plecarea capului. ca unele care sint ale loc : Dumnezeu in trupul lui Dumnezeu» (I Cor.: SEMNUL GRUCII iNVAjACELUL inchinam ? : : :. 14—17 §. cu care ne nerea miinilor (Fapte. 50). lovirea pieptului cu mina. «pu? < • T . $i in alt h «Ridicind miini curate. prin ingenuncheiere. . ridicarea miinilor Psalmistu'l dupii . 13—15). 1mparta^irea Sfintului Duh in aceasta Taina se numea. nerea miinilor preotiei». 48. §i in (Ps.: ft . I . 23 I Tim. §i Doamne. 14. a imparta^irii Sfintului Orice cretin. ca. .a.« $i pu- Dar ce rost are semnul crucii. fara de minie ji fara ^ovft- ire» (I Tim. rare este adevarat fill al Bisericii celei dreptmaritoare a lui Hristos §i care traie^te in vlata cu evlavie §i frica de Dumnezeu ugaeiune putul unei carti sfinte. — din indemrnul apostolului : «Preamariti-L dar pe vostru §i in duhul vostru. 6).). la inceputul $i sfir^itul unui lucru.. ' (Marcu. 9.' »' '• despre binecuvintarea apostolilor ne spune «Apoi adus afara. Trebuinta de a lua parte >?\ trupul sau eel putin un organ al trupului. care era eel mai tinar. 6. $i ridicindu-$i miinile i-a binecuvintaU 10. la rostirea rugaciunii trupul ia $i el parte indeosebi calatorie $i la intoarcerea din ea. - (Luca. 5. de asemenea. participarea trupului. iar mina stinga a pus-o pe ca'pul lui Manase. Doamne » (Ps. Apostolii au a$ezat diaconi. miinile au un rol important in exprimarea rugaciunii.. 5). spre Betania. 6. la plecarea in PREOTUL Duh. de pilda. $i i-a binecuvintat I . 2. dupa cum csle « pe sa to fata stingii lui Israel.i cum se scrie : «Dat-ai celor ce se tern de tine. lata citeva marturii din Sfinta Scxiptura : Iacov a binecuvintat seris : cxi miinile sale pe fiii lui Iosif. In Testamentul Vechi. la rostirea rugaciunii. cu toate madularele sale. • . cind se scoala §i se culca. cind sta la mas a ?i cind se scoala de la masa indata se inseamnS pe sine cu semnul Sfintei Cruci pe care il face cu mina pe fata s<i. 4) iara$i : «liasenanatu-s«a peste noi la Te voi binecuvinta in viata mea. Noi $tim ca mele» 62. 5—6 8. • I . numele Tau voi ( ridica miini I u mina fetei Tale. rezultii do vreo veste rea sau de oarecare ginduri rele. semn ca rugaciune trebuie zke : «A^i !<• fugS de la fata arcului» (Ps.. 22). " . 16). i-a i : Capitolul 10 i . aducindu-$i aminte de puterea cea nemasurata a Celui ce a sfintit Ciucea cu preacurat §i preascump Singele Sau ?i a lasat-o noua ca pe . : .

$i anume. fie in Samaria — pe semneaza coborirea Fiului in- lui Dumnezeu pe pamint pentru mintuirea noastra.. pentru ce i$i ei. Iar ducerea miinii de la umarul drept la eel sting rostind cuvintele Si al Sfintului Duh» insemneaza monopolizat acolo. dupa cuvintul apostolului «Dumnezeu. tot a$a semnul sfintei Cruci. la rugaciune.- : |Daca unii cer de la moi i$i i^i numai inchinare $i in duh. se impreuna trei degete de eel mijlociu) si se :1a orice privinta. lasind mina de asemenea. Filip.uo al nostra. a Noului Testament. este vorba de cu totul altceva. Stapinul tuturor. sau respectiv samarineni). legata de un anumit fel de loca$ (ternplu). in trap : iar 23—24). Mintuitoruilui noslru zice : «Atunci so vn . 5 —6 . inchinarea trebuie sa cu duhul. iar nu cu mina. zeu Fiul.» : INVATACELUL Am auzit ca. El este pretutindeni $i trebuie sa fie legata de ceva material sau marginit. omul Potrivnicii Crucii §i ai semnului ei sint vrSjmafii lui Hristos (Filip. tura dubla a fapturii noastre. «in duh». Aici se spune numai ca pe Dumnezeu nu trebuie sa-L slujim cu ostenelile miinilor noastre. ca t §i de altfel In vintarea lui Iacov (Fae. 24—25). PREOTUL l. caci Tatal astfel de inchinatori dosi cei care I se inchina sa I se inchine in fie si in adevar» (loan. dupa care apoi. adevar. aproape numai formala (exterioara §i materiala). cum am slujit pe oarecare om mai in. ?i al Sfintului : Duh ambii umeri). Carina trebuie sa-I slujim §i cu sufletul §i cu trupul nostra (I Cor. nostra la rugaciune. Iar Mlntuitorul a vorbit femeii samarinence vine ceasuil Si acum este cind adevarata inchinatori ' • « Dar de acestea in vremea rugaciunii? Pentru ca si acestea sint asemiinatoare cu facerea semnului Crucii cu mina. 17. in care inchinarea lui Dumnezeu (cultui dumnezeiesc) va fi mai aproape de desavir^ire. ca $'\ Duh nu este Dumnezeu 4.. 6. impacarea noastra cu Dumneprin harul Sfintului Duh adus noua de Dumne_ cum nici la samarineni. Aceasta inchinare «in inchinare «in adevar» sau adevarata ticata $i respectata. pentru ca Dumnezeu nu cere slujirea miinulor omenesti. si in Ca $i ingenunchierea. apoi la piept. respectiv Garizim). 18). de o anumita In citatul al doilea. facut cu mina. la : umarul sting. dat fiind na. 20 .. : 02 DESPRE CREDINJA ORTODOXA fiind atit SEMNUL CRUQII de mic fata de EI. $i bat piepturile. adica sa fie interioara (spirituals). alte impreuna miinile amindoua au multe manifes- (Fapte. in semnul Crucii. ca ^i plecarea capului. ci numai ca se pune mai multa baza pe eel interior.10). privinta aceasta. semnul Crucii se face umarul drept si § i al astfel si mina dreapta (degetul mare. incit in <>:> Semnul Crucii In Vechiul Testament a fost prefigurat in binecu... este un semn care arata o tinuUi icligioasa sau o stare sufleteasca de evlavie in fata lui Dumnezeu. 18 — Iisus Semnul Crucii va vesti venirea a doua a Hristos. iar nu ca pina atunci.. caci nu are nevoie de nimic. 3. <totusi.. 17. — duh» este o fie §i aceasta va trebui sa prac- nu am avea trebuinta de semnul Crucii facut cu mina. atit de nesocotit mai inainte caci si cultul extern este necesar. mai adevarata (launtrica §i spirituala). Coborirea miinii la piept rostind cuvintele al Fiului» «si ca atare nu poate Ierusalim $i fi cuprins intre zidurile unui templu oarecare din » — pe muntele Sion. muntele Garizim de aceea inchinarea nu ci trebuie a se face zeu si impacarea cu El. cu mina. tfi cimd se roaga. nu are nevoie de asemenea slujitori. trupeasca §i sufleteasca (Matei. ridica miinile. 6. nici la iudei nu fusese pina atunci. .icul In citatul prim nu este vorba de semnul sfintei Cruci 1. 48. Caci Dumnezeu este Duh $\ «In numele Tatalui» insemneaza cinstirea lui Dumnezeu Tatal. de vreme ce El ne da tuturor viata ? i suflare si toate. tari pleaca genunchii capetele.. Dumnezeu. dupa marturia Sfintei Scripturi care 19). caci cei ce se inchina lui Dumnezeu trebuie sa se inchine in duh. ca in curind se va incepe p epoca noua. zicem Amin ! natiune (iudei. duh <liili. fund Domnul cerului si al pamintuiui nu locuieste in temple f acute de mina omeneasca si nici nu este slujit de miini omenesti. 16. si nu in trap. 11—12). Dar prio aceasta nu inseamna ca se inlatura cultul exterior. aratatoral la (la frunte) due la frunte. fiind participari ale trupului §i se vor in- china Tatalui in duh nate. 14) in tinerea miinilor lui Moise in chipul Crucii in timpul luptei cu Amalec (Ies. Deci. in metania sau ca $i ridicarea miinilor in sus. rostind cuvintele «In (la numele Tatalui Fiului (la piept) in jos. nu-I poate folosi cu nimic. In Legea darului. de o anumita localitate (Ierusalim.

' ' . '.. iar daca este rea.: * ' » i " • > -. 43). sufletul este dus de ingeri in fericire.care apara pe cei ce il au pe fruntea lor (Iez. sa huleasca $i sa vrajma^easca Crucea lui Hristos. 16.. ' r .. vrednici se nume?te «sinul lui Avraam» (Luca. •-• ' • • . 1.ii sau :1a iad are loc indata dupa moarte. ! . . . i I 1 I . 256). 24.astazi vei f L cu Mine in Rai» (Luca. p. • 11 1 -• . • ' i : • .. ?. 23). • j . de dupft invierea trupurilor. * i - *i a t rea in care iese omul din viata paminteasca. vedem din cuvintele Mintuitoruhii catre tilharul de pe Cruce «. CELUL La : • I " . Acela^i lucru II .. este judecata. - I (\ * N . tot a$a $i diavolul fuge de Crucea care ii aminte^te to|i cei rataciti * ca prin ea a fost batut (Sfintul Chiril al Ierusalimului.. dfe 13.. . 16.. ( . 2. 4—6). in- INVATACELUL Am : 1 auzit ca ' au ' fost in vechime semne care i ' . • chipuiau Crucea Domnului nostru Iisus Hristos. 27). ea este semnul puterii §i al biruintei lui Hristos (I Cor.. Ca aceasta judecata ?i trimitere a sufletelor la r. 9. caci este arma cea nebiruita cu care Hristos a biruit §i a pradat iadul §i de aceea indeamna pe de la adevar. T iJ * ''•'- I f i » . .:?. 43). este luat de duhurile cele necurate la chinuri.. care ii siujesc lui. • ' • I • . sau prin pecetea lui Dumnezeu care pastreaza nevatamati pe cei ce o au insemnata pe fruntile lor (Apoc. :• .. .. * T . '• : 4 ' Capitolul ' " ..' * " . . Fe. Prin aceasta judecata particulars se cerceteaza stasuflet in parte se nume^te judecata particular a ^i 1 ' . 22) sau «rai» (Lucci. • : moartea l Primuil lucru ce. Iisus Hristos • * • . deoarece . indata dupn omului. Aceasta judecata care se face cu fiecare ' I • ' ' 1 -• " * i t • i se deosebe§te de judecata cea de ob^te sau universaia. RUGACIUNILB PENTRU CEI MORTI ' : . a . 7. 4).ricirea ila care sint du§i cei gasiti * * .1 PREOTUL: ' ' . : PREOTUL .' . : ' :• . i r* '/r. cit. 15). op.se intimpla fiecarui suflet.• • Crucea Domnului nostru Legea Veche. iar dupa aceea sa fie judecata» (Evr.. cea de la sfir^itul lumii. 9. Daca aceasta stare este buna. - • 1 . Acel semn este Crucea.v a fost inchipuita tainic. » t » '** I " . caci dupa cum ciinele fuge de batui cu care a fost lovit. in .* — 94 DESPRE CREDINJA ORTODOXA arata pe cer semnul Fiului Omului §i vor plinge toate neamurile pamintului §i vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere §i cu slava multa» (Matei. Satana ura$te foarte semnul Crucii. 30—31). iar chinurile la care sint suptu^i paeato^ii poarta numele «iad» (Luca. $i prin semnul T. . 13 Col. i • • i ' i i • . •: ! I ce ei sint iudecati si ! -'/" ce pot ajuta rugacmnii s-a hotarit soarta fiecaruia ? -« . sau din cuvintele apostoMui Pavel: «Rinduit este oamenilor o tftiLi : I 4 ^ < \* -I • * * ' I n '< ' t * i ! sa moara. 2—4 j 9.

(II mai limpede vorbe^te de aceste rugaciuni Sfinta Tradi{ie. mai are o portita de scapaxe prin mijlocirea celor vii din chinurile la care a fost pedepsit de Dumnezeu. ca s-a supus poruncilor lui (Silvestru de Kanev. la Pilipeni). 6 f 19). mai intii trebuie sa incerce judecata lui Dumnezeu.. cum nu vor indupleca pe Dumnezeu pentru cei adormiti ? Iar aceasta. $tiut fiind ca Dumnezeu va judeca pe fiecare dupa faptele : INVAjACELUL lui $i fapte. Iar sfintul apostol Iacpv spune «Marturisiti-va unul altuia pacatele §i va rugati unul pentru altul. Sfintul apostol Pavel cere sa se faca rugaciune $i dajduie$te in folosul acestor rugaciuni. dupa dreptate.. Noi vedem ca in Sfinta Scriptura se pune mare pret pe rugaciunea unora pentru alfii. ca sa va vindeeati.*»»*»= >. ori bine...-. 4 . atunci nici marele apostol Pavel n-ar trebui sa indemne cu rugaminte pe ucenicul sau.. numai pen: i 9 ** 9 w dupa cele ce a facut prin trup. : INVAJACELUL anume : : Exista. Scriptura $i Cuvinte asem&nStoare cu acestea gasim destule in Sfinta anume. Timotei. amintim pe Tertulian.. 10). cu miinile intinse §i in fata sta jertfa cea infrico^atoare. 2. acest cuvint este cu totul strain de adevar. Astfel. Caci atunci ar trebui sS socotim sub aceasta osinda §i pe marele : apostol Pavel.eu. 5. plinatatea preoteasca. dupa cum arata §i continutul Sfintelor Liturghii.. in Cartea a Il-a a Macabeilor (cap. rasplati fiecaruia dupa faptele sale este « Acestea zice Domnul : Blestemat sa omul care nadajdu- Dar ca posibilitatea de a ne ruga pentru cei morti este exclusa. «Ca pentru mine viata este Hristos §i nu le foloseasca ?i celor morti. ori rau» . 12. Deci. 17. 1. 96 DESPRE CREDINTA - ORTODOXA RUGACIUNILE PENTRU CEI MORTI H7 : arata marele apostol Pavel $i atunci cind zice «. : «Doamne. Cor. se pot ad&uga $i cele directe.' care zice ca sufletuC (dupa moarte).»— . Inca trebuie de §tiut $i acest lucru daca cineva la judecata particulars ar fi fost gasit vrednic de chinuri §i de pedeapsa §1 daca unul ca acesta este cre$tin $i fiu al lui Hristos. 1. ca unul ce a fost primitorul tuturor celor ce le-a facut. ei catre nu cei ce a§teapt& ?i de la oameni mijlociri pentru Dumno- multumiri pentru toti oamenii» (I Tim. In b<mi Credin^a Ortodoxa .doresc sa ma despart de trup §i sa fiu impreuna cu Hristos $i aceasta e cu mult mai bine» — Dar daca rugaciunile noastre foloseso celor vii. a?a pentru cum am aratat la tnvfttil- el (Efes. Iar sfintul prooroc Baruh se roaga" $i s-a : el pentru cei morti ai In chipul eel lui Israel (3. p. ca mult poate rugaciunea staruitoare a r zeu.i< . care de multe ori cere de la credincio^ii sSi rugaciuni catre Dumnezeu pentru el. tate. ce pricina ar fi sit moartea. Cind sta poporul.Nu-71 aduce aminte de ne- : dreptatile parintilor no$tri. V. dind fiecaruia rasplata cuvenita propriilor sale O judecata facuta pe baza interventiei altora n-ar mai fi drepSfintul apostol Pavel vorbe^te lamurit : «Pentru ca noi toti tre- $am tru ca sS ia fiecare. 1)..::::. din Vechiul Testament. precum §i el insu§i face pentru altii si nil- dreptului» (5. Daca ar fi a$a cum gindesc unii.. totu^i. — — Posibilitatea interventiei celor vii pentru cei morti pare exclusa. tura noastra despre cultul sfintilor.»ii«». ca Sci se slobozeasca de pacat» (12.. tru cei plecati cu credinta» (Omilia a Ill-a. 16). un §i citat care-mi da de glndit fie ^i PREOTUL Ca Dumnezeu va adevarat (Ps. dar el trebuie sa a^tepte $i trupul sau ca sa primeasca rasplata $i pentru ceea ce a facut cu ajutorul trupului. • PREOTUL: In "acest citat sint blestemati ?i osinditi numai acei oaLa meni care !§i pun nadejdea mintuirii oameni $i nu in eel de la Dumnezeu inima lor iar lor exclusiv — fapt pentru — fatS de care in ajutorul de sint indepartati cu care t$i merits toatS osinda de la Dumno/.. vol. Dkitre vechii scriitori biserice$ti care vorbesc despre judecata particulars deosebit de cea de ob$te. : {Filip. ca rugaciunea unora pentru altii n-ar avea nici un folos. 61. rogu mijlociri. in toate textele privitoare la judecata de apoi. spre un lucru ca acesta. 23) $i iara$i . Sfintul loan Gura de Aur arata ca apostolii chiar au rinduit sa se faca la Liturghie pomenire pentru cei morti zicind «Nu degeaba au rinduit apostolii sa se faca asupra Tainei celei infrico^atoare pomenirea celor morti. 5). 42 45) se arata — ca* adus jertfa pentru osta^ii cei morti §i apoi se zice «Drept aceea sfint $i cuvios gind a fost cS au facut cur&tire pentru cei morti. 94). este cu neputint3 ca. ie?te In om $i i^i face sprijin in came inima caruia se departeazii de • Domnul» (Ier. 21).. 11).» — 5).. *. Dogmatica. 46). incepind din primele secole ale Bisericii. un ci$tig» (Filip. odatS ce ei traieso cu sufletele lor ?l de vreme ce Acela^i Dumnezeu le asculta $i pe unele $i pe altele ? La marturiile de mai sus.^itiiiiiiiiuu4HA lr .

A?adar. dupa aceasta judecaUl. rugaciunea pentru le veti primi ?i le veti este nu numai un semn $i o intarire a iubirii. $i in iad cine Te va lauda pe Tine ?» (Ps. caci cuvintul biblic este din iubire noi ne rugam pentru alt'ii. Biserica este intr-o nepamint. Maica (Ier. : Aici este vorba numai de cei pacato^i care sint vinovati de pacate grele. are $i puterea de «i oste atit de mare. Noi nu presupunem f acute pentru cei de ci spunem ca numai pentru cei ce au pacate ca exista un purgatoriu. Rom. 24 loan. $tim ca pentru eel pacate de moarte. 10—13. aceasta cale nu este definitiv inchisa. din parabola boexista o «$i peste toate acestea. dupa cum scrie «Domnul : iad este. 16. nici se va tunde pentru ei. El insu$i zice : : putinta celui ce crede» (Marcu. Daca adevarul este acesta. — Puterea la $i iertarea taxi . ca numai judecata de apoi se va hotari definitiv cine este pentru rai rece abia la pentru iad. sa negi necesitatea de a citat : mai ales ca in acest ne ruga pentru morti adus de dumneata este vorba de altceva. Rascumpararii. ori de acolo la noi. de vreme ce este scris «ca nu este intru moarte eel ce Te pomene^te pe Tine. fi INVATACELUL lositoare $i Unii spun ca rugaciunile pentru morti ar nici : nefo- de prisos. ci $i o proba a cremorti «De poft crede. sa credeti c3 avea» (Marcu. 5) ? Sau poate au dreptate catolicii. Caci tot Mintuitorul a zis dintei pele nostra. 13). intre gatului nemilostiv ?i a saracului Lazar : noi $i voi s-a intarit prapastie mare. apoi cum se poate spune ca noi la am fi in PREOTUL stare sa-i ?i mutam pe : unii de acolo in cealalta parte. 16. A§adar. rugaciunile noastre sint oprite. . Astfel. Insu^i cind pe acestea le facem din iubire catre aproaciunile noastre. mai ales — patriarhii <=>i. intr-adevar. ar PREOTUL «Toate cite cereti rugindu-va. 15. $i cine este senate din iad pe cei osinditi. ca intre iad rai urma ca mortii sa nu : fie nici ingropati. 2. 11.. care cred in purgatoriu ? : - INVATACELUL Cum prapastie de netrecut. r 16 5 r — 7). 11.iiMilMiiiiMiiiim M '"****"' 98 DESPRE CREDINTA il ORTODOXA r RUGACIUNILE PENTRU CEI MORJI <)<) lexiului pe care invoci. 23). Noi $tim ca Dumnezeu ne cere sa iubim pe semenii no?tri $i prive?te cu placere la aceasta iubire a noastra. ca fiind vinovati de . Numai • * • El poate sa scoata sufle' din iad 1. rau la bine ? : Se poate mintui cineva afa din iad.. Nu se va fringe pentru ei piine de jale ca mingiiere pentru eel mort ?i nu li se va da cupa mingiierii ca sa bea dupa tatal lor §i dupa mama lor» . Rugaciunea ea se impletesc glasurile sfintilor din cer §i ale credincio^ilor cu cit in insu$i glasul Maicii Domnului. ceea ce inseamna ca pentru mortii cei mai putin pacato$i se poate fringe piinea intru pomenirea lor. 9 I Cor. 14. Care impline^te «orice» se va cere El (Marcu. mucenicii $i : pentru noi toti se roaga in- gerii $i >§i aceasta sfinta unire este viata Bisenostra Iisus Hristos Domnului Mintuitorul ne adevere^te ca nu va trece cu vederea rugaricii.ui 18). limpede: «$i iara$i a Domnul sfir$ita rugaciune pentru madularele sale apostolii. Dar aceasta prapastie nu are pucum ne-a spus lui pogoara tele la iad ?i ridica» (I Regi. $i vor muri cei man $i cei mici in pamintul acesta $i nu vor fi ingropati $i dupa ei nimeni nu va plinge. o prapastie de netrePREOTUL Intre rai $i Mintuitorul. nici se va zgiria. 24). fiind de la sine inteles ca. toate sint cu noastre. do l. dar nu prin suferinci Oare acest lucru este a$a posibil ? tele purgatoriului cum spun romano-catolicii prin Jertfa cut. 48. §i cu deosebire v. i I loan.. Nu unul osindit pentru iad nu va mai putea trece in rai. neavind zis un rezultat. dupa cuvintul Domnului. poate cineva sa scoata pe altul din iad prin pomeniri. * 20. r 2 r r Apoc. Caci Dumnezeu are puterea sa scoata sufletele din iad. mai presus de toate. 6). care s-a facut pentru vii §i pentru cei morti. deoacei cu pacate mai El poate schimba osinda ve^nica a omului. sa nu poata sa treaca» de (Luca. terea de a opri mila ca fratii no^tri apuseni morti. Care asculta rugaciunile noastre. (Ps. daca Hristos este El insu?i Dumnezeu. Dumnezeu. de pe Sa nu intri in casa celor ce jelesc $i sa nu te duci sa plingi $i sa jele^ti cu din$ii. or. 6. iar bunatatea trecerea din iad la rai este imposibila. din citatul de mai sus INVATACELUL : Sfinta Scriptura spune. u$oare. Potf sa vezi lamurirea in context. este fapta Bisericii gase^te cu atit mai multa ascultare la Dumnezeu. 14. Dumnezeu.. totu$i. » 2. 26). 9. Penlru moarte (nemarturisite). cu mai mare ca iubirea . astfel ca acei ce ar vrea sa treacri de aici la vol. sint fara de margine.

1 * minglie dupa moarte. caci acestora nu li se iarta nici in lumea aceasta. 72). ca orice rugaciune. le sint «Celor adormiti ce a murit a murit pacatului odatS pentru iar Simeon Tesaloniceanul comenteaza astfel • . de ajuns pentru mintuirea celor ce $i-«u fScut in viata aceasta canonul pocaintei §i au murit in dreapta credint. piatra din capul unghiului fund Insusi Iisus Hristos. noi II rugam ca sa ierte pe fra t ii no^tri care au trecut in i pacat de moarte . deoarece chinurile ce le suporta pacato$ii dupa moarte ?i inainte de invierea cu trupurile nu shit definitive ca dupa Judecata din UrmS. locuri : rai §i iad. neva care nu este cu Hristos sa poate (Despre merit $i pacat). Drept aceea. ci sint ajutati prin (Im nici pentru morti. 2. 12. Dar pentru acei cu pacate care se pot ierta in lumea cealalta. ci provizorii. Pentru aceea trebuie sa facem pomenirea celor raposati. . (Sfintul .. «fiind ziditi pe temelia apostolilor si proorocilor. lumea veseli pentru noi . pe Didim eel Orb $i pe Evagrie din Pont. Cit despre purgatoriul inchipuit de romano-catolici. fi altundeva decit cu diavolul* V-lea Sinod Ecumenic din Constantinopole (553) a osindit pe Origen. de va avea avutie. Jertfa Euharistica sint Dar cum se face ca rugaciunile Bisericii le pot ajuta unora sa se mintuiasca de chinuri inaiiute de Judecata de Apoi ? : INVATACELUL PREOTUL : nu numai se Rugaciunile Bisericii pot ajuta unora s3 se mintuiascfi ce cu pocainta s-au mutat intra Hristos. « c eea 10). (I «Este 5. In virtutea acestei «cetatenu». se roaga pentru aceia care ii pomenesc pe din$ii savir§ind jertfe pentru cinstea lor $i se fac mijlocitori $i solitori pentru din$ii. mai de folios liturghiile. Deci. (Rom. Sfinta Scriptura ne arata pSrinti * numai doua . ca fiind o exceptie de la alter nativa fi iad-rai. Dumnezeu a lucrat aceasta fratii cei . noi nu avem dovezi temeinice nici in Sfinta Scriptura. ca ciIar Fericitul Augustin ft 430) scrie : Apostolul spune ca totdeauna. fiind chiar po- 375). nici in cealalta (Matei. «Nu este vreun loc mijlociu. 31). 16). pentru care noi ne rugam si avem datoria de a ne ruga.. (Efes. Deci pomenirile celor morti sint ascultate datorita iubirii. sS se faca §1 ei rug3tori jertfa §i a dat-o spre r cealalta.. sa se faca liturghie pentru dinsul si dupa aceea. ! r catre Dumnezeu» . In Traditia sfintilor (f 373). 19-20). Deci pentru aceasta..Mirida (adica particica ce se pune pe sfintul disc. iar celelalte mai pu in ii t ajuta (pentru ca omul murind a incetat de la pacat). daca ne iubim vesnic (I Cor. DacS pe $tim apoi ca atunci Biserica ar ar fi avut vreo cuno^tinta despre existenta purgatoriului. VI. $i sa pomenim pe sfinti. oameni ai casei lui Dumnezeu. Noi nu ne rugam pentru cei care au facut pacate impotriva Duhului Sfint.. nici in Sfinta Traditie. $i se roaga ca §i ace§tia sa se imparta$easca cu Hristos ca ?i din$ii. Drept aceea. Noi sintern «impreuna-cetateni cu sfintii». ca veselindu-i. 6. care invatau ca pedepsele viitoare vor avea sfir§it. pentru pomenirea celor vii ? i a celor norti) care se scoate la liturghie si pomenirea care se face pentru eel mort unesc pe eel mort cu Dumnezeu si-1 impSrtasesc cu Dinsul nevaziit.. mai inainte de toate. ca s3 fim cu Dinsul toti una. se umplu de dumnezeiasca veselie. prin rugaciuniU^ ei singuri. si loan. de dar si se izbavesc cu dumnezeiasca mila de toata durerea. folosindu-se foarte mult dintru aceasta. nu zic sa se roage pentru asa dar nu tot asa este situatia pentru celelalte suflete.. cum S-a fagSduit.: MMMiMMim* llT'inr r 100 DESPRE CREDINTA : ORTODOXA RUGACIUNILE PENTRU CEI MORTI 101 nofolosltoare pacat. zice «Este o nebunie a crede in al treilea loc in cealalta viata» (Cartea I-d). iar prin jertfa se impartasesc cu Hristos. precum $i rugaciunile Bise- «. noi ne rugam fiindca.. care nu se mai pot ajuta gostea altora.si altele care sint spre min- Nemarginita bunatate a ricii ?i lui Dumnezeu. pentru ca dragostea une$te pe cei vii cu an morti. Simeon Tesaloniceanul.i. nu se admite purgatoriul marele Antonie 4 de pilda. Si continua : .. aceasta runca Lui. facut vreo amintire de el. 13). dar inca ? i •sfinlole suflete ale sfintilor se bucurS pentru aceste pomeniri care se fac pentru dinsii unindu-se cu Hristos si ImpartSsindu-se din Sfinta Liluminat Ltti. al . alaturi de Agnet. milostenie saracilor. zidiri sfintelor biserici tuirea lui» (IX. Dumnezeu tine seama de cererile facute din iubire.. mintuirea $i luminarea trupurilor. ca sa se laso onic nirii m ^m \ * * d ' m din Biserica prilejul sa se intareascS in dragoste. Be roaga pentru noi. Chinurile de dinainte de Judecata din Urmci nu sint . inainte de invierea cu trupurile.

dupa cum Se roaga $i Duhul Sfint (Rom. 8 r .a. 20. ci $i trupul prin faptul ca nezeu ^ o parte activa din cultul divin: ffirfl olc\ nostra. I Regi f 7. fie o intimplare sfinta. $i dupa — . 8. : rabdate INVAjACELUL : Unii spun ca sfintii $i ingerii se roaga pentru cei morti in dreapta credinta. §i r §i sint ascultati de Dumnezeu (Fac. Simbolurile *i riluriri ale cultului divin care devine intregimd modul de inchinare cSlre Dum rle sint absolut necesare pun la contributie nu numai sufletul. 7 . intreb. Dar nu numai ca sfintii roaga pentru noi. 26 27). 5. 8 34). dindu-i $i acestuia cum numai prin e'le singure. 15. $i iara$i vedem din alte locuri ca sfintii se roaga pentru : ' . 9 . Iar cum ca $i sfintii se roaga pentru noi. Ortodoxd. iti r este el de fapt. 5. inseamna o lucrare simbolica sfinta s<m Rit sau ritual (ceremonie) semne simbolice sfinte prin care se exprimS fie o inquire treptata de do fie un sentiment religios sau o atitudine un adevar de credinta. 16—17. . ca in slujbede noastre se folosesc neinINVATACELUL Spun unii mi$cari inchinaciuni $i semne. de Cred.i simbolice $i gesturile care insotesc rugaciu- . 15.. de marl ca cele de dupS Judecata. r 8. 8). Iov 42. Dar de unde an inteles ei acest lucra ? Apostol Pavel ne arata ca Mintuitorul insu$i Se roaga pentru noi. care sint rugaciunile sfintilor» (Apoc.. «mijloce$te» (Rom. 346). fara participn cultul nu este intreg. clnd vor Inv. noi Ier. 3—4).102 DESPRE CREDINTA ORTODOXA fi definitive. In cele ce urmea/. o rugaciune §. • evlavie. cele patra fiinte $i cei douazeci §i patru de batrini au cazut inaintea Mielului. ci §i «bucurie li se face Ingerilor Dumnezeu pentru un pacatos care se pocaie$te» (Luca. ailtceva (fecit • voi vorbi despre semne nile noastre publice. ingerii se Capitolul 12 lui SIMBOLURI : §1 RITURI i » • . PREOTUL ' • : Simbolul este un semn care inchipuie ceva sau un obiect care inchipuie . Apoc. 10). vezi la r PREOTUL Marele — r Apocalipsa unde ne spune «$i cind a luat cartea. care contrerupt tot felul de gesturi $i r trazie Scriptura. Iacov. sfinte %i riturile sint expresii sau exteriorizari Simboluriae $i Inti- prin ele extern. 15. avind fiecare alauta $i cupe de aur pline cu tamiie. nici a$a in trap (cf.

A§adar. Iar Mintuitorul a grait «Din pnsosinta inimii graieste gura» (Matei. ca unul ce este si el de la ! Dumnezeu trebuind sa ia un pacat foarte qrav.si acest citat ti-am dat lamuriri la cap. 12. iar cruzimea fetei lui i se schimba» (Eel.. 6). Duh este Dumnezeu si cei care se inchina Lui cade-se sa I se incliine in «Vine ceasul a cum este «Pentru ca noi sintem Da. 32—64) trebuie intelese duhovnice^te... ceea ce mai ales (I sint necesare. va indemn. dar dreapta credinta spre toate este de folos. : Si Sfinta Scriptura cind zice : duhul posomorit usuca oasele.» (Filip. nu au prea mare valoare. 23—24). Astfel. 1). la . pe Dumnezeu trebuie sa-L preamanm si cu trupul. avind fagaduinta vietii de acum §i a celei ce va sa vina» (I Tim. cit si alte ntualunle semne simbolice si manince iudei era sa-I bea Singele in intelesul propriu. 4. 1). 17. 9 deci nu mai este nevoie sa-ti vorbesc despre * < in cele trupe^ti. sa infatisatf trupurile voastre ca pe o jertfa. 20). INVATACELUL : Dar sint unii care afirma c& trupul nu are : nici un pret $i. zise despre mincarea Trupului §i a Singelui Mintuitorului in Sfinta Im- parta^anie (vezi contextul v. Iar despre ucigasul Cain ne spune «Si a intrebat Domnul Dumnezeu pe Cain Pentru ce te-ai intristat si de ce s-a posomorit fata ta 2 Cind faci bme. (Pilde. pe Dumnezeu in trupul vostru si in duhul vostru. 6. *+J este vorba de cu totul altceva. 8). Deci. daca inlatura cu totul partea acestora. Iar apostolul. a rituriilor si a simbolurilor.. 1 — 7). 12. ci tocmai dimpotrivo. vorbe$te ..104 DESPRE CREDINTA ORTODOXA tot astfel nici cultul SIMBOLURl $1 RITURI 1 r 0. aducindu-I o inchiuare din partea intreqii noastre fiinte.i in adevar. Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sint duh $i viata sin«t» (loan. : : 1 se combate ra-tacirea ereticilor qnostici care propovaduiau §i practical! II. 3. * • PREOTUL: La semnul Crucii PREOTUL: Aici este vorba despre prea marea incredere a le este de ajuns pentru mintuire. : : : : . care sint ale lui Dumnezeu» (I Cor. ca de pilda taierea-imprejur. 3). 6 63). de asemenea. 8. spre a nu duce la pacate grele (I Cor. 6.. omul maninca $i Insu$i Trupul §i Singele Domnului.«Inima veselindu-se infloreste fata iar nu se aminte^te nimic despre nefolosul riturilor §i al simbolurilor $i nu se neaga pretul trupului in ceea ce prive^te participarea lui la rugaciune. Aici ' « «Caci ati fost eumparati cu pre* Slavic dar. cind adevaratii inchinatori se vor inchina Tatalui in duh . noi cei ce slujim in Duhul lui Dumnezeu fi ne laudiiin intru Iisus Hristos $i nu ne bizuim pe trup. nici simbolurile ?i ritualul. Apostolul iucleiloi . > rea achva a sufletului. sub chipul piinii ^i al vinului. abtinerea totala de la casatorie. dar mai este scris taierea-imprejur. Astfel. Nu spune ca abtinerea partial a trupului nu folose$te la nimic. 4. 4. 5 9). cu care ei se laudau acum... ca atare. nici noi nu ar trebui sa ne bizuim pe ritualuri $i pe participarea trupeasca la : INVATACELUL : slujire. trebuie sa stim si sa tinem seama de faptul ca sufleM insoteste intru totul spiritual. A$a ne-a invatat Mintuitorul este ?i a simbolurilor. 3). INVATACELUL: Dumnezeu trcbui sa fie ale Apostolul combate ratacirea aceasta spunind ca abtinerea totala de la acestea este un pacat deoarece Dumnezeu pe toato le-a aratat curate §i aratind ca o abtine re cu masura de da acesteii este buna.. sau mi§c3rile insotitoarc nu pot fi de vreun folos. la inchinarea catre trupul. nu este intreg isi nici nu poate fi intreg. duh si in adevar» (loan. caci si Tatal voie ? te asemenea inchinatori. oare nu-ti este fata senina?» (Fac. PREOTUL 63) .. Mintuitorul insa cauta sa-i lamureascii. atit semnul sfintei Cruci. iar nu in semne §i in mi*cari simbolice sau in ritualuri externe. bine placuta lui Dumnezeu. 4. 22) si iarasi «Intelepciunea unm om n lumineaza fata.a-. ca inchinarea voastra cea duhovniceasca» (Rom. f stare * trupul. Pentru a aprecia valoarea riturilor. Acest adevar il arata ride. In bea Sfinta Cuminecatura aducatoare de mintuire. vie. si in alt loc «Deci. — — — trupului duh si de aceea cultul nostru ar in duh §1 adevar. abtinerea de la mincarea de came §. credeau ca aceasta comlmU 1 . sfinta. partieipind la orice lucrare a acestuia. fratilor. aici nu este vorba nicidecum despre inlaturarea ritualurilor ^\ (vezi v. : f necaz plinge la fnca tremura si se ingalbeneste dupa expresia fetei sale se poate cunoaste sufletul cuiva sau diferite stari ale sale. 7. Unii diji Asa parte § i grSieste ascultatori crezusera ca Iisus le porunce§te sa-I sfi$ie Trupul ?i ?i sa-L la fiind. dupa cum un suflet fara trup sau un trup fara suflet nu poate fi fiinta omeneasca intreaga. caci zice Mintuitorul «Duhul este eel ce da viata trupul nu folose$te la nimic. la bucurie omul «Deprinderea trupeasca la putin folose^te.. Dumnezeu. Cuvintul inspirat In citatul al doilea Tim. ci se spune numai ca cele In citatul intii (loan. 34).

Matei. Caci in rai s-a dat raiului poti sa maninci. ( ' Luca 1..106 DESPRE CREDINJA loo:. 36) «Smochini buni»> (Ier.*'.. 57. 33 26.'a.. 40. «Arbori roditori>> 24. Matei. . .). 16) Apoc. le$te setea» (Isaia. Luca. 14.. 3. Zah. 58. Scriptura. «Vulturi» (Ps. $i de intarire a vointei.. 1). capre»> (P<s. 10. 9. 21. INVATACELUL PREOTUL Sint : Simbolurile se refera numai la Dumnezeu ? $i Capitolul 13 J. < . DESPRE POST - (Ps'. 4. cistige harul lui Dumnezeu ( o fapta de virtute. 38—39) . Sfinta Scriptura e plina de simboluri prin care cede adevarate se inteleg din cele inchipuite. Poti lamuri acest lucru 1 tatura despre post decit este coa marturisirea marelui Vasiile dupa : PREOTUL : Postal! — porunca data omului de Dumnezeu. Isaia. . de bi- vei minca din el. vei muri negresit (Fao. . 7.a. 55. i mullte feluri de simboluri in Sfinta : dumnezeiasca 11 . o infrinare de la mincaruri. 5. 17). 30 . 17—18... 36. 10. Martuiishea Oitodoxa. sa-si omoare poftele si :. «Apa care poto. «Vint care sufia unde vrea» loan 22. «Apa curajitoare* (Iez. 25 Efes. unii ca sfintul apostol Pavel are a!ta invdINVATACELUL Spun Mintuitorul. 13 . lata. d. o forma de infrinare a poftelor trupului deci un miiloo de mintuire. cu lucrarc cl« Rasp.ir Prin cuvintul «<post» noi intelegem pentru ca crestinul sa-isi poata face rugi1§i de la toate dorintede rele. 31) . 3. «Apa data in dar» (Isaia. pentru ca aceasta porunca atunci cind a /is porunca postului. 1 . 1. 22 §. 31 17. 5 . Apoc. .. 13. 14? 7 37—39. 17) . 2. II Cor.. 54. loan. 17. Partea a IH-a. 102. ca Matei. Unele inchipuiesc pe cei credincio$i. a 7-a). 26 Evrei. ciunea cu u?urinta si sa impace pe Dumnezeu. . «Miei» (Isaia. 1. 16 — 17)». De aftfel. 8) j 2—7) loan. 7. omule. si «Oi «Cerbi» (Ps. simbolurile Sfin$i parea trupului tului 2. 3. Duh : El este numit «Apa» r (loan. 10. 25. 16) s. Postirea este poniiiita. 11—16. 13. 17. 77. 40. Ier. i«Pecete» (Efes.. 32) . 16) . <la intreb. 41. 3.-'maninci caci in ziua in care : «Cucere$te-te si sfieste-te. 4. 11 ? «Apa Vie» (Ier. 13. Caci mai veche : zice acest marc 1 parinte al Bisericii lui Hristos de o vechime cit lumea eslo trlnetea si vechimea postului. 4. 11 . de exemplu. 7. dar dm Dumnezeu lui Adam Din totf pomii . 16. loan. ORTODOXA nu se cu bizuiesc pe aceasta gre^ita intelegere a aratind ca cre^tinii bune deci mi sint excluse ritualurile ?i simbolurile. 22) «Apa tainica §i din destul» (Isaia. : 1. . 5 . .

pentru ca intareste trupul si curateste sufletul. zice «Nu fi nesatios intru toatS desertaciunea si nu te apleoa la mincari multe. rinduiala dupa care se \m aceste ail sfi'nte . 3 10. 34. 37. este si DESPRE POST Li/ |0<> un Dumnezeu. 5) ei au rinduit postul pentru crestim (A9 ezdmintele Sfintilor Apostoli. Dan. 32—34). acocn spurca pe om». a postit (9. precum si : 3i • Postul Sfintilor Apostoili 1 . icre •t. Deut. Postul se savir$e$te in mai multe feluri §i Ajunare desavir$ita aspru sau — atimei : anume cind nu mincam : §i oiu bem nimic Rostul postului este folosul trupului $i al sufletului. nu trebuie §i ' . Postul este bun in vremea suferintelor Bisericii (Matei. si il . nu are rost sd facem doo: — .108 . seminteetc. 6 Dan. adica o fapta de cinstire lauda §i recomanda postul cu multa staruinta. . II Regi. p. 16. 34. 5. 9. 1. Postul Iar posturile de mai multe zile ale Bisericii lui Hristos sint Mare. 9-18) Daniel. 4. Marcu. sa facem deosebire intre mincarile de post fiindca toate sint la fel cele de frupt (dulco). $i mai departe tot El dS explicatii. pastreaza sanatatea trupului si da sufletului. 2-3 II Cor. 26 c) Postul obi$nuit sau comun — r f cind mincam la orele obii^nui*te r I Regi. 2— 3-6) si de smerenie (Deut.' 12. 12). iair cele ce ies din gur& pornesc din inimci j>l acelm spurca pe om ?» (Matei. 2. 68. Poisturile de o zi in cursul anului sint in zi'Me de miercuri ziua inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie). ? INVATACELUL Nu cumva e : o exagerare orice mincare. 12. . 4—5). De aceea 28 . cur3la te§te $i inaripeaza sufletul. 7. multi au pierit • Ioel. 1. Postul Sfintei Marii (Maicii Domnuilui) loan Boitezatorul (29 auqust). 2. in vreme de nenorociri si prime jdii (II Regi.nca. 13. 6 Ioel. 15). . inainte de a ineepe propovaduirea Evangheliei (Matei. 4 2Luca. o renuntare de bunavoie la ceva care ne este ingaduit. Postul este bun I. la anumite §i vineri. dupS cum a spus Mintuitorul: «Nu ceea ce intrS in gura spurca pe om. . 10.. ca si in vremea de unlnslcre (Jud. 14. 12 Iona. impune de 58 . 20. De aceea.a. . oua vin. 9 3(I 9. il on recomanda .). Iona. cap XIII) lata citeva situatii in care Sfinta Scriptura pomene§te despre post: Moise a postit patruzeci de zile si patruzeci de noptf (Ie?. I Cor. 29). 12-13. cap. «Postul este lucrul lui Dumnezeu. trolmie insotit de rugaciune "<<•'. sarbatori care cad in cursul posturilor de peste an. 2) si tot Mintuitorul ne invaja cum sa postim (Matei. 6. il Inalta §i-l U($ureazS» (Omilia a X-a Sfintii pSrinti ai Bisericii lui Hristos : Cartea Facer ii. pe^te. 9. adica ne infrinam doar de la mincarile de dulce (carne.. 2. . 15. fml lui Sirah. vremea judecatilor lui Dumnezeu (Ioel. iar nesatiul va veni pina la ingretosare. 2. 5. lapte. Regi.. ced putin o zi intreaga..i).si Legea Veche 18 .. •'. 17. rasp. un semn vazut al rivnei si al sirguintei noastre spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii Sai. 16—18)' El ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decit cu post si rugaciune (Matei. cind mincam numai spre seara mincari uscate piine?iapa fructe usoate. 12. Posteau. a lui act de cult. 3) si este bun in vederea izbavirii de primejdii viitoare (Ioel.Dumnezeu (II Par. Pentru nesat.. . 15 l. . 11—12. 11 18). . Deci. Matei. caci Lui nu-I trebuie hrana» (bf. . 3 14 23)! Postul in . Regi. Ps. 26. 58. Si hsus. 34. 7).^ pentru intoarcerea 7. ci ceea ce iese din gurS. 6. lata ce spune sfintul loan Gur& de Aur «Postul potole^te zburdalnicia trupului. atitea (les.care nu au nevoie de hrana. brinza. sfintii apostoli si ucemcii lor (Fapte. infrineazS poftele cele nesStioase. 21 . ziua taierii Capului sfintului . 12. post ai^ezat din vremea cind catehumenii se pregateau prin post §i rugaciuni spre primirea botezului. izvorita din iubirea si respectul pe care He avem raja de Dumnezeu. dar numai mincari de post. Jud. pe§te. Postul este de folos (37. Postul este si un mijloc de desavirsire de omonre a voii trupului. 20. cum este prevazut in Tipicul Mare al Bisericii. 33—35) in vremea suferintelor altora (Ps. Cartea a V-a. Postul Na^terii Domnului. 12. 9. 20. 3 Isaia. cind se dezleaga la vin. iar eel infrlnat isi va spori viata» untdelemn. de marturisirea paoateCor (II 15-17. CREDINTA ORTODO: In acela^i timp insa. Simeon Tesaloniceanul. grasime d) ?. 4. a) I). de asemenea. Domnului ajunul Botezului (6 ianuarie). 14. de curate. 2. de asemenea.. Ca in mincarile cele mullte va fi durere. pentru ca este o jertfa. 9. Dan.. 3).. : sau aiunarea propriu-zisa. la insistentoile siiutuilui Petna «Nu inte'legeti ca tot ce intrS in gura se duce in pintece ^i se arunca afiara. b) Postul uscal. 1. aripi . 2. patru posituri este scrisa in Tipicul eel Mare Bisericii. 327). fiindca mincarea nu spurcS Omul poate sS m&nince pe om. 3 1-7).. 6 Isaia.. Deut. 18). Ioel. $i Post u$or (dezlegarea).. Mintuitorul insusi a postit patruzeci de zile si patruzeci de nopti in pustie. 28. .1a intreb.

iar ei. vazind in inima lor aceasta necuratie duhovmioeasca. de ura.. 3. de cine trebuie sa asculte ore^tinii ? De Hristos Dumnezeul de hula. nici rau §i ca atare. Mintuitorull tilcuieste m ucenici 13 f 1—4). prin el nu ne putem face noi mai placuti lui Dumnezeu.no DESPRE CREDINTA $j i§i ORTODOXA ne-am mintui.. ci dreptate §i pace ^l ratia . Carturarii aveau nevoie sa-$i spele inima de ura. iar DESPRE POST 111 sebire intre mincari.) r postit pentru noi ?i pentru mintuirea noastra timp de patruzeci de zile $i patruzeci de napti (Matei. 2). in tulburari. iar dreapta credinta spre toate este ou folos. — V/ K/ inmu sacoteau ca pe ceva necurat. pensint curate. 2 . de zavistie $i pizma la adresa Mintuitorului. in temnite. un text care imi da de gindit. 4. sa dezilege friul convine sa manince mereu de toate.a. 8. 9 ci dumneata nu are se refexa numai la obiceiul cu dezlegasfintilor Sai Sai ucenici «$i si 9 apostoli siluieau I ** Domnului i^i dupa cum este : r scris : fariseilor $i al carturarilor pe cind slujeau Dommuilui ^aiu posteau. ca §i cum acesta -ar fi fost lucrull eel mai de seama §i mai placut lui Duminaintea lui de pe acea vreme (gnosticii).. 5). 6. Serif PREOTUL tru : ca ele toate mai existe post. fatarnicindu-se.» $i iara§i «Atunci postind de a nu minca cu miinile nespalate. care opreau cu desavirsire casatoria si mincarea de carne iar acest lucru nu-1 faceau ci pentru totpentru o vreme. PREOTUL Unora : le apostoli §i toji sfintii lui Dumnezeu ar fi cugetat asemenea. Daca sfintii prooroci. §i iara^i spune marele Pavel. de pizma. 4. r adica din inima ilui a§a cum adesea din inima fariseilor $i a carturarilor r sale nu lasa postul §i «In batai. ci din launtru. 16—17)? Citatul care Hi da de gindit nu se refera la anullatrea postului. Mintuitorul nostra $i Dumnezeu. cum INVAJACELUL Apostoluil : : Exists. II Cor. de fatarnicie.. Apostolul gr alette «Nu mancarea ii(^ v«i nezeu.. apoi ei ar mai fi postit atit de mult in viata lor §i nici nu ar fi lasat nu sebire. caci necuratia omului nu vine din afara. apoi ti-am dat numeroase citate biibilice ca marturii despre legea postului §i folosul lui. Scopul postului nu este numai de a face deosebiri intre unele mincari. 5. 28. se aratau rivnitori in obiceiuriile lor de a-$i spala negre:$it miinile cind stateau la masa.. Deci. $i acelea erau care ii spurcau ipe ei. totu§i. Caci deprinderea trupeasca la folose§ite. sau de cei ce strict §i rastalmacesc intelesul Sedpturii (II Petru. in (II privegheri posturi» Cor.. pentru a se curati fatarniici ia?eau cuvinte plline nostra dumnezeie^tii Lui apostoli. Ca nici daca vom minca nu ne prisose^lo. Luca. ca prin allele me-am spurca prin umele (de post) ine-am osindi. nici daca nu vom minca nu ne lipse9te» (I Cor. avind fagaputin adevarull. 46 . Citatul invocat aici de meni nici o legatura rea posturilor. nu prin mincari se spurca omul. «Pcntru ca Imp«1lui Dumnezeu nu este mincare §i bautur§. 24 ? loan. 8. Dumnezeu. farS deopostului §i sa faca larga cailea pintecelui. acum •8). ii mustra numindu-i «orbi». in osteneili. A$adar. aratind ca : nici in suferintele cu miinile nespalate (situatia in care se aflau ei atuinci) nu eiste un lucru necurat. pentru . de zaviistie. postul este ceva indiferent. acesta este Intelesul adevarat al textului invocat de dumineata. 15 $. sfintii zeiasca Scriptura ca orice faptura a lui Dumnezeu este buna §i nimic nu este de lepadat daca se ia cu multumire caci se sfinte^te prin cuvintuil lui Dumnezeu §i prin rugaiciune. neulru? Adica nu este nici bun. cita vreme El r fifad f&ra 4i INVATACELUL : Nu cumva r : de pacat (Matei. ci $i de a disciplina trupuil $i puterile sufletei§ti spre u^urare §i curatire de pacate. 21 } 4. cum facem noi in vremea postului . ies din oa- invatatura sa posteasca. pune inaintea lui Dumnezeu. Dar pe oamenilor i noi ne invata Mintuitorul nostru Dumnezeu ca demonii nu postind. Dar aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa In cele de mai sus ti-am aratat dupa Sfinta $i dumne- Este ad'evarat ca «Ace§tia (invatatorii mincimo!$i ce unele •urn ire opresc ca postul este cea mai veche porunca data omului de Dumnezeu. Prin el este oombatuta $i de sfintii \$i ratacirea vechillor eretici. Prin cuvinteile acestui citat Mintuitorul n-a zis catre ucenicii Sdi «Sa nu mai postiti» $i nici nu putea sa spuna aceasta. 8).

(Ps... postul 5i pocainta au facut pe Dumnezeu sa Se milostiveasca si de neadevaruri dintre mincari oprite $i neoprite. Iar acest post se tine dupa libera ale- ent cu privire la min- gere. Oare de aid nu se intelege ca nu este nici un pacat a nu tine post ? Cine il tine nu face rau si cine nu-1 tine iarasi nu face rau nici a-1 tine nu este virtute. iar trupuil. nu mai bun inadntea lui Duminezeu. . sau cu privire la vreo sarbatoare. Acestia nu maVicmi c. dupa cuvintul Apostolului «Cel ce maninca sS ii u dispretuiasca pe eel ce nu maninca iar eel ce nu maninca sa nu judecc pe eel ce maninca. post-it se combate fparerea iaideo-cre§tini!lor. Au <mi cu ca de acesit nu se mai faca deosebire intre mincaruri. cap. care consta in retinerea totala — pe un timp determinat de de minearea celor jerifite la idodi erau neau cu mare stricttete la Legile Vechiului can (Deut. 10. sau la luna noua. care sint unibni r — celor viitoare. ChestiuiKM $i lini^tirea tulburarilor. 6..8. 34. 25.. 10 . sa fim mai largi in cugetarea acestor lucruri. potrivit rinduio- Caci cine a facut pe niniviteni sa nu piara si sa intoarca hotarirea cea dreapta a lui Dumnezeu spre mila. il Nici Biserica noastra nu osinde§te postul «negru». ponlni ? care de asemenea fie obligator iu fiecare are^tin. Si in alt loc : Auzi ce zice «Iar eu. $i \:\ . PREOTUL Asa postul pe nimeni' invfitat astfel ti se pare dumitale. 14.^li intelegerea unora despre el. multume$te §t el lui Dumnezeu» (Rom. In citatul al do Lie a sa nu piarda pe cei peste 120. Dom- — Credin^a Ortodoxa . Zici ca te-<a PREOTUL nu opre$te $i : Intiiul citat.i i . Imbracat in sac si mi-am smerit cu post sufletul meu» 12—13). ci ca amindoua aceste citate nu se refera deloc la post. Unii cred ca postul adevarat este numai ecl zis INVATACELUL: la orice fel citate Cor. I Cor. 3. al lui Hristos» (Coll. dupa caderea nus3 cu piine am mincat» p3rau aceia. : bucurie intru Duhul Sfint» (Rom. facuta cu chibzuint^i duhovniceasca. dar nicidecuni in zilele rinduite sau in anumite rastimpuri ale anului. $i conflactelor care se ivisera intre iudeo-cre9tini ^i pagino-cre^§i. cu PREOTUL: potriva. Daca ai citi Sfinta Scriptura cu atentie. impreuna cu imparatul cu vitele lor (Iona.• ' - ^ face ? ilor si CESPRE CREDINJA ORTODOXA . cum rezulta din contextul ambelor I : Apoi sa cu parerea §i Dar daca cite§ti numai textul singur §i te multume. Au nu cu postul au placut cei trei tineri lui Dumnezeu si m-am in special in privinta mincarurilor in general. daca nu postul ? Asadar. dim* acest prilej a seris apostolul Pavel cele de mai sus. 10). 2. Cine esti tu ca Sa ^ A judeci pe sluga altuia ?. din analiza contextului. totdeauna. Vezi acolo cS cei ce s-au scanti- «negru». mozaice in cretinism. 8.112 nu este vreun pacat. 14). la carnea cea jertfita idolilor. r INVATACELUL: Dar cum invatatura Bisericii Ortodoxe ? 8 trebuie {bait postul eel adevarat. cind : «Cesu- in cauza se punea pentru aplanarea ma gerilor tini. dalizat iudeo-cre$tinii. fiindca Dumnezeu 1-a primit. 14. «Nimeni deci sa nu va judece pentru mincare sau bautura. 3 0).3. precum paia- nu cuptorul Babilonului ? (Dan. El vorbe$te numai despre deosebin\i necurate. Au nu cu postul a inchis Daniel gurile leilor in groapa ? (Dan.. ai intelege clar §i textele care sint in legatura cu elo ^i placuti lui Dumnezeu cu stii nu te-aii rataci. Parinte. 25—27. Contextul.. dar deloc nu este a$a.. in desfrinare si ucidere ? (Ps. (lup. 101. Dar i-a ars nu ajunge vremea si nici nu este aici locul a-ti arata citi dintre postul. a neintelt^- Dumnezeu. 16 — 17). sau curate — a cum desfiintate acum lucru inainte sa ale Vechiudui Testament. in problema $i textele obli- gativitatii legii lelle. dupa imprejurari ^i dupa posibilitatea fiecaruia. recomanda ca avind bune temeiuri :$i Poate c3 ar trebui. fiindcli acvsl sa opreasea §i pe cre?tinii provenitj dintre pagini de la aoesit iucru . sau la simbete.. care de mincare de altii §i bautura. Dar. DESPRE POST nul nu maninca. deoarece proorocud nu mai are nici o insemnatate pentru mintuire. de aici vine §i putinta ratacirii. 30). care invinuiau pe unii dintre payino-cre^tini ca maninca din carnea jertfita idolilor marele apostol arata . 23—24). 4 4. nici a nu-1 tine . oameni s-au facut 15muresc indeajuns despre ce este vorba. Cine nu anuleaza postul.000 de oameni care au . 17). ca $i cele pe care $i le-ai invocat mai inainte. 12). Si eel ce r pentru — tru cS multume^te lui Dumnezeu $i eel ce nu maninca tot pentru : INVATACELUL post este foarte greu : tive igienice §i fizioe — Biserica a rinduit ca numai celalalt are temeiuri biblice sa nu fiecare om il poate practica — din diferllc fel mo- de pOft.. biblice. 1.

lacomie. * Cor. adevarat §i desavliar^it. 4). 6. de clevetire. 5.it. 3). lv*. cum. Postul intreg. ceea desavir§it juramintul. ci numai jur. Iar sfintull loam Gura de Aur ziee «Postiti ? Aratati-mi prin fapte. ci §i ochiul i$i urechdile $1 piciioarale \§i miimiile $i toate madulareUe trupului vostru. dupa cum spume Sfimta £>cripInsusi Dumnezeu S-a fagaduinta. 23 . 1. ci §i s-uf'lettesc. este ai§adar nu numai trupesc. si cimd ceil ce jurat pe Sine.. Postul adevarat este postul de bucate. intoarceti capul. intarind II .. Postul eel adevarat este instrainarea de raultati. aveti mila de el un du$man. 39—140). picioarele nealergind la priveli^ti urite $i in calea pacato^ilor.. de minciuna §i de juramimt minoimos (vezi Triod. ci ?i mfrimiindu-me de la patimi. imfrimarea limbii. : ci §i PostuU eel adevarat. Exista si juri. trebuie sa-1 Jinem mu numai cu sufletul. 13). de la eel rau eslc.. Cind si ceea <<• da cuvintul vostru ceea ce este da... Aisemenea !§i sflintii propovaduite (Rom. 1. p.i 20 s. <> prin aceasita adevarurdle . Calcarea lui trebuie sa se fereascii (cf.i(Matei 5 34—37). petrednd in rugaciume $i pocainta. A$a me invata Biserioa in cinjtarile postu^m! mare. El nu opre?te pentru lucruri de nimiic.. sa me siilim a me ouirati nu numai trupul. 1946. ce este mai mult : — . ed. gura trebuie sa posteasca de sudailme \$i alte vorbiri ru$imoase» (Catre poporul antiohian. • Cuv. . De vedeji pe sarac.). nu iar Mintuitorul spune «Sa nu va jur.114 DESPRE CREDINJA ORTODOXA PREOTUL cu trupul. impacati-va cu el um prietem inoonjurat de un mime bun. ochiul njeprdvimd frumusetile straime. . departarea de pofte. de care cre§*inul 22. caci prim eil se recuDumnezeu inalte fiind o fapta de slujire a lui de bum& siMin«i <'«» ca Dumnezeu este atot^tiutor si atotprez noaste este un pacat. Odata cu infrimarea de la mimcarurile de dulce. ci $i sufletul. frate. Adica nu numai sa mincam de post. Nu numai gura §i stomacul sa posteasca. lepadarea miniei. nai-1 imvidiati o femeie. decit aceasta. mincinos (Zah.inlnl trebuie tinut cu sfkitenie. Gal. Miiniile voastre sa posteasca iraminind curate de hramire §i de : : i ? . uvmintul'cel nedrept ?i cdl facut cu usurinta Juramintul drept §i faout pentru lucmn insemnate sau neadevarate. zicind «Sa postim post bineplacut Domnului».. frumoasa. impreuma cu celelalte faptte bune.a. nicidecum. Domnului. 1. ferimdu-me de pacate $i ispite. ci sa fie este nu. juramintul este ingaduit cre^tinului? 1NVATACELUL: Dar ctmd se face dupa voia PREOTUL Juramimtud nu este oprit atunci : Dumnezeu se jura este hiotariit sa spuna adevaruil. S-a jurat pe Sin« tura. Capitolul 14 * DESPRE JURAMINT . .«Dumnezeu dind a dat iui Avraam apostoli au lluat cheza ? ie iiumolc insu§i» (Evr..9—11)..

— — 116 DESPRE CREDINTA ORTODOXA prin juramint se calca porunca DESPRE JURAMINT -* 117 INVATACELUL Domnul (Ie 5 . atunci. prin mijilocirea atot^tiintei §i atotputerii lui Dumnezeu. nu le putem pune in cintar ca noastre pedepsind pe acela pe care noi un judecator drept. 23 27? IB.. Acest lucru adevere$te Sfinta Scxiptuira cind zice «Iar de te vei lega cu fiigaduinta Domnudui Dumnezeului tau. A$adar. deoarece prin el I se recunoa$te lui Dumnezeu autoritatea suprema. 28. decil sti nu impline^ti ce ai fagaduit» {Ed.§i nici fapte lipsite de pret PREOTUL : — moral. In Sfinta PREOTUL: Scriptura gasim — . analizind aceste lucruri.. intrebarea 125). putem inteilege destul de bine §i de clar ca injuraturile sint numai de la diavolul §i.. Astfel Iacov. din rautatea $i din ura noastra fata de §i multe pilde de fagaduinto facute de barbati evlavio^i. ca recunoJ?tinta pentru binefacerile primite. trebuie indeplinita. iar injuraturile se fac din mindrie. Ele nu cauta altceva decit pedepsirea aproapelui nostru. sa nu intirzii a plini. prin care 11 chemam ca pedepsitor al lucrarilor parute noua nedrepte §i. 20 22). A§a fiind. Juramintul drept se face din frica lui din marea considerate fata de dreptatea fi atot$tiinta Lui. juidiiiunua arepa msa este ca o rugaciune. ci un act doveditor al orautatii sufletului nostru. luind ca martor numele lui Dumnezeu nu este una cu a pomeni numele Lui blestemind. §i iar&$i se scrie : «Mai bine este sa nu fagaduie?tii. dreptatea Lui §i puterea Lui pedepsiitoare. dar nu cumva Dumnezeu 7)? 1 Juramintul nu poate fi luare in desert a numelui lui Dumnezeu. lnvalatuia . A$a cum nu e cu putinta ca rugSciunea evlavioasa sa fie oprita. iar sfintuil apostol Pavel $i-a tuns parul capului sau pentru implinirea unei fagaduinte (Fapte. spre a se stabili prin ele vreun adevar. : -INVATACELUL Dar votul sau fagaduinta ce este ? adevarului in lume. Aceste juraminte strimbe $i facute in graba pentru lucruri neinsemnate sint cu adevarat defaimari la adresa numeaui (fiintei) lui Dumnezeu $i. ci ele se fac spre a se necinsti PKhOlUL: numele lui Dumnezeu §i al sfintilor Lui sau al vreunui lucru sfint. 23. . : Da. odata fagaduinta f acuta. §i deci o calcare a iporuncii a treia. Totodata. prin aceaista. 5. ca o invocare cuvimcioasa §i evlavioasa a lui Dumnezeu pentru stabilirea adevarului $i pentru inlaturarea minoiunii. ace-la^i lucru s-ar putea spune i$i despre blesteme. caci curind va cere Domnul Dumnezeul tau de la tine $i va fi \ie pacat» (Deut. deci. pentru aratarea evlaviei adevarate ?i inaintarea spre desavir^irea morala. deci. sint in directa opozitie cu porunca a treia. 20. de$teptindu-se din somn. care de multe ori este fara vina. blestemul nu este act de cinstire a lui Dumnezeu. iNVAjACELUL: Daca juramintul recunoai^te puterea lui Dumnezeu §i sirea minciunii. INVATACELUL asupra f agaduintei ? : Dar unde se vad - in Sfinta Scriptura indicatu mare _ • • Juramintul drept. ca act prin care se prin care se cere de la El pedep- Fagaduinta poate fi facuta de onice om credincios $i este un mijloc pentru intarirea vointei in virtuti. tot a$a cu neputinta e sa fie oprita invocarea evlavioasa $i cucernica a numelui lui Dumnezeu in juramintul drept. Numai atunci poate fi jurSmintul o luare in desert a numelui lui Dumnezeu. 4. se recunoai^te puterea si dreptul lui Dumnezeu de a pedepsi este bun. Juramintul este un factor necesar trium- PREOTUL: — in nebunia noas'trS — noi partai$ al rautatii aproapele nostra. ill : 21 Dumnezeu — 22). lucru care este cu totul spre necinstirea dreptatii lui Dumnezeu. Fagaduinta nu poate cuiprinde faptele las care omul este indaitorat prin porunca . caci altfcl In18 $i altele) seamna lips a de credinta §i de respect fata de Dumnezeu. prin aceasta am voit sa facem pe Dumnezeu oarecum il urim. cind el este facut strimib sau cind e intrebuintat abuziv $i pentru lucruri de nimic. li\gaduie^te ca piatra care i-a servit de capatii o va face altar de inchinare lui Dumnezeu (Fac. fului este aproape de juramint sau votuil Fagaduinta §i este o indatorire cu care cre^tinul se leaga de buna voie in fata lui Dumnezeu sa faca o fapta deosebita. 21. caci cine oare se va impaca cu un asemenea inteles nebun ? Injuraturile $i blestemele nu se fac spre slava $i cinstirea lui Dumnezeu. de Credinta Orto* doxd. nici din evlavie §i pretuire a dreptatii ?i a atot$tiintei Lui. de vrednicie morala. all urii §i al dorintei noastre de razbunare asupra acelora pe care ii urim. caci §i in ele se cere interventia pedepsei dumnezeie^ti $i. injuratura este o iluare in desert a numelui lui Dumnezeu.

Din partea omului se cere cre: . 6—13. 15 17). in general. Deci. ca sa umblam intru ele» (Efes. Peneste darul lui Dumnezeu tru c3 a Lui faptura sintem. 5.). $i aceasta nu este de la voi nu din fapte. 2. Capitolul 15 care 2. ca sa nu se laude nimeni. 13).a. 3. care cred c§ mintuirea vine numai prin credinta (sola fide) $i ca omul nu are propriu-zis nici o contribute personala in tuirea sa. 6. §i diavolii. Credinta cunoscatoare in Dumno/cui. 19). Acest adevar rezulta $i din cu«Eu sint vita.. 12—13 $. — min- dinta mintuitoare sau credinta lucratoare. Din partea lui Dumnezeu ni se daruie$te harul divin. I ? Tim.5. 10. 6) . 5. adica «credinta care lucroa/. po — 1 1 1 ? — — .. Ce este aceea Unele culte invata ca mintuirea subiectiva este conditionata numai de harul divin (sola gratia). cereti orice veti voi $i se va da voua» (loan. protestanti. caci $i ei . Dumnezeu le-a grait mai inainte. Daca cineva nu r amine intra Mine. iar din partea omului sint necesare credinta $i faptele bune. Biblia este foarte bogata in texte care ronlirma cu staruinta ca mintuirea este conditional de faptele xioaslro <Hr bune (Matei. «prin rascumpararea cea in Hristos Iisus» (Rom. CONDITHLE MINTUIRII SUBIECTIVE 4 INVAJACELUL altii : Ai pomenit mai inainte. sint unii cre$tini. A§adar. «Caci Dumnezeu este Cel ce lucreaza intru voi $i ca sa voiti <$i ca sa savir^iti. §i : la Biserica noastra insa invatS ca mintuirea subiectiva nu este un dar $i nici un simplu act. Iacov. prin credimtS. Cel ce rajnine intru vintele Mintuitorului Mine $i Eu intru el. iar mintuirea subiectiva numita in limbajul Noului Testament $i « se infaptudreptare*. §i Faptele bune sint amintite ele in Sfinta Scriptura ca unele ce sinl : necesare pentru mintuire. se arunca afara ca o mld§i o aduna §i o arunca in foe fi arde. cu harul Lui. 2. 14—26 . . 2. mlnluinM prin dragoste» (Gal.. adica al increderii dupa Luther prin care i se atribuie sau i se imputa omului «meritele» : PREOTUL — Mintuitorului nostra Iisus Hristos. Deci. caci fara Mine nu putcli face nimic. nu-i vine nimanui pe de-a gata.— \ CONDIJiIILE MINTUIRII SUBIECTIVE 1 l«» Mintuirea obiectiva s-a realizat numai prin jertfa lui Iisus Hristos. $i ? am auzit $i pe vorbind despre mintuire subiectiva. II Cor. Din partea lui Dumnezeu. 15. 20. . Apoc. 29 Rom.. 5 7)... acesta aduce roada multa. ziditi in Hristos Iisus spre fapte bune. anume de harul «Justificarii» dupa Calvin sau de harul credinjei. 8). in colaborare cu harul divin. o lucrare care se dezvolta Lreptat $i se infaptuie$te prin impreuna-lucrarea a doi factori Dumnezeu ?i omul insu?i. 34 35 loan. harul divin este absolut necesar. voi mladitele. «sfintire» sau «minluire» in sens mai restrins ie$te ca o urmare a celei obiective. 18—19 . «cred §i se cutrexmir&» (l«i- cov. dupa a Lui bunavointa» (Filip. fiindci $i sintem Intoti am paeatuit $i sintem lipsiti de slava lui Dumnezeu dreptati in dar. o au 2. 5. 25. harul de la Dumnezeu este pentru noi ceea ce pentru mladita este sucul pe care-1 are din vit&. prin actiunea noastra de a ne apropia sau de a ne insu$i mintuirea obiectiva prin eforturile noastre personale. Daca raminol'i ditS §i se usuca intru Mine $i cuvintele Mele ramin intru voi. conditiile mintuirii subiective sint acestea harul divin de la Dumnezeu §1 credinta $i faptele bune ale omului. ci este un proces — individua- fara de fapte bune. Din toate aceste cuvinte rezulta ca harul divin este de neaparaUi trebuinta pentru mintuirea subiectiva.. «Caci in har sinteti mintuiti.i fara aceasta contribute a omului. 23 24. Parinte.

10 . 26 27). ori lui Hristos. atunci sabia : . adica. 13). I : Cor. pe re va sluji celui mai mic. a§a incit sa-mi fie casa plina» (Luca. nici de vreun merit al omului in ceea oe prive$te mintuirea lui. Pentru aceasta chmi Care miluie§te. Cuvincareia harul «C3ci mat Pavel par a sustine aceasta parere tele sfintului apostol Iacov) §i fara sa fi fScut ei de na^terea lor (a lui Isav §i a inainte : M Libertatea vointei omului bera i§i voluntara a lui — se vede luminat — $i dependenta mintuirii de lucrarea $i i§i li: din cuvintele Mintuitorului ucizi cu pietre «Ierusalime. nici de la cel ce aleargS. Evr.. 44).. dupa cum ne spune Sfintul Duh «Doamne. 8). 19.. cum aduna . Deci nu poate h vorba nici de libertate. caci avea multe avutii» (Matei.. 15. §i la : oricare vei vrea. $i tea. Marcu. va va minca* (1. Iar in alt loc. Sir. in toate aceste citate se arata categoric $i limpede cS Dum1-a facut pe om cu voie libera ?i de sine stapinitoare $i nu isile$te nezeu nimanui de a veni la mintuire. dar voi nu ati voit» (Matei. 11. Ierusalime. binele raul . Iar alta data a zis Mintuitorul «Nimeni nu poate sa vina la Mine daca nu-1 va trage TatSl care M-a trimis. zis Mintuitorul catre tinarul bogat a $i auda-le saracilor §i vei avea comoara in cer vinde averile tale. : : PREOTUL Dumnezeiasca $i Sfinta A$adar. Alege viata... ori bine. A^adar.. Parinte. eu astazi ti-am pus inainte viata $i moar?i vei intinde mina ta» (Int. $i apa. 15. 19. 23. Sir. care omori pe prooroci lrimi$i la tine . : ><=>i • : zind tinarul s-a intristat. 8. Binecuvintare veti avea daca veti asculta poruncile Domnului Dumnezeului vostru» (Deut. : fiii tai.. Caci daca voia omului ar fi fortata voia mintuire. te vor miihni. 14) . $i iara^i : «Pus-a inaintea ta foe . 30. 37 11. 24. ca el a fost liber sa re fuze comoara din cer. clo§- tate ? Nicidecum ?i sub aripi. Iar tinarului bogat i-a zis «De vrei sa intri in viata. potrivit §i din veci a lui Dumnezeu in acest sens.-*-»*. ci de Pe Iacov 1-am iubit. du-te. 5. Caci Scriptura zice lui Faraon : . li se va da» (Int. Deci. iar hotarit din osinde^te. $i Eu il voi invia in ziua cea de apoi» (loan. Rom. Aceia spun ca harul divin lucreaza in mod irezistibil. 21—22). chiar daca vorbele mele. Sfinta Scriptura ne spune «Iata.. Din toate acestea ar rezulta ca nu exista o libertate a vointei $i ca mintuirea o da numai Dumnezeu. i§i : INVATACELUL: Acesta este un subiect foarte care am purtat unele discutii cu cei de alt a credinta Dumnezeu: «De veti vrcvi minca iar de nu veti vrea . 23). apostol Pavel : Scriptura ne invata luminat ca omul a fost facut de Dumnezeu liber $i incununat de El cu voie libera. orice pedeapsa sau rasplata in viata viitoare ar fi fSrii spre Dumnezeu ar inceta de a mai fi judecator drept.. ca sa traie^ti tu $i urma^ii tai» (Deut. 17. $i nu Ma «De volenti s& fii desavir$it. pe altii ii conditia mintuirii noastre subiective ar fi numai prehodin veci. sa-$i Mintuitorul §i sa-Mi urmeze Mie» (Matei./ .. 34. i s-a zis ei (Rebecai) ca eel mai madin fapte. : lucreaza automat <?i irezistibil la mintuirea noastrS. ii mintuie§te. Precum este scris Ce vom zice dar? Nu cumva la Dumnezeu este nedrepIsav 1-am urit. 5. 3. ia crucea : 23 $. Daca mintuirea noastrS s-ar face Il nume§te fara voia noastra proprie. 20). eu va pun astazi inainte binecuvintare $i blestem. 16. . caci cu arma bunavoirii ne-ai incununat pe noi» (Ps. 19. nu este : de la cel care voie^te. veti asculta. iar dumnezeiasca Scriptura.«. Sir. rau» (II Cor. la Cel care cheama. ! puii sai sa miluiesc nici Caci graie?te catre Maise indura-Ma-voi de cine vreau s& ! : Milui-voi pe cine vremi Ma indur. : 15. 11.a. 19). $i in alt loc zice lata deci «Cel ce vrea sa vina dupa Mine sa se lepede de sine.. 120 DESPRE CREDINJA ORTODOXA interesant. 9. 2. potrivit hotaririi sau predestinatiei Sale absolute. «Inaintea oamenilor este viata §i moartea ?i oricare din ele le va placea.) In acela$i inteles zice ?i sfintul «Caci Dumnezeu este Cel ce lucreaza intru voi ?i ca sa voiti ?i ca sa saving. 12) iar in alt loc zice (Dumnezeu) «dintru inceput a facut pe om ?i 1-a lasat in mina sfatului sau» (Int. 6. 14. de cite ori am voit sa adun pe < pe cei ca sa ramina voia lui Dumnezeu cea fara alegere nu ceva bun sau rau. 16) iara$i INVATACELUL Am o mare nedumerire : nu cumva Dumnezeu a : eternitate soarta fiecaruia ? Pe unii. 4).. cum adeseori rost. dupa a Lui bunavointa» (Filip. paze§te poruncile» (Matei. 4. $i in alt loc zice «<Iata. 2. despre 91 CONDITHLE MINTUIRII SUBIECTIVE $i prin marele prooroc Isaia vorbe$te Ma veti asculta bunatatile pamintului veti 121 asupra caruia a$ vrea sa starui mai mult. dupa cele ce a facut prin trup. ci de la Dumnezeu.. Luca. 17). A$a rezulta din parabola Mintuitorului <«Atunci stapinul a poruncit robului Ie?i la drumuri §i la garduri sile^te pe toti sa intre. 15. 20) i$i iarii^i. ca rele apostol Pavel : . tarirea neconditionata : Martori inaintea voastra iau astazi cerul $i paimintul viata $i moarte ti-am pus eu astazi inainte $i binecuvintare ?i blestem. atunci nu am putea imtelege ceea ce zice ma«noi toti trebuie sa ne infafoam inaintea judecatii sa ia fiecare.

Imi vei zice deci De ce ana dojene§ti ? Caci vointei Lui cine i-a stat impotriva ? Dar. 91. Cel care. a inecarii lor. tu cine e$ti ca sa raspunzi impotriva lui Dumnezeu ? Oare faptura va zice Celui care a facut-o De ce m-ai facut a$a ? Sau nu are putere olarul peste lutul lui. care s-au inecat in marea cea fara de fund a Sfintei Scripturi. $i a<sa apoi in pahar. 5) ? ?i in alt loc : «Nu . ii este celui ce vrea sa tilcuiasca $i sa deslufel. spre mintuire . Efes.. sau n-ai aflat PREOTUL V/ : Sfinta Scriptura are locuri tari. 13). 11. pe care sa nu-1 fi §ti primit ?» «Cine te deoseCor. : dupa a Lui bunavointa» (Filip. i^i urmeaza soarta pe care i-a hotarit-o Dumnezeu. problema s-ar pune a$a nimeni nu se mintuie$te decit pe temeiul alegerii din veci sau al predestinatiei dumnezeie$ti. Arie. iar altul. $tie ?i sa spuna la altii ceea ce nu pil de clasa intiia chinuindu-se sS La ce lucru nepotrivit $i de ris ar fi pentru noi ?tiu cei din facultate. apoi din ciutura cea trupeasca. $i totu<?i nu au Sfinta Scriptura... ne vom prapastui din cauza mindriei ?i a curatia mintii <$i a cele mai presus de noi $i de puterea noastrd iscodirii noastre de a cerca Daca noi. in viaja aceasta. Ci. numai dupa dupa cum din fintina scoatem mai intii cu tra duhovniceasca. 2. 4. Precum Intra El ne-a $i ales. ?i al pe marele Pavel. intelepciunii lui Dumnezeu din Sfinta Scriptura. ar rezulta ca mintuirea se face potrivit alegerii sau hotaririi din veci a lui Dumnezeu. de necinste ?» (Rom. ca v-a ales Dumnezeu dintru inceput. «Caci r Dumnezeu este Cel ce lucreaza intru voi ca sa voiji $i ca sa savir$iti. Caci al punem in cana §i : — fara de fund — : f duhovnice?ti mai presus do de vom inimii noastre. pentru a ne ciutura. Acela?i apostol mai zice: «Binecuvintat fie Dumnezeu .§tii tu. de pilda. 2. 28).. Unii Care nu obose$te este ve$nic. Omul. 33 — A .' 1 « 122 DESPRE CREDINTA ORTODOXA CONDipiLE MtNTUIRII SUBIECTIVE Sfinta Scriptura. Nestorie. fiind ca \X\ te-am ridicat. 11 21). Doamne. la fel se cade a face <?i cu setea noaspotoli setea noastra atunci cind ea ne sile^te a bea din ooeanul cel tra cea duhovniceasca. precum $i sfintii parinti ai BiseDumnezede^tii prooroci §i ajuns cu curatia vietii la nevinovatia pruncilor $i cu ricii lui Hristos au barbati desavir^iti (I Cor. Eutihie §i toti incepStorii de eresuri din vechime. ca sa arat in tine puterea Mea $i ca numele Meu sS se vesteasca in tot pamintul. : Lui nu are hotar» (Ps.. 3 4). 146. de asemenea.. omule. ca sa fim sfinti §i farS de prihana inaintea Lui.. Dioscor.. sau nului ca acest adinc fara de fund al intelepciunii Deci intelege. la starea de indraznit a cerca cele neincercate ale intelepciu4. intelepciunea. sau. omule.. 5) crurile Tale. $i in alte locuri tot a$a : «Ci propovaduim intelepciunea de taina a lui Dumnezeu. Care a facut marginile paminlului. 7). la care v-a chemat prin Evanghelia noastra. ci ei im$i$i §i-au fost pricing de a nu fi putut inota cu slaba lor putere in adincimea tainelor ei.. 13. cu multa mirare zicind telepciunii tile $i al §tiintei lui «O adincul bogatiei in- Dumnezeu! ! Lui ?i cit de nepatrunse caile Lui Cit de necercetate sint judrrnCaci cine a cunoscut gindu' Douir 34). Deci. cu o minte necoapta ?i nelumi§easca cele grele din Sfintele scotoci in intelesurile ei cele ! 13 — 14). fara putinfa de a o schimba sau a o inlocui. atins de nici o minte rationala a zidirilor Lui lui Dumnezeu nu poate fi In nici cu partioipare Cu atit mai putin din cer $i de pe pamint. 2. apostoli. $i cu mult mai Scripturi. Deci dar Dumnezeu pe cine vrea il miluie$>te iar pe cine vrea impietre^te. Caci mai zice Apostolul «Iar noi . nata de Duhul Sfint.. din ea ni se cuvine a ne adapa $i a lua cu intelepciunii lui puterea noastra de intelegere ?i dupa virsta nosmasura. (I $i ce ai. Sabelie.. am vedea un code intelegere in cele duhovnice^ti. De aici. intru Hristos ne-a binecuvintat pe noi .. pe cea ascunsa. ca din aceea§i fr&mintatura sa faca un vas de cinste. cum zice sfintul ca Domnul Grigorie de Nyssa. il : auzim t $i pe vasul alegerii. datori sintem totdeauna sa multumim lui Dumnezeu pentru voi. 1. este nemarginit de adinca?» (Isaia. Domnul nostra i§i mare este taria Lui ^i pricoperea « Mare este si iara^i . Dumnezeu sleie^te puterea? Ca intelepciunea Lui nici nu |§i §i vrea sa sparga oasele Scripturii cu dintii de lapte ai intelepciunii lor dar acest lucru niciodata nu se va putea. inainte de intemeierea lumii. fata de cele prea inalte intonii lui Dumnezeu din «Cit s-au maril lucu mintea zicind au ramas in uimire iesuri ale ei.. pe care Dumnezeu mai inainte (I de veci a rinduit-o spre marirea noastra» be$te pe tdne ? Cor. 9. 40. : adinci cu totul sint gindurile Tale» (Ps.» (Efes. r un izvor sau ca o fintina fara de fund «i r iil : Dumnezeu.. El s-a virit in adincul Scripturii fara a putea inota in oceanul fara de fund al intelepciunii lui Dumnezeu. Macedonia. are «oase tari» (Comentariu la Viaf-a lui Moise). spre dobindirea slavei Domnului nostra Iisus Hristos* (II Tes. 11—12. _ _ cine a fost sfetnicul Lui ?» (Rom. ar .. 13). A$a au patit Origen. 7). Nu adincimea Scripturii a fost pricina caderii lor. rau.

20. caci Sfinta Scriptura vorbe^le <!<• noscute de . mintuire — Sfinta Scriptura vorbe$te adeseori despre anume in sensul de precunoa$tere. dar cea subiectivS tine de buna alegere a cre$tinului. Apostolul vrea sa dovedeasca prin acest exemplu ca chemarea si indreptarea oamenilor nu depinde numai de «faptele legii». pe cine vrea Dumnezeu sa miluiasca si pe care oameni vrea : sa-i tia. In acest inteles.a. 3. ci numai din bunatatea lui Dumnezeu.. acesta este o pacoste si o nenorocire. 9. iar din altii rai sa faca buni. unde sint dreptatea. 2. care in viata pot sa fie rai ? $i osinde§te numai pe cei respinsi de El. Dumneata nu se vorbe^te despre predeslimitie la mintuirea cea ve$nica ci despre alegerea sau chemarea la harul pe care 1-a adus Hristos. re» sau «prehotarire» (Rom. nipre?tiinta lui Dumnezeu. Apoc. Efes. de$i nu tofi sint ale^i sau chemati in «C5 inteles de predestinare. vietii» (Luca. — Direct.. prin harul Sau... iar cind. nepartinirea. ci numai cei ce o cauta. . Dumnezeu slie totul dinainte. de aceea n-a trebuit ca sa treaca mai intii timpul penlui Adevarul este insa cS Hristos a adus mintuirea logii ? tuturor. fie iudei. doreso sa se mintuiasca $i lucreaza pentru ea primesc ajutonil harului. Dar aceasta prehotarire este bazata pe viata $i faptele omului. fara sa se mai repete si conditia subiectiva libertatea omului de a conlucra cu harul divin prin credinta si fapte bune $i nu se „ „. 8. 1. 15 $. ci ca noi avem o anume contributie la lucrarea mintuirii noaslre. osfndeasca linat la ? Oare iubeste si El numai pe aceia pe care Insusi i-a predesrire. pe toti oamenii la mintuire. care \i se par ca sint un fel de temelie a predestinatiei. nu pe baza vredniciei noastre. Mintuitorul nosr : 24) • fara harul lui Dumnezeu oamenii nu pot veste mintuirea nilor darul lor. $i atunci nu este nici o mirare ca zice Pe Iacov 1-am iubit si pe Isav 1-am urit. Dumnezeu» . Care S-a dat pe Sine pret tre Dumnezeu §i oameni de rascumparare pentru toti. : — — — tuire este limitat. 124 DESPRE CREDINJA ORTODOXA CONDITIILE MINTUIRII SUBIECTIVE In celelalte texte. Caci unul este Dumnezeu.. dar adevarul este cu totul altul. Citatul Intii (Rom.). vazut ca harul divin nu lucreaza in noi cu de-a sila (irczistibil).§i atunci ar insemna cS mintuirea vine automat asupra tuturor oamenilor. A. totusi.11) . (Efes. ?l(t 2. Dumnezeu. numind-o uneori «sfat» (Fapte. unul este $i Mijlocitorul inomul Hristos Iisus. unul va fi purtator al fagaduin: Am Sale mesianice. 22). lata deci care este adevarul in ceea ce prive$te predestinaiar cei ce tru a sti ca dintre cei doi tei fii ai lui Isaac. «Sfatul voii lui 1.. care totusi in viata pot fi buni ? Sau vrea Dumnezeu ci din unii buni sa faca rai. 11—21) se refera ila chemarea oamenilor. fie pagini (v.. Care voie$te ca toti oamenii sa se mintuiasca $i la cuno$tinta adevarului sa vina. Daca s-ar intelege $i aici predestinatia absoluta la marirea cc^dupa litera $\ reasca. a$a cum zic predestinatiani$tii ci se refera la toti oamenii.. §i : oarecare prehoLl«precunoa. la harul si indreptarea cea in Iisus Hristos. Aceasta chemare nu este marginita $i data numai unora. 3 6). «taina cea ascunsa din veac» (Col. ci de bunatatea lui Dumnezeu. fara nici o droapla judecata? Dar in acest caz. soarta sau viata omului. 26.. ceea ce teo- numesc mintuire obiectivS dar mintuirea subiectiva nu o realizeaza toti.iriul.. 29) . fara de lumina harului lui curSfit si nu si-au mintea adus citatele de mai sus.. 10. de asemenea. este $tiut ca nu to^i se mintuiesc $i in§i$i predestinatiani^tii sustin c§ numSrul celor predestinati la mintru. se practica intre ei arbitr. Mintuirea obiectiva a fast daruitn tuturor oamenilor. 9) «cart<M intHepciunea si alte insusiri ale lui Dumnezeu? Nici macar intre oameni nu e cu putinta asa ceva. marturia adusS la timpul sau» (I Tim. noi trebuie sa ne intrebam oare. mai repeta nici ideea ca la baza hotaririi sortii fiecaruia sta' prestiinta : Sau numai din nemarginita Lui bunatate . Dar ea este subinteleasa. despre o predestinatie absolute $i neconditionata nu poate fi vorba. Care cheama. Prin urmare. Iar daca se zice apoi ca Dumnezeu miluieste pe cine vrea si osindeste pe cine vrea. Or. dupa ce acestia s-au facut «vase ale miniei» (adica vrednici de a fi impietriti dupa dreptatea lui Dumnezeu) si dupa ce Dumnezeu i-a rabdat indelung (v. face nimic in ceea ce priDaca totusi se spune aici ca Dumnezeu da oamesi ca hotarSste cu totul liber soarta oamenilor chiar inainte de nasterea lor. 1. r 125 cei ce in inima lor de patimi si vor sa patrunda adincul intelegerilor celor din Scripturi.. prin aceasta se pune accent pe importanta conditiei obiective a mintuirii sau sfintirii noastre. caci se vorbe$te numai la plural. aceasta predestinatie ar trebui s& o intelegem spiritul textului ca nelimitata. 23) . zice sfintul apostol Pavel acesta este lucru bun $i primit inaintea lui Dumnezeu. deoarece apostolul zice ca pe unii Dumnezeu ii pedepseste §i ii impietreste. 20 . 22— ai Dumnezeu.

126

DESPRE CREDINJA

ORTODOXA
r

-

CONDITHLE MINTUIRII SUBIECTIVE

I'/

spre anumite vrednicii ale celor «predestinati» sau, in orice caz direct sau indirect, despre alte motive decit simpla hotarire arbitrara, pentru care unii se mintuiesc, iar aijli se osindesc. Doar Sfinta Scriptura spune textual «$tim ca Dumnezeu toate le lucreaza spre binele celor care
:

mai din
$i

iubire, ci $i din faptele noastre cele

bune c&ci daca aceasin
f

ai

numai
pentru mintuirea noastra ar nea, sfintul Ilariu (t 366) scrie «Aceia pe care pe aceia i-a ;$i predestinat». Fericitul Ieronim
tot ce a facut El
:

fi

de prisos». De asemei-a prevazut,

Dumnezeu
(t

iubesc pe Dumnezeu, celor care sint chemati dupa voia Lui caci pe care i-a cunoscut mai inainte, mai inainte i-a si hotarit sa fie asemenea chipului Fiului Sau ..., iar pe care i-a hotarit mai inainte, pe ace$tia i-a si chemat; si pe care i-a chemat, pe ace$tia i-a $i indreptat iar pe care i-a indreptat, pe acestia i-a si preamarit» (Rom. 8, 28 30). $tim apoi ca la judecata de apoi vor exista anumite criterii dupa care vor fi judecati toti si ca nu vor fi judecati arbitrar (Matei, 25, 34— 36), hotarirea fiind luata in functie de vrednicia sau de nevrednicia cu care fiecare om s-a conformat acestor criterii, pentru ca judecata sa fie cit mai dreapta. Apostolul zice «Pentru ca noi toti trebuie sa ne infa|i?am inaintea judecatii lui Hristos, ca sa ia fiecare dupa cele ce a facut
?
;
f

420):

«Despre

am*

Dumnezeu
:

pe care i-«i §i predestinat a fi asemenea Lui intra marire». Sfintul Ambrozie (| 397) «Dumnezeu n-a predestinat decit numai dupa ce a cunoscut cSarata
a $tiut ca vor
fi

in viata lor

asemenea

Fiului Sau,

;

rora le-a prevazut vrednicia, acelora le-a predestinat

$i

rasplata».

INVAJACELUL
inta pentru mintuire

:

Daca harul
$i

este totdeauna de neaparata trebu-

:

prin trup, ori bine, ori rau»
zic
:

(II

Cor.,

5,

10

;

I

Cor.,

3, 8).

Cel ce seamana cu zgircenie, cu zgircenie va si seamana cu darnicie, cu darnicie va si secera» (II Cor., 9, 6 vezi si Matei, 7, 21 16, 27? 20, 16; loan, 3, 36; 6*47; Rom., 2, 6—11; 8, 17; I Cor., 9, 27; II Tim., 2, 20 I Petru, 1, 10 $.a. 2. Sfinta Scriptura confirma mai ales indirect aceasta invatatura. Astfel, se repeta adeseori ca Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului (Iez., 18, 23 33, 11 II Petru, 3, 9 I Tim., 2, 4 Rom., 3 29—30 I Cor., Efes., 4, 6) ca toti oamenii sint chemati la mintuire (Matei, 28, 19 8, 6 Rom., 10, 18 II Cor., 5, 15 I Tim., 2, 6 I Petru, 3 9 $,a.) i$i ca Dumne* zeu a inmultit harul Sau spre a cople^i pacatul §i spre a da tuturor oa?

«Aceasta insa secera, iar eel ce

daca mintuirea este un dar al lui Dumnezeu (Kit prin har, mai avem §i noi vreo parte la lucrarea mintuirii noastre ? PREOTUL Da avem $i noi o parte de$i harul este de neaparat-i trebuinta pentru mintuirea noastra, el nu poate mintui singur. Noi nu sintem ni?te bu^teni sau ni?te pietre cu care Dumnezeu face ce voieSte, Daca harul ar lucra singur, ar insemna ca ne duce fara voia noastra la mintuire. In acest caz, daca unii nu se mintuiesc, aceasta n-ar li
:
r

;

;

;

harului care nu-i siler te aceasta insa este o invatii? tura a calvinilor numita predestinatie (mai inainte rinduire). Dupa aceasta invatatura, Dumnezeu a hotarit din veci sa mintuiasca pe unii oameni ?i sa piarda pe altii, dupa cum ii place Lui, nu dupa cum vol lucra ei in chipul lor, cu harul celor pe care i-a hotSrit sa-i mintuiascd.
din pricina
lor, ci a
;

;

;

;

;

f

;

;

;

;

Unora li-1 da

da harul care ii sile?te sa lucreze dupa voia (Inv. de cred. ort., intreb. 243).
le
*

Lui, celorlalU

nu

;

;

?

r

menilor posibilitatea de a se mintui (Rom., 5, 15 loan, 3, acestea ar fi cu neputinta daca numarul ale§ilor ar fi limitat.
?

INVATACELUL Dar invatatura PREOTUL Ti-am aratat mai sus
: :

Bisericii noastre este alta ?

destul de clar
toti

§i

pe

larg.

La aces-

16).

Toate

tea

B.

Istoria, prin

autoritatea,

precum

§i

oameni de toata Sfinta Traditie prin toate monumentele ei, atesta
biserice$ti §i prin alti

paring

cS aceasta a fost intotdeauna in Biserica tilcuirea invataturii despre
pre^liinta dumnezeiasca.
Sfintul Irineu
(jatit
...

oamenii sa se mintuiasc pr si la cuno?tinta adevarului sa vina» ,(I Tim., 2, 4). Harul nu silcste nimeni. Oamenii au libertatea sa-1 primeasca si sa conlucreze cu el, sau se mintuiesc, cei de pe urma se pierd (Jnv. /<• sa-1 respinga. Cei dintii cred. ortodoxd, intreb. 244). Tine minte, fiule, cu tarie cele ce ai .m/.il, spre a ramine adevarat ortodox si a fi lamurit in cele ce ai introb.il,

mai adaug

:

«Dumnezeu voie^te ca

(

(

t 202) zice

:

«Dumnezeu care pe
:

toate le ?tie a pre-

locuinta corespunzatoare
$i

caci acelora care cauta lumina cea

netrecatoare
tul

nazuiesc spre ea,
(
.1'

loan Hrisostom

407)

:

da cu indurare aceasta lumina». Sfin«Dumnezeu ne-a predestinat pe noi nu nule

4

DESPRE CELE $APTE TAINE
zile

12!>

va veni potopul (Fac, 6 si 17). In luna a i^aptea $i in ziua a 27-a s-a oprit corabia pe Muntii Ararat (Fac, 8, 4). Dupa ?apte zile a dat drumul Noe a doua oara porumbelului din corabie, far aoesta s-a intors, avinrl in cioc o ramura de maslin verde (Fac, 8 10). Avraam a dat lui Abimer
1

leh, imparatul, ^apte

mielu$ele ca marturie intre ei amindoi. Iacov, patriarhul, s-a inchinat de §apte ori cu fata la pamint in fata fratelui sau Isav (Fac., 33, 1 3). Faraon a visat §apte vaci grase ?i §apte slabe, ^apte spice pline ?i $apte seci (Fac, cap. 41). Lui Moise i-a spus Dumnezeu ca pentru Sfintul loca$ sa faca §i un sfe^nic de aur curat ?i deasupra lui sa puna ?apte candele ca sa lumineze (Iei?. 37, 23). Tot lui Moise i-a poruncit Dumnezeu sa spuna izraelitilor sa numere i^apte saptamini de zile (Lev., 23, 16), iar a cincizecea zi sa le fie sarbatoare sfinta. Inainte de a minca Pa^tele, sapte zile sa manince piine fara aluat (le?., 12, 19).
r

f

Capitolul 16

CELE SAPTE TAINE
INVATACELUL Cred ca Biserica vorbe§te felurit despre Taina. PREOTUL E adevarat. Mai intii, Taina este o lucrare sfinta, in: :

Pe linga alte daruri ce aveau porunca sa le aduca, in acea zi trebuiau sa aduca sapte miei (Lev., 23, 15 18). Apoi sa numere sapte saptamini de ani, iar al cincizecilea sa fie an de slobozie (Lev., 25, 8 10 Isaia, 61, 1 Luca, 4, 16 21). Pe Mariam, sora lui Moise, fiindca a cirtit, sapte zile a lovit-o Dumnezeu cu lepra (Num., cap. 12). Lui Iosua Navi i-a poruncit Dumnezeu sa puna §apte tr imbibe sa inconjoare Ierihonul de sapte ori, iar a saptea oara sa sune in trimbita de sapte ori si vor cadea

;

zidurile Ierihonului (Ios., cap.

stituita

de Dumnezeu intrupat, prin care, intr-o forma vazuta, se impartaseste primitorului harul divin nevazut (Teologia Dogmaticd §i SimboBucnresti, 1958, vol.
II,

lica,

p. 827).

In sapte zile s-a primit sfintirea lui Aaron si a fiilor sai de catre Dumnezeu prin Moise (Lev., 8, 33 35). De sapte ori in zi David, proorocul, lauda pe Dumnezeu (Ps. 118, 164). $aptezeci de ani a proorocit Ieremia ca vor fi robi evreii in Babilon (lor.,
6).

Cele sapte Taine ale Bisericii
mafcoarele
1.
:

lui

Hristos cea dreptmaritoare sint ur4.

25, 11

12;

29,

10).
4,

roc Zaharia (Zah.,
2.

$apte cande'le cu sapte brate a vazut sfintul proo1 2). $apte funii a rupt Samson, eel ce avea saplc

Botezul.
7.

Mirungerea.

3.

Impartasania.

Pocainta.

5.

Hirotonia.

6.

Nunta.

suvite de par care-i dadeau putere (Jud.
barbatii care au tradus Biblia pe (283 i.Hr.).
ratit

f

cap. 13

Maslul.

16).

$aptezeci au fost
Filadelful
si

Inainte de a arata insemnatatea celor sapte Taine, insemnam, pe scurt, citeva date asupra importantei numarului sapte in Sfinta Scriptura, caci numarul sapte pecetluieste o multime de acte din Vechiul Testament si din eel Nou.

vremea Faraonului Ptolomeu

De

sapte ori s-a scaldat
(IV, Regi, 5, 14).

Neeman

Sirianul in Iordan

s-a cu-

de lepra

Cu

sapte pedepse a fost pedepsit Cain de

catre

Dumnezeu pentru uciderea

Asa, de pilda, in ziua a .saptea S-a odihnit Dumnezeu de toate lucrcirile Sale pe care le facuse (Fac, 2, 1—2) sapte perechi de animate
;

zeci de ori cite

sau Abel (Fac, 4, 15). De saplesapte au fost pedepsele asupra lui Lameh, eel cu douii
fratelui

si p^isari

curate a poruncit Dumnezeu lui Noe sa bage in corabie inainte de a incepe potopul (Fac, 7, 2—3). Iarasi, i-a spus ca dupa sapte

femei (Fac, 4, 24). Apoi, in Noul Testament, Mintuitorul porunceste sa iertam de .vaptozeci de ori cite sapte (Matei, 18, 22 Luca, 17, 3 4). $apte sint diihurilr care stau inaintea lui Dumnezeu ,§i a scaunului Sau de domnie (Ap<><\,

9

Credin^a Ortodoxa

130

DESPRE CREDINJA

ORTODOXA
$apte $apte sint Bisericile la care a
$i

1,4). $apte sint sfe^nicele cele
sint stelele din

de aur dinaintea Mintuitorului

dreapta Sa (Apoc., 2, 1). fost trimis sfintul loan evanqhelistul sa le scrie (Apoc., 15. 6 8? 16). $apte sint urgiile apocaliptice (Apoc, 15, 6 8 16). $apte peceti avea

;

cartea pe care a vazut-o dumnezeiescul loan evanghelistusl in

Dumnezeu (Apoc,
le trimite in tot

5,

1

mina

lui

4).

$apte sint duhurile

lui

Dumnezeu pe
:

care

pamintul (Apoc, 5, 6), in Biserici (Apoc, 1, 4). $apte sint pacatele de moarte. $apte sint cele vrednice de Hristos 1. puterea 2. bogatia 3. intelepciunea 4. taria ; 5. cinstea ; 6. slava ; 7. binecuvintarea (Apoc, 5, 12). $apte sint darurile Sfintului Duh.
; ; ?

. *

In sensul eel ascuns, neinfeles, tainS se numa$te
parii lui

$i

rinduiala intru-

Dumnezeu-Cuvintul

(Coil., 1, 6).

Tot

astfel, sfintul
:

pagitul, in trimiterea sa catre Gacius, scrie

Dionisie Areo«Caci taina IntrupSrii lui

I

Dumnezeu-Cuvintul pururea ramine tain3, deoareoe aceasta taina, prin nici un cuvint, prin nici o minte (taina cea despre Hristos) nu s-a scos afara, ci, graindu-se, negraitS r§mine $i neinjelegindu-se, necunoscuta ramine». Inca se zice taina $i invatatura Sfintei Evanghelii, dupa cum zice marele Pavel «...prin descoperire nu s-a facut cunoscutS taina» (Efes., 3, 3). Taina este cea a credintei, precum acela$i apostol Pavel
:

Capitolul 17

DESPRE TAINA BOTBZULUI
INVAJACELUL:
botez
?
:

zice catre Timotei
Tim.,
$i 3,

:

«Cu adevarat, mare
taina
$i

este taina dreptei credinte»

(I

Care este temeiul

scripturistic al Tainei sfintului

invierea Mintuitorului nostru Iisus Hristos invierea cea din mor^i a toata firea omeneasca $i a doua venire a
16).

Numim

Taine ale Bisericii, intelegem pe cele $apte Taine, care sint lucrari sfinte intemeiate de Domnul Iisus Hristos, prin care in mod nevazut, se comunica celor ce se imparta$esc din ele harul mintuitor nevazut.
sfintele

Domnului $i multe altele. Dar cind se vorbe$te de

Mintuitorul a spus «Adev&rat, adevarat zic tie, de nu PREOTUL: va nai^te cineva din apa $i din Duh nu va putea sS intre intru Impase
rajia lui

Dumnezeu»

(loan, 3, 5).
:

cufundare te Sfintei Treimi, eel ce se boteaza se curat©§te de pScatul apS, in numele stramo$ese fi de toate pacatele facute pina la botez, se na$te la o viutd devine membra al trupului tainic al Domnului, al Bispirituals noua $i
sericii lui Hristos.

INVATACELUL Ce inseamna de f apt aceasta Taina ? PREOTUL: Botezul este Taina in care, prin intreita

i

Botezul din apS $i din Duh i$i are prefigurarea in proorociile Vechiului Testament, deoarece Domnul nostru Iisus Hristos a venit Sfi implineasca tot ce s-a proorocit $i s-a dat in Lege. lncepindu-$i lucrarea mesianica, Mintuitorul Hristos a dat o multime de semne $i a I.m ul Sa minuni, tamaduind bolile $i scotind demonii din cei ce ll rugau. VosI«m dus departe, punind pe ginduri pe multi, caci a$a nw.i nu minunilor s-a
¥
* <

v

-

,

*

-

'

132
.

DESPRE CREDINTA
*

ORTODOXA
»

V"

:

DESPRE TAINA BOTEZULUI
. *

\\\

mai pomenise (Matei, 9, 32-38 loan, 9, 32-33). In aceste imprejuran Sfinta Scriptura ne spune ca intre farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntas al iudeilor. «Acesta a venit noaptea la Iisus si I-a zis Rabi, stim ca de la Dumnezeu ai venit investor, caci nimeni nu poate face aceste minuni pe care le faci Tu, daca nu este Dumnezeu cu el. Drept raspuns, Iisus i-a zis Adevarat, adevarat zic De nu se va naste citie neva de sus, nu va putea sa vada Imparatia lui Dumnezeu. Nicodim I-a zis Cum poate un om batrin sa se nasca din nou ? Poate el oare sa intre a doua oara in pintecele maicii sale si sa se nasca ? Iisus a raspuns Adevarat, adevarat zic tie, de nu se va naste cineva din apa si din Duh nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu. Ce este nascut din trap, imp este, §} ceea ce este nascut din Duh, duh este» (loan, 3, 1—6). Deci' nasterea din nou inseamna a avea botezul din apa ?i din Duhul Sfint, pe care 1-au primit si il dau apostolii Domnului, carora le-a zis Dom'nul dupa invierea Sa «Mergeti in toata lumea si propovaduitf Evanghelia la toata faptura. Cel ce va crede si se va boteza se va mintui, iar eel ce nu va crede se va osindi» (Marcu, 16, 15—16) isi botezind 'in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh, invatati pe toti «sa pazeasca toate cite am poruncit voua si lata, Eu cu voi sint in toate zilele, pina la
se
,
: :
: :

PREOTUL:

Botezul cre$tin este o Taina Sfinta, iar nu un simboi,
caru'ni

deoarece Mintuitorul a numit botezul «na$tere de sus», in urma

omul se curSte^te de pacate $i se sfinte^te Pavel il nume^te «innoirea vietii» (Rom.,
i

(loan, 3, 3
6, $i

3

7). Sfintul

apostol

5),

prin innoirea Sfintu-

:

mai lamurit ca botezul este imparta$it spre iertarea pacatelor (Fapte, 2, 38) $i ca nu -este numai un ci este o na$simboi sau o sp&lare a trupului cum li se pare unora tere adevarata. Botezul, zice el, «va mintuie^te astazi $i pe voi nu ca
lui
(Tit, 3, 5).

Duh

Apostolul Petru spune

*

$tergere a necuratiei trupului, ci ca deschiderea cugetului

bun

caHre

Dumnezeu »
Chiar

(I

Petru,

3, 21).
..

.

:

daca nu ni s-ar spune, ar fi totu§i de la sine inteles ca toate aceste urmari ale botezului nu se fac decit prin lucrarea Sfintului Duh $i, astfel, botezul nu este un simboi, ci o Taina, adica o lucrare pe can* o face Dumnezeu asupra noastra, prin apa sfintita.
§i

;

sfirsitul veacului.

Amin»
:

INVATACELUL
doua Taine
sint

(Matei, 28, 19—20). I-am auzit pe unii ca in Sfinta Scriptura
:

numai

Cina Domnului, §i ca celelalte slnt ni?te nascoeiri omene$ti, pe care ei nu le pot admite. Iar cit private botezul, nu ar fi o Taina, ci un simboi, o lucrare simbolica in care se Inchipuieste curafirea de pacate $i prin care numai se intare§te credinta, fiind doar o do vada pe care o face cineva despre faptul ca ;s-a pocait, sau ca el este o mo?tenire, o pecete a pocaintei. Curatirea pacatelor insa
§i

pomenite

botezul

spun aceia ca botezul trebuie sa fie apliral numai aduUilor, pentru ca pe de o parte, cei ce-1 primesc trebuie sa aiba' mai intii credinta $i pocainta §\ abia apoi sa se boteze, iar pe de alta parte, cei ce il aplica trebuie mai intii sa propovaduiasca credinta $i pocainta §i abia apoi sa boteze. Caci iata ce spune Sfinta Scriptura propovaduitorilor «Mergind, invatati toate neamurile, botezindu-le in numele Tatalui, al Fiului $i al Sfintului Duh, invatindu-le sa pazeasca toate cite v-am poruncit voua» (Matei, 28, 19 20), Iar despre eel ce voie$te sa primeasca botezul zice «Cel ce va crede $i se va bote/a se va mintui, iar eel ce nu va crede se va osindi» (Marcu, 16, 16). AlLa dat.i
:
:

iNVAjACELUL Mai

:

li

se adreseaza direct

§i le

zice

:

«pocaiti-va

^i

sa se boteze fiecare din$i
stt

nu

ar face-o botezul, ci credinta, care prin botez este pecetluita $i conlinnata. Credinta §i nu botezul ar fi agentul care transforms pe in

tre voi In

numele

lui Iisus Hristos,

spre iertarea pacatelor voastre
2,

om

veti primi darul Duhului Sfint» (Fapte,

38). Deci, eel
^i

ce trebuie

faptura noua, mintuindu-1, dupa
c.ilro

cum

ar rezulta din cuvintele ingerului

primeasca botezul trebuie mai

intii

sa aiba credinta

sa faca podiinta.

Cornelie, ca prin credinta in cele ce ii va spune apostolul Petru n<* va mintui cu toata casa sa (Fapte, 11, 14) sau din cuvintul apostolului Pavel catre temnicerul din Pilipi «Crede in Domnul Iisus $i te vei
r :

Care este adevSrul

?

PREOTUL

:

Am

spus de la inceput ca botezul cre§tin

i$i

are prcMi-

min-

gurarea in Vechiul Testament. Astfel,

Dumnezeu
§i,

i

S-a aratat

lui

Aviaam
eft
|»"

Uii

hi ?i

casa ta» (Fapte,

16, 31).

Deci, spun ei

r

credinta este oea care a
al convertirii

cind acesta era in virstS de 99 de ani

intre altele, i-a spus

fldus inintuire, iar botezul i-a
vi
'i
I

urmat numai ca un simboi

toata partea barbateasca sa o taie-imprejur, iar pe copiii de parte h.u

credintei sau ca o pecete a terminarii pocaintei.

bateasca ce

li

se vor na$te de aici incolo sa-i taie-imprejur in a op In

/I

f dadeau crezare. apostolii pre$i : Iristos. adevere?te si marele apostol Pavel zicind «F. frunta^l botezata $i f ? — ea citeva cazuri de familii botezate cu copiii lor : «Lidia a fost sinagogii. a spalat ranile lor §i s-a botezat $i el $i toti ai lui indata» (Fapte. $i au lost botezati «ca la trei mii de suflete» (Fapte. A§a trebuie sa fie §1 botezul cum. Si clnd spune cS s-au botezat. impreunS cu toatS casa lui» (Fapte. de la batrin si pina la eel mic prune. 9). mea Domnul » (Ios. se intelege de la sine ca este vorba de toata familia. dupa cum zice Iosua Cor. r 17. 14. $i a copiilor. ca a unora ca ace$: sub nor §i ca toti au trecut prin mare. iar ascultatorii le Sfint. nimic. 13). 135 de ce nu seva tSia-imprejur va fi nimicit (Fac. $i dupa ce $i-a pus miinile peste ei. r 1. 15). 24. norul ?i marea (apa) insemnau «apa si in care trebuie sa fie botezat oricine (loan. a crezut in Domrnul.ratilor. dacS Dumnezeu cheama la mintuire. S-a dus de acolo» (Matei. Alta preinchipuire din Vechiul Testament. 14—15) sine (pe Pavel $i pe Sila) in acel ceas al noptii. sa se taie-imprejur cind vor fi maturi. Copiii nu au eroding. 9. caci Moise spunea lui Faraon «Vom merge cu copiii nostri $i cu batrinii. 2. la opt zile dupa nasterea Sa (Luca. 10. la <> tez $i fac cuvenita marturisire de credinta in locul lor. 26). Nu se a copiilor vostri este aceasta fagSduinta. 8). tot a$a botezul copiilor se face pe temeiul lor suflete$ti. cu fiii si fiicele noastre. ca . 19. . de fapt. INVATACELUL : : 16. caci ei nu $tiu clnd au fost botezati. Na$ii sint p. adica pe Duhul Sfint. 33) «Dar Crispus. de orice virstS ar fi sa o taie-imprejur iar pe nou nascuti. 16. spuneau cfi f! $i Deci. de mici. la ora noua dimineata. 1—2).>. si copiii. care sint na^ii (Marcu.. deoarece atunci cind I-au adus ni$te copila$i ca sa se roage pentru ei. Deci. 15—16). in baza crediiilri credintei parinli- dar au na$ii. Unii zic c3 botezul pruncilor nu are valoare. fiind ei inspirati de Duhul a copiilor este «fagaduinta». persoane in virsta care insotesc pe prunci la !><> care se nasc prin bote/. pruncul lui Avraam. nu spune ca au l)olo/at trei mii de barbati §i de femei. in numele Fiului ?i ii va fnvata toate lucrurile (loan. PREOTUL tezati. 21). ci $i desprc^ credinta ca este trebuitoare spre mintuiirea cuiva «Cel ce va crede $i se va boteza se va mintui.. dicau celor mari. sau. Dar ce $tia Isaac. copiii nu pot crede la virsta cind sint bo- dar nici nu-L pot tag&dui $i nici nu-L pot refuza pe Hristos.. si toft. : Intr-adevar. Desigur. pina la eel mai mic. iar apostolii opreau pe cei ce i-au adus. este practica Bisericii Orr Dumnezeu lata $i . 5). Dumnezeu nu i-a zis lui Avraam. din Egipt $i trecerea lor prin Marea Rosie. nu vreau sa nu ?titi voi ca parintii nos: Hristos a aratat. 13—15). Duhul Sfint» < Noul Testament.irin tii suflete$ti ai pruncilor care se boteazS $i cu . Dar $tiau tatal si mama sa. 2. «toat§ casa». 16.ca el de 99 de ani ci toatS partea barbateascS. Doci. prin Moise s-au botezat in nor si in mare» (1 Cor. cu oile si cu boii nostri»> fost toti : Iri (izraelitii) au tia va fi Imparafta Cerului. ca trebuie botezati oopiii mici. - ca taierea-imprejur inchipuia botezul din Legea Noua (Col. Iar eel ce nu va crede se va osindi» (Marcu. este scoaterea izraelitilor stiut fiind todoxe — — «Temnicerul i-a luat la casa ei» (Fapte. 41). inainte de rastignirea Sa. Domnul i-a certat zicindu-le «Lasati copiii sa vinS la Mine §i nu-i opriti. §i venind Duhul Sfint peste apostoli. Insusi Mintuitorul nostra Iisus Hristos S-a botezat cu acest botez al Legii Vechi. ei au propovnduit poporului ceea ce-i invata Duhul Sfint. Negresit. CREDINTA ORTODOXA < DESPRE TAINA BOTEZULUI N I . 1—39. 16). de asemenea. Va sa zica <<toti». adica a botezul"i. ceea ce insoaiiMia ca printre cei botezati au fost $i copii. in ziua Cincizecimii (adica Duminica). iara?i zice sfintul apostol Pavel: (I «Am botezat $i casa Stefana» Cind zice «casa». Iar eel 14). 2. prin care se aratS ca la plinirea vremii trebuie sa se boteze si copiii. 16—17. spunindu-le sa se po-iiasca §i fiecare din ei sa fie botezat in numele Domnului nostra Iisus la I Trecind Pot oare copiii sa se mintuiasca numai cu botezul fSra credinta ? Scriptura spune nu numai despre botez. ci «trei mii de suflete»>. Ca aceasta inchipuie botezul tuturor. Na$ii sint 36—37). «ca a voastra numai cum in Vechiul Testament taierea-imprejur se facea parintilor. 3. lui 18. pentru f copii ?i tineri. cS Tatal le va trimite pe Mingiietorul.. pentru ce i-am opri de la sfintul botez ? ^i pe copii (les. insS.131 DBSPR'E la na$tere. la aminte «.« voastra §i a copiilor vostri este fagaduinja aceasta». 10. la opt zile ? Desigur. auzim pe Domnul nostra Iisus Hristos spunind apostolilor. a opta zi dupa na$terea lor.

zicind ca el insu$i ar avea nevode a se boteza de la lisus §i nu invers (Matei. Pe temeiul credintei altera. 21 -28). Pe temeiul credintei lui lair. pe baza credintei parinl.136 DESPRE CREDINTA ORTOD QXA DESPRE TAINA BOTEZULUI batul necredincios se sfinte$te prin femeia credincioasS . 32-34 12. iar INVATACELUL: tez al lui loan ? In acest caz de ce S-a botezat lisus cu acest bo- PREOTUL tezul : Sfintul loan Gura de Aur spune urmatoarele : «La bo- Patru oameni aduc la Mintuitorul (Mara% (Marcu. deoarece n-a avut acela$i efect. si (jaranti in fata lui Dumnezeu pruncilor care se boteaza INVAjACELUL adult. 5). Deci credinta era a celor patru.» (loan. 8.. al lui loan. Dumnezeu loan ill . Robul nu credea. iar loan BotezStorul nu a botezat decit N-ar trebui oare ca ?i noi sa aplicam botezul numai adultilor ? : copiii ? I f SS SCrie ln Sfinte Scri tura P nasii pot f fi ch^T chezasi pentru mmtuirea altera ? i ca prin credinta lor se pot mintui fl Y\ 111 w : i ATA ? : LUL ° ar Unde ^ Mintuitorul spune se statormceasca adevarul>> (Matei. dupa cum scrie .•!« Sf intei Scripturi. ln. unele iti voi spune . pentru ca loan sa-L facci cunoscut oamenilor. de altfel.ro. de ce S-a botezat? Iat< de ce mai intii. 7).. «Iata Mielul lui 1. p. nu numai a slabano: - * srah ™ ^ . pe care.. scotind demonul din ea (Matei. Tim. El nu S-a botezat spre a Se curati de pacate pentru ca El nu avea pacate §i. ne arata ca pentru credinta parintilor. era «zamislit de la Duhul Sfint». araiin: i : Dumnezeu le da copiilor dupa cum adevere?te sfintire 9 i : min- du-L lor. 15. 3. 13). deci. 17. so arata ca lisus rate le-a til i In Scripture! : un copil. fertate sint pacatele tale !» i. acestea si inca multe alte marturii . 5. nu mo^tenise pacatul stramo^esc.f 3-13).. 2. botezul lui loan nu I-o putea oferi. 20. Pentru credinta canaanencei. Despre Sfintele Taine. A§adar. loan Botezatorul cerea tuturor pocainta. iar nu unul cu «apa $i Duh» ca botezul dentin. a n a? ilor si " nu. Nici nu-I putea cere. Dar El nu avea nici plicate personale (loan. 13? Matei. Domnul a vindecat pe un mut 9J indrficit (Matei. gura a doi sau I trei martori sa cu al nostril. 1. 6). trup este» (loan.. MinImtorul a vindecat pe fiica acesteia. : « $i vazind lisus Insu?i botezul era numit «al pocaintei». 14). ^' "Hoto. Par atunci. «Oricine va primi luind P i.. se impdrta§e$te spre iertarea pacatelor. Iar fiindca ai intrebat unde se gasesc in Sfinta Scriptura marturii prin care sa se arate ca credinta unora a mintuit pe altii apoi din cele multe.rtor. Luca.. 14). 19). deci.a ^^ deci. un slabanog Sau in apele Iordanului. care a venit mai tirziu. marturise§te oamenilor. Acesta este despre care eu am II j^i si marele apostol Pavel zicind «Caci bar- spus. 137 parintii trupe ? ti ai pruncului 1-au nascut pe el spre viata trupeasca. 9. pe Mine Ma primeste» pus in mijlocul lor ?i }n in numele Meu pe unul din ace § ti co(Matei. 9. deoarece lisus nu avea pacate. 18—26). Altul era rostul acelui botez fi altul este al botezului nostru. : PREOTUL «. acela fiind numai un botez cu ap3. 34—35) $i. 3. 22). Hristos era fara de pacate acest botez. 1. la virsta adulti. instituit de Hristos. de alta parte. 14-18). dar prin credin t a stapinului sau ? i-a dobindit de la Mintuitorul sanatatea.. 8. Domnul a inviat copila de 12 ani (Male.lor care sint la botez. dupa cum El nu avea trebuinta nici do o mai mare revarsare a Duhului Sfint asupra Sa. cum facem noi cu botezul nostru fost acela^i • PREOTUL Dar botezul primit de El n-a — — ' * 16. Dimpotriva. cap. Cu toate acestea lui lisus nu I-a cerut pocainta. n-ar fi pe avut nevoie de Sfint.. ' : acest botez. 16). iar acum r . «nu din pofta trupeasca. Prin credinta sutasului roman s-a vindecat sluga sa (Matei. iar nu din trup barbatesc. nici trebuinta nu avea ca mai §i intii sa Se pocaiasca.«Ce este nascut din trap. : Totui§i nici Hristos n-a primit botezul decit ca - de 30 de ani. XLII. tot a?a na?ii sint paring sufletesti ai : A?a cum femeia necre- dincioasa se sfinte?te prin bSrbatul credincios* (I Cor. 18. 7. pentru credinta unui tata. pentru ca pe atunci nu Se pogorise inca Duhul $i. un botez al «pocaintei». in fata Lui s-a simtit umilit. cjllllll. Deci. 29 — 30). lisus Hristos insa nu S-a botezat cu $tim ca botezul «cu apa cu Duh» r pruncului ul boteaza pruncul. ca pruncul (finul) va fi crescut in credin t a creating si va fi un bun credincios (Sfintul Simeon Tesaloniceanul. a Bisericii Sale..din 18. nici din pofta barbateasca* (loan. 1. Domnul i-a tamaduit c'opil"l lunatic (Matei. Tot astfel.

16 17). 10) 1nin mumele Tatalui ?i ai FMul si al adica eel nou botezat a muril seamna botezul in moartea lui Hristos. Acum Iisus S-a f&cut cunoscut. A$ fi §i eu de pSrere sa nu se boteze copiii. e adevSrat ca el predica pocSinta $i c5 ii boteza numai pe cei ce facusera pocainta $i ca ace^tia nu puteau « cine va» porunoii de catre Adam si Eva in rai sesc intrat in lume prin calcarea (Adam) a intrat pacatul in lume $i (Fac. 3. . 15—17). multimile am aveau sa mad puna la indoiaia cele marturisite de loan. a arStat marea important^ pe care o avea lucrarea acelui botez §a de aceea n-a mai Iar nevoie sa spun a c3 va trebui aplicat tuturor. si iarasi : «Fitf gata. sdngurul care amplitnei^te toata drep- oopni prin barbatul credincios.). In acelatji inteles copiii pot intra si fara botez data «De nu va veU intoarce si nu pare -a fi grait Mintuitorul i§i alta Imparatia cerurilor» (Matei. nu ramina nefcideplinita de El. Cit despre loan Botezatorul. : . «Dreptate» ims-emneaza — implimirea porunciilor lui Dumnezeu. 27) si iarasi Hristos v-ati botezat. Tot acum ll marturisesc pe Iisus. 15 Luca. Deci. 1. 3. 20) . 1. Sfintului Duh (Matei. 24. a spus-o indirect. nu §i din «apa §i Duh». caci nu stiti ziua.. S-a botezat pentru ca nici aceasta orinduire de la Dumnezeu — Domnul de die la loan a se botteza — ca a unora ca acestia este tmparatfa intra Imparatia cerurHor. Mintuitorului «Lasati : 1 In all doilea rind. 3). 36). 19. Deci. pina ila adinci batr-inte $i sa fata de el. s3 nu rSmina indoielnica. pentru ca. 5. 1 » cerurilor* (Matei. daca ar trai orioe parte fi decit adulti. El insa. pentru'ca m5rturisirea lui loan despre Nebune . 44). caci inainte nici Ohiar loan aiu-L cuinoscuse (loan. 6. 3 veti fi ca pruncii. cu to aft a dlaritatea. 28. cuvktftuil fast cuprinzindu-i pe toti. loan.) «Cel ce vine» dupS el (Luca. Iar acum «CiU to lor prin acela in care toti au si imbracat» (Gal. 16. — — Lui ne-am botezat ?» (Rom. 31).Iuiimni barbateasca sau femeiasca oricit ar vrea. 12).a. ed ii§i petrecuse viata in pustie propovaduind $i botezkid. sint numai trap. De ^cee^L. 3. cap. in Hristos v-ati : «Au nu §Wi ca toti citi to Iisus Hristos ne-am botezat. de$i li era rudenie (Luca.. . trebuie ftiut ca copiii itrvup nu sint sfinfi. $. 6. ci em numai un botez pregatitor. pentru ca lumea sa nu-1 poata invinui pe loan cS L-ar propovadui pe Iisus pentru legaturile de rudenie §i de prietenie ce le are cu El. 3. PREOTUL: Mai virsta. 18. cu pipacatuC virsta. 12. deci §i copiilor.. Dar botezul lui nu era identic cu al nostra. 3). sa 1. ona de prisos a se aplica f§i copiilor. «Printr-un singur om trecut pacat.(Rom. de Legea lui Moise (Rom. prin care nu le aiu. nu aleg virsta de 30 de ani Mintuitorul n-a stabilit nici o virsta sau limita de nascuti numai din trup. : INVATACELUL Nu cumva pacatele — pe rete cuvintele copiii :se pot mintui si f5ra botez ? Des- atare gasim in Sfinta Scriptura. afundarea de de i 7 prin Cruce. arata. De acum. iar «drept» era eel ce Implinise aceste porunci (Luca. nu vetf intra intra Apostolul Pavel spume ohiar direct ca Marcu. 4—25 pacatul stramot>esc §i fata fata f A§adax. intra mourttw trei ori to apS. Altminterea credincioasa copiii >> tatea. nici eterodoo?ii intii de toate. 14). nici ceasul» (Matei. Iiisus a primit botezul de la loan peaitnu ca sS implineasca «. 14 15). noul botezat este rastignit fata de i_6).. 18. 27). moartea prin pacatuit.: 138 DESPRE C&EDINTA ORTODOXA * DESPRE TAINA BOTEZULUI siguri imx 1 :v. $i lume *i . 10. Dumnezeu intocmind astfel lucrurile.toatS dreptatea» (Matei. pe Dumnezeu-Tatai $i pe Sfintul Duh in chip de porumbel (Matei. cind a vorbit despre bdtezul pe care il va a?eza. lata rolul botezului omului §i motivele pentru care S-a botezat El mai Iar «cu ana si cu Duh se face atunci — — w w * cu daca este vorba de la botezul lor. 1. sau cu caracter ceremonial cum am a r Stat $i mai sus nefiind de meaparatS trebuinta tuturor. 6. Asa copiii si nu-i opriti sa vina la Mine. — aceasta \i se va lua sufletul» (Luca. un rit simbolic. daca n-a spus-o direct.

8. patriarhul. . 52. 4 Ps. 10). 2. : cei botezati in numele — sa boteze a doua oar a 1NVATACELUL : : Dar mai Stat §i in Sfinta Scriptura marturii prin care sa se arate ca copiii sint pacato^i au nevoie sa se boteze • • i ? . 6. Sfinta Scriptura ne-a aratat ca tot omul este pacatos. I Tim. ORTODOXA • * 4 r* * l - -"* ' ** * K " ca nimeni Sfintei nu are vole pe Treimi dupa onduia/la Bisericii dreptmaritoare a lui Hristos. 44. a zis «Cit de infricosat este locnl Lui. Duh. vrei } . Pe cind acesta dorm™ <n botezat a fost profetita prin aratat Dumnezeu in vis deasupra unci capul pe o piatra. : r PREOTUL Daca mai . primit ungere din partea Celai sfinta instituita de Iisus Hristos. 5 57. 3. : ' acesta! Aici este casa lui Dumnezeu. 20). 5).ieov . 10. 21 6 Ps. A?adar. 50. lata. Mai mult. loan. 2. 5. 48. SFlNTULUI MIR DESPKE TAINA INVATACELUL T : Oasre botezuF* crestin nu este suficient pentru min- mai asezat si Taina Mirungerii ? tuire ? De ce Biserica a spune sfintul evanghelist loan PREOTUL Auzi ce • : «Dar vol afi Stint ?i ?«fi toate* (loan. 105. 9. se administreaza «ungere» cu untdelemn sfintrt a noulni preot. caci pipe marele apostol Pavel «Un Domn. Aceasta Iacov. o credinta. 3 Isaia. de catre episcop win tul mir. 3. 38. 8. 1. . 1—3. se irnpar«Pecetea darului Sfintului rinduite cuvintele duhovnicesti incepute prin primitorului harul perfectiunii vteJU ?i : celui botezat rostindu-se taseste botez. 13. .a. 15. 1 . aici este poarta cerurilor ! Si l. noaptea i S-a pe care se suiau ?i se pogorau ingot ii scari ce ajungea pina la cer si din somn. H botezam din nou. . 8 loan. iar eel ce se crede far a de pacat este un mincinos (I loan. Pilde. 1.. Iov. c Duhului Sfint». Si de?tepindu-se Iacov 4 . cauta in Sfinta Scriptura in aceste locuri Fac. 3. Rom. 14 24. 12 I loan. sfintului mir este o lucrare Taina ungindu-se cu mir sfinflt membrele prin care. Numai daca au fost botezati de tici (sectanti). 3 6—12. . 20. ' . . 8 §. un botez» (Efes M 4. . 8). Amin». deci. 14 Fac. sau ungerea cu SfinAceasta sfinta Taina a «pecetii indata dupa sfintul botez. 1 Capitolul 18 I loan. nouilui botezat. . 13. se spune ca cei pacatasi sint fiii diavolului (Matei. marturii in aceasta privinta.' ' 140 DESPRE CREDINJA •Inca sa §tii §i aceasta. pentru ce toji oamenii au nevoie de botez spre • a se curati de paeate.

coborind. Din cauza formei prin care este imparta$ita aceasta Taina se mai chema . 1 Fapte. ca temeiuri scrip_ : turistice ale Tainei mirului. crezind in El (Iisus). clitie j pentru ca a$a s-a moi$tenit de la miinilor». dar doua aetiuni in fond avind acela^i efect. s-au rugat pentru ei. nu pomene$te Nu cumva este o inovatie tii 1 cei aceasta era o prof e tie despre ungerea cre^timiilor cu untdelemn sfimp._ Duh B. locurile din Faptele Apostolilor care vorK besc cu forme putut merge personal la toate oomunitatile ^i — au administrat aceaistti ungere 1 * * un imtrodus marele apostol Pavel adevere. A$adar. dntru care voi tuirii auzind cuvintul adevarului. Atunci li§i puneau miinile peste ei $i ~ . prin 13). 5 . iar — man arhiereii — sa-i unga cu untdelemn sfintit (I Regi. ne arata $1 Sfinta Evanghedie cind zice : care in oazul de fata sint deosebite numai ca form< i.§te ca aceasta sfinta Taina se dadea !§i pe atunci. $i r Duhului INVATACELUL « Taina : Sfinta ScripturS de catre Iacov. de 11 celor dobinditi de El $i spre lauda slavei Sale» (Efes. cind zice «Nu iintristati pe Duhul eel Sfint al lui Dumnezeu. daca ele ar fi existat (vezi Teologia dogmatica §i simbo- lata. 14). In Legea Darului. In Legea Veche a lui Moise numai pe. indata dupa botez. cu untdelemn a iinsemnat ungerea pietrelor celor vii (a creistinilor) prin Duhul Sfint cu untdelemn sfintit. intru Care aji fost pecetiluiti pentru ziua rascumpararii» (Efes. ce se chema «punerea miinilor preotiei» (I Tim. Ca punerea gerea cu mir este una $i miinilor peste cei botezati §i nnaceea^i Taina. imparati aveau porunca nreopiertxei. ungerea. Ea pomene$te. 2. Care este 143 s-a sculat dimineata $i a luat piatra pe care o pusese capatii arvuna mo^tenirii noastre. ati fost pecetluiti cu Sfintuil Duh al Daca prin Taina Mirului se imparta$ef?te Sfimtiil INVATACELUL: ea se apHica numai celor botezati. 4.. Din acest text se vede ca este varba de impartasirea Duhului Sfint celor ce primiseira botezul $i ca aceastS imparta$ire o faceau numai apostoliii. 19. 14 19). se adevere^te prin aceea cS sfintii paxinti ^i scriitori biserioeisti din vechime arata. care. «Ungerea reprezenliiHl y AJl doilea. 15 — 18).§i «punedeosebire de hirotonie. aceasta sfinta Taina a mirului. spre care se impartaj§e$ite harul. nici ca fiind care nu o Taina sfinta ? Nu este nici o inovatie. Sfint». eel mult. $i incercat : bare vreo marturie. Esentialul miirungeire sau Duhului prin Tra- eprezenitind sfintii apostoli. §i numai celor ce primisera botezul creftfci. ungerea — — imparta^ita prin a Mirului» punerea miinilor» in aceasta TainS. Evr. Despre aceasta Taina vorbe?te Sfinta Scriptura cind zice «Iar apostolii din Ierusallim. caci nu Se pogorise inca peste nici unull dinitre ei. auzind ca Samaria a primit cuvintul 'lui Dumnezeu. 3 6). poate fi socotita nici ca provenind de la Hristos. ca s& primeascS Duh Sfint. a. 4. deoarece lucrarea de transmiPREOTUL in om prin aceasta Taina se nume§te in Sfinta Scriptere a Sfintullui Duh : ungere desi se vorbe?te in special despre intarirea launtrica prin totui^i cuvinitele <cintarire» §i locuri punerea miinilor. de ce se da aceasta indata dupa botez : manual in aceasta Taina este revarsarea Sfintului Duh. 13—14).. ungerea sfintit pune : untdellemn sub pecetea Sfintului Duh. au trimis la ei pe Petru $i pe loan. 10 . prin punerea miinilor (vezi $i 8. Duhul Sfint. 30). Intii. ci erau numai botezati iin numele Domnului lisus. spre rascumpararea 1. 16. dar. presupun reai miinilor» (Fapte. era administrata numai de eatre apostoHi. e o oimic ungere. Noului Testament. Evanghelia min- voastre. pentru ca ai$a (cre^tinii). «Pietre vii» sint numiti cre^inii.. caoi zice Sfinta Scripturfi «$i voi (cre$tinii) ca ni§te pieitre vii sinteti ziditi ca sa fiji caisa duhovniceasica» (I Petru.142 ' DESPRE CREDINJA ORTODOXA $i DESPRE TAINA SFlNTULUI MIR a pus-o fagaduintei.. in ce masurci man cslr Duh §i daca . — 6). a «ungerii».

caci altfel ni se va lua «arvuna„ inapoi si nu mai avem rascumparare.144 DESPRE CREDINTA ORTODOXA . 19-21). spre rascumpararea celor dobinditi de El si spre lauda slavei Sale» (Efes.arvuna mostenirii noastre. ? (Evr. in primele trei zile din Saptamina Patimilor. pilor fi tuturor bisericilor.. ca nimeni sa nu-ti ia cununa» (Apoc. $i veti primi darul Du$i de esen{a sa. Deci. Joi in aceea^i saptamina.. botezul si mirungerea . si invatatura aceasta este adevarata si nu este minciuna. ungerea ? i iarasi pe care ati primit-o de Ja El ramme intru voi si nu aveti trebuinta sa va invete cimeva.a. 6). arvuna luata pentru ziua rascumpararii.). Primirea darului Sfintului Duh se face. sa rabdam pina la moarte. 22—23§. 16. dupa cum este scris «Petru le-a raspuns «Pocaiti-va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui Iisus Hristos. pentru adevarul lui Hristos si pentru Evanghelia Lui sa dam dovada de aceste virtuti crestine?ti. Marele Mir se compune din untdelemn aniestecat cu mirodenii. 178).. 12 6 I Cor 12 4-6). v-ati indreptat intra <<v-ati spalat. in fiecare an. folosita Taina mirun- si in cuvintele Evangheliei Lui 13.i sfin- numele Domnului Cor. 20 20.• . miinilor» (Faple. pe oind in Taina sfintuflm mar se da darull Sfintului Duh de a starui in curatia primita de . 38). In Sfinta Scriptura sint texte in care Taina aceasta este numit»i «pecetluire» (II Cor. de Cred.fn + doua t sint h! Tame ale Bisericii lui Hristos. prin punerea miinilor sau prin ungerea cu mir. de vreme ce cei boteMff au primit la botez n acest sens se lamuresc cuvintele Scripturii : Duh ? Duhul U. 2. apoi se imparte episco- . una $i Atit «punerea miinilor» cit §i lmportanta pentru mintuirea noastra se refer a la «ungerea» sint de origine apostolicti aceea^i Taina: Taina Sfintului Mir sau Taina miin de toate. 19. 6. Sfinta Scriptura deosebeste «punerea miinilor» (Fapte. prin Taina tv urmeaza imediat botezului. 4.1a botez. pregatit (fiert) dupa o rinduiaila amumiita. iata pe scurt in ce const a puterea Tainei Sfintului Mir. intreb. 20 II Tim. Sfinta Scriptura aratmd acest adevar zice «Dar voi a i primit ungerea din partea Ceiui t Sfint ?i stit! toate» (I loan. Asa incit in Taina sfintului botez se da darul Sfintului Duh spre stergerea pacatului stramosesc si a eelorlalte pacate. . 13. Mai mult. prior pecetluire ni se da Duhul Sfint. Prin iNVATfACELUL Marele Mir 10 : Dar cum se face. «pecetea Duhului Sfint». v-at. 2.... 20) «Cit despre voi. sa fim ascultatori fata de apostotii Lui .. 21 22 Efes.. 1. spre iertarea pacatelor voastre.l ? — Credinta Ortodoxa . Aceasta formula este alcatuita pe baz«i textelor biblice care sint in legatura cu sfinta Taina a Mirului. prin aceasta Sfinta Taina se da si darul eunostiotei care este unul din cele sapte daruri ale Sfintului Duh. (I Tim. 11). (II Taina $i chema «punerea 2. $i 15 — dar se chema «ungere» (loan. pentru ca sa ramina en noi «ungerea». 3. ungerea cu Sfint ml \. Prin urmare. 10. and vom fi prigoniti. 20. 30) cunostinfei prin care stim toate lucrunle (I loan. Din aceste cuvinte dumnezeiesti' putem destul de clar a intelege Ca ungerea cu sfintul mir are o mare ? • de partea interna a acestei sfintr Taine. Care ne tusese fagaduit si Care este «. cum am vazut. 22.. ci precum ungerea Lui va invata despre toate. el inchipuie^te felurimea darurilor §i puteriilor Duhului Sfint. 2. 1.. ni se da darul 4. 27). Ort. Inv. 30) §i in caxe se spune ca prin ea se imparta?e$te darul Sfintului Duh. : : hului Sfint» (Fapte. ci $i la siinliuM bisericilor (cf. timin- du-se seama de sensul Q Sa ?t " C8> intr " adev ar. «Eu vin curind. loan. : 15 — 18 . muitimea mirodeniilor din care se compune. adica sa credem statornic in Iisus Hristos intii : Mai rungerii.. INVATACELUL gerii ? : Care este materia vazuta. 27). apoi sfintit do catre episcopii unei Biserici autocefale. In frunte cu eel dintii dinitrc* : PREOTUL Sfintul ^i r 17 Luca. mai ales imediat dupa 11). ei. : (I De cetea darului Sfintului Duh». 5.si DESPRE TAINA SFINTULUI MIR Sf&rtul 1 15 ea necesara. 1 14in al doilea rind. ramineti intru El asa eum v-a invatat>> (I loan. dar si darunle Sfintului Duh sint deosebite si felurite (Rom. De 8. ?i —27) «pecetluiro» Cor. Ra Sfinta Liturghie. «ungerea» ne invata tot ce trebuie sa cunoastem spre a ne mintui.. practic. Siintul Mir e folosit nu numai la a doua Taina dupa botez. 1. 2. deosebite una de alta. : de «punerea miinilor preotiei» la inceput aceasta 18). tine ce ai. 6) 8. Formula prin care se imparta$e$te Taina Sfintului Mir este deci «Pe: Dumnezeului nostru» Iisus Hristos si intra Tama botez pn ? ce mai este nevoie de o alta care sa se impartaseasca Duhul Sfint. — .

cumiaiecarri. H ' Aceasta Sfinta Taina a orinduit-o Insu^i Domnul nostra Iisus Iristos. . i < rugindu-se Tatalui ceresc. Aceste cuvinte sint Mate din a dona epistola a sfmtului apostol Pavel catre corinteni. cad cuvintul greeese «Hristos» inseamna «uns» (Inv. de Cred. - i S-a pogorift in -chip nevazut aisupra Miintuitoruilui ca om §1 asupra sfintilor apostoli $i care ni se da $i noua dupa botez. » I * PREOTUL : Dupa sSvir§irea botezului. * : w ' . - 1 * * . 21—22). . Care : inimii §i a dorinjelor la miini isi la picioare. spre iertarea pacatelor i§i spre viata de veci. ' . * V • . • • * . I 146 DESPRE CREDINJA ORTODOXA . ' " * • t t • . unde spune «Iar eel ce ne e pe noi lmpreuna cu vol. Apoi a luat uin pahar §i. 179). . ' . ha ajunui rastignirii Salle. PREOTUL (loan. 1 Imparta?anie (Euharistia sau Cuminecatura) este Taina in care. . pentru sfintirea : . . nu veti avea viata intra voi». : • » : . este Dumnezeu Care ne-a $i pecetluit pe noi $i a dat arvuna Duhului in inimile noasitre» (II Cor. ^j * • * . i.i (v a|ir mincati. ci a $i infaptuit-o Imsu^i. Ungerea aceasta este. a binecuvintat-o i§i. r adica uns al Domnullui. un nou Hristos. care pentru multi se varsa spre iertarea pacilcMeu.t ' * : * * V •'. I .. luind o piine 1 V. §i ne-a uns <pe noi. * rA 1 . Prin ungere. sub chipul piinii $i al vinului. pentru sfintirea mintii fi a gindurilor . jertfa de pe Cruce a Mmtuitorului. al §i : : - . I ' • . a zis «I. ' • " . a$adar. «Amin». Parinte. Capitolul 19 . gura. intreb. aicesta este SlmcjcMo a multumit Legii celei noi. Ort. fringind-o. 1. ' « i i •> \ * • » ( - f . real i§i nesingeros. Dupa ce a mincat cu apostolii Sai. j - • • . care nu numai ca a vorbit despre ea. . acesta le-a dat zicind «Beti dimtra acesta to^i. . i . . semnul Darului Sfintului Duh.fi de nu veti Sfinta «De nu ve\i minca Trupul Fiului bea Singele Lui.. pentru sfintirea faptelor $i a eaiilor cre^tinuflui. . sa-mi vorbe§iti despre Taina * . . preotui tUe$te indata ruga- ciunea in oare cere lui Dumnfezeu sa invredniceasca pe noul botezat de Daruil ungerii cu Sfintul Mir §i de Impanta^irea cu Sfintele Damn ale Sfintului Duh. dup. 6. . • * * INVATACELUL Te : rog acum. . < • • 1 ' • • : . la ochi. in chip nevazut. intra Hristos. * r 1 . - : Mintuitorul spune * * pmului. * . De faecare data zice euvinteile «Pecetea Darullui V Sfintului Duh». Apoi unge pe botezat cu Sfinitul Mir.. : ... 55). u recti! pentra siimfirea simturilor la piept $i pe spate. noul botezat devine cretin adevarat fi deplin.u este Trupul Meu». se imparta?e?te cre^tinului insu^i Trupul ^i Singele lui Iisus Hristos. . i * > • -* . infati$indu-se totodata. * . facindu-i semnul crueii la frunte. DESPRE TAIN A INTBI IMPARTASANII .

x

148

DESPRE CREDINTA

ORTODOXA
,

DESPRE TAINA SFINTEI IMPARTA$ANII
curaita
§i

lor» (Matei, 26, intra pomenirea lata

26—28; Marcu,

14,

22—24)

«SS facet! lucrul acesta

Mea»

(Luca, 22, 19—20).

neosindita, pe cind botezul
r

nu

se

mad poate

Mintuitorul a poruncit ca acei ce vor sa aiba via^a ve?nica sa-I manince Trupul si sa-I bea Singele sub forma piinii si a vinului, piinea si vinul sfintite prin slujba sfuita catre Tat&l, prin ruqa-

cum

este scris {Efes.

4,

5).

A

este chiar paruoca de la

de laud a (Matei, 26, 26—30; Marcu, 14, 22 26). far aceastS mdnune a mdnunilor c<i piinea $i vinul sa fie prefacute in Trupul $i Singele Domnului, spre a le minca $i a le bea cre$tinii a fost data spre savir?ire numai apostolilor Sai, episcopilor ?i preotilor hirotoniti prin alegerea §i punerea miinilor preotesti (Tit, 1, 3—9). *-**• ~~~ A Cre$t criei t de bund ar fi ei inainitea iui Dumnezeu $i oricite minuni ar face nu pot s3vir$i Taina «fringerii piinii», ci numai episcopn ?i preotii. Acest ilucru este dovedit in mod limpede de Scriptura Vechiului $i Noului Testament. Astfel, in Legea Veche, Dumnezeu a orinduiit preot pe Aaron $i pe copiid copiilor lui, din neam in neam, pina avea sa vinS Mesia Hristos, iar cei ce au indraznit sa slujeasca fara sa fie din neamul Aaron preotul au fost pedepsiti groaznic (Num., 3, 10 16, 1—50; I Regi, 13, 1 14; II Par., 26, 16—18). In Noul Testament, Domnul nos-tru Iisus Hristos, schimbind preotia i$i Legea Veche (Evr., 7, 12), a orinduit preotia noua ca putere de a lucxa cele sfinte $i de a ierta pacatele ca *>i. El insu$i celor ce se pocaiesc
c'initari

ciuni |i

— sa se imparta^easca eel putdn o data pe an. Acest ni se arata prin inchipuire cu mdeilul pascal din Vechiul Testament —28 Num., — Insa apostoli — ni se istorise^te —
mai
12,

ne imparta$i cu Trupu'l Dumnezeu, ca toti de

$i

dupa cum Singele Domnului
repeta,
ilucru
(Ie$.
ii
f

la prunci pina la cei

batrini

1

;

9, 1

14).

sfin^ii

im-

parta§eau pe cre§tini in fiecare Dumimica, deoarece aceia care credociu in Iisus staruiau in invatatura apostolilor $i in comundune, fiind nelipsiti de la biserica in toate zilele. Pentru aceasta, apostolii fringeau piinea ^i luau impreuna hrana cu bucurie $i intru cura^ia inimai (Fapte

r

2,42—46; 20,7—11). Mai tirziu, Biserica a
de patru
ori

statornicit ca cre^tinii sa se imparta^easca

pe

an, in cele patru posturi. Desigur, unii din cei ev;lavio*?i
$i

s-au impartai$it
se imparta^esc

de mad multe

ori,

dupa cum

$i astazi sint

M

?

mai adeseori intr-un an ^i e cu atiit aiba pregatirea cuvenita, caci ori de cite ori mincam ?i bem Trupul $i Singele Domnului, vestim moartea Lui, pina va veni a doua oaa*ft
(I

multi care mai bine, numai sa

Cor., 11,26).

(loan, 20,

19—23; Apoc,

1,

6;

5,

10;

II

Cor.,

5,

18—20;

I

Cor., 4,
*
. *

1

.

Ps.

13,9—16).
Astfei, aceasta

Singele Domnului se daruieste numai prin psreotii crestini. Cine vrea sa se mintuiasca merge la Biserica; §i prime$te, chiar si cei ce n-au bani, caci se da in dar (Isaia,
si

minunata hrana

— Trupul

nu este, oare, impartasirea .cu trupul lui Hristos ?>, (I Cor., 10, 16). Da, nu este o inchipuire, caci cine nu are aceasta credinta este ratacit $i nu are tnintuire (cf. Rom., 14, 23). Despre acest singe euharistic ni se spune «Singele lui Iisus, Fiul Lui, ne curateste -pe noi de orice pacat» (I loan,
:

6; Rom., 5, 14—16). Sfintul apostol Pavel spune «Paharul binecuvintarii pe eare-1 binecuvintam nu este, oare, impartasirea cu singele flui Hristos ? Piinea pe care o fringem
1,

55,

1—13;

Mai.,
:

11,

Apoc,

21,

Aceasta Sfinta Taina este administrata de preoti ^i noului botezat chiar la botez, dupa ce a fost uns cu sfintul mir sau cu pecetea Duhului Sfint. Asitfel Ii se da pina la virsta de 7 and, urmind ca de la aceaslii virsta mai inainte sa se spovedeasca la preotul duhovnic (sa-?i mclrturiseasca pacateile, cf. loan, 1, 9) ,§i sa se vada daca e vrednde de Tru])iiil §i Singele Domnului. Pentru cei ce vor sa se imparta^easca fiind maturi, sfintul apostol Pavel recomanda da fiecare sa se cerceteze pe sine numai a,DOi sa se dupa spovedanie §i cu dezlegarea duhovnicullui imparta$easca cu Trupul §i cu Singele Domnului. Caci cine va min<vi ^i va bea cu nevrednicie Trupul §i Singele Domnului, judecaita lui '^\ maninca §i bea, nesocotind Trupul $i Singele Domnului (I Cor., 11, 27
f?i

29; Evr.,9,

4— 6).
:

INVAtACELUL
de
la

Sint unii cre^tini care afirma ca piinea

^i

vimul

1,7).

Singele Domnului se poate minca §i mai des, atunci cind ne ferim de rele $i cind avem viata neprihanita §i con?tiinta noastra
$i

Trupul

«Cina Domnului» este piine naturala ?i vin natural. Ele num.ii inchipuiesc sau simbolizeaza Trupul $i Singele Domnului, f&ri'\ s& fi( de fapt. A$a a fost chiar §i la Cina cea de Taina, ceea ce se vcmIc In
cuvintele de atunci ale Mintuitorului
:

%

«Adevar graiesc

vouli,
11

ci dt
lx»rt

acum nu

voi mad bea din rodul vi^ei pina in ziua aceea cind

voi

150

_

DESPRE CREDINTA

ORTODOXA

DESPRE TAINA

SFINTEI IM1PARTA?ANH
I

1M

nou, intru imparatia lui Duminezeu» (Marcu, 14, 25; Matei, 26, 29). Deci, este verba de «rodul vitei», eeea ce Snseamna ca vinufl a ramas vin natural
$i

mai, iar

nu nu

is-a

prefaeut in Singe.

De

aici rezulta

ea

el

simbolizeaza nu-

§i este,

Singe le Domnullui.

Cuvintele de mai sus (Marcu, 14, 25? Matei, 26, 29) au fost spuse de Mintuitoirul cu privire Ila primul pahar care, in adevar, continea vinul natural, insa Sfinta Imparta^anie a fost a^ezata de Mintuitorul
« Acest

PREOTUL:

Mintuitorului are caracterul de Taina, deoanuv vin, ci aceasta cina a darul Sfintului Duh, care iarta pacatele J?i slinprin ea se imparta§e?te ea intrune^c i$i un caracter de jertfa, pentru ca te^te 'totodata, ea are Trupul ;§i Singele Domnului care se fringe toate conditiiae unei jertfe iertarea pacaiteloir, deci, §i insu?irea de jcrlta <>i se varsa pentru noi spre fiind de cea mai mare insemnalalv Aceste caractexistici,
;
:

ispa^itoare.

pentru noi, nu

trebuie sa fie trecute cu vederea
:

!§i

interpretaite gre^il.

dupa

cina, la al doilea pahar, caci atunci a zis Mintuitorul:

pahar este Legea cea noua, intru Singele Meu...» (Luca, 21, 17 20). Deci, ceea ce la Marcu este incomplet se completeaza ?i se lamure$te la Luca. Matei nu vorbe$te decit de un singur pahar, anume de eel euharistic (al Cuminecaiturii) la Luca insa observam ca este vorba de doua pahare $i ca Sfinta Taina a fost a§ezata la al doilea pa,-

poate sa fie Euharrsitia o jertfa nesingeroasa INVATACELUL Cum ce Mintuitoruil S-a adus pe Sine jertfa o sina Mintuitorului, de vreme nu se mai poate repeta niciodata (Evr., 9, gura data, pe Golgota, ?i ea ar fi acea jentfa, ar insemna ca se re28; 10, 14) ? Or, daca Euharistia
ar
fi

in oontradictie cu Sfinta Scriptura.
HriiStos S-a; jertfit

^

har. Astfel, cuvintele care se refera la priimul

cu Sfinta Imparta^anie, cum este cazul

§i

pahar nu sint in legatura cu citatuil de ila Marcu {14, 25).

spuneam mai sus, acei cre$tini spun ca Iraparta?ania sau «Cina Domnului» ar fi o simpla cina comemorativa, un ospaj, un bamcheit sau o masa colegiarta, la care se consuma piine $i vin, in amimtirea Cinei celei de Taina, a paitimii §i a mortii Domnului. A§a a rinduit Mintuitaruil zicind apostolilor Sai «..,aceasta sa
:

INVATACELUL

In legatura cu ce

o singula data si jcrlia PREOTUL: Intr-adevar, repeta, ar insemna ca n-a avul Lui nu se mai repeta, pentru ca, de s-ar asemenea jertfelor din Vec'hiul Testament. si ar fi fost
efectuil asteptat

:

pomenirea Mea» (Luca, 22, 19,- I Cor., 11, 24—25). Iar sfintul apostol Pavel zice «De cite or; mincati aceasta piine ?i beti acest pahar, moartea Domnului vestiti, pina la vendrea Lui» (I Cor., 11, 26).
faceti intru
:

a§adar, adineirea cred,intei ?i a evdaviei creatine, prin simbolul ce-1 reprezinta, iar nu mincarea cu adevarat a Trupului §i a Singe'lui Mintuiitorului, nici permanentizarea jentfei de pe Golgota.
fi,

Scopul ar

«Cima Domnu!lui» nn este o simpla comemorare a mortii Domnului, caci piinea ?i vinul de la aceasta «Cina» sfinta nu au fost numai simboluri ale Trupului $i Singelui Domnului, ci cu adevarat Trup si Singe al Sau. Mintuitorul ne-a inva|at acest adevar. Caci El nu a zis !.im|i, mincati, caci acesta este un simbol al Singelui Meu. Nu Ci a zis « Aceasta (piinea) este Trupul Meu» $i «acesta (vinul) este Singeile Meu»
: :
!

PREOTUL

acel efect, orioe repetare a ei ar fi fara De vreme ce ea, insa, a avut rost. Pina aici sintem de perfect acord. Sfinta Euharistie nu poate sa lh Dar din aceasta mai rezulta ca de pe GoUgota, adusa in chip nesingeros. Ea jertfa unica a Domnului o ofera, o actualizeaza si o permaneiilirepeta jertfa de pe Golgota, fie intotdeauna prezente si vii in trupurilr zeaza, facind ca roadele ei sa Dominului. Jertfa euhar isvenire a si suf'letele noastre, pina la a doua singer os, iar tica repeta jentfa de pe Golgota, care atunci a insu?i ne-a indemnat ca jertfa Trupului 9] acum nesingeros. Mintuiitoruli sa nu inceteze pmft la timp aducerea ei si in acelasi Singelui Sau Cor., 11, 25-26). Pe de alia I venir,ea Sa cea de apoi (Luca, 22, 19 aduce o singura data, iar pe de alta, ci parte, se spune ca jertfa Sa se
<

a

,

1

;

acea

jertfa

va trebui sa o aducem pina
:

ila

venirea a doua.

INVATACELUL Cum

poate un

preot, care este si el

un om

pacalos,

:

(Matei, 26,
euharistic

26—28; Luca, nu sint numai

22,

19—20). Asadar, dupa

cum
o

piinea
§i

$i

vinul
al

ni$te simboluri, ci adevarat

MiiiUnTOTuilui, tot astfel §i «Cima Domnu'Iui»

Trup

neinchipuit de mare, de a preface sa savirseasca o minune ca aceasta, vinul, in Trupul si Singele Domnului ? piinea si sint fi pacatosi, pentru ca §i ei Preotii, in adevar, pot

Singe

PREOTUL:
totusi

mi este doar o simpla cina prieteneasca unde se

mimese unii maninca piine $i se bea

cum

oameni;

nu

toti sint atit

de pacMo
:

5i

pe

clt sint Invinuiti.

Iir...

trebuie sa se stie urmatorul uucru

nu

preotii sint cei care prefac piin<<n

i

152

DESPRE CREDINTA
$i

ORTODOXA
ci

$i

vinul in Trupul
lui

Singele Domnului,

Duhul

Sfint. Preotii

numai se

roaga

Dumnezeu impreuna cu ob$tea

credincio§ilor, ca sa trimita

Sfint $i sa prefaca aceste Sfinte Daruri in Trupull $i Singele Mi;ntuitoruilui. Ori-cit de pacato^i ar fi preotii, an de la hirotonie darul special ai Sfintului

Duhul

Duh pentru

savrr^irea slujbei

$i

a celor sfinte. Darul

acesta

au nici ingerii din cer §i nimeni dintre oameni, afara de preoti. lata de ce le este cu putinta aoeasta minune, mai presus de ininte $i de cuvint.
n/u-1

INVATACELUL Dar
:

ce pregatire trebuie sa-$i faca cei ce voiesc
?

a se imparta^i

cu Sfintele Taine
:

Pregatirea pentru Sfinta !lmparta§anie este de doua feluri trupeasca $i sufleteasca. Ea consta in a) Marturisirea pacatelor, fara de care nimeni nu se poate impar:

PREOTUL

:

pina la vtrsta de 7 ani sint scutiti de spovedanie b) Impacarea cu toji sa nu fie certat cu nimeni $i sa nu aiba' nimic impotriva cuiva c) Infrinarea de la orice fapta rea §i de la impreunare trupeasca (eel putin cu citeva zile inainte) (I Cor. 7, 5 Sf. Timotei al Alexandria,
ta$i.

Numai

copiii

;

Capitolul 20

;

;

TAINA POCAINTEI
pentru ca Dumnezeu iarta, prin duTaina sincer si se marturisesc inapacatele crestinilor care se caiesc hovnic,
:

r

?

mincare $i bautura in ziua imparta^aniei $i seara in ajun. Numai bolnavilor pe moarte li se poate da Sfinta Imparta^anie pe mincate (Sf. Nichifor Marturisitorul,
cit., p.

Canon

5, la

Mila$, op.

162), abtinere

de

la

Can. 9 la Nicodim Mila;§, op. cit, p. 231) ? d) Citirea pravilei pentru Sfinta ilmparta^anie, cu vrednicie. Unele rugaciuni din ea le cite$te preotul in numele credincio$ilor, in sfinta biserica, inainte de imparta^ire. In Cartea de rugaciuni se gase^te pravila de cuviincioasa pregatire sufleteasca §i trupeasca pentru imparr

INVATACELUL In ce PREOTUL Pocainta este
:

fel este

pocainta o Taina ?

intea preotului.

ta^ire.

INVATACELUL Dar imparta^irea bolnavilor cum se face ? PREOTUL Bolnavii pot fi imparta?iti de preoti $1 in afara Risericii,
:
:

pe la casele lor sau la spital, cu particele din Sfintul Trup sfintit anume pentru acest scop, in Joia cea Mare, $i pastrate in sfintul Altar, in chivotul de pe sfinta masa. In aceste cazuri imparta?irea se face dupa o rinduiala deosebita, scrisa in Molitfelnic (Rinduiala grabnicei lmpartaViri). Nu se poate da insa Sfinta Imparta^anie bolnavilor cazuti in stare de incon?tienta (nesimtire) sau celor ie?iti din minte (nebuni) (Inv. de
cred.
ort.,

intoarcerea dmtru eel este, dupa sfintul loan Damaschin, Pocainta diavolul la Dumnezeu, prm nevodin fire la eel dupa fire si de la afara intoarcerea, de bunavole, de la este si osteneala. Altfel spus, ea inta patru parti: 1- cainta 2. starea de curatenie. Pocainta are qreseala la implinirea canonului dat de dumarturisirea pacatelor prin viu grai 3. duhovnic nu are voie de a un 4. dezlegarea pacatelor. Nici hovnic face un anumit canon ce dezlegarea aceluia care nu primeste de a face /nvdjdrura cdtre duhovwc). rinduieste (Sfintul Nicodim Aghioritul, i se Mintuiton.l, si instituita de catre Pocainta ca Taina, a fast anuntata «Adevar„l apostolilor Sai vestit-o atunci cind le.a spus tuturor Care a pamint vor fi legate §i in cer ?ionnl.oraiesc voua, oriclte vefi lega pe
;

;

;

:

pamint

intreb. 198).

una

nici rabdare impotriva pacatosului. In legea lui Moise nu exists pocainta. dimpotriva. iar harul ?i adevarul au venit prin Iisus Hristos» (loan. : 16—18. ucigasul fiind scos chiar de la altar spre a fi omorit «Viata pentru viata. : mm despre iertarea prin pocainta. 3. intau. Ostasilor. '""'. ci sa se mtaarca.. mina pentru mina. Cine ar fi facut foe in casa simbata nu era iertat. Eyanghelia sau Legea Credintei. 22—25). Pocainta consta in a aspra (Matei. la 9 1—8) a femeii pacatoase. Num. 7. 1. 9. adica jertfa ce serica (I : loan. 18. Cine purta vreo povara pe el simbata sau facea vreo lucrare. picior pentru picior. 17. dar se face in Sfmtul Altar. in intoarcerea de la fugi de calea cea rea a desfatape calea Bisericii. le vor fi iertate i carora le veti tine. ochi pentru ochi... 1—8). Idealul credintei crestine evanghelist loan: «Copiii mei VJ catuiasck.. «Caci Legea a fost data prin Moise. 4 6 14. Iar marele apostol Pavel ne spune «Hristos este sfir?itul Legii» (Rom. 155 m aratindu-Se apostohlor Sa 1( le-a zis «Luati Duh Sfint. 13—15. la l. ci.154 DESPRE CREDINTA ORTODOXA - DESPRE TAINA POCAINTEI ta. nu era iertat. ca sa toarceti-va la Domnul si-I ziceti Lui: Iarta-ne sa aducem. 12 caci «nu cei sanatosi au nevoie de 11-14. dut>.ipentru ale lumii intregi». i 43. a lui Hristos. 1. 13. 19. 5. carora le veti ierta pacatele. 7. lilt le-a incredintat Mintuitorul pu urma^ilor lor care au darul preotiei . 9. ca sa nu pacatuiti. cum zice sfintul lacov PREOTUL Nu este rau sa ne pot da si iertarea pacatelor. IntoarceU-va. Dar in legea cea noua. 21. aceste lucruri. «. • . nu trebuie cumva ea nu trebuie sii unul pentru falie : Scnpluru Pocainta a fost prezisa de prooroci. pnn «••. ci trebuia neaparat sa moara.. le spunea «Sa nu asupriti pe nimeni. . apostolilor lasata de Mintuitorul. Mai spune insa sfintul Dar daca cineva a pacatu. 7. pe Iisus avem nu numai pentru ale noastre ci si ispasire pentru pacatele noastre.t. 12—25). hotarit. ? 20. 10. 1. 32—36). scriu Hristos eel drept. 38—39).. nu Caci Dumnezeu a trimis pe sfintul loan Botezatorul sa strige «Pocaitiva. 11 Isaia. 9 Fapte. nici sa pirifi si sa va multumiti cu solda voastra» (Luca. Vamesilor le spunea «Sa nu cereti nimic mai mult decit ce va este rinduit». 15. 1-11). zice Domnul. oare este tot asa ? Nu. Maria tei in neosindirea femen care intoarcerea 'fiului risipitor (Luca. dupa cum este scris «Spune-le: viu stat Eu.?i fiecare se sile^te spre ea^ (Luca. 15) «Legea $i proorocii au fost pina la loan de atunci Imparatia lui Dumnezeu se veste?te . lauda bune bucuram de milostivirea Ta si de asemenea. 2—3). vor fi tfnute» (loan. 2 1 f — 2). ci celorlalti credincio§i ? Nu cuta publica ? A?a ar reiesi din cuvintele secreta. 11-32). sa mintuiasca pe cei doctor. 31. 36—50). 13-14).. 8. 19-23 Mapacatele la preot (I loan. care intrebau : Astfel era legea data evreilor. dc/lc dar numai cei ce au darul preotiei si.. 2. chiar de s-ar fi cait si ar fi fagaduit ca nu face. casa lui Israel ?» (Iez. 3 11—14). El este jertfa cl<la Tatal un mijlocitor. moartea rasplatindu-se cu moarte. 25—26. intoarceti-va de la : I «Marturisiti-va unul altuda (lacov.. Domnul nostra Iisus a fost prinsa in desfrinare (loan. nu voiesc moartea (osinda) oacatosului. ca sa mintuiasca pe eel pierHristos. ca s-a apropiat Imparatia cerurilor. In scurt. Venind Domnul Hristos zicea «Poeaiti-va $i credeti in Evanghelie» (Marcu. _ _ "K I 1 . 20. dupa cum insusi arata. 10—21) si altele de acest fel. . 20. 1—6) ^i cine crede in Iisus este prin El iertat de toate lucrurile de care n-a putut fi iertat prin Legea lui ?i ei loan. r TNVATACELUL Nu cumva marturisirea pacatelor Moise (Fapte. se vorbeste mult zelor noastre» (Os. De facea cineva desfrinare. : \ M 1 calea voastra cea rea y ! Pentru ce vreti sa muriti in pacat. ? este ca nimeni sa nu mai paLuca 19 1—10). 18 11-4). 18 tei 14 18—19 in iertarea slabanogului (Matelor prin preot a aratat Domnul Hristos Magdalena (Luca. 16). «Cel ce are doua haine sa dea celui ce nu are si eel ce are bucate sa faca la fel». 21—23). la cea buna. arsura pentru arsura. 14. roade vrednice de pocainta» (Matei. : r : . — ' . Hide de iertarea pacaloan. trebuia omorit (la?. Israele la- Domnul Dumnezeul marturisim. 16. 44. 18). : . vinataie pentru vinataie* (Ies.i_J. . 15. /. ca tu te-ai pocait prin faradelegea orice faradelege. pacatele * si va rugati allul-> 16).. 33. pentru ca numai qarea J A&mikXmni Ufl . ci cei bolnavi» (Matei.' preotului. adica Evangheliei Sale. 20—22). T-.. in loc de taun.. dinte pentru dinte. 17). In psalmi. 1. la Domnul Hristos si la invatatura Pocainta consta in intoarcerea calea cea rea.la calea lui $i sa fie viu. rana pentru rana. negresit trebuia omorit (Lev. $i prin Ceea c^e Duhul Sfint zice «Intoarce-te.a venit pacato ? i ce se pocaiesc (Matei.. Luca. Pocainta rilor si a umbla pe calea cea strimta si care le-ai facut si sa te hotarasti consta in a-ti parea ran de relele pe Pocainta consta in a-ti martunsi sa nu le mai faci (II Petru. 1. Facet! deci ! : ce sa faca spre a fi iertati. : " Gasiti rugi de pocainta.

2. 1. a suflat asupra ! trimis pe Mine Tatal. : : lui Dumnezeu . de vreme ce in Legea Veche nici preotia nu era o Taina prin care preotii sa fi primit de la Dumnezeu puterea de «a lega» sau «a dezlega». Dar la cine veneau. i?terge faradelegea mea. cum inteleg unii. 19.! 156 DESPRE CREDINJA si ORTODOXA DESPRE TAINA POCAINTEI l. Aceste doua Taine s-au instituit de abia in Noul Testament In Mintuitorul ucenicilor Sai. dupa Inviere. La dreapta judecata a lui Hristos se va vedea cine a femeia pacatoasa in casa lui Simon naum (Marcu. aceia ca iertarea pacatelor vine direct INVATACELUL Mai spun mijlocirea preotilor. Si zicind Carora veti ierta pacatele. va El. spun unii ca marturisirea trebuie fa: «Miluie$te-ma.a.. Expresia «unul altuia» (Iacov. «Pacatul meu voi. 20.. insusi psalmistul David s-a s-a marturisit cu cainta lui Moise.iil aici. Acela^i apostol Pavel a dat satanei pe Imeneu $i pe Alexandru ?i altii sa se invete sa nu huleasca (I Tim. 5 Luca. caci ele se refera la intimcaintei si cu marturisirea cind Mintuitorul inca nu instituise pocainta plari petrecute pe vremea putere de a lega si a dezlega pacatele. 48) vamesul in templu acestia nu a avut nevoie de mijlocirea 23 43) s. Dar marturisirea aceasta era numai o pocainta. : PREOTUL dupa Vechiul Testament marturisirea se facea direct lui Dumnezeu. nu prin ne iarta noua greselile noastre. iar Aaron 11—22). Cind marele apostol Pavel a predicat Evanghelia lui Hristos in Efes. preotilor spre a primi iertarea. cind : . Mai virtos ma spala de faradelegea mea §i de pacatul meu ma curate^te. de asemenea.. mai ales atunci zicem in continuare «. Acela^i psalmist zice. de «a ierta» sau de «a tine» pacatele oamenilor. 5—11). in orice pocainta si i'« Taina pocaintei. pentru unii. 13). caci asa ne-a invStat de la Dumnezeu. $i ierta pacatele prea iNVATACELUL cuta direct lui : fntr-adevar. 5).a. 5 $1 II Cor. El atunci Mintuitorul inca era de fata si. spre a primi de la el iertarea pacatelor ? Fiindca numai apostolii lui Hristos au primit puterea de a lega sau dezlega pacatele oamenilor. 18 §. vor fi iertate si carora le veti \ine vor Vezi ca atit darul Preasfintului Duh. In puterea de a ierta le-a dat mai bine zis cuvintele din rugaciunea sau ce priveste rugaciunea adresam direct lui Dumnezeu pentru ierprin care ne «Tatal nostru» mijlocirea preotilor la dezlegarea pacatarea pacatelor. 50. 5. 5. precum ?i puterea diseiplinara si se pocSieste — r Testament exists posibilitatea marturisirii indirecte. fi spre a dezlega tirziu. data de la oamenilor. puterea de a lega ?i a dezlega pacatele oamenilor. 12.. Aceasta o putem cind fagaduim sa facem fapte bunc. Hristos a dat-o sfintilor Sai ucenici i$i apostoli. lor §i le-a zis : si Eu va trimit pe fi «Luati Duh Sfint tinute* (loan. Asa. 14) tilharul pe cruce (Luca. direct Dumnezeu sus nu au nimic de-a face cu Taina poPREOTUL Textele de mai pacatelor la preot. (Luca. 3. 16.. cap. Nici unul dintre . Dumnezeu iertarea pacatelor si in afar. iar nu oricui. Pe ca Taina si nici preotia cu deci.1 de Taina. ca Dumnezeu adevarat.^3 r-„m QtA ra7. adresindu-se.. deci. le Precum M-a acestea. Zis-am marturisi-voi faradelegea mea Domnului §i Tu ai iertat nelegiuirea pacatului meu» (Ps. 7. Sfintul apostol Pavel a excomunicat $i iara^i a primit in Biserica dupa ce s-a pocait pe eel ce faptuise un mare pacat in Corint (vezi I Cor. dupa multimea indurarilor Tale.V/ dreptul de a ierta si de a tine pacatele. 1—4). Dumnezeule. El o da prin preoti. De la Dumnezeu direct au : : : in Biserica Sa.. 20).. decit la Pavel. f . dar atunci. orice rugaciune. Noi putem cere de la — cere direct. cere dezlegarea pacatelor. 2. de a lega si a dezlega (Matei. de cind marturisirea pacatelor nu se marturisit lui Nathan Proorocul pilda. Ca faradelegea mea eu o cunosc §i pScatul meu inaintea mea este pururea» (Ps. 20) (Luca. nu o Taina o pocaintei. pe de alta. ele nu lnlatura pentru ca ele nu au nici o legatura cu aceasta telor din Taina pocaintei. Noi stim ca aceasta putere a dat-o insusi facea dezlegarile de Sa cea din morti.. 18). lata. caci in alta forma nu se putea face. pacate. 6. chiar si in facea direct lui Dumnezeu. dupa mare mila Ta ?i. multi dintre cei ce crezusera veneau sa se marturiseasca si sa-si spuria faptele (Fapte.» (Matei. A$adar. si In cele de mai sus ti-am aratat ca dezlegarea vine Jertfa Mintuitorului. pe de o parte.). ?i credinciosul care f terea dupa Sfint cu darurile Sale sfintitoare. 16) inseamna preotul care prime$te pocainta.precum §i n«>i ^. ca si in pocainta Vechiului lui Dumnezeu (Num. Mintuitorul sa cerem «$i smbanogul din Caperprimit iertare 12). Vechiul Testament se intilnesc cazun Cu toate acestea. cind S-a aratat §i le-a apostolilor Sai dupa Invierea : zis : «Pace voua 1-am cunoscut §i faradelegea mea n-am ascuns-o impotriva mea. iar nu direct (II Regi. 31. . 19 18. cit 21—23). 18. avut putere pe pamint.

la este izvorul §i stapmul preotul este numai un adminis- transmite preotul. tinul sa se osteneasca sa-i$i indrepteze cit mai mult viata. Dumnezeu. 187).a.8. in care preotii duhovnici dau dezlegare. Astfel. 1. 188). de Cred. adica in cele patru posturi ori pe Marii ?i al Sfintilor Apostoli. . 4) parere de rau pentru pacatele savir^ite $i cu dorinta sincera adica cu mai saving. darului. . al puterii de a ierta pacatele trator al acestui dar. d'esi el iinsusi marturiseste 15.1 ' . taina. urma^ilor lor. 18. adica in Spovedania trebuie f acuta cu umilinta §i cu zdrobire de inima. prin rugaciune. si totusi a primit acest dar. Dumnezeu . cu atit mai harului $i obicei insa spovedania este legata de posturi. Preotul este acela care are calitatea de a da mai departe sau a mijloci harul. In plus. ^ .• PREOTUL in insa 5 i : In adevar. De asemenea. caci s-a lepadat de Domnul si Invatatorul sau. al Craciunului. 20. iar ceilalti. De pilda. - • : ' * 1 I • In aceasta situate este si preotul. Ort. fapte bune etc. ' " • . 18 ? loan . Iertarea prin ea este totala. 13. Taina pocaintei. *. 1. nu de la preot primim Spovedania nu este legata de termene §i de soroade din PREOTUL anului. De aceea. : u intreb. preotul primeste si pastreaza acest dar. INVATACELUL adica spovedania ? : Dar cum trebuie t . Insa Taina pocaintei este un mijloc mult mai sigur ?i mai la indemina. iin ea obtinem $i dezlegarea prin puterea pe care Insu?i Mintuitorul a dat-o apostolilor Sai $i. De Bisericii ne invata sa ne marturisim pacatele de patru runca a patra a al Pa$telui. Simpla marturisire sau ini^irare a pacatelor nu de a nu le aduce iertarea lor caci zice Domnul «De nu va veti pocai. in ma- sura in care ? i ea e. 4).. .. evlavia. *» i marturisirea la preot . cre^pieri» (Luca.ste completa. ad an. : Spovedania trebuie sa fie sincera §i de buna vole. I * r au puterea de a ierta pacatele? Scris pacatele decit Unul Dumnezeu?* (Luca * INVATACELUL ii < cre^tinii ? : Dar cind §i de cite ori trebuie sa se spovedeasca 21). eel putin o data pe an (Ibidem. de a lega si a dezlega pacatele (Matei. de la o marturisire la alta. 5). intreb. 4..---' i -' P INVATACELUL: Oare este C O1 5. • i - r . sau de a primi mingiierea de a ne nadejdea iertarii. Iar apostolul Pavel se socoteste eel dintii dintre pac'atosi'(I Tim. : preotii «Cine poate sa ierte \ ' . Harul nu este al sau. if J i . . toti veti Important este ca. postul. • ca nu exista om fara de paoat (I loan. 3) Spovedania trebuie sa fie secreta.. ci tot preotului.! » . - fScuta * . textele de mai sus nu contrazic invatatura $ practica noastra privitoare la Taina pocaintei. 15). PREOTUL: 1) Marturisirea pacatelor inaintea preotului duhovnic i i trebuie sa se faca astfel: completa.--'. : : . desavir?indu-se 2) : r in virtute (vezi §i Inv. Apoc. ' * * • loan. chiar pacatos fund. Putem alerga la duhovnic ori de cite ori simtim nevoia timpul u$ura sufletul de povara pacatelor. Dar nu preotul este eel ce iarta pacatele. adica s& cuprinda toate pacatele savir$ite de Ja ultima spovedanie $i sfi nu ascundS nici unul din cele faptuite. de la temelia ei nelipsind nici faptele care atrag de la Dumnezeu iertarea rugaciunea. 1-a primit si apostolul 11 dezlegarea. ci al lui Dumnezeu (II Cor. ORTODOXA §i altfel _ DESPRE TAINA POCAINTEI ' ' * * 1 ' 59 i ertSm Iertarea unor pacate se poate obtine decit prin Taina pocaintei sau prin rugaciunea preotilor. prin mijlocirea numai Dumnezeu poate ierta pacatele. 7) .. cainta. Si apostolul Petru a f ost pacatos. prin acedia. ci de la Dumnezeu — prin harul Sau — pe care marturisire. pobine. - %. Cei mai evlavio?i pot sa se martuSfintei riseasca o data pe luna.$i. Deci si noi. fie Sa . dragostea ?. 21—23). el avind darul pe care 1-a primit prin Taina preotfei.' mamma ' ~±i T 158 DESPRE CREDINTA grei$itilor no?tri». Cu cit ne vom spovedi mai des.

placute lui Dumnezeu. juratorii ales din toate neamurile. citetii 4.. ipodiaconii . 2 5). deosebiti intre ei : preotii (sau paistorii) §i credincio^ii (sau turma). : numarul lor .. $i iara^i : «Iar voi (Isnia. 3. «$i I-ai facut Dumnezeului nostru impSrStie §i preoti $i vor imr zeu. . Jar Pavel scrie lui se referS la o preotie generalS. ca al Meu este tot pamintul. : preotesti era sapte . 6 s. 5. 8).. 18.. : 1. eel ce este m Preotia este cu adevarat o Taina. Astfel de grade onorifice sau administrative exila treapta de episcop sts in fiecare treapta a preotiei. patriarh de preot sachelar. iconom stavrofor (purtator de cruce) la treapta diaconiei arhidiacon sau protodiacon. ci prin ierurgia «hirotesiei». 5. ci doar 6. mitropolit primat. preotie imparateasca. * nu oricine dintre credinciosi poate • i preot. portarii • urmatorii si 2.. slujitori ai Dumnezeului nostru» — Credinja Ortodoxa . ca pietre vii. 20. mitropolit. episcopii. 5. 1 6) : Timotei «. 2. i sa aprinzi. precum $i canonul IV al Sinodului al IV-lea Ecumenic $. loan.a. distinctii. prin Iisus Hristos» (I Petru. 10). spre preotia sfinta. neam sfint.» (Ie?. 9) sau «$i acum de voti asculta cuvintul Meu §i veti pazi legamintul Meu. diaconii 6 7. Peste ace^tia moartea cea de a doua preoti ai lui Dumnezeu $i ai lui Hristos $i 20.. Iar sfinta Taina numita aceastS Taina se administreaza numai celor chemati care au cajdtatile cerute de Sfinta Scriptura (I Tim. qrade administrative sau numai onorifice. In Sfinta Scriptura sint pomenite trei trepte ale preotiei: episcopii. 1. 6) .. ci numai i cei care * chemati de Dumnezeu si carora li s-a impSrta$it darul preotiei prin «punerea miinilor preotiei» sau «hirotonia». ca si aducefi jertfe duhovnice^ti. : INVATACELUL INVATACELUL : Exists in Sfinta Scriptura o : seama de texte care PREOTUL: voua: oriclte Asculta cuvlntul Mintuitorului : « Adevarat ve t i lega pe pamint vor fi legate i in VeT ^oTiciteTeU ? dezlega pe pamint vor fi dezlegate 5 i in cer» (Matei. ca de exemplu : exista k " la treapta arhiepiscop. ca de exemplu «$i voi in$iva. ci omeneasca si sint acordate de episcopi. loan. prin punerea miinilor arhiereilor si prin rugaciune. functii si rinduieli biserice?ti din numiti preoti ai Dpn^nului.DESPRE TAINA PREOTIEI M. 202h. ci vor fi vor imparati cu El mii de ani» (Apoc.. Imi veti 19.) Oricare alte grade ierarhice nu sint . 1. 5 fi Mir 3. functiilor . iconom.. 17. : : ? i Capitolul 21 Trebuie tinut in seamS ca in BisericS sint douS feluri de membri. oara nu are putere. In care. veti fi Mie popor . 28 trepte harice. preotu. $i iara$i : «Fericit $i sfint este eel ce are parte de invierea celtii dintii. — 6).. 28 19 18 18. ca sa vestiti in lume bunatatile Celui ce v-a chemat din iintuneric la lumina Sa cea minunata* (I Petru. sau «Iar voi sinteti semintie aleaisa. a savirsi wmtele Tame si a conduce pe credinciosi la mintuire (Matei. sa fiti ziditi casa duhovniceasca. harul lui Dumnetine prin punerea miinilor mele» (II Tim.a. 20. 2.I vechime aminte$te lt g| canonul X din Antiohia. preotii $i diaconii (vezi Tit.. 5— 9 I Tim. sint * Preotia este cu adevarat o Taina ? Sint unii cre$care nu cred lucrul acesta. . 23). protoiereu. popor agonisit de Dumnezeu. : .i U am intesc parati pe pamint » (Apoc. se impartaseste persoanei anume pregaUte harul care da puterea de a inva t a cuvintul lui Dumnezeu. . . Despre aceste preotie imparateasca veti 11 fi i$i neam sfint. 18. 19—22 Fapte. tot prin ruqacduni si punerea miinilor. In fi DESPRE T^INA PREOTIEI (HIROTONIA) tini Biserica. Ele nu sint rinduiala dumnezeiasca. dar nu prin Taina «hirotoniei».

numai din semint/ia lui Levi si din string la un loc toate popoarele si dintre credinciosi «. Pe cei doisprezece apostoli Mintuitorul si sapte diaconi (Fapte. noua preotie.. 5. a asezat Hristos. i-a inghitit pSmimtul de vii (Num. 40.. 1—14. 14-15). 6). 19... intii s-a rmtrebuie sa aiba loc §i schimbarea cum a instituit si a asezat Hristos duit preotia si apoi Legea. cap.. 6.. pe Datan $i pe Gabiron. 10-20). 13—19). a fost lovit de Dumnezeu cu lepra (II Par.. 4) si venind in lume. Astfel. 1 3) $i era rinduita printr-o anumita slujba de sfintire $i o ceremonie religioasS.iata. 26—28 . Deci.a. tamp de impariatia lui Dumnezeu. zice Domnul» (Isaia.. ci. 6. preoteasca § i profetice. 1—3).^***m : . 12—16. inca in Vechiul Testament. 6). $i pe cei neamurilor slava Mea si din toate nea$i ei (sfintii apostoli) vor vesti prinos Domnului. 1—24). : i I . fiind sfirsitul Legii . Mai tirziu. 22. odata schimbata preotia. — : instituirea si asezarea de catre MinSa vedem acum in ce fel a fost Testament si ou ce puteri a inzestrat El aceastuitorul a preotiei Noului care este dupa rinduiala lui Melchisedec. 7. 12—15). 31.. ca sa-Mi fie preot $i sa aduci $i pe fiii lui. ohiar Dumnezeu in: r PREOTUL su?i a instituit $i preotia ca functie specials (Ie$.. §i sa-i ungi. mai intii — ? sfintire. prin Moise. dupa Inviere. 13 15 Lev. ca sa-Mi fie Mie preoti... cu sapte sute de am inainto in vremile fost Acela care veni vremea cind El fci va alege preotii nu a aratat ca va de Hristos urmasii lui Aaron. Aaron a fost consacrat mare preot. dupa cum marturise§te Sfinta Scriptura in aceasta privinta «Sa aduci pe Aaron fi pe fiii sai la u$a cortului marturiei. Ierusalimului. pe oare i-a numitt apostoHi multimea uceniciior mai intii Marcu. 16 23). 10. a zis catre poporul israelit ca acesta Ii va fi preotie imparateasca daca va pazi a^ezamintul incheiat cu El totu$i. prin care Sfinta un luoru se intelege prin preotie Scriptura intelege tot poporul. levitica (Ies. Pe Core. 22—23 Luca. de care ai amintit in prin care tot poporul este numit preotie impar&teasca $i neam sfint (Ie$. de Dumnezeu din neamul lui Aaron. 13. este nevoie ca mai initii sa cercetam istoria din vechime $i apoi sa staruim asupra Noulmi Testament. §i sa-1 ungi i§i sa-1 sfinte$ti. Aceasta preotie conducatoare a poporului a |imtf de genealogia lui Aaron pina la venirea lui Hristos. regele Osia. ucennoi pe bolnavi cu untdelemn si sa scoa'ta demon i-a invatat cum sa unga 7-13 Iacov. $i cu totul altceva — patruzeci de zile li S-a ardUnl <id<-Apostolilor... : . Peste cei doispnseori si i-a invatat cele pentru (Duminica) la cincizeci de zil<zece apostoli. „ 162 DESPRE CREDINTJA ORTODOXA - DESPRE TAINA PREOJIEI 1 03 61. caci se Pe acesti doisprezece aposloli 2). Deci. 7. prin ungere §i voi trimite catre popoare. 28.).. 1-3). 16). ta preotie noua si desavirsita. Dar tot Dumnezeu insu^i ereasca... 26. numindu-1 «preotie imparateascS $i neam sfint» (le?. 1—6). Aceasta preotie avea chemarea de la Dumnezeu (Ie$. (Sfinta Cruce). Si din ei vor lua scapati cu viata ii 18—21). El $i-a ales din ierarhia preotiei Legii Domnului doisprezece.. Dumnezeu cu piine si cu vin (Evr.ctfi de ucenici (Luca. cum ai uns pe tatal lor. 14. care s-au ridicat impotriva acestei ierarhii biserice^ti puse de Dumnezeu. 6G.. in general.. Pe acesti doisprezcv din oameni (Marcu. 6. Dei$i Dumnezeu.u Domnul propovaduia Evanghelia. 12). 18. aleasa de El numai din neamul lui Aaron. apostolii an asezat in B-iser. Indeplinirea unocr anumite ierurgii cadea ierarhii instituite numai seama acestei de Dumnezeu.. Ele vor veni si vor : -% — — : lege clar ca preotia generala. cu porunca lui Dumnezeu. preoti. iar fiii menea. cap. se vede lamurit ca generala. De aselui consfintit levitii (Num. 26. si apoi alti saptezeci (Luca. 3. 3. 19 5—6) nu era tot una cu aceasta preotie instituita de Dumr f Se intetextele de mai sus nezeu ca o preotie conducatoare. 40. Matei. 3—6). Pe imparatul Saul 1-a lepadat Dumnezeu de la imparatie ca pe un nebun §i a murit strapuns de sabia lui. Dar lata (Noului Testament). numaideoit poporuH — spune «Desi Iisus nu boio/. 10. ca ajutoare ale preotilor Dumnezeu — s-au la serviciul divin — dupa porunca in lui. pentru ca. Cum trebuie ele intelese fata de ceea ce noi ortodoc$ii numim preotie ca Taina ? Pentru a putea raspunde cit mai complet. po a fost preotia cea instituita Moise a imp&rtit-o in trei trepte arhicare. §i le voi da un semn limbile. pentru ca a adus jertfa lui Dumnezeu in locul preotului (I Legii (Evr.. indraznind sa savir^easca acte pe care nu le puteau face deciit preotii. apostoli i-a Regi. 5 6).. (Matei.. fiindca slujeste lui (Rom. 10. $i aceasta ungere ii va sfinti preoti pentru totdeauna in neamul lor» (Ie§. in sfinta cetate a murile vor aduce pe fratii vo?tri preoti si leviti.. vin sa vedea slava Mea. ( — Prin urmare. 8 i$. in ziua dintii a saptaminii .. ghia de astazi Litursa facS fringerea piinii invatat cum sa se roage si Marcu. .

2.sau a lmparta?aniei de care Taine dupa cuviintull lui Dumnezeu. iar nu jertfa» (Matei. 3—5). Astfel de jertfe duhovnice^ti. 10 11). 16. 13) bine-placute lui Dumnezeu» (Evr. lata. 1. in locul celor din Lumea Veche — supremft ale dreptatii inaintea lui ardere-de-tot este mucenicia pentru credinta cea crestina sau adevarata V «Ca eu. 5). 19—20). ii I f 4. • * dupa Inviere (Cincizecime) S-a pogorit Duhul Sfint in chip de limbi de foc imbracindu-i cu putere de sus.le^i hirotonie darul diaconiei. ei o va urgisi» (Ps.. Sfintul apostol Pavel citeazd $i cu- vintele lui Dumnezeu: «Pierde-se-va intelepciunea isteti se inteleptilor : isU'li- 23. f<ir& dumnezeicsc. 5. 20. 6). . li al episcopiei (arhieria). 2 6). 18). 5. 20. Acestora He este dat sa cm$i imparatiei cerurilor (Maltei. 13. fratilor. Aces'te jertfe duhovnice^ti insa nu pot inlocui darurile harului primite de credincioi§i in Tainele savirt$ite de pastori. 6. 20). de pilda. Episcopilor hirotoniti ( Fillip. 14. menita si aduca «jertfe duhovn. jertfa fie arme jitori» 4. 17—28. sfintii apostoli din indemnul Duhului Sfint au rinduit. Jertfele duhovnice^ti pe care PREQTUL: dupa cum se vede din fiecare cretin sint deosebite poate aduce t . sa faca ucemici din toate neamurrle. 6 . robi pu§i peste al|i robi (Matei. sfintd. Aceistora le-a dat Hristos-Dumnezeu puterea de a ierta paca tele celor ce vor mintuirea sufletelor (loan. caci acedia Tes. 12.. ca inchinarea voastra cea duhovniceascd» 5.. imbracati cu mintuire (Ps.. r 2. l f mai liumindu-se prezbiiteri sau batrini (Fapte.. ail preofiei r -le nicidecum. 13). loan. 18). 1) arme ale nedreptatii §i ale pacatuiui. De acedia au crestiiiiii porunca sa asculte $i sa faca cele ce lor (Evr. 9. sa infati^ati bine-placuta Dumnezeu. dupa Inviere. spre a propovadui Evanghelia lui Hristos (Luca. 5. 19—20).lege uoasca (?i cheile imparatiei cerurilor . . .. 18—19). 45). 131. 21—22 1. 19. Cu acedia S-a fagaduit Domnul Hristois a fi in toate zilele. Sfinta Scriptura — cons. 21...'. . 19—23 Fapte. 2. invatatori (I Cor. Mintuitorul a spus chiar ca ascunde cdlor invatati §i ^tiutori tainele ceruriilor -§i le descoperd nezeu INVATACELUL : 1 numai . I Petri]. in lauda J?i umilit ? 1—6. ... 24. I Tim. prin rugaciune catre Dumnezeu §i prin punerea miiniilor pe capul celor a. 1. sa-i boteze in numede Tatalui m «1 FMui §i al Sfintului Duh $i sa-i invefe sa pazeasea cele ce le-a poruncit (Matei. 16.ioe§ti» ? Nu anuleaza textul acesta principiul preotiei ierarhice ? : INVATACELUL inteleg. referitor la o preotie universala. Ele mai constau ca acestea sint buna a trupurilor noastre ca jertfa :«Rogu-va dar in aducerea de voie : . iar madularele lor sa In sfir^it. 26 I loan. i§i de i§coli inalto ' (NM- 19—20 . Despre ace$ti episcopi $i preoti s-a proorocit c'a vor fi preoti ai ilui Dumnezeu. «pruncilor» (Matei. : In parerea de rau pentru pacate infrinta §i smeirita «Jertfa lui Dumnezeu duhul : — II — — $i 6. «mila voiesc.$i cheama Acedia se mai numesc $i parinti <?i preoti sint silugile ce pregatesc lumea ila mimtuire (Prov. 17 . 6. 1—3. caci jertfe de asemenea. 5. 5 2. 49.. Ace$ti episcopi se pot aduce lui Dumnezeu in Biserica lui Hristos. Dumnezeu nu inima 50. 28. 1—13 \ Tit. iertfeie cer ca cre^tinii sa nu-$i faca din madullarele'Lor (Rom.. 14). vor da socoteala pentru sufletele — — Acedia au sa .: 164 DESPRE CREDINTA ORTODOXA Nu-1 DESPRE TA1NA PREOJIEI anulleaiza TO. pina la sfiri?itul veacului (Matei. 15).. lui .' I pe voi.. 7).sa dezlege (Matei.. 12—13). 1 . 6—7). 1). nimeni nu poate mo^teni viata de veci. 9. despre care Apostoilul a scris lui Timotei de acum ma jertfesc.. iar pe altii la treapta episcopatului (Tit. Apoc. 5 3. (Ps... 16). 15. 1. 48-49 Fapte. puterea sa incuie ?i sa descuie.» (II Tim. : (Matei. Pe ace$ti episcopi ?i preoti ii nume^te Domnul Hristos «sarea pamintului» (Matei. Tit. l) s-a poruncit sa hirotoneasca dintre cre$tini pe unii diaconi $i preoti... 8. 11. I i?tiinta omeneasca 20—27). 29.. in mila rugaciune «facerea de bine §i darnicia nu le uitati.$i amesteca vinuil .tind — in dispozitia sufletului catre pbcainta. f 1. Ace$ti apostoli! numiti episcopi via — preoti. invata. 13. Tim. 13.§i de se va Jupta cineva. Pe cei doisprezece apostoli i-a trimis. Ier. 5. 23. sint lucratorii carora le-a incredintat Domnul llumea cre<$tina sa o lucreze. 33—43). 1—4. 24. 1. 15). se Dunitolii n-au fost invatati la fcbli inailte. inmultindu-se numarul cre$tinilor. Taina botezului . 14—17. Pe aoesti episcopi $i preoti ii nume$te Dumnezeu $i «slu. 14). Dupa pogodrea Duhului Sfint.. 13).. taine-le — Despre cei ce savir^esc slujba preoteasca §i prcspune ca nu trebuie sa fie oameni invatati pentru ca nici aposdica. 13. 14. sfintej Dumnezeu (Rom.. cum este.. 4. §tie $i el nu ar <ivim. eu in Hristos. \ • Cum poate fi inteles insa textul din mea celor Dumnezeu nebuna dicator Dumnezeu deci. nu se incununeaza daca nu se va lupta dupd «$i lege. 25). 1. 3. 10 Tim. Unui pro- descopera ceea ce trebuie sa (invatatura) . trebuinta de tei( i0t va nimici» ii (Isaia. ?*> apoi adauga (I «Aun-a dovedit » intelepciunea lumii Cor.. trupurile voastre ca pe o jertfa vie. ci sa se infati?eze pe ei mam lui Dumnezeu ca vii f sculati din morti. I Petru. . $i «iconomi» $i (isprajvnici) «ai Tainelor lui Dumnezeu» (I Cor. (II Tim. caci zice Apostoluil masa .

Acest raspuias (Matei. Tim. 3—6. 23. Oare de boi se trebuie sa a i< ? Caci pentru noi s-a scris Cei ce ara var pentru noi zice cu nadejdea ca la treieri* treiere si eel ce treiera trebuie sa cu nadeide. li s-a dat» (Matei. dar nu care invinuiesc pe preoti de imorahtate. du P a i-a mustrat. Au nu §titi slujesc altarului au parte do I. Or. 1 5. care. ascultare §i cinstire ? 3.• 166 DESPRE CREDINJA ORTODOXA scodi sfint e?i DESPRE TAINA PREOTIEI fara prihana ? It. INVATACELUL pa?nici etc. vreodata an oaste pe Paved zice in aceasta privinta :«Cine slnjeste nu maninca din roada ei? Sau cin«> cheltuiala lui? Cine sadeste vie §i turmei? Nu dupa om spun eu acesU-a. $i areiea sint care marturisesc despre Mine» (I loan. 11. 10. 13. ci iau plata inzestrat (Matei. ca ei calca porunca Mintuitopentru orice slujba. cS Apostolul Neamurilor a fost un om cu $coalS inaltS. . ca socotiti ca In ele aveti viata vesica. 23. 6. nu depinde de vrednicia preorinid.. blinzi. 27. zgirciti etc. (I : Preotii trebuie sa fie fara prihana. 10. 4. dupa dreptate §i oameni- zice cu cuno avind o logic* este $i o dialectica de tier. 4). sint cazuri care arata luminat ca $tiinta cea trimis sa predice Evanghelia si sa Mintuitorul apostolilor Sai. ca cei ce lucreaza cefle pfinte m.i ca sa traiasca din Evanghelie» (I ghelia. apoi ar imsemna un pacat a cerceta $i Sfintele Scripturi. 4-7.).in ad*>boului care treiera». Rom. tmsu$i Mintuitorul ne-a poruncit sa -ne indeletnicim cu aceasta invatatura cind a zis: «Cercetati Scripturile. asemenea cu pacato!$ii de rind betivi. de pilda. 8). nu tog sint asa de vinovati §i de pacatosi cum sint aareati indeobste. nebetivi. 14. dar dupa faptele lor faceti ce fee ei. a fost chemat sa nu faceti. pe cind. (preotiei) (I Tim. prin gura Mintuitorului. ca ei zic.. carui suflet.. multi idintre preotii no^tri sint tocmai dimpotriva.n altar ? Tot asa a rinduit si Domnul Cor. cind i-a darurile minunate cu care i-a vindece pe cei bolnavi prin puterea §i fac nimic in dar. ca incercau sa se ascunda de fata oachiar dintre cei mai mari.. 14. >«Caoi vrednic este lusau pe oare 11 imparta^esc. Jacomi. dindu-le « priceperea necesara. II Tim. 9. $«tiinta cum ar fi putut sa osHideasca chiar el insu-$i $i el ? Suta$uil Cornelie (Fapte. adica cu credincio$ii judecatori inainte de weme ? (Matei. sa fie osindita adevarata stiinta $i intelepciune. 10. — . ci pentru Matei. Fariseii erau si ei pacatosi. 3 4). Faceti ce z'ic ei. fie prin inspiratie de la Duhul Sfint invatStura sfinta §i adevSrurile de credinta (I Cor. citate de dumneata. : asa cum ar trebui sa fie si nici noi nu zicem cfi sint sfinti. de rind.?i cu porunca. M conformitate § i cu Testamentul Vechi. Nu tot a$a stau luorurile qu ceillalti oameni. 1—2. trebuie ^tiut ca validitatea Tainedor pe care 1-a primit el prin Taina hirotonioi tuaui. 1. Asa le-a spus dar ati i — INVATACELUL: «!ln de moua celor de azi Stiinta $i Intelepciune a lui ? Deci. prin care invStSm noi cele spre mintuire.. Nicodim (loan.a. si ca atare. II Cor. paste turma si nu bea din llapteie Moise este iscris «sa nu legi gura Nu si legea zice asa? Caci in legea lui ingrijeste Dumnezeu ? Sau . Iosif din Arimateea (Luca. Insa exista <c$tiinta» $i «intelepciune» care departeaza pe om de la Dumnezeu numai acestea sint osindite. 39). 25. 3. 50). 2.va avea parte de roade. lot. 23. Marele apostol cratorul de plata sa» (Luca. 7—14 Deut. In al doilec 7. Cu toate acestea. multii preoti nu sfat aceasta pentru darul pe care il au PREOTUL Preotii nu iau plata munca tor. numai . Dar Dum nezeu le-a descoperit lor fie direct.. dar nu vor sa vada luat. 7 Numai Dumnezeu stie si cunoa^te asezarea fie- ba chiar dintre cei mai simpli §-i ne§tiutori pescari gailileeni. nu. 12. 5... Ar fi de neinteles ca prin textele de mai sus. 1. 3). nu adevarata ftitatS ?i invatatura mai ales teologia care ne invata cunoi§tinta amanuntita a Sfintei Scripturi i$i a lui Dumnezeu. Dar cine poate afirma ca este : PREOTUL In aidevar. Deci ei nu aveau nevoie de scoala $i de invatStura omeneasca. Luca. pe care o avea 1). dar n-a dat acest drept fariseilor.. : nu pot fi recunoscuti ca trimiisi ai Lui ? adevarata nu este osindita $i nici macar dispretuita. ci de darul Sfintului Duh ba 6). Mintuitoruilui. 3. DacS esfte un pScat a invata. poate fi dait si tuturor acelora birna din oohii lor (Matei. in dar sa dati». 9-14). Tit.a. rului. 10. De ce sa ne facem noi 10—13. Nu inseamna. . 1. Totu§i. 7—9). cea adevarata. Merita ei. un drept al acestora. 12 $. Mintuitorul a zis catre apostoli • «Voua U01 vi s-a dat sa cunoa^teti taineile Imparatiei cerurilor. 1) ?. 1. care este deci c5 intretinexea pTeotilor este : : : .. 10. din prinoasele templului §i cei ce ninca pentru cei ce propovaduiesc Ev<.. dar nu fac» ceti-le si paziti-le.. 11). 7. cind $tim. Gal. 9). Preotii insa nu oare.. Iacov.

"• . 18. 1. barb.. u§i'lor r^butTrtiST.fariseilor S1 cartnr^ caa si carturantor.. H £5? iSSMS*** dar lb) se arata - In ce priyeste citatul din sfintul apostol Pavel. 13. inaintea Sfin$i anume : urmatoarele : capul acoperit arata supunerea snh **. ci numai din mindde De atUOC tocS nu exist Preoti ai Testamentului Nou oTm SPUne <* Pre0tii Chiar ^ * *>™ *»*« poam parul lung. si anume dupa cintarea «Sfinto Dinn nezeuile» (vezi Inv. Simion Tesaloniceanul.. nazireii nu-§i tundeau parul $i bar bo. Femeia. : > . la Hirotonia preotului intreb.c^p. Mi rotonia preotuilui se face inainte de sfintirea Darurilor (dupa Heruvic) iar a arhiereului se face mai inainte. de Cred.. -. 6.Q oslndit tabracfimtatea si portal.presmse dmtr-un sentiment de evlavie. DESPRE TAINA PREOJIEI i . iar hirotesiile se fac in fata al'tarului. 28.». r batul inu are stapln peste * de treouie sa-si tma capul . 12). • preotilor din Testamentul pot fi hirotonite mai multe persoane pentru' aceea^i treapta la o Liturgbie. adaugindu-se un scurt ritual..i purtat proorocii. si Arhieraticonul. 21. descoperit. cit ?i hirotoniiile se savir^esc numai hirotesiile. 25. N ATAC L: Pre0tii n 3r trebui sS oarte ^bracaminte speP' purtau dm mindrie fariseii si carturarii. avind ca staoin dp h3rh*t at unci capul descoperit iar Slmbo. 200—201). asadar. pentru care Mni- s^istrs^ hrea ca barbatul dacS ?i una dmtre e L Can sfmtul apostol ? f" Pavel spune iase parui iung - a?a : « lasa parul lung este de ocara ' cum i§i iasa «Nu va invata ? „ (I ** insasi 1 vreme". 12). apostolii §i Insu$i Domnul Hristos $i &$& trebuie sa poarte $i preotii.. dupa sfintele Canoanc.. lata.926. patriarhii. 5). fapt "' ^ ' = <t r " -*.WrM P3T IUng dUpa modelul ^^reilor'din ^ Testementul V Vech! (Num. 38).sau s-ar s 3 Ce le ' VaduVe «^^£K ***^ * Cete a arhiereului se savir^e^te in timpul Liturghiei. dupa credinta de tei Mese. dar hisrotesii se pot face mai multe la una fi aceea^i Liturqhie (Sfintul Simeon Tesaloniceanul.. A\ Sr este ' x t ea f Za Pe ar 9 umente i * m ^urii dMtre Ue mai trainice! ^ ^ Ciia Vechi (vezi Ies.i itiittfitti 1 68 DESPRE CREDINTA ORTOD0XA L£_^_*-#Vi.. 21. 18. adica la Liturghia sfintului loan Gura de Aur sau la aceea a sfintului Vasile eel Mare.. 1 PREOTUL * t iSL^ r STS un seron dlstinotiv ?i simboiic amintind utq lunga a Mintuitorului numita t «hiton» (loan 19 23. dupd caz. de Cred. Ort. «estea fusesera rmduite in TestamentaC Vechi (Num 15 38.. S r n tament 11. r> » U###BOT_TEXT###lt;) ciJ cum Z cie la. 20-24). Mi'*U .adiea pe barbatul lor . pe locuil dinaintea intreb.Ies 99. adicS mai multi ei-teti sau ipodiaconi. 1 Spowa cuvintelor"n impotnva Domnudui isi a firii Insesi. Nu :.n . deoarece nu purtau cele . la intreb. pe care o exprima prin aceasta forma exterioarii inazireii Vechiului Testament — — '- La preotului sa nu-$i rada (tuinda) capul §i sa nu-^i reteze barba (Lev. imparate$ti» (Cf. 5). de asemenea se savir^esc in biserica (Canonul 37 al Sfintului Teofil al Alexandriei) «Hirotoniile se savir§esc in launtruC altarului. : INVATACELUL Unde se savir^esc hirotoniile ^i hirotesiile ? PREOTUL Atit hirotoniile cit $i hirotesiile. 14 . Rasp. Hirotonia diaconuf. Hirotonia diaconului se poate face $i la Li. turghia Darurilor mai inainte sfintite (Sf. el are. A?a au hirotesia ? - rnttT ^ ^ si deci" 7 adr6Sate de Catre Mintuitoru l '-iseilor * decUffl <™*ider*te ca adresate preo t Mor Noului Tes- cucarturari- dar fiindca nu ai in^eles repel ALU premergatoare diaconiei. in anumite momen'te.Legii Domnul ai. Inv. p. intreb.tineau aceasta juniiaita.. Ort..ui se face dupa sfintirea Darurilor §i anume dupl ce arhiereul zice ecfonisul «Si sa fie milele Marelui Dumnezeu. ' * - * £*» 2 INVAJACELUL: Ce rotesie ? : • fel de slujba se face pentru hirotonie |i $i hi- «"* <"*** * ""^ ' capuil necmsti pe ele insole ar^tmHn c^ . Sfintul apostol Pavel a avut ? i el asupra sa aceasta fagaduintS de nazireu (Fapte. 4-40 Lev 8 9—13) :. 22. doTdf ne f §I *? 6 ^'^ T '™ ^. pentru ce preotii poarta imbracamimte is-peciaila. ' • - ?« * t - . 2C2). ( ' T ' « la P in aceasta ele -ar mn acfasia elTr" necnsti .llZea * a ^dependenta. Rasp. de episcopi (arhierei). Jud. nostra Iisus INVAJACELUL: Dar cine are dreptul sa savir^easca hirotoHia -^i $i Cor lo ' S . : : ^ * * J* * contextTcr. ci a osindit trufia acestora. PREOTUL : Am aratat mai sus. ed. ca f?i Preotii Noului Testament au |I ei juruinta asupra-le. Deut.

deci. si reaproc PREOTUL Nunta este Taina prin care un barbat §i o femeie. care nu lunea. La noi ortodoc ii. iar prin Isaac Dumnezeu a binecuvintat pe Iacov (Fac. Dum- nezeu a mai binecuvintat pe Avraam pe Isaac (Fac. 7). i-a facut bSrbaH ??i a zis N-ati ctttt -C& Gel ce i-a : : : Pentru aoeea va lasa omuT. 21—24).. o de asemenea putea s-o indedaca nu-i mai plScea alta pe care parteze (Deut. adevarat astfel incit relatiile intre oameni au decazut. sa-mi spui §i nunjn a fost intemeiata : de Mintuitorul. rinduielii binecuvintarea ceruilui. Venind in lume $i-a zidit casa Sa inta<rindu-$i cei $apte stilpi (Pilde. dar. Domnul a fost proorocit in lege $i in profeti (Matei. Dar Eu v& spun ca oriciine pe femeia sa. Dumnezeu § i-a binecuvintat /icindu-le «Cre?teti ?i vS . intelepciunea lui Dumnezeu.. pe tatal sSu $i pe mama s« femeie ? $i a zis amindoi un trap.. omului sa-§i lase femeia facut de la inc^put.Inmultftf* (Fac. Putem spune.. 5. Deci ce a unit Dumnezeu poruncit s5-i dea femeii carte de dcsprtrzis Lui Pentru ce. 2). adieS Legea Legea lui Moise (Evr.Matei. Dumnezeu i-a 1—24).. dar mai avea J^i numai ca nu se mai bucura de — — ? r neajunsul ca omul i^i putea lasa sotia din orice pricing. 3. 5.. 12) 26—28? Marcu. 1—4. Si indata ommlui femeie dim oasele .. 1. A§a Incit nu in a $i se va insoti cu femeia sa §i vor fi omul sa nu despartd. : Domnul rinduit-o chiar de la intemeierea lumii. de Dumnezeu prin scos afara din gradina raiului celui pSmintesc 2 15—17). Dar starea de sS-$i ia sotie $i daca aceasta nu-i mai plScea ii bSrbatul avea dreptul «carte de despartire». 8. casatoria Dumnezeului §i Mintuitorului nostru. 1. adulter §i cine va lua pe cea «Se cuIisus ca sS-L ispiteasca ^i I-au zis Altadata. (Fac. iar binecuvintarea prima a lui Dumnezeu se insote$te (Fac. apoi 1).?i camea lul (Fac. Dupa ohipud $i asem&narea Sa facindu-i barbat i femeie. 22. 2. ? lama e&satoriei se mai nume$te $i «cununie». §i Taina a naste si a creste prunci. adica hin^mrW^ : Hristos spre a indrepta toate strimbStStile. 31—32). 7—13). Capitolul 22 DESPRE TAINA NUNTII (CASATORIA) 1NVATACBLUL Te : rog. sa-i dea de cuvint de desfrinare. prin $apte Taine a venit sa Intr-adevar. ca o TainS 11. o lasa $i-$i putea lua da la mina o scrisoare. Moise a : I : .S-a zis iara<?i (celoo: din vechime) celor ce !l ascultau carte de despSrtire. 7. d^ruind o duibla viet-uire primului om «Nu este bine sa fie omul singur : Jlristois. 27-28). 13). 27). — 4). ce acum daca anume ofera ea. primesc prin preot harul care le sfinte$te legatura si ajuta la implinirea scopului lor.i i$i va i&sa femeia. pentru a se Invoajuta pacat a stricat §i raporturile intre oameni. 101 vine. o face sa savin$easr. 17? implineasca tot ce fiind $i ea Tea$ezatS ca un stilp ail credintei. 24. E cu blestemul. 26. schimbind a invatSturii cu Legea credintei (Rom. Parinte. El a seJiimbat $t Noua (Matei. spunea Venind Domnul cine va lasa «. Astfel. 5.DESPRE TAINA NUNTH * 171 impreuna §i a spori viata. 9. $i i-au sint doi^ ci unul. dar Dumnezeu a asemenea lui» (Fac. 6. 17). 1—29). 9. ca I>rimii oameni au fost cununati direct de Dumnezeu.. 1). nostru Iisus Hristos. 31 18. l 1—14). 18). 26. P&catuind primii oameni fata pentru a vietui cadcarea poruncii i$i mincind din fruotul oprit (Fac. Astfel. 1 : «Cre$teti $i va inmultiti 9i umpleti pamintul» (Fac. 2. afara ISsatS savir^e^te adulter » (Matei. oare. fariseii au venit la pentru orice pricing? Raspunzincl. casatoriei Legii Vechi (Evr. repetat binecuvintarea in multe rinduri. Cuvintul intrupat (loan. 3. indu-se in mod liber sa traiasca impreuna toata viata. 15? Gal. zicind multor ca Dumnezeu a f perechi 26.

comparatia fiind cit se poate de potrivita. ..). 9. prin Hristos casatom este ridica<ta pe o treapta superioara El face din ea Tain a. 1—7). deoai(M.» centrul caruia e formula «Cununa-se partea necesara in savirsirea partea externa. in i-nt^lp-cn ritnd. celalalt 7. si anume unirea. vazuta a Tainei casatoriei. prin puterea Hui Dumnezeu. trebuie sa recurgem la context.. Or. ei. tin inteles ointodox. este de-ajuns ca ea ne este infati?ata ca atare. 22^33 : . 17:* o lase? El le-a zis prdcima lnvir<to$arii inimii voastre. 4 3_6) In cazul cind moare unul din toreasca.. iar sotiile sa se teama lui un pacat (Rom. I Petru. de vreme ce ele sint infatisate ca iucrari vazute prin care se impartaseste harul eel ri'e- desfrinare (I Cor. ocolirea mesei s. nicaieri de un ceremonial special PREOTUL Desi nu se vorbeste este o Taina. vazut al lui Dumnezeu. deoarece « Ritualul Taina. nefiind nici soti. ?i va Im alta. din context. dar dkitru inceput mu a fost a$a.. 19—20). prin prefacerea Sa si ucenioii Sai. 15 Marcu. dar cine traieste necu- Hristos (Efes. schimbarea inelelor. rezudta alar ca este vorba de casatorie. 6. Iar pentru : PREOTUL vorbe§te de un anumit ceremonial INVATACELUL Nicaieri 'nu se Unii spun ca ritualul ei nu trebuie al casatoriei.. 4. Apoc... totusi. 17). 32. Astfel. 7 j I Petru. Domnul nostru Iisus Hristos a aratat ca aproba si bineeuvinteaza casiitoria prin prezenta Sa la nunta din Cana Galileii.n V : ( INVATACELUL PREOTUL : nu ni se spune ca nunta 'Chiar daca Miaituitorul nu ne spune direct acest luchi. Eu insa zic voua ca oricine va ilasa pe femeia s-a. totusi. este liber sa se casa2-3). : ca in ea este ascuns vederii si priceperii noastre.a. gustaserica diferite acte simbolice care isi au rostul si importanta lor. In ceremonialul Tainei (incununarea.. Se stie ca Hristos insusi S-a numit pe Sine «Mire» (Matei.. Iar pe desfriinati »' va judeca fie nunta intru toate si patul neintinat. adica obstea credinciosilor care iau purl<in intelesul de comunitate unul din cele mai de seama prilejuri ch§i se bucura impreuina cu noi la — . iar Biserica Sa. 8).. cum sint $i celelalte Taine.172 DESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE TAIN A NUNTH acest prilej si . si la bine si la rau.l previne pe cititor sa : : INVATACELUL .. impreuna cu Maica si a le explica in chip mai eonvingatoir . Despre casatorie ni se arata. 22. tainic. virsesc si celelalte Taine. apostolul vorbeste despre raporturile speciale dintre soti. 2. ceva in episfola catre Efeseni. casatoria Taina. Dar Sfinta Scriptura ne spune chiar si direct ca unitatea rezultata din impreunarea celor doi soti in casatorie e Taina si inca «Taina mare» (Efes. facind cu «Cinstita sa prin sfintul Pavel zice apei in vin (loan. rea de vin.. asa cum de altfel are fiecare alba un ritual al constituie robul lui Dumnezeu.. Barbatii trebuie sa-si iubeasca de sotii lor si sa le fie supuse ca DomnuBiserica. fortam intelesuil textului ? Pentru a vedea mai limpede de ce este vorba cind zice apostolul « taina aceasta». cad incepind de ila versetul 22. savir§e§te adu!lter» (Matei. pentru intemeierea unei faalaturi de binecuvintarea lui Dumnezeu cununa virtutilor pe care mini incununarea simbolizeaza : " — — milii. tire §i sa : r : • Dm prima minune. Nu cumva noi. reiigioasa iai care viitorii soti isi dau sa fie altceva decit o soUemnitate convietui in vederea intemeiera consimtamlintul In mod solemn de a unei familii sau a na5terii de fii. 5. ortodocsii. 5.PREOTUL Slujba cununiei se Taine si aici e locul sfint in care se sii cununia este una din cele sapte pentru ca aici se aduna lumea isi Biserica. 10. • • * . acest prilej (I Cor. Astfel. ci unul singur prin aceasta ni s-a spus indeajuns. lui Dumnezeu n-au ce cauta cu -. INVATACELUL Unde : : se face slujba cunuiniei ? cuvine a se face in biserica. S-ar parea ca apostolul insusi i. sfimtul apostol Pavel nu vortoeste despre casatorie ca Taina. ca anume ar vorbi despre casatorie in sens de Taina.si mai potrivit insemnatatU lor. legarea " . ci numai despre Taina unirii intre Hristos si Biserica «Taina aceasta este mare iar eu zic in Hristos si in Biserica». 32). convietuirea mirilor . 19 3—9)'. Totu?i in Sfinta Scriptura sau casatoria este o Taina. 10— nunat (nebinecuvintat de Biserica) traieste in sotiile lor cum isi iubeste Hristos 20). in afara de vima de desfrinare. esle reprezentata ca o mireasa de catre apostol. 1—11). unirea celor doi miri intr-un trebuie sa o aiba in viata credinta §i dragostea reciprocal schimbarea inelelor singur trup gustarea de vin fie fara sfirsit ca si inelul intre soti. Apoi.. savirsit numai de preoti. Nici nu este nevoie sa se spuna deschis' acest lucru. _ . savir!§e§te adulter f $i cine s-a imsurat cu cea dasata. 13. . : deapsa Betiiie §i jocurile care atrag peDumnezeu» (Evr. 4. a celor doi soti. 21. care trebuie sa in armonie intre ei. asemuita fiind eu unirea dintre Hristos si Biserica. Apoc. 2. in asa fel incit nu mai sint doi. 5. chiar aici in context (vezi . nu feteleaga ceva gresit. casatoriei au fost rinduite de Bioricarei Taine. trebuie sa pentru savirsirea acestei Taine. le aseamana cu cele dintre Hristos si Biserica.

dupa cum iau parte . dar.ste. Ort. pe linga aceasta. Duminica Floriilor (Inv. Biserica a pracDomnului : etc. din motive bineeuvintate. daoa nu cade in saptamina Sfintelor Patimi sau in Parinte. cu dezlegarea arhiereului. ungindu-1 cu untdelemn intra Domnul il va ridica isi de va fi facut mintui pe eel bolnav si : dintei va pacate. intreb.' "" '» BBW nw 174 DESPRE CREDINJA ORTODOXA bucurie din vtafa noastra. se pot face nunti in urmatoarele zile $i rastimpuri din cursul anului in cele patru posturi de peste an. Potrivit invataturii . $i aceasta numai in ziua Buna-Vestirii. 206). fiind priilej de bucurie §i de : : $e?te in tinii ziile de sarbatori. canonud 52 al Sinodului din Laodiceea §i la sfintul Simeon Tesaloniceanul. o este in privinta celor ce se in sfinta noastra credinta.. ca $i in toate zilele de pos-t ale anului miercurea $i vinerea Ziua Crucii (14 septembrie) Taierea Capului sfintului loan Botezatorul (29 august). Taina prin care crestinul bolnav care Intelegem deci ca maslul este cu rugaciuniie preotilor. De aceea. indata dupa veselie. savirsirea cununiei se face in bisericS $i este numai rareori imgaduitS. data mai mult. sa-mi vorbesti despre Taina ramas.§i la durerile $i necazurlle noastre. raspuns la intrebarea 25). cita intemeiere ragaciune a preotilor cu ungerea cu savir^esc de catre preotf. Aceasta. ungere cu untdelemn sMntit lemn impreunat cu rugaciune nostra Iisus Hristos. la nevoie. cind totf cre§- se afla in sfinta biserica. untdelemn a celor bolnavi noi o cum ar fi unl<l<folosesc mai rar care se ea mai are §i alte numiri (evheleon). de Cied. : : INVATACELUL Cind se pot face nunti ? PREOTUL Potrivit porunoi a 9-a a Bisericdi. han. nu : . a se face §i prin case. se savirSfinta Liturghie.ll este uns cu untdelemn sfintit dobindeste. 14 15). cit adevar osle Aceasta Sfinta Taina dovede. — vindecarii de bolile trupesti si sufletesti. pentru ca petrecerile ospetele ce insotesc de obicei nunta nu se potrivesc cu pocainta $i infrinarea pe care ne-o impune postul (vezi tSlmacirea la canonul 69 Apostolic. se vor ierta lui» (5. Ce : Iacov ne da urmatoarea indrumare «Eslo PREOTUL Sfintul apostol preotn Bisericii §i sa se roage pentru cineva bolnav intre voi ? Sa cheme numele Domnului. Si rugaciunea creel. Sfinta numim «maslu». logodna. ? — — Capitolul 23 TAINA SFlNTULUI MASLU DESPRE INVATACELUL A mai : _ In Paresdmi este ingaduita. INVAJACELUL Dar cind se savir§ei?te cununia ? PREOTUL Cununia. care hotara$te de la caz lla caz. .

prin faptul ca se spume «preotii». Iar daca cineva bolnav moare totu$i dupa slujba maslului. Sir. iar nu o lucrare simbolica. 1. apostoiul spunind limpede ca Dumnezeu «va ridica» pe eel •'•"ferind. 12 13). 10). Totu^i. 19 26 — pe demand scoateti-i» (Matei.176 i . rugaciunile de la maslu cer §i iertarea de . (Int. dar in cazul cind acest lucru nu este posibil. D. 5. ? N-ai auzit pe sfintuj apostol Iacov pre aceasta Taina §i cum invata sa o practicam 12—13) cit §i de clar vorbe$te des- Apostollii nu se jmmesc <iclministratori (I Cor. 5. noi (Iacov.a. 4. 5 6) ? Cind vindeca pe bolnavi marturisea in fata tuturor credinta cedor ce se invredniceau de binef ace rile $i tamaduiriile Sale : PREOTUL Nu — (Matei. ORTODOXA ' \ DESPRE TAINA SFlNTULUI MASLU 4 177 " _ * ticat aceasta . INVATACELUL aceasta Taina ar fi : Bine. Apostolii tamaduiau pe bolnavi dupa cum ii invatase Domnul (Marcu. Prin puterea Duhului Sfint ?i pe temeiul credintei. 9. nu r(^zulta niicidecum ca maslul nu ar fi Taina sau ca untdelemnul poate lipsi de (la savir^irea acestei Taine. 23—25.. tamaduia orice boala $i orice neputinta in popor (Matei. sau nu. cei ca El poate vindeca. sa fie eel putin doi. 5. ci o simpla ungere sdmbolica.la cun ?i indeosebi pentru cei bolnavi care nu i-au gasit lea? doctori. unii pretind ca maslul n-a fost o Taina.pacate. 10. 14—15). 8. inviati pe cei morti. de ce nu se vindeca to[i : bolnavii carora li se administreaza ? $tii — ca ndci Insu^ii Mintuitorul nu a putut face minuni «in patria Sa». spunindu-. De?i doctor!! s:nt §i ei buni pentru bolide trupe$ti. Noi vom crede lnvatatura sfintilor apostoli. elementul principal fiind rugaciunea. ci «preotii — anume unde se vorbe^te desj>re 15). dcic. 12—13.). «daca este cineva bolnav». deoarece vindecari s-au facut . 27 35).le «$i mergkid. este adevarat ca Taina >> . practicarea acestei Taine (Iacov. sint totu§i boli carora pina azi nu s-a -gasit leaicul. 14—15). a$a cum altoori cuvintul episcop desemna pe preot de asemenea. nu E adevarat ca. de catre apostoli. 22—29 . Numai la oazuri de mare urgenta §i nefiind posibila reuniumea a minimum doi preoti. Unde crezi cfi este <»<lc»- ? — Credinta Ortodoxa . este cu putinta la f oameni este cu Luca I. la localnici.u nu ni se spune ca savir^irea ei ar fi rezervata numai episcopilor $1 mici ca trebuie aplicata numai celor ce sint pe moarte. cuvintul preot putea sa desemneze $i pe episcopi. w i In afara de aceasta. *"" " DESPRE CRE DINTA —^—^M^— i^ _ * ' . Tamaduirea o dadea insa numai pe temeiul credinfei f putinta la Dumnezeu (Matei. iar pe temeiul acesta ne-a lasat scris $i sfintul apostol Iacov acele cuvinte pe care le-am amintit mai sus (Iacov. Dec! Taina este intemeiata de Hristos. 6.. ci. 7. : PREOTUL Nu PREOTUL: In Sfinta Scriptura. 23. nu ni se spune sa fie che- . daca Taina aceasta ar fi o «ungere din urma». care ne arata prea clar §i iluminat sa ungem cu untdelemn pe cei bolnavi (Marcu. Pot fi $1 mai multi (eel mai indicat este $apte). Or. dar Sfinta Scriptura nu spume nicaieri ca 1 fast instituita de Mintuitorul. 1. 7—8). 6. caci silujba folosit 16. ce la romano-catolici Taina maslului nu poate fi saviri§ita decit de episcopi §i numai pentru cei bolnavi pe palul de moarte? De ce ei o numesc «ungere din urma» (extrema unctio) ? INVATACELUL: Dar de ti-am aratat in cele de mai sus ca aceasta Taina a tost practicata de sfintii apostoli din insa$i porumea Domnului (Marcu. curat^i pe lepro$i. propovaduind Evanghelia prin sate §i prim cetati. pricina fiind numai «necredinta» lor (Marcu. Iacov. Din faptul ca Mintuitorul sau sfintii apostoli faceau vindecari §i fara a se folosd de untdelemn. 4. Sfintul * - PREOTUL: INVATACELUL sefte Daca maslul este o Taina prin care se imparUiharul vindecarilor de catre Sfintul Duh. Insa ce nu . socoLim ca Dumnezeu i-a iertat pacatele de care era bolnav sufletul sau. ci «iconomi». 14 mati episcopii la savir§irea ei. 8. 5. Astfel vedem ca Domnul nostru Iisus Hristos. adica 1). sau chiar numai o punere a miinilor peste '.. Sfimta Biserica invata ca la bolnavul caruia i se face sfintul maslu este necesar sa fie chemati eel putin 2—3 preoti. in viata. se admite $i unu!l. 6. 12). Astfel. pe acele vremurl. 1—4. de apostoli. Vindecarile puteau fi facute $i fara untdelemn. 14. i^i 6. . §i fara untdelemn (Mart u. : : ! maslu este o Taina a^ezata de Mlnluitoruil prin sfintii apostoli. pe ei i-a harazit li Domnul 18 Fapte. 12—13).i nu a voit sa-1 lase sa se mai bucure de sanatate. 10 §. ar fi trcbuil sa — cei bolnavi. 9. Untdelemnul putea sa fie spuna ca Dumnezeu varul 12 ia la Sine pe eel muribund. 37). propovaduiti §1 zice{i Imparatia cerurilor este aproape Tamaduiti pe cei bolnavi. 'INVAJACELUL : maslului a fost practicata de sfintii apostoli (Marcu. 6. Domnul Hristos le-a dat $i apostolilor Sai puterea sa scoata afara duhurile necurate $i sa tamaduiasca orice fel de boala $i orice neputinta. 14 15) ? intemeietori ai Tainelor.

vorba nicidecum. . 291). intelegem ca puterea disciplinara o are numai ierarhia superioara a Bisericii. de asemenen. In popor se obi$nuie. ioia $i vinerea.. $i nu numai o singura data. sau a bolnavului. puterea disciplinary asupra credincio^iare Biserica. De regula.a suflat asupra lor (a ucenicilor Sai) fi $i le-a zis : Luaji Duh vor ' .' . I 1 _ DISCIPLINARA 1 • • i i Noi credem ca dreptul lor. ca la eatoliiCi. zice «spune-l comunitatii». ci fl de mai multe ori (Sfintul SimiorL Tesaloniceanui. cu sober de mai multi preo>ti. -- * • - . nu spune-I conducatorilor (opis17). vor tinute» (loan. ortodoc^ii cred ca este necesara imparta$irea muribunduilui. - pentru diferite abateri. adica pentru mai multi bokiavi. cap. §i le putul rimduielii sfintului maslu). cunoa?tem ca dupa invie18—19? J?i ? dat. . povatuirea de la ince: i INVAJACELUL Dar in PREOTUL Nu sint zile : ce zile se face sfintul maslu ? * ' . In saptamina Sfintelor Patimi se obisnuie^te a se face miereurea. Dar unde se face sfiintul maslu ? : PREOTUL sfintul maslu. rea Sa Sfint . fi carora le veti ierta pacatele. — Mintuitorul nostra — a dat puterea de «a lega El le-a in general. 37 38). Am inteles ca adevarul este de partea ortodoe$ilor. pe cind noi. inaintea ceasurilor. 20.^^^^^^^^^^^^^ 1 . : In biserica sau in casa bolnavului pentru care se face * sau timpuri anumite pentru savin?irea sfintului maslu. 178 DESPRE CREDINJA Iar ORTODOXA pentru iertarea pacatelor inaintea mortii. a douu este mustrarea intre patru ochi a vorbit limpede: prima copilor).. 19) $i. ortodoc$ii. Despre sfintul maslu. «toata puterea» (Maa dezlega» ucenicilor Sai 18 — de asemenea. fara distinctie intre laici $i clerici. 18.spune-l Bisericii* (Matei. ci $i iertarea pacatelor. Atunci se face in biserica maslu de ob$te. vorbind de: «. caci despre ei nu este — . adica iertarea pacatelor sale :?i tamaduirea trupului sau de boala (vezi Molitfelnicul. INVATACELUL E limpede. If) spre pedepsele disciplinare. se poate face sfintul maslu nu numai pentru cei bolnavi. Se poate face oridind este nevoie. in amintirea ungerii Mioituitorului cu mir de catre femeia cea pacatoasa (Luca.$te a se face mai alles in zilele de post. : iertate $i carora le veti tine. Despre pedepse... ' • • - : — Capitolul 24 4. dar mai aleis in sfinta $i marea Miercuri. 22—23). «. iar nu ungerea cu untdelemnul sfintit. i INVATACELUL : Cu toate acestea. 23. intelege i . Sint insa unii cre^tini care INVATACELUL nato$i? : Dar se poate face sfintul! maslu ..$i pentru cei sa- maslu se dobiinde^te nu numai tamaduire de bolile trupului. bolnavul pentru care se face sfintul maslu trebuie mai inainte sa se sipovedeasca. $i pe aceasta o practica. 18. Cuvintul Bisericii nr insemna deci comunitatea credinciOi§ilor. pentru ca sa i se dea prin sfintul masCu curatire sufleteasca. ci $i pentru cei sanato§i. cind Mintuitorul. 7. deoarece 9tim precis ca Hristos tei. : PREOTUL Imtrucit prin sfintul prin cuvintul «Biserica» injeleg comunitatea credincio§ilor.

aceastS putere a trecut asupra urma$ilor lor. } : $i Intemeietorul ei de a cirmui a-i indatora la ascultare spre buna lor de la 10.. 19—20). atunci cind supunerea voastra va fi deplina» (II Cor. care au intemeiat legiuirile - este vorba la Matei (18 17) are acela$i inteles ca $i in oazul nelegiuitului din Corint. . Se numesc porunci biserice$ti $i sint noua la numdr. editia 1844 §i Inv.. ca $i despre Canoane. Iar ceva mai jos.. in virtutea puterii primite pe credincio?i in numele Sau vietuire (Matei. f Prin urmare. de$i departe cu trupul. deoarece numai apostolilor §i ueenicilor li s-a dat dreptul sa faca uz de puterea disciplinara in Biserica. 3. INVATACELUL Dar canoanele PREOTUL Canoanele sint legi : : ce sint ? date de sinoadele ecumenice ale ei. : ca» (I Tim. puterea disciplinara in Biserica a ramas la urma$ii lor. canoanele statornicesc felul de organizare $i conducere a Bisericii. cine are puterea dis- ciplinara in Biserica ? Cuvintul Biserica nu poate insemna numai adunarea credincio$ilor. 40 Luca. dupa cum arata textul «Ci eu. 6). spre pieirea trupului. 1. Bisericii $i dar intSrite de cele ecumenice. : : Dar. 5. «Biserica» despre care : PREOTUi Dupa sfintii apostoli. : acela^i inteles tola. adunindu-vS voi $i cu duhul meu. 3—5). Pe cei ce pScatuiesc mustra-i de fata cu toti. 5. episcopii $i preotii .. ca sufletul sa se mintuiasca in ziua Domnului Iisus» (I Cor. 31 §i mai departe. am $i judecat.. 13. sa dati pe unul ca acesta satanei. 19—20). Tot apostolul Pavel a facut uz de aceasta putere in cazul excomunicarii lui Imeneu $i a lui Alexandru. a$a cum ii . 5. 29. : INVATACELUL PREOTUL Dar cum se numesc poruncile privitoare $i la in- datoririle credincio$ilor fata de Biserica cite sinst ? ca sa-i 14). Iar mai departe «Scoateti afara dintre voi pe eel rau» (I Cor. A$adar. ca sa se invete sa nu huleas- fie ru?ine» (II Tes.m lost Timotei in Efes scrie siiu trei lalti Tit in Creta. De la apostoli. Timotei avea dreptul §i j)uterea de a aplica pedepse disciplinare chiar $i preotilor. INVATACELUL Unde sint cuprinse legile biserice^ti ? PREOTUL Cele mai insemnate slot canoanele $i cele noua : po- runci biserice?ti. Pe temeiul invataturii Mintuitorului $i a sfintilor Sai apostoli. ca §i cum a? fi de fata. cite^te cu atentie in Pidalionul de Neamt.. DESPRE PUTEREA DISCIPLINARA 1 HI este mustrarea in fata a doi sau trei martori cea de a treia este mustrarea in fata intregii comunitati iar a patra scoaterea din sinul comunitatii. caci ii scrie lui Timotei «. apostolii au avut putere disciplinara in Biserica.. «Daca vreunul nu asculta de cuvintul nostru prin epispe acela sa-1 insemnati §i sa nu mai aveti cu el nici un amestec. iar daca vrei sa §tii pe larg despre aceste noua porunci biserice$ti. apostolii au instituit ?i si alti apostoli. pe eel ce a facut una ca aceasta in numele Domnului nostru Iisus Hristos. 30. 10. ca §i ceisa aiba teama» (I Tim. monahi §i credin- lor vietuire. nu comunitatea. unde comunitatea ia hotarirea excomunicarii lui nur INVAJACELUL Dar ce sint legiuirile PREOTUL Legiuirile biserice$ti sint : : biserice$ti ? legile date de conducatorii impreuna cu apostolul Pavel. 10. cu puterea Domnului nostru Iisus Hristos. Iar lui Timotei. . episcopii §i preotii. loan. intreb. dupa sfintii apostoli.: 180 DESPRE CREDINJA ORTODOXA . 20). insS de fata cu duhul. apostolul Pavel scrie acelora$i «Gata sintern sa pedepsim orice neascultare. precum de sinoadele locale ale • • ?i drepturile cio?i < — spre buna : §i indatoririle membrilor ei — clerici. marele Pavel gura « martori. Mai este oare cu putinta ca in urma analizei acestor exemple sa se mai faca obiectia ca nu Apostolul. Deci. Ort. 16 . — INVATACELUL PREOTUL biserice§ti. eel ce are dreptul de a se pronunta in materie disciplinara este episcopul locului. de Cred. 13)..i-am dat satanei. ci comunitatea detine acest drept ? $i tesalonicenilor le scrie in la $i : : : mai porunca Bisericii.

ci si sufletul omului (Iez.it potrivit legii Prin apa sfintita 1. Astfel. ci si natura tinde sa se elibere'ze de sub puterea tiranica a diavolului. trecind. care este numit de atunci incoace «stapinitorul acestei lumi» (loan. A scoate de sub blestem si a le pune in slujb. care devine apoi agent curator si sfintitor. r 4. gp s imprejurare. 1). «impreuna suspina si impreuna are dureri». luind r > . 12). Tot asa . r 5. 15. 1) si de a face (Evr.. titf • 2 .si dupii blestem spre a putea fi cu doi ucenici la Emaus. La fel a procodtit maririi lui Dumnezeu. Nu numai omul. I r fel in slujba lui Dumnezeu.. 5 s. Num. preoum omul dupa venirea Mintuitorului poate fi scos de sub stapinirea diavolului prin botez. (Luca. 10. $0. piinea si vinul trebuiau scoase de sub caci.. ingreuindu-se mai mult viata omului. De pildii. isi in aceasta puse in slujba lui Dumnezeu. . 4 4—5.w &/' V K Kn «ti § 'XffT^ «*. luind piinea. Dar prin Dumnezeu buna §i nimic nu este de lepadat. incii sint numeroase inceputul lumii. ^^:^ iSSL y jss •to **.). prin rugaciune si binecuvintare. Lev. 31 14. 30.f-J «t TO ?% •"i v . sub stapinirea diavolului. . 14. 1. 2 6.. cinind lata deci mai multe imprejurari in care Mintuitorul ne-. intrebuintata ca element curator si sfintitor (Ioem. care ne folosim.. PREOTUL Prin caderea lui Adam. dar eliberarea ei deplina se va face abia la venirea . 9—12). cind. le-a dat ucenicilor (Matei 26. 0... obisnuit element spre sfintire este apa. pentru ce le mai trebuie sfintire <c. daca Dumnezeu le-a curatit. ca urmare a caderii omului (Rom. — — 28—32) etc. DESPRE SFINTIREA NATURII m"9 III l jv**JVv € "N. Alt element de sfintire aratat in Scriptura este si untdelemnul. impreuna cu acesta. 0** f*/ **$ *XMO»* *>r* s =>* %&» f wjp —if... caci pina atunci §i ea ramine in desertaciune.a. stropind alte obiecte (Ics. In Noul ostament. Caci se sfin|este prin cuvintul lui Dumnezeu si prin rugaciuiH^ aceasta e de la sine inteles ca sfintirea nu o (I Tim. 11 Efes. carora li Dar in natura creata care nu trebuie sa ne atingem ? de de a fi «iconomi ai Tainelor lui 4.. 4. 4—5). 19 4: 3. 26—27). 36).. 10).-^i K <V'-. 36. \. 2). pina chiar si hainele sale. . cum am mai aratat in cele spuse mai inainte. Si lucrurile din natura. 18. 6 ? 14. Tot in Legea Verhe Hie a udat cu apa s-a prezis ca si in crestinism va fi o apa curatitoare. sertaciunii § i stricaciunii» (Rom. 8. de la se curata tot eel nenn.. ' INVATACELUL curat (Fapte. In Testamentul Vechi marturii ce arata rolul apei in istoria lumii. 25—26).. sa sfintim obiectele de dat pilda ca. 12. lucrul slujbei (Efes. 14—20? I Tim. a luat piinea $i a binecuvintal-o inviere. 15—22). 8. 30). si. sfintul evanghelist ne spune ca mai intii El S-a rugat isi a binecuvintat piinile. 3. 2. 15lar : In Sfinta Scriptura se spune ca nimic nu este nor Rom. Tit. apa sfintita este jertfa (III Regi. facut rugaciunea (ce se obisnuie$te pentru Sfintei impartasanii.orice ? lui Capitolul 25 • ''" PREOTUL: este Intr-adevar.i cuvintat piinile pentru a le prin minunea ce avea sa faca.. 24. Duhul lui Dumnezeu Se purta deasupra apei (Fee.. 7 ? 19. Cind Mintuitorul a savirsit in pustie minunea inmultlrii piinilor. 14. i^uw* m> X It masa) si a bine15.. 8. toata faptura a fost supusa «de- Cel mai ea insasi un 18 _20 ? a doua a Mintuitorului. 9 •7). spalindu-se. Odata cu omul a cazut ?i natura sub blestem. prin sfintire. care va cunili HU numai trupul. Dar.. 12) «spre Dumnezeu» cele catre Dumnezeu» s-a incredintat misiunea (I Cor. 16. 8. Apostolul arata ca faptura a ia D INVATACELUL : : SFINT NATUR sint si lucruri spurcate i cu muHumire. se elibereaza si pot fi folosite ast- 20—21). a binecuvintcl-o si la asezarea paharul si multumind. pe care apoi le-a inmultit (Matei.. cu apa (Lev.V to AV . daca se pot face decit persoanele liturgice.

de stare^ul Minastirii 17). adaugind cei 430 de ani cit au stat israelii ii robi in Egipt (Gal.. Duh Capitolul 26 ' Rugaciuni pentru binecuvintarea si sfintirea a fructelor. . trad. cap. 229). cap. ? ' : din Egipt. vezi $i prefata Mineiului pe februarie. Tertulian (De baptismo. 12. chiar in Legea Ve: isi scriitori ai . dar vad ramas nelamurit. ca cap. la care. 4108 ani. (Apologm ntis. lui ^vn^. cei de Timp de atitea mii de ani. p. : Dar unde se vede in Sfinta Scriptura ca elemensi alte untdelemnul. precum : PREOTUL obiecte. a unt- A DESPRE SEKBAREA DUMINICII IN LOCUL SIMBETEI INVAJACELUL PREOTUL : i I Tv . pamintul aducind darul Sfintului INVATACELUL te ca apa.) sau sfintul Vasile eel Mare (Despre Slintul : . 1837.. le gasim amintite chiar sun cele mai vechi rinduieli ? i asezaminte bisericesti. de ce nu urmam noi $i sarbatorirea simbetei ? olnic (cartea de treb. Dumnezeu S-a odihnit. 3. de Mitrop. 61. De corona mi4 s.184 DESPRE CREDINJA ORTODOXA casele te cu diferite slujbe (ierurgii). Neonil). Serapion de Thmuis gasim in aceeeasi carte de slujba.<a JLH Daca Noul Testament este urmarea Vechiuiui Testament. 2. Pe toate le aflam -. nici Scriptura nu era simbata nu so tinea ca s&rbatoare de vreun popor. 65). r . nici Adam pina la Moise. dupa care. Luca. din veacul IV. rom. iar rugaciunea pentru sfinuntdelemnului imn S1 a vinului si a pa^telor le gasini la sfintii paring ! ' Ti-am aratat destul de clar in cele de mai sus. cap. 67). Minastirea Neam^u. vezi Inv. Duh pestoate aceste elemente care intra in vietuirea zilniea a credinciosilor. 22-24). cit si elementele prin diferite rugaciuni ca de exemplu curatirea femeii lehuze la 40 de '/de dupa nastere (Lev. asculta Sa stii ca. ca ? e/annnfeie Simtilor Apostoli din veacurile III. Iustin Martirul si Filosoful cap. 27 4 °' 41 42 P 2 **<)' Precum ?i to cele mai "echi . trebuie sa fie sfintite ? ca ai """*"" §i se curatau atit che se sfint oamenii. Veniamin Costachi. 1. . in ziua a e^aptea. dupa unii cronografi. 44 De la Adam 45 . de Cred. pic- . la 3.. in- pina la sfin^itul lui Avraam au trecut. de scorisa. 3678 de ani (Cronograiul lui Gheorghe Kedranos. fac Neam- tu-Secu. . patruirhii mai inainte de lege $i toji cei credincio$i s-au pov&tuit la caloa mintuirii numai prin Sfinta Tradijie §i abia dupa aoest indelungat r<istimp a fost instituita de cerii Dumnezeu praznuirea simbetei poporului Israel prin pustia Arabiei — — in timpul Iro- in amintirea facerii lvunii in §apte zile. In aceasta perioada de timp.~***^. 7.a. veacun crestine. etc.. De aceea. sfestanii pentru ploaie tf allele. Ort. S'rtfde slujba ca Evhologhionul r t' cart (Molitfelnicul) deiemnulm p apei (aghiazma). JUV11U1UU1U bclU lYlOIlLrugaciuni sau de molitfe. IV {cartea VII. .

dat fagadmnta» (Gal. Apostolul Pavel. fi din epistola sfintu- despre mcheierea unc vorbe ?te 8. • a facut-o Dumnezeu» : (Fac. ze?ti ziua simbetei» (Deut. 4). Ca pagini- nu Legea ?i nici simbata reiese 2.. Egiptului. ca semn si li al a^ezamintului. praznuind ziua odihnei din neam in neam. i ' M m fi m*fffifW* «™ I««ma : Vechiul Testament care se zice : fiind inlocuit. ci a rinduit-o. ••• Neemia..i .de piatra si mi le-a dat scris pe doua lespezi lase lot. n-a facut pfa nici unui alt neam (adica necredincios.a .. ca sarbatoare $i ca legamint ve^nic. mijlocul focului. dorind sa ia parte la zidirea tern«Dumnezeu eel ceresc ne va ajuta. $i iara$i este scris. caci intru ea S-a odihnit de itoata lucrarea Sa pe care un numai pentru sus reiese clar ca simbata pe temeiul marturiilor de mai A?adar.*»« cum $tim Care este Hristos. referitor la ie$irea — n ire. 4 Detit.... care nu se tragea din saminta lui lacov) Si judecatile Sale nu le-a aratat lor* (poruncile §i simbata) (Ps. 8 lui Israel — ca legamintul pe care luda legamint nou. israeliti (Ies. ca simbata nu a fost data de Dumnezeu ca sarbatoare obligatorie pentru toate popoarele lumii. Iar mai departe. din fire fac ale Legii» «Caci paginii care nu Zm au (Rom. el le-a zis vom zidi iar voi n-aveji parte. aceasta legatura trebuie sa-i Acest Asezamint. §i sa fie aceasta semn ve$nic intre Mine $i fiii lui Israel. 8-10).. Legea a tea Urmasului. Aici insa hotarit lor lui limpede. tunet § i altceva n-a mai grifat glas de i al furtunii. nostri a facut Domnul E Domnul si Intre voi stat in vremea aceea intre astazi . Eu am te-am scos dm pamm ul Dumnezeul tau. cind zice lui Israel simbata.. Sfinta Scriptura ne arata. (P pina cind era sS vma adaugata pentru calcarile de lege. Tier 31 31-33 va fi inloeuit cu eel asezamintul i timpul cind no 'ieituri 9 i s'e arata Proorocu . nici drept. slugile Lui. . venirea Urmasului). : Caci Sfinta Scriptura spune $i «$i a binecuvintat Dumnezeu ziua a ?ap- a sfintit-o . indreptarile ?i judecatile Sale (adica poporului scos de El din robie). Insa nu lui Israel ? i cu casa lui de mma ca sa-i scol lor in ziua cind i-am luat 1-am incheiat cu parintii «Iat§. semnul acestei legatun.Ii. Aici se Evr. Israel si ca a fost data in urn. 5. «Sa pazeasca fiii Acest lucru il arata Sfinta Scriptura clar. simbata N.n. robiei . plului. unde le spune: lege. 3 24--g. mai avea Neemia dreptul sa le vorbeasca a$a ? Paginii i-ar fi putut raspunde ca $i ei au simbata 9). la fel ca israelii...m. 3. 2. De pina la ven pentru care a fost data Legea Deci lata durata de timp nu-*» dupa fost . Cuvintele acestea casa : § i le Vol pune Legea Mea Dumnezeu. 15). §aptea a incetat $i S-a odihnit» (Ie$. pentru ca in $ase zile a facut Domnul cerul $i pamintul.zice Domnul s-a ^plimt po^ca In diTpamintul EgiptuM mile lor voi scrie . 19). Nu cu par. spunindu-le ca nu au «parte. Caruia I s-a urmare pina la este Hnstos» (Rom 10. acela^i §i apostol marturise$te ca israelitilor le apartine infierea slava legii §i a$e- zamintu] (deci Id §i semnul legaturii — simbata) §i adunarea voastra pe munte. 31. s tim ca «sfirsitul legii 3 19).nnul proorocul Moise acest legamint ne arata In ce consta legamint in Horeb. 2. i-am luat de mina..Eu smt Domnul le-a grait Domnul car. nici pomenire in Ierusalim» (II Ez. Se naste ziua duel parintii lor pe care 1-am facut cu «.si semn de nicidecum pentru intreaga ome16-17). cit $i celelalte porunci ale Legii nu au fost date decit poporului Israel «Cel ce veste^te cuvintul Sau lui lacov..ul« 9 - §i punerea (simbata 9.acela remia a aratat scot din pamintul Egiptului. . In alt loc. 16 17). ca un legamint ve$nic.». Deci.. numai pentru poporul Sau. o parte legatura cea inlocuindu-se ? i dindu-se la Asezamint. nu mai sintem sub povatuitor venirea credintei. asemenea. Gel ce zis.. Noi. iar in ziua a Dar trebuie §ttut $i faptul : pentru o durata nedeterminaLa legiuirea simbetei nu s-a facut Dar ne arata ca <<Legea a fos in epistola sa catre galateni. legatura intre Dumnezeu .. 6—13). cu nericului ? mie» (Deut o. Israel. vin zile . din apostol Pavel catre romani. tx •_j___ «„ *X ne justificam v^ inc+if povatuitor catre Hristos. nici s-a dat nici Neemia vorbe$te drept». ca atit simbata. 147.^ V- che de la sine cade §i - % . Israel. Daca paginii ar fi avut simbata. ci cu noi. ca sa mai (Lege) (Ga1...~: . «Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamintul Egiptului si te-a scos Domnul Dumnezeul tau de acolo cu mina tare $i cu pentru aceea ti-a poruncit Domnul-Dumnezeul tau sa pabrat inalt israelitilor din robie .. cc parte din ea) ? slujba (legea ceremoniala) §i fagaduintele (Rom. iar ei Imi vor voi fi f«g««g Mie m : ^ popor> : ..cind Eu voi mcheia cu ca.nt vostru a incheiat cu voi Dumnezeul cei ce sintem vn ac legamintul acesta.1* f i inlocuit care legamint va intrebarea uou.— : ' 186 4 DESPRE CREDINJA §i ORTODOXA DESPRE SERBAREA nTTMTNTCII IN LOCUL SlMBETEI 1117 cum Lea in amintirea ie^irii din robia Egiptului a poporului Sau. din . al norulu. ca sa-i «Do.. de asemenea. r 14). 3). Cind paginii au venit : la - .

nit de toata lucrarea Sa. Ca atare. 2. au cunosout binele si rSul. blestemat intru tout-pamintul ca in toate zilele sa munceasca obligat «Cu osteneala sa te hranesti dobindi hrana. 5.. intocmai ca fiul lui Avraam. spre indreptarea a tot celui care crede* (Rom. Singura porunca pe rea binelui si raului (Fao. nu ni se spune. 4). 3. cind a tea a sasea lucrarea Sa pe care o re«Si a sfirsit Dumnezeu in ziua scris lia a sfintit-o. 16 de a nu minca din pomul cuno^tintei aceea Ba. : Mintuitorul n-a stricat Legea i$i proorocii. 4). 2.hfi avut omul pentru ce sa om nu se spune nimic. ca §i sfintenia simbetei ramine in vigoare pentru totdeauna.. 24 25). Mintuitorul nostru.. ta versete nu se vorbeste decit despre PREOTUL: In aceste doua lucra despre ziua a saptea. Vechiul Testament. «Caci Hristos este sfir^itul Legii. dimpotriva. : : r INVAtACELUL Caci adevarat. spre a pregati omenirea : f — r pentru primirea lui Mesia «Astfel ca Legea ne-a fost noua calauza spre Hristos. se od. intru Singele Men. Iar cuvintele prin care Mintuitorul spune c3 nu va trece o iota sau o cirta din Lege pina ce nu se vor face toate. pina ce nu vor face toate» (Matei. Prin urmare. In acest toate zilele vietii tale »(Fac. Legea (Testamentul Vechi) s-a implinit $i a incetat. se n- dica urmatoarele intrebari ?aptea una $i aceea?i cu saoaiui ^ Este ziua a saptaminii in a§a fel ca ziua a Se numarau pe atunci zilele lucrurilor proorocite despre El. «Acest pahar este zicind ^ : _ - lucrurile sale pentru a-si : tatura din celelalte cart* ale proorocilor (Vechiului Testament). si nici n-ar crearea sa (Fac. mul pregatitor — : : dat lor care se varsa pentru voi» (Luca. ziua Deci. ci. cit $i ou invaal venirii lui Hristos (Matei. ulti- — Cei de sub regimul ei au fast nascuti sub robie. Fund a$eneasca avind el abia o zi de la cea din Eden. caci intru ea S-a od. Prin Iisus Hristos. ci de credinta in Iisus.dupa ce au fost izgoniti din rai. din roaba sa. se refera la implinirea chip. Mintuirea noastrS nu mai atirna de implinirea faptelor poruncite de Testamentul Vechi sau de tinerea simbetei. 2. pe care a a saptea a fost eel dmtn sadupa cele sase zile ale creatiei. Legea Veche a tinut numai pina la loan Botezatorul. fund Dimpotriva. 11.. 15). Sara. 22. 1. cind Adam si Eva au calcat porunca si atunci primit porunca sa serbc/. Caci Agar ??i Sara sint inchipuiri ale celor doua Testamente (Gal. ca zi <!<• Se arata.. din el (din pamint) in Dumnezeu S-a odihnit in a . 10. care s-au implinit intocmai pina la incheierea Noului Legamint facut prin Singele Sau $i instituit in seara — — tea sa corespunda cu simbata de — Unde se spune ca se numarau azi ? >d|>- zilele §i cum se numeau c^lc^ in Cinei celei de Taina. zic voua inainte de a trece cerul $i pamintul.. Legea se impline$te desavir^it prin Mine adica prin venirea Mea deoarece aceasta venire a Mea este insa^i finta ei (Rom. 4.. 13). DupS Legea cea noua. . fiind nascuti spre libertate $i mo^tenire. 26—31). primul om n-a primit zeasca>. care i-a dat-o Dumnezeu a fost zilei a saptea. acestui fapt. 10. N-am venit sa stric ci sa implinesc.in gradina nici o porunca privind serba(Fac.i ce a mincat cu ucenicii Sai. 20). ca s-o lucreze si s-o p&zat de Dumnezeu «. sau in general. Ar insemna. cuvintele Mintuitorului «Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii» au acest inteles Eu n-am venit impotriva Legii ?i a proorocilor. dar cum se numea zi. Agar pe cind cei din Testamentul Nou sint ca fiul lui Avraam. nu au Si nici devine o oontinua munca. Testamentul eel Vechi dupa cum s-a aratat : f PREOTUL $i mai sus — a avut numai un rol de invatStor. nu mai sintem sub calauza» (Gal.saptea intr-adevar. pentru ca sa ne indreptam din credinta.hcuse §i S-a odihnit in ziua a saptea si facut-o Dumnezeu» (Fac. a binecuvintat $i a sfintit ziua a sapINVATACELUL Dumnezeu isprSvit creatia. bat pentru toti oamenii si pentru toate timpurile. caci insula a marturisit «Sa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau proorocii. 17 18).. ea este in deplin acord atit cu Legea lui Moise. toata viata omului vreo zi. o iota sau o cirta din lege nu va trece. deci. 3. 2— J). cind legamintul Vechiului Testament a luat sfir- a eel timp ? . 17).: 188 DESPRE CREDINJA ORTODOXA SERBAREA DUMINICII IN LOCUL SIMBETEI DESPRE ? it UV) Hristos Minituitorul nostru n-a desfiintat Legea Testamentului Vechi. nici chiar Pentru om. din so|ia sa libera. 22 31). : : Mintuitorul a luat paharul si l-. ci numai 1-a inlocuit cu Cel Nou care este desavir^irea celui Vechi. ea a ramas sfindatorita sfintit de Insu?i Dumnezeu si. S-a odihnit. — — lucrarea Sa. Iar daca a venit eredinta. toate zilele erau deopotriva. sau Venirea Mea nu ii este ceva strain. a binecuvintat «?i a sfintit rea. —17). mai mult. dupa cum este inca de la inceputul lumii.

Deci. ziua a ?aptea . poruncindu-le. ca ea a fost data de la inceput. 16). ar Dm Dumnezeu. : PREOTUL fnlr-adevar. 31. aceea ti-a poruncit tie Domnul pentru vedem ca sabatul este «semn« (Deut. nezeu ii fost rob in pamintul Egiptulu.I • 190 DESPRE CREDINTA ORTODOXA . porunca de a serba simbata nu s-a dat. ca Dumnezeu atrage doar atentia (adu-ii aminte) asupra unei porunci deja existente $i nu o statornice§te acum pentru prima oara. insemneaza a cadea in cea mai mare ratacire.. sabatul este un PREOTUL ci numai pentru podar nu pentru toate popoarele lumii. trebuie sa recunoi?ti ca simbata oa zi de odihnS nu-$i are originea in rai $i nici n-a fost data primilor oameni ca zi de repaois. in rai. $i . Mai intii.. inseamna ca este obligatorie pentru lumea de totdeauna. I. iar a sus- pentru prima oarS porunca s-a dat cu putin mai inainte Aceasta evreilor. i§i sa serbeze 9) El. lui zilei a §aptea nu ar vremea In al doilea ttnd. ci ca inceputul ei este abia cu circa 2500 de ani mai tirziu. Caci nu ni se mai spune ca in aceasta zi «s-a facut seara ?i s-a facut dimineata*. simbetei» «Domnul a grait catre Moise lui Israel. in rai. runca le-o a fost serbat pina la Moise.» spre a aminti cu cuvintele: originea sabatului nu este daduse cu putin mai inainte. S-a ce inseamna ziua a ?aptea ? urma ca zeu sa fi in a opta zi — adica in intiia a saptaminii viitoare — Dumne1 inceput din nou a crea sau a lucra ceva. De dojenlti de evreilor ca aceasta po«Adu-ti aminte.. . o li «Vedeti si paziH alvorbeste-le copiilor lui Israel si zicind Mine si vol si urma$u vosde odihna... 27-29). cu te-a scos Dumnezeul tan sa pSze?ti zn. v «Adu. 8).. deci.. cum ni se spune despre celelalte zile ale creatiei. lata. $i $i tine ca Dumnezeu serbeaza simbata nesc. nu numai pentru cea de la Moise incoace. caci. 16. atunc. infelege destul de clar dta ffiSxtUlui Israel.. Astfel. In al treilea rind.. in pustie. porunca mtna incepe Dumnezeu (Ie ? 16. ca un legamint ve § nic (fef. Nicaieri nu ni se spune in Biblie ca. ca sa cunoa5 te t i ca Eu tri un exprima si proorocul Iezechi<-l 31 12—13). de Dumnezeu. neam in robia egipteana dm care Dumeste o aducere aminte de acest legamint spre amintire saJie sabatui scosese pe israeliti. pentru ca apoi. Sfintei Scripturi. Ar insemna. ca serbarea simbetei ar trebui sa o tin-em dupa exemplul lui Dumnezeu. ci ca ea a existat inca de la inceput «Adu-ti aminte de ziua simbetei. Acest fapt se poate porul Domnul a vorbit lui Moise . «ziua a $aptea» nu este decit ziua in care Dumnezeu a incetat creatia universului. ca sa o sfinte§ti» (Ie?. 20. inlocuirea simbetei 31 el » (Ies ve § nic prin unul ome'insemna inlocuirea unui a § ezamint zi' ar - .s spune-le : cfcita cu celelalte porunci. Deci. ba chiar il si calcasera. de vreme ce ea este de la inceput. ca un Israel simbata. : sa * vizibil intre t Dumnezeu si copiii «Adu-Ji aminte» se refera la ceea ce a existat mai dinainlo (adica «adu-ti aminte» de ceva ce |i-am spus eu alta data). cind Dumnezeu a poruncit in pustia (Ies. neam. . Deci. ea este un semn §i un legamint vesnic me ce insusi ? «Sa pazeasca dec. — ' legamint vesnic. instituit Cu adevarat.- semn . vedem ca riile praznuind ziua odihnei dm pazeasca fiii lui Israel simbata. : oricare - ca numai dupa exemplul Lui eel putin pina la venirea acestei porunci trebuie sa o fi serbat oamenii. lui Adam... Sa fie aceasta semn ve § nic leqamint prin Dummica sau pun 16—17). Cel ce va sfint^lsemn. Deci. iar nu pe baza vreunei porunci de la inceput.Le-am dat zilele «A 5 a vorbeste Mele de odihna.. Porunca a venit insa mult mai tirziu.. sa in. $i omul «s-a odihnit» in ziua a ?aptea. temeiul cuvintelor lui Dumnezeu f Scut pe din neam in neam. iar el nu simbetei inlocuita de vreOare poate fi serbarea INVATACELUL intre Dumnezeu ?i oameni. 25). 15).. evreii cind a pentru care pricma au fost serbasera. in fiecare saptamina. prin Moise.. dupa ?ase zile. $i. Dar nu este nici a?a cum se pare dumitale. in ziua simbetei (ziua a saptea) adune mana aveau cunostinta despre sabat fost data legea pe Sinai. 5. pentru prima oara.t i aminte ca ai odihna ca zi de mina tare §1 cu brat mall Domnul Dumnezeul tau de acolo. pe Muntele Sinai.. Problema mai poate pusa astfel odihnit in ziua a ^aptea §| a sfintit-o.. cuvintul «sabat» — atit praznuita — nu avem nicaieri in fi — : Biblie. eel pufin.. : i-a zis INVATACELUL sflnjirii : Exista un fi text din care s-ar infelege ca porunca fost data abia in : Moise. Date lamuritoare asupra felului de praznuire ®i al zilei anume care este Sau. Domnul. intr-adevar. ca s. prin urmare... Sin. SERBAREA DUMINICH IN LOCUL SIMBETEI DESPRE $i I'M de scrimp unora din cei cu care ai stat de vorba ai putea sa-mi mfyi unde este scris ? Vrind. paznuind ziua odihnei fiii lui intre Mine si fin lui Isravesnic. caci acestea vor fi intre lele Mele sint Domnul. Tot in felul aoesta se {Ie. nevrind.. caci il aceea. la inceput. iara$i sa Se odihneasca .

«Poporul Sau» ... 5. caci. 24 Num. cu nici cei ce tin legamintul «ve$nic» al simbetei toate acestea.. fagaduit chiar de Dumnezeu inca din Testamentul nou care fusese 31—33). §i ele au respectat porunca Legii.. 4. gata de neintrerupta a candelei in fata perdelei de dinaintea este §i arderea templul din Ierusalim (Ie$. Marele apostol Pavel. au pregatit miresme §i «$i femeile.. dupa obiceiul Sau.. 21). 11 $. 5. 16. intorcin- miruri . Celelalte : . Cu porunca «ve$nica» de atunci. Mintuitorul. nici cei ce tin astazi simbata nu mai 12. altfel. Acesta este un adevar care nu poate fi rastalmacit $i de care ar trebui sa tina sea ma to*! cei ce serbeaza simbata. vorvoastra iarna. 4 2). mielului pascal..a. de porunce$te sa o pazeasca... spre a-1 mlnserbeaza mielul pascal dupa ierburi amare. dupil Vechiul Iar cit $i in Noul Testament.a venit in Nazaret. Deci. care nu poate fi schimbat sau inlocuit de oameni.. Noi slujitorii Lui. neamurile care au fost aduse in Palestina $i le-au luat locul s-au amestecat cu evreii ra- nu le mai acelea. Mintuitoul «. Lege sint date numai In al patrulea rind. 14. pentru ca $i noi ca $i voi. iar simbata s-au odihnit.. spune ca Dumnezeu a dat pobind despre odihna din «odihna» (Evr.. pentru care zare vesica sa o praznuiti* cum ar fi. Cu alte cuvinte. Deci. de toate Dumnez nu a putut sa-i faca parta$i la istoria : unde fusese crescut $i. 4. 4—11).. 31 sinagoga $i S-a este scris despre apostolul neamurilor ca «.. tinind Lege>> (Luca. Dar cuvintul «ve?nic» este folosit in TestamenVechi (Ier. sa paze^ti ziua simbetei» (Deut. Pentru aceea ei sint respin?i de la zidirea templu- Marcu.). vom zidi iar voi nu aveti parte.. neamuri nu au acest legamint. Astfel. 24.. 9. f DESPRE SERBAREA DUMINICII IN LOCUL SlMBETEI intreaga ###BOT_TEXT###lt;X\ lor » 20. fiind «a$ezamint ve$nic» (Ie$. al sabatului este r numit «ve?nic» trebuie sa intelegem ca cuvintul «ve$nic» are aici intelesul de ceva durabil. 6. cre^tinii.. ca poporul evreu. 2 19). 31. «Legea ve?nic5» miini. trimi§ii neamurilor au primit un raspuns clar §i cate: r r turia conducatonilor poporului ales intors din exil straini din neamul lor au venit ?i le-au cerut ? caci atu Mintuitorul a schimbat acest a$ezamint «ve$nic» al deoarece $tim ca «ve§nic» inseamna aici epoca Testamentului sabatului. 15). aceasta «aducere aminte» se refera la legamintul sabatului pe care 1-a facut Dumnezeu cu poporul evreu. cautam pe Dumnezeul vostru $i-I aducem jertfe inca din vremea lui Asarhadon. asemenea. de pilda. Dar nici nu se poate sustine ca Dumnezeu nu are putere sa-1 schimbe sau sa-1 inlocuiasca. ? i la legamintul lui sabatul. nici pomenire in Ierusalim» (II Ez. la aceste cuvinte. INVATACELUL : Mi s-au adus i§i mie o seama de marturii biblice dovedi ca serbarea simbetei este obligatorie pentru toti prin care s-ar neamurile. «Rugati-va ca sa nu fie fuga sfir?it $i de aceea a zis va ramine pina la : simbata» (Matei. 20—21)..• goric din partea lui Neemia r r : pra serbarii sabatului sau asupra legamintului facut. daca acest a^ezamint 55—56). regele Asiriei. 20. De subliniat ultimul cuvint «pomenire». adevar care se poate vedea clar atit in a intrat la ei (in sinagoga iudeilor din Tesalonic) : $i simbete le-a grait din Scripturi» (Fapte. 3. 7) . $i nu au deci a-<$i aduce aminte de vreo promisiune. a aratat ca simbata simbata. 2). cu toiege in ca ritual. 12. chiar daca acelea cred in Dumnezeul lui Israel. 12). nici ziua simbetei.sint cre^tinii dt porului Sau 15 — Credin^a Ortodoxa .. obiceiul sau.. $i. pe care.» (I Ez.192 DESPRE CREDINJA ORTODOXA (Iez. care este repetat ori de cite ori Dumnezeu sau Moise atrag atentfa asu: . stind in picioare. a intrat in ziua simbetei in ? poporului ales Dumnezeu lui. 8) «Adu-ti aminte ca ai fost rob in pamintul Egiptului.dupa De asemenea.). Dupa aducerea evreilor in robia babilonica. sculat sa citeasca» (Luca. atunci cind 1-a scos din robia egipteana.ca a$e- «Dumnezeul eel ceresc ne va ajuta. prin el. ar trebui sa se intoarca intru respecta pe toate la cele ale Vechiului Testament. 1. «a?ezamint chivotului Legii in numit <?i modul de junghiere a animalelor de jertfa (Lev. Pavel spunindu-li-se ca nu au «pomenire» (aducere aminte). sau la sarbatoarea azimilor. 17. nici drept. 27. ve§nic» este ? 17. pentru ca ele nu au avut nici un alt legamint cu Domnul-Dumnezeu.^) (Ie$. du-se. vorbind despre sfir?itul lumii. sabatul este o sarbatoare exclusiv evreiasca §i nu se transmite altor popoare. intre Dumnezeu §i poporul scos din robia Egiptului «Adu-U aminte de ziua sabatului. cu azima $i cu plecare (Ie$.. 20). 17. 23..a. la porunca Dumnezeu porunce$te evreilor : ? praznuirii «. zicind «Sa zidim $i noi impreuna cu voi. 2 §. Deci cuvintul dupa sfir^itul caruia incepe un veac nou $i un legSmint celui Vechi.. Apoi in trei care venisera cu Iisus din Galileea. f tul Vechi $i cu alte prilejuri. li se toate acestea. reiese ca sabatul evreilor iar nu §i celorlalte neamuri — $i din marind permisiunea sa ajute $i ei la zidirea templului Domnului. au privit mormintul.

iar trupul este a I simbetei ? PREOTUL Noi nu mai avem nici o obligate de a serba Testamentul Nou a inlocuit pe eel Vechi $i a instituit o altl zi : simbata. 10 . Simbata Legii Vechi dupa cum am aratat mai sus a fost instituita de Dumnezeu ca zi de sarbatoare §i de odihnS in amintirea ie$irii din robia Egiptului a unui singur popor a poporului Sau. 4. nou (Evr. ? 6. Acestea avindu-le in vedere. 9).. una singura aceea a mergea cu scopul de a propovadui poporului adusimbata la sinagoga. simbetei. 12f bolnavul de idropica (Luca.. Daca sinagoga. Nou §i 2. 2. §i simbata. 17)...un Testament mai bun». 17). ? . atunci era potrivnic (Col. A^ezamintul vechi nu era desavir^it el era mai mult ca o umbra. Caci daca El mergea.. 2.un Testament Nou» (Evr. toate cele ale Vechiului noi» (II 5. Deci. §i —6 . trupesti ai intelor mesianice . bolnav de 38 de ani (loan. o icoana (Evr. Luca. 13. 8. Sint ei obligati sS tina odihna bete. 16 17). omul cu mina uscatS (Matei... ci fi in a omului cu duh necurat : sinagogS.. 9. care sint umbra celor viifoare. lata pentru ce a trebuit sa se intemeieze «. «$i zicind «unul Nou» Domnul a invechit pe eel dintii» (Evr. : scoasa din vigoare Gal. Iar Duminica creating o serbam in amintirea Invierii Dom§i T • de serbare.. sau cu privire la sim: * 1—18) $i orbul din na^tere (loan. 7 pentru al doilea. 5. 16). Instituirea acestei zile ca zi de sarbatoare §i de odihna este independents de cea a simbetei vechi. 8. care a fost pus numai la «vremea indreptarii». 2. 5. dar in ce fapt pentru care era amenintat cu moartea din minunile Sale simbata. Gal. 10—17) (Marcu. 6—11) femeia cu duhul neputintei Marcu. 3. 10. iata. 21—26. ca fiecare iudeu. «caci dreptul prin cremintuirea. Invatatura despre desfiintarea simbetei in Testamenitul zeaza 1. omului cu mina uscata. f Legea a tinut toate poruncile Legii in afara de sau proorocii (Matei. Israel. Care n-a venit sa strice : cidecum — — — —— ~^ f — p IP serbam . adica pina 1.. Iar nu s-ar cau- pentru al doilea» Cor. — — vineri seara pentru rugaciunea in sinagoga. $i at & cum ' : Testamentul Nou a «invechit» pe eel dinaintea lui. 13). a mor^li. Nu din faptele Legii vine Hristos a murit in zadar» (Gal.. 14. 2. iar acedia sint crestinii. lui Avraam. prin poruncile «caci daca dreptatea vine prin Lege. Luca. obiceiul de a se aduna si Mintuitorul nostru Iisus Hristos S-ar fi dupa cum se aduna si azi. .. 7. «. . 2. se ba- pe i te- meiuri directe. 17). Simbata au fost vindecafc fel ? Se §tie atit (loan.- 10. : w nului. 18—19). cap. Cei ce voiesc sa dobindeasca mintuirca lui Hristos» (Col. ar urma pentru noi ca trebuie sa serin aceasta zi in dus §i bam ?i vinerea ? e$ti ispitit cind avea sa fie indreptat $i desavir^it de altul fi . 1 Col. 1 numai. 4 de cinstea ce i se cuvine. intre care.. deveniti fii ai lui Dumnezeu — r : nefolositoare ale legii (Gal. 31—37) slabanogul mul cu duhul necurat gl-14 . dar in nici un buie sa se bucure in crestinism mult decit eel Nou sau in paguba celui Nou. 5. din practica Mintuitorului ' $i a sfintilor apostoli. 5 8). ca El a facut o muHime simbata. 3—5) pe Si eliberati de sub poruncile Evangheliei. 21). desigur. sau luna noua.au trecut. Da.. .. Acestia tosa nu sint descendentii trebuie sa fie urma?i ai fagaduoi cei care au credinta lui in implinirea patriarhului. §i totodata i§i precum §i dobindirea Canaanului ceresc. (Evr. 1—6) o(girbova) (Luca. prin care s-a facut recrearea ie$irea noastra din robia pacatului i§i innoirea intregii lumi. pe temeiuri indirecte (de principiu sau generale) : in Hristos Iisus.. A^ezamint «.. numit «Vechi» $i a innoit toate vechile a^ezaminte. Testamentul Vechi tredinta va fi viu» (Avac. 1... 2. 1—18). na §i dintii a saptaminii sau Duminica. 9. * anume — ziua de odih- 16—17).194 DESPRE CREDINTA $i ORTODOXA DESPRE SERB ARE A DUMINICII IN LOCUL SlMBETEI 1 0f) toate neamurile din toate vremurile. ci prin credinta cea Rom... 2. fi Dumneata sa admiti ca Hristos §i apostolii au respectat «Caci daca Testamentul eel dintii ar tat loc fost fara prihana. a femeii girbove $i Trei din aceste vindecari a au fost f acute nu numai simbata. 2. Mintuitorul nostru Iisus Hristos. 8. adresindu-se acestora din urma astfel «Nimeni nu va judece penitru mincare sau bautura. 1. caz el nu trebuie pretuit mai . marele apostol Pavel scrie impotriva Qcelora ce voiau sa se mai tina cele ale Legii Vechi §i invinuiau pe cei ce nu le (loci sa mai {ineau. toate s-au facut Odata cu celelalte a^ezaminte ale Legii Vechi a fost inlocuita $i sarbatoarea sabatului (Rom. 1—6 . a sters-o ca pe un zapis ce ne care Hristos. 14) 16—21).

2). epi numai de la Constantin pa marturia istoriei fost introdusa. putem oare sa nu-L ascultam pe EL noi. 21. 18 Poruncile a $aptea. Clement al Romei. Mintuitorul a facut un nou legamint. 29. Legea poruncilor $i invataturile. a opta 19 ?i . §i la 197 simbata* (Matei. ne-am botezat ?i ne-am imbracat in El (Gal. in Romani. Astfel 3. intocmai cum Porunca intii o gasim la Matei. dupa Lege ? Daca cercetam cu atenjie Noul Testament. lor : nesocotit serbarea simbetei..se temea de iudei. $i ne-a dat exemplu cu fapta sa nu mai tinem zi 1. tilcuie$te «Rugati-va ca sa nu fie fuga voastra iarna. Efrem Sirul. iar nu omul pentru simbata. 57) $i «sfetnic cu bun chip» (Marcu.» (Efes. Prin aceasta. un mare dascal al «iarna» cu «sa nu ne apuce iarna nepregatiti» iar simbetei. 20) Pavel vorbea nu numai prin sinagogi.. 31). a desfiintat-o. Intra Singele Sau (Luca.barbat bun ?i drept» (Luca. iar pe fata lucra ca orice iudeu. de catre acest imparat. 38). miroi de a se serba Duminica in mod obligatoriu. praznuiasca simbata. .. apoi.. 19. 5. 50—51). vreme ce El insu$i o calcase zicind «Simbata a fost facuta pentru om. in I Corinteni. 13. astfel ca Fiul Omului este Domn al simbetei» (Marcu. 56). ceea iar despre ceea ce nu mai exista. la Marcu. in Evanghelie Marele apostol Pavel. 19. ci ?i in fiecare zi §i noapte ce el se ostenea lucrind pe ogorul iniPavel in ziua sabatului. 20). • despre Constantin eel Mare numai faptul co" in Istoria marturise^te cre?tinismul a devenit religie libera de stat. caci au smuls §i au mincat spice jpi oprit calcarea simbetei. 10. Porunca a treia. la Matei.s-au odihnit dupa Lege* (Luca. despre care Sfinta spune ca era un sfetnic al Sinedriului «. dar implineau §1 Iosif §1 Legea $i toate Legea de teama cum o implinea din Arimateea. la Matei. 2. zicind : ziua sabatului (simbetei). ci pentru ca acolo se adunu mergea acolo ca sa Scripturi ?i avea prilejul sa le vorbeasca din nau iudeii (loan. 19. 18. Sfintul . Tertulian ?i alti mulU din secolele I.: ^ 1 96 DESPRE CREDINJA Cit despre textul ORTODOXA DESPRE SERB ARE A DUMINICII IN LOCUL SlMBETEI 19. a : _ _ _ • ^ T m ^ eel tia tei. pe care Hristos. 13). Iustin Martirul. $i PREOTUL : Nu este adevarat ca apostolii primii cre^tini au ser- nositele. inovaMare. 4 Porunca a §asea.. 40). — — — — toate poruncile in ^p— —— -— ^— I — doua : iubirea de Dumnezeu ?i de aproapele. rea sau respectarea adevarului. a$a ei. la Matei. 12. 12 5. 17. «Desfiintind vrajma?ia in Trupul Sau. de 1—3). 27) ? Ai amintit p faptul ca sfintele mironosije au respectat ziua simbein care «. chiar in aceasta (Matei. Iar daca Insu$i Hirstos ne-a invatat pe noi cu cuvintul $i cu fapta acest lucru. el vorbea nu numai simin cimp (Fapte. Ele urmau pe Hristos.. 10. dumai spune ca apostolii §i primii cre§tini INVATACELUL Se au serbat simbata. ?i a noua. 9—10). 6. Ignatie Teoforul. $i daca losif din Arimateea. 20. ba chiar p in afara de in piete ?i prin case (Fapte.. 9.2. 27—28). $i ce fel de odihna avea bata. 19.eres». daca mergea simbata la sinagoga. urmind pe Iisus «intr-ascuns» (loan. «om bogat» (Matei. 27. din anul 321. 12. cte grin. turisesc ca crestinii din vremea §i lor serbau Duminica. 23. «simbata» cu «sa nu fim cazu'ti in . a Evangheliei sau a epistolelor apostole§ti nu Dar in nici o parte la porunca a facindu-se macar o aluzie sau gasim vorbindu-se ce dovede^te ca ea nu exista pentru patra sau la ziua sabatului.. cu cit mai mult nu aveau sa se teama ni^te femei $i sa se odihneasca in ziua sabatului. 24. 15. de vreme ??i ? milor. - 10. in slujba cuvintului lui Dumnezeu ? (Fapte. Sfinta Evanghelie ne spune chiar ca iudeii cautau sa-L omoare pe Iisus «. $i marele apostol (Rom. favoiitimpul domniei lui. ca Domn al Sabatului... 3. 2). 2. 6—7). 4. Mintuitorul nu a : Porunca a zecea. Porunca a doua. 5. 43). facind parte chiar $i din Sinedriu. 16. Intr-adevar. 18 . oi mar$tim afara de aceea a isabatului.. In aceste doua porunci se Pavel a zis ca «dragostea este plinirea legii» 22. de catre Mintuitorul sau de catre sfintii apostoli. 31—32 $i la Marcu. . 13. (Fapte. 17. ca ni$te femei credineioase ce erau. bat simbata. ' din Scriptura ca faceau apostolii. 15. 14 §i I loan. Mintuitorul nostra Iisus Hristos a rezumat nici sa nu se mai — — . e firesc ca Mintuitorul §i apostoli vorbeasca. respectau prevederile iudeilor. nici 20) e bine sa ?titi ca aici nu se vorbe§te de sfinti: Porunca a cincea. in Romani. 13) portile cetatii. 9. 23. nici apostolii nu respectau ziua sabatului. - Marcu. De asemenea. pentru ca nesocotea ziua simbetei» (loan. 17. Dar apostolul 18. ci ?i urma^ii Dar nu numai apostolii au Policarp al Smirnei. cei ce cuprind toata legea ?i proorocii» (Matei. 15). vedem ca toate poruncile Decalogului sint reproduse in cuprinsul lui. Varnava. la Iacov. ci (Fapte. 19. 12. II §i III . 22.

3 . In prin «fringerea piinii» ma Liturghie Mintuitorul S-a aratat ncenialoi zilei celei dintii a saptaminii. 10). de $i ceea ce spusese mat darimat (loan. 19-20). Deci dupa marturia marelui apostol Pavel credinta cre^tinului nu valoreaza nimic fara incredintarea deplina ca Hristos a invial: <a treia zi din morti. 12. de Sai. despre care vorbe^te Sfinta Scriptura sint zilele in care Mintuitorul a stat in mormint. 23. de insemnata pentru orice crei$tin. savir. 17 18). 8. 16.. 15. In alt loc : «$i daca Hristos n-a $i inviat. facut-o Domnul sa in ziua Duminicii (Apoc. ^cmdu-ie adunati.robia Egiptului. ca va invia a treia inainte ucenicilor Invierea Sa (Marcu. Duminica S-a Galileea (Marcu. 30) rea Duminicii in locul simbe-tei ? Pentru noi cre$tinii dreptmaritori. «a treia zi» (Matei. tini (I Cor. 24. 20.- INVATACELUL Mai : • sint si marturii din vechime ca crestm alte . 26). 16. . 20. cu usile incuiate. Marc-u. 28. mai sint foarte multe care le-ai auzit mai ucemcn sfintilor aposbarba^i apostolici. Luca.. catre crestinii de la despre serbarea Duminicii de tura. .it la Emaus priziua Intiia a saptaminii s-a Matei. 15. 19-22). 1). serbind-o imbracat in hainele albe ale curatiei. 1 loan. care erau dintii a saptaimnn (Dumi(loan. 7) sau «dupa opt zile» (loan. de la sfintii impreuna-vorbitori cu ei. Marcu. caci zice sfintul vom adormi : in credinta neindo- apostol Pavel «Iar daca Hristos n-a in- viat. astfel ineit statul roman nu a facut altceva decit a recunoscut $i a consfintit o stare de fapt. Apoi. si pentru care marturiile din Sfinta Scriptura Sa ? tii insa ca. devenea si slavire a Sa ca zi de lui «Aceasta este ziua pe care a ziua Duminicii a zis psalmistul Despre iar prin Apocalipne veselim intr-insa. $i zadarnica este credinta voastra. tot in pacatele ? i a dezlega 1-a incredin at desucenicilor SS4 si lui Toma pe care Mintuitorul iarasi S-a aratat Mintuitorul to Sa (loan. Ziua f : Invierii este ziua sfintita prin lnsu$i dintarii ca scump Singele Sau. 198 DESPRE CREDINTA ORTODOXA # DUMINICII IN LOCUL SlMBETEI DESPRE SERBAREA inn zindu-se astfel generalizarea ulterioara. 21 17. 28. nica). 9. 24. Ziua Invierii este ziua in care Mintuitorul nostra Iisus Hristos ne-a eliberat pe noi de robia pacatului (I Petru. daca ita in Hristos. din . sfintita prin Invierea Dorrinuastfel ca Duminica. 31 9. zi de odihna. 2. 9). intre care $i serbarea Duminicii. in ziua cea «Pace voua» dindu-le puterea de a lega suflat parte ucenicii Sai. adica de la zare. Mintuitorul a adeverit prin Marcu 9 31). . 1NVATACELUL PREOTUL : : Care skit -temeiurile iscripturistice pentru serba- care Mintuitorul a spus asemenea. 22. . 5 . zadarnica este atunci propova(I duirea noastra. 51 daca Invierea lui Hristos este atit 1. Duminica ziua izbavirii nume$te in Sfinta Scriptura §i «una a simbetelor» sau «ziua intiia a saptaminii» (Matei. in loc. a. 117. zi de bucurie. sfintul Ignatie Teoforul. sfin t ii apostoli savuseau 1-10). 1* 23 Sai. 16. descoperit evanghelistului loan tot sa i S-a . in Imperiul Roman.pCred ca ti-am aratat destule PREOTUL — . U mil dm urmatorii lor si fost toli. 1 Luca. 20. 2. numSrului zilelor in corespunde. Cele trei zile . 16. catre Mintmtorul (Luce de 24. pe linga simbetei. pricina ei tineau Duminica odata. 7-12). — 1-2). ca §i ale ingerilor care au pravalit piatra de pe mormint (Matei. 34. nu se cade oare sa fie mereu in mintea sa $i sa o cinsteasca. 4 . zice a«l trimisa crestinilor din scrisoarea '™^\^- I Acesta in . Luca. $i este ziua incre- am inviart din moartea pacatului ca vom invia §1 din moar- tea trupeasca spre viata ve^nica. a?a sarbatoarea dragostei de frati. 26) sau «ziua Domnului» (Apoc. 11—12) ? noastre se mai serbat ziua Duminicii ? din primele veacuri au marturii din Sfinta Scr. Tva'ridica templul z din mor tl Matex. ajutoare pentru cresde catre apostoli. 20. 2. 10). 28. numarul lor fiind preinchipuit de cele trei zile cii. caci Insu$i Domnul a intimpinat in acea zi pe femeile mironosite zicindu-le «Bucurati-v3 !» (Matei. a§a cum oarecind Iehova a eliberat poporul Sau ales. . In sear a frica iudeUor. marturii vrednice de resus. stringerea de minicii se facea.. 24). 1 Marcu. sarbatoarea cea mai mare este Invierea lui Hristos. zadarnica credinta voastra» Cor. 24). 24. a slat proorocul Iona in pintecele chitului (Matei. _ - : cum El insu$i spunea mai inainte. care au episcop al Antiobiei (| 10/). (Ps. aM . $i tot Duminica pre invierea Sfintul Duh peste sfintu pogorit 14). 20. a practicilor religioase creatine.' 28 1-10). Mintuitorul a ziua Duminicn S-a aratat oamenilor. 9). 31 10. 16. in ziua Duadica Sfinta Liturghie (Fapte. 20.. in ziua Duminicii. 1. sinteft inca in pacatele voastre atunci §i cei ce au adormit in Hristos au pierit» (I Cor.. acestia a fost si Magnezia (cap. 14). 16. . 40) numarul lor . apostoli (Fapte. I loan. «fringerea piinii».

cap.i mincarea. Dumnezeu a vorbit cu Moise $i cu Aaron. p. dar laba n-o e necurat i$i ci : . In Sfinta Scriptura a _ Vechiului Testament se vede ca Dumnezeu poruncit poporului Sau Israel sa se abtina de a minca din carnea unor animale. pentru ca . II puteti minca. 287 vezi si canonul 29 Laodiceea. odata cu legalizarea eel Constanta start Mare erestinismului de catre imparatul fost (313). 167). Apoi sfintul Iustin Martirul (t 155) scrie pe la mijlocul veacului al doilea dupa Hristos «Duminica ne adunam ou totu la un loc.§i cu privire la ceea ce e permis cre$tia nilor sa maniince. 1979. a despartft lumina de intuneric si in care Mintuitorul nostra a inviat din mor i. care are copita despartita in doua §i i. dar laba n-o are despicata accs-Li pentru vol.. trad de Pr D.- H t . 67).?i rumega mincarea. in ca- la o scriitori bisericesti din 'veacu- Irineu. ci Duminica. Fecroru. pentru ca aceasta i^i rumeg. pasari $i a altor vietaji ce traiesc in mare $i pe uscat In acesl «Graiti fiilor sens. dar nu are copita despicata. ca Capitolul 27 DESPRE MINCARURI CURATE §1 INVATACELUL Ce : NECURATE deosebiri sint intre poruncile ? alte Vechiului Testament. sfintul tul loan Gura de Aur si altii. OrL. la zidirea lumii. 59). sa nu mai tina simbata. Iepurele de cimp i?i rumega mincarea. : «Cei care au multime de sfinti paring si nle II—IV. Asemenea marturii mai gasim si in A?ezdmintele Stinfilor Apostoli (cartea a Il-a.200 DESPRE CREDINJA trait in rinduielile cele ORTODOXA . Iepureile de casa i§i rumega mincarea.) $i au vemt la nadejdea cea noug. Dar $i : : : din cele ce rumega min'carea sau i$i au copita despicata sau impart it in doua. aceasta e necurata pentru vol. zicindu-le lata animalele pe care le puteti minca. sfintul Ambrozie sfin- De catre aceea.aceasta este ziua in care Dumnezeu. nu veti minca pe acestea camila. in care si viata noastra a rasarit» (Scrierile Pdrintilor Apostolici.n. ca de pilda Tertulian. anul 364) zi . chiar si pentru necrestini. si : noane cap. din toate lui Israel §1 le ziceti dobitoa'cele de pe pamint orice animal cu copita despicata.. Buc. raminind astfel pina azi la toate popoarele crestine ca zi saptaminala de odihna (tnv de Cred. Duminica a xecunoscuta si consfintita de de odihna. vechi (adicS evreii n.» (Apologia t 1. intreb. fata de Nouil Testament PREOTUL : Sint deosebiri .

10). spurcaciune sint pentru voi. 2. fara fatptelle Legii (Rom. isi 4) de singe (Fapte. marturii \j : tere. 8. gura din gura pornesc dm initmi ies §i se arunca afara? Iar cele ce pintece ginduri rele. Caci ? mincinoase. 15. biectiva. cap. Din toate vietuitoarele care sint in apa. . marele 4—13 10. Hotaritoare sint urmatoarele el insusi le numise Vechi - — . 10) § i de aceea — numai prin credinta (Rom. pe care numai Minfele. a acest sens a vedeniei (Fapte. uciden. in acest sens. in riuri f$i in balti §i au aripi ? ? : Dumnezeu prin Legea Darului (a Noului privkita mincarurilor curate %\ necurate. in mari. care a avut-o (Fapte. cap. Toate vietatile din ape. toate : . 10. . De acestea sa va ingretosati.. 3 4) n-au putut dobindd dreptatea cea adevarata.ni in mers indata sa increstineze pe paginul . 25—32). 15.nnl §i . In Legea Noua nu avem acelea$i porunci cu privire la mincarurile curate $i necurate deoarece nici Avraam n-a primit indreptarea prin implinirea faptelor poruncite de Lege (taierea imprejur. cap..ii. cirtita. Iar daca a vemdt credinta. 10 Sfintul apostoi Petru.. 4. 15. este gresita. 11. unele subiectiv . dar n-au aripi i$i solzi. dar mi rumega acesta e necural. 3). ca sintem datori sa facem deosobire intre mincaruri «curate» sau permise $i mincaruri «necurate».it. pescarul bitlanul..1 cocostircul. mincarea dobitoacelor sugrumate apostol Pavel a mai facut Dar chiar §i in privinta acestora. §oareceile §i ^opinla cu soiurile lor axiciuil. au hotant ca daca legea lui Moise este obligatorie si nefolositoare. ca sint spurcate vulturul. pe baza tilcu. 10) «Caci daca dreptatea vine ? prin lege. cap. «spurcate» sau oprite consumatiei. strutul.. staruinta cu care Petru a fost indemnat a curatit mincarurile n« asigurarea ce i s-a dat ca Dumnezeu 11.ne-a fost calauza spre Hristos pentru ca sa ne indreptam din credinta. Fiindca cei ce au umblat dupa «dreptatea din Lege» sau dupa dreptatea lor (10. ci din launtrul lui. spre a stabili cind s-au adunat in privintS pentru neamuri. 14. mile. in ce mi§una in ape. 0) erau socotite in Vechiul Testament Comelie. jert• . 2.se mai poate face deoseurmare. adulies din inima i acelea spurca pe om. Din oarnea acestora sS nu mincati $i de stirvurile lor sa nu va atingeti. 14 s. s-ar parea «de trei ori» sa maninoe (Fapte. . greu (Fapte.).. ai mincat cu ei» imprejur : a fost invinuit de ludeo-cre*la oameni nol. «un jug» prea Legea Vechiuilui Testament este o saroina nu mai trebuie pusa asupra crestimlor. spurca invataturii Mintuitomlui §i in aceasU Dar si sfintii apostoli. 16 — 21). 11.. ci — poruncile. cu soiurile lui pupaza §i liliacul. urmind Ierusalim la primul Sinod.. porunci raspicate. 15 11. 24—25).. 11. pe om. llebada. Toate insectele inaripate care unubla pe patru picioare sint spurcate pentru voi. mincarurile sint curate (Rom. dar n-a tagaduit. Insusi Dumnezeu Domnul vine din afara (de la anurrute Hristos ne-a aratat ca necuratia omului nu caci zice «Nu ceea ce intra mincaruri). veti mimca pe acestea toate cite sint in ape. a mincat din animalele pe «spureate». caci altfel.a. Prin pogoraminte (Rom.. Din toate fiarele cu patru picioare. 14. . 14—23 I Cor.3) de matoarele 1) ferirea de desfrlnare 2) 20—29).. din inima. 11 Deut. desfrinari. nu mai sintem sub calauza» (Gal. cele care calca pe labe sint necurate pentru voi. au stabilit ca obligatory ursi semnele vesnice ale Vechiului de cele jertfite idolilor . {Gail. legamintcle Pentru aceasta. huhurezul. 10..: • 202 * DESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE MtNCARURI CURATE ?I NECURATE 203 are despicata acesta e necurat pentru voi. 10) ca «necurate» (Fapte. 14. simbata. toate cele : -. 17—20). dintre toate Testament. Porcul are copita despicatS in douS. 3—21). rindunica ibisul . : Si solzi. sint spurcate pentru voi. . crocodilul §i salamandra. mincaruriile curate ?. §i cucuveaua.» (Matei.. Din pasari sa nu mincati $i sa va ingreto^ati de acestea.. noi de sub «jugul greu» al Legu Testament) ne-a izbavit i§ i ne-a scos pe Iisus §i Mlntuitorul nostru Vechi (Fapte... pentru voi. pe acelea sa le mincati. carnea lor sa nu o mincati i?i de stirvurile lor sa va ingreto?ati. 28. : INVATACELUL Totu$i. numai din punct de vedere tocmai pentru ca este subire intre mincaruri dar aceasta deosebire. «Ai intrat care i-au zis tinii rigoristi (iudaizanti) (Fapte. legile. i$i ulliul cu soiurile lui .. . iar noi ne-o finsu$im priin credinta. Iar toate cite sint in ape. a§ezamintele. ca acestea sint necurate pentru voi.. zgribtorul §i vulturul de mare corbul $i $oimul cu soiurile lor toata cioara riuri $i in balti. . 9). in vedenia pe dupa Legile Testamentulu.. . melcul $i cameaeonul. Tot eel ce se va atinge de stirvurile lor necurat va fi pina seara» (Lev. de vreme ce in Sfinta Scriptura avem. 4). 14).Acestea sint care furtisaguri. in mari. atunci Hristos a murit in zadar» Legea Veche «. care n-au aripi §i solzi. care 16). dupa cum se poate vedea chiar din citatul pe care 1-ai folosiit (Lev.a. . pelicanul $i cocoru. 2—31 Deut. ci nu. tuitorul nostra Iisus Hristos ne-a adus-o...). 10. $i soiurile ei .

noi ? tim ca toate cite a facut Dumnezeu dintru inceput «c>rau foarte bune» (Fac. a oricarei alte vietaU. $i . 1. justificindu-$i cede privitoare la mincaruri. 11. Dumnezeu pe toate le-a facut bune si le-a curatit tuturor. ci numai Tatal. s-a aparat. toate jivinele sint curate in sine. 3—18) la Sinodul Apostolic. reciteste cu atentie capitolul 13 din aceasta carte. nu inseamna ca ele sint in sine ispurcate. sfintul apostol Petru ia cuvintuil $i supine incredintat fiiod. in urma vedeniei ce i s-a aratat ca poruncile din Vechiul Testament. a$a §titi in care zi vine Domnul vostru. daca un anumit fel de carme i se pare umuia gretos. deoarece. Insa aceea cunoa^teti ca. la a fost in zilele lui Noe. si vei intelege. se precum in §i n-au ?tiut pina ce a venit potopul $i i-a Uuit insurau $i se maritau. atunci de ce nu mincam si serpi.' pentru a se lua o hotarire in legatura cu obligativitatea Legii. altii ciini. Privegheati. Iar daca o carne a vreunei insecte sau.. nici ingerii din cexuri. ar priveghea ^i u-«u stapinul casei Ha casa. broaste. Asadar. 7—11).$i nici chiar Fiului Sau. ci nuniai ca nu ne prieste camea llor sau nu se potrive 5 te cu gustul nostra. ca in ceasul im caw >lasa sa i se sparga . sopirle. nu inseamna ca ea este «spurcata». nici Fiul. Deci. De aceea ?i voi ftp gata. dindu-le un anumit rost si o anumita folosinta. deoarece chiar otrava ei aduce un mare folos. Daca yrei ceva mai mult si mai pe larg. 15. Vipera este un animal otravitor. 10. fiind stiut ca azi e utilizata in tratamentui contra reumatismului . nu consumam camea anumitor jivine.. 15). ?i nu mai trebuie iinute in Testamentul eel Daca. altii broaste sau altele de acest fel. care adeseori este numai o obisnuinta sau un mott. $tiut este ca pe alocuri oamenii s-au deprins a minca si animale care in alte locuri . dupa cretinism. Daca Capitolul 28 DESPRE DATA CELEI DE A DOUA VENIRI A DOMNULUI INVATACELUL Domnului ce . iar nu o lege pe . ciini. unii maninca pisici. 31). mai mica sau mai mare.sint socotite gretoase. ca om. in acelasi timp.tulburari stomacale sau intoxicatii. toate animalelle sint curate. le curatit. soared. pisici si alte jivine care misuna in lume ? : INVATACELUL PREOTUL: Cu insa noi adevarat. iarasi nu inseamna neaparat ca ea ar fi spurcata. un altul o maninca. nici dumnezeie^tii Scripturi «Iar de ziua $i de ceasul accln sint cuvintele : nimeni nu ?tie. «Despre Post».ne : : Despre data exacta a celei de a doua veniri a puteti preciza ? PREOTUL Biserica Sa dreptmaritoare are numeroase marturii dovede?te ca aceasta data nu a incredintat-o Dumnezeu biblice prin care oamenilor . de-ar $ti ce straja din noapte vine furul.i • 204 DESPRE CREDINTA ORTODOXA comportarea prin vedenia ce a avut-o (Fapte. deoarece nu ne place sau nu este de folos sanatatji noastre. pe toti. dar daca oamenii nu-i pot folosi carnea ca aliment. .. apoi nu inseamna neaparat ca ea este spurcata.9 i a alt or boli. Astfel. deci. noi nu numim va fi $i venirea Fiului Omului cSci cum zilele acelea dinainte de potop oamenii miincau §i beau. ca nu fel va fi $i venirea Fiului Omului.care o urmeaza toti oamenii de fpretutindeni. nu trebuie sa le socotim necurate pe cele ce Dumnezeu le-a .. tinut mai apoi in Ierusalim (anul 51). lata care nici ingerilor. Nou (Fapte. iar daca noi nu consumam carnea unor animale ca hrana. produce dureri. pm- spurcate (Fapte. intre care se aflau .

25. intr-adevar. un asemenea calcul ? PREOTUt 1 : William Miller a calculat «dupa fi Scriptura» ca intre INVATACELUL fii ai : Apostolull Pavel scrie : «Voi insa. 9. care i§i risipisera toate avutiile in baza de oamenii cei in^elati de «proorociei» lor? : ceasul cind a venit Fiul Omului» (Matei. tni'Ci • ceatsuu A ' 1 erau pe atunci pilime vitrinele magazinelor din America de haine nu pentru cei ce vor calatori la cer la 10 octombrie 1844? albe spre vinzare aoea zi ca toate ziMe ? Oare n-au ramas «proorocii» $i oare n-a trecut $i ru^inea $i ocara. 16. prin revistele lor. Daca nici ingerii dim cer §i ni»ci Fiul. dupS cum Be spusese inainte Mintuitoruil «Inca multe am a va spune. Acedia anunjasera. Invederare din Sfinta luminii i?i fii ai zilei : nu sintem ai noptii. caci vedem de ca Apocallipsa este plina de ©le. da* nu le puteft purta acum. ORTODOXA DESPRE DATA CELEI DE A DOUA VENIRI A DOMNULUI ?i 207 Fiul Ommlui va veni» (Matei 24. 17—18 §va. fur. puteni ii §i sa cunoa§tem data exacta a venirii a doua. 4 — 5). 13). Iuda. expuse in diferite carti de exemplu Scripturi (vezi II Tim. 1—8 II Petru. adica inal sfir^itului ei («planul divin al treg planul divin al istoriei lumii venirii a doue. prin venirea Sfintului Duh. Din cuvinteile acestea ar rezulta noi. Snow. 2. 19 -20).1 ! " ' 206 DESPRE CREDIiNJA ginditi. nu martie 1843 $i 1 martie 1844 va a doua venire a Domnului. nici atunci cind # spus nici zioia. cit $i bunii cre$tini Duh care le-o insula Sfintul Duh — pot — invataturi eshatologice (privind ivirea lui cuprinda indeosebi Antihrist. Un alt «prooroc». Ele aveau Sfintul atit a fost trimis apostolilor la Giwoizecime §i de atunci incoace. 30. ca om.la. fmzice marele apostol sa va scriem. cre^tinii. Iar cind va veni Ace. 13). data exacta a venirii Domnului. care calculase ca trebuie sa adauge la «proorocia» lui Miller inca §apte luni fi zece zile. Oare — — cnid va veni Domnul §i nici ceasul sfir$itului nostra. va va calauzi la tot adevarul caci nu va vorbi de la Sine. de mai sus. s-au facut prin Sfintul Duh. 5.). (I Tes. lixind data venirii a doua a Domnului la 10 octombrie 1844. prin ziare $i prin discursuri puttee. 3. 29 ale Sfintei — . ca nu fititi ziua. : ? ci cite va au^i va vorbi i§i cele viitoare va va vesti» (loan. dupa cum ne-a prevenit Domnul «Drept aceea. v. in bro$ura sa.).&. 1—3 Fapte. dar dupa ce ei ai* fost intariti cu putere de sus. nu §tiu cu precizie aceasta data. 36—51). Adevarat este ca da inceput apostolii n-au $tiut data exacta a venirii a doua a Mintuitoralui (Matei. au devenit ctmoscatori a toate caci Duhul Sfint le-a descoperit toate : INVATACELUL aceste jalnice experiente toft ar trebui sa priceapii Ceil putin dupa Mintuitorului nostra Iisus Hristos despre descoperirea ca fagaduinta viitoare» prin Duhul Sfint nu s-a referit la data venirii Sale de «celor a doua cum li se pare unora ci la proorociile ce se vor face in . scapind numai cu fuga pentru a nu fi omoriti de toata ei. prin pxiceperea §i inte-lepciunea pe apositolii.?i despre vremuri. Toft cei ce au crezut $i el PREOTUL : Pentru ce ai luat versetele 4 ?i 5 din capitolul 5 al epis- tesaloniceni. ucenicul eel mai apropiat al lui Miller. care il tolei catre eel de al 4-lea §i al 5-lea ?i pe cele de mai jos ? Auzi co tilcuiesc pe Pavel acolo «Iar despre ani .. nici ai intunericului» Scriptwa despre venirea a doua a Domnului in anul 1843. Acestea sint «cele viitoare» despre propovaduiesc care Mintuitoruil vorbe^te in textul pe care i-ai citat. Duhul Adevarului. . Iosua f-ttmes. privegheati. caci voi infivl i?titi bine cvi /inn tilor. nu aveti nevoie : . precum ^i cino§i. adica data prigoanelor in viitor asupra cre$tinilor). 12 — descoperiri. cum ax putea ea o&re sa fie cunoscuta de catre oameni ? De aid. a ramas de ru$ine. 36 §. Venirea Sa va fi pe nea$teptate.Este oare poisibil $i virstelor») §i pot calcula din Sfinta Scriptura «cele viitoare». calcuilase in revdstele «Strigatul din miezul noptii» (1842) $i «Trinibita de alarma» (1842). inlaturind versetele 1 $i 2. n r 27—28. intiimpl Tainele. a proorocilor minisa cunoa^te «tot adevarul». cu care sa intimpine pe Domnul. El anun- sinteti in intuneric ca sa va apuce ziua aceea ca un ca Caci voi sinteti tase aceasta data inca din anul 1833. intelegem numai ca trebuie sa fim pururea cu mare grija de mintuirea noastra spre a fi pregStiti pentru venirea Domnului de vreme ce nu §tim nu ca ei ?i-au cheltuit averile. impartind tot ce aveau cumpSrindu-*i haine albe ba chiar $i luminari. 24. dezlantuirea cind apostolilor spre a se putea apara atunci inteilepciunea necesara raspundere in fata judecatorilor pentru invatatura ce o vor fi tra§i la (Matei 10. spre a chiax trebuie pregatiti sa o intimpinam. ca Domnul vine in 1843. fratilor.

— . ca ziua Domnului va veni ca un fur. dupa PREOTUL : : Numai apropierea venirii celei de a doua poate si fi cunoscuta. 5. care se vor uri $i se vor trada unii pe altii (Matei. 13). Pina §i Scriptura «$i am vazut un tron alb. toti sfintii ingeri stihiile lumii se vor infricosa de slava Lui. A DOUA VENIRI A DOMNULUI 209 Domnului vine a§a ca un fur. popoarele $i istatele lumii (Matei. Ji-enn spus ca va veni fara de veste §i ca nimeni nu «ziua $i ceasul cind vine Fiul Omului» (Matei. cu marturii sa $tii ca Domnul Se va arata cu mare slava la a doua iar acum trebuie cum lnsu«?i a aratat zicind «$i vor vedea pe Fiul venire a Sa. acesta este adevarul pe care il pastreaza Biserica lui Hristos. 10 12. noaptea» (I Tes. $i iara$i vorbind despre a doua Sa venire. 7. gheliei la toata ilumea (Rom. 9) inmultirea faradeilegiilor §i racirea iubirii dintre oameni. 11). §i nimeni nu $tie ziua ^i ceasul venirii Domnului. aparijia lui Antihrist (I loan. 7) de a intimpina venirea Mirelui (Maitei. 13). «Iar cind va veni Fiul Omului intru slava Sa §i negraita slava. Caci Biserica f — cea dreptmaritoare invata. 36). * — . dupa cum ti-^m aratat mai sus.ati de la smo24. r . — • . in urma propovaduirii Evan. datoria noastra cea mai sfinta este toata vremea sa priveghem. 24) inmultirea razboaielor ?i i cu putere §i cu slava multS (Matei. 24. iar despre data exacta a vcMiirii Lui. : . 6 producerea unor calamity ca foamete. Domnului va fi cu mare $i negrSitS slava. 25. «noaptea» $i nimeni nu §tie «ziua ?i nici ceasul cind vine Fiul Omului» (Matei.• : producerea unor semne eosmiee intunecari de soare §i de luna. Ji-am aratat. 24. $tie din Sfinta Scriptura.208 DESPRE CREDINJA ORTODOXA DESPRE DATA CELEI DE . dupa : semnelle ce vor trebui sa se a rate mai inainte care skit urmatoarele Propovaduirea Evangheliei la toate popoarele lumii (Matei. 3—11) sau «fiara» (Apoc. cadere de stele. nimeni nu i$tie. fara numai Tatal. ca este aproape la u$i» (Matei. $i 30). dupa cum ne 25. 31). lucond impreuna cu agentii sai prooroci $i hr. semnele prevestitoare ale venirii Lui. zice cu El. adica a 29) Crucii. nici chiar ingerii Lui $i nici Fiul ca om (Mdlei. daca nimeni nu 14 — Credin^a Ortodoxa . 14) convertirea poporului evreu la cretinism. 24. 1 10) el se va substitui lui Dumnezeu §i ca o fiara cruda va prigoni cu toata furia pe cei alesi ai Domnului (Matei. 20. ca venirea a ve$tilor de razboaie intre neamurLle. 32 — 33). prin puterea satanei.. sa $titi Asemenea §i voi. 1—18). 1 — 13). cind ve\i vedea toate acesA$adar. 13. 24. 18). 2. frate. 24.. 25. semnele premergatoare celei de a doua veniri a Domnului avem ti'lcuire ??i adeverire chiar de la Mintuitorul Hristos. atunci va $edea pe scaunul slavei Sale» (Matei. despre lea. 7. pentru a amagi pe oameni (Apoc. : chin leti pi'lda : cind mladija lui se face frageda $i odrasle$te frunze. Despre tilcul acestor semne a grait Domnul «Inva]. 11. aratarea pe cer a semnului Fiului Omului (Matei. ci numai * Tatal. ca va fi cu mare 24. 24. Deci. «omul nelegiuirii» (II Tes.a. caci ea este semnul de biruin^a al Domnului nostru Iisus Hristos >§i nici un alt semn nu-L veste^te atit de caracteristic precum Crucea. mare $i pe Cel marturise§te Sfinta ce $edea pe el. 9) . Iar fiindca nu $tim ziua §i ceasul venirii Domnului. 1 2). zguduiri ale cerului $i pamintului (Matei. 34) 2. 25. INVAjACELUL: Dar $tie ? pentru ce va veni Domnul. dar fara de veste. 30). : : mai aflat» (Apoc. (Matei.isto$i mincino!$i ?i tot feluil de semne. de a Carui fat& pamintul fi cerul au fugit fi loc nu $i-au Omului venind pe norii cerului. intelege. petrecind in fapte bune fi fiind gata ca in Deci. ciuma $. 25. 24. deopotriva cu marele Pavel. 20. 24. cunoa$- ca vara este aproape.

) . Efea. 17).a. 11 . Sfinfii p dumnezeie$tii paring ai Bisericii lui Hristos ail aratat ca Impotriva lor s-a adeseori «inviere» (Col. 12.. t Unii sustin ca intre vemirea a doua §i sfir$itul lumii.) §i pe cine va cuprinde $i ce putere va avea iar durata acestei imparStii stapini viata £ r . Ce este adevarat In aceasta privinta ? : iNVAjACELUL imparatie este numai prin «baia na^terii celei de a doua» in aceasta Rom. 2 Aceasta imparatie a lui Hristos va fi launtrica # ? 4. 22 . 1 . fi te scoala din morti fi te va lumkia Hnslos» ?i aceasta imparatie de despre care se aminte?te in ApocalipsS este un numar nedeterminat. infierea §i intrarea . organizajta in afara. vreme de o mie de ana. 2. 8—9 Filip.a. inca de atunci. . 4. ne vorbeste fl aceasta imparatie de mii (l«* vorbit mai sus. : teaptS-te eel oe dormi (Efes... . fapt pentru care botezul este numit este o Aceasta «na$tere de 2.. 15. 27 §. . toata Biserica veche fi i-a combatut prin cei mai ale$i slujitori ai ei.a. 8. 17. Col.. . 3. 10. 11 $. 10 §. 1. 12. botezul cre$tin este o innoire a viejii.. : cineva din apa §i din Duh nu va putea sa intre in Imparatia lui su. Aceasta im«dreptate Insu?i Hristos a intemeiat-o (Col. 5). 9—11 ?. Hristos va imtemeia pe . Cind marele apostol Pavel scrie nou».a. 23. tinismului ea a fast sustinuta de in primele veacuri ale cre$ifa zi$ii «hidia$ti» (in grece^te hilia : - prin puterea Duhului Sfint nezeu» (loan.). 3. ca «Imparatia lui Hristos nu este din lu- — mil de ani 14)... 6. 5). 1. mca aceasta» rStia rfitia ne arata luminal ca «lmpacerurilor» se mai nume?te §i «Imparatia lui Dumnezeu» sau «fmpalui Hristos». mpreuna cu cei ale^i ai Sai.).s» Dum- PREOTUL mii). 2.a. fara s£ir§it (Luca. 17).. 5. Gal. .). in general. 14. 17 . el are in vedere tocmai aceasta innoire inviere prin botezul crestin. Aceasta imparatie duhovniceasca va fi o Isaia. «o na^tere din 3. 116.. 2. 5. in ea. 3—5. 36). (Ps. • . alcatuie§te Hristos » capul ei fiind Insusi Hristos (Efes. 7. . 3 Efes. caci in Imparatia lui Hristos i nu intra decit eel ce «fn vie» din morti prin botezul cre$tin. «Do$« o inviere din morti>>. 16.. 5 de lnsu?i Mintuitorul (Matei. 5) sau prin na$tere «de sus» (loan. 1 Apoc. : Ideea aceasta este veche ridicat. 2 13 II Tim. . care o au deja in ei (Luca. 5-32. 1. 12—13? Rom. 21) $i numai aceia vor intra Imparatie a a lui Hristos nu va fi . 28. adica prin «na$terea cea de sus» sau «na§terea tie >«de nu se va na$te i$i din Duh». 3 tmpSr&Col. 27 Efes. lumii 18 Fapte. sufletelor |i in suflete (Luca. 6.. 26 (Tit. .. 25. caci 3tim bine. • de o mie de ani. 36 Rom. 4 211 precum ?. 3. Cei ce o sustin azi se numesc. 6... 27 §. iar nicidecum un termen fix. 18. II Tim. ? ..) §| va fi o imparatie a dreptatii (Ps. ci vesica. ea fiind vestita de catre dumnezeiescul loan Botezato- (loan. Nimeni nu poate intra in aceasta decit numai prin botez. ' . 24 ? I Cor.a.= DESPRE 1MPARAJIA DE Mil DE ANI rul..pamint o imparatie in care El va domni. Deci. «milenari?ti» sau <cmileni$ti». Luca. 12—13 I Cor.. 3. 12 I Cor.. 5. IatS ce ne spunr . Ea va cuprinde pe toti oamenii credincio^i $i ale$i din popoarele 33). $j ( duhovniceascS va a omului.. 1. 13—14. • Capitolul 29 \ • . 20 23 Matei. din Sfinta Scriptura.. dupa cuvintul Mintuitorului din apa . manifestindu-se in afara prin pace» ft bucurie in Duhul Sfint (Rom. IMPARATIA DE Mil DE ANI i Aceasta Imparatie a lui Hristos. 11. adevarata inviere din morti. Sfinta Scriptura In termeni profetici §i simfbolici. 10. . 44 Evr. Sfinta Scriptura despre «o imparatie de mii de ani» ani este identica cu cea despre care am . 1—2). 1 Ier. 18. va domni peste toate fapturile (Dan. 3. paratie insu^i Mintuitorul a aratat in pildele Sale cum va create ea. 5.. . Biserica sau «Trupul lui f (MILENIUL) I 1 1.

2. 43 loan. tot in acest sons. pacatului» (Rom. cu invierea cea dintii de aici rezulta are putere asupra celor invredniciti "" este moartea nascapa de care nici sfintii nu ca moartea cea dintii in opozitie cu fericirea cea .212 DESPRE CREDINJA : ORTODOXA DESPRE IMPARATIA DE MII DE ANI 213 loan in descoperirea sa «$i am vazut un inger pogorindu-se din cer. Hristos a intrat in casa lui legat» limitindu-i puterea asupra omenirii rascumparate (Matei. in raport cu cea dintii. diavolul va 3. care este f i 11. Peste ace§tia. de a muri. §i 1-a legat pe mii de ani $i 1-a aruncat in adinc §i 1-a inchis §i a pecetluit deasupra lui ca sa nu mai amageasca neamurile pina ce se vor sfir$i miiie de ani. 6.. va fi aruncat in focul iadului care este «moartea cea de a doua» i(versetele 4 15). 25). Membrii acestei imparatii de mii de ani sint numaicei ce nu s-au inchinat fiarei . numita « de sus» sau «na§tere din nou» adeseori chiar «inviere». viu. 13 dar e§ti mort» (Apoc. credinta in El.§i anume de a invia si. 8 19. pe $arpele eel vechi care este diavolul §i satana. i . 24 . in expresiile de mcii stare ce duce la moarte.• : . Or. diavolul. .$i semnului ei au inviat la invierea cea dintii (versfintul f Imparatie este conditionata de «!nviere» 2. d«> fiind «de mii de ani» trebuie . iar cea de «cea dintii» este cea naturala sau despartirea sufleasemenea. 9.ni «Imparatia cerurilor» despre care a fost vorba mai sus. 22 din Apoc). trupeasca. iar nu «moarte» se intelege nu o stare. 13. ci vor fi preoji ai lui Dumnezeu §i ai -lui Hristos §i vor imparati cu El mii de ani.. — r de veci numita «viata» (Matei. 2. in ca numai cei «morti» au mai mare grija de acest sens. Dupa aceea. 5 20. 13. sus. care nu s-au inchinat fiarei. scriind va muri (loan.)..a. La sffr§itul acestei imparatii. 18.. a spus Mintuitorul a-L urma pe El (Matei. Acest inteles 1-a avut in vedere apostolul. Din toate acestea rezulta evident ca «imparatia de mii de ani» nu este altceva dealt «'Imparatia lui Hristos ».poi. La sfir^itul acestui rastimp. prin «inviere» . . aviod laheia adincului §i un ilaaij. impreuna cu cei ai lui.a. 1 14). 20. Imparajia lui Hristos de mii de ani este rastimpul in care Hristos a limitat (a legat) puterea diavolului asupra oameniilor (versetele 1 2). 5. in mod firesc. 10) §i.^i $i «l-a 19. 8. 6. diavolul a fost invins §i legat. iar cea f seteCe 4 4. decit Moartea se mai nume?te — - : puterea asupra oamenilor. ? : f — : — Durata acestei perioade va fi de scurta vreme (Apoc. 1 sub forma de antihrist. mare in mina lui. fiara. 2. «na§terea de a doua sau «intiia». Aceasta este moartea cea de a doua «iezerul eel de foc» (Apoc. Intrarea in aceasta poaite fi altceva decit botezul cre§tin numit nu dintii». fi din nou sllobozit 11| . aisa cum Invierea prin s. 25 Efes. Cei ce nu s-au invrednicit de aceasta inviere vor invia abia la sfir^itul acelor mii de ani adica la «invierea a doua».. 1—5 Col. turala. moartea de a doua este chinul eel ve?nie denumita astfel tului de trup.traie?ti graie§te ingerul descoperitor vezi si loan.. Hristos determinata in general ci Durata acestei imparatii a lui sa o intelegem ca indicind o periocicl. 11 despre «cei morti capeteniei Biserieii din Sardes «.. 22) $i ca. prin a-$i ingropa mortii lor. Peste aoe$tia (membri ai imparatiei de mii de ami) moartea cea de a doua nu are putere (versetul 6). ci o actiunc.. 5. In rastimpul acestei imparatii. respectiv.. Din acest context constatam mai intii urmatoarele 1. $i ei au inviat ?i au imparatit cu Hristos mii de ani. 8. La sfir$itul acelor mii de ani §i dupa un rastimp de acfiune nelasta asupra sfintilor. cineva devine. nici chipului ei . 5. «Imparatia lui Dumnezeu» s.' 11. 3 4. chiar daca. 22) si ea va venirii a doua (a se vedea mai pe larg la cap.a. constitui unul din semnele care vor prevesti aproMatei 24. $i am vazut sufletele celor taiaft pentru marturia lui Iisus. moartea cea de a doua nu are putere. caci aceasta inviere.$i nu au primit semnul ei pe fruntea $i pe mina lor.. moartea $i iadul au fost aruncate in riul eel de foe. ca si cu furie impotriva sau prooroc mincinos (Apoc. $i a prims pe balaur. : . . este a doua (versetul 5). luindu-i-ise . diavolul va fi lasat din nou.. amageasca popoarele si sa lucreze cu putere sa sfintilor.§.. 3. sa se $tie a «doua» este invierea cea de a. 29 contextul). Apoi. deoarece 1. — ' " 5). pierea lamurit ca i«invierea cea dintii» este inviePrin urmare. r in Biblie §i starea pacatoasa a cuiva j?i. y . generala a trupurilor. pentru citva timp. din amort. trebuie sa fie dezlegat citava vreme .. 17 Se arata ca aceasta moarte de a doua nu Marcu. 24 $.). 13. De rea cea prin botez.). Fericit fi sfint este eel ce are parte de invierea cea dintii. 1 «moartea cea dintii». Ea insa nu constitute deoarece aceasta moarte este o botez constitute «invierea cea dintii" faptul de a muri. in raport cu aceasta toviere prin botez este numita invierea «cea de apoi» (loan.. Aceasta este invierea cea dintii. sa actiomeze asupra oameniilor (vensetul 3). .

Hristos ii va invia pe cei morti intru El. cind. 4) ? Dar a Apocalipsei (5. ca $i in alte citeva editii. lata ce zice sfintul fi dupS o mie de ani. In raport cu cea dintii. 6. sfir^itul mileniului. . oare numai prin ?i simbolic mii de ani. Se va pogori din cer $i cei morti intru Hristos vor invia intii» (ITes. 5) sau eel «galben-vinat» pe care calarea Moartea acel «cal mai inalt $i mai duhovnicesc? Cum tul lumii. sffoutul apostol Pavel scrie cre^tinilor din Tesalonic «Daca eredem ca Iisus a murit $i a inviat. esite vorba de imparatia lui Dumnezeu. Invatatura despre toti cei trimbitet(Apoc. a§a Pavel fiecare va invia «in rindul cetei sale Hristos. «Adevarat. dar acest ilucru nu poate fi don<i» dintii» este cea prin botezul cretin. iar pacato^ii in ceata lor. adevarat vac invieri: referitoare la cele doua Am tuitorului : — voua eel ce asculta cuvintul Meu vesica §i la judecata nu va veni. iar «cea de a invierea «cea Sfintul loan Evanghelistul reproduce cuvintele Mineste «cea de apoi».nlhi in Apocalipsa. cum gre$it s-a inteles alteori (vezi §i explicatiiile preotului loan m spune cind. prin cuvintele Sfintei Scripturi «o mie de ani». fara a ni se cum citesc in Biblia mea. intelege tainic ar fi traducerea. De aceea.. «cea pecetluita cu $apte peceti» din aceea^i carte* slova ce este cartea este «calul ro§u ca focul» (Apoc. 4 5). (Apoc. 15. la venirea Lui» (I Cor. Ad(cind morlii $i ac^im este vine ceasul varat. A$adar. rastimpul de la «iinitemeierea imparatiei lui Dumnezeu» ?i pina la venirea a doua. precedat de «invierea intiia» a celor sfinfi cxede in Cei ce M-a trimis are v\i\[l\ ci s-a mutat din moarte la viata. care. : Care este adevaruil ? cum ti-am mai spus Biserica lui Hristos cea dreptPREOTUL Dupa maritoare. 15. intru 14—16). a dreptilor. la inceputul mileniului. $t ultima traducere romaneasca a Noului Testament s-a tradus. mai precis. : A$a — In rastimpul mileniului. <U> acum» a celor ce invie a$a cum conipUnoua prin credinta cre?tina sau invierea la o viata prin bolezul ci^vlm apostol §i evanghelist in alta parte teaza acela^i — — vierea cea dintii». ci au cu bolice. 3—5) aceasta este Mintuitorul continua sa vorbeasca ^i dospro o . vor auzi glasul Fiului lui §i — ^ — /v i _ S Dumnezeu — f vorba de invierea celor ce asculta glasul Fiului 5 24—25). Fiind $i lui de vreme ce aceasta inviere «acum este» — in ai i ci Ufl porunca. dupa ei. inviati acum §i $i judecati $i condamnati la osinda (versetele 12 15). capitolul 20. caci despre ei zice apostolul «ca vor invia intii» $i aceasta este «m4. a pacatoi^ilor. ci de canvk^rtNi <\c caz nu poate fi vorba aici din moartea pacatului la viata cea in Hristos. intelesul spiritual al expresiei ramine acelasi mii de ani. — . Oricum ar fi tradus literal. oricare r avut cu unii discutii foarte aprinse pe aceasta tema §i am retinut ca «imparatia de mii de ani» nu ar putea fi confundata cu nici o alta imparatie. nr. ar fi confirmata $i de alte texte biblice. qreu de inteles? Oare nu are ea multe cuvinte simunele lucruri cu alegorice. va iad. care nu se pot tilcui prin slova. ?i durata ei in lume.. 7) ? doua invieri la sflr^itul lumii $i astfel. la venirea a doua. Invierea celor pacato?i adica «a doua». puterea de actiune a diavolului pina catre sfir^it. urmat de «invierea a doua». Asa. 1) ? Ce negru» (v. Din acest capitol ar reie$i ca vor fi doua invieri de apoi invierea «cea dintii». citat mai sus. dupa o scurta activitate nefasta. dar dupa Apocalipsa. : Romana» in ceata hi la inceputul mileniului. la sfir^itul mileniului {v. adevarat zic voua. la glasul arhanghelului ?i intra trimbita lui Dumnezeu. tot a?a (credem) ca Dumnezeu pe cei adormiti intra Iisus ii va aduce impreuna cu El. va f urma mai «invierea cea dintii» despre care se vorl>r"»h* (loan. 3. sa tilcuim dupii totul alt inteles. dreptilor. de pilda. prin «mii de ani» §i nu prin o mie de ani. 1. dupa se va petrece sfin?itul lumii (verset 11). Deci. deoarece : : iNVAjACELUL Am in chip tainic $i acoperit vorbe$te Sfinta Scriptura acest cuvint. Apoi. veUnii vorbesc de ca ^i cum El ar trebui sa vina de trei ori nirea Domnului se intelege aratat !n cele de mai sus cl\ adevarat. pentru ca Insu^i Dom$i : mileniu. apoi cei ai lui Hristos. de invierea «de apoi». ea vo tirziu. Durata aceasta nu este altceva decit rastimpul dintre venirea intiia §i venirea a doua a Domnului.. adicS dreptii 5—6/1979). timp relativ lunga sau nehotarita. ca Dumnezeu $i cei care vor auzi vor invia » (loan. dupa care se va petrece invierea celor pacato?i. sau.. 214 DESPRE CREDINJA ORTODOXA 1MPARATIA DE Mil DE ANI :m'. Dar. 6. 8) ? Apoi ce sint cei §apte ingeri carora li s-au dat isapte rezulta din capitolul 20 al Apocalipsei. este «a doua». va fi fi limitatei aruncat in impreuna cu intii ei (verset 5) ce mai amagiti de el (versetele 7—14). judecarea $i sflr^ila se va intemeia abia — . incepSapostol : : Mircea in revista «Biserica Ortodoxa tura. §i o alta. tainice ?i — venirea a doua va fi precedata de invierea dreptilor care vor imparati cu Hristos va dura o mie de ani. nul. .. 23). a pacato^ilor.

. timpul paginilor este 2520 360 ani 7. 13. nu va mirati de puterea ce o are Hristos de a invia sufleteste (invierea cea dintii). de asemenea.ic. ci despre una singura. 42-43) o singura data va veni Stapmul tru toate fecioarele (Matei. spre pentru invierea celor pacatosi si a celor un singur si acelasi glas va rosti zice «Iar cind va veni Fiul Omudrepti. Insa de ceilalti apostolul nu se preocupa deloc. pot fi intelese ca existind intre invierea cea dintii. prin ducerea poporului ales in robia Nabucodonosor. 23—35 >s. o singura brosura ca data inceperii mileniului citit intr-o 1NVATACELUL identiica cu data venirii a doua poate fi precizata. : Am : X . si pentru fi seceris va fi §i pentru gnu si penEl ne-a aratat acest adevar un singur o singura data va veni Mirele pentru neghina (Matei. Bisericii celei dreptmaritoare a lui Hristos. incepe epoca do se implineasca cei 2520 de ani. deci 7 (ale carui 360 de zile trebuie socotite de ani timpului paginilor si pina la Hristos au de ani). o singura venire de apoi. spre invierea judecatii» (loan. cei ce au facut cele rele. deoarece nici acolo nu este vorba despre a doua inviere. 28—29). Iar in ce prive$te pe «cea dintii» s-a vazut ca ea nu este «cea de apoi». iar de la Hristos Deci. dar r aceasta nu pentru ca ei ar invia mai tirziu. 5. fara ca Intre invierea si 217 inviere care mai este «acum» $i care va fi la sfir$itul lumii. caci in 1914 se calculeaza acolo astfel paginilor». Data inceperii mileniului primul guvernamint pcgianul 606 inainte de Hristos a inceput In babilonica pentru 70 de am nesc. iar cei ce au facut cele re'le. (din 1874). 23) se vorbeste. marturisind in multe locuri fi c3 vonirea a doua a Domnului va o singura data si a tuturor deodata. 28—29). potrivit gradelor de sfintenie sau p. «cea de apoi». 21. peste o mie de ani. ci trupeasca. pacatosi.). 33—41) ca sa ceara socoteala tuturor ilueratorilor slugilor carora le-a incredintat talanin acelasi timp va cere socoteala Deci. cu El. excluziindu-se astfel orice posibiditate de a intercaila «mileniul» intre cele doua «invieri».. precum pastorul caprele de-a stinga. ale caror invieri ar fi do o mie de ani. . ci de mai multe cete.d. adica de sapte ori un^aii Levitic.. asa adevar.. wtatmntBiuniivitiBi 216 DESPRE CREDINTA ORTODOXA atit DESPRE IMPARAJIA DE Mil DE ANI pentru cei pacatosi. de la Mine.Hr. de nu de doua cum inteleg milenistii. $i se vor desparte oile de capre. Si va va desparti pe unii de altii. dupa cum rezuM din versetele 39 41. Miile de cei ce " r . Astfel. Ea nu ar fi chiar acestea reprezinta sfir^itul «timpulu. 25. catre Corinteni (15. (Matei 25 14—30 18. spre invierea vietfi. 4. . care nu este sufleteasca. fel La stau lucrurile §i Este adevarat ca aici nu se vorbe?te decit despre invierea celor drepti. pentru ca El va invia $i pe toti mortii din morminte.itosenie a celor ce vor invia. odata cu miHeniul. : ju- : : : : : . ci abia in anul 1914. c*. au facut cele bune. ci pentru cS pe apostolul Pavel §i pe cititorii sai nu-i interesa decit soarta «celor morti in Hristos» f despre cea a pacato^ilor neamintindu-se nimic. deodata aceasta este «invierea a doua». In Epistola «cete». tii tuturor in fata Imparatului Judecator si o singura inviere si infatisare a judecata pentru toti deodata va fi. 14—16. Iar in alta parte. de a pacatosilor. cu textul I Tes. ci «cea de acum». anume de a drepdespartite de un rastimp — Sfinta Scriptura este clara isi categorica. iar binecuvintatii Tatalui Meu. de apoi. In atltea pilde frumoase deodata. la 26.. isi invierea cea de a ani. 1—13) din via Sa (Matei. decarea unora sau a altora sa in care toti cei din morminte vor auzi Mintuitorul a zis «Vine ceasul facut cele bune.) de catre inseptit. Textul acesta exclude clar posibiilitatea existentei unei perioade de o mie de ani intre invierea dreptilor §i a pacatoi?ilor aratind lamurit ca invierea cea de apoi este una singura ?i a tuturor. 13). dar aceasta nu pentru ca ei ar invia mai tirziu. dar lilor ?i I iar nu de a-i intrista (v. $i anume a celor ce sint morti in morminte. spre invierea vietii. 18). scopul sau in aceasta epistola fiind numai aceM de a-i mingiia pe cititorii sai (v. in cete. atunci va sedea Domnul pc lui intru slava Sa si toti sfintii ingeri aduna inaintea Lui toate neamurile si ii scaunul slavei Sale. 5. «Nu va mirati de aceasta caci vine ceasul in care toti cei din morminte vor auzi glasul Lui §i vor ie$i . dupa invatatura d oua. Atunci va zice Impapune oile de-a dreapta Sa. iar glasul Lui si vor iesi cei ce au invierea judecatii»> (loan. de la inceputul mai trebuie sa treaca inca 1914. prin analiza §i compararea acestor texte biblice. 30. Mintuitorul vorbeste aratind ca atit una cit si cealallta vor doiia §i despre judecata de apoi. si pentru drepti. Deci. 18. peste o mie de ani. lata deci cum intelesurile se lamuresc de la sine. nelinistiti si ne- mmuriti in aceasta privinta.. $i nu aiumai morti prin pScate sau suflete$te. Atunci ratul celor de-a dreapta Lui Veniti. Adica. pentru drepti cit si mai fie vreun rastimp de «o mie de ani». «morti in Hristos» despre cea a pacatoi?ilor neamintindu-se nimic. prin botez.a. srt trecut 606 ani. blestematilor. Pe baza celor spusc in (plna in anul 536 i.» (Mava zice si celor de-a stinga Duceti-va precis si limpede despre venirea a tei 25 31—46).

• una a nu va f : . 13. Moise. De la crearea lui Adam sint 6000 de ani. facute tendentios si fara a fi ele nu au trlcuin cabadin Testamentul Vechi. iar cele o mie dom. Cum §i cind ar fi fost invierea mortiior ? Oare $tim ca trebuie sa aiba loc la venirea Domnului ? 24. ci ele sint reale ca § i cind ar fi magice sau listice luate De unde se caracterul car t ii din care sint bolice'. Iar epoca in istoria a cu toata incredintarea ca nu exista nici un mileniu in intelesul acelei bro^uri. $i daca data venirii a doua nu poate fi stabilita deoarece nici ingerii $i nici Fiul dupa omenitate nu o §tiu (Matei. a odihnei. zece § . de asemenea. m ^^^^r^?:^ . 24. ?i II vor vedea $i cei pacato^i. Matei. Daca unele aj simbolice.. deoarece dupa ei urmeaza mia a $aptea. 27—31 25. in sfirsit. nitre a doua venire a Domnului. 210 viata vesnica.. la rindul ei se subimparte in trei 1) de la potop pina la moartea lui Iacov 2) de la moartea lui Iacov pina la moartea lui Iisus. pentru durata ca ele reprezinta. adica prabu^irea tuturor regatelor. cum si cind L intiia epoca. Deci. In ce priveste cifrele vrajitoresti. care este «mileniul» $i care a inceput deja. vii/duh tei. in care a domnit Dum- nezeu cu Ingexii Sai a doua epoca. de ce au de ani ? Daca o zi este unde stim ca nu au fosl nu de cite o mie ? De sapte mil de ani fiecare «i obi^nuita. la cap. de la Adam pina la potop. pentru toata omereale. sul cite § apte mii de ani fiecare. de la 1914. dupa II Petru 3. iar nu imaginare si nirea § i vizibile verificate prin ceva concret. fiecare. Zah. Nu se poate p. numai ca respecUv ci anul 1 importanta pentru ca nu anul 1914. Cele reale sint recunoa§tem §i noi altele. epoci de mare intorsatura fara seaman au determinat Hristos anii de la 1 la 33 dupa rnaufi. care ll vor intimpina in . sau rastimpul domniei evreilor 3) de la invierea lui Iisus pina la 1914. 31) ? Il vor vedea pe Iisus cei drepti ai Sal. 11. de o importanta capitate gurata prin evenimente impuse de anumite socoteli tuturor. savlr^it ?i vazut in auzul tuturor (I Tes. conducerea lumii fiind incredintata lui Avraam. dar acestea imparUt cele doua epoci vorbi de epoca patriarhilor putindu-se in acest int eles mafmulte. de la potop pina la 1914. tocmai ca sa constituie un eveniment maret $i universal. - mintuirii noastre. sau. 12. 12). . ? Noi § tim nu § Mic de ce trei decit in doua epoci mar^ istoria lumii nu se poate imparti mintuirea. in cursul celor 6000 de ani omenirea trebuie sa lucreze. cite o mc totu. inchipuita prin ziua a §aptea. . — mica care au sub au fost si evenimente mar tuirii lumii. de pot fi combinate ca sa orice am dori noi. sau numax de o patru de ore. de epoca H nu al une^ inceput al unei subdivizmm Domnului. ele alcatuind o durata mai intelese simboilic. sa intercalam 40 de ani? De De ce tocmai 40 ? Numai ca sa iasa anumite socoteli tilcuite dinainte ? se poate sustine ca venirea a doua s-a facut pe iieasteptate. precis. in care a domnit satana asupra lumii aceasta epoca. de pina acum. aritmetica. $i ce trebuie neaparat ca mileniu. Istoria se Imp arte in trei epoci ineeputul «mileniului» nu Daca la epoci» nu au vreun temex bi?tie nimeni ? Nici cele «trei au inviat de nu ca in ce pnva e apte. n-au fost doua au marl amintite. : 218 DESPRE CREDINJA ORTODOXA MPARATIA DE Mil DE ANI DESPRE 1 invie decit dreptn. zile reprezinta doua sute § aizeci de ani. 26. I fost ele totusi de crtc ca o mie de ani.. Noe Si tuturor dreptilor pomeniti in Epistola catre Evrei. ele nu Orice am face si ungem la cifra dorita. 16. care vor plinge $i se vor jeli (Ma- 30. inaugurind sflrsitul lumii. 4. incepind cu epoca imparatiei de o mie de ani $i durind in veci. 24. rastimpul cre^tin a treia epoca. cind Scris este ca va fi «ca fulgerul» $i intru rasunatorul glas de trimbita al Cum «Arhanghelului». 8 §i Psalmul 89. deoarece. ca orice zi de cite douazeci |i cite o suta de mii de am ? clipa. 36—44) atunci desigur ca nu poate fi : PREOTUL Mai intii de toate sa §tii — — stabilita nici data inceputului «mileniului». 4.. Iosif. in schimb. Mareu. cei ai mileniului.m. daca cele yx* dar o durata nedeterminata foarte mare.d.i.r epocal aar anul al socotind anul 1914 ca un an ajunge la 1914. P "ei a trece veste^anul 1 * secutiilor .a. iar aceasta va dura venirea a decit VZ2£££* ^ten « - . o zi este o mie de ani. dupa cum este de an crte ? apte zile ale creatiei au fost de poate § ti ca cele *»e omemrn. treia va fi Jjo* Vechi si alta a Testamentului No*0«M* Testamentului ve^Jn^rra mm doua. deoarece de la Adam $i pina acum au trecut Care .. insa celelalte vor f numai dupa valoarea lor vor fi intelese mica sau mai mare sm. Astfei. caci fieoare din cele $ase zile ale creatiei care au fost de cite 7000 de ani una reprezinta pentru istoria omenirii cite o mie de ani. mie lui Antihrist reprezinta o saizeci de zile ale .

numai ca inaintea lui Dumnezeu nu exista timp «1 ca timpui pentru El nu conteaza ca durata. . zice Apoi. 1. lata ce zice Evanghelie in aceasta privinta «Atunci (la Judecata de apoi) va zice (1mparatul) $i celor de-a stimga Duceti-va de la Mine. Nicaieri nu ni se spune ca o zi din Biblie este egala cu o mie de ani.gheena. De §i aisemenea. sau chiar de §apte ori atitea. deci om plin de slava dumnezeiasca. ca muneile iadului pentru paeato. ca o lucrare deosebita a S<|. nitru sfirsit. ca om. El nu va inceta in veci sa fie si om. voind sa defineasca vei^nicia chinurilor iadului. intreb. 8) sau chiar numai ca o straja de noapte.. pe de o parte. ca o zi (II Petru. 33). caci aceasta ve?nicie ar oontnaziee bunatatea : Am auzit pe unii cre^tini iaduil nu lui Dum- de fiinte mai inalt. deci vor dura vesnic. Iisus va supune toate Tatalui si apoi pe Sine (I Cor. aratind rezultatul Judeeatii de apoi. mileni^tii (cei cu mia de ani) zic ca Domnul va veni mai inainte de Judecata cea de apoi. iar dreptii.. 3. de ingeri omenesti Imparatia fara de sfirsit a lui Iisus Hristos a fost prevestita de arhanghelul Gavriil (Luca. daca mina mele nu moare numit «. ca apoi sa-i invie $i pe cei . taie-1 $i aruncS-1 de la tine. 41). Asadar.. Caci. in fo- PREOTUL Noi : i^tim : : cul eel ve$nie. De aiei insa nu urmeaza ca cifrele care reprezinta in Sfinta Scriptura un numar de zile sa le socotim in ani tot a$a le-am putea socoti atunci §i pe cede ce reprezinta mil de ani §i iara$i.. o zi inaintea Lui fiind ca o mie de ani §i o mie de ani.<?i spre ju- INVATACELUL i * Capitolul 30 t Oare nu va imparati Domnul cea din urma ? decata. nici cinstea dumnezeiasca a omenitatii noastre nu va inceta vreodata. din marturiile Sfintei ScripSfinta turi. Fiul lui Dumnezeu nu va lepada niciodata firea Sa omeneasca.: 220 DESPRE CREDINTA ORTODOXA atunci cei o mie de ani ai «mileniului» trebuie sa reprezinte atifta ani cite zile cuprind ei. la viata ve$nica» vier- (Matei. oare este gatit diavoilului §i ingerilor lui» (Mated. 15. ca om. 25. In eazul acesta. Despre oeea ce se ispune in Simbolul Credintei «A Carui imparatie nu va avea sfir?it». $i in alt loo «I«u Mintuitorul. ca sa apara alt neam : PREOTUL DESPRE VE§NICIA CHINURILOR IADULUI INVATACELUL poate fi nezeu. 221). atunoi am putea zice cu acela$i drept ca $i cei 1000 de ani ai mileniului insemneaza o zi. ca sa imparateasca cu ei o mie de ani. ce mai ramine din socoteala mileni$tilor ? Toate calculele lor au fost ci ? . a carui slava sa-i fie Iuata cindva de Dumnezeu. 25.. nu se pot face calcul 43—48). 46).$i vor fi vei$nice. Iisus Hristos nu este numai om. blestematilor.' 25—28). si Slava Lui nu vor inceta niciodata. referindu-Se tot la ve$nicia chinurilor iadului. eel nestins. de Cied. lui Dumnezeu. in : merge acedia (pacato?ii) la osinda vesica. in veacuri nesfir^ite dupa Judecata Biserica noastra dreptmaritoare marturiseste ca «Imparatia Domnului nu va avea sfir?it» (SimboluH Credintei). focul focul nu se stinge» (Marcu. a zis ta sau picioruil tau te sminte^te. pe de alta parte.paeato. imparatia lui Iisus Hristos. iar. tnv. Mintuitorul. Este drept ca apostolul Pavel spune ca. Dar aceasta inseamna aducerea lumii intregi la supunere fata' de Tatal si incetarea lucrarii Sale mintuitoare. dezmintite de insui$i adevarul : lucruriilor. le-a de Insusi Fiul de aritmetica. 9. Asadar. «$i vor continuare. cei cu mia de ani sa inteleaga ca cu tainele cede nestiute §i si cu buna intemeiere. spunind ca ve$nic.. pnmita la intrupare (cf. Oil. undo : .

22. aratind acela^i lucru «$i multi dintre cei ce dorm in tarina pamintului se vor scula. nemaiavind nici un rost. 61. §i ce fel este intotdeauna iertator fata de cu pedepse vesnice ? Oare un tata nu Tatal nostru. Eel.u-^_ 222 DESPRE CREDINJA este ORTODOXA DESPRE VESNICIA CHINURILOR IADULUI sufletul — netrecatoare ?:. 9) si ca va Apoc. 16. 21. II . Mintuitorul Hristos ne nemuritor (Matei. Daca omul nu totli§i este decit «pamint» fara suflet. 25. f Isaia. 66.. 24. . fiind vorba de «multi» in inteles de multime a mortilor care vor invia. 20.a. 9. Iar expresia «foc» sau «chin» ve§nic nu ar insemna ceva fara sfir^it. sa fii aruncat in focul eel ve$nic» (Matei. 8. ca Judecata cea de apoi urmeaza a se face. Care se numeste drept si partea : este iertator si -. cum se face ca unii vox invia? $i cum se face ca Mintuitorul . 10. 13. 18. ca'in iad s'ufera trupul si sufletul 25. 10). lui Dumnezeu. adica loc subteran. 9. Caci omul nu are suflet nemuritor §i de aceea moartea msemneaza numai mtoarcerea m pamint. 66. Iov r 34. ? Petru. 8 Marcu. 12. mai : PREOTUL Daca ar fi ales pentru patru lucruri 1) : * ca sa arate dreptatea lui Dumnezeu 2) ca sa arate nedrepta].a. 24). . 25. a celor pacato§i. 5. Ier. . 3. 14. 13. unii la viata ve§nica. atunci nici Judeoata de apoi nu ar trebui sa mai fie.. exista o osinda vesnica (Matei. funded tor fata de cei ce gresesc asupra noastra indreptare. 43. ceea ce se nume§te iad sau moartea cea ve$nica nu va fi altceva decit o distrugere sau o nimieire : : INVAjACELUL parere. Cuvimtul «multi» insearmna aici «toti». 9.). fiindca aceeasi proportie : . Matei. ca unele care sint dreptilor nu ar trebui sa lie PREOTUL In cazul acesta. ci numai o moarte. 10. spune 9.. sa nu cautam spre cele ale sufletului. cum se primeasca cineva pedeapsa ii<«virsite in viata trecatoare. 26). vor vedea trupurile moarte ale celor ce s-au razvratit impotriva Mea. va fi iertator fata de fiii lui ? Cu atit mai mult Dumnezeu. de Tata ar fi.. pacatele oamenilor fara dreptate. atunci Daca Dumnezeu ar fi iertat toate infricoseze necontenit cu grovazia chice rost ar mai fi avut ca El sa ne exista ? Cum ar fi cu putinta. 16. pentru niste pacate saINVATACELUL Totu^i. : Unii spun ca nu se poate ca cfrinurale iadului sa fie ve^nice. Dumnezeu numai in viata aceasta.). — . Ps. 4). de vreme ce citim in Sfinta Scriptura «Vrajma§ul eel din urma care va fi nimicit este moartea» (I Cor. deoarece Sa.. ci dupa dreptatea Sa.ne invata sh ^i r indelung rabdaPREOTUL Intr-adevar. caci viermele lor nu va muri §i focul lor nu se va stinge. cit §i de la sfintii parinti §i dascali ai Bisericii lui Hristos. Sir. 12. . .. 18. ca iubirea Lui este oameni cu chinuri vesnice. iar dobindirea iertarii din numai acum este timpul nostru de In viata de dincolo insa. 15. Marele prooroc Isaia. Pilde. . De aici ar rezulta oh mo arte a adica iadul nu va fi. acolo Dumnezeu nu ne mai june mai putem pocai (loan. vesnic (Matei.). Noi insa $tim. proluim sufletul mai mult decit trupul spre cele ale trupului. iar altii spre ocara . 2. 10 11 20. adeverind realitatea ve§niciei focurilor iadului. locuinta celor morti). 11. 13. sa trebuie sa fie. o aruncare in pamint.>:s mai bine pentru tine sa intri in viata clung $i $chiop. a spus urmatoarele «$i cind vor ie$i. noi nu partea Lui depinde de pocainta noastra.a. . 35. §i ei vor fi pentru toata faptura priveli$te de groaza» (Isaia. 26—27 : §.ile oamenilor 3) ca sa fie rasplatite faptele cele bune ale celor drepji 4) ca sa fie pedepsite cu chinuri ve^nice pacatele celor rai (Rom. 1. 16i chinuri veisnice (Deut. foarte veche. 41 fiecaruia dupa faptele sale (Int. 24 f 10. 11. 7. ca iadul este un loc de chin Dumnezeiasca Scriptura ne aratu 23 28. Apoc. 8). decit. 46. des» (infern. . El le este cu neputinta sa pedepseasca pe — daca si-ar pedepsi fiii neascultaton tuturor Tata. 14. ci de asemenea. 46. 3.. 5. Marcu. si sub raportul durabilitrecatoare ? AceastS pedeapsa nu poate fi pedepsit cu in proportie cu pacatul un pacat trecator tatii. daca ele nu ar noi. dupa aceaista intelegere. Deci. cfici : : dat explicatii mai pe larg la oapi? Ti-am ca $i Mintuitorul ne invata ca sufletul nostru tolul despre cinstirea sfintilor. 31 Marcu. 21 Marcu.. 11. Iar Daniel proorocul zice. 16. 26 Marcu. rasplatmd deca dupa atotputernicia si iubirea s. muritor. 2. 9. spre a ar fi (Apoc. in loo de a ne spune adevarat ? ca Dumnezeu sa ne minta pe poate ca. 45 Luca. atit din dumnezeiasca Scriptura. 11 20. nici ferioirea exista intre aceasta fericire si f*ipUH«» vesnica. avind amindoua miinile §i amindoua picioarele.a. ca Dumnezeu este 1NVATACELUL Mai este o nemarginita fata de oameni si de aceea este atotbun.. . nurilor celor vesnice. 9). 10.). 2).$i osinda ve$nica» (Dan. 17. constitui o judecata nedreapta din o pedeapsa eterna. 4 §. Isaia. oare. 27. . Iadul propriu-zis nu altceva decit ebraicul «$eol» (groapa de mormint) sau grecescul «ha- nu fi in veci not. Matei. 95. 12. 16. 22 9 43 Rom. II Tes. 14. caci aceasta ar atotbun. 29. 36) isi ca este este mai scump decit toata lumea (Matei. 11 §. de aici.

pe acest pamint. secera sute de oameni intr-un minut. Luca. primeste o. Dar care este seama ca nu Imi dau realitatea §i adevarul PREOTUL 15 : expus de Biserica noastra ? aceasta ei o propaga mai mult prin grai Invatatura fara a-i preciza in scris temeiurile bibliot. Unul. 3. iar tiile bisericei^ti . recunoscuK\ §i autoritatile de stat nu trebuie vatatura biblica. 33. 10. 4) . pentru pacatele facute intr-o clipa sau intr-un minut. 29. 14.a. 12. . Evrei. ramin ve^nic ne^terse inaintea lui Dumnezeu pentru ca $i fata lui Dumnezeu pe care o defaimam noi facind pacate cu voie libera nu are sfir^it intra . cind cineva. producind poate fi adevarat tot ce sustin ei. inochenti^tii $. adventi$tii reformi?ti.E CELOR CREDINCIO§I sa fie vesjiic. 8 23. INVAJACELUL Mai : FATA DE STAT despre ve^nicia chinurilor iadului PREOTUL : Sint destuile. . 9. ci gravitatea ei $i intentia. dupS inlui Iehova». 11 2b. pentru fapta sa nu va fi pedepsit numai un minut. pedepse^te tot ve$nic pe cei pacato^i ce au pacatuit vremelnic. intocmai ca at are. Trebuie §tiut ca eel ce moare in pacate grele moare indepartat §i fericirea dreptilor sa tina o ve^nicie. . cite§te in Sfinta . dar daca a facut atitea ucideri nedrepte in acest timp. 18. pina la moarte ? Caci nu durata de timp in care s-a savir^it gre$eala este hotaritoare in stabiilirea pedepsei.a. prin pocainta corespunzatoare.. 2 $. sustin ca. 44 3. Capitolul 31 i STATUL IN CONCBPTIA BIBLICA • de Dumnezeu. Isaia. Pentru ce ? Pentru ca urmarile pacatului neispa$it in viata de aici. . cum sint studentii in Biblie sau russe- Scriptura la aceste locuri Matei. In* 5optind-o cu precautie - Credinta Ortodoxa . : Daca vrei sa le cuno^ti. 14 66. conflicte economice etc. ramin ve^nice §i de aceea $i chinul lui urmeaza sint §i alte marturii in Sfinta Scriptura ? sau > DATORIIL. De aceea efakiul pentru pacate nu are sfir^it. dreptate $i intra toata desavir^irea insu^iriilor Sale. Apoc. ORTODOXA Sau poate ai de vrednicie pe care ea $i vrea ca rasplata osinda celor rai sa fie vremelnice ? Dumnezeu da fericire ve$nica pentru faptele cele bune facute de cei drepti vremelmic. 41—46 Marcu..siinda pe ani indelungati sau chiar pe viata. Autoritatile de stat : — zic ei nu sa fie recunoscute procedeaza la fel ca f?i sustin deosebirile de clasa $i vrcijinainstrumental clerical)) in Biserici razboaie. putere. 33 25. ele trebuie sa dispara. iar in viata acolo pacatele lui de dincolo nu se mai poate indrepta (loan. $ia intre oameni $i popoare. dar fiind Dumnezeu drept. . 24 Dan. cu o arma automata. 17.slava. . 27. 9. INVATACELUL liltii : Unele secte. (urmatorii lui apoi o grupare a lor zisa «martorii Carol Russel). iar munca — — . 10. Nu ai vazut sau nu ai auzit atitea cazuri intimplate chiar in viata de aici. 1. statu! deoarece ele sint unelte ale lui Antihrist. II Tes. 9. cum sint $i organiza- $i respectate.224 DESPRE CREDINJA le rasplate?te.

incredintati fiind altii ordinea pe care ei o reprezinta. conform prescriptiilor dreptuavut ca urmare uciderea rezulta doua aspecte. este rea. in institutiile $i serviciile de stat). a auzit sabie de sabie vor pieri» (Matei. ci autoritatea sau institutia in abstract. Caci dregatorii nu sint frica pentru fapta buna.. gheliei. venisera cu oaste romana ca sa sabia pentru a lovi pe unul din cei ce de la El cuvintele «Intoarce sabia ta la prinda pe Mintuitorul. ca sa menii. unii dintre ei uneori nevenind sa depuna juramintul la inrolarea in armata §i sa ia arma. 26. pentru imparati si pentru toti ca acesta este lucru bun si primit petrecem viata pasnica si linistita. rolul sau. r i nu in zadar poarta sabia punere fata de impotrivitorului. fara de cuno§tinta si fara de minte. ci §i pentru cugetul vostru» (Rom. Impreuna abuzivi §i nu le ridica libertatea.. neimpotrivindu-se cu fapta. Iar lui Timotei ii rugaciuni. de Dumnezeu sint rinduite. Iar daca cuvintele lor au Apostolii Petru si spune institutiile de stat trebuie respecintelesuri identice. prin faptele voastre cele bune. precum urmeaza 1. Impotrivirea cu vrajmasie impotriva imperiului si ar fi stapinire si ca o Pavel traiau in aceeasi : vreme si : : faci raul. ca unora ce sint trimisi de el. sa inasa este voia lui Dumnezeu. decit de la Dumnezeu iar cele ce sint. pentru ca ea este slujitoarea lui Dumnezeu $i razbunatoarea miniei Lui asupra celui ce savir^e^te raul. nu numai de frica pedepsei. teme-te. 13.. Iar cei ce se impotrivesc I§i vor lua osinda. caci numai dezordinea §i anarhia sint de la diavolul. De aceea este nevoie sa va supuneti. 1—5). ci pentru cea rea. Dumnezeu mu-i impiedica nici pe • de a ne supune autoritatilor de istat. ele nu pot fi decit de la Dumnezeu. Sfintul Pavel supunerea fata de ele fiind «voia tate ca unele ce reprezinta ordinea. 1—3). sa nu-ti fie frica de stapinire ? Fa binele §i vei avea lauda de la ea.. pentru Domnul.. sa faceti cereri. 13. doua adevalui roman. atunci ^i cei ce o reprezinta. run • : Prin aceste cuvinte olare ca. fie in scopul de a nu produce ezitari in ceea ce private recumoasterea lor din partes statului ca asociatii libere religioase. avind dreptul si unele ce «nu in zadar poarta supu^ilor ascultare §i de a pedepsi neasculputerea legiuita de a impune tarea §i — incalcarea legilor statului. . lui Tit cum sa invete pe credinciosi in privinta lui Dumnezeu». Cind apostolul Petru a soos inaintea lui Dumnezeu» (I Tim. eel pntto simbata (ca si activitatea in aceasta zi. 3. inainte (Tit. lata pentru ce oricarei orinduiri omenesti. caci nu este stapinire. la judecata ce-1 asteapta. oricum ar fi. dregatorilor. care sint in inalte dregatorii. Caci ea este lui : ? r slujitoare a lui caci Dumnezeu. apostolull arata de vreme ce ordinea este de la Dumnezeu. Pentru aceea. Se locul ei. aratindu-i «Adu-le aminte sa se supuna statului atitudinii lor fata de autoritatile sa asculte. 2. unul din cei mai aprigi prigo'nitori ai cre^tinismu- «Tot sufletul sa se supuna inaltelor stapiniri. fiecare urroind a raspunde direct si per- cute §i cum ar fi. iar altii. Se supun numai de sila sau de frica. Dar.» (I Petru. sonal de abuzurile sale. fie imparatu«Supuneti-va. lui... ca toti cei ce scot deci.» stapinirilor si dregatorilor. multumiri. 4). Fata de aceste invataturi $i practici straine literei $i spiritului Evan- 2. nu inseamna ca si spune sfintul apostol Petru urmatoarele lor. mijlociri. spre binele ? tau. sa fie gata la orice lucru bun. indiferent daca puterea acestor autoritati este detinuta de persoane care plac unora $i nu plac altora. in timpul cind in fruntea imperiului roman se afla Nero. Daca autoritatile de stat garanteaza ordinea. eel ce se impotrive?te stapinirii se impotrive^te rinduielii lui Dumnezeu. Organizatiile de stat §i institutive trebuie sa fie recunoscute. $i fire^ti pentru oriciaie. 1). scrie mai mult: «Va indemn deci. chideti gura oamenilor : ( ca nu sint «vinovati» de faptele pe care le savir$esc sub presiune. indeplinesc totul impotriva convingerii lor. Voie$ti deci. ca inalt stapinitor. 13—18). ^i 2. Din cele aratate plna aici. deoarece autoritatile garanteaza $i realizeaza ordinea societatii. Iar daca unii oameni serviciul militar impozitul. imvatam cu totul altceva. a) Datoria noastra ascultate in aceasta calitate. de pildtt. Autoritatea poate fi detinuta uneori de persoane abuzive. refuzind serviciul militar.. noi : lata ce scrie sfintul apostol Pavel. pentru toti oade toate. nu era cazul sa faci uz de forta gaseau in fata ostasilor romani si arma in mina ar fi fast socotita ca nesuimpotriva lor. Tot ceea ce este ordine este de la Dumnezeu. reprezinta ceva dumnezeiesc nu persoanele in concret. in Sfinta Scriptura sint recunoscu statul ^i diferite alte a^ezaminte prin care se sustine.226 DESPRE CREDINTA ORTODOXA STATUL IN CONCHPTIA BIBLICA 227 de teama de a nu fi urmariti. 52). prin calitalca pot fi rai. fie spre lauda facatorilor de bine caci spre pedepsirea f acatorilor de rele si ca voi. cvi b) Dreptul lor de a fi respectate §i sabie» (Rom.

de$i imde «cetatean pagin $i de?i el insu$i mustrase pe cei ce judecasera inaintea paratul era De aici rezulta nu numai importanta statului Cor. : cum este bun5aceasta dreptul fiecarui popor la specificul sau prin ca Dumnezeu a lasat ca toate neamurile sci $i confirmind oara limba in caile lor (Fapte. incepind de la Ierusalim (Luca. aiaturi de cre^tini erau de fata in Ierusalim §i iudeii din diaspora (impra§tiati prinapostolii. 5—15. 25). de asemenea. 7. 2. respectinid ci le-au vo-rbit . 1 10). hul Sfint. existenta natiunilor grupate in state nacarea limbilor. 1—11). recuooa$terea statelor nationale mearga nicidecum un pacat. Cind. Sfinta ?e$ti. ci toate $i intru toate e Hristos (Col. : i-au invatat sa se impotriveasca rinduielii din statele lor. ca un supus loial.. 8. 47? Fapte. ? : : Simone Diversitatea limbilor inseamna $i traditii diferite. fara sa le desfiinteze. Luca. e.a. insa. 23. De asemenea este semnificativ $i faptul ca eel dintii pagin increi$tinat a fost un osta? suta^ul Comelie. dreptului omului. i-a zis lui Petru «Ce \i se pare. 1. nu se cere nicaieri in Scriptura desfiintarea lui.). in Cez Palestinei (Fapte. In ceea ce prive$te plata impozitului catre Stat. 54 $. Mintuitorul S-a pronuntat clair $i categoric «DaJi cezarului cele ce sint afte cezarului.228 DESPRE CREDINTA ORTODOXA STATUL IN CONCEPJIA BIBUCA '//<) In ce private serviciul militar. de ura §i • lata pentru ce apostolul Pavel indemna pe credincioisii din Roma sa-$i achite impozitele catre stat fara nici o ezitare «Dati dec! tuturor : naturat §i abuziv. Mintuitorul nu i-a conditionat implinirea oererii de lasarea slujbei sale osta§e§ti. r alta. nu i se face nici un relui aratind lui. 16). barbateasca §i parte femeiasca. cu gindul de a-L ispiti. 17. tocmai prin exemfie corecti. I-au puis intrebarea privind legitimitatea platii impozituiui catre stapinirea politica pagina (romana) de atunci (Matei. ^ j . ci de credinta lui (Matei. 11). vorbit despre conducatorii de state. Insa adesea. 13—33). ofiter in cohorta «Italica». pentru ca voi tofi r nu mai sinteti una este parte intru Hris- patriotismul ca sentiment de simpcilio §i adeziune fata de natiunea din care ne tragem ?i fata de patria undo locuim. ci eel putin este sfatuit numai i se lauda credinta daca o sau sa fie cored in slujba lui de ostai?. le-a raspuns «Sa nu asupriti pe nimeni. 22. ci numai sa — : plul incre$tinarii cretinism. cind I s-a cerut impozitul catre templu. 3. slobod. nationalismul exclusivist. 3.. ? celui cu frica — ? celui cu dajdia ? frica celui — dajdie celui cu vama — cu cinstea — cinste». respecta dreptul oric&rui popor la «marire» §i «cinste» inaintea lui Dumnezeu daca «lucreaza binele» (Rom.» un raspuns afirmativ $i raspicat adresat celor ce. Din aceasta situate se na^te un sentiment de demnitate. Dar prin aceasta nu se intelege c3 s-ar dosfiinta popoarele. cap. 27. le-a cerut sa-$i lase slujba de osta$i (mercenari) ca sa se ocupe cu $i fiti pe nedrept. fiii sint scutiti» (Matei. Apostolul Pavel. 24. barbar. caci de cite pro$ pentru slujba Dumnezeu ca paginii sint chemati la Scriptura nu are nici un cuvint impotriva slujbei ostaori este vorba de vireun osta$. fara a arata cS nu ar fi Apoi a 24—25) $i tot El de unde rezulta ca serviciul militar corect indeplinit este admis.. nu $i ceilalti supu?i ai lui. 10). 6. 10). fara a i se ? — nevoie de ei (Mated. scit. la care s-au popoare pacatul a pus vrajma§ie. 9. 19. nici sa invi: nuiti Nu multumiti cu solda voastra» (Luca. 8). Imparatia cerurilor nefiind impotriva condunu este a popoarelor. Deci numai fiii imparatului sint scutiti de impozite. fiind insuflati de Duneamuri) de peste 15 limbi diferite tre — — adresa vreun cuvint batjocoritor pentru aceasta calitate (I Cor. nici slobod . De la amestecelelalte Turnul Babel. rob. f cele cu care sinteti datori vama 3.. 22. Iisus i-a zis A$adar. la primele Rusalii. sa a poruncit apostdlilor S5i sa propovSduiasca (Matei. s-au auzit cuvinte ca aoestea nici rob. 21). Cind au venit osta^ii la sfintul loan Botezatorul. nici elin . 15. In cre?tinism iudeu. intrebindu-d ce sa f aca. 7 Matei. 24—27). Hotarele ei atotstapinitoare cuprind toate cerii paminte§ti guvernaminte §i popoare. Insu$i Mintuitorul a dat precadere celor de un neam cu El dupS trup («oile cele pierdute ale casei lui Israel»). ridicind intre ele ziduri intre diferitele ^ovinismului §i nationalismului exagerat.. ci ?i dreptul acestuia de a face uz de calica garant al tatea sa de cetatean al statului.l a facut apel la dreptuil lui 2. far roman» §i la judecata imparatului (Fapte. devenin. la toate neamurile. la — — Imparatii pamintului de la cine iau dari sau bir ? De la fiii lor sau de la straini ? El I-a De la straini. taiere imprejur ^i netaiere imprejur.. : «Nu mai este nu mai este 3. . cind a fost maltratat pe nedrept. Alt&data. Apoi cind un suta$ din Capernaum I-a cerut Mintuitorului sa vindece pe sluga sa. 28). ci numai ca ele sint datoare a se infrSft ?i a trfii tos Iisus» (Gal. din cauza firesc. tionale e ceva grupat mai ales cei care simt ?i vorbesc la fel. fata de pagini $i In Sfinta Scriptura este admis Aici nu mai incape elin sau iudeu. 14). 1 paginiilor (I 5). nu in limba fiecaruia din ei (Fapte. Deci.

«Uciderile din unii se pare ca : tnsa$i buna chibzuinta a adica bunurile fata de stat. de Dumnezeu» . Dragostea de patrie de oeirmuitori §i de legile statului Supunerea si ascultarea fata si (Rom. sfintul Vasile eel Mare zice ? razboaie nu cetatenii din acel stat §i an datoria sfinta de a se jertfi pentru apa- rarea statului 5. 7. armata are in general datoria de a pazi statul. precum $i de a apSra integritatea teritoriala sau suveranitatea morala a statului $i drepturile pe le garanteaza cetatenilor sai. dezordinea §i bunu-1 plac sint de la diavolul. 5) Rugaciuni chiar $i cu pretul vietii. libertatea $i avutul ce- tatenilor sai drepturile lor sfinte atunci acestia trebuie negre^it sa aibS datorii fata de stat: sa-$i plateasca impozitele. Daca in Sfinta Scriptura serviciul militar este admis atunci e de la sine inteles ca e admis $i razboiul de aparare. deoarece nu ?i le-ar putea asigura singur.. supunere $i respect fata de stat. far§ indoiala ca Statul ?i isporirea §i binele ob?teso §i plata 3) Munca con§tiincioasa pentru stat (Rom. 22. 1—2). daca nu ar exista autoritatea de stat §i legile sale. datoriile cre?tinului : . ca orice individ. precum $i razboiul de aparare ?i daca. in nimeni nu ar mai putea fi sigur de viata sa. Prin stat insa.. se cere ascultare. am descoperi o lume in care ar dommi bunul plac $i anarhia.230 DESPRE CREDINTA §i ORTODOXA $i . Daca. 15—21). intreb. invatatura Sfintei Scripturi nu are vole sa atace cu armata un popor. «Dar Atanasie eel Mare spune a ucide pe vrajma§ este vrednic de laiul. 1 A$adar. poitrivit cuvintului Sfintei Scripturi.i adauga el in razboaie §i ingaduit».. 13. de libertatea sa. sa faca serviciul militar. ca invatatura cre^tina opre?te uciderile. tuturor impozitelor fata de luminarea ocirmuitorilor statului sanatatea §i 41 — 2).:u w dragoste in colaborare frateaisca. care sint datoriile cetatenilor fata . se admite existenta statelor.- . 229 §i altele). in timp de razboi. Caci daca statul garanteaza viata. dacS este atacat. la sa le dea cinstea cuvenita $i sa contribuie cu toata convingerea le- ordinea impusa de cei ce au menirea de a veghea la executarea gilor statului. Anarhia. oricarei minti sanatoase cere supunere ?i le-au socotit parintii no^tri intre ucideri lupta in aparare. ar fi Daca am incerca sa ne inchipuim ce ' * loate acestea ranta. Matei. sS contribuie la apararea lui. Sfintul 6) Apararea tarii. OrL. ci numai sa se apare. f : stat sint acestea 2) de poporul din care face parte. fata de eel ce ii periciliteaza din afara sau altfel. a patriei in care traiesc. pentru inflorirea t&rii $i ferirea ei de du?mani. ci numai in conformitate cu ea. De asemenea. lata ii sint garantate. caci statul reprezinta ordinea $i sigului pentru ce existenta nu poate fi impotriva voii lui Dum- • nezeu. 2. de Cred. —_-__ : STATUL IN CONCEPTIA BIBLICA * :>. Care iube^te toate neamurile deopotriva. . dupa invatatura Bibliei.$i ale fiecarui cetatocin Dumnezeu. a armatei. — dupa — Ruqaciuni pentru (I Tim. spre binele lor spre slava lui fata PREOTUL Mai pe de 1) scurt. 4. deoarece sint tot atitea pricini care due la rau $J la dezbinare in iltime. pentru cumintenie ^i buna cinstire le dau iertare celor ce (Canonul 13 vezi Inv. : INVATACELUL do stat ? Mai pe scurt. sa fie supu^i autoritatilor. patria sau pe cetateni in totalitatea lor. Tocmai acest rol il are armata de a asigura apararea statului in eventualitatea razvratirilor din launtru sau a navalirilor unor annate din afara. 13.

caci fiecare lata. ce este ?i in ce consta vorbirea fiindlimbi intelegeau tot ce li se predica d) Ascultatorii de alte *' neavind trebuintfi de vroo in limba lor ca li se vorbea de-a dreptul aceasta consta minunea de care nu se piiU\iu talmacire. socotind-o simplS bolborosirc apostolilor era cu totul faptul ca apostolii predicau «in alte limbi. s-a adunat multimea : cut ? Parti - mezi ?i elamiti Pont §i in Asia. daca noi tinem cont si de uinplut toata casa loc tiu $i unde i§edeau ei.si unii care nu intelege<iu nimi< e) Totusi.. ca de suflare de vint ce vine repede. fiind uimiti? cSci intelegeau perfect ce «despre faptele $tiind bine ce li se vorbe^te li se predica. f iscimdu-se vuietul acela. precum s-au aratat. De solalia) : Duh §i $i ca minune (gloeste descris3 pe Capitolul 32 ' DESPRE VORBIREA IN LIMBI (GLOSOLALIA) INVATACELUL Ce este PREOTUL Glosolalia : : aceea glosolalie ? sa poata §ti ce este $i in ce constS. constatam urmatoarele prin darul Sfintului a) Vorbirea in limbi acum s-a manifestat intiia data. 2. lnvldin cele ce se predicau Acesti ascultatori nu pot fi altii decit loe.ili. limba noastra in care ne-am n< isgalileeni ? Si cum auzim noi. zicind unul ca sint plini de must» (Fapte. in de linga Cirene. Dar sS lasam sa ne vorbeasca insu$i textul.Uii nuindu-i ca sint bey.o*t«'«ii din Ierusalim. printre ascultatori acolo si de aceea ii luau in ris pe apostoli. cretani $i arabi. in Iu- * \ ( alcatuiesc cheia dezlegarii proDin analiza celor 13 versete care blemei. aflatf la acea (straine) se minunau auzind predicinc) Ace$ti iudei de alte limbi ni§te oameni simpli. auzind lui 9] minunate ale Dum- nezeu». §i tocmai in dumiri. limbi ca de $i s-au umplut toti de Duhul Sfint $i li $i erau in Ierusalim locuitori iudei. §i anume data in Ierusalim. in deea $i in Capadocia. iupredica in alte limbi. nu se dumireau. vorbin-. Duhul a grai. inceput sa vorbeasca in alte limbi.i alte limbi decit pe cea ebraica lui neinfeleasa. ?i emu ii auzea pe ei vorbind in limba $i s-a tulburat. 1—13). care du-se in limba lor materna de catre alta limba decit pe cea galileana (cininu aveau de unde sa cunoasca larg. $i romani in treacat.DESPRE VORBIREA IN LIMBI rile x\:\ care Stat sub cer.. pentru ca cititorii ca dar al Sfintului Duh este facultatea maica) vorbita la ei acasa. batjocorindu-i ziceau $i ?i ! : r cei ce loeuiese in Mesopotamia. din alte parti (aramaica). barbatf cucernici din toate neamule dadea lor — . cu ocazia sarbatorii. Duh. galileeni. prin darul harismatic in peste cincisprezece limbi diferite. in Frigia $i in Pamfilia. $i au sezut pe fiecare dintre ei. cind a inceput a se arata acest dar. erau toti apostolii impreuna in acela§i loc. iuEgipt $ i in partile Libiei. insu^i textul nu poate fi tilcuit in sens spiritual sau mistic. A§a reiese din textul biblic care ne descrie intimplarea de la primele Rusalii creatine. deilor de alte limbi. Textul este complet $i limpede. ale Palestine!. au inceput a b) Apostolii. si poate. impar|ite. minunate ale lui Dumnezeu $i toti erau uimiti si tre despre faptele catre altul Ce va sa fie aceasta? Iar altii. cea noasii auzim pe ei vorbind in limbile dei ?i prozeliti. Pentru acestki. $i a : in limbi prin darul Sfintului erau . nu sint ace§tia care vorbesc toti uimiti toti $i se minunau zicind y fiecare. de a vorbi intr-o limba straina. ca atare. s-a facut un vuiet. care nu cui. $i din cer. ci numai literal. istorisind o intimplare adevarata ?i. al Sfintului Duh. §i sa. fara <!<> veste. lata ce spune «$i cind a sosit ziua Cincizecimii. fara a o fi invatat $i cunoscut mai dinainte.

deoarece in limba ebraica nu o mai intelegeau.. nu ne mai mira ca iudeilor localnici le faceau impresia unor oameni betf care bolboroseau cu exaltare cuvinte neintelese... — unii dintre — acum probabil ei stabiliti aici definitiv. . i$i zidisera $i un templu $i pusesera sa li se traduca in limba lor Legea (Testamentul Vechi). Impozitul catre templu se context de apostolul Petru asupra vorbir Lamuririle date in fScea sS-i ia in ris pe a. . analiza versetului 5 dm text. erau datori dupa lege. A* judecau lucrurile numai dupa aparenta. Aceasta este «Septuaginta» sau traducerea «celor $aptezeci». ascap. mnsi puteau care Mintuitorul i-a scos afara . care doua feluri de iudei localnicii din salim «straini» sau «nsipiti». intocmai (I r Cor. : «glosolalia». cu toata insufletirea. dupa cum exista darul glosolaliei.. din acest locas. dar in templu se nu aveau sicli. Toti iudeii insa. on care pe unii ii uimea. Textul era avea decit o interpretare literal*. Dar se poate intreba cineva cum se face ca in lerusalim erau atunci de fata doua feluri de iudei localnici (de limba ebraica) $i strain! (de peste 15 limbi diferite) ? Se $tie c g mlllti dintre evrei traiau in «diaspora» (in impra ? tiere) risipiti prin alte \M §i printre alte popoare. A?ezarea lor de aici fiind puternica. 12-13 loan. si pentru a-$i plati impozitul catre templu. 234 DESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE VORBIREA IN LIMBI era de o jumatate de XV. ci pe cea a poporului sau a tarii in care se stabilisera. Neavindu-1. pentru a o putea citi. In lerusalim insa. iar talmaci nu se gasea. 16). ca atare. cu care era in strinsa legatura. Dczarafi sau schimbatori de bani care se seau animale de jertfa pentru eel aici se gSseau fi vinzatori de asemenea. iar pe altii ii limbi mai Inainte. veniti sub sint torii fie. intelege ?i folosi in rinduielile cultului de la templul lor. ci numai pe aceea «impra. limba evreiasca devenindu-le cu vremea total necunoscuta. fara a le contrazice cords de asemenea cu textul § i ce nu vor sa porneascS de la acest doar in aparentS si numai pentru cei atunci cind vor sa defmoasca capitol-cheie din Faptele Apostolilor.cer. Si iar textele paralele concu cele zise mai sus despre «glosolalie». 2.. acord decit contextul. din tarii din toate neamurile caro lamurit ca ace§ti iudei de limbi straine. 17 participarea . Acesta era dat dupa duua cum se va vpHpa ™ai inc vedea mai ios atunci cind ascultatorii Astfel. Cei din imprS ? tiere. 23.$tiere». al talmacirii. clu de gatarile lor. A$a erau. tot asa exista $i un alt dar. ace^ti iudei purtau numele de «eleni?ti». 14-16). mari sarbatori: a Pa$tilor. si- — — cum Corint era $i eel al vorbirii in limbi. a Cinci/ecimii a Corturilor (colibelor). de pilda. spre a se lasa mai Contextul este si el perfect d<a se convert! (versetele 6—7 si 11). erau fie din lerusalim.. Dar. 16. si iudeii vorbeau limba ebraica. formind a?ezari mai putin puternice erau stabiliti in toate cultatorii localnici — : r Asa se explica pentru oe la lerusalim. care nu mai vorbeau : Cincizecime se gaseau in leruaceasta . Dau doar un exemplu. 17. telege vremelnic. adeseori citata cu scrierea numarului in cifre romane LXX. 14). Acedia dupa citeva generajii nu mai aveau ca limba materna ebraica. i se simtea cum aduce cu ei animalele de jertla venind de departe. cu ocazia sarl^. Din cauza limbii grece$ti pe care o vorbeau. cu biciul. rein: : — parole. din textul Hint in deplin acord cu cele constatate sint toli . de data aceasta nu lipsa. J4.de a li se da «vorbirii in limbi» caror limba ei nu o cunosc duiasca credinta crestina la toti oamenii a uimite de darurile care se made a face ca toate popoarele sa ramma Si u?or convinse de noua credint* nifests in crestinism. trei mari sarbatori de la templul putea cineva Upsi de la una din cele ( din lerusalim Deut. era cu totul obligatone (Ies. o intimplare ?i. dm numai limba lor evreiasca. ci numai bani din niti aici. precum trei <=>i Lege ca in fiecare ?i anume. localnicii in bani evreie?ti numiti «sicli». pe unii si Numai in caz de mari impediments (Matei. se inin care se asezasera. Darul talmacirii era $i el mimunat ?i uimitor. 21. Deci. nu poate scopul darului duhovnicesc al Din el se poate deduce cu usurinta si apostolilor posibilitatea sa propov<. §i plStea atunci 24-27). pentru a tine legatura cu Legea $i cu cultul de la templu ?i a-?i implini jertfele §1 curatirile cerute. nu intelegeau nimic din cele predicate decit doar daca le-ar fi talmacdt cineva. unde se vorbea limba greaca. vcfiecare evreu major (Matei. indeletniceau cu aceasta. iudeii a$ezati in Alexandria Egiptului. .. indiferent prin lim. Se stie ca cu care la o sarbatoare a Pastelm pe altii. atra?i acolo de felurite interese. din Palestina. dar astfel de iudei de$i in numar mai mic. cu prilejul celor unde s-ar fi aflat a<=>ezati erau obligati an sa mearga de trei ori la templul din lerusaf desavir?it de clar el istorises^ torsi fiind de prin alte \avi.

din diferite zea $i ii intelegea pe ei «vorbind in limba sa» (Fapte. 32 $.a. inainte dea vem ziua Domnului cea mare si stralucita» (Fapte. Apostolul Petru se vede silit sa dea urmatoarele explicatii «$i stind etru cu cei unsprezece. A§a au fost cei patru profeti «mari» §i cei doisprezece profeti «mici» din Testamentul Vechi. si voi turna in acele zile din Duhul Meu si vor prooroci Si mmuni voi face sus in cer si jos pe pamint semne singe. a ridicat glasul si le-a vorbit Barbati iudei si tan care locuiti in Ierusalim.: 236 DESPRE CREDINTA ORTQDOXA DESPRE VORBIREA IN LIMBI •JM Intr-adevar.a. de v-eme ce proorocia. cu numai Sa se §tie ca «glosolalia » — — r } .> era ora 9 dimineata. ar fi de neinlaturat conde al cap. Elisei §... Numele sau ce au eel putin in cre^tinism toti atributul de «proorooi» il au lamuri cu insufletire adevarurile de credintci 14. 1—5. 1 3). ca la Cincizecime. nu numai pentru aceasta au fost numiti prooroci. 17) iar. • - in duh. 14. PREOTUL : Dar cum se $i atunci.. O parte din aceste semne au inceput deja sa se arate a cum. prin prof etui Ioel care a scris ca in zilele din urma adica in ultima epoca •i Constatam. 29 ^. ca apostolul se adreseaza numai mdeilor localnici si de aceea lor nu le vorbeste in vreo limba straina. este in perfect acord cu cele constatate deja in text. ale cre^tinismului (I Cor. ci in limba ebraica.a. Soarele se va schimba in intuneric si luna in singe. 2. 11). zice Domnul. 1—10 Astfel. Pentru ca le spune ca vorbirea in limbi nu provine dmtr-o stare de betie. f#v««-u. Deci. plus Moise. graie^te taine» face. dupa cum ne-a invatat lnsu$i Mintuitorul (Matei. fiecarc* \axi. deoarece strainii prezenti erau «uimiti» $i §tiau c<x li se vorbe§te despre faptele minunate ale lui Dumnezeu (Fapte. mai inainte de toate. a^~^+~i i t> . oriunde. in atmosfera contradictorie creata pentru ascultatori se mamfesta darul «glosolaliei». 6—7. In adufie la narea unde se gaseau numai localnici. Dar §i ei. dupa lamuririle date de sfintul apostol Pavel.. 6) ? au- . 2). Aceste adevaruri sint in legaturS uneori cu tainele I. voi turna din Duhul Men peste tot irupul si fiii yo?tri si fiicele voastre vor prooroci . ice — — Dumnezeu va INVATACELUL : Da. prin puterea Darului Sfintului Duh revarsat peste iposloli ceea ce iudeii localnici au socotit ca o bolborosire de oa''-11. Iar dupa felul cum apostolul se justifies in fata lor intetegem ca numai acesti iudei ii luasera in ris pe apostoli zicind ca sint beti. cum vi se pare voua. cind S-a pogorit Duhul Sfint apostolii au inceput a vorbi «in limbi». pentru ca cine vorbeste in limba oamenilor. dar unele din ele se vor implini in apropierea sfir$itului lumii. adica o predicare in grai si cu inteles. vorbirea in limbi din Duminica Pogoririi Duhului Sfint este o descoperire predicate cu insufletire. foe si fumegare de fum. insa nu totdeauna. cS acestia nu sint beti. vorbirea in limbi nu avea nici un rost. caci atunci nu s-ar mai vorbi de limbi $i nici de «limbi noi» (Marcu. Ceasul al «treilea din zi. 24. caci este al treilea ceas din zi ci aceasta este ce s-a spus prin proorocul Ioel ar in zilele din urma. 27-28). dupa felul nostru de a numara ceasurile). pinna ucua. Asadar. Ea este o vorbire cu inteles. ^i nimeni nu-I «insuflata» nu vorbeste intelege «fiindca el. slugile Mele vostn vor vedea vedenii . : i . Cei ce prezic sau descopera din cei adunati acolo la praznicul Cincizecimii. vorbirea in limbi de la Poqorirea Sfintului Duh era o proorocire. : : . 16. 3. fie la Corint. beti nu este altceva decit o proorocie sau un dar special al Minlului Duh. dar unii afirma ca ei nu au nevoie sa in|e- leaga oamenii care vorbesc «in limbi». aceasta sa fie cunoscuta si luati in urechi cuvintele mete. Inca si peste tumd o minune dumnezeiasca prezisa din vechime de Dumnezeu. pe cind pentru straini cei de alta limba am vazut ca ceea ce auzeau era perfect in ele S i t 5 minunat. . 24. 11. care este epoca cre ? tina a Noului Testament aceasta minune {Ioel. cind ascultatorii sint straini . adica o proorocie. orocire. (I Cor. Proorocul a mai prezis $i alte semne.§i inteleg ce li se vorbe?te. care atunci s-a aratat pentru prima oara. 2 din Faptele Apostolilor. 29. era o predica lamuritoare. caci unii nu prezic nimic din cele viitoare $i totu$i sint prooroci. cei mai tineri ai si bStrinii vo§tri vor visa. ii viito- "Hiii (Fapte.. mai presus de toate. 12. 2 14—20) (La iudei pe atunci ziua se incepea cu ceasul I . ci lui Dumnezeu. Este cu totul exclus ca vorbirea in limbi prin darul Sfintului Duh sa insemneze o bolboro'sire de vorbe intr-o limba inexistenta $i de nimeni priceputa.1 se sfir§ea cu al Xll-lea dupa cum incepea noaptea cu ceasul I ?i se sfirsea dimineata cu ceasul al Xll-lea. Ierusalim sau lumii. 2. ci dintr-un dar al Sfintului Duh consti- - - anumite taine de viitor printr-o inspira^ie speciala a Duhului Sfint sint profetii sau proorocii.. prin insuflare imbel§ugata («turnare») de la Sfintul Duh. Hie.).).

caci auzi ce zice : Duh mai mari toti decit vorbirea in . 14. 9). Daca unii vorbesc in limbi $i nimeni nu-i intelege. din vechime. $i ar intra in launtru cineva dintre <<m no^tiutori. cum zidesc ei Biserica §i cum o folosesc ? Caci scopul glosolaliei $i al vorbirii in limbi straine tocmai acesta a fost ca. «Voiesc ca voi sa graiU in limbi dar mai $tim ca $i le descopera in glosolalie (I Cor. ii auzeau vorbind in limbile lor «faptele minunate ale lui Dumnezeu !» (Fapte. ca numai cei localnici din lerusalim $i din Palestina. despre care spuneam pretind ca. se afla in stare vine darul (rapire) $i atunci numai cu limba mai pot $opti anumile de extaz nearticulate $i neintelese de oameni. Cei ce prooroce$te este mai mare decit eel ce vorbe?te in limbi.. manifestari aveau .. glosolalia a fost un semn al puterii intre necredincio$i $i ca mijloc hotaritor lui Dumnezeu manifestat vertire (I de conintr-o toata noaptea la pamint (I Regi. Marele apostol Pavel ne arata ca sint alte daruri ale Sfintului limbi. 14.$i paginii greci.. Vezi ca sint daruri mai mari decit «vorbirea vorbirea in in sint darul proorocirii §i al talmacirii prin care Bi- sorica prime§te mai mult folos decit prin : limbi? Acest secolelor I—II ale erei creatine. ereticii quakerii ?. cadeau cu seama sa proorociti. 11). (I Cor. 17) in care vorbeau apostolii. limba straina despre Hristos. care nu $tiau aita limba decit pe cea aramaica ce se vorbea pe atunci in Galileea numai aceia. venind in Rama. darurile proorocirii. ?tiind Scripturile. §i ei I'm $i bolborosita. al predicarii $i al talmacirii sint mult suA$adar. socotin: INVATACELUL du-i ca sint beji (Fapte. c&ci 14. cind ajungeau in fata unui idol rugau in extaz (in transa). ca prin vorbirea voastra neinteleasa arhiconi. daca eu insu^it credinta lui Hristos din pruncie ? am crezut. ale trupului. 14. Iar mai presus de toate darurile este dragostea. 5). se tavaleau pe jos §i unii spumegau la vremile biblice. neintelegind «limbile noi» (Marcu.. care. care aveau mi§cari extravagante $i halutirziu metodi§tii. sinteti ca ni$te oameni care vorbiti in vint» (I Cor.te $i se folose^te 2 4). nu va zice oare ca sinteti nebuni?» «Intelegeti. due la ratacire pe cei la dracii numiti in?elindu-i pe ei cu cuvinte luate din chiar Sfinta Scripturti. sufleteasca ar fi avut $i Saul. 16. le socoteau ca le au de la Dumnezeu. ca Biserica sa rire» (I ia inta- pamint. 22 — 25). deci. 14. Dionisos. trebuie sa inteleaga ca «vorbirea in limbi» nu este eel mai mare dar. aveau impresia ca vorbirea lor este o bolborosire $i ca sint «beti». 2—4). a fost cuprins de un Duh pe David oa profet. cadeau la limbi» — precum Cor. 13).238 DESPRE CREDINfA ORTODOXA DESPRE VORBIREA IN LIMBI XV) Dar nu intelegeau toti cele ce vorbeau apostolii prin insuflarea Duhului Sfint. cuvin: PREOTUL Am araitat in cele de mai sus. 13. deoarece prin aceste daruri mai mull perioare darului «vorbirii Biserica lui Hristos decit prin vorbirea in limbi se zide!=. aruncindu-:$i hainele de pe el ?i profetea zbuciumindu-se stind gol toata ziua §i : Lele lor» (Ps.iUi «Deci. Cor. 2. A^adar. atunci cind INVATACELUL Cei Sfintului Duh peste ei $i vorbesc in limbi. precum $i alte mi§cari ale strigatele de intristare care se fac atunci in ei prin lucrarea Duhului Sfiht. sfintii apostoli sa poata raspindi cre^tinismul la toate popoarele lumii $i sa vesteasca Evaiighelia in tot pamintul. dupa cum era scris «In tot pamintul a ie$it vestirea lor §i la marginile lumii. 2.a. iar mai §i montani^tii. INVATACELUL: Mai spun ca prin «darul vorbirii in limbi». si «De a? grai in limbile oamedar dragoste nu am. dar pe care pe care ei cinatii lucru aratindu-1. 23). 18. 19. La fel cu ei faceau diatribice. cum sa-$i — clara ?i chib- Chiar de ar avea cineva un dar ca acesta. cum ar fi exclamarile de bucurie sau festari de inaltare pentru pacatele lor. gnosticii. 22—24). apoi se sculau $i cintau cintece fel cu indracitii din scotind exclamatii de bucurie draceasca. facutu-m-am arama sunatoare : chimval rasunator» : Cor. Acedia. fiindca unii ii luau pe ei in ris.. treaza lucrarea Duhului Sfint intre oameni in Biserica lui ITrislos . prin vorbirea in limbile straine. daca s-ar aduna Biserica de fapt le aveau de la «teologii intunericului» <?i «filosofii iadului» ^i de laolalta $i toti ar vorbi in limbi. pe larg.. care venisera la praznicul Cincizecimii din mai mult de 15 tari. Cor. sau au unele manisunete sufleteasca. (I din cei necredincio:$i. tremurau facind mi^cari ritmice diavolesc. afara numai daca talmace^te. am invatat mi-am cum neserios — adica prin ceva posibil ca prin sunete nearticulate ar fi descopere Dumnezeu tainele Sale cele maret-e. : E de neinteies pentru o minte sanatoasa. f — — — auzi numai ce zice marele apostoil Pavel (I nilor $i ale ingerilor. cind se Asemenea zeului lor. 1). in limbi». apostolul Pavel spune lo. 14. O asecorpului. atunci cind urmarea menea manifestare proorocesc §\ §i. 4). neiscusiti. Iar cei straini. Ce rost are insa sa-mi vorbe§ti mie §i PREOTUL zuita.

tezat graia in «Limbile sint spre semne. dar este un semn vazut dincio^i. ca $i atunci. nici o idee contempla numai prin credinta. 22). ci le spuneau ca sint «plini de must» (Fapte. daca n-ar fi avut mai intii ga] — Credinta Ortodoxa . la Rusalii le-a vorbit prin Pentru care pricina fost luat dintre oameni acest dar ? Nu pentru modar. Pentru ce ? Pentru ca sufletul este trupului cum sufletul nu este vazut cu ochii trupului.chiar acedia de acum. necredincio?ilor» (I Cor. dar acum nu ? Sa cunoa?tem mai intii ce inseamna sa vorbim in limbi $i atunci vom spune $i pricina. pacatelor este un dar spiritual care vorbi insa in diferite limbi este $i ale Duhului. a venit asupra lor Duhul Sfint $i $i Duh in Biserica. $i intr-adevar. §i nici a$a nu vor asculta de Mine. chiar daca nu a? vorbi in limbi. A aceasta una din lucrarile spirituale $i u§or de priceput de cei necre. marele dascal §i lumii-au auzit luitor al Bisericii lui Hristos.. tivul ca Dumnezeu nu $i iata cum: Oamenii erau atunci mai nepregatiti. 28. ni^te necredincio^i. a fost dus $i a ne cinste$te. zice Domnul» (Isaia. 22—28). Cei de atunci insa nu credeau daca nu primeau semn. 11) $i au crezut. nu am nevoie de semne. n-am nevoie de zalog $i nici de semne. Acest adevar al incetarii darului vorbirii in limbi in Biserica il arata $i sfintul loan Gura de Aur. «^l miinile peste ei. a per$ilor. caci $i DESPRE YORBIREA IN LIMBI cind ati crezut? Iar ei 'II acum. Unele dintre harismele cele duhovnice§ti sint nevazute §i se innumai prin credinta. zis catre el: Dar nici n-am auzit dacS est<* Duh Sfint» (Fapte. Caci iudeii localnici care nu in|elegeau cele ce vorbeau apostolii la pogorirea acestui mare dar nici a$a nu au crezut. A facut astfel. Iar altele se dau prin semne vazute.. Despre acest dar al vorbirii in limbi. 13). dadeau semne ca la ni^te credincia^i. Pentru aceea se faceau atunci care se semne. caci. este o harisma nevazuta.i gajuri 16 unii botezati cu botezul lui loan le-a spus : «Primit-ati Duhul Sfint $i fara semne. 19. dar. cu scopul de a se converti mai u$or neamurile pagine la cretinism. dupa cum se spune in Sfinta Scriptura. toti in limbi punindu-^i Pavel $i indata a poruncit ca sa fie botezati.icilor. nu se datore§te faptului ca Dumnezeu ne necinste§te. Pavel. in Biserica.: 240 DESPRE CREDINJA ORTODOXA §i la inceputul cre$tinismului. 12. Aceasta necredinfa a lor in fata acestui mare dar a proorocit-o marele prooroc Isaia zicind «Grai-voi catre acest popor prin oameni de alta limba $i prin buzele strainilor. a vorbi in limbi ? Cei bo: eu cred. ca daca s-au indepartat de noi semnele. prin acest semn simtit al darului. se face cunoscut celor credincio^i ca inca exista o lucrare a Sfintului cre^tinilor. — — erau atra$i §i incintati de toate cele trupe?ti. dovada a lucrarii launtrice petrecute in suflet. «Fiecaruia se da aratarea Duhului spre zice Pentru aceasta §i Pavel Cor. El a fost un semn dat Bisericii numai pentru o vreme. caci omul primea darul vorbirii in multe limbi. Ca noi credem in El far. 7). a scitilor. 11—12). deoarece erau de de idoli $i mintea lor era inca neascutita $i mai nesimcurind izbavitf vorbeau prooroceau» (Fapte. Cei de la inceput. dar aceasta li se dadeau semne. ca au 2). acum deci. daca ar fi fost botezati atunci. Spre exemplu iertarea pacatelor este spiritual. ca li Prin urmare. caci de la multi aud acestea $i adeseori .$i pururea se intreaba pentru ce toti cei botezati vorbeau in limbi atunci. cum a fast la primele Rusalii ale PREOTUL : Acest dar f al vorbirii in limbi. nu a fost dat de Dum- nezeu pentru toate veacurile. ca sa in acest sens zice $i Pavel ci limba indienilor. deoarece a fost un dar $i un semn numai pentru vremea cea de la inceput a cre§tinismului §i pentru cei necredincio^i (I Cor. a§adar. Sfintul Duh aduce mirare $i uimire asupra celor necredincio^i. ascultati-ma cu dinadinsul. 13. nu se un gaj al adevarului in care credeau. care zice in aceasta privinta : vorbirea care se aude in afara este o invederare §i o Intr-adevar. a li. 6). pentru teleg } : buzele lor strainilor. 14. cei straini de limba incredintarea celor necredincio?i. dupa cum se vede. 2. ci ca ne cinste^te. adica a celei nevazute. De asemenea. pina la sfir^itul lumii. curatirea eel curatit iar : . Pentru nu crede are nevoie de zalog. Ce inseamna. in a egiptenilor. Cei care folos» (I : : Dar poate ca cineva ar spune pentru care pricina nu se fac acum semne ? In aceasta privinta. nu aveau insU titoare de darurile netrupe$ti §i nici nu $tiau ce este darul spiritual. 14. $tiu ca am fost curatit de pacate. 8). nu credincio^ilor. nu poate fi dat vederii tnupe§ti. indata i-ar fi auzit glasuind in difcM-iLe limbi. voind sa arate credinta noastra. a gasit pe $i Vedeti. 2. Eu. A$adar... prin aceasta lucrare vazuta a darului vorbirii in limbi straine. caci nu vedem cu ochii un lucru ni se curatesc pacatele. ci pentru ca ne cinste^te foarte mult. ci ca la ajunga credincio^i . pe apostoli vorbind «in limbile lor» despre «faptele minunate ale lui Dumnezeu» (Fapte. apostolul Pavel a proorocit ca «va inceta» {I Cor. 19.

. botezul cretin este unul singur ?i nedespartit. . care inlr-un calnicii (unii) < * «Glosolalia» este «vorbire» in vreme ce pronuntarea unui amestec ciudat de sunete nu poate fi numita vorbire. insa este de neconceput ca (Fapte.:~i-—-i^^i^i^i^ 242 DESPRE CREDINTA ORTODOXA §i DESPRE VORBIREA IN LIMBI j \:\ ?i semn. . se pot spune urma- toarele a) nu intelegeau nimic. 14. care este cu totul deosebit de eel cu apa. Cind cei de fata nu sint straini ci numai localnici. I la Rusalii. Cuv. cu privire la cele nevazute. botezul cu «Duh stat descopera Tainele Sale I Cor. 33) rft ?i Mintuitorul (Fapte. care este mijlocul eel mai la potrivit pentru a ne face sa intelegem ceea ce El ne descobun §i mai mijlocirea bolboroisirilor. : vorbe$te oamenilor. 14. ci oavorbire menilor. Prin o noima. uneori. 3. de la Cincizecime. Eu insa. 1). care este aclov. El mai mult ne-ar incurca deci I pera. . ci limbi cu inteles $i deci. arat toata credinta. proprii unui : PREOTUL nu vorbe^te oamenilor. 1942. «cu apa $i cu Duh» (loan. 2)... limba noastra materna. (\ir<« este Unul singur ?i Care nu Se contrazice. • f popor « strain. r dar este singurul care are un oarecare ci^tig. Dumnezeu I$i Duh. tatorii sa nu inteleaga : fara talmacire. PREOTUL Intr-adevar. 2. 14. fiecaruia. 14. 3.inil P Cui vorbesc in limbi cei insuflati? Lui Dumnezeu sau oamenilor? leu 1 . 5) ? i despre'eare El a spus ca va fi «cu apa §i cu Duh» (loan. n-ar ii fara sernn. pretind ei ca vorbirea in limbi prin darul Sfintului Duh consta in pronuntarea unor sunete care nu pot fi intelese decit numai prin talmacire ?i deci printr-un alt dar al Sfintului Duh. 2. 1—13). loc spune intr-un tinta. c) Prin darul vorbirii in limbi. 16). Dar fj eel mult ca rugaciune nu e de prea mare valoare deoarece e f acuta mimai aceasta cu mintea (I Cor. Deci. ca al lui loan dar nici numai cu Duh. 1—12). pe mad au §i alt dar. Dumnezeu ne-a dad indemina. ci lui Dumnezeu §i nimeni nu-1 intelege. ci bolborosire. Atunci. INVATACELUL: A? vrea mai inainte dar sa fiu : mai lamurit asupra textului citat ne lasat in suspensie «Cel ce vorbe^te in limba straina . ci lui Dumnezeu». 2). 3. iar ace. 12. ei Sfint ?i cu foc» (Luca. . dovedeste ca. Ei s-au adresat direct ascultatorilor in mai mult de cincisprelimbi diferite. spre a ne fi $i noua inline -§i altoi m . ci lui Dumde darul duhovnicesc in Faptele Apostolilor (2. 3. dar mai ales darul «vorbirii in limbi» $ al talmacirii. cu totul altfel ? Aceasta e cu nrpu- vorba de «limba» sau «limbi» tec ciudat de sunete nu poate fi numit vorbire. Sa ne gasim oare in fata unei contraziceri a Scripturii. «CnDumitru Fecioru. 14—15). Bu- 258— 260).. fiinded nu graie?te taine» (I Cor. precum ?i in ce a constat area tru intiia data minunata in limbi.§tia au inteles totul fara talmacire numai lozece . apostolii nu au vorbit lui Dumnezeu. un ames- incilcite si de vreme ce Scriptura toata a fost inspirata de Duhul Sfint. de folos (I Cor. : INVATACELUL Cei cu care am linga darul «vorbirii in limbic. Chiar daca. trad. 5). eel inzestrat PREOTUL . ci oamenilor. eel insulKit oamenilor. iar dupa Fapte. cita vreme sint neintelese $1 fara nici mi se fac semne» (Sfintul loan Gura de Aur. 5 I Cor. Insa^i practica apostolica : ne-ar lamuri. 1—12. Dar manifestarea acestui dar.. 1. folosindu-1 Insii cu acest mijloc de inchinare «i rugaciune (I Cor. 11 cele minunate Dumnezeu sa faca vreo descoperire prin bolborosire. ce este altceva decit botezul cre?tin pe care il vestise atit loan Botezatorul (Matei. cure^ti. Exista oare doua botezuri creatine ? Oare nu spune Sfinta Scriptura ca este un singur botez (Efes. in vol. iar in altul.. In vdrtutea celor constatate : mai sus. H nu vorbe^te nu vorbe^te lui Dumnezeu. de cite ori se imparta?e$te botezul cretin. unde este descoperitli (jefflnezeu. in duh. 1. 2). d) . 14. pp. fara sa fie $ inteleasa $i cu judecata (Rom. 8 loan. iar sunetele b) In Sfinta Scriptura este . se imparta?e$te cu apa §i cu duh deodata. adica fara sa fie cu duhul. 4.. 11 Marcu. fel. Acest botez revarsa asupra lor diferite daruri minunate ale Sfintului eu de vorba pretind ca. Ar fi oarecum firesc ca asculel. crezut in El. in legatura cu practica acestei Taine se vorbeste fie numai de apa. de Pr. 14. 12. Aceasta este pricina pentru care' fi gingave nu pot fi numite limbi. 1. vintari din Praznicele Imparate$ti». dupa I Cor.. cum a revarsat la Cincizecime peste apostoli (Fapte 2. 5) nu numai cu apa. in textul acesta ni se spune ca eel insulldt al glosolaliei INVATACELUL Mai Limbile vorbite prin darul Sfintoilui Duh pot fi intelese de ascultatori $i nu intotdeauna au trebuinta de darul talmacirii ele nu sint nedeslu?ite $i incilcite. apa §i duhul constituind doua realit&tf de neaparata trebuinta ale unuia $i aceluia^i botez care este botezul cretin. 13) ? Iar «botezul cu Duh Sfint §i cu foc». 16—17). fie numai de Duh. 2.

PREOTUL lume i : Intr-adevar. nu un rod al Sfintului le un dar pentru un anumit timp al BiseDuh. Dar. 5. pe care nu le pot intelege fara talmacire. fiecare cre^tin ar trebui sa dovedeascii — ou drept cuvint ca eel ce vorbe$te in limbi ca in I Cor. 1—13. facerea de bine. l)»i chiar au aratat ca intre localnici e nofolositor. indelunga-rabdarea. fara talmacire. cum a fost cazul citat in Fapte. 1 oamenilor $i lui Dumnezeu. Felul lor de a explica glosolalia face ca scopul ei sa fie fara de nici un inteles. Altfel. curatia» (Gal. Marele apostol Pavel zice «Roadele Duhului sint dragostea. In astfel de cazuri. prin sine insu$i. pentru ca ascultatorii erau straini. aiba cre$tinul din toate timpurile. pari creatine spun ca pot dovedi prezenta Sfintului Duh in ei prin practicarea vorbirii in limbi insuflate. 1 — 12. 14. este ?i Pe fata pamintului exista nenumarate limbi care nimeni diintre oameni nu poate sa le cunoasca pe toate. Dar a?a ceva inca nu s-a intimplat. frate. totu$i contradictii nu exista. Aici este qre$eala unora nu pun textele de acord de aceea ajung la eontraziceri grave. de vreme ce. limbile graite prin darul Sfintului Duh sa fie neintelese. In Corint insa. straini sau localnici'. deoarece ea este ricii. sau le avem mai putin decit alti crof?tini ? spune a§a ceva inseamna a-i osindi pe altii din mindrie ^i a judeca prea partinitor. noi Duh apostolii in noi ar nu am fi cre?tini adevarati. cita vreme poate nici nu le-au auzit vreodata. alteori nu. adica vreunul sau altul dintre ascultatorii cunoscatori ai citorva limbi Straine sa inteleaga fara talmacire din bolboroselile «insuflatilor» intr-o voi ca din toate cele ce am vorbit noi dosprc «Glosolalie» sa precizati pe scurt punctele principale. . — Cor. in functie de felul ascultatorilor vorbesc $i Fiecare cre^tin adevarat trebuie sa aiba pe Slinlul adica sa fie un «vas ales» al Sfintului Duh. in vreme ce inca dintru inceput dii pa cum s-a aratat mai sus Dumnezeu i-a dat un scop cu inteles bine determinat. ne lamure^te deplin.. 2. se poate spune 12) — varata. exis- cu neputinta ca ascultatorii sa le inteleaga fara talmacire. cele vorbite de ei sint «taine» (lucruri ascunse. In comunitatea cre*tinilor adevarati. Deci. blindetea. 12. r 14.. : Insa el nu poate fi contrazice cu luat ca punct de plecare singur. nici pe la noi §i nici in alta parte. 2 nu vorbe^te oamenilor. Cine se dovede^le a avea aceste roade ale Sfintului Duh acela are $i P^ Sfintul Duh oarc noi. credinta. INVATACELUL A? : PREOTUL : Asculta. De ce alunci care trebuie sa . ni 1-ar fi cerut tuturor. iata ca prinxre roadele Duhului nu este pomenita vor: : * * birea in limbi. ascultatorii pot intelege totul. ne$tiute). Nici ei in^i^i nu 1-au folosit decit doar in cazuri extraordinare cind a avut un anume rost. 10). drtodoc^ii. cum sint cele enumerate mai sus. iar pe care ii au. ci lui Dumnezeu.. dar ortodoc$ii nu o pot dovedi prin INVATACELUL: nimic. intre localnici. pe r $i toti cei din Corint. Darul vorbirii in limbi nu este un dar obi?nuil. pentru ascultatori. nu le avem deloc. Deci.F~ 244 DESPRE CREDINJA ORTODOXA DESPRE VORBIREA IN LIMBI 24'. ci lui Dumnezeu. nimeni nu poate cunoa^te toate limbile din ?i este foarte posibil ca. $i cei ce nu vorbesc in limbi pot sa fie buni cre$tini. bucuria. 2 e limpede $i. $i 2. daca limbile vorbite prin darul Sfintului Duh sint omene^ti. Dar prezenta Sfintului Duh nu se dovede^te numai prin vorbire in limbi. 30). Adeptii unor (jru Duh in el. macar o data ^i undeva ar tre- 1-am socoti drept o conditie a mintuirii $i a prezentei Duhului Sflntf Apostolul zice «Oare toti vorbesc in limbi ?» (I Cor. 2. fara eel din Fapte. §i tine minte : adevarata vorbire in limbi. atit in teorie. pentru ca $i intr-un text $i in altul spune adevarul : cei insuflati uneori putind fi intele?i. nu toti au acelea^i daruri. : Deci. Atunci cum se poate prctinde ca toti au darul vorbirii in limbi ? Apostolii nu ni 1-au cerut. lucrarea Sfintului Duh in el. dupa cite 5'tiu eu. : bu sa se intimple ceea ce s-a intimplat la Ierusalim $i la primele Rusalii. Totu^i. limba oarecare. 12. bunatatea. In Ierusalim (Fapte. oameni de alta limba. se poate cunoa?te truni conditiile acestea : numai atunci cind va fn- Cei care vorbe^te intr-o limba insuflata sa fie inteles dv \o\ en 1) straini care sint de fata. pentru ca ei nu aveau in fata decit localnici ne$tiutori de alte limbi $i de aceea nimeni nu intelegea. 12. infrinarea. caci lipsa lucrarii Sfintului fi o dovada sigura ca noi nu sintem pe calea cea ade- au vorbit oamenilor $i au fost intele^i. A$adar textul 1 I $i eel din Faptele Apostolilor. PREOTUL prezenta $i : Cu adevarat. pacea. 2. ci unul deosebit $i nu este dat fiecaruia (I Cor. prin darul Sfintului Duh. sau nu pot intelege nimic ? lata intrebarea care cere un raspuns S-ar parea ca raspnnsul e greu ! de se dat. 22— 23). A r INVAtACELUL se vorbesc tente. asa cum n-au putut «unii» (localnici) de la Ierusalim prin a se el. cei insuflati nu vorbeau oamenilor. cum a fost la intiia Cincizecime. cit ?i in practica.

A$adar. Pidalion. 405). gnostici §i quacheri de mai tirziu. ' r 22). 20 invata ca apostol Pavel arata ca noua. . nu mai avem nevoie de vorbirea in limbi.• in Hristos. 45). ci de limbi noi VORBIREA CU CEI MORTI (NECROMANIA SAU SPIRITISMUL) • (Marcu. 7) cite. Mintuitorul no cei ce se ocupa cu «necromantia» sint «fericiti cei ce nu au vazut ?i au orezuiU (loan 20. sa insemne o bolborosire de vorbe intr-o limba neexistenta sau de nimeni priceputa. acela al talmacirii o vorbire in vint $i o nebunie (I Cor. este nevoie fara acesta. Bolboroselile $i sunetele nearticulate. cum a fost cazul din I Cor. ci numai la inceputul cre$tinismului. varata Glosolalie. mai presus de toate. sint cu totul straine de Duhul lui Dumnezeu vorbirile celor ce li se pare ca au dar harismatic $i indraznesc a rastalmaci ade- oameni indurerati de moartea unor INVATACELUL $tiu ca multf spiritism $i au ramas s3 practice aceasta vorfiinte dragi au recurs la bire cu mortii. 2 ale Sinodului VI Ecumenic. care a fost un dar harismatic la incfeputul cre^tinismului. erau mult su- Capitolul 33 Este cu totul exclus ca vorbirea in limbi. 14. De aceea marele apostol Pavel a aratat ca darul vorbirii in limbi va inceta in Biserica (I Cor. fila 145 al Marelui Vasile. darul vorbirii in limbi a fost altele. 3) . De ce Biserica nu permite acest ducru ? : • Atit in dumnezeiasca Scriptura a Vechiului ?i Noiihii PREOTUL de ?i in invataturile sfintilor parinti avem o multimo Testament. precum cuvintele incil- pe care le auzim la vorbitorii in limbi din ziua de azi. ca sa creada in Hristos. editia 150 $i Canonul 1 al Sinodului VII Ecumenic Canonul 1 1844. 8).. 13. iar — — pret sa vada cu ochii lor in chip simtit cele ce trebuie a ii liis. 23).ilo |><< . 6) $i ca acela al altele. ar fi de neinlaturat contra2). Bisericii pentru totdeauna. 5. celor ce am cro/ul Luca. ni se cade a umbla in puterea credintei $i nu in a vodrrii. 7). al dragostei perioare. Darul vorbirii in limbi nu a fost dat. frate. 14. 5) ' = Chiar la inceputul cre$tinismului.246 DESPRE CREDINJA 2) ORTODOXA \ Cind cineva vorbe$te intr-o limba insuflata intre localnici care mi cunosc limbi straine. 17) • dar. ?i zicerea cu textul din Faptele Sfintilor Apostoli (cap.. pe care Biserica lui Hristos cea dreptmaritoare i-a dat anatemei pentru totdeauna (vezi Canoanele 1. al talmacirii. iscoditori ii invata pe unii oameni sa nu fie muUimuU Dar demonii cei de a umbln In puMintuitoralui $i a apostolilor Sai cu invatatura ci sa voiascS cu oiic adeverirea credintei celei in Hristos terea ?i caci zice : «Umblam prin credinta.Pidalionul de Neamt. ca e Dumnezeu adevarat. ci pentru cei necredincio$i» (I Cor. precum : — . deoarece limbile sint semne 4) (harisme) «nu pentru cei credincio^i. dovede§te ca Dumnezeu pedepse$te po marturii temeinice prin care se (vorbirea cu mortii). y* unul din darurile cele mai mici in Biserica. vorbirea in limbi este $i de un alt dar. pe cind proorociei (predicii). se aseamana foarte mult cu manifestarile paginilor in fata zeului Dionisos §i cu ale ereticilor montani^ti. fila 215—217. 1.. 14. 13... nu prin vedere» (II Cor. Dupa ce noi am crezut in Iisus Hristos. 16. spre a trezi pe pagini $i pe Ludei. prin darul Sfintului Duh. caci atunci nu s-ar mai vorbi de limbi. Iar marele .

Revelatia dumnezeiasca ne ofera toata razvratiri ale vorbire laconica e strain obiceiului Scripinchipule cineva ca felul de Scriptura in numele lui Dumnezeu ciilrc turii. ca singele Maxim.. Noi nu avem nevoie sa comunicam cu mortii. Negresit.tWT I Itt 248 1 DESPRE CREDINJA credintei. 11 se vor deschide ochii ^i rintilor ca daca vor minca Dar. Dar unii ca ace$tia. Iar dumnezeiescul parinlc «Iata.. $i iara§i «Barbatul sau femeia. . seama Omul iar a o verifica prin experiente simtuale qarantia adevarului. daca smt de crezare oricarui duh. zicind atentia sa fim cu mare grija si sa nu cercati duhuxile. Scriptura. ci cauta sa iscodeasca. 26. caci : — — toarei din Endor a venit «cel parut Samuel» (Cuvint pentiu pitonisUi). 13—14). 21.M. cap. spirit diavolesc. de vor chema morti a?tepte de la : : proorocul Samuel. Deci. crezind acelor naluciri. 4. Unul din Noi». sa cada in propria sa sabie (I Regi. a in care au cazut si s-au ascuns.. fiul lui Iesei» sa-i (I Par. pentru ca n-a pazit cuvintul Domnului $i pentru ca a intrebat $i a cercetat o vrajitoare $i nu a cercetat pe Domnul. Dumnezeu a poruncit in Vechiul Testament «SS nu alergi la cei ce cheama mortii. insemneazd Dumnezeu o deplina siguranta ca in $edmU>lc' Apoi niciodata nu poate exista adica eel care a fost cherruil presupus spiritiste ar fi de fata spiritul se pot substitui spiritelor demonii deoarece si spiritele rele apostol Pavel zicind «Nu este de bune. care s-a Nyssa zice «Sparitul era atit de urit incit vrajisfintul Grigorie de ar fi fost cu neputinta sa fi fost al toarea s-a ingrozit de el». 31 I Par. Si ca sa nu-. 12). . 9—14? IV Regi. cu pietre sa fie uci§i. cap. vorbirea cu mortii ne poate da dovada ca sufletele mortilor traiesc. au vazut prapaslia vor fi ca «n'iste dumnezei*. spune : Chemarea spiritelor mortii este «uriciune» inaintea lui Dumnezeu $i El nu o permite in poporul Sau (Deut. deoarece Dumnezeu uo-a descoperit tot ce ?tie El ca este de folos $i de nevoie mintuirii noastre. el ajunge sa se departeze de Dumnezeu $i de invatatura Bisericii lui Hristos. de vreme ce il $tim din dumnezeiasca descoperire ?i este o chestiune de credinta. sa asculte cum vorbeste Mea cu viclenie. Asa. 6). Spre exemplu. Dumnez. care cochip ironic ?i osinditor pluralul «S-a Dumnezeu sadita in Adam de amagirea sarrespunde cu ideea despre care a ascultat de diavolul. 31). p. care urmeaza in rautate pe Saul. Nu numai sfintul Pavel.. lui a fost data lui David. omului impotriva voii Sale. ?i Eu voi umbl. 28. la vrajitoarea din Endor (I Regi. comentind aceste cuvinte.i umbla impotriva Israel: «Daca veti 27—28). Dar acest lucru nu este o noutate. la nu dati Dumnezeu» (I loan. dupa ce au mincat. dupa greseala lor. ci un toarea din Endor. 19. cine vrea urmeze lui Saul in nelegiuirea chemarii spiritelor mortilor.. sa ia seama. socotind-o ca pe una dintre cele mai mari r asupra lor* (Lev. ci ?i credem usor oricarui duh. De aceea a $i fost el omorit $i domnia $i ? : ratia ?i viata a fost osindit de Dumnezeu dat drept spiritul lui Samuel. care nu aseulta de poruncile Lui. de pilda. 1 — 3).. 10). pe la vrajitori sa nu umblati ?i sa nu va intinati cu ei» (Lev. 153). 28). Ill. nu se multume?te cu cele descoperite pe calea credintei $i cu cele desooperite noua de Dumnezeu prin Sfintele Scripturi. nu a fost spiritul lui ca. mirare deoarece insu^i satana se preface sfintul loan Evanghelistul ne atrage 11. asemenea demonilor care il indeamna la lucruri neingaduite de Dumnezeu. ci — : — : «Iubitnor. 10. A$adar.?i ca sa mustre pe omul : Dumnezeu pelui. Adam s-a facut ca zis : sau de vor vraji lor este r sa inoara neaparat 27). la chemarea vrajisfint parinte spune acelasi lui Samuel. nefiind nevoie de verificare prin vedere. chiar in cazul lui Saul cu vrajiInca si sfintn parinti arata Samuel eel ce se aratase. Scriptura ofera viclenie» (Lev. 20. Intra nimic nu se deoimpotriva voastra cu vol. dupa cum ne invata marele in inger al lummn»> (II Cor. IB. ca de pedeapsa lui Saul se fac vinovati inaintea lui Dumnezeu. Unii dintre cei ce au astfel de indeletniciri de a chema spiritele mortilor aduc ca marturie exemplul lui Saul care ar fi practicat acest lucru prin chemarea sufletului lui Samuel. De pilda. Atunci Dumnezeu.. cap. 14). diavolul le-a spus protopaprilejuri in Sfinta din pomul oprit. ORTODOXA • VORBIREA CU CEI MORJI 24' I care recurge la practicarea necromantiei este un vrajma? al lui Dumnezeu. Caci tocmai pentru aceasta faradelege a pierdut Saul ?i impa$i astfel. ii sebeste viclenia de ironie» (Filoe. sa Dumnezeu urgie §i pedeapsa asemenea aceluia. asa cum arata (cu acoperire) Scripiar nu cu adevarat deoarece acest fel de vorbire este folosit §i cu alte tura (I Regi. Pedeapsa lui Saul pentru nelegiuirea vorbirdi cu mortii o arata Sfinta Scriptura zicind «A$a a murit Saul pentru nelegiuirea pe care o facuse inaintea Domnului. ideile despre dumnezeire pe care le invagraieste lui Adam potrivit cu multe exemple chad eel ce intase acela de la diavol. intrebuinteaza in facut ca Unul din Noi».

a. cred ca. Acest parut Samuel i-a spus lui Saul «Miine lu $i fiii tai vetf fi cu mine». in Sfinta Scriptura ni se spune ca la Schimbarea la Fata a Mintnitorului s-au aratat Moise $i Hie (Matei. 22. prin ei. 5. minciuna in locul adevarului. de asemenea. nu avem nici intentia si nici cindu-i pe sfintii si chip simtit. unde mai ales. recunoscuta chiar in practica Bisericii. 1—20) $i a Na$terii Mintuitorului (Luca.. In Biserica dovada fiind cazul se practica ceea ce se nume^te invocarea sfincre$tina. unii din sfintii parinti nu primeau nici un fel de aratare. iar dupa invierea Mintuitorului s-au aratat mai multi morti din morminte (Matei. INVATACELUL lui Saul cu neciomanta din Endor ?. Deci. caci.a. Intr-adevar.. decit dupa o foarte atenta verificare. la vestirea na§terii sfintului loan Botezatorul (Luca. ? } f lui se arata oamenilor in mod exceptional : : lepSdat cuvintul Domnului ? i Domnul te-a lepadat pe tine'. Iar sfintul loan Scararu] spune ca «cel ce tuturor vederilor Tocmai lamurit prin cele spuse mai sus. 19 Tob. ca sa cunoasca prin experienta ca din ascultarea si rautatea sa a imbratisat moartea in loc de viata. «umblam prin nevazuta si prin credinta. pentru ca a intrebat ?i a cercetat o vrajitoare §i nu a cercetat pe Domnul» (I Par. 1) §i cind insu$i Samuel ii spusese lui Saul «Nu ma voi intoarce cu tine.. 16. Necromantii au scopul si intentia sint ale demonilor care li se arata in chipul celor morli). : Tot astfel. reprezinta o despre Saul §i necromanta din Endor a fost PREOTUL Adevarul : datorita primejdiei in^elarii prin vedenii $ vise. Ea confirma. 1. cum isi inchipuise el. 2.. doctrina biblica. de asemenea. credinta. 8. In Testamentul Vechi s-a practicat necromantia. 5 9I ^i sfinti ai 19—20 12. invoingerilor. 7—9 $. ca sa nu mai fii rege peste Israel» (I Regi. care auzise impotriva lui Saul cuvintele lui Dumnezeu «. . aparitia : numai apostol Pavel. ceva anticrestin.. 27. vorbeasca cu Samuel. 1. 10 catre fata. care in in scopul chemarii lor in ajutorul celor bune sau o vorbire cu mortii oarecare. 26) ? Cuvintele aspre cu care Scriptura mustra f&r&delegea lui Saul «A$a a murit Saul pentru nelegiuirea sa. de a chema spiritele mortilor (cu . 9—15). 10. Si oare cum i-ar fi spus aceste cuvinte el. 43).a. pe morti pentru soarta celor vii ? TnDumnezeul sau? Sa intrebe. la suferintele din Ciridina Ghetsimani (Luca. 28. 13 ?. Si viselor nu crede este filosof acela§i lucru cu necromantia. VORRIREA CU CEI MORTI r o r. l 20. in loc sa interventia lor spre folosul $i slujba unor drepU . a vorbit cu «cel parut Samuel». a cazut din darul lui Dumnezeu.. Cuv. in timp ce «dracii slavei de^arte ?i ai mindriei pe cei slahi de minte in vedenii ?i visuri ii fac prooroci» (Scara. cum isi inchipuia el. Noi.. 7). dupa invatatura marelui PREOTUL unor in- gori. Ea ar con: 1NVATACELUL cere prezenta spre a ne descoperi anumite le auzi vocea $i de a le Dumnezeu sa ramina ascunse omului. . in fapt. 1 ' de pilda.l 2. Adam. fara sa avem pretentia do a-i cea nevazuta a mintii si simtit. si anumite taine in legatura cu viilotul spre a li se descoperi. cap. cap. beste minciuna e predat ei spre pierzare. fond nu este decit o invocare a sufletelor tilor $i a ingerilor. iar alteori in vis (Matei. lucrarea noastra in invooarca vedea sau de a-i auzi in chip lor este zulta ca necromantia nu este straina cre§tinismului §i. nu este . Iar cind bogatul nctnltrebati legea si : nu prin vedere* (II Cor. Dar aceste fata $i la chemarea oamenilor. 13—14) concorda intra totul cu tilcuirea acestor sfinti ?i dumnezeie$ti paring ai Bisericii lui ai : pentru ca misiune primita de la a cauta comunicarea cu mortii.) ei au comunicat cu oamruii 5. ca sa nu mai fie rege peste Israel» (I Regi. 52—53). Saul. in loc sa se faca dumnezeu. 2. care 1-a inselat.l-am lepadat.250 DESPRE CREDINTA ORTODOXA precum . In virtutea acestor fapte.. nu este nicidecum ingerii lui Dumnezeu. de a-i vedea aievea sau de a pretentia de a vorbi cu ei in Spiritism spun ca Sfinta Scriptura aminte?te de citeva aparifii ale unor oameni morti sau ale unor ingeri. Noi taine care sint menite de la in sfinta rugaciune numai prin privirea vorbim cu sfintii si cu ingerii prin credinta. descoperirea» (Isaia. In ce private invocarea sfintilor ?i a duhovnicesc*. la Invierea Domnului (Matei. nepermise in legea lui Dumnezcui. ca. 17. 19—20). adica cu diavolul. 2 •7 S Vechiului §i Noului Testament (Fac. Ele confirma $i .). 3). ci la porunca aparitii nu s-au facut la voia nemurirea sufletelor §i putinta lor de a Ii Dumnezeu.).a. raul in locul binelui. Auzi celor morti si alte curiozitati «Nu se cuvine oare poporului sa alerge la ce spune Sfinta Scriptura oare. 15. luind chipul lui Samuel.. VIII). 12 Fapte. se afirma ca spiritismul vii intr-un fel V -1 : Dumnezeu — ins a nu confirma dreptul omului de — printr-o ingaduinta sau printr-o Hristos.

sau Dumnezeu insu?i. care dupa graft ingerul catre ^Ioan persoana lui loan Botezatorul. proorocii de^arte 14). Caci legea mintii. care 23. caci nu-1 spun cu scopul de a ne folosi. nu avem nevoie ne trebuie mai intrebam pe morji tot ce avem — Cind Dumnezeu ne trimite prooroci ?i nu ne descopera direct. 22. vreunul din sfinti pe fratli sai. 3. ucenicn L-au totrebuie sa se reincarneze (Mai. despre loan Mintuitorul a care vi s-a descopent in profeti (Matei. nu nicx nu 1-am cerut.» lostiv ruga pe Avraam sa trimita pe Lazar in casa porunca lui Dumnezeu. marele apostol a adus-o 18). prin ingaduinta §i '.pamint. 3.a.. 16. chiar si de sine si cu frica do cu toata smerenia. chiar de ar fi (II Cor caci Dumnezeu nu Se supara mult mai bine sa nu o primim.si va a*o/. Caci a Ilie in lui Ilie> (Luca. intr-adevar va vein . 8—9 Iez. negre$it ca este de la diavolul.). ci cu viclenie. 1/). 11. — facut prin Sfinta Scriptura $i Sfinta Tradijie. Noi. : : trebat pe Domnul : arat3 in chipul spiritelor mortilor.$i a-i fotografia sfinti si pe ingeri spre a vorbi cu ei. de la demonii care li se • afirma ca aminteste cazul reincarnarii lui invatatura Sfintei Scripturi. este nevoie sa Dar. 30 31). ne cum a-i vedea . vrcun sfint sau inger la cu scopul de a-L vedea sau de a vedea pe vremea rugaciunii noastre fi de a vorbi cu el In chip simtit sau auzit. §i Scriptura zice mai depart voit. intocmai ca proorocii mincino^i amintifi in Sfinta Scriptura. scotind duhul eel pitonicesc din ea (Fapte. Iar cind un «desooperitor» nu este de la Dumnezeu. care li se arata $i vorbesc cu ei $i pe care unii spun ca le-au $i fotografiat. 6—7) acedia vestesc (Ier. £ I -» b«t __ _B. 1). vedenii mincinoase. De altfel.. Zbormcu7. $i en adevarat. nu sint trimi^i ? de Dumnezeu ? (Ier. voind a la in§elare. care departeaza Si ingeri in vremea sfmtelor ruganevoie sa vedem pe sfinti si pe avem credintS si privirea cea nevazuta a ci sa ne rugam numai prin ciuni cea mai de seama a rugaciumi fara nici o imagine. prin invocarea sfintilor §i a ingerilor. la invocarea sfintilor sau a ingerilor.». pe Iar a dori noi sa chemam pe pazim sa nu luam lupul drept pastor. lucru este cea mai mare nebunie acest vrajitorii spiriti^ti incearca — _ *. 1.riti$ti cer. inseamna ca El nu voie^te sa ne faca alte descoperiri.v. — * Dupa cum de a-i s-a aratat mai sus. deci. chiar de ar spune $i adevarul.. Zavoritul. 27. ce duce adeseori — dupa dumnezeie$tii paring — o nebunie sau o mindrie la ie§irea din minfi. caci Dumnezeu. noi. cele ce voiesc ei.252 DESPRE CREDINJA ORTODOXA tatalui VORBIREA CU CEI MORJI sau ca S3 Iar daca. $i in ruqaciunile noastre catre ei noi nu avem intentia nici curiozitatea vedea sau de a-i auzi in chip sim|it. Care este adevarul < adica reincarnari (loan. ne inchipui nimic» (Sfintul Teofan «a nu este Vezi. §tiind ca nu ne sint de folos. oi au facut cu el cite au noscut vorbit despre loan Bote/aloml. unii ca ace^tia nu trebuie crezuti. inger de si satana se preface in stim ca vedenie de la Dumnezeu si ade11 14-15). prin descoperirea dumnezeiasca ce ni s-a afla el §i sa-i apiece astfel prin pocainta r comunice starea in care se sau ingeri ar voi avem pacat.' intii Ilie? Iar El raspunzind a venit. au infeles ucenicii ca Iisus le-a «Atunci este Ilie reincarnat sau nascut 17 10—13). ne duce : pe om de la Dumnezeu. de pilda. varata 'e §tiind El ca noi. vol. nu au trebuinta de mai mult (Luca 11.. cerem prin ei de la Dumnezeu cele ce va voi El sa ne dea spre folosul nostra. 15 29. Altadata. prm aceasta. dar ei nu l-au cuEu insa va spun voua ca Ilie a si la loc toate. 21. vol. Avraam le-a raspuns ca celor vii le este de ajuns descoperirea Legii («Moise §i Proorocii») $i. caci acest gind este dicivoleasca. la tacere. noi sa-i de §tiut spre mintuire bine zis pe demoni $i — spre folosul mintuirii noastre. 15 . Noi nu trebuie niciodata sa ne rugam chiar lui sfintilor sau ingerilor. sa ni se am dorit noi acest lucru si pentru aceasta. 28. adica acela despre vie» 23-24). teri din nou zis: Ilie : . de asemenea. 16 Dumnezeu» $i (Filoc. §i inchipuiri ale inimilor 14. $i... eel ce va sa zis. 14). Ba. 16... pe cind vrajitorii spi.'. ca carturarii ca trebuie sa vie rtal «Pentru ce dar zic 1NVATACELUL : Spiriti§tii reincarnarea este admisa. ca nu cumva ceea ce se arata lumina §i slujitor al dreptati. _r*u -•- *-w ^r^J j"V #**"* ^'^""^ ™ ~1 Si 1 f tL ? 32 . Noi nu in?elatorie draceasca.. Deci loan Botezatorul (Matei ar fi inva t at ca exist<i «>. ? f 14 r 15 — 16 fim cu mare atentie si sa in aceste cazuri. a$a cum fac vrajitorii spiriti?ti la chemarea spiritelor.. deoarece nu arate in chip simtit. noi cind facem lucrarile smereniei. Iar merge inaintea Lui cu duhul si puterea «Si va «E1 este Hie. din curiozitate. din Filipi spune ajuns a se inchina fara de forma lui cu toate ca cele spuse de ea erau adevarate. pe roaba cea cu • duh pitonicesc. cu cunostinta ne imbracam sa fie nalucire de diavol. Iisus Hristos din nou pe 3—7 $.

Toate celelalte invataturi spiritiste sint tot atit de anticre^tine ca f?i cele infatuate mad sus. gre§eli proprii sau gre§eli ale parintilor (loan. vin.. care ne invata : i «Nasterea din nou» despre care vorbeste Mintuitorul (loan. exista decit o singura inviere $i reincorporare. cind apostolii au intrebat ce gre$eli ispa$e$te acest om prin pedeapsa lipsirii de vedere.a. la sfirsitul lumii. Dovada luminata si stralucita despre aceasta este faptul ca.8s. cum ar fi putut el sa apara impreuna cu Moise pe Tabor. dar aceasta reaparijie nu se intimpla inainte de nasterea lui Mesia. dar una singura. adica prin botezul crestin. 17. intr-adevar. ci va fi «inainte de a veni ziua Domnului cea mare si infrico?ata»' (Mai. si Trupurile sint create de Dumnezeu. adica spre a-$i putea manifesta prin el puterea Sa vindecatoare. naturala. Sfinta - Scriptura nu face lui Ilie nici macar dupa doctrina spiritista. trupeasca. Textul insu$i exclude intelesul unei nasteri Sufletele sint create direct de V Despre preexistenta te fi sufletelor. 3. imbracamintea etc a predica pocainta. am mai gasit in Bib lie nu text dificil. reaparitia lui me. ci este orb numai ca prin el sa se arate lucrarile lui Dumnezeu (loan. 3). pe baza spiritului invataturii Mintuitorului. 2). 3—7) nu este reincarnare. dar adevarata ispa^ire se face abia dupa Judecata de apoi. trebuie sa intelegem numai c3 el va fi la fel cu Ilie in ceea ce priveste misiunea de apoi in ceea ce priveste rivna. (IVRegi. ci El invata ca aici exista : PREOTUL Una este reincarnarea §i — — numai indreptare £1 iertare. 17.254 DESPRE CREDINTA ORTODOXA VORBIREA CU CEI MORTI 7!>'> Proorocul Maleahi a proorocit. 11. in cazul de mai sus nu caei cum in chip gresit au banuit apostolii este vorba de o ispa$ire Mintuitorul a inlaturat aceasta parere gre$ita. renegindu-si identitatea lui Ilie. nu de ingeri. $i nimeni nu $i-o poate face singur. aratind ca acel orb nu ispa$e$te nimic. a carui existenta este in chip ruitor confirmata de cuvintul Revelatiei. din nou in trup. cea de l<i slir- Nu din rai Venice. caci Ilie n-a 9 avut nevoie de purificare si periecfionare. pentru toti oamenii. Este exolus ca loan sa fi contrazis pe Mintuitorul. : PREOTUL INVATACELUL : In legatura cu aceasta. Nu ^itul lumii. 3. ci ca rasplata. a$a afirma unii spiriti^ti. iar nu la sfirsitul lumii. poate niciodata cineva dintre oameni sa oblige un suflet sa sau din iad la chemarea sa. confirma reincarnarea lui Ilie in persoana lui loan si ca aceasta reincarnare trebuia asteptata atunci. 21). cu ocazia vindecarii orbului din nastere de la lacui Siloani. subliniind ca nu este vorba cum gresit intelesese Nicodim de o a doua nastere. Cel putin. la intrebarea mdeilor din Ierusalim. 14. Locul de pedeapsa este iadul. in nici un chip. si cind trupul material va fi transfigurat spre a fi adaptat vietii — Demonii nu ne pot mintui. 1. Dar nici mintea chibzuita nu admite posibilitatea identificarii reincarnat. cind insa se va face nu pentru «purificare». precum cred ratacitii spiriti. Totusi. la Schimbarea la fata a Domnului (Matei. cind va fi invierea luluror. 3) ? cu totul altceva este ispa^irea unor pacate proprii sau ale parintilor. De altfel. pacatele sale dintr-o viata anterioiara.^ti. adresata lui loan prin mijlocirea preotilor si a levitilor. 9. $i dupa invatatura crestinu exista reincarnare. acesta le-a raspuns categoric «Nu sint» (loan. 10—13) s-ar parea ca.i Cum . [)<* aici ar rezulta ca orbul putea sa ispa$easca. Dumnezeu. In invatatura Mintuitorului nu exista nicaieri pedeapsa unei dreptaji razbunatoare inca in via^a aceasta.). 23). l. 9. Rascumpararea a facut-o numai Mintuitorul. daca este sau nu Ilie. Ispa$irea se face uneori - $i in viata de aici. Daca Ilie s-ar fi reincarnat in persoana lui loan Botezatorul. fiind demascate de invatatura Sfintei noastre Biserici Ortodoxe. conform careia o amintire ?i nici Sfinta Traditie. Din cuvintele ingerului. dupa invatatura cre^tina nu poav/ vorba. iar aceasta insemneaza inaintea judecatii de apoi. ci nastere spirituals «de sus» prin «apa duh». eventual. intr-adevar. sl<i- reincarnarea se face in scopul purificarii i perfectionarii. ci numai asemanator cu el. loan Botezatorul nu poate fi identificat cu Ilie reincarnat. activitatea. si Despre «perispirit» («inveli^ul nici spiritual))). adica in pragul sfirsitului lumii. traiul. care arata ca loan va merge inaintea Lui cu duhul si puterea lui Ilie «reincarnat». Cuvintele Mintuitorului (Matei.

m. Dr. 1. 17 18). care lib ere sa ispiteasca pe oameni. ca fii. 25G DESPRE CREDINJA ORTODOXA VORBIREA CU CEI MORTI 2f>7 putea face una ca aceasta. ? d) este «uriciune» inaintea lui Dumnezeu (Deut. ritul sint (Vezi pe larg toate acestea pina ce se fac buni s. Trupul animale si spinte bune. ajutapl de ingeri. : ! sau metempsihoza. se reincarneaza a Pr. ase* cu Sfintul Duh. dar nu-1 mintuie?te. ca nimeni de acolo sa nu poata trece la noi (Luca. are perispirit. 6. pina la judecata de apoi sint lasate caror locuinta * — dupa marturia 13—17).«toA P«"^ *£ in Pravila — * Deci a?a r cum sufletele dreptilor sint in §i mina lui Dumnezeu. Daca prin «medium»-urile lor apar spiritele pe care ei le cheama. 11. sufletele dreptilor sint spiriti^tii in mina lui Dumnezeu. care stapinesc sub el alti dumnezei este populat de ^P-jte planetare. a$a ?i ale celor pacato$i.. sau ca . dupa marturii: I lo sectan{ilor $i ale §efilor spiriti^ti. ci sint duhurile necurate ale intunericului. din iad din imparajia mortii. pe pamint ? $i inca. sint sub cheia puterii Dumnezeu $i nu sint lasate la dispozitia unor spiriti^ti care sa le cheme cind voiesc $i sa le slujeasca lor la lucrurile cele neingaduite de Dumnezeu. 18. suprcm nicinati cu alti dumnezei solari. alti zei planetari. «prapastie mare s-a intarit». 9 — 13). 16. Universul Sb cerului. carora se lupta fiecare cre^tin cu armele Dumne' zeu INVAJACELUL Dar se poate vorbi despre o doctrina a spiriti$tilor ? PREOTUL Doctrina spiriti$tilor este foarte variata. se poate lasa vazut fletul omului cind ei sint vrednici si cred cei vii. re care se arata oamenilor prin medium-uri prin spiritele perispirit si spirit . spre bine «t yemcarnamintuirea se capata prin evolutia e) spun ca si . 6. intr-adevar. cred . vreun suflet de acolo. lar cei ra. 12) $i impcrtriva (Efes.a. ci pe ale celor pacato^i. poate comunica cu Dar poate ca va in zice cineva ca. Oare poate cineva din oameni sa ia un suflet din mina lui Dumnezeu fara de voia Lui §i sa-1 cheme spre a veni unde voie$te el ? Oare poate cineva sa treaca peste prapastia aceea netrecuta — aratata noua in Sfinta Evanghelie §i sa aduca. sufletele celor rai §i pacato$i sint lasate in afara supravegherii lui Dumnezeu ? Auzi ce zice Domnul in descoperirea sfintului evanghelist loan in aceasta privinta «Nu te teme Eu sint Cei dintii ?i Cei de pe urma $i Cei ce sint viu. Nicodim Sachelane). In general a) tagaduiesc $i dogma Sfintei Treimi $i o inlocuiesc cu un dumnezeu 1 . Am fost mort. Dar oare. Spiritistii re anumite planete s regwni mai mici.d. cind noi $tim prea bine ca sufletele dreptilor sint in mina lui Dumnezeu ? Mai $tim ca intre noi cei vii §i cei morti. $i iata. ci in in imparatia moT^ii. dar ca iad $i ^edin^ele lor sint tele celor drepti. $i am cheile mortii $i ale iadului» (Apoc. folosindu-se de un mijloc care s-ar r Dumnezeu ganizatorul ei (demiurg) .- dumnezeul este s r r c) ei spun ca Iisus Adevarata reverie se face indrumeaza pe om.. acelea nu sint spiritele rudeniilor celei negraite §i nemarginite a lui »» sau ale prietenilor lor. * omului se nb*c«to. 26). ca suca omul este alcatuit din trap. Oamenii buni au in ei vesnice. care nu nu cheama suflein mina lui Dum- nezeu.: .. prin chemarea lui. sint viu in vecii vecilor. toji organizati in ierarhii 37 - Credinta Ortodoxa . : Sfintei Scripturi — este in vazduh lui $i a •' (Efes. dar rationale. Biseiiceascd admit un dumnezeu ^gnut.

pe fata foii a 9-a incepidicl cu «Dupa astronomii cei vechi. calendarul iulian rmnfnca cu o zi si o noapte in urma. Iar in timpul intiiului sobor a toata lumea (de la Niceea). Iulius Cezar. o noapte §i o zi se pogoara izomeria in 300 de ani $i ceva mai multi. la 300 de ani. fata de calendarul ceresc. A$adar gasi in Pidalionul de f : din aceasta cauza. dupa 134 de ani a coborit cu o zi la 23 martie. §i in urma. nu se face totdeauna intr-una $i aceea^i zi. attuned. la fel s-a intimplat ?i dupa Sinodnl 1 ocumcai PREOTUL Dupa cum aminind tat Invii Nichifor Grigoras (1324). in anul 44. A$a ca sfintii paring de la Nicrci dupa cum §i sfintii apostoli fac prima indreptare a calendarului iulian $i izomeria cea de la 24. a coborit cu trei zile in urma. care. raminea in urma. : PREOTUL Deci se vede.) Prea Cuvioase Parinte. o noapte §i o zi se pogoara la 134 de ani. ci s-a indreptat. dar a ramas scris in vico carte aceasta raminere in urma a calendarului celui vechi (iulian) ? PREOTUL Aceasta raminere in urma a calendarului vechi o p<>U INVATACELUL: : Neamt.nml 325 in vremea Sfintului $i Marelui Sinod Ecumenic de la Niceea. Dar dupa Intocmirea acestui calendar. 17). care era la data de 24 martie ?i 24 septembrie. Iar dupa cei mai noi. izomeria (echinoctiul). chiar in mavarateca izomerie pentru nepotrivirea a insa$i mi$carii soarelui de la apusuri catre rasarituri. c& izomeria 'calendarului iulian de la anul 44 inainte de Hristos $i pimi Id . $i care zice ca : «Indreptarile caleiul. precum se vede scris in cartea ce se cheama «Tomos agapis». potrivit cu izomeria (echinoctiul). era la 21 martie. vechi zic ca nil Calendarul vechi nu s-a schimbat. Acest calendar a fost intocmit de filosoful pagin Iulian Sosigene din Alexandria. care in calendarul iulian cm a^ezata la 24 martie $i 24 septembrie. editia 1844. caci cei ce tin pe trebuia schimbat. dar in §1 celui nou imi : problema calendarului celui vechi ? T i • * altii*. Plorindul al 9-lea unde se vede scris a?a lomeu $i altii. dupa Sevastos $i r vedea scris rindul de sus unde scrie a$a il poti in Pidalion. o fixeaza la 21 martie — — unde era vechi.inilm iulian au ramas neglijate trebuie negre?it de a se indrepUi» (Problc . cap. ori. : * INVATACELUL dupa soborul : Cum a fost cu raminerea intii ? vazut in Pidalion. la locul aratat. astronomii cei vechi au observat ca acest calendar raminea in urma. caci avea mare nevoie de indreptare. dupa altii. la 23. ca cre§tinii chiar din vremea sfintilor apostoli nu se mai tineau de izomeria calendarului iulian (eel vechi). izomeI ria ajunsese la 21 martie.DESPRE CALENDAR TJ. Lucrul acesta Capitolul 34 tot DBSPRB CALENDAR INVAJACELUL ^ : «Deci pripe fata filei a 9-a. Acest calendar a fost intocmit si asezat la acea vreme. iar unii mai noi au dovedit ca la 134 de ani. 23 §i 22 marti<\ mai inainte de ei au facut-o gasind-o in urma cu trei zile pina la venirea lor. iubite frate. pe vremea Sfintului $i Marelui Sinod ecumenic de la Niceea. cu o zi si o noapte. apoi dupa alti 134 de ani la 22 martie. inainte de venirea Domnului. : Parinte. in ami! 325. Ca in vremea sfintilor apostoli era la 22 martie dupa marturia acelora^i apostoli (Cartea 5-a. din porunca imparatului Romei. puteti spune ceva ? PREOTUL Ce vrei sa $tii despre acesta 1NVATACELUL: A? vrea sa ?tiu daca a fost nevoie de indreptat stilul calendarul eel vechi (iulian). dupa cum am vazut.

Nichifor. profesor de matematica $i astronomie la Padua.. 1964. El constata ca $i mainta^ul lui. fila 339: «Este de nrdumci. Matei Vlastares. ramas cu adevarat cu . de asemenea. can*. Uranologion.. Popescu. iubite frate. adica dupa echinoctiul adevarat. invatStorul Andreas Stibonius. teolog ^i matematician. Iar in prin modul de bisectare pina la un tre anul solar $i eel civil este redusa face ca diferenta de o zi $i o noapte s<» minim de'2. aratind ca gre?it. au lucru pentru ce canonul acesta urma dreplarea calendarului rului iulian (vezi la au aratat nepotrivirile calendaTeodor Popescu. ChirlPa?ti $i reforma : este asa. : 1NVATACELUL Dar eu am auzit pe cei cu stilul vechi spunind de- indreptat ca este catolic. Gheorghiu. cardinalul german Nicolaus do Cus Cusanus 1 1464). de vreme ce intiiul sinod a liicul sa se arate cind are sa fie nedumeririi /icvin ca . a reluat studiile problemei pascale (1271 El a aratat ca echinoctiul este socotit cu 7 zile mai tirziu $i a stabilit ca acest lucru este o abatere de la hotarirea Sfintului Sinod de la Niceea. Panaite Donici. 50).. nr. p. cum era \w echinoctiului de primavara aducerea vremea sfintilor paring de la Niceea. 7 9.P **J face un <ipH amintit mai sus Invatatul apusean Roger Bacon Vl-lea (1265—1268).§tii ca la anul 1325. Apoi renumitul sorbonist.M. medic §i filosof la Viena.iiiuunii 2G0 DESPRE CREDINJA stabilirii datei Pa$tilor. vazind raminerea lui. iulian. nu vremea voi aminti macar putini dintre ei. marele invatat §i isloric bizantin.02 secunde. sute de ani inainte. El a cerut indreptarea calendarului pentru ca tabelele pascale sa corespunda cu datele astronomice (dupa Ilarie de Pitavius. calendarului ?i l-. Iar alt mare om de $tiinta.772 de ani calendaristicd ortodoxa romand. in 1355. a intocmit singur o «Syntagma» in acest scop. In anul 1262. Ca i urma a calendarului iulian s-au ocupat de indreptarea fiindca : tescu. Slintclc ajunga de abda dupa 42. diferenta anuca intre calendarul r am in a calendarul ortodox indreptat diferenta dinnoapte la 3500 de ani. regele Alfons al X-lea al Castiliei. Prohlema stabilirii. In baza cercetarilor acestor man ca Pa§tele se serbeaza adeseori fost dupa ei. deoarece s-au departat de ziua lunii pline astronomice. ca eel gregorian. Pascalia. care in 1240 a convocat un colegiu de astronomi ca sa calculeze datele exacte ale calendarului. 381). In Apus. p. p. Sfintul Sinod in anul 1816. cind se implineau 1000 de ani de la Sfintul §i Marele Sinod Ecumenic de la Niceea. dominicaeste locul $i nici ( ( =--= ca raminerea in urma a calendarului iulian era Sa $tii. inginer-sef. socotind ca este timpul potrivit pentru indreptarea propusa de el.l gre^elile acestei Pascalii este Dr. arata ca autorul Inca sa mai $tii ca ^i tilcuitorii canoanelor din Pidalion cuno^teau nul Italian Ignazio Danti (Perusinus 1*1586) $i multi alfii $i au cerut in- a calendarului iulian. 8). Paul de Midelburg ( f 1534).. Iara$i de indreptarea calendarului $i de data Pa$tilor s-a ocupat mult Gheorghe Ghemist Plethon ( f 1450). 382 389). $i a Pascaliei — Pascha. prin bula «inter gravissimas*. $i se a^teapta luna plina urmatoare. Acest lucru se aral/i cunoscuta in Biserica noastra cu ingrijitorul Episcopiei Buzaului. Grigoras.«. l«i din marturia arhim. ORTODOXA DESPRE CALENDAR . «Ortodoxia». a adus proiectul sau la patriarhul Isaia (1323 1324). Spre deslegarea dreptarea cea pentru Pascha inloll . Papa Grigorie al XHI-lea invatati si a altor multi care au 24 februarie 1582. p. f. prin care imparta$ea aceea$i tema. Georg Stannstetter. lugarul Isac Arghyras. lata ce scric la subfoarte bine raminerea in Cartagina. la V. si eel astronomic. ei au intocmit Tablele planetare alfonsiene. arata ca din sfir^itul Ceaslovului tiparit de pascaliei vechi sintem cu 13 zile in urma. p. Ace?tia de pina aici au fost invatati greci din Rasarit.l de Teodor M. tnspre calendarul nostru XHI-lea la anul 1582.. (1572—1585) a anuntat la suprimarea a 10 zile (5—14 act. ca1372).l insemnarea canonului 61 din zice aici ca la fiecare sinod do \n*slv. care au avut preocupari pascalologice §i de indreptare ma — arata ca pe la anul 1760 izomeria coborlIn Pidalionul de Neamt se «Pentru ca §i noi vedem ca izomeria a se de la 21 martie la 10 martie 11 zile inapoi» (vezi canonul 7 apostolic. ca loan de Sacro Busto (de Holy wood). 204). ceea ce (amanunte. recunoscind $i el justetoa propunerii lui Grigoras. $i sa mai -$tii un lucru. Roger Bacon 1 1292). 1628. foarte multi invatati filosofi in §i astronomi. Albertus Magnus ( f 1280). daca la serbarea Pa$tilor nu se tine cant de luna plina care cade intre 15 martie ?i 20 martie. ca tabelele pascale nu mai corespund.. in care cere indreptarea papa Clement al : * — _ direct la V/ • >v — echinoctiul a ajuns la 12 martie *i calendarului vechi. Apoi alt mare invatat. Pierre d'Ailly ( t 1420). ailii PREOTUL Nu gregorian indreptat. Oare asa sa fie ? dreptat de Papa Grigorie al a calendarului. 74 §i Const. Sa .) §i rereforma calendarului iulian prin la data de 21 martie.

Apoi. Acolo... in frunte cu patriarhul ecu- menic de la Constantinopol $i cu to^i patriarhii Bisericilor Ortodoxe care au fost acolo de fata. consfatuirea l. socotind ziua de 1 octombrie care ramasese in urma calendarul iulian. in zi de Duminica. ni iuerea in urma a calendarului de $i la 21 la 8 martie. sarbStorile stabile liocin' consfatuirea considers ca pentru desavirsit. i . episcopi precum se vede in practicable intiiului sinod cele scrise de Ghelasie. In anul 1948. Biserica noastra Ortodoxa Roin octombrie. se calca rinduiala pentru toata lumea ortodoxa consfatuirea considers obligatoriu polnvil p.l tarirea a fost primita de catre toate iiosi delegatii lor. stilul vechi. au hotarit sa indrepte calendarul iulian $i sa aduca echinoctiul de la 8 marmartie. Deci.-. Hosfinji $i praznicul Sfintelor Pasti numai dupS a sSrbStori caliei alexandrine. intocmit §i recunosci. au fost de fata aproape toate Bisericile I — Biserica noastra dreptmaritoare de Rasarit. ramasese in urma ca $i Pascalia cea din cadrul ei.i intiistatatorilor si reprezentantilor Bisericilor Ortodoxe Autocefale de cum. : PREOTUL INVAJACELUL darului ? : : Dar cum §i de cine s-a facut indreptarea calen- PREOTUL Nu patriarhul Miron Cristea a indreptat calendarul. Astfel. lesne aflata. sarind peste cele mans. ci ci de sfintii pSrinti de la Niceea mai corespund rinduielilor celor puse Bisericilor noastre suron. ca acum»..l cal(>.: 1 > 262 DESPRE CREDINJA ORTODOXA DESPRE CALENDAR Wu\ parintii africani dar nu $i au adus numai canoanele $i hotarul credintei sinodului I. canoanelor Bisericii $i rinduielilor sfintilor paring §i ca prin ra: INVATACELUL PREOTUL lata : Dar cum ?i cind s-a facut aceasta indreptare ? calendarului pentru Bisorici Moscova a ajuns la concluzia ca importanfa faptul ca el se raporteaza la sarOrtodoxa se defineste mai ales prin praznuire trebuie sa se l. sau au trimis delegati ?i imputeraiciti pentru a semna in locul lor.. Biserica Serbiei.a. in anul 1924. stabilita cu tic^ totii Marele Sinod ecumenic de la Niceea.i vitS.a/. de diferite sisteme de calendare ce cauzate Pasti tocef'ale. In anul 1923 s-au adunat la Constantinopol. INVATACELUL Dar PREOTUL Noi serbam : : Sfintele Pasti odata cu crestinii ce tin stil ill pentru ca asa ar trebui sa facem vechi. ti-am spus atitea marturii la cei §i de la invatatii din Rasarft §i de din Apus. Dar poate §i pentru ca inca nu era atita de bine cunoscuta mdreptarea aceasta §i dupa urmare nici cu amanuntul §tiuta $i tarea cea dupa Pa$ti. intr-un sinod. Ortodoxe.. caci cu adevarat calendarul era ramas in Parinte. exista in Bisorici U> . pe vremea sfintului dumnezeie?ti pamarelui imparat Constantin. 13 zile cu serbam Sfintele Paftt dupa stilul vechi? de ce parte la Caci cei ou stilul vechi zic ca patriarhul Miron Cristea $i cei ai lui t§i-au uitat de rinduiala veche $i au stricat calendarul nostra eel sfint $i credint-a ortodoxa. la Biserica Greciei.'/. prin reprezentanti lor. care nu cunosc nici dogmele Bisericii Ortodoxe.c batoarea Sfintelor Pasti. cercetind cu frica lui Dumnezeu $i cu amanuntime chestiunea calendarului iulian $i vazind ca prin indreptarea lui nu se aduce nici o ^tirbire dogmelor. precum la Sinodul Panortodox. In privinfa serbarii Pastilor ?i tie are urmatorul continut «I. Caci asa s-a inca nu au indreptat calendarul. reprezentanti ai tuturor Bisericilor Ortodoxe.. Ace$tia au facut indreptarea calendarului celui vechi care. si pascalia veche cum ti-am urma si nu Nu-i deloc as a cum zic oamenii cei simpli. In dorinta de a pastra unitatea indreptarii calendarului. sarbatoarea Slmlrloi Pentru a inlatura deosebirile cu privire la II. nici ce este calendarul. aceasta cerinta a »is. Pascalia alexandrina satisface intru totul daic. practicile lui intru care. PatriarecumenicS de Constantinopol si Patriarhia Antiohiei §i in anul 1924.i uil. fiindca aceasta sa fie sSvlrsitd |». care au hu. hia Alexandriei. pe rind. INVATACELUL in Biserica noastra ? : cum a fost indreptarea calendarului cind va gasi vreme potncare Biserica sa faca indreptarea calendarului 10 martie. prin mitropoliU. a indreptat calendarul Patriarln. ultima rezolua intregii Bisenci. uncle facut intelegere la Moscova. dupa Balsamon.. care facem acest lucru pentru unitatea si pacea Biserica Rusa s. a?a de Sfintul la 21 cum il a^ezasera cei 318 $i ri n(i de la Niceea. a indreptat calendarul si drept 14 octombrie.<biblice in acord cu hotaririle Sinoadelor §1 pe legile dar nu odata cu PasL'l«> intutindenea la aceeasi data. urmind ca sinod. dupa cum ai vazut. dar urma $i a tre- buit negre'$it sa fie indreptat. se cuprindea indrepr Bisericile Ortodoxe. nu pentru ca a$a ca $i calendarul vechi sint rSmase in aratat.(lanil PinS in momentul in care va fi III.

Episcopi. Mucenic loan hramul Sfintului si Marelui la Fericitul Palnarh 1)..'. iar toate celelalte sar- slujba si nici la impartasire ? nu-i primed nici la ce lerusalimul patruzeci de polocind grupul nostra de peste am lost la lerusalim. Sfintul nu fac si ei ca cei de la Lsfintu Munte. INVATACELUL cu stilul vechi. si al IerUsa Fericitul Patriarh Benedict intra* in aud en t a la Prea rini au «N. macar ca acolo inca stil vechi sau atit episcopii. care sin. episcopii cei ce tin cu preotii eascTimpreuna cl« . lerusalim. rea lerusalimul. de ce nu fac ceea ce daca zic ca tin ca la CI mulX us: ^a n dupa nou indreptat.^r <& ^ »* ? Dar ai auzit ca este obligatoriu ca toji preotii credincio§ii din fie- care \aro.l in cI.. dar nu vor sa asculte nici de ma: nici Bisericii. Preoti si Prea SfintUii impartasesc cu toti crestinii care mint slujesc * se m : . adica pe stilul nou. v. a carui pastrare in numele unita^ii $i al iustilul Bisericii birii urma ne este poruncita de catre Sfintele canoane». $i semneaza Bucure$ti.p.. sa Sfintului Sinod si tarii din sa f e supusi Bisericii si stilul nou asa run. MitropolW. sa tina sarbatorile toate dupa stilul Bisericii din acea tara in care se gasesc.Um. care. $i - IV.. spune «La adresa nr. ai dogmelor si canoanelor cunoscatori credinta .M stilul vechi zic ca tin cu Daca cei cu . Tomescu.- locale pe teritoriul careia se gasesc. nici S= am^it ^^J^j^.^^ p episcopi §i . mil preotii § i monahii Rusa din Jara noastra.it cu macar un cu episcopii..IM hi a sluj. afara de Sfintele Pa$ti.1 eel Nou de la Siho.sUfost care ne-a pus-o a intrebareVe voieste sa-i pnmea ca A caci nici in audienta nu list printre voi?». Sntul cuvint nu ne a amin .. din 7 august 1954. iunie) nu rele sinod care s-a facut la Moscova §i de hotarirea conducatorilor tu- turor Bisericilor Ortodoxe care aveau acoilo pe Prea Fericitul Patriarh Aloxie. $i deci. . : PREOTUL Ba da. $it. Sfintei Biserici si nu primesc m. a toata Rusia.^. Bisericii sa dupa stilul vechi. Co. staretn dm ^gfife si preot . 439. lata deci la sinodul cum reprezentantii de la Moscova din anul facem Pantile stilul a toata Biserica Ortodoxa s-au inteles 1948 r $i an iscalit.1a noi doxe.este jreur. am onoarea a va comunica ca Biserica Ortodoxa Rusa din Bucure^ti praznuie^te toate sarbatorile cre§tine§ti de peste an dupa calendarul indreptat. ca pentru unitatea$i pacea batori. pina ce se va face un calendar desavir$i s ^. nou. dupa stilul nou indreptat..^™ monahi » ne-am imparta. Preot Superiorul Bisericii Ruse C. aceasta hotarire nu prive$te $1 pe cei (calendarul indreptat). dar cei cu stilul vechi zic ca tin cu Ieruscli- mente a in acea Biserica. cum fac cei .. Chiar Biserica She din acelasi sfint potir ratele Taine Munte Athos § i nimeni. mul si Daca tin cu lerusalimul PREOTUL: si cu Sfintul Munte Athos . ca unul din obiceiurile acestei Biserici. nici canoanelor cu Biserica noastra Ortodoxa. sint oameni luminati care am slujit Bisericii Ortodoxe.l.>.i nu voiesc ca nu este o dogma de "oblema calendar'ului dragostea si pacea Bisencn Or.. -e ™ dupa cum se praznuiesc aceste sarbatori in intreaga Biserica Ortodoxa Romana». : Dar poate.^ ^ •M. Daca unde se tine stilul nou achn.m. lerusalimului ? Oare sint ei mai al dreptei creamy ubui nca mele inconjurat de atitia mitropolitf a venit invatati in sfintele canoan. Co'nsfatuirea considera obligatoriu pentru cler credincio^i de Munte Athos. se tine stilul vechi. iac Ce dm lerusal.. vina sa slujeasca cu Prea au voit sa . calendarului sa strice unitatea. Deci iata ca cei cu stilul vechi din Jara noastra nu numai ca nu asoil la de Sfintul Sinod al tarii noastre. care tinea stilul vechi pina la acest sinod. Dar d< f-^^^ ^ . cit § i acest lucru I Pentru ca t s la nunte de Duhul S impreuna.( . 264 DESPRE CREDINJA ORTODOXA DESPRE CALENDAR Biserica autocefala sa se poata folosi de calendarul intrebuintat actual- INVATACELUL cu Sfintul : Bine. cei cu stilul vechi din Jara de la noi nu asculta * ' aceasta hotarire a conducatorilor Bisericilor Ortodoxe. raspunzind la adresa Sfintei Patriarhii Romane. i INVATACELUL Unde se PREOTUL In declarajia : : : vede scris acest lucru ? i preotului de la Biserica Ortodoxa Rusa de la Bucure$ti. a primit porunca de la patriarhul Moscovei sa tina toate sarbatorile de peste an. cu stilul vechi de . *?*?*« Mo Diacom de la Sfintul vm dm zic ca toate ce tm cu Munte sm £S*i. de ce care fac parte ». do. pricina se sup din tare. de ce m an.

Romane. ii rugam pe cei cu stilul vechi sa asculte cuvintele Prea Fericitului Patriarh cind Sfintele Pa§ti cad eel mai tirziu la 25 aprilie. prima 9 zi de dupa echinoctiul de primavara. 1952. Ea are comuniune cu Biserica Ierusalimului si succesiune aposlohca asemenea cu toate Bisericile Ortodoxe din lumen. ricitul Patriarh al Ierusalimului §i mitropolitii sai cind au venit *\ ?i s-aii ierarhii Bisericii noastre la Suceava. dupa stl$i sa tina toate sarbatorile de peste . se procedeaza atunci cind postul SfinINVATACELUL: Dar cum Apostoli lipse^te. atunci cind Pantile ramasa in urma cu 13 pascaliei vechi. desigur. : Poate. afara de Sfintele P. Dar de ce uneori postul Sfintilor Apostoli este mai caci dupa rinduiala canoanelor nu poate fi mai mic de 8 : hotarirea Patriarhiei Ecumenice din Constantino1. eel vechi. condusa de Prea Fenatul Patriarh Iustin si de Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane cu lerarhii sai. ca $1 calendarul iulian.a ca atunci' iid Sfintele Pa ti cad eel mai timpuriu. p. 266 DESPRE CREDINJA ORTODOXA si DESPRE CALENDAR Prea cu- 'ii/ senci ortodoxe din jara noastra si s a impartasit cu Sfintele ratele Taine din acelasi Sfint Potir cu Prea sahm nu-i recunoaste. Sfintul Sinod are putere sa porunceascS. Postul Sfintilor Apostoli nu este desfuntat ci t inut sub iconomia Bisericii Ortodoxe la : du-se hramul Mucenic loan eel Nou de la Suceava «Noi nu recunoastem in Romania alta Biserica in afara de Biserica Ortodoxa Romana. i lur/rf^VV le cu Sfintele P U P ° StUl SfintUor D Pa^ti. raspuns la intrebarea 93. caci : : : dar care sint oare abaterile canonice ale Parinte. INVATACELUL PREOTUL nonice. fiindca am facut asculpostul Sfintilor Apostoli Sinodului Panortodox de la Moscova. edihotSra$te Biserica» (vezi PREOTUL : : tia Sfintului Sinod. la noi postul Sfintilor Apostoli so cad tirziu din cauza Diodor al calendarul iulian eel neindreptat sau. cum i se mai spune. Cei cu stilul vechi nu asculta de Sfintul Sinod al Bisericii Orto- hotarirea intii-statatorilor tuturor Bisoricilor ()ih»« doxe Romane §i de Moscova in anul 1948 ?i au hotarit ca W>li prco doxe. referin: suprima sau este mai mic de 8 zile. avea postul caci daca Sfintilor INVATACELUL m c de 8 zile. caci cei cu stilul vechi zic ca noi am desfiintat postul Sfintilor Apostoli ? TUL NU_i d6lOC 3?a CUm ZiC aCe?ti cre?tini »* conducatorii lor ffr!°f amagesc cu L care ii minciuniie lor. »j tare de hotarirea Pa$ti dupa pascalia alexandrina. atunci postul Sfintilor Apostoli se intinde pina . nici intr-un an nu am mai Apostoli. de ce Biserica Ortodoxa din Ieru- Fericitul Patriarh Iustin al nu-i recunoaste nici Patriarhia Ecumeinteleaga acest adevar. a$a cum a a se . Nu asculta facut Prea ]•"•imparta^i cu Biserica noastra Ortodoxa. Dar. Dar poate Sfintul Sinod sa rinduiasca sa postim INVATACELUL chiar ?i in saptamina de harti de dupa Sfinta Treime ? : i. dar acest lucru nu este o pricing de despartire intre noi si Biserica Ortodoxa Romana si alte Biserici Ortodoxe §1 nici nu facem din calendar o dogma de credinta* (vezi predica Prea Fericitului Patriarh Diodor al Ierusalimului. Iar ramine de 8 zile. 409). inem calendarul t iulian eel neindreptat s«. care s-au adunat la stil vechi sa asculte de Sfintul Sinod tii ?i credincio?ii care mai sint pe an. a$a cum arata atunci cind crede de cuviinta ?i Marturisirea Ortodoxa. n Pascalia noastra T d A P° stoli stS ™ ^insa lega- 3. Nu asculta de indreptarea calendarului celui vechi pol. Biserica Ortodoxa Romana este sora noastra a Bisericii noastre.. din anul 1948. de nevoie. Apoi. In porunca «Timpul pentru indeplinirea postului il a 2-a a Bisericii se arata ca Invafatura de credinta cre$tina ortodoxa. din anul 1923.isti. atitea zile postim. sau este mai mic de 8 zile ? tilor raminem la hotarirea Sfintului Sinod fi cite zile PREOTUL: Atunci rinduie^te Sfintul Sinod. care a hotarit nici de Sfinta Patriarhie a Ierusalimului. Bucure^ti. cum se mai zice. sa se \XB$ post.ro se schtaM din data de 22 martie pina la 25 aprilie a. care este am primit sa facem Sfintele zile. de a sluji v 2. la $ase saptamini. in anul 1982 imparta^it cu dciti in dllo ortodoxa are 34 de date pascale c-j. din 24 iunie 1982 la hramul Sfintului Mare Mucenio loan eel Nou de la Suceava) INVATACELUL Dar cum stam cu postul Sfintilor Apostoli. partea I-a. eel vechi. a zis «Noi. la Ierusalim. asa cum mca dm Constantinopol ? Ca sS bisencu Ortodoxe Romane si cu alti mitropoli t i si episcopi din t ara noastra f Daca zic ca tin cu Ierusalimul. : celor cu stilul vechi ? Cei cu stilul vechi din tara noastra au ?i abater i ca ar fi fost desfiintat. la 22 martie.

i : *i ca- al . . se de- se due din sat in sat in eparhii §i parohii straine. preotii $i cre^tinii ?i stili. care. 13. . 68 Apostolice 7 al Sinodului al II-lea Ecumenic 95 al Sinodului al Vl-lea Ecumenic 57. a?a cit mai pe scurt. 1. 31.) . . prin aceasta. gina . Dogmatica. ei cad sub osinda cului $i canoane 3. Sinoadelor I ?i II din Constantinopol ?i 5. 95 $i 109 al Sinodului din al Bisericii : ? pentru aceasta ei ii numesc «catolici». 268 DESPRE CREDINTA ORTODOXA al IV-lea al Hotaririi DESPRE CALENDAR . razvratire ?i neascultare. din anul 1982. loan eel Nou de la Suceava. 4 §i 5 ale Sinoadelor menic 21 al : . 1 socotesc a$a. IX. 18 al Sinodului al Vl-lea Ecumenic. parteaza de imparta$irea cu preotii $i ierarhii no$tri. . 13. episcopii aprobarea Sfintului «lipsiti : preotii Bisericii . m . 16 al $. .S. 3. Episcopii lor Sinod al da canoanelor: 1 §i 35 Apostolice. Sinodului al IV-lea Ecumenic. canoane 55 apostolic 6 al Sinodului al IIosindesc de urmatoarele Ecumenic. cu de la sine putere. 77 ale Sinodului din Cartain : lata deci. Episcopii §i preotii stili^ti ? tiohia 5. 10. nici pe mitropolit. fara sa tina seama de aprobarea episcopului lo<?i fac slujbe a parohului din acele parohii $i. I Ecumenic. <>i de- faimeaza pe patriarhul. 1 al sfintului Vasile eel Mare $i altele. r Sinodului din Sardinia. numele Prea Sfintei Treimi §i. 14. ? nu au fost ale$i $i nidi hirotoniti cu aprobarea SfinBisericii Ortodoxe Romane $i. . 17 al Sinodului al VH-lea Ecumenic. 19 §i 22 ale Sinodului din Antiohia 4 $i 6 ale Sinodului al IV-lea Ecumenic 3 al Sinodului al VH-lea Ecumenic 12 al Sinodului din Laodiceea 6 al Sinodului din Sardes 1 al Sinoadelor 1 §i 2 din Constantinopol tului ? . cap. 3 ale Sinodului al II-lea Ecumenic. 4. in 30 zile in U. . . . . gra 5 al Sinodului din Antiohia 14 al Sinodului din Cartagina in rinduiala UiserlPatriarhiei din Ierusalim. la slujirea $i pe ascuns. §i-au facut singuri episcopie $i. 15. facind al doilea botez vechi in tara noastra. 13. Ortodoxe Romane. prin aceasta. prin aceasta. Cartagina 6 al Sinodului din Laodiceea 15 al Sinodului 1 §i 2 din Constantinopol 6 al Sinodului din Gangra 34 al Sinodului al VI -lea Ecumenic 8 al Sinodului al IV-lea Ecumenic §i 5 al Sinodului din An. ei cad sub osinda urmatoarelor canoane: 31 apostolic. Ei. 14 al Sinoadelor I $i II din Constantinopol $.. 13 ^i 23 ale : . ei cad sub osinda canoanelor 31 Apos4. dar pe care nu am vreme a le insuma aid. nice ale celor ce tin . . ei cad sub osinda urmatoarelor canoane 47. sa inteleaga ca nonica a Universale Ortodoxe. prin aceasta. prin aceasta. 34 apostolice 18 al Sinodului al IV-lea Ecumenic. Damaschin. 24 ale Sinodului al IV-lea EcuI Ecumenic tolic 15.a. . Episcopii . Episcopii $i preotii lor.a. S-a. «eretici» . lea aprobarea 11. cad sub osin- ei se copul locului. prin aceasta. cazind prin aceasta sub osinda canoanelor 12. a aratat eft proWtSfintului calendarului nu este o dogma de credinta $i o pricina de clespailiie ma intre Bisericile 4. fSra Sinod Ortodoxe Romane. Despre credinta Botez) Episcopii preotii stili$ti din tara noastra au rupt legatura du- hovniceasca cu ierarhia canonica a Bisericii Ortodoxe Romane §i. . 57 al Sinodului din Cartagina Ecumenic. 64.S. 16 ale Sinodului Sinodului al VH-lea Ecumenic 2. rastignesc a doua oara pe Hris$i este cea dintli ca ei tin cu Ierusalimul.§ti din tara noastra hulesc etc. de 9. 6. . de ce nu asculta de Patriarhul PREOTUL Daca ei cum ai vazut mai sus. 66. Cei cu stilul vechi. 2. in cuvintarea sa la hramul Ierusalimului. ei cad sub osinda urmatoarelor canoane 33. numele §i Sfintei Treimi. 105 $i 108 ale Sinodului din Cartacad 74 $i 75 ale Sfintilor Apostoli.a. 6 al Sinodului al II-lea Ecugina 28. ^ . Preotii stili^ti . 36 al Sinodului al Vl-lea Sinodului al IV-lea Ecumenic 6. din ura. Episcopii .. : .R. 4 al Sinodului din Antiohia menic 9 al de dar». precum $i cre^tinii condu$i de ei. Ortodoxe? Iar daca vor sa ftie rinduiala ierarhic.'. orinduieli Cei cu stilul vechi zic ca Patriarhia lerusalimului 1NVATACELUL: stilul $i : celor botezati in tos (Sf. 14 $i 15 ale Sinoadelor 1 ?i 2 din Constantinopol 31 al Sfintilor Apostoli 18 al Sinodului al IV-lea Ecumenic 31 §i 34 ale Sinodului al Vl-lea Ecumenic 5 al Sinoadelor din Antiohia $i altele 7. nu pomenesc la slujbele lor pe nici pe patriarh §i prin aceasta epis- . 65. prima este Patriarhia EcumenicS de Conslan cii . I si II din Constantinopol 12. sub osinda canoanelor 12. .§d preotii stili^ti ?i-au facut Minastiri fara Sfintului Sinod §i. 21 ale Sinodului din Antiohia 15 al Sinodului urmatoarelor 15 Apostolice. 6 ale Sinodului din Gan . 88 al Sinodului din Cartagina f $. Episcopii. .'» lul la nou (catendarul indreptat) (vezi aliniatul Moscova din 1948.$i preotii care tin stilul vechi din tara noastra savir$esc erezie cind boteaza a doua oara pe cre^tinii ce au fost o data botezati . . care sint gre$elile $i abaterile cano- . Mai sint inca ?i alte necanonice ale lor. loan 8.

a 2-a este Patriarhia Alexandriei. §i mai mult. in multe locuri din epistolele al alegerii. nodului al IV-lea Ecumenic $i 36 al Sinodului al Vl-lea Ecumenic. §i Capitolul 35 in numele Sfintei Treimi. la vremea potrivita. Numai cre$tinii care $i-au format o doctrina ratacita de la unele adevaruri ale invataturii de credinta ortodoxa se numesc eretici (vezi Pravila bisericeasca de Arhim. marele apostol Pavel aratS stringe oaste» (II Tim. g<il<i dreptatii §i incaltati-va re. el sfatuie$tc Timotei sa se lupte ca un adevarat osta$ al Domnului pe ucenicul sau partea ta de suferin|a. sa ramineti in picionsta impotriva in ziua cea §i i : picioarele. asculta de cea a Constantinopolului $i. vedere acest lucru. Avind in : tos» (II de^ertaciunile lumii. 3)... ca s3 putetf pra lor: rea $i. adica cre?tinii cei cu stilul vechi. caci pina acum. aratindu-i ca adevaratului osta? al lui Hristos nu Tim. ii zice «Nic lucrurile i se cade a se amesteca cu ce treburile vie^ii. ce are sa fie cu ei ? Vor ramine o ramura schismatica in Biserica Ortodoxa. impreuna cu celelalte patriarhii. atunci de la sine se fac eretici. fara aprobarea Sfintului Sinod §i de aceea ei sint schismatici (dezbinati de Biserica Ortodoxa Romana). : INVATACELUL PREOTUL : r amine Graitorul de Dumnezeu. 4). Gura lui Hristos $i vor voi sa se mai supuna Bisericii. lulnd pavaza credintei cu care ve\i puiva fiind pentru Evanghelia . Vezi despre aceasta in Pidalionul de Neamt. sint PREOTUL lice : Nu sint eretici. potrivit DESPRE «OASTEA DOMNULUI INVATACELUL: spume marele va<s PREOTUL dumnezeiescul apostol Pavel. sint osta$i ai lui Iisus Hristos. 2. organizindu-^i minasliri §i biserici deosebite. a$a diiul cum a fost injelegerea tuturor patriarhiilor in 1923. ca sa fie pe plac celui un osta* nu se incurca cu Ba. duhovnicesti $i ii indeamna pe efeseni sa le ia asu§i care sint armele «Pentru aceea. Ei au calcat numai legile biserice$ti administrative $i au ajuns la neintelegere cu ierarhia bisericeasca. editia 1844 canoanele 3 al Sinodului al II-Iea Ecumenic 34 Apostolic 28 al Sir : .^HM^HH » 270 DESPRE CREDINJA ORTODOXA linopol. ca un bun ostas al lui Iisus Hris«Ia-ti $i ii zice Apoi. Dar daca vor indrazni sa faca al doilea botez cre^tinilor care au fost botezaji o data canonului 47 Apostolic <?i altor camoane. va Indrepta ?i ea calendarul eel vechi. toate biruindu-le. ca toti cre§tinii care s-au botezat in numele Sfintei Treimi sale ne arata : Dar despre «Oastea Domnului» f ce imi pute^'i altele). . luafi toata armatura lui Dumnezeu. INVATACELUL eretici ? : Dar stili$tii. nu au gre^eli dogma- sau in cult. Nicodim Sachelarie.. A$a ca Patriarhia Ierusalimului. 2. a 3-a a Antiohiei $i a 4-a este a Ierusalimului.. imbracati-va cu plato?a pacii.

cei ce au ramas Dupa ce insa a ramas fara povatuitori imputmat si bunii crestini s-au Iisus Hristos : • adevaratii ostasi ai lui ea ale Sfintei Sca-ipturi. $i ve^nice (II uiiui vietii celei Tim. Cit timp put aprobata de Sfintul Sinod al buni. 6 13—18). sa se nostri in frunte ou voievoz. a devenit ostas si fiu al lui )umnezeu. Noi. Gal. 1942. zice^ se infrunte crestinul cu putea sa indeparteze pe dusman (care ne lupta hi aidevar. apoi au parasit practica traditional a numele si Hristos. trearata cS ostasii lui Iisus Hristos. lasa-1 din lupte {Cuvint la Inviere. Altii. «Izvoarele Ortoprilojuri de a te incununa doxiei». 6. cuceicir ii Tim. nu vor sa se Inchine ia sfinta alte multe abateri pe care nu le mai scriu aici. 4.. Domnul darului si maretia puterii ce ai iipli botez). ca Biserica botez «prin apa ?i prin Duh» (loan.» (I : i r r r «Lupta a tin bun calatoria am savir$it. VI DESPRE CREDINTA ORTODOXA ?i DESPRE «OASTEA DOMNULUI» coiful milif r 273 tinge toate sagepe cele arzatoare ale vicleanului. 5) si de noi la dumnezeiescul dupa har ai lui Iisus Hristos si ostasi ai Lui. 5). zice :restinii cei ce se botezasera . care. ca vezi 857. zice lea cea de la : multe parohii din diferite parti ale Aici la noi vin preoti de pe la care le fac unii din cei ce-si noastre si se pling de greutatile pe tarii zic « ostasi ai Domnului». printre altele. Bucuresti. de acum ea buna m-am luptat. cu ea impunge sfintul botez . Iar sfintul loan Gura de Aur care.i Apoi. 1 lui Iisus Hristos.dipe. narile. um §i spume lui Timotei «Lupta-te lupta cea buna a credintei. Ea ne-a nascut ege. asculta pe «Te-ai facut osta§ la Sfintele Pasti. s-a luptat in viata.. Cuvint daca vor duce lupta cea buna §i dupa lege. sabie ispita spre ascutita. betiile.. pe care noi credintei stramosesti a poporului doxe si neamului nostru. 2. 1 bune. pag. fara voia si stirea defaima cintarile Bisericii si zic altii preotilor din parohia respective nu mai sint bune azi si cS numai de aceea vechi . ale multor preoti. din marturiile acesiua aceea» (II Tim. INVATACELUL: int. si sa sarute sfintele icoane. se aduna singuri. Deci. 5. Apoi aratindu-i ca $ el singur. la incePREOTUL «Oastea Domnului» Bisericii Ortodoxe Romane. aceasta asociatie a avut conducatori imoralitatile. din cauza lipsei de Bisericii Ortodoxe. vor lua cupag.Iar cum ca ilunei sintem fii botez am devenit ostasi ai lui Iisus Hristos arataisi rugaciule la sfintul «$i 11 fa pe acesta sfintul botez. Noi nu trepastrat-o de la intemeierea Bisericii si a am abateri ale acelora carora le place sa inchidem ochii fata de aceste buie cu credinta noastra ortodoxa. ai luat mare putere. •. si anafora. care. 11 Tit. 18 am biruit — Credinta Ortodoxa . multi din cei ce Din aceste plingeri. credinta am pazit. Pavel iar daca sint ostasi numai cu buie sa se lupte dupa lege (II Tim.. cununa dreptatii. Luatf sabia Duhului. buni si invatati. s-au daca vor sa se incununeze. Ati aratat din Sfinta Scriptura ca toti cre^tinii ostasi ai iui Iisus Hristos. In loc de meni :resti<n botezat s-a imbraeat cu Hristos . Domnului» se opun Bisericii Ortosocotesc ca fac parte din «Oastea se nostru romanesc. pe care Domnul imi va da-o in ii s-a pregatit mie 7—8).. 3. vorbind catre iceasta privinta. frate. Asadar. dogmele. 210). Bucure^ti. nr. inteeste mama noastra duhovniceasca. frate. care este cuvintul lui Dumnezeu» (Efes. caci de atunci fiecare si povatuitori luminati si necunoscind multi din ei.i au pastrat-o din veac stramo^ii pe care vremurilor grele pnn care toate necazurile si furtunile vedem ca lor. 3.. unii din «ostasii Domnului» au trecut ca sint grecesti si la sectari altii . ii zice : de astazi cum a aparut ? INVATACELUL Dar «Oastea Domnului» a fost o asociatie crestina. nelamuriti in credinta.le». desfricaci foarte multi crestini paraseau care periclitau moralitatea pubhca. dupa har (I Cor.. 27).. Sfinta Traditie a Sfintele ratacit de la adevar. e$te viata cea ve?nica. dar ca sa cunosti tu bogatia pe el sa se lupte cu tine. nu vor sS vin in biserica dar nu fac semnul ai Domnului». cheme «ostasi ai Domnului».. 58). 4. fumatul. aratind ca Dumnezeu angaduie ca si dupa a se incununa din lupta. 3. din asa zisii «ostasi cintarile de la oastea Domnului sint sfintei cruci. hotiile si alte feluri de rautati. Kiriacodmmion. ostasi ai lui Iisus Hristos ? Dar eu va intreb : cum au devenit exes- inii PREOTUL De : la sfintul si dumnezeiescul botez.si ales al lui Iisus» (vezi in Molitielnic la copilul care se boteaza) osta$ pentru a te incredinta si mai puternic in -induiala sfintului botez). oferindu-U tie multe primit de la botez. osta? al lui Iisus Hristos. toti cre^tinii sint ostasi ai lui Iisus Hristos dupa Evanghelia Mironositelor. 7 — 8). deoarece — spun preotii . 6 12). Marele apostol invataturile sfintllor parinti. nici Scripturi. 5. aduc paguba Bisencn. intelege. ea a adus mare folos Bisencn. ci dezertori si oaacestia nu mai sint ostasi ai lui Iisus unii ca folos. Bisericii lui Hristos.

V. mireni au voie sa predice in public? INVATACELUL Dar erestinii nicidecum. E un lucru bun acesta ? §i adunari PREOTUL tile : Nu este bun. citim Arie. care. sa prezinte anumite se mentine unitatea credmtei Bisericesc. aratat mai sus.: 274 DESPRE CREDINJA ORTODOXA nn DESPRE «OASTEA DOMNULUI» 27 r> de trebuie sa tinem cu sfinjenie la dreapta noastra credi-nfa cea de totdeauna. dupa a$a : a urma rinduielii celei predate de Domnul si dregatoria bisericeasca. De aceea i-au oprit episcopii ca sa spre incheierea acestui Caintelept decit cei intelepti. au doara toti doara toti adauga «Ce te faci pe tino apoi (I Cor. : INVAJACELUL PREOTUL Au : Au fost cazuri in istoria Bisericii cind episcopii au oprit pe preoti sa predice in biserica ? fost. in canoane nu dau voie mireanului §i public. Dreptul Canonic al Bisericii. VII. Caci intr-o Biserica. §i preotii pot sa predice in biserica. fara de aprobarea episcopului PREOTUL Nu au voie : : locului si a preotului. De aceea rugam staruitor pe fratii no§tri preoti care au in parohiile lor «osta$i ai Domnului» sa se ocupe cit mai de-aproape de ei $i sa-i invete. Socrate (Hist. unul mina. oaie fiind ? Ce te faci cap. 132. PREOTUL oi : lata ce zic : «Nu se cuvine crestinului mirean a porni cuvint in public sau a invata. : . 29-30). : preoti sa predice in biserica ? osti. iar altul sa se invete». Numai si a$a vor putea sa-i faca pe ei adevaraji osta^i ai Domnului $i sa-i aiba ca pe ni$te adevarati cre$tini §i ajutatori in misiunea lor preoteasca. canoanele. intru blindete. pag. ceva. nici caul. 9 i eel ce : oarecare sa tilcuirea lui Grigorie Teologul. 549—550. zice glasul Apostolului. . sa fii mat stramutlnd Canonul acvsU. eccl. 22). Apoi. 12.. La fel spune ?i comentariul lui Nicodim Mila$ la canoinul 64 Trulan. pe aceasta sa o pazim. fara de porunca episcopului : nici chiar preotuilui sa predice 1NVATAGELUL: Dar zio in aceasta privinta ? sfintele canoane ale Bisericii Ortodoxe In dreptul canonic al de Rasarit se scrie a$a «Cu imputernicirea episcopului. invata i de a mai predica» (cap. rinduiala. 360). Mare plata vor avea acei preoti care se vor osteni sa duca pe drumul eel mireni nu pot predica in public INVATACELUL: Nici misionarii prin biserici fara voia episcopului ? : bum al Ortodoxiei noastre pe aceia dintre fii «osta$ii Domnului» care dupa cum ai auzit mai sus. 361). fara sa §tie preotii fara sa ramina in legatura cu ei. lata pe crestini. insu§indu-si lui a invata de la dinsn cele luat darul mvatatorescului cuvint si ce an osebite madulare a facut Dumnezeu. dogmele. in Biserica Alexandriei li s-a interzis preoti- «$i eel ce $i iarasi zice Acela sa invete. toata Sfinta Traditie apostolica $i invataturile sfinjilor paring. «Iar de se va prinde cineva non spune : . PREOTUL: Din cauza ca multi dintre preoti erau imbodnaviti de blestematele invataturi ale lui Arie. 139. iar celalalt altaltul limba fie urecne. Iar tilcuitori?» picior fiind ? Ce te apuci a comanda pastor. 324—334 $i 360). nimeni nu poate predica in biserica» (vezi. In acela$i Un «In lor urma ereziei lui * Drept Canonic. sa predice.. : iNVAjACELUL Dar de ce episcopii ii opreau uneori chiar ' pe limba. pag. INVATACELUL Am : auzit ca unii din cei ce-$i zic «osta$i ai Dom- nuilui» fac $i predica prin casele oamenilor. Caci sfintele locului. deoarece. a deschide auzul la cei pag. liturghia $i §i a trecut neamul nostra tulburat Biserica dreptmaritoare a strecoare in popor erezia care a lui Hristos.. partea cea prea gata au sa nu f im toti intru osirdie slujeste prooroci. fiind rinduit intre soldati te intinde cu bogatul. sarac fiind nu fii grabnic in cuvinte . sa nu intelepciunea porunce 5 te ? Caci . au doara toti sintem sintem apostoli. dar episcopul le poate lua acest drept. $i iara^i zice «Fara de imputernicirea episcopului. Nicodim Mila$. fi la istoricul Sozomen (Hist. «Aceasta rinduiala sa o cinstim. cind vin la biserica. Bisericii . sa invete in adunari preotii cit si misionarii laici nu au voie scrisa a episcopului locului. Pravila I. la anumite deauna dependenti de episcopuil rapoarte asupra activitatn lor» (Drept intervale. fara aprobarea verbala sau «Misionani sint totprivinta spune Dreptul bisericesc in aceasta ce locului si sint obligatf ca. atit PREOTUL Nu au voie. si eel ce sa fie intru buna smerenie. §i dumnezeie$- ^i a Bisericii. dumnezeiesti. eccl. cind nu va fi convins sail va avea o indoiala asupra curatiei credintei lor». iar . in fratilor. Numai asa : se abat de la rinduiiala unor buni ai Bisericii. fratele meu. da. Mai vezi despre acest lucru $i le. cap. 19).

fara voia scrisa sau verbala a episcopului locului sau a preotului respectiv. toti invatati de Dumnezeu. Dar. 18. Iar cei povatuitori sufletesti ai poporului §i adevarati altor fii sufletesti vor da se vor togriji de Indreptarea lor si a ce nu seama in ziua Judecatii de Apoi. totu^i. 20. 363). poate sa predice. In acest chip a vorbit Apollo §i invata cele pentru Domnul. . ca avea nostra romanesc. 32 al cartii a opta din Apostole$tile A$ezaminte. cind la am spus mai sus. cu toate ca nu §tia decit de botezul lui loan (Fapte. Pidalion de Neamt.> a fost buna . cineva din rindul daca are darul cuvintului. destul de dlar. ca el episcopi (Fapte. eel ce predica neaseuJtarii si stim cu totii ca neasculsau. cap. §i sate. Auzi ce la predi trebuie sa mearga pe calea ascultarii verbala (blagoslovenie) de la episcopul locului sau de la preotul paro- ace^tia sa fie trimi^i zice Sfinta Scriptura unde vrea sa predice. JNVATACELUL cre^tinilor mireni. acela este pe calea : 3. ca in Biserica lui vina cu care se vor osteni pentru lamunrea 51 todumnezeiescul botez. din colectiile de canoane si din lamuri in credinta ortodoxa. ' ' * nu toti sint apostoli.276 DESPRE CREDINTA ORTODOXA 29—30) DESPRE «OASTEA DOMNULUI» '111 <+ patruzeci de zile sa se afuriseasca» {Canonul 64 al Sinodului al Vl-lea Ecumenic. duhovnicesti si bine tina. preotul tare'a lucreaza moarte (Fac. INVATACELUL 1NVATACELUL Dar : fost intentia celor ce au infiintat aso- : : toata sarcina de indreptare a celor PREOTUL Cred ca de adevarata si Sfinta Traditie a calea gre§ita . 5. dupa Sfinta Scriptura. 6—16 Rom. este. Atunci. p. aceasta asociatie cum i de toate lucrurile lui». vor dogmelor si al rinduielilor canonice ale adevarati paston de sullet mare plata de la bunul Dumnezeu. nu toti dascali. indeosebi pe cei ce il intreaba. in biserici $i in adunarile cra§tinilor. de la sfintul botez $i ca oricind poate s3 se mintuiasca. Am mai inteies ca nici un cre§tki mirean §i chiar nici un preot nu poate sS predice in biserica sau in vreo adunare.r fi. mai cu scumpatate.§i cu au zis «Ma lepad de satana cele ce au fagaduit la sfintul botez. de i rv __ este de f acut ? In acest caz. unde se scrie ca mireanul are voie isa predice in biserica sau in oarecari adunari cre$tine$ti lui r cu voia episcopului locu- sau a preotului din acea parohie ? PREOTUL fila §i : lata unde : In Pidalionul de la : Neamt citat mai sus. 12). §i . dupa sa predice numai cu iNVAjACELUL serica $i in : Deci nicidecum nu poate predica mireanul in autorizatie iscriisa bi- adunari ? : PREOTUL luei Numai daca va avea sau ihvoire de cei ce Sfinta Scriptura. 15). Din cele de pina aici am inteles ca fiecare cre$tin este osta$ ales al lui Iisus Hristos. unde sint din preoti fara voia episcopului locului ? PREOTUL Hristos : Ji-am aratat mai sus. atit clerioiil cit $i mireainiii . Deci. precum zice Zonara in cap. Si 9 buni. cu aprobarea episcopului sau a preotului. Preotii aduemdu-i pe ei la fagasul dreptarea celor ce au luat calea gresita. Dar acum la adevarul dreptei credinte si s-au ratacit. 12. sa le citeasca din invataturile sfkitilor ?i catehisme. daca nu vor fi trimisi ?» «Cum vor propovadui fara sa fi fost trimis de episcopul sau 10. zice. 183 pe verso. Ei trebuie sa-i adune prin crestini : au luat Biserica la ora?e biserici. care a.. motivul de a nu predica cineva din crestini sau chiar : >> l iNVAjACELUL din invataturile de credinta ortodoxa sa-i lamureasca. ca sa dedumnezeie5 tilor parinti. 25) la fel Acvila §i Priscila.. spre a-i asa cum au fagaduit la sfintul si adevarat ostasi ai Domnului. chiar de nu s-ar inscrie in «Oastea Domnului numai s3 facS cele fagaduite la sfintul botez. calea lui Dumnezeu». nu se opre^te va fi vreun mirean iscusit in cuvint care a urmarit ei prin organizarea ei ? ciatia «Oastea Domnului» §i ce au inceput asociatia la infiintat PREOTUL: Intentia celor ce au scopul bun de a aduce pe crestini «Oastea Domnului. 133. Bisericii noastre ortodoxe. a fost de destul de mulU din ei au deviat publice a poporului roman. nu toti tilcuitori (I Cor. - cineva are voie predicatori. care 1-au invatat pe acest Apollo. fila 187 verso). editia 1844. e scris a$a «De cu chip cucernic. Dar va rog sa-mi spuneti. : Dupa cite am inteles. 28) si numai de sint pusi de Dumnezeu in Biserica cuvintullui lui Dumnezeu. cit a avut la cirma ei conducatOTi cre§ mare folos Bisericii noastre si moralei orientati in Ortodoxie. . Iar pricina pentru care si de aceea nu toti pot sa fie voia episcopului locului. prim martorul sau (na^ul de botez). Caci vor fi.si s-au departat pe seama fratilor no?tri preoti de Ortodoxe sta numai si numai «ostasi». la de a invata. (Rom poate sa predice in biserica §i la adunari publice dar §i atumci va fi sub directa supraveghere a episcopului §i a preotului din acea parohie §i eparhie (vezi Dreptul Canonic.

n-a stiut pe eel rau. Buzau. - ~*#«^g££ macar eparh macar^e ITS' apT mXt= : ^ Ma tie lui Hr'stos. 5... patruzeci de zile (Postul Mare) Botezului Domnului. sa ascultam cuvintele sfintului $i marelui apos«Sa se cerceteze insa tol Pavel care. Nasterea Domnului.7<) uuu«u cuvmmi nu numai : de multe on dupa do. fara aceasta. nu de om Iar nevrednicie.. i . adu-1 la .. Cuv. 28 29). Tainlci lamurirea pie-ta. sa ascultam pe marele dascal al lumii.um« tiin t a curata § i cu frica .. cu con? aceasta cu Ortodoxiei». *rm cu pregatirea cuvenita unei asemenea Sfinte §i infrico$ate Taine. ii ve t i ingadui sa "tiind P e cineva «Singele lui Hristos din mina voastra^ya aceasta*. nu este vedem ca a va apropia de u «Cind ave t i al sau zice $i iara $ i. trebuie : Parinte. § oamenilor vei fi intru cinste de Dumnezeu. Cei ce au cei ce de putine in an. p. Oie Iar cei iau osinda * munca § i ca c ? Pent™ s' zice : «Nu 1833. Sfintele Taine. Caci mai rau mare stapinire ai Dumnezeu. iar catre cei de aici. iar altii de douS de mai multe ori. in aceasta privinta. 449). sa nu se aprop. ci * cei ce ? ed in pustie (pustcatre au viata neprihanita. cineva sfint. ce. 53. niciodata* da Sfintele preotului cit de mare este pnme]dia acest sfint parinte ziee asa. Dar daca infrico 5 ator celui ce nici o vina» (Ibid. dumnezeiescul parinte loan Gura de Aur. 55 p. in alt cuvint . spune a$a : voi ingadui sa da Singe Domneso celor ne ma voi desparti. aceia se imparta.i cu cutremur. Tot singele men mine. «Izvoarele (Cuvinf la Sfintele * Prea-curu U este vrednic a se apropia de Apoi. ori. p. Apoi zice grija a Prea-curatelor Taine el la darea cu de it totdeauna. mai vrednici. PREOTUL : neaparat sa ne imparta$im mai des cu Sfintele Taine ? E bine ca un cre^tin sa se imparta$easca mai des dar r nevrednicie se apropie opre^te-l incununat cu coroana.^ .. Nu £*g£g$$^ ) »M^^ omul pe sine $i a§a sa manince din Piine §i din Pahar sa bea caci eel ce manincS $i bea cu nevrednicie osinda i$i m $i bea. cum stau lucrurile cu acei zic ca noi. aratind cine zicindu-se Sfintele ShnU «. 11). «Teme-te de ce se apropie cu tone iar dac L vei ride i de Dumnezeu de te vei teme de om. 4>. nu i se cuvine. zice: «Macar voievod de INVAJACELUL cre$tinii. de hrana. care in aceasta privinta ne vor? — be§te a§a altii : «Multi cu Tainele acestea o data intr-un an se imparta^esc. sa fw\. nici cele terii sau a imparta ? irea cu Prea-curatele pe cre 5 tini a se apropia de fac vrednici aceasta totde auna aproCu si cura t irea sufletului. daca cu decit eel mdracit este ce tu decit acela. Iar in alt loc cuv. sa se aprosa nu se apropie Pentru niciodata » ^^>^^ffirea N jJ^gg^Sf W#»™*^ ^3^ ar fi. iar cit prive^te deasa sau rara imparta^ire cu Sfintele Taine.* inseamna ca daca nu este : : sa stii ca aceasta # . 11. decit a degraba de suflet a da Singe atit de inainte de il voi varsa..: «Nu lor cind va sti nevrednicia Taine celor ne vrednici lame ceior nevieuu^ zace asupra voastra daca. ca nu mica munca da sabie in loc nevrednic. nesocotind Trupul Domnului» (I Cor.esc o data nicTca o data. tMPARTASIREA RARA SAU DEASA DESPRE ?. cei ce ce sint intru acest fel Capitolul 36 DBSPRB DBASA SAU RARA IMPARTA^IRB CU SFINTELE §1 PRBACURATELB TAINE ALB DOMNULUI * ce nu sint intru acest fel. de i dumnezeiasca ? i aceasta infrico § atoare § ™gac. Nr. § nesti sa-1 opresti. cei ce de multe or «La fel sint primiU cei ce ani» Apoi zic stiint a gindulm curata. Ca sa ne dam seama de primejdia oe a^teapta pe cei ce vor a se lmparta^i fara pregatirea cuvenita.. Deci catre tofi ne este noua mult cercetmd pe cinev. zice asa «Cind auzi Taine ale lui Hristos. ori se imparta 9 esc..

ma cu post si infrinare. ca sa te arati vrednio de impSrtfitfre iar dupa ce te-ai impartasit.. i$i ne-am facut noi ai lui Hristos. care vim la Sfinta Imparta^anie. ci venirea de fata (Impaitiiea de griu. si dupa ce Le-am primit. dar mai virtos dupa ce ai primit pe Mirele mai inainte (trebuie a p3zi trezvia si infrinarea). p. 54. iar pe cele ce nu putem a le Implini sa le 13sam pe seama milei §i indurarii lui Dumnezeu. ca sa te faci vrednio a-L primi. auzite va face laudele Lui. cu adevarat. pag. dupa rinduiala pusa in Ceaslov) si sa petreaca cu grija sfm- PREOTUL : Ou adevarat.= 280 DESPRE CREDINTA ORTODOXA DESPRE IMPARTASIREA RARA SAU DEASA . 54. crun : 1) 2) spovedanie curata ?i impacare cu smerenie a inimii. frate. ie?te sa ne : f Oricine voie§te a se apropia de imparta?irea Sfintelor si Dumnezeiestilor Taine este dator mai inainte sa fie spovedit cu de-amanuntul de pacatele sale si. nu numai izbavirea de pacate a Duhului Sfint isi bogatia faptelor bune» eel sfint INVATACELUL are a primi Sfintele : Dar cum trebuie sa se pregateasca cineva cind si Dumnezeiestile Taine ale Trupului si Domnului? Singelui totdeauna $i ne^tiinta. 459). cuv. Acest lucru 11 arata iarasi sfintul loan Gura de Aur «Iar : mai inainte de a te impartasi. 53. Cei ce va grai puterile Domnului. toti . de la eel bolnav $i neputincios El nu cere post. cS pe II face astfel. cu aceasta ne framintam. Apoi indulce^ti de Gel de care ingerii se cutremura vazindu-L §i nici nu indraznesc sa priveasca fara frica la raza ce iese de acolo. si dupa ce te-ai impartasit caci trebuie tu. adica sa primeasca prin impartasire : INVATACELUL si §i Dar daca cineva este bolnav. ci §i aiba jertfe?te pe Hristos la Sfinta Liturghie. §i neputinta noastra.-Ml . macar ca nu este acelasi lucru sa fii treaz inainte de a te impartasi. Care n-a venit sa cheme pe cei dreppl. limba care se roi§e?te cu singe prea infrico«Ia seama. ci numai trei lului. ca s3 te arati vrednic de cele ce ai primit» (tmpartfrea de griu. Cu aceasta noi ne hranim. 54. daca ii va da voie duhovnicul sau. deoarece mai ales intra aceasta vreme cauta diavolul sa ne ispiteasca si s3 ne jefuiasca de bogatia cea duhovniceasca pe care am primit-o prin imparta?irea cu Trupul si Singele Domnului. • . 453). Care pastor i$i hrane$te oile cu propriile sale mSdutoate nezeiescul parinte : : : lare ?» (Ibid. posteste. Dar nioi nu trebuie sa cada in PREOTUL Atot^tiitorul Dumnezeu Prea-Bunul. cit si dupa ce o va primi. . de ce masa te zice $ator». Asadar. gura care se umple de foe duhovnicesc. pentru ca nu pe toate sa le pra P ade?ti. ci pe cei pacatosi la pocainta si Care stie Asadar. . Acest lucru 11 ?tim tot de la Gura de Aur «Nu trebuie?te nici sS le 1«dumnezeiescul parinte loan seama lui Dumnezeu §i sa dorim. Noi sintem datori s3 ne pregatim dupa puterea noastra. . : si cine poate face vreodata acest lucru? PREOTUL vul rea §i : Asculta frate r : Da. INVATACELUL: Sfinta Impart&sanie ? Oare $i preotii trebuie sa aiba ?i mare pregalire pentru cind slujesc Sfinta Liturghie. neavind ce da milostenie. 451). cu ce cinste te-ai cinstit. caci Dumnezeu nu cotim ca prin voie$te ca noi sa dormim socotind ca pe toate le lucreaza El nici nu vomindrim ca noi le facem pe toate» {Impartirea de gnu. nimeni din oameni nu poate sa pretinda ca s-a pregatit vreodata cit trebuie pentru primirea Infricosatelor Taine ale Trupului si Singelui Domnului. s3 sporesti infrinarea. cum poate unul ca acesta s& se INVATACELUL : pregateasca pentru impartasirea cu Sfintele lui ?i Prea-curatele Taine ale Hristos ? Trupul Singele Domnului. cuv. sa-§i citeasca : PREOTUL pag. ca cre$tinii care se preg&tesc toata pravila (rugSciunile ta. Prea-lnduratul Prea-Milosli nu de la om cele ce sint peste puter deznadejde si neglijenta. Apoi sa se impace cu toti.• ca pregatirea cu evlavie :si sirguinta ne este ceruta si inainte de a ne impartasi cu Sfintele si Prea-curatele Taine. 454). atit inainte de Sfinta Imparta^anie. Cuv. din pricina acestei nevrednicii. nici de la eel sarac nu pretinde milostenie. Cuv. sa se impartSseasca. nu numai curat de pScate. matanii §i altele de acest fel pentru a se putea impartasi cu Sfintele Taine. care nu numai ca se imparta§ei$te cu Sfintele Taine. iar mai pe urma. intelege «Mai curat decit razele loan Gura de Aur zice soarelui trebuie sa fie mina aceea care taie acest Trap. cu umilinta . batrin $i neputincios este sarac. un trup $i o carne. nici silindu-ne sS sosam pe toate in ostenelile noastre pe toate le isprSvim. dar mult mai mare pregatire trebuie sS preotul. pag. Dar cum poate cineva sa se pregateasca pentru impartasirea cu o Taina ca aceasta. privegheri. Acest adevar intelegindu-l dumf sa pazesti infrinarea intra amindoua.

. Mirenii in Biserica. caci atit saracia. II. BISERICA ORTODOXA IN INVATACELUL PREOTUL Misionarismul : : Ce inseamna misionarism laic. Ideologic si autoritativ. suferinta.va «misionar» vine de la a dm . iar el sa citi le asculte cu evlavie. Liviu ric. miluie^te-ma pe mine. frate.c. 109. 111 precum §i la sf.le. delegatie.. El cler. dupa mare mila Ta» (Psalm 50). . spre folosul frajiei tale §} al altora. missum latinescul missio-onis . INVATACELUL te. Curs de serviciu (cf.. Vasile. pacatosul».. carora vei voi sa le spui. miluie$te-ma». Cuvioase Parmte< neva savirseste atunci cind cilaic.. a Studiu canon. Sa dea Domnul sa le tii minte. Iar daca nu poate ? : : Capitolul 37 - cind are a se imparta^i cu Sfintele $i Prea-curatele Taine sa roage pe cineva sa-i citeasca rugaciunile §i molitfele de imparta$ire. existat. Isac Sirul. cum poate el : bolnav nu poate citi rugaciuni mulsa se pregateasca pentru Sfinta Imparta^anie ? : Dar daca eel PREOTUL a zis precum * Domnul (Mated.282 DESPRE CREpINTA ORTODOXA 3) rugaciune de multumire. : INVATACELUL PREOTUL Cuvintul : cuvintul «misionar» ? Dar ce inseamna «misiune». Biserica (vezi prof. spre folosul sufletelor noastre.. . 495 §i altele). Fiul lui Dumnezeu. Misionarismul laic PREOTUL Da. 1939. neputinta §i saracia ce i s-au dat. . lU.r^t. Efrem Sirul.« 1930 p 18).c- . frate.ci. cit $i boala $i suferinta smeresc inima omului. ca la cele ce m-ai intrebat. p. indrumdii misionare. cit mai pe scurt. misiunea deriva din insas. missi. lr. ca sa izbutim a face cele ce am vorbit impreuna. lata.sl»Stan. LAIC DESPRE MISIONARISMUL. $i mai presus de toate. Umcfe sau a da o putere cuiva intr-o insarcina pe cineva. pag. «Doamne Iisus Hristoase. 110. 7) suferindul sa spuna cu smerenie «Tatal nostru». se Dumnezeu. Dumnezeu nu o va urgisi» (Psalm 50 vezi despre aceasta §i la sf. este vechi ca insas. 3—7). INVATACELUL: De Biserica lui Hristos ? : a existat acest misionarism inceput la. torn. precum §i alte xugaciuni scurte ca «Miluie§te-ma. Ispir Gh. ti-am raspuns. |>om. iar catre Maica Domnului «Prea Sfinta Nascatoare de Dumnezeu. cu ajutorul Domnului. adica sa se roage in toata vremea lui Dumnezeu $i sa-I multumeasca pentru boala. Dumnezeule. Cuvintare pentru faptele bune trupe$ti. .ni. Cuvintarea 21. verbul mitto-ere. 6. pag. sa ne rugam Prea-bunului Dumnezeu sa ne ajute cu mila $i cu darul Sau. Sibiu. «Inima infrinta §i smerita. fara ca el sa predica cuvintul lui din crestinii mireni la aiba hirotonie sau hirotesie.

rolul misionarismului laic este aici : PREOTUL Asadar. ale' sale'. Potrivit pol masura preotiei lor generale masura ca misionarii ierarhiei. 1945.Luca 9. Dar organizarea mi§i se reglementeaza drepturile Prin ierarhie se recunoso bisericesti. prof. Acest lucru 1-a aratat §i marele apostol Pavel : Cum INVATACELUL sionarismul laic? : : Dar in Biserica Ortodoxa in ce pozitia si vazut mi- vor propovadui. crurile cu misionarismul laic ? : INVAJACELUL : Dar cum stau lu- In Biserica Romano-Catolica. 10. op.. 2.. 10. importanta elementului mirean in Biserica $i ridicindu-1 starea de factor activ Dr. 5. Biserica. 16 Luca. in Biserica Romano-Catolica. n. ci fiecare . 36). constatam ca in protestantism se acorda prea mare importanta elementului laic. Preotia serica mirungerii (I Petru. s-a deschis drum destul de larg misionarismului laic. misionarismul laic.O exagerat pina la negarea aceasta. caci ierarhia (Dr. Ma voi lepada <?i Eu <U> el ce se va'lepada de Mine inaintea ceruri»> (Matei. recunoscindu-se. a unei libertati fara margini a misionarismului laic. 21 Matei. 3 28). Consecventa logicS §i fireaseS a acestui punct de vedere i tins la negarea origin ii divine a ierarhiei . INVATACELUL narismul laic ? : Dar in Protestantism cum stau lucrurile cu misio- Protestantismul a cazut cu totul in extrema opusa. 20. organizat si dincolo de cadrul Ortosupraordonate ale ierarhiei. Dovada concreta au deci misiunea de a propolumina Sa cea minunata». Deosebirea dintre cler §i laid n-ar*e loc in protestantism (Pr. §i crestinii mireni crestinism.. :m Mintuitorului «Precum M-a trimis pe Mine Tatal. p. de nu vor fi <trimi§i ? (Rom. Corneliu Sirbu. Marcu. popor agomsit de Dumne- expresia vie a acestei orientari este a?a numita «Actiune Catolica* sau «Actiunea pentru apostolatul laio. Revista Teologica. In consecinta. inaintea Tatalui Meu care este in «Nimeni sa nu caute pe 38. 10. il voi mar«Oricine Ma va marturisi pe Mine a zis Tatalui Meu care este in cexuri iar de eel turisi si Eu pe el inaintea oamenilor. Toti crestinii «poporul lui Dumnezeu» (I Pevadui chemarea lui Hristos. prof. nu este o inovatie crestinismului primar» (Mitrop. • : — — tie aleasa. op. 3). in sens de societate vazuta.284 DESPRE CREDINJA ORTODOXA DESPRE MISIONARISMUL LAIC IN B. Misionarismul laic in lupta antisectard. 16). 13 se intemeiaza pe sfinta Taina a sfintul apostol Petru catre «cei imprasGal. 7). Odata cu aceasta mi?care. 12—13). existentei unei clerului (Corneliu Sirbu. Dar in ultimul timp.5. numindu-i : — . 26).. prin che- renilor la misionarism. fiind pusa sub patronajul lui Francisc de Assisi prin enciclica «Rite expiatis» din 2 februarie 1926. Liviu Stan). misionarismul laic a fost multa vreme ou totul interzis.. $i la colaborator al ierarhiei biserice$ti (Preot prof. 15). a unui misionarism D 13). In conceptia protests nta. ». nr. slujiti altora ml Dumnezeu» (I Petru. este o alcatuire ca oricare alta societate omeneasca. 10. Dr. Corneliu Sirbu.. p. §i Eu va trimit pe voi» (loan. 10. op. 10). Trebuie deci sa intelegem ca «singura ierarhia bisericeasca are puterea $i dreptul plenar de a trimite misionari. at. cit. A 5 a fiind. serica Romano-Catolica. 32—33. 1. din 23 decembrie 1922 a Papei Pius al Xl-lea $i s-a generalizat in intreaga Bi$i in aceasta privinta. Asadarf nici un misionar mirean nu are dreptul sa predice in public daca nu este trimis de ierar: ierarhii de drept divin si. p. preotie imparateasca. Caci spune 12 27 «Iar voi sinteti seminsfinta» «preotie tia'ti printre straini». p. neam bunatatile sfint. 4. cit. Nicola'e al Ardealului. $i dumnezeiescwl pe ale aproapelui» activ sub egida treptelor —— : : . doxiei ci o intoarcere la «institutiunile in mijlocul ham'mtdrilor de azi. 12. hia bisericeasca. care a luat fiinta prin enciclica «Ubi arcano Dei Consilio». macar partial. detme intreaga putere in Biserica marea mirenilor sa participe la misionarismul ierarhic. papa sub presiunea yremurilor §i a evenimentelor a revenit la o conceptie mai creating PREOTUL funotia misionarismului PREOTUL In Biserica Ortodoxa se fundamenteaza si se iamumirean in viata si dezvoltarea Bisericii preotia generala si Bidoctrinale re 9 te deplin in baza celor doua teze generala a crestinilor laici Trupul tainic al Domnului. Sibiu. dr. sa fie sarea pamintului (Matei. 24). toti formeaza acestei misiuni este de datona ierarhiei tru 2 5—10). special al fel este } . Mintuilorul rului celui de multe feluri al lui inaintea oamenilor. ca niste buni iconomi ai hape care 1-a primit fiecare. ci pe Sfinta Scriptura zice «Dupa ha. I Cor. Corneliu Sirbu. Oitodoxia a celui mai adino si mai autentic care reprezinta intruchiparea clasica in -^^« nu ? " aceeasi Sfintei Scripturi. . pentru organizarea careia nu sint dispozitii de <>idin divin. 13). Marele apostol Pavel zice: (I Cor. fie ei clerici sau laici» (Pr.

:>»6

DESPRE CREDINTA

ORTODOXA
p.

DESPRE MISIONARISMUL LAIC IN

B.O.

287

«$i noi sintem datori sa ne punem sufletele loan Evanghelistul a scris noastre pentru fratf» (I loan, 3, 16). §i iara$i il auzim pe marele apostol Pavel zicind «Cuvintul lui Hristos sa locuiasca intru voi din belong
:
: :

67-80
III,

;

Popescu M.
:

didascali, In «Studii Teologice», Teodor, Ptimii

anul

nr. 2, Bueuresti, 1932, p. 143).

mustrati-va intre vol, cu toata intelepciunea» (Col., 3, 16). Crestinul mirean este dator sa lucreze la indreptarea celor gre$iti, «Fratilor de va cadea vreun om in vreo gre^ealS, dupa cum s-a scris voi, cei duhovnicesti, indreptati-1 pe unul ca acesta cu duhul blindetii,
invatati-va
$i
:
r

bine pregatiti li se Ati spus ca numai barbatilor INVATACELUL yrea sd si in biserica. Eu as poate da incuviintarea de a predica chiar misionar orestin ca sa poata ce anume pregatire trebuie sa aiba un tiu
?

predica in biserica
:

?

luind
12,

seama

la tine insuti
:

ca sa nu cazi

§i

tu in ispita» (Gal., 6,

1

;

Evr.,

tru

vi s-a dat pentru Hristos, nu numai sa credeti intru El, ci §i sa patimiti pentru El, ducind aceea?i lupta pe care 1, 29—30). ati vazut-o la mine ?i ati auzit-o despre mine» (Filip.

12—14). $i iara?i zice

«Voua

insusirea

r

credinta riguroasa ortodoxa, al adevaratului misionar laic, adica adevarata sensibilitate pentru columinata, ferma, treaza §i activa b)
:

de Biserica penPREOTUL In primul rind trebuie sa El trebuie sa aiba, pe lmga raspindi cunostintele sale si oelorlalti. a insusiri care dau chipul ideal invataturii de credinta, si unele
fie aereditat
a)
,

INVATACELUL
laici ?

:

Bar

sfintii

paring ce zic in privdnta misionarilor

muniunea
infrinata
;

PREOTUL
turi,

:

$i sfintii parinti,

avind in vedere invatatura Sfintei Scripmintuirea fratilor
lor,

care indeamna pe

to|i cre$tinii la

invata

§i

arata despre misionarismul laic ca este obligatoriu. lata ce zice sfintul loan Gura de Aur in aceasta privinta «Spun aceasta nu numai celor
:

artago^i, ci §i voua, care sinteti sanato$i, pentru ca voi

care
lor

ii

cunoa§teti, sa-i abateti
sa-i

cu sirguinta

$i

pe toti aceia pe bunavointa de la gre§elile

optimism sanatos si senin. adevarat misionar ortodox. de astfel de insusiri poate fi un un buchet si pretuieste valoapoate avea numai acela care intelege Zel misionar totodata, cit de mult trebuie comda seama, bunurilor ceresti §i rea inseteaza dupa viata in nu are aceste bunuri. Cine nu patimit eel care a mijloci si altora aceasta acela nu poate fi aprins de zelul de Dumnezeu,
d)

Numai

crestinul impodobit cu

M

viata (Dr. Corneliu Sirbu, op.
:

cit, p.

108—109

s.a.).

aduceti inapoi la mama oomuna (Biserica cea dreptmariloare), caci nimic nu-i mai nobil decit armonia $i pacea» (Omilia III,
§i

Contra iudeilor).

INVATACELUL
barbati ?

:

Intre misionarii laici pot sa fie §i femei sau

numai

au existat INVATACELUL oameni invatati care nu au misionari laici mai insemnati sau oare si fost hirotoniti preoti sau episcopi ? ^ misionari si apoilogeti, oameni invatati PREOTUL Da, au fost mari
vechi al Bisericii Crestine In trecutul
:

ceroetam istoria veche a Bisericii Creatine, aflam de§i nu predica in biserica, avind in vedere invatatura c& §i femeile marelui apostol Pavel care le spune «sa taca in biserica* (I Cor., 14, 34), in afara de biserica faceau cu adevarat misionarism. Ca sa ne dam seama lucru, sa-1 auzim pe apologetul Aristide de Atena care, aratind de acest femeilor creatine din acea vreme, zice a$a «Femeile cre$misionarismul sint curate ca feoioareile. Ele predica din dragoste (euvintul ilui Dumtine

PREOTUL Daca

:

imparatilor pagini si inaaparat cauza crestinismului in fata care au Evangheliei lui Hristos. A§a au intea filosofilor celor strain! de duhul incepind cu Codrat, pe care apologeti ai secolelor III fi IV, fost acei parintele apologeticii, intre aim istoricul bisericesc, il nume?te Eusebiu, (117-138) si continuind cu pe vremea imparatului Adrian 125-126,

:

anii 125—128; Anston cH de Atena, amintit mai sus, intre Aristide crestinismului contra lude.; or mai vechi aparator in scris al Pela, eel

_

inn-ezeu) sclaviilor, scilavelor §i copiilor acestora. Ele se straduiesc sa credinteze pe sclavi $i, daca acedia sint cii^tigati pentru credinta in
lisus Hristos, atunci el
Irciti

sint numiti de-a dreptul — fara nici o deosebire

ai stapinilor lor»
li

(Apologia XV-a). Iar barbatilor care sint bine
cit.,

prtHjatiti,

se incuviinta a predica chiiar in biserica (Liviu Stan, op.

sfmtul Iuslm veacului II a fost iudeo-crestin de la jumatatea Samaia, pe la anul 100- 1«M Filosoful :?i Martirul, nascut la Sihem filosoful Herma, care a Ira.l Tatian, nascut in Asiria catre anul 120, cre?tin din Atena Mmunu filosof sfirsitul veacului II Afenagora, pe la in Cartagina pe la anii 150—160. Felix in secolul II; Tertulian, nascut misionari de mare seama ai HI'acestia, mari apologeti crestini si
,

,

,

;

Toti

288

DESPRE CREDINTA

ORTODOXA
vedea descrierea
55—87).
lor

sericii lui Hristos,

an
:

fost miireni (a se
cit.,

pe larg

la

Preot prof. Dr. Corneliu Sirbu, op.

p.

INVATACELUL
laic in

Care

stat

normeie canonice ale misionarismuhii
?

functiunea sa din Biserica
:

Prima norma a misionarismullui laic este apararea dogmelor dreptei credinte ortodoxe, deoarece dogmele sint izvorul din care se nasc canoanele sau normele ce rinduiesc $i reglementeaza viata Bisericii, ca organism social (cf. Valerian $esan, Curs de Drept Bisericesc Universal, editie ingrijita de Dr. Milan $esan, Cernauti, 1942, p. 116). A dona norma de care trebuie sa \ma seama miisionarismul laic este aceea ca el trebuie initotdeauna sa fie subordomat ierarhiei, iar conducerea lui sa-i apartina ierarhiei. Misiionarismul laic xmimai atunci este puternio $i bine orientat, daca actioneaza din insarcinarea, trimiteirea ?i sub supravegherea ierarhiei.

PREOTUL

multumesc, Cinstite Parinte, pentru osteneala de a-mi fi dat aoeste lamuriri. Imi dau seama ca intrebarile mele an putut sa fie §i suparatoare, $i plictisitoare. Dai m-ajm gindit ca este mai bine sa intreb $i sa dau pe fata indoieilile mele $i ale altora cu care m-am intilnit §1 am stat de vorba. Socotesc ca aceste convorbiri imi vor fi de mare folos in viata mea duhovniceasca. Grija care m-a facut sa intreb a fost aducerea aminte de cuvintele Sfintei Scripturi «Sfatul bun te va pazi $i cugetul drept te va apara» (Pilde, 2, 11) $i iarasi «frate pe frate sfatuindu-se, sint ca o cetate intemeiata $i ca o imparatie ne:

INVAJACELUL Va

indicarea locurilor pe care se bazeaza cu in aceasta carte
i

cele atirmate
i
\

Capitolul

1

:

DESPRE ORTODOXIE
r

:

;

:

Damaschin, Dogmatica, Bucuresti, 1938, pp. 26—27. Sf. loan 29 ale Bisericii Ortodoxe, M-rea Neamt, 1816, p. Dumnezeie?ti!e Dogme crestind ortodoxd, Bucuresti, 1952, p. 167. Invat&tura de credinta Dicfionar de Teologie Ortodoxd, pp. 272—277. Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Pidalionu], Minastirea Neamt 1844, fila 7, 75.
IT!

30.

biruita» (Pilde, 18, 19).

PREOTUL
tele

:

Lui

men, caci fara

Dumnezeu se cuvine a-I El nu putem face nimic.

multumii pentru toate, fra-

Capitolul 2

:

DESPRE BISERICA
p. 154.
:

din oapul unghiuhii Matei, 21, 42 Marcu, Hristos Cap al Bisericii, piatra 6. Isaia, 28, 16 Efes., 1, 22 2, 20 I Perm, 2, Luca, 20, 17 ? Ps. 117, 22 Hristos temelie I Cor., 3, 11. Tim., 4, 20, 22-23; Fapte, 20. 28; 6, 36; I loan, Ierarhia bisericeasca
j ;
;

Invdidtura de credinta crestind ortodoxd,

12,

10;

;

,

:

11;

X

:

.

8

;

Efes., 4,

11—12

;

Evr., 13, 17

;

Apoc,

21, 14.

Biserica: Luca, 10, 16; Efes., 2, 20. Mlntuitorul a pus ierarhia in Mlntuitorul ierarhia bisericeasca: Matei, Puterile cu oare a inzestrat Luca, 24, 49; loan, 20, 22-23; Fapte, 2, 2-4; 1 18; 28, 18-20; 16, 19;
5

U; G». 4,
16,

1H,

1;

4—-5;
Petm,

I

Tim.,

Biserica
I

1,

20.

turma

si

pastor: loan,

10,

16; Fapte, 20, 28;

Col.,

1,

18-20, 24;

5,

2 $.a.m.d.

39

_

credinta OrtodoxS

290

DESPRE CREDINJA
Biserica

ORTODOXA
2,

CALAUZA
46—49;
Fapte, 11, 26.

locas de inchinare

:

Matei, 21, 13; Luca,
:

Alte denumiri ale Bisericii in Sfinta Scriptura «Ogorul Domnului» (I Cor., 3, 9), «Casa Domraului» (Efes., 2, 19—22); «Mireasa lui Hristos* (II Coir., 11, 2; Apoc., 21, 2, 9; 27, 17 s.a.); «Adunarea celor intii nascuti» (Evr., 12, 23); «Turma lui Hristos» (loan, 10, 1"6); «!Sfesnic de aur» (Apoc. 1, 20; 2, 1); «Cetatea lui Dumnezeu* (Ps. 86, 2; Apoc, 3, 12) «cetatea Dumnezeului celui viu» (Apoc, 21, 2; 22, 19); «Stilp si temelie a adevarului* (I Tim., 3, 15); «Trupul lui Hristos» (Efes., 1, 22—23; Col., 1,
t

Capitolul 5

:

DESPRE CULTUL SFINJILOR

$1

AL INGERILOR
:

t

Sfintii sint prieteni si casnici ai lui
2,

Dumnezeu
3
;

loan, 15, 14; Efes.,

2,

19; Iacov,

23.
Sfintii
Sfiintii,

vor judeca lumea
Ier.,

:

I

Cor.,

6,

Matei,

;

in viat>a aceasta fiind,
14,

se roaga lui
Dan., 10,
Filip.,
1,

22—23. Dumnezeu pentru noi Fac,
19,

28

;

Evr., 12,

:

20,

7

;

Ies.,

32,

31;
II

1; 15,
1,

1—5;

24)

;

«Zidire dumnezeiasca»

(I

Cor., 3, 9)

;

«Biserica Slavei» (Efes.,

5,

27)

;

«Mireasa Mie-

8;

II

Cor., 13, 9; Efes.,
Tes.,

16—17;

11—21; 4; Apoc,
:

14,
5,

35—36;
8
;

Zah.,
6,

1,

12; Iov, 43,
;

8,

3—4;

10—11

I

Tes.,

9); «Casa lui Hristos* (Evr., 3, 6); «Ierusalimul eel Nou» (Apoc, 3, 12; 21, 2); iiCasa lui Dumnezeu* (I Tim., 3, 15; Evr., 10, 21 s.a.). Biserica este o turma si un pastor avind de cap pe Hristos loan, 10, 16 I Petru, 2, 25 ; si e sfinta, pentru ca sfint este Capul ei Efes., 5, 25—27 Col., 2, 10 /nvd/dtura de credinfa cre§tina ortodoxd, p. 155.
19,

lului»

(Apoc,

7;

21,

1,2—3;

:

;

:

;

;

Misiunea

Bisericii
9,

pacatosi: Matei,
a se traspindi in

este de a face indreptare pacatosilor, deoarece toti sintem 12; 13, 24—30, 49 ; loan, 1, 8; Iacov, 3, 2 ; II Tim., 2, 20.

1,2; II Tim., 1,3. Rom., 2, 10. Sfintii au puterea de a face minuni mari iv Kegi, i, i j Sfintii si Ingeru pnmesc venerarea ce le-o a-auc oamenn Dan., 2, 48 8, 17 Num., 22, 31 Fac, 19, 11 Ios., 14, 15 15, 13. Fac, 24, 7; Ps. 33, 7; Ingerii se ingrijesc de cei ce cauta mintuirea Dan., 6, 25 Matei, 4, 6 Evr., 1, 14. Ingerii se bucura de mintuiirea pacatosilor Luca, 15, 7 10.
:

;

z,

i?| 11;

;

;

;

;

;

:

90,

;

;

:

Biserica noastra Ortodoxa se

numeste sobomiceasca,
:

fiindca ea are menirea de

toata lumea si din. toate timpurile Matei, 28, 19. Biserica se numeste apostolica, fiindca ea este zidita pe temelia aipostolilor, piatra din virful unghiului fiind Iinsusi Hristos Efes., 2, 20—22 Apoc, 21, 14. Biserica cea luptatoaire si cea biruitoare alcatuiesc o singura Biserica, avind acelasi Cap, pe Hristos: Rom., 14, 7—9; Efes:, 1, 10; 2, 19; Filip., 2, 10; Evr., 12, 22 23.
:

FACTNSTIREA SFINTEI FECIOARE MARIA
Prea-sfinta Fecioara Maria este mai sfinta decit toti sfintii
si

ingerii: Lucia,

;

1,

28—29, 40—43.
Este fericita de toate neamurile
Miintuitorul purucea
19,
:

Luca,

1,

48

49.

asculita

de

mama

Sa

si

are grija de ea

:

loan,

2,

3

— 10

;

Mintuitarul a intemeiat Biserica Sa pe Cruce Sfint : Fapte, 1, 8 2, 1—4 ; 20, 28.
;

si la

Rusalii cimd a trimis pe

Duhul
:

26

;

Luca,

2, 51. si

Prea-sfinta Fecioara Maria este plina de har
si

binecuvintata intre femei

:

Luca,
:

Noi ne facem membre ale trupului
Matei,
3, 11
;

lui
;

Hristos prin botez

Sfinta Impartasanie

loam,

6,

50

;

I

Cor., 12,

13—27

Efes., 4,

4—5.

28; ea este mai sfinta decit Matei, 21, 6.
1,

toti sfintii si

mai

cinstita decit

Heruvimii

si

Serafimii

Capitolul 3

:

DESPRE SFINTA SCRIPTURA

Capitolul 7

:

DESPRE CINSTIREA SFINTELOR MOA$TE
Fapte,
19,

Sfinta Sariptura este colectia cartilor sfinte, care au fost scrise sub insuflarea Duhului Sfint Invdfdtura de credinfa cre?tina ortodoxd, intreb. 29, p. 18.
:

Trupurile oamenilor boteza/ti sint locasuri ale Duhului Sfint
5,

11—12;
;

15;

I

Cor., 3,

16—17;

6, 19.

Sfinta Scriptura se

numeste

si

Biblie
si

:

inv. de cred. cre$t.

ort., p. 18.
:

Trupurile oamenilor sfinti nu se supun legilor stricaciunii
11,5.
-

Fac,

5,

24

Evr.,

Cartile canonice ale Vechiului
ort., p. 21.

ale Noului

Testament

Invdf. de cred. cre$t.
cre$t. ort. t p. 23.

Cartile necanonice din Sfinta Scriptura

:

Invdf.

de cred.

Capitolul 8
Capitolul 4
:

:

DESPRE CULTUL SFINTELOR ICOANE
f acute

DESPRE SFINTA TRADIJIE
:

In Vechiul Testament sfintele icoane au fost
Ies., 25,

din porunoa lui Dumni'/.cu

:

Sfinta Traditie

18; 31—32.

loan, 21, 25

;

II

loan,

1,

12.

Predaniile
Tim.,

:

I

Cot., 12, 2.
1,

Unele lucruri nu se gasesc scrise in Sfinta Scriptura: Iuda,
3,

Inaintea acestor icoane sfinte, care s-au facut cu porunca lui Dumnezeu, se tnchinau credinciosii Vechiului Testament, le tamiiau si le puneau candole sa aT<lft r
9,

14—15; H
I

tot din

porunoa

lui

Dumnezeu
f
:

:

Ios., 7,

6
2

;

II

Regi, 12, 20 Regi,

;

Apoc,

11,4.

8

;

Fapte, 20, 35.
10,

Predania este ocrotita de Duhul Sfint: Matei,
3,

Aceste icoane,

acute de miini omenesti, cu porunca lui
II

Dumnezeu
1,

se

llncau

19—20;

loan, 16,

12—14;

Tim,,
lia

mare

cinste in Biserica

Regi,

7,

;

III

5, 6.

15.

Icoana se justifica prin intruparea Fiului

lui

Dumnezeu:

loan,

11.

.. 23 Evr. 13. 6. Lev. 16. 48. : Capitolul 14: DESPRE JURAMlNT cind • . «Apa care potoleste setea» Isaia. . 16 Si. 1. - nienii din toate timpurile Evr. 44. 25. 4. 16. 24. 17. 6. 25 8—10 Ps. 6. 27. pentru noi.. 37. 1. 17. Cor. 3.. 2.. loan. . 2. Lucrarea omului 6. poruncS data de Dumnezeu omulm este cea mai veche recomanda postul si il impune Deut. cei ce ne mintuim. 31-32 Apnr. 21. 12. . 332. - . 25. 3—9 : . 7. 13 II Cor. 16. 15. 26. si 26. 17. Efes.. 41. . pieritori nebunie loan. 31. 40. Dunmezeu 2. 37.'-. 14. . 1. 22. Isaia. 2. 1. : «Pecete» Efes. 34 15. 8. *. 10. 3. . 9. 17. • . 2. 15. lui h : Filip. 1. darudle Sfiniului Duh: Inv. 22. 5 —7 vie>: loan. • tf>toare»: Isaia.atatea numarului 15.. Dumnezeu: Ioel. 22. «Smochini buni» Ier. Evr. : Juramintul este permis atu^ci II se ia ca martor Dumnezeu: Rom. 6-13. • « i Capitolul 11 : RUGACJUNILE PENTRU MORJI : Postul trebuie insotit de rugaciune Luca. Crestinii sint simbolizati prin cuvintele : «Miei» : : Isaia. — Sapte sint cap. . ' ' se 10 . 23 _24 La mintuirea subiectiva lucreaza . : 30 — 31 . eel drept merge la rai Luca. 18. iar La judeoata particular a.. 31—32 Rom. 19. : . 19 4. 16. 6. 3-4. 4. Num. Duh Filip. «Apa Isaia. 10 Zah. 12 s. 24.. 3. 36.. «Apa 39 roditoare» . 5. : t Jud. . 29. *1 omul: loan. 16. 8 iviaiei. 14. Noi avem porunca sa ne rugam pentru tofi oamenii Marcu. 19. Av.. 3. 10. 11 : . 10. 16 18. 8 «Cerbi» Ps.. . nioi in eel viitor Matei. p. 19 20. 25. .r M ... . 11 U. semnul puterii si al biruintei lui Hristos I Cor. Apoc. 6—1 io xu.. 9. : : . 2. «Arbori roddtori» Ps.. 2. 6. 12. 38.pa cur&: 14—16. 17. 14 j 2. Apoc. Evr. II . 21. 7—8. Ier. 57.. 23. 33 26. 40. 58. : p 6. 7. II 13-16 s.. 2. 2 . Sfintul 11 . . . 6 P 5. IS) . I Car. 3&j 27. 32 Marcu. CONDITHLE MlNTUIWI SUBIECTIVE si t . 2-3. — Cor.. Luca 12.. 5. 15.. 20. 29. iar 1. Fac. 18-19... 13 — i . %\ sa postim Matei. si 2. Marcu. 29. Capitolul 12 Sfintul : S1MBOLURI . . . 6. Efes. Celdr ce au pacatuit impotriva Duhului Sfint nu veacul de acum.. 11 . 11—12 18. 19—20 Luca.. 1. 11 . - Capitolul 10 DESPRE SEMNUL SFINTEI CRUCI Posteau • • •. 2—3 \ II Cor. 8 I Cor. iarta I paoatele nici in Capitolul 15 : 6. 16. . Ies. 3. : : Despre juramintul solemn 10.1 . Ort. 22. 2. Matei. «Apa tainica si din destul* 22. l 32. 9. 6. 19. * \ Iacov a binecuvintat pe fill lui Iosif. 22 s. rile ?i 1 Mintuitorul a postit 40 de 2. 0. 21 loan.a.. sapte in Vechiul Testament: Fac Despre insem.. 23. 1. 9 si in Noul Testament Cuvintul Cruce celor 28 - : 14—15. 18 Col. 1. Crucea ca mijloc de mintuire a fast prefigurata in Vechiul Testament : j j In Sfinta Scriptura si : unul Postul Legea :. 23. 17. Capitolul 16 : DESPRE CELE SAPTE TAINE 2^ 1 1 3.. 17 —18. 15. 5 15-17. : 3. cuvintul Gruce are doua intelesuri unul spiritual material Matei. - • : Cruce a fost altarul : pe care s-a adus iertfa cea adevarata pentru toti oa- Capitolul 13 : DESPRE POST .23. 29 Rom. I Tim. Iael. 20.1 . 22-23 . .. 1—8. Duh 4. Luca.. 164 Ier. . 10..a. 8. Iacov. *i .. Gal. : 4. 5. 9. 2 Luca. I Mate. este. 31 loan. Apoc.. u. 11—14. 19. 5. Isaia. 1... 7 5. : .. 7. este simboldzat prin cuvintul 7. Regi.. -'i 40 de noptf in pustie : : Matei. nuu pe l. Matei.. 5. 5.. : Fac. 14. F6. 1. CoL. : . . 16. Tim.. 55. Zah. : «VuIturi»: Ps. Apoc. 13. Cor. 2. III L < 1 Pomenirile celor morfi se intemeiaza pe legea iubirii Efes. Efes. 26 j I Regi. sfintii apostoli : Fapte f 13.. 8-10. 4. 1 .. * 4. 2. 5. . .. 21. 18 Gal. Marcu.. . 1. 3.. si la noi decit cu post rugaciune - : Matei. Dumnezeu Col. Pentru cei ce au murit nemarturisi|i in pacate de moarte.. < > - : . 30 simbolizat ca : : . 17. 7. 3. 10. 2.. . 20.. 3. in Noul Testament: Matei. 1 . 14—15. 18 veche : . 10. 20. 43 eel pacatos si nepocait se duce in iad Luca.. .1. loan. Iacov. » * - 148. «Vint care bate unde vrea» loan. 1 Matei. 15. 15. 3. 16. Efes. 4. Semnul Sfintei Cruci va vesti venirea a doua a Domnului Matei. 13. 10. Luca. 8 . Filip. este puterea lui Filip. 7.a. . 11.. Ies. 2. 3. 24. 102. : Fac . 5-7) Rom. 58 Ier. «Apa data in Dar» Isaia. 25. 23. 11 Iez. «A.. «Porumbel» Matei.. 17. 11 16 .— 292 DESPRE CREDINXA : ORTODOXA .. 77. 1. 58. nu ne putem ruga Iacov. 2 37 I Cor. 1-3. • : ne-a hwatait sa postim si cum Diavolul nu poate fi izgonit de 9. a fiecarui suflet. 16. 2.. .• • s. 19.. 14—16.. 5. 4. li 5—6 . cu miinile in chipul crucii Cei ce mi fac semnul crucii sinf vrajmasi ai Crucii lui Hristos : . «Oi» Ps. 1—2. 6. 1. 36.. «Apa» : : loan.. 4. : £-26 IL! 2. 3. • Postul este de folos in vremea judecatilor lona. de Cred.. 33. . .. 6 . 1. este In 4—7. §1 RITURI ' . vreme de necazuri si primejdii : Matei. 11. 27. 7.a.. .a. 17. 14. • 'A ' *- Capitolul 9 Siinta DESPRE VENERAREA SFINTEI CRUCI . 3. 1. 13.

.„ 6*510 Capitolul 18 : DESPRE TAINA SFINTULUI MIR untdelemn in Vechiul Testament : : Despre In sfintire prin Fac. 1 12. 10. 16... Marcu. 19. v. 3) vinul : Luca.. T Tim. Marcu. 13. in pustia Sim Ies. 1 «.. va fi pedepsit de Dumnezeu Rom. 1—11. 48-49. 10. 8. Ew.1.. 9 Iacov. 5. 21—24. 12. 1—2. loan.. vindecatoare Matei. 10. 14 3-5 II Cor. 13—14. 2. 13-16. 2. 13. Marcu.27—28. si numai celor ce primesc botezul crestin: Fapte. Capitolul 21 : DESPRE TAINA PREOJIEI (HIROTONIA) - Capitolul 26 18. Luca.ii-.. Fapte. 5. 21—23. 8. miinilor preotiei» Filip. supusa desertaciundi si strica. 2.. 24. 25 Deut. 18 . Ungerea cu Sfintul Mir se cheama si «Pecete» II Cor. episcopii : si preotii 18. : MASLU loan. care Tim. loan. 20. taierea imprejur Fac. I Tim. 26. : f : primesc Sint trei trepte ale preotiei. 13. 22.. 20. 1.— - 294 - DESPRE CREDINTA ORTODOXA : ' CALAUZA . loan. 22—24. DESPRE TAINA SFINTEI 1MPARTA$IRI Taina Sfintei Impartasiri a rinduit-o Insusi Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taina: Matei. a fost de abia p. 1. : chemarea apostolilor: Marcu. Apoc. 7. . Maslu este de origine evanghelica Taina Sfintului 14—15 I Cor. 5. .. 34 . 6. 1. 18. 21. 10. 4—6 I loan. 4. Efes. . Luca. 3 1—6 . I loan. 3—9. 6 I Cor.. daruri sau putor. mea sarbatorire a simbetei de catre poporul Prima Moise. Noul Testament Rom. in t este casatoria. 2. Evr.. 2) <h8 . . 11.-. 12. 22. 10. 6 : . 22-23. Prin caderea lui : Adam. 11. : . 11. 17. 15. 8. 4. 22. 23. 6.. 6 j I : sfintfrea prin hirotonie 4. Marcu.. Cor. 40. 6. 20. Botezul «caselor» era al famildilor si deci si al copiilor : I Cor. 20. toata faptura a fost 21. 38 . 30. 28. 17. 20.punerts. / . 22 6. j . 15. 19. 6. 1. 20.. 6. 16. 4.. 18. am aceasta putere de a marturisi si a dezlega sau de 18.-iunii din care se va izbavi 20. 8. 20. 4. 5. 1 . Numai 1.. 28. 5. 19. 14. Iacov : Capitolul 24 : DESPRE PUTEREA DISCIPLINARA - 4. 1. 2 4.. 15. In Noul Testament se administreaza «ungerea cu sfintul Mir» numai de catre apostoli si urmasii lor: Fapte. 10. I Tim. 19-^0 II Tes. 14. 4—6 . 28. loan . participtnd la nunta Mintuitorul sf dm Cana : loan. 6. 4—5. Ortodoxa o are numai ierarhia supenoara Puterea disciplinara In Biserica 18-20. 5—9 .. 6. 14 . 1. Taina pocaintei a fost anunfata si instituita de catre Mintuitorul Matei.- . 16. Apostolul Pavel o numeste Tataa Capitolul 19 : : Efes. Fapte. 23 Fapte. Cine vrea sa primeasca Sfinta Impartasanie trebuie sa gatit sufleteste : fie spovedit si bine pre- I Cor. 14. 12 Mireanul care va indrazni sa savirseasca aceasta Taina fara a U hirotonit episcop sau preot. 18. 16.) . . 1. loan. o- : — loan. 18 . 18 . Fapte. 20. 11-12. 5. 20 —21 — 23 . : binecuvintare sa sfmlnn «bi. 4.. trebuie sa se faca in numele Tatalui si al Fiului si al Sfintului Duh: Matei. 5. Fapte. : Preo^ia ca Taina 1) marea celorlalti ucenici : Luca. 2. . 18.. 27. tele de care ne pentru sfintire sint: 1) apa: loan. „ . 4.. 14.. 10. 1-4. Ap. c . Capitolul 20 : DESPRE TAINA POCAINTEI : SFINTIREA 18. 15. 1. 3) transmiterea harului 3. 6 . Botezul li se face prunoilor precum.. 20. 1—6 .. Efes. 14. lui : . : SERBAREA DUMINICII IN LOCUL SlMBETEl DESPRE lud Israel Taina preotiei sau hirotonia este descrisa in Tit. I Petru. loan. 5. Matei 5 12-13 episcopilor ?i preotilor Puterile harice date apostolilor. 19 . 14—15.28. odinioaira. Marcu. . 19-20. 1 Iacov. Luca. 'Mtotuitorul da ierarhiei biserice^ti. 18. 20. sau . 19 I Tim. 2. loan. 6.. 28.. I Cor. 5.. . 32. 14. 21. 1 Matei.rcu. 10. 30. i si apostolica : Ma. \u- Cor. 3.. sericii 5. I 13. 28. 6.. 4. : Capitolul 22 : DESPRE TAINA NUNTII (CASATORIA) Dumnezeu chiar ' nuntii sau a casatoriei a orinduit-o Tataa de la mtemc. I Tim. untdelemnul: Fac. 18. : episcopilor si preotilor. 9. 19—22 . 19—23 . 20. 3—7. 1. 4. 8 16-17. 18. 3. I Tes.. Rom. 14. Luca. 34. II Cor. 5. Fapte. 5. 12—13. ' 4. 3 2 Cele mai obisnuite elemente Luca. cap. 10 14 j Luca. este «nastere de sus» loan. 7-13.. 19—20. 27—29 . 20. lumii: Fac.. 3.. Aceasta Taina a fost data spre savirsire numai apostolilor si urmasilor lor Tit. 13. 1. 32. ne-a dat pilda oa prin rugaciune si Mintuitorul folosim Matei.. 10-11. 13 . 26—28. 5.. Luca. : Matei. Pocainta consta in a-{i marturisi pacatele la preot: Luoa. a tine pacatele Matei. 5. 1. 1-24 . 19—23. 29S Capitolul 17 DESPRE TAINA SFINTULUI BOTEZ i Botezul din apa si din Duh este rinduit de Mintuitorul spre intrare in Imparatia Ceruxilor loan. 11. .c-. 1. 18.

14. Dan.17. Matei. 2. 1—10. 5—15. * ***.. 24.. 3.- 5. 23. 26. ca arate dreptatea lui Dumnezeu. 10. . 10 11.— 296 DESPRE CREDINTA ORTODOXA : ' '• CALAUZA ' :>!)/ 3 Hristos. datorii 3. 1 sa • fie rasplatite faptele cele Iov.. Eel. Darul vorbirii in limbi a fost I pentru cei necredinciosi un mijloc hotarltor ii I <le *» .. IOan ' Tim. Capitolul 29 Cor. Co. II 9. ea va 7. Apoc. II Tes. 1 Capitolul 32 DESPRE VORBIREA IN L1MBI (GLOSOLALIA) in limbi este Imparatia ou va avea 21 . 7. 10 . : — : Capital* 28 DESPRE DATA CELE1 DE A a .. 35. 3. 46 . 10. Marcu. "^ Botezul crestin ddeseori se Gal. Mdrcu. 9. 26. 34. 2. : nu Capitolul 31: STATUL IN CONCEPT^ BIBLICA CIOSI CATRE STAT SAU DATORIILE CELOR CREDIN iar 13. 24. 5. 20.. 8. : Evr 10 1 Col 2 ' ^ 7 ? '' II Cor. 2. 1 20. 24—27. Capitolul 30 : DESPRE VESNICIA CHINURILOR 1ADULUI fi umbra. . "Si f 0° St da 4 . " t0ate Marcu. l 10.. „u mai sW mlncaruri curate si n e curate aomuluivined:m. 66. 13. 14. 61. 29 . 3. Petru. . se convert!: Cor. 12. U6. 5. 27 41—42 . 7 si alte catre stat : Matei. ve*nice : Isaia. 9. t^TS^Z* dtT\?t ^ f 't N te * BiSSriCa S3U <<TmPUl 3 a Ui MHH^tta*. 9. Luca... Apoc. 13. cea de mii de ani este rastimpul in care Hristos d limitat.. lui Iadul este loc de chin vesnic Matei. 1. 1. In Legea Darului celor rai: 11. 2.. 10. Hnstf Rom.Efes on Adevarata vorbire seaza: Fapte.. 31. t— 3. Mintuitorul ne invaja ca sufletul omului este tot ceea ce e mai scump din v'u\<\ Matei 16.. 18.. o icoana a celui s-au facut noi» : Nou 17 . 13. 11 .EW. — : 8. Ps. 23. 1 33. 15. 17. 21 .. «« »». Fapte P ne™ "" 17. . 2. 14.20.. sflrsit : 8. 26 Marcu. 46. 11. 17. Tit. Luca.3. 13. • fi o lmpara t ie a drepta t ii 5 14.nci^icred ciin na.. f* ^^ 3. 22 -2d.dSt0S (N0U1 Israel » : ^ Imparatia. 16. 23.l 5 . < "i . 36 Ron. —5 . bune 11. cirii : I Cor. numeste «inviere» sdu haina noua : Col.. 44. II. 43 .JTS° dS ItTT "r : U 31 S!ngele " animalele SU 9 rUmat sto ° *««. S Venirea 1UI HriSt ° S Gal 3 19 S u > Legii este Jf* dupa venirea Credin t ei nu mad slntem sub calauza Gal 3 la : . 14. 13.Marcu. 4. : G 1111 de a ^^ a : Darul vorbirii in limbi a fost proorocit de prooroci ' 3.8. Valoarea dragostei depascste vorbirea in limbi : I Cor. 3. Fapte. despre IMPARATIA CEA DE Mil DE ANI (MILENISMUL) c re se scrie la i B. 12 — 13 J 31-aJrSn 911 8 'nrL le9ami nt CU Urma5H f 1Ui H. 25. Despre plata impozitului Rom. 45. daca ascultatorii nu inteleg este nevoie de alt dar. : : . 23 .ilm. ca sa 12. i De M at e Pr e i i a i 24 3 & ^4 . 7. . 14. I Tes 5 1_2 pune ' Toate stapinirdle care conduc lor se impotriveste legii lui I tarile sint : puse de Dumnezeu.P* 4—13. Rom. 36 ca este nemuritor Matei. 11. 11. 16. Fapte . 8. let. 43—48. 5 . Rom...t r3 5 a dOUa & D ~W DOUA VENIKI A DOMNULUI ca om. 22. 27. Judecata de Apoi urmeaza a se face mai ales pentru patru lucruri 3. Ca sii 1. 2. 13. 18. 41—46. *«W ^^ * . cine nu se SU1 Dumnezeu 8. 2. Matei. Gal. : Patriotisms Matei. 25. Apoc. 10. * 24—25 j Rom. 1—18. 1 5. CURATE ra . nap. Luca. fie pedepsite paoatelo Isaia.ter eaTnaDls4 dm Duh dpd si r nT f ln r loan. oap. 2. 21 | ***£?££** 7Z • Apocalipsa estG un numar : 36 fi **** 18. sfca»tului : Despre armata I Matei. 20.. 2. 22.9. Luca. : "** nUm9i Prkl b0t6Z sau ^ talmacii vorbirii in limbi este mai mic ca darul piroorociei sau al Darul 14. 29 9. 3. Matei. ^Imparatia lui Hristos va duhovniceasca Ps. 2.. 1—10. cea care comumica ceva celor carora se m<im' t. Fapte. 32 1 Ier 23 5 4. 18-19 V^ ^^ li • ^ 10 ' ^ """^ 15' ° Chinurile iadului vor . chinul si osinda sint vesnice Isaia. loan. 1. Matei. 24 j Dan. 14.. 52 .lui Hristos 31.i : Isaia. 3ua Domnului va veni noaptea «ca un fur» Matei.ll.k 1 im a lui:Matei. 25. 7. I .il 4-15. . HdSt0S Se bala „„*«* celei \ 27—28. ale celor drepti 95. ca sa se arate nedreptaiile oamenilor se : . Ioel. 5 . 1 d legal puterea diavolului -asupra oamenilor : Col.

ostas ales al lui Iisus». m n Sfintii apostoli au mers .. 29 Cei viinovati de neascultajrea acestor porumci se imbolnavesc sau mor Cor. Misionarismul laic in lupta antiscctard). sssLsr „ JS» * - -""" **<"> «— *. 15 loan. 21. 3..«* - clerici. D HS PRE VOMIREA „ ^ MORT 1 Capitolul 36: . Liviu Stan. 4 Efes. <*~. Cine se impartaseste nepregatit va fi pedepsit Evr.f !.» 298 DESPRE CRED INTA ORTODOXA CALAUZA Capitolul 35 : 2!M> DESPRE OASTEA DOMNULUI T * 1 numele Prea Sfintei Treimi slnt cestui ai Domnului: II Tim. Mirenii in Bisericd). 19 . din Molitfelnic. . 6. Marcu. fio vi rw°s r. 11.. : «$i cum vor propovadui de nu vor fi trimisi ?» (Rom. care sc boin . Calendarul vechi pe la anul 1816 ramasese la Pe rii» ^ predica cuvintul lui Dumnezeu.. 12. 6. Corneliu Sirbu. . fie laid (Prof. Numai ierarhia bisericeasca a trimite misionairi.. calendarul ramasese in uraS cu oanonul 61 al Sinodului din Cartagioia). (NECROMANTW) Mtatuitorul nostru lisus Hrdstos a numit ferirfH M « sA[j spm DESPRE DEASA SAU RARA lMPARTA?IRE CU SFINTELE CINSTITELE TAINE ALE LUI HRISTOS : 11 Pregatirea cuvenita pentru impartasire I Cor.5 . la propovaduire din porunca Mintuitorului are dreptul planar de : Mated.. 10. II Tim.. 16. 15). 27. neavlnd hirotonie sau hirotesie (Prof.i c. Dr.. ( .. 13—18? I Tim. 4. 28. 7. 11. '„'. "^ W fdCUt pentru P acea # «****«! Bisericilor . 20. Misionarul laic (mirean) aire vode a predica in public numai dacS va fi trimis Misioroair laic (mirean) este acela care (canonul 7 apostolic de ierarhia biserdceasca 10. 10. ' h ' ^ - A "°" "' '°"' M Ortodoxe. : Toti crestinii care au botezul ortodox *^% r * teaza. : DESPRE MISIONARISMUL LAIC IN BISERICA ORTODOXA Capitolul 34 : DESPRE CALENDAR 11 si anul 1760. 27. 28. in nrmJi n». 10. Rugaciunea de la botez. I ^O : : Capitolul 37 . spune «$i fa pe acest copil. . 2. I Cor. su „ 8i de ..

-- * ** • • ' . • : 182 • : : Despre sfintirea naturii Dunun.. .m Despre serbarea . . . 1 Capitolul Capitolul . - • • • mainte (la editia a ll-a) Cuviht Despre ortodoxie 1 Capitolul 2: Despre Biserica Capitolul Despre Sflnta ScripturS Capitolul 3. . ingenlor sfintflor si al 5 Despre cultul Capitolul Sfintei Fecioare Maria preacinstirea 6 Despre Capitolul moaste cinstirea sfintelor Capitolul 7 Despre : .••••' • • . 10 • 1 » . . • • 185 . * Despre Sflnta Trad«ie Capitolul 4. 5 » • • % ' Prelata la edifia a . . . • 175 179 • t Capitolul 23 * ' . 11 . Capitolul 11 Capitolul 12 Capitolul 13 Capitolul 14 Capitolul 15 ' : RugSciunile pentru cei mortt Simboluri si rituri Despre Post Despre juramlnt mintuirii subiective Conditiile • • . • 7 Predoslovie • 9 • Inainte (la edifia Cuvint . • \ Capitolul 10 ' i Venerarea Sfintei Cruci Semnul crucii . Pag. • 75 85 90 95 103 107 )y . 147 * 153 160 170 .I . . . 1 1 • • CUPRINS c . • : Capitolul 24 Capitolul 25 Capitolul 26 . 115 • ' : • 118 128 131 141 I I \ ' • ' ' Depre cele sapte Taine Capitolul 16 Despre Taina tfotezului Capitolul 17 Taina Sfintului Mir Capitolul 18 Despre Sfintei ImpSrtSsanii 19 Despre Taina Capitolul Despre Taina Pocaintei ranitolul 20 : . . 1) .cu in locul s. . Il-a . • : . 8 9 : Cultul sfintelor icoane . . • • . _ _ _ & : . Ca^ul 22 : NanUi (C^atoria) Despre Taina Taina Sfintului Maslu Despre Despre puterea disciplinary . . .•••'"" • 16 24 32 43 52 69 .

i Capitolul 34 Despre calendar Capitolul 35 Despre «Oastea Domnului» Capitolul 36 Bespre deasa sau rara imp&rtasire Capitolul 37 Despre misionarismul laic in Biserica ortodoxa Cdlduzd cu indicarea locurilor pe care se bazeaza cele afirmate in aceasta carte : .. i i • - * • ( ' ••: i 8 - . . . . 201 * * 205 210 221 Statul in conceptia biblica .^ - Pag. I i . 283 289 300 302 Bibliograiie selectivd • Cuprins .. . .. 225 232 247 258 271 "278 Despre vorbirea in limbi (glosolalia) Capitolul 33 Vorbirea cu cei mort. ' .. . * Capitolul 27 Capitolul 28 Capitolul 29 Capitolul 30 Capitolul 31 Capitolul 32 : Despre Despre Despre Despre mincaruri curate si necurate data celei de a doua veniri a Domnului tmp&r&tia de mii de ani (mileniul) vesnicia chinurilor iadului . . . • i »*' I • ! • ' ' < '.. . . i . . ..... . . ... .

. Apostolicitatea Siintei Tradifii. Teoloin Vechiui Testament. SfJma Scriptura si TracU/ia. r Teologice». 1914 si 1968 Alexe $t " Biserica una $/ Bisericile 'cele multe. Mehedinti RrMfxc. «OrtodoSemn/fica/ia ortodoxd x/r-f a !' unea Ion P ' "" ' < fmparafia lui Dumnezeu ' (sensul ei neotestame rum j.'i 7 ?5 aTp^^=^' «Studii Teologice>> 9_ •10/1967. in <<Ortodoxia>>.. Pnvire isioried asupra scMsmelor. invafatura de crcdinfa cresiirm ortodoxd. Bucu- Dr. «Studii Teologice» 3—4/1952 Bria Ion. 1 r c U Dumi™' ca rsinfczd biblio-teologicd) r «Mitropolia Ho-. 3—4/1955. H „!los M proieclte a Ico. 1966. oto . •• * .-. Fecioru lui.inh. 3/1962. Paschia covina. - I.' 19S1 £/b/ia (Sfinta r# COnf * '>/lw dumnezeiasoa Scriptura).„ us 9— IO/1971! Dron -1 QO? h X l * «Mitropolia Ardealului». Bucure?ti 1933. . Bucure$ti. p siPr i°1 nol ->] F(T.-. 7—8/1971. Vasile ^n Gr ' Ar- . " Pr ° f* Brani * te ° Ene iXnportanW < ~*»» *"» «*« **«* *«».V f °io 1 Ispir Gh.flc leolo. D e h e 1 e a n u P.Mtoo«(»*. mm* n tar) °. Marcu V. r opelTu^T p Doclrina Bisericii Ortodoxe despre cultul Teologice. „. G C t B U n G S l0]1 CultUl MaiCl! Domnului 1 adu ^ a Bofezu/ui Domnuiui. «Studii ^19s . Tipografia Bu- «Stud^Teo"giclf/9"lO/1971 r Z -' 9/io« tin. po pescu T. .a/sdesecta^^tudii^ologice^. 3—6/1950. 64 nfQ ^.ic e «Ic Mr. -Studii ereziiior si Problema calendarului..: 'is. .^ q ^^ wMitropolia ArdealuU. Olimp Caciula. BIBLIOGRAFIE SELECT VA I . 1952.1 Tcmc /U a S lin Do 9^tica trad. I-IV. Ichim D.. Arad. «Ortodoxia» §i 'pr. ed. Bucuresti. rM 1 r c e a loan. 5—6/1970 «MitropoIm Ardealutui».. TJ/cu fea ce/or ? Taine Bucuresti .> 5-6/19|l XI Pr. «Studii Teologice». N Sis. . Prof. in rom. ' 9/1971. I 301 1 Prof. ed. 1938. r Traditia in Biblie.a. 1945-46 7 * in crestine. £Viidn SJiSBl il! U& ' 01 D St5niloae 1953. 1901 ° ° U f glce.nei S«te. II. BIBLIOGRAFIE SELECTIVE Pr. Bucure$ti. . P r.. Prof. invafatura ortodoxd despre siintele icoane. Curs de Indrumari Misionare. de Pr. :*£Z?£ .. Teologia icoanelor. 0/ . 1970.. poll. «Studii Teologice». Manual de sectologie. ' secte/or. 11— 12/1971. S 1 U l loan G u r a d e A u * » a]-?* l&murire in legaturd cu rdtacirile r ' Cuvmtdri la praznice impdrdtesti.. S ?i N a z a r [ e C" c « yduz« predicatorului. Ci udil a N biblice $ patristice ale ierarhiei bise- WWb ^^ st4ntlote Di „. ed. Arhirn Hie Cl'eopa. 1 '. cuiiuiui Maicii Domnuiui. °A^Sfaasgstrzr" .. Bucure § ti.'. C r [ Canoanele. «Studii «Studii «Ortodoxia» 50 Jmki^^^ C i ° rig/nea °$ ' /nSf/fUireQ * d ^oltarea cultului ere. Sibiu. «Studii PreilguMffle Crucii .U/ tnnM fanfa.i.. din 1857. voLV-Sc^cS^y^l^ *"*«*"^ «^>ron.^1067. d uh7vnicea^ «Studii Teoio- 9iCe>> 4 p . C. 1 ^ 5tof Ji1 Wa/a BiseTicii > M de jnvd/dmra neoprofesstilistilor f Cuvim dc «Bisenca Ortodoxa Romana». i. uniiicdrii ^^C^SniS^aie 3-4/ TCOl 4 Teologioe. 5—6/ ~ e ° r C V ?*?^?^* 1/1951.. <<StudJiTeologice l «fcr Taine. Desiiin/area sinibetei si prdznuirea Dumin/cfi. 11 12/ • . terarWa bisericcascd dupd epistolele siintului apostol Pavel. ricesti. 1930.S-eA^a • ^ ^^ ^^ Teologicei>i g _. «Mitropolia Ardealului». Kiriacodromion.. C f Temeiurlle l rtr*Ji «Studn Teologice». ?. 1948 nMmnrl I Dai • ' t D. Gr. Brani§te Ene. Bucure$ti. Teolo^cet c* £ «Studn ^/!^?' he ? *" l HarismeIe dupd e P Jstolc ^ G siintului apostol Pavel..rftBi . r C. slintilor. Bucuresti. ' -1.