CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................................................................3 CAPITOLUL I.........................................................................................................................................................4 DELIMITAREA CONCEPTULUI DE RISC DE ŢARĂ...................................................................................4 1.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE RISC DE ŢARĂ ŞI TRĂSĂTURILE SALE...............................................................................4 ..............................................................................................................................................................................7 1.2 PRINCIPALELE FORME DE MANIFESTARE A RISCULUI DE ŢARĂ ŞI FAPTE GENERATOARE...................................................9 1.2.1. ..Alte forme de manifestare ale riscului de ţară (riscul specific debitorilor cvasi-suverani, riscul sistematic, riscul de ţară generalizat)...........................................................................................................11 1.2.2....Evenimente generatoare de risc de ţară...........................................................................................12 CAPITOLUL II.....................................................................................................................................................15 EVALUAREA RISCULUI DE ŢARĂ................................................................................................................15 2.1. SCOPUL ŞI NECESITATEA EVALUĂRII RISCULUI DE ŢARĂ...........................................................................................15 2.2. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN EVALUAREA RISCULUI DE ŢARĂ.........................................................................................16 2.2.1. Situaţia economică ............................................................................................................................16 2.2.2. Situaţia politică...................................................................................................................................20 CAPITOLUL III...................................................................................................................................................24 METODE DE PREVIZIUNE ŞI ACOPERIRE A RISCULUI DE ŢARĂ.....................................................24 3.1. SISTEMELE FORMALE DE EVALUARE A RISCULUI DE ŢARĂ.......................................................................................24 3.2. MODELELE ECONOMETRICE (STATISTICE) ............................................................................................................26 3.3. METODE DE ANALIZĂ PE BAZĂ DE SCENARII..........................................................................................................27 3.4. METODE PROBABILISTICE DE EVALUARE A RISCULUI DE ŢARĂ..................................................................................28 3.5. STUDIILE DE ŢARĂ............................................................................................................................................29 3.6. ACOPERIREA RISCULUI DE ŢARĂ..........................................................................................................................31 ................................................................................................................................................................................33 CAPITOLUL IV....................................................................................................................................................35 ORGANISME DE EVALUARE ŞI ESTIMARE A RISCULUI DE ŢARĂ...................................................35 4.1. AGENŢII DE EVALUARE FINANCIARĂ A RISCULUI DE ŢARĂ.......................................................................................35 4.1.1. Standard & Poor’s ............................................................................................................................36 Moody’s Investitors Services.........................................................................................................................38 Fitch – IBCA..................................................................................................................................................40 Diferenţe şi asemănări în abordarea modelelor de evaluare a riscului de ţară utilizate de agenţiile de rating.............................................................................................................................................................42 FIRME DE EVALUARE A RISCULUI DE ŢARĂ...................................................................................................................43 4.2.1. Business Environmental Risk Information (BERI)..............................................................................44 The Economist Intelligence Unit (E.I.U.)......................................................................................................46 Diferenţe şi asemănări în abordarea modelelor de evaluare a riscului de ţară utilizate firmele de evaluare .......................................................................................................................................................................47 4.3. EVALUAREA RISCULUI DE ŢARĂ DE INSTITUŢIILE BANCARE......................................................................................47 4.3.1. Metodologia utilizată de Citibank.......................................................................................................47 4.3.2. Metodologia utilizată de Bank of America..........................................................................................49 4.3.3. Metodologia utilizată de Credit Lyonnais...........................................................................................51 4.3.4. Diferenţe şi asemănări în abordarea modelelor de evaluare a riscului de ţară utilizate de instituţiile bancare..........................................................................................................................................................52 SURSA: MONICA DUDUIAN, EVALUAREA RISCULUI DE ŢARĂ, ED. ALL- BECK, BUCUREŞTI, 1999, P. 52-60................53 4.4. REVISTE DE SPECIALITATE................................................................................................................................53 4.4.1 The Economist......................................................................................................................................53 4.4.2. Institutional Investors..........................................................................................................................53 CAPITOLUL V.....................................................................................................................................................54 ANALIZA RISCULUI DE ŢARĂ AL ROMÂNIEI..........................................................................................54 5.1. EVALUAREA SITUAŢIEI ECONOMICE ŞI POLITICE A ROMÂNIEI....................................................................................55 5.1.1. Evaluarea situaţiei economico-financiare.........................................................................................55 5.1.2. Analiza componentelor politice ale riscului de ţară pentru România................................................58

1

5.2. POZIŢIA ROMÂNIEI ÎN CLASAMENTELE INTERNAŢIONALE DE RISC DE ŢARĂ............................................................60 ...........................................................................................................................................................................60 5.3. INSTITUŢII DIN ROMÂNIA SPECIALIZATE ÎN............................................................................................................62 ANALIZA RISCULUI DE ŢARĂ. BANCA DE EXPORT – IMPORT A ROMÂNIEI........................................................................62 ................................................................................................................................................................................67 CONCLUZII ŞI PROPUNERI............................................................................................................................68 BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................73

2

INTRODUCERE
Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze caracteristicile riscului de ţară, cu implicaţii asupra modului de evaluare, modului de acoperire şi desfăşurarea analizei unei ţări, asupra situaţiei economico- financiare, asupra componentelor politice şi poziţia în clasamentele de risc internaţionale. Majoritatea acţiunilor prezintă o anumită doză de incertitudine şi de risc datorată atât celui ce acţionează cât şi unor factori din mediul înconjurător. Structurată în două parţi, lucrarea vizează atât aspecte teoretice ale riscului de ţară, cât şi efecte ale acestuia asupra unei ţări. Primul capitol tratează diferite accepţiuni ale conceptului de risc de ţară, a trăsăturilor acestuia, a formelor de manifestare, precum şi a faptelor generatoare. Lucrarea continuă cu evaluarea riscului de ţară care are ca scop semnalizarea dificultăţilor care pot să apară în onorarea obligaţiilor ţării analizate, ajutând firmele internaţionale în luarea deciziei de penetrare sau nu a pieţei supusă evaluării. În capitolul trei sunt tratate metodele de previziune si acoperire a riscului se ţară, care sunt concepute pentru a veni in ajutorul investitorului străin cu date privind ţara în care doreşte să investească. Organismele de evaluare şi estimare , agenţii, firme, reviste de specialitate care au pus la punct şi utilizează în prezent o serie de metode de evaluare a riscului de ţară pe baza cărora realizează si publică periodic clasamente sunt vizate în capitolul patru. A doua parte a lucrării, analizează riscul de ţară al României prin evaluarea situaţiei economico- financiare, a componentelor politice, precum şi poziţia României în clasamentele internaţionale de risc. Riscul reprezintă fenomenul care însoţeşte activitatea economică pretutindeni, care câştigă mereu noi poziţii în arhitectura societăţii,provenind din imposibilitatea de a preciza care este acel eveniment care va determina un rezultat negativ. Analiza şi evaluarea acestuia este un subiect dinamic şi de actualitate.

3

Cu timpul ştiinţa a fost cea care a explicat şi determinat măsura în care se poate prevedea viitorul şi certitudinea acestuia. De aici. în timp. Filozofii greci considerau că orice lucru are deopotrivă o cauză cât şi un efect1. 1999. informaţii noi care să modifice însăşi acţiunea. ci de multe ori imprevizibile. sau altfel spus are un scop final. piaţa este cea care furnizează agenţilor economici o informaţie presupusă perfectă. 4 . Este adevărat că aria de acţiune umană este rezultatul unui motiv bine definit. care nu se supun unei regularităţi de tip cauză-efect aparţine fizicii cuantice. 1 Monica Duduian. omul încearcă să afle care a fost cauza unui eveniment. grindină. 2. All – Beck.Capitolul I Delimitarea conceptului de risc de ţară 1. şcolile economice şi-au exprimat mai multe puncte de vedere cu privire la incertitudine:  şcoala clasică reduce incertitudinea la risc. etc.). Totodată oamenii de ştiinţă au încercat să determine probabilitatea apariţiei acestor evenimente. nu se supune unei regularităţi certe. Astfel. au putut fi identificate unele evenimente care au produs pagube omenirii. chiar dacă acesta le-ar fi fost favorabil sau nu. iar cauza evenimentelor viitoare sunt acţiunile prezente.1 Definirea conceptului de risc de ţară şi trăsăturile sale De-a lungul timpului oamenii au fost preocupaţi să cunoască viitorul. pe parcursul ei pot să apară evenimente. p. care le permite să adopte alternativele de acţiune cu probabilitatea cea mai mare de a fi cele mai bune. Evaluarea riscului de ţară. şi în consecinţă şi cel economic. dacă acesta i-a adus pierderi activităţii sale. precum că în natură se produc şi fenomene aleatoare.  incertitudinea keyniseană adaugă mecanismului pieţei un comportament convenţional ca instrument necesar pentru cea mai bună înţelegere a anticipărilor. Însă orice acţiune presupune o anumită durată din momentul începerii şi până în momentul finalizării. Ed. fenomene distructive. Pornind de la această constatare. orice decizie pe care o luăm în prezent va avea consecinţe asupra viitorului. Bucureşti. De obicei. şi au tras concluzia că majoritatea evenimentelor şi fenomenelor nu se produc cu regularitate şi sunt imprevizibile de cele mai multe ori (cutremure. inundaţii. De aceea comportamentul uman. Această concluzie. Prin aplicarea acestei descoperiri la comportamentul uman s-a ajuns la concluzia că acesta este rezultatul libertăţii de voinţă a individului.

Incertitudinea subiectivă se referă la producerea unui anumit eveniment generator de risc şi se bazează pe aprecierile şi percepţiile proprii ale decidentului în funcţie de informaţiile de care dispune la momentul respectiv. Totodată. Incertitudinea este descrisă ca situaţia în care decidentul nu poate identifica toate sau chiar nici unul dintre evenimentele posibile a se produce şi cu atât mai puţin de a putea estima probabilitatea producerii lor având semnificaţia de variabilă incomplet definită. incertitudinea exprimă starea de nesiguranţă cu privire la viitor. incert”. În activitatea economică internaţională. şi chiar posibilitatea materializării acestora. de a suporta o pagubă sau un pericol posibil. Riscul este un fenomen care provine din circumstanţe pentru care decidentul este în măsură să identifice evenimente posibile. Economică. Laura Păun. subiectivismul austriac consideră piaţa un mecanism universal. p. de care se „ciocnesc” toţi indivizii confruntaţi cu incertitudinea absolută. generează posibilitatea de a ajunge într-o anumită primejdie. fără a fi însă în măsură să identifice cu exactitate care dintre aceste evenimente se va produce efectiv. flerul decidentului au un rol semnificativ pentru succesul unei afaceri. imposibil de ocolit. Incertitudinea are două componente: obiectivă şi subiectivă2. Riscul provine din imposibilitatea de a aprecia cu o anumită precizie care este acel eveniment care se va produce efectiv şi va determina un rezultat negativ. fie caracterul incomplet al informaţiilor existente la un moment dat. Incertitudinea. p. putem spune că în activitatea economică internaţională o mare parte a deciziilor se iau în condiţii de incertitudine subiectivă. Bucureşti. de a avea de înfruntat un necaz. Incertitudinea economică are ca sursă fie caracterul impredictibil al unui proces. astfel încât experienţa. există un număr mare de factori care influenţează succesul unei anumite acţiuni sau decizii. Incertitudinea obiectivă poate fi asimilată situaţiei în care toate rezultatele sunt cunoscute şi majoritatea a celor implicaţi în procesul decizional sunt unanimi în estimarea aceleaşi posibilităţi de producere a fiecăruia dintre efectele identificate pe cele pe baza datelor furnizate de evoluţii anterioare.  „riscul reprezintă variabilitatea rezultatului posibil în funcţie de un eveniment nesigur. 2 3 Cristian Păun. Ed. imprevizibil. 20 Ibidem. 19 4 definiţia OCDE din 1983 5 . adică de a avea un risc. 1999. la rândul său. cei mai mulţi dintre aceştia au un caracter unic. Riscul de ţară. În literatura de specialitate se pot identifica mai multe definiri ale noţiunii de risc3:  „riscul este constituit din posibilitatea ca un fapt cu consecinţe nedorite să se producă”4. Astfel.

univ. schimbări ale regimului politic. p. Este un act responsabil.. Adevărata problemă constă în faptul că nu avem posibilitatea să alegem între situaţii incerte sau riscante. este. 5 unor cunoştinţe şi a Gheorghe M. ci numai între diferite grade de risc sau incertitudine şi diferite rezultate posibile ce pot apărea. Astfel. ce se diminuează pe măsura dobândirii adaptării unor măsuri de prevenire. dr. sau nu le-a anticipat deloc. 331 6 Nicolae Constantin Lungu. anulări ale autorizaţiilor de transport import. o posibilitate de producere a unui eveniment cauzator de pagube.  „riscul presupune o abordare ca un fenomen simetric care poate să determine apariţia unor pierderi.  „riscul poate fi definit ca posibilitatea ca pierderile să fie mai mari decât se aşteaptă”. Voinea. a unor factori de decizie eliberaţi de constrângerile practicilor şi mentalităţilor specifice economiei la comandă”. Note de curs – Bazele Asigurărilor. Iaşi. etc. 6 . Sedcom Libris. cel provenit din neexecutarea obligaţiilor contractuale. Mircea Coşea spunea în introducerea făcută cărţii „Evaluarea riscului de ţară” de Monica Duduian referitor la risc: „Riscul în economie nu este riscul la loterie. adoptarea de interdicţii la transferuri valutare. un participant pe piaţa internaţională se supune pe larg următoarelor riscuri:  riscuri economice: riscul datorat fluctuaţiilor valutare şi al preţurilor. Relaţiile economice internaţionale se desfăşoară într-un mediu complex în care incertitudinea şi riscul sunt condiţii date. indiferent dacă decidentul le-a putut identifica complet sau parţial. care generează o multitudine de posibilităţi şi opţiuni. În contextul economic internaţional se manifestă o multitudine de riscuri la care sunt supuşi participanţii din acest domeniu.  „riscul este acea situaţie în care există posibilitatea unei devieri potrivnice a rezultatului sperat”.  „riscul reprezintă o ameninţare. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale. „riscul este incertitudinea cu privire la pierdere”. Ed. ceea ce face şi mai dificil procesul de alegere a unei alternative de decizie. caracterizat prin gravitatea consecinţelor sale şi prin probabilitatea sa de producere”. Riscul se poate delimita de incertitudine. precum şi oportunităţile de câştig”5. fără îndoială.  „riscul reprezintă incertitudine cu privire la producerea unei pagube”. 2004.6 Prof. perfect analizat şi evaluat. care exprimă gradul de îndoială în producerea unui fenomen.  riscuri politice: colapsuri economice. apanajul unor specialişti adevăraţi.

uragane. Economică. Riscurile întâlnite în afacerile internaţionale Riscuri asumate Riscuri identificate (majore) Riscuri excluse voluntar Riscuri neidentificate Riscuri excluse involuntar Sursa: Cristian Păun. specifici sectorului de activitate. Ed. în funcţie de perspectiva din care sunt abordate. 1999. Riscurile cu care se întâlnesc firmele transnaţionale sunt mult mai complexe şi mai variate decât acele riscuri cu care se confruntă o firmă care îşi desfăşoară activitatea la nivel naţional. Riscul de ţară. inundaţii.  riscuri naturale: determinate de cutremure.  riscuri de implementare şi juridice. în macroriscuri şi microriscuri. firmei şi proiectului propriu-zis şi/sau de insuficienta corelare între particularităţile activităţii şi limitele impuse de cadrul general al ţării gazdă. Microriscurile sunt determinate de factori endogeni. p. Cele mai multe riscuri sunt identificate. riscuri sociale: apărute sub incidenţa factorilor sociali: greve. Rămâne astfel o categorie de riscuri identificate pe care firma le va exclude în mod voluntar (riscuri majore) şi o categorie de riscuri exclusă involuntar pentru că nu pot fi identificate. Bucureşti. Laura Păun. 28 7 . Macroriscurile sunt rezultatul evoluţiei într-un anumit sens a condiţiilor de mediu de afaceri în care este localizată investiţia. De asemenea riscurile cu care se confruntă o firmă transnaţională pot fi clasificate.1. şi alte fenomene naturale cu caracter distrugător. însă firma îşi va asuma numai o parte dintre ele. Figura 1. revoluţii. mai exact pe cele majore (capabile să producă pierderi substanţiale).

Ed. şocul aprecierii şi deprecierii succesive a dolarului de-a lungul anilor ’80. nu numai de factorii politici. pe vremea aceea preşedinte la Citibank. a împrumuturilor acordate de diverse instituţii financiare unor firme sau guverne străine. viitorul pare să fie cel al blocurilor economico-politice regionale.  epuizarea rezervelor valutare. au mai fost o serie de evenimente nefavorabile care au modificat percepţia riscului de ţară: cele două şocuri petroliere din 1973 şi 1989. cultură şi mentalitate:  NAFTA în America de Nord şi Centrală. Apariţia acestui concept este legată în principal de intensificarea după cel de al II-lea război mondial. 7 Joseph E. 62 8 . 1990. războiul civil din Iran şi Nicaragua. 2003.  criza sistemului bancar etc. Globalizarea-speranţe şi deziluzii. riscul de proiect şi riscul de firmă.  devalorizarea bruscă a monedei naţionale. 1981. Stiglitz. Prima fundamentare teoretică a acestui concept a fost făcută la începutul anilor ’70 de către economistul Milton Friedman. Crizele ce stau la baza acestor riscuri sunt:  criza bursieră provocată de fuga capitalurilor expuse riscului valutar. dar şi de cei economici şi sociali.  ASEAN în Asia de Sud – Est. Astfel.  MERCOSUR în America de Sud. Astfel. La sfârşitul anilor ’70. într-o oarecare măsură. Economică. crizele economice ciclice din anii 1975. crizele politice internaţionale. reflectând diferenţe de dezvoltare.  dificultăţi de plată ale întreprinderilor sau proiectelor de investiţii. riscul total al unei investiţii străine directe este dat de formula: Riscul Total al Investiţiei = (R proiect X R firmă X R ţară)/6 Un statut special între riscurile internaţionale îl are riscul de ţară. ia în calcul mai multe riscuri ce pot apărea: riscul de ţară.Atunci când o firmă ia decizia efectuării unei investiţii într-o altă ţară decât cea de reşedinţă. şocul dobânzilor înalte. Datorită globalizării evenimentele produse în diferite locuri pe glob ajung să afecteze în mod rapid evoluţiile economice şi sociale din diverse ţări. Pe lângă aceste crize. Toate aceste evenimente au adus o modificare rapidă a riscurilor pe plan mondial determinate de valoarea ridicată a riscului de ţară. Bucureşti. O altă tendinţă a zilelor noastre este aceea că globalizarea se suprapune pe o regionalizare accentuată. p. Unii chiar neagă globalizarea şi subliniază că esenţială este regionalizarea7. invazia din Afganistan nu au făcut altceva decât să accentueze faptul că riscul de ţară depinde.

dar guvernul ţării sale impune restricţii de transfer valutar. Astfel. Uniunea Europeană în Europa. guvernele noilor state independente au apărut pe pieţele internaţionale de capital în calitate de solicitanţi de împrumuturi. Impactul localizării unui activ pe piaţa naţională a unui stat receptor este dat de nivelul riscului de ţară. aceşti debitori aveau un statut special. care a fost denumit risc de transfer şi care poate afecta numai debitorii de drept privat. În utilizarea acestora s-a constatat apariţia unui nou tip de risc. Fiecărui astfel de activ îi este asociat un anumit risc de ţară care influenţează riscul total al portofoliului unui investitor. în urma prăbuşirii imperiului colonial. pierderi datorate unor evenimente macroeconomice şi/sau politice specifice ţării”. ceea ce face imposibilă remiterea sumelor datorate creditorului extern. În această situaţie debitorul este solvabil. Acest tip de risc. Prin urmare. CSI. în sensul că rambursarea împrumutului acordat de o bancă comercială unei firme situate în altă ţară putea fi blocata de către guvernul ţării respective. o mare cantitate de dolari s-a acumulat în băncile comerciale din unele ţări europene. compania respectivă va deţine la un moment dat un portofoliu diversificat de active financiare şi reale care îi oferă rentabilităţi diferite în funcţie şi de localizarea geografică. Monica Duduian defineşte riscul de ţară ca fiind: „probabilitatea pierderilor financiare în afacerile internaţionale. Putem considera riscul de ţară ca fiind riscul de insucces la care se supune orice investitor atunci când ia decizia de a investi într-o anumită ţară sau regiune economică. Voinea riscul de ţară „reflectă un ansamblu de fenomene ce se pot materializa în cadrul unei ţări ce afectează relaţiile economice internaţionale”. nu trebuie confundat cu incapacitatea de plată. riscul legat de creditele acordate guvernelor a fost denumit risc suveran . după Gheorghe M. Cu cât un activ din portofoliu este expus unui risc de ţară mai mare cu atât profitul adus de acestea trebuie să fie mai mare (cel puţin egal cu profitul acceptabil plus o primă de risc proporţională cu riscul de ţară asumat). Primul impuls a fost de a se căuta soluţii 9 . în sensul că nu li se putea face execuţie silită. Ca entităţi suverane. După cel de-al doilea război mondial. La fel ca şi în cazul riscului general. 1. prin impunerea unor restricţii de transfer valutar. noţiunea de risc de ţară are mai multe definiri în literatura de specialitate.2 Principalele forme de manifestare a riscului de ţară şi fapte generatoare Terminologia specifică riscului de ţară poartă amprenta dezvoltării istorice a acestui concept. Câţiva ani mai târziu. Dacă privim investiţiile directe pe care o firmă le realizează în ţări diferite ca active. poate şi vrea să-şi îndeplinească obligaţiile de plată.

dacă este liberal. cele sociale sunt de obicei populiste astfel. p. care limitează capacitatea ţării respective de a face faţă serviciului datoriei externe şi în condiţiile în care guvernul respectiv nu doreşte acest lucru şi interzice ieşirile de capital în afara graniţelor. situate în ţări în curs de dezvoltare. Teză de deoctorat. ci şi afacerile internaţionale localizate într-un spaţiu naţional) şi poate fi considerat ca risc de ţară în măsura în care nerambursarea împrumuturilor internaţionale primite se datorează măsurilor neadecvate de politică economică adoptate de guvern. politice şi sociale8. Între riscul de ţară şi principalele forme de manifestare a riscurilor există următoarele relaţii9: RT = RE + RP RE = Capacitatea de rambursare a creditului + Disponibil redus de resurse în moneda străină RP = Voinţa de a rambursa creditul + Restricţii impuse de guvern asupra repatrierii capitalului străin RS = Capacitatea de rambursare a creditului + Voinţa de a rambursa creditul 8 9 Simona Gaftoniuc. Riscul de transfer apare atunci când firma multinaţională întâmpină dificultăţi în a repatria profiturile obţinute în ţara gazdă în ţara de origine a agentului economic (sau o altă ţară). Riscul politic este riscul considerat. în timp ce într-un mediu politic instabil economia va fi prima care va suferi.17 10 .prin valorificarea bogatei experienţe a companiilor transnaţionale în materie de investiţii directe în străinătate. Problemele s-au complicat si mai mult când au apărut în calitate de împrumutaţi şi companii private fără garanţii guvernamentale. În cazul acestora. În măsura în care aceste dificultăţi sunt determinate de măsurile de limitare a ieşirilor de capital adoptate de guvern şi afectează toate firmele care au investiţii localizate în acel spaţiu. dar rezultatele nu au fost cele aşteptate. Finanţe internaţionale. În această zonă a politicului trebuie luat în considerare felul partidului de guvernământ. 355 Elena Silvia-Stâna. p. există riscul creşterii inflaţiei şi a deficitului bugetar. Acest tip de risc poate afecta cel mai tare evoluţia unei investiţii deoarece. Riscul care afectează acest gen de investiţii depinde preponderent de evoluţiile de ordin politic. iar cele comuniste nu sunt de nici un folos economiei de piaţă. 2000. 2003. împrumuturile acordate sunt supuse riscului ce rezultă dintr-o îmbinare complexa a efectelor evoluţiilor economice. Astfel. Ed. Riscul de ţară. riscul suveran este un macrorisc care afectează în special creditele externe acordate unui stat (riscul de ţară afectează nu numai condiţiile de acordare şi rambursare ale unui credit extern. Economică. într-un mediu stabil din punct de vedere politic este aproape imposibil ca mediul economic să nu evolueze favorabil. motiv pentru care este denumit risc politic. Bucureşti. social sau comunist. partidele liberale au o politică de obicei sănătoasă pentru economie. cel mai important ce trebuie luat în considerare atunci când se ia decizia efectuării unei investiţii.

Dacă. atunci riscul sistematic nu este catalogat drept risc de ţară. 11 . . poate ajunge în imposibilitatea de a-şi achita datoriile către un partener străin fără ca guvernul – care trebuie să-şi asume plata datoriilor respective – să fie la curent cu gravitatea situaţiei şi să fi prevăzut un capitol bugetar pentru achitarea sumelor respective... Riscul de ţară este un risc preponderent sistematic deoarece este rezultatul unor evoluţii la nivel naţional şi nu poate fi eliminat prin diversificarea activităţii unei firme şi afectează toate investiţiile străine directe localizate în ţara respectivă. atunci riscul sistematic poate fi considerat risc de ţară. Ca o concluzie a celor spuse mai sus riscul suveran. riscul sistematic. RE – riscul economic. riscul de ţară generalizat) Riscul specific debitorilor cvasi-suverani apare atunci când sumele datorate trebuie achitate de agenţii guvernamentale sau de instituţii publice. o regie autonomă de exemplu. Riscul sistematic se datorează impactului pe care îl au fenomenele globale asupra economiilor naţionale şi afectează toate ţările indiferent de caracteristici sau dimensiuni. 1. întârzieri care pot duce la pierderi de oportunităţi. Riscul de ţară este considerat un risc sistematic (nediversificabil). riscul politic.1. RS – riscul suveran. De asemenea.. Ca urmare. între formele de manifestare şi formele de materializare ale riscului de ţară trebuie făcută aceeaşi distincţie netă ca între cauză şi efect. sociale si economice şi interferează cu riscul investiţiilor străine directe. Riscul sistematic.2. inclusiv cel social. inclusiv cel financiar.Alte forme de manifestare ale riscului de ţară (riscul specific debitorilor .RTr = Disponibil redus de resurse în moneda străină + Restricţii impuse de guvern asupra repatrierii capitalului străin unde: RT – riscul de ţară. pot interveni întârzieri datorate luării deciziei politice de asumare a datoriei. Riscul de ţară asociat este apropiat de riscul suveran. riscul de transfer sunt doar forme de manifestare ale riscului de ţară. măsurilor birocratice de mobilizare a fondurilor respective etc. însă guvernul respectiv nu adoptă o politică corectă pentru depăşirea efectelor negative ale recesiunii şi drept urmare efectele negative vor fi mai mari decât în celelalte ţări. Riscul de tara se materializează ca urmare a interacţiunii complexe dintre evoluţiile politice. Datorită autonomiei şi politicii instituţionale proprii. sfera de cuprindere a celui din urmă fiind mult mai largă. Dacă spre exemplu recesiunea este un fenomen care se manifestă la nivel mondial şi guvernul unei ţări adoptă şi aplică toate măsurile necesare pentru ieşirea din criză. RTr – riscul de transfer. RP – riscul politic.Alte cvasi-suverani.

Riscul de ţară generalizat pentru a caracteriza toate elementele de natură socio-politică şi macro-economică care.2. tulburări sociale. aspecte teoretice şi abordări metodologice comparate.Evenimente generatoare de risc de ţară 1. a) Evenimentele de natură politică Factorul economic este factorul principal în ceea ce priveşte stabilirea rating-ului de ţară. 10 Tudoriu Theodor.. invazie militară străină.. Aceste pierderi pot să meargă până la pierderea totală a capitalului investit (de exemplu în cazul naţionalizărilor sau confiscărilor). Ordinea aşezării acestor factorii nu este neapărat şi ordinea importanţei lor în diagnosticarea riscului de ţară. Odată produse aceste evenimente.2.. 1998. la scara unei ţări.. acte teroriste. partide politice. performanţele filialei locale ale unei firme străine. Cele mai importante evenimente de natură politică care influenţează catastrofal situaţia unui agent economic chiar şi naţional. 16 12 . Ed. firma a luat contact cu un anumit mediu politic (legislaţie. evenimentele de natură socială şi cele de natură politică. p. În momentul realizării. derularea unui contract comercial etc. Cauzele ce provoacă aceste evenimente sunt de natură ideologică a celor care sunt in grupurile de influenţă a ţărilor respective. nu numai transnaţional sunt: război.2.Riscul de ţară generalizat.. Lucreţius.2. discriminarea companiilor străine.. Există însă sute de elemente care acoperă practic întreaga sferă a economicului şi socio-politicului şi a căror interacţiune conturează acest risc10. ele mai pot fi cu greu controlate şi apoi eliminate de puterea politică. Bucureşti. de deciziile factorului politic. într-o măsură ridicată.. Factorii cei mai importanţi care pot determina materializarea riscului de ţară generalizat sunt: recesiunea economică..Evenimente Cele mai importante evenimente care pot deteriora rating-ul unei ţări sau îl pot creşte sunt: evenimentele de natură economică. război civil. Riscul de ţară. consider că cel mai dominant factor în diagnosticarea riscului de ţară este factorul politic. Fenomenele cu caracter politic pot provoca firmelor internaţionale care investesc într-o anumită ţară pierderi de dimensiuni mult mai mari decât pierderi cauzate din cauza unor instabilităţi de natură economică. modificări importante ale politicii economice. de politicile economice şi sociale promovate de acesta. conflicte regionale generate de interese politico-economice etc. formă de guvernământ). 1. apoi cel social şi economic. Climatul de afaceri dintr-o zonă depinde. influenţează situaţia unui debitor în raport cu un creanţer extern.

Ignorarea mediului social din ţara gazdă poate conduce la o insuficienţă în procesul de comunicare. dr. de exemplu în majoritatea cazurilor la conducerea unei astfel de firme nu se află angajaţi locali. chiar în unele cazuri aceştia nici nu fac parte din cercul decizional al respectivei firme. univ. Barierele de natură fiscală sau administrativă impuse de stat generează eforturi suplimentare din partea firmelor străine. Trebuie luat în considerare în acest caz: gradul de cultură. Cuza”. convulsii de natură religioasă. greve ale angajaţilor generate de diverse nemulţumiri etc. inadaptarea structurii organizatorice la specificul local sau chiar la dereglări în procesul decizional. în lucrarea Mecanismele şi instituţiile economiei de piaţă. Vasile Turliuc. coord. I. 2 13 . revolte împotriva regimului politic. activitatea investiţională. p. divergenţe sociale de natură interetnice.. Naţionalismul are de obicei în vedere promovarea ideii de „menţinere a autonomiei economice a statului”. puterea politică a unei ţări poate împiedica accesul şi activitatea investitorilor străini pe piaţa locală. inhibând. exproprieri. Iaşi.Ţările cu instabilitate politică ridicată sunt ocolite de investitorii străini şi astfel excluse din cercul afacerilor internaţionale. deteriorări a producţiei. etc. rezultă de aici că acesta descurajează activitatea firmelor străine. Prin sistemul de legi pe care-l adoptă. prof. restructurări de datorii sau anulări de contracte11. evaluare şi previziune. complexitatea culturală. Riscul de ţară: noţiune. b) Evenimentele de natură socială Evenimentele social care duc la aşa-zisa „materializare” a riscului de ţară sunt: declanşarea unui război civil. deoarece aceştia îşi vor reflecta influenţa asupra rezultatului acesteia. În ceea ce priveşte forma de guvernământ care este la conducerea unei ţări este de preferabil ca aceasta să nu fie de natură naţionalistă. prin politicile şi programele macroeconomice pe care le aplică. Univ. Voinea. „Al. Bogdan Zugravu. pregătirea profesională. 1997. deoarece naţionalismul stă la baza atitudinii ostile faţă de străini şi acesta poate afecta fie pe toţi investitorii străini fie numai pe cei dintr-o anumită regiune sau ţară. c) Evenimente de natură economico-financiară 11 Gheorghe M. Ed. Riscul generat de un asemenea context poate să se manifeste cu ocazia unei naţionalizări. nivelul de educaţie. Factorii sociali trebuie luaţi în considerare atunci când în ţara respectivă este făcută o investiţie străină. Implicarea factorului social în desfăşurarea activităţii unei societăţi internaţionale este determinată în funcţii de factorii prezentaţi anterior.

competitivitate mai scăzută la export. creşterea indicelui general al preţurilor ceea ce duce la creşterea inflaţiei (chiar mai rău existenţa unei inflaţii galopante). diminuarea venitului naţional. Tulburările la nivel evidenţiate prin această scădere a economiei naţionale antrenează o serie de fenomene macroeconomice negative cum ar fi: creşterea ratei inflaţiei. În situaţie de crize prelungite. diminuarea puterii de cumpărare a monedei naţionale. Această diminuare a creşterii economice determină pe termen lung scăderea volumului producţiei şi al vânzărilor pe piaţa locală. un deficit mare al balanţei de comerţ exterior (creşterea semnificativă a importurilor în detrimentul exporturilor). scăderea prezenţei pe piaţa externă a produselor interne. Gradul de instabilitate economică dintr-o tară depinde de factorul politic din ţara gazdă. etc.. apel la resurse externe (grad ridicat de îndatorare a ţării respective). în sens negativ balanţa de plăţi externe. 14 . apariţia deficitelor (fie comerciale. creşterea costurilor de producţie. sociale ineficiente au efecte de durată şi nu fac altceva decât să amplifice riscul. fie bugetare). Factorii economici care determină manifestarea riscului de ţară sunt: diminuarea ritmului creşterii economice. dezechilibre în balanţa de plăţi. investitorul are de ales între a-şi ajusta producţia la un nivel mai scăzut al consumului.Climatul economic se situează cam pe acelaşi loc ca importanţă cu cel social în determinarea riscului de ţară. Evenimentele economice externe care pot influenţa economia sunt: scăderea pe piaţa externă a preţurilor principalelor produse exportate de aici rezultând. care influenţează. Evenimentele de natură economico-financiară care produc tulburări stării generale ale economiei şi-i modifică cursul pot fi determinate fie de evenimente interne fie externe. nivelul de trai al populaţiei tării respective. de asemenea. de asemenea creşterea preţurilor la principalele produse importate (un exemplu recent ar fi creşterea preţului la petrol) duce la tulburări economico-financiare (deficitul balanţei de plăţi. o creştere a deficitului balanţei de plăţi (creşterea importurilor în defavoarea exporturilor). Diminuarea ritmului creşterii economice scoate în evidenţă existenţa unor tulburări la nivel economico – financiar în ţara gazdă. deficitul acesteia. fiscale. comerciale. mai ales în cazul existenţei simultane a ambelor situaţii de scădere a preţurilor la produsele exportate şi de creştere la cele importate). Lipsa unei coerenţe şi a unei continuităţi în programul de guvernare sau adoptarea unor politici monetare. a căuta alte pieţe sau a se retrage definitiv de pe piaţa respectivă. Evenimentele interne care pot influenţa economia sunt: creşterea inflaţiei. deficitul bugetar. o restrângere a oportunităţilor de afaceri.

social şi politic al tării evaluate. Trebuie avut.1. de asemenea. investitorul trebuie să aibă în vedere vulnerabilităţile cheie ale economiei ţării gazdă. a unor conflicte religioase sau a unor revolte cauzate de diferende etnice. Izbucnirea unui război civil (exemplul Iugoslaviei). a obligaţiilor care decurg din datoria externă. Evaluarea este necesară pentru că prin intermediul ei se pot cunoaşte trăsăturile esenţiale cu privire la cadrul economic. Cu cât riscurile rămase neidentificate sunt mai puţine. acestea nu se reflectă în situaţia economică actuală. Scopul şi necesitatea evaluării riscului de ţară Evaluarea riscului de ţară are ca scop semnalarea dificultăţilor care pot să apară în onorarea. cu atât gradul de incertitudine al analizei este mai mic. Nu puţine sunt cazurile în care războaiele civile dintr-o ţară au provocat exodul populaţiei către ţări vecine 15 . va şti la ce riscuri să se aştepte şi îşi va pregăti din timp modalităţi de acoperire a acestora. în vedere faptul că nivelul de risc al unei ţări poate depinde şi de situaţia ţărilor din jur. chiar dacă. gaze naturale sau cărbuni). aceste riscuri nu pot fi în totalitate identificate de firma străină. dependenţa energetică de alte state (importuri de petrol. în mod evident. Orice analiză de risc de ţară permite identificarea tuturor riscurilor majore cu care o să se confrunte investitorul. Nivelul de risc al ţării este amplificat de dependenţa de importuri de materii prime. dependenţa de ajutoare din străinătate. de existenţa unor tensiuni regionale latente sau de dependenţa de exportul unui număr limitat de mărfuri.Capitolul II Evaluarea riscului de ţară 2. precum şi din alte obligaţii. Totodată. Astfel. de către ţara analizată. Cunoaşterea temeinică a situaţiei economice şi politice a ţării este fundamentală pentru succesul evaluării şi a gestionării riscului de ţară. dependenţa de veniturile celor care lucrează în străinătate. Rezultatul evaluării ajută firmelor internaţionale pentru a lua decizia de penetrare a pieţei supuse evaluării sau nu. prăbuşirea economiei sunt fenomene negative care pot genera o serie de probleme şi pentru ţara receptoare a investiţiei aflată în vecinătatea unor astfel de focare. ce măsuri de penetrare a pieţei va alege şi dacă va opta pentru crearea de structuri proprii sau va opta pentru o cooperare cu un agent economic din ţara gazdă. pe moment. Analiza riscului de ţară trebuie să aibă în vedere aceste vulnerabilităţi care nu fac altceva decât să amplifice efectul evoluţiei nefavorabile ale conjuncturii mondiale asupra economiei ţării gazdă. investitorul cunoscând aceste lucruri va putea hotărî.

dezvăluie o pondere ridicată a sectorului privat în economie şi relevă stabilitate şi creştere economică. 2.2. Acest indicator relevă structura economică a ţării şi capacitatea acestuia de a suporta şocurile economice. dependenţa de finanţarea externă. Indicatori utilizaţi în evaluarea riscului de ţară Pentru a reflecta o situaţie cât mai clară a evoluţiei factorilor de risc din ţara gazdă. etc. în timp). Din datele care reies în urma acestei analize se identifică ceea ce merge şi ceea ce nu merge în mecanismul ţării gazdă. Putem afirma. Rolul acestora este primordial pentru a determina realitatea stării în care se află ţara gazdă. infrastructură.1.1.2. b) Creşterea reală a PIB măsoară creşterea economică şi se analizează atât în mod absolut. atât cele interne cât şi cele externe. Din structura PIB se poate analiza dependenţa ţărilor de import sau de export. siguranţa afacerilor fiind astfel afectată în întreaga zonă.1. este necesară o alegere cât mai precisă a indicatorilor economici. În urma analizei acestor indicatori se determină situaţia economică şi politică a ţării analizate. Creşterea trebuie analizată şi pe elementele componente deoarece acestea reflectă 16 . ponderea sectorului public în economia naţională (o pondere ridicată a acestuia dezvăluie un rol minor al sectorului privat în economie. Indicatori macroeconomici Cei mai importanţi indicatori ai eficienţei economice interne din perspectiva riscului de ţară sunt: a) Produsul intern brut real pe locuitor (PIB/locuitor) relevă gradul în care o ţară utilizează factorii de producţie în scopul obţinerii de bunuri şi servicii destinate pieţei. Niciodată un investitor străin nu va investi într-o ţară fără a lua şi analiza un raport de evaluare a ţării respective. Rezultatul evaluării riscului de ţară este principalul indicator care hotărăşte dacă acea ţară este favorabilă implementării unei afaceri. Situaţia economică 2.sau au blocat legăturile comerciale ale acestora cu restul lumii. limitarea sectorului doar la sănătate. sociali şi politici. 2.2. În funcţie de valoarea produsului intern brut real pe locuitor se apreciază nivelul de dezvoltare al ţării. în final că aceste rapoarte sunt asemenea unor cărţi de vizită a ţărilor evaluate.

Creşterea reală a PIB trebuie analizată în corelaţie cu creşterea investiţiilor. Cel mai corect indicator al inflaţiei este deflatorul PIB utilizat la întocmirea conturilor naţionale.1. şi anume:  ritmul de creştere al importurilor. cu condiţia să existe încredere în instituţiile financiare. f) Indicatorii structurii financiare12 reflectă măsura în care sistemul financiar încurajează formarea economiilor interne..2. în general. Rata dobânzii real pozitivă stimulează economiile. c) Inflaţia reflectă gradul de stabilitate şi flexibilitate a preţurilor.  Rata reală a dobânzii se determină în funcţie de indicatorul cu care este apreciată inflaţia şi astfel analistul trebuie să decidă care este cea mai relevantă rată a dobânzii în funcţie de specificul fiecărei ţări. sunt: a) Indicatori care reflectă performanţa comerţului exterior. Creşterea inflaţiei se asociază de multe ori cu creşterea dobânzilor care au un impact negativ asupra investiţiilor. acest indicator este greu de aşezat în practică. Situaţia balanţei de plăţi reflectă capacitatea unei ţări de a obţine valuta necesară acoperirii datoriei externe şi vulnerabilitatea respectivei ţări la şocurile externe. deoarece aceste investiţii pot fi făcute.cit. 2. Indicatorii cei mai importanţi sunt:  Economii/PNB. Cei mai importanţi indicatori.schimbările potenţiale în structura economică. d) Deficitul bugetar ca procent din PIB este un indicator important al calităţii managementului economic. în stabilitatea acestora. din perspectiva analizei de risc de ţară. Rata reală a dobânzii negativă se asociază. a economiilor. În mod general economiile se calculează astfel: Economii = Investiţii + Creşterea stocurilor + Exporturi – Importuri + Taxe – Cheltuieli guvernamentale.2. e) Investiţiile interne brute ca procent în PIB este unul dintre indicatorii care reflectă în mare măsură creşterea economică a oricărei ţări. op. p. a gradului de îndatorare externă etc. 17 17 . 12 Monica Duduian. Indicatorii balanţei de plăţi Managementul balanţei de plăţi este fundamental pentru credibilitatea externă a unui stat. Este indicat în legătură cu acest indicator să se calculeze şi raportul dintre creşterea investiţiilor dintr-o perioadă şi creşterea PIB din perioada următoare. însă creşterea economică este mică datorită unei alocări neraţionale a resurselor. cu o valoare mică a raportului economii interne brute/investiţii interne brute.

Cei mai importanţi sunt:  exportul către principalii parteneri. recolte slabe. protecţionism etc.  soldul contului curent raportat la PIB. cu cât gama produselor exportate este mai mare şi destinaţiile exporturilor mai numeroase. şi anume:  soldul contului curent raportat la încasările în contul curent. ritmul de creştere al exporturilor.  gradul de acoperire al importurilor prin exporturi. raportat la totalul exporturilor. calculată ca un raport între ritmul de creştere al importurilor şi ritmul de creştere al PIB sau PNB.13 b) Indicatorii volatilităţii veniturilor externe oferă informaţii cu privire la capacitatea economiei de a suporta şocuri externe.  elasticitatea cererii în funcţie de venit pentru produsele exportate. 14 Exporturile pot deveni volatile din multiple motive. 18 .  importul de bunuri şi servicii neesenţiale raportat la importul total. În general.  importurile alimentare raportate la importurile totale.  importul de bunuri şi servicii raportat la PIB. determinat ca raport între exporturi şi importuri.. Compresibilitatea importurilor exprimă capacitatea unei ţări de a-şi reduce importurile atunci când scad brusc încasările din export. cum ar fi: fluctuaţii ale preţurilor mondiale. cu atât vulnerabilitatea este mai mică şi riscul mai scăzut.14 c) Indicatori care reflectă sustenabilitatea deficitului de cont curent. Primii doi indicatori reflectă sensibilitatea exporturilor la schimbările neprevăzute de pe piaţa externă.  supraevaluarea cursului de schimb.  elasticitatea cererii în funcţie de venit pentru produsele importate. Există două tipuri de strategii comerciale: strategiile de substituire a importurilor cu produse indigene şi strategiile de promovare a exporturilor.  dependenţa de export calculată ca raport între valoarea principalelor produse exportate şi valoarea totală a exportului. Aceşti indicatori reflectă strategia comercială a statului supus evaluării şi capacitatea sa de a degaja excedente de cont curent care să permită servirea datoriei externe.  rezervele externe raportate la importul de bunuri şi servicii. determinată astfel: ritmul de creştere al exporturilor către principalii parteneri / ritmul de creştere al PNB al principalilor parteneri înmulţit cu ponderea fiecărui partener în totalul exporturilor.  importurile petroliere raportate la importurile totale. În practică este greu de făcut o distincţie între importurile esenţiale şi cele neesenţiale. Următorii cinci exprimă volatilitatea şi gradul de compresibilitate al importului. 13 Experienţa arată că materializarea riscului de ţară este mai probabilă în ţările care aplică preponderent strategii de substituire a importurilor.

nivel redus de îndatorare. Indicatorii datoriei externe Indicatorul datoriei externe evidenţiază cum este suportată datoria externă de ţara analizată şi cât de mare este pericolul producerii unei crize de lichiditate. se consideră că o valoare de sub 10% indică o datorie sustenabilă.2. 2. Ed.Beck. dar pentru ţările puternic îndatorate chiar şi aceste modificări sunt foarte greu de realizat. p. p. Se susţine că este puţin probabil ca ţările cu datorii bancare mici şi care se confruntă cu dificultăţi în echilibrarea balanţei de plăţi pot să-şi reeşaloneze datoria comercială. După mărimea acestui indicator ţările se grupează în15:  ţări puţin îndatorate – sub 100%. Indicatorii care sunt cei mai relevanţi pentru datoria externă sunt: a) Datoria externă raportată la PIB exprimă relaţia dintre nivelul datoriei şi resursele totale ale economiei. Cu cât raportul este mai mare. Bucureşti 1999. Analiza acestui indicator trebuie corelată cu cea a strategiei economice. care arată care este capacitatea statului analizat de a face faţă costului îndatorării. Evaluarea riscului de ţară. iar o valoare de peste 20% o datorie foarte mare. 15 16 Monica Duduian. mai degrabă aceste ţări vor apela la ajutorul Fondului Monetar Internaţional şi al Clubului de la Paris. o valoare cuprinsă între 10% şi 20% o datorie mare. b) Datoria externă totală raportată la exportul de bunuri şi servicii. d) Datoriile bancare raportate la exportul de bunuri şi servicii prezintă avantajul că poate fi uşor de obţinut în toate ţările.Cu privire la gradul de relevanţă al celor doi indicatori există multe controverse. 20 Ibidem.  ţări aflate la nivelul critic al îndatorării – între 100% şi 200%.  ţări greu îndatorate – peste 200%. O valoare negativă ridicată a primului indicator nu poate fi corectată decât prin schimbări majore în exporturi şi/sau importuri. c) Dobânda totală plătită raportată la exportul de bunuri şi servicii. Proporţiile care exprimă valoarea acestui indicator sunt următoarele16:  sub 75% .3. cu atât partea din PIB alocată servirii datoriei externe este mai mare.1. probabil nesustenabilă. În general. Acest indicator exprimă capacitatea exportului de a finanţa obligaţiile care decurg din datoria externă şi este foarte „sensibil” la orice schimbare economică mondială. All. care să îmbunătăţească performanţele comerciale. O valoare negativă mică a celui de-al doilea indicator poate fi corectată prin modificări mici în destinaţia resurselor. a profilului datoriei şi a evoluţiei dobânzilor pe piaţa externă. 21 19 .

deoarece cum am precizat. numit şi "cash flow ratio”. care exprimă ponderea plăţilor în contul datoriei. Acest raport estimează capacitatea ţării de a-şi plăti la timp datoriile şi probabilitatea ca datoriile scadente să fie acoperite cu noi credite. iar pentru ţările sărace de 15%.  Serviciul datoriei externe / PIB. a cărui valoare exprimă capacitatea economiei de a Rezerve / total plăţi datorate băncilor.2.2. astfel.  peste 150% . indicator care compară rezervele cu nevoia de genera fluxurile de valută necesare servirii datoriei. 2.nivel critic al îndatorării. în timp ce într-un mediu politic instabil economia va fi prima care va suferi.  (Serviciul datoriei pe termen mediu + Dobânzile pe termen scurt + Datoria scadentă pe termen scurt) / Exportul de bunuri şi servicii. Nivelul critic al acestui raport se situează în jurul valorii de 100%.  servicii. Evenimente ca revoluţia islamică din Iran sau asasinarea preşedintelui Egiptului au demonstrat impactul schimbărilor politice asupra riscului de ţară. Indicatorii serviciului datoriei externe se găsesc în următoarele variante:  Serviciul datoriei publice pe termen mediu / Exportul de bunuri şi servicii. într-un mediu stabil din punct de vedere politic este aproape imposibil ca mediul economic să nu evolueze favorabil. Situaţia politică Riscul politic este considerat a avea ponderea cea mai mare în acordarea rating-ului unei ţări.2.. Situaţia politică internă Analiza situaţiei politice din interiorul unei ţări este necesară deoarece urmăreşte identificarea acelor evoluţii ale mediului politic şi social dintr-o ţară. acest tip de risc poate afecta cel mai tare evoluţia unei investiţii deoarece. între 75% şi 150% .1. numitorul conţine datoria mai mică de un an plus dobânzile plătite.25%. 2. al cărui nivel critic depinde de valoarea venitului naţional pe cap de locuitor.2. nivelul critic este de 20 .nivel înalt al îndatorării. în totalul exporturilor. care pot influenţa riscul 20 . care apare în Serviciul datoriei pe termen mediu + Dobânda pe termen scurt / Exportul de bunuri şi mod tradiţional în rapoartele Băncii Mondiale.  finanţare antrenată de servirea datoriei. e) Indicatorii serviciului datoriei externe au fost printre primii utilizaţi pentru măsurarea gradului de îndatorare externă. pentru ţările în curs de dezvoltare cu venit mediu.

a) Structura socială reflectă nivelul de dezvoltare al unei ţări şi posibilele tensiuni dintre diferitele medii sociale. 21 despre stabilitatea şi continuitatea regimului şi despre capacitatea sa de a se menţine la putere. Biserica. d) Mecanismele de control oferă informaţii represiunea. Factorii politici ca revoluţiile. cum ar fi:  Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. .de ţară. 3) Creşterea clasei de mijloc. funcţionarii publici şi studenţii. coordonatele dezvoltării economice. corupţia etc. muncitorii la negru. există câţiva indicatori statistici cu ajutorul cărora analistul de risc îşi poate construi o imagine asupra mediului politic al unei ţări. Birocraţia este foarte importantă în alegerea şi implementarea politicii economice. Sindicatele au o foarte mare influenţă asupra politicului. de obicei. implicarea opoziţiei. Evaluarea situaţiei interne se bazează. care este caracterizat printr-o mare siguranţă a locurilor de muncă. corupţia. Armata. Birocraţia. Acestea sunt: suportul popular. c) Personalităţile acestea au un rol important deoarece stabilesc. b) Instituţiile. grevele. oamenii de afaceri. Banca Centrală sau altă autoritate monetară este responsabilă pentru politica monetară aplicată de guvern. în anumite ţări. proprietari de firme. Instituţiile cele mai importante şi care ar trebui analizate sunt: Constituţia. personalităţile şi mecanismele de control. cadrul instituţional. Puterea politică a salariaţilor din sectorul central este cu atât mai mare cu cât gradul e organizare în sindicate este mai ridicat. Următoarele modificări pot interveni în structura socială şi sunt importante din perspectiva riscului de ţară: 1) Creşterea populaţiei din sectorul urban. sunt adesea imposibil de previzionat numai pe baza statisticilor existente. salarii ridicate şi un înalt statut social. Dintre principalele componente ale structurii sociale comune pentru toate ţările amintim: micii proprietari de teren săraci din mediul rural. Acestea diferă mult de la o ţară la alta şi sunt mai greu de identificat decât structura socială. Cu toate acestea. Banca Centrală. având un rol important în percepţia riscului de ţară. pe patru categorii de factori: structura socială. este adevărat cu multă aproximaţie. În general această clasă are o orientare democratică şi nu agreează guvernele populiste şi revoluţiile. Sindicatele. muncitorii rurali. Materializarea unui risc politic ţine mai mult de domeniul incertitudinii decât de cel al riscului. 2) Segmentarea pieţei muncii şi creşterea ponderii sectorului central. nivelul de dezvoltare al ţării. Populaţia din mediul urban are o influenţă mai mare asupra mediului politic decât cea din mediul rural. care măsoară.

 instabilitatea economică regională are un impact cu atât mai puternic. iar rezultatul depinde foarte mult de aprecierea subiectivă a analistului.  fragilitatea suportului popular al actualei guvernări onestitatea funcţionarilor publici ş. cu cât legăturile economice dintre ţările ce compun regiunea sunt mai strânse (ţările exportatoare de petrol). Banca Mondială. 22 .a. statisticile naţionale. indicatorii repartiţiei venitului.D. următoarele aspecte:  instabilitatea politică regională este cea de care depinde revizuirea graniţelor. la înzestrarea cu resurse minerale importante pentru celelalte ţări şi la dimensiunile ţării (Kuweit).  importanţa geopolitică se referă la poziţia geografică strategică. momentul evaluării. în principal.  politice şi sociale pe termen lung.  apartenenţa la o grupare politică sau economică este un factor de care depinde accesul unei ţări la anumite forme de finanţare internaţională (apartenenţa la Fondul Monetar Internaţional condiţionează accesul la resursele financiare ale Băncii Mondiale). numărul populaţiei adulte cu studii în totalul populaţiei măsoară gradul de dezvoltare Situaţia politică internă trebuie studiată în contextul regional şi mondial existent în în totalul populaţiei reflectă gradul de industrializare şi de urbanizare dintr-o ţară.I. cu atât riscul de ţară este mai ridicat. riscul unui război local şi riscul ocupării de către o putere străină.2.C. Evaluarea riscului politic este prin excelenţă o evaluare de ordin calitativ.  umană. 2. O. Cu cât instabilitatea este mai mare.M.. care oferă informaţii cu privire la problemele economice. Situaţia politică externă În evaluarea situaţiei economice externe se au în vedere. Evaluarea riscului politic este extrem de dificilă şi se bazează mai mult pe experienţa analistului decât pe metode şi tehnici statistice.  riscului de război civil..  sindicatelor şi capacitatea lor de a influenţa politica economică a guvernului. ponderea salariaţilor din industrie în totalul salariaţilor şi ponderea populaţiei urbane ponderea salariaţilor organizaţi în sindicate în totalul salariaţilor reflectă forţa ponderea celei mai numeroase minorităţii în totalul populaţiei poate fi utilă în estimarea creşterea populaţiei. care reflectă tensiunile sociale existente sau posibile.E.2. etc.2.. Cele mai utilizate surse de informaţii sunt:   statisticile internaţionale publicate de F.

  

publicaţiile economice; rapoartele şi studiile instituţiilor specializate în riscul de ţară; rapoartele guvernelor, organizaţiilor neguvernamentale, instituţiilor financiare şi a celor agenţiile de presă; presa naţională şi regională; informaţii furnizate de reprezentanţele proprii şi de ambasade. Pentru o cunoaştere mai bună a stării generale a ţării analizate sunt foarte utile vizitele

de analiză economică şi politică referitoare la ţara evaluată;   

şi dialogul cu elitele intelectuale şi cu oamenii de afaceri mai prosperi.

23

Capitolul III Metode de previziune şi acoperire a riscului de ţară

Previziunea riscului de ţară este concepută în mare măsură să vină în ajutorul investitorului străin cu date cu privire la ţara în care acesta doreşte să investească. Un model de analiză a riscului de ţară are în vedere un număr mare de indicatori economici şi macroeconomici, capabili să surprindă toate aspectele importante legate de climatul general de afaceri din ţara gazdă în care urmează să fie realizat proiectul de investiţii. De-a lungul timpului, specialiştii în acest domeniu au realizat o multitudine de sisteme (modele) de analiză a riscului de ţară, axate pe domeniul financiar-bancar. Pentru ca un model de analiză şi de evaluare a riscului de ţară sau a componentelor sale să fie valabil trebuie să aibă la bază următoarele elemente 17: evaluarea factorilor specifici de risc, determinarea probabilităţii de apariţie a unui eveniment nefavorabil, determinarea probabilităţii de apariţie a unui eveniment nefavorabil, determinarea probabilităţii de materializare a riscului de ţară şi conştientizarea faptului că indiferent de numărul factorilor consideraţi, riscul este o variabilă aleatoare a cărei apariţie nu poate fi întotdeauna anticipată. În sfera previziunii şi analizei riscului de ţară există mai multe modele de evaluare a acestuia, dintre acestea le voi prezenta în continuare pe cele mai semnificative: modelele econometrice (statistice), modelul de analiză pe bază de scenarii, sistemele formale de evaluare a riscului de ţară, metodele probabilistice de evaluare a riscului de ţară.

3.1. Sistemele formale de evaluare a riscului de ţară
Acest tip de sistem abordează riscul de ţară din punct de vedere cantitativ, fiind considerată o metodă simplă. Cel mai simplu sistem formal pentru o ţară este construit după cum urmează:  se selectează un număr de indicatori relevanţi ca de exemplu: rata creşterii economice, inflaţia, gradul de îndatorare;  se aşează fiecare variabilă individuală pe o scară, de exemplu de la 1 la 10 sau de la 0 la 5;  se calculează scorul prin însumarea punctelor rezultate anterior.

17

Cristian Păun, Laura Păun, Riscul de ţară, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, p. 198

24

Sistemele formale mai noi au fost îmbunătăţite prin introducerea în calculul indicelui de risc a factorilor calitativi şi prin structurarea variabilelor în funcţie de importanţa avută. Din această cauză sistemul devine mult mai subiectiv, dar utilizat de analişti experimentaţi poate da rezultate foarte bune deoarece:  pentru aceeaşi variabilă se poate modifica ponderea de la o ţara la alta;  în cadrul aceleiaşi ţări se schimbă ponderea de la o perioadă la alta;  variabilele din sistem se pot modifica;  o variabila foarte importantă la un moment dat poate primi o pondere mai mare. Indicatorii ponderaţi se adună şi suma lor este transformată în procente. Fiecare ţară primeşte un procent şi, în funcţie de acesta, ţările sunt clasificate în acceptabile sau inacceptabile astfel: se alege o ţară-etalon care întruneşte condiţiile minime ale evaluatorului cu privire la risc. Toate ţările care au un risc mai mare decât al ţării-etalon sunt considerate inacceptabile, restul fiind acceptabile. Tabelul nr. 3.1. Avantajele VS Dezavantajele sistemelor formale luarea în calcul a unui număr mare de indicatori economici şi politici evidenţându-se astfel majoritatea aspectelor legate de cunoaşterea ţării analizate se asigură ierarhizarea şi posibilitatea de comparare a ţărilor analizate în funcţie de „scoring-ul” obţinut (gradul de risc) au caracteristica de a funcţiona sub forma unor „sisteme expert18”, care au fost realizate de specialişti, după care pot fi utilizate de analiştii economici au un grad scăzut de flexibilitate, deoarece nu pot identifica posibilele „puncte de cotitură” în evoluţia riscului

prezintă subiectivitate, ponderea şi selectarea variabilelor depinde de estimările analistului includerea în sistem a variabilelor politice este deficitară, predomină variabilele economice astfel, evenimentele de tip politic şi social au o pondere scăzută în previziunea riscului de ţară timpul de elaborare a modelului este prezintă o anumită dependenţă de trecut, nu relativ redus pot anticipa tendinţa viitoare a fenomenelor analizate costul este mai scăzut decât la celelalte estimează scorul şi clasa ţării în ansamblul modele ei şi nu nivelul concret specific al riscului de ţară asigură un înalt grad de transparenţă Sursa: Cristian Păun, Laura Păun, Riscul de ţară, Ed. Economică, Bucureşti, 1999

18

„Un sistem expert este un sistem care emulează abilitatea de a lua decizii a expertului uman; termenul „emulează” înseamnă că sistemul este menit să acţioneze în toate privinţele ca expertul uman”, Ioan Andone şi Alexandru Ţugui în Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci, şi marketing, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, pg. 36. după Girratano, S., Riley S., Expert Systems. Principles & programming, 2nd edition, PWS Pub. Co., Boston, 1993. p.9 ; termenul de „sistem expert” se mai utilizează cu înţelesul identic termenului „sistem bazat pe cunoştinţe” sau „Knowlwdge-Based Expert System”; Ioan Andone şi Alexandru Ţugui, op.cit. p. 39

25

Modelele statistice de analiză a riscului de ţară au la bază următoarea metodologice:  analistul identifică un set de indicatori consideraţi relevanţi pentru riscul de ţară. Ed. sociale sau politice care au deteriorat nivelul riscului pentru aceste ţări. repudierea sau renegocierea acesteia.2. oferă celorlalte tehnici de evaluare modelul proiectează date din trecut în fundamente empirice. mentalitatea populaţiei) nu sunt modelelor calitative sau cantitativ – incluşi în sistem calitative modelul este uşor de aplicat chiar şi de identifică un număr redus de variabile nespecialişti relevante conceperea modelelor este costisitoare şi se pot folosi doar maxim doi ani Sursa: Cristian Păun. elimină factorii calitativi necuantificabili numeroase componente subiective ale (politici.  se selectează un eşantion reprezentativ de ţări care se împart în cele care au avut probleme economice. Avantajele VS Dezavantajele modelului statistic. 3. Modelele statistice utilizează o serie de analize comparative sau analize logice pentru evaluarea riscului de ţară. timpul de elaborare scurt şi costul redus face din acest sistem un model eficient de analiză. 3. prin evidenţierea unor viitor iar dacă viitorul nu se dezvoltă pe indicatori relevanţi coordonatele fixate. însă posibilitatea de comparare a ţărilor analizate. Riscul de ţară. Bucureşti.  indicatorii sunt ponderaţi în funcţie de importanţa lor relativă. modelul nu mai poate fi aplicat grad înalt de obiectivitate. Economică. Modelele econometrice (statistice) Asemenea modele sunt utilizate de bănci pentru a determina dacă o ţară este capabilă să-şi ramburseze datoria externă către creditorii săi sau va cere reeşalonarea. Laura Păun.După cum se observă sistemul foloseşte pentru analiza riscului de ţară variabilele economice în detrimentul celor politice şi sociale.  se caută o serie de variabile despre care se poate demonstra că sunt semnificative pentru a analiza distincţia între cele două grupuri de ţări.2. Tabel nr. 1999 26 .

Modelul de analiză pe bază de scenarii presupune parcurgerea următorilor paşi:  identificarea parametrilor pe baza cărora se va precede la efectuarea analizei. Riscul de ţară. modelul analizei pe bază de scenarii este utilizat în completarea altor metode de analiză a riscului de ţară. 1999 La fel ca şi modelul statistic. Ed. 3. vor fi identificaţi atât parametrii interni cât şi externi.  stabilirea unor chei de control.În ciuda dezavantajelor pe care le prezintă modelul statistic continuă să fie folosit. Laura Păun. 27 . ci vizează analizei a factorilor calitativi doar cazuri particulare necuantificabili  poate fi folosită pentru testarea  are un mare grad de subiectivitate celorlalte metode de analiză Sursa: Cristian Păun. Tabelul nr.  identificarea şi asocierea unor probabilităţi subiective fiecărui scenariu. Economica. însă nu ca unic instrument de determinare a riscului de ţară. Metode de analiză pe bază de scenarii Metoda de analiză pe bază de scenarii constă în elaborarea mai multor scenarii alternative pentru evoluţia situaţiei politice şi socio-economice a unei ţări în funcţie de valorile pe care le vor lua anumiţi parametri.  selectarea unui pachet potrivit de scenarii (minim două scenarii. ci ca modalitate concurentă de verificare şi conformare a rezultatelor obţinute prin celelalte metode. Bucureşti.3. numărul scenariilor fiind ales în funcţie de situaţia reală existentă).  permite o mai bună înţelegere a  este mare consumatoare de bani şi de riscurilor implicate de evoluţia economiei timp  oferă posibilitatea integrării în cadrul  nu are aplicabilitate generală.3. 3. Avantajele VS Dezavantajele analizei pe bază de scenarii evidenţiază posibilităţi evoluţie a evenimentelor neaşteptate de  simplifică foarte mult realitatea şi lasă în afara analizei numeroşi factori care pot avea influenţă decisivă asupra riscului la un moment dat.

Beck. renegocierii sau refuzului de a plăti? O condiţie foarte importantă este aceea că lista factorilor trebuie completată în mod logic.4. Metode probabilistice de evaluare a riscului de ţară Sistemul probabilistic de evaluare a riscului de ţară urmăreşte estimarea probabilităţii de apariţie a unor evenimente. Ed. fiecărei probabilităţi estimate i se atribuie o cifră pe o scară de la 1 la 10 şi prin combinarea cifrelor obţinute. se determină indicele de risc. Evaluarea Riscului de ţară. Această estimare se stabileşte pe baza unei liste de factori care evidenţiază relaţiile de interdependenţă dintre mediul economic şi cel politic al unei ţări. Economică.3. cât şi politici. pentru evitarea dublei înregistrări a riscului. astfel.4. folosind metodologii specifice. se ajunge la o grupare a ţărilor pe clase omogene de risc ordonate în sensul crescător sau descrescător al riscului. Lista conţine atât factori economici. Completarea listei presupune să se răspundă la o serie de întrebări ce se pun fiecărui element din lista de factori. Întrebările pe baza cărora se obţine lista factorilor sunt următoarele19:  care este probabilitatea de apariţie a situaţiei nefavorabile?  când exista cea mai mare probabilitate de apariţie a evenimentului?  care este probabilitatea de materializare a componentelor riscului de tara daca situaţia adversa se produce?  care este probabilitatea de suspendare a plăţilor?  când există cea mai mare probabilitate de apariţie a reeşalonării. În funcţie de valoarea indicelui de risc. care să influenţeze negativ capacitatea de plată a datoriei externe. Ed. 3. Avantajele VS Dezavantajele metodei probabilistice poate fi uşor aplicată de nespecialişti prezintă un anumit grad se subiectivitate prezintă o cantitate mare de informaţii este un proces complicate şi de lungă faţă de celelalte modele. All. 1999 19 Monica Duduian. deciziile care durată care implică costuri ridicate vor fi luate vor fi mai precise permite să se identifice din timp implică un coeficient de eroare schimbările majore dintr-o economie se poate efectua analiza diferenţiată a riscurilor Sursa: Cristian Păun. Laura Păun. Astfel. prin comparaţie cu alte ţări. 1999. Tabelul nr. 39 28 . p. Riscul de ţară. Bucureşti. Bucureşti.

Studiile de ţară combină metodele cantitative şi calitative astfel încât se exclude orice aspect comparativ. deteriorarea situaţiei economice a principalilor parteneri comerciali. etc. se creează o imagine asupra economiei interne şi asupra managementului balanţei de plăţi. Studiile de ţară Acest model reprezintă cel mai amplu sistem de evaluare a riscului de ţară. Pentru a identifica dificultăţile care pot să apară în legătură cu balanţa de plăţi se impune o analiză minuţioasă a diverşilor factori (atât pe trecut şi prezent). Studiile de ţară pe termen scurt (maxim 2 ani) sunt orientate spre identificarea evoluţiei nivelului rezervelor disponibile de lichidităţi. Prin studiile de ţară se identifică problemele legate de: dificultăţile care pot apărea în balanţa de plăţi. politica socială. atitudinea pe care o ia guvernul în cazul dificultăţilor anterior menţionate. A doua etapă este foarte dificilă şi subiectivă. având în vedere atât factorii cantitativi (ritmul de creştere a exportului. În etapa a treia se analizează condiţiile externe care pot afecta balanţa de plăţi (de exemplu crizele economice regionale. Studiul de ţară reprezintă o colecţie de rapoarte şi prognoze detaliate. riscurile care pot afecta veniturile instituţiilor financiare sau capitalul investit de acestea peste graniţă. faptul că metoda poate fi aplicată uşor de nespecialişti. 29 . face ca metoda probabilistică să fie folosită în continuare în evaluarea riscului de ţară. nivelul structurii datoriei externe sau creşterii economice. etc. fie în mod independent fie ca parte componentă a analizei pe bază de scenarii. Cercetarea se realizează în trei etape. Studiile de ţară pe termen mediu încearcă să anticipeze evoluţiile balanţei de plăţi. politica economică. cantitatea de mare de informaţii pe care o prelucrează. ea presupunând aprecieri asupra mediului politic şi social intern. În prima etapă a analizei se cercetează mediul economic şi politic intern. creşterea puternică a preţului produselor energetice).) cât şi calitativi.Deşi prezintă unele dezavantaje. care cuprinde probabilitatea de război sau de revoluţii. Raportarea nu se face la alte ţări. finalitatea studiului constă în anticiparea evoluţiilor viitoare. 3. serviciul datoriei. ci la evoluţiile anterioare ale statului respectiv. Astfel.5. ce acoperă o perioadă de 3-5 ani şi care se concentrează asupra evoluţiei unor caracteristici structurale. etc.

Bucureşti. 3. care să reflecte posibilul răspuns al economiei la diferitele politici posibile. printre măsurile acestuia se pot enumera:  crearea cadrului necesar unei economii de piaţă funcţionale.  analiza stării generale a populaţiei.  analiza structurii politice din respectiva ţară. Analiştii de risc pe baza datelor de care dispun. All.  analiza şi înţelegerea politicii economice a guvernului. 45 30 .În ceea ce priveşte atitudinea pe care o ia guvernul în faţa situaţiilor de criză. Studiul de ţară se încheie cu un raport asupra tuturor celorlalte riscuri.  interdicţiile guvernamentale cu privire la îndatorarea externă a firmelor private. În urma Documentării pe teritoriul ţării analizate se constată şi completează date referitoare la:  informaţiile statistice care lipsesc pentru finalizarea studiului. A anticipa acţiunile guvernului este foarte dificil. Aceste riscuri includ printre altele:20  schimbarea fiscalităţii. pot realiza scenarii. 1999. p. uneori acest lucru fiind chiar imposibil.  consolidarea poziţiei Băncii Centrale în cadrul economiei. atitudinea guvernului în astfel de situaţii.  crearea unui mediu economic care să fie atrăgător pentru străini.  specializarea serviciilor statistice şi a celor de prognoză.5. Avantajele VS Dezavantajele studiului de ţară permite o cunoaştere a ţării analizate în sunt costisitoare (2000-20000 USD/raport) profunzime abordarea diferenţiată a riscului de ţară  necesită mult timp 20 Monica Duduian.  creşterea rezervei valutare până când ajunge la nivelul optim.  menţinerea unui curs de schimb real fără supraevaluări a monedei naţionale.  schimbarea reglementărilor legale cu privire la investiţiile străine. În realizarea studiilor de ţară este foarte utilă documentarea pe teritoriul ţării „studiate”. posibilitatea de producere a unor greve. Evaluarea riscului de ţară. Ed. Studiile de ţară prezintă la rândul lor unele avantaje şi dezavantaje pe care le prezint pe scurt în tabelul următor: Tabelul nr.  adaptarea unei politici de ajustare a balanţei de plăţi şi a economiei interne în general.Beck. implicate de afacerile cu statul analizat.

1. Economică.5: informaţii preluate din Cristian Păun. p. aceasta ajută managerii asupra strategiei de acoperire pe care trebuie să o adopte. Laura Păun. 1999. Acoperirea riscului de ţară Scopul principal al acoperirii riscului de ţară este acela de a reduce vulnerabilitatea firmei la schimbările nefavorabile ale mediului internaţional în vederea creşterii eficienţei capitalului investit pe o piaţă externă.3.permite identificarea „punctelor cotitură” în riscul de ţară de  nu permit cuantificarea riscului necesară pentru stabilirea preţului împrumutului reflectă cu un grad ridicat de acurateţe  reprezintă evaluări absolute ale ţărilor oportunităţile şi constrângerile prezente şi şi nu oferă direct informaţii despre poziţia viitoare din ţara analizată ţării evaluate în raport cu alte entităţi suverane rezultatele sunt utilizate pentru fundamentarea metodelor cantitative de evaluare Sursa: Cristian Păun. Ed. 199921 Chiar dacă studiul de ţară are aceste dezavantaje. Bucureşti. Ed. Ed. Economică. îi avertizează din timp pe manageri cu privire la schimbările care au loc în climatul economic. această modalitate. acesta trebuie identificat. Riscul de ţară. Riscul de ţară. 1999.198 22 Cristian Păun. rămâne cea mai amplă şi mai precisă. 3. „Managementul riscului de ţară este o componentă a managementului internaţional şi se concretizează în totalitatea măsurilor (strategiilor) întreprinse de firmele ce se internaţionalizează în vederea diminuării acestuia (riscului de ţară) din operaţiunile lor”. de evaluare a riscului de ţară. Laura Păun. Pentru a acoperi riscul de ţară.6. Bucureşti. 21 Sursa tabelelor din subcapitolele 3. p. Acoperirea riscului de ţară presupune existenţa unui sistem eficient de management (gestionare) a riscului de ţară. Laura Păun. Riscul de ţară. Bucureşti.22 În vederea construirii unei strategii de acoperire a riscului de ţară trebuie avute în vedere de către specialişti următoarele etape principale: evaluarea riscului de ţară şi adoptarea unor măsuri adecvate de gestiune a riscului şi control al riscului. de aceea analiza riscului de ţară are un rol foarte important. Economică.97 31 .

Figura nr. Bucureşti. Principalele elemente de construcţie ale unei strategii de acoperire a riscului de ţară Identificarea riscurilor Evaluarea riscului de ţară Analiza riscurilor Clasificarea riscurilor Acoperirea (gestionarea) riscului de ţară Identificarea probabilităţii de materializare a factorilor de risc şi a componentei care se va materializa Adoptarea unor măsuri de protecţie adecvate Sursa: Cristian Păun. 3. p. Riscul de ţară. Economică. Ed. 1999. Laura Păun. 101 32 .1.

ele trebuie însă să-l identifice şi să-l gestioneze cât mai bine pentru a obţine profituri cât mai mari. evitarea şi adoptarea de măsuri de protecţie şi diminuarea riscului de ţară din activităţile firmei. Asumarea riscului este una din condiţiile reuşitei în afaceri („cine nu riscă nu câştigă”). Se poate ca decizia pe care o ia firma să fie nefavorabilă datorită pierderilor de oportunităţi la care aceasta este implicit expusă. 33 . Ca modalitate de protecţie firma va evita să investească într-o ţară cu un nivel ridicat al riscului.3. contra unei prime de asigurare. Astfel. Această tehnică constă în monitorizarea permanentă a riscului de ţară pentru un anumit grup de pieţe externe (pe care firma acţionează deja sau pe care le vizează viitor). informaţiile pe care le deţine firma trebuie să fie cât mai precise. riscurile politice şi economice de derulare a tranzacţiilor în mediul internaţional. Asigurarea împotriva riscului este o altă alternativă de diminuarea a acestuia. Principalele alternative de gestiune a riscului de ţară frecvenţa ridicată scăzută MĂSURI DE PREVENIRE EVITAREA RISCULUI gravitate TRANSFERUL RISCULUI scăzută ASUMAREA RISCULUI ridicată Evitarea este cea mai uşoară şi simplă metodă de reducere a riscului de ţară. managerii au la dispoziţie patru categorii de măsuri de acoperire: evitarea. 2. Prin asigurarea parţială sau totală a bunurilor împotriva riscului de ţară.În funcţie de frecvenţa de apariţie şi gravitatea factorilor de risc de ţară. Totodată. o societate de asigurări preia parţial sau total. Figura nr. atunci când se ia decizia de evitare a ţărilor cu instabilitate economică sau politică ridicată trebuie să se ia in considerare şi oportunităţile de afaceri şi de profit. asigurarea riscului. autoasigurarea.

alegerea selectivă a partenerilor. ridicarea marjei beneficiarului includerea în preţul de vânzare a unei prime de risc transferarea riscului asupra unui terţ: o bancă (creditul documentar irevocabil şi confirmat). forfetor). dezinvestiţia. O grupare a acestor strategii este făcută în tabelul următor: Tabelul nr.6. garanţii propuse de organismele internaţionale. reducerea expunerii la risc conversia creanţelor în obligaţiuni. eliminarea riscului transferul riscului către o terţă persoană înainte de apariţia de apariţia sinistrului. diviziunea internaţională a producţiei. schimbarea creanţelor pe piaţa secundară.Strategiile de acoperire a riscului de ţară diferă în funcţie de riscul la care sunt supuşi exportatorii. garanţii publice (COFACE) garanţii private INVESTITOR CREDITOR diminuarea expunerii la risc: subcapitalizarea filialei (limitarea creşterii imobilizărilor corporale. o societate comercială (factor. finanţarea din credite de la băncile locale. asigurător public (ex: COFACE). conversia creanţelor în fonduri proprii (transformarea creanţei în monedă locală şi vânzarea ei către un potenţial investitor). Strategii de acoperire a riscului de ţară EXPORTATOR diminuarea expunerii la risc: diversificarea geografică a exporturilor. coinvestiţia. 3. autofinanţarea). asigurător privat (ex: LLOYD’S) transferarea riscului către un terţ: convenţii bilaterale de protejare a investiţiilor. 34 . investitorii sau creditorii. creşterea ratei de rentabilitate acceptabile pentru finanţarea proiectului (prin utilizarea unui factor de reducere sau a unei prime de risc.

p. Turliuc. „ Rating” reprezintă valoarea unui anumit titlu în raport cu altele emise pe piaţa financiară internaţională sau pe cea naţională a unei ţări. evaluare şi previziune. Atunci când titlurile sunt emise de către un stat suveran. coordonator prof. 4.1. Universităţii „Al. M. riscul analizat de către agenţiile de rating este riscul de suveran. în volumul „ Mecanismele şi instituţiile economiei de piaţă”. V. instituţii bancare. Sursa: Gh. agenţiile de evaluare financiară – „ risk rating agencies” – au misiunea de a formula un diagnostic asupra capacităţii generale a emitentului de obligaţiuni sau alte instrumente de credit de a-şi îndeplini angajamentele financiare asumate. Riscul de ţară: noţiune. Voinea. 1997. Agenţii de evaluare financiară a riscului de ţară Agenţiile de evaluare a riscului estimează riscul asociat titlurilor de valoare tranzacţionate pe piaţa internaţională cât şi riscul de ţară. firme. Ed. Cuza” Iaşi. reviste de specialitate). 11. În prezent există numeroase agenţii de rating care activează în cadrul economic mondial. Capitolul IV Organisme de evaluare şi estimare a riscului de ţară Pe plan internaţional există o serie de agenţii. În continuare voi prezenta câteva dintre acele agenţii de evaluare care deţin 35 . firme. Voi prezenta în continuare câteva dintre cele mai importante organisme de evaluare a riscului de ţară grupate după forma de organizare (agenţii.provizionarea creanţelor. Bogdan Zugravu. I. reviste de specialitate care au pus la punct şi utilizează în prezent o serie de metode de evaluare a riscului de ţară pe baza cărora realizează şi publică periodic clasamente de risc de ţară. Astfel. univ. dr.

e) Datoria publică caracterizată de: activele financiare ale guvernului. structura contului curent. cantitatea şi calitatea resurselor şi gradul lor de diversificare. Estimarea riscului suveran se face pe baza unor raţionamente calitative bazate pe23: a) Situaţia politică care include indicatorii: forma de guvernare şi adaptabilitatea instituţiilor publice. eficienţa şi flexibilitatea sistemului de impozitare. Evaluarea riscului de ţară. Fitch – IBCA 4. Scorul este apoi transformat în clase de risc. 71 36 .Beck. Standard & Poor’s Standard & Poor’s grupează debitorii suverani în clase de risc care reflectă capacitatea şi voinţa acestora de a-şi îndeplini obligaţiile financiare. f) Stabilitatea preţurilor apreciată prin: tendinţele inflaţioniste.1. p. g) Flexibilitatea balanţei de plăţi. structura fluxurilor de capital. Standard & Poor’s 23 Monica Duduian. All. d) Perspectivele creşterii economice evidenţiate prin: mărimea şi structura economiilor şi investiţiilor. c) Flexibilitatea fiscală care grupează indicatorii: soldul bugetului de stat. pe baza unei analize calitative realizate de personalul experimentat al agenţiei. Moody’s Investitors Services. reflectată de: impactul politicii monetare şi a celei fiscale asupra balanţei de plăţi. structura datoriei publice. schimbarea nonviolentă a conducerii. Pe baza evaluării acestor indicatori se acordă fiecărei ţări un scor cuprins între 1 (cel mai bun risc) şi 5 ( cel mai slab). gradul de autonomie al băncii centrale. ponderea datoriei bancare şi a altor instituţii neguvernamentale. nivelul şi structura rezervelor şi activelor publice externe. ritmul şi tipul creşterii economice.supremaţia pe plan mondial: Standard & Poor’s. gradul de participare a populaţiei la guvernare. presiunile datorate cheltuielilor bugetare. ritmul creşterii masei monetare şi a volumului creditelor. 1999. obligaţii privind plata pensiilor etc. gradul de consens asupra obiectivelor politicii economice. integrarea în comerţul mondial şi în sistemul financiar internaţional.1. mecanismul economic de piaţă sau centralizat. gradul de securitate internă şi externă.Ed. h) Datoria externă şi lichiditatea: volumul datoriei externe şi monedele în care este exprimată. structura scadenţelor datoriei externe. serviciul datoriei. Bucureşti. care cuprinde: nivelul de trai. experienţa rambursării datoriei externe. b) Structura economiei şi a veniturilor. nivelul veniturilor pe locuitor şi distribuirea veniturilor în societate. politica ratei de schimb. datoria publică şi dobânda aferentă.

Avantajele VS Dezavantajele metodei utilizate de Standard & Poor’s prezintă transparenţă şi simplicitate. Clasele de risc pot primi semnele plus sau minus. dar încă nu au fost încetate plăţile. decât al grupei BBB  Clasa B – prezent există capacitatea de onorare a angajamentelor externe. sociali şi analizată politici.  Clasa BB – vulnerabilitate mică pe termen scurt.  Clasa CC – foarte vulnerabilă în prezent. superioară. 4. pune mare accent pe trecut şi depinde de deoarece se fundamentează pe o gamă disponibilitatea informaţiilor despre ţara largă de indicatori economici. dar un grad de sensibilitate mai mare la şocurile economice.  Clasa A – capacitate mare de îndeplinire a obligaţiilor financiare. Distincţia între investiţional şi speculativ are un impact operaţional important deoarece managerii fondurilor de investiţii pot decide singuri achiziţionarea unui titlu investiţional. sociale sau politice adverse.utilizează şapte clase de risc pe termen scurt şi zece clase de risc pe termen lung. dar viitorul este incert. Tabelul nr. în timp ce celelalte clase au un caracter speculativ. Clasele cuprinse între AAA şi BBB au caracter investiţional.1. în timp ce pentru titlurile speculative este nevoie de un mandat special.  Clasa AA – capacitate foarte mare de îndeplinire a angajamentelor financiare.  Clasa C – au fost disfuncţionalităţi în plata datoriei. Ed. dar există un anumit grad de sensibilitate la condiţiile economice nefavorabile. 1999 37 . Semnificaţia claselor de risc pe termen lung este următoarea:  Clasa AAA – capacitate deosebit de mare de respectare a angajamentelor financiare. care indică poziţia în cadrul clasei.  Clasa CCC – vulnerabilă în prezent şi depinzând de condiţii economice de afaceri si financiare favorabile pentru a-şi respecta angajamentele financiare. respectiv financiară. metoda  factorii analizaţi sunt aceeaşi pentru toate putând fi înţeleasă şi de un nespecialist ţările şi astfel există posibilitatea ca un factor neinclus în grila de indicatori să fie semnificativ pentru ţara analizată asigură o bună cunoaştere a ţării. Bucureşti. oferă posibilitatea de comparabilitate existenţa subiectivismului Sursa: Monica Duduian.  Clasa BBB – capacitatea de îndeplinire a obligaţiilor financiare este bună. All.Beck. Evaluarea riscului de ţară.  Clasa D – au apărut disfuncţionalităţi în îndeplinirea angajamentelor financiare externe.

2004. Iaşi. Sedcom Libris. Ed. 339 38 . 2004. p. Ed. 1999 24 Gheorghe M.3.Beck. Moody’s Investitors Services estimează riscul de ţară pe baza următoarelor clase de risc reflectate în tabelul următor: Tabelul nr.permite realizarea de comparaţii între  grad ridicat de subiectivitate ţări Sursa: Monica Duduian. 339 Tabelul nr. 4. dar cu fluctuaţie mai ridicată a dobânzilor obligaţiuni de calitate medie/ridicată care reflectă unele dificultăţi pe termen lung obligaţiuni de calitate medie în care se reflectă elemente speculative cu posibile dificultăţi obligaţiuni a căror evoluţie nu este sigură obligaţiuni care nu au caracteristici investiţionale obligaţiuni cu risc ridicat.2. 4. Moody’s Investitors Services Moody’s Investitors Services reprezintă o agenţie ce îşi are denumirea de la John Moody care a fundamentat teoria evaluării obligaţiunilor24. Clasele de risc Moddy’s Investitors Services Aaa Aa A Baa Ba B Caa Ca C obligaţiuni fără riscuri care se caracterizează prin dobânzi stabile şi condiţii de siguranţă a recuperării capitalului obligaţiuni de calitate. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare inteernationale. Voinea. Avantajele VS Dezavantajele metodei Moody’s prezintă o gamă foarte bogată de informaţii  consum ridicat de timp şi de resurse despre ţara analizată financiare . Iaşi. Ed. M. Voinea. Moody’s utilizează un sistem similar cu cel al agenţiei Standard & Poor’s cu excepţia modului de codificare a claselor pentru titlurile şi creditele pe termen lung. p. Evaluarea riscului de ţară.Deşi prezintă unele insuficienţe. datorită faptului că a fost aplicată de analişti experimentaţi. deoarece emitenţii au încetat plăţile sau nu prezintă încredere obligaţiuni înalt speculative obligaţiuni cu cel mai înalt grad de risc Sursa: Gh. Sedcom Libris. Bucureşti. All. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale. metodologia utilizată de Standard & Poor’s a condus în timp la rezultate bune.

Evaluarea riscului de ţară. Ed.Clasele de risc de la Aaa până la Baa au caracter investiţional. All. utilizând următoarele clase: • • • • Prime 1 . 1999.Beck. 2 şi 3. iar clasele de la Ba la C sunt speculative.capacitate redusă de plată Relaţia dintre clasele de risc pe termen scurt şi cele pe termen lung se prezintă astfel: Figura nr. p. 79 39 .1.capacitate de plată acceptabilă Not prime .capacitate de plată foarte mare Prime 2 . Din 1972. Moody's realizează şi evaluări pe termen scurt.capacitate "puternică" de plată Prime 3 . 4. Clasele de risc Moody’s Aaa Aa1 Aa2 Aa3 A1 A2 A3 Prime 2 Baa1 Baa2 Baa3 Prime 3 Prime 1 Ba1 Ba2 Ba3 B1 B2 B3 Caa Ca C Not prime Sursa: Monica Duduian. Fiecare clasă poate fi divizată prin adăugarea numerelor 1. Bucureşti.

iar restul speculative. 40 . Clasele de la AA până la C li se pot atribui semnele „+” sau „-” pentru a se indica poziţia în cadrul grupei. 4. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internationale. dar mai vulnerabilă decât în clasa anterioară. Voinea. cu următoarea semnificaţie: Tabelul nr.Fitch – IBCA Agenţia de evaluare a riscului de ţară Fitch – IBCA a luat fiinţă prin fuzionarea . M. Iaşi. în 1997. p.  Clasa A2 – capacitate de plată satisfăcătoare. 2004. Clasele de risc FITCH – IBCA AAA obligaţiuni caracterizate prin cel mai mic risc sau capacitate extrem de puternică de plată a obligaţiilor financiare AA obligaţiuni pentru care riscul este foarte mic A obligaţiuni cu risc mic BBB obligaţiuni pentru care riscul investiţiei este foarte mic BB obligaţiuni care sunt supuse riscului B obligaţiuni caracterizate prin existenţa riscului investiţional CCC obligaţiuni la care există posibilitatea încetării plăţilor CC dificultăţi existente în respectarea unor obligaţii de plată C reflectă titluri care au dificultăţi de plată Sursa: Gh.4. 340 Clasele de la AAA la BBB sunt investiţionale. Ed. Fitch – IBCA încadrează ţările monitorizate în clase de risc omogene. politic şi financiar.  datoria externă.  Clasa B – obligaţiuni a căror onorare depinde de modificările favorabile sau nefavorabile ale mediului economic. Pe termen scurt. politică.  politica fiscală. Sedcom Libris. economică şi socială a statului monitorizat şi care are următoarele capitole:  situaţia politică şi socială. Metodologia de evaluare a riscului de ţară constă în întocmirea unui raport care cuprinde o analiză amplă.  structura economiei. cu următoarea semnificaţie:  Clasa A1 – obligaţiunile cu cea mai bună capacitate de plată. a agenţiei britanice IBCA cu agenţia americană Fitch Investors Service. clasificarea cuprinde cinci categorii.  Clasa A3 – capacitate de plată adecvată.  balanţa de plăţi. dar sensibilă la modificările adverse ale condiţiilor de afaceri economice sau financiare. monetară şi valutară.

Ed. Bucureşti. All. Corelaţia dintre indicatorii pe termen scurt şi cei pe termen lung TERMEN LUNG AAA AA+ AA AAA+ A ABBB+ BBB BBBBB+ BB BBB+ B BCCC+ CCC CCCCC C TERMEN SCURT A1+ A1 A2 A3 B C Sursa: Monica Duduian. 4. Avantajele VS Dezavantajele metodei FITCH – IBCA oferă informaţii ample despre ţările  subiectivitate ridicată monitorizate . 82 41 . concomitent cu o analiză personalizată ţară şi cost relativ ridicat al analizei a ţării fundamentată pe rapoartele de ţară Sursa: Monica Duduian. Evaluarea riscului de ţară.5.permite realizarea de comparaţii între  dificultate în întocmirea rapoartelor de ţări. Tabelul nr. p. 1999 Fig. 4. All. Evaluarea riscului de ţară. 1999. nr.Beck. Ed.2. Bucureşti. Clasa C – obligaţiuni pentru care există un risc mare de neplată sau ai căror emitenţi au încetat deja plăţile.Beck.

În tabelul următor voi prezenta câteva dintre asemănările şi deosebirile celor trei agenţii: Tabelul nr. . Evaluarea riscului de ţară. 25 Sursa tabelelor 4. 1999 25 În cazul agenţiilor de evaluare a riscului de ţară au fost semnalate unele imperfecţiuni printre care enumerăm:  dependenţa prea mare de trecut. politici şi sociali.Beck.6. Evaluarea riscului de ţara.3. utilizând în acest scop atât analize cantitative/calitative.  lipsa de experienţă a analiştilor de risc sau slaba lor pregătire. debitori suverani sau/şi investitori potenţiali. cât şi scenarii şi metode probabilistice Standard & Poor’s utilizează grile de indicatori pe baza cărora construieşte numai clasamente sintetice  Standard & Poor’s acordă o importanţă mai mică poziţiei regionale decât Fitch – IBCA şi Moody’s utilizează în prealabil aceleaşi surse de informare Sursa: Monica Duduian. All. AllBeck. 4.utilizează o gamă largă de indicatori economici. Bucureşti. p.  subiectivitate ridicată.1. Diferenţe şi asemănări în abordarea modelelor de evaluare a riscului de ţară utilizate de agenţiile de rating Analiza comparativă a metodelor de evaluare pune în evidentă o serie de asemănări şi deosebiri între agenţiile prezentate pe scurt în subcapitolele anterioare. ci cel din sediul central. Ed. 4.5. la care se adaugă faptul că decidentul final nu este funcţionarul din teritoriu. Asemănări şi deosebiri între metodele de analiză a agenţiilor de evaluare financiară a riscului de ţară atât Standard & Poor’s cât şi Moody’s şi Fitch-IBCA estimează riscul suveran la solicitarea clienţilor săi.6: informatii preluate din Monica Duduian.Încadrarea în clase de risc depinde de aprecierile exclusiv subiective ale specialiştilor în analiza riscului de ţară de care dispune agenţia. 4. 1999. Bucureşti. care sunt în marea lor majoritate aceeaşi toate oferă posibilitatea de comparabilitate între ţările analizate Moody’s şi Fitch – IBCA elaborează studii de ţară ample. Ed. 71-82 42 . 4.

Evaluări trimestriale ale riscului de ţară pentru 97 de ţări în curs de dezvoltare.scor mediu pe categorii de factori (0-10). Lucreţius.scor mediu pe ţară (0100). Country Previziuni pe 5 ani şi pentru 56 de Assessment factori: 28 de risc. aspecte teoretice şi abordărimetodologice comparate.U. . . deşi au multe imperfecţiuni. . Country Forecasts.estimarea probabilităţii asociate celui mai probabil regim. La imperfecţiunile de mai sus se adaugă şi faptul că agenţiile de evaluare au tendinţa de a-şi proteja clienţii dându-le un calificativ mai bun decât cel real. 13 de operare. Studii de ţară pentru 180 de state. risc de transfer. Astfel.încadrarea în 12 clase (A+. 1998. Riscul de ţară. Secţiunea Country Risk Service. 4. Sistemul de prezentare Încadrarea în 5 clase de risc (A-E) şi prezentarea riscurilor posibile. Principalele caracteristici ale celor mai importante 6 firme de evaluare a riscului de ţară sunt: Tabel nr. Forecast 7 indici de ţară.I. 15 de Service. utilizarea unor informaţii statistice incomplete sau eronate. International Previziuni pe 2 ani pentru Risk & indicatorii macroeconomici. evaluările de risc de ţară ale agenţiilor internaţionale sunt necesare datorită globalizării pieţelor financiare internaţionale.prezentarea concisă a riscurilor. Încadrarea în 7 clase şi prezentarea factorilor de risc. Informaţii privind tehnicile financiare şi serviciile bancare din 47 de ţări. calificativ care le permite accesul mai ieftin la finanţarea internaţională26. Dun & Bradstreet Frost & Sullivan Inc. Country Profiles etc.7. Annual Matricea riscuri/oportunităţi. .D-). risc de investiţie. tulburări politice. risc de export. Bucureşti. oportunitate. p. Reports Political Risk Previziuni pe 18 luni şi pe 5 ani Letter pentru: cel mai probabil regim. Firme de evaluare a riscului de ţară Firmele de evaluare a riscului de ţară se evidenţiază printr-o activitatea mai complexă prin acoperă toată sfera de cuprindere a riscului de ţară. Business International Corporation 26 Tudoriu Theodor. Firme de evaluare a riscului de ţară Firma E. Payment Review Political Risk Previziuni pe 18 luni şi pe 5 ani Country pentru regimuri posibile. . 86 43 . Country Reports. Produsele Previziuni pe 2 ani asupra riscurilor politice şi pe 5 ani pentru indicatorii macroeconomici. Ed.

Produsele Sistemul de prezentare Previziuni pe 1-5 ani pentru indexul riscului politic. oportunităţile de afaceri şi riscul repatrierii profitului. de mediu şi calitativ.Firma Secţiunea Business Risk Service Foreland BERI. Ed. Sursa: Tudoriu Theodor. Lucreţius. 44 . 5 factori de Risc financiar (0-10) Guide risc financiar şi 6 factori de risc Risc economic (0-15) (ICRG) economic plus indexul general Index general (0-100).calitativ : evaluarea condiţiilor de operare. Bucureşti. 3) Force – este o metodă care se bazează pe metoda scenariilor şi oferă previziuni asupra domeniului economic. p. Analize concise . În continuare voi prezenta trei dintre cele mai importante firme de evaluare a riscului de ţară: Business Environmental Risk Information. indexul repatrierii profitului. International Country Risk Guide. . indexul oportunităţilor de profit. Inc.cantitativ: evaluarea computerizată a capacităţii de plată. . aspecte teoretice şi abordări metodologice comparate. Riscul creditorului: .Previziuni financiare. Country Risk factori de risc politic. Riscul de ţară.Previziuni socio-politice. recomandări. Force 4.D. 96 O preocupare esenţială a firmelor de evaluare a riscului de ţară este realizarea a numeroase prognoze şi previziuni privind evoluţia socio-politică şi macro-economică a statelor monitorizate. 1998.de mediu: evaluarea condiţiilor de mediu. Business Environmental Risk Information (BERI) BERI evaluează riscul de ţară cu ajutorul următoarelor servicii: 1) Bussines Risk Service – care oferă previziuni pentru o perioadă de la 1 la 5 ani pentru riscul politic. 2) Foreland – estimează riscul împrumuturilor internaţionale. .indexul riscului de Scorul fiecărei ţări (0-100) operare. S. din punct de vedere cantitativ. International International Previziuni pe un an pentru 13 Risc politic (0-2). financiar şi socio-politic.Previziuni economice.1. şi . prezintă analize concise şi recomandări în funcţie de specificul ţării analizate. riscul activităţilor dintr-o anumită ţară (riscul de operare). Reports. . The Economist Intelligence Unit.Condiţii de operare.2.

Riscul de ţară. mentalităţi (xenofobie. Sunt furnizate clasamente diferite pentru situaţia actuală a riscului de ţară pentru fiecare stat considerat. p. 4. 27 Cristian Păun. Fiecare dintre acestea pot primi până la şapte puncte din partea analistului expert. Indicele BERI de risc de ţară se calculează pe baza scorurilor individuale ale fiecărei variabile. Economică. Acest model presupune acordarea de către specialişti a unor scoruri individuale în număr de zece variabile politice. corupţie). risc ridicat penru afacerile investiţionale străine 40 – 54 puncte. 2. Bucureşti. Variabilele folosite de model pentru evaluarea riscului politic al unei ţări sunt:  cauze interne ale riscului politic: fracţionalizarea spectrului politic.  simptomele riscului politic: conflicte sociale. Ed. influenţe negative ale puterilor politice regionale. Numărul maxim de puncte este de 100. risc redus. Punctele acordate sunt pozitive şi nu negative ca în cazul altor modele utilizate. Laura Păun. risc moderat existând posibilitatea unor evoluţii nefavorabile de natură să afecteze operaţiunile pe termen scurt 55 – 69 puncte. precum şi previziuni pe 5 respectiv 10 ani. se realizează corelaţii între fiecare variabilă şi indicatorul BERI de risc şi între variabilele individuale. 1999.La modul general BERI (Bussines Environmental Risk Information) utilizează un model de analiză a riscului de ţară bazat pe scoruri şi pe cuantificarea influenţei diferiţilor factori de risc. instabilitate provocată de schimbări neconstituţionale şi războaie de gherilă. măsuri restrictive utilizate pentru menţinerea puterii. pentru fiecare ţară. ţările se pot situa în una din următoarele grupe27: 1. condiţii sociale de viaţă. organizarea şi puterea forţelor de stânga. De asemenea. condiţii de risc inacceptabile pentru derularea de afaceri şi investiţii de către firmele străine 0 – 39 puncte. acest punctaj este echivalent cu o situaţie de optim. 209 45 . În funcţie de punctajul total obţinut de fiecare. naţionalism. 3. dar se pot adăuga şi bonusuri. mediu stabil între 70-100 puncte.  cauze externe ale riscului politic: dependenţa şi/sau importanţa ţării pentru o putere ostilă. fracţionalizarea grupurilor etnice şi/sau religioase şi puterea fiecărei fracţiuni (aceste fracţionalizări pot determina distorsiuni şi instabilitate ridicată cu efecte negative asupra climatului investiţional). putându-se la zece puncte pentru fiecare variabilă.

U. fără probleme în finanţarea activităţii comerciale.U. investing.  Clasa B: ţări fără constrângeri valutare semnificative. business operations reports oferă informaţii despre situaţia curentă din 36 dintre ţările acoperite de E. country forecasts explică prognozele realizate de E. însumaţi şi apoi împărţiţi pe grupele corespunzătoare: Tabel nr. country profiles realizează evaluare detaliată a fiecărui stat. lincesing & trading conditions aboard este un ghid al condiţiilor de afaceri din 60 de ţari. Lucreţius. Categoriile de indicatori în cazul analizei riscului de ţară sunt următoarele :  riscul de creditare pe termen mediu – lung. respectiv 15%.The Economist Intelligence Unit (E. Riscul de ţară. country reports realizează studii de ţară şi acoperă 180 de state. cu un guvern funcţional.  riscul comercial pe termen scurt.) The Economist Intelligence Unit face parte din cadrul grupului The Economist şi furnizează opt tipuri de servicii în domeniul evaluării riscului: country risk service. Acestor categorii de indicatori li se acordă puncte. apoi sunt ponderaţi cu următoarele procente 45%. Au acces la pieţele de capital.I.  riscul politic şi de politică economică. business newsletters furnizează informaţii asupra evoluţiilor regionale. Ed. 4. capabil să aplice eficient politica economică.U.I. pentru următorii 5 ani. 40%. financing foreign operations oferă informaţii despre tehnicile financiare din 47 de ţări. aspecte şi abordări metodologice comparate. E. nu există 46 .I.U. dar cu politici economice sau structuri politice aflate sub semnul întrebării.I. 1998 Definiţiile claselor de risc sunt :  Clasa A: ţări fără constrângeri valutare asupra capacităţii de plată. care oferă informaţii trimestriale trimestriale ale riscului de ţară pentru 97 de state în curs de dezvoltare. Bucureşti. Scorul pe clase de risc acordat de EUI 0-20 puncte 25-40 puncte 45-55 puncte 60-75 puncte 80-100 puncte Clasa A Clasa B Clasa C Clasa D Clasa E Sursa Theodor Tudoriu..8.

3. Metodologia utilizată de Citibank 47 . dar şi riscul de ţară generalizat. Este un criteriu adiţional.riscuri semnificative privind tranzacţiile comerciale. politice şi sociale toate firmele utilizează indicatori cantitativi şi variabile calitative. care acoperă riscul suveran. 4. 4. Acestea se află în pragul războiului civil sau înregistrează schimbări politice violente. Modele de analiză folosite de firme acoperă toate tehnicile teoretice cunoscute. Diferenţe şi asemănări în abordarea modelelor de evaluare a riscului de ţară utilizate firmele de evaluare Firmele de evaluare în comparaţie cu agenţiile de rating se caracterizează printr-o activitate mai complex. considerându-se că aceste state întâmpina dificultăţi serioase. cu dezechilibre interne şi externe persistente. În evaluarea situaţiei economice. de valuta necesară pentru plata obligaţiunilor care decurg din împrumutul extern. Dacă acest risc apare din cauza unor condiţii aflate sub controlul guvernului statului partener. dar riscul politic şi cel de politică economică trebuie supravegheat. În analiza riscului de ţară de către firmele internaţionale sunt prezente următoarele elemente: situaţia economică şi stabilitatea politicii economice din care reies dificultăţile ce apar în capacitatea investiţiilor străine de a genera profit şi problemele privind repatrierea profitului. caracterizate de dezechilibre fiscale severe şi de hiperinflaţie. de obicei ridicat. stabilitatea politică care urmăreşte posibilitatea de expropriere .  Clasa D: ţări cu probleme economice şi politice care au eşuat în implementerea reformelor ori s-au blocat în fazele lor iniţiale. Băncile în relaţiile lor internaţionale au acordat tot mai multe credite statelor şi astfel au devenit preocupate de evaluarea riscului de ţară. pe care nu le vor putea depăşi curând.3. Riscul politic este.  Clasa E: ţări cu un nivel înalt şi în creştere al arieratelor. începând cu listele de control şi terminând cu studiile de ţară. atunci el este risc suveran. Evaluarea riscului de ţară de instituţiile bancare Riscul la care se supune o bancă comercială într-o activitate de creditare internaţională este acela ca debitorii să nu dispună la un moment dat. Întreruperea relaţiilor cu FMI.  Clasa C: ţări cu antecedente privind crize valutare periodice şi probleme politice.1. dar controlabile.

Sistemul de evaluare a riscului de ţară utilizat de Citibank este organizat ca un sistem de alarmare rapidă. Avantaje şi dezavantaje ale sistemului Citibank bună cunoaştere a debitorilor gradul înalt de subiectivitate identificarea oportunităţilor de afaceri dintr-o ţară consumul mare de timp semnalează evenimentele cu potenţial advers asupra consumul mare de resurse 28 Monica Duduian.  situaţia politică şi externă. Sistemul de evaluare a riscului de ţară este asistat de calculator.  aplicarea tehnicilor calitative şi cantitative de prelucrare a informaţiilor cu privire la ţara împrumutată. creşterea expunerii este decisă numai după o profundă analiză a perspectivelor ţării şi a profitului bancar.Beck. Aceşti indicatori se referă la :  condiţiile economice interne .  utilizarea directă a estimărilor de risc de ţară în stabilirea plafoanelor de împrumut către o anumită ţară. 4. Citicorp şi-a construit propria bază de date cu privire la debitori şi se află într-o căutare continuă de indicatori care să reflecte cât mai real situaţia generală a unei ţări. Ed. Sistemul de evaluare a riscului de ţară de către Citibank presupune parcurgerea următoarelor etape:  evaluare nevoilor şi posibilităţilor clienţilor internaţionali ai Citicorp. de către analişti bancari experimentaţi.  analiza şi anticiparea evenimentelor naţionale şi internaţionale cu potenţial favorabil sau advers asupra afacerilor Citicorp.  evitarea unor creşteri bruşte ale expunerii într-o anumită ţară. care să asigure o circulaţie rapidă şi continuă a informaţiilor între filialele din străinătate şi centrul decizional. Citibank monitorizează continuu ţările debitoare şi îşi fundamentează aprecierile calitative pe o mare varietate de indicatori statistici.  accesul la finanţarea internaţională. care apoi decid nivelul riscului de ţară. în elaborarea căruia au fost respectate următoarele principii28:  construirea unui sistem de comunicare interbancară.51 48 ..  situaţia balanţei de plăţi. Bucureşti. 1999. în funcţie de caracteristicile debitorului şi de orizontul de timp al împrumutului. p. Evaluare riscului de ţară.  datoria externă. iar rezultatele evaluării poartă forma unui studiu de ţară.  rezistenţa la şocurile externe Indicatorii sunt analizaţi în interdependenţa lor. Tabel nr.  analiza mediului de afaceri din ţara debitoare.9. All.

pe o scală de risc de la 0 (risc foarte mare) la 100 (risc 0).2. politică monetară şi fiscală şi structura economică. ci unul care combină analiza cantitativă u cea calitativă. 49 . variabilele sunt integrate într-un sistem econometric care conduce la calcului indicelui capacităţii de servire a datoriei pe termen scurt. Bank of America a ajuns la concluzia că indicatorii lichidităţii reflectă capacitatea unei ţări de a-şi onora datoria pe termen scurt (sub un an). pe de o parte să permită includerea unor variabile specifice unei ţări. 5253 4. Bank of America a început să evalueze riscul de ţară încă din anii ’60. fie cu ajutorul unor chestionare completate de economişti şi consilieri bancari experimentaţi. şi anume: lichiditate. se acordă un punctaj subiectiv fiecărei variabile calitative sau cantitative. mediu şi lung. Monitorizarea limitelor reale ale expunerii dintr-o anumită ţară. Estimarea riscului de ţară de către Bank of America presupune parcurgerea următoarelor etape: A. Calcularea rating-ului riscului de ţară. iar pe de altă parte să permită posibilitatea realizării de comparaţii între ţări. Ed. Evaluarea riscului de ţară începe prin colectarea informaţilor. Pe baza acestor chestionare. p. Pentru datoria pe termen mediu (trei ani) s-a considerat că cea mai bună combinaţie este cea dintre variabilele structurale şi cele politice. evoluând în timp de la raţionamente pur calitative la sistemele asistate pe calculator. în timp ce indicatorii structurii economice reflectă aceeaşi capacitate pe termen lung (cinci ani). 1998.3. fie direct din publicaţiile statistice. All. cât şi pe termen lung schimbări rapide ale expunerii bancare în funcţie de nivelul estimat al riscului de ţară Sursa: Monica Duduian.riscului de ţară financiare fundamentează strategia de împrumuturi internaţionale atât pe termen scurt. Informaţiile culese din publicaţiile naţionale şi internaţionale sunt grupate în trei categorii de variabile. Evaluarea riscului de ţară.Beck. B. Bucureşti. Astfel grupate. Stabilirea limitelor maxime de expunerea. Chestionarele sunt astfel concepute încât. C. în sensul că nu este un sistem de alarmare rapidă. Metodologia utilizată de Bank of America Sistemul de evaluare utilizat de Bank of America diferă mult de cel al Citibank.

 calitatea forţei de muncă.  politica cursului de schimb.  nivelul de dezvoltare al infrastructurii. Rating-ul de ţară obţinut cu ajutorul sistemului statistic şi al chestionarelor este apoi utilizat pentru:  stabilirea nivelului maxim al împrumuturilor ce pot fi acordate unei ţări. referitoare la aspectele pe care subiectul le consideră importante şi care nu au fost acoperite de întrebările anterioare.  programul de dezvoltare economică.Beck. inclusiv a metodelor de acoperire a deficitului bugetar.  relaţiile economice regionale. Ed.  atitudinea guvernamentală faţă de investiţiile interne şi străine. În ambele chestionare celor intervievaţi li se cere părerea cu privire la probabilitatea de eroare a evaluării.I. All. Chestionarul politic evaluează capacitatea şi dorinţa unei ţări de a-şi onora angajamentele externe şi cuprinde trei categorii de factori:  controlul guvernamental.Chestionarul economic include următorii indicatori economici interni şi externi29:  eficacitatea politicii monetare.  factorii externi.  calitatea managementului general. Bucureşti.  structura P.  accesul la credite internaţionale. Evaluarea riscului de ţară. 1999. Chestionarul se încheie cu o întrebare foarte deschisă.B..  gradul de diversificare al exporturilor şi importurilor pe grupe de măfuri şi zone geografice.  impactul politicilor de ajustare asupra sectorului financiar.  fundamentarea deciziei de înfiinţare a unor sucursale.  stabilirea provizioanelor pentru pierderile posibile din împrumuturile internaţionale.  eficienţa politicii fiscale guvernamentale. 29 Monica Duduian.  accesul la credite concesionale.  conflictele sociale potenţiale.  structura economică şi bogăţia în resursele naturale. p 54 50 .

Metodologia utilizată de Credit Lyonnais În evaluarea riscului de ţară. ţările analizate sunt grupate separate. Bugetul de stat şi preţurile (3 indicatori). în modelul econometric au fost testaţi cincizeci de indicatori. dintre care nouăsprezece au fost găsiţi relevanţi. pe baza unor ponderi stabilite astfel încât indicele agregat pentru fiecare categorie să aibă o valoare cuprinsă între 0 şi 99. pe termen scurt şi pe termen lung.10. Situaţia socio-politică (2 indicatori). structura şi ritmul de creştere al P. Datoria externă şi rezervele (4 indicatori). exprimate prin intermediul unui chestionar. Grupe de risc Credit Lyonnais Peste 76 1 (cea mai sigură) 51-74 2 26-50 3 Sub 26 4 (cea mai riscantă) Sursa: Theodor Tudoriu. 81 Sistemul utilizat de Credit Lyonnais permite realizarea de comparaţii între ţări. 4.4. cât şi la fixarea nivelului maxim al expunerii bancare. Bucureşti. Riscul de ţară. (4 indicatori). Ed. În funcţie de valoarea indicelui final. Ponderea variabilelor cantitative rezultă din combinarea testelor econometrice cu aprecierile subiective.N. Sistemul este utilizat atât la clasificarea ţărilor debitoare. 51 . p. în patru categorii: Tabel nr. iar cea a variabilelor calitative este exclusiv subiectivă. Valorile indicatorilor economici sunt transformate în indici pe o scală de la 1 la 99.3. 1998. Indicatorii relevanţi au fost grupaţi în cinci categorii după cum urmează: • • • • • Balanţa de plăţi (6 indicatori). aspecte teoretice şi abordări metodologice comparate. Indicii sunt apoi combinaţi în cadrul a patru categorii.B.3. Sistemul este structurat pe două categorii de indicatori: economici şi socio-politicii Selectarea indicatorilor relevanţi s-a realizat cu ajutorul unui model econometric. Mărimea. construit pe baza observaţiilor empirice. Indicatorii socio-politici sunt şi ei transformaţi în indici în funcţie de aprecierile subiective ale specialiştilor bancari. sistemul elaborat de Credit Lyonnais combină analizele cantitative cu cele calitative şi cu modelele econometrice. Lucreţius.

4. DEOSEBIRI 52 . a portofoliului bancar.  subiectivitate datorită metodelor de informare pe care le folosesc. Tabelul nr.4. Asemănări şi deosebiri între instituţiile bancare de evaluare a riscului de ţară Citibank Bank of America Credit Lyonnais  urmăresc stabilirea nivelului optim al expunerii într-o ţară şi ASEMĂNĂRI stabilirea provizioanelor.11. dar nu permite identificarea schimbărilor bruşte ale riscului dintr-o ţară.3. Diferenţe şi asemănări în abordarea modelelor de evaluare a riscului de ţară utilizate de instituţiile bancare Analiză comparativă a metode lor de evaluare a riscului de ţară folosite de instituţiile bancare dovedeşte varietatea tehnicilor de evaluare şi lipsa de uniformitate în tratarea riscului de ţară. ca în cazul modelelor Citibank şi American Security Bank. Sistemul se caracterizează şi printr-o mare simplificare a realităţii. modelul poate fi aplicat cu uşurinţă. 4. a strategiei pe termen lung.Printre dezavantajele aplicării acestui sistem se numără subiectivitatea care decurge mai ales din ponderile acordate diferitelor variabile şi din estimările situaţiei socio-politice. O dată elaborat.

Modelul presupune realizarea de scoruri pentru fiecare factor şi ţară analizată şi obţinerea unui indice global al riscului.2. All. obţinut ca o medie a estimărilor realizate de 80-100 de instituţii financiar-bancare. Aceste variabile erau grupate în trei categorii:  factori economici care totalizau 33 de puncte. 1999. în funcţie de care se poate realiza o clasificare a ţărilor analizate 4. 52-60 4. Ed.Beck.Din punct de vederea a sursei de informaţii  utilizează datele utilizează statisticile internaţionale şi transmise în mod naţionale şi pe baza de administrare de continuu de chestionare funcţionarilor bancari funcţionarii bancari şi informaţiile din statisticile naţionale Din punct de vedere studiul de ţară a tehnicilor de +sisteme de alarmare evaluare rapidă +analize cantitative/calitative Din punct de vedere al produsului final Rating de ţară Modelele econometrice + analize cantitative/calitative Modelele econometrice + analize cantitaive/calitative Rating de ţară Indicatori de risc + matricea credibilităţii Sursa: Monica Duduian. Reviste de specialitate 4. Acest clasament este folosit în prezent ca punct de referinţă de mediile internaţionale de 53 .4. p.4. Bucureşti. Institutional Investors Unul din cele mai cunoscute clasamente de risc este cel realizat de revista Institutional Investors. Evaluarea riscului de ţară.1 The Economist Modelul utilizat de revista The Economist a fost publicat pentru prima dată în anul 1986.  factori politici care totalizau 50 de puncte. În evaluarea riscului de ţară erau utilizate un număr de circa 14 variabile care totalizau 100 de puncte.  factori sociali cărora le erau atribuite 17 puncte.4.

E nivel maxim al riscului de ţară. ritmul reformelor economice. D nivel ridicat la riscului de ţară şi pierderile pot fi totale.afaceri. atitudinea faţă de capitolul străin. 4. se recomandă evitarea orcărui tip de tranzacţie. După câştigarea libertăţii atât politice cât şi economice. 21 Capitolul V Analiza riscului de ţară al României România a pornit în tranziţia la economia de piaţă.12. p. pentru proiectele pe termen lung se recomandă obţinerea de garanţii guvernamentale. 54 . 1999. Sursa: Cristian Păun. a caror semnificaţie este următoarea: Tabelul nr. pierderi potenţiale mari.Economică. C indică un nivel critic al riscului de ţară. Ed. au apărut mari dispute legate de privatizare. cu un handicap major şi a avut greutăţi mari în a se desprinde de trecutul ei politic şi economic. Bucureşti. Riscul de ţară. dispute politice care au afectat coerenţa şi consecvenţa politicii de reformă. Laura Păun. se recomandă evitarea sau aşteptarea. Institutional Investors grupează ţările în cinci clase de risc notate de la A la E. existând posibilitatea unor pierderi reduse. Clasele de risc Institutional Investors A corespunde unui nivel minim al potenţialului de risc de ţară B Corespunde unui nivel acceptabil de risc.

Între 1990 şi 1992.9%. la finele anului 2007. este de arătat că măsurile adoptate în acest an (1999) au avut costuri majore şi au condus la un declin al economiei. Polirom. s-au acumulat tensiuni ce s-au reflectat în creşterea rapidă a datoriei şi dificultăţi mari în finanţarea deficitelor externe. Drept urmare. Între anii 2000-2007.2003 a fost caracterizată de o creştere a investiţiilor străine. Perioada 2001 .bnro. p. Ed.Inflaţie. 5. România a cunoscut o primă recesiune de amploare (aşa cum a existat în toate ţările de tranziţie). cumulat. dorinţa autoritaţiilor a fost de a stimula creşterea economica însa „fenomenul de adâncire a dezechilibrelor macroeconomice”31 a dus la anumite constrângeri care nu pot fi ignorate. balanţa de plăţi. România şi Uniunea Europeană. s-au întreprins măsuri de ajustare structurală pornindu-se de la realitatea că Banca Centrală avea rezerve scăzute (sub 700 milioane USD) şi inflaţia lunară trecuse o cifră în ultimul trimestru al anului 199630. Măsurile din 1997 au permis Băncii Centrale să-şi consolideze rezervele valutare la un nivel care a ajutat-o să evite o mare criză în 1999. www. Pe de altă parte. Cu toate acestea. creşterea PIB-ului a fost considerabila.6%. 2002. www.3% din media UE27. ceea ce a dus la dublarea PIB-ului în anii 2002-2007. cu rate ale inflaţiei de trei cifre. Între 1993 şi 1996 s-au înregistrat o dinamică pozitivă a producţiei şi o scădere a inflaţiei dar concomitent.1. În 1997. Iaşi. Evaluarea situaţiei economice şi politice a României 5. iar creşterea economică din 2003 a fost de 4.1.ro/publicatii 32 evaluarea eonomico-financiară pentru anul 2007 a fost realizată prin interpretarea rapoartelor BNR pentru anul 2007. creştere economică.1.bnro. situându-se in medie la 5. 12 31 raportul anual pentru 2007. nivelul acestui indicator se situa la numai 40. datorată în mare măsură de intrarea în vigoare a Legii pentru promovarea investiţiilor directe care acordă facilităţi fiscale celor ce aleg să investească în România mai mult de 1 milion de dolari. de aproximativ 16% din PIB în perioada 1997 – 1999. Evaluarea situaţiei economico-financiare32 Analiza economico-financiară a anului 2007 30 Daniel Dăianu.ro/publicaţii 55 .

Investitiile. 33. Creşterea cu 1.6%. cu 1. 1.6%. care cuprind formarea bruta de capital fix. şi a înregistrat o medie anuală de 4. Consum final total2006=83. aceasta fiind şi rezultatul unei perioade de eforturi in ceea ce priveşte reformarea societăţii şi economiei româneşti. nr. Valoarea adaugată brută din aceste sectoare a înregistrat in anul 2007 majorari de 5.000 milioane EUR faţă de anul precedent (Consum final total2007=102.1% mai mic decât procentul înregistrat în decembrie 2006.1% şi.3% din aportul pozitiv adus la creşterea produsului intern brut.84%. Rata inflaţiei s-a situat la 6. 7.Anul 2007 a fost marcat de aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie. Produsul intern brut33 la nivelul anului 2007 a avut un ritm anual de creştere de 5.630 milioane EUR).713 milioane EUR.900 milioane EUR. Acestă accelerare a inflatiei s-a produs in a doua jumătate a anului 2007 şi a fost determinată de34: 33 34 Calculat pe baza datelor Institutului Naţional de Statistica. la cursul mediu anual leu/euro raportul anual pentru 2007. Industria.ro/publicaţii 56 .1%.1% din populaţia activă totală. respectiv. variatia stocurilor si diferenţe statistice au însumat în 2007 o cifra de 35.268 milioane EUR.5 Ponderea sectoarelor economice in PIB 50% 40% 30% 20% 10% 0% 2001 2003 2005 2007 industrie constructii agricultura servicii Sursa: Raportul anual BNR pentru 2007 Pe parcursul anului 2007 rata şomajului a atins nivelul de 4.6% (PIB2007=121. www.7 puncte procentuale faţă de cea înregistrată in 2006 a depaşit limita superioară a intervalului de variaţie anunţat de banca centrală (4% ±1 punct procentual). Consumul final total a înregistrat o creştere de peste 19. PIB2006=97. Fig.bnro.755 milioane EUR). serviciile si construcţiile deţin 82. Reducerea şomajului a fost generată de creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi de migraţia forţei de munca în străinătate.

35 36 Deficitul bugetar masurat conform Sistemului European de Conturi Valoarea netă a investiţiilor nerezidenţilor în România la care se adaugă valoarea netă a rezidenţilor in strainătate 57 .850  export (FOB) 37.246 d) Transferuri curente.402 47. Tabel 5. Investiţiile directe nete ale nerezidenţilor au crescut în 2007 cu 4.2% faţă de anul precedent.2% superior celui înregistrat în anul precedent. Datoria externă pe termen mediu şi lung a crescut faţă de sfârşitul anului 2006 cu 32. Ponderea deficitului contului curent în PIB a fost de 13. net 4. net 4 c) Venituri. În anul 2007.6% faţă de anul 2006.845 SOLD CONT CURENT -10.8 miliarde EUR.899 -16.416 4. în scădere cu 17.292 milioane EUR. evoluţie determinată de majorarea volumului creditelor contractate de economia reală şi de sistemul bancar. net -3.4% faţă de anul 2006. Finanţarea externă netă din împrumuturi şi credite pe termen mediu şi lung a însumat 4.609  import (FOB) b) Servicii.8% reprezentând participaţii la capital şi credite acordate de firmele străine întreprinderilor româneşti în care au investit. Ponderea deficitul bugetar general consolidat35 în produsul intern brut în 2007 a fost de 2.5%.950 Investiţiile directe nete36 în România au însumat 7. comparativ cu 10.1% faţă de anul precedent ajungând la 7. Contul curent (mil.5%. cu 64. creşterile substanţiale ale preţurilor petrolului şi ale produselor alimentare pe pieţele internaţionale.759 25.141 milioane EUR din care 66. dublu faţă de anul 2006. creşteri salariale şi expansiunea creditului destinat sectorului privat).2% în anul precedent.  menţinerea volatilitaţii preţurilor materiilor prime nonenergetice.067 232 -4. în scădere cu 90. în urma unor intrări nete din credite externe în valoare de 10.677 milioane EUR.1. EUR) 2006 2007 a) Sold balanţă comercială (bunuri) -11. Intrările nete din împrumuturi şi credite pe termen scurt au fost de 380 milioane EUR.665 29.156 Sursa: Raportul anual BNR pentru 2007 -17.8%. balanţa de plăţi a consemnat adâncirea soldului negativ al contului curent până la nivelul de 16.185 milioane EUR.2 miliarde EUR. faţă de 2.  o serie de evoluţii nefavorabile pe plan intern (secetă. ajungând la 37.

capital. ca urmare a intrărilor de capital pe termen scurt (8.3%. agriculturii si construcţiilor. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a crescut de la 20. provenite în principal din depozite atrase de la nerezidenţi (5. cu 65% mai mare decât în 2006.9964).La sfârşitul anului 20008 activitatea economică s-a restrâns. 38 Informaţie preluată din revista „The World in 2009” publicată anual de „The Economist”.Datoria externă pe termen mediu şi lung a reprezentat 31. Rezervele internaţionale ale statului administrate de Banca Naţionala a României au atins cota de 27. cu 4. în creştere faţă de anul precedent cu 11. datorită evoluţiei importului de bunuri şi servicii. credite dintre investitorul străin şi firma rezidentă (2.ro/articol 58 . Cursul de schimb leu/euro a urcat la 29 decembrie 2008 la cea mai mare valoare inregistrată după moiembrie 2003 (3. Datoria externă pe termen scurt însuma la sfârşitul anului 2007 20. în pricipal.4 la 6 luni de import. Creşterea economică aferentă celui de-al treilea trimesrtu al anului s-a datorat. Pentru nivelul anului 2009 38 se preconizeaza o inflaţie de 5. 5. respectiv 9.2 miliarde EUR la sfârşitul anului 2007.400 de dolari pe cap de locuitor.1% din exportul de bunuri şi servicii. apud www.6%.8% în anul 2007.4% şi o creştere economică de 4.2% din PIB la sfârşitul anului 2007 (în creştere cu 2% faţă de 2006) şi 102.3%.2. Moneda naţională s-a apreciat nominal cu 8% în prima jumătate a anului 2007.7% în anul 2006 la 21.2 miliarde EUR mai mult decât la 31 decembrie 2006.7 miliarde EUR).1. În acelaşi timp. Analiza situaţiei economico-financiară pentru anii 2008-200937 Pentru anul 2008 s-a înregistrat o rată de creştere economică de 8. acest lucru fiind vizibil la nivelul sectorului industrial. apoi din august până in martie 2008 s-a depreciat semnificativ cu 18%.6 miliarde EUR.1%. Analiza componentelor politice ale riscului de ţară pentru România 37 analiza situaţiei economico-financiare din anii 2008 şi 2009 s-a făcut pe baza estimărilor apărute în revistele de specialitate (The World in 2009) şi pe baza buletinelor intermediare publicate de BNR. rata inflaţie a fost de 6.5 miliarde EUR). gradul de acoperire a rezervei oficiale a Băncii Naţionale a României s-a redus de la 6.5 miliarde EUR).2% faţă de luna anterioară. împrumuturi financiare comerciale.8%. şi de 18% faţă de perioada similară a anului 2007. iar rata şomajului nu a depaşit 4. Produsul Intern Brut în anul prezent se estimeaza a fi de 202 miliarde dolari. reducerea volumului producţiei fiind de 19.

După anul 2000. Confruntările exacerbate dintre partide.Toate acestea până la sfârşitul anului 2008 când a avut loc o recesiune economică in Statele Unite ale Americii. practicile speculative. Lipsa politicilor economice adecvate a făcut ca situaţia în această perioadă să conducă la instabilitate economică şi socială. moneda naţională a început o perioadă de stabilizare. controlul interimar al ţării a fost luat de Frontul Salvării Naţionale. nivelul de trai s-a îmbunătăţit. Politicianismul si interesele înguste de partid. fiind măcinată de crize politice. când aproape toate celelalte ţări comuniste începuseră tranziţia. După 1989 a urmat o euforie de scurtă durată. din această perioadă. infrastructură şi în sectorul social. având influenţe negative asupra programelor de reformă. de schimbări de guverne. Mineriada. crize în cadrul partidelor care erau la guvernare. chiar de la sfârşitul anului 1999. în ultima parte a anilor ’80. au marcat adeseori viaţa politică. rata şomajului era şi ea foarte ridicată. deficitul bugetar. În această perioadă nici indicatorii economici nu arătau prea bine. Imediat după decembrie 1989. cât şi indirect: în mod direct prin descurajarea iniţiativei de investiţie în condiţiile imposibilităţii pregătirii unui plan de afaceri şi indirect prin afectarea întregului climat de afaceri şi a întregii evoluţii economice care au devenit total neatractive (scăderea puterii de cumpărare. lucrurile au început să se îmbunătăţească. Impactul acestei crize financiare este totuşi limitat asupra României deoarece bancile din ţara 59 . rata inflaţiei a avut cote foarte ridicate de până la 151. evaziunea fiscală. înlocuită cu teama şi atitudinea precaută în faţa reformelor economice. În 1992 au loc primele alegeri democratice.) În această perioadă au proliferat o serie de fenomene specifice fazelor de capitalism sălbatic: extinderea economiei subterane. jaful din avutul public. politizarea mişcării sindicale şi fragilitatea societăţii civile au îngreunat şi schimbarea mentalităţilor sociale.4% în 1997. Instabilitatea cadrului legislativ şi instituţional a afectat puternic investitorii străini atât direct. îmbogăţirea unor grupuri de tip mafiot. grevele angajaţilor din întreprinderile se stat. România se adâncea tot mai mult în criză şi în izolare economică şi politică.În perioada „epocii de aur”. grevele cadrelor didactice şi alte evenimente de nemulţumire socială au înrăutăţit imaginea României peste hotare. deficitul PIB era ridicat. reducerea investiţiilor în economie. Toate acestea au făcut ca procesul de tranziţie la economia de piaţă să încetinească şi situaţia economico-socială să se înrăutăţească. rata şomajului au început să scadă. Pe scena politică au luat naştere numeroase partide politice ce doreau să preia puterea. etc. Rata inflaţiei. privatizările frauduloase. Guvernarea dintre 1992-2000 nu a prea dat roade. Alocarea centralizată şi ineficientă a resurselor şi restituirea integrală a datoriei externe a condus la reducerea până la stopare a investiţiilor în industrie.

Aceste firme au 39 www. Mugur Isărescu. De aceea.  politica monetară trebuie să rămână prudentă. de ierarhizarea importanţei indicatorilor – valorilor – luaţi în calcul şi de ponderarea lor. guvernatorul BNR. putându-se dovedi inadecvate şi nepotrivite la momente istorice diferite. BNR a colaborat în acest scop cu Merril Lynch şi Nomura Securities. condiţionând astfel accesul acestuia la creditele internaţionale.noastră sunt solide. investiţiile străine ar putea creşte semnificativ. întrucât în cele mai multe cazuri dezvoltarea şi bonitatea statului în cauză sunt esenţial dependente de capacitatea de a contracta împrumuturi externe. Un alt eveniment de importanţă este constituit de elaborarea metodologiei de evaluare a riscului suveran. dar desfăşurarea ulterioară a evenimentelor depinde esenţial de valorile prezente atribuite acesteia. În pofida acestui lucru. de la 50-60% în prima jumătate a anului precedent. iar pe piaţă există totişi un exces segmentat de lichiditate. Această condiţionare este însă reciprocă. continuând creşterea economică. Trebuie avut în vedere că aceste valori sunt categorii failibile. dacă statul român reuşeşte să-şi îmbunătăţească imaginea în exterior. Anul 1996 marchează iniţiativa României de contractare a unor împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital. Întrucât acest acces era condiţionat de o evaluare a riscului de ţară. a declarat ca trebuiesc luate unele masuripentru a combate această recesiune şi anume39:  viteza de creştere a creditului sa fie temperată până la un ritm anual de 2530%. profitând de conjunctura politică regională favorabilă. în sensul că în condiţii diferite prevalează valori diferite şi existând un mecanism de tip feed-back acestea sunt raportate la condiţiile efective.ro/articole 60 . Astfel. Poziţia României în clasamentele internaţionale de risc de ţară Cu o populaţie de 21.2. România reprezintă ca mărime a doua piaţă potenţială din Europa de Est ceea ce uneori este suficient pentru a atrage investitorii străini. precum şi costurile respectivei finanţări.5 de milioane locuitori la 1 iulie 2007. Nivelul ratingului este o expresie a bonităţii statului respectiv.  bugetul României trebuie să aibă deficite foarte mici. Evaluarea riscului de ţară realizată de agenţiile de rating are un profund caracter reflexiv. prin accelerarea reformei. indusă de ratingul acordat. se vizează o evaluare prezentă a cursului ulterior al evenimentelor. Astfel de instrumente au şi ele un caracter reflexiv. 5.adevarul.

Bucureşti. de la BB la BB+. raport pentru anul 2006 45 www.bnro.ro.bnro. însă Standard & Poor’s şi Fitch-IBCA au anunţat în ultima parte a anului o deteriorate a perspectivei din stabilă în negativă. reflectând înrautăţirea percepţiei investitorilor străini. Agenţiile de rating au menţinut în anul 2007 calificativele acordate pentru datoria pe termen lung a României. Evaluarea riscului de ţară.pentru cea in moneda naţională. p. menţinând totodată perspectiva pozitivă acordată ţării noastre.şi apoi la BB pentru cea în valută şi de la BB.la BBB44.bnro. Ed. în decembrie.ro.la BB şi apoi la BB+ pentru datoria pe termen lung în monedă naţională. Fitch IBCA a imbunatăţit in noiembrie calificativele acordate la datoria pe termen lung in valuta de la BB la BBB-. Standard & Poor’s a ridicat ratingul pentru împrumuturile pe termen lung de la BB+ la BBBşi de la BBB.42 În anul 2005 agenţiile de rating au îmbunătăţit rating-urile acordate României. raport pentru anul 2004 43 www.43 La 6 octombrie 2006 calificativul Moody’s pentru datoria în valută a crescut de la Ba1 la Baa3. Fitch IBCA a îmbunătăţit (în decembrie) calificativele acordate la datoria pe termen lung în valută de la BB. În decembrie 2003.41 Pe 14 septembrie 2004 Standard & Poor’s a ridicat rating-ul pentru datoria pe termen lung de la BB la BB+ pentru cea valutară şi de la BB+ la BBB. All-Back.45 40 41 Monica Duduian. raport pentru anul 2007 61 . 131 www. BA3. Totodată.la BB. respectiv Japan Credit Rating. raport pentru anul 2003 42 www. 1999. iar pentru riscul investiţional redus.ro.la BBB pentru împrumuturile pe termen scurt în moneda naţională. Standard & Poor’s a ridicat în două rânduri (la 27 februarie şi 17 septembrie) rating-ul pentru datoria pe termen lung: de la B+ la BB.ro.40 Agenţiile de rating au îmbunataţit calificativelor acordate României în 2003 faţă de cele precedente. iar la cea în monedă naţională. date fiind condiţiile relativ favorabile (notări BB-. respectiv BB+ pe termen lung în monedă străină) BNR a mandatat Nomura Securities cu plasarea unei emisiuni de "samurai bonds" şi Merill Lynch cu prima participare pe piaţa euroobligaţiunilor.acţionat în calitate de consultant al BNR în vederea obţinerii ratingurilor din partea S&P şi Moody's. Japan Credit Rating Agency a anunţat calificativul BB+ pentru datoria în monedă naţională. iar la cea în monedă naţională de la BB+ la BBB. Fitch-IBCA a majorat calificativul de la BBB.bnro.ro. raport pentru anul 2005 44 www.bnro. Odată aceste ratinguri acordate. Moody’s a acordat calificative superioare la datoria pe termen lung în valută şi în lei (de la B1 la Ba3).

clasamentele elaborate de Banca de Export Import a României au în vedere riscul de ţară asociat activităţilor comerciale şi sunt particularizate pentru situaţia exportatorilor români. Lucretius. Astfel. aspecte teoretice şi abordări metodologice comparate. 1998. ambele cu perspectivă negativă. Ponderea celor două categorii de factori în scorul final este identică şi anume de 50%. Riscul de ţară. Factorii economici implicaţi în analiza riscului sunt: 1) nivelul de dezvoltare al ţării. Instituţii din România specializate în analiza riscului de ţară.pentru creditele în monedă naţională. cu care băncile au început să opereze din 1990.3. şi fiind supervizată de Comitetul Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior. Dintre băncile din România. destinată sprijinirii exportatorilor români. p. pentru mulţi agenţi economici din România evaluarea riscului de ţară şi a formelor specifice lui nu a prezentat interes. Banca de Export – Import a României Riscul de ţară este un concept relativ nou în România. asigurarea împotriva materializării riscului de ţară47. BEIR este singura instituţie financiară din România care include gama produselor puse la dispoziţia agenţilor economici.Agenţia Moody’s a confirmat în martie anul curent rating-ul pentru credite in valută la Baa3. când moneda naţională a început să se aprecieze faţă de dolar şi euro. BEIR (Eximbank) evaluează riscul de ţară pe termen scurt pe baza a două categorii de factori: factorii economici şi factorii politici. acestea pierzând sume importante în urma tranzacţiilor pe care le desfăşurau. 159 62 . Abordarea măsurilor de protecţie împotriva riscurilor ce apar pe piaţa internaţională au fost luate de unele firme abia după octombrie 2004. Astfel. se evaluează pe o scară de la 0 la 10 puncte astfel: 46 47 www. Fitch IBCA atribuie României rating-urile BB+ pentru împrumuturile pe termen lung în valută şi BBB. Acţionând în această calitate. În acest caz agenţii economici au luat măsuri de protejare doar împotriva riscului valutar. exprimat în PIB pe locuitor.46 5.ro/macro-economie Tudoriu Theodor.capitalul. Ed. Instituţiile care înţeleg cel mai bine necesitatea analizei riscului aparţin sectorului bancar. Bucureşti. Banca de Export-Imoprt a României pe lângă caracterul de bancă comercială adaugă şi trăsătura de Export Credit Agency. Acest lucru pentru majoritatea băncilor este necesar datorită activităţii pe care o desfăşoară şi anume cea de creditare.

după cum urmează: 63 .-5 -5 . Ed. Ritmul real de creştere al PIB sub -1 0 -1-1 2 1-3 4 3-5 6 5-8 8 peste 8 10 Sursa: Monica Duduian. 3) situaţia balanţei de plăţi se calculează ca un raport procentual între soldul balanţei de plăţi şi PNB. op. în procente. Situaţia balanţei de plăţi 0 2 4 6 8 10 Sursa: Monica Duduian.4.cit. 4) rata inflaţiei în anul curent. All-Beck.5. op. 1999 Pentru valori mai mari de 10000 se acordă 10 puncte. 5. Bucureşti. astfel: Tabelul nr. poate primi maximum 5 puncte. astfel: sub -10 -10 . 5. Nivel de dezvoltare 0-500 0 3000-4000 5 500-1000 1 4000-5000 6 1000-1500 2 5000-6000 7 1500-2000 3 6000-8000 8 2000-3000 4 8000-10000 9 Sursa: Monica Duduian.-1 -1 – 2 peste 2 Tabelul nr.Tabel nr.2. 2) ritmul real de creştere al PIB poate primi maximum 10 puncte. şi se apreciază cu maximum 10 puncte.-3 -3 .cit.3. Evaluarea riscului de ţară.

op. 6) gradul de acoperire al importurilor prin exporturi se calculează ca un raport procentual între valoarea exportului şi cea a importului şi poate primi maximum 10 puncte. Indicatorul poate primi maximum de 10 puncte.Tabelul nr. cit. 5.5. cit. 5) dependenţa de export se calculează ca un raport procentual între încasările din principalul produs exportat şi valoarea totală a exportului. cit. Rata inflaţiei Peste 50 30-50 20-30 10-20 5-10 Sub 5 Sursa: Monica Duduian. În funcţie de dinamica din ultimele trimestre se aplică un coeficient de corecţie de +/-1. Dependenţa de export Peste 55 55-55. 64 . Gradul de acoperire a importului prin exporturi Sub 80 0 80-100 2 100-110 4 110-120 6 120-130 8 Peste 130 10 Sursa: Monica Duduian.1 20-15. dacă evoluţia este nefavorabilă şi de +1 în caz contrar.1 30-25.1 25-20. op.1 50-45.1 Sub 10 Sursa: Monica Duduian. 6. după cum se poate observa în tabelul următor: 0 1 2 3 4 5 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 În funcţie de conjunctura pieţei internaţionale se aplică un coeficient de corecţie Tabelul nr.5. de -1. 5. astfel: Tabelul nr.1 45-40.1 40-35.7. op.1 35-30.1 15-10.

Sub o lună 1-2 2-4 4-6 6-9 Peste 9 8) datoria externă pe termen scurt ca procent în datoria externă totală (maximum 15 puncte) Tabelul nr.8. cit. Datoria pe termen scurt 0 3 6 9 12 15 Sursa: Monica Duduian. 5.7) situaţia rezervelor de luni în importuri ( maximum 15 puncte) Tabelul nr. Peste 25 20-25 15-20 10-15 5-10 Sub 5 9) situaţia plăţilor externe se determină ca un raport între serviciul datoriei şi exporturi (maximum 15 puncte) : Peste 70 60-70 50-60 40-50 Tabelul nr. care la rândul ei cuprinde: 48 Monica Duduian. op. op. Situaţia plăţilor externe 0 30-40 3 20-30 5 10-20 7 Sub 10 Sursa: Monica Duduian. cit. p. op. Ed. cit. All-Back.10. Evaluarea riscului de ţară. 9 11 13 15 Factorii politici se prezintă astfel48: 13) Starea actuală a guvernării (maximum 20 de puncte). 5.64 65 . Situaţia rezervelor 0 3 6 9 12 15 Sursa: Monica Duduian.9. 5. 1999. Bucureşti.

13) Tensiuni interne (maximum 15 puncte):  război civil – 0 puncte.  relaţii preferenţiale cu marile puteri economice – 20 de puncte 5) Restructurarea datoriei (maximum 15 puncte):  sistarea plaţilor – 0 puncte. religioase – 2 puncte pentru fiecare din factorii enumeraţî (în măsura în care nu apar se vor atribui 2 puncte). etnice. regim relativ restrictiv cu privire la capitalul străin – 7 puncte.  tensiuni sociale. culturale.  relaţii bune cu marile puteri economice – 15 puncte. normale de guvern – 20 de puncte. 2) Politica economică a guvernului ( maximum 15 puncte) se referă la:  politică economică instabilă.  reeşalonari repetate – 6 puncte. guvernare ineficientă. incoerentă şi nefavorabilă capitalului străin – 0 puncte  coerentă rezonabilă. 4) Poziţia internaţională (maximum 20 de puncte):  sanctiuni intemaţionale – 0 puncte. 66 . regim favorabil capitalului străin – 15 puncte.  dificultăţi în reeşalonare — 1 punct. rasiale.  reeşalonări fără probleme – 3 puncte. – 3 puncte. corupţie – 0 puncte  guvernare eficientă. politice.  coercntă bună.  mari întârzieri – 5 puncte. schimbări dese de guvern. 6) Experienţa relaţiilor bilaterale (maximum 15 puncte):  neplată – 0 puncte.M.  reeşalonare – 9 puncte.  eşec în negocierile cu F. nedemocratice. schimbări regulate.  fără probleme – 15 puncte.  relaţii diversificate – 10 puncte.I.  izolare relativă – 5 puncte.

Acest lucru este firesc. după cum urmează: A AB B BC C CD D Tabelul nr.11. semianual este edită o Cartea Riscului de Ţară. Astfel. Dimensioanrea riscului la nivel macroeconomic. p 60 67 . pe lângă clasamentele oferite BEIR oferă şi alte produse având scopul de a ajuta exportatorii români în luare unor decizii corecte. cit. În funcţie de scorul obţinut. Clase de risc ale EXIMBANK49 100-73 Dificultăţi de plată apar ca improbabile 72-52 Dificultăţi de plată minore sunt posibile. op. Ed. Pierderi moderate sunt posibile. Evaluarea riscului de ţară. Referat de doctorat apud: Monica Duduian. Pierderi apreciabile sunt posibile. 13-0 Pierderile extinse apar ca inevitabile Sursa: Monica Duduian.  fără probleme – 15 puncte. financiară a unui stat. 35-26 Dificultăţi de plată moderate apar ca previzibile. Pierderi extinse apar ca previzibile. Dacă se produc este previzibilă rezolvarea lor fără pierderi semnificative. 26-18 Dificultăţi de plată majore apar ca previzibile. 1999. All. decât cu cele ale instituţiilor bancare. economică.Beck. Sunt avute în vedere aici dosare de ţară. deoarece scopul analizei este mai degrabă de a oferi clienţilor informaţii asupra riscului de ţară. analize regionale. Dacă se produc sunt posibile pierderi reduse.: Nastovici Luminiţa.3. 51-36 Dificultăţi de plată moderate sunt posibile. Bucureşti. decât de optimizare a portofoliului bancar. Metoda EXIMBANK este o combinaţie de analize cantitative şi calitative asemănătoare mai degrabă cu tehnicile utilizate de firmele internaţionale specializate. 5. care este o sinteză a informaţiilor politice şi economice privind ţările monitorizate. care conţin materiale diverse cu privire la situaţia politică. ţările se clasifică în cinci categorii. mici întârzieri – 10 puncte. studii pe teme specifice realizate la cererea clienţilor săi. 17-14 Dificultăţi de plată majore apar ca inevitabile. 49 sursa pentru tabele din subcapitolul 5.

Riscul de ţară reprezintă o parte a riscului general care a apărut în contextul procesului mondial de globalizare a economiei. formă ce combină o multitudine de operaţiuni financiare. Astfel. riscul de ţară joacă. fiind una dintre cele mai importante etape în luarea deciziei de internaţionalizare. 68 . Prin studierea riscului se poate trage concluzia că în economie nimic nu este întâmplător. un rol determinant în selectarea afacerii la nivel de firmă. în acest context.Concluzii şi propuneri Riscul este fenomenul care însoţeşte activitatea economică pretutindeni şi care câştigă mereu noi poziţii în arhitectura societăţii. o anumită doză de risc. management şi o pregătire a resurselor umane pentru a putea face faţă noilor cerinţe derivate din înscrierea firmei în circuitul economic mondial. Globalizarea reprezintă forma cea mai complexă de desfăşurare a activităţii unei firme. nimic nu poate fi lăsat în seama hazardului.

reprezintă factorii pe care îi are în vedere omul atunci când întreprinde o acţiune şi care se caracterizează printr-o lipsă de certitudine. revendicări teritoriale). Riscul suveran exprimă probabilitatea ca un stat suveran să nu poată sau să nu dorească să-şi onoreze angajamentele externe. Astfel. adică de a avea un risc. Fiecare dintre cele trei noţiuni este definită în relaţie cu celelalte două. cât şi unor factori din mediul înconjurător. Riscul de ţară este un concept multidimensional care cuprinde: riscul suveran şi riscul de transfer. cele trei concepte pot fi ierarhizate astfel: certitudinea şi incertitudinea la extreme. la rândul ei. incompleta cunoaştere a uneia sau mai multor variabile fiind o constantă a activităţii economice internaţionale. printr-o anumită nesiguranţă. În funcţie de gradul de cunoaştere a evoluţiei şi efectelor viitoare ale unui eveniment. 69 . sindicalism militant) şi economice (descreştere economică. Incertitudinea. incerte. iar riscul între ele. riscul provine din imposibilitatea de a aprecia cu o anumită acurateţe care este evenimentul posibil identificat de decident şi care se va materializa şi va determina un anumit rezultat negativ.În urma studiului impus de redactarea lucrării pe care am realizat-o am desprins următoarele concluzii şi propuneri pe care le voi prezenta în continuare. În teoria modernă a deciziei nu se mai operează cu certitudini absolute. datorată atât celui ce acţionează. conflicte de interese politico-economice. Acest concept a apărut în ultimele decenii ale secolului XX şi este generat de interacţiunea unei multitudini de factori politici. Incertitudinea. sociale (revolte ale populaţiei. inflaţie ridicată). şi care se manifestă ca o realitate complexă ce afectează orice tranziţie economică şi socială. Riscul de ţară este generat de o multitudine de evenimente şi stări. cu estimări precise ale evoluţiei unui anumit element sau fenomen. Cele mai multe decizii se iau în condiţii de risc şi incertitudine. la noţiuni de risc şi de incertitudine. iar riscul de transfer exprimă probabilitatea ca guvernul să nu poată sau să nu dorească să pună la dispoziţia firmelor private valuta solicitată pentru a-şi putea achita obligaţiile externe. O componentă importantă a riscului general o reprezintă riscul de ţară. neexistând erori sau evenimente neaşteptate. Certitudinea poate fi definită ca situaţia decizională în care evoluţia viitoare a evenimentelor. creşterea deficitului balanţei de plăţi. economici şi sociali. generează posibilitatea de a ajunge într-o anumită primejdie. ci decidenţii recurg tot mai des la estimări probabile. de a avea de înfruntat un necaz. însă cele mai importante sunt cele politice (război. Majoritatea acţiunilor umane prezintă o anumită doză de incertitudine şi de risc. de a suporta o pagubă sau un pericol posibil. consecinţele unei decizii pot fi prevăzute cu exactitate.

Prin analiza situaţiei economice se determină capacitatea economică a ţării de respectare a obligaţiilor pe care şi le-a asumat din punct de vedere economic precum şi climatul economic în care investitorul străin doreşte să investească. Principalele elemente luate în calcul atunci când se face analiza riscului de ţară sunt:  situaţia economică a ţării analizate. elaborarea de previziuni şi clasamente.R. ajustarea acestora pentru a se asigura comparabilitatea lor între ţări. Cele mai importante astfel de instituţii sunt: Standard & Poor’s. apar diferite opinii cu privire la metodologia folosită în evaluarea riscului de ţară. în final.  finalitatea diferită a analizei conduce la diferenţierea conceptelor şi metodologiilor folosite.I. în acest caz analiza se axează pe analiza politicii interne şi externe. E. în primul rând trebuie ca cel care face analiza să cunoască în profunzime ţara analizată. studiile de ţară. Fiind un domeniu relativ nou.. pentru a obţine rezultate cât mai ample şi cât mai apropiate de realitate.R. Bank of America. Group. P. estimarea datelor lipsă. indicatorii balanţei de plăţi şi indicatorii datoriei externe. aici sunt analizaţi indicatorii eficienţei economice. 70 .I. Evaluarea riscului de ţară se realizează ţinând cont de anumite criterii. Moody’s. probabilistice.Analiza riscului de ţară permite identificarea tuturor riscurilor majore cu care poate să se confrunte un investitor atunci când doreşte să investească într-o ţară străină. Astfel. evaluarea şi prognozarea evoluţiilor politice este o activitate cu o predictibilitate redusă care necesită utilizarea în analiză a unor elemente cu un înalt grad de subiectivitate.  numărul redus de centre de analiză. apoi prelucrarea datelor obţinute.U.  situaţia politică. Cele mai importante astfel de metode sunt: econometrice. B. Chiar din abordare specialiştilor în acest domeniu apar divergenţe care îşi găsesc motivaţii obiective.E.S. în practica financiară internaţională specialiştii folosesc concomitent aceste metode de evaluare. În aceste condiţii limitele certitudinii se îndepărtează tot mai mult chiar dacă cunoaşterea noastră teoretică capătă valenţe noi. cum ar fi:  studierea. calcularea indicatorilor relevanţi şi. cu precădere la nivelul metodologiilor şi al evaluărilor calitative.. superioare. Determinarea şi evaluarea riscului de ţară sunt făcute de către specialişti din cadrul instituţiilor specializate în evaluarea riscului de ţară. În prezent. În evaluarea riscului de ţară specialiştii folosesc diferite metode de analiză. Citibank. concurenţa dintre ele şi confidenţialitatea justificată a acestui tip de analiză împiedică libera circulaţie a informaţiilor aferente acestui domeniu. formale. Fitch-IBCA.

iar acestea sunt prezente în evaluările pe care le realizează:  băncile şi agenţiile de rating evaluează. Nevoia de cunoaştere a riscului de ţară nu vine numai din partea investitorului străin care doreşte să-şi extindă afacerea ci şi din partea ţării gazdă. precum şi pentru a atrage capital străin într-o proporţie mult mai mare. asupra activităţii de creditare internaţională. iar agenţiile de rating clasamentele de risc. ţara analizată este interesată în obţinerea unui scor cât mai favorabil pentru a avea un acces cât mai ridicat la resursele financiare internaţionale.  instituţiile financiare combină. Astfel. În urma clasamentelor pe care le publică firmele se hotărăsc dacă să investească în ţara respectivă. Totuşi nici punctele comune nu lipsesc:  scopul ultim al evaluării riscului de ţară este reducerea incertitudinii aferente afacerilor internaţionale. forma pe care o îmbracă rezultatele estimărilor de risc de ţară diferă mult de la o specializate estimează toate categoriile riscului de ţară.Aceste firme.   instituţie la alta. Fiecare are avantajele şi dezavantajele specifice tehnicilor aplicate şi calităţii informaţiilor şi a resurselor umane disponibile. agenţii şi bănci implicate în analiza riscului de ţară au o importanţă deosebită. politici şi sociali care permit cunoaşterea în profunzime a ţărilor analizate. pe când firmele importanţa atribuită factorilor de risc este diferită. analizele cantitative şi calitative.  toate metodele de evaluare se bazează pe un set comun de indicatori economici. pe când firmele multe bănci se limitează doar la o abordare ordinală a riscului de ţară. iar băncile hotărăsc dacă creditează sau nu respectiva ţară.  specializate estimează toate categoriile riscului de ţară. prin clasamentele pe care le publică. Varietatea instituţiilor de evaluare a riscului de ţară dă naştere la deosebiri. riscul suveran. inventivitatea. în principal. ineditul poate veni de la analistul uman.  comparând metodele de evaluare. în proporţii diferite. La toate acestea se adaugă subiectivitatea. intuiţia şi uneori chiar “viziunea” celui care realizează evaluările.  toate entităţile pleacă de la informaţiile statistice existente în publicaţiile naţionale şi internaţionale. nu se poate afirma că una dintre ele ar fi metoda ideală. surpriza. cel 71 . băncile preferând rapoartele de risc detaliate. Dacă tehnicile presupun sisteme informatice complexe care nu se abat de la standarde.

pentru că se completează una pe alta. participarea mai activă şi mai determinantă a băncilor comerciale la efortul de restructurare a economiei. au anunţat o deteriorare a perspectivei din stabilă în negativă. creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice. în ultimii ani România a înregistrat creşteri economice (2008 – 8. Astfel. precum şi dezvoltarea pieţei de capital. pentru a-şi obţine în continuare un rating cât mai bun pe termen lung.6%) . este corupţia. În ceea ce priveşte relaţia cu instituţiile de evaluare a riscului de ţară. Consider că România. Prezentarea rezultatelor. Studiind metodele de analiză a riscului de ţară putem conchide că pentru a obţine un rezultat cât mai realist în evaluarea pe care o realizăm trebuie utilizate majoritatea acestor metode. având capacitatea de rambursare a datoriilor însă fiind sensibilă la şocurile economice. Astfel. politica şi societatea:  o consolidare a sistemului bancar şi financiar.C.C. publicaţiile din 2007 arată că România se situează în clasa de risc BBB (după Standard & Poor’s) ceea ce înseamnă că România este o ţară cu un risc acceptabil. care să ducă la o creştere tot mai mare a încrederii în economia românească şi pentru a-şi îndeplini angajamentele faţă de forurile internaţionale trebuie să urmărească următoarele probleme majore privind economia. Ultimele evenimente care au avut loc au influenţat în sens pozitiv modul cum este privită ţara noastră de către aceste firme. sociale sau politice. privatizarea granzilor sistemului bancar de stat B. după părerea evaluatorilor. La sfârşitul anului Standard & Poor’s şi Fitch-IBCA. şi C. România este încadrată de către acestea în clasamentele pe care le publică în clasele de incertitudine şi vulnerabilitate. Singura problemă care însă pare să rămână încă nerezolvată. întreaga activitate de evaluare a riscului de ţară devine o artă. consider că ar trebui sa se efectueze sub forma unor rapoarte atât de scoruri cât şi de studii. arta de a obţine informaţii corecte de a le prelucra corespunzător şi de a le adăuga acea sclipire a creierului uman. 72 .R.  relansarea investiţiilor – pentru retehnologizarea şi modernizarea infrastructurilor şi orientarea producţiei spre export – direcţii ce ar trebui să devină priorităţi naţionale pentru a putea reduce deficitul destul de ridicat şi în creştere a balanţei de plăţi.care filtrează prin propriul intelect şi chiar imaginaţie datele .E. dezvoltarea bursei de valori pentru a conferi o funcţionalitate cât mai ridicată economiei de piaţă.. deşi România a făcut unele progrese în ceea ce priveşte cadrul economic şi legislativ. Analizând situaţia economică şi politică a României se poate observa o îmbunătăţire a ambelor criterii.   alinierea legislaţiei româneşti la cea europeană. scăderi a ratei inflaţiei şi stabilitatea ratei şomajului. Astfel.

Minică. Banca de Export-Import a României este o bancă comercială care-şi adaugă trăsătura de Export Credit Agency. Astfel. asigurarea împotriva materializării riscului de ţară. 1995. 73 . 3. creştere economică. Iaşi.a. Aceasta deoarece conceptul de risc de ţară continuă să ridice şi în prezent multe probleme specialiştilor din acest domeniu datorită caracterului necontrolabil al factorilor de risc de ţară. de portofolii eficiente de afaceri construite pe criteriul localizării geografice. Conchid prin a spune că riscul de ţară este asemenea unui diamant cu multe faţete pe care mulţi doresc să le desluşească. Bucureşti. Relaţii financiare şi monetare internaţionale. Daniel ş.. 2. 2002. Bucureşti. Boajă.. totuşi. limitarea corupţiei prin restrângerea ariei de cuprindere a deciziei publice. Inflaţie. nu mai putem vorbi de acţiunea unei firme pe pieţe naţionale individuale. România şi Uniunea Europeană. Editura Matrix Rom. Dăianu. Anghel. 2002. nici până în acest moment. Relaţii financiare şi valutare internaţionale. renunţarea la presiunile de ordin politic exercitate asupra managerilor. singura instituţie specializată în analiza acestui concept fiind Banca de Export-Import a României (EXIMBANK). În România studiul riscului de ţară este foarte puţin dezvoltat. etc. În condiţiile globalizării. Editura Economică. Analiza şi evaluarea riscului de ţară este un subiect dinamic şi de actualitate. 4. Editura Economică. Marcel. clasamentele elaborate de Banca de Export Import a României au în vedere riscul de ţară asociat activităţilor comerciale şi sunt particularizate pentru situaţia exportatorilor români. Paul. ci de acţiunea firmei pe piaţa globală. destinată sprijinirii exportatorilor români. balanţă de plăţi. Editura Polirom. Chiar dacă este recunoscut ca fiind un concept foarte important al gândirii economice. nu s-a ajuns la o metodologie unitară de evaluare a riscului de ţară. BEIR este singura instituţie financiară din România care include gama produselor puse la dispoziţia agenţilor economici. BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti 2003. renunţarea definitivă la poziţia de monopol în furnizarea utilităţilor publice. Relaţii valutare. Bran.

Politica valutară şi managementul riscurilor în tranzacţiile internaţionale. Editura IRLI. 21. Văcărel. Vasile. Bucureşti. Plăţi şi garanţii internaţionale. 22. Dan Octav. www. Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. 2005. 2000. Editura Economică. 14. Editura All -Beck. Bucureşti. 1999 8. Bucureşti. Relaţii financiare internaţionale. Bucureşti. Bucureşti. www. Simona. Risc şi incertitudine în economia contemporană. Paraschiv. Bucureşti. Riscul de ţară. Globalizare – speranţe şi deziluzii. Editura Academiei Române. Galaţi. Daniel. 9. Diaconescu. 15. Tehnica plăţilor internaţionale. Aspecte şi abordări metodologice comparate. 1996. Gheorghe. Voinea. 17. Stână. 1995. Bănci. Prunea. Finanţe internaţionale. 2007. 7. Elena-Silvia. Iaşi. Poxino. Bucureşti. 1996. Iulian. 16. 1996.. 2006. Riscul de ţară. Editura Economică. *** Capital. Iaşi. 13. Tudoriu.ro 74 . 2003 18. Lumea in 2009 25. 12. Relaţii valutar-financiare internaţionale.bnro. 2003. Bucureşti. Turliuc. Iaşi. Gheorghe.5. Bucureşti. 1997. Mariana. Editura Alter Ego Cristian. 1999. Bucureşti. Bucureşti. 10. 2004. Gaftoniuc. Editura Sedcom Libris. Işan. Vasile. Riscuri. Duduian. Bucureşti. 23. 1995. 2003. Sisteme de plăţi. *** Raportul anual al Băncii Naţionale a României –2003. Monica. Evaluarea riscului de ţară. 19. Editura Sedcom Libris. Editura Didactică şi Pedagogică. Păun Laura. Editura Lucreţius. Bucureşti. Petru. 1999. Editura Economică. Stiglitz. Mecanisme şi tehnici valutare şi financiare internaţionale. Riscul de ţară. 11. Constantin. Editura Economică. Mecanismele şi instituţiile economiei de piaţă. Theodor. Negoiescu. Dăinau. 1999. 2003. Editura Economică. 24.ro 23. Tranziţie şi integrare europeană – studii şi comunicări. Floricel. Negruş. Păun Cristian. 2003. Editura Economică.capital. Editura All. Mariana. Teză de doctorat. 6. 2004. 20. Transformarea ca proces real. Editura Economică. 1998. Riscul în activitatea economică. Bucureşti. Dorel Mihai. Jodeph E.

adevarul.ro 75 .ro 27. www.26.rompres. www.